RED.

: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 1 / 9

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

"N.TESTEMIŢANU" DIN REPUBLICA MOLDOVA

"Aprob"
Decan Facultate Medicina ,
conferentiar universitar,
Dr.medicina
____________ Gh.Placinta

ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMEN

LA FIZIOLOGIA OMULUI
(l.romana)

Facultatea - MEDICINA

Examen de promovare după semestrul IV

CHIŞINĂU 2013
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 2 / 9

ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMEN

LA FIZIOLOGIA OMULUI

Facultatea - MEDICINA

Capitolul 1. Tesuturile excitabile

1. Masurarea potentialului de repaos. Originea, valoarea metodele de inregistrare.
2. Masurarea potentialui de actiune. Originea, valoarea, metodele de inregistrare, tipurile
(monofazic, bifazic). Refracteritate si fazele ei.
3. Explorarea functionala a excitabilitatii tesutului (cronaximetria). Reobaza (pragul de
excitatie), timp util, cronaxia. Curba intensitate-timp.
4. Exporarea conductibiltatii nervoase. Legile propagarii excitatiei prin fibrele nervoase.
Clasificarea functionala a fibrelor nervoase. Blocarea farmacologica a transmiterii excitatiei
prin fibrele nervoase.
5. Substanţele chimice cu rol de transmiţători excitatori. Mecanismul ionic al potenţialului
postsinaptic de excitaţie (PPSE). Generarea potenţialului de acţiune în segmentul iniţial al
axonului.
6. Substanţele chimice cu rol de transmiţători inhibitori. Mecanismul ionic al potenţialului
postsinaptic de inhibiţie (PPSI). Inhibiţia postsinaptică. Inhibiţia presinaptică. Inhibiţia
recurentă, laterală, reciprocă.
7. Jonctiunea neuromusculara (JNM). Afectiunile corelate cu dereglarea transmiterii prin
jonctiunea neuromusculara. Medicamentele care amplifică sau blochează transmisia la
nivelul JNM.
8. Dinamometria. Factorii ce determina forta musculara. Rolul functional al proteinelor
contractile. Relatia lungime-tensiune si sarcina-viteza. Hipetrofia si atrofia musculara,
cauzele.
9. Electromiografia (directa si indirecta). Importanta clinica. Sumarea de frecventa si de
unitati motorii. Generarea si propagarea potentialului de actiune prin fibra musculara.
10. Particularitatile morfofunctionale ale muschilor netezi. Controlul nervos şi hormonal al
contracţiei muşchiului neted.

Capitolul 2. Sistemul endocrin si SNV

1. Hormonii. Controlul secreţiei hormonale prin mecanism de Feedback. Transportul
hormonilor în sânge. Determinarea concentraţiilor hormonale din sânge.
(Radioimunodozarea. Testul de imunoabsorbţie enzimatică (ELISA)).
2. Hormonii hipofizari. Insuficienta panhipofizara.
3. Hormonul somatotrop, rolul fiziologic. Concentratia plasmatica. Hipo si hipersecretia,
4. Hormonul antidiuretic, rolul fiziologic. Concentratia plasmatica. Diabetul insipid.
5. Hormonii tiroidieni, rolul fiziologic. Concentratia plasmatica. Hipo si hipertireoidismul
primar si secundar.
6. Insulina, rolul fiziologic. Concentratia plasmatica. Diabet zaharat, tipurile.
7. Starile de hipoglicemie. Cauzele, rolul fiziologic al glucagonului.
8. Parathormonul (PTH). Calcitonina. Vitamina D. Efectele vitaminei D.
Hiperparatiroidismul primar. Hiperparatiroidismul secundar.
9. Mineralocorticoizii (aldosteronul). rolul fiziologic. Hipo si hipersecretia (sindromul
Cohn).
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 3 / 9

10. Glucorticoizii, rolul fiziologic. Hipocorticismul primar (boala Addison) si secundar

(sindromul Addison). Hipercorticismul primar (sindromul Cushing) si secundar (boala
Cushing).
11. Androgenii, rolul fiziologic. Hipogonadismul si hipergonadismul la bărbat, manifestraile
clinice. Sindromul adrenogenital.
12. Ciclul lunar ovarian; efectele hormonilor gonadotropi. Faza "foliculară" si faza "luteală"
a ciclului ovarian. Rolurile hormonilor ovarieni — estradiolul şi progesteronul. Ciclul
endometrial lunar şi menstruaţia.
13. Diagnosticul precoce a sarcinii. Gonadotropina corionică umană. Secreţia placentară de
estrogeni si de progesteron.
14. Sistemul nervos simpatic, neurotransmitatorii si receptorii. Modularea efectelor
sistemului nervos simpatic (ganglioblocantele, adrenomimetice si adrenoblocante).
15. Sistemul nervos parasimpatic, neurotransmitatorii si receptorii. Modularea efectelor
sistemului nervos parasimpatic (ganglioblocantele, colinomimetice si colinolitice.
16. Testele utilizate pentru aprecierea starii functionale ale sistemului nervos vegetativ
(proba Valsalva, proba ortostatica, testul Dagnini-Aschner). Sincopa vasovagala.
17. Manifestarile clinice a stresului. Fazele, eustres si distres. Rolul sistemului nervos
vegetativ si a suprarenalelor in evolutia stresului.

Capitolul 3. FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

1. Reprezentarea grafică a potenţialului de acţiune a cardiomiocitului contractil ventricular
împreună cu curba de contracţie, cu specificarea modificărilor de excitabilitate. Canale
ionice.
2. Cardiograma, fazele ciclului cardiac, durata lor. Reprezentarea grafică şi explicarea
variaţiilor de presiune şi volum in fazele ciclulului cardiac. Volumele sistolic, telesistolic,
telediastolic şi minut-volumul cardiac. Ecocardiografia.
3. Experienţa lui Stannius. Sistemul specializat excitoconductor al inimii Reprezentarea
grafică a potenţialului de acţiune a celulelor pacemaker. Gradientul automatismului cardiac.
4. Reprezentarea grafică a parametrilor hemodinamici: relatia presiune-suprafata-viteza si
presiune-flux-suprafata (legea lui Ohm) în diferite compartimente vasculare şi explicarea
interrelaţiilor dintre aceşti parametri.
5. Reprezentarea şi explicarea curbelor volum-presiune ale circulaţiilor arterială şi venoasă.
Puls arterial (sfigmograma). Distensibilitatea vasculara. Complianţa vasculara (sau
capacitanţa vasculară). Presiunile venoase — presiunea atrială dreaptă (presiunea venoasă
centrală) şi presiunile venoase periferice (flebograma).
6. Reprezentarea schematică a forţelor implicate în procesele de filtraţie şi reabsorbţie
(echilibrul lui Starling). Microcirculatia si sistemul limfatic. Structura microcirculaţiei si a
sistemului capilar. Fluxul sangvin prin capilare.
7. Reprezentarea schematică a microcirculaţiei cu explicarea controlului local si umoral (pe
termen scurt si pe termen lung) al fluxului sangvin tisular. Agenţi vasoconstrictori,
vasodilatori.
8. Reprezentarea grafică a variaţiilor de presiune arteriale înregistrate prin metoda directă cu
explicarea provenienţei lor (unde cardiace, respiratorii şi vasomotorii). Evaluarea presiunii
arteriale sistolice şi diastolice prin metoda indirectă auscultatorie şi calcularea presiunilor
pulsatile şi celei medii. Valorile normale şi modificările de vârstă a presiunii arteriale.
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 4 / 9

9. Reprezentarea schematică a reflexelor presoare si depresoare de la baro- si

chemoreceptori şi explicarea mechanismului feed back de control al presiunii de către
acesta. Rolul sistemului nervos in controlul rapid al presiunii arteriale. Răspunsul sistemului
nervos central la ischemie.
10. Reprezentarea schematică şi explicarea mechanismului feed-back de control al presiunii
arterială prin sistemul renina-angiotensina-aldosteron. Rolul dominant al rinichiului in
reglarea pe termen lung a tensiunii arteriale. Diureza presionala.
11. Metodele de determinare a debitului cardiac (metoda Fick şi de diluţie a indicatorilor),
valorile normale ale debitului cardiac in repaus si in perioada de activitate. Mechanismele
heterometric (Frank-Starling) şi homeometric de control al debitului cardiac, relaţia dintre
debitul cardiac şi intoarcerea venoasa si reglarea acestora. Hipertrofia cardiaca.
12. Fonocardiografia. Zgomotele cardiace, provenienta, caracteristica şi punctele de
auscultaţie ale lor. Provenienţa suflurilor cardiace, relaţiile cu tipul şi localizarea defectelor
valvulare şi cu vicii cardiace congenitale.
13. Electrocardigrafia. Metodele de inregistrare a electrocardiogramei, derivatiile
electrocardiografice şi importanţa lor. Reprezentarea grafică a electrocardiogramei normale.
Caracteristica undelor, segmentelor şi intervalelor. Detreminarea frecventei contractiilor
cardiace.
14. Analiza vectoriala a electrocardiogramei normale. Determinarea axei electrice a
electrocardiogramei, semnificaţiile acestea în norma şi patologie. Interpretarea
electrocardiografica a afectiunilor muschiului cardiac (hipertrofia atriilor şi ventriculelor) şi
a anomaliilor fluxului coronar (Ischemia şi infarctul miocardului).
15. Reprezentarea electrocardiografică şi explicarea particularităţilor aritmiilor: Contracţiile
premature (extrasistole atriale şi ventriculare), tahicardia paroxistica, fibrilatiile
ventriculară şi atriala, fluterul atrial, stopul cardiac, tulburarile de conducere (bloc
atrioventricular complet şi incomplet).

Capitolul 4. Digestia si metabolismul

1. Explorarea functiei glandelor salivare. Cantitatea, propritetatile fizice, actiunea
enzimatica a salivei. Mecanismul de secretie. Reglarea secretiei salivare.
2. Explorarea secretiei gastrice. Cantitatea, proprietatile fizice, actiunea enzimatica a sucului
gastric. Mecanismul de secretiei a HCl. Reglarea secretiei gastrice.
3. Explorarea secretiei pancreatice. Cantitatea, proprietatile fizice, actiunea enzimatica a
sucului pancreatic. Mecanismul de secretiei a bicarbonatilor. Reglarea secretiei pancreatice.
4. Explorarea functiei biliare. Cantitatea, proprietatile fizice, functia acizilor biliari.
Mecanismul de secretie si de eliminare a bilei. Reglarea secretiei biliare.
5. Explorarea motilitatii gastrointestinale (radiografia cu contrast). Masticatia si
masticatiografia. Deglutitia. Functia de stocare, propulsare si evacuare a stomacului.
Tipurile de miscari in intestinal subtire si gros. Defecatia.
6. Principiile fundamentale ale absorbţiei gastrointestinale. Absorbţia la nivelul intestinului
subţire. Absorbţia apei. Absorbţia ionilor. Absorbţia substanţelor nutritive. Absorbţia la
nivelul intestinului gros: formarea materiilor fecale.
7. Metode pentru determinarea utilizării metabolice a proteinelor(bilantul azotat),
carbohidraţilor (glicemia) şi lipidelor (colesterolul, HDL, LDL). Energia utilă din
substanţele nutritive. Reglarea nervosa si umorala a aportului nutritiv. Obezitatea. Inaniţia,
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 5 / 9

anorexia şi caşexia.
8. Metabolismul bazal si metodele de măsurare ale ratei metabolismului bazal (metodele
calorimetriei directe şi analiza gazoasă). Factorii care afectează rata metabolismului.
9. Termometria, valorile normale ale temperaturii corporale. Termogeneza. Termoliza.
Mecanismele neuroendocrine de reglare a temperaturii corporale. Hipertermie. Febra.
Hipotermie.

Capitolul 5. FIZIOLOGIA RESPIRAŢIEI

1. Explixarea biomecanicii respiraţiei. Originea şi importanţa presiunei intrapleurale,
modificările ei în diferite tipuri de pneumotorax.
2Complianţa complexului plămân-torace. Rolul tensiunei de suprafaţă şi a surfactantului şi
efectele reducerii cantităţii de surfactant.
3. Evaluarea prin spirometrie si spirografie a volumelor şi capacităţilor pulmonare, valorile
normale şi factorii fiziologici şi patologici care le afectează. Determinarea volumului
spaţiului mort, a minut volumului ventilaţiei pulmonare şi celei alveolare. "Spatiul mort"
anatomic si cel fiziologic, valorile normale şi factorii care le pot afecta.
4. Evaluarea fluxului expirator maxim, capacităţii vitale expiratorii forţate şi volumului
expirator forţat în prima secundă, valorile normale şi importanţa clinică. Rezistenţa la fluxul
de aer în arborele bronşic. Controlul nervos şi umoral a tonusului bronşic.
5. Evalurea presiunilor parţiale ale O2 şi CO2 în sânge şi importanţa clinică. Compozitia
aerului atmosferic şi celui alveolar. Presiunilor parţiale ale O2 și CO2 în ţesuturi, alveole,
în sângele arterial şi cel venos, importanţa lor pentru schimbul de gaze în ţesuturi şi
plămâni.
6. Evaluarea capacităţii de difuzie pentru O2 si CO2 ale membranei respiratorii şi factorii ce
afectează rata difuziei.. Spaţiul mort fiziologic.
7. Reprezentarea grafică şi explicarea a variaţiilor presiunii sângelui în sistemul vascular
pulmonar. Controlul nervos şi umoral al circulaţiei pulmonare. Schimbul de lichide dintre
capilarele pulmonare şi interstiţiu.
8. Reprezentarea grafică şi explicarea caracteristicilor curbei de disociere a oxihemoglobinei
şi factorilor care le pot influienţa. Formele de transport a oxigenului în sânge. Conţinutul de
oxigen în sângele arterial şi cel venos.
9. Reprezentarea curbei de disociere a bioxidului de carbon. Transportul de bioxidului de
carbon în sânge - formele şi importanţa anhidrazei carbonice. Conţinutul de bioxid de
carbon în sangele arterial şi cel venos.
10. Explicarea tulburărilor respiratorii la afectarea diferitor nivele de control respirator şi a
importanţei centrilor respiratori bulbo-pontin, spinal şi structurilor nervoase suprapontine
(hipotalamus, sistemul limbic, cortexul).
11. Stimularea chemoreceptorii respiratori centrali şi periferici. Controlul respiraţiei în
hipoxemie, hipercapnie şi hipocapnie şi la modificările pH-ului sanguin. Sindromul
congenital de hipoventilatie centrală (blestemul Ondinei).
12. Descrierea experimentului lui Hering-Breuer, reprezentarea arcului reflex şi explicarea
rolului la om. Specificarea rolului şi localizării receptorilor căilor respiratorii şi plamânilor
(de întindere, iritanţi, şi J-receptorii). Reflexele respiratorii de protecţie.
13. Efecte acute şi cronice ale hipoxiei hipobare şi mecanismele de aclimatizare la altitudine
mare. Efectele hiperbariei şi importanţa decompresiei.
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 6 / 9

Capitolul 6. Fluidele corpului şi rinichii. Celulele sangvine, imunitatea şi coagularea

sângelui
1. Determinarea ratei filtrarii glomerulare si ratei fluxului sangvin renal (clearance).
Factorii determinanţi ai RFG. Fluxul sangvin renal. Controlul fiziologic al filtrării
glomerulare şi al fluxului sangvin renal.
2. Substantele ce influenteaza diureza, mecanismele lor de actiune (osmotice, “de ansã”,
tiazidice, inhibitorii anhidrazei carbonice si ai aldosteronului). Reabsorbţia şi secreţia
tubulară. Mecanismele. Reglarea reabsorbţiei tubulare.
3. Evaluarea mecanismelor fiziologie de reabsorbtie si secretie tubulara prin analiza
generala a urinei Tratamentul insuficientei renale prin dializã cu rinichi artificial.
4. Determinarea volumului apei extracelulare, intracelulare si corporale totale. Functiile
apei. Echilibru intre aportul si eliminarea apei din organism in conditii normale. Formula
4:2:1. Compartimentele lichidiene ale organismului.
5. Determinarea volumului spatiul interstitial, volumul plasmatic si sangvin. Singele,
functiile, volum, compozitia si constantele plasmei, proteinele plasmatice si rolul lor.
Hematocritul.
6. Preziceti schimbările în volum a eritrocitelor prin introducerea lor în soluții de NaCl 200
mOsm, 400 mOsm. Reglarea schimburilor lichidiene si a echilibrului osmotic între lichidele
intracelular si extracellular. Principiile de baza ale osmozei si presiunea osmotica.
7. Preziceti schimbările în volum a eritrocitelor prin introducerea lor în soluții de NaCl 150
mmol, 300 mmol. Volumul si osmolaritatea lichidelor extracellular si intracelular în stari
patologice. Edemul. Lichidele din “spatiile potentiale” ale organismului.
8. Determinarea concentraþiei extracelulare a sodiului. Controlul osmolaritatii lichidului
extracelular si al concentratiei extracelulare a sodiului. Mecanismul de feedback
osmoreceptori - hormon antidiuretic. Setea. Apetitul pentru sare.
9. Determinarea concentratiei extracelulare a ionilor de potasiu si calciu. Controlul excretiei
renale si al concentratiei extracelulare a ionilor de calciu, ionilor fosfat si magneziu
10.Determinati dereglarile EAB (pH=7.3, pC02=30 mm Hg, p02=95 mm Hg, HC03=14
mEq/L). Concentratia normala a ionilor de hidrogen, pH-ul lichidelor organismului.
Importanta.Variatiile produse in starile de acidoza si alcaloza.
11.Determinati dereglarile EAB (pH=7.6, pC02=20 mm Hg, p02=95 mm Hg, HC03=18
mEq/L). Sistemul tampon acid carbonic – bicarbonat, al fosfaţilor si al proteinelor. Reglarea
respiratorie a echilibrului acido-bazic.
12.Determinati dereglarile EAB (pH=7.2, pC02=80 mm Hg, p02=70 mm Hg,
HC03=30mEq/L). Controlul renal al echilibrulu iacido-bazic. Corecţia renală a acidozei si
alcalozei.
13.Determinati dereglarile EAB (pH=7.1, pC02=55 mm Hg, HC03=20mEq/L). Dereglari
primare a EAB. Raspunsuri de compensare. Cauzele clinice ale tulburărilor acido-bazice.
Tratamentul
14.Numararea eritrocitelor. Valorile normale. Eritropoieza, reglarea ei. Durata de viaţă şi
distrugerea eritrocitelor. Hemoliza. Anemiile. Policitemia.
15. Dozarea hemoglobinei (metoda Sahli). Sinteza hemoglobinei. Compusii hemoglobinei.
Metabolismul fierului. Anemia feripriva.
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 7 / 9

16.Determinarea grupelor sangvine. Grupele sangvine ABO. Antigenii—aglutinogenii A şi

B. Aglutininele. Grupele sangvine Rh. Răspunsul imun indus de sistemul Rh. Reacţiile
transfuzionale. Eritroblasroza fetala.
17.Numararea leucocitelor. Formula leucocitara. Rolul lor in inflamatie. Chemotactism.
Fagocitoza. Sistemul monocito-macrofagic. Leucopenia. Leucemiile. Efectele leucemiei
asupra organismului
18.Imunitatea. Tipurile. Imunitatea înnăscută. Imunitatea dobândită (adaptivă). Transplantul
de tesuturi si organe
19.Sistemul anticoagulant. Substanţele anticoagulante preexistente si aparute in timpul
coagularii. Fibrinoliza. Afecţiuni care determină sângerări excesive. Afecţiunile
trombembolice.
20.Explorarea hemostazei primare (testul Duke, numarul de trombocite). Succesiunea
evenimentelor în hemostază primara. Trombocitopenia. Trombocitopatia.
21.Explorarea hemostazei secundare (testul Lee-White, testul protrombinic). Mecanismul
general al coagulării sangvine. Calea extrinseca si intrinseca de initierea coagularii. Rolul
calciului.
22.Utilizind Diagramma Darrow-Yannet determinati modificarile volumului si osmolaritatii
compartimentelor lichidiene, asociate cu urmatoarele situatii - pierderea solutiei izotonice
(hemoragie), pierderea solutiei hipotonice (diabetes insipidus), ingestia NaCl in cantitati
mari
23.Utilizind Diagramma Darrow-Yannet determinati modificarile volumului si osmolaritatii
compartimentelor lichidiene, asociate cu urmatoarele situatii - ingestia apei distilate sau
perfuzia solutiei hipotonice, perfuzia solutiei izotonice, perfuzia solutiei hipertonice,
insuficienta adrenala primara.

Capitolul 7. Analizatorii
1. Explorarea sensibilitatii tactile superficiale, termice si dureroase. Senzaţia de gâdilat şi
pruritul. Căi somatosenzoriale de conducere a sensibilităţii somatice la nivelul sistemului
nervos central. Sistemul coloană dorsală - lemnisc medial. Sistemul anterolateral.
3. Cortexul somatosenzorial. Arii somatosenzoriale de asociaţie. Explorarea sensibilitatii de
tip cortical (integrative): discriminarea tactila, dermolexia, stereognozia, somatognozia.
Ariile cutanate segmentare ale sensibilităţii — dermatoamele. Sindromul Brown-Sequard.
4. Tipuri de durere şi caracteristicile acesteia — durerea rapidă şi durerea lentă. Nociceptorii
şi stimularea acestora. Căile de conducere a semnalelor dureroase la nivelul sistemului
nervos central. Tractul neospinotalamic şi paleospinotalamic.
5. Sistemul de suprimare a durerii ("sistemul analgezic") de la nivelul creierului şi măduvei
spinării. Sistemul opioid cerebral — endorfinele şi encefalinele. Inhibiţia transmiterii durerii
realizată de semnale tactile simultane.
6. Durerea iradiată. Durerea viscerală. Cauze ale durerii viscerale reale. Unele anomalii
clinice ale durerii. Hiperalgezia Cefaleea.
8. Acuitatea vizuala.Determinarea acuitatii vizuale la vederea de aproape si la distanta.
Punctul proxim si remotum al vederii clare. Erori de refracţie si corectia lor. Determinarea
distanţei unui obiect faţă de ochi —"percepţia profunzimii".
9. Controlul autonom al acomodării şi al diametrului pupilar. Exploararea reflexelor
pupilare: reflex fotomotor direct si consensual; reflex de acomodare si convergenta; reflex
ciliospinal
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 8 / 9

10. Tabloul fundului ochiului.. Formarea umorii apoase la nivelul corpului ciliar. Circulaţia
intraoculară a umorii apoase. Presiunea intraoculară. Glaucomul.Cataracta.
11. Cecitatea nocturna (hemeralopia), patogeneza. Ciclul vizual retinian al rodopsinei şi
excitaţia bastonaşelor. Reglarea automată a sensibilităţii retinei — adaptarea la lumină şi la
întuneric.
12. Explorarea vederii fotopice. Teoria tricromă a vederii colorate. Anomaliile vederii
cromatice.
13. Explorarea campurilor vizuale – perimetria. Căile vizuale. Tulburari de perceptie ale
campului vizual (scotoame, hemianopsii heteronime sau omonime, hemianopsii în cadran
sau sector şi îngustări ale câmpului vizual).
14. Explorarea acuitatii auditive – acumetria fonica. Conducerea vibraţiilor sonore prin
sistemul osicular (de la membrana timpanică la cohlee). Conducerea osoasă a vibraţiilor
sonore. Transmiterea undelor sonore prin cohlee — propagarea undei. Funcţia organului
Corti. Determinarea frecvenţei sunetului — principiul "localizării". Determinarea intensităţii
sonore.
15. Explorarea acuitatii auditive – acumetria instrumentala: audiograma, proba
Schwabach, proba Weber şi proba Rinne. Hipoacuziile de transmisie si neuro-senzoriale.
Mecanismele centrale ale auzului. Căile nervoase auditive. Funcţia auditivă a cortexului
cerebral. Determinarea direcţiei sunetului.
16. Explorarea pragurilor sensibilitatii gustative. Senzaţiile gustative primare. Mugurii
gustativi şi funcţia acestora. Adaptarea gustativa. Calea gustativa. Cortexul gustativ.
17. Explorarea pragurilor sensibilitatii olfactive (olfactometria). Senzatiile olfactivie
primare. Stimularea celulelor olfactive - mecanism. Caile de conducere. Functiile
sensibilitatii olfactive. Hiposmii, anosmii, hiperosmii.

Capitolul 8. Sistemul nervos: Neurofiziologie motorie şi integrativa.

1. Explorarea reflexelor medulare proprioceptive. Receptorii senzoriali musculari (fusurile
musculare şi organele tendinoase Golgi) şi rolurile acestora în controlul muscular.
2. Explorarea reflexelor medulare polisinaptice. Reflexe somatice (nociceptive, cutanate,
intersegmentare). Reflexe spinale care produc spasme musculare. Reflexe medulare
autonome. Şocul spinal.
3. Rigiditatea de decerebrare. Rolul trunchiului cerebral în controlul funcţiilor motorii.
Rolul aparatului vestibular in menţinerea echilibrului stato-dinamic.
4. Manifestările clinice ale afectării cerebelului: ortostatismul si mersul (proba Romberg);
coordonarea miscarilor (ataxia cerebeloasa).Cerebelul şi funcţiile motorii ale acestuia.
5. Manifestările clinice ale afectării ganglionilor bazali: sindromul hiperton-hipokinetic şi
hipoton-hiperkinetic. Funcţiile motorii ale ganglionilor bazali. Circuitelor cortico-
subcorticale: circuitul putamenului şi circuitul caudat. Rolurile unor neurotransmiţători
specifici din ganglionii bazali.
6. Controlul motor cortical. Ariile corticale implicate in programarea, desfasurarea si
controlul actului motor. Caile descendente motorii: calea piramidală si extrapiramidală.
Controlul integrat al tonusului muscular şi locomotiei.
7. Explorarea cortexului cerebral (EEG, potentiale evocate, metode de imagistica
functionala). Funcţiile ariilor corticale specifice. Funcţiile ariilor de asociaţie. Funcţia de
interpretare comprehensivă a ariei lui Wernicke.
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 9 / 9

8. Rolul creierului în comunicare — centrii limbajului. Dereglari ale limbajului (afazia

motorie Broca, senzoriala –Wernicke, globala). Dislexia. Disgrafia.
9. Metode de studiere a memoriei. Concepte moderne despre mecanismele memoriei.
Clasificarea memoriei (memoria de scurtă durată, memoria intermediară, memoria de lungă
durată). Dereglari de memorie. Boala Alzheimer.
10. Sistemul limbic. Funcţiile comportamentale ale hipotalamusului şi ale structurilor
limbice asociate. Funcţia de "recompensă" şi "pedeapsă" a sistemului limbic. Funcţiile
hipocampului. Funcţiile amigdalei. Funcţia cortexului limbic.
11. Metode contemporane de studiere a somnului (polisomnografia). Somnul cu unde lente.
Somnul REM. Teorii fundamentale despre somn. Dereglari ale somnului. Apneea in somn.