Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

LUCRARE DE COMPETENȚĂ
PROFESIONALĂ
Design

ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:
Prof. Niculai Moroșan Cașciuc Vadim
P a g . 1 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

LUCRARE DE COMPETENȚĂ
PROFESIONALĂ
Design industrial: Masă de TV

ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:
Prof.__________ _____________

P a g . 2 | 19
 CUPRINS
Introducere……………………………………………………………………………………...4-5
Istoric…………………………………………………………………………………………...6-8
CAPITOLUL I: OBIECTIVE................................................................................................9-11
Obiective tehnice................................................................................................................9-10
Obiective estetice.............................................................................................................10-11
CAPITOLUL II: PROIECTAREA………………………………………………………..11-14
Etapele proiectării………………………………………………………………………11-13
Forma finală.....................................................................................................................13-14
CAPITOLUL III: DATE TEHNICE...………………………………...……………….....14-16
Dimensiuni……………………………………………………………………………...15-15
Materiale……………………………………………………………………………......16-16
Produsul final………………………………………………………………………………...17-17
Concluzii……………………………………………………………………………………..17-17
Bibliografie...………………………………………………………………………………...18-18
Site-ografie.…………………………………………………………………………………..19-19

P a g . 3 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

Introducere
Mai intâi, pentru a întelege care este scopul lucrării mele în domeniul design-ului industrial,
este necesar să încep cu o introducere, care să definească însăși design-ul cel puțin în viziunea
mea.
Înterpretarea clasică a termenului “Design” propusă de dicționare, ne spune că “Design-ul este
proiectarea artistică a obiectelor și a mediului”. Această interpretare, însa, după părerea mea, face
o greșeala de incertitudine. Atunci care este diferența dintre un pictor și un designer? Pictorii la
rândul lor, de asemenea proiectează medii și obiecte într-un mod artistic. Deci, pentru a moderniza
definiția design-ului, aducând-o la o forma mai certă, este necesar să fac un apel la istorie.
În timp ce pictorii au existat încă din preistorie, design-ul și-a făcut apariția doar în secolul
precedent. Pretextul apariției lui a fost cu siguranță integrarea producției de masă în civilizația
secolului XX. Anume din cauza industrializării apare nevoia de noua profesie care a luat numele
de design. Deci, o trăsără esențială a design-ului era, tot timpul, orientarea rezultatului la replicarea
ulterioară, sau (în cazul design-ului de mediu si de interior) la asamblarea rezultatului din
componente replicate.
Așadar, am găasit o trăsătură care face clară distingerea dintre pictor și designer. Pe când arta
implică retragerea deliberată din replicare (nu există doi muzicanți, capabili să joace aceeași piesă
la fel), design-ul doar prin replicare poate exista. Consumatorul cumpără o operă de artă ca un
artefact unic, iar design-ul, el cumpără din punct de vedere al unui beneficiu practic specific.
Astfel, am dedus o definire mai certă a design-ului, și anume: Designul este arta aplicată de
proiectare a obiectelor și mediilor. Așadar, am primit o formulare mai certă, însă nici ea nu este
completă deoarece în ea nu se spune nimic despre scopul design-ului. Adăugând în formulă și
scopul, primim o definiție finală, care exprimă exact ceea ce este pentru mine design-ul:
Designul este arta aplicată de proiectare a entităților pentru a identifica aceste entități și a le
îmbunătăți calitatea.
După ce am dedus formula esențială, care este baza lucrării mele simt nevoia să explic de ce
este necesar pentru mine să finalizez această lucrare și să primesc nota meritată.
Motivația: Aceasta este formată din trei factori esențiali, pe care i-am aranjat descrescător
după gradul de relevanță.
1. Scopul.
Cel mai important factor care a contribuit la propulsarea lucrării, a fost scopul meu de a realiza
un design bun, bazat pe cunoștințele primite în ultimii patru ani petrecuți la liceul de artă. Această
tentativă de a realiza așa numitul „design bun”, va rezulta în urma verificării cunoștințelor mele
în domeniul respectiv și din dorința de a obține prima experiență în abordarea unui proiect
complex.

P a g . 4 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

2. Importanța subiectului.
Mesele suport pentru televizoare există pe piața deja de mult timp, astfel încît forma și funcția
acestora au ajuns la un grad înalt de finisare, așadar nu există vreo problemă ascuțită, legată în
ceea ce privește designul acestora. Totuși, mi-am ales acest subiect deoarece, aș vrea să-l tratez
intr-un mod personal, astfel încât să combin unele aspecte importante în crearea unui design ce
corespunde normelor și cerințelor moderne.
3. Relevanța.
Obiectul de studiu, fiind o masă de TV, este o componentă de mobilier întălnită în marea
majoritate a locuințelor umane, care dețin unul sau mai multe televizoare. Astfel, prin exagerare,
putem spune că o masă de TV este inutilă fără televizor. Din această cauză, pentru a obține un
produs cât mai întrebat pe piață trebuie să ținem cont de și de trand-urile care marchează industria
de televizoare, precum: masa, dimensiunile, forma.

Nota de încheiere a introducerii:

Folosind mai sus expresia de ”design bun”, simt nevoia de a-i da o explicație, care totodată să
fie și un motto sugestiv al lucrării mele: Rezultatul
designului bun este o entitate bine identificată care are performanțe mai bune decât înainte de
proiectare.

Sper că în cadrul acestei lucrări, atât prin redactarea, cât şi prin susţinerea ei publică, să pot
dovedi „maturitatea” mea ştiinţifică, corespunzător nivelului pe care l-am absolvit.

P a g . 5 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

Istoric

În abordarea temei istorice, am htoărât să merg pe strategia “de la general la particular ”,

adică de la istoria mesei obișnuite, la cea a mesei de TV. Se motivează această alegere prin faptul
că, istoria mesei de TV este relativ scurtă, începutul ei datându-se odată cu apariția și răspândirea
televizoarelor în masă. De asemenea, vorbind prin termini logici, putem spune că masa de TV este
subordonată mesei obișnuite, fiind rezultatul adaptării unui obiect la unele cerințe specifice, acel
obiect fiind masa obișnuită.

Masă
Masă
de TV

Istoria mesei:

Unele dintre cele mai timpurii mese erau folosite de egipteni și erau niște platforme din piatră
folosite pentru păstrarea unor obiecte de pe podea. Ele nu erau folosite pentu așezarea oamenilor.
Mâncarea și băutura era de obicei depozitată pe niște farfurii mari puse pe un piedestal. Egiptenii
au folosit diverse mese mici și plăci de joacă înălțate. Chinezii au creat, de asemenea, mese pentru
a urmări arta scrisului și picturii.

Grecii și romanii au folosit mai frecvent mesele, în special pentru a mânca, deși mesele grecești
aveau așa dimensiuni, încât să poată fi împinse sub pat după utilizare. Acestea erau făcute din
marmură sau lemn și metal (de obicei bronz sau aliaje de argint), uneori cu picioare bogat
ornamentate.

Mai târziu, mesele rectangulare mai mari erau realizate din platforme și stâlpi separate. Romanii
au introdus, de asemenea, o masă mare, semicirculară în Italia, numită mensa lunata.

Mobila din Evul Mediu nu este la fel de cunoscută ca cea a perioadelor anterioare sau ulterioare,
iar în cele mai multe surse se vorbește despre tipurile de mese utilizate de nobilime. În Imperiul
Roman de Est, mesele erau realizate din metal sau din lemn, de obicei cu patru picioare și erau în
mod frecvent legate de toroane în formă de x. Mesele pentru mâncare erau mari și adesea rotunde
sau semicirculare. Drept masă de scris era des folosită una care reprezenta o combinație între o
masă mică rotundă și un piedistal.
P a g . 6 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

În Europa Occidentală, invaziile și războaiele dizastruoase au provocat pierderea majorității

cunoștințelor moștenite din epoca clasică. Ca rezultat al mobilității necesare, majoritatea meselor
erau simple mese de prăjini, deși mici mese rotunde din tâmplărie au reapărut în secolul al XV-lea
și după aceea.

Astfel s-au format cele două principale tipuri de mese, cea de scris și cea la care se lua masa.
Ulterior, odată cu începutul epocii industrializării, acestea și-au schimbat formele și dimensiunile
in funcție de moda timpului și au fost răspândite în masă prin replicare.

Istoria mesei de TV:

După cum am mai spus, masa de televizor este un obiect rezultat în urma adaptării mesei
obișnuite la anumite cerințe apărute într-o anumită perioadă care sunt valabile și astăzi. Aceseste
cerinte au fost impuse de apariția televizorului la începutul secolului XX.

Primul televizor produs în serie apare în anul 1929, acesta are marimi imense, proiectat astfel
încât nu are nevoie de vre-un suport, fiind desutul de înalt. Cu toate că dimensiunile sale sunt mari,
ecranul său are dimensiuni similare unei cutii de chibrituri, ce nu permitea privirea de la distanță,
plus că la el se poate uita doar o persoană.

Astfel, formele specifice ale primelor televizoare până în anii 1950-1960 nu presupuneau
necesitatea unui suport pentru a fi asamblate în casele proprietarilor săi.

P a g . 7 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

Odată cu progresul tehnologic, televizoarele devin tot mai compacte, forma lor fiind cu timpul
adusă la cea clasică.

Televizoarele fiind mici, nemaiavând un suport montat în partea de jos, acestea nu putau fi
plasate direct pe podea, respectiv proprietarii foloseau diferite suporturi, precum mese obișnuite,
în cele mai multe cazuri.

Astfel apare și nevoia de mese gândite special pentru televizoare, cu o înălțime care cu timpul
devine tot mai joasă, odată cu lărgirea diagonalelor ecranelor de TV. Cerința pe piață a acestor
mese crește odată cu numărul de televizoare utilizate ( spre exemplu, numărul de televizoare în
Statele Unite a crescut de la 6.000 în 1946 la peste 12 milioane până în 1951).

P a g . 8 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

Capitolul I: Obiective
Principalele obiective care au fost urmărite în cadrul proiectării obiectului de studiu, pot fi
grupate în două categorii tematice, și anume obiective tehnice și obiective estetice.
Fiecare dintre acestea conține principalele idei în domeniul său, care au fost urmarite pe
parcursul studiului. Obiectivul principal însă, este acela de a crea un design industrial al unui
obiect care îmbină cerințele practice și moda impusă de epocă.
Capitolul I.I: Obiectivele tehnice
Pentru a crea o masă cât mai întrebată pe piață, este necesar ca aceasta să corespundă anumitor
parametri clasici standart precum: înălțimea, lungimea, adâncimea, forma (dreptunghiulară în cele
mai multe cazuri). Respectarea acestor parametri corespunzători meselor de TV, prezintă cerințele
minime necesare ca obiectul de studiu să se poată încadra în domeniul său. Însă, pe lângă acestea
am hotătât să introduc și altele care să permită modernizarea produsului final, urmărind ideea de
corespundere la cerințele epocale.

Înălțimea „flexibilă”.
Acest parametru este unul dintre cei mai importanți în urmărirea ideei de masă modernă,
deoarece permite atragerea atenției a unui spectru mai larg de cumpărători. Pentru a-mi argumenta
afirmația, mai întâi trebuie să prezint anumite informații obținute în urma cercetărilor cu care î-mi
voi construi argumentul.
Principala criterie urmarită de un cumpărător potențial a mesei de TV este dată de însăși
televizorul acestuia, și anume diagonala. Masa de televizor se cumpără doar dacă cumpărătorul
are deja un televizor acasă, de aceea trebuie să corespundă anumitor mărimi.
Centrul optim al unui televizor destinat în primul rând telespectatorului așezat pe o canapea
este de obicei la aproximativ 106 centimetri deasupra podelei.

P a g . 9 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

Aceste informații ne permit să înțelegem că un cumpărător potențial își va face alegerea

urmărind ca înălțimea așezării televizorului să fie aceea care îi va permite o vizionare
comfortabilă. Așadar, masa aleasă va fi aceea care va permite centrarea ecranului la nivelul ochilor
unui privitor așezat pe canapea.
Din toate cele spuse mai sus rezultă ideea că o masă de televizor cu o înălțime fixată va atrage
un spectru de cumpărători mult mai îngust.

(*proporțiile dintre obiectele din imagine nu corespund celor reale)

Cele mai populare televizoare pe piață sunt cele cu diagonala de 50 de inci (50’’ = 130cm). De
asemenea, în zilele noastre poate fi clar observată popularitatea ascendentă a televizoarelor cu
diagonale tot mai mari. Astfel se motivează obiectivul de a realiza o masă cu o înălțime flexibilă.
Televizoarele care pot fi asamblate pe masă sunt cele cu diagonala între 32 inci și 75 inci.
Înălțimea cu care masa se va putea extinde este egală cu 17cm (~32%) din înălțimea inițială a
mesei.
Prelungitor montat în masă.
Această alegere este motivată mai mult de ceea ce ține de estetica mesei, deoarece un prelungitor
montat in partea interioară a mesei va permite aranjatea cablurilor, a diferitor dispozitive care se
vor afla pe masă într-un mod mai elegant.
Pe lângă acest avantaj, datorită faptului că masa va fi tot timpul conectată la rețeaua de alimentare,
aceasta va avea și anumite elemente de iluminare în partea interioară.
Spațiu de depozitare.
Acest element este necesat pentru păstratrea anumitor obiecte care țin de dispozitivele folosite în
contact cu televizorul (cd-uri, telecomenzi, gamepad-uri, cabluri etc.).
De asemenea, masa va avea două rafturi largi pentru depozitare.

Capitolul I.II: Obiectivele estetice

Obiectivele estetice urmăresc, în primul rând, construirea unui produs care respectă principalele
tendințe stilistice contemporane, și anume modernismul și minimalismul.
P a g . 10 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

Forma mesei este una ovală, care încorporează ceea ce este mai bun în designul contemporan.
Lipsa detaliilor inutile este o trăsătură esențială a minimalismului care va fi urmărită. De
asemenea, orice spațiu poate fi folosit și nu are un rol doar decorativ. În general, masa va fi gândită
pentru apartamente moderne și televizoare mari cu ecran plat de dimensiuni medii și mari.
Design-ul cromatic al mesei va constitui doar două tonuri, urmărind la fel stilul minimalistic.
Masa va avea o lumină încorporată pentru o strălucire contemporană ambientală.

Capitolul II: Proiectarea

Capitolul II.I: Etaptele proiectării
Fiecare etapă a proiectării, după cum mi-am propus, a avut scopul de a finisa forma obiectului de
studiu, urmărind obiectivele propuse în primul capitol. Fiecare etapă prin care a trecut forma în
evoluția sa, a apropiat-o tot mai mult de ceea ce înseamnă un design bun contemporan.

Încă din primele schițe se observă ideea unei mese de o formă ovală, colțurile fiind rotunde.
Această decizie a fost luată din motive estetice, aducând o notă de finețe în imaginea totală a
mesei. Forma însă este încă una nesiugră.

P a g . 11 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

În următoarele schițe se observă încercarea Schița sub numărul 8, prezintă o formă foarte
de proiectare a corpului ca un obiect întreg, apropiată de varianta finală. Aceasta
aducând forma la o concepție monolitică, corespunde obiectivelor estetice propuse,
astfel urmarind obiectivele estetice propuse. însă nu le are încă pe cele tehnice.

P a g . 12 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

În următoarea schiță a fost introdus suportul
care face posibil modificarea înălțimii mesei,
însă aceasta nu este încă adusă la forma
finală. Rezolvarea propusă în această schiță
nu poate fi aplicată din motive tehnice,
structura suportului având o formă care nu
presupune susținerea obiectelor grele, care va
duce la deformarea mesei.
Următoarea schiță este cea finală, cu toate
mărimile calculate, prezentate la scara 1:10.
Problema suporturilor a fost rezolvată prin
deplasarea acestora la mijlocul construcției,
astfel încât centrul greutății să fie poziționat
evitând orice deformare sau risc de rupere.
Forma generală a obiectului ajunge să aibă
mărginile perfect rotunde.

Capitolul II.II: Forma finală

Forma finală la care s-a ajuns în urma etapelor de proiectare și cercetărilor este acea care respectă
toate obiectivele tehnice și estetice propuse în primul capitol. Rezultatul acestora este schema unui
produs gândit gata pentru producere și exploatare.
De asemenea, a fost realizată ideea de design funcțional care se înțelege intuitiv, fiind minimalist
și modern.

P a g . 13 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

În imaginea dată este prezentată masa în plan bidimensional în cele două ipostaze extreme ale
sale, respectând și culorile reale.

Imaginea de mai jos însă, prezintă masa prorpiu zisă, modelată pe calculator.

P a g . 14 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

Capitolul III: Date tehnice

Specificații tehnice:
-Capacitatea de a ține obiecte cu masa de minim 50 kg (masa medie a unui televizor cu diagonala
de 70 inci este între 20-30kg)
-Posibilitatea de a se extinde ca înălțime este de 17cm (1/3 din înălțimea totală).
-Două spații libere, largi, fiecare cu o înălțime de 14cm.
-Sertar pe partea din față a lemnului, localizat la mijlocul acestuia.
-Prelungitor montat în partea de lemn cu 4 sloturi pentru prize.
-Benzi de iluminare led, montate în partea din spate a lemnului.

Capitolul III.I: Dimensiuni

Înălțimea inițială: 54cm
Înălțimea maximă: 54cm+17cm (71cm)
Lungime: 157cm
Adâncime: 45cm

Dimensiunile mesei au fost calculate în așa mod, încât pe ea să poată fi asamblate televizoarele
cu diagonalele aflate între 32 inci și 75 inci.
Spre exemplu, un televizor cu diagonala de 32 inci, are centrul ecranului situat la înălțimea de
35cm de la baza sa, luând în considerare și suportul pe care acesta este fixat. Astfel, adunând
această mărime cu înălțimea maximă a mesei (71cm), vom obține 106cm, care este înălțimea la
care se află nivelul ochilor unui telespectator mediu așezat pe o canapea.
La fel și în cazul televizoarelor cu diagonala de 75 inci, acestea pot fi asamblate fără a extinde
înălțimea mesei. Centrul ecranului unui Tv cu diagonala de 75 inci, se află la înălțimea de 52 cm,
la a care se adaugă înălțimea mesei de 54cm, și iarăși acesta va fi la înălțimea de 106cm.
Astfel pe masa de Tv va putea fi asamblat orice televizor cu diagonala între 32 și 75 inci,
reglând înălțimea acesteia.

P a g . 15 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

Capitolul III.II Materiale.

Materialele principale care vor constitui cea mai mare parte a construcției vor fi:
-Ramă albă de plastic lucios.
-Lemn prelucrat de culoare maro închisă.
Exemple de materiale:

Plastic lucios. Lemn maro închis.

P a g . 16 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

Produsul final
Produsul final prezintă în sine un suport de televizor care încorporează ceea ce este mai bun în
designul contemporan. Acesta este proiectat pentru cei care se bucură de apartamente moderne și
televizoare mari cu ecran plat. De asemenea masa se potrivește încăperilor de orice dimensiuni,
cum ar fi spații de odihnă mici care folosesc televizoare mici, sau spații largi care la rândul lor au
televizoare mari. Spațiile largi de depozitare ale mesei, la fel vor contribui la gradul de
comfortabilitate în exploatare.
Consider că rezultatul final corespunde obiectivelor propuse la începutul lucrării și prezintă un
design rațional care corespunde timpului.

Concluzie
Sunt de părere că această lucrare este capabilă să ilustreze cunoștințele mele dobândite în cei patru
ani petrecuți la Liceul de Arte. De asemenea, pe parcursul elaborării acesteia mi-am identificat
anumite zone slabe care acum știu că trebuie întărite. Din cauza gradului subiectiv de dificultate
pe care l-am întâlnit în anumite aspecte lucrând la acest atestat, știu ce ar trebui să mai studiez
pentru ca urmatorul proiect în domeniul design-ului să fie mai apropiat de ideal decât acesta.

P a g . 17 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

Bibliografie
ECO, Umberto (2006). “Cum se face o teză de licenţă: Disciplinele umaniste”. Editura Polirom:
Iaşi.
Claudia Coteanu, Aleksandra Zait (2016). “Lifestyle Design Interior”. Editura: Delta Studio
Ivy Liu, Jian Wong (2016). “Eco Design: Furniture”. Editura (străină): Laurence King
Stuart Lawson (2013). “Furniture Design”. Editura: Laurence King

P a g . 18 | 19
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

Site-ografia
https://www.academia.edu/10127524/Ghid_pt_elaborarea_lucrarilor_de_atestat

https://www.cymax.com/TV-Stand-Width-Guide-Find-the-Perfect-TV-Stand-for-your-TV--p1.html

http://ddd.exmachina.ru/soul/whatis/

https://en.wikipedia.org/wiki/Table_(furniture)#History

http://www.lafurniturestore.com/tv-stand-with-lighting.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Masă_(obiect)

http://www.lpsiasi.ro/documente/atestat/atestat.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Televizor

http://www.sangbe.com/article/157799.html

https://www.sanus.com/en_US/heightfinder/?utm_campaign=Short%20URL&utm_content=HeightFi
nder&utm_medium=Other&utm_source=heightfinder#!step1

http://tech-world-news1.blogspot.ro/2016/06/tv-evolution.html

https://tvsguides.com/popular-tv-screen-sizes/

http://www.ubv.ro/diversepdf/normelicentafefs.pdf

http://www.vintag.es/2017/11/amazing-infographic-of-evolution-of.html

https://www.wikihow.com/Make-a-Table

P a g . 19 | 19