Sisteme Flexibile de Fabricatie PDF

SUBSISTEMUL DE DEPOZITARE ŞI TRANSPORT
ÎN CADRUL SFF
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 1
Funcţiile subsistemului de depozitare şi transport

în SFF
- 1. Depozitarea automată (semifabricate, piese finite, scule,

palete şşi dispozitive
p p şşi materiale auxiliare);
);
- 2. Transportul automat între componentele sistemului
Se realizează legătura între toate posturile sistemului flexibil,

asigurând distribuirea în spaţiu şi la momente necesare a
materialelor în cadrul SFF.
UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012

Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata 1
Flexibilitatea subsistemul de depozitare şi transport (SDT)
al SFF va fi asigurată de :
+ Palete dispozitiv de lucru pentru piese prismatice;

+ Palete de transport pentru piese de revoluţie;
+ Palete de transport pentru scule;
+ Magazine
M i ded scule
l tipizate
i i
Flexibilitatea SDT este asigurată şi prin :
- Modul de utilizare tehnică a elementelor componente;
- Sistemul de comandă a funcţionării acestor

componente, care permite :
+ realizarea gestiunii automate a depozitelor,
+ alegerea mijlocului de transport şi traseelor de transport,
+ supravegherea automată a funcţionării conform
ordinelor de fabricaţie.

Funcţii generale ale subsistemului de depozitare şi transport
se pot descompune în mai multe funcţii parţiale
Construcţia depozitelor de piese în cadrul SFF
Depozitul de piese realizează funcţia de stocare a

pieselor care poate fi de trei feluri:
- Stocare de aprovizionare, realizată de

depozitele pentru semifabricate;
- Stocare de proces, realizată de depozitele

i t
intermediare
di ( interoperaţionale
i t ţi l );
)
- Stocare de livrare, realizată de depozitele

pentru piese finite.

Depozitele de semifabricate şi de piese finite pot fi:
+ Depozite centralizate;
+ Depozite descentralizate
Depozitul poate fi amplasat
+ în afara sistemului de prelucrare sau
+ în interiorul acestuia.
Soluţii de organizare a SFF cu posturi în linie

în funcţie de depozitare
PL – post de lucru
DS- depozit
semifabricate
DPF- depozit piese

finite

Soluţie de organizare a SFF cu posturi în linie
AS/RS (Automated Storage and Retrieval System)
Soluţie de organizare a SFF cu posturi în linie

în funcţie de depozitare

Capacitatea de înmagazinare a depozitelor de piese ale
SFF depinde de :
- numărul posturilor de lucru din sistem,

- de timpul mediu de prelucrare pe piesă şi
- de durata de funcţionare automată dorită
Depozitarea pieselor în cadrul SFF se poate face în :
- Depozite fixe sau
- Depozite mobile.
Variante constructive de depozite fixe
- depozit cu celule dispuse într-un singur plan vertical ( a ),

- depozit celular în mai multe plane verticale paralele ( b ),
- depozit cu celule dispuse în linie în plan orizontal ( c ),
- depozit cu celule amplasate după mai multe linii în plan orizontal ( d )
- depozite celulare inelare ( e ) SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 12

AS/RS
Depozitele mobile se caracterizează prin faptul că

realizează, uneori şi funcţia de transport al pieselor între
posturile de lucru, când numărul acestora este redus

Exploatarea depozitelor de piese în cadrul SFF
Funcţia de depozitare automată în SFF presupune realizarea

următoarelor funcţii:
- Pregătirea pieselor pentru depozitare (fixarea pieselor

pe palete şi aplicarea codului);
- Înmagazinarea paletelor cu piese în celulele

depozitului;
- Căutarea, identificarea pieselor şi extragerea acestora
din depozit;
- Livrarea pieselor extrase sistemului de transport.

Schema de exploatare a depozitelor fixe de piese în SFF
R1, R2 –Robocare, E- elevator automat, Ci- cititor

DC- depozit
Sunt posibile două moduri de depozitare a paletelor în

celulele depozitului DC:
- Amplasarea paletelor în celule într-o ordine

prestabilită (amplasare statică);
- Amplasarea liberă a paletelor în centrele

d
depozitului
it l i (amplasarea
( l di
dinamică)
i ă) .

Accesul robocarelor R1 şi R2 la postul de predare/primire a
paletei se poate realiza în două moduri:
- (a) se foloseşte un conveior cu role ;
- (b) preluarea paletei direct de pe platforma
elevatorului automat EE.
a b
În cazul depozitelor mobile de piese (conveioare cu role,

transportoare cu lanţ, mese rotative indexate etc., se pot
aplica trei moduri de acces la piesele depozitate:
1. „ primul intrat - primul ieşit “;
2. „ primul intrat - ultimul ieşit “;
3. „ acces liber “ la poziţiile de depozitare.

C9
Transportul materialelor
în cadrul SFF
Elementele componente ale SFF sunt legate într-un sistem

unitar prin transportul automat al materialelor şi
sculelor,
Se asigură distribuirea la posturile de lucru în

momente determinate a pieselor, dispozitivelor,
sculelor de lucru şi de măsurare

Activitatea de transport constituie una din activităţile
auxiliare mari consumatoare de timp
Reducerea timpului de transport se poate realiza, în principal,
pe următoarele căi:
-(a)
( ) Reducerea diatanţelor
ţ de transport
p p
prin stabilirea
celor mai scurte rute de transfer al pieselor
- (b) Reducerea, la proiectare, a numărului posturilor de

lucru, (centre de prelucrare multifuncţionale);
- (c) Conceperea unor trasee de transport cu cât mai
puţine
i intersecţii
i ii şii fluxuri
fl i inverse
i
- (d) Micşorarea timpului de încărcare/descărcare a
paletelor
- (e) Evitarea ciocnirilor şi desfăşurarea fără întreruperi a
activităţilor de transport.
O clasificare generală împarte mijloacele de transport utilizate în

SFF în două grupe mari:
- 1. Mijloace de transport cu acţiune permanentă (lucrând

î circuit
în i it închis):
î hi )
- conveioarele cu role,
- transportoarele cu lanţ,
- transportoarele cu bandă,
- 2. Mijloace de transport ce nu lucrează permanent (cu

acţiune în circuit deschis):
- cărucioarele pe şine,
- roboţii mobili,
- robocare ghidate inductiv sau fotoelectric

Construcţia sistemelor de transport în circuit închis

Construcţia sistemelor de transport în circuit închis
În categoria sistemelor de transport în circuit închis

utilizate în realizarea SFF intră diverse tipuri de
p
transportoare:
- transportoare (conveioare) cu role;
- transportoare (conveioare) cu lanţ;
- transportoare cu bandă;
- transportoare pe pernă de aer.
Transportoarele cu role realizează transportul

paletelor sau pieselor cu ajutorul unui tren de role
libere sau antrenate.
Se utilizează în special transportoarele cu role
antrenate.

Conveior cu role

Transportoare cu lanţ se pot realiza pentru traiectorii de
transport rectilinii şi curbilinii (în special ovale).
Transportoarele cu lanţ cu traiectorie curbilinie se
utilizează mai mult pentru realizarea depozitelor proprii ale
posturilor de lucru ce prelucrează piese prismatice.
Pentru transportul pieselor de revoluţie se utilizează

transportoare cu lanţ, cu alveole amplasate pe zalele
lanţului

Transportoarele cu bandă se utilizează, în special,
pentru transportul aşchiilor colectate din posturile de
lucru ale sistemului.
Construcţia sistemelor de transport în circuit deschis

Construcţia sistemelor de transport în circuit deschis
În categoria sistemelor de transport în circuit deschis

intră :
- roboţii industriali mobili;
- robocarele ghidate pe şine;
- robocarele
b l ghidate
hid t inductiv
i d ti sau fotoelectric
f t l t i
Roboţii industriali mobili
Se utilizează, în special, roboţii mobili cu deplasare pe

portal (pentru
( t transportul
t t l pieselor
i l de d revoluţie
l ţi şii a sculelor);
l l )
Roboţii cu deplasare la sol se întâlnesc mai rar şi

anume pentru transportul pieselor prismatice.

Robocarele (Automated Guided Vehicle - AGV) sunt
cărucioare teleghidate ce se deplasează pe şine sau pe
roţi
ţ cu p
pneuri.
Robocarele sunt acţionate cu baterii îmbarcate sau cu

motoare electrice de curent continuu de joasă
tensiune.
ÎÎn cazul robocarelor cu deplasare pe şine acţionarea se

poate realiza şi prin cablu tractat.
Robocarele pe şine se utilizează în SFF cu un număr

redus de posturi de lucru pe care se prelucrează piese
mari şi grele.
Traiectoria de transport în acest caz este materializată

de şina (şinele) de cale şi ea este, obişnuit, o linie
dreaptă, dar există şi situaţii când traiectoria
materializată de şine este şi curbilinie.
Robocarele cu şine se utilizează şi în scopul deservirii

depozitelor celulare verticale.

Pentru un domeniu diversificat de sarcini de fabricaţie
al unui SFF, funcţiunea de transport şi distribuţie a
pieselor va trebui să răspundă cerinţei de „ acces liber
“ all oricărui
i ă i tip
ti de
d piesă
i ă la
l oricare
i di posturile
din t il de
d
lucru ale sistemului.
Această condiţie poate fi satisfăcută în măsură

maximă de către robocarele cu deplasare pe pneuri,
direct pe pardoseala atelierului, fiind ghidate pe
traiectorie pe cale inductivă sau fotoelectrică.
Robocarele cu ghidare liberă - inductivă

Menţinerea direcţiei la ghidarea inductivă
3- bloc detector; A, B- bobine, 4 - bloc diferenţial,

5 – bloc amplificator,
Robocare cu ghidare liberă - inductivă

Robocarele cu ghidare liberă - corpul de bază 1 al
robocarului;
- modulul 2 de primire/predare
şi, eventual, de ridicare a
sarcinii;
- sistemele 3 de protecţie
antişoc;
ti
-modulul de avans şi direcţie
format dintr-un grup
motopropulsor şi unul
motodirector, în componenţa
acestora întrând şi roţile 4;
- sistemul de senzori 5 pentru
recunoaştere
ş şşi avertizare;;
- grupul de baterii 6 pentru
alimentarea motoarelor
electrice de acţionare;
- echipamentul de comandă
îmbarcat 7
Robocare realizate de firma Bleichert

Robocare
Modulul de avans şi direcţie a robocarului
Acest modul cuprinde:
- roţile vehiculului;
ţ
- elementele de acţionare (propulsia);
(p p );
- elementele pentru urmărirea traiectoriei
(elemente de direcţionare sau de ghidare)
roţile motoare RM ;SFF_2012

roţile libere RL; roţile fixe RF
UT Iasi prof. E.Carata 46

Reţea de transport cu robocare ghidate
SFF cu două AGV şi magazin central de scule

SFF cu trei AGV
SFF cu mai multe robocare (AGV)

SFF cu mai multe robocare (AGV)
SFF cu mai multe robocare (AGV) şi depozitare automată

Modelarea şi simularea
sistemelor flexibile
de fabricaţie
Definirea simulării
Simularea este definită ca procesul de
proiectare a unui model,, cu ajutorul
p j
calculatorului, al unui sistem real şi
conducerea experimentelor realizate cu
acest model .
Scopul
p simulării este de a înţelege ţ g
funcţionarea sistemului şi de a evalua
diferite strategii de operare ale sistemului
pentru optimizarea unei funcţii obiectiv.

Aplica]ii ale simul\rii
~n Sisteme de prelucrare (Manufacturing)
Determinarea necesarului optim de echipamente şi

amplasarea acestora;
- Num\r posturi de lucru pentru o anumită sarcină de

lucru ;
- Localizarea [i dimensionarea depozitelor intermediare;
z - Num\r, tip [i aranjament al transportoarelor,

conveioarelor [I echipamentelor auxiliare

z - Evaluarea efectelor unei modific\ri `n volumul de

produc]ie;
z - Evaluarea efectului introducerii unui nou echipament `n

sistemul de produc]ie;
z - Evaluarea investi]iilor de capital;
z - Planificarea sarcinilor de lucru

Evaluarea procedurilor opera]ionale
- Planificarea produc]iei ;
- Analiza
A li stocurilor;
t il
- Strategii de comandă;
- Managementul mentenan]ei (ac]iuni preventive)
- Strategii de control al calit\]ii;
Evaluarea performan]elor
- Analiza livr\rilor ;
- Analiza timpilor de sta]ionare `n sistem;
- Analiza locurilor `nguste (Bottleneck analysis)
Criterii: timp utilizare echipamente [i personal, marimea

firelor de a[teptre, produc]ia realizat\ etc.

Servirea clien]ilor `ntr-un sistem de a[teptare
(queueing system)
• El
Elemente
t
• Clien]ii
• Resursele (serverele)
• Firul (coada de a[teptare)
Sosirea Plecarea
clientilor clientilor

Servirea clien]ilor `ntr-un sistem de a[teptare
(queueing system)
Caracterizarea
C t i sistemelor
i t l de
d a[teptare
t t
presupune informa]ii despre:
• Num\rul de servere;
• Capacitatea firului de a[teptare (nr. clien]i
accepta]i);
• Legea de sosire a clien]ilor;
• Legea de servire a clien]ilor;
• Disciplina de servire (FIFO, LIFO, aleatoare);

Prelucrarea pieselor `ntr-o linie de fabrica]ie
x1 x2
M1 M2
S (p)
2 piese
depozite (buffer)

Sistem pilotate de timp [i de evenimente.
Magazie automat\
u1(t)
x(t)
X(t)
u2(t)
t
⎧1 − introduce piesa ⎧1 − extrage piesa ⎧ x (t ) + 1 daca u1 (t ) = 1 , u 2 (t ) = 0

u1 (t ) = ⎨ u 2 (t ) = ⎨ ⎪
⎩0 - in rest ⎩ 0 - in rest x (t + Δ t ) = ⎨ x (t ) − 1 daca u1 (t ) = 0 , u 2 (t ) = 1
⎪ x (t ) − in rest
⎩
Celul\ de fabrica]ie deservit\ manual
Ini]ial
Final

Etapele procesului de simulare
1. Definirea problemei ;
2. Planificarea proiectului de simulare;
3. Definirea sistemului ;
40%
4. Formularea modelului conceptual ;
5. Proiectarea preliminar\ a experiment\rilor;
6. Preg\tirea datelor de intrare
Etapele procesului de simulare
20% 7 Realizarea codului surs\;

7.
8. Verificarea [i validarea modelului;
9. Proiectarea final\ a experiment\rilor;
40% 10. Experimentarea propriu-zis\ ;
11. Analiza [i interpretarea rezultatelor ;
12. Implementarea proiectului [i realizarea
documenta]iei acestuia .

8.Verificarea şi validarea modelului
Verificarea modelului este procesul de

determinare a faptului dac\ logica
opera]ional\ a modelului (programul de
calculator) corespunde cu logica sistemului
real
Validarea modelului este procesul de

determinare a faptului dac\ modelul este o
reprezentare precis\ a sistemului real (cu
un anumit grad de `ncredere)
Plecând de la sistemul real se formeaz\ modelul conceptual

care con]ine elementele din sistemul real care credem noi c\
ar trebui incluse în model.
Modelul logic con]ine rela]iile logice între elementele sistemului

ca [i variabilele exogene care afecteaz\ sistemul.
sistemul Acest
model este denumit [i modelul diagramei fluxului.
Având modelul logic, se elaboreaz\ modelul de simulare

Validarea modelului conceptual este procesul de

stabilire a relevan]ei
] dintre abstractizarea sistemului
real fa]\ de modelul de simulare
Nu exist\ nici o metod\ standard de validare a

modelului conceptual;
Verificarea [i validarea modelului conceptual
Graful de evenimente este o abordare foarte des

utilizat\ în validarea modelului conceptual pentru un
sistem cu evenimente discrete.
Trebuie identificate explicit evenimentele ce vor fi

introduse în model. Modelul conceptual trebuie s\ includ\
elementele sistemului real care sunt relevante

Verificarea [i validarea modelului logic
Verificare a modelului logic este focalizat\ pe

urm\toarele întreb\ri:
Sunt procesate corect evenimentele în model ?
Sunt valide formulele matematice [i rela]iile în model ?
Sunt calculate corect datele statistice [i m\surile

performan]ei în model ?
SFF_2012 UT Iasi prof.

69
E.Carata
Verificarea [i validarea modelului logic
Trebuie validat faptul c\ modelul logic con]ine toate

evenimentele din modelul conceptual [i s\ verific\m
conexiunile între evenimente;
Trebuie s\ verific\m dac\ modelul logic proceseaz\

evenimentele simultane în ordinea corect\;
Trebuie verificate formulele [i rela]iile implicite [i

explicite
e p c te ut
utilizate;
ate;
Verificarea datelor statistice [i a m\surilor

performan]ei ;

70
E.Carata

Verificarea [i validarea modelului de simulare
Abord\ri generale pentru verificarea modelului de

simulare:
M t d d
Metode de programare structurat\;
t t t\
Testarea programului;
Verificarea rela]iilor logice;
Compararea cu metode analitice;
Verificarea utilizând grafice.

71
E.Carata
Metode de programare structurat\:

Proiectarea de sus în jos;
Modularitatea;
Rafinarea pas cu pas;
Module compacte;
Controlul structurat: tot codul de control trebuie s\ fie înalt structurat

utilizând formul\rile: IF-THEN-ELSE, WHILE, REPEAT-UNTIL, FOR [i CASE.
Formularea GOTO trebuie evitat\.

72
E.Carata

Validarea modelului de simulare :

Procedura de validare a modelului de simulare depinde de
sistemul care trebuie modelat [i de mediul de modelare;
Metodele de validare utilizate frecvent sunt:

Compararea rezultatului (ie[irii) modelului cu cel al
sistemului real;
Metoda Delphi;
Testul Turing;
Comportarea la extreme.

73
E.Carata
Compararea rezultatului (ie[irii) modelului cu cel al

sistemului
i t l i real:
l
Dac\ pentru sistemul real sunt disponibile suficiente date,
testul statistic utilizat obi[nuit este testul Student (t), în
care se testeaz\ ipoteza egalit\]ii mediilor;
Testul F [Fisher] se poate folosi pentru a testa

egalitatea varian]elor din sistemul real [i modelul de
simulare
74
E.Carata

Metoda Delphi:
Se utilizeaz\ atunci când este disponibil\ o cantitate foarte
mic\ de informa]ii despre sistemul ce este considerat;
~n aplicarea metodei intervine un grup de exper]i selectat

cu mare grij\;
Grupul de exper]i utilizeaz\ un chestionar incluzând

feedback-ul opiniei [i analiza statistic\.

75
E.Carata

Validarea modelului de simulare:
Testul Turing:
Unui expert sau unui grup de exper]i i se prezint\ descrieri
p
sumare sau rapoarte bazate p
pe sistemul real al modelului
de simulare.
Dac\ exper]ii pot identifica rapoartele bazate pe rezultatul

modelului de simulare, credibilitatea modelului scade.
Testul Turing este reversul metodei Delphi.

în testul Turing grupului de exper]i i se cere s\ identifice,
identifice prin
retrospec]ie , sistemul simulat, în timp ce, în cazul metodei Delphi,
grupului de exper]i i se cere s\ prezic\ r\spunsul sistemului.

76
E.Carata

Validarea prin comportarea la extreme :
Ocazional, sistemul real poate fi observat sub condi]ii

extreme datorit\ c\rora apare o situa]ie neuzual\;
Prin compararea comport\rii sistemului real la condi]ii

extreme cu p
performan]a
] modelului sub acelea[i [ condi]ii,
]
putem s\ valid\m modelul.

77
E.Carata
Abord\ri `n modelare [i simulare

Modelarea logico-matematic\
- Teoria firelor de a[teptare;
- Teoria grafurilor
Modelarea cu programe de simulare

- abordarea prin evenimente: SIMSCRIPT; GASP
- abordarea prin activit\]i: ECSL; HOCUS
- abordarea prin procese: ARENA; ProModel ; Quest; AutoMod
WITNESS; Extend
Modelarea prin instrumente de descriere grafice

- abordarea ‘control orientat’ : Re]ele Petri; GRAFCET
- abordarea ‘func]ii orientate’: SA; SADT
- abordarea ‘orientare pe date’: modele rela]ionare
- abordarea ‘mixt\’: SA-RT; ISML

Software pentru simulare
Arena (Rockwell Software),

ProModel ((Promodel Corporation),
p ),
Quest (DELMIA Corporation),
AutoMod (Brooks Automation),
Witness (Lanner Group, Inc.).
Enterprise Dynamics (Enterprise Dynamics),
Extend (Imagine That Inc.),
Simul8 (Simul8 Corporation),
Alegerea distribuţiilor statistice

pentru legilor de sosire şi de servire

Date disponibile
Example
Date culese: Timpul `ntre sosiri, rata sosirilor;
timpul de `nc\rcare [i de desc\rcare;
timpul de servire;
timpii de bun\ func]ionare, timpii de reparare;
timpii de transport etc.
Date probabilistice: % piese rebut; % piese care
necesit\ servicii diferite;
Date eronate -> rezultate eronate
Surse pentru culegerea datelor
Inregistr\ri istorice
Inaccesibile,
Inaccesibile form\ eronat\,
eronat\ eforturi pentru
extragere [i analiz\
Date observabile
inregistr\ri personale sau `nregistr\ri automate
Sisteme similare

Surse pentru culegerea datelor
Reclama]ii ale clien]ilor
timp de servire,
Estim\ri ale proiectan]ilor
tendin]a de a fi optimiste
Considera]ii teoretice/ Cono[tin]e anterioare
fiabilitatea componentelor electronice – distribu]ia
Weibull
timpi de sosire aleatorii – distribu]ie exponen]ial\
Construc]ia histogramei
Histograma este necesar\ pentru estimarea distribu]iei teoretice;
Presupune `mp\r]irea domeniului `n clase/categorii [i gruparea
datelor `n clase (discrete sau continue)
uzual 5 -20 clase, frecvent 8 - 12 clase
num\rul
\ l de
d clase
l =1+3,322log(n)
1+3 322l ( ) ((rela]ia
l ]i lui
l i Sturges)
St )
sunt necesare cel pu]in 3 observa]ii `n fiecare clas\
Se calculeaz\ frecven]ele absolute [i relative
Histograma se reprezint\ grafic prin punctele medii ale fiec\rei

clase
Estimarea distribu]iei teoretice

Selectarea distribu]iei de `ncercat
Estimarea valorilor parametrilor
Evaloarea concordan]ei ( “goodness of fit”) dintre distribu]iile
experimentale [i teoretice

Distribu]ia experimental\
modeleaz\ ‘trecutul’
nu exist\ valori `n afara experimentului
Distribu]ia teoretic\
Orice valoare `n intervalul de varia]ie;
probleme ale estim\rii parametrilor [i ale
concordan]ei
probleme legate de metode de generare
Nu exist\ date suficiente(1)

Este disponibil\ numai valoarea medie
Utilizarea unei valori constante:
c`nd avem
a em o variabilitate
ariabilitate mic\;
mic\
C`nd variabilitatea este mare iar valoare medie este moderat\
(pentru timpii `ntre sosiri pentru timpii de servire)
Se utilizeaz\ valoarea medie +/- procente %

Distribu]ie
] uniform\ ((distribu]ia
] “maximei ignoran]e”)
g ] )
Distribu]ie triunghiular\ (reazonabil\ pentru multe cazuri)
Utilizarea unei distribu]ii exponen]iale

Distribu]ie Uniform\
Histograma datelor experimentale (empiric\)
Expresie: UNIF(5, 10)

Eroarea patratic\: =0.000168
Test Chi pp\trat
Num\r intervale = 40
Grade de libertate = 39
Statistica testului = 33.5
Test Kolmogorov-Smirnov
Test Statistic = 0.00943

Se cunoa[te numai domeniul
Distribu]ie Uniform\
teoretic\
Parametri a,b
Interval [a, b]
Media (a+b)/2
Varianţa (b-a)2/12
Aplicaţii:
SFF_2012 utilizat\ exclusiv de limbajul GPSS
UT Iasi prof.
E.Carata 88

Distribu]ie Triunghiular\
Histograma datelor experimentale (empiric\)
Expresie: TRIA(6, 7.96, 10)

Test Chi p\trat
Test Kolmogorov-Smirnov
Test Statistic = 0.0819

Se cunoa[te domeniu [i valoarea cea mai
probabil\
Distribu]ie Triunghiular\ (a, m, b)
Parametri: a,m,b
Interval [a, b]
Media (a+m+b)/3
Varianţa (a2+m2+b2-am-ab-mb)/18
Aplicaţii:
SFF_2012 informa]ii minime asupra legii de sosire;
UT Iasi prof.
E.Carata 90

Beta (β, α) –histograma datelor experimentale
Expresie: 2 + 7 * BETA(2.58, 3.46)

Eroarea ppatratic\: =0.000233
Test Chi p\trat

Beta- teoretic\
Parametri : parametrii de form\ Beta (β) [i Alfa (α)

Interval [0, 1] (poate fi transformat `n intervalul [a,
b]; Y=a+(b-a)X )
Aplicaţii :
Propor]ia elementelor defecte dintr-un lot;
Timpi de servire

Există date suficiente(1)
Distribu]ii continue
Exponen]ial\ (histograma experimental\)
Expresie: 2 + EXPO(13.1)
Test Chi p\trat
Exist\ date suficiente(1)

Exponen]ial\ (teoretic\)
Parametri: β
Interval:
Media: β
Varianţa : β2
Aplicaţii : Legea timpilor dintre sosiri ;durata convorbirilor
telefonice; fiabilitatea componentelor electronice ; durata de
a[teptare a unei piese pentru a fi prelucrat\.
E.Carata 94

Erlang (k) – histogram\ empiric\
Expresie: ERLA(13, 2)
Test Chi p\trat
Statistica testului = 17

Erlang (k)- teoretic\
Parametri : ,β
Interval
Media kβ
Varianţa kβ2
Aplicaţii: Suma unor distribu]ii exponen]iale independente;
z alocarea sosirilor la k servere ;
z depozit ce deserve[te k utilaje

Distribu]ii continue (continuare)
Gamma (β, α) –histogram\ empiric\
Expresie: GAMM(1.95, 3.26)

Test Chi pp\trat
Statistica testului = 30,5

Gamma- teoretic\
∞
Γ (α ) = ∫ t α −1e − t dt
0
Parametri : ,β
Interval
Media αβ
Varianţa αβ2
Aplicaţii : Generalizare a distribu]iei Erlang .
Timpul de deservire al ma[inilor;
Timpul de reparare
E.Carata 98

Weibull (β, α) – histograma empiric\
Expresie: WEIB(1.21, 2.19)

Test Chi p\trat

Weibull- teoretic\
Parametri : (parametru de form\) ,

β (parametru de scal\)
IInterval
t l
Media
Varianţa
Aplicaţii : Fiabilitatea ma[inilor

E.Carata (defectare datorit\ uzurii [i oboselii) 100

Normal\ (μ, σ) – histograma empiric\
Expresie: NORM(9.92, 5.01)

Test Chi p\trat
E.Carata 101

Distribu]ia normal\ (Gauss)- teoretic\
Parametri : media( μ) ; devia]ia standard ( σ)

Interval
Media μ
Varianţa σ2
Aplicaţii : Insumarea unor procese aleatorii normale
independente (Teorema limitei centrale). Procese cu
distribu]ie simetric\.
Domeniu pentru simulare = 4 σ (Se subestimeaz\ domeniul
SFF_2012[i
UTse
Iasiignor\
prof.
extremele )
E.Carata 102

Lognormal\ (μ, σ) –empiric\
Expresie: LOGN(9.2, 5.44)

Test Chi p\trat
E.Carata 103

Lognormal\- teoretic\
Parametri :parametru de scal\ ( μ) ; parametru de form\ ( σ)

Interval
Media Varianţa
Aplicaţii : Variabila este produsul unui num\r mare de

subprocese aleatoare.
z Timpii de lucru (cu distribu]ie deplasat\ la dreapta)
Fiabilitatea unor componente

SFF_2012 UT Iasizprof.
E.Carata 104

Testarea concordan]ei (1)
Teste statistice
Ipoteze: H0: Distribu]ia experimental\ (empiric\)
nu difer\ semnificativ de distribu]ia teoretic\
Testul Chi-p\trat ; χ2
Testul K-S (Kolmogorov-Smirnov)

Testul Chi-p\trat
Gradul de libertate
ν = k - 1 – (numărul de parametri estimaţi)

Dacă: atunci
ipoteza H0 se acceptă
cu un nivel de incredere (1-α) .
χ2= 0 => concordan]\ perfect\
Există Tabele cu valori critice χ2 (ν,1-α)

cu grad de libertate ν [i nivel de semnifica]ie
(1−α)
gradul de libertate ν = k - 1 - p
p = num\rul de parametri

Testul K-S (Kolmogorov-Smirnov)
aplicat numai pentru distribu]ii continue
Statistica K-S = diferen]a absolut\ maxim\
` t distribu]ia
`ntre di t ib ]i cumulat\
l t\ empiric\
i i \ [ii
distribu]ia cumulat\ teoretic\
CONDI}II
Testul K-S
pentru un num\r de observa]ii >30 30
numai pentru distribu]ii continue
Chi-patrat
observa]ii relativ in num\r mare (> 100)
necesit\ un grad de libertate mare [i cel pu]in 5
observa]ii
SFF_2012 UT Iasi prof. `ntr-o clas\
E.Carata 108

Elementele modelului de simulare
din programele de simulare
- 1. Entit\]ile sunt elementele care se deplaseaz\ `n sistem,

`[i schimb\ starea, afecteaz\ [i sunt afectate de alte
entit\]i, modific\ starea sistemului [i indicii de performan]\
ai acestuia.
- sunt obiecte dinamice care sunt create la sosire, se

a[eaz\ la coad\, sunt servite de servere [i sunt eliberate `n
afara sistemului;
- pot exista, `n acela[i timp `n sistem, loturi de diferite

tipuri de entit\]i fiecare cu un anumit traseu [i cu o anumit\
prioritate
Pentru a modela defectarea [i repararea serverelor se

creaz\ un mecanism separat care ac]ioneaz\ dup\ legi
prestabilite

Elementele modelului de simulare
din cadrul programelor de simulare
- 2. Atributele ata[ate fiec\rei entit\]i. Un atribut este o

caracteristic\ ((etichet\)) a tuturor entit\]ilor ] dar
valoarea specifica a acesteia poate diferi de la o
entitate la alta.
Fiecare atribut este echivalent unei variabile locale
legate de o anumit\ entitate.
Exemple de atribute:
timpul de sosire;
timpul de ie[ire;
prioritatea,
cod de culoare,
nume
- 3. Resursele. Entit\]ile din sistem sunt `n competi]ie

pentru a fi servite de c\tre resurse (personal,
echipamente, spa]iu de stocare )
O entitate folose[te (seize) o resurs\ disponibil\ [i o

elibereaz\ (release) la terminarea serviciului.
O resurs\ este atribuit\ unei entit\]i [i nu invers.
O resurs\ p
poate reprezenta
p un g
grup
p de servere, fiecare
dintre acestea fiind denumit unitate ( unit) a respectivei
resurse

- 4. Firele de aşteptare (Cozile). Când o entitate nu se
poate mi[ca pentru c\ trebuie s\ foloseasc\ o unitate
a unei resurse care este ocupat\ cu o alt\ entitate este
necesar s\ fie plasat\ `ntr
`ntr-un
un loc de a[teptare al unei
cozi (queue)
- Cozile au nume [i o anumit\ capacitate (buffer-

depozit) finit\ sau infinit\.
- Trebuie s\ se defineasc\ [i algoritmul de tratare a

unei entit\]i sosite c`nd depozitul este plin.
plin
5. Variabile statistice. Pentru m\surarea performan]elor de ie[ire,

trebuie s\ se memoreze ,`n timpul simul\rii, o serie de variabile,
denumite variabile statistice sau acumulatori statistici. La
`nceputul simul\rii acestea se ini]ializeaz\ cu zero.
De exemplu:
- Num\rul de elemente produse p`n\ la un moment dat;
- Timpul total petrecut la coad\ p`n\ la un moment dat;
- Num\rul de elemente care au trecut pe la coad\ p`n\ la un

momentt dat;
d t
- Timpul maxim perecut la coad\ observat p`n\ la un

moment dat;

De exemplu:
- Timpul total de servire p`n\ la un moment dat;
- Timpul
p maxim de servire p
p`n\ la un moment dat;;
- Aria, p`n\ la un moment dat; de sub curba lungimii cozii ,Q(t),

`mp\r]it\ la timpul de rulare= num\rul mediu de piese care
a[teapt\ la coad\;
- Aria, p`n\ la un moment dat; de sub curba ocup\rii

serverului B(t) `mp\r]it\ la timpul de rulare = timpul mediu de
utilizare
tili all serverului
l i
- 6. Variabilele (globale) sunt informa]ii care reflect\

anumite caracteristici ale sistemului modelat, cu privire
la num\rul [i distribu]ia entit\]ilor `n sistem.
-Fiecare variabil\ este unic\ [i nu este alocat\ unei
anumite entit\]i dar este modificat\ de acestea.
Exist\ 2 tipuri de variabile:

- variabile interne (num\rul de entit\]i de la
coad\, num\rul resurselor ocupate, timpul simul\rii,
etc.))
- variabile definite de utilizator (num\rul de

entit\]i din sistem, etc.)

- 7. Evenimente. Un eveniment este orice ac]iune care
se petrece la un moment al timpului de simulare care
poate schimba atributele, variabilele sau acumulatorii
statistici
De exemplu:
- evenimentul sosire : o nou\ pies\ intr\ `n sistem;
- - evenimentul plecare: o pies\ care a fost prelucrat\ de

un server [i p\r\se[te sistemul;
- evenimentul stop: Simularea este oprit\ la t=15 min
- 7. Evenimente (continuare)
- Fiecare program de simulare are un mecanism
denumit calendar al evenimentelor
C`nd o secven]\ de simulare este executat\,executat\ o

`nregistrare a informa]iilor pentru evenimentele viitoare
este plasat\ `n calendarul de evenimente
Inregistrarea evenimentelor din calendarul de

evenimente con]ine informa]ii despre :
-entit\]ilor afectate;
-timpul [i condi]ia de desf\[urare a evenimentului -tipul
de eveniment care se va desf\[ura.

- 7. Evenimente (continuare)
Programul de simulare plaseaz\ fiecare nou plan de

evenimente `n calendarul de evenimente `n a[a fel
`nc`t urm\torul eveniment este `ntotdeauna `n capul
listei calendarului (evenimentele sunt sortate `n
ordinea cresc\toare a timpului de declan[are a
evenimentelor)
In modelarea cu evenimente discrete, variabilele care

descri sistemul
descriu sistem l nu
n se modific\ `ntre evenimente
e enimente
succesive.
- 8. Timpul de simulare (ceasul de simulare)
Valoarea curent\ a timpului `n simulare este `nregistrat

`ntr-o variabil\ denumit\ ceas de simulare
Fa]\ de timpul real, ceasul de simulare nu ia toate

valorile [i timpul nu este continuu.
Ceasul de simulare interac]ioneaz\ str`ns cu

calendarul
l d l de d evenimente
i t

- 9. Startarea [i oprirea simul\rii
- trebuie s\ se defineasc\:
- condi]iile de start;
- timpul de rulare sau condi]iile de oprire
Caracterul aleator `n simulare
Modelele de simulare au intr\ri generate dup\ legi

probabilistice [[i, `n consecin]\,
p ] ie[irile
[ vor p
prezenta o
variabilitate aleatoare
Din punct de vedere statistic, o singur\ rulare a

simul\rii aduce informa]ii par]iale, de aceea, se impun
mai multe rul\ri (replic\ri) identice [i independente,
pentru a investiga cum se modific\ rezultatele;
Fiecare replic\ utilizeaz\ intr\ri generate aleator dup\

legi statistice pentru timpul `ntre sosiri [i pentru timpii
de servire

Caracterul aleator `n simulare
Indica]ii mai credibil\, `n ceea ce prive[te

caracteristicile de performan]\ ale sistemului simulat
suntt furnizate
f i t de d media
di [ii devia]ia
d i ]i standard
t d d a valorilor
l il
ob]inute `n urma replic\rilor
Dac\ replic\rile sunt independente [i uniform

distribuite valorile cele mai probabile [i intervalele de
`ncredere se ob]in cu rela]ia
s
X ± t ( n −1,1−α / 2 ) ⋅
n
Optimizarea unui SFF prin simulare

Simularea nu este o tehnică de optimizare
Analistul trebuie să simuleze un număr de

configuraţii ale sistemului şi să aleagă una care pare
a fi cea mai performată
Scopul unei program de optimizare,

optimizare ASOCIAT unui
program de simulare, este de a găsi, dintr-o mulţime
de configuraţii ale sistemului, CONFIGURAŢIA
OPTIMĂ
Optimizarea unui SFF prin simulare.

EXEMPLU
Fie: Vi i=1;2;3;4 numărul de maşini în staţiile de lucru
Fi
Fie: Vi i=5;6;7 numărul
ă l de
d locaţii
l ţii înî depozite
d it
Pentru configuraţia din figură: f (3, 2, 2, 3, 3,1, 2)
Funcţia de optimizat:

v1 + v2 + v3 + v4 ≤ 10
Programele de optimizare disponibile:
Definim funcţia profit:
Simularea
Si l s-a realizat
li t pentru
t 30 de
d zile
il (720 ore)) şii o perioadă
i dă
tranzitorie de 10 zile (240 ore)
Piesele finite s-au calculat pentru 720 de ore din totalul de 960
de ore ale unei replicări
S-au considerat 5 replicări

p pentru fiecare configuraţie
p g ţ

În urma optimizării, pentru cea mai bună configuraţie din 500

încercate:
În urma optimizării,
p , cea mai bună configuraţie
g ţ p pentru staţiile
ţ
de lucru este 3,3,2,2:
S-a menţinut fix nr. de maşini şi s a variat numărul de locaţii

ale depozitelor pentru cele 1000 de configuraţii posibile
În urma optimizării, cea mai bună configuraţie pentru

depozite pare a fi 7,8,4 pentru care, cu un grad de încredere de
90% profitul
90%, fit l este:
t
De remarcat că, pentru configuraţia 2,3,2,2,7,8,4,

profitul este 548.488$

Compararea proiectelor alternative
(variantelor de simulare)

Se compar\ dou\ proiecte alternative de sistem
[i apoi se e
extinde
tinde abordarea pentr
pentru câte
câteva
a
alternative.
Ex. : - două discipline posibile în firele de aşteptare,

- două niveluri de investiţie în sistemul de producţie,
- două legi de deservire a maşinilor unelte etc.
etc

Se aplic\ teste statistice pentru a trage concluzii

valide deoarece rezultatul simul\rii este de
natur\ probabilistic\.
Pentru ca testele statistice pe care le folosim s\

fie valide,
valide trebuie s\ fie satisf\cute anumite
ipoteze în leg\tur\ cu datele prelucrate

Pentru dou\ seturi de rezultate de simulare, câte unul
pentru fiecare proiect al sistemului care va fi evaluat,
putem s\ avem trei cazuri posibile:
(1) Cele dou\ seturi de e[antioane sunt independente [i

provin din popula]ii cu variabilitate egal\;
( ) E[antioanele
(2) [a oa e e su sunt independente
depe de e [[i p
provin
o d
din popu
popula]ii
a] cu
variabilitate inegal\;
(3) E[antioanele sunt corelate [i analiz\m diferen]ele dintre

ele;

Consider\m dou\ variante ale unui proiect:
Seturile de e[antioane sunt independente (cazurile 1 [i 2).
Pentru
P t m\sura
\ performan]ei,
f ] i modelul
d l ld
de simulare
i l ffurnizeaz\
i \
la ie[ire dou\ seturi de e[antioane independente:
y11, y21,..., yn1, pentru proiectul 1 [i
y12, y22, y32,..., yn2 pentru proiectul 2.

Pentru a testa ipoteza: exist\ o diferen]\ semnificativ\ între
cele dou\ proiecte, se alege un interval de încredere privind
diferen]a mediilor popula]iilor celor dou\ e[antioane, μ1-μ2.
Intervalul de `ncredere este calculat din diferen]ele

între mediile e[antioanelor
Depinzând de pozi]ia intervalului de `ncredere fa]\ de

zero,
ero p putem
tem aj
ajunge
nge la una
na din cele trei concl
concluziiii
posibile:
(a) Media popula]iei 1 este mai mic\ decât cea a
popula]iei 2.
(b)Nu exist\ diferen]\ semnificativ\ între cele dou\

medii.
(c) Media popula]iei 1 este mai mare ca media

popula]iei 2.

Selecţie software pentru simulare
Arena (Rockwell Software),

ProModel ((Promodel Corporation),
p ),
Quest (DELMIA Corporation),
AutoMod (Brooks Automation),
Witness (Lanner Group, Inc.).
Enterprise Dynamics (Enterprise Dynamics),
Extend (Imagine That Inc.),
Simul8 (Simul8 Corporation),

Simulare în ARENA
ASRS simulare în ARENA

Simulare SFF în ARENA
Ti
Tip
Celula / timp Celula / timp Celula / timp Celula / timp Celula / timp
pies\
1 2 3 4
1
6, 8, 10 5, 8, 10 15, 20, 25 8, 12, 16
1 2 4 2 3
2
11, 13, 15 4, 6, 8 15, 18, 21 6, 9, 12 27, 33, 39
2 1 3
3
7, 9, 11 7, 10, 13 18, 23, 28

IDENTIFIER AVERAGE STANDARD 0.950 C.I. MINIMUM MAXIMUM NUMBER

DEVIATION HALF-WIDTH VALUE VALUE OF OBS.
Celula 1 lung_med_fir 1.41 1.12 0.524 0.42 5.56 20
media EIP 8.17 2.35 1.1 5.06 15.4 20
SUBSISTEMUL DE COMANDĂ AL SFF

Funcţia generală a subsistemului de comandă al SFF
constă în furnizarea către subsistemele de execuţie a
informaţiilor necesare modificării stării întregului sistem
cu scopul de a realiza una din sarcinile de fabricaţie din
domeniul de sarcini prestabilit.
Sistemul de comandă trebuie să furnizeze următoarele informaţii

Sistemul de comandă trebuie să îndeplinească
p două
funcţii importante:
- Comanda tehnică;
- Comanda organizatorică.

Comanda organizatorică are următoarele sarcini:
- Distribuirea lucrărilor şi urmărirea stării tuturor

pieselor care se găsesc în sistem în acelaşi timp;
- Comanda fluxului de materiale şi furnizarea

ordinele de comandă a transportului către mijloacele
de transport şi manipulare din sistem;
- Gestiunea pieselor, paletelor, dispozitivelor şi

sculelor şi a locurilor de depozitare existente în sistem.
Este necesar controlul realizării acestor funcţii
Pentru aceasta se folosesc:
- Sisteme de monitorizare prin care să cunoaştem

desfăşurarea în timp real a ordinelor date;
- Sisteme de codificare pentru identificarea pieselor,

dispozitivelor, sculelor,
dispozitivelor sculelor masinilor-unelte
masinilor unelte si a programelor de
prelucrare .

Fluxul informaţional
de comandă
într-un SFF
• Fluxul informaţiilor de comandă este dirijat de la

sistemele de pregătire către subsistemele de execuţie
unde, cu ajutorul echipamentelor de comandă proprii,
se realizează comenzile.
• În
Î sens iinvers, este dirijat
i ij fluxul
f informaţiilor
i f ii de
supraveghere şi control, care se referă la:
- starea producţiei;
- starea de funcţionare a componentelor fizice
din sistem.
Realizarea interdependenţelor între fluxul informaţiilor de

comandă şi al celor de supraveghere, control şi diagnosticare în
SFF este posibilă cu o structură software corespunzătoare

Structura generală a subsistemului de comandă al SFF
Structura subsistemului de comandă al SFF se realizează

sub forma unei reţele de echipamente de calcul şi logice
care permite legarea într-un singur sistem a tuturor
calculatoarelor care comandă :
- maşinile-unelte cu comandă numerică,

- roboţi industriali,
- maşini de măsurat cu CNC (CMM),
- sistemele de transport şi depozitare a materialelor
.

Structura generală a subsistemului de comandă al SFF
• Structura generală a subsistemului de comandă al

SFF este distribuită pe niveluri ierarhice
• Numărul acestor niveluri depinzând de:

- mărimea sistemului,
- domeniul de aplicare,
- numărul funcţiilor de fabricaţie automatizate
integrate
g în sistem
• Numărul de niveluri variază între 2 şi 4.
Niveluri ierarhice de comandă în SFF

La nivelul I de comandă se află echipamentele
individuale de comandă ale:
- maşinilor-unelte,
- roboţilor industriali,
- maşinilor de măsurat.
- sistemele de prereglat scule,
- echipamentelor de comandă locală a depozitelor
şi sistemelor de transport.
La nivelul II de comandă se află calculatorul de

conducere a fabricaţiei care realizează conducerea
echipamentelor din nivelul inferior într-un sistem de tip
DNC.
La acest nivel se realizează şi :

- diagnosticarea instalaţiilor de lucru dar,
în unele cazuri, şi
- planificarea pe termen mediu,
- corectarea programelor NC şi de conducere
cond cere
operativă,
- simularea funcţionării sistemului de fabricaţie.

La nivelul III, sistemele DNC dintr-o secţie sunt legate la
un server de capacitate mai mare (de secţie), cu care se
realizează:
- funcţiile de proiectare a tehnologiei de prelucrare

şii elaborare
l b a programelorl NC C (CAM
(CA - Computer
C Aid d
Aided
Manufacturing),
- de planificare a prelucrărilor şi a producţiei la

nivel de secţie (CAPP- Computer Aided Proces Planning),
- de control şi supraveghere a proceselor şi

subsistemelor (CAQ - Computer Aided Quality),
- de mentenanţă (CAS - Computer Aided Service).

În vârful ierarhiei (nivelul IV), se află un server de

putere foarte mare (sau un grup de servere ), cu care
se realizează:
- funcţiile de concepţie şi de proiectare

constructivă a produselor şi a înzestrării tehnologice
(CAD - Computer Aided Design),
- funcţii de analiză inginerească a formei şi

structurii p
produselor şşi de fezabilitate ((CAE -
Computer Aided Engineering),
- funcţii de planificare strategică (de lungă

durată) – (CAP).

Structura generală a unui sistem DNC
Comanda fabricaţiei în SFF
Bucla de reglare a comenzii de fabricaţie


Formarea ordinelor de transport scule în SFF
SUPRAVEGHEREA, DIAGNOZA
ŞI CONTROLUL AUTOMAT ÎN SFF

Leg\tura dintre subsistemul de supraveghere diagnostic [i
control automat [i celelalte subsisteme ale SFF
- Supravegherea, diagnoza şi controlul operativ ( SDC 1),

cu rol de intervenţie şi decizie în cazul unei desfăşurări
anormale a procesului de prelucrare
- deteriorare tăiş sculă,
- coliziune sculă-piesă, subansamble maşină unealtă,
robocare etc.

Maşină-unealtă cu CNC integrată într-un sistem flexibil
Traductori
de
Ma[ina
reac]ie
unealt\
Proces
de a[chiere Pies\
CNC
Comand\ Scula
Magistrala de date
numeric\ Mediu
tehnologic
A[chii
Dispozitiv
Element
de Informa]ii
execu]ie
Sistem de Traductori de proces

supraveghere
diagnostic [i control
automat operativ M\surare automat\
SDC 1
- Supravegherea, diagnoza şi controlul tactic (SDC 2),

cu rol de modificare a programelor de planificare
operativă în cazul unor defectări neprevăzute sau a unor
surse de
d erorii sistematice
it ti care afectează
f t ă precizia
i i de
d
prelucrare.
- Deciziile luate de acest subsistem necesită corecţii ale

programelor de conducere operativă şi ale programelor
de prelucrare ;

- Supravegherea, diagnoza şi controlul strategic (SDC 3)
cu rol de modificare a programelor de planificare pe termen
lung datorită diagnozei subsistemelor existente şi măsurilor
de mentenanţă corectivă.
Funcţiile subsistemului de supraveghere,

diagnoză şi control automat al SFF

Sistemele senzoriale de supraveghere şi diagnostic pot fi

împărţite, după modul de culegere a datelor în :
Sisteme de supraveghere şi diagnostic cu măsurare continuă;
Sisteme de supraveghere şi diagnostic cu măsurare intermitentă
După modul de măsurare,

putem clasifica sistemele de supraveghere în :
Sisteme cu măsurare directă;
Sisteme cu măsurare indirectă.


Traductorii utilizaţi pentru monitorizarea procesului trebuie
să îndeplinească simultan următoarele condiţii:
• Măsurarea să aibă loc cât mai aproape de zona de

prelucrare;
• Să nu producă o modificare a caracteristicilor de rigiditate
statice şi dinamice ale maşinii-unelte;
• Să fie rezistenţi la aşchii, impurităţi şi influenţe mecanice,
termice şi electromagnetice;
• Să funcţioneze independent de scula utilizată şi piesa
prelucrată;
• Să aibă caracteristici metrologice adecvate;
• Să aibă o uzură mică, o mentenanţă uşoară şi un preţ de
cost scăzut.
Sisteme pentru monitorizarea

procesului de prelucrare
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

Schema generală a unui sistem de monitorizare proces
Bucle de reacţie pentru monitorizare

Traductori pentru monitorizare proces
Traductori
pentru monitorizare proces
- traductori de încărcare;
- traductori accelerometrici;
- traductori de emisie
acustică (AE)

Sisteme asistate pentru mentenanţă
Computer-Aided Maintenance System (CAMS)
Monitorizarea tendinţei de defectare

Sistem inteligent de mentenanţă

la lagărele cu rulmenţi



la angrenajele dinţate

arbore principal centru de prelucrare cu CNC

Management şi monitorizare sistem de fabricaţie
e-Maintenance, e-Manufacturing, e-Business

e-Manufacturing
Monitorizarea la distanţă (e-Maintenance)

Sistem e-Maintenance
Subsistem local pentru e-Maintenance

e-Maintenance. Monitorizare la distanţă
e-Maintenance. Monitorizare la distanţă

Sistem inteligent de mentenanţă
SISTEME AVANSATE DE FABRICAŢIE

Fazele dezvoltării maşinilor unelte
Dezvoltarea sistemelor de fabricaţie

JIT, KANBAN
în SFF
Sistemul Just In Time (JIT)

• Anii 1960 – Taichi Ohno şi Singheo Shingo au creat
principiul JIT (Just-In-Time) cu aplicare în fabricile
y
Toyota.
•Anii 1980 – se aplica principiile JIT, adică principiile de

producţie in fluxuri pe bază de etichete (KANBAN =
etichetă, in limba japoneză) si in Europa, în sectorul
producţiei de automobile si camioane.
•Anii
ii 1990 – se implementează
i l principiul
i i i l JIT în ERP
(Enterprise Resource Planning).
•Anii 2000 – metoda KANBAN se extinde si in alte

industrii

Sistemul Just In Time
Conceptul înseamnă:
a produce doar ceea ce este necesar,
pentru cei care au nevoie şi
în cantitatea necesară
Sistemul Just In Time

Mediul ideal “zero concept” spre care
tinde
i d JIT:
defecte -> zero
timp de pregătire/auxiliari -> zero
Inventare -> zero
timp manipulări /transferuri ->
> zero
căderi de resurse -> zero

Tehnica Kanban
KANBAN este parte integrantă a JIT
KANBAN urmăreşte:
- Diminuarea volumului de stocuri;
- Fabricarea produsul cerut în momentul
cerutt şii îîn cantitatea
tit t cerută.
tă
Sistem convenţional cu flux amonte-aval (push system)
Sistem de producţie cu flux aval-amonte (pull system)

Tehnica KANBAN
Esenţa sistemului : oricare post din fluxul
tehnologic are statutul de client dar in
acelas
l timp
ti şii de
d furnizor.
f i
Un post de lucru client va lansa comanda
de fabricatie catre postul furnizor situat
imediat in amonte.
Ordinele de fabricatie sunt transmise din
avalul liniei tehnologice catre amonte
(in sens invers celui traditional)
Tehnica KANBAN
Sunt utilizate 2 tipuri cartele :
Cartele de producţie [Production

[P d ti O Order
d Kanban
K b (POK)]
ce se deplasează în amontele fluxului de

fabricaţie în scopul declanşării unui nou
ordin de fabricaţie.
Cartele de transport (retragere) ce

autorizeaza transportul din amonte în aval.

Sistem cu flux aval-amonte cu un singur tip de card
- cartelă de producţie (POK
(POK- Production Order Kanban)
Sistem
Si t cu flux
fl aval-amonte
l t cu 2 tipuri
ti i de
d carduri
d i
- cartelă de producţie (POK)
- cartelă de transport (retragere) (WK)
POK- Production Order Kanban
WK- withdrawal kanban

SISTEME SUPLE DE
FABRICAŢIE
(Lean Manufacturing Systems)
Lean Manufacturing Systems

Jidoka - detectare automată anomalii,
oprire proces, analiză cauze şi corecţie
proces.
Poka-yoke -Error proofing (Detectarea

erorilor)
5 Whys (Analiză cauză– efect; lanţul de cauze

care duce la un anumit efect; digrama cauză-
efect
CIP -Continuous Improvement Process
(Kaizen)
5S- Sort, Set to order, Shine, Standardize, and

Sustain,
Kanban – Ce să producem, când să producem,

cât de mult să producem
OEE -Overall Equipment Effectiveness

(Eficienţa maximă a echipamentelor)
MSA -Measurement System Analysis (Analiza

sistemului de măsurare)
Cp, Cpk -Process capability indices.
TPM -Total Productive Maintenance,
SMED -Single Minute Exchange of Dies

(Reducerea timpului de schimbare a
fabricaţiei)
OTS -One Touch Setup,

Structură generică sisteme suple de fabricaţie
PDCA -Plan-Do-Check-Act.
5 Whys -A problem solving method which employs the technique to continue to ask “Why?”
to explore the cause and effect relationship,

Diagrama “Spaghetti”
Inainte de optimizare

Diagrama “Spaghetti”
După optimizare

Diagrama fluxurilor de materiale,informaţii şi activităţi
Value Stream Mapping (VSM) - Analiza valorii pe flux

Diagrama fluxurilor de materiale,informaţii şi activităţi . Analiza valorii pe flux.

Simbolistică utilizată




SISTEME ERP
utilizate în SFF
Ce este ERP?
Sistemele ERP (Enterprise
Resource Planning)g) sunt p
pachete
de aplicaţ
aplicaţii software formate
din mai multe module care
sprijină toate ariile functionale:
functionale:
planificare, productie,
planificare, productie, vânzare,
vânzare,
marketing, distribu
distribuţţie
ie,, contabilitate,
contabilitate,
financiar,, resurse umane
financiar umane,, gestiunea
proiectelor,, stocuri,
proiectelor stocuri, service şi
întretinere,, logistică şi e-business.
întretinere

Implementarea ERP
Sistemul ERP:
Prin definitie, un sistem de tip ERP este o solutie

software complexa, ale carei elemente sunt integrate
intr o platforma comuna,
intr-o comuna pentru gestionare resurselor
companiei.
Sistemele de gestiune a afacerilor au evoluat de-a lungul

timpului, incepand cu simple programe de planificare a
materialelor si apoi a productiei, fiind concentrate in
special pe gestionarea proceselor si fluxurilor de
productie si a activitatilor financiar contabile.

Cum lucrează ERP?
ERP realizează integrarea şi sincronizarea
funcţiunilor întreprinderii;
întreprinderii;
ERP este un excelent “vehicul
vehicul”” pentru
informaţie,, fluidizând schimbul de date între
informaţie
departamente;;
departamente
Uneşte toate practicile economice într
într--o singură
familie de module software
Se creează o bază de date unică (din punct de
vedere logic), în care datele se preiau o singură
dată
Modulele rulează pe reţele informatice
client/server
Principalele caracteristici ale sistemelor ERP :

sunt pachete software proiectate în medii client/server;
prelucrează majoritatea tranzac
tranzacţţiilor organiza
organizaţţiei
iei;;
integrează
g şşi unifică p
procesele economice
economice;;
utilizează o bază de date unică la nivelul
organizatiei,, în care datele sunt introduse o singură dată
organizatiei dată;;
permit accesul la date în timp real;
oferă suport multivalută şi multilingvistic
multilingvistic;;
sunt adaptate specificului dat de ramură
ramură în care operează
(diferite
dif it ramurii industriale
i d t i l , servicii,
industriale, servicii
i ii, comert,
comertt, bănci
bă i etc.);
etc.
t );
)
permit realizarea de adaptări fără interventia
programatorilor..
programatorilor

Soluţii ERP
Marii furnizori de soluţii ERP sunt:
Baan - Invensys (Marea Britanie)

Oracle (SUA)
People-Soft (SUA)
SAP (Germania)
J.D.Edwards (SUA)
(supranumiţi - grupul BOPSE)
Soluţii ERP
O configuratie de start-up ‘cost effective’ poate porni
de la un server de baze de date gratuit (Microsoft SQL
Server 2005 Express Edition), instalat pe un sistem de
operare non-server (Windows XP/Vista/7) sau pe un
sistem server low cost (Windows 2003 Server Web
Edition), un server de aplicatie SeniorERP si un numar
dorit de clienti SeniorERP, care comunica eficient cu
serverul de aplicatie utilizand Windows
Communication Foundation.
Configurarile initiale ale aplicatiei vor favoriza o

operare simpla, orientata pe documente, urmand ca pe
masura expansiunii economice a companiei si in urma
cresterii nevoii de control, sa se treaca la o configurare
bazata pe procese si fluxuri.

Soluţii ERP
Pe piaţa românească de ERP, cele mai utilizate soluţii:
SAP , cu aplicaţia
p ţ R/3 System;
y ;
Oracle, cu Oracle Applications;
BaaN , cu BaaN IV;
QAD, cu MFG/PRO;
Scala Business Solution, cu Scala
Cum afectează ERP clienţii?

Reducerea erorilor în lanţul comandă-
comandă-
facturare--livrare;
facturare livrare;
Reducerea timpilor de aşteptare;
aşteptare;
Creşterea calităţii
calităţii;;
I l d
Includerea clientului
li t l i în
î proces (Extranet)
(E t t)

Cât costă o soluţie ERP?
Între 400.000 Euro şi 300 milioane Euro (conform
unui studiu Meta Group),
Group), în funcţie de:
mărimea firmei;
firmei;
specificul de activitate
activitate;;
gradul de dispersare geografică
geografică;;
infrastructura tehnologică
⇒ ERP este scump pentru orice tip de afacere
SISTEME INTEGRATE
DE FABRICAŢIA
Fabricaţie digitală
Integrated Manufacturing Systems

(CIM)
Digital Factory

Structura ierarhizată CIM – Digital Factory
SiFAC_2011 UT Iasi prof. E.Carata 233
MES- Manufacturing Execution System

Sistemul de pregătire şi realizare asistată
a fabricaţiei
CNC
PLC- Programmable Logic Controller
SCADA- supervisory control and data
acquisition

PLM – Product Lifecycle management
(Management ciclu creare-exploatare produs)
Structura ierarhizată CIM

Managementul colaborativ pentru producţie
(CPM- Collaborative Production Management)
CRM – Customer relationship management

SRM – Supplier relationship management

Ierarhie fucţională (ISO 62264)
ISA- Instrumentation,Systems, and Automation

Society

Ierarhie fucţională (NAMUR –NE59)
NAMUR (International User Association of Automation Technology in Process Industries)

fondată in Leverkusen, Germania, in 1949

Structura de bază a Managementului de proces
Interfaţa om-maşină human-machine interface (HMI)
Structura ierarhizată CIM- Digital Factory

Ierarhie structurală (ISO 62264)

Management de produs
Management date în fabriacaţia digitală
PDM – Product Data management (Management date produs)

FDM – Factory Data Management (Management date de fabricaţie)

Management date în fabricaţia digitală
PLM – Product Lifecycle management (Management ciclu creare-exploatare produs)

PDM – Product Data Management (Management date produs)

Necesitate implementare MES


Sisteme Flexibile de Fabricatie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme Flexibile de Fabricatie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUBSISTEMUL DE DEPOZITARE ŞI TRANSPORT

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 1

Funcţiile subsistemului de depozitare şi transport

- 1. Depozitarea automată (semifabricate, piese finite, scule,

- 2. Transportul automat între componentele sistemului

Se realizează legătura între toate posturile sistemului flexibil,

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 2

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012

+ Palete dispozitiv de lucru pentru piese prismatice;

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 3

Flexibilitatea SDT este asigurată şi prin :

- Modul de utilizare tehnică a elementelor componente;

- Sistemul de comandă a funcţionării acestor

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 4

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 5

Construcţia depozitelor de piese în cadrul SFF

Depozitul de piese realizează funcţia de stocare a

- Stocare de aprovizionare, realizată de

- Stocare de proces, realizată de depozitele

- Stocare de livrare, realizată de depozitele

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012

Depozitul poate fi amplasat

+ în afara sistemului de prelucrare sau

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 7

Soluţii de organizare a SFF cu posturi în linie

DPF- depozit piese

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 8

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 9

Soluţie de organizare a SFF cu posturi în linie

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 10

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012

- numărul posturilor de lucru din sistem,

Depozitarea pieselor în cadrul SFF se poate face în :

- Depozite fixe sau

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 11

Variante constructive de depozite fixe

- depozit cu celule dispuse într-un singur plan vertical ( a ),

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 13

Depozitele mobile se caracterizează prin faptul că

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 14

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 15

Funcţia de depozitare automată în SFF presupune realizarea

- Pregătirea pieselor pentru depozitare (fixarea pieselor

- Înmagazinarea paletelor cu piese în celulele

- Livrarea pieselor extrase sistemului de transport.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 16

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012

R1, R2 –Robocare, E- elevator automat, Ci- cititor

Sunt posibile două moduri de depozitare a paletelor în

- Amplasarea paletelor în celule într-o ordine

- Amplasarea liberă a paletelor în centrele

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 18

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 19

În cazul depozitelor mobile de piese (conveioare cu role,

1. „ primul intrat - primul ieşit “;

2. „ primul intrat - ultimul ieşit “;

3. „ acces liber “ la poziţiile de depozitare.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 20