Universitatea A.I.

Cuza Iaşi
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Student: Oprea Petru Gimi
Anul I Master
Terapii de cuplu şi familie

STUDIUL DE CAZ

DEMERS PSIHOTERAPEUTIC PE UN CAZ IPOTETIC DE

DEPRESIE

Domnul Ghiorghiu este un barbat de 48 de ani, ramas vaduv in urma unei

boli nemiloase a sotiei, tata a trei copii , care isi creşte de unul singur copiii.
Este asistent biolog la un Institut de Cercetare din Iasi. La prezentarea la cabinet
este agitat, se plânge de pierderea apetitului , lipsă de chef în timpul ultimelor
două luni. În timpul evaluării este înlăcrimat, mohorat, dezamagit, se plânge de
insomnie, lipsa interesului faţă de serviciu şi activităţile de recreere, scaderea
capacitatii de gandire si concentrare. A fost stresat şi este incapabil să lucreze.
Neagă că ar avea gânduri suicidale. Examinarea fizică şi alte investigaţii nu
relevă boli somatice . I s-a pus diagnosticul de depresie majoră.
S-au stabilit şedinţe pentru consiliere. S-a iniţiat un tratament cu antidepresive.

Analizarea emoţiilor

Suferinţa şi tulburarea dispoziţiei se află în centrul depresiei, de aceea

identificarea lor constituie prima prioritate a demersului.
1. Luarea la cunoştinţă de emoţiile proprii

Emoţii pozitive Emoţii negative

Calm, mobilizare, ambitie, Furie, tristeţe, durere sufletească,
indrazneala, plăcere, seninătate, apatie, neîncredere, solitudine
încredere, eficienţă

2. Evaluarea şi cântărirea emoţiilor negative

Emoţiile negative, deşi aduc multă suferinţă, nu sunt mereu de o intensitate
maximă. Este important a discerne între diferitele situaţii, între momentele când
clientul se simte mai puternic şi când se simte mai atenuat.
2.1. Se va utiliza scala vizuala analogică.

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Se simte bine e foarte trist

- Locul bifat indică intensitatea tristeţii resimţite de pacient.

1
 2.2. A doua metodă: grila de evaluare a dispoziţiei pentru reperarea si
coantificarea emotiilor.

Ziua Dimineaţa După-amiaza Seara Noaptea

Luni 2 3 4 2 2 3 3 3 4 - - 6
Marţi 5 5 5 6 6 6 3 2 2 2 2 -
Miercuri 4 3 2 2 2 2 2 2 2 - - -
Joi 8 7 6 4 4 4 5 5 5 6 6 -
Vineri 8 5 5 2 2 2 4 4 4 - - 8
Sâmbătă 1 1 0 0 0 0 1 1 2 2 - -
Duminică - 1 2 1 1 2 2 2 3 3 - -

- +
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Bună dispoziţie depresie maximă
Calm angoasă maximă

Grila zilnică de evaluare a activităţilor

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
zile
9-10 Serviciu Serviciu Serviciu Nu se Nu se Stă în pat,
10-11 simte simte în Discuţie citeşte
în stare stare să cu copiii ziare,
11-12 să meargă reviste,
12-13 mergă la carti
13-14 la serviciu
14-15 serviciu
15-16
16-17
17-18 Comanda Comanda Comandă Comandă
cina cina cina cina
18-19 Cinează Cinează Cinează cu
cu copiii copiii
19-20 Convorbire Vizitează
telefonică parintii
cu un
coleg de
serviciu
20-21 Se uită la
televizor
21-22
22-23
23-24

Iniţierea schimbării
2
Tehnica stăpânire / plăcere
Activităţi programate pentru sâmbătă
Ora 8 Trezire, toaleta
Ora 9 Mic dejun, strâns de pe masă
Ora 10 Discuţie cu copiii,
Ora 11 Cumpărături
Ora 12 Cumpărături
Ora 13 Prânzul cu copiii
Ora 14 Vizită la parinti
Ora 15 Vizită la socrii
Ora 16 Vizită la un coleg de serviciu
Ora 17 Plimbare cu copiii
Ora 18 Plimbare cu copiii
Ora 19 Cina
Ora 20 Baie, televizor
Ora 21 televizor
Ora 22 televizor

Care este eficienţa şi care este gradul de plăcere pentru următoarele activităţi , efectuate în
cursul zilei?
Ineficienţă stăpânire x Trezitul, toaleta
Inconfort x plăcere
Ineficienţă x stăpânire Micul dejun, strâns de pe masă
Inconfort x plăcere
Ineficienţă stăpânire x Discuţia cu copiii
Inconfort plăcere x
Ineficienţă stăpânire x Cumpărături
Inconfort x plăcere
Ineficienţă stăpânire x Prânzul cu copiii
Inconfort plăcere x
Ineficienţă x stăpânire Vizită la un coleg
Inconfort plăcere x
Ineficienţă stăpânire x Plimbare cu copiii
Inconfort plăcere x
Ineficienţă stăpânire x Vizita la socrii
Inconfort x plăcere

Ineficienţă stăpânire x Am timp sa fac o baie inainte sa merg

Inconfort plăcere x la telivizor
Ineficienţă x stăpânire televizor
Inconfort plăcere x

3
Schimbarea gândurilor automate

Fişa pe patru coloane a lui Beck

Situaţii/ Emoţie Gânduri automate Procentaj de
comportamente negative convingere în gândul
negativ automat
Un proiect nou si Anxietate, teamă de „Nu am să mă 90 %
complex la serviciu, eşec = 70 % descurc, voi claca,
ce impune multa toţi vor afla că nu
responsabilitate. sunt competent”
„O să îmi pierd
slujba”. 70%

Tehnica 1 –Definirea cuvintelor

Gândul automat negativ: Sunt incompetent. O să îmi pierd slujba.

D-l Ghiorghiu: Sunt foarte neliniştit si ingrijortat dar mai ales când primesc la serviciu un
proiect nou, mai cu seama unul care presupune multa responsabilitate. Mă tem că nu am să
mă descurc. Toţi vor afla că sunt incompetent si vor crede ca nu sunt bun de nimic.

Terapeutul: Proiectul nou este pe un domeniu necunoscut?

G: Nu.

T: Aveţi toate datele necesare, informaţiile pentru a putea realiza sarcina?

G: Nu pe toate, unele informatii trebuie cercetate.

T: Ştiţi de unde să faceţi rost de aceste informaţii?

G: Da.

T: Aţi mai avut asemenea proiecte?

G: Si da şi nu. In general proiecte sunt diferite, cu diferite grade de complexitate.

T: V-aţi descurcat cu ele?

G: Da, dar nu mă simţeam nepunticios si ingrijorat ca acum. Nu cred că voi mai putea fi la
fel de capabil.

T: Aţi mai avut dificultăţi cu proiectele noi?

G: Da, dar m-am descurcat până la urmă.

T: Ce v-a făcut să vă descurcaţi? Cum aţi reuşit?

G: Am pus în practică cunoştinţele pe care le aveam.

T: Aceste cunoştinţe le aveţi şi acum?

4
G: Da.

T: De fapt aveţi toate cunoştinţele necesare realizarii proiectelor de la serviciu. Prin urmare,
poate fi o persoană incompetentă, cineva care are toate cunoştinţele necesare realizarii acestor
proiecte?

G: Nu, presupun că nu.

Tehnica 2 – Testarea evidenţei gândurilor automate

Activitate de realizat Dificultate Satisfacţie Dificultate Satisfacţie
prevăzută prevăzută reală reală
1.Proiect nou la serviciu 90% 30% 60% 80%
2. Cumpărături cu copiii 70% 25% 50% 70%
3.Pregătit masa pentru copii 70% 60% 50% 80%

Tehnica 3- Tehnica pentru-contra

Gândul negativ este: „ Nu sunt la fel de competent si bun ca ceilalţi”.

Argumente pentru gândul negativ Argumente contra gândului negativ

Rezultatele sunt mai puţin bune decât înainte Dacă aş privi lucrurile pozitiv, aş avea mai
50% mult succes 60%
Nu sunt un tata bun 50% Îmi iubesc copiii, şi în general reuşesc să le
ofer atenţia de care au nevoie 70%
Nu mă descurc bine 80% Dacă mă mobilizez, reuşesc să îmi fac treaba
70%
La prima reducere de personal voi fi Nu am fost încă niciodată avertizat că nu mi-
concediat 70% aş fi făcut treaba 95%
Nu reuşesc să fac faţă 90% Când sunt cu copiii mi-e mai bine
Când sunt cu prietenii, nu mă simt atât de
singur şi mi-e mai uşor
90%
Total 340 % Total 385%
Tehnica 4 Avantaje - dezavantaje ale gândurilor automate
D-l Ghiorghiu sufera foarte mult ca este singur, desi isi doreste sa-si refaca viata, este foarte
dezamagit de el si considera ca nimeni nu il poate accepat si iubi din nou. Cunoaste pe cineva
dar nu are incredere ca va mai putea avea vreodata o relatie cu cineva.

Avantajele gândului Dezavantajele gândului

„Nu merit să fiu iubit, pentru ca sunt „Nu merit să fiu iubit, pentru ca sunt o
o nulitate” nulitate”
Îmi oferă scuză pentru a evita Sunt foarte singur 80%
contactele cu alte persoane 40% Nu îmi voi reface viaţa niciodata 70%
Pot evita angoasa schimbării 35% Nu mă schimb 40%
Sunt ajutat de rude şi prieteni 40% Alţii nu mă pot înlocui sau ajuta în relaţia cu
copiii 90%
Total: 115 % Total : 280 %

5
Terapeutul: Se vede ca exista mai multe dezavantaje decat
avantaje cand vine vorba de a fi iubit.
G: Da, cam asa, nu m-am gandit.
Terapeutul: Cum poti sa spui ca nu merit sa fiu iubit, cand esti iubit de copii si de cei dragi ?
G: Tot timpul am simtit ca nu merit dragostea lor.
Terapeutul: Chiar tot timpul?
G: Da.
Terapeutul: Credeti ca aveti dreptate cand va ganditi ca nu meritati sa fiti iubit?
G: Da.
Terapeutul: Daca nu meritati cu adevarat sa fiti iubit, cum va explicati ca cei dragi si cei
apropiati totusi va iubesc si sunt interesati de dumneavoastra?
G: (pauza)
Terapeutul: Cum credeti ca e posibil sa nu meriti dragostea cand de fapt toti in acelasi timp
isi arata dragostea lor fata de tine?
G: A, da, adevarat, nu e posibil.
Terapeutul: Bun, si acum, aceste ganduri negative va permit sa va
indepliniti scopurile?
G: Nu, deloc.
Terapeutul: Ce se intampla acum cu ideea ca nu meritati sa fiti iubit, din moment ce toti va
arata contrariul?
G: Da, nu inseamna mare lucru.

Tehnica 5 Analiza punctelor de vedere alternative

Situaţii/ Emoţie Gânduri automate Gânduri mai Reevaluarea
comportamente negative şi procentaj realiste şi intensităţii
de încredere procentaj de emoţiilor legate de
încredere gândul negativ
iniţial şi noul
procentaj de
încredere
Primire sarcină Anxietate, „Nu am să mă „Cunosc Anxietate 70 %
nouă la teamă de descurc, voi claca, toţi tehnologia de
serviciu eşec 70 % vor afla că nu sunt lucru şi am Încredere 40 %
competent” 90% mare parte din
„O să îmi pierd informaţiile
slujba”. 70% necesare,
acestea ar
trebui să mă
ajute să mă
descurc”.
70%

Urmatorul este un fragment de sedinta. Aici se foloseste tehnica de cautare a

punctelor de vedere diferite pentru gandurile negative legate de o situatie
profesionala.
Terapeutul: Pe scurt, va simtiti foarte deprimat, de indata ce
aveti in fata acest proiect nou si va spuneti ca sunteti un zero, ca nu
o sa reusiti niciodata sa-l terminati, asa e?
G: Da.
Terapeutul (cautare de alternative): Ideea principala ar fi deci ca nu

6
reusiti sa terminati proiectul pentru ca sunteti nul.
G: Exact asa.
Terapeutul: Ce-ar fi sa luam aceasta idee ca pe o ipoteza, de acord?
G: Da.
Terapeutul: Mai sunt si alte ipoteze ce ar putea sa explice sau sa se
adauge la faptul ca sarcina nu e terminata?
G: Da, e o munca foarte anevoioasa, dificila.
Terapeutul: Mai e as altceva?
G: Poate ca e si un proiect-capcana, pur si simplu imposibil de
rezolvat.
Terapeutul: Ce va face sa spuneti asta?
G: Alti doi colegi si-au spart capetele cu el, inaintea mea.
Terapeutul (distantare, reatribuire la context): V-as intreba ce parere
aveti despre competenta acelor doi colegi?
G: Consider ca se descurcau bine. Imi dau insa seama unde vreti
sa ajungeti, si eu cred ca efectiv sunt prea perfectionist.
Terapeutul (stabilirea probabilitatii fiecarei alternative): Bine, avem
acum trei ipoteze cu care trebuie sa lucram. Cam care ar fi procentajul
in care va simtiti raspunzator pentru incompetenta dumneavoastra in
faptul ca proiectul nu e terminat?
G: Cam 30%.
Terapeutul: Pentru ca dosarul e dificil?
G: 95%.
Terapeutul: si pentru ca dosarul e imposibil de rezolvat?
G: 70%.
Terapeutul: Deci ipoteza in care credeti cel mai putin este cea a
incompetentei dumneavoastra.
G: Da, exact, doar ca eu nu vazusem lucrurile asa.
Terapeutul: Cum va simtiti acum, raportat la acest proiect, dupa ce
v-ati schimbat modul de gandire?
G: Imi spun ca, pana la urma, nu e chiar o catastrofa.

Tehnica 6- Reatribuirea cauzelor

T: Înţeleg că vă faceţi griji că nu sunteţi un tata bun?

G: Da, cred că datorită depresiei nu le acord destulă atenţie, destulă înţelegere. Comunicăm
mai greu din vina mea...

T: Vom face două lucruri: vom căuta cauzele acestui sentiment şi vom încerca să învăţăm noi
metode de gândire , care să vă îmbunătăţească relaţia cu copiii.

G: Fie.

T: Deci azi când se întorc copiii acasă ce veţi face împreună.

G: Vom face temele, apoi îi duc la antrenament.

T: Ce ar însemna pentru dumneavoastră, dacă nu ar merge la antrenament?

7
G: Că nu sunt un tata grijuliu si atent cu nevoile copiilor mei. Că e vina mea. E important să
facă sport, pentru sănătatea lor.

T: Au mai lipsit de la antrenamente?

G: Da, s-au tot răzgândit în privinţa sportului, pe care doresc să îl practice.

T: Deci am putea spune că e şi vina lor?

G: Presupun că da. Sunt încă mici, nu ştiu sigur ce le place.

T: E singurul motiv pentru care au lipsit.

G: Nu, au fost şi decalaje de antrenamente datorită schimbării antrenorilor.

T: Deci asta nu e vina dumneavoastră?

G: Nu.

T: Acum să vedem cam cât la sută din lipsa la antrenamente e din vina copiilor?

G: Cam 30%.

T: Cat din vină o portă antrenorii, care se tot schimbă?

G: Cam 20%

T: Deci cam 50 % ar fi vina dumneavoastră?

G: Cred că da.

T: Gândul că sunteţi responsabilă pentru sportul copiilor e la fel de puternic?

G: Nu, cred că e mai slab.

T: Credeţi că veţi putea simţi la fel şi în seara asta, dacă copiii nu vor vrea să meargă la
antrenament?

G: Voi încerca, cel puţin.

T: Ce credeţi că veţi obţine prin acest comportament?

G: Voi reuşi să menţin o relaţie mai puţin tensionată cu copiii, voi reuşi să mă apropii de ei.

T: Acest lucru demonstrează că în funcţie de ce gândiţi, tendinţa de a suferi, a vă pierde

răbdarea e mai mică sau mai mare.

G: Cred că aveţi răbdare.

8
 vina
persoana

schema cercului înainte

vina

1
2
3
4

schema cercului, după

Tehnica 7. Descentralizare – distanţare

Tehnică de eliminare a gândurilor depresive, gândurile depresive trebuie considerate
mai mult ipoteze, care necesită verificare.

Domnul Ghiorghiu se simte din ce în ce mai nesigur, mai incompetent, mai ineficient.
G: Nu cred că voi mai putea să îmi păstrez serviciul pentru mult timp. Sunt din ce în
ce mai incompetent.
T: V-aţi simţit mai rău în ultima vreme?
G: Nu neapărat, dar nu mă părăseşte sentimentul că nu fac faţă cerinţelor.
T: Înţeleg. Aveţi colegi , care v-ar prelua domeniul dacă aţi părăsi locul de muncă?
G: Da, mai am o colegă şi un coleg, care ar putea face o parte din treaba mea.
T: O parte?
G: Poate pe toată, ei sunt eficienţi.
T: Hai să facem un schimb de roluri. Să zicem că eu sunt dumneavoastră, iar
dumneavoastră sunteţi colegul dumneavoastră, care vă este şi prieten.
G: Putem încerca.
T: Cred că am să îmi pierd serviciul, nu prea mă descurc în ultima vreme.
G: De ce spui că nu te descurci?
T: Parcă fac din ce în ce mai greu munca mea.
G: Dar ai reuşit să îţi predai proiectul la timp.
T: Da, dar m-am chinuit destul de tare.

9
 G: Dar a fost şi un proiect mai greu, nu-i aşa?
T: Acum am să mă întorc în rolul meu. A fost acesta un proiect mai greu?
G: Da, cred că da.
T: Să reluăm rolurile. Da, a fost un proiect mai greu, presupun.
G: Nici noi nu puteam să îl facem mai bine, sunt nişte chichiţe pe care doar tu le ştii.
T: Presupun că da. Cred că e timpul să ne revenim în roluri. Deci aceste proiecte
dumneavoastră le puteţi face. Asta nu înseamnă un grad ridicat de competenţă, totuşi?
G: Ba da, cred.
T: Putem deci spune, că atunci când vă consideraţi incompetent, vorbeşte depresia, şi
nu are de-a face cu calităţile dvs. reale?
G. Aşa cred.

Tehnica 8- Tehnica de catastrofă

Domnul Ghiorghiu se teme că nu este un tata destul de bun, şi îşi va pierde copiii.

G. Nu mă descurc cu copiii. O să îi pierd.

T. Şi ce se va întâmpla dacă îi pierdeţi?

G: Vor locui la bunicii lor.

T: Cum vă face să vă simţiţi acest gând.

G: Foarte supărat.

T: Şi ce veţi face în continuare?

G: Voi suferi foarte tare. Voi fi în pragul disperării. Viaţa mea nu ar mai avea sens. Da, nu
cred că aş renunţa la ei. Voi căuta să mă fac bine, ca să se întoarcă la mine.

T: De ce să se întoarcă la dvs. ?

G: Eu le ofer mai multă atenţie, şi stabilitate.

T: Cum vă face să vă simţiţi acest gând?

G: Uşurat.

Tehnica 9- Corectarea prezicerilor negative

Domnul Ghiorghiu se simte singur şi crede că nu îşi va reface viaţa niciodată.

G: Cred că voi rămâne singur. Nu voi mai reuşi să îmi refac viaţa.

T: Acum sunteţi singur?

G: Da.

T: Parcă locuiau cu dvs, copiii.

10
G: Da. Nu la asta mă refeream.

T: Se pare totuşi că nu sunteţi singur...

G: Mă rog, nu chiar. Dar când copiii vor creşte…

T: Aţi privit situaţia prezentă ca fiind mai gravă decât este. Ce vă face să credeţi că viitorul îl
preziceţi corect?

G: Exprienţa de până acum. Soţia mi-a murit si de atunci nu am mai gasit pe nimeni. Deci nu
merit să fiu iubit si sa am pe cineva langa mine.

T: Când v-aţi cunoscut soţia nu eraţi singur?

G: Ba da.

T: Şi atunci v-aţi făcut asemenea griji?

G: Nu evident, dar eram mai tânăr.

T: Deci doar tinereţea a făcut-o pe sotia dvs. să vă iubească?

G: Nu, cred că nu. Gândeam la fel, simteam la fel, aveam acelasi simt al umorului.

T: Pe acestea le-aţi pierdut cu tinereţea ?

G: Nu chiar.

T: Deci , dacă nu tinereţea a făcut-o pe soţi dvs să vă iubească, probabil se poate ca altcineva
să vă găsească deosebit. Nu-i aşa?

G: Cred că da

Tehnica 10 Să nu luăm decizii

Domnul Ghiorghiu a cunoscut de curând o femeie, cu care iese şi care pare să îi placă. Dar
aseară la o petrecere dată de o prietenă comună, ea l-a criticat, l-a persiflat. El s-a simţit rănit
a plecat de la petrecere cu gandul să o părăsească.

Situaţi şi comportamente Emoţii Gânduri

Participare la petrecere, Frustrare, tristeţe, deprimare Nu am nici o şansă să fiu cu
prietena il critica, el s-a cineva. Oricum m-ar părăsi,
îmbrăcat în grabă şi a plecat. mai bine o termin eu acum.

T: Cum vă simţeaţi, când prietena dvs. avea o atitudine critică?

G: Umilit, rănit, neînţeles.

T: Ce v-a spus?

G: Mi-a zis că nu mă pricep la moda. Şi că atunci când mai merg să îmi cumpăr haine ar
trebui să iau pe cineva, care se pricepe.

T. Cum a spus acestea?

11
G: Era calma. Cred că era sarcastica, ironica.

T: Aţi mai văzut-o când era sarcastica?

G: Nu.

T: De unde ştiţi că era sarcastica. Ştiţi ce gândeşte ea?

G: Aşa mi s-a părut.

T: Credeţi că vă pricepeţi la tot şi la toate?

G: Nu.

T: Când nu eraţi deprimat puteaţi suporta critica altor persoane?

G: Da, chiar puteam să le dau replica.

T: Acum, când povestiţi, cum vă simţiţi?

G: Mai bine. Parcă nu mai e la fel de grav. Chiar nu mă pricep prea bine la haine, la moda...

T: Ce concluzie am putea trage de aici?

G: Că am tendinţa de a interpreta lucrurile şi de a le agrava.

T: Aţi termina o relaţie pentru o interpretare?

G: Nu, cred că nu.

T: Şi atunci ce veţi face?

G: Îi mai dau o şansă?

T: Înainte de asta?

G: Am să mă gândesc că nu sunt perfect şi încă nici nu ne cunoaştem prea bine. O sa pun

totul pe seama...

T: Şi când veţi mai fi în această situaţie şi vă veţi simţi trist ce veţi face?

G Mă relaxez.

T: Se poate, dar dacă nu ajută nu luaţi pe moment nicio decizie. Cum se spune în popor ,
dormiţi o noapte înainte de a lua vreo decizie.

Tehnica 11: Procesul de rezolvare a problemelor

G: Viaţa mea e goală. De multă vreme sufăr, se pare că nu se va termina niciodata.

T: Vă face trist gândul acesta.

G: Cum să mă simt altfel.

T: Fie acest gând e adevărat şi ar trebui să facem ceva pentru a-l schimba, fie nu e adevărat şi
atunci ar trebui să îl reanalizăm. Cum este?
12
G: Adevărat.

T: Atunci ce ar trebui făcut pentru a-l schimba?

G: Să înţeleg cauzele.

T: Am tot discutat despre cauze şi nu s-a schimbat situaţia.

G: Nu pot rămâne aşa pentru totdeauna, nu aş rezista.

T: Foarte bine. Dacă nu puteţi rămâne aşa, ceva trebuie schimbat.

B: A, da.

T: Să începem deci să rezolvăm problemele. Care e problema de rezolvat. Ce ne dorim?

B: Să reducem suferinţa.

Etapele: 1 definire: reducerea suferinţei

2. Producere de soluţii prin brainstorming : masaj, plimbare, cinema, teatru, vizite la

prieteni sau cunoscuti, sport, masă bună, să îmi cumpăr carti, să merg la club cu prietenii.

3. Clasificarea soluţiilor: să mă ocup de copii

Să merg la sport – de 2 ori pe săptămână
Să merg la club –odată pe lună
Să merg la teatru odată pe lună
Să vizitez prietenii: în week-end
Să mă plimb –seara când nu merg la sport

4. Alegerea unei soluţii: Pot face aceste lucruri. Planificare.

5. Evaluarea modalităţilor de a aplica soluţia: dispun de mijloacele necesare aplicării
acestor soluţii.
6. Aplicarea soluţiei
7. Testarea rezultatelor

Identificarea erorilor de logică

8. A descoperi natura şi caracteristicile erorilor logice

9. A descoperi distorsiunile logic, care susţin erorile

13
Domnul Ghiorghiu este mai deprimat la serviciu, mai ales când primeşte sarcini noi.

10.
Situaţie şi Emoţie Eroare de logică Distorsiuni de logică
comportament ( Gânduri negative)
Anxietate, „Ştiu că nu am să Raţionament
Când ajung la incompetenţă, mă descurc”. emoţional
birou, văd dosarele apatie „Sunt terminat”. Etichetare.
cu proiectele noi. „Nu mă descurc ca Minimizare
înainte”. Inferenţă arbitrară
„Toţi ştiu că sunt Suprageneralizare,
incompetent”. etichetare

Metoda GIC- GOC

Domnul Ghiorghiu trece greu peste perioadele când copiii sunt la socrii.

Erori de logică Distorsiuni Corecţia Gânduri orientate

( GIC) subiacente de distorsiunilor de pe conduită
logică logică
„În week-end sunt Abstracţie Căutarea altor date Ce pot să fac în
singur si nu văd pe selectivă posibile: week-end , cum voi
nimeni”. „Sâmbătă voi merge proceda, pe cine să
„Sunt inutil, nu am nici- cu un prieten la caut.
o bucurie. De asemenea Etichetare. targ”.
am probleme cu Suprageneralizare „Duminică mă voi
societate şi cu oamenii întâlni cu nişte
în general”. rude”.

Punerea în evidenţă a temelor recurente în situaţii - tip

Situaţii diverse Reacţii diverse Schema

Colega a făcut un proiect Iritare, frustrare Şi gândul: „Trebuie să fiu printre cei
mai bun. „Dacă nu mă aflu printre mai buni, altfel sunt un
cei mai buni, sunt de nimic”.
nimic”.

14
Tehnica săgeţii în jos

Domnul Ghiorghiu se simte mai bine, nu mai este deprimat dar schemele lui
depresogene încă îi mai produc unele reacţii, care îi pun în pericol seninătatea.
Situaţii diverse Reacţii Scheme
„Colegii mei sunt mai „Mă simt inferioar, „Dacă sunt nesigur ,voi
creativi, vin cu idei pe care nesigur, înnebunesc”. greşi, iar dacă greşesc îmi
eu nu le-aş fi găsit”. pierd locul de muncă”.
„Eşti valoros doar dacă ai
un loc de muncă bun”.

Eliminarea influenţei schemelor

Schema Coping Schema finisată Coping

„Valoarea mea „Muncesc oricât „Deoarece am „Ţin cont şi de
personală depinde pentru a executa colegi deosebiti , părerea celorlalţi şi
de randamentul lucrări bune”. care nu au mereu nu mă pedepsesc
meu la serviciu”. randament de 100% dacă nu îmi ies
Convingere 100% , eu tot ii consider lucrurile perfecte”.
deosebiti, deoarece
valoarea personală
nu depinde doar de
eficienţa de la
serviciu”.
Convingere în
schema iniţială
35%

15