Sunteți pe pagina 1din 1259

Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR.

25)

Esenţial în educaţie
PROMOVAREA IMAGINII SCOLII!

ESENŢIAL MEDIA
2018
S.C. ESENŢIAL MEDIA PRESS S.R.L.
J03/178/2009; 25061577
PITEŞTI, judeţul ARGEŞ
Tel.: 0769.447.895
E-mail: stiriedu@gmail.com

Esenţial în educaţie (CD-ROM)/ Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3/NR. 25)

Editor: Loredana DUMITRESCU

REDACTORI COORDONATORI:

AIDA MUSCALU
LUCIA BOTORCU
EMILIA FIȚĂ

AUTORII ÎȘI ASUMĂ ÎNTREAGA RESPONSABILITATE


PENTRU CONȚINUTUL MATERIALELOR PUBLICATE!

Esenţial în educaţie (CD-ROM) =


ISSN 2458-0511
ISSN-L 2067-2675
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Coordonatori revistă școlară ANDREI MIHAELA- BACTER GEORGETA


națională/ziar în format IULIANA CLAUDIA
electronic ANDREI MIHAELA BACTER MARINEL
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / Nr. 25) ANDRIES MIHAIELA BACUSIR MARIA
CRISTINA
ANESCU ANA VALENTINA
BADEA CAMELIA
ANGEARU MIOARA
ANGELA FERENTI BADEAON MARIANA
ABAZA CARMEN BADELITA STEFANIA
ANGHEL DANIELA
ABAZA IRINA MARINELA RITA
ABAZA MIHAELA ANGHEL MARIANA
BADESCU MARIANA
ADRIANA ANGHELACHE IULIA-
BADIU IULIANA
ACHIM MONICA NELA
BADOI MARIA
ACSINTE MIHAELA ANGHELESCU LAURA
BADULESCU CONSTANTA
ADAM DOINA IOANA ANGHELINA GEORGICA MARGARETA
ADAM ELENA ANGHELUS LENUTA BADULESCU DANIELA
MIRELA
ADRIANA MARIS BAETANU ANA MARIA
ANI ALEXANDRA MONICA
AGACHE MARTA-CECILIA BAGU CORNELIA FELICIA
ANTON ADRIANA
AGACHI LUMINITA BAIDIK MARGARETA
ANTON ELENA
AGIURGIOAIEI LUMINITA BALA VASILICA CLAUDIA
ANTON GINA
ALB IONELA ANGELICA ANTON IOANA CODRUTA BALACI LAVINIA
ALBU SIMONA CRISTINA ANTON IONICA BALAN CONSTANTA
ALBULESCU CORNELIA ANTONESCU ECATERINA BALAN DANIELA
ALDEA ROXANA ANUTA ANGELICA BALAN ELENA
ALECUSAN GABRIELA ANUTA MIRELA BALAN FLORINA-
MIHAELA
ALEXA CAMELIA APOSTOL GEORGIANA
GABRIELA BINCA LILIANA EMILIA
ALEXANDRA MARIA STEF
ALEXANDRU ELVIRA APOSTOL NICOLETA BIREESCU HELGA
MARIA APOSTU ADINA BIRLA ANI LAVINIA
ALINA IOANA RUSCOVAN BIRLA FLORIN
APOSTU MIHAELA
ALSTANEI MIHAELA CONSTANTIN
ARAU CORINA
RODICA BISTEA ANCA
ARCHIP DIANA-MARIA
AMAICEI BILBOR BIVOLARU MARCELA
MIHAELA ROXANA ARDELEAN CAMELIA -
IACOB CORINA BIZU RAMONA
AMALIA BULEA
AMARFEI NADIA-MARIA ARDELEAN RAMONA BLAGOE ROZETA ANA
SI CLINCIU SIMONA- MARIA BLAJ IOANA CORINA
VIOLETA ASANDEI ELENA BLENDEA IRINA
AMARIEI ELENA ATODIRESEI IONELA BOANCA ANCA SI ZANFIR
ANA-MARIA POPA ANGELICA OTILIA
ATODIRESEI MIHAELA
BOANCA LOREDANA
ANCUTA DIANA MARIA ELENA FLORINA
ANDON DORINA ATODIRESEI SORIN
MARIANA, CHIRICA BOANGHER ALINA LUCIA
AURELIA MOLDOVEANU
CRINA SI POPA GETA BOBIRSC ADRIANA
AVRAMESCU GINA
ANDRADA SCUTARU BOBIRSC DAN OVIDIU
AXENE IONICA
ANDRE IRINA BOBOC FLORINELA
AZAMFIRE MONICA
ANDRECUT ALEXANDRA BOBOC ILARIA CRISTINA
TEODORA BACI AURELIA
BOCA ALEXANDRA-
ANDREI DIANA MIHAELA BACIU LACRAMIOARA FLORINA
BACIU - TODA ADRIANA - BOCSOK GABRIELA
ANDREI DOINA
ALINA BODNARIUC GABRIELA
ANDREI IONELA
BACIU MARIANA CRISTINA
ANDREI MIHAELA
BACSADI BARNA BODOG ADRIANA

3
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

BOGA ANCA BANU ELENE CRISTINA BOSNEAG DANIEL


BOGDAN MELINDA BANU GEORGETA- BOSOVICI CRISTIAN
MIOARA OVIDIU
BOGHEAN GEORGETA
BARA GEORGETA BOSOVICI ELENA
BOITAN RODICA
BOITIU LILIANA- BARABAS MIHAIELA DANIELA
CORNELIA BARBITA GEORGIANA BOSTENARU MIHAELA
CRISTINA BOTA DELIA MARIANA
BOJAN ELENA CLAUDIA BARBU ELENA -
BOJAN VERONICA GABRIELA BOTA-IOANA RODICA
BARBU MIHAELA BOTEZATU MARIOARA
BOLBOS IULIA-MARIA
BOLDEA CAMELIA- FLORICA BOTIS ANAMARIA
ROXANA BARBU NICOLETA BOTIZA LIGIA DANIELA
BOLOCAN VIORICA BARBULESCU COSMIN BOTOROAGA ELENA
BOLOG CLAUDIA ALINA BARBULESCU MIHAELA - BOTOS VERONICA
CATALINA BOULEANU ANA-MARIA
BOLOGH FLOAREA SILVIA
BARCAN CARMEN - BRADILA LAURA
BONCA MIHAELA MIHAELA BRAIT CARMEN
BONCIU TANTICA BARDES AURA SI
NICOLETA
BONDAR DELIA PATRASCU MADALINA
ILINCA BRASOVEANU CRISTINA
BORBELY STEFANIA IOANA
BARGAOANU OTILIA
SIMONA
ANUCA BRATESCU MARIANA
BORCILA CRISTINA
DANIELA BARLEA CORNELIA BRATU SIMONA
BARSAN RODICA BREBEANU CRISTINA
BORCSA MARIA
ELISABETA IULIA
BORDEI CARMEN BARTIS APHRODITA BREBU-JARCU LORENA-
BORDEI NICOLETA MARIDANA
MARIA
BORDET DORIN DANUT BARZAN DANIELA ELENA BREDA KRISZTINA
BORLEA MARIA BATAUS SIMONA BREDUREAN MARIA-
BOROS ANUTA BECE GEORGETA
GABRIELLA
MADALINA
BOROS IOANA BIANCA BREGE ELENA VIORICA
BECHERU COSMIN
BORS VASILICA CARMEN BRINZUCA MARCELICA
BECHERU RAMONA
BORZ ALEXANDRA FLORENTINA BROICEA NORICA
DANIELA BRUJA CARMEN-
BORZA ALEXANDRA BECHIR GHIULBERA
VASILICA
MIRELA BEDER MELINDA MARTA
BRUTIU LUCIA-FLORICA
BALAN NARCISA BEJAN CRISTINA
BUCSAN VIORICA
BALAN LAURA BEJAN MARIANA ANETA BUCUR COSMINA
BALAN MAGDALENA BELU DANIELA BUCUR FELICIA-SANDA
LILIANA
BELU DANIELA LILIANA BUCUR MARIANA
BALAN MIOARA BERCEA CARMEN BUCUR RODICA
BALAN NUSA RAMONA BUCURESTEANU
BALANEANU MONICA BERCEAN MINODORA-
LUMINITA
MONICA
BALAS VERONICA BUCURICA VAVILUTA
BALASA ANDREEA BEREA DOINA
BUCUTA FLORINELA-
RALUCA BERES ANDREA
RAMONA
BALASA FLORI BERESCHI CARMEN
ROXANA BUDA CLAUDIA
BALAZS AMALIA BEREVOIANU DELIA BUDA VOICHITA MARIA
BALAZS MIHAELA-IOANA IONELA BUDAU PAULA
BALINT ANCA GABRIELA BIDA LILIANA RAMONA BUDISAN STELUTA
BALINT ZSUZSA BIMBIRICA MARIANA BUFNEA ANA-CAMELIA
BALU VASILICA BOSCA MARINELA BUJGOI ANISOARA
NICOLETA
BAN LIANA

4
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

BUJOREAN MARIA LENUTA CHESA ROXANA


RAMONA CAIMACANU MARINELA
BULARDA SANDA, CHICIUDEAN NICOLETA
MADALINA LUMINITA CHIFOR MONICA
PRISTER CRISTINA,
GHECIU RODICA, CALDARUS ANCA AURORA
TURCANU GINA, CALDARUSA BORZASI CHIHAIA CRISTINA
BOBARCA CATALINA ELENA MARIA
CHILOM DAN
BULETEANU IULIANA CALEN RALUCA ELENA
CHILOM RODICA
BULMEZ MARIANA ANA CALIN IULIANA
CHINAN RAMONA
BULZ LACRAMIOARA CALIN VIOLETA
CHIPER RODICA
IULIANA CALINA IULIA LAVINIA
CHIRA CARMEN
BULZA DANIELA CALINESCU ANCA
CHIRAC DANIELA
BUMBACEA FABIANA CALU DIANA MARIA CHIRCA CAMELIA
BUN CLAUDIA - TEODORA CAMER RAMONA ELENA FLORINA
BUNDA CRISTINA CAPATINA MIHAELA CHIRIAC RADITA
BURZO MARIUS ION CAPATINA RODICA CHIRIAC VIOLETA
BURCI ADRIANA CAPITA LIVIA COSMINA CHIRICA LUCRETIA
BURGA CLAUDIA CAPMARE MIHAELA DIANA
BURIAN LIUDMILA DANIELA CHIRICA NADIA
BURIU ROXANA SI CAPRITA PARASCHIVA CHIRILA GENOVEVA
COSTEA ADRIAN LIVIU CARACOANCEA RAMONA- CHIRILA GEORGETA
BURLACESCU IONELA MARIA MIRELA
CARACOSTEA MARIANA CHIRILA STELUTA
BURLACU ADINA CLAUDIA
BURLACU CALINOIU CARAGUI RAMONA
RUXANDRA LAVINIA CHIRILA VIOLETA
BURTEA VIOLETA CARAMAN ANCA- CHIRITOIU IULIA
CRISTINA ADRIANA
CHIRTES ADELA ROXANA
BURTEA-PROTESOIU CARAUSU ADINA CHIRTES LILIANA
GABRIELA SI CALOTA CARBUREAN ANDREA SEVERIANA
RODICA CARMEN
CHIS GABRIELA
BURUIANA GIANINA CARCEA MARIANA
CHITA ORTANSA ILONA
BURULEAN MARIANA- CARP ANA - MARIA CHITIBIA CRISTINA
LUMINITA CATANAS SORINA CLAUDIA
BURZO AURELIA- VICTORIA CHITU MARIANA
MARIANA
CATEA ALEXANDRA CAMELIA
BUSOIU MIHAELA CHIVU AURA
CATRINA SILVIA
BUTA CORINA NICOLETA CAZAN MARILENA SI MAGDALENA
BUTCARU ROMEO - FELIX ANGHEL MIHAELA CHIVULESCU MARIA-
CEPAREANU ELENA DANIELA
BUTE CICILIA CIARNAU ROMELIA SI
LAURA
BUTUZA LUISIANA BIRES RAMONA
CERCEL MARIA
BUZATU LILIANA CICIOS DAN-AUGUSTIN
CERGAN LIGIA
BUZILA CRISTINA CERNEA ELENA- CICIOS MARIA
BUZOIANU NICOLETA ALEXANDRA CILIBIA VALENTINA
CACIUC ROMELIA CETINA ILEANA CILIBIU MARIA
BARANGA LAURA CHELARIU IRINA-MARINA CILNICEANU DANIELA
MIHAELA, CHELARU ANDREEA LILIANA
CIRSTEA IONELIA, ADINA CIMPEAN ADRIANA
ILIESCU CLAUDIA
VENERA, CHELARU MARIA CIMPEAN RODICA
MITROI LIZICA, CHELARU MIHAELA CIMPOIES MIRELA CRINA
MORARU ANCA ELENA CHELEA DANIELA CIOARA CORALIA
CAIA DUMITRINA CODRUTA
CHEREJI MIRELA
CAILEAN NASTASIA CIOATA ANGELICA
CHERESCU CARMEN

5
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

CIOBANU CAMELIA CARMEN COSTACHE ELENA


CIOBANU I. NICOLETA COJANU MIHAELA COSTACHE ELENA
CIOBANU LACRAMIOARA COJOCARIU IRINA- COSTACHE MIHAELA
MARIANA
CIOBANU NICOLETA COSTE VALERIA
COJOCARU ALINA
CIOBOTAR ADRIANA COSTE DIANA MONICA
CIOCANESCU CARMEN COJOCARU CATALIN
COSTE LIVIA - FLORINA
ISABELA COJOCARU CLAUDIU
CIOCHINA ANDRADA COSTEA NICOLETA
COJOCARU GABRIELA
VICTORIA COSTIN DINA RAMONA
COJOCARU JANA
CIOCHINA LUISA COSTINESCU CRISTINA
COJOCARU SIMONA
CIOLAN LENUTA COSTIULEANU ALINA
CIOLOCA LILIANA- COJOCARU SIMONA
COTCA ALINA
GABRIELA COJOCEA MIHAELA
COTEA MIOARA
CIOLOCA OANA COLCER-RUSU MIRABELA
COTELIN LUTA
CIONCA OANA ADRIANA COMAN ALINA
COMAN CLAUDIA- COTUL VIRGINIA
CIORCILA MARIANA
DANIELA COVACI ALINA-MARIA
CIOROGARIU CAMELIA
ADRIANA COMAN DANIELA COVACI MARIANA
CIORTAN CRISTINA- GEORGETA
COZMA IONELA MARIA
MIHAELA COMAN NELLA
COZMA MADALINA
CIOVICA MARIA CASIANA COMAN VASILICA
COZMA MAGDALENA
CIPARIU GABRIELA COMANESCU CRISTINA
MARIA COZMA NINETA
CIRLEJAN ANICA
CONDURACHE SORINA CRACAN ANDA
CIRSTINOIU MIHAELA
CONSTANTIN CARMEN CRACAN GHEORGHE
CISMARU MARINELA CONSTANTIN CRISTINA CRACIUN AURELIA
CIUCA GIGI VIORICA CODRUTA
CIUCA NICULINA CONSTANTIN GEORGETA CRACIUN DANIELA
CIUCAS CRISTINA- CRACIUN DORIANA
CONSTANTIN IONELA
ALEXANDRA MIHAELA
CONSTANTIN LENUTA CRACIUN GEALDINA
CIUCU MIRELA CONSTANTIN MALANCA VERONICA
CIUHUREANU AURA VERONICA
COSTINELA CRACIUN LILIANA
CONSTANTIN SILVIA
CIUREA SIMONA FLORENTINA CRACIUN MIRELA ALINA
MIHAELA CONSTANTIN SORINA CRACIUN RAMONA
CIUREAN RAMONA CARMEN CRACIUN SIMONA-
CIUSCA CARMEN CONSTANTINESCU NICOLETA
DANIELA CLAUDIU-COSTEL
CRETAN RALUCA
CLEMPUSAC MARIA CONSTANTINESCU
CRETESCU ELENA
MIHAELA SIMONA
CLICINSCHI CAMELIA CONSTANTINESCU CRETU DANIELA SI DINU
CLIMPE MANUELA MIRCEA
VERONICA
CLINCIU NICOLETA- CONTES OANA ANISIA
LOREDANA CRISAN FLORICA
CORINA SZABO CRISAN ROMELIU
COADA MONICA -LUCICA
CORMOS ENIKO GABRIEL
COBEL GABRIELA
MARUSIA CORNACIU BIANCA CRISTA EMANUELA
COCA ECATERINA CORNEA GRATIELA CRISTEA ADELA
COCIS ALEXANDRINA COROI MANUELA IRINA CRISTEA ENE ILEANA
CODECI ROXANA COROIU RAMONA CRISTEA LIGIA MONICA
CODESCU VIORICA - CRISTEA LOREDANA
COSAC NINA
ELENA ELENA
COSAU CLAUDIA
CODILA MONICA CRISTEA ROXANA IOANA
COSTACHE DANIEL IONUT
CODREA SIMONA- CRISTIAN MIRELA

6
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

CRISTIAN AURELIA DAVID FANICA DINU GIANINA


CRISTIAN MIHAELA DAVIDEL VIORICA DINU IZABELA NICOLETA
CRISTIAN RADUCANU DEAC ALINA SIMONA DINU LIVIA
CRISTIAN VIORICA CONSTANTINA
DEAC CLAUDIA MARIA
MANUELA DINU MARIA
DEAC IOANA
CRISTINA CHIRILA DINUTA CAMELIA
DEACONU ELENA DIOSAN CSILLA
CRIVINANTU MIRELA DEACONU MONICA
CRUCEANU OANA- MAGDOLNA
NICOLETA
MADALINA DEAK ALINA SI DEAK DIRLE CAMELIA
CUCAILA CIULICA STEFAN TIBERIU DOBOS MARIA
MADALINA DOBRE AURELIA-
DEBRE BEATA
CUCU NADIA MIHAELA GEORGETA
DECEAN IOANA DELIA
CUCUIET MARIANA DOBRE C. AURELIA
CUCULEANU-MUNTEANU DELEANU EUGEN
DOBRE CARMEN LENUTA
ADRIANA DELIU RALUCA
DOBRE ION
CUIBUS MIHAELA LAURA DELLA SULTANA DOBRICAN MELANIA-
CUJBA CRISTINA - DELURINTU CARMEN IULIA
MIHAELA DOBRIN MARIOARA
DENOV MARIA
CUMPANASU ALINA DIAC LOREDANA CATALINA
CUPSAN LACRAMIOARA VIOLETA DOBRINESCU MARIOARA
CURTASU ELENA DIACONESCU GEORGETA DOBRISAN VIORICA
DIACONU CECILIA ANA- DANIELA
DABELEA MARIA DOBROVAT LAVINIA
MARIA
DABIJA ANCA DELIA NARCISA
DADULESCU MONICA DIACONU LUMINITA
DODA MARIA
MARIA DIACONU MIHAELA MAGDALENA
DAJIU GABRIEL DIACONU MIHAI DODA MARIUS ADRIAN
DALCU NASTASE ELENA DIACONU MIRELA-
DODI FLORINA-MIHAELA
TATIANA RALUCA
DOGARU CORINA
DAMASCHIN ELENA DIACONU NICULINA
DAMASCHIN EUSTINA DOGARU ELENA-CARMEN
DIANA VOICULESCU
GIANINA DOGARU IOANA
DICU NICOLETA
DAMIAN LENUTA DOGARU NICUTA AURA
DIDU ALINA SORINELA
DAN EMILIA DOMNITEANU LUMINITA
DIDU MIRELA
DAN ANISOARA DONISA ANCA-CAMELIA
DIDU SORIN
DAN ANISOARA DOROFTEI CRISTINA
DIEACONU MIRELA
MIHAELA
DAN FLORINA CAMELIA
DOROLTI IOANA SI
DAN STELUTA DIMA LUIZA-LOREDANA DOROLTI GABRIEL
DANCIU BIANCA-ROXANA DIMA ALINA FLORENTINA DOROS IOANA
DANCIU FLORENTINA DIMA GHIORGHITA DRAGAN ALEXANDRA
RODICA DIMOFTE GHERGHINA -
DRAGAN CARMEN
DANCIU IONEL GINEL GINA
DRAGAN CORNELIA-
DANCIU RODICA DIMULESCU RODICA MIHAELA
DANCIULESCU MARIA DINA DENISA - RELI DRAGAN DELIA
DENISA DRAGAN MARIA
DINU ELENA
DANUT CORNELIA MAGDALENA
CODRUTA DINU ADRIANA
DARABAN GHEORGHE SI DRAGAN NICOLETA
DINU ADRIANA
PAULA DRAGILA OZANA
DINU CLAUDIA-FLORIANA
DARIE SIMONA DRAGNE ELENA
DINU CONSTANTA CORNELIA
DASCALU IONICA DINU DANIELA
CONSTANTA DRAGNEA MARIANA
DASCALU VASILE DRAGOIANU MARIA-
DAVID ALIDA-CLAUDIA DINU FILA MAGDENA

7
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

DRAGOMIR CLAUDIA DUTA ANDREEA


DRAGOMIR CRISTIAN DUTA MIHAELA
DRAGOMIR DANIELA DUTA SOFIA
DRAI ADRIANA EMODI ANGELA
DRAGOMIR MIRELA- ENACHE ANDREEA
DORINELA
ENE CARMEN - MONICA
DRAGOS VIORICA ALINA
DRAGOSLAV DENISA- ENE CARMEN-FLORICA
ELENA GHALAYINI MALVINA
DRAGUS OANA LUP CRINA
VERONICA
MATEVICI LUMINITA
DREPTATE IOANA-
FLOAREA SCARLII IOANA
DREPTATE IOANA- SERBAN NICOLETA
FLOAREA VERONICA
DROZD NASTACA SERFEZI ALINA ERIKA
SIPOS LIA SI URSU
DRUMEA VERGINIA
KRISZTINA
DUDA DANIELA - ELENA SOIMOSAN IOANA-
DUDANU ADRIANA ANDRADA
DUDUIALA GIANINA STEFAN GEORGETA
DUICA MIHAELA ELENA STEFAN MARCELA
DULGHERU ANA STEFAN MARIA
CAMELIA
STEFAN MARIOARA
DUMINICA DUMITRU
STETCA TANEA
DUMITRACHE
ANTOANETA STIRB EVA
SUITARIU DANIELA
DUMITRACHE GABRIELA
MIHAELA
DUMITRASCU MARIA
SUSU ADRIANA
MAGDALENA
AUGUSTINA
DUMITRASCU MARIA
MAGDALENA TOADER SI BALAN
DUMITRASCU ROXANA VASII ELENA
GIANINA
DUMITRESCU MARIA
DUMITRESCU NADIA-
ALINA
DUMITRESCU NICOLETA
DUMITRESCU RODICA
DUMITRESCU VERONICA
DUMITRESCU VERONICA
DUMITROVICI SLAVCA
DUMITRU ANCA
DUMITRU CORINA
OLGUTA
DUMITRU CRISTINA
VERONICA
DUMITRU GABRIELA
DUMITRU SILVIA
DUMITRU VIOLETA
DUMITRU-BLAGA
CLAUDIA-LUCIANA
DURLA MIHAELA-
MARINELA

8
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Metode educaționale interactive


utilizate la ora de consiliere și orientare

Propunător: înv. Abaza Carmen


Școala Gimnazială „Ghiţă Mocanu” Oneşti
Unul dintre obiectivele curriculumului de Consiliere și orientare este stimularea abilităților de
învățare permanentă, în scopul dezvoltării personale și al integrării socio-profesionale viitoare, de succes.
Elevii experimentează practic, în cadrul orelor de Consiliere și orientare, diferite tehnici de învățare, de
relaționare, de comunicare eficientă, abilități de explorare a resurselor personale și a carierei, apoi aplică
ceea ce au asimilat în clasă, în situații de viață diverse și își evaluează propriul progres.
În acest scop, metodele recomandate pentru orele de Consiliere și orientare sunt cele activ-
participative. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi sau în echipă, prin activități
independente sau asistate.
În cele ce urmează, se încearcă o trecere în revistă a posibilelor metode şi tehnici de lucru aplicabile
în orele de consiliere şi orientare în ciclul gimnazial.
Brainstormingul (asaltul de idei) este o metodă didactică ce presupune emiterea unui număr cât mai
mare de soluţii, de idei, privind modul de rezolvare a unei probleme, în vederea obţinerii, prin combinarea
lor, a unei soluţii complexe, creative, de rezolvare a problemei puse în discuţie. Pornind de la un element
dat, elevii emit judecăţi ce pot fi valorizate ulterior, se face astfel un schimb productiv de idei care
armonizează comunicarea în cadrul grupului şi în contexte noi.
Bulgărele de zăpadă constă în emiterea unei idei, care se completează cu o alta şi tot aşa, întocmai
unui bulgăre ce creşte în volum pe parcursul rostogolirii. Poate fi aplicată, de exemplu, în stabilirea unui
set de reguli ale colectivului: un elev emite o regulă, un altul îi aduce îmbunătăţiri, dacă este cazul, apoi
emite o altă regulă şi se continuă tot aşa până când se epuizează fie unitatea de timp, fie cantitatea de idei/
reguli.
Ciorchinele este o metodă ce stimulează producerea de idei şi organizarea lor prin conexiuni logice.
Forma ciorchinelui poate fi una clasică, cu elementul-cheie pe mijloc şi de la el pornind cu ramificaţii,
însă schimbarea acesteia poate stimula creativitatea elevului dacă el capătă forma unei flori, a unui os de
peşte, a unui copac înflorit/ înfrunzit etc. Metoda poate fi utilizată în orice lecţie de consiliere şi orientare.
Masa rotundă constă în discuţia liberă sau dirijată pe o temă dată, discuţie în care fiecare participant
emite păreri, cere lămuriri, emite propriile judecăţi de valoare.
Studiul de caz se bazează pe valorizarea experienţelor personale sau pe problematizarea unor
contexte-cheie. Li se oferă acestora premisele unei probleme şi li se cere elevilor să imagineze traiectoria
evenimentelor sau propunerea unor soluţii.
Jocul didactic este metoda predilectă orelor de consiliere şi orientare, deoarece elevii răspund
pozitiv la idea de joc, respectă implicit regulile jocului şi acţionează conştient şi creativ în cadrul
grupului, realizându-se astfel adaptarea conţinuturilor la specificul vârstei (preadolescenţa) şi al
indivizilor grupului. Avantajele acestei metode de lucru sunt numeroase, iar dezavantaje nu există,
deoarece ora de consiliere şi orientare presupune gândirea şi comunicarea creativă. Iată câteva exemple ce
stimulează dezvoltarea personală, dar şi a abilităţilor sociale:
 Blazonul personal/ eticheta mea/ afişul meu publicitar: o coală format A3/A4 pe care elevul
notează calităţile sale, hobby-urile sale, simboluri sau imagini reprezentative etc. Toate elementele trebuie
să aibă caracter pozitiv şi să sublinieze aptitudinile, cunoştinţele etc.
 Linia vieţii: se trasează o săgeată, pe care se notează de la bază spre vârf cuvintele: trecut,
prezent, viitor şi li se solicită elevilor să completeze în dreptul indicilor de timp elemente referitoare la o
temă dată (de exemplu, meseria dorită - ce ai făcut în trecut ca să o poţi avea, ce faci acum, ce vei face în
viitor, unde te vezi peste n ani etc).
 Naufragiul: elevii trebuie să îşi imagineze că se află pe o insulă pustie şi trebuie să
stabilească un set de reguli şi responsabilităţi în cadrul grupului, în concordanţă cu aptitudinile sau
pregătirea lor. Se poate aprofunda prin găsirea comorilor ascunse prin rezolvarea unor puzzle-uri,
rebusuri, acrostihuri pe diferite teme.
 Floarea ofilită: se pasează o floare de la un elev la altul, iar cel care primeşte floarea
trebuie să spună cuvinte frumoase pe o temă sau legate de colegii săi. Copiii vor observa că floarea se

9
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

ofileşte şi se rupe, chiar dacă este pasată cu atenţie. Morala jocului: nu toate cuvintele frumoase mângâie,
ci doar cele spuse din suflet. O altă învăţătură se poate referi la faptul că, deşi bine intenţionat, un
comportament neadecvat contextului poate dăuna. Acest joc are ca revers hârtia mototolită, un joc ce
presupune ca un elev sa spună un neadevăr despre colegul ce urmează în şir, să paseze o hârtie pe care
colegul să o mototolească, apoi o returnează. După ce acesta îşi cere scuze, încearcă să îndrepte hârtia, dar
constată că rămân semnele specifice plierii; morala: cuvintele nepotrivite rănesc în orice context, uneori
iremediabil. Aceste două variante presupun dezvoltarea relaţiilor în cadrul grupului şi conduc spre
creşterea stimei de sine.
 Maşina de spălat: elevii sunt aşezaţi pe două şiruri, fiecare având pereche în faţă. Cel
rămas fără pereche trece pe la fiecare dintre colegi, dă mâna, iar colegul în faţa căruia ajunge, îi face un
compliment sau reliefează o calitate a sa. Succesiv, fiecare elev se roteşte în grup, pentru a auzi cuvinte
frumoase despre el, dar şi astfel încât să rostească cuvinte frumoase despre colegii săi. Jocul îşi propune
creşterea stimei de sine, a competenţelor de comunicare, a empatiei cu grupul căruia îi aparţine.
 Cele cinci mingi: elevii sunt rugaţi să identifice aspectele principale ale existenţei umane:
familia, prietenii, spiritul (sinele), sănătatea, munca. Se asociază fiecare dintre aceste elemente cu câte o
minge, primele patru cu o minge de sticlă, iar munca se asociază unei mingi de cauciuc. Dacă arunci
mingea de sticlă, aceasta se zgârie sau se sparge, suferind modificări iremediabile. Doar munca – mingea
de cauciuc, o dată aruncată, revine întotdeauna / cu cât este aruncată mai departe sau mai cu putere, cu
atât se reîntoarce mai abitir. Morala: munca constă într-un efort susţinut, dar familia, prietenii, sănătatea
şi spiritul trebuie protejate şi hrănite cu grijă. Acestea trebuie să se afle permanent în echilibru.
 Apa curgătoare: i se cere elevului să îşi imagineze că se află pe un mal, iar pentru a trece
pe malul celălalt trebuie să îşi construiască un pod din cuvinte: de exemplu, ce meserie îţi doreşti? Care
sunt aptitudinile, studiile şi cunoştinţele necesare meseriei pe care ai ales-o? Tu le ai ca să poţi trece râul?
 Telefonul fără fir: jocul clasic ce va fi deopotrivă amuzant, cât şi un bun exemplu referitor
la denaturarea informaţiilor cu cât sursa acestora este mai îndepărtată. Acest joc se poate utiliza în
modulele de dezvoltare personală, de comunicare şi abilităţi sociale, managementul informaţiilor şi al
învăţării, calitatea stilului de viaţă.
 Piramida: fiecare elev notează pe un post-it un cuvânt/ o sintagmă referitoare la tema în
discuţie. Apoi discută cu elevul de bancă referitor la ce a scris acesta şi păstrează postitul reprezentativ
pentru temă sau o idee comună. Apoi se comunică în grupuri de câte patru elevi, se citesc cele două
propuneri şi se păstrează unul. Profesorul notează cuvintele diferite fie pornind de la perechi, fie de la
grupele de patru membri, pornind de la bază, către vârf, sub forma unei piramide. Se continuă tot aşa până
la finalizarea piramidei şi se explică simbolul, elementul-cheie la care se ajunge în urma discuţiei.
 Bingo: pe un cartonaş se notează trăsături sau acţiuni variate ale elevilor din grup. Acestea
sunt dispuse în chenare pătrate sau dreptunghiulare, asemănătoare biletelor de bingo. Dirigintele citeşte
câte o trăsătură din chenar, până este identificat elevul în cauză. Se poate propune elevilor să creeze ei
chenarele şi să indice elevii din grup despre cine este vorba. Acest joc stimulează dezvoltarea personală şi
a competenţelor de comunicare.
Metodele enumerate sunt uşor de utilizat, indiferent de gradul de coeziune al grupului, de
pavoazarea sălii de clasă sau de logistica şcolii. Rămâne doar să dăm frâu liber imaginaţiei şi să ne jucăm
cu elevii noştri, inoculându-le în acest mod crearea unui sistem propriu de principii şi valori pe care să le
urmeze în micro-grup, ulterior în societate, ca macro-grup.

Referinţe bibliografice:
1. Cerghit Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strategii,
Editura Aramis, Bucureşti, 2002;
2. Cristea Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998;
3. Nicola Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, editura Aramis, Bucureşti, 2003;

10
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PRINCIPIILE APLICATE IN MANAGEMENTUL CLASEI

Profesor pentru invăţământ primar:Abaza Irina


Şcoala Gimnazială Nr 1 Oneşti

Managementul unităţilor sociale, ca teorie şi pragmatică, a devenit mult mai complex în perioada
actuală de profunde transformări sociale, marcată de tranziţia de la un sistem social – politic şi economic
de tip dictatorial, hipercentralizat, etatizat şi politizat la cel inspirat de valorile democraţiei şi economiei
de piaţa. Controlul acestor schimbări, integrarea activă a resurselor umane în mediul social caracteristic
noii lumi de valori presupune a deplină şi corectă cunoaştere a diverselor câmpuri manageriale şi în
principal, a managementului resurselor umane.
Managementul resurselor umane (M.R.U.) trebuie să surprindă specificului şi dinamica socio-
economică si culturala a respectivului teritoriu pentru a deveni util, practic, pentru a asigura managerilor
o sursă veritabilă de cunoaştere, generatoare de idei a căror aplicare (optimizare, instrumentare,
implementare) să provoace şi să argumenteze eficienţa procesului educativ. Menţionam că managementul
în general şi cel al resurselor umane în particular nu se poate dezvolta în nici un caz prin simplu import
conceptual: nu există manuale care învăţate pe de rost, memorate, să ducă automat la aplicare.
Se poate aprecia că obţinerea unui control asupra desfăşurării proceselor de educatie depinde, în
ultimă instanţă de gradul de cunoaştere a factorului uman, dobândit de manageri. Cunoaşterea
diferenţierilor obiective dintre persoane, a diversităţii opiniilor şi comportamentului adoptat de către
oameni, funcţie de situaţie şi caracteristicile lor psiho-sociale, formează o cerinţă de prim ordin pentru un
management performant.
Cunoaşterea unui om constituie un proces care conduce la formarea unei imagini de a cărui
realitatea încă trebuie să ne îndoim deoarece acest proces suferă influenţa diferiţilor factori situaţionali
atât pentru subiectul în cauză cât şi pentru manager. Managerii trebuie să ţină cont că starea emoţională
poate influenţa modul de evaluare a muncii elevilor putând conduce la sub sau supraevaluare a calităţii
prestaţiei, îndeplinirii rolurilor de elev. De asemenea starea de tensiune psihică în care se află un copil
face ca rezultatele obţinute să nu fie caracteristice iar necunoaşterea acestor stări de tensiune va deforma
aprecierile evaluatorului (managerul), determinând o imagine (percepţie) cu totul falsă despre
personalitatea copiluluii. Evitarea unor astfel de situaţii se poate realiza numai cu condiţia cunoaşterii
copiilor din clasa şi observării cu atentie a propriului comportament (autocontrolul).
Modul comportamental desemnează ipoteză (ipoteze), factorii şi regulile de interacţiune dintre
aceşti factori, conform cărora rezultă o anumită acţiune, ce produce manifestarea omului printr-un mod
specific de acţiune. Teoriile elaborate în vederea explicării comportamentului uman se diferenţiază după
importanţa care se atribuie factorilor externi comparativ cu factorii interni.
Factori externi (Fe) desemnează acţiunea mediului asupra fiinţei umane iar plasarea accentului
exclusiv asupra lor acreditează ipoteza provocării şi dirijări comportamentului uman din exterior.
În cadrul acestei teorii comportamentul este considerat ca fiind dependent în general de aceşti
factori externi. Mediul acţionează asupra persoanelor prin intermediul unor stimuli care provoacă
răspunsuri.
Pentru unul şi acelaşi stimul (S) răspunsul (R) nu se va diferenţia sau deosebirile între răspunsul
diferitelor persoane vor activa în limite restrânse.
Factorii interni (Fi) desemnează nevoile (dorinţe, tensiuni ori starea de insatisfacţie) iar plasarea
accentului asupra acestor factori acreditează implicit ipoteza conform căreia comportamentul este
dependent de particularităţile fiecărui om. Aşa cum particularităţile prezintă o largă diferenţiere de la o
persoană la alta tot aşa şi comportamentul, ca răspuns la acţiunea unuia şi aceeaşi stimul, va prezenta o
largă variabilitate.
Cele mai răspândite teorii asupra comportamentului sunt:
1. TEORIA STIMUL (S)- RĂSPUNS ( R) S->R
2. TEORIA MOTIVAŢIEI (TM )
3. TEORIA ANALIZEI TRANZACŢIEI ( TAT )
În cadru acestor teorii s-au construit mai multe modele care tind să explice comportamentul uman.
Toate aceste teorii acceptă în comun trei ipoteze fundamentale:

11
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

a) comportamentul este cauzat (provocat de stimuli);


b) comportamentul este motivat (provocat de motivaţie);
c) comportamentul este orientat (scopul, finalitatea);
A. PRINCIPIUL COMPORTAMENTULUI CAUZAT
Conform acestui principiu, trecerea la acţiune este produsă de anumite forţe care derivă din
interacţiunea factorilor de mediu cu factorii interni. CAUZA care declanşează comportamentul este
reprezentată de acţiunea unor stimuli asupra persoanei. STIMULI sunt semne sau semnale pentru acţiune.
Stimulii, bombardând persoana, sunt filtraţi şi triaţi în funcţie de nevoile existente la un moment dat
(dorinţe, tensiuni, insatisfacţii).
PERSOANA

NEVOIE
STIMUL TENSIUNE Comporta-
INSATISFACŢIE ment SCOP
(Cauze)
(Discomfort)

Figura 3 – Model al comportamentului uman


(conf. Leavitt, H.J., „Managerial Psycology”, Chicago, 1972)

B. PRINCIPIUL COMPORTAMENTULUI MOTIVAT

Acest principiu desemnează stările pe care le trăieşte persoana respectivă – dorinţe, tensiuni,
insatisfacţii. Acest principiu dezvăluie faptul că orice manifestare comportamentală se conjugă cu
existenţa anumitor motive. MOTIVELE sunt reprezentate ca nevoile tensiuni şi disconfortul intern, care
în momentul acţiunii stimulului nu sunt satisfăcute, aceste nevoi vor constitui temeiuri pentru adoptare
unui anumit tip de acţiune, a unui comportament. Altfel exprimat, reacţia oricărei persoane la stimuli este
generată de anumite motive reprezentate de nevoi (dorinţe, tensiuni, insatisfacţii) active. NEVOILE
ACTIVE sunt tipuri de nevoi care prin presiunea pe care o provoacă determină persoana să-şi concentreze
acţiunea în direcţia acestor obiective care vor asigura satisfacerea lor. Pentru anumite teorii, conceptul de
motivaţie constituie punctul central în înţelegerea comportamentului uman. În esenţă, motivaţiile sunt
considerate drept stări de insatisfacţie (conflict intern) care generează tensiune psihică. Aceasta poate fi
redusă prin mobilizarea persoanei în acţiune în direcţia satisfacerii nevoilor interna existente.

C. PRINCIPIUL COMPORTAMENTULUI ORIENTAT

Acest principiu derivă din principiul comportamentului motivat. Astfel eliberarea ori reducerea
tensiuni produse de existenţa anumitor nevoi specifice persoanei respective se poate realiza numai în
măsura în care se trece la acţiune, iar această acţiune este cu necesitate orientată spre acel obiectiv care,
odată atins, va produce maximul de satisfacţie a nevoii existente. Deci, prin acţiunea sa, persoana tinde să
obţină satisfacerea nevoii active, prin realizarea anumitor obiective sau a unui obiectiv specific, denumit
SCOP. Obiectivele vizate de persoană pot fi fizice sau psihice. În cazul obiectivelor psihice, apare cu
claritate posibilitatea atingerii unor limite care constituie un nivel suficient, adică nivelul care satisface
nevoia şi determină eliberarea din tensiuni. În cazul obiectivelor psihologice, problema este mai complexă
pentru că este dificil de conceput, dacă nu chiar imposibil, că atingerea anumitor nivele ar putea
determina stingerea nevoilor respective. Astfel, este greu de presupus că atingerea anumitei poziţii de
PRESTIGIU ar putea determina stingerea acestei nevoi de prestigiu. Mai uşor de acceptat este că
obiectivele psihologice sunt nelimitate sub aspectul capacităţii de absorbţie şi deci că nu se poate vorbi de
o stingere deplină a motivelor de ordin psihologic. Chiar şi pentru obiectivele fizice se cere subliniat
caracterul repetitiv al nevoilor (de exemplu foamea poate fi gândită ca satisfăcută deplin numai într-un
anumit interval de timp după care va reapare). Atingerea scopului urmărit face posibilă recepţionarea unor
noi stimuli de către persoana în cauză, aceasta orientându-şi activitatea spre un set obiectiv. Tocmai

12
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

pornind de la aceste principii: al comportamentului cauzat, al comportamentului motivat, al


comportamentului orientat spre anumite obiective, au fost elaborate cele trei teorii comportamentale
Realizarea obiectivelor manageriale implica punerea in aplicare a urmatoarelor principii generale
ale acestuia:obtinerea eficacitatii,apel permanent la rationalitate,organizarea sistemica a tuturor
activitatilor,effort continuu pentru obtinerea celei mai bune performante posibile
Aplicarea acestor principii presupune practicarea managementului ca process complex de
planificare,organizare,asigurare de personal,control si conducere sistemica a ansamblului activitatilor din
clasa ,in vederea realizarii obiectivelor comune ale acesteia. Managementul clasei se practica ca
activitate sistemica respectand principii de introducere a ordinii in conducerea si desfasurarea
activitatilor,astfel incat acestea sa fie recunoscute si coordinate cu setul de obiective si cu asteptarile
convenite de invatamant.
Taylor subliniaza patru principii manageriale pe care le putem adapta clasei de elevi:abordarea
stiintifica a problematicii fiecarui domeniu de activitate,selectionarea cu grija a colectivului in vederea
lucrului diferentiat,pregatire pentru lectii,stimularea acestora,planificarea sarcinilor recuperare,dezvoltare.
H.Fayol propune 16 principii menite sa ghideze activitatea managerilor scolari(cadrelor
didactice):principiul autonomiei,responsabilitatii sio autoritatii,al disciplinei in munca,al unitatii de
comanda,al unitatii de actiune,al subordonarii intereselor particulare celor generale,al salarizarii
personalului,al centralizarii-descentralizarii,al ierarhiei in conducere,al ordinii,al echitatii,al stabilitatii
personalului,al initiativei,al unirii personalului,al instruirii permanente ,al inovarii in conduceresi acela de
a acorda zilnic cinci minute pentru reflectie.
Indiferenta fata de personalitatea elevului ameninta nevoile si trebuintele spirituale de baza ale
acestuia, respectul fata de sine , nevoia de raspuns afectiv din partea celor din jur , nevoia de securitate pe
termen lung , de succes, precum si nevoia de a apartine unui grup si a fi acceptat de acesta.
Profilul psihosocial al clasei este modalitatea prin care se poate realiza o buna cunoastere a acesteia,
a caracteristicilor generale si particulare. Cu ajutorul lui se pot lua decizii de ameliorare a unor probleme
aparute intre membri, rezolvarea acestora ducand la o crestere a eficientei si o mai usoara atingere a
obiectivelor comune. Respectarea principiilor propuse si respectate intr-o clasa are numaio rezultate
remarcabile.

Bibliografie :
• COSMOVICI, A. & IACOB, Luminiţa, coord. (1998). Psihologie şcolară, Iaşi, Editura Polirom,
cap. I şi VII.
• SĂLĂVĂSTRU, Dorina (2004). Psihologia educaţiei, Iaşi, Polirom, pp. 13-68 şi urm.
• * * * (1998). Psihopedagogia pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Iaşi, Polirom.

13
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Activitățile de parteneriat educațional -


modalitate eficientă de promovare a imaginii școlii

Prof. Abaza Mihaela Adriana


Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Brașov

Motto :
Dacă mi se spune - uit,
Dacă cineva mă învață - imi amintesc,
Dacă mă implic - învăț.

În contextul socio-economic și politic actual, apariția ofertelor educaționale suplimentare sau


alternative învățământului public și, în acest context, intensificarea elemetului ,,concurență”, pe de o
parte, precum și permanenta preocupare a diverselor categorii socio-profesionale de ,,a așeza la colț”
sistemul de învățământ au încurajat, treptat, trecerea spre un învățământ cu elemente comerciale. Într-o
lume în care totul se vinde și se cumpără, în care orice are un preț, reclama deține puterea, ea este
elementul mobilizator al întregului proces de supraviețuire. În aceste condiții, școala a făcut eforturi
pentru a se adapta la invazia elementelor specifice comerțului în domeniul educativ, s-a preocupat nu
numai de educație, ci și de a face publicitate educației, pentru a-și apăra rolul și locul în societate.
S-a născut, așadar, necesitatea firească de a arăta cine suntem noi, ce facem noi, de ce noi, prin
publicitate. Puține școli mai sunt azi care nu au site-uri proprii sau care nu apelează la diferite modalități
de a-și promova activitatea și profesorii care stau în spatele acesteia. Există, însă, și a existat permanent și
reversul medaliei: de a muta accentul de pe esență -educația- pe învelișul în care s-a dorit a fi prezentată -
publicitatea educației- și, în consecință, de a selecta ce, cât și cum arătam din cine suntem și ce facem noi.
Astfel, ca și în comerț, a apărut și diferența dintre reclamă și calitatea reală a produsului promovat.
Cu toate acestea, chiar dacă s-au relevat anumite neconcordanțe, chiar dacă nu întotdeauna și nu
peste tot impresionează aspectele pozitive, chiar dacă mai sunt multe de remediat, școala românească a
arătat că se poate, că încă există determinare și dăruire pentru meserie.
În ultimii ani, a luat amploare fenomenul activităților de parteneriat educațional între școli și alte
instituții publice sau private, de învățămant sau nu, în scopul socializării elevilor și al pregătirii acestora
pentru viață, prin dezvoltarea capacității de adaptabilitate a acestora la diferitele schimbări și/sau
provocări provenite din mediul extern.
Activitățile extracurriculare obligatorii, propuse fie lunar, fie pentru a fi desfășurate în săptămana
,,Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, parte a activităților educative, au îmbrăcat adeseori
forma parteneriatelor educaționale și au constituit o excelentă ocazie, așa cum s-a dovedit în timp, pentru
promovarea imaginii școlilor în comunitate.
Diversitatea activităților propuse de cadrele didactice, implicarea activă a elevilor în activități (de la
expoziții cu produsele elevilor, concursuri și manifestări științifice și cultural-artistice) și, nu în ultimul
rând, popularizarea activităților derulate și a rezultatelor acestora printr-o gamă largă de modalități, pe
site-urile instituțiilor școlare, ale instituțiilor partenere și în media locală, au adus în lumina reflectoarelor
copiii, profesorii și efortul lor comun, susținut pentru a arăta comunității aspecte din viața școlii și pentru
a promova imaginea acesteia în comunitate.
Referindu-mă strict la impactul pe care l-au avut aceste parteneriate educaționale asupra instituției
de învățământ special în care funcționez, apreciez ca acestea au contribuit enorm la crearea unei imagini
favorabile școlii, la schimbări de percepție și atitudinale în comunitate, cât și la implicarea comunității în
problemele diverse ale copiilor cu dizabilități, aceștia, prin excelență, aparținând grupurilor dezavantajate
și supuse excluziunii. Câștigul real al tuturor acestor demersuri este, de fapt, acela al conturării, al creării
unor șanse reale în privința inserției sociale și profesionale a copiilor, astfel încât aceștia să beneficieze,
pe cât posibil, de la caz la caz, de condiții similare de viață cu ale celorlați.
Închei prin a reitera ideea de început, aceea a necesității actuale de a se adăuga educației note
mercantile, care trebuie pliată pe specificul a ceea ce vindem, și anume servicii educaționale de calitate.
Orice deturnare de la finalitățile educației și/sau alunecarea spre strămutarea accentului de pe calitatea

14
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

educației pe calitatea reclamei care se se face acesteia nu poate fi considerată decât un eșec, de nedorit,
care ar putea arunca școala în derizoriu.
În concluzie, consider că o reclamă bine făcuta este aceea care reflectă corect și fidel realitatea, că
succesul este asigurat nu de strălucirea ambalajului, ci de consistența conținutului, ceea ce ar trebui să
ghideze orice acțiune de promovare a instituțiilor de învățământ.

15
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

IMPORTANŢA RELAȚIEI DINTRE GRĂDINIȚĂ ȘI PĂRINŢII


PREŞCOLARILOR

Prof. Învăț. Presc. Achim Monica


Grădinița PN nr. 2 Orbeasca de Jos, jud. Teleorman

"A iubi un copil nu înseamnă să îi faci toate capriciile; a-l iubi constă în a scoate tot ce este mai bun
în el şi a-l învăţa să iubească dificultăţile." Nadia Boulanger
Complexitatea actului educaţional, a realităţii umane şi contemporane argumentează necesitatea
unor interrelaţionări responsabile în deciziile, acţiunile şi rezultatele educaţiei. Familia şi grădiniţa, ca
agenţi ai socializării, sunt considerate responsabili pentru creşterea şi dezvoltarea copilului şi totodată
pregătirea lui pentru integrarea în şcoală şi rolul lui în comunitate.
La vârsta preşcolară, un factor important este gradiniţa care desfaşoară un amplu proces instructiv-
educativ, aplicând metode şi procedee ştiinţifice. Pentru reuşita actului educaţional, munca depusă de
cadrele didactice în grădiniţă trebuie continuată, susţinuţă şi întărită de familie.
Funcţia de părinte este o ,,meserie’’ şi, ca orice meserie, ea trebuie învăţată. Părinţii trebuie să
cunoască, să devină conştienţi de influienţa pe care o exercită prezenţa lor în viaţa copilului, să fie
convinşi că educaţia ce trebuie dată copilului, pentru societatea actuală este diferită de cele precedente, că
societatea viitoare va fi diferită de cea actuală, iar copilul trebuie pregătit corespunzător.
Unitatea de acţiune a celor doi factori (grădiniţă-familie) în opera de formare a copilului este
condiţionată de unitatea de vederi, de un mod comun de lucru şi o bună cunoaştere reciprocă. Interesul
comun al celor două instituţii trebuie să determine o mişcare cu dublu sens, familie-grădiniţă, grădiniţă-
familie, în vederea unei suficiente cunoaşteri a ambelor părţi. Părinţii trebuie să se autoeduce şi să-şi
controleze comportamentul astfel încât să aibă o comportare prin care să le ofere copiilor, în permanenţă,
exemple demne de urmat. Preocuparea părinţilor de a păstra ordinea şi curăţenia în casă îi va învăţa pe
copii să aibă grijă de igiena locuinţei şi a viitorului loc de muncă.
Părinţii sunt modele în educaţia intelectuală, estetică şi morală. Ar fi o greşeală dacă am socoti că
educaţia intelectuală a copiilor revine în întregime numai şcolii şi că familia nu are nimic de făcut; la
educaţia intelectuală a copiilor contribuie exemplul părinţilor. Exemplul părinţilor în educaţia estetică
urmăreşte să le dezvolte copiilor capacitatea de a descoperi ceea ce este frumos în natură, în societate, în
artă, în viaţa de toate zilele, să le dezvolte gustul pentru frumos, priceperea de a-i aprecia în mod corect în
activitatea lor. Natura îşi dezvăluie frumuseţea oricui se apropie de ea cu dragoste şi cu dorinţa de a o
cunoaşte. Să nu desconsiderăm acest tezaur nesfârşit de frumuseţe. Să admirăm împreună răsăritul şi
apusul soarelui. Copiii învaţă de la noi cum aranjăm locuinţa; ei învaţă că există o estetică a mesei
realizată în aranjarea, prezentarea şi servirea felurilor de mâncare, precum şi felul civilizat de a lua masa.
Conduita noastră trebuie să fie un exemplu personal de la gust, simplitate, eleganţă, politeţe,
sinceritate, demnitate personală, modestie şi curaj, dar şi de combatere a urii, artificialităţii şi
necuviinţei.Viaţa noastră trebuie să fie model în orice clipă.
In procesul socializării copilului la mediul din grădiniţă un rol important l-a avut familia copiilor.
Putem spune că ,,Grădiniţa şi Familia” sunt doi factori primordiali în educaţia copiilor când se fac primii
paşi în viaţă. Familia este factorul educativ prioritar, întrucât educaţia începe din familie, aceasta fiind
modelul pe care copilul îl imită şi-l urmează. În familie copilul îşi face pregătirea pentru viaţă; părinţii
sunt primii educatori, deoarece ei sunt primii cu care copilul interacţionează constant încă din prima zi a
vieţii. Totodată, modul de viaţă al familiei este principalul reper în viaţă al copilului.
Relaţia grădiniţă - familie nu se poate constitui fără asigurarea unei condiţii de bază, fundamentală:
cunoaşterea familiei de către educatoare, a caracteristicilor şi potenţialului ei educativ. Căldura
raporturilor dintre părinţi şi educatoare, încrederea şi respectul reciproc se stabilesc prin schimbul de
informaţii - pentru care trebuie să găsim întotdeauna timpul necesar. Sărbătorirea în comun a unor
evenimente din viaţa copiilor constituie momente de cunoaştere reciprocă şi de implicare în actul
educativ. Astfel, serbarea de Crăciun a preşcolarilor de grupă mijlocie, care a coincis cu sosirea lui Moş
Crăciun la grădiniţă, a stârnit emoţii puternice printre toţi participanţii: copii, educatoare, părinţi.
Comunicarea cu părinţii, legătura permanentă dintre grădiniţă şi familie a făcut ca acest eveniment să se
transforme într-un moment de neuitat.

16
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Alte momente minunate desfăşurate cu copiii din grupa mică, anul trecut, au fost: Sărbătoarea
mărţişorului, Ziua mamei, şcoala altfel, întâlnirea cu şcolarii, Ziua copilului. La toate aceste activităţi,
părinţii, care au fost disponibili au fost alături de noi şi-i aşteptăm de fiecare dată, pe toţi părinţii, să
participe la toate activităţile din grădiniţă. Adevăraţii beneficiari ai acestui parteneriat sunt copii, ei simt
dragostea şi apropierea părinţilor, nu numai prin bunăvoinţa şi bucuriile ce li se oferă acasă, ci şi interesul
pe care părinţii îl acordă în realizarea activităţilor din grădiniţă. Astfel copii sunt mai siguri pe sine,
trăiesc mândria de a-şi vedea părinţii în situaţii apropiate lor şi de a-i aprecia şi mai mult.
Părinţii au şansa de a deveni participanţi la educaţie prin implicarea efectivă şi prin emoţiile trăite
alături de copii lor, au prilejul de a sta foarte aproape de ei, de a-i înţelege mai bine, de a-i observa şi de a
fi fermi convinşi de buna colaborare cu instituţii şi specialişti în dezvoltarea psihică şi fizică a copiilor lor,
prin participarea la desfăşurarea unui proces instructiv-educativ bine fundamentat şi organizat.
Atât serbările, cât şi conferinţele şi referatele prezentate cu anumite prilejuri pe teme de dezvoltare
a personalităţii specifice vârstei, pe relaţii intra şi inter familiale, au scopul de a face cunoscute noţiuni de
interes şi exemple de bune practici. Organizarea unor expoziţii cu lucrările copiilor fac posibilă o mai
bună cunoaştere prin prisma rezultatelor muncii lor, participarea la activităţi demonstrative îi ajută să
cunoască metodele şi procedeele folosite şi le sugerează anumite modalităţi concrete de îndrumare a
jocurilor, de folosire a jucăriilor, precum şi observarea modului de comportare al copilului în
colectivitate.
În concluzie, dezvoltarea psihică şi fizică a copilului la această vârstă, depinde în mare măsură şi de
cadrele didactice, dar şi de părinţi şi de aceea scopul acestei colaborări este ,, copii fericiţi – părinţi
fericiţi’’.

17
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Frînturi din activitățile noastre cu...și pentru părinți


Prof. Înv.preșcolar Aciu Crina Maria
Grădinița cu P.P. Bambi, Cluj-napoca

Fiecare părinte reprezintă pentru copilul său exemplul cel mai apropiat, comportamentul părinților
influențand starea acestora deseori. De foarte puține ori părinții coboară la nivelul copilului, îi satisfac cu
adevărat nevoile și mult prea rar desfășoară activități doar cu aceștia. Pornind de la aceste considerente,
am inițiat un proiect de colaborare cu familia "Sfaturi mari pentru cei mici", un parteneriat ce are drept
scop formarea, educarea și pregătirea copilului pentru societate. Împreună cu părinții am planificat
activități lunare, pe care ulterior le-am desfășurat la grădinița sau în alte locații, astfel că fiecare copil a
reușit să simtă implicarea membrilor familiei în programul grădiniței.
Proiectul a avut ca și obiective principale:
• Familiarizarea părinților cu activitățile desfășurate la grădiniță, cu strategiile didactice utilizate în
procesul instructiv-educativ,
• Motivarea părinților pentru o implicare activă în activitatea cu preșcolarii,
• Stabilirea unor relații de colaborare între cadre didactice și părinți pentru crearea unității grupei,
• Abilitatea părinților de a identifica propriile comportamente educaționale și conștientizarea
efectelor acestora asupra dezvoltării psihofizice a copilului.
Proiectul s-a desfășurat din luna octombrie 2016 până în iunie 2017. Cele prezentate mai jos sunt
doar câteva momente din activitățile noastre.

Luna Octobrie Luna Noiembrie


"BOGAȚIILE TOAMNEI " “INVATAM IMPREUNA”

Luna Ianuarie Luna februarie


“Unde-s multi puterea creste” “Gradinita de acasa

18
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Luna Martie Luna MAI


“Doar pentru mama” " MICII PIETONI"

Proiectul și activitățile desfășurate au beneficiat de aprecieri din partea celor implicați, am creat
bună dispoziție copiilor și cu siguranță îl vom relua și în următorii ani.

19
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Educaţia incluzivă-educaţia viitorului

Prof. înv. preşcolar ACIU CRINA MARIA


Grădiniţa cu P.P. “Bambi”
Cluj­Napoca

O realitate a societăţii contemporane o reprezintă diversitatea culturală, aceasta generează dorinţa


şi nevoia de implicare la nivelul diferitelor instituţii publice, la nivelul sistemului educaţional, precum şi
nevoia de gestionare a interacţiunilor asociate convietuirii
Educaţia interculturală trebuie privită ca şi o opţiune ideologică ce urmăreşte pregătirea viitorilor
cetăţeni în aşa fel încât ei să facă cea mai bună alegere şi să se orienteze în contextul schimbărilor
intervenite în sistemul de valori. Promovarea educaţiei interculturale, care este de fapt o componentă a
“noilor educaţii”, trebuie realizată nu doar la nivelul instituţiilor de învâţământ, aceasta trebuie să se
adreseze întregii comunităţi sociale, căci de ea va depinde posibilitatea educaţiei de a răspunde sau nu
aşteptărilor sale. Rolul dominant îi revine însă cadrului didactic, deoarece el stă la baza procesului
instructiv­educativ.
Educaţia interculturală derulată prin acţiuni la nivelul şcolii sau al comunităţii trebuie să
urmărească:
* promovarea unei atitudi tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere firească a raportului intre
etnii
* recunoaşterea şi acceptarea diferenţelor culturale prin valorificarea pozitivă a relaţiilor de egalitate
între oameni
* promovarea unei politici şcolare care să favorizeze egalizarea şanselor în educaţie
* demararea unor strategii de valorificare a diferenţelor culturale pentru a le transforma în resurse
pedagogice
* iniţierea diferitelor programe si proiecte pentru cunoaşterea culturii şi pentru înţelegerea
aspectelor din viaţa lor culturală şi socială
În educaţie o abordare incluzivă şi interculturală presupune o abordare integrată, o reflectare a
diversităţii sociale, lingvistice şi culturale în mediul educaţional, activităţile educaţionale de toate tipurile
şi în relaţiile cu familia şi cu comunitatea.
Respectănd valoarea îndemnului lui Seneca: “ Lung e drumul prin învăţături, scurt şi eficace prin
exemple” (Epistole, VI), considerăm că cele mai eficiente demersuri didactice, menite să­i integreze pe
toţi copiii în activitatea didactică sunt cele prin care le oferim posibilitatea să acţioneze, să lucreze cât mai
mult împreună.
Pe o perioadă de trei săptămâni ne­am propus să derulăm Proiectul tematic “Sanse egale pentru
toţi”, unde am incercat să surprindem aspecte din obiceiurile şi tradiţiile altor culturi.

Tema săptămânii 1: “De la lume adunate şi­napoi la lume date”


Pe parcursul săptămânii, toate activităţile comune au fost subordonate scopului de a cunoaşte unele
aspecte din obiceiurile şi tradiţiile rrome. În cadrul ariilor curriculare am desfăşurat următoarele activităţi:
Lectură după imagini “Aspecte din viaţa rromilor”, poveste rromă “Copilul care nu-i cuminte”, pictură
“Familia de rromi”, audiţie : “Gelem, gelem”, activitate practică “oale”.
Forma de realizare: dans tematic “Șatra”
Scopul: * atragerea şi integrarea rromilor în învăţământul preşcolar
* educaţie estetică
* educarea respectului faţă de obiceiurile şi tradiţiile etniei rrome.
Sarcina didactică: sincronizarea mişcărilor cu muzica şi textul
Desfăurarea dansului: Copiii sunt aşezaţi în cerc şi sunt conduşi de ţiganca solistă (piranda), care
dansează pe o melodie ţigănească: băieţii pocnesc din degete iar fetele, fluturăndu­şi fustele dansează în
mijlocul cercului. Apoi rolurile se schimbă, băieţii danseazâ în cerc.
Cântec: “Sunt ţigancă şi nu­mi pasă
C­aşa­i neamul ţigănesc
Am doi ochi, ca două mure

20
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Si cu ei mă­înveselesc
Refren: La, la , la……
Țigăncuşă eşti frumoasă
Și ştii bine să ghiceşti
Și cu ochii tăi cei negri
Pe toată lumea vrăjeşti.
Refren: La, la , la……”

Bibliografie:
1. CALIN RUS, MIHAELA ZĂTREANU, LILIANA VOICU, 2007-2011,Educaţie timpurie
incluzivă, Ministerul educaţiei şi cercetării, Tineretului şi Sportului
2. Revista învăţământului preşcolar, 2006, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, nr. 3­4
3. Revista învăţământului preşcolar, 2012, Editura Arlequin, nr. 1­2

21
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

DISCIPLINA ȘCOLARĂ

Prof.înv.primar Acsinte Mihaela


Școala Gimnazială nr.1 Manoleasa,jud.Botoșani

Disciplina școlară poate fi considerată drept o manifestare a disciplinei sociale și este un ansamblu
de reguli de comportament necesare pentru buna conviețuire în mediul școlar și pentru buna desfășurare a
procesului de învățământ. În contextul acțiunii educative disciplina îndeplinește următoarele funcții:
socializarea individului, formarea și dezvoltarea unor atitudini morale și a unui sistem unitar de valori,
asigurarea securității emoționale, care vizează respectul față de sine și față de ceilalți. Educarea copiilor în
spiritul respectării disciplinei este ghidată de anumite obiective. Acestea sunt: cunoașterea de către elevi a
normelor specifice disciplinei; formarea la elevi a unor deprinderi și obișnuințe de conduită disciplinată;
dobândirea capacității de autocontrol al forțelor fizice și psihice; stabilizarea atitudinilor de punctualitate
și corectitudine.
Regulile clasei trebuie stabilite la începutul anului școlar și să respecte o serie de exigențe: să fie
relevante pentru viața școlară; să fie formulate într-o manieră pozitivă; să fie flexibile și adaptate la
situațiile particulare; să fie precizate clar consecințele nerespectării fiecărei reguli; să fie puțin numeroase,
pentru a putea fi reținute cu ușurință; să le fie comunicate și părinților elevilor; să fie reamintite în
anumite momente. Recompensarea comportamentelor dezirabile ar trebui făcută cu respectarea anumitor
exigențe: să se menționeze numele elevului care urmează a fi recompensat, pentru a-i spori stima de sine,
să se precizeze motivul pentru care se acordă recompense; să se utilizeze o gamă largă de recompense;
recompensa să fie focalizată pe un comportament specific și bine precizat; să fie apreciat și progresul
înregistrat de elev în comportamentul vizat.
Programul de prevenire și combatere a agresivității în rândul elevilor își propune câteva obiective
distincte: formarea cadrelor didactice în acest domeniu; prevenirea situațiilor cu potențial agresiv;
combaterea agresivității în școală încă din faza sa incipientă; formarea unei culturi școlare nonviolente;
îmbunătățirea supravegherii elevilor în incinta școlii și în afara ei.
Indisciplina școlară are mai multe cauze, cum ar fi: antipatia față de școală; nevoia de recunoaștere
socială; comportamentul impulsiv; ignorarea regulilor (involuntară și deliberată); conflictele dintre
sistemele opuse de reguli; anxietatea; modul în care se manifestă anumite cadre didactice.
Legat de indisciplina școlară, cadrului didactic i se cere să țină sub observație permanentă atât clasa
în ansamblu, cât și pe fiecare elev în parte și să conștientizeze faptul că gradul de implicare a elevilor în
activitatea didactică poate fi sesizat cu ajutorul unor indicatori care țin de mimică, de poziția corpului etc.
Astfel este posibilă depistarea precoce a lipsei de atenție și de participare efectivă la ore și a angajării în
preocupări colaterale, ceea ce permite luarea la timp a unor măsuri graduale, adecvate tipului și gravității
faptei/faptelor comise. În acest sens, există mai multe modalități de a face față diverselor comportamente
perturbatoare.
Extincția presupune retragerea acelei/acelor întăriri susceptibile de a fi menținut și de a menține un
anumit comportament problematic. De exemplu, dacă un elev se comportă inadecvat doar pentru a atrage
atenția educatorului asupra lui, atunci se poate spera ca, dacă această atenție nu i se acordă, el să renunțe
în final la acea conduită indezirabilă.
În aplicarea extincției ca metodă de gestionare a unor comportamente perturbatoare se parcurg
următoarele etape: identificarea precisă a cauzei comportamentului respectiv; eliminarea sistematică a
acelui stimul; aprecierea/stimularea, recompensarea comportamentului alternativ; monitorizarea
comportamentului inadecvat înainte și după aplicarea extincției.
Întărirea diferențiată este o altă modalitate, care constă în aprecierea/stimularea comportamentului
dorit de fiecare dată când el apare, demers concomitent cu neacordarea niciunei întăriri pentru niciun
comportament indezirabil care interferează cu cel dezirabil.
Pedeapsa nu poate fi aplicată întâmplător, ci numai cu condiția respectării unor cerințe: să se
recurgă la ea numai când comportamentul inadecvat nu permite luarea altor măsuri; să fie administrată
imediat după comiterea faptei; să fie precedată de un ultim avertisment; să aibă o durată și o intensitate
direct proporțională cu gravitatea faptei; să fie administrată în mod gradual; să fie însoțită de o discuție cu
elevul respectiv; să fie aplicată cu calm, fără ostilitate și resentimente; să fie adecvată în raport cu
particularitățile de vârstă și individuale ale elevului.

22
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Pentru ca problemele de conduită ale elevilor să poată fi eliminate sau cel puțin reduse ca frecvență,
durată și intensitate este necesară elaborarea de către profesor a unui plan de intervenție comportamentală
cu identificarea precisă a acelor comportamente care se doresc a fi reduse sau eliminate.
Un comportament poate fi descris de mai mulți parametri. Aceștia sunt: frecvența (numărul de
apariții ale comportamentului într-o unitate de timp); durata (intervalul scurs de la declanșarea
comportamentului până la finalizarea lui); intensitatea (forța de manifestare a comportamentului).
Disciplina în rândul elevilor poate fi instaurată, menținută și ameliorată prin oferirea unor modele
demne de urmat; prin controlarea sistematică a îndeplinirii cerințelor de către elevi și evaluarea
conduitelor prin recompense și sancțiuni.
Educarea elevilor în spiritul respectării disciplinei face trecerea treptată de la disciplinare la
autodisciplinare și stăpânire de sine. În acest sens, educatorii pot spera să formeze la discipolii lor
personalități echilibrate și structurate în mod armonios, apte de a se integra cu succes într-o societate
democratică
Bibliografie:
1.Andrei Cosmivici,Iacob,”Psihologie școlară „Ed.Polirom-Iași,1999
2.Cerghit, Ioan, Neacşu, Ioan,Negreţ Dobridor Ioan, „Prelegeri pedagogice”, Ed. Polirom, Iaşi,
2001

23
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

SĂPTĂMÂNA EDUCAŢIEI ÎN TEHNOLOGIA COMPUTERELOR LA


LICEUL TEHNOLOGIC BAIA DE FIER

Prof. Adam Doina Ioana


Liceul Tehnologic Baia de Fier

În perioada 4-10 decembrie 2017, Liceul Tehnologic Baia de Fier a organizat evenimentul Hour of
Code.
Hour of Code reprezintă o introducere de o oră în ştiinţa computerului şi programare, cu scopul de a
arăta că oricine poate învăţa bazele acestuia. Ajută la dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor,
la dezvoltarea logicii şi creativității.
Evenimentul Hour of Code este organizat de Code.org, o organizație non-profit dedicată extinderii
educației cu privire la tehnologia computerelor și programare, prin promovarea acesteia în școli.
La acest eveniment au participat eleviii de la gimnaziu şi liceu fiind coordonaţi de urmatoarele
cadre didactice: Adam Ioana, Dumitru Silvia, Popa Elena, Cetina Ileana, Ionaşcu Ana Mirabela,
Turbăceanu Dana Simona.

Acest eveniment a avut loc în laboratorul de informatica unde elevii au desfăşurat o ora de
programare. Elevii de la liceu au intat pe https://ro.code.org/minecraft, unde au parcurs o oră de
programare în Minecraft.
La sfârşit au primit certificate de participare la acesta competiţie.

Eleviii de la gimnaziu au intrat pe https://studio.code.org/hoc/1, unde au avut de parcurs un joculet


folosind blocuri de cod. Cei care au finalizat jocul au primit certificate.

24
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

LOCUL ŞI ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN


EDUCAŢIA COPIILOR
Prof.înv.primar Adam Elena
Şcoala Gimnazială nr.23 Constantin Brâncoveanu
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii noştrii au conţinut cultural, artistic,
spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi
activitatea comunităţii locale.
Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite
sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare
care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
Experienţa a peste 27 ani de activitate în mijlocul copiilor mi-a întărit convingerea că serbările
şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât si pentru părinţii lor. Am explicat, în
momente oportune, cu tact şi cu răbdare, motivul si sensul serbării, am antrenat părinţii în pregătirea
acestor manifestări deosebite, iar copiii au fost stimulaţi să participe activ, fiecare primind rolul potrivit
preferinţelor si talentului său.
În timpul fiecărui ciclu de patru ani ai şcolii primare, cu fiecare generaţie, am căutat să descoperim
şi să cultivăm talentele copiilor. Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde,
serbarea şcolară valorifică varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează
talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele
colectiv
Serbările şcolare le-am efectuat cu prilejul diverselor evenimente din viaţa lor de şcolari şi
anume:,Serbarea de Crăciun .

Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici.
Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze
diferite aspecte, să confecţioneze modele variate.
Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi clase sau între clase diferite (pe diferite
faze, pe diferite teme) promovăm valori culturale şi etice fundamentale, precum şi fair play-ul
competiţional, sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere
talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor. Concursurile sportive vin ca şi o completare a
activităţilor sportive, cei mici participând cu multă plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi:
atletism, concurs de săniuţe, de biciclete, de aruncat la ţintă, etc.

25
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Concursurile le-am realizat la nivelul clasei sau la nivelul şcolii. În cadrul concursurilor s-a
dezvoltat spiritual conpetitiv şi creativitatea elevilor.Astfel fiecare participant dorea să realizeze lucrări
superioare. Participarea la concursurile realizate de diverse şcoli şi instituţii din ţară şi chiar internaţionale
a dus la câştigarea unor diplome cu care elevii se puteau mândri. Fiecare elev deţine o mapă în care îşi
colecţionează diplomele personale câştigate .
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea
cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă
de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
La Teatrul Elpis de copii din Constanţa sau la Casa de Cultură, am asistat la spectacole realizate
foarte bine de echipa de actori. Elevii au putut vedea spectacole prin care sun puse in scenă diverse
poveşti cunoscute de elevi . Astfel au putut vedea şi diferenţele dintre poveste şi spectacol , diferenţe care
rezultă din creativitatea actorului.

.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare,atât în modul de realizare al activităţii,
cât şi în relaţiile cu elevii,cu familia acestora.

26
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Şcoala secolului XXI

prof. Adriana Mariş


Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu” Lugoj

Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu” din Lugoj este partener într-un nou proiect european
Erasmus+, proiect de parteneriat strategic, care se încadrează în acţiunea cheie 2 – Cooperare pentru
inovare şi schimb de bune practici. Este cel de-al doilea proiect Erasmus+ implementat de prestigioasa
instituţie lugojeană din 2014, după alte trei proiecte Comenius care s-au desfăşurat anterior.
Intitulat sugestiv „School 21, Digitally and Socially Yours”, proiectul, care se va desfăşura pe
parcursul următorilor doi ani şcolari, îşi propune să dezvolte elevilor competenţe utile pentru carierele lor
viitoare, competenţe cu aplicabilitate largă în diverse domenii, inclusiv în activităţi extracurriculare şi de
voluntariat: comunicare, colaborare, gândire critică şi creativitate. Partenerii colegiului lugojean vor fi
Obchodní akademie a Vyšší odborná škola ekonomická, Tábor, Republica Cehă, coordonatorul european
al proiectului, Zespol Szkol Ogolnoksztalcacych Nr 2 im. F.D. Kniaznina din Pulawy, Polonia, Türr
István Gimnázium és Kollégium, din Papa, Ungaria şi Hebel-Gymnasium din Schwetzingen, Germania.
Obiectivele principale ale proiectului sunt dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor în
contextul aplicării practice într-un mediu central şi est-european şi încurajarea lor să devină cetăţeni

activi, care cunosc problemele comunităţilor lor şi iau parte la rezolvarea acestora. Atingerea acestor
obiective se va realiza pe trei direcţii: didactică – prin dezvoltarea gândirii critice, a flexibilităţii, a
schimbului de informaţie culturală; metodică – prin utilizarea tehnologiei moderne şi activităţi în echipe
transnaţionale; socială – prin dezvoltarea interesului pe termen lung în activităţi în folosul comunităţii,
cunoaşterea diferenţelor culturale şi schimbul de păreri.
Vor avea loc întâlniri transnaţionale cu profesori şi elevi în fiecare dintre cele cinci şcoli, în cadrul
cărora se vor organiza activităţi de voluntariat, vor fi susţinute lecţii utilizând tehnologia modernă, vor fi
create grupuri internaţionale de elevi care vor colabora online pentru realizarea sarcinilor, vor avea loc
întâlniri Skype, etc. Atât profesorii cât şi elevii participanţi îşi vor dezvolta spiritul civic şi îşi vor
îmbunătăţi competenţele digitale, creativitatea, gândirea critică, abilităţile de colaborare şi comunicare
atât de necesare integrării în societatea secolului XXI.
O primă întrunire transnaţională a avut loc în Ungaria, la Türr István Gimnázium és Kollégium, din
Papa, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie. Au avut loc discuţii fructuoase de planificare a activităţilor
ce urmează a fi desfăşurate în cadrul proiectului, delegaţiile celor cinci şcoli partenere stabilind tematici şi
termene limită pentru următoarele activităţi de predare – învăţare – formare ce se vor desfăşura în
Germania şi Polonia în această primăvară. Profesorii participanţi au vizitat şcoli din Papa, au asistat la
lecţii în limba engleză, au discutat cu alţi profesori despre programe, curricula, activităţi extracurriculare
şi activităţi de voluntariat pe care elevii şcolilor lor le desfăşoară.

27
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Coordonatoarea din Cehia a proiectului, profesoara de limba engleză Alena Jandlova, a susţinut o
sesiune de formare şi de familiarizare a partenerilor cu twinspace, spaţiul virtual al proiectului, găzduit de
platforma eTwinning, https://twinspace.etwinning.net/44282/home
În acest spaţiu, elevii implicaţi în proiect şi-au prezentat deja şcolile, oraşele şi ţările, activităţile de
voluntariat în care se implică – individual sau în grup - au propus idei pentru logo-ul proiectului, au
participat la sondaje şi şi-au verificat cunoştinţele despre parteneri prin jocuri de tip Kahoot!
Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu” şi-a asumat în acest proiect responsabilitatea editării
revistei bilunare a proiectului, la care contribuie toate şcolile partenere. Două numere au fost deja
realizate şi pot fi accesate în spaţiul virtual al proiectului.

28
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Stimularea interesului copiilor pentru lectura

Prof. înv. primar Agache Marta-Cecilia


Şcoala gimnazială „Elena Doamna”, Tulcea

„Numai cel cãruia i s-a insuflat în copilãrie gustul pentru lumea minunatã a cãrtii va cauta si îsi va
gãsi timp pentru aceasta activitate de minte si suflet.” (Paul Cornea)
În clasele primare, învăţătoarele joacă rolul important şi unic de a crea situaţii care susţin interesul
pentru citit, atât pentru plăcere, cât şi pentru informare. Acest principiu se bazează pe formarea
deprinderii elevilor de a citi, folosind rolul de model şi motivator al părinţilor şi al învăţătorilor. Scopul
nostru constă în a crea o ambianţă propice, folosind o varietate de cărţi care sunt la îndemâna elevilor,
care dau ocazii de alegere, încurajând discuţiile despre cărţi, construind astfel o prioritate în cunoaştere.
Motivaţia este cheia în desfăşurarea dezvoltării abilităţilor de cititor ale copilului. În clasele
primare, copiii sunt cititori, atât pentru informare, cât şi pentru plăcerea de a citi. Rafinarea şi creşterea
deprinderilor de bază în înţelegerea, planificarea tematică, vocabular şi înaintarea către un nivel de
gândire, interpretare şi analiză costituie scopul învăţătorilor .
Maturizarea elevilor ca cititori constă, efectiv, în faptul că ei posedă atât abilitatea, dar şi dorinţa să
citească. Cercetătorii arată, de asemenea, că este important echilibrul dintre afectiv şi cognitiv în
dezvoltarea cititului.
Clasele primare au o importanţă considerabilă în formarea motivării cititului şi a achiziţionării
acestuia.
Programul Step by Step subscrie la credinţa că motivaţia joacă un rol central în toată învăţarea.
Elementul de motivare se caracterizează prin diferenţa dintre învăţarea ca repetiţie şi superficialitate
versus învăţarea care înaintează prin curiozitate şi internalizarea reală de către elev.
Motivaţia cititului poate fi susţinută prin:
 Învăţătorul ca model explicit;
 Bogăţie de cărţi în clasă;
 Ocazii pentru alegeri;
 Ocazii de a interacţiona social cu alţii;
 Ocazii de a fi familiar cu o mulţime de cărţi;
 Promovarea adecvată a cititului.
Metodologia Step by Step propune strategii interesante, uşor de aplicat, care susţin interesul şi
motivaţia elevilor pentru lectură
Discuţii despre cărţi
Ca educatori, toţi suntem de acord cu rolul semnificativ pe care-l joacă, în curriculum-ul academic,
cartea. De aceea e necesar un mediu care încurajează elevii, în care se simt confortabil, în a împărtăşi şi a
discuta experienţele şi descoperirile lor ca cititori.
Discuţiile reprezintă acea parte din programul instructiv care desemnează extinderea deprinderilor
înţelegerii cititului, prin mişcarea peste stilul tradiţional obişnuit în utilizarea cărţilor. Intenţia este de a
realiza un loc în care elevii vor prezenta experienţele lor de cititori în mod deschis. Acesta ar include
lecturări, dramatizări, o formă artistică sau altceva. Responsabilitatea învăţătorilor este de a crea un mediu
ambient în clasă care să sprijine această exprimare deschisă.
Cluburile cărţii
Aceste manifestări dau prilejul, individual sau în grupuri mici, de a discuta despre cele citite.
Cluburile cărţii sunt formate din grupuri mici de 6-8 elevi dintr-o clasă, conduşi de o învăţătoare. Ei
citesc o carte şi o discută în mod sistematic. Cluburile cărţii oferă prilejul învăţătoarelor să formeze
deprinderi specifice de citire şi să ajute la înţelegerea cititului; furnizează elevilor, învăţătorilor şi
părinţilor ocazii de a discuta felul în care a înţeles fiecare o anumită carte. Prin intermediul discuţiilor
structurate, elevii au posibilitatea să-şi construiască şi să-şi extindă propriile cunoştinţe.
Lectura în parteneriat
Atunci când două clase diferite ca an de studiu stabilesc un perteneriat, cele două clase se întâlnesc
şi citesc din diferite genuri de literatură. Acestea sunt urmate de moduri diferite de a răspunde la
literatură, ca: dramatizări, desene, repovestiri. Clubul de lectură partener se întinde pe durata unui an şi

29
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

are activităţi care construiesc o înţelegere comună a lecturii de către copii de vârste diferite şi de
dezvoltare mai departe a lecturii.
Ceaiul poeziei
O clasă, împreună cu învăţătoarele, poate sărbători încheierea unui studiu tematic al poeziei prin
invitarea părinţilor la organizarea unei petreceri intitulată „Ceaiul poeziei”.
Elevii pot citi poezii scrise de ei sau alese din poeziile lor preferate. Părinţii participă citind poeziile
lor preferate şi aducând ceai, răcoritoare pentru acest eveniment.
Cluburile cărţii şi serbările lecturii sunt exemple ale căilor de motivare a lecturii, extinderii
înţelegerii celor citite. Dezvoltarea cititului la copii le aduce întotdeauna un beneficiu, prin interacţiunile
cu ceilalţi şi îmbogăţirea cunoaşterii.
Clubul de discuţii „Dragon”
Lecturarea cărţii se realizează acasă, în timpul liber. Săptămânal, grupul de întâlneşte, discută,
notează idei pe coli mici, pe care le lipesc pe un poster ce are conturat un dragon. Ideile se epuizează
atunci când se acoperă dragonul.
Modalităţile de stimulare a gustului pentru lectură sunt multiple, noi, învăţătorii, avem ocazii unice
de a furniza copiilor motive reale şi încurajări pentru ca fiecare dintre ei să descopere „bucuria” de a citi
şi de a le deschide interesul pentru cunoaştere şi învăţare pentru tot restul vieţii.
Paul Cornea spunea în lucrarea sa Introducere în teoria lecturii „… cã nici computerul, nici
televizorul nu vor duce la disparitia cãrtii, cã lectura va continua sã joace un rol cardinal în viata
oamenilor, cã accelerarea progresului tehnic va fi mereu însotitã de remedierea compensatoare a unui
spatiu liber pentru închipuire, visare si cãutare de sens… Cred, vreau sa cred cã vom continua sã citim
chiar dacã nu vor mai fi cãrti. O vom face, la nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar ori de mari
dimensiuni, dar vom continua s-o facem câtã vreme vom persevera sã gândim si sã producem bunuri
simbolice.”

BIBLIOGRAFIE:
1. Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Ed. Minerva, Bucuresti, 1988
2. Kristen,H.,Rozane,K. Kaufman,(1999), Crearea claselor orientate după necesităţile
copilului,C.E.D.P.Step by Step, România;
3.Convorbiri didactice – revista de specialitate

30
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

,,NOI vă luminăm VIITORUL!”

Prof. Agachi Luminița


Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Leonida” Iași
Este sloganul sub care, în partea de est a Moldovei, în ,,Orașul celor 7 coline”, Iași, ,,funcționează”
Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Leonida”.
Inființat acum , peste 50 de ani, în 1965, cu titulatura de Grup Școlar Energetic, cu sediul în B-dul
Socola Nr. 188-190, a avut la început doar clase de școală profesională, școală postliceală și școală de
maiștri.
Un an mai târziu, s-a înființat Liceul Industrial Energetic cu clase de liceu, cursuri de zi și seral.
Cele două școli au funcționat independent până în 1972, când au fost comasate sub o conducere unică.
Profilul energetic (profil stabilit inițial) a fost menținut de la înființare până în prezent.
Începând cu 1 septembrie 2000, Grupul Școlar Energetic și-a schimbat denumirea în Colegiul
Tehnic ,,Dimitrie Leonida”.

Știut fiind că o societate care vrea să progreseze trebuie să aibă meseriaşi buni în toate domeniile,
în prezent, aici, zeci de elevi se pregătesc să devină buni meseriași în domeniul electric, electromecanic și
mecanic.
Pregătirea prin învățământul profesional este organizată atât în școală, cât și la angajator:

clasa a IX-a înv. profesional Denumirea agentului


economic/agenţilor economici cu care
sunt încheiate contracte-cadru pentru
Domeniul de Calificarea practica elevilor
pregătire profesională
ELECTRIC Electrician protecție S.C. VEOLIA S.A.
prin relee, automatizări și S.C. ELROM S.R.L
măsurători în instalații S.C. GENERAL TEHNIC SRL
energetice S.C. ELECTRIC DESIGN SRL
S.C. DELPHI S.A.
S.C SENSO LYNE S.R.L.
ELECTRIC Electrician exploatare S.C. ELECTRIC DESIGN SRL
joasa tensiune S C. DELPHI S.A.
S.C SENSO LYNE S.R.L.
S.C. ELROM S.R.L

31
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

MECANIC mecanic auto S.C. COMBEN SERVICE SRL


S.C. AUTO BEN SRL
S.C. BRAS SRL IASI
S.C. QUICK SERVICE S.R.L.
S.C. MOLDOCAR S.R.L.
ELECTROMECA Electromecanic utilaje S.C. VEOLIA S.A.
NIC si instalatii industriale S.C. DELPHI S.A.
S.C. SENSO LYNE S.R.L.
S.C. ELROM S.R.L

Pentru anul viitor, meseriile pe care și le vor însuși viitorii elevi ai Colegiului, majoritatea dintre
ele făcând parte și dintre specializările din acest an școlar, sunt:
- tehnician în instalații electrice
- tehnician electromecanic
- tehnician metrolog
- tehnician electrician electronist auto, la liceu
iar pentru școala profesională:
- electrician exploatare joasă tensiune
- electrician aparate și echipamente electrice și energetice
- mecanic auto
- electromecanic centrale electrice
Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Leonida Iași, în parteneriat cu agenții economici își asumă
responsabilitatea educării și formării profesionale a tinerilor, ca viitori specialiști buni cunoscători ai
lucrului practic și cu solide cunoștințe teoretice în vederea integrării pe o piață a muncii dinamică și
competitivă.

32
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Creativitatea la școlarul mic


prof. înv. primar, Agiurgioaiei Luminița
Școala Gimnazială nr.7 ”Remus Opreanu”, Constanța
Conceptul de creativitate are o sferă foarte largă. El se referă la numeroase și diverse acțiuni ale
activității umane și la diferite niveluri, începând cu descoperirea științifică, invenția sau creația artistică și
terminând cu inovația organizatorică și socială, inventivitatea sau adaptabilitatea individuală.
Fenomen multidimensional, creativitatea apare ca o activitate complexă care se finalizează într-un
produs. Ea se manifestă în desfășurarea unui proces și presupune existența unor trăsături de personalitate
și a unui context social și organizațional în care se desfășoară.
Formarea multilaterală a personalității elevului, pregătirea pentru viață, ținând cont de perspectivele
viitorului previzibil, reprezintă obiectivul capital pe care și-l propune școala să îl realizeze de-a lungul
parcursului educativ al copilului.
Oricât de bine ar fi școala organizată și oricât de bogat ar fi conținutul cunoștințelor pe care le
comunicăm elevilor, nu poate da satisfacție setei de investigare și cutezanță creatoare, trăsături specifice
copiilor.
Ei au nevoie de acțiuni care să lărgească sfera lor de cunoaștere și explorare, să le ofere prilejul de a
se emoționa puternic, de a fi capabili să iscodească singuri pentru a-și forma convingeri durabile. Puși în
situația de a acționa singuri, ei își însușesc cerințele exterioare și le transformă în propriile motive
interioare, ce le conferă o mare și inegalabilă satisfacție.
În cazul muncii copiilor, produsul și valoarea activității creatoare nu constituie neaparat un criteriu
de apreciere. Hotărâtoare sunt procesele psihice care concură în actul creației: investigațiile,
restructurările, descoperirile independente care se conturează în final într-un răspuns personal, într-o
soluție revelatoare chiar și pentru el. Creativitatea copiilor se caracterizează prin aportul intelectual
afectiv motivațional pe care-l aduce subiectul în activitate ca și prin eforturile personale care se soldează
cu un pas înainte în evoluția personală.
Pentru creația copiilor, caracteristică este descoperirea, nu invenția, acesta trăind o surpriză în fața
descoperirilor sale. Creativitatea răspunde și trebuințelor de cunoaștere care apar pregnant la copii. Este
evidentă la școlarul mic, nevoia de a pune întrebări, de a depista erori, de a experimenta și a obține
răspunsuri.
Activitatea în afara clasei și cea extrașcolară, cu tot ceea ce implică aceasta, fac o mare plăcere
elevului și prin faptul că dă frâu liber imaginației, gândirii critice, exprimării părerilor pro și contra
referitor la ceea ce întâlnesc în cadrul activităților.
Creativitatea copiilor este stimulată încă de la vârsta preșcolară și este continuată și în cadrul școlii
cu o și mai mare atenție. Inițial, la baza tuturor activităților stă jocul, atât de îndrăgit de copii. Se știe că
jocul este esența și rațiunea de a fi a copilăriei. Prin joc, copilul aspiră la condiția adultului. Jocul
socializează, umanizează, prin joc se realizează cunoașterea realității. Se exersează funcțiile psihomotrice
și socioafective, el are rolul de a bucura, destinde, delecta, de a crea confort spiritual, de a compensa
terapeutic tensiunea și neîmplinirile individuale și nu în ultimul rând de a participa la stimularea și
dezvoltarea creativității copilului.
Nu este domeniu al activității umane în care să nu manifeste o puternică înrâurire, actul educativ din
activitatea în afara clasei și extrașcolară. Ele sunt parte integrantă a procesului de învățământ, ce dezvoltă
spiritul de observație, gândirea, exprimarea sentimentelor și nu în ultimul rând, creativitatea.
Eficiența educării creativității la școlarul mic este dependentă de pregătirea științifică și pedagogică
a cadrului didactic, de priceperea lui de a organiza în mod judicios activitatea elevilor, de a subordona
totalitatea mijloacelor sale didactice obiectivelor propuse.

Bibliografie
Dumitru, I, (2000), Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Editura de Vest, Timișoara
XXX, (2003), Învățământul primar, nr. 2-3 - revistă dedicată cadrelor didactice, Editura Discipol,
București

33
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

SPECIFICUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI

ÎNV.PREȘCOLAR ALB IONELE ANGELICA


GRĂDIȚA CU P.P. NR.5 ZALAU
Specificul activităţilor de educare a limbajului desfăşurate în grădiniţa de copii este determinat de
trei factori esenţiali:
• idealul educaţional;
• particularităţile de vârstă ale preşcolarilor;
• caracteristicile limbajului.
Idealul educaţional sau idealul pedagogic reprezintă modelul sau prototipul după care trebuie format
orice copil, orice tânăr, cu ajutorul educaţiei. Idealul educaţional este expresia aspiraţiilor societăţii.
Noţiunea are echivalent în expresiile scopul pedagogic sau idealul de viaţă.
În curriculum-ul preşcolar, idealul educaţional se regăseşte în următoarele obiective:
• asigurarea dezvoltării normale şi depline a copiilor preşcolari, prin valorificarea potenţialului fizic
şi psihic al fiecăruia, ţinând seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective şi de activitatea
sa fundamental - jocul;
• dezvoltarea capacităţii copilului preşcolar de a intra în relaţie cu ceilalţi copii şi cu adulţii, de a
interacţiona cu mediul, de a-1 cunoaşte şi de a-1 stăpâni prin explorări, exerciţiu, încercări, experimente;
• stimularea copilului preşcolar pentru dobândirea cunoştinţelor, capacităţilor şi aptitudinilor
necesare activităţii viitoare în şcoală şi, ulterior, în societate.
În acest curriculum, învaţămâtul preşcolar şi clasele I si a -II-a reprezintă ciclul achiziţiilor
fundamentale, ceea ce relevă necesitatea continuităţii în procesul instructiv-educativ.
Învaţământul preşcolar constituie prima forma de instruire şi de educare organizată, sistematică şi
competentă; de asemenea, reprezintă prima formă de socializare a copilului.
În grădiniţă se creează condiţii optime ca preşcolarii să se manifeste activ, dirijaţi permanent de
cadre specializate.
În toate activităţile desfăşurate în grădiniţă: activităţi comune, activităţi la alegerea copiilor,
activităţi recreative şi de relaxare (ARR), activităţi de dezvoltare şi exersare a aptitudinilor individuale
(ADEAI), activităţi recuperatorii (AR) etc., aceştia realizează achiziţii cognitive, îşi formează deprinderea
de a acţiona la comanda, de a stabili relaţii de cooperare cu educatoarea şi cu ceilalţi copii, îşi dezvoltă
capacitatea de a comunica verbal şi nonverbal, îşi formează deprinderi intelectuale și motrice.
Continuitatea dintre învaţământul preşcolar şi primar se realizează prin obiective comune, prin
conţinuturi şi metode similare. Atât formele de organizare şi desfăşurare a unor activităţi, cât şi metodele
de învăţământ şi conţinuturile învatământului preşcolar anticipează ciclul primar.
Generalizarea cuprinderii tuturor copiilor de cinci-şapte ani în sistemul educaţional — conform
legii învaţământului, grupa mare — facilitează integrarea socială a copilului şi asigură continuitatea între
cele două etape ale sistemului de învăţământ.
Din punct de vedere psiho-somatic, cele două etape de vârstă (preşcolară şi şcolară mică) au multe
trăsături comune, ceea ce asigură elementul de continuitate educaţională. Copilul de trei ani, confruntat
pentru prima oară cu dificultăţile adaptării la viaţa colectivă, în momentul intrării la grădiniţă se va
integra rapid in sistemul şcolar. Începutul socializarii copilului în grădiniţa de copii, diversificarea
relaţiilor interumane (relaţii copii - adult, copii - copii) se continuă în ciclul primar, în cadrul organizat al
învăţării.
Relaţiile interumane devin mai complexe, se structurează pe criterii profesionale. Aceste relaţii noi
impun dezvoltarea capacităţii de comunicare verbală şi nonverbală, ca şi formarea unor deprinderi de
comportare civilizată, concomitent cu aprofundarea conştiinţei de sine.
Activităţile desfăşurate în învăţământul preşcolar permit lărgirea orizontulni cognitiv şi afectiv al
copilului:
• dezvoltarea capacităţilor senzoriale perceptive se structurează prin reprezentările memoriei şi ale
imaginaţiei;
• percepţia realităţii se realizează emoţional şi stimulează imaginaţia;
• copilul este interesat de spectacolul relaţionării cu ceilalţi şi cu mediu natural şi social;

34
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

• devine receptiv la acţiunile adulţilor, îi imită, transpune în joc comportamente ale acestora,
participă la ocupaţiile lor ;
• progresele în plan senzorial-perceptiv se asociază dezvoltării motricității, creşterii atenţiei a cărei
concentrare sporeşte de la 5-7 minute la preşcolarul mic, la peste 20 de minute şi chiar 45 de minute la
preşcolarul mare joc, audiţii sau vizionări de diafilme, filme, teatru pentru copii etc.
Jocul, activitate fundamentală la vârsta preşcolară, se realizează şi fără scop clar, ca plăcere
gratuită.
Jocul didactic reprezintă una dintre activităţile didactice frecvent utilizate în grădiniţă şi îndrăgite de
copii. Termenul ,,didactic” asociat celui de joc ,,accentuează partea instructivă a activităţii, deoarece,
indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat, jocul didactic favorizează atât aspectul informativ, cât şi
formativ al procesului de învăţământ”²
Jocul rămâne o preocupare atractivă la şcolarul mic, dar este mai complex, implică funcţii formative
şi de facilitare a adaptării copiilor la activitatea de învăţare care devine dominantă, de asemenea, funcţii
de dezvoltare psiho-fizică şi de satisfacere a trebuinţelor de activitate.
Conduita verbală şi afirmarea personalităţii fac progrese prin dezvoltarea capacităţii de exprimare
verbală: creşte volumul vocabularului, se exersează însuşirea structurii gramaticale a limbii. Activităţile
de educare a limbajului desfăşurate în grădiniţa de copii, formează abilităţi de comunicare ce facilitează
învaţarea citit-scrisului în clasa întâi. La preşcolari, limbajul are rolul unui instrument activ şi deosebit de
complex al relaţiilor copilului cu cei din jurul său şi, în acelaşi timp, un instrument de organizare a
activităţii psihice.
În vorbirea unor preşcolari apar, dificultăţi de pronunţie, tulburari ale ritmului de emisie, articulări
alterate cauzate de factori fiziologici sau psihici. Acestea pot persista şi la vârsta şcolară mică, dar, prin
activităţi specifice şi prin intervenţia învătăţoarei şi a logopedului, aceste deficienţe pot fi remediate.
Deci particularităţile de vârstă ale şcolarului mic prezintă unele similitudini cu acelea ale
preşcolarului mare.
În ciclul primar, prioritare sunt problemele adaptării şcolare şi ale învăţării. Experienţa adaptativă
şi achiziţia cognitivă şi afectivă din grădiniţă asigură adaptarea şcolară.
Şcoala solicită intens intelectul copilului, el îşi însuşeşte strategii ale învăţării, înţelege rolul atenţiei
şi al reprezentării în activitatea de învăţare, îşi formează deprinderea citit-scrisului şi deprinderea de
calcul, care deschid noi orizonturi cognitive şi afective.
Şcolarul mic aprofundează conştiinţa de sine formată în grădiniţă, se integrează într-o structură
socială nouă, centrată pe interese profesionale, modelul este învăţătorul, relaţiile interumane se bazează
pe randamentul şcolar.
Deşi activitatea dominantă este învaţarea, jocul constituie o necesitate fundamentală a şcolarului
mic; jocul didactic capătă pondere, iar sarcinile didactice, deşi implică eforturi intelectuale şi motrice,
sunt rezolvate cu plăcere, produc relaxare şi satisfacţie prin elementele de joc.
Jocul didactic contribuie la dezvoltarea spiritului de echipă, a spiritului de observaţie, a atitudinii
critice si autocritice, a voinţei, în general, contribuie la formarea şi dezvoltarea unor trăsături morale ca
perseverenţă, hărnicie, cinstea ş.a.

BIBLOGRAFIE

• Gongea E., Ruiu G., Fulga M., “Metode interactive de grup”-Ghid metodic, Ed. Arves 2002 ;
• Preda V., Dumitrana M., “Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii”
Bucureşti, 2007;
• Curriculum pentru învaţământ preprimar(3-6/7 ani);
• Gheorghe Tomşa, Mirela Chelaru ,Corina Iurea, Cornelia I.-,,Psihopedagogie preşcolar si
primară’’.Bucureşti ,2005;
• ,,Revista învăţământului preşcolar ’’ 1-2/2009;
• Liliana Ezechil,Mihaela Pais Lăzărescu-,,Laborator Preşcolar’’Ed.V&Integral Bucureşti 2006;

35
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII


Albu Simona Cristina , educatoare

În aceste timpuri moderne, când aproape toate conceptele au nevoie de promovarea imaginii, nici
instituțiile de învățământ nu fac excepție de la regulă.
Școala și comunitatea din care face parte sunt într-o relație de interdependență: școala este garantul
dezvoltării permanente a comunităţii, prin copiii de azi, care vor deveni adulții de mâine, iar comunitatea
este cea care sprijină instituția de învățămînt.
În afara imaginii oferită de managementul instituției, opinez că, promovarea școlii (cu referire la
grădiniță) se realizează mai ales prin factori interni: copii, părinți, cadre didactice, care dau propria
imagine a instituției și factori externi: proiecte, parteneriate, autorități.
Pentru acest deziderat, al inițierii, promovării și menținerii unei imagini instituţionale pozitive în
comunitate, elaborarea proiectelor vizează multiplicarea experienţei pozitive și personalizarea ofertei
educaţionale.
Promovarea imaginii unităţii noastre reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare
între principalii parteneri educaţionali: cadrele didactice-preșcolarii-părinţii și alți parteneri.

1. Cadrele didactice- promovează în mediul intern şi extern al unității o imagine pozitivă printr-o
planificare riguroasă, evidenţierea activităţilor specifice instituţiei, activităţi extraşcolare, programe şi
proiecte, activităţi în folosul comunităţii. Valorile morale ale angajaților, profesionalismul, competenţa,
onestitatea, alături de formarea continuă prin participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi
ştiinţifice dau un plus de valoare activității desfășurate în grădiniță.
2.Preșcolarii-ca persoane care-și încep educația formală în grădiniță, vor purta cu ei ceva din
imaginea locului și oamenilor alături de care au crescut.
„Grădiniţa este unul dintre partenerii comunitari implicaţi şi consecvenţi a cărei existenţă în
societate marchează începutul traseului educaţional al copilului şi primii paşi către viitoarea sa devenire,
de cetăţean responsabil”, afirmă autoarea Cristiana Boca (coord.) în lucrarea „Împreună pentru copii :
grădiniţa şi comunitatea” ( pg.5).
3. Părinții, ca principali colaboratori ai cadrelor didactice, consolidează identitatea școlii și sporesc
prestigiul instituțional și personal al celor implicați. Beneficiind pentru copiii lor de o educație de calitate,
părinții promovează imaginea instituției prin ceea ce transmit altor părinți, sau altor instituții.
Comunicarea cu părinții se face prin întâlniri directe pentru discuții, participare la proiecte comune
în grădiniță și în afara ei, consiliere, calea electronică informativă, întâlniri cu specialiștii la „Clubul
părinților”.
Datorită acestei colaborări necesare și eficiente s-a creat în grădiniță o atmosferă primitoare,
familială, benefică pentru educația copiilor, în care partenerii se sprijină reciproc și învață unii de la alții.
Pe lîngă acest parteneriat valoros, există și alți parteneri, alături de care grădinița poate nemijlocit să
ofere adevărate valori, generatoare de imagine pozitivă, așa cum este și părerea autoarei Silvia Borțeanu
în „Curriculum pentru învățământul preșcolar”, la pg. 46: „La sosirea sa pe lume, copilul ia contact cu
societatea care-l preia ca pe o parte integrantă; el primește o identitate, intră în prima formă socială –
familia, care nu este singura componentă socială de care depinde dezvoltarea sa, ci i se alătură medicul,
biserica, primăria, fiecare aducându-și aportul la optima dezvoltare a copilului.”
4.Biserica- contribuie la cultivarea trăsăturilor morale pozitive: acceptarea diversităţii, respect,
dragoste pentru semeni, empatie. Aceste adevărate valori, pe care copiii la primesc vor avea rezultate
benefice în devenirea unor adulți responsabili, cu o imagine pozitivă în societate.
5. Proiectele sociale-la care participă copiii împreună cu părinții duc la dezvoltarea responsabilităţii
sociale. Psihiatrul Augusto Cury în „Părinți srăluciți, profesori facinanți”, pg. 53-54, este de părere că:
„angajamentul social trebuie să fie marea ţintă a educaţiei. Fără el, individualismul, egoismul şi controlul
unora asupra altora vor spori.(...) Emoţia copiilor va fi structurată, gândirea va fi liniştită şi, în plus, vor
învăţa importanţa faptului de a fi utili.”

36
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Școala pe care o promovăm este cea care învață din eşecuri, promovează seriozitatea,
responsabilitatea și simplitatea iubirii, în care fiecare e important și valorizat, iar societatea va putea
beneficia de o asemenea educație!

Bibliografie:
1. Boca, Cristiana, 2009, Împreună pentru copii : grădiniţa şi comunitatea, Educaţia 2000+,
Bucureşti;
2. Borțeanu, Silvia, 2009, Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura Didactică
Publishing House;
3. Cury, Augusto, 2005, Părinți srăluciți, profesori facinanți, Editura For You, București.

37
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Tradiţie şi modern în învăţământul românesc

Profesor Albulescu Cornelia


Şcoala Gimnazială nr. 24 Timişoara

Educaţia înseamnă iluminarea fiinţei, scoatere la suprafaţă a adevărului şi înţelegere. Prin educaţie,
omul se eliberează de întunericul din el şi din jurul său, intrând în sfera luminii adevărului, a binelui, a
dreptăţii, într-un cuvânt, a valorii.
Până la a-şi da cu părerea învăţătorii şi profesorii despre cum este bine să fie crescut un copil, se
ocupă de el părinţii, fraţii sau bunicii. Oricât de sofisticate ar fi prescripţiile profesioniştilor, nu se poate
nega valoarea primelor orientări, emise în cadrul intim, familial. Oricât de amplă şi de sofisticată ar fi
educaţia realizată de către şcoală, nu se pot neglija în nici un caz ,,cei şapte ani de acasă ...’’
Există, cu siguranţă, o pedagogie populară, o platformă ideatică ingenuă ce răspunde la dilemele
modelării umane.
Pedagogia populară s-a ivit şi s-a impus înaintea celei instituţionalizate, formalizate. Transmis
intuitiv sau pe cale orală, etosul pedagogic acompaniază în mod evident întreaga existenţă a individului,
din leagăn până la mormânt. Pedagogia bunului-simţ nu străluceşte prin exemplaritatea sa teoretică, ci
prin subtibilitatea răspunsurilor concrete, prin bogăţia şi adecvarea lor la chemările realităţii prin funcţia
sa înrăuritoare, de anticipare sau cenzurare a actelor pe care urmează să le facem. Ce poate fi mai demn
de respectat de cât crezuri cum ar fi : ,,Omul cât trăieşte învaţă’’, ,,Învăţătura bună e pe cap cunună’’, ,,A-
nvăţa de mititel este mult mai uşurel’’, ,,Ce înveţi la tinereţe aia ai la bătrâneţe’’, ,,Frumuseţea vestejeşte,
iar înţelepciunea creşte’’, ,,Multe greşeşti, multe înveţi’’ etc.
Dezvoltarea educaţiei, în general, şi cea a învăţământului, îndeosebi, au determinat apariţia treptată,
în fiecare ţară, a unui ansamblu de instituţii şcolare de diferite grade, profile şi forme, care au alcătuit
sistemul de învăţământ al acelei ţări.
Sistemul de învăţământ contemporan din România se caracterizează prin deschidere si dinamism
faţă de nou, dezvoltându-se şi acţionând în concordanţă cu cerinţele economico-sociale cu progresul
ştiinţifico-tehnic şi cultural, cu aspiraţiile poporului ştiintifico-tehnic şi cultural, cu aspiraţiile poporului
român, în condiţiile societăţii civile şi a statului de drept, democratic.
Reforma învăţământului se înscrie în actualul context politic şi economico-social ca o tactică
folosită de societate în cadrul strategiei naţionale globale care vizează ca obiectiv remodelarea
comportamentului pedagogic în perspectiva amplificării randamentului în prestaţia efectuată. Educatorul
este agentul uman care mediază decisiv orice schimbare / inovare în cadrul învăţământului.
Direcţiile esenţiale ale reformei învăţământului din România sunt următoarele :
- schimbări de natură axiologică şi metodologică (autonomia persoanei, capacităţi creative, angajare
şi responsabilităţi profesionale, modele de clasificare morfologică şi taxonomică a obiectivelor.
Să educi cu adevărat înseamnă să trezeşti îl cel de lângă tine acele resurse care-l pot împlini şi
ridică, înseamnă să-l conduci pe celălalt spre descoperirea de sine, dându-i un imbold felului său de a fi,
nu direcţionat de către tine, ci de ceea ce descoperă el că i se potriveşte, nu oferindu-i adevărul de-a gata,
ci indicându-i direcţia posibilă pentru a-l găsi.
Trebuie să fii de acord că preceptele avansate de tine nu coincid întodeauna cu ceea ce el poată să
facă, unele dintre ele limitându-i evolutia. Principiul de bază ar fi eliberarea lui de constrângerile tale sau
ale altora, pentru a le descoperi şi respecta ... pe ale lui.
Învăţarea presupune şi mister, şi un mare paradox, ea înseamnă şi dezvăţ, împotrivire, încălcare a
regulilor venite din afară. Pe lângă regula ascultării şi supunerii, educatorului trebuie să i se recunoască şi
dreptul de a încălca, de a construi un set de norme personale, în acord cu ceea ce el poate şi speră să
întreprindă. Acesta nu trebuie să conducă la o libertate exagerată, ci la o asumare cât se poate de
responsabilă a propriului destin. Libertatea persoanei este derivată şi câstigată din felul cum are loc
raportarea la obligaţiile ce decurg din ecuaţia de mai sus.
- îmbogăţirea şi dersificarea curriculum-ului ( reevaluarea şi perfecţionarea disciplinelor consacrate,
introducerea unor noi obiecte de învăţământ – educaţia ecologică, educaţia pentru pace, sunt domenii noi
de cunoaştere ) ;
- reevaluarea funcţiilor aplicative ale conţinutului ( ridicarea statutului activităţilor practice ;
practica trebuie să aibă o programă, metode şi conţinuturi proprii ) ;

38
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

- asimilarea perspectivei interdisciplinare, a predării integrale a ştiinţei.


- introducerea programelor diferenţiate de studiu – organizarea modulară (tratarea diferenţiată a
elevilor, variaţia timpului şi a sarcinii de învăţare, asigurarea unui minimum comun de performanţe
şcolare – baremuri şcolare minimale ) ;
- informatizarea învăţământului. Se ştie că tinerii şi copiii sunt atraşi de cultura digitală şi de
suporturile tehnice ce o promovează. Nu putem spune exact cât de mare este această latură a culturii, dar
există, ne invadează, ne infestează. Din punct de vedere expresiv, cyber cultura este mai aproape de
interesele tinerilor, prezentându-se sub formă de jocuri, videoclipuri, chat-uri, etc.
Pot fi identificate şi suporturi aparent tradiţionale, dar care sunt acaparate de noile tehnologii
digitale.
Din punct de vedere educaţional, Internetul constituie o oportunitate interesantă, nouă, de
instrument accesoriu al unor noi valori ce pot fi adăugate conţinuturilor educative vehiculate în instituţiile
şcolare.
Noile sisteme de concectare şi de comunicare pot accelera capacităţile comunicaţionale, imaginative
sau inventative, dar le şi pot încetini sau stopa dacă nu sunt utilizate în chip judicios şi, mai ales, în mod
univoc. Instrumentul este cu atât mai bun cu cât el face ca elevul să treacă de la statutul de utilizator la cel
de producător de idei, de sensuri, de trăiri. Oricât de performantă ar fi noua tehnologie, aceasta se cere a fi
completă cu strategii tradiţionale clasice de formare a abilităţilor umane. E bine să ştim să comunicăm
prin calculator, dar şi cu semenii din preajma noastră. Uneori, e mai dificil sa comunicăm cu cei de lângă
noi, decât cu cei care sunt departe.
Contactul viu, direct, personal cu alţii este edificator pentru propria persoană şi nu poate fi înlocuit
total cu nici o tehnică, oricât de sofisticată ar fi. Poveştile de altădată ale bunicilor, în faţa focului din
vatră, nu-şi vor găsi echivalentul în nici o interpelare intempestivă prin intermediul mesageriei instant. Şi
acestea din urmă sunt bine venite, dar reprezintă altceva, şi nu totul.
- apariţia alternativelor educaţionale : Waldorf, Step by Step
În concluzie, putem spune că în fond există trei mari direcţii în care trebuie să insiste educaţia
pentru schimbare :
a) sesizarea şi întâmpinarea schimbărilor ;
b) evaluarea acestora ;
c) proiectarea schimbării şi intervenţia ;
Toate aceste trei direcţii, vizează formarea omului astfel încât acesta să poată face faţă schimbărilor
la care este supus mediul său fizic.

Bibliografie
- Cucoş Constantin - ,,Educaţia. Iubire, edificare, desăvârşire’’, Ed. Polirom, Iaşi 2008
- Joiţa Elena ( coordonator ), E. Frăsineanu, M. Vlad, V. Ilie - ,,Pedagogie şi elemente de psihologie
şcolară’’, Ed. Arves, Craiova, 2003

39
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii prin intermediul parteneriatului educațional

Prof. înv. primar Aldea Roxana


Şcoala Gimnazială „Sf. Andrei”
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi, acceptate şi asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează, fiind condiţionată de caracteristicile de vârstă, religie, nivel de cultură
şi instruire, apartenenţa etnică sau politică.
Instituţiile bine determinate ale societăţii, şcoala, familia şi comunitatea, joacă diferite roluri în
creşterea şi dezvoltarea fiinţei umane. Pentru valorizarea maximală a acestora pledează instituirea
parteneriatului educaţional. Şcoala este instituţia care realizează în mod planificat şi organizat sprijinirea
dezvoltării individului prin procesele de instrucţie şi educaţie, concentrate în procesul de învăţământ. O
şcoală eficientă este partenera elevului, valorizând respectarea identităţii sale cu familia, recunoscând
importanţa acesteia şi căutând să atragă în procesul didactic toate resursele educative ale societăţii, pe
care le identifică, le implică şi le foloseşte activ.
Astfel, există mai multe modalități de promovare a imaginii școlii, precum redactarea periodică a
Revistei scolii, identificarea de oportunități la nivelul consiliilor locale pentru sprijinirea copiilor
provenind din medii defavorizate, Ziua porților deschise. Principalul mod prin care se poate promova,
însă, imaginea școlii este instituirea parteneriatului școală-familie-comunitate.
În ultimii ani, prin intermediul parteneriatelor educative, școala a devenit un centru cultural–
comunitar. Această instituție are rolul de a-i informa pe elevi, dar și de a-i forma, de a-i socializa, de a-i
pregăti să relaționeze cu cei din jur.
Caracterul atractiv al activităților din cadrul parteneriatelor educative îi determină pe elevi să
participe cu plăcere, să stabilească legături de prietenie cu alți copii din alte școli, să cunoască modul de
organizare și de funcționare, importanța instituțiilor și, în același timp, este promovată imaginea școlii în
comunitate.
Activitățile din cadrul unui parteneriat sunt diverse: concursuri, întâlniri cu specialiști, expoziţie de
fotografie, festivaluri, serbări, vizionări de spectacole, toate menite să valorifice munca elevilor, să le
completeze cunoștințele, să-i pună în situația de a folosi ce au învățat la orele de curs, de a-și dezvolta
creativitatea, de a lucra în echipă, de a se descurca în situații noi.
Idealul școlii românești de astăzi este ”școala pentru comunitate - comunitatea pentru școală”, iar
parteneriatul educațional stă la temelia dezvoltării ideii de ”școală comunitară”.
Astfel, proiectele educaționale interșcolare, municipale și regionale, iniţiate şi desfăşurate în cadrul
şcolii noastre, precum ”Artă, nu violenţă”, ”Valori și datini strămoșești”, ”Eu, tu și cel de lângă noi”,
”Prietenie, oportunitate, toleranță”, ”Valori culturale românești”, ”Modalități de integrare a
învățământului românesc în cadrul valorilor europene prin promovarea culturii, obiceiurilor și tradițiilor”
au oferit posibilitatea colaborării în vederea sensibilizării elevilor, părinților, cadrelor didactice şi
comunității, promovând imaginea școlii in comunitate.
Scopul acestor proiecte a vizat schimbul de informații privind elementele culturale identitare,
educarea respectului pentru valorile identitare ale alterității naționale, promovarea valorilor culturale
creștine și integrarea într-o Europă a păcii, a înțelegerii și a prieteniei între toate credințele și etniile.
Facilitarea accesului liber la educație și la exprimarea copiilor s-a realizat prin intermediul activităților
multiculturale în spiritul respectului față de diversitate și în vederea dezvoltării individuale.
Şcoala este un loc unde elevii se instruiesc, învaţă, un loc unde se stabilesc relaţii, se promovează
modele, valori, dar poate reprezenta şi terenul de manifestare a unor forme de violenţă. Acest lucru
trebuie luat în considerare în conceperea diferitelor proiecte şi programe de prevenire şi combatere a
violenţei.
Pornind de la această premisă, în anul şcolar 2015-2016 am iniţiat un proiect educaţional interşcolar
intitulat „P.O.T. – prietenie, oportunitate, toleranţă”, având drept obiective dinamizarea relaţiilor
interumane prin intermediul comunicării verbale și nonverbale, care să favorizeze dezvoltarea creativităţii
şi înţelegerii propriilor sentimente. Un alt obiectiv este iniţierea de acţiuni care să favorizeze păstrarea şi
valorificarea potenţialului creativ al elevilor, care să contribuie la înţelegerea şi menţinerea copiilor cu

40
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

risc de excludere socială în şcoală (expoziţii, concursuri, work-shop-uri, ghid pentru elevi, părinţi, cadre
didactice).
Proiectul este gândit ca o structură deschisă, ce cuprinde manifestări culturale şi valorifică
potenţialul elevilor, îmbunătăţind comunicarea, înţelegerea, solidaritatea şi toleranţa reciprocă și s-a
finalizat cu realizarea ghidului pentru elevi, cadre didactice şi părinţi “Comunicarea nonviolentă –
relaţionarea profesor-elev”.
Broşura, la apariția căreia au contribuit și
partenerii noștri externi, Asociația de părinți și
Biserica „Sfântul Andrei”, a fost gândită ca o
structură deschisă ce cuprinde creații literare,
plastice, puncte de vedere, transmitere de mesaje care
întăresc respectul, bunăvoința și încrederea în sine.
Textele se adresează elevilor ce fac parte din
categorii de vârstă diferite și conduc spre stimularea
creativă a acestora în vederea descoperirii resurselor
proprii şi stabilirea unor căi de comunicare eficientă.
Motivul de bază care a stat la realizarea cărții
este acela că preadolescenții din zilele noastre sunt
indiferenți, nu știu să comunice și chiar manifestă
atitudini discriminatorii față de unii colegi. Am
considerat că este imperios necesar să se dezvolte
comunicarea, pentru a-i învăța pe copii să vorbească
despre ei, să participe la dialog, să împărtășească
ceea ce trăiesc. Prin acest demers pedagogic am pus
în practică o altfel de comunicare, în speranța că
putem ameliora anumite comportamente și putem
îmbunătăți relațiile cu elevii noştri şi pentru a
îmbunătăţi calitatea relaţiilor dintre ei, întărind
parteneriatul educaţional şcoală-comunitate și
promovând astfel imaginea școlii.

Bibliografie:
Coman, Cristina, Relaţii publice şi mass-media, Iaşi, Editura Polirom, 2000
Claff Gogfrey, Ghid pentru cadrele didactice, ,,Parteneriat şcoală-familie-comunitate”,
Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2007

41
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Proiect educativ ,,BOGATIILE TOAMNEI”


prof. înv. primar Alecușan Gabriela

DIRECTOR, PROF. ZEHAN PLATON ANA


Titlul proiectului: BOGATIILE TOAMNEI
Coordonatori proiect: prof. înv. primar Alecușan Gabriela
Grup țintă: Elevii clasei a III-a
Beneficiar indirect: părinţii, comunitatea locală
Obiectiv general:
Conştientizarea bogăţiilor oferite de natură, în acest caz – anotimpul toamna,
Formarea unor deprinderi de alimentaţie corectă;
Conştientizarea importanţei de a te hrăni natural, sănătos, echilibrat,
Formarea gustului estetic si a spiritului critic.
Obiective specifice:
O1: Să discute pe marginea materialului informativ prezentat;
O2: Să recite aceste versuri tematice;
O3: Să intoneze cântecele învăţate;
O4: Să coloreze, decupeze, asambleze imagini reprezentând fructe şi legume de toamnă,
imagini specifice Halloween-ului;
O5: Să prezinte importanţa fructelor şi legumelor;
O6: Să aranjeze cosul clasei (fructe, legume, flori, frunze),
O7: Să participe activ la concursurile organizate (cel mai frumos dovleac sculptat,
concursul de dans etc.).
Resurse umane: elevii claselor pregătitoare, I-VIII, cadre didactice din şcoală, părinţii elevilor ;
Locul de desfășurare: sala de clasă, holul și curtea şcolii
Perioada: 2 oct. 2016-31 oct. 2017
Sursa de finanțare: proprie
Produse finale: imagini, lucrări ale copiilor, diplome
Diseminare: publicarea unor produse de etapă în revista şcolii
Activități desfășurate: Memorizare/recitare de poezii, interpretare cântece tematice: Toamna –
zâna din povesti, Frunze ruginii, Mândră-i toamna si bogată, Toamna coace merele etc.
Colorare, decupare, asamblare elemente componente tablou
Joc de rol: Importanţa fructelor şi a legumelor
Cel mai frumos coș al toamnei
Cel mai frumos dovleac sculptat
Balul Toamnei etc

Graficul desfăşurării activităţilor în cadrul proiectului


BUCURIILE TOAMNEI

Nr. crt. Activitatea Data/perioada Loc de desfăşurare

1. Prezentarea proiectului 2-6 oct. 2017 Sala de clasa


3. Memorizare, recitare, 9-13 oct. 2017 Sala de clasa
colorare etc.
4. Coșul toamnei -expoziţie 31 oct. 2017 Holul şcolii
5. Dovleacul uriaş-concurs 31 oct. 2017 Curtea şcolii
(cel mai mare produs)
6. Balul Toamnei 31 oct. 2017 Sala de clasa

42
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

”Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă”

Prof. Alexa Camelia


Liceul ”Dimitrie Negreanu”Botoșani
Inspectoratul Şcolar Botoșani, împreună cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani au semnat,
un protocol de parteneriat privind securitatea şi sănătatea în muncă. Protocolul a fost încheiat în baza
proiectului ,,Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă” şi are ca obiectiv pregătirea
tinerilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, încă înainte de debutul activităţii
profesionale, prin dezvoltarea unui program educaţional menit să formeze o atitudine corespunzătoare cu
privire la conştientizarea riscurilor. Astfel elevii din Botoșani au participat în fiecare an, la cursuri de
securitate, în care sunt implicate cadrele didactice, dar şi inspectori ITM. Cursurile au devenit necesare
din cauza mai multor situaţii când elevii au fost răniţi în timpul programului şcolar sau în timpul
desfășurării orelor de pregătire și instruire practică.
Elevii trebuie conștientizați de importanța securității și sănătății în muncă pe timpul desfășurării
oricărei activități - atât în școală cât și în afara ei. Astfel, în unitatea noastră școlară - Liceul Dimitrie
Negreanu Botoșani se desfășoară un proiect educativ cu aceeași denumire – ”Valențe culturale ale
securității și sănătății în muncă!”- coordonator – Prof Alexa Camelia. Activitățile proiectului vizează
toate clasele din învățământul profesional și tehnic dar și cele de la științe ale naturii. În acest sens,
activitățile de instruire in domeniul sănătății și securității în muncă specifice acestui proiect educativ, sunt
programate în cadrul Programului Național ”Săptămâna altfel”. Elevii interesați se înscriu la aceste forme
de instruire și astfel vor acumula informații despre sănătatea în muncă, dar şi despre riscurile la care se
expun în școală și în afara ei. Toate aceste cursuri sunt menite să-i ajute pe elevi nu numai pe parcursul
şcolii, ci şi după această perioadă, şi anume pentru timpul în care ei vor fi angajaţi şi îşi vor alege o
meserie în domeniul specializării absolvite. Astfel, elevii vor lua lecţii de sănătate şi securitate în muncă,
dar şi despre cultura necesară protejării în timpul şcolii. Elevii nu vor fi notaţi pentru orele predate, dar la
finele cursului vor trebui să completeze chestionare de opinie. Astfel, se va putea observa care este
părerea lor despre această acțiune. Impactul este extraordinar si la vârsta lor se formează o cultură foarte
bună în domeniul sănătății și securității în muncă și vor fi mult mai bine pregătiți când vor intra pe piața
muncii. Dacă tinerii sunt educați din timp, sunt șanse ca atunci când ajung să muncească, să respecte cu
strictețe ceea ce au dobândit încă de pe băncile școlii și tocmai acesta este și scopul final al proiectului.
Cursul se finalizează cu un concurs – faza locală a Concursului Național ”Știu și aplic!
Securitatea și sănătatea muncii se deprinde de pe băncile școlii”. Elevii care au obținut rezultate bune
( locul I, locul II, Locul III) la acest concurs, participă la faza județeană.
În anul școlar 2016 -2017 faza județeană a acestui concurs s-a desfășurat la Botoșani la sediul
Liceului ” Dimitrie Negreanu”. La faza județeană a concursului s-au înscris echipe de elevi din 6 unități
școlare din județ: Colegiul Economic ”Octav Onicescu” Botoșani, Liceul Tehnologic Bucecea, Liceul ”
Dimitrie Negreanu” Botoșani, Liceul Tehnologic Flămânzi, Liceul Tehnologic Vorona, Liceul - Tudor
Vladimirescu.
La faza județeană a Concursului Național ”Știu și aplic”, din unitatea noastră școlară au
participat două echipe de elevi: o echipă de elevi de la clasa a X a – tehnic – formată din elevii Rusu
Manuel Vasile, Leonte Mihail - profesor coordonator Constantin Costel și o grupă de elevi din clasa a XII
a tehnic - Rotariu Costel, Nichituș Silviu - profesor coordonator Alexa Camelia. Rezultatele elevilor
noștri la acest concurs au fost foarte bune. Ambele echipe au obținut locul I la faza județeană a
Concursului.
În luna mai 2017 a avut loc faza națională a acestui concurs la Iași. Ambele echipe au participat la
faza națională a Concursului. Echipa elevilor in clasa a X a tehnic – Rusu Manuel Vasile și Leonte
Mihail au fost clasați în primele 14 echipe naționale din 30 participante.
S-a constatat că elevii sunt interesați să afle mult mai multe lucruri din domeniul sănătății și
securității în muncă de ceea acest proiect educativ ”Valențe culturale ale securității și sănătății în
muncă” va continua să își desfășoare activitățile an de an în această unitate școlară. Consider ca
activitățile acestui proiect au un caracter practic și aplicativ în desfășurarea muncii fiecărui elev și are ca
scop crearea deprinderilor în rândul elevilor cu privire la siguranța în muncă atât în școală cât și în afara
ei.

43
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Importanța clasei pregătitoare în ciclul primar


Alexandra Maria Ștef

Introducerea clasei pregătitoare îşi propune să asigure trecerea treptată a copiilor de la grădiniţă la
viaţa şcolară. În această clasă copilul este pregătit pentru cerinţele mediului şcolar şi învaţă să fie
responsabil.In cadrul clasei pregatitoare, copilul dispune de timp și spațiu pentru acomodarea cu o nouă
etapă din existența sa. Aici copilul are suficient timp sa exporeze spațiile școlii, să-i cunoască pe colegii
săi, să se adapteze la cerințele doamnei invățătoare și să se acomodeze cu programul școlar.
Clasa pregătitoare propune să asigure egalitatea de șanse, în care toți copii să beneficieze de un bun
start școlar, grădinița nefiind obligatorie, mulţi copii nu puteau beneficia de ea din diferite motive. De
asemenea iși propune să ofere părinților un timp de acomodare pentru a crea și ei comunități de sprijin
pentru copii în jurul școlii, să răspundă nevoilor de formare intelectuală a copiilor la acea vârstă, sa
atenueze discrepațele dintre educația din familie și cea instituționalizată, dintre grădinița și școală. Grupa
pregătitoare de la grădiniţă asigura doar o pregătire strict intelectuală nu şi una de mediu şi cerinţe. In
clasa I, copiilor le trebuia cel puţin un trimestru pentru acomodarea cu mediul şcolar, timp în care puteau
pierde un start important. Iar succesul școlar depinde foarte mult de echilibrul emoţional al copilului.
Până acum, școala propunea prea multe schimbări deodată pentru copii: schimbări de cerinţe, de
program, de solicitare, de colectiv, de spaţiu, de cadru didactic. Acum i se oferă copilului un an pentru a
se acomoda. O veritabilă acomodare cu un mediu nu se poate face decât în acel mediu. Prin urmare, este
mai natural ca o veritabilă acomodare a copilului cu şcoala se facă la şcoală și nu în medii care vor să
redea o atmosferă școlară. Este mai ușor și pentru copii și pentru administrație ca întreg parcursul
învățământului obligatoriu să se petreacă în aceeași instituție. Școala generală este astfel, singura
obligatorie.
Clasa pregătitoare ajută copilul să devină mare fără a-și pierde ceea ce este mai frumos și mai
important în copilăria sa, jocul. Jocul aduce noutate, creativitate și autodirijare în lecție pentru evitarea
obeselii și a plictiselii. Astfel clasa pregătitoare este un loc de întalnire și de împrietenire cu alții, un loc
de joacă, un spațiu diferit de cel familial unde copilul nu mai este in centru atenției și un spațiu de
învățare sistematică și experientă sociala.
Copilul iși dorește să fie mare, util social și capabil de a ieși cu adevărat în lume. De aceea ajutorul
nostru constă în a sprijinii această tendință. Ca învîțător putem organiza întâlniri in cadrul ședințelor cu
păriții, în grădinițe pentru a oferii informații și sugestii despre cum să fie alături de copilul lor în această
perioadă de tranziție. Părintele trebuie sa îl încurajeze sa fie sociabil, comunicativ, tolerant, prietenos și
independent. De asemenea părintele trebuie sa fie relaxat și încrezător, nu trebuie sa împovărați copilul cu
temerile și neîncrederile dumneavoastră.
Recomandările metodologice privind aplicarea curriculum-ului pentru clasa pregătitoare vizează
următoarele aspecte:
-dezvoltarea integrală a elevului de vârstă școlară mică necesită un mod integrat de abordare a
activităților de predare-invățare-evaluare. Jocul didactic, modul firesc de a invăța al elevului, reprezintă
un exemplu concludent de activitate integrata, interdisciplinara;
-un alt mod de a integra experiențele de învățare ale elevilor îl constituie activitățile tematice.
Proiectarea unor astfel de activități constituie un sprijin pentru elev în înțelegerea integrată a lumii
inconjurătoare.
-învățarea bazata pe proiect reprezintă un mod de proiectare a unei activități tematice și constituie o
modalitate prin care elevul participa la o mare diversitate de experiențe de învățare si care sprijină
integrarea achizițiilor de diferite tipuri dobândite de copil.
-invățarea prin cooperare (utilizarea grupurilor mici de 3-5 elevi si a învățării in pereche) reprezintă
un mod natural prin care elevii clasei pregătitoare învață unii de la alții si prezintă un mare avantaj din
punctual de vedere al dezvoltării socioemoționale a elevului.
Desfăşurând activităţi integrate, copilul are posibilitatea de a-şi exprima păreri personale, de a
coopera cu ceilalţi în elaborarea de idei noi, în rezolvarea sarcinilor, în argumentare, devenind mai activ şi
câştigând mai multă încredere în sine. În ce priveşte rolul cadrului didactic, acesta devine un „facilitator”,
mai mult decât o sursă de informaţii.

44
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Greseala ca modalitate de invatare

Prof. inv. primar Alexandru Elvira Maria


Scoala Primara Podu Rizii
Judetul Dambovita

Orice actiune intreprinsa de oameni are la baza invatarea.


De la varstele cele mai fragede putem observa o mare disponibilitate a copilului pentru invatare .
Distingem, mai intai, invatarea prin imitatie: copilul imita actiunile adultilor, deprinzand astfel vorbirea,
diverse comportamente de socializare,exprimarea sentimentelor, etc.
O alta forma a invatarii cu pondere importanta in formarea de deprinderi si aptitudini la varste mici
,o reprezinta jocul, deci invatarea prin joc.
Utilizand informatiile dobandite din invatarea prin imitatie, copilul incepe sa se joace .Jocul ii
deschide o alta perspectiva de invatare: greseala,invatarea din greseli.
Pentru a argumenta aceasta afirmatie, se poate recurge la un exemplu des intalnit:un copil in varsta
de 18 luni a deprins abilitatea de a merge singur, creandu-si o mare libertate de deplasare. I se explica ce
inseamna o sursa de caldura- respectiv focul – si i se interzice sa o atinga. Interdictia ii starneste
curiozitatea, iar copilul, indiferent cat de bine este supravegheat va gasi un moment prielnic si va atinge
sursa de caldura. Consecinta: se va arde, va suferi, dar va afla ce este focul si nu va mai atinge alta data
sursa de caldura.
Invatarea din greseli dezvolta copilului o alta abilitate: liberul arbitru, care il va ajuta instinctiv sa
discearna binele de rau.
Urcand catre varsta scolaritatii mici, greseala poate deveni o metoda de invatare foarte eficienta :
invatarea din propriile greseli sau invatarea din greselile celorlalti.
Omul este supus greselii. Dar din greseli invatam – aceasta trebuie sa fie explicatia data unui elev
de la ciclul primar care incearca sa deprinda citit-scrisul sau operatiile matematice, dar greseste in
repetate randuri.
La aceasta varsta, greseala poate deveni o ocazie de stres, un motiv de subestimare a propriei
valori, un factor declansator al unui sir de greseli care ar determina o scadere a randamentului invatarii.
Rolul cadrului didactic in aceste cazuri este acela de a manageria efectul greselilor facute de fiecare
elev si de a le transforma in ocazii de progres si nu de regres.
Pentru a transforma greseala in ocazie de invatare temeinica, elevului trebuie sa i se dezvolte
capacitatea de autoevaluare, de descoperire a greselii prin comparea cu un model si, in final, de
autocorectare .
Sa luam ca exemplu o proba de evaluare la disciplina matematica.
Elevul primeste fisa de evaluare, se discuta cerintele de evaluare, urmand apoi sa rezolve aceste
cerinte prin munca independenta . La finalizarea lucrarii, cadrul didactic poate colecta fisele spre a le
corecta sau poate afisa rezolvarea corecta a itemilor de evaluare, cu specificarea ca elevul sa nu corecteze
greselile ci doar sa le depisteze.
Primul caz nu este recomandabil, deoarece elevul va parasi sala de clasa nestiind daca a rezolvat
corect sau nu, ce a rezolvat corect si ce nu, neputand sa-si faca o autoevaluare a propriei lucrari si sa
elucideze neclaritatile intampinate.
In al doilea caz, elevul isi confrunta modul de rezolvare si rezultatele obtinute cu cele corecte,
reusind sa-si faca o autoevaluare obiectiva a lucrarii, sa aproximeze calificativul pe care il va primi.
Aceasta este o cale de a descoperi eventualele greseli si de a intelege modul de rezolvare, realizand in
final o fixare corecta a unei notiuni, deci invatarea pornind de la o greseala.
Metoda autoevaluarii vine in sprijinul elevului pentru a-si depista greselile pe care si le va indrepta
ulterior, deprinzand corect informatia.
Astfel se poate proceda la toate disciplinele de invatamant.
In ceea ce priveste latura socio-morala a elevului, greseala este din nou o metoda eficienta in
corectarea sau ameliorarea unor comportamente. Pentru aceasta pot fi date exemplu greselile altora, cu
scop moralizator, din care elevul sa traga invataminte , sa descopere comportamentul potrivit, sa puna in
antiteza comportamentul gresit cu cel corect.

45
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Greseala poate reprezenta o metoda eficienta de invatare, atat in educatia formala cat si in educatia
nonformala a copilului, cu conditia sa fie bine gestionata, altfel persistarea si perpetuarea greselilor
devine o cale sigura catre insuccesul scolar.

46
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII


Prof. Alina Ioana Ruscovan
”Spune-mi și o să uit.
Arată-mi și poate nu o să-mi amintesc.
Implică-mă și o să înțeleg.”
( proverb american )

”IMPLICĂ-MĂ !”- se pare că e din ce în ce mai greu...Toate sunt bune și frumoase în teorie, dar
când vine vorba de aplicare ne lovim de scuze, de la cele perfect plauzibile până la cele mai năstrușnice!
Totuși, nu renunțăm! VREM SĂ NE IMPLICĂM! Cu un efort colectiv,VOM REUȘI! De ce colectiv?
Simplu spus: trăim în comunitate, iar școala ar trebui să fie ”sufletul”comunității!
Centrul vital al unei comunități se poate muta în școală, ca punct de întâlnire a mediului academic
cu piața forței de muncă, a influențelor educative formală cu cele nonformale și informale. Rolul central
rămâne al profesorilor și al directorilor de școală , care integrează într-o schemă strategică realistă
contribuțiile părinților, ale autorităților din administrația locală, ale agenților economici, ale
reprezentanților media, sănătate, cultură.
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și deschid
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în
comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor parteneri de tip asociații profesionale, organizații
nonguvernamentale, celebrități locale.
Profesorii îi pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în educația copilului (comunicare,
program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu
cum.
Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea
unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială, emoțională,
estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate
cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ ).
Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să exprime
specificul unității respective în peisajul educativ local.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea
un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate. Pentru realizarea unei promovări de
imagine eficiente , se vor urmări :
a) reliefarea rolului instituţiei educative , care va scoate în evidenţă:
* trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale;
* locul şi rolul în sistemul educaţional;
* tradiţiile şi realizările instituţiei;
* aprecierea făcută de sistem şi comunitate ;
* interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
* avantajele oferite elevilor;
* perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.
b) reliefarea activităţii instituţiei educative:
* evidenţierea activităţilor specifice instituţiei;
* activităţile extraşcolare;
* programe şi proiecte ale instituţiei;
* activităţi în folosul angajaţilor;
* activităţi în folosul comunităţii.

47
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

c) reliefarea rolului angajaţilor :


* rolul membrilor marcanţi ai instituţiei;
* drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
* contribuţii importante la realizarea scopului instituţiei şi ale angajaţilor;
* participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi
internaţionale;
* rezultate de prestigiu ale angajaţilor.
d) reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local
, national şi internaţional.
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă , folosind metodele şi tehnicile potrivite.

Bibliografie:
• Promep.softwin.ro – Promovarea imaginii școlii
• Asociația-profesorilor.ro – Imaginea școlii în comunitate
• UNICEF,Ministerul Educației și Cercetării – Educația părinților

48
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Teatrul, activitate extracurriculară de promovare a imaginii școlii

Prof. înv. primar - Alstanei Mihaela Rodica


Școala Gimnazială „Anghel Saligny” Focșani
Un curriculum unitar nu poate răspunde singur diversității umane în contextul schimbărilor fără
precedent din toate domeniile sociale. Astfel, fără a minimiza importanța educației de tip curricular, sunt
de părere că educația extracurriculară are un rol deosebit în formarea personalității copilului. Aceasta
apare sub două aspecte: informală, reprezentând influențele mediului social transmise prin situațiile vieții
de zi cu zi și cea nonformală, care se realizează fie în sistemul de învățământ, fie în cadrul unor
organizații cu caracter educativ.
Activitățile extracurriculare realizate în școală au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități
socio- culturale, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
Teatrul, componentă a educației nonformale, le formează copiilor o extraordinară capacitate de
percepere, înțelegere, observare, perseverare și explorare a simțului abstractizării. Punerea în scenă a unei
piese de teatru, prin intrerpretarea unui rol, oferă un vast teren de acțiune pentru dezvoltarea imaginației și
a intelectului, fiind totodată și o plăcere care facilitează deschiderea către societate și o motivație care
permite maturizarea afectivă. Prin urmare, copilul va căpăta stăpânirea de sine, necesară în procesul de
construcție a personalității.
În cadrul acestei forme de activitate, elevii se deprind să folosească surse informaționale diverse, își
asumă responsabilități, interrelaționează cu covârstnicii, se supun de bună voie regulilor și se
autodisciplinează.
Cadrul didactic are, posibilitatea deosebită să-și cunoască discipolii, să-i dirijeze, să le influențeze
dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal al școlii- pregătirea copilului pentru
viață.
Activitatea de teatru, componentă a activităților extracurriculare, are un rol deosebit psiho-
pedagogic, deoarece continuă, aprofundează și valorifică activitățile de învățare dirijată sau la alegere,
îmbină formativul cu informativul, influențând dezvoltarea copilului din punct de vedere al educației
intelectuale, morale, estetice și fizice.
Școala trebuie să fie deschisă spre o educație prin și pentru teatru, oferind deschiderea rapidă spre
societatea și mediul apropiat al copilului. Promovată, astfel de activitate, în mass-media locală face ca
aceasta să fie recunoscută ca o valoare în comunitatea din care face parte.
Sunt un cadru didactic cu pasiune pentru lectură și teatru, căci aici descoperi frumosul. „Frumosul
este singurul atribut potrivit al lumii, tot așa de nemărginit ca și dânsa.”(Ion Luca Caragiale)
De la clasele mici îi învăț pe copii despre importanța lecturii în viața fiecăruia, despre frumusețea
fiecărei lumi descoperite odată cu pătrunderea într-un alt univers, acela al cunoașterii, al lecturii, al
nemărginirii. Având acest instrument important la îndemână, cultiv capacitatea elevilor mei de a-și atribui
roluri, într-o piesă de teatru.
Unul dintre cei mai îndrăgiți autori care este și va fi de actualitate, este fără doar și poate, Ion Luca
Caragiale care, prin schițele și nuvelele sale, a reușit să-i atragă pe cei mici în universul său.
Astfel, cu prilejul aniversării a 166 de ani de la nașterea dramaturgului și scriitorului I. L. Caragiale
am desfășurat cu elevii de la clasă o activitate cu tema „Ce lume dom'le, ce lume!”.
Programul a cuprins:
-„Să-l cunoaștem pe Caragiale”- repere ale vieții și activității scriitorului;
-„Lumea lui Caragiale” - dramatizări în interpretarea elevilor clasei a IV-a;
• „Vizită”
• „Five o'clok”
• „Dl. Goe”
• „Bubico”
• „Cum se înțeleg țăranii”
• „Căldură mare”
• „La Peleș”

49
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

• „La Poștă”
-„Momente umoristice„
-„Opera lui I. L. Caragiale în imagini” - expoziție de carte și materiale informative și ilustrative.
Copiii au citit lecturile lui Caragiale, au înțeles conținuturile și apoi au intrat în rolul personajelor,
interpretând diverse prototipuri umane.
La activitate au fost invitați părinți, reprezentanți din comunitatea locală și mass media.
Am constatat că activitatea a contribuit la îmbogățirea cunoștințelor elevilor despre opera
scriitorului, a încurajat exprimarea liberă și dezinvoltura, a cultivat creativitatea și capacitatea de a
colabora, a realizat o legătură între latura cognitivă și comportamentală, pe de o parte, iar de cealaltă
parte, a contribuit la promovarea imaginii școlii în comunitatea locală.
Consider că în orice școală, cadrele didactice să realizeze un echilibru între activitățile școlare și
extracurriculare, în vederea formării și cultivării caracterului micilor elevi și promovării instituției de
învățământ din care fac parte.

Bibliografie:
Cernea, Maria - „Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ”,
în „Învățământul primar” nr. 1/ 2000, Ed. Discipol, București
Crăciunescu, Nedelea - „Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii ciclului primar”,
în „Învățământul primar” nr 2, 3/2000, Ed. Discipol, București

50
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Şcoala şi ecoeducaţia

Profesor învăţământ primar,Amaicei Bilbor Mihaela Roxana


Şcoala Gimnazială Nr. 3, Piatra Neamţ

Factorul cel mai important al educaţiei, coloana vertebrală a acesteia, este instituţia şcolară. Ea
contribuie la desăvârşirea personalităţii celui educat, îi direcţionează întreaga activitate şi îi conturează
comportamentul.
Prin disciplinele de învăţământ structurate în funcţie de ciclurile de învăţământ şi de profilul
didactic, şcoala oferă multiple acţiuni formative şi informative legate de mediul natural. Multe din
problemele mediului nu pot fi înţelese decât prin studiu controlat şi dirijat de o instituţie specializată,
având cadre competente: şcoala. Cunoştinţele ce trebuie dobândite, deprinderile care se formează trebuie
să fie pe măsura vârstei şi a capacităţilor lor de înţelegere. Astfel li se prezintă legătura dintre unele
fenomene naturale, efectele lor, aspecte ce se produc în diferite anotimpuri – pe de o parte, precum şi
urmările acestora, măsurile ameliorative ce se pot lua. „Înţelegerea legăturilor dintre cauză şi efect nu este
altceva decât educaţie ecologică.”
Educaţia ecologică trebuie să înceapă încă din copilărie şi să fie continuată în anii de şcoală, în
activităţile desfăşurate în mod organizat în interiorul acestei instituţii, dar şi în afara ei. „Şcoala este
nucleul în jurul căruia se clădeşte cu ajutor din toate domeniile extraşcolare educaţia de orice fel şi cu atât
mai mult cea ecologică.” (V. Bunescu)
Problema mediului este una din preocupările majore ale lumii contemporane, care conştientizează
tot mai mult faptul că educaţia pentru mediu (ecoeducaţia) trebuie să devină parte integrantă a educaţiei
permanente. Aşa cum ne ocupăm de educaţia intelectuală, morală, estetică, de dezvoltarea sentimentelor,
trebuie să ne ocupăm şi de includerea în educaţia formală a educaţiei ecologice. Ecoeducaţia trebuie să
fie globală, să se întindă pe toată durata existenţei umane şi să reflecte schimbările într-un univers aflat
într-o transformare rapidă. Ea trebuie să pregătească individul pentru viaţă, graţie înţelegerii marilor
probleme ale lumii contemporane şi să-i formeze capacitatea de a înţelege, de a acţiona în deplin acord cu
legităţile naturale.
Analizându-se situaţia actuală de către organizaţiile internaţionale guvernamentale şi
nonguvernamentale, reiese că este posibilă dezvoltarea social-economică în acord deplin cu refacerea
condiţiilor normale ale mediului înconjurător şi cu păstrarea acestuia, astfel ca bogăţia de forme ale
organismelor, frumuseţile naturii să nu fie primejduite.
Drumul către formarea unei conştiinţe ecologice este lung şi dificil. El trece obligatoriu prin
modelarea educaţională a personalităţii umane şi este bine să fie început la o vârstă fragedă.
Un obiectiv de maximă importanţă privind educaţia pentru protecţia mediului se referă la
„dezvoltarea interesului pentru crearea şi menţinerea unui mediu propice vieţii” – obiectiv care solicită
desfăşurarea unui demers didactic interdisciplinar pentru formarea unei viziuni globale a elevilor asupra
problemelor de mediu. Aceste cunoştinţe se însuşesc treptat în funcţie de particularităţile de vârstă şi
individuale ale copilului în familie, în societate, dar cu preponderenţă în şcoală, căci şcoala este „nucleul
în jurul căruia se clădeşte cu ajutor din toate domeniile extraşcolare educaţia de orice fel, şi cu atât mai
mult cea ecologică”. Pe lângă celelalte tipuri de educaţie – intelectuală, morală, estetică, fizică, tehnică,
profesională – se adaugă şi educaţia ecologică, ea fiind parte integrantă a educaţiei, în general. Ea
urmează să ne înveţe de ce şi cum trebuie protejată natura, de ce gospodărirea ecologică a naturii şi
societăţii este conformă spiritului contemporan.
Ecoeducaţia presupune, aşadar, nu simpla învăţare despre mediu din punct de vedere ecologic, ci
învăţarea holistică a mediului, având legătură, în principal, cu oamenii. Se pune accent pe formarea
atitudinilor, a valorilor, a talentelor. „Ea trebuie să pregătească individul pentru viaţă, graţie înţelegerii
marilor probleme ale lumii contemporane şi să-i dea calităţile necesare pentru a juca un rol productiv în
vederea ameliorării condiţiilor de viaţă şi a protejării mediului, ţinînd seama de valorile eticii.” (Pârvu,
citat de Chifu, T.)
Atitudinea faţă de natură este, în primul rând, o chestiune de educaţie, de cultură. Societatea
trebuie să facă totul pentru a demonstra că indiferenţa, lipsa de grijă faţă de natură sunt reminiscenţe ale

51
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

unui mod de gândire înapoiat şi că, dimpotrivă, preocuparea de a nu aduce pagube, de a nu-i ştirbi din
frumuseţe caracterizează omul civilizat al zilelor noastre.
Educaţia ecologică ocupă primul loc între ştiinţele care permit cunoaşterea viitorului. Astfel, ea
trebuie făcută neîntrerupt, privind problemele nu izolat, ci în componenţa lor, accentuându-se urmările
negative ce ar putea interveni asupra naturii, dacă măsurile de protecţie nu vor fi respectate de noi toţi.
Educaţia privitoare la mediu presupune, mai întâi, transmiterea unor cunoştinţe şi informaţii asupra stării
actuale a mediului, asupra dimensiunilor degradării sale şi tendinţelor acestui fenomen, asupra
consecinţelor pe care le pot avea în viaţa oamenilor.
Ecoeducaţia este problema tuturor, adresându-se nu doar inteligenţei, ci şi inimii, voinţei, fiind deci
o educaţie a sentimentelor faţă de Natură. Astfel ea trebuie să devină o coordonată comună şi o
componentă permanentă a personalităţii umane.

Bibliografie:
1.Bunescu, V., 1994, Ghid practic pentru aplicarea programei de educaţie moral-civică în
învăţământul primar, Ed. Coresi, Bucureşti
2.Chifu T., Murariu A., 1999, Bazele protecţiei mediului înconjurător Ed. Universităţii „Al. I.
Cuza” Iaşi
3.Cucoş, C., (coord.), 1998, Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi
4.Stugren B., 1982, Probleme moderne de ecologie, Ed. Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti

52
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

*Proiectul educațional- poartă magică spre comunitate/realitate*

AMALIA BULEA-prof.logoped
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Brașov
Ce este și ce semnifică *imaginea unei școli*? O mascotă, o fotografie, o clădire? Nu! Nicidecum!.
Imaginea școlii suntem NOI, cei care îi dăm viață: cadre didactice, copii și parinți.Partenerii educaționali .
Care este modalitatea de a îmbunătății această imagine? Greu și complex răspuns, cu infinite variabile.
Cred că, e foarte important să te lași cunoscut, iar noi, cei din C.S.E.I Brașov, încercăm să facem acest
lucru prin intermediul parteneriatelor încheiate în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară și
prin proiectele educaționale, adevărate *porți magice* spre comunitate. Prin aceste *porți* pătrundem în
lumea reală, în așa-zisa normalitate dar, în același timp, invităm aceasta lume în universul nostru, să ne
vadă, să ne cunoască, să ne înteleagă și , nu în ultimul rînd, să ne accepte.
O astfel de oportunitate am avut-o , cînd, am fost invitați să participăm la *Galeria Terapiilor pentru
copiii cu cerințe educaționale speciale*. O inițiativă frumoasă, inovativă, menită să aducă la un loc toți
specialiștii/terapeuții din Brașov, și nu numai. În acest fel, părinții copiilor cu dizabilități, au posibilitatea
să cunoască toată gama de oferte de sevicii terapeutice-recuperatorii.
Am fost onorați și am profitat din plin de această invitație, mai ales că, foarte rar se întâmplă ca un
ONG , să considere că specialiștii dintr-o școală specială , pot sta alături de ceilalți terapeuți. Evenimentul
, inedit și benefic dealtfel, ni s-a părut provocator. De ce? -pentru că avem ce arăta: un corp profesoral
bine pregatit, specializat pe diferite domenii-educație specială, terapie recuperatorie complexă și
integrată, logopedie, kinetoterapie, terapie ocupațională, consiliere psihologică și educațională,
psihodiagnoză.
Ne-am pregătit standul de prezentare, atelierele de lucru pentru copii, și, am așteptat emoționați să
vedem cum suntem percepuți de comunitate, de ceilalți participanți, de parinții copiilor cu diferite nevoi
speciale.

Au fost două zile pline, intense dar, cu multă energie pozitivă. Deși, destul de obositor, am simțit că
aparținem marii familii de specialiști din domeniul educațional-terapeutic, că suntem recunoscuți și
apreciați. Schimbul de idei, de adrese, de propuneri de colaborări, ne-au bucurat sufletul și ne-au rasplatit
eforturile.

53
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Imaginea școlii? SUNTEM NOI! Și atâta timp cât există profesori dedicați, și dreptul la educație ,
ea va fi îmbunătățită continuu!

54
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

O EXCURSIE DE NEUITAT!
Spre Bucureşti – „Micul Paris”

Profesor Clinciu Simona-Violeta - Şcoala Gimnazială Puieşti, judeţul Buzău


Profesor Amarfei Nadia-Maria - Şcoala Gimnazială Grebănu, judeţul Buzău
Mă las purtată pe aripi de muzică (bună) şi încerc să trec prin ochii minţii traseul excursiei la
Bucureşti.
Nu eram foarte încântată de această excursie… o consideram plictisitoare …poate unde nu prea îmi
place oraşul (ca atare).
Dimineaţa excursiei : …frig …somn …moleşeala …indiferenţă.
Aşteptam în faţa şcolii microbuzele, care ne vor duce spre capitala ţării, ,,Micul Paris” de altădată.
Vin microbuzele şi ne îmbarcăm în sfârşit.
Traseul nu ne oferă vreo privelişte demnă de remarcat; în majoritate, cred că fusesem măcar o dată
la Bucureşti.
Intrăm în capitală, ne îndreptăm spre editură …nu si ea spre noi …că nu prea ştim cum să ajungem.
Ne învârtim, ne sucim, întrebăm şi ajungem …pe lângă editură, deoarece, negăsind loc de parcare,
trecem mai departe. Ne întoarcem, ne oprim, coborâm, uităm aparatul foto şi reportofonul. Mă întorc, fug,
le iau din microbuz, intru ultima în incinta editurii. Îmi zic, ,, modestă cum sunt”: cei din urma vor fi cei
dintâi, la ieşire.
Deschid reportofonul. Doamnele care ne întâmpinaseră cu zâmbetul pe buze răspund binevoitoare
la întrebările inocente ale elevilor noştri.
Aflăm lucruri noi. Editura vizitată de noi este de fapt Grupul Editorial ,,Corint”.
Străbatem toate încăperile editurii în relativă ordine ; copii noştri sunt cuminţi, privesc atenţi, pun
întrebări, fac fotografii.
Aflăm ce materiale se editează, după o selecţie prealabilă ; aflăm că aici se operează mult pe
calculator, întâlnim oameni pricepuţi şi, mai ales, tineri dornici să ne răspundă la întrebări, nelămuriri. Ne
povestesc cu pasiune despre produsele muncii lor, ne dau sfaturi în legătură cu editarea viitoarei noastre
publicaţii – revista şcolii.
Coborâm cu regret scările editurii şi dăm să plecăm …dăm, dar nu plecăm. Suntem reţinuţi de
tinerele doamne drăguţe care ne întâmpinaseră zâmbitoare.
Ni se pregătise o surpriză foarte plăcută: toţi copii şi cadrele didactice primesc câte o pungă-cadou
din partea editurii, ce cuprinde o carte, broşuri, postere şi insigne – preferatele copiilor noştri.
E timpul să plecăm. Gândul bun ne-a îndreptat paşii spre un loc mai mărginaş, unde se află
tipografia. Ne aşteaptă o doamna drăguţă, amabilă, binevoitoare şi zâmbitoare. Vorbim de parcă ne-am
cunoaşte de-o viaţă. E încântată că suntem de la ţară…venisem atraşi de mirajul oraşului – capitală a
patriei.
Vorbeşte cu pasiune despre şcoală. Are două fete la liceu – e dezamăgită de ce şi cum se învaţă
astăzi, de indiferenţa unor elevi şi a unor profesori.
Ne ancorăm în conversaţie cu aceeaşi pasiune…Suntem pe teritoriul nostru.
Ne arată maşinile, vedem cum iese o carte finisată de pe bandă. Miroase a carte şi suntem încântaţi
de eveniment.
Cărţi proaspăt tipărite aşteaptă să plece spre copiii din toata ţara, dornici să le pătrundă tainele.
Ieşim din sala cu cărţi, maşini şi lucrători tineri, plini de viaţă şi glumeţi şi ne îndreptăm spre ieşire.
Doamna cea binevoitoare ştie că vrem să scoatem şi noi o revistă a şcolii, ne dă sfaturi, ne spune că
tipărirea costă mult, ne încurajează şi ne zâmbeşte mereu.
O simţim aproape de sufletele noastre.
Intră apoi în sala cu cărţi şi maşini, iar când iese…are în braţe un teanc de cărţi proaspete (cadou
pentru noi). Ni le dă, se grăbeşte înapoi, se întoarce la fel de grăbită purtând încă un braţ de cărţi. Suntem
surprinşi, într-adevăr; sunt şi oameni buni şi mărinimoşi pe lumea aceasta, noi numai trebuie să-i găsim.
Nu-i nevoie să fii bogat, nu-i necesar să fii geniu, miliardar sau mare personalitate ca să faci bine.
Viata îţi demonstrează acest lucru măcar o dată.
Părăsim tipografia cu sufletul încărcat de speranţă, veseli, dar înfometaţi.

55
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Doamna cea binevoitoare de la tipografie ne mai ajutase încă o dată…ne dăduse un reper, cum să
ajungem la un părculeţ din apropiere, unde să ne încântăm privirile, dar să şi servim masa cea mult
aşteptată.
Avusese dreptate, vedem nuferi roz de o frumuseţe aparte. Copiii fac poze, mănâncă şi apoi aleargă
plini de energie pe cărările parcului. Verdele odihnitor îşi face efectul.
E timpul, totuşi, de plecare. Urmează să vizitam Muzeul „Grigore Antipa”.
Ajungem, coborâm plini de energie, ne organizăm, plătim şi intrăm.
Parter, etajul I, etajul al II-lea, ce să priveşti mai întâi: insecte minuscule, moluşte, păsări cu penaje
multicolore, cuiburi de vrăbii … şi ouă în cuib …şi pui. Suntem în al nouălea cer. Spiritul nostru e dornic
de cunoaştere.
Mă gândeam atunci să am câteva minţi de rezervă să cuprind în ele cât mai multe informaţii, cât
mai multe imagini, cât mai multă frumuseţe.
Parcurgem, ca într-un vis frumos, culoarele muzeului. Ne privesc de după geamuri pigmei, oameni
albi, oameni negrii, oameni ai vremurilor trecute.
În fond, totul e istorie.
Suntem împărţiţi în mai multe grupuri. Primul grup terminase deja de vizitat tot muzeul, noi,
grupul de mijloc, umblam fermecaţi, căutând noi şi noi specii, care de care mai frumoase, mai mari, mai
mici, multicolore, interesante.
Mă gândeam la o memorie colectiva să le stocăm pe toate şi să accesăm informaţiile când vom avea
nevoie de ştiinţă, de frumuseţe.
Privim cu nesaţ, parcă nu ne mai săturam, copiii citesc ici şi colo, întreabă, privesc, zâmbesc, se
minunează de atâta frumuseţe adunată la un loc.
Toată lauda celor ce au pus bazele acestui muzeu.
Îl vizitasem, copil fiind, l-am vizitat şi acum, om mare, dar mi-am propus să-l mai vizitez o dată pe
îndelete.
S-au făcut nenumărate poze; pe chipurile copiilor se citea satisfacţia prin cunoaştere. Acolo,
undeva, rotiţele minţilor se porniseră. Poate nu se vor opri în setea lor de cunoaştere … oricum, speranţa
moare ultima.
Părăsim cu regret, dar presaţi de nemilosul timp, muzeul paşilor mulţi şi ne îndreptăm spre Parcul
Herăstrău!
Eu nu fusesem niciodată. Ajungem pe rând, înconjurăm lacul, aşteptăm celălalt grup, ne îmbătăm de
natură şi linişte.
Ne urcăm în vaporaş. Ni se spune să stăm jos. Avem însoţitori „de bord”, dar copiii noştri nu
receptaseră mesajul! Cobor, le fac morală …ţine…doua minute, după aceea…la fel. Stau jos, mă liniştesc,
în fond sunt copii şi eu sunt…cu ochii pe ei.
Un moment liniştitor. Gândurile se aşează care pe unde apucă, în colţurile tainice ale minţilor
noastre îmbătate de atâta frumuseţe.
Ce bine ar fi fost să ne oprim aici…dar ne-am dus cu copiii în parcul de distracţii.
Noi, cei mari, …stres şi dureri de cap,…copiii veseli, energici, alergând de colo-colo.
Să-i fi văzut eu atunci pe părinţi pe unde o scoteau la capăt cu ei. Unii se dădeau jos din maşinuţe,
alţii se urcau, alţii aşteptau…mă gândeam că acolo ne apucă noaptea.
Trambuline, maşinuţe, panouri rotitoare, aparat pentru muşchi, flecuşteţe, surprize ieftine, copii
încântaţi, … adulţi obosiţi, cu dureri de cap şi … de gât.
„Sunăm” adunarea, dar cu greu o şi realizăm; părăsim parcul Herastrău spre amurg. Amurgul unei
zile superbe, plina de surprize plăcute.
Drumul la întoarcere – lin; înserarea se aşterne, ne îndreptăm spre casă.
La revedere, Bucureşti! Bucuroşi de cunoştinţă, „micule Paris”! Iar pentru noi – o experienţă de
neuitat!

56
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Educația parentală este o necesitate


4.02.2018
Profesor/înv.primar, Elena AMARIEI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.3, PIATRA-NEAMȚ
Deși forma de comunitate umană în care persoanele sunt legate prin consangvinitate și înrudire e
considerată de către unii nemuritoare,Forumul European al Familiei de la Atena, din 1998, a tras un
semnal de alarmă. Căci, dacă cel mai productiv grup social se clatină,există posibilitatea pierderii
identității socioculturale a bătrânului continent , leagăn al civilizației umane încă din antichitate. Chiar de
atunci , celula de bază a societății a fost valorizată de către marii filozofi , apoi ,rând pe rând, de epoca
creștină , de renaștere , de către realiști , Comenius , John Locke , iluminiști experimentaliști ,
reprezentanții pedagogiei sociale , culminând importanța acordată cu pragmatismul lui John Dewey .
Școala activă a produs o adevărată revoluție copernicană , copilul devenind soarele în jurul căruia se
învârt mijloacele de educație. Inspirându-se din J.J.Rousseau , americanul a conceput organizarea
educației în școală după modelul familiei . Și-a depășit modelul realizând o școală la Chicago . Aici ,
procesul de învățământ răspundea cerințelor copilului (hrană,adăpost, îmbrăcăminte), punându-l pe acesta
în situația de a și le satisface prin activități practice de bucătărie tâmplărie , croitorie . Elevii ar trebui,
deci, puși în situații reale ale vieții de familie, learning by doing , rezolvarea problemelor făcându-se prin
cooperare și asociere .
Și poate că , o descentralizare reală a conținuturilor învățământului românesc va face posibilă o
reluare a conceptelor și practicilor marelui pedagog , și poate că va fi aceasta o soluție la criza
comportamentului profamilist ? Este doar o ipoteză . Trecând la realitatea zilelor noastre , aș propune
cîteva sugestii , căci , nu-i așa ? Nu ne învață nimeni să fim părinți ! Greșim mai mult sau mai puțin , și
doar atunci când ,,repetabila povară” ne apasă , avem răgazul reflecției . Așadar , educația parentală e o
nevoie a tuturor etapelor umane , deci și a mileniului al treilea.
Comportamentul profamilist , componentă a conduitei morale, începe să se formeze în familie ,
model primar , prin :
1. mărirea măsurii în care copiii participă alături de părinți la viața casnică, aceasta dezvoltând
responsabilitatea , disciplina , spiritul de cooperare ; exacerbarea drepturilor și neglijarea obligațiilor
dezvoltă iezi cu trei capre:fiindcă, dacă nimic nu i se refuză copilului , va crede că totul i se cuvine ; va
exista posibilitatea să nu-și poată satisface trebuințele elementare de la baza piramidei lui Maslow ; există
și polul opus, al copiilor exploatați de părinți , ce nu vor striga nicicând, sfâșietor: ,,Unde ești , copilărie,
cu pădurea ta cu tot ?’’
2. a petrece mai mult timp cu ai noștri copii ,nelăsând creșterea lor 100% în seama bunicilor ,
bonelor ; petrecerea vacanțelor separat , sărbătorile pur convenționale vor avea efecte negative , vor face
la fel când vor juca rolul de părinte, dacă nu o vor lua anterior pe căi greșite, cu eșec școlar , droguri ,
furturi ;
3. învățarea comunicării empatice, căci lipsa ascultării , realizarea unor activități în timpul
convorbirii , așezarea pe o poziție superioară , timiditatea , jena , reținerea nu vor duce la creativitate
comunicațională dacă, atunci când vorbesc urât, părinții râd; semănând vânt, vor culege furtună ;
4. colaborarea rolurilor matern-patern în toate fazele de evoluție a copilului, căci dacă va vedea
că mama vine de la serviciu și se zbate singură la treburi, iar tata bea o bere și citește ziarul la televizor ,
probabilitatea să copieze e mare ;
5. implicarea în estomparea influenței negative a mass-mediei și internetului prin : a)reducerea
dependenței de acestea ca timp, căci ocupă 25-30 ore mai mult decât cu familia , școala ; b) balansarea cu
alte activitățí (citit povești ,discuții … De ce ? Fiindcă se fac publice adeseori trebuințele intime ale
adulților, fără o prelucrare adecvată , violențele , infidelitățile producând o percepere denaturată a
realității , murdărind inocența copilăriei ;
6. adoptarea unui stil parental care să îmbine autoritatea cu indulgența ; părinții trebuie să fie
calmi , cooperanți , echilibrați , să-și manifeste dragostea deschis față de cei din jur , să nu abuzeze de
pedepse, amenințări , ton critic ce pot aduce eșecuri în lanț ; supraprotecția poate duce la scăderea stimei
de sine , transformând copilul într-o marionetă ce nu-și asumă responaibilități , nu are inițiative ;

57
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

7. atențíonarea că, în goana după bani , formarea comportamentului moral și, mai târziu, a
conștiinței morale, dar nu numai , sunt pasate școlii , de aici derivând eficacitatea parteneriatelor școală-
familie, benefice tuturor actorilor educaționali ;
8. sprijinirea familiilor cu probleme materiale ( programul lapte-corn- măr ar trebui schimbat în
alocații mai mari pentru cei ce au cu adevărat nevoi);
9. susțínerea părințílor ce au copii cu CES prin educație inclusivă ;
10. formarea inițíală a cadrelor didactice și în materie de educație morală, problemă lăsată din ce
în ce mai mult pe umerii școlii , știut fiind că cele mai multe cadre didactice o consideră o chestiune a
fiecăruia , existînd o adevărată criză la acest nivel ;
11. educațía interculturală necesitată de exodul migraționist , evitarea etichetărilor stereotipe , a
psihozei opresiunii, a minoritarismului voluntar, prin permeabilizarea granițelor dintre culturi ;
12. introducerea educațiilor alternative profamiliale : educaía pentru viața de familie , educațía
economică și casnică modernă , demografică , pentru schimbare și dezvoltare , pentru sănătate

58
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

O școală de caracter

Prof. Ana-Maria POPA


Colegiul Național
„Preparandia –Dimitrie Țichindeal” / Arad
„Mintea! Mărită nație daco-românească din Ardeal, din Banat, din Țara Ungurească, din Moldova
și Țara Românească. Mintea! Și când te vei lumina cu învățăturile, cu faptele cele bune te vei uni și altă
nație înaintea ta pe pământ nu va fi...”
(Dimitrie Țichindeal – „Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături”, 1814)

Colegiul Național „Preparandia-Dimitrie Țichindeal” din Arad este urmașul Preparandiei arădene.
Preparandia din Arad a fost înființată în 1812, fiind prima școală de pregătire a învățătorilor în limba
română din Transilvania.
Primul director a fost Dimitrie Țichindeal (1775-1818), cel care, alături de dăruiții săi colegi, a
temeinicit aici, un duh, o stare de spirit ce a impus această școală la statutul de Cetate a Luminii, a
redeșteptării românești din partea de vest a spațiului fostei Dacii.
Întreaga activitate desfășurată de Preparandia din Arad o definește ca fiind o școală a eroismului
pedagogic, instituție emblematică, cu valoare de model în spațiul învățământului românesc, o școală care
cu adevărat și-a împlinit misiunea de apostolat cultural.
Activitatea de formare a tinerilor învățători a fost condusă de generații succesive de educatori, care
s-au remarcat prin spiritul de sacrificiu, dragoste de popor și disponibilitate culturală: Dimitrie Țichindeal,
C. Diaconovici-Loga, Iosif Iorgovici, Alexandru Gavra, Atanasie Șandor, Vicențiu Babeș, Petre Pipoș,
Roman Ciorogariu, ș.a.m.d..
Toți acești dascăli și cei care îi vor urma au clădit o instituție de cultură a cărei prestigiu s-a făcut
remarcat timp de peste 200 de ani. Tinerii formați în acestă școală au luminat neosteniți noi generații.
Mulți dintre absolvenții acestei școli au ajuns personalități marcante.
Putem caracteriza un absolvent al acestei școli ca fiind: bine format și informat, demn urmaș al
celor care au pus bazele acestei instituții, un om de caracter, educat pentru o școală care respectă tradiția,
dar care privește înainte, pregătit pentru a clădi o societate modernă, lipsită de resentimente, o lume în
care să conteze valori ca: demnitatea, caracterul integritatea și responsabilitatea.
Astăzi, Colegiul Național „Preparandia-Dimitrie Țichindeal” din Arad, urmașul Preparandiei
înființate acum mai bine de 200 de ani, are un efectiv de peste 1300 de elevi și 46 de clase. Activitatea
instructiv-educativă se desfășoară în trei clădiri situate pe B-dul G-ral Dragalina, 5-7 și str. Lucian Blaga,
9, la ciclurile primar, gimnazial și liceeal. Sălile de clasă sunt modernizate, deținând aparatură de ultimă
generație și mobilier nou; laboratoarele (chimie, fizică, biologie și două de informatică) sunt utilate
modern, iar dintre cele trei săli de sport, două sunt renovate, iar cea de-a treia este o clădire separată,
construită din fonduri guvernamentale la standarde europene. Calitatea pregătirii personalului didactic se
reflectă în rezultatele elevilor la concursurile și olimpiadele școlare, dar și la multitudinea burselor de
merit obținute la universități de prestigiu din lume, obținute de absolvenți.
Ca fostă elevă, dar și ca profesor de 25 de ani activ în această școală, cred în virtuțile răspândite de
școala preparandială pentru oameni, cred în spiritul său de intelectualizare și promovez modelele pe care
le-a dat de-a lungul timpului.

59
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

60
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Dezvoltarea creativității la preșcolari

Prof.Ancuța Diana Maria,


Gradinița cu P.P. Șotron,Botosani
In cadrul procesului instructiv-educativ competenţa principală este creativitatea. Astfel, creativitatea
este strâns legată de modul flexibil şi inventiv de găsire a soluţiilor pentru diferite probleme şi de aplicare
a lor, de originalitate a soluţiilor noi şi neobişnuite, de modul de abordare a problemelor din puncte de
vedere diferite. Odata cu această definiţie aş vrea să subliniez faptul că societatea în care trăim se află în
continuă mişcare, transformare şi evoluţie, copiii pe care urmează să îi instruim sunt tot mai diferiţi şi au
acces la cât mai multe lucruri şi informaţii. Deaceea, rolul cadrului didactic este acela de a stârni în
permanenţă interesul copilului şi de a-i menţine dorinţa de descoperire şi de învăţare. Astfel, cred că
putem vorbi despre creativitate nu doar în ceea ce ii priveşte pe cei instruiţi, ci şi pe cei care instruiesc.
Sunt de părere că imaginaţia şi creativitatea sunt calităţi imperios necesare unui cadru didactic deoarece
acesta trebuie sa găsească mereu soluţia cea mai potrivită, mijloace de captare tot mai noi şi mai diferite şi
trebuie să aiba capacitatea de a adapta anumite metode în funcţie de particularităţile de vârstă, de
personalitate şi de nivelul de cunoştinţe ale celor educaţi. Sigur că acest lucru nu reprezintă deloc o
misiune uşoară, dat fiind şi faptul că în societatea actuală are loc un process dinamic însă, trebuie să ne
bucurăm şi să profităm de resursele pe care educaţia modernă ni le pune la dispoziţie şi să răspundem
nevoilor acesteia.
Ideea dezvoltării creativităţii copiilor pusă insistent în ultima vreme, pune educatorului o serie de
probleme privind modul de manifestare a creativităţii, factorii şi metodele de stimulare a
creativităţii,modalităţi de evaluare a creaţiilor plastice ale copiilor.
Preşcolaritatea este vârsta la care este imperios necesară stimularea potenţialului creativ al
copilului, necunoscut sau neexprimat încă, prin cunoaşterea şi încurajarea aptitudinilor, prin mobilizarea
resurselor existente şi prin susţinerea manifestării lor printr-o mobilizare intrinsecă. De la această vârstă
trebuie cultivate unele valori: originalitatea, perseverenţa, interesele cognitive, dar şi artistice.
Trăsăturile creativităţii (fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea) pot fi testate cu uşurinţă prin
intermediul unor parametri ai desenului. Se ştie că o componentă vitală a creativităţii o constituie însăşi
dorinţa de a crea, curiozitatea, necesitatea lăuntrică a afirmării.
Activităţile artistico-plastice pot veni în sprijinul copiilor prin exerciţii de antrenament pentru a
privi, a vedea, a căuta şi înţelege o informaţie despre culoarea şi forma obiectelor din jur. Copiii pot crea
poezii, povestiri, muzică, dar posibilităţile care le oferă activitatea artistico-plastică sunt mult mai vaste.
Folosind plăcerea copilului de a se exprima, de a se realiza prin mijloace artistice, dezvoltăm aceste
capacităţi care vor deveni comori de mare preţ pentru viitor.
Activităţile de desen, pictură, modelaj vizează însuşirea unor norme estetice care
sunt transpuse în produsele activităţii copiilor. Ei învaţă nu doar gama de culori, tonuri şi nuanţe, ci şi
modul în care le pot obţine şi combina în propriile lor creaţii; învaţă
nu doar aspectele legate de estetica formelor, ci şi transpun în lucrări proprii moduri diferite de
îmbinare estetică a acestora; lucrările au, de cele mai multe ori, destinaţie afectivă ele fiind create pentru a
fi dăruite mamei, colegului care aniversează ceva, lui Moş Crăciun sau Iepuraşului, unui personaj iubit
dintr-o poveste tocmai învăţată etc.
Acest tip de creativitate se caracterizează printr-o exprimare liberă şi spontană a persoanei, cu
dorinţa ca produsul activităţii sale să aibă un anumit grad de utilitate şi valoare. De asemenea, copiii sunt
familiarizaţi cu diferite tehnici de desenare, colorare, pictură, dactilopictură, exersează aceste tehnici pe
suporturi diferite (hârtie albă sau divers colorată, pânză, coji de ouă lipite, suluri de hârtie, faianţă, piatră,
ceramică, cutii de magarină, pahare etc.) Modelajul, odată cu plăcerea redării prin construcţie proprie a
unor forme după model sau din imaginaţie, dezvoltă motricitatea fină a mâinii,
sprijinăsubstanţial coordonarea oculo-motorie. Este necesar ca modelele oferite de educatoare atât
pentru desen, pictură cât şi pentru modelaj să îndeplinească cerinţele de ordin estetic. Culorile şi
materialele folosite de copii trebuie să ofere condiţii pentru realizarea unor produse estetice.
Tehnicile de desen, colorare, pictură, modelare însuşite de copii trebuie să corespundă posibilităţilor
motorii specifice fiecărei vârste pentru a se asigura realizarea unor produse cât mai aproape de estetic.

61
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Programul creativ propus va duce la schimbarea comportamentului copiilor prin trecerea de la


atitudinea de confort, imitaţie, memorare, la atitudinea de efort, elaborări, interpretări personale.
• Conştientizarea de către copii a propriului potenţial creativ care contribuie la dobândirea încrederii
în forţele proprii, la exprimarea dorinţei de a lucra cât mai mult pentru a se evidenţia prin produse
deosebit de originale.
• Disponibilităţile creative ale preşcolarilor dovedite în cadrul antrenamentului creativ devin o
premisă a dezvoltării creativităţii, dacă sunt valorificate şi în cadrul celorlalte categorii de activitate.
Educatoarei îi revine sarcina de a încuraja orice încercare a copilului, utilizând metode de stimulare
a creativităţii, folosind cât mai multe procedee de obţinere a unor forme spontane. Acest lucru se poate
realiza doar prin integrarea conţinuturilor şi eliminarea barierelor între domeniile de activitate.

62
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii

Prof. înv.preșcolar Andon Dorina Mariana


Prof.înv.primar Chirica Crina
Înv. Popa Geta
Școala Gimnazială,,Anastasie Fătu” Berezeni, Judetul Vaslui

,,Școala noastră”, cum ne place mereu să-i spunem, este o școală situată pe Valea Prutului, în comuna
Berezeni, județul Vaslui, într-o comună cu oameni modești și gospodari.
Este Școala Gimnazială ,,Anastasie Fătu ”Berezeni, școală care-i poartă numele marelui nostru
botanist ,care s-a născut în Mușata, un sat din comuna noastră.
Școala Berezeni se bucură de un prestigiu binemeritat, în rândul instituțiilor de la nivelul mediului
rural din județul Vaslui.
Obiectivul general în promovarea imaginii școlii, este de crea o imagine pozitivă a instituției și a ceea
ce reprezintă sistemul de învățământ în comunitate. Acest lucru poate fi realizat prin eleborarea de
proiecte care să multiplice experințele pozitive în managementul instituțional.
Sub îndrumarea inimoșilor dascăli, preșcolarii cât și școlarii din această școală manifestă interes
pentru cunoaștere, competiție, se implică cu responsabilitate în activitățile școlare cât și extrașcolare.
Așadar, preșcolarii de la Grădinița nr. 1 Berezeni cât și elevii de la clasele pregătitoare și clasa a II-a ,
dat fiind faptul că se află în aceeași locație, au făcut tot posibilul să se remarce atât prin activitățile zilnice
pe care le desfășoară, cât și prin activitățile extrașcolare pe care le-am organizat de-a lungul timpului
,fiind mereu foarte apreciați.
Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă socializării
copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu diverși parteneri locali) am reuşit sǎ atragem atenția asupra
potențialului elevilor noștri.
Voi enumera câteva din aceste activități, care au avut un deosebit impact emoțional pozitiv asupra
copilului:
,, Săptămâna Europeană ,, Sportul pentru toți”, unde copiii au participat cu diverse dansuri cât și
ștafete sportive care s-au derulat la ,,Teatrul de Vară”,din comuna noastră care s-a finalizat cu multe
premii, diplome și cadouri.
Concursul național,,Fantezii de vară” cu secțiunea de dansuri și Eco Moda unde copiii au participat
și au obținut premiile I, Concursul internațional de dans ,,Prietenia” unde copiii au obținut premiul I,
nenumărate concursuri de creație artistico- plastică,concursuri de muzică, concursuri
judetene,interjudețene, naționale cât și internaționale unde copiii au participat și s-au descurcat onorabil
fiind recompensați cu premiile I,IIși III.
Ne-am remarcat permanent cu acțiuni diverse pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale.
Nu putem uita faptul că participarea cadrelor didactice la anumite proiecte educaționale,
simpozioane,parteneriate, a întregit activitatea școlii noastre.
Consider că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
strategie de promovare, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.Am reușit ca prin
organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate si prin stabilirea unor
legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune ale societăţii
civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene sǎ ȋmbunǎtǎțim imaginea
școlii.
Permanent am încercat, încercăm și vom reuși să promovăm imaginea școlii noastre prin tot ce este
mai bun și mai frumos!

63
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Călători în Regatul Simţurilor – scenariu de activitate didactică integrată


Prof. înv. preşcolar Andrada Scutaru

I. Moment organizatoric
În vederea unei bune desfășurări a activităților de învățare au loc: aranjarea pernuțelor/mobilierului,
stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvat.
II. Întâlnirea de dimineaţă:
Salutul copiilor se va face folosind formula ”Good morning, Ana!”, iar jocul continuă până sunt
salutaţi toţi copiii din grupă.
Prezenţa copiilor se face folosind ursulețul Panda. Copiii care sunt prezenţi la grădiniţă, când ajung,
dimineața îşi pun poza pe burtica ursulețului, iar pozele copiilor care sunt absenţi sunt aşezate lângă
ursuleț, pe frunza de bambus.
Calendarul naturii se va completa împreună cu copiii. „Detectivul vremii”, un copil desemnat de
educatoare, își va lua accesoriile specifice, va merge la fereastră și va desena starea vremii din acea
dimineață. În acest timp, copiii vor preciza anotimpul și luna în care suntem. Ulterior, “detectivul vremii”
prezintă starea meteo din acea zi și împreună cu copiii stabilește şi îmbracă corespunzătoar ursulețul
Panda.
În cadrul activităţii împărtăşirea cu ceilalţi, copiii vor fi invitaţi să-şi exprime stările emoţionale din
acel moment, făcând apel la „termometrul emoțiilor”.
Activitatea de grup se va desfășura cu ajutorul unui cub al emoțiilor. Copiii vor rostologi cubul și
vor preciza de ce un copil se poate simți fericit, trist, calm sau furios.

III. Captarea atenţiei


Noutatea zilei: În sala de grupă apare invitatul surpriză, băiețelul Dima. Dima este supărat, deoarece
ar dori să intre în castelul Regatului Simțurilor, dar pentru aceasta are nevoie de ajutorul copiilor pentru a
realiza o coroniță a simțurilor.

IV. Anunţarea temei şi a obiectivelor


Li se propune copiilor să îl ajute pe Dima să ajungă la castel. Jocul are mai multe probe pe care
copiii vor trebui să le rezolve corect, iar dacă reușesc acest lucru, băiețelul Dima are pregătite pentru ei
surprize.

V. Dirijarea învăţării şi obţinerii performanţei


DLC- povestirea educatoarei „Călători în Țara Simțurilor”
Educatoarea expune povestea folosindu-se de machetă și personajele poveștii, regele și băiețelul
Dima.
Folosind metoda piramidei, se realizează consolidarea poveștii.
1. Care sunt simțurile care apar în poveste?
2. Numește câteva elemente din curtea regelui.
3. Ce fructe a mâncat Dima?
4. Care sunt personajele din poveste?
5. Cum se numește locul unde ajunge Dima, în poveste?
Tranziție: Simon says!
DȘ- Cunoașterea mediului
La începutul jocului, fiecare copil primește o coroniță, dar este incompletă deoarece îi lipsesc
organele de simț (urechile, ochii, nasul, gura și mâinile). Pe măsură ce copiii descoperă simțurile și
rezolvă corect cerințele, vor gasi în boluri pe fiecare măsuță corespunzătoare simțului descoperit,
elementele potrivite pentru a le lipi (va fi lipită bandă dublu adezivă pe spatele jetoanelor) și a realiza
“coronița simțurilor”.
Pipăit: Copiii vor pipăi câteva obiecte (minge, triunghi, con de brad) aflate într-un săculeț și vor
încerca să le identifice. Pe un cartonaș, se vor afla imagini ale obiectelor care sunt în sac pentru a-i ajuta.

64
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Auz: Legați la ochi cu o eșarfă, copiii vor identifica ce aud. Vor putea să audă un ou muzical,
clopoței sau o bătaie din palme. Pe un cartonaș vor avea imagini reprezentând ceea ce pot să audă .
Gust: Într-o farfurie se află diverse alimente cu cele patru gusturi: sărat (covrig), dulce (cuburi de
zahăr), amar (grepfruit) și acru (bucăți de lămâie). Copiii vor identifica gustul fiecarui aliment.
Miros: Legați la ochi cu o eșarfă, copiii vor identifica ce miros simt. Vor mirosi banană, ceapă,
căpșuni și floare. La fel, vor avea reprezentate pe un cartonaș imagini ale plantelor/alimetelor pe care pot
să le miroasă.
Văz: Printr-un aparat foto se vor derula patru imagini (avion, mașină, umbrelă și căluț), pe care
copiii le vor numi, identificând cel puțin trei imagini.
După ce trec aceste probe, copiii vor primi popcorn, iar împreună vom completa o fișă de analiză a
popcornului prin prisma celor cinci simțuri: gust, miros, auz, văz și pipăit. Pe o foaie de flipchart,
educatoarea va completa răspunsurile copiilor. Exemplu: “Are gust sărat, miros de unt, se aude un sunet
când mușcăm, este cald/ pufos și este alb.”

Tranziție: Asta-i chipul meu!


„Pentru că l-am ajutat pe Dima să realizeze “coroana simțurilor”, haideți să vedem dacă poate să
intre acum în castel”. La întoarcerea pe machetă, se deschide ușa castelului și Dima foarte fericit găsește o
cheie care va deschide cutia magică unde se află materiale pentru câteva jocuri noi (materialele pentru
centre).

VI. Asigurarea transferului


Se trece la desfășurarea activităților liber alese.
Știință: „Ce simț folosim pentru…?”
Copiii vor primi cartonașe cu imagini și dedesubtul lor, organele de simț pe care le pot folosi Vor
alege organul de simț potrivit, punând clema pe acesta. Exemplu: la imaginea curcubeului vor pune clema
pe ochișori, la imaginea unei chitare, vor pune imaginea atât pe ochișori, cât și pe ureche.
Construcții: „Construim instrumente muzicale!”
Copiii vor construi instrumente muzicale având la dispoziție cutii de iaurt și diverse materiale
precum paste, nisip, pietricele etc. pentru a le crea. De asemenea, vor primi markere colorate pentru a le
decora.
Artă: „Pictăm cu sunete pentru a găsi mesajul!”
Pe foile de pictură, se conturează cu ceară sau creion cerat alb diverse forme (flori, fluturi, soare
etc.) Copiii vor descoperi formele pictate pe măsură ce vor acoperi spațial plastic cu acuarele. În jurul
pensulelor se prind clopoței mici pentru a folosi și simțul auzului.
Lucrările vor fi apreciate prin metoda „turul galeriei”.
Tranziție: If you’re happy, happy, happy!

ALA 2:
“Pășeste desculț pe covorașul senzorial!”
Copiii se vor descălța și vor păși pe pietre, covoraș, bureți de vase, nisip și apă pentru a îi stimula
senzorial.
Toți copiii vor păși, pe rând și vor primi aplauze de la colegii lor în momentul în care ajung la final.
VII. Încheierea activităţii. Dima face aprecieri individuale și colective cu privire la
comportamentul și implicarea copiilor în activitate și drept recompensă, le dă copiilor medalioane
“Călător în Regatul Simțurilor“

Bibliografie:
1. Piramida cunoaşterii – Tătaru L., Glava A., Chiş O., Editura Diamant, 2014
2. Metode interactive de grup- Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M. – editura Arves,
2002.
3. Curriculum pentru învăţământul preşcolar - 200

65
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI

PROF. ȊNV. PREŞCOLAR - ANDREI IRINA


GRĂDINIŢA P.P. “LUMEA COPIILOR” , CONSTANŢA
Ca şi consilier educativ al Grădiniței P.P. “Lumea copiilor“şi totodatã consilier de imagine, am
avut ca scop să desfășor, cu participarea și implicarea activă a tuturor cadrelor didactice , o serie cât mai
variată de activități în cadrul proiectelor și programelor educative, dar și cu ocazia altor evenimente sau
activitãţi în parteneriat, în care să implice afectiv, motivațional și conștient toți preșcolarii grădiniței, și,
pe cât posibil, toți partenerii implicați în educație (familie, alte instituții de învățământ, Biserica, Poliție,
Cabinet medical, Biblioteca Județeană, Teatrul de păpuşi etc.).
La începutul semestrului I s-au realizat documentele specifice de planificare a activităţii educative:
Planul managerial, Programul activităţilor educative extraşcolare şi extracurriculare, Planificarea
şedinţelor cu părinţii, în elaborarea acestora avându-se în vederea: întocmirea documentelor de lucru ale
consilierului educativ şi corelarea temelor propuse cu cerinţele unităţii şi a grupelor de preşcolari;
utilizarea unor strategii didactice, în cadrul acestor activități educative, astfel încât copilul să se poată
exprima liber, să fie ascultat şi îndrumat eficient; implicarea tuturor cadrelor didactice si a tuturor
preșcolarilor în activităţi educative extraşcolare ( spectacole, concursuri, excursii, etc.) şi valorificarea
acestora din punct de vedere educativ; atragerea sprijinului părinţilor în vederea realizării unui parteneriat
real grădiniţă-familie, dar şi a altor parteneri implicaţi în educaţie.
Cadrele didactice de care beneficiază grădiniţa sunt titulare, cu o bogată experienţă, cu o bună
pregătire profesională, ceea ce permite desfăşurarea unui proces instructiv- educativ de calitate, reflectat
în rezultatele de excepţie obţinute de preşcolari la concursuri.
Activităţile extracurriculare se desfăşoară după un program propriu, fiind monitorizate şi orientate
spre strategii de colaborare cu comunitatea locală şi, în mod deosebit, spre părinţii elevilor.
Activitatea managerială, deosebit de dinamică, se potenţează prin implicarea cadrelor grădiniţei în
activitatea de formare continuă, în activităţile de perfecţionare la nivelul comisiei metodice, în utilizarea
calculatorului, în studii postuniversitare, masterat, pentru ca, beneficiarul de expertiză în domeniu să-şi
formeze competenţele specifice profesiei, pe care apoi, să le valorizeze prin performanţe în activitatea
didactică şi ştiinţifică.
Pavoazarea coridoarelor grădiniţei, cu lucrările copiilor şi diplomele lor, atestă participarea la
diverse concursuri și activități precum şi câştigarea numeroaselor premii de care suntem mândri, toate
acestea având rolul de a promova o bunã imagine a grădiniţei noastre.
Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de azi,
necesitând multă creativitate în concepere, dinamism în derulare, responsabilitate în monitorizare,
flexibilitate în luarea deciziilor. În esenţă, a manageria un proiect înseamnă a stăpâni arta de a şti să faci o
schimbare: înseamnă să găseşti modul optim pentru a atinge un scop; să poţi conduce efectiv resursele
disponibile pentru a atinge scopul; să identifici just competenţele persoanelor implicate în proiect şi să le
utilizezi corespunzător, să combini atitudini, abordări şi tehnici ce se aplică la o gamă largă de sarcini. Iar
apoi să fii capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de câştig.
La nivelul grãdiniţei derulãm diverse parteneriate educaţionale. Cu familia în primul rând ,,Sã-i
educãm împreună”, care are ca scop iniţierea părinţilor în problemele specifice educaţiei din grădiniţă
privită ca un ,,microgrup” din care copilul face parte şi dobândirea de către părinţi a unor abilităţi de
relaţionare cu copii. Parteneriatul grădiniţă-familie construieşte relaţii strânse între cele două medii ale
educaţiei, stabileşte un sistem de valori apropiat între acestea, care poate avea un efect benefic asupra
copiilor.
Parteneriat Educațional Grădiniță – Şcoala gimnazială ”Aurel Vlaicu” prin care se urmãreşte
realizarea unui schimb de opinii în ceea ce priveşte necesitatea unui mediu educaţional stimulativ,
stabilirea unor puncte comune cu privire la programul derulat la clasa pregătitoare şi nu în ultimul rând,
familiarizarea preşcolarilor cu mediul educaţional în care vor păşi în curând. Considerăm că prin
derularea acestui parteneriat cu şcoala am atenuat şocul trecerii de la grădiniţă la şcoală, copiii fiind acum
mai pregătiţi din punct de vedere emoţional.
Parteneriat Educațional Grădiniță – Biblioteca Judeţeană "Ioan N. Roman" Constanţa, prin care se
doreşte trezirea interesului şi a curiozităţii copiilor pentru literaturã, conştientizarea părinţilor şi a altor

66
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

factori educaţionali din cadrul comunităţii cu privire la rolul pe care îl au cărţile în formarea şi
dezvoltarea copiilor, stimularea preşcolarilor de a desfăşura activităţi care să contribuie la propria
formare.
Parteneriat cu Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa - Biroul de Programe de
Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, pentru îmbunătățirea gradului de informare a
populației preșcolare în ceea ce privește alimentaţia sănătoasă, educarea atitudinii de prietenie şi
colaborare cu persoane din mediul apropiat.
În învãţãmântul actual, imaginea grădiniţei dobândeşte un contur definit prin responsabilitate,
iniţiativă, creativitate, parteneriat, eficienţă socială şi dinamism, care ajutã pãrintele în a-şi selecta o
unitate pe baza ofertei educaţionale vaste.

67
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Prof. Înv. Preșc. Andrecuţ Alexandra Teodora

TEMA DE STUDIU: “Când, cum şi de ce se întâmplă?”


TEMA PROIECTULUI: „Tradiţii şi obiceiuri”
TEMA SĂPTĂMÂNII: Mărţişorul
TEMA ZILEI: Primăvara vine, vine!
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
DOMENIUL EXPERIENTIAL: DLC+DOS „Primăvara în pădure”
FORMA DE REALIZARE: Joc didactic
OBIECTIVE CADRU:
• Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor
structurilor verbale orale;
• Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
• Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
• Formarea deprinderilor practice şi utilizarea vocabularului specific;
OBIECTIVE OPERATIONALE
O1 - Să recunoască linia poveştii;
O2 - Să să demonstreze înţelegerea textului prin asamblarea corectă a tabloului;
O3 - Să povestească corect şi expresiv, folosind intonaţia şi mimica potrivită;
O4 - Să identifice materialele de lucru;
O5 - Să asambleze elementele ce alcătuiesc tema propusă pentru realizare;
O6 - Să lipească elementele în locul potrivit;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee - expunerea, conversaţia, povestirea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul.
Materiale didactice – bombonele colorate, pastă de zahăr, dischete de vată, acuarele, aracet,
planşe cu imagini de iarnă şi de primăvară, plansă albă, Zâna Primăvară, jetoane: soare, nori, copii,
căsuţă, ghiocei, copac, muguri, fluturi, buburuze, iarbă, rândunici, fluturi şi flori colorate.
Material bibliografic:
• Revista “Învăţămantul preşcolar”, 1-2/2008, cap.”Metode interactive de grup”;
• Revista “Învăţământul preşcolar”, 1-2/2010, cap.“Proiectare”;
• E.Goncea, G.Reiu, S.Breban “Activităţi bazate pe inteligenţe multiple”;
• “Curriculum pentru învăţămant preşcolar”, M.Ed.C.T.-2008
SCENARIU DIDACTIC
Momentele Continutul stiintific Strategii
activitatii didactice
1. Momentul - Aerisirea sălii de grupă;
organizatoric - Aşezarea scăunelelor în formă de semicerc;
-Pregătirea materialului didactic necesar;
2. Captarea Descopăr tabloul de primăvară . -Ia uitaţi copii ce ne-a trimis Conversaţia
atentiei Buburuza. Vă place? Mie nu îmi place pentru că aceast tablou este
prea gol. Oare ce ar trebui să aşezăm în tablou pentru a avea un Expunerea
tablou al micilor insecte frumos? Dar uitaţi că buburuza s-a gândit la
noi. Ne-a trimis câteva jetoane doar ca sunt cam amestecate Planşa cu
deoarece o rândunică năzdrăvană le-a răsturnat. Vă rog să le aşezaţi tabloul de
în ordine: într-un coş aşezaţi jetoanele cu un singur element, iar în primavară
celălalt coş jetoanele cu mai multe elemente.
3. Anuntarea Ati văzut că sunteţi împărţiţi în două grupe: grupa albinuţelor şi Explicaţia
temei si a grupa fluturaşilor. Azi o să facem un concurs între echipe. Ne vom
obiectivelor juca un joc care se numeşte „Eu spun una, tu spui multe.

68
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

4. Dirijarea Explic cum se va desfăşura jocul precizând regulile jocului.


invatarii -Un copil din grupa albinuţelor va alege un jeton cu un singur obiect
şi îl denumeste;-Un copil din grupa fluturaşilor va alege jetonul cu
a) Explicarea mai multe obiecte de acelaşi fel şi îl denumeşte;-Copilul din grupa Explicaţia
jocului albinuţelor va aşeza jetonul în partea stângă a planşei şi va număra
obiectul reprezentat prin încercuire;-Copilul din grupa fluturaşilor
va aşeza jetonul în partea dreaptă a planşei şi va număra obiectele
reprezentate prin încercuire; Apoi vom face schimb. Un copil din
grupa fluturaşilor va alege un jeton cu singur obiect, iar un alt copil
de la grupa albinuţelor va alege jetonul cu mai multe obiecte.
În desfăşurarea jocului voi utiliza mai multe procedee. Voi scoate
din cutie un jeton si voi preciza prima regulă a jocului. Voi denumi
imaginea de pe jetonul cu un singur obiect, un alt copil va veni să
aleagă jetonul care conţine mai multe obiecte le va denumi, apoi
voi aşeza jetonul cu un singur obiect pe planşă, voi număra prin
b) Jocul de încercuire obiectele, celălalt copil va aşeza jetonul cu mai multe
proba obiecte pe planşă şi va număra prin încercuire obiectele de pe jeton;
Proba 1 Un copil din grupa albinuţelor va alege un jeton cu un
c)Desfasurarea singur obiect şi îl va denumi; Un copil din grupa fluturaşilor va Demonstraţia
jocului alege un jeton cu mai multe obiecte şi le va denumi;
Proba 2 Copilul din grupa albinuţelor aşează jetonul cu un obiect în Munca în echipă
stânga planşei şi numără acel obiect prin încercuire; Copilul din
grupa fluturaşilor aşează jetonul cu mai multe obiecte în dreapta
planşei şi numără obiectele prin încercuire;Apoi va veni un copil din Conversaţia
echipa fluturaşilor care extrage un jeton cu un singur obiect şi un
copil din echipa slbinuţelor care extrage jetonul cu mai multe Problematizarea
obiecte; Va denumi obiectul/obiectele de pe jeton, va face o
d)Complicarea propoziţie cu acel obiect/ acele obiecte; Copilul din grupa Munca în echipă
jocului fluturaşilor va aşeza jetonul cu un obiect pe planşă şi va număra prin Explicaţia
încercuire acel obiect, la fel va face şi copilul din grupa albinuţelor Floare din
care îşi va număra obiectele de pe jeton; carton
Buburuza e bucuroasa ca aţi reuşit să terminaţitabloul de primăvară. Imagini
Ea va trimis o alta surpriză pentru voi. Va trimis o floricică pe care a
confecţionat-o chiar ea. În jurul florii vedem câte o imagine. Vine Numere
un copil în faţă care învârte floricica. Va alcătui o propoziţie cu
obiectul la care s-a oprit săgeata. Apoi va lipi numărul
corespunzator lângă imagine. Va veni un copil din cealaltă echipă
care va învârti şi el floarea. Unde se opreşte săgeata, cu acea
imagine va face propoziţie şi va aşeza numărul corespunzator langă
imagine.
6. Încheierea În încheierea activitatii Buburuza este foarte încântată de copii, de Stimulente
activităţii tabloul pe care l-au realizat ei şi de cum au rezolvat fişele.
Se fac aprecieri generale şi individuale asupra modului de lucru şi Conversaţia
de comportare al copiilor pe tot parcursul activităţii.
-Buburuza recompensează copiii.

69
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

POVEȘTI LA GURA SOBEI LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,GHEORGHE


COMAN” BRĂEȘTI

prof.ANDREI DIANA MIHAELA

Trăim într-o societate aflată într-o continuă mișcare, mereu pe fugă și în care fiecare om caută să-și
ușureze munca și umblă după soluții rapide și eficiente. Copiii din zilele noastre sunt atrași de computere
și internet, de jocuri pe calculator, înlocuind paginile unei cărți cu mouse-ul de la laptop.
Cu toate aceste schimbări din viață și societate, elevii Școlii Gimnaziale „Gheorghe Coman” din
Brăești, coordonați de cadrele didactice, s-au gândit să readucă în rândul copiilor bucuria lecturii prin
organizarea unei activități în care, atât cei mai mari, cât și cei mici dintre ei au devenit actori pentru
câteva minute. Păstrând în suflet bucuria copilăriei și dorința de a reasculta povești la gura sobei, elevii,
îndrumați de cadrele didactice, au pus în scenă piese de teatru și povești ale lui Ion Creangă sau ale lui Ion
Luca Caragiale.
Activitatea, organizată de prof. Andrei Diana, de elevii clasei pregătitoare și susținută de părinții
acestora, a cuprins următoarele povești:
Prichindeii de la Grădinița cu Program Normal Brăești au prezentat o lume de basm, având-o în
prim plan pe Șoricica Îngâmfată, preșcolarii fiind îndrumați de educatoarea Mihaela Bejenaru.
Clasa Pregătitoare a prezentat celebra poveste a Ursului păcălit de vulpe, descoperind cum o vulpe
vicleană poate să-l înșele pe urs. Elevii au fost coordonați de prof. Diana Andrei.
Elevii clasei I au adus în fața spectatorilor povestea Capra cu trei iezi – varianta modernă. Astfel,
cei prezenți au vizionat o nouă versiune a poveștii lui Ion Creangă în care lupul devine prietenul și
ocrotitorul celor trei iezișori celebri. Profesor-îndrumător: prof. Camelia Olaru.
Clasa a II-a a prezentat povestea Capra cu trei iezi a lui Ion Creangă în varianta clasică. De această
dată, elevii, coordonați de prof. Bajureanu Adina, au adus în atenția publică celebra poveste subliniind
importanța relației dintre copii și părinți.
Clasa a III-a a înveselit publicul cu personajele din Cartea junglei. Pe scenă au apărut: tigrul Shere
Khan, ursul Baloo, Louie, regele maimuțelor, vicleanul șarpe Kaa, dar și personajul principal, Mowgli.
Profesor-îndrumător: înv. Nistor Andra.
Clasa a IV-a le-a adus aminte elevilor și părinților de celebrul Calul Bălan și de Sfântul Nicolae,
poveste din Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă. Cei prezenți au urmărit modul în care elevii de pe
vremea marelui scriitor erau pedepsiți pentru lipsa de interes pentru învățătură. Profesor-îndrumător: înv.
Nistor Dumitru.
Elevii clasei a V-a, supărați pe faptul că pupăza din povestea Pupăza din tei a lui Ion Creangă nu îi
lăsa să doarmă până târziu, au plecat în iarmaroc să scape de acest stres matinal. Astfel, ei au prezentat pe
scenă pățaniile personajului Nică, necazuri cauzate de celebra pupăză. Profesor-coordonator: prof.
Stanciu Luminița.
Clasa a VI-a a interpretat pe scenă piesa O inspecțiune de Ion Luca Caragiale. Elevii au intrat în
pielea personajelor lui Caragiale, prezentând publicului metodele moderne de învățare. Profesor-
coordonator: prof. Simona Herghiligiu.
Clasa a VII-a le-a adus aminte elevilor și părinților de povestea Prostia omenească a lui Ion
Creangă. Micii actori au interpretat cu mult tact și iscusință istoria unui om, care, sătul de prostia familiei
sale, pleacă în lume, unde descoperă alți oameni mai proști. Elevii au fost coordonați de prof. Alina
Istrate.
Clasa a VIII-a a prezentat povestea lui Hans Christian Andersen, Fetița cu chibrituri. Elevii au
interpretat pentru public drama unei fetițe care, în noaptea de Revelion, încerca să vândă ultimele cutii cu
chibrituri. Profesor-coordonator: prof. Răzvan Burlacu.
Activitatea a avut ca scop descoperirea dragostei pentru povești și lectură, aducerea-aminte a
frumuseților copilăriei și retrăirea clipelor în care poveștile se spuneau „la gura sobei”.

70
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

ȘCOALA MEA PROMOVEAZĂ EDUCAŢIA DE CALITATE!


OFERTA EDUCAŢIONALĂ A LICEULUI TEHNOLOGIC SPECIAL
PENTRU COPII CU DEFICIENŢE AUDITIVE BUZĂU

Prof. Andrei Doina


Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău

Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău asigură servicii de
asistenţă educaţională şi terapeutic-recuperatorie, de pregătire profesională pentru copii şi tineri cu
deficienţe auditive, deficienţe senzoriale multiple şi/sau cu deficienţe mintale de diverse grade.
Aceste servicii vizează formarea şi dezvoltarea unor deprinderi, atitudini şi competenţe de bază ca
premise ale unei bune integrări socio-profesionale, ţinând cont de potenţialul individual al beneficiarilor.
Evaluarea şi asigurarea calităţii este o parte integrantă a ciclului de dezvoltare instituţională, vizând
orientarea dezvoltării unităţii noastre şcolare, în sensul creşterii calităţii serviciilor educaţionale, de
intervenţie terapeutic-recuperatorie şi de profesionalizare oferite într-o continuă adaptare la standardele de
calitate, nevoile şi aşteptările beneficiarilor şi ale comunităţii locale.
Instituţia este angajată în ameliorarea calitativă a proceselor de predare-învăţare-evaluare, în
căutarea soluţiilor creative pentru asigurarea unui învăţământ centrat pe elev. Liceul Tehnologic Special
pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei culturi
instituţionale a calităţii în învăţământul preuniversitar.
GRĂDINIŢA noastră şcolarizează elevi cu vârste cuprinse între 3 şi 8 ani, oferind şanse egale
copiilor cu deficiențe auditive şi dizabilităţi cognitive, retard în dezvoltarea limbajului, deficienţe de
comunicare, dificultăţi de învăţare.
Grupa de grădiniţă este formată din 8-12 copii, aici asigurându-li-se un cadru stimulativ, activ
instructiv-educativ şi corectiv-compensator, cu activităţi centrate pe copil.
Echipa de specialişti de la grupă este formată din: 2 educatoare la grupă, profesor psihopedagog,
kinetoterapeut, audiolog, personal medical (asistente medicale), personal didactic auxiliar.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR cuprinde: clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a,
clasa a IV-a, clase speciale.
Clasa pregătitoare şi clasele I-IV sunt formate din 8-12 elevi cu deficienţe senzoriale. Aceştia îşi
desfăşoară activitatea într-un cadru stimulativ, activ instructiv-educativ şi corectiv-compensator, cu
activităţi centrate pe copil.
Clasele speciale se clasifică astfel:
- clase speciale DSM (deficienţe senzoriale multiple) formate din 2-4 elevi şi cuprind copii cu
surdocecitate (deficienţă de auz + deficienţă de vedere) şi/sau DSM – deficienţe senzoriale multiple
(deficienţă de auz + alte deficienţe sau deficienţă de vedere + alte deficienţe), aici asigurându-li-se, de
asemenea, un cadru stimulativ, activ instructiv-educativ şi corectiv-compensator, cu activităţi centrate pe
copil.
- clase cu dificultăţi de învăţare formate din 4-6 elevi cu deficienţă de auz + deficit intelectual.
Echipa de specialişti este formată din: 1 profesor psihopedagog/profesori de cultură generală şi 1
profesor-educator, kinetoterapeut, audiolog, profesor psihopedagog pentru psihodiagnostic, personal
medical, personal didactic auxiliar.
În aceste etape de şcolarizare se urmăresc:
- formarea şi dezvoltarea limbajului, stimularea copiilor în vederea utilizării comunicării verbale
în relaţionarea cu ceilalţi (logopedie, demutizare, stimularea comunicării şi limbajului);
- formarea competenţelor de bază pentru fiecare copil în funcţie de capacităţile acestuia
(activităţi de dezvoltare personală, rutine, tranziţii, întâlnirea de dimineaţă, jocuri şi activităţi pe domenii
experienţiale, jocuri şi activităţile din perioada de după-amiază – recuperatorii, recreative, de cultivare şi
dezvoltare a înclinaţiilor, terapii socio-comportamentale, ludoterapie, demutizare (ortofonie, labiolectură),
logopedie, kinetoterapie, programe de intervenţie individualizate, antrenament auditiv, activităţi
extracurriculare – plimbări, vizite, serbări şcolare);
- atragerea şi implicarea părinţilor în procesul de recuperare şi reabilitare auditiv-verbală a

71
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

copiilor, consilierea părinţilor;


- dezvoltarea armonioasă a copiilor prin oferirea de oportunităţi multiple de socializare în cadrul
terapiilor specifice de compensare (kinetoterapie, ludoterapie, stimulare polisenzorială, terapie
ocupaţională) şi în cadrul activităţilor de socializare (vizite la alte grădiniţe, şcoli şi la diferite instituţii,
plimbări, excursii, serbări şcolare etc.).
Pe lângă toate aceste activități, fiecare copil în parte va fi ajutat să-şi dezvolte capacitatea de
relaţionare şi să se integreze mai uşor în mediul său de viaţă.
Limbile străine care se studiază în şcoală: limba engleză – din clasa a III-a.
Oferta extracurriculară:
- extinderea activităţilor instructiv-educative în spaţiul extraşcolar;
- organizarea de programe şi pregătiri suplimentare pentru prevenirea eşecului şcolar, concursuri,
examenele de evaluare naţională;
- organizarea de excursii tematice;
- participarea elevilor la spectacole de teatru, muzică, dans;
- organizarea de serbări, concursuri, serate pe diferite teme şi cu diferite ocazii;
- discuţii, dezbateri cu invitaţi din diferite domenii de activitate.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL cuprinde: clasa a VI-a, clasa a VII-a, clasa a VIII-a, clasa a VI-
a B - specială.
În această etapă de școlarizare se urmăresc:
- dezvoltarea achizițiilor lingvistice, a competențelor de utilizare a limbii române, a limbii
moderne pentru exprimarea corectă și eficientă în diverse situații de comunicare;
- dezvoltarea capacității de a comunica folosind diferite limbaje specializate;
- dezvoltarea gândirii autonome și a responsabilității față de mediul social;
- descoperirea personală a propriilor afinități, aspirații și valori, în scopul construirii unei imagini
de sine pozitive.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL cuprinde: clasa a IX-a, clasa a X-a, clasa a XI-a și stagii de pregătire
practică.
În această etapă de școlarizare se urmărește formarea capacității de analiză a setului de competențe
dobândite prin învățare, în scopul orientării spre o carieră profesională. La sfârşitul stagiilor de pregătire
practică, parcurse după terminarea ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, profilul Tehnic,
domeniul Industrie textilă şi pielărie, elevii obţin certificat de calificare nivel 3, calificarea profesională
Confecţioner produse textile.

72
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii gradinitei

Prof.inv.prescolar:Andrei Ionela
Gradinita :,,Steluta”

Grădiniţa este unul dintre partenerii comunitari implicaţi şi consecvenţi a cărei existenţă în societate
marchează începutul traseului educaţional al copilului şi primii paşi către viitoarea sa devenire, de
cetăţean responsabil.
Întregul personal al grădiniţei se străduieşte să acopere aceste nevoi sprijinind copilul în mod
nemijlocit, prin intervenţie directă şi continuă. Relaţia dintre comunitate şi grădiniţă este de determinare
şi susţinere reciprocă.
De nenumărate ori, grădiniţa este pusă în situaţia de a rezolva o serie de probleme pe care, prin
dimensiunea şi locul pe care îl ocupă, nu pot fi soluţionate fără un sprijin adecvat şi o susţinere directă din
partea comunităţii. Pe de altă parte, comunitatea încearcă să preia tot ceea ce îi oferă societatea şi în egală
măsură intervenţiile sistemului de educaţie.
Promovarea imaginii grădinitei noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituționala . Prin oferta educaționala grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleaga
acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii.Activitățile extracurriculare au un
conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de
participare la viața și activitatea comunității locale.Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere,
voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor.Aceste activități au
caracter ocazional și iau forme foarte variate . Dintre activitațile desfășurate în gradinița noastră amintesc
doar câteva:
- Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
- Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
- Excursii, drumeții, plimbări;
- Vizite la diferite instituții din oraș;
- Participare la concursuri locale, judetene, naționale și internationale avizate de MEN
Acest tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească
și mai mult.
Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii imaginea
unei instituţii este mai valoroasă decât întreg patrimoniul firmei/ companiei/ grădiniţei respective.
Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a conducătorilor acesteia, a
directorului, în cazul instituţiilor publice.
Ca urmare, la nivelul instituţiei, din strategia întocmită, trebuie desprinse activităţi de familiarizare
a personalului cu filozofia instituţiei şi de aderare la aceasta, încât să se considere coparticipant la succes.
Educarea personalului trebuie să vizeze în principal:
• respectul faţă de lege;
• conduită responsabilă în instituţie, familie şi societate;
• dorinţa de perfecţionare a pregătirii;
• respectul faţă de celălalt;
• dorinţa de a contribui la bunul mers a instituţiei.
Personalul instituţiei are un rol important în promovarea imaginii acesteia.
În cazul instituţiilor publice, trebuie să existe o imagine de informare corectă a publicului cu privire
la:
• obiectivele şi sarcinile instituţiei;
• atribuţiile conferite de lege;
• metodele folosite în activitatea de aplicare a legii;
• dificultăţi întâmpinate.
Trebuie luate măsuri de contracarare a manipulării de imagine. Este cunoscut faptul că informaţia
poate fi transmisă şi prin intermediar, iar acesta poate fi de rea credinţă, sau să fie transmisă pe un canal
cu bună credinţă, însă cel ce îl foloseşte să fie rău intenţionat.

73
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Principalele instituţii de intermediere a imaginii sunt mass-media, iar principalii manipulatori de


informaţie sunt cei ce au atribuţii în colectarea şi preluarea acestora.
Imaginea se poate reprezenta ca un complex de idei, impresii pe care o persoană le asociază unui
anumit obiect sau, în cazul nostru, unui serviciu educaţional.

Bibligrafie:,,Împreunã pentru copii: gradiniţa şi familia” ,Ministerul educaţiei şi cercetãrii

74
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

SCURT ISTORIC AL ŞCOLII GIMNAZIALE ”MARTIN BENEDICT”


GALBENI, COMUNA NICOLAE BĂLCESCU - STUDIU

PROF. ANDREI MIHAELA- IULIANA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”NICOLAE


BĂLCESCU”, COMUNA NICOLAE BĂLCESCU, JUDEȚUL BACĂU
Satul Galbeni este situat la aproximativ 15 km de orașul Bacău, pe malul drept al Siretului, la
confluența cu Bistrița, făcând parte din comuna Nicolae Bălcescu.
De-a lungul istoriei, satul a avut diferite denumiri: La Zechoi, Trunk, Galbin. Galbeni, ca toponim,
se pare că provine de la numele unui fost pădurar, pe nume Galben.
A fost atestat documentar la data de 17 februarie 1698, cu ocazia unei vânzări –cumpărări de moșie,
dar era cu certitudine era mai vechi.
În 1777 existau 150 locuitori, la începutul secolului al XX- lea această aşezare rurală avea 379
locuitori catolici. În 1995 erau 318 familii și 1330 locuitori, în 2003- 392 familii si 1358 locuitori. În
prezent satul este format din 400 de locuințe și 1009 locuitori, datorită migrării unui număr foarte mare de
tineri spre state ale Europei Occidentale.
Arhiva şcolii a suferit grave distrugeri în timpul celui de- al doilea Război Mondial, astfel că
documentele de la înfiinţarea şcolii (1924) până în anul 1946 nu s-a mai păstrat. Într-un proces verbal din
anul 1946 citim că: „ ... grădiniţa nu mai funcţionează de cinci ani şi şcoala de trei ani, iar anul acesta
şcolar şi-a început cursurile la 3 decembrie 1945”.
Şcoala a funcţionat în diferite case închiriate din sat cum ar fi: la Sabău Ianoş, Coşa Ianoş
(cizmarul), Coşa Ştefan Petre. În anul 1924 se construieşte localul şcolii, format din două săli de clasă
(una pentru cursurile primare şi cealaltă necesară grădiniţei).
Fundaţia clădirii era din lemn de stejar, iar zidăria pereţilor se compunea din bârne cu lut şi era
acoperită cu draniţă. Grădina şcolii avea o suprafaţă de 500 metri pătraţi, iar în urma împroprietăririi din
1921 şcoala a obţinut 3 ha de pământ arabil.
În 1956 s- a construit în apropierea acestei şcoli o alta din cărămidă cu patru săli de clasă, folosită
atât de preşcolari cât şi de elevi. În prezent în clădire funcționează o grupă de preșcolari, este amenajată o
Sală Multifuncțională prin amabilitatea Clubului Rotary Bacău, un cabinet de specialitate, iar o parte este
utilizată de Fundația Yana Bacău prin Centrul de zi ”Casa Peter” pentru elevii cu probleme sociale.
La 15 septembrie 1974 a fost dată în folosinţă noua şcoală, local modern, la acea dată, cu două
nivele, compus din 8 săli de clasă, un laborator şi o bibliotecă şcolară.
Efectivele de elevi au fost mici până la construirea şcolii (1924 ), respectiv de 5- 10 elevi, ajungând
în anul şcolar 1945- 1946 să cuprindă în clasele I- IV, 111 elevi din care 68 frecventau în mod regulat
cursurile. În perioada 1970 – 1987 au funcţionat câte două rânduri de clase paralele, pentru ca , începând
din anul şcolar 1991- 1992 să se treacă la un singur schimb. În anul școlar 2012- 2013 la învățământul
primar apare prima clasă simultană. În anul școlar în curs învățământul primar funcționează cu trei clase:
clasa pregătitoare simultan cu clasa I, clasa a II-a simultan cu clasa a IV-a si clasa a III-a. Din acest an
scolar și învățământul gimnazial este organizat cu clase simultane datorită scăderii considerabile a
numărului de elevi.
In vara anului 2011, Scoala din satul Galbeni a primit numele de Școala Gimnazială ”Martin
Benedict” Galbeni ca omagiu adus personalității medicului preot Martin Benedict, fost elev al școlii, de la
moartea căruia s-au comemorat 25 de ani. Actualmente școala este structură arondată Școlii Gimnaziale
”Nicolae Bălcescu” încă din anul 2009.

75
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii

Andrei Mihaela, Liceul Tehnologic "Tudor Vladimirescu", com Tudor


Vladimirescu, jud.Galați
Înscrierea elevilor este esențială pentru existența oricărei școli. Fără elevii, o școală pur și simplu nu
ar putea funcționa iar un număr mai mare de elevi, atrage o finanțare mai bună. În întreaga țară, este
evident că în școlile care gestionează bine imaginea școlii și au îmbrățișat dispozitivele de marketing și de
relații publice - cum ar fi site-uri web și social media, corespondență directă și banare - au crescut
înscrierile și încrederea părinților în școală. Promovarea imaginii școlii reprezintă deci o prioritate pentru
o mai bună colaborare cu partenerii educaţionali reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali,
regionali, naţionali, internaţionali, economici) .
Sfaturi pentru a începe promovarea școlii
1. Asigurați-vă că imaginea pe care școala dorește să o prezinte este evidentă de la poarta școlii,
prin intermediul buletinului informativ și până la panourile de pe holuri. Aici trebuie afișate motto-ul și
deviza școlii, rezultatele elevilor la examene/concursuri, diplome de la cursurile de formare ale
profesorilor, imagini din diferitele activități ale elevilor,etc.
2. Luați în considerare rolul vital al secretarului în crearea unei imagini eficiente a relațiilor publice
- încurajați oamenii să consolideze imaginea pozitivă a școlii dvs. prin fiecare interacțiune.
3. Determinați platformele de marketing și PR care vor funcționa cel mai bine pentru dvs. Gândiți-
vă la site-uri web, social media, pliante promoționale, corespondență directă, bannere. Site-ul școlii
trebuie actualizat permanent pentru a informa părinții și pe toți cei interesați de evenimentele care au avut
loc dar și de cele viitoare.
4. Creați evenimente de promovare a școlii de genul Ziua Porților deschise, spectacole de
Crăciun/ziua mamei, evenimente sportive, etc. Invitați părinți, membri ai comunității, foști elevi ai școlii
care au avut rezultate excepționale la astfel de evenimente.
5. Revista școlii trebuie să aibe și o variantă online, adaptându-se astfel la tendințele actuale.
Aceasta trebuie să promoveze în primul rând abilităţi jurnalistice ale elevilor pentru a atrage astfel un
număr mai mare de cititori din rândul prietenilor și familiilor elevilor.
6. Determinați cine vor fi responsabilii cu promovarea școlii oferiți-le resursele necesare pentru a
îndeplini aceste funcții.
În toate unitățile școlare din țară funcţionează ,,Comisia pentru formarea şi promovarea imaginii
şcolii." Aceasta poate desfășura activităţii de formare şi promovare a imaginii prin:
• difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele
educaţionale (interne şi internaţionale), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare. Campania de
promovare a ofertei educaționale se poate realiza prin vizite la școlile gimnaziale din zona învecinată sau
prin participarea la târguri de oferte educaționale, utilizându-se un complex de mijloace de transmitere a
informației: afișe, pliante, fluturași, filme de prezentare, site-ul și pagina oficială de Facebook al
instituției.
• consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
• dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;
• promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio, internet).
Reprezentanții instituției școlare ar trebui să invite reprezentanți ai presei la evenimentele impotante
găzduite de școală în cadrul diverselor proiecte și parteneriate desfășurate.

76
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

,,DANSEAZӐ CU MINE”
Profesor psihopedagog, Andrei Mihaela
Școala Gimnazialǎ ,,Carol I”, Cǎlǎrași, Ȋnvǎțǎmȃnt Special Integrat
Pentru elevii cu nevoi speciale, muzica şi dansul sunt eficiente în relaxarea psihică şi fizică, în plus
acestea antrenează organismul, eliberând energia negativă. Natura non-verbală, creativă şi afectivă a
muzicii facilitează autocunoaşterea, exprimarea Eu-lui, comunicarea şi dezvoltarea personală a elevilor cu
nevoi educaționale speciale. Ȋn acest scop, dar și cu intenția de a promova imaginea școlii și anume
Școala Gimnazialǎ ,,Carol I” Cǎlǎrași, Ȋnvǎțǎmȃnt Special Integrat, unde ȋnvațǎ elevi cu cerințe
educaționale speciale ( autism, deficiențe mintale, sindrom Down), am ȋnființat trupa de dans modern
,,Speranța”, printr-un parteneriat cu elevi din ȋnvǎțamȃntul de masǎ, elevi ai Colegiului Economic
Cǎlǎrași.
Parteneriatul nostru faciliteazǎ contactul elevilor cu C.E.S. cu realitatea ȋnconjurǎtoare, faciliteazǎ
comunicarea, socializarea, relaționarea, colaborarea și sprijinul reciproc. Activitǎțile comune dezvoltǎ la
copiii din ambele unitǎti școlare o serie de aptitudini și capacitǎți referitoare la spiritul de toleranțǎ,
ascultare activǎ, autonomie personalǎ, responsabilitate și participare socialǎ, ȋnțelegerea corectǎ a
realitǎții.
Astfel elevii noștri ȋmpreunǎ cu elevii parteneri au primit premii importante, evidențiindu-se ȋntr- o
serie de concursuri de dans și spectacole. Unul dintre ele este Festivalul – Concurs – D’AOR Grand Prix
care este din 2016 un eveniment C.I.D. - UNESCO şi se regăseşte pe Agenda Consiliului Internaţional al
Dansului, unde Asociaţia Multiculturală Dans Art Open este membru oficial. Munca elevilor a fost
rǎsplatitǎ cu cele douǎ premii obținute: Premiul I la secțiunea ,,Dans tradițional” și Premiul Copilǎriei la
secțiunea ,,Dans modern”.
Elevii participǎ ȋn fiecare an la Spectacolul ,,Ȋntotdeauna ȋmpreunǎ”, organizat cu scopul de a marca
ȋnsemǎtatea zilei de 3 Decembrie - Ziua Internționalǎ de Solidaritate cu Persoanele cu Dizabilitǎti, la
evenimentul școlar de muzicǎ și dans ,,Sǎrbǎtoarea primǎverii” și la spectacolul organizat cu ocazia Zilei
Internaționale a Sindromului Down, acțiune organizatǎ de Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați
Fizic, Filiala Cǎlǎrași.
Ȋn acest an scolar, 2017-2018, trupa ,,Speranța” a obținut douǎ premii frumoase, Premiul Special al
Juriului și o Mențiune la Festivalul Concurs Interjudețean de Dans Pentru Copii ,,EURO DANCE”-
București, noiembrie 2017.
Coordonatorii acestui parteneriat sunt:
Andrei Mihaela, - profesor psihopedagog, - Şcoala Gimnazială ,,Carol I” Călăraşi - Învăţământ
Special Integrat;
Grigoruţă Anamaria, - învăţător, - Şcoala Gimnazială ,,Carol I” Călăraşi - Învăţământ Special
Integrat;
Marinescu Elena, - profesor de educaţie fizică şi sport - Colegiul Economic Călăraşi
Scopul parteneriatului:
-desfǎșurarea unor activitțti extracurriculare ȋntr-un climat favorabil;
-educarea elevilor ȋn spiritul responsabilițtii fațǎ de grupul din care fac parte;
-impulsionarea copiilor pentru a-și descoperi, evidenția și valorifica aptitudinile și talentele.
Obiective:
- popularizarea, familiarizarea şi învăţarea de dansuri pentru copii şi adolescenţi prin activităţi ce se
desfǎşoara săptămânal;
- participarea elevilor la concursuri de dans;
- stimularea interesului elevilor din învăţământul normal pentru cunoaşterea specificului elevilor cu
C.E.S., sensibilizarea şi pregătirea acestora pentru înţelegerea, acceptarea şi sprijinirea lor;
- antrenarea fizică a copiilor cu nevoi speciale;
- familiarizarea copiilor cu atmosfera specifică concursurilor şi serbărilor şi cu emoţiile acestora,
atât în calitate de spectator cât şi în calitate de artist implicat în activităţile propuse;
- receptivitate la emoţiile celorlalţi;
-valorizarea relaţiilor interpersonale, dezvoltarea abilităţilor de comunicare cu ceilalţi colegi şi cu
alte persoane din comunitate;

77
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

- dezvoltarea simţului artistic.

Argumentele care justificǎ eficiența perteneriatului inițiat de grupul nostru de cadre didactice sunt:
- Diversitatea - elevii se exprimǎ liber;
- Permisiunea - elevii sunt ȋncurajați sǎ fie spontani;
- Respectul - elevii sunt ajutați sǎ ȋnțeleagǎ cǎ și munca lor este apreciatǎ și respectatǎ atȃt de colegi
cȃt și de ceilalți membrii ai comunitǎții;
- Valoarea - cȃnd elevii ȋși dau seama cǎ efortul lor are valoare, se implicǎ și mai mult ȋn activitate;
- Ȋncrederea - elevii devin mai ȋncrezǎtori ȋn propriile forțe.
Participarea elevilor cu nevoi speciale la concursuri de dans alături de alti elevi din învăţământul
normal, dezvoltǎ la elevii cu deficienţe dorinţa de socializare, de a iniţia relaţii de prietenie, ceea ce le va
insufla încredere în forţele proprii.

78
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Probleme specifice ale adaptării copilului la activitatea şcolară

Profesor învăţământ primar : Andries Mihaela


Mica şcolaritate este etapa când se schimbă integral regimul de muncă şi viaţă, datorită
evenimentelor care domină şi marchează valorile şcolarului. Şcoala include în activităţile copilului un
anumit program şi un anumit orar ce au valoare fomativă pentru personalitatea lui. Mediul şcolar din care
copilul începe să facă parte este total diferit de cel familial, având o structură disciplinată, continuă şi care
îl face să fie din ce în ce mai organizat în ceea ce întreprinde. Bineînţeles că şcolarul va înregistra pentru
început unele greutăţi de adaptare la noul mediu, fie din cauza bazelor psihofiziologice precare, instabile,
fie din cauza fixaţiilor şi conflictelor afective provenite din mediul familiei, ca negativismul şi
încăpăţânarea, fie din cauza condiţiilor mediului şcolar cu sarcinile copleşitoare, cu supraîncărcarea
temelor date, cu clasele numeroase care încetinesc menţinerea stării de atenţie şi discplinei în timpul
orelor de curs. Toate acestea duc la comportamente de retragere în sine, de împrăştiere şi dezordonare sau
chiar de compensare prin alte tipuri de comportamente nedorite.
Impactul pe care îl are şcoala asupra copilului prin exigenţele şi cerinţele sale, prin schimbările
bruşte care însoţesc noua vârstă, prin noile cunoştinţe şi tehnici intelectuale, i-au determinat pe specialişti
să vorbească despre şocul şcolarizării. De aici rezultă importanţa socializării copiluli prin grădiniţă, care
în legătură cu familia şi şcoala, contribuie la diminuarea şocului începutului de şcoală. Mediul şcolar
aduce cu el un climat uşor distant şi mai puţin protector decât cel familial, cadrul didactic înclinând spre
relaţii mai rezervate, iar colegii de şcoală fiind mai puţin dispuşi să arate înţelegere faţă de cel ce este
încăpăţânat sau îmbufnat sau care aşteaptă alintări. Tachinările şi replicile înţepătoare îşi fac apariţia,
luând naştere situaţii controversate, schimbătoare, care anihilează iluziile formate în cadrul familiei, de a
fi în centrul atenţiei. În şcoală, fiecare copil încearcă, dar mai ales învaţă să-şi înfrâneze pornirile
emoţionale, situându-se în poziţii egale alături de ceilalţi. Copiii încep să se compare între ei în funcţie de
anumite criterii de referinţă, care scot în evidenţă gradul de educaţie, inteligenţa, motivaţia, sociabilitatea,
moralitatea. Un copil se poate situa pe locul întâi în ceea ce priveşte un anumit criteriu, dar se poate
poziţiona pe un loc mediocru în funcţie de o altă referinţă. De aceea, observând comportamentul copilului
şi discutând cu părinţii, chiar cu educatorul acestuia se pot evidenţia anumite simptomatologii ale trecerii
şi adaptării de la preşcolaritate, unde dominantă era activitatea de joc, la şcolaritate ce stă sub semnul
structurilor activităţilor de învăţare.
Această trecere este asociată cu maturizarea treptată a copilului, ce este însoţită de dezvoltarea
motivelor şi intereselor sale de cunoaştere, prin posibilitatea de a le integra într-un efort intelectual dirijat;
de capacitatea de a desfăşura acţiuni variate atât în plan obiectual, cât şi simbolic; de creşterea numărului
de momente verbale sub forma descrierilor şi povestirilor ca premisă a dezvoltării memoriei logice şi
gândirii abstracte.
Perioada de trecere şi adaptare de la grădiniţă la şcoală se poate consuma într-un mod diferit pentru
fiecare copil. Sunt copii care se adaptează uşor, spre deosebire de alţii care au nevoie de o mare perioadă
de timp pentru a răspunde pozitiv la cerinţele impuse de şcoală. Există preşcolari care aflaţi în pragul
şcolarităţii manifestă efecte negative în raport cu modelul comportamentelor din grădiniţă. Părinţii
povestesc despre greutatea descoperirii unui limbaj comun cu aceşti copii care parcă inopinat s-au
schimbat foarte mult, devenind neascultători, impertinenţi şi capricioşi. Copiii în comportamentul cărora
se observă indici ai fenomenului de criză, dar care îşi modifică brusc conduita, reuşesc să depăşească
dificultăţile din etapa precedentă, îmbunătăţind simţitor conduita şi reintrând în normal, fapt pentru care
unii părinţi consideră că ar trebui daţi la şcoală mai devreme.
Nu lipsesc însă cazurile când capriciile şi indisciplina în comportament continuă, în ciuda începerii
şcolarităţii, asemenea copii reuşind cu greu să facă faţă programului şcolar.
O altă categorie de copii, aflaţi în pragul şcolarităţii, manifestă o conduită neconflictuală, fiind
liniştiţi, ascultători, nu protestează în faţa cerinţelor adulţilor, ocupându-se mult cu jocul şi preferându-l în
detrimentul învăţării. Aceşti copii în comportamentul cărora nu se observă situaţii de criză, înclină şi ei
spre o conduită negativă odată cu intrarea în şcoală, făcând mofturi, devenind capricioşi şi nedisciplinaţi,
puţin activi la lecţie, comportându-se ca nişte răsfăţaţi şi aducând la şcoală jucării cu care se joacă pe sub
bănci. Aceste tablouri ale comportamentelor copiilor, arată că unii nu sunt destul de pregătiţi pentru
solicitările şi activităţile specifice vieţii de şcolar. Reuşita fazei de adaptare la cerinţele şcolii, depinde de

79
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

modul cum se asigură îndrumarea şi dirijarea activităţii copilului devenit elev, în setul sarcinilor şi
solicitărilor de tip şcolar.
Dacă sarcinile de învăţare şi modelele de apreciere şcolară nu vor satisface şi nu vor stimula
nevoia de cunoaştere a copilului care doreşte acest lucru, aceştia vor încerca din nou disonanţe,după cum
solicitările nu vor deschide perspectiva reuşitei şi satisfacţiei copilului dacă învăţătorul nu va creea
suficiente acţiuni care să-i pună în valoare şi să le stimuleze interesul.

80
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

CLASA DE ELEVI – SISTEM DINAMIC CU AUTOREGLARE

Prof. Anescu Ana-Valentina, Şc Gimnazială Take Ionescu, Rm. Vâlcea


Elevii clasei şi profesorul formează împreună un ansamblu organizat, un sistem în cadrul căruia
relaţiile ce se stabilesc sunt deosebit de complexe. Elevii şi profesorul, precum şi relaţiile dintre ei,
îndeplinesc funcţii diferite şi au contribuţii specifice la realizarea finalităţilor sistemului dat. Aceştia nu
există ca atare decât împreună, se presupun reciproc. Elevii sunt elevi şi profesorii sunt profesori numai în
măsura în care se află în corelaţie.

La intrarea în sistem elevii dispun de anumite informaţii , anumite priceperi şi deprinderi, anumite
motivaţii pentru a învăţa, anumite trăsături de personalitate. La ieşire, absolvenţii dispun de un capital de
informaţii îmbogăţit, experienţă mai bogată, capacităţi care să le permită fie continuarea studiilor, fie
încadrarea într-o activitate socială, precum şi de capacitatea de integrare socială.

Profesorul, la intrarea în sistem, dispune de o anumită pregătire de specialitate şi psihopedagogică,


o anumită experienţă didactică şi de viaţă, anumite trăsături de personalitate, o anumită motivaţie în
legătură cu misiunea lui de a-i învăţa pe alţii. La ieşire, profesorul are un plus de experienţă didactică, o
capacitate sporită de a recepţiona noul sau, dimpotrivă, este cramponat de tiparele fixe în care s-a
încadrat.

Iniţial clasa nu dispune de toate elementele necesare autoreglajului, reglarea comportamentului


făcându-se de către profesor. Profesorul reuşeşte la acest nivel să menţină grupul, să-l structureze şi să-l
pună în stare de funcţionare printr-un ansamblu de cerinţe şi constrângeri. Fără intervenţia lui hotărâtoare,
competentă şi autoritară , grupul numai întâmplător s-ar constitui ca sistem. În procesul de formare şi
dezvoltare a structurii, funcţionarea este în acelaşi timp formatoare şi transformatoare, atât în ceea ce
priveşte sistemul în ansamblu, cât şi pentru fiecare element al său în parte. În colectivul de elevi format,
structura apare ca rezultat al funcţionării, ca manifestare organizată a acesteia. La acest nivel sistemul are
capacitatea de autoreglare, adică din ansamblul transformărilor posibile, devin reale cele cu rol funcţional.
În sistemul profesor-elevi elementele pot comporta şi disfuncţii. Astfel, relaţiile negative ale profesorului
cu elevii ( tutelare, autoritarism, lipsă de respect, lipsă de înţelegere, ironie, toleranţă exagerată...) pot
frâna dezvoltarea liberă a personalităţii elevilor; la rândul său, prin faptele şi atitudinile sale, elevul poate
împiedica adaptarea grupului şi, implicit, dezvoltarea plenară a indivizilor.

81
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

NOI SUNTEM ŞCOALĂ INCLUZIVĂ, EUROPEANĂ

Profesor-educator Angearu Mioara,


Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Alexandria

Dezvoltarea psihopedagogiei speciale a fost influenţată de evoluţia Psihologiei şi Pedagogiei, două


ştiinţe care ne oferă o cunoaştere detaliată a persoanelor cu nevoi speciale, evaluarea capacităţilor psihice
pentru a putea elabora strategii eficiente de intervenţie, recuperare, compensare şi integrare şcolară şi în
piaţa muncii a acestora.
Educaţia / şcoala incluzivă impune reforma la nivelul şcolii şi a societăţii, cu scopul de a realiza o
societate pentru toţi, deschisă şi care să ofere spijin tuturor copiilor dar mai ales copiilor cu cerinţe
educative speciale. Şcolile incluzive au ca obiectiv integrarea elevilor cu cerinţe educative speciale dar şi
să răspundă tuturor nevoilor educaţionale prin adaptarea curriculumului, calitatea predării-învăţării,
parteneriatul educaţional, evaluarea formativă permanentă.
În realizarea cu succes a integrării profesionale, se parcurg mai multe etape, însă cea mai importantă
etapă după depistarea şi diagnosticarea corectă este şcolaritatea- integrarea şcolară. Şi în cazul copiilor cu
cerinţe educative speciale educaţia timpurie joacă un rol foarte important, în sensul că de la trei ani
copilul trebuie să vină în mediul şcolar, să socializeze, să se demutizeze, să reabiliteze, să consiliem
părinţii, să participe la activităţile de terapie, să înveţe reguli, să-şi formeze deprinderi de autonomie
personală, de comunicare, ocupaţionale.
După acomodarea elevului în funcţie de orientarea şcolară, informarea corectă a părintelui
reprezintă un alt pas important al educaţiei timpurii, care ne ajută pe noi educatorii foarte mult. Această
situaţie ar fi de preferat, dar şi în interesul superior al copilului, iar pe termen lung ne-ar asigura că
împreună- şcoală, comunitate, familie-vom putea găsi cele mai bune modele şi strategii de integrare
pentru preşcolarii cu cerinţe educative speciale.
Conduitele flexibile ale cadrelor didactice permit exprimarea liberă a copilului cu dificultăţi de
invăţare, încurajează autonomia personală, iniţiativa şi creativitatea acestuia. Prin sublinierea
comportamentelor şi faptelor bune, morale, corecte, prin încurajarea şi promovarea acestora, copiii vor
repeta faptele bune şi le vor reduce pe cele negative fără a mai apela la pedepse. Dacă se exagerează în
aplicarea pedepselor copilul va fi umilit, dezorientat, sau va înţelege că el este rău, el este cauza, sau locul
lui este doar la locul de pedeapsă, se va întreba de ce nu este ca ceilalţi.
Educatorul/profesorul prin conduita lui flexibilă, prin toleranţă şi atitudine potrivită faţă de
dificultate, prin promovarea drepturilor şi şanselor egale la educaţie, prin informarea corectă a părinţilor
şi elevilor din clasa cu copii cu cerinţe educative speciale, prin activităţile extracurriculare, prin
promovarea necesităţii parteneriatului şcoală-familie-comunitate, prin colaborarea cu echipa
interdisciplinară sprijină integrarea corectă şi îmbunătăţeşte performanţele şcolare ale acestor copii,
informează şi pune bazele marii integrări profesionale.
Elevul cu cerinţe educative speciale, la activităţile rutiniere participă fără probleme, povestea cum
este în baia de acasă, cum pune mami săpun în apă şi se spală singură, dar nu pe cap, cum stă în prosop,
că are creme, unde sunt puse, că are parfumul ei acolo sus, mânca singură sandwichul, uneori şi dulcele
sau fructul, îşi ducea ghiozdănelul la locul lui. Se mai descălţa sau dezbrăca de cald uneori singură.
Deşi doamna educator/profesor pare că ignoră total eleva respectivă în realitate nu este deloc aşa;
era lăsată să participe unde vrea şi unde îi place în ritmul ei de lucru, să coloreze cum îi place, cât poate,
cu ce culori îi plac, însă de fiecare dată când făcea o boacănă, blând dar ferm, îi spunea că a greşit, însă o
lăuda frecvent pentru semne grafice, colorare, modelaj de plastelină, pentru aşezatul jucăriilor şi
rechizitelor. Îi lua mânuţa şi desenau, sau exersau un semn, ”hai să mai insistăm, este bine, bravo, este
corect, mai scriem unul frumos, avem timp nu ne grăbim, să respectăm marginea, forma, care este
culoarea naturală, să încercăm şi o frunză,... ”.
Această atitudine şi atmosferă împreună cu jocul constituie bagheta educării preşcolarului/şcolarului
cu dificultăţi de invăţare şi cu cerinţe educative speciale, care este atras de climat, de copii, de jocurile
didactice, poveştile din imagini, dar şi rolul de organizator şi mediator al dascălului.
Această conduită flexibilă a profesorului a coalizat şi închegat foarte bine grupul copiilor, părinţii şi
bunici, ceilalţi specialişti, dar mai ales le-a stimulat implicarea preşcolarilor/şcolarilor, cunoaşterea, i-a

82
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

pus în situaţia de a se întreba ca apoi să-şi răspundă singuri, i-a determinat să caute, să găsescă, să
propună, să participe, iar elevilor cu deficienţe le-a îmbunătăţit semnificativ performanţele şcolare.
Primirea în clasă a copilului cu dificultăţi de învăţare şi cerinţe educative speciale, atitudinea faţă de
el trebuie să păstreze o aparenţă de normalitate, copilul trebuind să fie tratat la fel cu ceilalţi copii din
sală. Conduita şi atitudinea profesorului trebuie să demonstreze celorlalţi copii că i se acordă
preşcolarului/şcolarului cu dizabilităţi aceeaşi valoare ca şi celorlalţi, respectându-se principiul
democratic al şanselor egale.
Cadrul didactic trebuie să evite compătimirea, mila sau alte conduite inadecvate care pot semnifica
de fapt devalorizarea copilului cu dificultăţi şi dizabilităţi. De aceea, trebuie să exprime aceleaşi aşteptări
şi să stabilească limite similare în învăţare, ca şi pentru ceilalţi copii din clasă. Dascălul trebuie să îşi
asume rolul de moderator şi să promoveze contactul direct între copiii din clasă şi să direcţioneze
întrebările şi comentariile acestora către copilul cu dificultăţi şi cerinţe educative speciale. De asemenea,
trebuie să-i încurajeze şi să-i stimuleze ori de câte ori este nevoie, sădindu-le încrederea în forţele lor
proprii, în propria reuşită în acţiunile întreprinse, evidenţiind unele abilităţi practice, cognitive, de
relaţionare şi comunicare sau interese speciale.
Numai aşa se poate dezvolta un mediu afectiv, pozitiv în care fiecăruia îi sunt valorificate calităţile,
iar atitudinea noastră deschisă, constructivă, să îndepărteze barierele cu care se confruntă copiii cu
deficienţe.

Bibliografie:Constantin Cucoş(coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi


gradele didactice, Ediţia a III-a, Editura Polirom Iaşi, 2009Alois Gherguţ, Sinteze de psihopedagogie
specială, Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice, Ediţia a III-a,Editura
Polirom Iaşi, 2013

83
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

„Open day”, oportunitate pentru preşcolari şi familii

Prof. Angela Ferenti


Școala Gimnazială Sîncraiu de Mureș
Structura G.P.N.Nazna, jud. Mureș
Grădiniţa „Albinuţa” din Târgu-Mureş întâmpină primăvara cum se cuvine, îmbinând activităţile
artistice cu cele creative şi recreative, în care sunt implicaţi atât preşcolarii şi educatoarele, cât şi părinţii
sau bunicii. Preşcolarii au dat startul proiectului educaţional „Târg de primăvară”, cei mici aducând
primăvara în grădiniţă şi redescoperind semnificaţia Mărţişorului, dar şi a programului „Open day”, o
modalitate prin care cei curioşi pot vedea şi experimenta, în fiecare joi, între orele 10-12 , realitatea din
„stup” prin activităţi şi jocuri educative, ateliere de pictură, teatru, aplicaţii practice,
muzicale, gastronomice şi sportive.

„Open day”, oportunitate pentru preşcolari şi familii


Programul ,,Open day” oferă o mare oportunitate viitorilor preşcolari pentru a se dezvolta într-o
grădiniţă foarte bine dotată, cu personal didactic foarte bine pregătit, oferind şi o altă perspectivă
comunităţii. Cei care au ,,spart gheaţa” au fost copiii din grupele mici, care au participat la atelierele de
creaţie. „Ziua Porţilor Deschise sau ,,Open day” oferă o mare oportunitate pentru potenţialii preşcolari şi
famiilile acestora de a vedea programul şi activităţile unei grădiniţe foarte bine dotată şi cu un personal
foarte bne pregătit. Dorim să promovăm imaginea unităţii noastre şi să dezvoltăm parteneriatul grădiniţă-
familie-comunitate. Copiii prezenţi au participat la atelierele de creaţie din grupele mici, unde doamnele
educatoare au dat startul primei încercări. Copiii vor descoperi prin joc şi creaţie cât de bine e la grădiniţă,
iar părinţii şi bunicii copiilor vor fi informaţi despre oferta grădiniţei, despre activităţile zilnice, despre
jocurile copiilor şi spotul atât de important în dezvoltarea fizică şi intelectuală a oricărui copil.Personalul
didactic este disponibil pentru a discuta despre orice începând de la înscriere în grădiniţă până la
absolvire. Ziua Porţilor Deschise oferă o perspectivă minunată comunităţii”,
Preşcolarii s-au pregătit cât de bine au putut pentru a-i întâmpina pe părinţii şi bunicii curioşi de a
vedea realitatea din „stup”.
În prima zi a programului „Open day” au fost prezenți la grădiniță şi reprezentanți ai Primăriei
Municipiului Târgu-Mureş, care au spus despre activitate că este demnă de urmat şi ne-a încurajat pe noi,
educatoarele, să continuăm, să realizăm activităţi creative-artistice, care le pun mintea la treabă celor
mici. „ Această activitate este una demnă de urmat.Sinceră să fiu, nu ştiu dacă în Târgu-Mureş s-a mai
adoptat la grădiniţe sau la alte unităţi şcolare, dar cred că este o ideea foarte bună, pentru că părinţii şi
bunicii pot să vină şi să vadă condiţiile educaţionale pe care această grădiniţă poate să le ofere copiilor
lor în viitorul apropiat sau mai mult decât atât chiar părinţii şi bunicii copiilor care deja frecventează
această grădiniţă. Pot să vadă modul în care preşcolarii îşi desfăşoară activitatea, ceea ce mi se pare
foarte interesant şi important. Ideea desfăşurării unor activităţi extracurriculare este foarte binevenită,
pentru că acest proiect antrenează atât cadrele didactice, cât şi copilaşii în tot felul de activităţi, de
primăvară, de curăţenie, de frumos, de cultură, dacă ne referim la serbările organizate”, a precizat I. C.,
viceprimar al municipiului.
„Open day”, o mică tradiţie la grădinița noastră
La ultima întâlnire, preşcolarii i-au întâmpinat pe viitorii lor colegi şi le-au făcut cunoştinţă cu
spaţiul de joacă. Copiii din grupele mici, îndrumaţi de educatoare au fost gazdele copiilor veniţi pentru a
face cunoştinţă cu spaţiul de joacă şi cu viitorii lor prieteni de joacă.
Activităţile s-au desfăşurat în sala de grupă sub îndrumarea educatoarelor. Acestea au constat în
experimentare, explorare şi joc.
Ghidul de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6-7 ani spune că printre
mijloacele folosite în activitatea cu copilul, jucăria ocupă un loc important, ea fiind necesară pentru a face
acţiunile copiilor reale: „şoferul” are nevoie de un „automobil”, „aviatorul” de un „avion”. Toate acestea
sunt legate de o particularitate psihologică interesantă, şi anume aceea ca trăirile celor antrenaţi în joc sunt
întotdeauna adevărate, sincere, acţiunile lor sunt reale. Menirea fundamentală a jucăriei este aceea de a
oferi copilului posibilitatea să acţioneze, exprimându-şi ideile şi sentimentele. Jucăriile reuşite îl
stimulează pe copil să gândească, ridică în faţa lui diferite probleme şi acest fapt contribuie la dezvoltarea

84
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

proceselor cognitive. Copiii, folosindu-se de cunoştinţele anterioare, tind în acelaşi timp să obţină
informaţii suplimentare, aşa se nasc nenumăratele întrebări ale căror răspunsuri copiii le rezolvă prin
explorare, care se realizează prin încercare şi eroare, dar şi implicarea tuturor simţurilor.
Părinţii care sunt în căutarea unei grădiniţe cât mai bune pentru copiii lor pot vedea prin intermediul
Programului „Open day” dacă grădinița corespunde cerinţelor.

85
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Imaginea din spatele imaginii

Prof. Anghel Daniela


C. N. V. ”N. Titulescu” din Slatina, jud. Olt
Imaginea unei şcoli este dată, ca la un puzzle, de un ansamblu de elemente. Astfel, când vorbim de
imaginea unei şcoli, ne vine in minte intâi aspectul exterior: o clădire spaţioasă, călduroasă, colorată viu,
dar respectând principiile ştiinţifice ale influenţelor culorilor asupra psihicului uman, curată, bine
intreţinută si cu mobilier adaptat vârstelor elevilor. Ne gândim la spaţiul verde din jurul şcolii, la terenul
de sport, la sala de sport din care răsună numai voie bună si aplauze, la cabinetele şcolare cu PC-uri
conectate la Internet, cu table interactive, astfel încât profesorii si elevii pot accesa soft-uri educaţionale
pentru simularea unor fenomene, pentru exersarea individuală a unor deprinderi, pentru testare, unde işi
pot prezenta proiectele. Vorbim de laboratoare dotate cu diverse truse experimentale ce permit elevilor
verificarea şi înţelegerea unor legi si unde ne privesc cu îngăduinţă, din tablourile lor, oameni ilustri din
toate domeniile si din toate timpurile.
O altă piesă a imaginii pozitive a şcolii o reprezintă elevii respectivei şcoli. Elevii cu toate
realizările lor: Evaluări Nationale, Bacalaureat, premii la diferite concursuri şcolare, rezultate la
olimpiade, participări la simpozioane, implicare in diferite proiecte educaţionale reprezintă mândria
şcolii. Pe de altă parte, mesagerii unei şcoli sunt toţi elevii din trecut cu rezultatele lor profesionale,
familiale si sociale. Nu de puţine ori vedem la un învăţător părinţi si copiii lor, elevi ai aceluiaşi dascăl.
Oamenii care au rămas cu imaginea (frumoasă sau negativă) a şcolii, a dascălilor ei, o transmit mai
departe colegilor de serviciu, prietenilor copiilor lor, guvernanţilor sau poate cititorilor lor .
Şcoala apare ca o constantă tematică în toată literatura universală, mari autori ca Charles Dickens
în “David Copperfield”, James Joyce în “Portret al artistului în tinereţe”, Ion Creangă în “Amintiri din
copilărie”, I.L. Caragiale în “Momente şi schiţe” s-au oprit asupra problemelor şcolii şi le-au ilustrat în
operele lor, lăsând să străbată ideea că instituţia nu este rea în sine dar este stricată de slujitorii ei, de
limitele acestora dar si de mentalitatea vremii. Dacă în aceste exemple avem o imagine negativă a
şcolii,în schimb, Edmondo de Amicis, în “Cuore - inimă de copil”, B. S. Delavrancea prin figura bunului
dascăl devotat misiunii, Domnul Trandafir, I.Slavici, prin “Budulea Taichii”, sau O. Goga prin cele
două chipuri evocate în “Dascălul” si “Dăscăliţa” dezvoltă o figură pozitivă a dascălului care a rămas
peste ani si va inspira multe generaţii de dascăli. Amintim in continuare şi de şcoala care schimbă destinul
, ca în cazul lui Niculae din romanul “Moromeţii” de M. Preda.
Astfel am ajuns la ultima, dar poate cea mai importantă piesă a imaginii unei şcoli şi anume dascălii
ei. Rolul dascălului nu se reduce doar la activitatea de la catedră, de transmiţător de cunoştinţe, ci
presupune mult mai mult şi anume asumarea unui rol de model (social, cultural, profesional etc.),
relaționarea cu niște oameni în devenire și cu familiile acestora. Dascălii au o menire specială deoarece
lucrează cu individualități psihice umane, aflate în plin proces de formare, ei trebuie să aibă o calitate
specială, responsabilitate și grijă în ceea ce privește comportamentul și intervențiile lor educative. Trebuie
să-și dedice timpul formării de caractere, timp pentru promovarea valorilor și a istoriei, a dragostei de ţară
şi neam, pentru promovarea respectului între colegi, respectului adulților, a spiritului de echipa si
aptitudinilor de cooperare, să creeze un climat stimulativ pentru desfășurarea activităților educative, să
creeze acel mediu concurențial între elevii clasei. Spiritul în care sunt formaţi copiii, valorile propuse
decid atitudinea lor de mai târziu în societate. Dascălul trebuie să fie un om inţelegător, atent, prietenos,
calm, cu simțul umorului, să impună respect dar să şi respecte , să-și iubească elevii si meseria, să
transmită compasiune şi învăţătura creştină „ comportă-te cu ceilalţi cum ai vrea să se comporte ei cu
tine”. Aceasta este imaginea care rămane imprimată în memoria elevilor, dar ea nu se regăseşte pe afişe,
la gazeta de perete; ea se trăieşte.
Pe de altă parte, profesorii şi învăţătorii trebuie să se pregătească în mod continuu, să urmeze
cursuri de superspecializări, şi să si aplice la clasă cunoştinţele dobândite astfel, să lucreze diferenţiat la
clasă ajutând şi pe cei rămaşi în urmă, dar si lucrând în plus cu cei capabili de perfomanţă. Adesea
profesorii trebuie să lucreze într-un un climat de stres, într-o permanentă concurenţă cu colegii de catedră,
dar să iniţieze, să desfăşoare si să mediatizeze în şcoală proiecte educaţionale si parteneriate şcolare.
În şcoala noastră s-au desfăşurat o mulţime de activităti prin care se poate spune şi că se
promovează imaginea şcolii, precum : acţiuni de orientare şcolară şi profesională: “Ziua porţilor

86
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

deschise”-UPB, vizită la “Orăşelul Cunoaşterii”- Bucureşti, participare la “Noaptea Cercetătorilor” –


Univesitatea din Craiova, vizite la muzee din mai multe oraşe ale ţării, mânăstiri si alte locuri de cultură,
sau promovarea activităților de voluntariat în rândul elevilor cu suportul părinţilor şi al cadrelor
didactice, cum ar fi ”Săptămâna fructelor şi legumelor”, sau activitatea de ECO FORMARE “LET’S GET
GREEN”, prin care se colectează deşeurile ce pot fi reciclate.
Iată cum imaginea şcolii noastre se intregeşte intr-un tot unitar, specific unei scoli de elită.

87
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII SCOLII

Prof. Anghel Mariana


Școala Gimnaziala nr.1 Belciugatele

Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi


interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate.
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza ținând cont , pe de o parte de stilul managerial al
conducătorului organizaţiei şi, pe de altă parte, de activitatea desfăşurată de angajaţi .
Imaginea organizaţiei poate fi gestionată în cel puţin şase moduri :
1. Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant.
2. Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea ,
simpatia , înţelegera şi sprijinul publicului .
3. Să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
4. Sa foloseşti sponsorizarea ;
5. Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
6. Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Directorul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă , folosind metodele şi tehnicile potrivite:
 Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
 Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a
exemplelor de bună practică în managementul instituţional;
 Inițierea de proiecte europene în vederea dezvoltării cooperării europene, a nivelului de
cunoștințe culturale ale elevilor și a diversificării metodelor de predare a cadrelor didactice;
 Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional;
 Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor entice;
 Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor
pe piaţa muncii, susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte
abilităţi;
 Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
descentralizare şi asigurare a calităţii educaţiei.
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii ,
utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje .
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde in mare masura de
creativitatea temei. Trebuie sa se raspunda la intrebarea “ Care este cea mai potrivita modalitate pentru a
atrage atentia publicului ? “ .
Prin creativitate, adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare originala pentru fiecare
public, se obtin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborata intr-o sedinta de brainstorming, pentru
ca este important sa se aiba in vedere toate ideile, fara prejudecati si sa nu fie infranata imaginatia.
Bibliografie:
1. Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000
2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996

88
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

ÎMBUNĂTĂȚIREA COMPETENȚELOR ELEVILOR PRIN PARTICIPAREA


LA PROIECTE

Prof. Anghelache Iulia-Nela


Liceul Teoretic ”Emil Racoviță”, Galați
La nivelul școlii noastre există o permanentă preocupare pentru realizarea progresului școlar și a
creșterii perfomanțelor absolveților noștri. În contextul unei mobilități deosebite pe piața muncii,
absolvenții trebuie să aibă deprinderile și abilităţile practice adecvate domeniului de pregătire, astfel încât
să fie capabili să se adapteze la schimbările care au loc în mediul socio-economic actual.
În planul de dezvoltare europeană am stabilit că formarea trebuie să conducă la consilierea elevilor
dar și a părinților privind interesul acordat procesului instructiv-educativ dar și la identificarea de noi
oportunități în alegerea carierei, prin accesibilizarea informațiilor referitoare piața forței de muncă din
Uniunea Europeană.
În urma analizelor efectuate de echipa de management, s-a identificat nevoia de a-i face pe elevi
conștienți de efectul poluării asupra mediului și de a găsi metode concrete prin care îl putem reduce cât și
de importanța de a fi cetățeni activi, în primul rând printr-un stil de viață sănătos și identificarea unor
probleme din școală sau comunitate și găsirea de soluții.
Ca urmare a acestei analize în anul școlar 2017-2018, Liceul Teoretic „Emil Racoviță” derulează 3
proiecte Erasmus+ KA2 Parteneriate pentru școli și este co-partener într-un proiect KA1 coordonat de
Letonia, in care 3 profesori vor participa in perioada 27.04-5.05.2018 la cursul „Gaming Power”
împreună cu profesori din alte 7 țări europene.
În cadrul proiectului KA2, „School Inclusion”, aflat deja in al doilea an de derulare, 12 elevi cu
vârste cuprinse intre 13-18 ani, însoțiți de două doamne profesoare au fost într-o Activitate de învățare,
predare și instruire în Grudziadz, Polonia (30.09-7.10.2017). Dincolo de activitățile legate de proiect,
elevii au avut ocazia sa cunoască tradiții și istoria unei țări mult încercate, ajungând la concluzia că avem
mult mai multe puncte în comun decât lucruri care ne separă. A fost o experiență foarte frumoasă in care
ne-am făcut mulți prieteni.(detalii pot fi găsite pe site-ul http://include--me.weebly.com/)
Anul acesta școlar au început 2 proiecte KA2, parteneriate între școli. Unul dintre ele, „Efficient
Usage of Natural Resources”, este coordonat de Liceul Teoretic Emil Racoviță. Scopul principal al
acestui proiect este de a a-i face pe elevi (și prin intermediul lor, comunitatea) conștienți de efectul
poluării asupra mediului și de a găsi metode concrete prin care îl putem reduce.
În perioada 2-3 noiembrie 2017 s-a derulat în Malaga, Spania, prima Întâlnire transnațională de
proiect la care au participat trei doamne profesoare. A fost o reuniune cu caracter organizatoric la care au
luat parte 14 profesori din cele 4 țări partenere. In cadrul aceluiași proiect, anul acesta va avea loc o
Activitate de învățare, predare și instruire la Rosarno Italia (februarie 2018), la care vor participa 4 elevi
si 2 profesori din liceul nostru. În luna mai așteptăm cu bucurie să fim gazde pentru 12 elevi însoțiți de
profesori din Italia, Spania Turcia. Detalii despre școlile partenere și activitățile proiectului pot fi găsite
pe site-ul http://eco-partners.weebly.com/news.html .
Al doilea proiect KA2 început anul acesta este Active „Pupils Become Active Citizens”, coordonat
de școala „Kaarialan Koulu”, Tampere,Finlanda. Acest proiect își propune să îi facă pe elevi conștienți de
importanța de a fi cetățeni activi, în primul rând printr-un stil de viață sănătos și identificarea unor
probleme din școală sau comunitate și găsirea de soluții. Prima Activitate de învățare, predare și instruire
a avut loc in Tampere, Finlanda in perioada 10-17 decembrie 2017. Au participat 6 elevi însoțiți de d-na
directoare și de încă două doamne profesoare. Elevii au participat la cursuri și au scris o broșura cu
rețete tradiționale sănătoase, pe care le-au și pus in practică. Următoarea Activitate de învățare, predare și
instruire va avea loc in Vila Verde, Portugalia (18-24 martie 2018), la care vor participa același număr de
elevi și profesori. Scopul principal al acestei reuniuni este de a prezenta campania anti-bullying și sporturi
naționale (in cadrul campaniei stil de viață sănătos).

89
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii şcolii prin managerul şcolar

Prof. Laura Anghelescu


Institutia scolara, asemenea oricarei alte institutii, trebuie sa aiba un conducator, un lider care sa ia
decizii si sa actioneze pe masura acestora, sa apere interesele celor ce sunt sub autoritatea lui si sa
mentina echilibrul si buna functionare a institutiei care i s-a dat in grija.
A fi manager, mai ales unul bun, ale carui rezultate pozitive sa se rasfranga asupra activitatii scolii,
inseamna sa fii un membru eficace al echipei pe care o reprezentati, un om cu o gandire independenta si
constructiva, un purtator de cuvant al invatamantului, o persoana capabila sa ia decizii si sa rezolve
probleme, un negociator, un bun cunoscator al problemelor financiare. Munca directa cu oamenii e una
dintre cele mai dificile. Nu e usor sa colaborezi, sa discuti cu ei, sa le identifici temerile, potentialul. Nu e
usor sa ii ajuti sa creasca profesional. Nu e usor sa le fii un model. Pentru ca un manager este un model.
Pentru a crea un colectiv puternic si viabil prin autoadministrare, managerul trebuie sa scoata in evidenta
realizarile acestuia si sa recunoasca public contributiile individuale ale membrilor sai. In mod cert a fi
manager a devenit o profesie care necesita atat cunostinte teoretice, cat si practice in domeniul in care se
exercita aceasta functie. Managerul scolar trebuie sa fie capabil sa aplaneze orice conflict, oferindu-le
subalternilor libertate in gandire, independenta in actiuni, el trebuie, in acelasi timp, sa insiste asupra
luarii deciziilor in grup, imbinand astfel loialitatea fata de membrii colectivului cu cerintele impuse de
stiinta manageriala. Uneori, in calitate de conducator, trebuie sa fii ferm si sa starui asupra propriului
punct de vedere, chiar daca acesta nu coincide cu cel al colegilor, ori, luarea deciziilor este o procedurã
care presupune asumarea unei responsabilitati si implica constientizarea consecintelor pe termen lung.
Conducatorul unei scoli trebuie sa fie cadru didactic care sa fii urmat cursuri de management
educational si care sa aiba o vechime care sa-i asigure cunoasterea suficienta a institutia pe care urmeaza
sa o conduca. In acest fel el poate cunoaste din interior punctele tari si slabe ale scolii pe care o conduce
si poate trasa impreuna cu consiliul de administratie noi directii de dezvoltare.
A conduce o unitate, indiferent de domeniu, presupune exercitarea unor functii cum sunt:
diagnoza, prevederea, decizia, planificarea, organizarea, coordonarea, controlul, indrumarea, evaluarea si
altele. Astfel, conducatorii trebuie sa fie pregatiti in domeniul managerial şi cu experienta in domeniul
invatamantului si al educatiei.
In invatamant arta conducerii este foarte importanta intrucat pune in evidenta mai bine
personalitatea conducatorului, iar exemplul sau personal are un rol esential in realizarea obiectivelor
stabilite pentru unitate. Arta de a conduce reprezinta de fapt arta de a lucra cu oamenii, adica dimensiunea
nou, moderna si distincta a conducatorului de unitate de invatamant.
Pentru a lucra cu elevii si cadrele didactice, conducatorii din invatamant au nevoie de cunostinte
speciale din domeniul educatiei adultilor, copiilor, tinerilor. Succesul managerului din invatamant
depinde de capacitatea de a orienta, organiza, indruma şi motiva colaboratorii, subalternii pentru
realizarea optima a obiectivelor propuse. Specific scolii este faptul ca managerul conduce doua mari
categorii de oameni, respectiv elevi si cadre didactice. Aceasta presupune pentru manager o adoptare
permanenta a principiilor managementului, a stilului de conducere, a capacitatii de intelegere in functie de
segmentul la care se refera problemele scolii.
Managerul este dator sa instaureze in scoala un climat favorabil muncii, asigurand o stare de spirit
cat mai buna pentru desfasurarea activitatilor intr-un mod placut, eficient, cu randament si satisfactii
maxime. Recunoasterea de catre manager a muncii bine facute de subalterni si acordarea sprijinului exact
atunci cand este nevoie, determina cresterea increderea in fortele proprii si dorinta de realizare a sarcinilor
cat mai bine.
Rolul managerilor scolari vazut ca un model de comportare asociat pozitiei sociale respective,
reprezinta asteptarile membrilor organizatiei fata de manager. Astfel managerul are rolul de: reprezentant
al comunitatii educative, presedinte al Consiliului Profesoral si al Consiliului de Administratie, ordonator
de credite, decident, organizator, mediator, evaluator, membru al comunitatii educative si
locale, cetatean.
Un bun manager trebuie sa prezinte o buna capacitate de a preveni si rezolva conflictele prin
mediere, ascultare cu rabdare, impartialitate, dreptate, toleranta, intelegere. Comportamentul acestuia

90
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

trebuie sa fie unul civilizat, sa prezinte respect fata de semenii sai, amabilitate, onestitate, incredere in
oameni, cooperare, obiectivitate in aprecieri, spirit de observatie, stapanire de sine, generozitate,
disciplina, optimism ,curaj.
Deci, un manager bun asigura o imagine favorabila scolii, pe toate planurile.

Bibliografie:
1. Andronicescu, A., Managementul schimbarilor, Bucuresti: Editura ALL, 1998
2. Abacioaiei, Dan şi Andrei, Adina, Ghidul directorului de scoala , Bacau, Editura Casa Corpului
Didactic, 2004;
3. Chirica, S., Inteligenta organizatiilor. Rutinele si managementul gandirii colective, Cluj-Napoca:
Presa Universitara Clujeana, 2003.
4. Orţan, F, Marcu, Vasile, Deac, Adina, Emilia, Managementul activitatilor extracurriculare,
Editura Universitatii din Oradea, 2003.
5. Stoica, M., Pedagogie si psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 2001
6. promep.softwin.ro/promep/news/show/4350
7. www.scoala10sm.ro/index

91
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

COPIII EDUCAȚI SALVEAZĂ MEDIUL

Prof. înv. primar Anghelina Georgica


Școala gimnazială ,,Mihai Viteazul” Călărași, jud. Călărași
Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizației
Mondiale a Sănătății (OMS), sănătatea individului este definită drept ,,o stare de bine fizică, mentală și
socială, și nu doar absența bolii sau a infirmității”.
Educația pentru sănătate la nivelul școlii reprezintă una din principalele căi de promovare a
cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare a atitudinilor și
deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil și sănătos. În multe țări educația pentru
sănătate este obligatorie în școli, începând din clasa întâi până în a douăsprezecea, folosindu-se pentru
fiecare ciclu de dezvoltare programe și materiale didactice adecvate vârstei.
Transpunerea în practică a programului ,,Educație pentru sănătate în școala românească’’ pornește
de la premisa că nu numai din partea unor copii sănătoși se poate aștepta un randament școlar optim, iar
mai târziu o inserție profesională și socială. Necesitatea educației pentru sănătate în rândul elevilor este
impusă, în primul rând, de finalitățile acesteia. Am în vedere aici atât competențele generale, cât și
competențele specifice urmărite de educația pentru sănătate în școală. Printre competențele generale, se
numără:
a) ridicarea nivelului de cunoștințe medicale la elevi în ceea ce privește promovarea unui trai
sănătos, protecția mediului ambiant și prevenția bolilor;
b) formarea și dezvoltarea unor comportamente corecte care să promoveze sănătatea;
c) formarea unor atitudini pozitive și crearea unei poziții active față de sănătatea individuală și față
de problemele sănătății publice etc.
Competențele educației pentru sănătate sunt:
• Utilizarea limbajului specific educației pentru sănătate;
• Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătății personale și a mediului.
• Dezvoltarea capacității de a rezolva situații problemă privind sănătatea și mediul;
• Investigarea și rezolvarea unor probleme vizând sănătatea.
Competențe specifice, se pot aminti:
-apărarea și întărirea sănătății personale și colective;
-însușirea de către elevi a cunoștințelor cu privire la igiena individuală și de grup;
-însușirea de cunoștințe cu privire la mediul ambiant în care trăiesc elevii;
-formarea unor deprinderi de alimentație rațională;
-formarea deprinderilor igienico-sanitare;
-însușirea de cunoștințe și formarea unor deprinderi elementare cu privire la prevenirea bolilor, la
evitarea abuzului de medicamente și cunoașterea principalelor semne de boală.
La capitolul Igiena personală, am urmărit următoarele obiective:
-Să identifice tipuri de boli și pericolul acestora pentru sănătate, folosind un limbaj simplu;
-Să identifice factorii interni și externi care determina starea de boală;
-Să identifice aspectele fizice și comportamentele omului sănătos;
-Să aplice conștient reguli pentru menținerea sănătății acasă, la școală, în comunitate;
-Să găsească soluții proprii pentru rezolvarea problemelor de sănătate specifice vârstei.
În comunicarea, însușirea și evaluarea cunoștințelor, am aplicat o serie de exerciții, jocuri, ca de
exemplu:
Exersăm!
Numește fiecare deget.
Cum ne păstrăm unghiile curate?
Cum ne protejăm mâinile atunci când suntem nevoiți să le folosim în gospodărie, la grădinărit, la
strânsul gunoiului etc.?
Mâinile murdare au un dușman, un mic ,,terorist”, care se hrănește cu pielea mânuțelor, până le
îmbolnăvește grav.
Desenăm și colorăm!

92
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

-Desenează obiectele folosite pentru îngrijirea mâinilor și a unghiilor.


-Colorează în roșu – degetul mare, în albastru - degetul arătător, în verde – degetul mijlociu, în
galben - inelarul, în maro – degetul mic.
-Folosește-ți degetelele pentru a desena ceva drag.
-Desenează mâna dreaptă pe o hârtie colorată și participă cu colegii tăi la construirea unui ,,Copac
al mânuțelor’’. Scrie numele tău, roag-o pe doamna învățătoare să-ți noteze și data nașterii.
Consider că, prin îndeplinirea acestor obiective, Programul ,,Educație pentru sănătate în școala
românească’’ va conduce școala și sănătatea spre înfăptuirea celebrului dicton latin ,,Mens sana in
corpore sano’’, care sintetizează o adevărată filosofie a educației pentru sănătate fizică, morală și
spirituală a tinerei generații.
Educația pentru sănătate se află într-o strânsă interdependență cu:
-educația pentru mediu, care își propune dezvoltarea conștiinței, a simțului responsabilității finite
umane în raport cu mediul și problemele sale;
-educația pentru pace, care presupune cultivarea unor atitudini superioare, formarea oamenilor
pentru evitarea conflictelor;
-educația nutrițională, întâlnită ca disciplină de învățământ sau ca activitate extrașcolară vizând
cunoașterea alimentelor sau a substanțelor nutritive, producerea și conservarea acestora;
-educația pentru timpul liber, care include componente axiologice de natură culturală, artistică,
turistică, socială, sportivă, care țintesc un mod util și formativ de petrecere a timpului liber.

Bibliografie:

1.Ioan Nicola, Farcaș Domnica, Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică, Editura
Didactică și Pedagogică, București,1993.
2.Momanu M., Teoria educației, Editura Polirom, Iași.
3.Vaideanu G., Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politehnica, București.
4.Dimitriu - Tiron Elena, Dimensiunile educației contemporane, Institutul European, 2005.

93
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

STEP BY STEP O ALTERNATIVĂ EDUCAŢIONALĂ PENTRU COPIL ŞI


FAMILIA LUI

Prof.înv. preşc. Angheluş Lenuţa Mirela


G.P.P. Nr.11 Satu Mare

,, Eu sunt copilul.Tu ţii în mâinile tale destinul meu.Tu determini în cea mai mare măsură,
dacă voi reusi sau voi eşua în viaţă ! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire.
Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvantare pentru lume ! “din Child’ s Appeal
Această rugăminte a copilului, acest apel ne atrage atenţia asupra importanţei familiei şi a primilor
educatori în ceea ce priveşte calea spre fericire în viitor.
Să încercăm să ne imaginăm cum se simte cu adevărat un copil care pătrunde pentru prima dată în
gradinită, într-un mediu de cele mai multe ori necunoscut. …
Fiecare copil are nevoi, dorinţe şi emoţii. De modul în care acestea sunt receptate şi li se răspunde,
de experienţele pe care le trăieşte copilul în relaţiile cu persoanele din anturajul său imediat, depinde
decisiv atitudinea sa ulterioară faţă de viaţă. Copiii sunt diferiţi: temperamental, caracterial, aptitudinal,
astfel încât nici performanţa lor nu va fi egală în toate domeniile. De timpuriu, pentru o evoluţie
armonioasă a copilului, mediul educativ trebuie să fie pregătit să se confrunte cu contexte de genul
implicat la început, manifestând atitudini constructive comportamental.
Modul în care educatoarele şi părinţii lor reacţionează la nevoile copiilor, stimulează sau inhibă
dezvoltarea abilităţilor sociale şi emoţionale ale acestora. Dezvoltarea afectivă a copiilor este la fel de
importantă ca şi dezvoltarea fizică, cognitivă, socială şi a limbajului şi presupune tot atâta sprijin şi
sensibilitate din partea părintilor şi educatorilor.
Fiecare copil este diferit şi nu poate fi comparat ,,decât cu sine însuşi” şi totuşi câteva lucruri
esenţiale îi fac să se asemene: toţi au nevoie de dragoste, de securitate, de îngrijire şi de exerciţiu.Orice
individ îşi poate dezvolta o inteligenţă dacă este bine motivat, dacă trăieşte într-o cultură care preţuieste
acea inteligenţă şi dacă există resurse umane şi artefacte pe care le poate folosi şi prin metodele şi
procedeele specifice alternativei step by step în gădiniţă, se poate oferi fiecărui copil posibilitatea de a trăi
succesul şi de a fi motivat.
Grădiniţa este capabilă să respecte interesele spontane ale copilului şi modurile sale fireşti de
exprimare, poate respecta entuziasmul pentru activităţile fizice, creative, arte şi joc şi să dea ocazia
copilului de a se manifesta prin acestea.
Programul STEP BY STEP este destinat copiilor de 3-6 ani şi familiilor lor, iar programa îmbină
anumite practici europene existente, legate de educaţia în copilarie cu alte dimensiuni cum ar fi
individualizarea experientelor. Acest program recunoaşte, respectă şi sprijină rolul părintelui ca prim
educator al copilului său. Toţi copiii beneficiază de pe urma unei relaţii pozitive, prieteneşti între familie
şi grădiniţă, încrederea şi motivaţia lor creşte, având un sentiment al implicării adulţilor care sunt
importanţi pentru ei în favoarea bunăstării lor.
Accentul pus pe participarea familiei în cadrul programului Step by Step este şi el o particularitate
unică. Prin programul Step by Step se emite convingerea că familiile au cea mai mare influneţă asupra
copiilor şi că ele sunt educatorii lor primari. Familiile doresc binele copiilor lor, urmărind ca ei să devină
cetăţeni realizaţi şi plini de succese. De aceea familiei trebuie să-i fie permis să joace un rol indispensabil
în procesul educaţional şi să ofere ajutor la dezvoltarea experienţelor de asimilare şi învăţare din cadrul
programului. Programul Step by Step promovează participarea familiei în modalităţi variate.
În primul rând invitarea părinţilor să participe ca voluntari activi la activităţile educaţionale din
grupă, implicarea lor în îmbogăţirea centrelor de activitate cu materiale necesare . Apoi participarea la
diferite evenimente, proiecte, în mod concret şi real.
Ca formatori de viitori adulţi ,,avem datoria de a oferi sprijin părinţilor care nu se descurcă în rolul
lor parental, chiar dacă nu îşi doresc acest lucru. Dar mai ales avem datoria de a ne oferi ajutorul copiilor
care nu şi-au găsit încă un pilon de sprijin într-o persoană adultă, capabilă să confirme, să răspundă
tristeţii, o persoană să-i ajute să-i ierte pe cei ce le-au provocat suferinţa şi să găsească resurse de bucurie.

94
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Pas cu pas am descoperit odată cu copiii că grădiniţa poate fi un loc unde se petrec lucruri minunate
dacă echipa de educatoare este deschisă să încurajeze iniţiativa şi autonomia copiilor, să observe cum
învaţă copiii şi să respecte stilul propriu de învăţare , să le asculte părerea şi să ţină cont de ea, să
adapteze predarea în funcţie de experienţa şi interesele copiilor, să ofere un mediu de lucru constructiv şi
relaxant, dezvoltând cu părinţii o relaţie de colaborare, conştientizându-i că doar formând împreună o
echipă putem să –i ajutăm pe copiii să progreseze pas cu pas.

Bibliografie:
1. Dolto Francoise, ,,Ce să le spunem copiilor când sunt foarte mici, când sunt trişti , când
sunt bolnavi, când se bucură”, Bucureşti editura Trei, 2005;
2. Goleman Daniel, ,,Inteligenta emoţională”, Bucuresti, editura Curtea Veche, 2008;
3. Housen Kirsten A., Kaufmann Roxane K , Burke Walsh Kate’
4. ,, Crearea claselor orientate după necesităţile copilului”, editura Cermi, Iaşi , 1999.
5. Coordonator Horatiu C.Catalano,,Alternativele educationale”-fundamentari teoretice si
practice, , ed. Karuna , Bistrita, 2008;
6. J.Elias Maurice ,Steven E.Tobias, Brian S.Friedlander, ,,Inteligenţa emoţională în educaţia
copiilor”, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2007;

95
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii prin activități cultural-educative

Ani Alexandra Monica


Școala Gimnazială ,,N. Bălcescu”
Oradea, Bihor

Necesitatea organizării de activități cultural-educative deriva direct din structura si necesitățile


interne ale educabilului – a ,,Măriei Sale Copilul”. Transpunerea cantității de informații teoretice in
aplicații relevante pentru specificul comunității din care facem parte împletit cu necesitatea asimilării de
drept a acestor specificități își are drept manifestare activitățile cu caracter cultural-educativ. Însă orice
activitate educativă desfășurată sub umbrela organizatorică a unui cadru didactic are drept premiză
implicarea totală a cadrului didactic în toate rolurile lui de organizator, supraveghetor, coordonator,
educator - asumându-și pe deplin libertatea si forța creației si a implicării entuziaste. În egală măsură
rezultatul activității sale este nul sau invalidat dacă nu este promovat în cadrul comunității, implicit
realizându-se promovarea imaginii școlii.
Pe drept cuvânt managementul activităților cultural-educative , este inclus în categoria
managementului participativ (Joița E. p 96) deoarece teoretic el indică acceptarea, împărtășirea ideilor,
aspirațiilor, strategiilor la nivelul unui grup. Participarea este un proces de care va ține cont profesorul în
organizarea atragerii elevilor în management prin: cunoașterea problemelor proiectului, identificarea
aspectelor ce-i interesează, motivarea necesității participării, acumularea de noi informații, implicarea
efectivă în sens critic, creativ, constructiv , precum și evaluarea activității. Evident că în funcție de nivelul
de vârstă, de activitățile propuse, de timpul necesar alocat fiecărei activități, cadrul didactic va fi acela
care va decide până la ce nivel, ce și cum se poate implica un elev sau părinții precum și instituțiile cu
care colaborează. Dacă participanții la activitate provin din medii diferite, promovarea activității va fi mai
eficientă deoarece aria de răspândire va atinge medii diferite de interese ale comunității.
Indubitabil înainte de toate primul pas este analiza nevoilor grupei de elevi. Reușita si impactul este
direct proporțional cu capacitatea de analiză inițială a specificului grupului: mediu social, economic,
cultural, aspirațiile elevilor si a familiei, gradul de implicare in cadrul proiectului, dar relevant este in
egală măsură istoricul implicării grupului in activități cultural-educative anterioare. ,,Cunoașterea elevului
constituie o condiție fundamentală a organizării eficiente a procesului de învățământ, acest fapt fiind
demonstrat de întreaga istorie a gândirii psihologice și pedagogice.” (Bochiș E., 1996 , p5)
Orice organizator de activități cultural-artistice este, de fapt, un manager capabil sa planifice
activități, sa coordoneze participanți, să găsească resurse, să identifice modalități de promovare și să
realizeze într-un mod obiectiv evaluarea finală în vederea stabilirii eficienței ei și a oportunității reluării
sau reeditării ei. Conform definiției dată de cercetători în domeniul educațional ( Joița E. p 43) managerul
întrunește condițiile unei profesiuni, pentru că necesită o pregătire, urmărește obținerea unor rezultate prin
eforturi comune, solicită participarea continuă, un complex de cunoștințe teoretice și practice, de
capacități și competențe.
Nu lipsită de importanță este și abordarea dezvoltării și menținerii imaginii și prestigiul unei
instituții de învățământ cu și prin exemple pozitive, de succes, a căror protagoniști să fie beneficiarii
sistemului de formare și educare.
Rezultate:
• va fi creșterea interesului și implicării în promovarea imaginii școlii în mass-media, în conștiința
colectivă și în istoria emoțională a societății;
• fi dorința de implicare și ( a se) promovare în/prin următoarele activități;
• activitățile următoare se vor realiza la inițiativa și cu participarea unui număr mai mare de elevi,
părinți, cadre didactice, reprezentanți ai organizațiilor și instituțiilor de cultură.
Promovarea imaginii școlii nu element de noutate în sine, decât din prisma modalităților de
realizare și a eficienței lor dată de feedback-ul din partea comunității.
Rămâne valoros și azi principiul moral al filozofiei politice formulat de Mahatma Ghandi: ,, Să
gândim pentru mâine, dar să acționăm pentru astăzi.” Să acționăm azi, deoarece acest lucru poate să
producă schimbări în mental, în valori, în stilul de viață.
1. Filimon, L.( 2001), Psihologia educației, Editura Universității din Oradea

96
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

2. Bonchis E. (1996), Cunoașterea de sine și de altul, Universitatea din Oradea


3. Cabin, Philippe (2010), Comunicarea, Collegium, Polirom
4. David, George (2008), Tehnici de relații publice, Collegium Polirom
5. Neacșu I. (2010), Introducere în psihologia educației și a dezvoltării, Polirom
6. Joița E. (2000), Management educațional, Polirom
7. Szasz-Butiri E. (2004), Managementul activității didactice, Editura Universității din
Oradea

97
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Activitati antiviolenta la Colegiul Eonomic Buzau

Prof. ANTON ADRIANA


Colegiul Economic Buzau
Elevii clasei a XII- a I, de la Colegiul Economic Buzau, împreună cu dirigintele clasei, prof. Anton
Adriana, au desfasurat o activitate cu tema “Comunicare si conflict - forme de rezolvare a
conflictelor”
Tema a vizat integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării personale şi
profesionale, pentru acceptarea diferentelor si armonizarea relatiilor interumane in scoala si in afara ei.
Pentru inceput, dirigintele clasei a prezentat ce inseamna o situatie conflictuala din perspectiva
cadrului didactic. Pentru profesori, situatiile conflictuale constituie unele dintre cele mai grele teste de
abilitate si deontologie profesionala, dat fiind ca o situatie conflictuala are implicatii atât asupra canalelor
de comunicare, cât si asupra mediului în care evolueaza participantii. In continuare, activitatea a
presupus definirea termenului de conflict, identificarea tipurilor de violenta, cauzele ce pot determina
conflictele, barierele in comunicare. Conflictul poate fi definit ca stare ce se caracterizează prin
manifestarea unor tensiuni acumulate în timp sau determinate de factori de moment, între două persoane
sau două grupuri ce au fie aceleaşi interese, fie interese diferite, care nu au găsit modalităţi de înlăturare a
acestora.
Cele mai frecvente surse ale conflictului sunt:
• percepţii greşite ale unor situaţii datorate prejudecăţilor, diferenţelor de intenţii şi de interese,
• competiţie exagerată, agresivitate,
• discrepanţe în cultura organizaţională (valori, norme, modele),
• criterii diferite de definire a performanţei, ambiguitatea definirii ariilor de autoritate şi
responsabilitate, diferenţe de mediu înconjurător.
Nu trebuie să ocolim conflictele cu orice preţ, pentru că ele ne conduc, de fapt, la schimbare, ci doar
să fim conştienţi de blocajele care pot să apară în grupul de elevi .
În clasă conflictele pot izbucni din următoarele cauze:
• exacerbarea spiritului competitiv;
• atmosfera de intoleranţă;
• slaba comunicare dintre elevi şi dintre aceştia şi profesor;
• exprimarea greşită a emoţiilor;
• absenţa capacităţii de rezolvare a diferendelor;
• manifestarea greşită a autorităţii profesorului.
Comunicarea face posibila coexistenta oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple
de a stabili un contact cu ceilalti. Comunicarea directa intre oameni este realizata prin intermediul
cuvintelor sau a gesturilor iar pentru a face un schimb de idei sau pentru a impartasi cunostinte cu
persoane aflate departe, exista mijloacele cu ajutorul carora sa se transmita informatiile la distanta.
Lectia s-a incheiat prin formularea mesajelor de tip “EU”, care ar trebui utilizate pentru a stinge
conflictul aparut. Conflictul are mai multe şanse de soluţionare dacă: atenţia se concentrează pe problemă
şi nu pe persoanele implicate; emoţia şi teama sunt controlate; între părţi au existat relaţii de prietenie
înaintea izbucnirii diferendului, participanţii au cunoştinţe şi deprinderi de rezolvare a conflictului sau
cineva calificat îi ajută să-l depăşească.

98
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

ÎNVĂŢĂM SĂ NE RECRE(E)ĂM !

PROFESOR PSIHOPEDAGOG: ANTON ELENA


ŞCOALA GIMNAZIALĂ „CAROL I” CĂLĂRAŞI
ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIAL INTEGRAT

Acest proiect a fost realizat împreună cu elevii clasei a VIII-a B din învăţămantul special din
Călăraşi, pentru a fi prezentat la activitatea Cercul Pedagogic din cadrul Şcolii Gimnaziale „Carol I”
Călăraşi – învăţământ special integrat. Este un proiect de dezvoltare personală adresat elevilor cu
deficienţe moderat/uşoare, adolescenţilor cu dificultăţi de învăţare şi părinţilor acestora.
Învăţarea recreării prin recreare, este un mod pe cât de simplu, pe atât de eficient de a stimula
resursele personale proprii fiecarui copil/adolescent, de a pune în valoare abilităţi, pe care elevul le are
deja, de a aşeza copiii în situaţii create din imbinarea celor familiare mediului lor cu cele noi,
surprinzătoare, dar adecvate vârstei lor, astfel încât fiecare elev să obţină succes. Beneficiile obţinute
sunt: reducerea anxietăţii, creşterea stimei de sine, minimalizarea etichetărilor, creşterea gradului de
colaborare între copii şi adolescenţi şi scăderea gradului de competitivitate.
Dezvoltarea personală include activități și expereințe care au scopul de a îmbunătăți starea de
conștientizare, dezvoltarea talentelor și abilităților personale, îmbunătățirea calității vieții, contribuirea la
realizarea aspirațiilor și viselor personale. Cunoscut și sub denumirea de „self help” sau „evoluție
personală”, conceptul de dezvoltare personală include și acitivăți formale sau informale pentru a dezvolta
în alții roluri precum cel de profesor, ghid, consilier. (WIKIPEDIA – Dezvoltarea personală).
În Dezvoltarea personală se folosesc variate domenii ale Consilierii şcolare, Consilierii psihologice
și Psihoterapiei. Hipoterapia – Terapia cu cai; Artterapia –Teatru și Consilierea Părinţilor sunt trei
exemple eficiente pentru dezvoltarea personală a copiilor și adolescenţilor cu și fără dizabilităţi, dar cu
diferite probleme emoţionale, comportamentale sau de motricitate.
Proiectul „Învăţăm sa ne recre(e)ăm!” cuprinde trei activităţi:1. Motricitate si probleme emoţionale
(timiditade, stimă de sine scăzută) – „Pot să am încredere!”; 2. Dezvoltare personală prin Artterapie –
Teatru (adaptare după Povestea băieţelului căruia îi plăcea să deseneze); 3. Consilierea părinţilor –
„Înteleg părinţii”.
Hipoterapia sau terapia cu ajutorul unui cal implică aşezarea copilului pe cal și răspunsul acestuia la
mişcările de legănare ale calului. R.Zazzo (1970) considera că educând motricitatea înseamnă a-l pregăti
pe copil pentru sarcini profesionale, dar înseamnă în acelas timp, a-i ameliora echilibrul fizic și mintal, a-i
da gradat stăpânire pe corpul său, a-i multiplica relaţiile eficiente cu lucrurile si relaţiile armonioase cu o
altă persoanã. Scopul activităţii noastre a fost stimularea componentelor de bază ale psihomotricităţii
(coordonarea şi echilibrul) şi conştientizarea propriilor trăiri (emoţii).
Obiectivele activităţii au fost:
- Formarea abilităţilor de echilibru, coordonare, conştientizare a corpului şi controlul acestuia.

99
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

- Formarea atitudinii de răbdare, calm, amabilitate.


- Asumarea responsabilităţii in respectarea regulilor.
- Respectarea instrucţiunilor.

Art-terapia foloseste tehnici creative precum desenul, pictura, modelajul, teatrul, dansul, muzica sau
marionetele, pentru a ajuta fiecare persoană să se înţeleagă pe sine, să se elibereze de anxietătile
acumulate, de tensiuni și să faciliteze comunicarea şi relaţionarea. Procesul creativ ajută oamenii în
dezvoltarea abilităţilor personale si interpersonale (comunicare, relaţionare, inteligenţa emoţională), în
cresterea stimei de sine și a autoconştientizării, în gestionarea comportamentului și reducerea stresului, în
dezvoltarea capacităţilor cognitive prin stimularea atenţiei, imaginaţiei și a gândirii. Obiectivele
dezvoltării personale prin teatru, pe care noi ni le-am propus au fost: stimularea gândirii critice, a gândirii
laterale, prezentarea informaţiilor, stimularea optimismului, comunicarea sentimentelor şi transmiterea
emoţiilor și au fost atinse şi cu ajutorul Metodei Pălăriilor Gânditoare. Comunicarea non-verbală, în cazul
nostru, este vehiculul obiectivelor de mai-sus și a evidenţiat mesajul transmis de personaje, oferind
libertate de „exprimare” tuturor, facilitând empatia de ambele părţi: actori şi spectatori.
Consilierea părinţilor este o activitate care se referă la organizarea unui sprijin pentru familiile
copiilor, pentru asigurarea succesului în comunicarea intrafamilială şi în rezolvarea situaţiilor
conflictuale. Scopul acestei activităţi: conştientizarea importanţei muncii în echipă, a respectării regulilor
şi a disciplinării pozitive, obiectivul urmărit fiind sensibilizarea participanţilor, părinţi şi copii, asupra
efectelor pozitive ale lucrului în echipă: comunicarea, valorificarea propriilor resurse, implicarea activă în
îndeplinirea sarcinii.

100
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI

Liceul Tehnologic ,Sat Puiesti –


Gradinita Cetatuia
Ed. Anton Gina

Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educative atât pentru copii cât
ș ipentru părinți.Misiunea noastră , a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil,
capabil să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie,rasă deci să
ofere șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor.
Promovarea imaginii grădinitei noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituționala . Prin oferta educaționala grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleaga
acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii.Activitățile extracurriculare au un
conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de
participare la viața și activitatea comunității locale.Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere,
voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor.Aceste activități au
character ocazional și iau forme foarte variate . Dintre activitațile desfășurate în gradinița noastră
amintesc doar câteva:
- Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
- Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
- Excursii, drumeții, plimbări;
- Vizite la diferite instituții din oraș;
- Participare la concursuri locale, judetene, naționale și international avizate de MEN
Acest tip de activități îi antrenează pe copii,îi apropie de grădiniță,îi determină să o îndrăgească și
mai mult.
Pentru ca oferta noastrăsă fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil atât în interiorul
grădiniței cât și in curtea acesteia.Nu este sufficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de
părinți și copii .Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența
cadrelor didactice, reursele materiale ale grădiniței,cadrul ambiental, proiectele educaționale și
parteneriatele în care grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai
importanți factori in actul educational:copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența
sistematică a părinților și a comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a
copiilor.În toate tipurile de activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de
grup și al relației grădiniță- familie- comunitate.Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare,de
incredere și prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă.Unele activități au efecte imediate, pe plan
cognitiv, emotional, relational dar trebuie subliniat faptul că influenta acestor activități nu se exprimă în
activități singulare ci prin sisteme de activități de diferite tipuri , intr-o succesiune gradată.Motivația unor
activități de parteneriat este înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener
egal și consecvent în formarea viitorului cetățean .Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri
locali sunt , de obicei foarte atractive, iar copiii participă active și eficient la acestea . Pentru ca
parteneriatele să funcționeze este nevoie de respect încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile
acțiunii ș istrategiilor de atingere a acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.
În acest an școlar derulăm o serie de parteneriate cu comunitatea locala prin care promovam
imaginea grădinitei noastre.Amintesc câteva dintre acestea:
1.,,Împreună pentru copiii nostri”- parteneriat cu familia
2.,,Micul creștin” – parteneriat cu Biserica
3.,,Pas cu pas spre viata de scolar”- parteneriat cu scoala
Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un act educational de calitate care să
contribuie la formarea unei personalităti a copilului independente și creative, la formarea unor copii
sănătoși , activi, eficienți , cooperanți care să se adaptezeușor la regimul școlar și la orice situație în viață.

101
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

102
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii

Prof.nv.primar Anton Ioana Codruța


Șc.Gimnazială Nr.3 Stâncești
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde în mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la întrebarea “ Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
atrage atenția publicului?“. Prin creativitate,adică prin folosirea de cuvinte și simboluri într-o abordare
originală pentru fiecare public, se obtin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborată într-o sedință
de brainstorming, pentru că este important să se aibă în vedere toate ideile, fără prejudecăti și să nu fie
înfrânată imaginația.
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de
cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc.
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o
parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
angajaţi .
Imaginea școlii ca organizaţie poate fi gestionată în cel puţin şase moduri :
-să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
-să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
înţelegera şi sprijinul publicului .
-să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
-să foloseşti sponsorizarea ;
-să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
-să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţa,prin intermediul relaţiilor
publice şi publicităţii, în cadrul strategiilor de marketing constituie un obiectiv deosebit de important,
deoarece contribuie fundamental la creşterea numărului de solicitări de servicii specifice prestate, dar şi a
calităţii percepute a acestora. În termeni de marketing, în promovare sau relaţii cu publicul, directorul este cea
mai importantă persoană. Directorul este personificarea şcolii, şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are
rolul de a descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
Directorul îsi comunică viziunea sa personalului şcolii. Comunicarea internă este unul din cele mai
importante moduri de promovare a şcolii. Este startul într-o strategie de promovare. Directorul va avea
nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală. Dar viziunea sa va trebui împărtăşită şi aprobată de
reprezentanţii în teritoriu ai ministerului. Aceştia din urmă pot ajuta marketingul în şcoală.
În ceea ce privește activităţile de formare şi promovare a imaginii şcolii prioritate au:
• difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele
educaţionale (interne şi internaţionale), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
• consilierea elevilor, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
• dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;
• promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio, internet).
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei publicităţii ,
utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje .

103
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Bibliografie:
1. Drăgan,I. , Paradigme ale comunicării de masa, Editura Șansa, București, 1996
2. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicării, București, Editura
Comunicare.ro,2004
3. Rus,Flavius Cătălin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice,Iași, Editura
Institutului European,2002

104
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII PRIN ACTIVITĂŢILE


EXTRACURRICULARE

PROF. IONICA ANTON, ŞCOALA GIMNAZIALĂ,,TRAIAN SĂVULESCU”


IZVOARELE,PRAHOVA
Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în
inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.”(Ioan Slavici)
În şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde pe de o parte de gradul în care se pregăteşte
copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine, iar pe de altă parte şi de măsura în care reuşeşte să
pună bazele formării personalităţii acestuia. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe
copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului
educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz,
parteneriatul educaţional devine o necesitate.
În contextul cerinţelor tot mai complexe ale societăţii actuale, şcoala trebuie să-şi găsească locul
atât în viaţa elevilor, cât şi a comunităţii. Datorită exigenţelor şi cerinţelor beneficiarilor, şcoala este într-o
continuă schimbare, ceea ce impune să se apeleze la toate mijloacele pentru a se face cunoscută şi a se
promova.
Promovarea instituţiei de învăţământ se face în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi
beneficiarilor actului educaţional. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
comunitate se realizează în primul rând de rezultatele educaţionale ale elevilor aspect apreciat, în
special, de către părinţi. De asemenea, crearea acestei imagini se realizează de către fiecare dintre
cadrele didactice din instituţie printr-o educaţie individualizată adaptată la particularităţile elevului,
folosirea mijloacelor multi-media în srategii de predare atractivă.
Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele
extracurriculare, acestea sprijinind promovarea şcolii în comunitate. Aceste activităţi prin toate
formele sale: excursii, ateliere creative, piese de teatru, spectacole, vizite, concursuri, parteneriate cu alte
instituţii au o influenţă formativă asupra elevilor. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta
şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o
atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul. Ele
stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort
suplimentar. Activităţile extracurriculare reprezintă o alternativă sănătoasă, creativă şi practică a timpului
liber al elevilor, iar instituţia de învăţământ ce promovează astfel de activităţi beneficiază de o imagine
pozitivă binemeritată, atât la nivel local, judeţean şi poate chiar naţional.
Imaginea pozitivă a şcolii se realizează prin promovarea tuturor reuşitelor atât în mod clasic
prin revista şcolii şi articole în publicaţiile pedagogice şi de specialitate, dar si prin intermediul
internetului devenit astăzi cel mai uzual mijloc de comunicare cu ajutorul unui site sau a unei
platforme.

105
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Importanța activităților educative în parteneriat cu părinții

Prof. Antonescu Ecaterina


Școala Gimnazială „Ioan Nenitescu” Tulcea
Părinţii sunt primii profesori ai copilului, ei începând educarea lui în mediul familial. De cele mai
multe ori, comportamentul parental este inspirat din propria experienţă de viaţă a acestora, astfel
perpetuând atât aspecte pozitive cât şi negative, pe parcursul mai multor generaţii. Copilul din ziua de azi
simte nevoia de adulţi disponibili pentru a-i respecta ritmul de viaţă, de adulţi care să participe la jocurile
sale şi care să-i transmită zilei de mâine un om care nu poate proveni dintr-un sistem de învatământ clasic
şi dintr-o familie care nu-şi asumă toate rolurile. Informarea şi formarea părinţilor în ceea ce priveşte
şcolaritatea copilului presupune, ca fiecare părinte să cunoască: obligaţiile legale privind educaţia
copilului, importanţa atitudinii lui pentru reuşita şcolară a copilului, metodele de colaborare cu şcoala.
In acest sens organizaţia şcolară , cadrele didactice trebuie să iniţieze activităţi care să ofere familiei
oportunităţi de a participa alături de copil, de a cunoaşte copilul în situaţii diverse, de a se bucura alături şi
cu copilul de realizările lui, de a lucra împreună părinte-copil la diferite proiecte. Voi trece în revistă
câteva dintre activităţile care pot contribui la formarea părinţilor:
• Lecţia – ca principală formă de organizare a procesului didactic creează variate situaţii de învăţare
pentru copil prin: multitudinea obiectivelor pe care le vizează, strategiile didactice utilizate, materialele
didactice folosite. Profesorii pot desfăşura lecţii la care să participe părinţii copiilor. Astfel familia se va
simţi ca parte a şcolii, va avea posibilitate să vadă copilul în acel context educaţional, să-l vadă cum se
comportă, ce atitudine are faţă de activitatea de învăţare, faţă de profesor, fata de ceilalţi colegi. Copilul
va simţi permanent că părinţii înţeleg efortul lui, că îi are alături nu numai acasă.
• Vizita – este o deplasare scurtă, de ce mult o zi, şi are ca scop atingerea unor finalităţi
educaţionale concrete. Este foarte bine când organizăm astfel de activităţi la care să participe şi părinţii
copiilor. Părintele îşi poate observa copilul într-un alt mediu, în afara şcolii, îl poate cunoaşte sub alte
aspecte: relaţionare cu ceilalţi colegi, cu adulţii din grup, comportarea în locuri publice. În acelaşi timp
este o nouă ocazie în care profesorul îl poate cunoaşte mai bine pe părinte şi invers, pot discuta mai mult
într-un mediu informal care-l face pe părinte să se simtă în largul său.
• Excursia – este o oportunitate pentru părinţi de a cunoaşte propriul copil în alte situaţii decât cele
de acasă, de a cunoaşte grupul din care face parte copilul, de a se simţi bine alături de propriul copil, de a
înţelege mai bine caracteristicile vârstei fiului/fiicei, de a relaţiona cu ceilalţi părinţi din grup şi de a găsi
puncte comune, de a relaţiona cu profesorii care însoţesc copiii.
• Serbările şcolare – reprezintă evenimente de o importanţă deosebită în activitatea elevilor şi în
viaţa familiilor acestora atât din punct de vedere afectiv, cât şi cognitiv, dând ocazia elevilor de a
prezenta, într-o manieră personală şi originală, tot ce au învăţat pe parcursul unui semestru sau an şcolar.
Acest tip de activităţi extracurriculare au reprezentat întotdeauna un prilej de manifestare inedită al
talentului nativ al copilului. Este o ocazie în care copilul îşi poate pune în valoare inteligenţa dominantă
descoperită şi valorificată de cadrul didactic. De multe ori familia este surprinsă de potenţialul propriului
copil.
Cântecul, dansul, recitarea de poezii sau interpretarea unor piese de teatru reprezintă câteva dintre
formele de manifestare prin care copilul îşi satisface nevoia de afirmare de joc, căpătând încredere în
propriul potenţial artistic şi cognitiv. De aceea o sărbătoare şcolară reprezintă un mijloc eficient de
educare , de influenţare formativă a elevilor, de sudare a colectivului, de asigurare a unor contexte
educaţionale în care relaţionările se produc în condiţii inedite, de încurajare a talentului, de dezvoltare a
aptitudinilor şi de stimulare a elevilor timizi sau mai puţin talentaţi. Este foarte indicat ca pe parcursul
serbării să iniţiem momente interactive părinţi-copii :jocuri, scenete, recitare, dansuri populare, cântece pe
care părinţii fie le cunosc, fie le învaţă împreună cu copiii. Toate acestea contribuie la sudarea relaţiilor
dintre copii şi părinţi, atmosfera să fie mai caldă, de sărbătoare a tuturor vârstelor.
• Şedinţele cu părinţii – sunt de fapt adevărate sesiuni de formare pentru părinţi. Ele oferă ocazii ca
grupul de adulţi să se sudeze, să discute unii cu ceilalţi, să-şi împărtăşească din experienţă unii altora, dar
mai ales să afle noutăţi legate de psihologia copilului, procesul de învăţare, instituţia şcolară unde învaţă
copilul. Sunt ocazii unde se pot proiecta activităţi dorite de părinţi, pentru viitor.

106
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

• Lectoratul cu părinţii, vizita la domiciliul elevului, masa rotundă, discuţiile individualeo feră şi
ele ocazii în care părinţii pot afla, pot găsi soluţii potrivite la diferite probleme apărute în relaţia cu
copilul. Pot fi consiliaţi de către profesor, iar profesorul poate afla multe aspecte din viaţa copilului şi a
familiei sale, care îl pot ajuta să înţeleagă mai bine fiecare situaţie în parte.
Fiecare ocazie trebuie valorificată ca situaţie de învăţare pentru părinte/adult. Ea trebuie gândită,
organizată cu atenţie şi competenţă de către cadrul didactic, cu un scop bine definit astfel încât şi
rezultatele să fie pe măsura aşteptărilor, în beneficiul copilului şi al şcolii.

107
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

LECTURA, O PREOCUPARE PE CALE DE DISPARIȚIE

Prof.Anuță Angelica,Școala Gimnazială Nr.2 Roșiori-județul Botoșani

Rabelais spunea despre copil că „este un foc ce trebuie aprins şi nu un vas ce trebuie umplut”.
Secretul acestui foc rezidă în propria noastră capacitate de a-i prezenta cartea ca pe ceva ce trebuie
cucerit, ca pe o materie vie. Plăcerea de a citi este un sentiment pe care trebuie să-l împărtăşeşti cu
ceilalţi, aceasta va fi deviza cheie.
Sunt bine cunoscute beneficiile lecturilor suplimentare ale elevilor la toate nivelurile de clase. În
contextul educaţional actual, când televizorul, calculatorul, internetul ocupă mult din timpul şi
preocupările elevilor, este mai important, dar şi mai greu să-i orienteze pe copii spre lectura cărţilor, să-i
convingem că o cultură generală serioasă şi un echilibru interior se formează şi se menţine în principal
prin acei prieteni care nu trădează niciodată, care ne stau mereu la dispoziţie şi care nu se supără
niciodată pe noi, anume CĂRŢILE.
Este greu să-i determinăm pe elevi să capete încă de mici gustul pentru lectură, să le formăm o
cultură a cititului.
Cu certitudine, dezvoltarea acestui raport crucial între lectură şi viaţa personală începe în cadrul
familial. Având în vedere că formarea deprinderilor intelectuale reprezintă o caracteristică de bază în
primii ani de şcoală, iar familiei îi revine un rol extrem de important, implicarea activă şi pozitivă a
părintelui este recunoscută ca fiind benefică în educaţia copilului.
Gustul pentru citit nu vine de la sine, se formează de către familie, grădiniţă şi în special de şcoală
şi poate fi stimulat şi cultivat încă dela cele mai fragede vârste, astfel încât cartea să devină un prieten
constant al copilului, izvor de înţelegere şi cunoaştere.
Şcoala însă trebuie să funcţioneze ca o interfaţă între familie, societate şi şcolar. Instituţia şcolară
are datoria de a îndruma şi a îmbogăţi universul cognitiv al elevului. În acest context lecturile
suplimentare reprezintă materialul de bază, materia primă, suportul indispensabil în evoluţia intelectuală,
facilitând integrarea şcolarului în viaţa socială.
În lipsa îndrumării părinţilor, educatorilor, profesorilor, foarte mulţi şcolari nu simt nevoia de a citi.
Numai o lectură îndrumată poate să dezvolte un interes continuu. Acest fapt generează interesul de a citi
din plăcere, de a pătrunde în lumea misterioasă a cărţii.
Alegerea cărţilor potrivite este doar un prim pas. Al doilea pas şi tot atât de important este
deprinderea lecturii, obţinerea eficienţei ei maxime în urma citirii unei cărţi.
Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. Lectura este un instrument care dezvoltă
posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj. Lectura
elevilor este un act intelectual esenţial, care trebuie îndrumat şi supravegheat de şcoală şi familie.
Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe care le implică:
 aspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele despre lume, despre
realitate;
 aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la educarea copiilor în dimensiunile etice şi
estetice;
 aspectul formativ constă în faptul că lectura are drept consecinţă formarea şi consolidarea
deprinderilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a capacităţii de exprimare corectă
şi expresivă.
Criterii generale în selectarea şi indicarea titlurilor pentru lectură:
Titlurile lecturilor vor fi indicate copiilor în funcţie de următoarele criterii:
 gradul dezvoltării psihice a elevilor: gândire, limbaj, imaginaţie, emoţii, sentimente etice şi
estetice;
 sfera de interese şi preocupări ale elevilor;
 posibilităţile de înţelegere a mesajului conţinut în opera literară;
 calităţile educative şi estetice ale cărţii indicate;
 calităţile stilului - simplitate, naturaleţe, proprietate - să permită elevului o înţelegere
uşoară a mesajului lecturii.

108
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Metode și modalităși de stimularea a lecturii la școlarul mic


Dramatizarea - copiii intră mai uşor în „pielea” personajelor, din basmele, poveştile cunoscute
astfel, făcând mai repede diferenţa între fapte bune și fapte rele.
Jocurile didactice - prin jocuri ca:
- ,,Recunoaşte povestea”;
-,,Unde ai întâlnit personajul”;
-,,Continuă povestea”;
- ,,Cartonaşe amestecate” (jetoane cu personaje din diferite poveşti care trebuie grupate
corespunzător după povestea de care aparţin).
Povestirea învăţătoarei - folosind mimica şi gestica, precum şi harul lor actoricesc, îi fac pe copii
să fie atenţi, să se concentreze şi să poată redea întocmai ideile poveştii.
Vor conştientiza faptul că binele învinge întotdeauna, că cei buni sunt lăudaţi şi au prieteni, iar cei
care fac fapte rele sunt pedepsiţi şi ajung să fie respinşi de cei din jur.
Prietenii cărţilor - se realizează un afiş pentru părinţi, unde se recomandă cărţi, respectându-se
nivelul de vârstă al copiilor, pe care le-ar putea citi acasă împreună cu copiii lor.
Ziua părinţilor se desfăşoară o dată pe lună, iar atunci părinţii petrec momente plăcute alături de
copilul lor. Pe rând, unul dintre părinţi citeşte o poveste sau un basm tuturor. Astfel, şi ei îi ajută pe copii
să pătrundă în lumea basmelor, implicându-se şi retrăind pentru o clipă copilăria.
Brainstormingul - în traducere directă ,,furtună în creier”, sau „asalt de idei” este o metodă care se
foloseşte pentru a ajuta copiii să emită cât mai multe idei pentru soluţionarea unor probleme, fără a
critica soluţiile găsite. Această metodă se utilizează frecvent în lecţiile de comunicare în limba română,
pentru a da frâu liber imaginaţiei copiilor şi a le dezvolta capacităţile creatoare. Cu rezultate bune se
foloseşte brainstormingul în cadrul povestirilor create după un tablou, sau un şir de ilustraţii, în lecturile
după imagini, convorbiri şi jocuri didactice.
Explozia stelară - este o metodă de stimulare a creativităţii şi o modalitate de relaxare a copiilor.
Ea se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme. Prin folosirea acestei metode, se
urmărește dezvoltarea potenţialului creativ al şcolarilor, familiarizarea lor cu strategia elaborării de
întrebări de tipul prezentat mai sus, exersarea capacităţii acestora de a alcătui propoziţii interogative pe
baza conţinutului unor imagini şi, nu în ultimul rând, rezolvarea problemelor prin găsirea răspunsurilor la
întrebările adresate.
Foarte apreciat de elevi este şi jocul cu versurile: învăţătorul recită unul - două versuri dintr-o
poezie, iar elevii continuă.
Diafilmele, benzile audio şi video cu poveşti constituie un alt important mijloc de îndrumare al
lecturii. Ele prezintă operele literare în imagini vizuale şi auditive. După lectură, elevii pot face
comparaţii, stabilind asemănări şi deosebiri între întâmplările prezentate.
Finalitățile lecturii la școlarul mic
 lărgirea ariei de informaţie a elevilor;
 creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii, în general;
 cunoașterea, îmbogăţirea şi dezvoltarea sentimentelor într-o gamă complexă;
 cunoaşterea şi înţelegerea valorilor etice;
 cultivarea sentimentelor, convingerilor şi comportamentelor morale;
 definirea şi aprecierea valorilor morale;
 formarea discernământului etic;
 dezvoltarea gustului estetic, cultivarea faptelor estetice;
 îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de exprimare;
 stimularea capacităţii creative;
 formarea idealurilor etice şi estetice;
 dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a se exprima în conexiuni interdisciplinare;
 lărgirea orizontului imaginativ, al capacităţii de imaginare a unor universuri posibile ca
anticipare a lumii viitorului.
Dacă repartizarea timpului petrecut în afara şcolii se face judicios, munca organizată sistematic
devine o deprindere pentru tot restul vieţii. Numărul de ore destinat lecturii depinde de posibilităţile de
asimilare ale elevului, de condiţiile lui de muncă, de nevoia simţită de elev de a citi. Lectura sistematică şi

109
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

bine îndrumată ajută pe elevi să-şi lărgească orizontul cunoştinţelor şi să asimileze mai uşor lecţiile,
contribuie la dezvoltarea gândirii şi a limbajului.
Din experienţa la clasă am reuşit să identific repere utile în motivarea elevilor de a citi:
posibilitatea de a alege texte, relaţionarea cărţii cu o experienţă de viaţă trăită de elev, găsirea satisfacţiei
în lecturarea unei cărţi.
„Literatura este fragmentul fragmentelor; foarte puţin s-a scris din tot ce s-a întâmplat şi foarte
puţin s-a păstrat din tot ce s-a scris. ” (J.W. Gocthe)
În manualele şcolare sunt introduse într-un număr mare texte literare sau prelucrări ale acestora,
deopotrivă epice şi lirice.
Dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite texte narative introduse în manualele şcolare pot menţiona:
fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, basme populare şi culte, povestiri despre
vieţuitoare realizate de scriitori precum Emil Gârleanu, I. Al. Brătescu Voineşti, Vladimir Colin, Cezar
Petrescu, întâmplări din copilărie povestite de Mihai Sadoveanu, B. Şt. Delavrancea, Ion Agârbiceanu,
Mircea Micu, legende populare cu conţinut istoric, legende istorice în versuri (Dimitrie Bolintineanu) sau
în proză (Dumitru Almaş, Al. Mitru, Vladimir Colin, Eusebiu Camilar, Al. Vlahuţă), snoave populare,
snoave povestite de mari scriitori, texte didactice morale foarte utile la această vârstă (Mircea
Sântimbreanu, Otilia Cazimir).
Totodată, li se deschide copiilor o poartă spre litratura universală, atunci când fac cunoştinţă cu
„Fata cu chibriturile” de Hans Christian Andersen, „Leul şi căţeluşa” de L. N. Tolstoi, „Micul prinţ” de
Antoine de Saint-Exupery, „Aventurile lui Pinocchio” de Carlo Collodi.
În decursul timpului, la clasă am sesizat câteva etape importante în formarea interesului şi a gustului
pentru lectură. Aceasta incepe după ce copilul reuşeşte singur să descifreze cu uşurinţă ideile ascunse în
spatele semnelor grafice.
Am intuit acest moment dificil în viaţa psihică a micuţilor, pe jumătate înspăimântaţi de tainele
scrisului, pe jumătate crispaţi de efortul făcut pentru descifrarea unor semne atât de curioase şi pline de
mister. Mulţi copii din clasă luptă ani de-a rândul cu descifrarea unui text, rămânând la imposibilitatea de
a urmări conţinutul micilor lecturi. În locul acestui interes, în locul curiozităţii care face abstracţie de
formă şi se luptă cu descifrarea ideii, apare efortul descifrării semnelor grafice, dincolo de care se ascund
idei atât de frumoase şi interesante.
Mi-am dat seama în timp că numai formarea interesului pentru lectură nu este suficient pentru a
face din orice copil zburdalnic, dornic de joc şi voie bună, un cititor liniştit care se cufundă ore întregi în
lectura unei cărţi.Pentru a-i determina pe copii să devină cititori pasionaţi este necesar să se formeze, cu
răbdare şi stăruinţă, gustul pentru lectură.
Am întâlnit în colectivul de elevi pe care-l îndrum, copii care ascultă cu mult interes o lectură
frumoasă, citită de mine sau de colegi, dar care preferă să se joace, să hoinărească în clasă sau să-şi piardă
vremea în modul cel mai neaşteptat, fără a fi tentaţi săptămâni de-a rândul să mai citească şi altceva decât
ceea ce le cer în orele de curs. La copiii care au învins greutăţile începutului, problema îmbracă alt aspect,
nu mai poate fi vorba de lipsa de interes. În cazul acestor elevi, gustul pentru lectură nu este încă format.
Am observat că există mai multe situaţii: elevul nu are la îndemână cărţile cele mai potrivite cu
vârsta, preocupările şi preferinţele lui, alteori indiferenţa mediului înconjurător faţă de lectură determină
aceeaşi atitudine şi la elevi. Dacă elevul a văzut că părinţii, fraţii mai mari, rudele nu citesc o carte, el de
ce să citească? În astfel de cazuri, colaborarea mea cu familia a fost şi mai necesară.
Odată format gustul pentru lectură se poate transforma intr-o adevărată pasiune.Influenţa pasiunii
pentru citit, formată din anii copilăriei sau ai adolescenţei poate să se resimtă toată viaţa. Marile
personalităţi culturale ale omenirii au fot cititori pasionaţi. La elevi, această pasiune este bine să fie
încurajată în măsura în care ea nu dăunează instrucţiei. Este momentul să subliniez că pasiunea pentru
lecturile extra-şcolare nu trebuie să ducă la subaprecierea manualelor şcolare şi a pregătirii temeinice a
lecţiilor. Dorinţa de a citi este constructivă numai în măsura în care se împleteşte organic cu însuşirea
elementelor de bază ale ştiinţei şi culturii cu asimilarea noţiunilor fundamentale ale acestora. Cunoştinţele
dobândite din lecturile particulare trebuie să se greveze pe un ton sigur şi bogat de noţiuni studiate de-a
lungul ariilor în şcoala primară. Raportul dintre lectura extraşcolară şi studierea materiei prevăzută de
programele şcolare să fie unul de consolidare şi clarificare reciprocă a unor probleme, nu de excludere sau
de accentuare a unuia în detrimentul celuilalt.

110
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

„A citi lectură înseamnă a te instrui fără eforturi prea mari, adesea delectându-te.” Pasiunea
pentru lectură să se împletească armonios, organic, cu pasiunea pentru studiu. Numai astfel lectura în
afara clasei îşi poate atinge scopul instructiv.
Elevii din ciclul primar nu înţeleg întotdeauna necesitatea acestei coordonări. Atâta vreme cât elevul
nu este conştient de rolul studiului şi lecturii extraşcolare, învăţătorul, familia au datoria să vegheze
asupra repartizării judicioase a timpului petrecut de acesta în afara clasei.
Îndrumarea lecturii elevilor este o acţiune dificilă şi de durată. Ea reclamă o temeinică documentare
pedagogică şi o bogată cultură generală.
În şcoala primară elevii îşi însuşesc un volum considerabil de cunoştinţe, care le lăgesc orizontul
intelectual şi adâncesc capacitatea lor de a înţelege lucrurile. Cunoştinţele se dobândesc din manualele
şcolare din explicaţiile învăţătorului, din lămuririle date uneori de părinţi, dar şi din cărţile de basme,
povestiri şi istorioare citite în orele libere. Timpul acesta pe care elevii nu ştiu adesea cum să-l
întrebuinţeze, trebuie organizat cu multă grijă în familie sub îndrumarea învăţătorului în aşa fel încât să
existe un perfect echilibru între activitatea de pregătire a lecţiilor, joc şi celelalte forme de muncă.
Dacă repartizarea timpului petrecut în afara şcolii se face judicios chiar de la vârsta aceasta, munca
organizată sistematic devine o deprindere pentru tot restul vieţii în cadrul acestei repartizări a timpului
este necesar să se stabilească şi un număr determinant de ore pe zi sau săptămânal pentru lectură.
Numărul de ore destinat lecturii depinde de posibilităţile de asimilare ale elevului, de condiţiile lui de
muncă, de nevoia simţită de elev de a citit şi de dezvoltarea lui psiho-fizică.
Lectura sistematică şi bine îndrumată îi ajută pe elevi să-şi lărgească orizontul cunoştinţelor şi să
asimileze mai uşor lecţiile, contribuie la dzvoltarea gândirii şi a limbajului.
În munca de îndrumare sistematică a lecturii trebuie să se ţină seama de toate aceste considerente,
precum şi de emotivitatea accentuată a şcolarului.
Uneori, părinţii greşesc, atunci când, ignorând importanţa lecturii extraşcolare în vederea dezvoltării
intelectuale a copilului, neglijează cu totul această lectură, considerând că basmele, povestirile, poveştile
de aventuri sunt inutile sau chiar dăunătoare. În astfel de situaţii trebuie ca şcoala să sublinieze importanţa
acestuia pentru stimularea imaginaţiei, pentru informarea copiilor şi, mai ales, pentru educarea voinţei, a
curajului, a stăpânirii de sine şi pentru cultivarea unor sentimente nobile.
Vacanţa este momentul cel mai prielnic lecturii efectuate de elev, dar din păcate vacanţa este
perioada cea mai dificilă pentru învăţător care se preocupă de îndrumarea lecturii elevilor. Am observat
din activitatea la catedră că lecturile recomandate conform programei şcolare la sfârşitul anului sau
înaintea celor două vacanţe mai scurte sunt prea puţin numeroase şi de aceea sunt lăsate cât mai aproape
de perioada reluării cursurilor. De aceea am încercat printr-o consultare minuţioasă a programelor şcolare
din anii precedenţi şi a celor din anii următori să întocmesc liste bogate cu cărţile utile şi necesare pentru
a fi citite în fiecare perioadă de vacanţă.
La întocmirea listelor am avut în vedere, în primul rând, operele care se vor studia în şcoală în anul
următor şi, după accesibilitatea acestora, am recomandat şi alte cărţi bune scrise anume pentru vârsta
elevilor din clasa pe care o conduc.
În alegerea cărţilor pentru vacanţă le-am avut în vedere pe acelea care să antreneze elevii la lectură,
ceea ce este accesibil şi indicat să se citească pentru a nu dăuna educaţiei morale a acestora.
Cartea bine aleasă este un bun tovarăş pentru călătorie, într-o zi de odihnă, la munte sau la mare, la
club sau acasă, în orele de destindere şi de răgaz. Ea nici nu oboseşte, nici nu pictiseşte, nici nu cere
anumite condiţii speciale pentru a fi citită.
În zilele noastre, computerul şi mass-media concurează serios cu lectura independentă a elevilor.
Informaţia este mai rapidă prin televiziune sau prin calculator, iar citirea cărţilor pare ceva învechit. În
prezent, omul este pragmatic şi grăbit, are puţin timp pentru citit.
Fără a minimaliza importanţa mijloacelor moderne de informare, învăţătorul are datoria de a
apropia elevii de carte încă de la vârstele mici, dar nu obligându-i să citească, ci trezindu-le interesul
pentru această activitate intelectuală.
Trebuie subliniat că nu orice exerciţiu în sine este suficient pentru ca elevii să-şi însuşească
instrumentele muncii cu cartea. Simpla exersare a actului citirii, chiar a unor componente ale lecturii
explicative nu poate asigura formarea capacităţii elevilor de a se orienta într-un text, dacă nu se are în
vedere înţelegerea mesajului, realizarea pe baza analizei multiple ale acestuia.

111
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Scriitorul român I.L. Caragiale afirmă acum aproape un secol:„O carte bună de citire, în vârstă
fragedă, este, poate, una din împrejurărilecele mai hotărâtoare ale vieţii unui om. Multe cariere
intelectuale nu sedatoresc altei împrejurări decât unei cărţi căzute la vreme bună în mâinile unui copil,
tot aşa precum umbrele multor stejari seculari se datoresccăderii unei ghinde pe pământ prielnic.”

„Lectura – spunea istoricul N. Iorga – joacă un rol important în viaţa copiilor, un rol mai mare
decât în viaţa celor vârstnici. Cartea citită în copilărie rămâne prezentă în amintire aproape toată viaţa
şi influenţează dezvoltarea ulterioară a copiilor. Din cărţile pe care le citesc, copiii îşi formează o
anumită concepţie asupra lumii, cărţile formează la ei anumite norme de conduită.”
Desigur, sunt multe de adăugat în ceea ce priveşte lectura, ca mijloc de educare a şcolarilor, dar aş
concluziona faptul că, noi, învăţătorii, avem dificila misiune de a-l apropia pe copil de carte, de a-l
convinge cã, cartea nu trebuie înlocuită cu nici o altă formă sau mijloc de informare, indiferent de
evoluţia societăţii, de cuceririle ştiinţifice.
Făcând referire la educaţia copiilor, învăţatul Democrit afirma că „acesta este un lucru gingaş.
Când duce la rezultate bune, ea n-a fost decât luptă şi grijă; când nu reuşeşte, durerea nu mai
cunoaşte margini”.

Bibliografie:
1. Bărbulescu, Gabriela, Metodia predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Ed.
Corint, 2009
2. Casangiu, Larisa Ileana, Literatura română şi literatura pentru copii, Ed. Nautica, ed. a II-a, 2007
3. Casangiu, Larisa Ileana, Repere în organizarea procesului didactic la disciplina Limba şi
literatura română în învăţământul primar, Ed. Nautica, 2008
4.Silvia Nuţă, Metodica predării limbii române în clasele primare, Editura Aramis, Bucureşti, 2000
5. Popescu, Ion, Lectura elevilor, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983
6.Ioan Şerdean, Didactica limbii române în şcoala primarã, Editura Teora, Bucureşti 1998.

112
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Imaginea școlii românești contemporane

Prof. Anuța Mirela


Liceul Teoretic „Carmen Sylva” Eforie Sud
Societatea contemporană românească dominată de evenimente politice, economice, sociale și
culturale acordă mai puțină atenție școlii și activităților derulate în cadrul acestei instituții. În era
globalizării este destul de greu să atragi atenția asupra unor evenimente școlare, care pot prezenta interes
doar pentru cadrele didactice, elevii participanți și familiile acestora.
La nivel național, imaginea școlii are câteva puncte de reper, precum: începerea anului școlar,
derularea examenelor naționale și vacanțele școlare. În ultimii ani, chiar și aceste puține evenimente
prezentate în mass-media românească, au scos în evidență aspecte negative. Nu putem nega existența
acestora, din păcate ele sunt reale, dar prezentarea lor în mod repetat, fără ca în paralel să fie reliefate și
aspectele pozitive, îi dau imaginii școlii românești o culoare de gri, care se îndreaptă cu pași repezi spre
negru.
În cadrul unei unități de învățământ, pe parcursul unui an școlar au loc numeroase activității
curriculare și extracurriculare, la care într-un efort comun se adună dăruirea și implicarea elevilor,
părinților și a profesorilor. Fiecare arie curriculară dedică o serie de activități unor evenimente, aniversări
și comemorării, competiții, concursuri sau olimpiade școlare, care însă nu reușesc să atragă atenția la fel
de mult ca un eveniment negativ.
Pentru promovarea imaginii școlii, fiecare unitate școlară și-a creat un site sau au deschis pagini în
cadrul unor rețele de socializare. Aici au posibilitatea să posteze articole și comentarii atât elevii cât și
părinții acestora. Majoritatea evenimentelor școlare sunt mediatizate astfel, iar informații utile ajung în
timp real la cei interesați.
Probabil cele mai mari reușite școlare, fac referire aici la participarea și mai ales premierea în cadrul
unor competiții internaționale, reușesc să atagă atenția unui număr mai mare de persoane, poate chiar o
apreciere din partea autorităților locale, dar nu toate unitățile școlare au asemenea performanțe. De aceea,
este foarte important ca viața activă a unei unități de învățământ să fie cunoscută în mod deosebit în
cadrul comunității locale și apoi la nivel județean, iar în cazul unor reușite majore chiar la nivel național.
Cultivarea interesului pentru viața școlară se realizează prin implicarea elevilor, care fac parte din
comitetele de redacție ale revistelor școlare sau sunt parte din grupul care administrează site-ul unei școli.
Astfel de elevi talentați se găsesc în fiecare unitate școlară, rolul cadrelor didactice fiind acela de a-i
descoperii, încuraja și promova, atât pentru binele lor individual, cât mai ales pentru binele tuturor celor
ce fac parte din universul școlar.
Am speranța că acest nou proiect educațional, derulat la nivel național, va reflecta viața școlară așa
cum este ea – dinamică, plină de pasiune și dăruire – și, de ce nu, le va arăta unora dintre elevii noștrii de
astăzi o carieră pentru lumea de mâine, fie ea una de dascăl sau una de jurnalist.

113
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

SCOALA RIMNICELU – PUNTE SPRE INCLUZIUNE

Director prof. Georgiana APOSTOL


Satul Rimnicelu este asezat in zona limitrofa a municipiului Rm. Sarat. Teritoriul comunei este
strabatut de drumul national DN 22, Rm. Sarat-Braila. Comuna are in subordine satele: Stiubei, Fotin si
Colibasi, asezate de o parte si de alta a raului Rimnic.
Comuna nu dispune de retea de distributie a gazelor naturale, insa reteaua de apa potabila cuprinde
intreaga comuna.
Ocupatia de baza a locuitorilor este agricultura, specific zonei fiind cultura cepei si a usturoiului, cat
si cresterea animalelor. Se mai cultiva grau, porumb si floarea soarelui.
Pe raza comunei se desfasoara activitati comerciale in cadrul unitatilor de alimentatie publica.
Din punct de vedere demografic, conform ultimelor date transmise la data de 31.12.2015, exista
4881 locuitori pe raza comunei din care 2150 sunt rromi (doar 1701 s-au declarat rromi). Din totalul de
4881 locuitori, 782 sunt populatie scolara.
In ceea ce priveste veniturile, 80% din populatie sunt agricultori, 5% lucreaza in servicii publice,
7% sunt someri iar restul de 8% sunt navetisti.
In ceea ce priveste locuintele, majoritatea locuitorilor reprezentand familii cu o situatie financiara
buna, 70% din acestea sunt case solide din caramida, iar restul de 30%, apartinand familiilor co o situatie
materiala destul de precara, sunt construite din chirpici si paianta.
Din totalul populatiei, aproximativ 30% din romani si 7% din rromi, au un grad de instruire scolara
care depaseste invatamantul obligatoriu. Anual, absolventii de liceu, fosti elevi ai scolii Rimnicelu Nr.1,
urmeaza cursurile invatamantului superior.
In cadrul etniei rrome, multi adulti au intrerupt studiile si sunt si analfabeti. Nivelul scazut de
educatie al parintilor se rasfrange negativ asupra motivarii scolare a copiilor proveniti din aceste familii.
Un procent de peste 30% din elevii rromi nu frecventeaza cursurile, lucru ce duce la repetentie si chiar
abandon. Marea majoritate dintre acestia sunt fete, care sunt casatorite de timpuriu si nu mai vin la scoala.
Populatia scolara inregistreaza o crestere lenta, dar continua, in special in familiile rrome, cu o
dinamica demografica relativ echilibrata pe varsta si sexe.
Fiind 2 scoli in satul Rimnicelu, Sc. Nr. 1, la intrare in sat pe DN 22 Rm. Sarat – Braila, si Sc. Nr.2
(structura a scolii Nr. 1) la iesire din sat, elevii au de parcurs o distanta de 1-1,5 km pana la scoala.
Rromii din aceasta comuna folosesc limba rromani oral si limba romana in scris. Principala
ocupatie a acestora este comertul. In cadrul etniei nu se practica meserii traditionale si nu exista obiceiuri
specifice acestei categorii de rromi.
Şcoala Gimnazială Rimnicelu funcționează ca un tot unitar, creat din efortul structurii
manageriale, al personalului şcolii, al beneficiarilor direcţi, al comunităţii locale, al Inspectoratului Şcolar
Județean si al altor parteneri implicaţi.
Pornind de la documentele educaţionale în vigoare, avem în vedere în continuare concentrarea
eforturilor pentru ca elevii să dobândească o pregătire generală bună, cunoştinţe aprofundate în toate
domeniile, competenţe necesare continuării studiilor şi deprinderi de muncă pentru a putea învăţa pe tot
parcursul vieţii.
Întreaga activitate este organizată de aşa manieră încât să se creeze în Şcoala Ramnicelu un mediu
educaţional profesionist, la standarde instrucţionale şi morale înalte.
Toate cadrele didactice au obligaţia morală şi profesională să îşi organizeze lecţiile şi activităţile
extraşcolare .
Cultura organizational este caracterizată printr-un un management strategic în continuă
perfecţionare, de practicarea leadership-ului, prin valorizarea învăţării instituţionale din experienţă.
Valorile dominante sunt: egalitate de şanse, cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul
faţă de elevi, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm,
dorinţă de afirmare.
În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare am putea spune că este un climat deschis,
caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare; este un climat
stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de
sprijin reciproc. Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv - educativă şi în conduita

114
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

cadrelor didactice. În paralel cu procesul instructiv sunt organizate numeroase acţiuni cultural-educative,
unele dintre ele devenite deja tradiţii ale şcolii. Păstrarea tradiţiilor şcolii reprezintă o preocupare
permanentă a colectivului managerial şi a colectivului de cadre didactice.
Consider foarte important ca elevii noştri să dobândească competenţe profesionale, competenţe
generale dar în acelaşi timp să-şi formeze valori şi atitudini care să le permită să se adapteze unei societăţi
aflate în plină evoluţie, să muncească şi să trăiască într-un mediu multicultural.

115
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Un alt fel de “acasă”

Liceul de Arte “Regina Maria” Alba Iulia


Prof. Nicoleta Apostol

Cu fiecare toamnă prin care trecem - mai atenţi, mai receptivi la


schimbările naturii – ne dăm seama de frumuseţile delicate care ne bucură inima
şi pe care le ignorăm de multe ori neştiind că ele ne pot aduce liniştea pe care o
căutăm adesea şi nu o găsim ȋn mişcările grăbite ale celor din jur. Toamna şi
culorile ei ne aduc dorul de frumos, de bunătate, de acel sentiment de acasă
după care toţi tȃnjim şi pe care puţini reuşim să-l trăim mai mult decȃt preţ de
cȃteva clipe.
La Liceul de Arte “Regina Maria” din Alba Iulia, luna octombrie este luna
ȋn care sărbătorim zilele şcolii ȋncercȃnd să regăsim ȋn atmosfera de la şcoală
sentimentul de acasă. Poate că e prea mult spus, dar felul ȋn care arta devine
parte din viaţa celor care studiază aici ne face să credem că, pentru ei, şcoala
este un alt fel de acasă. De ce? Pentru simplul motiv că aici pot exprima prin muzică, desen, pictură,
arhitectură, sculptură etc. ceea ce cuvintele uneori nu pot reda sau ceea ce nu-şi găseşte forma ȋntr-un alt
fel. Timpul petrecut exersȃnd la vreun instrument, modelȃnd intonaţii, conturȃnd obiecte concrete sau
picturi abstracte, realităţi palpabile sau imaginate transfigurează interiorul celor direct implicaţi, fapt
sesizabil ȋn modul de abordare al exteriorlui. Cu toţii contribuie la configurarea unui sentiment de acasă,
chiar dacă acest aspect este sau nu perceput ca atare. Din poziţia de observator, schiţa elaborată trimite
spre locul ȋn care ne simţim cel mai bine: acasă – loc care poate fi altul pentru fiecare, dar şcoala este
spaţiul ȋn care elevii pot descoperi ce ȋnseamnă acel acasă pentru fiecare dintre ei.
Regina Maria a iubit pictura, poezia, literatura – frumosul şi bunătatea – tot ceea ce ȋl face pe om să
se apropie de celălalt cu dorinţa de a-i fi de folos, de a colabora ȋn vederea atingerii unui ţel comun de
perpetuare a ceea ce este valoros pe plan cultural, social, artistic etc. Ȋn activităţile derulate punctul de
plecare l-a constituit gȃndurile Reginei Maria privind importanţa artei ȋn formarea individului şi felul ȋn
care arta modelează sufletul şi mintea.
Proiectul “Şcoala noastră ȋn zi de sărbătoare” a ajuns la a IV-a ediţie (octombrie 2017) şi ȋn fiecare
an descoperim ceva nou despre Regina Maria, despre artele ȋn mijlocul cărora ne desfăşurăm activităţile,
dar mai ales despre noi ȋnşine. Cum se ȋntȃmplă acest lucru? Ȋn cadrul proiectului se propun diverse
tematici pornind de la textele Reginei Maria, iar elevii participă la secţiunile propuse ȋn funcţie de
propriile afinităţi. Pe măsură ce se adȃncesc ȋn activităţile propuse, elevii ȋncep să interacţioneze cu
mediul artistic specific fiecărei secţiuni şi răspunsurile lor sunt pe măsura interiorizării atmosferei ȋn care
lucrează.
O primă secţiune a proiectului este reprezentată de Gândurile Reginei Maria în cadre tomnatice –
concurs de desen artistic adresat elevilor din clasele primare, de la gimnaziu şi liceu. Pornind de la gȃndul
Reginei Maria “The face of happiness changes with the years and the seasons that pass!” (Ȋnţelesul
fericirii se modifică cu trecerea anilor şi a anotimpurilor) – elevii au ilustrat prin desen, pictură,
sculptură, colaje cu materiale din natură ceea ce le transmite acest gȃnd sub ȋndrumarea profesorilor de
specialitate. Lucrările au fost apoi prezentate şi premiate ȋn cadrul expoziţiei desfăşurate ȋn perioada 18-
20 octombrie 2017 – la Biblioteca școlii.
Cea de a doua secţiune People and Seasons (Oameni şi anotimpuri) este un atelier şi concurs
literar-artistic adresat elevilor de gimnaziu. Ȋn cadrul atelierului elevii au lecturat o poveste de-a Reginei
Maria, ȋn limba engleză, urmată de discutarea elementelor esenţiale ale poveştii. Un element inedit al
acestui atelier a fost participarea unor eleve din clasa a XI-a de muzică care au interpretat muzical
cuvintele/expresiile cheie din poveste la pian şi nai, iar elevii de gimanziu (ȋmpărţiţi pe grupe) au avut de
recunoscut cuvintele/expresiile ȋn ordinea secvenţelor muzicale oferite de elevele de liceu pregătite de
profesorii lor de specialitate. Două grupe au obţinut acelaşi punctaj, iar la proba de baraj au avut de
ordonat cronologic o serie de evenimente din poveste.
Cea de a treia secţiune a proiectului este intitulată The Face of Happiness (Ȋnţelesul fericirii) şi
reprezintă un atelier de dezbateri şi comunicări în limba engleză pe marginea unor gânduri de-ale Reginei

116
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Maria a României la care au participat elevii claselor XI-XII. Modul de ȋnţelegere a fericirii de către
Regina Maria a fost punctul de plecare pentru o serie de interpretări şi perspective asupra fericirii ȋn
funcţie de aspiraţiile şi gȃndirea fiecărui elev.
Elevii au primit premii şi diplome de participare la finele activităţilor şi au putut schimba impresii
pe marginea artelor şi a modului ȋn care acestea le influenţează gȃndirea şi simţirea. Acel alt fel de
‘acasă’ despre care vorbeam la ȋnceputul articolului a prins contur pe măsura derulării activităţilor.
Fiecare elev a venit cu bagajul lui de valori, aspiraţii, percepţii pe care l-a ȋmbogăţit cu ceea ce a găsit la
ceilalţi ȋn funcţie de căutările sale. Ne-am simţit ca ‘acasă’ atunci cȃnd, la finele efortului depus, ne-am
bucurat ȋmpreună de roadele muncii noastre. Elevii şi profesorii au dobȃndit ȋncrederea că arta este un
mijloc de a ne apropia şi că prin ea ne putem bucura contribuind la rafinarea educaţiei noastre.

Echipa proiectului “Şcoala noastră în zi de sărbătoare” – ediţia a IV-a:


prof. Apostol Nicoleta (limba engleză), prof. Greculeac Camelia (limba franceză), prof. Pop
Cristina (arte plastice)
prof. Păcurar Alexandra, Păcurar Florin (muzică), prof. Dioşan Livia (filosofie), prof. Incze Monica
(chimie-fizică)
prof. ȋnv. Primar Mărginean Georgeta, bibliotecar Ciobotă Angela (Biblioteca şcolii)

Bibliografie
Queen Marie of Romania, The Problem of Happiness (1925)
http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/ProblemOfHappiness/index.htm
Queen Marie of Romania, Four Seasons Out of a Man’s Life
http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/FourSeasons/title.htm

117
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI

Prof. înv.preşcolar Apostu Adina


Grădiniţa nr.48 ,,Luceafărul’’
Brăila
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii şcolii depinde în mare masură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la întrebarea “ Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
atrage atenţia publicului ? “ . Prin creativitate, adica prin folosirea de cuvinte şi simboluri într-o abordare
originală pentru fiecare public, se obţin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborată într-o şedinţă
de brainstorming, pentru că este important să se aiba in vedere toate ideile, fără prejudecăţi şi să nu fie
înfrânată imaginaţia.
Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii unităţii de învăţământ, trebuie să ai o
descriere clară a publicurilor, înainte să se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demografice ( date
statistice : vârsta, sexul, educaţia, venitul si mediul de provenienţă ) şi psiho grafice (informatii calitative,
referitoare la stilul de viaţă, ceea ce le place şi ceea ce nu le place ) îţi poţi face o strategie despre tacticile
pe care trebuie să le folosesti , pentru ca strategia să aibă succes. Pentru stabilirea si cercetarea
publicurilor-ţintă se folosesc, în general, sondajele de opinie pe baza de chestionar.
Newson considera că principala distincţie dintre publicitate şi informare publică este de ordin
economic. Publicitatea are propriul ei spatiu şi timp în media scrisă sau electronică. Deci publicitatea are
un timp sau spatiu pentru ca se plateste. O exceptie apare atunci cand media ofera timp şi spatiu in zona
lor de publicitate organizaţiilor nonprofit , pentru anunturi de interes general. Trei tipuri de publicitate
sunt folosite in practica de promovare a imaginii : promo, anunturile de interes public si publicitate cu
conotatie tematica.
Informarea publica reprezentată de relatările despre un individ, serviciu şi produs care apar in
timpul sau spatiu rezervat pentru ,,continutul editorial” – ştiri, relatări, editoriale - sau pentru “programe
in audiovizual”. Desi o mare parte din datele de informare publică pe care practicienii de relatii publice le
ofera presei sunt prezentate sub forma de buletine de informare sau comunicate de presa, multe alte
instrumente de informare publica sunt folosite pentru a atinge scopurile. Acestea incud
publicatii,filme,pagini de Web, etc.
O alta distinctie importanta se refera la faptul ca publicitatea este un tip de comuni care controlata,
pe cand informarea publică este necontrolată. Astfel, un avantaj semnificativ al folosirii publicităţii plătite
este ca există control total asupra mesajului,asupra contextului în care apare (marime, forma si culoare ) si
asupra acelor media in care apare. Iar cel care face publicitatea va sti aproximativ cand audienta va primi
mesajul si cat de des va fi expusa la el. In ceea ce priveste informarea publica, mesajul este controlat intr-
o oarecare masura, dar momentul in care va fi difuzat nu este.
De aceea succesul in plasarea materialelor de informare publica este dezvoltarea nevoilor presei.
Informatia publica este clasificata din punct de vedere al valorii informative, astfel un material de
promovarea imaginii unităţii ar trebui să indeplineasca urmatoarele criterii enumerate sub forma unor
intrebari :
● Este important pentru audienta acelei institutii ?
● Este proaspat ? Trebuie sa fie o stire de ultima ora, nu ceva despre care redactorul stia de ceva
timp.
● Este corect,adevarat si complet ?
Folosirea creative şi complementara a celor doua modalitati de transmitere a mesajului ţine de
maiestria practicianului de relatii publice. Publicitatea este o forma de comunicare precisă şi planificată
care se desfaşoară odata cu celelalte activităţi planificate, iar informarea publică este o forma de
comunicare, care poate avea un impact mare, dar care nu putem fi siguri, daca nu folosim media
controlate.
Modalitatea eficientă şi viabilă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educaţional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru rămânând un instrument valoros al
grădiniţei-în general şi un mare câştig pentru educaţia copiilor-în special, pornind de la ideea că
preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a grădiniţei pentru a intra în relaţie cu

118
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar
variat.
Educatoarea este cea care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze pertinent şi corect
parteneriatul educaţional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părţile implicate.
Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de azi,
necesitând multă creativitate în concepere, dinamism în derulare, responsabilitate în monitorizare,
flexibilitate în luarea deciziilor.
În esenţă, a manageria un proiect înseamnă a stăpâni arta de a şti să faci o schimbare:
▪ înseamnă să găseşti modul optim pentru a atinge un scop;
▪ să poţi conduce efectiv resursele disponibile pentru a atinge scopul;
▪ să identifici just competenţele persoanelor implicate în proiect şi să le utilizezi corespunzător,
▪ să combini atitudini, abordări şi tehnici ce se aplică la o gamă largă de sarcini.
Iar apoi să fii capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de câştig.

119
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

,,ALBINUŢELE PE SCENĂ”, un mod de promovare al școlii

PROF. APOSTU MIHAELA


ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZĂVOI,
CARAŞ-SEVERIN
Proiectul educativ județean ,,Albinuţele pe scenă” urmărește îmbunătăţirea calităţii învăţământului
integrat din şcoala noastră, prin procesul de colaborare între şcoală, familie , biserică, comunitatea locală
şi Seminarul Teologic, şcoală cu tradiţii în activitatea teatrală, dar și cu alte școli de pe Valea Bistrei:
Școala Gimnazială Nr. 1, Oțelu-Roșu, Școala Gimnazială ,,Ștefan Velovan ” Rusca- Montană, Școala
Gimnazială Băuțar.
Participarea la activităţile proiectului influențează pozitiv dezvoltarea personală, socială, emoţionlă
şi fizică, precum şi încrederea în sine a copiilor, dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la comunitate.
Din experienţa activităţilor anterioare am înţeles cu toţii importanţa imensă în dezvoltarea,
valorizarea şi socializarea tuturor copiilor, a exprimării în cadru artistic a gândurilor şi sentimentelor
acestora. Teatrul reprezintă o metodă eficientă de a stimula încrederea şi stima de sine a micuţilor, de a
combate timiditatea şi tracul şi de a le pune creativitatea şi imaginaţia la lucru.
Activitatea de teatru presupune interacţiunea cu alţi copii, cooperarea şi crearea unor situaţii în care
copilul este nevoit să respecte reguli. Micuţul poate lega mai uşor prietenii în astfel de situaţii. Copiii se
familiarizează cu vorbirea în public şi cu audienţa, ceea ce îi ajută foarte mult la şcoală, dar şi la
maturitate. Exersează stăpânirea mai uşoară a emoţiile şi impulsurile, reușește să le controleze şi să le
canalizeze spre acţiuni pozitive. Îmbunătăţeşte limbajul corporal, copiii învaţă să îşi controleze mişcările
şi gesturile şi să le folosească în anumite situaţii, ceea ce le oferă o expresivitate corporală esenţială. Ajută
la dezvoltarea încrederii şi a stimei de sine, dezvoltă memoria, gândirea, atenţia-creşterea puterii de
concentrare. Teatrul ajută activ la dezvoltarea abilităţilor de învăţare.
Proiectul de teatru îi stimulează intelectual pe copii. Diferitele sărbători de peste an au fost tot
atâtea ocazii pentru noi de a interpreta.
Încă de la clasa pregătitoare am ales motivul ,,albinuţelor”. Am pregătit câmpul cu flori, pentru ca
mierea să fie de calitate. Clasa este amenajată asemenea unui stup. Activitatea se pliază pe acest divin
model. Decorurile s-au schimbat în funcţie de sezon, de marile evenimente cu sprijinul şi la sugestia
elevilor. Efervescenţă! Creativitate! Iubire pentru semeni! Devotament!
Șirul activităților:
*Prezentarea proiectului şi demararea lui, în 4 decembrie 2017;
*Mediatizarea proiectului ,5-8 decembrie 2017;
*,, Naşterea Lui Iisus”- ,, Copiii și îngerii”
Pregătiri în vederea susţinerii unor reprezentaţii în cadrul serbării de Crăciun, schimb de
experiență, atelier cu trupele școlilor partenere.
*Participarea la spectacolul închinat Naşterii Lui Iisus, susţinut de elevii Seminarului Teologic
Ortodox ,, Episcop Ioan Popasu”, din Caransebeş 15 decembrie 2017, ,,Notițe de mic actor”;
* Am reuşit să îmbunătăţim chiar proiectul. Am adăugat o bună colaborare cu teatrul ,, Magic Oz”,
din Timişoara. Am schimbat impresii, am primit sfaturi, am legat o frumoasă prietenie. Copiii sunt
deosebit de încântaţi.
*Dans şi muzică-Workshopuri despre prietenie şi încredere, Februarie 2018, activități comune cu
școlile partenere;
*ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI
Minispectacol ,,Povestiri cu tâlc”- Povești terapeutice vindecătoare pentru copii și adulți -27 martie
2018;
Pregătirea spectacolului ,,Actor în devenire” – aprilie- mai 2018, susţinerea acestuia-iunie , dar şi în
cadrul unor competiţii în domeniu.
Astfel, , printr-o excelentă colaborare cu echipa managerială prof. Ramona –Irina Bogdan și prof.
Sântimbrean Elena-Maria, echipa de proiect: prof.Apostu Mihaela ( coordonator de proiect) şi
colaboratorii de la școlile partenere, Primăria Zăvoi, Biserica Ortodoxă- Zăvoi, continuăm să dezvoltăm
acele calităţi moral-creştine, să îmbunătăţim etic şi estetic viaţa de familie, tindem spre realizarea unei
schimbări pozitive în atitudinea şi viaţa copiilor, cu impact pozitiv în societate.

120
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

De ce este important să promovăm imaginea unităţilor şcolare

Prof. Înv. Primar – Arău Corina - Școala Primară ,,Petre Ispirescu “ Constanța
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii școlii depinde în mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la întrebarea “ Care este cea mai potrivita modalitate pentru a
atrage atenția publicului ? “ . Prin creativitate,adică prin folosirea de cuvinte si simboluri într-o abordare
originală pentru fiecare public, se obțin efectele dorite.
Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii școlii trebuie să ai o descriere clară a
publicului, înainte să se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demogra fice ( date statistice : vârsta, sexul,
educația, venitul și mediul de proveniență ) și psiho grafice (informații calitative, referitoare la stilul de
viață, ceea ce le place și ceea ce nu le place ) îți poți face o strategie despre tacticile pe care trebuie să le
folosești ,pentru ca strategia să aibă succes. Pentru stabilirea și cercetarea publicurilor-țintă se folosesc,în
general, sondajele de opinie pe baza de chestionar.
James E. Grunig considera că numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expuși la media. Cu
cât oamenii sunt mai activi professional, cu atât au mai puțin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge
mesajul la publicul-țintă, trebuie folosite publicații specia- lizate pentru că aici sunt cautate informații în
mod activ despre evoluția unui subiect.
Oferta educaţională a şcolii reprezintă ”pachetul” de resurse şi servicii pe care şcoala le pune la
dispoziţia beneficiarilor educaţiei (elevi, părinţi, membrii ai comunităţii) în vederea realizării scopurilor şi
obiectivelor propuse. În acest context, calitatea procesului didactic este doar un mecanism în angrenajul
asigurării calităţii în educaţie. Modul în care acesta se integrează în ansamblul numit ”oferta educaţională
a şcolii” reprezintă cheia succesului. Când discutăm despre oferta educaţională a şcolii ne raportăm la
două aspecte, deopotrivă importante. Pe de o parte, discutăm despre componentele acesteia: nivelurile şi
formele de învăţământ, programul şcolii, infrastructura şcolară (laboratoare, cabinete, centre de informare
şi documentare, bibliotecă, spaţii de cazare şi masă etc), curriculum-ul, activităţile extracurriculare,
serviciile de suport educaţional (servicii de logopedie, consiliere şcolară, servicii de sprijin pentru copiii
cu dificultăţi de adaptare şcolară etc). Pe de altă parte, ne referim la toate activităţile şi procesele care
contribuie la implementarea acesteia, de la o lecţie concretă până la decizii cu privire la acţiunile
Termenului ”ofertă” îşi are originea în marketing. Prin urmare, oferta educaţională a şcolii trebuie
gândită şi elaborată în termeni de marketing. Analizând ofertele educaţionale ale şcolilor din România,
constatăm că oferta educaţională a şcolii este înţeleasă de cele mai multe ori restrictiv, vizând numai
aspectele legate de curriculum-ul la decizia şcolii, mai precis oferta de cursuri/programe opţionale,
precum şi specializările sau calificările puse la dispoziţia elevilor.În multe cazuri, nimic nu ne duce cu
gândul la echipa care face ca toate acestea să fie puse în practică, care face diferenţa între succes şi
insucces. Oferta educaţională a şcolii presupune o coerenţă a viziunii instituţionale, a structurii,
priorităţilor şi programelor, articularea permanentă a intervenţiilor individuale în vederea realizării
obiectivelor organizaţionale.
Un element important în elaborarea planului de îmbunătăţire îl reprezintă culegerea datelor, care vor
fi analizate şi în urma cărora se vor stabili măsurile de îmbunătăţire. Culegerea datelor se realizează
utilizând instrumente de investigare/diagnoză a stării în care se află o activitate, ce rezultate au fost
obţinute. Pentru aceasta se utlizează instrumente, care sunt extrem de variate. Selecţia, utilizarea,
dezvoltarea lor se face de fiecare cadru didactic în parte şi de echipa de profesori, în funcţie de nevoile şi
de aspectul care trebuie investigat, precum şi în funcţie de nivelul la care se aplică: la nivel de clasă, la
nivel de catedră, la nivel de instituţie de învăţământ.

Bibliografie:
1. BÎRZEA, CEZAR, Manual de autoevaluare a şcolii, (2006), Bucureşti, Proiectul pentru
Învăţământul Rural
2. BIRZEA, C. et al (2005) Tool and Quality Assurance of Education for Democratic Citizenship
in Schools. Paris-UNESCO, Strasbourg – Council of Europe (tradus în l. română şi disponibil la Institutul
de Ştiinţe ale Educaţiei).

121
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

3. IOSIFESCU, Ş. (2003) Dezvoltarea instituţională şcolară în comunităţile cu rromi : I. Ghid de


autoevaluare. II. Caiet de autoevaluare. III. Instrumente de autoevaluare, Bucureşti, Humanitas
Educational.
4. *** LEGEA nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005
privind asigurarea calităţii educaţiei
5. *** H.G. nr. 1258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al
ARACIP
6. *** H.G. nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare şi a Standardelor de
acreditare / evaluare periodică;
7. *** H.G. nr. 22/2007 privind aprobarea Metodologia de evaluare insti tuţion

122
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

UTILIZAREA INTERNETULUI ÎN VEDEREA PROMOVĂRII IMAGINII


ȘCOLII

PROF. DR. ARCHIP DIANA-MARIA


ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”ION HAULICĂ”, IPATELE, JUD. IAȘI
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare a imaginii școlii depinde, în mare măsură, de
modalitatea aleasă de unitatea școlară pentru a atrage atenția asupra activităților desfășurate sau a ofertei
educaționale. Mijloacele folosite de unitățile școlare pot fi: televiziunea, revistele, ziarele, radioul și
internetul. Oricare din aceste mijloace media prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje. Avantajele
utilizării internetului constau în: popularizarea rapidă a mesajului dorit, ușurință în schimbarea textului,
cost scăzut.
Utilizarea internetului în vederea promovării imaginii școlii se poate concretiza prin realizarea site-
ului școlii sau a unei pagini dedicate instituției de învățământ, concepută într-o rețea socială. Prin
intermediul acestora, pot fi încărcate în mediul on-line fotografii de la activitățile școlare și extrașcolare
(se realizează cu acordul părinților sau tutorilor copiilor – Anexa 1), proiecte și parteneriate la care
participă cadrele didactice, rezultatele elevilor participanți la concursuri, diferite evenimente care au loc
în unitatea de învățământ și alte informații care pot fi considerate utile. Acestea conduc spre crearea și
promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate, popularizarea modelelor de bună practică,
încurajarea beneficiarilor educaționali – elevi și părinți – să se apropie de școală, colaborarea mult mai
eficientă între școală și familie, focalizarea pe susținerea elevilor cu abilități deosebite și pe reducerea
fenomenelor de abandon școlar, violență.

Anexa 1
Școala ________________________
An școlar _____________________

ACORD*

În cadrul proiectelor școlare și extrașcolare desfășurate, Școala __________________ solicită


acordul părinților sau al reprezentanților legali ai preșcolarilor și elevilor pentru publicarea fotografiilor în
care apar sau pot fi identificați copiii pe site-ul înființat de instituția noastră.
Numele părintelui/ tutorelui legal ________________________ , părinte/tutore al elevului/ elevei
________________________ .
Sunt de acord ca imaginea fiicei/ fiului meu să apară în fotografii legate de activitățile
organizate de Școala ________________ și ca acestea să fie publicate pe site-ul școlii.
Nu sunt de acord ca imaginea fiicei/ fiului meu să apară în fotografii legate de activitățile
organizate de Școala _______________ și ca acestea să fie publicate pe site-ul școlii.

Data, Semnătura,

* prezentul Acord are la bază Legea 365/2002 privind Comerțul Electronic, Legea
272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (art. 27) și Codul civil al României
(secțiunea – Dreptul la propria imagine).

123
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

O lume de (re)construit

Prof. Ardelean Camelia


Prof. Iacob Corina
C.N.”Mihai Eminescu” Oradea
În contextul unei societăţi care se schimbă, parteneriatul educaţional devine o prioritate a
strategiilor orientate către dezvoltarea educaţiei româneşti. Bazat pe diversitate culturală, cunoaştere de
sine, elaborare şi dezbatere, schimbul şcolar îşi propune să combată prejudecăţi şi stereotipuri, să
deschidă porţile spre o relaţie de prietenie, ospitalitate şi experienţe noi.
Sunt aproape 14 ani de cand a început o frumoasă colaborare cu Institutul Saint Roch din localitatea
Theux – Belgia. Acest proiect a debutat în anul 2005 având tema VISUL, în anul 2011 am trăit în
SECOLUL NOILOR TEHNOLOGII, iar în 2014 tema discuțiilor a fost TIMPUL.
Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” şi Colegiul Naţional „ Emanuil Gojdu” din Oradea s-au
bucurat în perioada 8-12 ianuarie 2018 de prezenţa a 110 elevi belgieni însoţiţi de 6 profesori care au
încercat în cadrul unui parteneriat multidisciplinar, cu tematică actuală, să dezvolte tema „Un monde a
(re)construire” – O lume de (re)construit. Coordonatorul belgian, domnul profesor Christian Jacquemin
spunea la debutul activităților: „Ce fel de lume (re)construim? Trăim o perioadă zbuciumată, din punt de
vedere economic, politic, social ori ideologic, şi ne-am dori ca prin activităţile noastre – de căutare, de
descoperire sau de schimb cu tinerii din Oradea, să reflectăm la aceste probleme pentru a-i pregăti să
contruim o lume în care toţi să fim prieteni, o lume pe care o sperăm mai frumoasă. Suntem pentru a IV-a
oară aici şi am legat, de-a lungul acestor ani, prietenii durabile. Am fost umiţi să descoperim că nu aveţi
zăpadă. Cred că nu are de-a face cu meteorologia, cât cred că prietenia şi căldura românilor a topit
zăpada”.
Primele zile au cuprins ateliere de lucru desfăşurate la Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu”, vizite şi
drumeţii în judeţul nostru, apoi a venit rândul Colegiului Eminescu să-şi găzduiască oaspeţii belgieni în
cadrul întrecerilor sportive şi a spectacolului folcloric ce a reuşit să impresioneze întreaga sală festivă.
„Finis coronat opus!”
Printr-o înaltă probitate profesională şi umană cei implicaţi (atât români cât şi belgieni) au creat
momente de vis, o relaţie de încredere şi respect reciproc, o dezvoltare a gândirii obiective, o întărire a
spiritului de toleranţă şi stabilitate.

124
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

IMPORTANȚA PROMOVĂRII IMAGINII INSTITUȚIILOR


EDUCAȚIONALE

Ardelean Ramona Maria, G.P.P. Nr. 33 Satu Mare


,, Fără școală să nu aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni, și prin urmare nici stat bine
organizat și bine cârmuit și păstorit. ”
(Ion Heliade Rădulescu)
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate și asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de
cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc.
Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este
liber să aleagă.
Informarea nu este de ajuns, unitatea şcoalară trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a
adapta programul educaţional la nevoile în permanentă schimbare ale “clientilor”.
Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex
şi să fie în continuă schimbare și ea. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul
exterior.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbarilor care se produc
şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor potenţiale
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate. Mediul poate
fi într-o transformare rapidă sau lentă.
Activităţile de formare şi promovare a imaginii instituțiilor școlare pot fi:
•difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale ,
baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
•consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
•dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean,regional, național și internațional în
scopul promovării imaginii instituției școlare;
•promovarea imaginii institutiei școlare prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă,
internet).

125
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

GRĂDINIȚA – FEREASTRĂ DESCHISĂ PENTRU EDUCAȚIE

Prof. Asandei Elena


Grădinița PN Nr.7 Târgoviște
Jud. Dâmbovița
GRĂDINIȚA PN NR.7 TÂRGOVIȘTE este structură a Grădiniței PP Nr.15 Târgoviște și este
situată pe strada George Cair, nr.1, micro XII, județul Dâmbovița.
Grădinița funcționează cu 2 săli de grupă spațioase, un grup sanitar, un cabinet psihopedagogic și
camera părinților. Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier ergonomic și design specific, adaptate nivelului
de vârstă, aparatură audio-video, 4 calculatoare, o imprimantă, jocuri și jucării atractive, material didactic
adecvat activităților instructiv educative desfășurate.
Grădinița este alimentată cu apă curentă, are canalizare, centrală proprie, iluminat natural și
artificial. De asemenea, dispune și de un spațiu de joacă în aer liber.
Deoarece o pondere mare în conturarea personalității copiilor o deține mediul în care aceștia se
dezvoltă, principala noastră preocupare este asigurarea unui climat optim dezvoltării lor fizice și psihice.
Astfel, prin viziunea și misiunea grădiniței, am încercat să arătăm modul în care ne dorim să se dezvolte
copiii care frecventează unitatea noastră:
Viziunea grădiniței: „ Fiecare copil pe care îl educăm este un OM dăruit societății ”
Misiunea grădiniței: „ Grădinița cu program normal nr.7 Târgoviște își dorește să aducă fericirea
pe chipul copiilor, educându-i pe aceștia în spiritul autonomiei și toleranței, respectându-le
partcularitățile individuale și egalitatea de șanse, pentru a fi cetățeni ai unei societăți democratice,
încurajându-i pentru a-și desăvârși potențialul de cunoaștere și competențele necerare în vederea
adaptării la o lume dinamică. Ne propunem formarea unor viitori adulți adaptați unei societăți în
continuă schimbare, în concordanță cu nevoile, interesele și aptitudinile lor, raportându-le la cerințele
societății, prin formarea unei personalități autonome și creative ”.
Activitatea de învățare este sprijinită și potențată prin utilizarea de metode active, metode de
stimulare a gândirii critice și mijloace didactice moderne.
Activitățile opționale și extracurriculare se stabilesc în urma consultării părinților și se desfășoară în
parteneriat cu aceștia, dar și cu alte unități: Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu”, Centrul
Europe Direct, Palatul Copiilor Târgoviște, Asociația „Zaedno” a Bulgarilor, Agenția pentru Protecția
Mediului Dâmbovița.
Preșcolarii din grădiniță au participat cu lucrări la multe concursuri județene, interjudețene,
naționale și internaționale de creație artistico – plastică și de cultură generală unde au obținut premii și
mențiuni: „ Copilărie fericită ”, „ Europa, casa mea”, „ Lumea Poveștilor ”, „ Marea ... Marea ”,
„Sănătatea printr-o alimentație eco”, „ Piticot ”, „ TimTim – Timy”.
De asemenea, grădinița noastră este organizatoarea unui Concurs interjudețean de postere „Stil de
viață sănătos” desfășurat cu ocazia Zilei Internaționale a Sportului din 6 aprilie ( are ca scop formarea
unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de propria sănătate, cât şi a celor din jur ) și a unui Festival
umanitar „ Salvați Copilăria” ( derulat pe data de 21 martie cu ocazia Zilei Sindromului Down ) care are
ca scop sprijinirea Asociaţiei ȘI EU CONTEZ, asociaţie nonprofit, independentă, neguvernamentală,
apolitică ce reprezintă drepturile şi interesele legitime ale copiilor, adolescenţilor şi adulţilor diagnosticaţi
cu sindromul Down sau autism.
Am participat împreună cu copiii la proiecte naționale și internaționale: „Campania Globală pentru
Educație” al cărei scop este de a combate criza globală din domeniul educației, „ Patrula de reciclare”
care i-a făcut pe copii să înțeleagă de ce este important să colecteze selectiv DEEE și le-a stimulat
comportamentul responsabil față de mediu ( am obținut Premiul I pe țară pentru cea mai mare cantitate de
baterii colectată), „ World’s Largest Lesson ” ce promovează Obiectivele mondiale ale dezvoltății
durabile cuprinse în agenda ONU, „ European Christmas Tree Decoration ” - scopul proiectului fiind
acela de a informa şi educa copii de la vârste cât mai fragede despre ţările Uniunii Europene într-un mod
creativ şi care presupune activităţi plăcute şi distractive, „ Curcubeul schimbării ” – program educațional
de promovare a educației pentru schimbare la preșcolari.

126
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Activitățile desfășurate în cadrul parteneriatelor și proiectelor au fost diseminate de către cadrele


didactice din unitate prin participarea acestora la mese rotunde și simpozioane județene, naționale și
internaționale sau prin publicarea unor articole în diferite ziare / reviste de specialitate.
O prioritate a personalului didactic este și participarea la cursuri de formare, îmbunătățindu-și astfel
capacitatea de a presta servicii de calitate, dar asigurând totodată și transferul de bune practici în
domeniul educaţional.
În grădinița noastră, pe tot parcursul anul școlar, se urmărește asigurarea accesului egal şi universal
la o educaţie de calitate a tuturor copiilor, cât și menţinerea în sistemul educaţional a copiilor ce provin
din segmentele sociale defavorizate.
Se are în vedere și asigurarea progresului şcolar şi a unei educaţii incluzive prin realizarea unei
planificari bine structurate și eficace respctând Curriculum-ul pentru învăţământul preşcolar, creşterea
eficacităţii în activitatea de conducere a procesului de învăţare, perfecţionarea abilităţii de a implementa
în practica educaţională informaţii, noutăţi şi aspecte ale didacticii moderne, dar și îmbunătăţirea
capacităţii de monitorizare şi evaluare a procesului de învăţământ.
Prin tot ce facem în cadrul grădiniței, dorim să promovăm o educație de calitate, deoerece
„educația este cel mai de preț dar pe care îl poate primi Omul” ( Platon )

127
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

TEHNICI DE DESIGN SI IMPLEMENTARE


A CAMPANIILOR DE RELATII PUBLICE PRIVIND PROMOVAREA
IMAGINII UNITATII SCOLARE

Educatoare : Atodiresei Ionela


1.Campania de comunicare-caracteristici

Interactiunea organizatiilor cu publicurile lor ofera cadrul desfasurarii unor eforturi specifice, de
tipul campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii. Studiul campaniilor reprezinta
cercetarea continua a factorilor care confera unei organizatii viabilitate si credibilitate in mediul socio -
economic si politic global. In acest referat voi analiza planificarea, implementarea si evaluarea
campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii.
In ciuda formelor diferite de manifestare, pe care le voi prezenta, o campanie de comu- nicare
prezinta urmatoarele caracteristici :
- este o sursa colectiva, organizata, orientata spre un scop;
- poate urmari mai multe obiective ( influentarea atitudinilor, a opiniilor sau comporta- mentelor);
- are un caracter public, in sensul ca se desfasoara prin mass-media;
- foloseste mai multe canale de comunicare;
- se adreseaza unor categorii de public bine delimitate ;
- reprezinta o forma de activitate institutionala.
Deci, trebuie sa fie legitima in achii opiniei publice, sa se conformeze in general, nor- melor
acceptate.
Cazuri tipice de campanii, in afara publicitatii comerciale, sunt reprezentate de cam- paniile
electorale ale partidelor sau ale personalitatilor politice, campaniile din domeniul sanatatii, de colectare de
fonduri in scopuri caritabile, campanii pentru ajutorarea popula- tiei afectate de dezastre naturale,etc.
Un model general al unei campanii este cel realizat de Nowak si Warneyd, caz in care au putut fi
identificate urmatoarele elemente:
 Efectul scontat – care implica delimitarea clara a obiectivului campaniei:
 Mesaje concurente – campania pentru a avea un impact nu trebuie bruiata de mesaje
concurente;
 Tema – campania este organizata in jurul temei, iar in cadrul acesteia se opteaza pentru
accentuarea unui aspect, a unei caracteristici;
 Publicul – tinta – este format din persoanele de la care se doreste obtinerea unui raspuns
in urma campaniei. Grupurile care sunt cel mai greu de atins, sunt cele care nu simt nevoia unui anumit
mesaj si care nu se expun la canalele de comunicare;
 Canalul – pot exista mai multe canale pentru diferite mesaje si pentru diferite cate gorii
de public – tinta;
 Mesajul – este transmis in modalitati diferite, in functie de publicul caruia i se adreseaza.
Etapele sunt : sensibilizarea, convingerea / influentarea publicului, asigurarea celor care au aderat la
campanie, ca au luat decizii juste;
 Efectul obtinut in mod real – poate fi cognitive ( creste nivelul de informare ) , afectiv (
stimuleaza afectele, sentimentele ) si comportamental.

2.Tipuri de campanii de relatii publice


Campaniile sunt eforturi coordonate, ample si orientate spre atingerea unui anumit
obiectiv sau a unui set de obiective corelate, care vor permite organizatiei sa atinga , in viitor un
scop pe termen lung. Sunt construite si elaborate pentru a aborda o tema, pentru a rezolva o problema sau
pentru a corecta sau imbunatatii o situatie. Ele ating aceste sco- puri schimband o lege sau o opinie,
intarind un comportament, o lege sau o opinie dezira- bile, dar contestate de ceilalti.
Exista diferite campanii de relatii publice. Cele descries de Patrick Jackson sunt :
• Campania de constientizare pentru public, prin care ii anuntam pe oameni despre ceva, pur si
simplu anuntare;

128
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

• Campania de informare este diferita de cea de constientizare, se ofera informatie in timp ce se


anunta;
• Campania de educare publica se refera la faptul ca publicul si-a asimilat materi- alul campaniei
intr-un grad suficient de mare , incat sa se simta destul de confortabil emo tional si atitudinal pentru a-l
aplica in comportamentul zilnic;
• Campania de reintalnire a atitudinilor si comportamentelor acelora care sunt de acord cu
pozitia organizatiei – se readuc aminte valorile comune;
• Campania de schimbare a atitudinilor celor care nu sunt de acord cu pozitia noastra – acest
lucru cere crearea disonantei cognitive;
• Campaniile de modificare a comportamentului. De exemplu, campanile de con vingere a
oamenilor de necesitatea purtarii centurilor de siguranta sau ca a conduce in stare de ebrietate nu este in
interesul lor, nici al societatii sunt la ani-lumina de campanile de informare si constientizare.

3. Caracteristicile campaniilor de succes.

In literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de success privind
promovarea imaginii scolii :
- identificarea nevoilor, a intereselor , a obiectivelor si posibilitatilor publicurilor prioritare;
- planificarea si executarea campaniei intr-un mod sistematic;
- monitorizarea si evaluarea continua pentru a vedea ce functioneaza si unde tre- buie facute eforturi
suplimentare;
- luarea in considerare a rolurilor complementare ale comunicarii interpersonale cu mass-media;
- selectia unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.
O campanie de success trebuie sa aiba o latura educativa . Intotdeauna aceasta trebuie sa lumineze
publicurile ei, oferindu-le o perspectiva diferita despre ceva ce stiau deja sau credeau ca stiu.
Un al doilea element este asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale, care pot continua la
eficacitatea campaniei. Astfel, daca se doreste ca femeile din tarile din lumea a treia sa-si vaccineze
copii, campanile pot atinge rezultatul dorit daca doctorii si serul sunt deja disponibile inm sat.
Un al treilea element este constrangerea. In unele situatii trebuie sa existe ceva mai mult decat
stimulente materiale. Multe campanii pentru purtarea centurii de siguranta in automobile au trecut de la
faza de educare si de oferire de suporturi materiale, la institu irea de legi pentru acordarea de amenzi
pentru nesupunere.
Al patrulea element este sustinerea , care se refera la reluarea mesajului.Este nevoie de reluarea
mesajului, nu numai pentru ca oamenii uita, dar pentru ca apar si membrii noi in publicul –
tinta.Sustinerea ajuta la intensificarea puterii mesajului,pentru ca extinde aria de acoperire a mesajului,
care este supus si de oameni din afara unitatii scolare.
Evaluarea este al cincilea element semnificativ al unei campanii de publicitate. Se identifica ce fel
de schimbare de comportament dezirabila s-a produs, cand s-a produs si pentru ce publicuri.

4. Planificarea,implementarea si evaluarea unei campanii de relatii publice privind


promovarea imaginii scolii.
1.Stabilirea obiectivelor, a orarelor si a bugetelor.
Tinand cont de scopul si de obiectivele organizatiei,trebuie stabilite obiectivele programului de
relatii publice privind promovarea imaginii scolii. O definire clara a obiectivelor face posibila evaluarea
succesului campaniei, pentru ca poti masura cat de mult te-ai apropiat de indeplinirea lor sau cu cat ti-ai
depasit asteptarile.
Asteptarile de timp sau orarele pentru atungerea rezultatelor nu trebuie stabilite decat cu
aproximatie,dar temenele – limita trebuie sa fie realiste, in functie de obiectivele alese.
Daca stii exact cat de mare este bugetul, poti sa identifici mult mai eficient ce solutii creative vei
folosi, ce tip de media poti sa folosesti si cat de des.
2. Elaborarea strategiei creative: alegerea temei si a unor mijloace de comunicare.
 Tema
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde in mare masura de
creativitatea temei. Trebuie sa se raspunda la intrebarea “ Care este cea mai potrivita modalitate pentru a

129
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

atrage atentia publicului ? “ . Prin creativitate, adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare
originala pentru fiecare public, se obtin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborata intr-o sedinta
de brainstorming, pentru ca este important sa se aiba in vedere toate ideile, fara prejudecati si sa nu fie
infranata imaginatia.

 Stabilirea publicului-tinta.
Inainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii scolii trebuie sa ai o descriere clara a
publicurilor, inainte sa se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demogra fice ( date statistice : varsta, sexul,
educatia, venitul si mediul de provenienta ) si psiho grafice (informatii calitative, referitoare la stilul de
viata, ceea ce le place si ceea ce nu le place ) iti poti face o strategie despre tacticile pe care trebuie sa le
folosesti, pentru ca strategia sa aiba succes. Pentru stabilirea si cercetarea publicurilor-tinta se folosesc, in
general, sondajele de opinie pe baza de chestionar.

 Alegerea mijloacelor de comunicare in masa


Acest lucru depinde atat de publicul-tinta,cat si de mesajul pe care vrei sa-l transmiti si bineinteles
acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispozitie. In consecinta, trebuie luate in considerare trei
intrebari in selectarea unorn media potrivite pentru un anumit mesaj ;
Ce audienta vrei sa atingi si care este cota de credibilitate data de acea audienta fiecarui mijloc de
comunicare ?
Cand trebuie sa atingi acea audienta si pana la ce data trebuie sa primeasca un mesaj pentru a
raspunde la el ?
Cat trebuie sa cheltuiesti si cat iti permiti sa cheltuiesti ?.
Dupa ce s-a raspuns la aceste intrebari ,trebuie avute in vedere alte patru intrebari :

Care media ating cel mai mare segment al publicului ?


Care are cea mai mare credibilitate si care este costul ?
Pe ce media te poti sa te bazezi ca vor livra mesajul in limitele de timp necesare pentru ca
mesajul sa fie eficient ?
Ar trebui folosit un singur canal mediatic ? . Daca este dezirabil un mixaj de media, ce media ar
trebui folosite pentru a se completa unele pe altele ?.

Media principale Avantaje Dezavantaje

TELEVIZIUNEA
- combina caracteristicile legate - mesaj efemer;
de vaz, auz si miscare; - spatiile disponibile mai
- credibilitate pentru ca mesajul greu de gasit;
este transmis imediat; - costuri mari;
- mesaj cu mare impact; - reproducere proasta a
- audiente immense; culorilor;
- identificare buna cu produsul; - mesaj limitat de
- popularitate. segmente de timp
restrictionate;
REVISTELE
- selectivitate in ceea ce priveste - nu pot domina intr-o
audienta; piata locala;
- atingerea unor publicuri mai - publicurile unui anumit
instarite; tip de reviste sunt aceleasi;
- ofera prestigiu celui care face - mesajul este transmis
publicitatea; imediat;
- mai multi cititori pentru un - costurile de productie
exemplar; sunt crescute;

130
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

- reproducere buna a culorilor.

ZIARELE
- selectivitatea pietelor - costuri mari pentru
geografice; acoperire nationala;
- usurinta in schimbarea textului - viata scurta a mesajului;
reclamelor; - tiraj irosit;
- atinge toate grupurile de - costuri diferite intre
venituri; reclamele locale si cele
- cost relativ scazut; nationale;
- potrivite pentru publicitatea - uneori,reproducerea
distribuitorilor si a producatorilor; culorilor este proasta.

RADIOUL
- selectivitatea pietelor - mesaj limitat de
geografice; csegemente de timp
- saturare buna a pietelor locale; restrictionate;
- cost relative scazut; - mesaj efemer;
- usurinta in schimbarea textului - fara abordare vizuala;
reclamelor.

INTERNETUL
- combina caracteristicile legate - mesaj cu impact limitat;
de vaz,auz si miscare; - mesaj limitat de
- selectivitatea pitelor geografice; segmente de timp si spatiu
- potrivit pentru publicitatea restrictionate;
distribuitorilor si producatorilor; - audienta selecta;
- cost relativ scazut; - slaba audienta;
- usurinta in schimbarea
mesajului transmis;
ofera prestigiu celui care face
publicitate;

James E. Grunig considera ca numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expusi la media. Cu
cat oamenii sunt mai active professional, cu atat au mai putin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge
mesajul la publicul-tinta, trebuie folosite publicatii specia- lizate pentru ca aici sunt cautate informatii in
mod activ despre evolutia unui subiect.
 Alegerea mesajului: publicitate sau informare publica
Newson considera ca principala distinctie dintre publicitate si informare publica este de ordin
economic. Publicitatea are propriul ei spatiu sit imp in media scrisa sau electronica. Deci publicitatea are
un timp sau spatiu pentru ca se plateste. O exceptie apare atunci cand media ofera timp si spatiu in zona
lor de publicitate organizatiilor nonprofit , pentru anunturi de interes general. Trei tipuri de publicitate
sunt folosite in practica de promovare a imaginii : promo, anunturile de interes public si publicitate cu
conotatie tematica.
Informarea publica reprezentata de relatarile despre un individ,serviciu si produs care apar in
timpul sau spatiu rezervat pentru ‘continutul editorial” – stiri,relatari, editori- ale - sau pentru “programe
in audiovizual”. Desi o mare parte din datele de informare pu blica pe care practicienii de relatii publice
le ofera presei sunt prezentate sub forma de bu letine de informare sau comunicate de presa,multe alte
instrumente de informare publica sunt folosite pentru a atinge scopurile. Acestea incud
publicatii,filme,pagini de Web, etc.
O alta distinctie importanta se refera la faptul ca publicitatea este un tip de comuni care controlata
,pe cand informarea publica este necontrolata. Astfel,un avantaj semnifica tiv al folosirii publicitatii
platite este ca exista control total asupra mesajului,asupra con- textului in care apare (marime, forma si

131
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

culoare ) si asupra acelor media in care apare. Iar cel care face publicitatea va sti aproximativ cand
audienta va primi mesajul si cat de des va fi expusa la el. In ceea ce priveste informarea publica, mesajul
este controlat intr-o oarecare masura, dar momentul in care va fi difuzat nu este.
De aceea succesul in plasarea materialelor de informare publica este dezvoltarea nevoilor presei.
Informatia publica este clasificata din punct de vedere al valorii informa tive,astfel un material de
promovarea imaginii scolii ar trebui sa indeplineasca urmatoa rele criterii ,enumerate sub forma unor
intrebari :
 Este important pentru audienta acelei institutii ?
 Este proaspat ? Trebuie sa fie o stire de ultima ora, nu ceva despre care redactorul stia de
ceva timp.
 Este corect, adevarat si complet ?
Folosirea creativa si complementara a celor doua modalitati de transmitere a mesaju lui tine de
maiestria practicianului de relatii publice. Publicitatea este o forma de comuni- care precisa si planificata
care se desfasoara odata cu celelalte activitati planificate, iar informarea publica este o forma de
comunicare, care poate avea un impact mare, dar care nu putem fi siguri, daca nu folosim media
controlate.

1. Implimentarea campaniei de relatii publice.


Implimentarea proiectului implica adaptarea si aplicarea tacticilor in functie de
strategii, tinand cont de orar si buget, mentionand oamenii informati si rezolvand problemele in
mod pozitiv.

2. Evaluarea campaniei de relatii publice.


Trebuie sa apara doua forme de evaluare intr-o campanie :monitorizare si evaluare
finala. Pentru a face o evaluare finala de succes trebuie sa se pastreze analizele la un nivel
profesionist,sa se foloseasca critica constructiva; nu este permisa “ vanatoarea de vrajitoare “.
Trebuie analizate rezultatele finale ale campaniei ,si anume : impactul asupra
publicurilor,efectul asupra obiectivelor si asupra misiunii organizatiei, efectul asupra atitudinilor
publicului fata de organizatie si asupra perceptiei lor despre organizatie, efectul asupra statutului financiar
al organizatiei, asupra atitudinii etice si asupra responsabilitatii sociale.
Schita de campanie de relatii publice privind promovarea imaginii scolii
 Defineste problema. Stabileste obiectivel;e campaniei intr-un cadru organizational;
 Evalueaza impactul problemei asupra publicurilor si asupra organizatiei si defineste clar
elementele acelei probleme;
 Dezvolta o strategie organizationala in consonanta cu misiunea organizatiei;
 Determina o strategie de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse;
 Planifica actiuni,teme si apeluri catre publicuri.Pentru a elabora o strategie functionala si
planificata, unde va fi pus accentual : pe reclame,pe informare publica si/sau promovare;
 Dezvolta un plan de responsabilitati organizationale, cu bugete si orare;
 Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasa si cum vei monitoriza fiecare
aspect;
 Evalueaza rezultatele campanie de promovare a imaginii unitatii scolare.

Bibliografie
1. Coman, Cristina, Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom, 2000
2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996
3. Rus,Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice,Iasi, Editura Institutului
European, 2002
4. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura Comunicare.ro, 2004
5. Remus, Pricopie, Relatii publice, Curs support.

132
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII


ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL

Prof. înv. primar Mihaela Elena Atodiresei


Școala Gimnazială „Calistrat Hogaș” Roman, Neamț
Deontologia evaluării este parte a deontologiei pedagogice care, conform dicționarului de
pedagogie, reprezintă ceea ce trebuie să fie, ceea ce trebuie respectat.
Deontologia pedagogică studiază o serie de trăsături generale comune exercitării profesiilor, cât și o
serie de trăsături speciale ale practicării profesiei de educator, concretizate în obligațiile personalului
didactic față de elevi, față de familiile acestora, față de colegii de profesie, față de opinia publică și față de
societate.
Evaluarea este un proces care, pe lângă faptul că implică subiecți concreți are și efecte în mintea și
în conștiința elevilor; ea implică și judecăți de valoare, raportate de valori morale și la însușiri de caracter.
Un calificativ școlar exprimă nu numai performanțe și capacități de tip inteligență, memorie, imaginație,
cunoștințe, deprinderi, ci și calități de ordin moral ca seriozitate, voință, corectitudine etc. sau opusele lor.
Evaluarea școlară are implicații social-morale mult mai largi. Ea vizează părinții, comunitatea
socială, interesul pe care societatea îl manifestă pentru rezultatele procesului evaluativ.
Deontologia evaluării are ca referențial un set de valori care pot fi considerate esențiale pentru
procesul evaluativ:
a) valori importante pentru evaluator (diferențierea unor tipuri de rezultate ale învățării,
asocierea acestor rezultate cu indicatori cantitativi sau calitativi);
b) valori importante pentru cel evaluat (recunoașterea eforturilor lui în pregătirea unui
examen, identificarea pozițiilor într-o ierarhie);
c) valori importante în raport cu procesul însuși al evaluării (ideea de obiectivitate a evaluării,
acuratețea măsurii performanțelor etc.);
d) valori importante pentru societate pe termen lung sau scurt (obținerea unor informații
despre calitatea pregătirii elevilor de pe diferitele trepte ale sistemului de învățământ).
În ultimii ani s-au diversificat strategiile de evaluare, iar comportamentul profesorului s-a modificat
în timp, parcurgând drumul de la statutul de evaluator „judecător” la cel de evaluator „formator”.
Voi prezenta câteva reguli de evaluare:
- Să construim o imagine pozitivă despre evaluare; evaluarea nu trebuie asociată cu eșecul,
sancțiunea sau controlul, ci cu posibilitatea de reflectare a rezultatelor; evaluarea trebuie să conducă la
motivarea celui evaluat pentru obținerea unor performanțe mai bune.
- Succesul unei evaluări trebuie văzut, în primul rând, în modificarea atitudinii celui evaluat față de
evaluare și în formarea unei imagini cât mai corecte a acestuia despre sine, nu atât cu lipsurile pe care le
are, cât mai ales cu calitățile pe care le poate valorifica în viitor.
- Evaluarea nu se face numai în interesul celui evaluat, ci și în interesul celui care evaluează.
Evaluatorul are la dispoziție un mijloc privilegiat care îi oferă o imagine obiectivă asupra acțiunilor sale,
asupra propriilor succese sau eșecuri în procesul de evaluare-predare.
- Evaluarea nu trebuie să pedepsească, ci să stimuleze pentru etapa următoare a învățării.
- Trebuie să evaluăm ceea ce știe cel evaluat și să nu încercăm să-i demonstrăm ceea ce nu știe,
pentru că s-ar putea să avem o parte din vină (nu am găsit o modalitate de evaluare potrivită).
- Să încercăm să aplicăm mai multe probe și în cadrul unei probe mai multe categorii de itemi. Nu
toate tipurile de evaluare trebuie să se încheie cu sancționare notată și definitivă a celui evaluat.
- Nu trebuie generalizate rezultatele obținute în urma aplicării unor probe nestandardizate, pentru că
această generalizare poate produce multe erori de interpretare.
În concluzie, evaluările perfect obiective continuă să reprezinte o aspirație perpetuă a evaluatorilor
de pretutindeni. Cunoașterea temeinică și științifică a personalității celui evaluat constituie temeiul
obiectivității și aprecierii și, totodată, a capacității educatorului de a se transpune în situația elevului, de a-
i înțelege psihologia, problemele, frământările și stările sale sufletești, de a manifesta receptivitate față de
ele, această capacitate numindu-se empatie.

133
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Bibliografie:
1. Radu, Ion T. – Evaluarea în procesul didactic, București, Editura Didactică și Pedagogică,
1993;
2. Postelnicu, C. – Fundamente ale didacticii școlare, București, Editura Aramis, 1998.

134
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii prin intermediul rețelelor de mediatizare digitală

Atodiresei Sorin, Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Galați


Imaginea pe care dorește o instituție de învățământ să o contureze în comunitatea în care acționează
este un element complex, care este influențat de o varietate de factori, unii dintre ei care nu pot fi
controlați de către școală. Mai mult, timpul necesar pentru ca această imagine să fie formată este unul
îndelungat și presupune resurse materiale și voliționale consistente.
Care este atunci cea mai potrivită modalitate de construire și transmitere a imaginii proprii? Cu
siguranță, nu există o variantă unică pentru toate școlile, însă nici o instituție de învățământ al secolului
21 nu mai poate ignora impactul rețelelor de socializare asupra oamenilor din comunitate.
Bineînțeles, atunci când vorbim de „rețele de socializare” la noi în țară, vorbim despre platforma
Facebook, întrucât celelalte platforme, cum ar fi Instagram, Youtube sau Snapchat, nu sunt nici pe de
parte tot atât de utilizate sau cunoscute. Ce trebuie să facă deci o instituție de învățământ ca să transforme
Facebook într-o rețea de transmitere a proprii imagini?
În primul rând este necesară crearea unei pagini oficiale a instituției de învățământ. Este extrem de
important ca să se completeze complet toate informațiile cerute la creare, inclusiv adresa corectă, emailul
oficial al școlii, numărul de telefon și fax, întrucât acestea vor fi folosite de vizitatorii paginii pentru a lua
contact cu școala.
În ceea ce privește imaginea școlii, este crucial ca toate elementele grafice utilizate în alte medii
(siglă, moto) să fie adăugate și în pagina oficială a instituției. Platforma Facebook permite crearea a mai
multor pagini cu acceeași denumire sau denumire apropiată, și trebuie să fim siguri ca la o căutare pagina
oficială poate fi identificată cu ușurință.
Mai mult, în ceea ce privește elementele grafice, Facebook pune la dispoziție doar două posibilități
de personalizare grafică a paginii: fotografia de profil (unde este recomandat să folosim sigla oficială a
școlii) și „coperta”. Dacă pentru fotografia de profil nu trebuie să schimbăm imaginea, întrucât sigla de
cele mai multe ori rămâne aceeași pentru o perioadă mare de timp, coperta este bine să fie folosită pentru
ca material de publicitate a diferitelor evenimente importante din școală (deschiderea oficială, ziua
porților deschise, diferite simpozioane organizate de școală sau proiecte desfășurate). Este extrem de
important ca imaginea utilizată pentru copertă să fie bine concepută, întrucât o imagine simplă dintr-o
fotografie va fi prezentată incomplet pe pagină. Facebook pune la dispoziția utilizatorilor ghiduri care
prezintă dimensiunile recomandate pentru fotografia de profil și fotografia de copertă (1).
Următorul pas în utilizarea platformei Facebook în promovarea imaginii școlii îl reprezintă
popularea paginii cu conținut. Această activitate este una continuă, însă este extrem de important ca acest
conținut să fie bine ales (2). Practic, fiecare nouă postare constituie o cărămidă ce contribuie la formarea
imaginii școlii percepute de către părinți, elevi, absolvenți. Formatul recomandat pentru o postare care să
fie bine primită este cel de text însoțit de cel puțin o fotografie reprezentativă pentru conținut. Și aici, este
extrem de important ca atât textul trebuie să fie de bună calitate (fără greșeli de ortografie, cu folosirea
diacriticelor, fără prescurtări și cu informații relevante), cât și fotografiile trebuie selectate astfel încât să
contribuie pozitiv la imaginea școlii (clare, neaglomerate, fără personaje tăiate din cadru, fără să fie
strâmbe).
În ultimul rând, pagina de Facebook a instituției de învățământ trebuie promovată astfel încât
mesajele să ajungă la cât mai multe persoane. De obicei, la fiecare de început de an școlar are loc o
creștere a numărului de abonați, însă fiecare conținut interesant publicat poate avea același efect.
În concluzie, Facebook reprezintă o oportunitate extraordinară și gratuită prin care orice școală
poate să-și promoveze imaginea în societate. Dacă sunt respectate regulile prezentate și dacă se va acorda
suficient timp pentru a prezenta pe platformă în mond continuu conținut interesant și relevant, imaginea
unității de învățământ va ajunge la un număr din ce în ce mai mare de persoane.

BIBLIOGRAFIE
1. https://smarters.ro/grow/dimensiuni-postari-facebook/
2. https://blog.hubspot.com/marketing/how-to-create-facebook-business-page-ht

135
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII


Eveniment cultural la Școala din Scărișoara

Şcoala Gimnazială Cislău


PROF. INV. PRIMAR Aurelia Moldoveanu
Activitatea din 23 noiembrie 2017, organizată de Școala din Scărișoara pentru cadrele didactice din
comuna Cislău, s-a constituit într-un eveniment cultural inedit și deosebit, având ca temă : începuturile
învățământului în Scărișoara.
Tema a fost propusă de ing. Dan Stănescu (Ploiești) care a prezentat documente originale și
cercetări proprii pe acest subiect.
Au participat : cadre didactice din cele 3 unități școlare (Scărișoara, Cislău, Buda); cadre didactice
pensionate din Scărișoara; preotul parohiei Scărișoara ; reprezentantul primariei Cislău, dl. Mitroiu
Dumitru ; invitați speciali: ing. Stănescu Dan (Ploiești), tehn. Stănescu Gheorghe (Buzău), înv. Homocea
Silvia (Braşov), institutor Homocea Cecilia (Canada) – urmași ai învățătorului Stănescu Gheorghe (1857-
1918) ctitor al Școlii Scărișoara (1 aprilie 1895) – precum și ing. Ursu Neculai (Ploiești) din partea
Asociației naționale Cultul eroilor”Regina Maria”.
Cronologia evenimentului:
1 – 2 lecții interactive demonstrative, susținute de institutorul Homocea Cecilia cu elevi ai claselor
pregătitoare și cu elevi din clasele I-IV, cu colaborarea învățătorilor: prof, inv. primar Moldoveanu
Aurelia, prof, inv. primar Frincu Florentina, educatoare Dragomir Eugenia, prof, inv. primar Marin
Adrian, pe sistemul mă joc și învăț.
2 – Spectacol de recitări, cor, cântece și dansuri populare, susținut de elevii Școlii Scărișoara. Se
remarcă originala compunere a elevei Dobre Andreea, Școala – pentru mine.
3 – Prezentarea începuturilor școlii în Scărișoara, sub forma poveștii Voinicul Gheorghe și
balaurul din Scărișoara, de către ing. Dan Stănescu în fața elevilor.
4 – Documente și un tablou ale învățătorului Stănescu Gheorghe, oferite Școlii Scărișoara de către
ing. Dan Stănescu și ceilalți invitați speciali menționați mai sus, în calitatea lor de urmași ai învățătorului
Gheorghe Stănescu.
S-a convenit ca documentele – discursuri școlare olografe din perioada 1898-1910 - să fie predate
spre păstrare Arhivelor Statului, filiala Buzău, prin grija urmașilor.
5 - Prezentarea a 4 lucrări documentare și literare (ediție 2017) de către ing. Dan Stănescu:
(1) – ÎNVĂŢĂTORUL Gheorghe Stănescu - DISCURSURI ŞCOLARE, Scărişoara, 1898 – 1910
– autor Dan Stănescu.
(2) – ŞCOALA SCĂRIŞOARA - Contribuţii memorialistice şi documentare – autori Dan Stănescu
și Silvia Homocea.
(3) – Foloasele Şcoalei – conferinţă ținută de învăţătorul Gheorghe Stănescu la 15 februarie 1904
în localul şcolii din Buda.
(4) – Povestea Voinicul Gheorghe și balaurul din Scărișoara - autor Dan Stănescu
(5) – CD cu cele 4 lucrări și cu documentația care a stat la baza lor
Din aceste prezentări s-au putut identifica documentar data, locul și inițiatorul-ctitor al școlii în
Scărișoara, precum și unele date despre școlile din celelalte sate ale comunei Cislău :
- ctitor : săteanul școlarizat, încadrat învățător, Stănescu Gheorghe
- data reală – circa 1890
- data oficială 1 aprilie 1895
- locul – str. Scărișoarei nr. 17, în casa ctitorului învățător Stănescu Gheorghe, actualmente
proprietatea familiei Savu D. gheorghe
- primul local propriu – 1930-1968 – actualmente Căminul cultural – pe un teren donat de familia
Zaharia Simion din Bărăști
- 1836 – înființarea Școlii primare de 5 clase la Cislău prin grija episcopului de Buzău, Chesarie,
fiind prima școală pe întreaga vale a Buzăului
- 1904 – prima școală din satul Buda, care a funcționat temporar, reînființându-se ulterior în 1941
- tot pe la 1930 și tot pe un teren donat de Zaharia Simion – local propriu de școală în Bărăști,
actualmente grădiniță.

136
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

6 – S-au distribuit mape cu seturi din cele 5 materiale către fiecare din cele 3 școli, parohiei
Scărișoara Primăriei Cislău și bibliotecii publice.
7 – S-au distribuit conferința (3) și povestea (4) tuturopr participanților la eveniment
8 – S-au rezervat pentru elevii școlii Scărișoara câte 100 exemplare din conferința (3) și povestea
(4)
9 – Cei prezenți au exprimat variate puncte de vedere privind aspecte pedagogice din prezent și
trecut, apreciind aportul de cunoaștere al lucrărilor prezentate.
10 – Este de reținut sublinierea profesorului-poet-scriitor-eseist Gâlmeanu Nicolae că lucrările
prezentate de ing. Dan Stănescu din Ploiești constituie o provocare pentru intelecualii satului Scărișoara și
ai comunei Cislău pentru a duce cercetările mai departe în scopul elaborării unei monografii locale,
pentru afirmarea identității locale proprii, ca parte a identității naționale.

137
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Planificarea,implementarea si evaluarea unei campanii privind promovarea


imaginii școlii.

p.î.p.AVRĂMESCU GINA
1.Stabilirea obiectivelor, a orarelor și a bugetelor.
Ținând cont de scopul și de obiectivele organizației,trebuie stabilite obiectivele programului de
relații publice privind promovarea imaginii școlii. O definire clară a obiectivelor face posibilă evaluarea
succesului campaniei, pentru că poți măsura cât de mult te-ai apropiat de indeplinirea lor sau cu cât ți-ai
depășit așteptările.
Așteptările de timp sau orarele pentru atingerea rezultatelor nu trebuie stabilite decât cu
aproximație,dar termenele – limită trebuie să fie realiste, în funcție de obiectivele alese.
Dacă știi exact cât de mare este bugetul, poți să identifici mult mai eficient ce soluții creative vei
folosi, ce tip de media poți să folosești și cât de des.
2. Elaborarea strategiei creative: alegerea temei și a unor mijloace de comunicare.
Tema
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii școlii depinde în mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la întrebarea “ Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
atrage atenția publicului ? “ . Prin creativitate,adică prin folosirea de cuvinte și simboluri într-o abordare
originală pentru fiecare public, se obțin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborată într-o ședință
de brainstorming, pentru că este important să se aibă în vedere toate ideile, fără prejudecăți și să nu fie
înfrânată imaginația.
Stabilirea publicului-țintă.
Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii școlii trebuie să ai o descriere clară a
publicurilor,înainte să se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demogra fice ( date statistice : vârsta, sexul,
educația, venitul și mediul de proveniență ) și psiho grafice (informații calitative, referitoare la stilul de
viață, ceea ce le place și ceea ce nu le place ) îți poți face o strategie despre tacticile pe care trebuie să le
folosești ,pentru ca strategia să aibă succes. Pentru stabilirea și cercetarea publicurilor-țintă se folosesc,în
general, sondajele de opinie pe bază de chestionar.
Alegerea mijloacelor de comunicare în masă
Acest lucru depinde atât de publicul-țintă,cât și de mesajul pe care vrei să-l transmiți și bineînțeles
acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispoziție. În consecință, trebuie luate în considerare trei
întrebări în selectarea unor media potrivite pentru un anumit mesaj ;
3. Ce audiență vrei să atingi și care este cota de credibilitate dată de acea audiență fiecarui mijloc de
comunicare ?
4. Când trebuie să atingi acea audiență și până la ce dată trebuie să primească un mesaj pentru a
raspunde la el ?
5. Cât trebuie să cheltuiești și cât îți permiți să cheltuiești ?.
Alegerea mesajului: publicitate sau informare publică
Newson considera că principala distincție dintre publicitate și informare publică este de ordin
economic. Publicitatea are propriul ei spațiu și timp în media scrisă sau electronică. Deci publicitatea are
un timp sau spațiu pentru că se plătește. O excepție apare atunci când media oferă timp și spațiu în zona
lor de publicitate organizațiilor nonprofit , pentru anunțuri de interes general. Trei tipuri de publicitate
sunt folosite in practica de promovare a imaginii : promo, anunțurile de interes public și publicitate cu
conotație tematică.
Informarea publică reprezentată de relatările despre un individ,serviciu și produs care apar în
timpul său, spațiu rezervat pentru ‘conținutul editorial” – știri,relatări, editori ale - sau pentru “programe
în audiovizual”. Deși o mare parte din datele de informare pu blică pe care practicienii de relații publice
le oferă presei sunt prezentate sub formă de bu letine de informare sau comunicate de presă,multe alte
instrumente de informare publică sunt folosite pentru a atinge scopurile. Acestea incud
publicații,filme,pagini de Web, etc.
6. Implimentarea campaniei de relații publice.

138
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Implimentarea proiectului implică adaptarea și aplicarea tacticilor în funcție de strategii, ținand cont
de orar si buget, menționand oamenii informați și rezolvând problemele în mod pozitiv.
7. Evaluarea campaniei de relații publice.
Trebuie să apară doua forme de evaluare într-o campanie :monitorizare și evaluare
finală. Pentru a face o evaluare finală de succes trebuie să se pastreze analizele la un nivel
profesionist ,să se folosească critici constructive.
Trebuie analizate rezultatele finale ale campaniei ,și anume : impactul asupra
publicului ,efectul asupra obiectivelor și asupra misiunii organizației, efectul asupra atitudinilor
publicului față de organizație și asupra percepției lor despre organizație, efectul asupra statutului financiar
al organizației, asupra atitudinii etice și asupra responsabilității sociale.

Bibliografie:
1. Coman , Cristina , Relații publice si mass-media, Iași, Editura Polirom,2000
2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicării de masa, Editura Sansa, București, 1996

139
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Proiect de parteneriat doar între școli în cadrul Programului ERASMUS +


„Arts talk about us”

Coordonator proiect, prof. înv. primar Ionica Axene


Şcoala Gimnazialǎ „General Dumitru Dǎmǎceanu

Şcoala Gimnazialǎ „General Dumitru Dǎmǎceanu”, Cosmeşti, Jud. Galaţi, desfǎşoarǎ în perioada
2017-2020 proiectul „Arts talk about us”, finanţat de Uniunea Europeanǎ în cadrul Programului
Erasmus+”, cu suma de 25. 000 euro.
Proiectul aduce laolaltǎ parteneri din 8 ţǎri europene: România, Spania, Italia, Finlanda, Grecia,
Polonia, Cehia şi Croaţia.
Scopul proiectului este de a analiza vocea şi identitatea fiecăruia dintre noi în manifestările artistice,
căutând puncte comune care să îmbunǎtǎţeascǎ şi să înţeleagă diferenţele construind împreună
dimensiunea socială europeană. Arta, creativitatea, abilităţile şi competenţele vor fi prelucrate transversal,
cu practici inovatoare şi cu utilizarea resurselor digitale, favorizând incluziunea socială prin cunoaştere
reciprocă şi muncă comună.
Obiectivele specifice:
1. Promovarea dobândirii de aptituduni şi competenţe prin:
a) Participarea la proiecte care oferă instrumente şi acţiuni de calitate cum ar fi: comunicarea în
limbi străine,dobândire de competenţe digitale, a învǎţa sǎ înveţi, iniţiativa şi spiritul antreprenorial,
conştiinţǎ şi exprimarea culturală prin programe educaţionale inovatoare şi medii critice, profesionale şi
de colaborare;
b) Elaborarea de activităţi creative care sǎ garanteze învǎţarea elevilor într-un mediu relaxat,
inovator, incluziv şi îmbogăţit;
c) Dezvoltarea de activităţi care traverseazǎ curriculum-ului obişnuit, care arată valoarea educaţiei
artistice şi natura globalizării acesteia;
d) Implementarea metodologiilor inovatoare (planificarea procesului, evaluarea rezultatelor, lucrul
la proiect, cooperarea, e-learning, CLIL, multiculturalism, evaluarea competenţelor;
e) Încurajarea utilizǎrii limbii engleze ca limbă de comunicare între comunităţile educaţionale care
nu vorbesc limba engleză.
2. Incluziunea socialǎ:
a) Compensarea inegalităţilor sociale prin proiecte europene;
b) Garantarea egalitǎţii şanselor în şcoală, folosind resursele disponibile pentru dezvoltarea maximă
personală a elevilor şi formarea acestora pentru o incluziune activă în societate.
c) Să ne promovăm cultura proprie şi comună pentru a ne înţelege şi a preţui asemănǎrile şi
diferenţele noastre, stabilind legături de cooperare şi prietenie, apreciind pozitiv dimensiunea europeană
şi oportunităţile sociale pe care şcoala le oferă să fie parte din ea.
3. Practici deschise și inovatoare în era digitalǎ:
a) Promovarea acțiunilor educaționale inovatoare și schimbul de bune practici de predare (calitatea
predării);
b) Promovarea utilizării TIC ca instrument, resursă și instruire educațională.
c) Să difuzeze prin intermediul instrumentelor digitale munca educaţională, rezultatele şi
experienţele rezultate din dezvoltarea proiectului.
Activităţile proiectului sunt organizate în blocuri, a căror axă este arta, ca obiectiv în sine sau ca un
instrument de lucru şi cunoaştere. În proiectul nostru expresia artistică este elementul principal şi resursa
transversală pentru realizarea obiectivelor şi dezvoltarea activităţilor de incluziune, creativitate,
dimensiunea socială europeană, etc.
Proiectul cuprinde activitǎţi transnaţionale pentru profesori şi activitǎţi de învǎţare/
predare/formare pentru elevi şi profesori.
Prima reuniune a proiectului a avut loc la Şcoala Osnova Dobrise Cesarica din Zagreb-Croaţia ,
în perioada 28.11-30-11.201,7 unde profesorii din cele 8 ţări partenere au lucrat împreună şi au
planificat activităţi de proiect pentru elevii lor.

140
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Echipa din România a fost formatǎ din prof. înv. primar Axene Ionica şi Director, prof. Mititelu
Mioara.
Activităţile desfăşurate în cadrul şcolii vizitate au fost variate :
1. Întâlniri de lucru cu membrii echipei:
- membrii echipei din Croaţia ne-au prezentat şcoala cu sǎlile de clasǎ, cancelaria, sala de mese,
etc.;
- şcoala croată a pregătit un colț de proiect prezentând țările care participă la proiectul Erasmus + şi
înformaţii despre proiectul „Arts Talk About Us”;
- profesorii din toate țările au făcut schimb de mici cadouri, cărți poștale și mesaje de la elevii lor
pentru elevii din Croaţia;
- au avut loc întâlniri de lucru în care s-au discutat aspecte legate de activitǎţile
proiectului:„Calendarul nostru”;
- echipa italianǎ a prezentat modalitatea de lucru pe calendarul Google, s-a fǎcut distribuția
sarcinilor și responsabilităților pe reţelele sociale, s-a discutat despre activitatea “Creaţiile iernii”,
criteriile de selecție a elevilor pentru mobilități, propuneri și nevoi pentru a doua întâlnire de proiect în
Valencia, Spania;
- s-a stabilit logo-ul câştigǎtor (Polonia) care a obţinut cele mai multe voturi din partea elevilor din
cele 8 ţǎri;
- fiecare partener a prezentat ţara, şcoala, activitǎţi desfǎşurate în şcolile lor şi sistemele;
- s-a organizat o conferinţǎ cu profesorii din Italia. o conferință Skype cu profesorii italieni.
2. Întâlniri cu elevii:
- trupa muzicală
internațională alcǎtuitǎ din
profesorii celor 8 şcoli au
cântat un cântec croat pentru
elevi, iar aceştia, la rândul
lor, au cǎntat „Daca vesel se
trǎieşte". A fost un cor
uimitor!
- profesorii s-au
întâlnit cu elevi care au fost
cei mai implicați în proiect
şi au discutat cu aceştia;
- echipa de robotică
de la școala de găzduire a
prezentat 3 roboți care cooperează în soluționarea unui caz penal. Ei au câștigat competiția națională şi
vor reprezenta școala și țara lor în finala internațională din Canada.
- elevii din clasa a III-a ne-au arǎtat micii pomi de Crăciun confecţionaţi pentru târgul lor
tradițional organizat în şcoalǎ;
Vizite culturale: s-a vizitat centrul oraşului şi Muzeul de istorie din Zagreb.
Conţinutul acestui material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului. Agenţia Naţională şi
Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care conţinutul informaţiei va fi folosit.

141
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROIECT EDUCAŢIONAL
“Mihai Eminescu , poetul sufletului meu”

Prof. inv.primar :Azamfire Monica

COORDONATOR PROIECT:
Prof. inv.primar :Azamfire Monica

Locul desfăşurării: Şcoala Gimnazială Nr.1 Știubieni


Perioada desfăşurării: 15 ianuarie 2018

În loc de argument...

“Vorbeşte-ncet, urmează înainte


Cu glasul tău, izvor de mângâiere,
Căci vorba ta-i ca ramura de miere
Şi înţelesul ei e prea cuminte.”
Mihai Eminescu

1. Titlul proiectului:“Mihai Eminescu , poetul sufletului meu”


2. Data desfăşurării: 15 ianuarie 2018
3. Locaţia: Şcoala Gimnazială Nr.1 Știubieni, jud. Botoșani
4. Grup ţintă: elevii clasei a-IV-a
5. Scopul proiectului:
- Cunoaşterea vieţii şi operei poetului Mihai Eminescu;
- Dezvoltarea capacităţilor de recitare ;
- Dezvoltarea potenţialului creativ al copiilor;
6. Obiective:
- să-şi dezvolte competenţele de comunicare scrisă şi orală;
- să recite poezii învăţate;
- să interpreteze cântece inspirate din poeziile lui Eminescu;
- să-şi dezvolte abilităţile practice etc.
7. Activitati propuse :
• concurs de recitare;
• desen şi abilităţi practice etc.
8. Implementare
- Vizionarea unei prezentări ce conţine aspecte ale vieţii şi operei poetului Mihai Eminescu;
- Recitarea unor poezii si interpretarea unor cântece;
- Realizarea unei expoziţii de desene si colaje etc.

142
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

9. Discipline implicate în proiect: limba şi literatura română, muzica, desen şi educaţie


tehnologică.
10. Resurse materiale: volume cu poezii, videoproiector, laptop, bloc de desen, creioane colorate,
radiere, ascuţitori, lipici, foi cartonate, aparat foto etc.
11. Rezultate aşteptate:
- implicarea tuturor elevilor de la clasa
a-IV-a în proiect;
- valorificarea talentului literar - artistic al elevilor;
12. Evaluarea proiectului:
Întocmirea unei mape/unui portofoliu cu produsele realizate de elevi.

143
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN SERBĂRILE ŞCOLARE

Prof.pshiopedagogie specială:Baci Aurelia


Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor, pentru
cultivarea înclinaţiilor şi aptitudinilor acestora de la cea mai fragedă vârstă ,la organizarea raţională şi
plăcută a timpului liber precum si la imaginea de promovare a scolii.
Este de prim ordin rolul pe care-l are interesul şi talentul învăţătorului de a atrage elevii în
asemenea activităţi şi au menirea să amplifice efectele formative ale procesului de învăţământ şi să
sporească zestrea de cunoştiinţe şi abilităţi ale copilului în vederea reuşitei integrării sociale .
Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferă cele mai eficiente modalităţi
de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare ,deoarece sunt factorii educativi cei mai
apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activităţile extraşcolare au o mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului mai ales a
copilului cu cerințe educative speciale,deoarece implică în mod direct copilul prin personalitatea sa.
Ele prezintă o imagine pozitivă a scolii precum și unele particularităţi prin care se deosebesc de
activităţile din cadrul lecţiilor .Acestea se referă la conţinutul activităţilor ,durata lor ,la metodele folosite
şi la formele de organizare a activităţilor.
Având un caracter atractiv ,elevii participă ,într-o atmosferă de voie bună şi optimism ,cu însufleţire
şi dăruire ,la astfel de activităţi .
Alegerea din timp a materialului şi ordonarea lui într-un repertoriu cu o temă centrală este o cerinţă
importantă pentru orice fel de activitate extraşcolară.
Serbarea şcolară
Reprezintă o modalitate eficientă a capacităţilor de vorbire şi înclinaţiilor artistice ale elevilor .Prin
conţinutul vehiculat al serbării ,elevii culeg o bogăţie de idei ,impresii ,trăiesc ,,autentic ,, spontan şi
sincer situaţiile redate .
Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante care se
realizează prin intermediul serbării .Intervenţia la momentul oportun ,cu rolul pe care îl are de îndeplinit
fiecare elev şi susţinută de raportul afectiv motivaţional contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei ,iar cu
timpul sporeşte capacitatea rezistenţei la efort.
Cântecul,dansul, devin puternice stimulări ale sensibilităţii artistice.
Valoarea estetică este sporită şi de cadrul organizatoric – sala de festivităţi ,un colţ de natură (
parcul sau grădina şcolii) amenajate în chip sărbătoresc .
Contribuţia copilului la pregătirea şi organizarea unui spectacol artistic nu trebuie privită ca un scop
în sine ,ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva spectatorilor : distracţie ,înălţare sufletească ,plăcere
estetică ,satisfacţie – toate acestea imbogăţindu –le viaţa ,făcând –o mai frumoasă ,mai plină de sens .
Este un succes extraordinar ,o trăire minunată ,când reuşeşte să trezească o emoţie în sufletul
spectatorilor .
Reuşita spectacolului produce ecou în public ,iar reacţia promtă a sărbătorilor îi stimulează pe copii
să dea tot ce sunt în stare .
Serbarea la care se va face referire este una tematică în legatură cu sărbătorirea Sfintelor Sărbători
de iarnă .
Odată cu sosirea anotimpului alb ,ne adunăm cu toţii , să ne bucurăm de Bradul de Crăciun ,de
cadourile lăsate de Moş Crăciun la poalele lui
Pentru această activitate a fost ales materialul ,a fost ordonat într-un montaj literar –muzical ,,
MAGIA SARBATORILOR DE IARNA”
Este binecunoscut faptul că memorarea se realizează mai puternic atunci când fondul afectiv –
pozitiv este mare .De aceea s-a asigurat înţelegerea sensului figurat al unor cuvinte pe care se realizează
trăiri emoţionale ,sentimente înălţătoare de dragoste aceste sarbatori..Important a părut a fi îmbogăţirea
conţinutului transmis spectatorilor cu cântece și colindele pentru a adânci efectul emoţional.
Învăţarea versurilor ,interpretarea artistică au fost realizate de elevi cu bucuria şi plăcerea
caracteristice unei preocupări pentru timpul liber .
Pregătirea elevilor pentru serbare constituie un aspect tot atât de important ca şi pregătirea pentru
fiecare lecţie în parte .

144
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Această cerinţă se traduce într-o acţiune ce cuprinde mai multe momente


-comunicarea din timp a datei când va avea loc serbarea;
-comunicarea temei ,cunoaşterea din timp a acesteia orientează şi menţine interesul ,ceea ce
favorizează receptarea ,sporeşte eficienţa învăţării
Desfăşurarea serbării a cuprins de asemenea mai multe momente
-perioada de pregătire a serbării ,dorinţa de succes ,sudează colectivul ,impulsionează în mod
favorabil ,face ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească
-desfăsurarea programului – fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programului
pentru a se simţi parte integrantă a colectivului ,să fie conştient că şi de participarea lui depinde reuşita
serbării;
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde serbarea şcolară valorifică
varietatea, preocuparea intereselor şi gustul şcolarilor.
Ea evaluează talentul ,munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie
publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui elev în parte ;
Elevii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală ,să le împlinească setea de
cunoaştere ,să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic ,de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi
forma convingeri durabile .
Activităţile extraşcolare în general ,au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare ,deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora .
Întregul lanţ de manifestări organizate de şcoală şi în afara ei ,sub atenta şi priceputa îndrumare a
dascălului ,aduc o importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor ,în modelarea sufletelor
acestora şi are profunde implicaţii în viaţa spirituală a comunităţii ,restabilind şi întărind respectul
acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei .

145
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ!

Educatoare Baciu Lăcrămioara


TEMA ACTIVITĂŢII: „Hai să dăm mână cu mână!”
MIJLOC DE REALIZARE: Realizarea horei-
TIPUL ACTIVITĂŢII: Activitate extraşcolară
DATA DESFĂŞURĂRII: 23-01-2018
LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de grupă
PARTICIPANŢI:Părinții copiilor
Preşcolarii grupei Lălești
Educatoare Baciu Lăcrămioara

ARGUMENT
Paşii oricărui călător , îndemnaţi de gustul pentru frumuseţea naturii , pentru bogăţia sufletească a
oamenilor , se vor opri neîndoielnic în Vrancea , unde Dumnezeu a aruncat sămânţa acelui cântec genial –
“ MIORIŢA”. Vrancea a fost de-a lungul secolelor simbolul libertăţii şi demnităţii româneşti . În
momentele de cumpănă , vrâncenii , săritori şi plini de curaj , şi-au adus contribuţia la marele acte ale
istoriei , care a fost mai mult decât zbuciumată .
Oraşul Focşani a trăit din plin febra evenimentelor de la 1859 , fiind singurul oraş împărţit în două .
UNIREA a fost dorinţa cea mai fierbinte a locuitorilor de atunci . Din Câmpuri a dus dorinţa de unire a
răzeşilor moldoveni în divanul ad-hoc Moş Ion Roată , om cinstit şi cuviincios dar cu “gâdilici la
limbă”, cu înţelepciunea pe care ţi-o dă experienţa de viaţă , cu simţul umorului .
Şi UNIREA s-a făcut !
“Sub Alexandru Ioan Cuza , din voinţa cerului
Semănatu-s-a sămânţa întregirii neamului .
Şi de când Moldova-n horă cu Muntenia s-a prins ,
Dorul nostru de unire tot mai tare s-a aprins .”
( GH . BĂLTEAN )
SCOPUL
-dezvoltarea şi consolidarea sentimentului patriotic ;
- îmbogăţirea cunoştinţelor istorice ;
- stimularea creativităţii şi a expresivităţii prin compunerea de poezii , cântece , desene .
OBIECTIVE
 să cunoască importanţa istorică a zilei de 24 Ianuarie
 să audieze povestiri despre acest eveniment;
 să înveţe dansul popular “HORA”;
 să realizeze desene pe o temă dată;
 să participe la acţiuni omagiale în cadrul comunităţii
 să desfăşoare activităţi în echipă ;

146
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

STRATEGII DIDACTICE:

METODE ŞI PROCEDEE : expunerea, observaţia, povestirea, conversaţia, exerciţiul,


explicaţia, aprecierea verbală.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: cărţi , albume , hărţi , CD-uri , casete , casetofon , calculator
,diplome ,reviste , tablouri, istorice
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual.

EVALUAREA ACTIVITĂŢII
- expunerea desenelor , cântecelor şi a poeziilor
- diplome omagiale;

147
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

148
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

prof. înv. primar BACIU – TODA ADRIANA – ALINA


Școala Gimnazială Moravița – structura Școala primară Stamora Germană,
jud. Timiș
Școala este instituția, sau mai bine zis, locul unde elevii își însușesc primele noțiuni ce le vor fi
necesare pe parcursul vieții, cum ar fi cititul, scrisul, socotitul, dar și locul unde descoperă ce le place
să facă, cum să-și petreacă timpul și deprinderile lor în viață ….. Petrecând aproape cel mai mult timp în
școală, elevii trebuie să o facă într-un mod plăcut, util și interesant.
Eu cred, însă, că cea mai bună dovadă de promovare a școlii noastre este zâmbetul copiilor când
ies pe poartă,la plecare, fericiți și nerăbdători să împărtășească din clipele frumoase, interesante petrecute
aici.
Organizarea activităților: Ziua porţilor deschise, sărbătorirea unor zile festive tradiţionale Hramul
Bisericii, Ziua Națională a României, 24 ianuarie ,
1 Martie, 8 Martie, Ziua învăţătorului, Ziua Educației , Ziua copilului, etc. pot duce la crearea și
promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate. De asemenea, se pot elabora proiecte
locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de bună practică în managementul
instituțional
Creşterea eficienţei colaborării şcolii cu instituţiile locale: Primăria, Consiliul Local, Poliţia,
Biserica, Dispensarul Medical conduc la o bună promovare a imaginii școlii . Acţiunile şcolii în
comunitate se pot promova prin întâlniri, pliante, articole în ziarul local, serbări, mese rotunde și prin
invitarea reprezentanţilor Primăriei şi Consiliului Local la şedinţele cu părinţii şi alte acţiuni ale şcolii
(serbări, concursuri), desemnarea unor membri ai Primăriei şi Consiliului local în Consiliul de
administraţie, organizarea unor acţiuni în comun cu partenerii educaţionali ce privesc educaţia morală,
sanitară, rutieră sau pentru rezolvarea unor probleme sociale ale unor elevi, dezvoltarea relaţiilor de
parteneriat cu instituţiile de cultură la nivel judeţean, cu alte şcoli din judeţ sau din ţară, identificarea cu
ajutorul Internetului a unor posibili parteneri internaţionali pentru schimburi culturale, turistice etc.
Creşterea gradului de implicare al părinţilor în activităţile şcolii și consilierea părinţilor pentru
ameliorarea climatului educaţional în familie au un rol important în promovarea imaginii școlii prin
stabilirea unor întâlniri periodice (program de consultaţii ) și organizarea în comun a unor acţiuni.
Pentru ca imaginea școlii să se contureze într-o formă pozitivă și atractivă, este destul de important
ca cei implicați în procesul de promovare să asigure transparență, responsabilitate, disponibilitate pentru
inițierea, implementarea și participarea / implicarea în structuri parteneriale.
Conlucrarea dintre reprezentanții administrației publice locale, cadre didactice, părinți și alți
parteneri (periodici sau permanenți ) are ca scop principal diversificarea și flexibilizarea ofertei
educaționale în funcție de nevoile și interesele beneficiarilor procesului educațional. Astfel, adaptând
întregul proces de promovare a imaginii școlii la nevoile și interesele copiilor , vom crește motivația
pentru învățare, vom asigura creșterea calității actului educațional, vom încuraja socializarea, vom
elimina disfuncționalitățile dintre unitatea școlară și părinți, vom dezvolta patrimoniul școlar și vom
stimula implicarea, colaborarea, responsabilizarea și, nu în ultimul rând, percepția tutuor vis- a – vis de
ceea ce reprezintă școala în societate.

149
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

VALORIZAREA EXPERIENȚELOR COMENIUS

Prof. înv. preprimar Baciu Mariana


Şcoala gimnazială “Dimitrie Cantemir”, Feteşti - Ialomiţa
Motto : „Să-i învățăm pe copii să fie descoperitori, să privească, să asculte, să-și mobilizeze
vibrațiile inimii descoperind și prețuind comorile ascunse ale naturii, iar cunoștințele și deprinderile
formate să constituie piatra de temelie a educației.”(Maria Montessori)
Calitatea educaţiei este dată de o transformare inovatoare, căutându-se în permanenţă o diversificare
a funcţiilor şcolii în scopul dezvoltării acesteia ca centru de resurse pentru elevi şi părinţi, dar şi pentru
ceilalţi membri ai comunităţii. Ritmul şi dinamismul dezvoltării poate izvorî din educaţie, aceasta având
mijloacele şi forţa de a instrui şi educa generaţii mobile şi active, bine înzestrate din punct de vedere
intelectual, capabile să depăşească inerţia unui mediu social refractar, în care se resimt încă note
accentuate de prejudecată şi discriminare.
Dimensiunea europeană a educaţiei este reflectarea unei realităţi care exercită presiuni,
determinându-ne să întreprindem măsuri pentru a-i sprijini pe tineri să găsească modalităţi de răspuns la
provocările lumii contemporane.
Proiectele Şcolare Comenius/Erasmus, au ca scop îmbunătăţirea calităţii şi consolidarea dimensiunii
europene în educaţie, încurajarea învăţării limbilor străine şi a cooperării transnaţionale între şcoli,
promovarea conştiinţei interculturale şi a inovaţiei în ceea ce priveşte metodele pedagogice şi tehnicile
informaţionale. Aceste proiecte sunt promovate şi susţinute financiar de către Comisia Europeana prin
Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, se
derulează în învăţământul preuniversitar şi implică un număr mare de persoane: elevi, părinti, toate
categoriile de personal didactic, precum şi comunitatea locală asociaţii non guvernamentale s.a.
La Grădinița Școlii Gimnaziale ,,Dimitrie Cantemir” Fetești s-au derulat două proiecte europene: 1.
Proiectul Multilateral Comenius „Mission Clean Earth”, derulat împreună cu școli partenere din Italia,
Spania, Portugalia, Marea Britanie, Malta, Polonia și Turcia şi al doilea proiect: Science and Pre-School
Education as a Field of Pedagogical Innovation ,,Little Scientists”, derulat cu școli partenere din Turcia,
Bulgaria, Lituania.
1. Prin participarea la Proiectul Multilateral Comenius „Mission Clean Earth”, derulat împreună cu
școli partenere din Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Malta, Polonia și Turcia, am realizat că
problema ocrotirii naturii preocupă toate statele lumii.
În vederea asigurării sustenabilității Proiectului Comenius “Mission Clean Earth”, am derulat
Programul Educaţional “Eco-Grădiniţa “- „Să dezvoltăm un mediu sănătos !”, desfăşurând activităţi
specifice prevăzute în programă, proiecte de parteneriat, proiecte tematice, întâlniri, dezbateri, excursii,
acţiuni de colectare a deşeurilor, serbări pe teme ecologice, confecționarea de măşti şi costume din
materiale reciclabile, concursuri, expoziţii cu lucrări ale copiilor, etc.
Analizând modul cum s-au desfăşurat toate aceste activităţi, schimbările pozitive observate în
comportamentul copiilor (interes, cunoştinţe, deprinderi, siguranţă de sine, cooperare), precum şi
îmbunătăţirea comunicării cu părinţii, putem spune că s-au obţinut mai multe beneficii.
În concluzie, putem spune că nu există activităţi pentru o educaţie ecologică, ci prin toate
activităţile şi acţiunile ce le desfăşurăm în grădiniţă, copiii îşi pot însuşi numeroase noţiuni şi cunoştinţe
despre problematica ecologiei.
Curiozitatea lor firească duce la acumularea de cunoştinţe multiple despre mediul înconjurător,
despre protecţia lui, contribuind la dezvoltarea capacităţii de a gândi logic şi de a interpreta corect
anumite aspecte din jurul lor.
2. Al doilea proiect: Science and Pre-School Education as a Field of Pedagogical Innovation ,,Little
Scientists”, derulat cu școli partenere din Turcia, Bulgaria, Lituania.
În cadrul proiectului ,,Little Scientists”, au fost alese patru subiecte din gama de predare a știintei
(apă, semănat și creștere, astronomie, lumină si umbră).
Toti partenerii au urmărit îmbunătățirea abilităților în predarea științelor prin inițierea unui schimb
profesional de materiale și metode de predare între parteneri, dezvoltarea competențelor în domeniile
limbii, managementului de proiect, TIC. Un rezumat al acestui proces cu cele mai bune idei practice au
fost publicate în manualul "Micii oameni de știință” - principalul produs al proiectului.

150
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Învățarea științei este un aspect central în curricula școlară din învățământul primar din toată
Europa. Promovarea competențelor științifice ar trebui, prin urmare, să fie o parte indispensabilă a
educației preșcolare, de asemenea, pentru a configura elementele de bază pentru o cariera de învățare de
succes pentru fiecare copil.
Învățarea științei nu constă numai în colectarea cunoștințelor de conținut, ci mai ales se adresează
metodelor speciale de lucru și de gândire. Obiectivul principal al proiectului nostru a fost de a garanta o
pregătire școlară adecvată, de a da copiilor experiente de bază și de a face în mod activ cercetare. Asta
înseamnă a pune întrebări, crearea unui experiment, observând cu atenție, găsirea unor surse alternative
de cunoaștere, prezentarea și discutarea rezultatelor cu alți copii. Toate acestea ținând cont de
particularitățile de dezvoltare individuală a copilului.
Interesul pentru domeniul științei a reunit partenerii acestui proiect. Ei au avut ca scop extinderea
gamei de subiecte științifice pe de o parte, și pe de altă parte, aflarea despre noi modalități metodologice
de prezentare a științei pentru copiii preșcolari. Prin schimbul de materiale și experiențe cu scopul de a
obține hrană de gândire și de inspirație și în același timp de a prezenta modul propriu de tratare a
subiectului, participanții au colaborat împreună într- un mod mai profesionist de predare a științei. Într-o
perspectivă pe termen lung, ca urmare a acestui proiect, pedagogia și curriculum-ul predate de toți
partenerii s-au îmbunătățit. Toți partenerii au căpătat experiență în predarea științelor, iar prin crearea
acestui grup am obținut un schimb fructuos de materiale și metode, de pe urma căruia au putut beneficia
toți partenerii.
„Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele, cucul.
Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea
faţă de natură şi animale omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre
cuvinte – VIAŢA.” C. Mihăiescu

151
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Scurt istoric al școlii

Școala Gimnazială Bathory Istvan din Șimleu-Silvaniei


Autor: Bacsadi Barna
Profesor pentru învățământ primar
Şcoala Gimnazială „ Báthory István” este aşezată în inima oraşului medieval Şimleu Silvaniei în
apropierea Cetăţii medievale Báthory, care este locul de naştere a marelui voievod al Transilvaniei şi
regele Poloniei, Báthory István.
Oraşul nostru de sub poalele Măgurii asigură condiţii optime pentru locuitorii oraşului , care
trăiesc în pace indiferent de naţionalitate şi de religie. O dovadă a acesteia sunt bisericile de diferite
religii existente în oraş, respectiv şcolile care funcţionează având predarea în diferite limbi.
Instituţia noastră, relativ nouă, are la bază o istorie foarte veche. În 1899 la propunerea preotului
romano-catolic din localitate îşi încep activitatea 4 măicuţe franţişcane, care educau 85 de fete de diferite
religii între vîrsta de 10-14 ani. Numărul elevilor şi al profesorilor a crescut din an în an, ajungând până la
275 în anul şcolar 1917-18.
După 1948 această instituţie s-a transformat în învăţământ de stat.
În 2005, în urma solicitărilor părinţilor şi-a deschis porţile Şcoala cu Predare în Limba Maghiară
,apoi în 2007 instituţia a fost denumită Şcoala Gimnazială cu Predare în Limba Maghiară “Báthory
István”.
Clădirea şcolii a fost retrocedată bisericii romano-catolice, și printr-un contract de comodat este dat
în folosinţă. În ultimii ani infrastructura s-a dezvoltat foarte mult mărind capacitatea, şi asigurând
condiţii de calitate elevilor și celor 15 profesori, toti calificați , 2 profesori itineranți 2 cadre didactice
auxiliare care desfăşoară activitate zilnică în folosul elevilor. Profesorii sunt interesaţi permanent să
participe la diferite cursuri de formare şi de autoformare.
Până în anul şcolar 2009-10 existau 16 clase , la fiecare nivel 2 clase paralele, dar de atunci s-a
redus la câte o clasă pe fiecare nivel.In acest an școlar sunt înscriși 215 elevi, cu 10 elevi mai mulți față de
anul școlar trecut.
Datorită faptului că în apropierea orasului există două localităţi unde nu funcţionează şcoală cu
clasele V-VIII, copiii din Uileacul Şimleului şi din Bilghez fac naveta la unitatea noastră .
Datorită condiţiilor optime şi calităţii pe care o asigurăm sunt părinţi și din alte localităţi care îşi
înscriu copiii la noi . Şcoala are săli de clase suficiente, cabinet de biologie, cabinet de engleză, cabinet
consilier şcolar, două cabinete pt. activităţile speciale ale profesorilor itineranţi, laborator de fizică,
laborator de informatică, sală de gimnastică, un centru de documentare și de informare, teren de sport
acoperit cu covor de iarbă artificială.
Sala de mese şi cabinetul medical sunt tot în curtea școlii. Toate aceste spaţii sunt reabilitate, dotate
cu mobilier corespunzător. În cadrul activităţilor şcolare punem un accent foarte mare pe integrarea
copiilor rromi şi cu nevoi speciale, prin sarcini individuale . Prin acţiuni de caritate sprijinim elevii cu
nevoi, respectiv oferim cadouri pt. toţi elevii şcolii cu ocazia diferitelor sărbători.
Cu sprijinul Asociației Diakonia din Cluj-Napoca se desfășoară activitate de școală după școală cu
24 de elevi. Activitatea acestora este organizat de două cadre didactice angajate de către Diakonia. Masa
elevilor este asigurată de asociație și de Consiliul Local.
În viitor sperăm că eforturile noastre depuse în interesul beneficiarilor va satisfice nevoile
comunității
Proiecte educative de succes din anul școlar trecut
1 . Proiectul educativ international Porți verzi,porți secuiști, derulat in perioada oct.2016- iunie
2017.Proiectul a fost mentorat de prof. Denes Irina, care a mai derulat un proiect cu un an școlar anterior.
Proiectul a fost lansat de Fundația Kerekvilag din Szeged,Ungaria.La acest apel de proiect s-au prezentat
85 de echipe din 5 tări.
Echipa de proiect format din 14 elevi din clasele a V și a VI , îndrumat de profesorul Vida Ana
Margarteta, coordonator de proiect și prof.Fekete Emese ,colaborator au derulat un proiect ecologic –
social cu tema Familia și mediul înconjurător.
În prima etapă au desenat 6 postere de dimensiuni mari cu următoarele teme:
1 .Familii pentru familii

152
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

2. Timpul acordat membrilor familiilor în mijlocul naturii


3. Familia care se învie ca și natura primăvara
4.Gospodăria verde
5.Alimentația ecologică
6. Interacțiunea dintre familie și criza ecologică
Aceste planșe au fost expuse în 21 de locuri, in 5 localități prin organizarea expoziției mobile .La
aceste expoziții a fost prezentat un spectacol de versuri și cântece și muzică instrumentală.
2. Proiectul județean „Zâmbet fermecat” . În anul școlar 2016-2017 școala noastră a participat la
activitățile de voluntariat desfășurate cu ocazia implementării proiectului educativ interjudețean „Zâmbet
Fermecat”, organizat de Inspectoratul Județean Sălaj, coordonator proiect inspector școlar prof. Hari
Tünde-Hajnalka, în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară noiembrie 2016- iunie 2017.
Coordonatorii proiectului la nivel de școală au fost prof. Vida Ana Margareta-director, prof.
Márton Gabriela-consilier educativ, prof. Bacsadi Barna –coordonator SNAC şi prof. Szodorai Melinda.
În acțiunile social-caritabile și educative s-au implicat 10 cadre didactice și toți elevii școlii. În
data de 10.04.2017. s-au predat bunurile adunate ( vopsea lavabilă, pahare din plastic, pachete personale,
topuri de hârtie ) ca donație la Centrul de Plasament ”Bethesda” din Jebuc de către delegația școlii,
alcătuită din 10 elevi și 4 cadre didactice.
Prin oferirea unor daruri și timp pentru interacțiune, activități recreative, activități educative
comune cu titlul ”Haideți cu stropitul”, am adus zâmbete în viața copiilor-colegi.Credem că prin formarea
modelelor comunitare în rândul copiilor, în cadrul acțiunilor social-caritative și educative creștem gradul
de cultură și a respectului pentru valorile morale, valorile de solidaritate și generozitate, promovăm
calitatea în educație.

153
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Patriotismul și școala

Prof. Înv.preșcolar Bacter Georgeta Claudia


GPN Nr. 2 Dernișoara,Jud. Bihor
Patriotismul...De-a lungul timpului acest cuvânt a avut același înțeles, dar niciodată nu s-a resimțit
la fel . Dragostea pentru țară, sacrificiile nenumărate și cruntele pedepse pentru refuzul promt de a
renunța la ceva ce ne aparține, și-au lăsat amprenta într-un mod greu de imaginat, rămânând ”scrijelite”
parcă în inimă, dar și în poveștile fără sfârșit ale ” bătrânilor boltei de pe vechiul front” .
Sunt educatoare, cu o experiență de peste un deceniu în bagajul meu profesional. Unitatea de
învățământ, de care aparțin, are în cadrul ei un” element ” de stimă personală. O construcție modestă, dar
cu o încărcătură istorică și spirituală greu de exprimat în cuvinte. Ei bine, este vorba despre ”un bloc de
marmură” alb, pe alocuri negru, cu un scris sumbru de culoare aurie, care exprimă pe scurt sensul nostru
în acest ciclu al vieții, lucru pe care l-am dedus din citatul:” Din zei de-am fi scoborători ,C-o moarte tot
suntem datori”, care aparține lui George Coșbuc și este inscripționat pe placa de marmură neagră a acestui
monument. Nu este singurul citat prezent pe acest monument istoric. Pe placă amplasată spre răsărit, în
partea de jos a listei: de eroi jertfiți pe câmpul de luptă în Primul și al Doilea Război Mondial se află un al
doilea citat:” Fericit și măreț e acela care/Pentru PATRIA sa moare/Nemurire moștenind!”-V.Alecsandri.
La nivel local importanța acestuia a fost ușor mărginită, adevăratul lui simbol fiind înțeles de
puține persoane, printre care se numără chiar urmașii soldaților căzuți pe front.
Ctitorul acestui monument este Ion Gh. Roman , cadru didactic și director al școlii între anii(1964-
1989, 1996-2003),deși nu este din Bihor, sătenii l-au acceptat și adoptat ca fiu al satului Dernișoara.
Construcția a început în anul 2003 și a fost inaugurat pe data de 16 mai 2010 cu mare fast. La inaugurarea
sa au participat oficialități din Oradea , Garda de Onoare a UM01232 Transporturi, Fanfara Militară de la
Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră Avram Iancu, dar și o delegație franceză, din Saint-
Gondon, localitate înfrățită cu satul nostru Dernișoara, condusă de Jean Pierre Pougny. Acela a fost
momentul în care am conștientizat și eu cu adevărat importanța acestuia, dar și faptul că a devenit
cunoscut la nivel internațional, atât el cât și școala noastră.Acest eveniment,fapt, ne face extrem de
mîndrii, în special faptul că am reușit să-l mediatizăm atât la noi în țară cât și în Franța, pe site-ul oficial
al comunei Saint Gondon, unde apar detalii referitoare nu doar la acest eveniment, ce la întreaga lor vizită
la noi din 1990 și până în prezent. La acest eveniment și școala a contribuit prin organizarea unui
spectacol artistic.
Consider că acest monument, este un simbol pentru satul nostru, pentru școală, dar cel mai
important este faptul că acesta reprezintă ”o fărâmă” din istoria cruntă a poporului român. În fiecare an la
acest monument elevii desfășoară activități de comemorare a eroilor și depun flori .
Modul acesta de promovare a unei unități de învățământ din zonă rurală este rar întâlnit, datorită
oportunităților reduse, însă nu este inexistent.

154
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Imagini de la inaugurarea monumentului 16 mai 2010, Dernișoara

• Webografiehttp://gondondernisoara.canalblog.com/albums/mission_2010/index.html

155
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Imaginea unei școlii din mediul ruaral

Prof.înv.primar Bacter Marinel


Șc.Gimnazială Nr. 2 Dernișoara, Jud.Bihor
În fiecare dintre noi, oamenii, există, și uneori predomină dorința arzătoare ”de a cunoaște”. Aceasta
însă se manifestă sub diverse forme , total diferite. Doresc să subliniez faptul că, o modalitate de a
”cunoaște”este și comunicarea în scris. Apariția acestui tip de comunicare, practic a fost primul pas pentru
omenire în a se ”emancipa”.Odată cu trecerea timpului , forma primitivă a” scrisului ” a căpătat o nouă
înfățișare, atât din punct de vedere al formei cât și a conținutului. Cu toate acestea , toate aceste
modificări, erau insuficiente. ”Învățații”,” cunoscătorii de carte”, sau ”dascălii”cum li se spunea adesea,
au început să se axeze spre un loc care poate să le ofere liniștea și siguranța necesară pentru a lectura, dar
și pentru a preda tinerilor învățăcei, tainele de aur ce se ascundeau în spatele slovelor ” de foc”, rezultate
ale unei munci istovitoare, de zeci de generații. După numeroase încercări și persecuții, în urma cărora o
parte au devenit martiri pentru lectură, apar și primele instituții ”de învățământ”.Timpul și-a lăsat
amprenta și asupra lor, astfel că, de la ”barăcile” de lemn, văruite sărăcăcios cu var alb s-a trecut la clădiri
solide, dotate cu aparatură de ultimă generație,cu materiale didactice, care duc la creearea unui mediu
favorabil pentru predarea și acumularea unei informații, extrase dintr-un anumit domeniu.
Școala la care predau, a doua mea casă, a fost pentru prima dată atestată documentar în anul 1816 și
mă mândresc cu faptul că se numără printre primele 13 școli din Valea Erului. La început aceasta a
funcționat concomitent cu biserica ortodoxă” preotul slujind atât în altar cât și la catedră”.În momentul
actual, este o unitate de învățământ, modestă, în cadrul căreia mai mulți dascăli se jertfesc pe ei înșiși,
precum o lumânare, cu scopul de a le lumina calea tinerelor vlăstare.
În ciuda, faptului că este o școală din mediul rural, ea nu s-a lăsat subjugată. Din băncile ei, s-au
ridicat mulți oameni, cu o importanță socială înaltă, ridicând astfel prestigiul ei și ”răsplătind” cu
adevărat, truda dascălilor. Pe lângă aceasta, noi, cadrele didactice din această instituție, ajutați de elevi,
am reușit să atingem performanțe impresionante. Printre acestea se numără numeroase concursuri
județene și interjudețene la care am obținut rezultate foarte bune , astfel am reușit să facem cunoscut și
acest mic ”colț de rai ” . Am colaborat și cu o unitate școlară din Franța , unde am avut frumoasa ocazie
de a o vizita alături de câțiva elevi de la noi din unitate, putând astfel să observăm sistemul educațional de
la ei și să ne promovăm sistemul educațional de la noi.Țin să amintesc aici că există și o înfrățire dintr-o
localitate din Franța și anume Saint-Gondon și Dernișoara o localitate din Bihor , unde sunt cadru
didactic,dar și ”fiu” al satului, deoarece am crescut și copilărit în acestă localitate. Această înfrățire a
ajutat foarte mult la dezvoltarea și modernizarea școlii din Dernișoara, deoarece delegația din Franța a
venit imedeat după revoluție și anume în 1990 , aducând atât materiale didactice, jucării, cât și
contribuind la modernizarea școlii cu mobilier, instalație electrică și multe altele.
Trebuie să recunosc faptul că, este necesar să existe dorință, ambiție, nu doar cadre didactice bine
pregătite, astfel consider că 90% din performanțele atinse, sunt rezultatele mult râvnite ale elevilor noștrii.
Indiferent de locul unde ne trimite soarta, să ne desfășurăm vocația de” dascăl”, este important să
ținem pasul cu generațiile cu care lucrăm și să promovăm valorile.

Bibliografie:

 Monografia istorică a comunei Derna( Jud.Bihor),Gabriel Moisa, Sorin Șipoș, Oradea


,Ed.Muzeul Țării Crișurilor,2016
 Webografie http://gondondernisoara.canalblog.com/

156
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii

Prof. înv. primar, Băcișor Maria - Cristina


Școala Gimn. Petre N. Popescu, Vînători
Jud. Mureș
Societatea contemporană a adus o nouă percepție pe care o are familia asupra formării
personalității copilului. Deși s-a știut întotdeauna că familia este un factor determinant al acțiunii
educative, astăzi s-a constatat că cele mai importante reguli ale familiei sunt cele care determină ceea ce
înseamnă a fi o ființă umană.
Implicarea părinților în activitățile școlii trebuie să fie una dintre prioritățile învățământului actual.
Contribuția părinților la efortul formativ al școlii se poate regăsi pe o scală ce pornește de la prezența în
toate tipurile de activități (curriculare, consultative, sportive etc) și ajunge până la plasarea ca public
amorf pentru reprezenațiile școlare ocazionale.
Antrenarea părinților în realizarea acțiunilor educative specifice poate să se desfășoare în
următoarele direcții:
- activarea comitetului de părinți prin implicarea în elaboarea, implementarea și monitorizarea
planului de dezvoltare al școlii;
- identificarea părinților voluntari care să sprijine derularea eficientă a acțiunilor educative;
- organizarea cabinetelor de consiliere pentru părinți;
- implicarea părinților în activități administrative (amenajarea spațiului de studiu, dotarea clasei, a
terenului de sport etc);
- antrenarea părinților în procesul instructiv-educativ;
- crearea a diverse mijloace de comunicare a părinților cu reprezentanții școlii - director, cadre
didactice: ședințele cu părinții, lectoratele cu părinții, activități cultural - artistice;
- stimularea părinților în asistarea copiilor.
În procesul de învățare, multe sunt momentele de satisfacție și bucurie pe care le trăiesc cei
implicați, dar maxima încărcătură emoțională se dezvoltă în timpul serbărilor școlare.
Serbarea este o manifestare festivă, cu program complex, prilejuită de sărbătorirea diferitelor
evenimente de însemnătate naţională sau internaţională, de tradiţiile şi obiceiurile statornicite în şcoală.
Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari valenţe
educative.Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un
domeniu sau altul, ci a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita
comună.
În clasele I - IV, serbările școlare vin în ajutorul afirmării și formării personalității elevului. În
timpul prezentării programului artistic, elevul-artist îi va avea spectatori pe colegii de școală, dar și pe
părinții și învățătorii cărora va trebui să le recite sau să le cânte, exprimând trăirile care îl copleșesc.
Realizarea programului artistic presupune o muncă laborioasă din partea învățătorului, căutări și
creație, acesta fiind regizor, coregraf, poet și interpret model pentru micii artiști.
Importanța unor asemenea festivități realizate la șfârșit de an școlar, de Ziua copilului sau
sărbătorile religioase, este deosebită. Ele lărgesc orizontul spiritual al elevilor, contribuind la acumularea
de noi cunoștințe, la îmbogățirea trăirilor afective și sentimentelor estetice.
În acest an școlar, 2017 - 2018, cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, am organizat Serbarea
Crăciunului, împreună cu elevii mei din clasa a IV - a A. I-am avut ca și spectatori pe părinții acestora, pe
bunici sau pe frații mai mici sau mai mari. Atmosfera a fost una deosebită, elevii fiind îmbrăcați conform
cerințelor programului artistic: fetele - rochițe albe sau roșii, beteală pe cap; băieții - cămașă albă,
pantaloni negri; un băiat a fost îmbrăcat în costum de Moș Crăciun. Toți copiii au recitat și au cântat
colinde sau cântece de iarnă, fiind cuprinși de emoția sărbătorii care se apropia. Părinții i-au aplaudat,
încântați de prestația copiilor lor, mai ales că serbarea s-a desfășurat în condiții bune datorate și implicării
lor în costumația copiilor, dar și în decorarea clasei. Programul s-a încheiat cu succes, elevii primind
cadouri oferite din partea primăriei comunei.

157
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Prezint fragmente din serbarea de Crăciun din acest an școlar.


Sărbătoarea Crăciunului
Cl. a IV - a A
An școlar 2017 - 2018

Sceneta literar - artistică cuprinde trei părți:


I - A sosit iarna
II - Vin colindători
III - Vine Moș Crăciun

Personaje și regie:
Prezentatorul: poartă costum negru, cămașă albă, fundiță neagră sau papion la gât.
Iarna: rochie albă, lungă, cu steluțe argintii. Pe cap - coroniță albă sau argintie, în mână are
un coșuleț în care sunt fulgii de zăpadă.
Fulgii de zăpadă: fetițe îmbrăcate în alb, beteală în jurul capului.
Moș Crăciun: costum de Moș
Anul Nou: un băiat îmbrăcat în costum național. Peste costum are o panglică albă - în
diagonală - pe care este scris anul respectiv (2018).

DE CRĂCIUN
Din vis, din fir de poveste, din adâncimi de timp, din fulgii de zăpadă, din beteala de pe cetina de
brad, din calendarul ce cu pas egal și indifferent măsoară timpul…a coborât CRĂCIUNUL.
Dintre dealurile Ardealului ce poartă cușme de zăpadă, în fiecare an coboară Moș Crăciun.
Voi i-ați scris, copii, lui Moș Crăciun?

I - A SOSIT IARNA
Prezentatorul: Suntem adunați aici
O mulțime de copii
Și cei mari și cei mai mici
Să cântăm și să jucăm
Pe toți să vă bucurăm
Că-i în seara de Ajun
Și-așteptăm pe Moș Crăciun

Băiat 2: A-nceput să cearnă Fir de grâu plăpând


Friguroasa iarnă, Pune flori pe geamuri
Hai, băbuță, cerne, Chiciură pe ramuri
Fulgi de nea așterne, Și mai fă-mi băbuță
Să ferești de vânt Drum de săniuță.

Băiat 3: Cu copiii darnică,


Iarna-i foarte harnică:
Punți durează, de cristal,
Peste râu din mal în mal.
Căci copiii tare-i plac;
Patinoar face din lac.
Și le-așterne derdeluș
Loc de joc la săniuș.

Iarna a sosit în zori


Copil 1 - Iarna a sosit în zori, Copil 2 - Cât de veseli suntem noi
La fereastă a pus flori, Alergăm sprinteni, vioi,
A sosit cu gerul ei, Cu zăpada ne jucăm

158
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Cu zăpadă și polei. Și cu bulgări aruncăm.

Copil 3 - Săniuța va pleca Copil 4 - Iarnă, iarnă ești frumoasă


Și pe pârtii va zbura, Când nu ești prea friguroasă,
Clopoțeii vor suna, Că ne-aduci nămeți de nea
Și pe noi ne-or bucura. Și plimbări cu sania.

Cântec: A venit iarna

Iarna: Iarna sunt și am venit


Cu steluțe-n frunte
Zăpadă am presărat
Sus în vârf de munte
Florile le-am învelit
Cu albă plăpumioară,
Gerul rece a sosit
Ce plăcut e-afară!
II - Vin colindători
Toți copiii: Ce se-aude? Ce se-aude?
Vin colindătorii?

Colindă: Iată vin colindătorii!


Copil 1: În seara sfântă de Crăciun Copil 2: De unde vin, cum se numesc?
Pe drumul nins de lună Ce doruri îi frământă?
Trei magi călări, cu suflet bun, Spre-o iesle ei călătoresc
Aleargă împreună. Și cerurile cântă.
Copil 3: Și cântă-n inimile lor Copil 4: Nu simți fiorul de atunci
Aprinse, bucuria: Și-n noaptea asta frate
Azi s-a născut un salvator Iisus te-așteaptă să arunci
Azi s-a născut Mesia. Povara de păcate.
Copil 5: El stă în ieslea Lui și azi Copil 6: Mărturisește-ți fapta ta
Iertare dând și viață Și-a patimii revoltă
Încearcă în genunchi să cazi Și-o albă minunată stea
Cu inima-ți de gheață. Va răsări pe boltă.

III - VINE MOȘ CRĂCIUN


Vin sărbătorile de iarnă Fulgii albi încep să cadă
Deschide-ți ochii, suflete, Moș Crăciun ca să îi vadă,
Ca neaua-ntr-înșii să se cearnă Să steie să pregătească
Cu scânteiri de zâmbete. Bradul să-l împodobească.
În sărbătorile de iarnă
Colindele mă nasc poet
Și neaua-n mine va să cearnă
Noi visuri aburind discret.

Brăduleț, brăduț brăduț Brăduleț, brăduț


Ninge peste tine, Parcă ești un soare
Haide, hai în casa mea, Strălucești ca-n povești
Unde-i cald și bine. Plin de globușoare.
Pomul de Crăciun te fac,
O! Ce bucurie! Brăduleț, brăduț
Cu beteală - am să te-mbrac Smuls din vârf de munte
Și steluțe - o mie. Ai făclii, jucării
Și podoabe multe.

159
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Brăduleț, brăduț
Eu știu foarte bine
Că mai sus ai pe ram
Daruri pentru mine.
Cântec: O brad frumos

Prin nămeți în fapt de seară,


A pornit către oraș
Moș Crăciun c-un iepuraș
Înhămat la sănioară
Uite-o casă, colo-n vale
Cu ferestre luminate.
Moșul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poartă bate.

Bibliografie:
1. Cristea S., „Pedagogie generală. Managementul educaţiei”, Editura Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1996
2. Cucoş C., „ Pedagogie” Editura Polirom, Bucureşti , 2002
3. Revista Învățământul primar, nr. 2-3 din 2004, Contribuția serbărilor școlare la educația
estetică a elevilor
3. Revista Învățământul primar, nr. 4 din 2004, Implicarea familiei în procesul instructiv - educativ

160
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

IMAGINEA SCOLII IN RELATIA CU FAMILIA ÎN FORMAREA


COMPORTAMENTULUI ETIC AL ŞCOLARILOR MICI

Profesor BADEA CAMELIA-GEORGINA


Şcoala Gimnazială Nr. 16 ”M.I.Dobrogianu” Constanţa
Violenţa între elevi, în diferite forme de manifestare, a devenit un fenomen din ce în ce mai des
întâlnit în şcoli. Dar, din păcate, comportamentele agresive dintre elevi sunt o copie a comportamentelor
oferite de mediul familial. Climatul socio-afectiv din familie, atitudinile şi comportamentele părinţilor,
relaţiile dintre părinţi şi cele dintre părinţi şi copii sunt elemente care influenţează în mod direct
comportamentul şi relaţiile dintre copii în şcoală. Altfel spus, violenţa între elevi este considerată o formă
de descărcare psihică în spaţiul şcolii, a agresivităţii la care aceştia sunt supuşi în mediul familial sau a
inhibiţiilor şi lucrurilor interzise în mediul familial.
Ceea ce incriminează actorii investigaţi nu e fenomenul în sine, cât mai ales factorii şi condiţiile
care îl generează: familia, modele sociale, relaţiile deficitare cu adulţii etc. Se remarcă, însă, faptul că
majoritatea cadrelor didactice caută să identifice cauzele violenţei elevilor în alte contexte decât cel
şcolar.
Combaterea violenţei şi acceptarea spiritului de toleranţă în comportamentul celor mici rămân
obiective permanente pentru cadrul didactic care îşi doreşte să-i aibă ca parteneri pentru îndeplinirea
acestui deziderat pe părinţi. Una dintre problemele cu care se confruntă părinţii este faptul că uneori sunt
puşi în situaţia de a-i învăţa pe copii diverse comportamente, alteori îşi doresc să elimine sau să reducă o
serie de comportamente ale copilului.
Unele sunt comportamente noi pentru copil cum ar fi: să se spele pe dinţi, să mănânce cu
tacâmurile, să îşi facă temele, să respecte o anumită regulă (curăţenia în camera lui). Altele sunt
comportamente pe care părinţii doresc să le crească frecvenţa: să citească, să salute sau să spună
“mulţumesc”, “cu plăcere” sau “te rog”. Printre acestea apar uneori şi comportamente negative sau
nepotrivite, ca de exemplu: îşi loveşte fraţii sau colegii, îşi uită caietele la şcoală, uită să îşi facă lecţiile
pentru a doua zi, întârzie, foloseşte un limbaj vulgar faţă de alţi copii sau adulţi, îşi lasă hainele murdare
prin casă, nu îşi aranjează niciodată jucăriile şi multe altele. Încă de la vârsta preşcolară copiii pot
prezenta comportamente violente cum ar fi: crize de furie excesivă, asociată cu agresivitate fizică, lovire,
aruncarea cu diverse obiecte, ameninţări de a răni alte persoane sau chiar de autovătămare, cruzime faţă
de animale, incendierea etc. Pentru toate aceste comportamente părinţii încearcă să aplice o serie de
metode pentru corectarea lor, unele din ele dând roade, iar altele nefuncţionând. Oricât de mult am vorbi
şi am spune copilului ce să facă sau ce să nu facă observăm că nu se produc schimbările pe care ni le
dorim. Copilul, ca şi adultul, are nevoie de timp, de metode şi de mult exerciţiu pentru a învăţa un
comportament. Nu este suficient să ştim ce comportament vrem să formăm pentru a şi realiza acel
comportament.
Climatul socio-afectiv din familie, atitudinile şi comportamentele părinţilor, relaţiile dintre părinţi şi
cele dintre părinti şi copii sunt elemente care influenţează în mod direct comportamentul şi relaţiile dintre
copii în şcoală. Altfel spus, violenţa între elevi este considerată o formă de descărcare psihică în spaţiul
şcolii a agresivităţii la care aceştia sunt supuşi în mediul familial sau a inhibiţiilor şi lucrurilor interzise în
mediul familial.În momentul în care părintele e nemulţumit de comportamentul manifestat de către copil,
devine nervos, iritat, nemulţumit, emoţii care duc la: aplicarea unor pedepse prea aspre, ridicatul tonului,
sau chiar la violenţă fizică. Părinţii fac deseori greşeala etichetării copilului în funcţie de comportamentul
manifestat :"este rău", "este obraznic", "este răzgâiat", "neatent" etc. Copilul îşi va însuşi această etichetă
şi se va comporta în cele mai multe cazuri conform convingerii părinţilor.
In consultațiile săptămânale cu părinții, i-am îndemnat pe aceștia ca atunci când doresc să corecteze
un comportament nedorit al copilului, să evite următoarele acţiuni:
• etichetarea: "Eşti un obraznic fără pereche!"
• ameninţarea:"Dacă nu te potoleşti , îţi trag o mamă de bătaie de nu te vezi!"
• şantajarea:"M-au îmbolnăvit obrăzniciile pe care le tot faci!…."
• dezarmarea: “Nu vei fi niciodată capabil să te comporţi ca un copil cuminte şi ascultător!"

161
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

• comparerea cu alţi copii: "Uite colegul tău ce copil bine crescut este!"
umilirea în faţa persoanelor care îl apreciază : în loc de pedeapsă, este de preferat termenul de
"consecinţă" pentru faptele sale .Bineînţeles că se vor stabili de la început nişte reguli, astfel încât să nu se
simtă nedreptăţit sau devalorizat.
Un prim pas în corectarea unui comportament este identificarea cauzelor acestuia. Cu siguranţă nu a
apărut pentru că avem un copil irecuperabil de rău, ambiţios sau răzbunător.
Atunci când aplică un comportament deranjant pentru părinţii săi, copilul poate viza unul dintre
următoarele lucruri:
• Atragerea atenţiei – copilul observă că părinţii îşi îndreaptă atenţia asupra lui, îl bagă în seamă,
doar atunci când face lucruri care nu sunt pe placul acestora , în rest ignorându-l şi neapreciindu-i
lucrurile bune pe care le face. Foarte mare greşeala pe care o fac părinţii care îşi ceartă permanent copilul,
şi nu îi dă atenţie măcar prin laude sau aprecieri , dacă nu prin îmbrăţişări şi afecţiune atunci când
manifestă anumite comportamente pozitive.
• Recompensele trebuie să vină imediat după ce copilul a realizat comportamentul dorit ( nu îl vom
felicita seara pentru că s-a spălat pe dinţi dimineaţa).
• Lupta pentru putere apare în general atunci cand părintele încearcă să înfrangă prin forţă şi
autoritate voinţa copilului. Este important să clădim o relaţie de parteneriat cu copilul, de prietenie şi
înţelegere. Daca îi recunoaştem nevoile, drepturile si dornţele, el se va simţi important,valoros şi nu va
mai considera că are pentru ce să se lupte.
• Răzbunarea apare în general la copiii foarte descurajaţi, care recurg la comportamente agresive.
Este de evitat sa subestimam capacitatea copilului de a se simţi rănit sau dezamăgit de anumite acţiuni ale
părinţilor. Copilul va recurge la acele comportamente despre care ştie în mod cert ca îi deranjează pe
părinţi.
Când adulţii greşesc în educaţia copiilor, nu o fac pentru că nu iubesc copiii, ci pentru că nu cunosc
o cale mai bună. Dacă nu înţeleg care sunt nevoile unice ale copiilor, nu sunt capabili să le ofere ceea ce
ei au nevoie.Trebuie să înveţe cum să le dea o libertate mai mare, păstrându-şi în acelaşi timp controlul.
Pentru a încuraja comportamente pozitive, părinţii trebuie să îşi facă timp în fiecare zi pentru copiii
lor, şi anume: să poarte discuţii legate de ceea ce s-a întâmplat la şcoală, să joace jocul preferat al
copilului, sau să îl ducă în locurile de joacă agreate de el,să îi asculte părerile, să îi citească o poveste
înainte de culcare, să meargă împreună la cumpărături, să viziteze un anumit loc – aceste lucruri dându-i
siguranţa şi încredere copilului, şi totodată creându-i sentimentul că este apreciat şi iubit.
Un alt mijloc prin care copilul se simte important se poate crea prin aşa -zisele „consilii de familie”,
care se pot realiza săptămânal. În cadrul acestora, părinţii împreună cu copiii vor lua decizii de familie,
purtând discuţii reglatoare şi negociatoare pentru a rezolva eventualele probleme.
Oferirea de cadouri sau recompense trebuie realizată în mod responsabil, fără a-i da de înţeles
copilului că pentru orice lucru minor va primi ceva în schimb: el trebuie învaţat încă de la vârsta
şcolaritaţii că sunt lucruri pe care trebuie să le facă necondiţionat şi că dacă îşi doreşte ceva trebuie să
merite acel lucru. Mulţi părinţi se confruntă adesea cu următoarea problemă: copilul începe să plângă, să
ţipe, sau se se arunce la pământ atunci când îşi doreşte o jucărie văzută în vitrina unui magazin ; părintele,
cuprins de ruşine probabil, sau uneori chiar de mila copilului, care se loveşte trântindu-se pe caldarâm, îi
satisface acestuia marea dorinţă! ... şi ce a obţinut prin asta?... grandiosul stăpân preia controlul şi va mai
face şi alte lucruri pentru că aşa vrea el: nu mănăncă pentru că nu îi place mâncarea, nu se îmbracă cu
hainele pe care i le pregăteşte mama pentru că nu sunt la modă, nu îşi face temele pentru că nu îi mai
rămâne timp şi pentru asta.
De asemenea, pentru a-l motiva pe copil să fie responsabil, este indicat să i se ofere responsabilităţi
în familie care să îl facă să se simtă că are o contribuţie importantă: îngrijeşte florile, caută informaţii
despre modul de petrecere a timpului liber în familie, trimite felicitările de sărbători prietenilor. Părintele
trebuie să fie atent să ofere imediat feed-back pozitiv pentru comportamentele pozitive pe care le-a făcut
copilul. A da feed-back înseamnă a spune ceva imediat ce a sesizat un comportament: “Bravo! Apreciez
foarte mult faptul că ai ajutat-o pe sora ta să facă ordine în camera voastră!”.
Modalităţi folosite la clasă pentru a reduce comportamentul violent:
• recunoaşterea greşelii comise – este primul pas care trebuie făcut de copil (greşeala este pe
jumătate iertată);

162
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

• înţelegerea impactului social pe care îl generează atitudinea fiecărui copil; fiecare act al unei
persoane se resfrânge pozitiv sau negativ asupra celorlalte persoane;
• regulamentul clasei, care a fost dezbătut cu elevii şi părinţii, interzice recurgerea la violenţă a
părinţilor faţă de copii şi, de asemenea, a unui copil faţă de ceilalţi copii;
• am obţinut rezultate importante prin susţinerea unor lecţii: de educaţie plastică, de educaţie civică,
unde am analizat faptele, comportamentele unor copii, prin implicarea elevilor şi, bineînţeles, a părinţilor.
• Combaterea violenţei şi acceptarea spiritului de toleranţă în comportamentul celor mici rămân
obiective permanente pentru cadrul didactic, şi în special pentru părinţi.
• Este de asemenea important să se pună accent pe o educaţie moral – religioasă, “primul pas spre
înţelepciune este frica de Dumnezeu”.
• Orice deviere de comportament nu se va rezolva prin constrângere, ci prin crearea unui climat
afectiv, prin cultivarea încrederii copilului în forţele proprii de a deveni un om de omenie.
Concluzie: Un lucru important de ştiut este că în realitate nu există copii răi, ci doar copii
descurajaţi. Fiecare copil are şi părţi bune, pozitive. Dacă vom învăţa să privim comportamentele negative
ale copiilor ca pe o formă de a ne comunica ceva, vom găsi întotdeauna cea mai bună metodă pentru a-i
corecta. Educatorii şi părinţii trebuie să manifeste iubire şi înţelegere faţa de copiii lor, să descopere
secretele motivării copilului, recompensării sau pedepsirii acestora.

Bibliografie:

1. http://articole.famouswhy.ro/comportamente_dificile__atitudini_nepotrivite/
2. www.savethechildren.net/.../violenta_Comportamente_pozitive.pdf
3. http://www.nou-nascuti.ro/ghidul-parintilor/cum-modelam-comportamentul-copilului.html
4. Telleri, Fausta – Pedagogia familiei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2003;
5. Mitrofan, I.; Mitrofan N. – Elemente de psihologie a cuplului, Bucureşti, Editura „Saun”,
1994.

163
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

ELEVII DE AZI , ANTREPRENORII DE MÎINE

Prof BADEAON MARIANA


In cadrul proiectului „Formarea cadrelor didactice din invaţamantul profesional şi tehnic-profil
SERVICII, pentru extinderea metodei moderne interactive de invaţare firma de exerciţiu” au fost selectate
15 centre resursa pentru firmele de exercitiu. Activitatea centrelor de resursa pentru firmele de exercitiu
infiintate constituie una dintre axele principale prin care se asigura sustenabilitatea rezultatelor
proiectului, ele fiind centri nevralgici regionali de administrare, coordonare si management ai firmelor de
exercitiu ce fac parte din retele satelit dezvoltate in jurul lor.
Obiectivul general al centrelor resursa pentru firmele de exercitiu este de a oferi servicii integrate de
promovare a spiritului antreprenorial in sistemul economic din IPT, in toate regiunile tarii.
Centrul de resursa este o entitate care se va ocupa de furnizarea de sprijin pentru cresterea
numarului de firme de exercitiu si a nivelului de competitivitate dintre acestea pe plan national si
international. In special, Centrul de resursa va fi responsabil pentru consilierea profesionala a
profesorilor, pentru sprijinul in a incepe noi firme de exercitiu si va juca, de asemenea, un rol important in
extinderea numarului de factori implicati in aceasta activitate. In conformitate cu principalele obiective
ale proiectului, Centrele de resursa sunt responsabile si pentru organizarea de targuri regionale ale
firmelor de exercitiu, aceasta activitate fiind in stransa legatura cu activitatea ROCT.
În cadrul colegiului nostru, s-a inițiat un priect, ce se derulează și in prezent, ce a avut drept
finalitate constituirea
CENTRUL DE RESURSE FIRMA DE EXERCIŢIU REGIUNEA SUD-EST
COLEGIUL ECONOMIC ,,M. KOGĂLNICEANU” FOCŞANI

Colegiul Economic “Mihail Kogălniceanu” din Focșani, județul Vrancea, organizează în perioada
22-23 martie 2018, Târgul Regional al Firmelor de Exercițiu – “Elevul de azi, antreprenorul de
mâine”.

Participanţi:
- firme de exerciţiu din cadrul Colegiului Economic “Mihail Kogălniceanu”
- firme de exerciţiu din judeţ
- firme de exerciţiu din ţara
- reprezentanti ai ISJ Vrancea
- profesori coordonatori
- factori de decizie de la nivel local
- reprezentanţi ai comunităţii locale
- mass-media
- agenţi economici
- profesori şi elevi de la Colegiului Economic “Mihail Kogălniceanu”
- profesori şi elevi de la alte şcoli şi licee
- vizitatori, persoane interesate
- părinţi ai Colegiului Economic “Mihail Kogălniceanu”Focşani

Foto : Târgul Regional al Firmelor de Exercițiu martie 2017

164
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

„SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”

Prof. înv. preșcolar, Bădeliță Ștefania Rita


Școala Gimnazială Stroiești

Săptămâna „Școala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” a fost o combinaţie de activităţi
desfăşurate într-un mod plăcut de către preșcolari, Copiii au nevoie de activităţi care să le lărgească
lumea spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a
acţiona singuri, însușindu-și cerinţele exterioare şi transformându-le în propriile motive interioare, după
care se conduc.
Scopul acestui program a fost implicarea tuturor copiilor preşcolari şi a cadrelor didactice în
activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor preşcolari, să pună în valoare
talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naţional
şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale.
Pentru elaborarea programului de activităţi, în timpul primului semestru, s-au solicitat părinților
propuneri de activități, s-au consultat cadrele didactice în cadrul comisiei metodice.
Tipurile de activităţi care s-au organizat în săptămâna menţionată, durata acestora, modalităţile de
organizare şi responsabilităţile s-au stabilit în consiliul profesoral şi s-au aprobat de consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ.
La nivel preşcolar s-au derulat activităţi de vizionare de poveşti, de creare de desene, colaje,
panouri, coşuleţe, programate pe zile şi intitulate: ,,Micii sportivi”, ,,Cartea – o cetate luminată”,
,,Salvaţi Planeta Pământ!”, ,,Sănătatea alimentaţiei”.
Acţiunile menţionate au dus la îndeplinirea obiectivelor propuse:
- îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv pe baza experienţei personale;
- valorizarea abilităților artistico-plastice și practice ale copiilor;
- valorizarea abilităților sociale și a comportamentelor moral civice și religioase;
- cunoașterea unor valori ale artei tradiționale;
- exersarea comportamentelor ecologice în contexte diferite;
- consolidarea priceperii şi deprinderii de a intra în relaţie cu ceilalţi pentru rezolvarea unor situaţii
problematice;
- utilizarea diferitelor tehnici învăţate pentru a rezolva situații reale cu care se confruntă cercetașii;
- educarea sentimentelor de prietenie, toleranţă, armonie şi bună dispoziţie în relaţie cu preşcolarii
din grupa parteneră;
- exprimarea propriilor trăiri şi sentimente într-un mod autentic.
Rezultatele înregistrate:
La toate activităţile desfăşurate au participat toţi copiii, fapt ce dovedeşte că activităţile realizate au
fost nu numai instructiv educative, dar au reuşit să trezească interes şi o implicare activă a preșcolarilor şi
a părinţilor:
Alte rezultate înregistrate:
CD cu fotografii, produse realizate de elevi, prezentări PPT, expoziţie foto / desene, fişe cu
impresiile elevilor, expoziţie cu produsele realizate de elevi.
Concluzii:
Prin derularea responsabilă a programului, preșcolarii au avut posibilitatea să-şi formeze un
comportament liber, responsabil, deschis spre comunicare şi iniţiativă. Au conştientizat valoarea
efortului depus prin contribuţia lor activă la prezentarea unor activităţi recreative, cultural-artistice şi
sportive..
Analiza SWOT:
a) Puncte tari:
- buna colaborare şi realizare de parteneriate educaţionale;
- munca în echipă;
- implicarea în activităţi a copiilor şi cadrelor didactice în realizarea obiectivelor;
- crearea unui climat educaţional deschis şi stimulativ prin relaţiile interpersonale;
- cadre didactice bine pregătite din punct de vedere ştiinţific, majoritatea cu experienţă profesională.
b) Puncte slabe:

165
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

- timp insuficient pentru a se realiza astfel de activităţi;


- cadru restrâns de resurse financiare pentru motivarea cadrelor didactice
- reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor părinţi;
- fonduri insuficiente pentru realizarea activităţilor şi pentru a răsplăti rezultatele obţinute de copii;
- neimplicarea suficientă a părinţilor în activităţi.
c) Oportunităţi:
- amploarea efectelor activităţilor cultural artistice şi sportive;
- dorinţa cadrelor didactice pentru schimburi de experienţă şi pentru acţiuni organizate în
parteneriat;
- creşterea calităţii parteneriatului, a iniţiativei private şi a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea
şi susţinerea actului educaţional.
d) Ameninţări :
- insuficientă conştientizare a părinţilor preșcolarilor privind rolul lor de principal partener
educaţional al şcolii;
- criza de timp a părinţilor, urmată de scăderea interesului faţă de şcoală, conservatorismul;
- multitudinea ofertelor de activităţi duce la suprasolicitare;
- motivarea financiară scăzută a cadrelor didactice.
Activităţile din cadrul programului „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” au fost complexe, s-
au bazat pe o bună comunicare, au fost tratate cu seriozitate şi au implicat un număr mare de
preșcolari/elevi, cadre didactice, părinţi şi foruri ale comunităţii locale.
Prin activităţile desfăşurate, cadrele didactice şi-au propus să contribuie la dezvoltarea unor
atitudini şi comportamente democratice specifice elevilor, stimulând atât iniţiativa şi răspunderea
personală, cât şi solidaritatea de grup, spiritul critic, capacitatea de argumentare, de a acţiona şi de a
rezolva problemele în mod responsabil.

166
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL: "PROMOVAREA IMAGINII


ȘCOLII"
ARTICOL: „O şcoală pentru fiecare!”

Bibl. Badescu Mariana


Promovarea imaginii Colegiului Național „Mircea Eliade” Reșița este realizată prin participarea
elevilor la activităţi extrașcolare sau proiecte educative, cunoscute în comunitate. Activităţi care s-au
derulat în parteneriat cu diverse instituții sau cu familia, parteneriat care a întărit identitatea şcolii şi a
sporit prestigiul instituţional şi personal al celor implicaţi, dând un sens de utilitate timpului petrecut
împreună şi deschizând perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă. Ambii parteneri
câştigând popularitate în comunitate, dezvoltând parteneriatul şcoală - familie - comunitate.
Contactul cu elevii şi implicarea lor în derularea unor activități educative, s-a realizat pe parcursul
semestrului I, prin derularea proiectului educaţional „Mihai Eminescu - Luceafărul poeziei românești”, cu
implicarea părinţilor şi a unor parteneri, proiect cunoscut la nivelul comunităţii.

Proiectarea şi implementarea unor de activităţi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe baza


proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a
activităţii didactice.

Toate activităţile și proiectele derulate întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus
informaţional elevilor care își pot exprima liber creativitatea, imaginația și inteligența, completând
condiţiile concrete ale educaţiei acestora şi promovând astfel imaginea școlii. Rezultatul actului lor
creator devine astfel cartea lor de vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
Activităţile şi proiectele desfăşurate au oferit elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta cunoştinţele, din
punct de vedere teoretic, cât şi practic.
Imaginea şcolii este completată de atmosfera primitoare și expresivă din unitate, de materialele
promoționale şi de produse ale activității elevilor școlii.

167
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN PARTENERIATE

Prof. Iuliana Badiu


Școala Gimnazială nr. 30 ”Gheorghe Țițeica” Constanţa
Educaţia vârstelor mici este considerată temelia personalităţii fiecărui individ, de aceea educaţia
trebuie să răspundă în primul rând nevoilor individuale şi să realizeze echilibrul între acestea şi
dezvoltarea socială.
Construirea parteneriatului educaţional trebuie să pornească de la cadrul didactic întotdeauna. El
trebuie sa înceapă, în cadrul parteneriatelor cu: familia, alte şcoli, agenţi economici, organizaţii
nonguvernamentale, cu următoarele activități:
- şedinţă de orientare a adulţilor la începutul şi pe parcursul anului şcolar;
- să trimită invitaţii din timp pentru acţiunile desfăşurate;
- să manifeste entuziasm şi respect față de viitorii parteneri, ceea ce este benefic pentru copii.
Întregul demers educaţional este sustinut de un conturat spirit de echipa – elevi, cadre didactice,
părinţi – şi de un definit climat de siguranţă fizică şi libertate spirituală a elevilor.
Parteneriatul urmăreşte realizarea unor acţiuni de susţinere reciprocă în vederea unor ample,
calitative şi eficiente activităţi educative, în domeniul practicii pedagogice şi a educaţiei interculturale.
Prin diverse activităţi Școala Gimnazială nr. 30 ”Gheorghe Țițeica” Constanţa a reuşit să-şi
deschidă porţile spre comunitate, participând astfel la viaţa socială a localităţii:
- deschiderea festivă a cursurilor la care invitam şi reprezentanţii comunităţii;
- depunere de coroane la evenimentele istorice din viaţa poporului nostru;
- organizarea unor acţiuni prin care să sensibilizam comunitatea – spectacole de colinde şi urări
specifice cu ocazia Crăciunului şi a Anului Nou care să se desfăşoare chiar în sediul Primariei, Şcolii,
Bisericii;
- spectacol şi expoziţie cu vânzare la care invităm reprezentanţii comunităţii, massmedia, diverse
persoane implicate.
De asemenea reprezentanţii Comunităţii locale au fost invitaţi să participe la acţiuni organizate în
școală, prilej cu care ne-au cunoscut. De asemenea au fost invitate şi posturi de radio şi televiziune
locale.
Antrenarea reprezentanţilor comunităţii în viaţa școlii ne uşurează mult munca şi ne ajută în crearea
unor condiţii materiale, instituţionale pentru a închega legături trainice de colaborare între toţi partenerii
responsabili în educaţia copiilor noştri.
Promovarea imaginii școlii s-a realizat prin diverse acţiuni şi activităţi, cum ar fi: manifestări
culturale organizate la nivel local, de judeţ, parteneriate educaţionale în diverse domenii, manifestări
educaţionale cu caracter ştiinţific (simpozioane de judeţ şi naţionale, publicaţii), expoziţii cu lucrări
realizate de copii în cadrul activităţilor artistico-plastice şi multe altele. Aşadar aceste activităţi dau
dovada că școala este deschisă către tot ce este nou şi promovează valorile învăţământului în acelaşi timp.
Motivaţia pentru colaborarea școală-comunitate constă în:
• Parteneriatul educaţional este un concept care devine tot mai prezent în relaţiile de colaborare ce
se stabilesc între unităţile de învăţământ şi diferitele segmente ale societăţii.
• Necesitatea şi importanţa parteneriatelor rezidă în două aspecte:
- Nevoia deschiderii școlii către comunitate
- Sensibilizarea comunităţii la nevoile școlii.
Școala Gimnazială nr. 30 ”Gheorghe Țițeica”, în calitate de organizaţie, funcţionează în cadrul
comunităţii printr-o serie de trăsături caracteristice :
- Finalităţi specifice pe care doreşte să le finalizeze;
- Setul de resurse pe care le are la dispoziţie;
- Trăsăturile managementului;
- Sistemul axiologic şi setul de norme;
- Performanţe realizate şi/sau spre care aspiră;
- Imaginea în cadrul comunităţii restrânse sau largi.

168
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Constituită ca un sistem deschis, care se află în relaţie directă cu mediul său exterior şi cu
comunitatea în cadrul căreia funcţionează, școala poate transforma coordonatele sale specifice în atuuri
care să-i permită iniţierea şi/sau dezvoltarea parteneriatului educaţional.
Școala este şi va fi tot timpul atrăgătoare pentru copii, iar managementul performant,
perfecţionarea continuă, profesionalismul echipei de cadre didactice dau dovadă că este foarte benefică o
colaborare eficientă cu comunitatea locală, materializată în iniţierea unui parteneriat care sa aibă ca
beneficiar: copilul și familia sa.

169
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII PRIN PROIECTE EDUCAŢIONALE

Prof. BĂDOI MARIA


Colegiul Tehnic „ALEXE MARIN”, Slatina, Olt

Şcoala este un element esenţial al


oricărei comunităţi prin resursele umane pe
care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare
disponibile. O şcoală responsabilă este
garantul dezvoltării permanente a comunităţii.
Ea reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile
şi altor membri ai comunităţii, pe lângă tinerii
şcolarizaţi.

Promovarea imaginii unităţii şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între
partenerii educaţionali: şcoală-elevi-părinţi-comunitate.
Proiectul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul elevului
la nivelul procesului de învăţământ. Motivul principal pentru crearea unor astfel de proiecte este
dorinţa de a ajuta elevii să aibă succes la şcoala şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi
ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri in educaţie, se creează in jurul
elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze.
Organizarea unor activităţi extraşcolare prin care elevii să contribuie, în funcţie de capacităţile
lor, la creşterea calităţii vieţii în comunitatea în care trăiesc, duce la ridicarea prestigiului şcolii.
Proiectul Naţional „Chimia verde -
chimia durabilă”, este un proiect de
educaţie ecologică şi protecţia mediului
înconjurător, ce se adresează elevilor de
gimnaziu şi de liceu, precum şi cadrelor
didactice din învăţământul preuniversitar.
Activităţile principale ale proiectului sunt:

1.Concursul pentru elevi, în care lucrările prezentate pun în valoare interesul acestora
pentru problematica mediului, precum şi implicarea lor în acţiuni de informare şi conştientizare
a populaţiei şcolare şi a comunităţii privind desfăşurarea activităţilor cu impact pozitiv asupra vieţii
omului şi a naturii.
2.Sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice, care reprezintă un suport pentru promovarea
contribuţiilor originale în dezvoltarea teoriei şi practicii educaţionale, valorificând creativitatea
cadrelor didactice în domenii diverse de studiu pentru dobândirea competenţelor necesare
dezvoltării personalităţii lor.

170
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Proiectul este la a IV-a ediţie şi se derulează în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt,
Casa Corpului Didactic Olt, Palatul Copiilor „Adrian Băran” Slatina, Biblioteca Judeţeană Olt „Ion
Minulescu” şi Agenţia de Protecţia Mediului Olt.
Datorită impactului pe care l-au avut ediţiile anterioare ale proiectului asupra elevilor şi profesorilor
participanti, unitatea de învăţământ urmăreşte atragerea şi stimularea populaţiei şcolare în activităţile
specifice educaţiei ecologice, pentru a învăţa să promoveze atât acţiunile care respectă şi susţin natura, cât
şi exemplele de bună practică. Este o oportunitate pentru afirmarea elevilor interesaţi de acest domeniu şi
pentru realizarea unui schimb de experienţă.

171
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

EMINESCU-LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEȘTI

BADULESCU CONSTANTA MARGARETA


“Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor
Cum soarele soarbe un nour din marea de amar.”
(MIHAI EMINESCU)
ARGUMENT:
Omul deplin al culturii româneşti, Mihai Eminescu, a fost o apariţie deosebită în literatura secolului
al XIX-lea integrându-se în marele curent romantic european.
Eminescu a fost si va rămâne poetul tuturor românilor. În fiecare an, elevi, dascăli, organizează
diferite manifestări comemorative în cinstea celui care a fost numit Luceafărul poeziei româneşti, Mihai
Eminescu.
Scopul proiectului este organizarea de acţiuni comune şcoală-conunitate-parteneri instiuționali, în
vederea sărbătoririi a 168 de ani de la naşterea marelui poet şi cunoaşterii literaturii eminsciene prin
realizarea unor legături amicale între elevi folosind diverse metode de comunicare, pentru un constructiv
schimb cultural şi omagial.

Obiectivele proiectului au fost: Participarea la manifestări comemorative organizate, abordarea


integrată a operei marelui poet în conducerea activităţii copilului spre investigare, documentare, cercetare
şi aplicare practică, familiarizarea copiilor cu o concepţie unitară asupra literaturii eminesciene şi
exersarea puterii de analiză şi sinteză; acordarea şansei elevilor de a se implica în proiect, de a-şi
promova cunoştinţele şi înclinaţiile pentru literatură, pentru a deveni ,,cel mai bun actor’’, antrenarea
copiilor în activităţi de grup educaţional , perceperea unor evenimente în raport cu propriile activităţi,
dezvoltarea învăţării prin cooperare şi însuşirea de responsabilităţi şi sarcini specific, extinderea activităţii
şcolare în zone din afara şcolii și implicarea părinţilor şi altor factori educaţionali în formarea şi
dezvoltarea interesului pentru acest eveniment de importanţă locală şi realizarea unor sarcini de lucru din
cadrul proiectului.
Locul în care s-a desfășurat evenimentul a fost Mina Unirea din Salina Slănic Prahova, în fața
bustului din sare al lui Mihai Eminescu – admirat de mii de turiști în fiecare an.
La eveniment au participat elevi ai Liceului „Şerban Vodă” Slănic cadre didactice, consilieri locali,
reprezentanți ai instituțiilor partenere, părinți și turişti. Un moment important l-a constituit discursul ţinut
de invitatul special – poetul Mihai Istudor, care a oferit elevilor volume cuprinzând creații proprii. De
asemenea, muzica, poemele precum şi sceneta Şoapte de amor – cu fragmente din corespondența dintre
Eminescu și Veronica Micle – au stârnit numeroase aplauze.

172
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

173
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii şcolii-element ȋn consolidarea poziţiei şcolii ȋn societatea


contemporană

Prof. Bădulescu Daniela Cristina


Şcoala Gimnazială “Sfinţii Constantin şi Elena”, Bucureşti
De ce este necesară promovarea imaginii şcolii? Deoarece categoriile de public cu care se confruntă
organizaţia şcolară s-au schimbat, sunt diferite faţă de cele din generaţiile anterioare. Astăzi societatea
cere răspundere, calitate, informaţii noi de la organizaţia şcolară, informaţii pe care nu le poate obţine
dacă imaginea şcolii nu este promovată pe toate canalele şi căile.
Conform National School Public Relations Association din Statele Unite ale Americii,
promovarea imaginii şcolii se regăseşte ȋn următoarele strategii:
-anticiparea problemelor de imagine urmate de furnizarea soluţiilor
-realizarea unor buletine informative
-website
-relaţii cu presa
-realizarea de campanii de informare
-comunicarea ȋn situaţii de criză
-conştientizarea angajaţilor despre importanţa promovării imaginii şcolii.
Pentru ca şcoala să-şi promoveze către comunitate mesajul, imaginea, trebuie să existe un efort
coordonat şi concentrat pentru identificarea şi contabilizarea surselor de informaţii ce pot fi recepţionate
de către oameni, astfel ȋncȃt realizările şcolii, cele mai remarcabile să ajungă ȋn final la părinţi, membrii
comunităţii locale, la sponsori sau ONG-uri.
Strategii de promovare a imaginii şcolii:
-relaţiile cu mass-media-oferirea de informaţii legate de activităţile educative şi proiectele derulate
ȋn şcoală; desfăşurarea de simulări, testări, concursuri; rezultate obţinute de elevi la olimpiade,
concursuri;
-comunicarea prin internet cu partenerii; actualizarea şi ȋntreţinerea web-site-ului şcolii pentru
furnizarea de date şi informaţii noi tuturor celor implicaţi ȋn viaţa şcolii;
-utilizarea siglei şcolii ȋn toate actele care intră şi ies din şcoală;
-crearea unei ambianţe calde, plăcute, primitoare ȋn incinta şcolii la care să contribuie ȋntregul
personal;
-ȋncheierea de parteneriate şi proiecte cu cȃt mai multe instituţii;
-promovarea şi respectarea tradiţiilor-serbări cu tematică istorică, aniversară, Ziua Şcolii, Ziua
Porţilor Deschise etc.
Ȋn ultimul timp promovarea imaginii şcolii a crescut semnificativ, mai ales ȋn mediul on-line,
majoritatea şcolilor beneficiind de internet. Postarea de informaţii şi fotografii de la acţiuni ȋn folosul
comunităţii sau ȋn scopuri umanitare reprezintă un element important pe linia promovării imaginii unei
şcoli. Activităţile de voluntariat au o deosebită importanţă ȋn dezvoltarea adolescenţilor ca persoane
responsabile. Promovȃndu-le dăm posibilitatea tinerilor să evolueze şi să empatizeze cu alte persoane din
afara comunităţii locale.
Ȋn concluzie, promovarea imaginii şcolii aduce beneficii elevilor, părinţilor, cadrelor didactice,
comunităţii locale.

Bibliogafie
-Coman, Cristina-Relaţii publice şi mass-media, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
-Drăgan, Ioan-Paradigme ale comunicării de masă, Ed. Şansa, Bucureşti, 1996

174
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII

*autor - ANA-MARIA BĂETANU


* profesor de limba şi literatura română
* Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu”
Roman, jud. Neamţ
15 Ianuarie 1973 – 15 Ianuarie 2018.....
45 de ani de proiecte, speranţe, realizări!
45 de ani de zâmbete, lacrimi, succese şi, inevitabil, eşecuri!
45 de ani în care nenumărate generaţii de elevi au privit cu ochi mari şi lacrimi de emoţie ferestrele
enigmatice, clasele primitoare şi tablele severe, deschizând cu mâini nerăbdătoare şi, totodată, tremurânde
prima carte!
45 de ani în care generaţii de profesori, învăţători şi educatori au încercat - şi prezentul atestă că au
reuşit – să modeleze suflete inocente şi curioase de învăţăcei, să-i ajute să scrie primele litere, să
silabisească primele cuvinte, să rezolve primele calcule matematice. Au urmat primele lecturi despre
natura fantastică, despre prietenie şi iubire, despre adevăr şi minciună; le-a venit rândul ecuaţiilor şi
problemelor, războaielor şi tratatelor de pace, munţilor şi apelor; n-au scăpat necercetate nici atomul şi
viteza luminii, nici viaţa plantelor sau corpul uman, nici spectrul cromatic sau solfegiul, nici grija pentru
sănătatea trupului sau cea a sufletului; ca succesul să fie deplin, modelatorii de suflete le-au argumentat
elevilor că toate acestea formează „knowledge”, „truth” şi „happiness”, sau „connaissance”, „verité” şi
„bonheur”.
Acum, în această zi specială pentru suflet şi raţiune, cadre didactice şi elevi , deopotrivă, dau
„extemporalul la dirigenţie”, testul incontestabil al dăruirii, încrederii, cunoaşterii şi vieţii.
De la vechiul locaş de pe strada Primăverii, cunoscut sub numele de Şcoala Nr. 11, la noua locaţie
de pe strada Mihai Eminescu, au trecut 40 de ani, dar parcă trecutul şi prezentul dau undă verde viitorului,
căci dascălii de ieri şi de azi devin punct de reper pentru dascălii de mâine. Oameni care devin una cu
meseria, deşi răsplata materială este mai mult decât modestă... Oameni care coboară de pe soclul lor
pentru a se aşeza imaginar în bancă, alături de elevi... Îngeri izgoniţi din Rai de către o societate mult
prea îngustă, materialistă şi ironică la adresa creaţiei... Cavaleri cruciaţi şi crucificaţi, luptând într-o
cruciadă pe care progresul n-a mai inclus-o în manualul vieţii... Dascălii de azi se uită cu tristeţe, invidie
şi nostalgie spre şcoala de odinioară a vechilor dascăli, căci acolo au auzit despre respect, răsplată, adevăr
şi unitate... Toate acestea venite nu din partea vremurilor „epocii de aur”, ci din partea mentalităţii
oamenilor. Dascălii de mâine sunt răscoliţi de indiferenţa societăţii şi, covârşiţi, devin şi ei indiferenţi.
„Şi totuşi, iubirea...”, iubirea pentru ce a fost adevărat şi frumos în învăţământul de odinioară,
iubirea pentru învăţăceii pentru care sunt răspunzători, iubirea pentru speranţa că, în viitorul nu foarte
îndepărtat, tehnologia şi onoarea vor fuziona în beneficiul educaţiei, toate acestea dau curaj profesorilor,
învăţătorilor şi educatorilor să nu abandoneze lupta, să modeleze suflete, să respecte ca să fie respectaţi!
Elevii, din trecut şi din prezent, devin modele prin inteligenţă, respect, imaginaţie şi hotărâre...
Elevii din trecut şi din prezent au avut şi au succese (!) şi eşecuri, au zâmbit în faţa carnetului de note sau
au plâns în faţa catalogului. Unii dintre foştii elevi au devenit embleme pentru numele şcolii, alţii... un
zâmbet indulgent pe chipul profesorilor. Toţi au învăţat lecţia vieţii şi au predat-o şi copiilor lor.
Patronul spiritual al şcolii noastre - poetul, prozatorul, dramaturgul, jurnalistul şi, mai puţin
cunoscut, omul politic MIHAI EMINESCU – inspiră de generaţii întregi dascăli şi elevi, nu doar prin
creaţia sa, fiind „ultimul mare romantic european”, ci, mai ales, prin ceea ce el însuşi admira în celebrul
poem „Epigonii” la scriitorii paşoptişti: onoare, credinţă în idealuri, a fi patriot şi nu patriotard, imaginaţie
şi unitate.

175
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Despre Eminescu s-au spus multe, s-au scris şi mai multe, pentru Eminescu s-au certat literaţii, s-au
ironizat dascălii... Ceea ce contează este să-l citim cu adevărat pe Eminescu, să-i interpretăm opera prin
filtrul conştiinţei proprii şi nu prin „ce vrea să spună poetul”, pe care, din nefericire(!), nu mai putem să-l
chestionăm, să-l ridicăm în slăvi mai puţin şi să-l citim mai mult pentru a-l înţelege.
Aşadar, LA MULŢI ANI! La mulţi ani Şcolii „Mihai Eminescu”! La mulţi ani dascăli şi elevi,
deopotrivă! La mulţi ani părinţilor, care se preocupă de educaţia copiilor şi înţeleg munca profesorilor,
învăţătorilor şi educatorilor! La mulţi ani personalului auxiliar (bibliotecari, secretariat, informaticieni,
laboranţi, personal de serviciu, de asistenţă medicală)!
Şi, nu în ultimul rând, LA MULŢI ANI tuturor celor care cred în
SACRIFICIU
COMPETENŢĂ
ONOARE
ADEVĂR
LIBERTATE
ASUMARE

176
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

POLITICI EDUCAȚIONALE ÎN FORMAREA


CADRELOR DIDACTICE

Bâgu Corina-Felicia
Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului Arad
Pregătirea iniţială şi continuă a personalului didactic, componentă decisivă a reformei şcolii, a
cunoscut un ritm lent de evoluţie, cu unele desincronizări şi decalaje faţă de celelalte componente ale
reformei. În ultima perioadă pot fi identificate semnale optimiste referitoare la inaugurarea unor
schimbări consistente şi coerente în acest domeniu (Proiectul strategiei de formare iniţială şi continuă a
personalului didactic, înfiinţarea Centrului Naţional pentru Formarea Personalului din Învăţământul
Preuniversitar – CNFP etc.). Se impune o redefinire a statutului profesional şi social al cadrului didactic
prin reexaminarea şi ierarhizarea funcţiilor şi rolurilor profesionale ale cadrului didactic din perspectiva
schimbărilor din aria curriculumului, evaluării, managementului (de exemplu, organizarea şi
managementul experienţelor de învăţare, proiectarea curriculumului etc.). Acest demers este de natură să
conducă la instituirea unui nou tip de profesionalism al cadrului didactic.
Pregătirea iniţiala a cadrelor didactice pentru învăţământul preşcolar si primar
Pregătirea iniţială a cadrelor didactice din România se bazează în principal pe un model concurent:
formarea teoretică şi practică pentru profesia de cadru didactic se realizează în acelaşi timp prin instruirea
într-un anumit domeniu de studiu sau prin cursuri generale.
Până nu demult Şcoala Normala şi Liceul Pedagogic au fost instituţii responsabile cu pregătirea
iniţiala a cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar. Tendinţele europene, orientate către
profesionalizarea carierei didactice, către creşterea statutului social al profesiei şi egalizarea şanselor de
reuşită socială şi profesională a acestei categorii de cadre didactice, au determinat revizuirea instituţională
a sistemului de formare. Apariţia Colegiilor Universitare de Institutori, instituţii cu misiune clar definită –
pregătirea iniţială în sistem de învăţământ superior de scurtă durată - a reprezentat o soluţie profitabilă
pentru acest segment educaţional într-un univers de timp limitat. Soluţie pentru moment, deoarece, în
urma trecerii la sistemul Bologna în învăţământul superior, colegiile universitare au fost desfiinţate, în
prezent pregătirea personalului didactic pentru nivelul preşcolar şi primar fiind în sarcina facultăţilor de
Ştiinţele Educaţiei, prin specializarea Pedagogia Învăţământului Preprimar şi Primar. Treptat, funcţiile
didactice la nivelul învăţământului preşcolar şi primar (învăţător, institutor sau educator) vor fi înlocuite
prin funcţia de profesor (care există în prezent numai la nivelul învăţământului secundar).
De ce s-a renunţat la liceele pedagogice şi la Colegiile Universitare de Institutori? Raţiunile
Ministerului Educaţiei şi Cercetării au fost multiple, dintre acestea putând fi amintite: tendinţele explicite
ale politicilor educaţionale pe plan european şi internaţional, care condiţionează accesul la cariera
didactică de absolvirea unei forme de învăţământ superior; inegalitatea, de statut şi salarială, care apare pe
piaţa muncii între profesorii care predau în învăţământul secundar (gimnaziu şi liceu) şi cadrele didactice
care predau în învăţământul preşcolar şi primar; oportunitatea, din punctul de vedere al gradului de
pregătire, de a încadra cadre didactice la vârsta de 18-19 ani (vârsta absolvenţilor de liceu pedagogic)
pentru a lucra cu copii aflaţi la nivelul cel mai dificil de vârstă şi totodată decisiv pentru evoluţia lor
ulterioară etc. Au fost şi multe voci care au contestat desfiinţarea şcolilor normale, aducând diverse
argumente în favoarea menţinerii liceelor pedagogice: tradiţie bogată şi oameni de o calitate superioară.
Cel mai important argument se referă însă la practica pedagogică, la organizarea şi desfăşurarea acesteia,
la numărul de ore alocat considerabil mai mare decât în colegii sau facultăţi, la faptul că „practicantul”
este îndrumat de o echipă de specialişti care include profesorul de pedagogie, profesorul metodist şi
cadrul didactic de la clasă.
Implementarea procesului Bologna, referitor la constituirea spaţiului european al învăţământului
superior, la care România este parte, şi restructurarea învăţământului superior în conformitate cu cele trei
cicluri de studii: licenţă – masterat – doctorat au condus la transformarea Colegiilor Universitate de
Institutori (studii universitare de scurtă durată) în secţii de Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar,
în cadrul Facultăţilor de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Se elimină astfel discriminările între cadrele
didactice, toate având acelaşi nivel minim de pregătire: licenţa. Astfel că, în acord cu prevederile
Cadrului European al Calificărilor, calificările specifice carierei didactice se pot dobândi numai în urma

177
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

studiilor de nivel superior. Profesionalizarea carierei didactice pentru toate nivelurile de şcolaritate este o
necesitate în perspectiva asigurării calităţii serviciilor educaţionale.
Formarea academică a educatorului pentru clasele I-IV a fost o noutate pentru învăţământul
românesc, iar profilul pedagogic al colegiului a determinat orientarea activităţii de cercetare, în mod
firesc, spre această arie educativă. Facultatea se adresează tinerilor absolvenţi de liceu care doresc să se
specializeze în psihologie şi pedagogie pentru învăţământul primar şi preşcolar. Absolvenţii acestei
facultăţi devin cadre didactice pentru învăţământul primar şi preşcolar, primind o pregătire de tip
academic. Durata studiilor este de trei ani, pentru obţinerea licenţei, după care absolvenţii pot să-şi
desăvârşească specializarea prin masterat, cu durata de doi ani.
Curriculum-ul pentru formarea iniţială a cadrelor didactice depinde de nivelul de învăţământ şi tipul
instituţiei. Evaluarea şi certificarea formării profesionale se organizează de fiecare instituţie în parte,
conform procedurilor şi reglementărilor specifice. Curriculum-ul pentru pregătirea cadrelor didactice
pentru învăţământul preşcolar şi primar face parte din curriculum-ul de bază, obligatoriu pentru toţi
studenţii. Acesta include cursuri de ştiinţe ale educaţiei, psihologia educaţiei, didactici ale diferitelor
discipline de studiu şi activităţi practice în şcoli.
Formarea continuă (perfecţionarea) cadrelor didactice
Pregătirea cadrelor didactice cuprinde două mari etape. O primă etapă este pregătirea iniţială, în
timpul studiilor universitare (modelul concurent) sau în sistem post-universitar (modelul consecutiv), iar a
doua mare etapă cuprinde formarea continuă a personalului didactic, pe parcursul întregii activităţi
desfăşurate în învăţământ. La nivel conceptual, formarea continuă ar putea fi definită drept „ansamblu de
activităţi şi de practici care cer implicarea educatorilor pentru amplificarea cunoştinţelor proprii,
perfecţionarea deprinderilor, analiza şi dezvoltarea atitudinilor profesionale” (Eurydice, 1997, p. 8, 9).
Statutul personalului didactic stipulează că personalul didactic din învăţământul preuniversitar participă la
programe de formare continuă cel puţin o dată la 5 ani sau oricând acest lucru este recomandat de
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau de inspectoratul şcolar judeţean. Condiţia se
consideră îndeplinită de cadrele didactice care în intervalul dat au obţinut definitivarea în învăţământ sau
oricare dintre gradele didactice.
Această a doua etapă a fost şi este necesară pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor unui învăţământ
modern, impus de evoluţia societăţii contemporane. Explozia informaţională actuală este evidentă,
învăţământul trebuie să se adapteze noilor provocări lansate de o societate a cunoaşterii puternic
informatizată, având astfel noi obiective de realizat, educabilii au nevoi din ce în ce mai complexe şi
diversificate (începând cu elevii cu nevoi speciale, respectiv elevi supradotaţi sau chiar elevi imigranţi)
etc. Toate acestea, îmbogăţite cu dorinţa de cunoaştere, de a învăţa în permanenţă lucruri noi, duc la
necesitatea perfecţionării, formării continue a personalului didactic.
Formarea continuă a cadrelor didactice se realizează prin programe de perfecţionare organizate de
instituţii de învăţământ sau alte instituţii implicate în perfecţionare cadrelor didactice (CCD).
Bibliografie:
• Bîrzea, C., Neacşu, I., Potolea, D., (2006), Educaţia şi formarea profesională a cadrelor didactice
din România,
• Bocoş, M., (2003), Profesorul – practician reflexive şi cercetător, în Omagiu profesorului Miron
Ionescu. Studii şi reflecţii despre educaţie., Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

178
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII INSTITUȚIEI


ȘCOLARE PRIN ACTVITĂȚIILE EXTRACURRICULARE

educatoare: Baidik Margareta


GPP. NR.5 Marghita,Bihor

Grădinițele de copii au nevoie de o dezvoltare a capacității de recunoaștere și utilizare a unor


strategii eficiente de promovare a instituției și totodată de dezvoltare a calității promovării
instituției și de creștere a competivității față de celelalte instituții.
Educatoarea trebuie să utilizeze cele mai eficiente modalități de comunicare cu părinții, să
conceapă materiale de promovare online ,offline: pliant,revistă,blog și trebuie să identifice
modalitățiile de promovare cele mai eficiente.
În primul rând trebuie să facă posibilă analiza de nevoi a părințiilor ,să transforme potențialii
părinți în „ clienții” grădinței și să fidelizeze cu părinții. Atunci când părinții și copiii se consideră
unii pe alții parteneri în educație,succesul școlar se realizeaza mult mai ușor.
Contactul permanent al grădiniței cu părinții și cu diferiți parteneri locali facilitează
racordarea efectivă la realitate.
Desfășurând activități extracurriculare,am reușit să coștiintizăm cu părinții rolul lor în
formarea și dezvoltarea copiilor. Am organizat multiple activități unde alături de copiii au
participat și părinții lor.Părinții implicați au înțeles că numai împreună: familie-copii- cadre
didactice se pot realiza schimbări de mentalitate, de atitudine și comportament .
Noi educatoarele implicate am descoperit că putem conta pe spijinul părințiilor și am încercat
să oferim copiilor situații de învățare cât mai variate.Am organizat vizite, excursii,expoziții,
programe artistice,programe de protejare a naturii.
Activitatea „Să ocrotim pădurea” s-a desfășurat sub forma unei excursii la pădurea de la
marginea orașului, fiind însoțiți de un pădurar.Am urmărit formarea și dezvoltarea deprinderii
copiilor de a îngrijii natura și de a înțelege importanța pădurilor,foloasele ,dar și responsabilitatea
oamenilor când taie un copac.Apoi întorși la grădiniță copiii și-au împărtășit impresiile cu privire
la excursia efectuată și au realizat desene în care au redat aspecte văzute în pădure.
Am organizat o vizită la ISU Marghita: prima parte s-a desfășurat la grădiniță unde s-au
prezentat imagini cu activitatea pompierilor,iar în a doua parte ne-am deplasat cu copiii la unitatea
ISU. unde pompierii au prezentat copiilor mașiniile de intervenție , modul de acțiune în caz de
incendiu și au răspuns curiozității copiilor.
La activitatea „ Vreau să fiu sănătos” am invitat-o pe doamna doctor care cu ajutorul unor
imagini și materiale didactice a reușit să dea de înțeles atât copiilor cât și părinților acestora că
mișcarea zilnică, consumul zilnic de apă,legume și fructe este o necesitate indispensabilă de-a
lungul întregii vieți a copiilor și a adulților Asigurarea feedback-ului s-a realizat prin pregătirea de
către părinți și de către copii a unor salate de legume și fructe.
Pentru popularizarea obiceurilor străvechi practicate în perioada dintre Bobotează și ”Miercurea
Cenușie„ am organizat un bal mascat ,care este o veche tradiție populară de alungare a iernii și a
răului,cunoscută sub numele de „Carnaval ” , unde „ Spiritele rele se sperie de constume amuzante și
de hărmălaie.” Copiii se îmbracă în costume foarte amuzante și se prezintă pe rând printr-o scurtă
poezie.Apoi se organizează jocuri de îndemânare și distractive cum ar fi:
1. Copiii mănâncă biscuiții înșirați pe un șnur lung,copilul care mănâncă primul biscuitele
câștigă întrecerea.
2. Copiii trebuie să bea cu lingura sucul de fructe dintr-o farfurie, primul câștigă întrecerea.
3. Copiii dansează în perechi, iar copilul fără pereche dansează cu mătura,la semnal pune
mătura jos și își alege o pereche,iar ceilalți își schimbă perechea.Copilul care rămâne fără pereche
danează cu mătura.
4. Dans cu balonul – copiii în perechi țin cu fruntea un balon.Câștigă perechea care ține
balonul până la terminarea melodiei.

179
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Prin derularea acestor activități la nivelul gădiniței noastre copiii au fost cooperanți,toleranți
și au legat prietenii cu copiii din celelalte grupe ,iar educatoarele au avut posibilitatea să
promoveze imaginea insituției prin modalitățile cele mai eficiente.

180
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Familia astăzi

Profesor de sprijin pentru înv. primar: BĂLĂ VASILICA-CLAUDIA


C.S.E.I. Tg-Jiu
Familia este un fapt existenţial complex, cu dimensiuni biologice, natural-genetice, psihologice,
psihosociologice, cultural-educative, sociologice, juridice, religioase, demografice, etc. specifice fiinţei
umane, individului uman socializat şi integrat. Ea este rezultatul căsătoriei, a unirii liber consimţite a
partenerilor, egali în drepturi şi îndatoriri, obligaţii, bazată pe dragoste, iubire şi respect. Unitatea sa,
spune P. Petroman (1999), este dată de dragostea dintre parteneri, stabilitatea mediului, de consonanţă,
armonia construită, respectul reciproc ca şi de apariţia urmaşilor, a copilului natural sau adoptat. Fiind o
existenţă atât de complexă, pluridimensională, familia a devenit, la fel ca şi omul, obiect de studiu al mai
multor discipline ştiinţifice, încât la întrebarea: "Ce este familia?" răspunsurile, într-o varietate
apreciabilă, nu s-au lăsat aşteptate.
A. În sens general, familia este definită ca:
• nucleu social primar reunit prin căsătorie, legătură de sânge şi adopţiune (U.Şchiopu, 1997).
• "grup social al cărui membri sunt legaţi prin raporturi de vârstă, căsătorie sau adopţiune şi care
trăiesc împreună, cooperează sub raport economic şi au grijă de copii" (Murdock, 1949).
• "totalitatea celor uniţi prin sânge sau alianţă; totalitatea celor care se trag din acelaşi strămoş, casă,
neam; grup de indivizi umani cu caractere comune" (Dicţionarul limbii române, 1958).
B. În sens particular familia este:
• "instituţie socială bazată pe sexualitate şi pe tendinţele materne şi paterne, a cărei formă variază de
la o cultură la alta" (Dicţionarul de psihologie, Larousse, 2000);
• "grup social format dintr-un cuplu căsătorit şi copiii acestuia" (I. Mihăilescu);
• "formă de comunitate umana care cuprinde un grup de oameni legaţi prin cosanguinitate şi
înrudire, cu funcţii pentru individ şi societate; o instituţie socială (…) prin care societatea controlează
asocierea sexelor în căsătorie şi sancţionează reproducerea şi socializarea generaţiilor", "un sistem social
cu părţi constitutive legate prin interacţiuni şi interdependenţe", "o interacţiune, o unitate de personalităţi
aflate în interacţiune cu roluri, statusuri şi relaţii determinate, unitate supusă factorilor şi influenţelor
externe care modifică comportamentul componenţilor" (Vl. Trebici, 1974);
• "o comunitate de viaţă şi iubire ce dăinuie dinamic, prin aportul părţilor, a lui şi al ei,
deopotrivă a copilului/copiilor rezultaţi din dragostea şi iubirea cuplului marital" (P. Petroman,
1999);
• "un grup uman care îşi are originea în căsătorie, alcătuit din soţ, soţie şi copiii născuţi din unirea
lor, uniţi prin drepturi şi datorii etice, juridice, economice, religioase şi sociale, implicit drepturi şi
interdicţii sexuale" (Cl. L. Strauss, 1973);
• "o instituţie care are la bază căsătoria, construită pentru întreaga viaţă, care asigură prosperitatea
soţilor, a membrilor săi deopotrivă, ca şi generarea şi educarea copiilor" (Papa Ioan Paul al II-lea, 1994);
• "mediul, locul, spaţiul unde putem fi noi înşine, ne putem odihni, manifesta emoţiile,
comunica sentimentele şi gândurile, unde găsim securitate, înţelegere, acceptare, simpatie şi
suport" (W. Good, 1964);
• "un ansamblu de manifestări spirituale, economice, juridice şi politice, condiţionate cosmic,
biologic, psihologic şi istoric şi integrate unei serii de relaţii şi procese sociale (…) se caracterizează
printr-o strânsa legătură biologică constantă a membrilor componenţi şi printr-o strânsă intimitate de
convieţuire, funcţiunile ei sociale specifice constând în promovarea, creşterea şi socializarea indivizilor
umani" (X. C. Costa-Foru, 1945);
• "grupul din care fac parte toţi acei înrudiţi intre ei (…), cei care "fierb împreună" sau care locuiesc
sub acelaşi acoperământ, trăind dintr-un venit comun, constituind ceea ce se numeşte o gospodărie" (A.
Galopenţia, D.C. Georgescu, 1941);
• "ansamblu de persoane - femei, copii, servitori - ce trăiesc sub autoritatea unui pater familiare";
"unitatea socio-biologică şi psihologică ce se caracterizează prin raporturi de rudenie între persoanele care
o alcătuiesc" (U. Schiopu, 1997);
• "nucleu social elementar, întemeiat pe căsătorie care uneşte pe soţi şi pe descendenţii acestora prin
raporturi strânse de ordin biologic, economic şi spiritual" (Micul dicţionar enciclopedic, Bucureşti, 1972);

181
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Ca formă a comunităţii umane întemeiată prin căsătorie, familia este supusă unui bombardament de
factori şi influenţe care, cu toată rezistenţa opusă, îşi schimbă structura, funcţiile, însemnătatea ca şi rolul
existenţei sale. Ca urmare a potopului de noutăţi care s-au abătut asupra sa, familia trece prin complicate
frământări, prin puternice tensiuni, şi de ce nu, prin stări conflictuale, diminuându-şi – spune A. Toffler,
1983 – însemnătatea de uriaş absorbant de şocuri, locul unde individul uman lovit şi rănit se
reîntoarce după ce s-a luptat cu lumea, cu semenii, cu sine, devenind locul, singurul punct stabil
într-un mediu ambiental tot mai frământat şi confruntat.

182
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Școala - pilon în educația copiilor. Modalități de promovare

Profesor psihopedagog Balaci Lavinia


Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Arad
Scopul promovării instituției școlare este de a informa părinții, comunitatea despre oportunitățile
și facilitățile pe care instituția noastră le oferă.
Realizarea unei promovări pozitive a instituției în comunitatea se poate realiza prin activități bine
structurate în cadrul parteneriatelor cu diferite instituții locale: poliție, biserică, muzee etc, prin
organizarea unor concursuri la nivelul școlii (concursuri de desen, sportive, olimpiade etc.), la nivel
județean sau național, dar nu în ultimul rând prin organizarea unor activității științifice. Aici am putem
aminti organizarea conferinței internaționale ”Aspecte teoretico-praxiologice în evaluarea și intervenția
psihoeducațională”, aflată la cea de a VII-a ediție, organizată de către Centrul Școlar pentru Educație
Incluzivă Arad.
În vederea demarării acțiunilor de promovare a imaginii școlii este esențială stabilirea clară a unor
obiective generale, realizabile, a unor măsuri/acțiuni concrete și coerente dar nu în ultimul rând stabilirea
persoanelor responsabile cu punerea în aplicare a acestor acțiuni într-un interval de timp bine determinat.
Dintre aceste acțiuni am putea aminti:
Realizarea unei pagini WEB a instituției;
Asigurarea funcționării acestuia și a actualizării permanente a secțiunilor cu informații
relevante, utile și de actualitate;
Realizarea unei pagini de Facebook a instutuției și actualizarea permanentă cu acțiunile în
care școala este implicată;
Monitorizarea activităţii extraşcolare şi a concursurilor şcolare derulate la nivelul
instituției;
Moderarea/medierea/prevenirea disfuncţiilor în relaţiile dintre unitatea şcolară şi
autorităţile locale;
Iniţierea de acţiuni vizând accesarea fondurilor europene;
Întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului şcolar pentru crearea unui ambient propice
procesului de învăţământ etc.
La nivelul fiecărei instituții școlare se constituie și funcționează în baza Regulamentului de
organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, art. 31 lit. J, Comisia pentru imaginea
școlii. Aceasta se compune din cinci membri desemnați de către consiliul de administrație, pe baza
propunerilor făcute în consiliul profesoral. Atribuțiile comisiei responsabilă cu promovarea imaginii școlii
sunt stabilite de către consiliul de administrație, în conformitate cu legislația în vigoare și nu în ultimul
rând de nevoile și specificul școlii. Comisia are rolul de îmbunătățire a imaginii școlii prin găsirea de
modalități de optimizare a activității de lobbying și imagine a școlii și de monitorizare a impactului
activităților deosebite ale școlii la nivelul comunității (public, părinti, elevi, mass-media, instituții
etc.). Comisia realizează permanent sondaje de opinie privind capitalul de imagine al școlii și nu în
ultimul rând are rolul de a propune soluții pentru îmbunătățirea capitalului de imagine al unității școlare.
Comisia vizează formarea și îmbunătățirea continuă a brandului școlii. La finalul anului școlar sau chiar
semestrial,aceasta va elabora scurte informări și rapoarte periodice privind activitatea de lobbying și
evoluția capitalului de imagine al școlii în vederea regândirii planului de promovare a imaginii instutuției
în anul școlar viitor.
Oferta educațională a Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă în cadrul căruia îmi desfășor
activitatea este una variată derulată în cadrul unor spații moderne:
Învățământ preșcolar, primar, gimnazial și de preprofesionalizare;
Structuri de sprijin pentru elevii cu CES integrați în învățământul de masă;
Învățământ la domiciliu;
Terapii educaționale complexe și integrate;
Psihodiagnoză;
Logopedie;
Consiliere;
Kinetoterapie;

183
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Terapii specifice pentru copiii cu autism și demutizare.


Una dintre componentele cheie în construirea unei imagini reale, de actualitate și corecte este de a
petrecere cea mai mare parte a timpului construind relații cu părinții și comunitatea. Trebuie depus un
efort susținut în găsirea de soluții concrete pentru o mai bună vizibilitate în comunitate a instituției dar și
cultivarea relațiilor cu aceasta prin acțiuni susținute, astfel încât să se obțină imaginea reală a instituției
școlare.

184
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii scolii

Prof.Balan Constanta
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între
cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de
libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi
aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a
adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”. Şcoala este un element esenţial al
oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O
şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii. Şcoala-grădiniţa, nu
poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor
membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel
decât prin realizarea educaţiei formale. De exemplu, în Olanda, se cheltuiesc foarte mulţi bani şi energie
umană pentru promovarea şi atragerea grupurilor-ţintă. Se încearcă prin cuvinte şi imagini să se creeze
cea mai bună imagine posibilă şi să convingă că numai produsul educaţional oferit este cel mai bun. O
mare atenţie şi cheltuială sunt acordate identităţii vizuale şi reputaţiei numelui. Dar “clientul” aşteaptă
mai mult. Nevoile lui sunt centrale. Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară. Vânzarea
este "mişcarea a ceea ce ai de oferit către client". Marketingul este "a fi sigur că ceea ce ai de oferit este
ceea ce doresc clienţii". Aplicarea conceptului de marketing este mai complexă decât abordarea centrata
pe vânzari. Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului
complex şi în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul
exterior. Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbarilor care se
produc şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor
potenţiale ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate.
Mediul poate fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice, economice,
ecologice, tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an. Formarea imaginii unei
organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o parte de stilul managerial al
conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi-cadre didactice.
Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi de Convorbiri didactice interferenţă a
reclamei , publicităţii, utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru
formarea unei imagini unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje. Managerul unei
organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine pozitivă a acesteia,
printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.

185
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

AUTOR:PROF.BĂLAN DANIELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ VULCANA PANDELE,JUD.DÂMBOVIȚA
Educația constituie o componentă a exitenței socioumane.Ea este astfel un proces in desfășurare, un
dat nemijlocit, intrinsic al acestei existențe.
Într-un cuvant, educația este un fenomen ontic ce ființează in cadrul sistemului social.
Nu inseamnă că ea se topește in conținutul celorlalte elemente ale sistemului,ci se implică în
transformarea și evoluția lor.
Școala are o răspundere certă în dezvoltarea personalității tinerilor. Una dintre funcțiile sale este de
a îmbogăți sistemul de reprezentări de sine ale elevilor. Activitățile consacrate acestui scop se desfășoară,
desigur, într-un cadru instituționalizat, reglementat, dar diferiților actori le este lăsată o mare marjă de
libertate.
Trebuie deci, definite suficient de precis obiectivele și competențele de atins și bine distinse rolurile
diferiților actori, în funcție de poziția lor în instituția școlară și de modul de intervenție.
În contextul actual al sistemului de învățământ un rol major îl ocupă promovarea imaginii școlii,al
acestei instituții care formează caractere și modelează sufletul copiilor.
Promovarea imaginii școlii poate fi realizată prin
• realizarea unei pagini WEB –
• Organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate
• Monitorizarea activităţii extraşcolare şi a concursurilor şcolare
• Iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă socializării
copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici,personalităţi
• Iniţierea de programe de formare a copiilor pentru realizarea unor proiecte în beneficiul
comunităţii (participarea la acţiuni organizate în scop umanitar)
• Întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului şcolar pentru crearea unui ambient favorizant procesului
de învăţământ
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Aceste activități devin astfel mijloace de interacțiune cu comunitatea, contribuind la promovarea
imaginii școlii.
Un alt element important care face cunoscută activitatea instructiv-educativă a unei școlii este
Internetul.
Beneficiem în prezent de o gamă variată de aplicații web care permit transmiterea în timp real al
activităților desfășurate în școală.
Introducerea Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de
învăţamânt.
Astfel, actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci
rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. Această schimbare în sistemul de
învăţământ a urmărit nişte obiective bine structurate şi anume :
• Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare
• Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual dar si promovarea scolii.
• Perspectiva relaţională este îmbunătăţită prin stabilirea unei relaţii umane şi sociale între educat şi
educator.
Internetul capătă noi valenţe, devenind o componentă de bază a învăţământului modern românesc,
menit să integreze mai bine elevul în societate, si este totodată un canal de transmitere de informații către
și pentru comunitate.

186
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

BIBLIOGRAFIE
MARINESCU,Silvia,2003,Invitație la educație,Carminis
NICOLA,Ioan,2003,Tratat de pedagogie școlară,Aramis
POTOLEA,Dan,2008,Pregătirea psihopedagogică,Polirom

187
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI

PROF. INV. PREȘCOLAR BALAN ELENA


Grădinița cu P.N NR.2 DRAGOMIR Berzunți
Grădinița este o formă cu fond. Mai întâi este o clădire mai veche cu coridoare întortocheate și
misterioase , săli cu mese și scaune și chiar un calculator. Așa văd preșcolarii mei de etnie rromă grădinița
pentru prima dată, dar aceasta este mult mai mult, un spațiu viu atrăgător,care să rămână mereum în
amintirea acestora .
Sufletul grădiniței sunt preșcolarii și educatoarea, necunoscute într-o ecuațieal cărui rezultat este
formarea. Copilul vine la grădiniță pentru a ști, iar educatoarea îl ajută să știe și să fie. La începutul
grădiniței acesta intră cu timiditate în sala de curs,iar apoi descoperă că se simte bine în mijlocul unor
persoane de vârsta sa. Educatoarea fiind acea persoană care îl călăuzește printr-un univers complicat, la
început greu de deslușit, care îi propune un model, care-l ajută să descopere și să se descopere.
Pentru promovarea imaginii unei instituții de educație timpurie incluzivă interculturală trebuie să
ținem cont de mediul instituțional intern, relația serviciilor de educație timpurie cu mediul extern (
comunitatea locală în ansamblul său) și menținerea unei relații pozitive cu familiile copiilor.
Mai precis, o grădiniță interculturală are următoarele caracteristici:
1. Își asumă în mod explicit în proiectul educațional promovarea unor unor abordări
incluzive și interculturale prin obiectivele, activitățile și strategiile implementate propuse. Strategia și
planul educațional anual conțin elemente unui mediu incluziv și intercultural și sunt elaborate prin metode
participative și prin implicarea activă a cadrului didactic și a reprezentantului părinților.
2. Mediul educațional- arată diversitatea culturală a copiilor de etnie rromă.Dotarea centrelor
de activitate cu materiale și jucării care reflectă diersitatea culturală. Metodele de învățare sunt
diversificate care permit implicarea tuturor copiilor în activitate, care încurajează interacțiunea dintre ei.
3. Procesul educațional- în activitățile pe domenii experențiale, activitățile de dezvoltare
personală, în jocurile și activitățile didactice liber alese, în mod constant nivelul de vârstă a copiilor din
grupă ,structuri etnice și culturale a grupei elemente care promovează deschider , toleranța și
respectulpentru diversitatea umană. În activitățile transdisciplinare integrate sunt incluse elemente
preluate din comunitatea de origine a copiilor.
4. Relația cu familia copiilor –părinții sunt invitați în mod constant să participe la activitatea
din grădiniță. Canalele de comunicare, conținutul și modul de comunicare al mesajelor adresate părinților
de către educatoare sunt adaptate nevoilor și situației specifice ale acestora. Există modalități prin care
părinții pot să comunice opinile, sugestiile în mod deschis, cât și asigurarea confidențialitații. Tutror
părinților li se oferă ocazia de a vedea succesele în învățare ale copiilor.
5. Releția cu comunitatea- grădinița are susținere din partea autorităților locale și dezvoltă o
colaborare cu diferite instituții. Aceasta are proceduri eficiente de comunicare către membrii comunității
locale arezultatelor obținute prin promovarea unui climatincuzi și intercultural,precum și relizarea unei
participări cât mai largi la educația timpurie a copiilor de etnie rromă.
Managerul unei organizații școlare poate promova mediul intern și extern a unități,i o imagine
pozitivă a acesteiaprintr-o planificare riguroasă, folosind metode și tehnici potrivite.

188
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

COLABORAREA DINTRE ŞCOALĂ ŞI FAMILIE-


FACTOR HOTĂRÂTOR ÎN EDUCAREA ŞCOLARULUI
PENTRU INTEGRARE ÎN SOCIETATE

PROF. INV. PRIMAR BALAN FLORINA-MIHAELA


SCOALA GIMNAZIALA,,GEORGE VISAN”POTELU
În această lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competiţiilor de orice fel, părinţii,
cadrele didactice, comunitatea locală se străduiesc împreună să încurajeze sistemele de îmbunătăţire a
educaţiei, pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte.
Colaborarea dintre familie şi şcoală este un factor esenţial în procesul de educare a şcolarilor.
Numai împreună putem reuşi să dăm societăţii un cetăţean pregătit , gata să înfrunte problemele inerente
ce apar, capabil să relaţioneze, să se integreze în colectivitate , să facă faţă cerinţelor acesteia.
Familiile în societatea modernă se confruntă cu solicitări ridicate, cu o competiţie crescută pentru
obţinerea atenţiei copiilor şi, uneori, din dorinţa de a le oferi siguranţa economică, petrec mai puţin timp
cu cei mici. Dacă mai există şi lipsă de comunicare între şcoală şi familie , situaţia devine mai complicată.
De aceea, şcolile încearcă să vină în întâmpinarea părinţilor prin organizarea unor activităţi comune, un
rol important avându-l lectoratele deoarece prin intermediul acestora cadrele didactice îi pot îndruma pe
părinţi, îi pot face să înţeleagă rolul pe care îl are parteneriatul şcoală-familie în procesul de instruire a
copiilor.
Parteneriatele eficiente sunt planificate şi implementate cu grijă , personalul şcolii trebuie să se
instruiască şi să ceară la nevoie ajutorul unor specialişti în consiliere şcolară pentru a pune în practică
cooptarea părinţilor. Un prim pas este evaluarea , la începutul anului şcolar , a nevoilor, perspectivelor şi
modelelor părinţilor, în ceea ce priveşte implicarea şcolară. Această evaluare îl ajută pe cadrul didactic în
planificare şi în transmiterea mesajului către părinţi că le este apreciată opinia şi că va fi luată în
considerare de către şcoală.
Implicarea familiei este o parte importantă pentru calitatea educaţiei, pentru un mediu sigur de
învăţare şi de achiziţii ale elevilor.
1. Indiferent de mediul economic sau cultural al familiei, când părinţii sunt parteneri în
educaţia copiilor lor, rezultatele determină performanţa elevilor, o mai bună frecventare a şcolii, scăderea
fenomenului delincvenţei.
2. Toţi părinţii doresc cea mai bună educaţie pentru copiii lor.
3. Majoritatea părinţilor vor să se implice mai mult în educaţia copiilor lor , dar mulţi nu ştiu
cum să procedeze.
4. Majoritatea cadrelor didactice simt că implicarea părinţilor este o parte vitală a succeselor,
dar mulţi nu ştiu cum să-i implice pe aceştia.
5. Şcolile trebuie să încurajeze şi să promoveze implicarea părinţilor
6. De modul în care şcolile ştiu să-i încurajeze pe părinţi ca să se implice depinde participarea
sau nu a acestora la acţiunile comune cu şcoala.
7. Şcolile trebuie să-i încurajeze pe părinţi să le devină parteneri şi să poată lua împreună
decizii cu privire la educaţia copiilor lor.
Părinţii se pot implica în calitate de parteneri în educarea elevilor, alături de şcoală, în următoarele
situaţii :
I. LUAREA DECIZIILOR
 Dacă până în prezent acest parteneriat şcoală-familie a fost dezvoltat unilateral, fiind de
multe ori considerat „responsabilitatea şcolii”, acest lucru trebuie să se schimbe pe viitor. Analizând
documentele recente emise în cadrul Consiliului Europei (organizaţie internaţională cu rol important in
stabilirea standardelor educaţionale internaţionale, şi care influenţează major politicile sociale, respectiv
educaţionale, în cadrul Uniunii Europene) se remarcă o nouă abordare privind dezvoltarea acestui
parteneriat.
 Îi încurajează pe părinţi să stabilească ţelurile de atins pentru copiii lor şi pe cadrele
didactice să stabilească obiectivele de realizat mai departe pentru obţinerea succesului şcolar. Obiectivele
sunt precizate la începutul anului şcolar şi pot fi scrise într-un contract între părinţi , cadrele didactice şi

189
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

elevi. Acest contract poate lista responsabilităţile fiecăruia şi este semnat de fiecare dintre participanţi.
Scopul contractului este acela de a-l ajuta pe elev să înveţe, mai ales dacă fiecare elev are pentru el
anumite obiective specifice, stabilite în colaborare părinţi-cadru didactic.
 Acest tip de contract se constituie ca un sistem de obligaţii reciproce în cooperarea
părinţilor cu profesorii şi implică colaborarea părinţilor în activităţile şcolare, nu numai sub aspect
economic, respectiv de a participa, susţine şi evalua eforturile şi acţiunile financiare ale şcolii, ci şi sub
aspect educaţional-cultural.
II. ACORDAREA SPRIJINULUI
 Părinţii îşi sprijină copiii în multe feluri : le oferă acoperiş, hrană, îmbrăcăminte, protecţie,
dragoste, dar ei trebuie să –i ajute şi cu activitatea la clasă.
 A le arăta copiilor că şcoala este importantă se poate face în mai multe moduri , dar
colaborarea cu şcoala este cea care duce la obţinerea unor rezultate bune în procesul de învăţământ.
Putem aminti aici lectoratele cu părinţii, cu activităţi practice, pe ateliere de lucru şi cu informaţii cât mai
complete după o consultare în prealabil a părinţilor cu privire la temele de abordat, care i-ar interesa
pentru a-şi putea ajuta copiii şi pentru a fi pe aceeaşi lungime de undă cu şcoala. Ideal ar fi să existe la
biblioteca şcolii materiale pe care părinţii le pot consulta, venind astfel în întâmpinarea acestora pentru
rezolvarea problemelor ce apar pe parcurs.
III. COMUNICAREA
 Dacă politica şcolii permite părinţilor, aceştia pot participa la ore oricând.
 Comunicarea constantă , continuă cu părinţii , pe parcursul anului şcolar, pe teme ca :
regulile clasei, aşteptările, scopurile îi implică pe aceştia în procesul educaţional.
 Părinţii sunt informaţi la şedinţele lunare sau în scris în legătură cu acele concepte care sunt
de predat, ce trebuie aprofundat, consolidat acasă, tipurile de acţiuni la care pot colabora părinţii în
perioada următoare.
 Comunicarea dintre părinţi şi cadre didactice vizează, dar nu se limitează la situaţia şcolară,
politica şcolii în ceea ce priveşte elevii, proceduri, activităţi comunitare, opţiuni educaţionale, modalităţi
în care familia poate ajuta şcoala…
 O modalitate modernă de comunicare, ce poate veni în ajutorul părinţilor foarte ocupaţi,
poate fi comunicarea prin intermediul e-mail-ului .
 Conform unui studiu pe tema comunicării dintre familie şi şcoală, s-a constatat că este bine
ca părinţii să fie înştiinţaţi şi când copilul are o performanţă notabilă. Astfel , familia are oportunitatea de
a privi mai încrezătoare informaţiile despre şcolar şi , în urma unei astfel de abordări, este mai receptivă
la sugestiile cadrelor didactice.
 „Părinţii trebuie să se implice ca profesori, elevi, susţinători şi avocaţi ai copiilor lor.”
(Bonnie McReynolds)
De aceea, prin activităţile noastre comune cu părinţii , încercăm să colaborăm cu familia pentru a
observa şi la elevii noştri schimbări în bine atât din punct de vedere al performanţelor şcolare cât şi din
cel al implicării active în activităţile ce se desfăşoară cu ei.

190
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROIECT EDUCAȚIONAL
PROMOVAREEA IMAGINII ȘCOLII

Prof. înv. primar și preșcolar: BÎNCĂ LILIANA EMILIA

Promovarea imaginii Școlii Gimnaziale Cosereni se realizează prin:


- proiecte diverse la nivel local, județean și interjudețean;
-prin personalizarea ofertei educaționale la nivelul instituțional;
- planuri operaționale;
-activitățile școlare și extrașcolare;
-acțiuni umanitare;
-alcătuirea unei lucrări cu titlul ,,Ghid de bune practici în activitățile cultral-educative”, editat de
directorul școlii din acea perioada, prof. Avrigeanu Ecaterina ,
-realizarea unei pagini WEB,
-participarea la anchete referitoare la calitatea materialelor școlare editate de către anumite edituri
importante,
-integrarea în școală a copiilor cu CES și participarea la activități de voluntariat în proiecte
POSDRU pentru a lucra cu copii cu CES;
- participarea cadrelor didactice la simpozioane nationale si internationale si la proiecte privind
integrarea europeana;
-participarea elevilor la concursuri județene și naționale obținând rezultate foarte bune, etc.

Școala Gimnazială Cosereni își creează și promovează imaginea pozitivă instituțională prin tot ceea
ce se postează pe pagină WEB, proiectele la nivel local, județean și interjudețean precum:
• Cântecul și dansul tradițional intercultural;
• Fii fericit copile!
• Sărbătoarea Paștelui, simbol al luminii și purificării;
• Prietenii naturii;
• Îndrăgostește-te de teatru !
• Primăvară în ochi de copil.
Școală Gimnazială Cosereni are parteneriat cu World Vision prin care a derulat prin proiecte
precum :
• Activități propuse pentru recuperare/ dezvoltare pentru clasele I-IV;
• Hristos se naște ,bucurați-vă creștini! ;
• Educația non-formală în învățământul primar -Workshop ;
• Prevenirea și reducerea abandonului școlar – Workshop;
Dezvoltarea procesului de învățare și participare în școli care întâmpină provocări ce vizează
prevenirea și reducerea abandonului școlar , prin utilizarea Indexului pentru incluziune- Workshop;

191
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Prevenirea abandonului scoalar datorită mediilor defavorizate – Workshop.


Personalizarea ofertei educaționale la nivelul instituției noastre, se realizează prin inovare,
diversificare și flexibilizare a acesteia în funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor
demersului educațional; realizarea unor planuri operaționale vizând relația școală – părinți- comunitate, ca
factor determinant in realizarea obiectivelor comune, ședințe, lectorate cu părinții.
Inițierea activităților educative școlare și extrașcolare diferențiate care să răspundă
socializării copiilor: concursuri; serbări de:
8 martie, de Crăciun; participări la festivaluri ca La poartă raiului, în colaborare cu Primăria
Cosereni și Societatea Culturală Apollon- România; reuniuni de 1 decembrie, 15 ianuarie, 24 ianuarie, 1
iunie; Ziua Educației; Ziua Pământului, etc.

Promovarea imaginii școlii se realizează și prin acțiuni de voluntariat subsumate proiectului SNAC
: Săptămâna fructelor și legumelor , donate Căminului pentru persoane vârstnice – Inginer Vadim Rusu;
proiecte de protejarea mediului, participarea la acțiuni organizate în scop umanitar, subsumate proiectului
regional al ISJ Ialomița – Dăinuire prin dăruire – Îngerii din jurul nostru donate Căminului pentru
persoane vârstnice –Inginer Vasile Rusu.
Promovarea imaginii Școlii Gimnaziale Cosereni se face prin dăruirea și responsabilitatea tuturor
cadrelor didactice ce functionează în această școală cu care se mândresc.

192
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Atestatul de limba germană DSD

Prof. Helga Bireescu


Colegiul Național “C.D.Loga” Caransebeș, jud. Caraș-Severin

Agenția Centrală a școlilor din străinătate (ZFA)


promovează în strânsă coordonare cu Ministerul
Afacerilor Externe din Germania mai mult de 140 de
școli germane din străinătate și 870 de școli naționale
care oferă Diploma de limba germană (DSD). ZFA oferă
aproximativ 2.000 de profesori germani în străinătate,
precum și sprijin, în probleme de educație și de personal.
Un total de aproximativ 50 de consultanți ZFA sunt în uz
la nivel mondial.
Inițiativa Școlilor Partenere (PASCH) reprezintă o rețea la nivel
mondial de scoli partenere. Această inițiativă politică şi culturală este
menită să trezească interesul tinerilor pentru Germania modernă și limba
germană – în special în regiunile-cheie din Asia, Orientul Mijlociu, și
Europa Centrală și de Est.
Inițiativa Şcolilor Partenere (PASCH) este coordonată de către Biroul
Federal al Afacerilor Externe și este implementată în comun cu
Agenția Centrală de Şcoli din străinătate (ZFA), Goethe-Institut (GI), serviciu de schimb Pedagogic din
KMK (PAD) și Serviciul German de Schimburi
Academice (DAAD).
Parlamentul German a alocat pentru acest
proiect în anii 2008-2013 aproximativ 298. 000.000
euro, iar pentru anul 2014 suma de 47 000 000 euro.
În anul 1972 Ministerul de Externe al
Germaniei a decis înființarea examenului de limba
germana DSD. Din 1974 elevii pot dobândi diploma
de limbă germană (DSD) la școlile publice sau
private din străinătate, acreditate să susțină acest
examen. În jur de o jumătate de milion de oameni
au susținut testele de DSD de la începuturile sale.
Diploma de limba germană este în prezent susținută în peste 65 de țări de peste 56.500 de elevi pe an.
DSD este un test de limbă care se da numai în şcolile acreditate şi poate fi susținut la toate cele trei
niveluri ale Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine (CECR). Nivelul A certifică
abilităţile pentru un utilizator de bază, la nivel B pentru o utilizare limbaj independent și la nivel C pentru
utilizare competentă a limbii. Toate testele poate fi utilizat în întreaga lume.
Colegiul Naţional “C.D.Loga” din Caransebeș este centru de
examinare atât pentru atestatul de limba germană DSD II (Deutsches
Sprachdiplom II),care înseamnă nivelul european B2 / C1, cât și pentru
atestatul de limba germană DSD I (nivel A2/B1) . Nivelul cunoaşterii
limbii germane este conform Cadrului European de Referinţă pentru
limbi străine. Deutsches Sprachdiplom (DSD) este un examen de limba
germană recunoscut la nivel internațional care atestă competențe
lingvistice de la nivelul A2 până la C1. Prima treaptă a examenului, DSD
1, confirmă cunoștințele candidaților pentru nivelurile A2/B1, oferindu-le
acestora, conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi
(CECRL), abilități fundamentale de exprimare și comunicare în limba germană. Acest examen se
organizează la Colegiul nostru de patru ani și se bucură de un interes deosebit din partea elevilor, al căror
număr crește de la an la an.

193
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Treapta a doua a examenului, DSD 2, asigură, conform CECRL, abilități avansate de exprimare și
comunicare în limba germană (nivelurile B2/C1), permițându-le elevilor să se înscrie la o facultate cu
predare în limba germană, în țară sau în străinătate.
Probele de examen sunt :
– Probă de înţelegere a textelor scrise (LV) şi audiate (HV), precum şi de producere de mesaje
scrise (SK) – lucrările candidațiilor fiind corectate în Germania.
– Probă orală – elaborarea unei prezentări orale pe baza unor elemente date la prima vedere (MK1)
şi prezentarea proiectului(mapei)-tema fiind aleasă de elev. Comisia de examinare orală e formată din 2
profesori români şi un consultant de specialitate german.
În anul școlar precedent, 2016-2017, la colegiul nostru au participat 30 de elevi la DSD I, respectiv
7 elevi la DSD II. De asemenea au mai participat 30 de elevi de clasele IV-VII la atestatele A1/A2.
Diplomele au fost înmânate într-un cadru festiv, joi 7 decembrie 2017, alături de d-na Birgit
Söldenwagner, consultant de specialitate.
Ministerul Educaţiei Naţionale recunoaşte DSD II ca un examen, care certifică nivelul de
competenţe lingvistice pentru absolvenţii învăţămăntului liceal de stat, certificatele putând fi echivalate
astfel încât posesorii lor să nu mai susţină examenul de competenţe lingvistice într-o limbă străină în
cadrul examenului de Bacalaureat.

194
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii prin rezultate obținute la concursuri sau olimpiade


școlare
Prof. Bîrlă Ani Lavinia
Școala Gimnazială Constantin Negreanu, Drobeta Turnu Severin
Consider că o promovarea deosebită a imaginii școlii românești o reprezintă rezultatele elevilor
obținute la concursuri, olimpiade școlare sau examene naționale. Abordez această temă în contextul în
care asistăm în ultima perioadă la procente tot mai scăzute de promovabilitate la examenele naționale.
Acest fenomen a fost adus în discuție în repetate rânduri, motiv pentru care fiecare cadru didactic ar
trebui să se aplece mai mult spre nevoile elevului sau particularitățile fiecăruia dintre ei.
Imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie: educație de
calitate, accesul la ofertele educaționale, individualizarea învățării, combaterea discriminării, reducerea
violenței, promovarea unui comportament moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare. La
nivelul comunității școala trebuie să fie rezultatul unei munci permanente și constant. Concursurile sau
olimpiadele școlare reprezintă acele activități extrașcolare unde elevul poate participa opțional sau la
recomandarea profesorului. Acestea au drept scop perfecționarea procesului educativ și dezvoltarea
creativității elevului. Astfel putem spune că dezvoltarea emoțională a elevului joacă un rol important în
realizarea succesului școlar. Aceste concursuri școlare stimulează gândirea elevului, oferind posibilitatea
de a aprofunda și perfecționa anumite cunoștiințe din domenii diferite. Familia își are rolul său, întrucât
foarte mulți părinți recunosc faptul că elevul devine mai responsabil, mai motivat, manifestându-și dorința
de perfecționare într-un anumit domeniu.
Aș dori să aduc în discuție un grup de elevi de la Școala Gimnazială Constantin Negreanu din
Drobeta Turnu Severin, unde am bucuria de a fi profesor de geografie. Este o școală mică, de cartier, dar
în care actul educațional este de bună calitate. Am lucrat în ultimele luni cu 14 elevi de la clasele a VI-a, a
VII-a și a VIII-a în cadrul programelor de pregătire suplimentară, în vederea participării la concursurile și
olimpiadele școlare desfășurate în acest an școlar. Am remarcat o dăruire deosebită din partea fiecăruia,
motiv de bucurie pentru mine să observ că mai există asemenea elevi, care își petrec timpul liber în fața
atlasului de geografie în detrimental telefonului mobil sau a diferitelor rețele de socializare atât de des
utilizate de tinerii noștri în ultima perioadă. Acești copii minunați au participat pe data de 27 ianuarie
2018 la Concursul Național Interdisciplinar de Geografie și Istorie desfășurat la Râmnicul Vâlcea, unde
au obținut numeroase premii. Motiv pentru care profesorii școlii noastre sunt mândrii de performanța
obținută de ei și de faptul că ne-au reprezentat școala la o asemenea competiție. Mulțumim și părinților
care ne-au sprijinit în tot demersul acesta.

195
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Rolul activităților extrașcolare în promovarea imaginii școlii

Prof. Bîrlă Florin Constantin


Colegiul Tehnic ,, Domnul Tudor’’

Cu toții suntem conștienți de faptul că activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii


instituției școlare. Activitățile de acest gen, cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele
de acțiuni turistice, ateliere de creație, concursuri și parteneriate cu alte instituții. Activitățile
extracurriculare dau o alternativă sănătoasă, practică și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor,
instituția de învățământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitivă binemeritată,
atât la nivel local, cât și județean sau național. Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională
valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o
atitudine deschisă și inovativă, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii,
asigurând o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Aceste activități presupun
dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, județean sau național, scopul fiind acela de a promova
imaginea unității de învățământ, dar și de a corela oferta educațională cu cerințele de pe piața muncii
locale/regionale. Aceste proiecte vizează multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de bună
practică.
Unitatea la care predau se numește Colegiul Tehnic ,, Domnul Tudor,, din Drobeta Turnu Severin.
În ideea celor menționate mai sus am încercat să realizez o serie de proiecte și parteneriate cu alte unități
școlare din județ sau instituții, în vederea promovării liceului nostru. În acest sens aș dori să menționez
câteva activități desfășurate cu elevii noștri în colaborare și cu instituțiile partenere:
 ,, Ora de net,, - program educațional despre lumea internetului, ce s-a desfășurat în
perioada octombrie-noiembrie 2017. Acest program a fost coordonat la nivel național de Organizația
Salvați Copii și are susținerea Ministerului Educației Naționale. Elevii s-au implicat activ în această
activitate, având posibilitatea de a afla numeroase informații utile precum: drepturile copilului sau cum să
navigăm în siguranță pe internet, rețele de socializare etc.
 ,, Dunărea și călătoria ei prin Europa,,- proiect județean realizat în colaborare cu alte
șapte unități școlare din județ și aprobat de ISJ Mehedinți. Este un proiect amplu care se află în plină
desfășurare și se va încheia în luna aprilie a anului 2018. În cadrul acestui proiect s-a desfășurat
Concursul de ecologie și protecția mediului cu același nume, unde elevii noștrii au obținut numeroase
premii la secțiunile de: prezentare Power Point, desen sau eseuri. În luna martie urmează o vizită în portul
orașului nostru, respectiv la Liga Navală, unde elevii au posibilitatea de a se informa cum se realizează
navigația pe Dunăre în zona județului nostru.
 ,, Spațiul îți ghidează pașii- explorând noi lumi în spațiu,,- un simpozion național
organizat în județul Alba, unde Colegiul Tehnic ,, Domnul Tudor a participat cu un număr de trei elevi.
Tema în sine a trezit un interes deosebit în rândul copiilor noștri, determinâ ndu-i să studieze mai mult,
motiv pentru care s-au obținut și premii.
 ,,Sărbătoare și tradiție,,-proiect județean pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor, în
care școala noastră este parteneră. Proiectul constă în organizarea de șezători, serbări școlare, expoziții cu
desene ale elevilor implicați în proiect, desene care să corespundă tematicilor abordate.

196
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii unei şcoli moderne


Profesor: Biştea Anca

Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi


interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează, fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de
cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică.
Şcoala Gimnazială Nr. 23 Constantin Brâncoveanu din Constanţa îndeplineşte condiţiile unei şcoli
moderne, mai ales prin buna comunicare dintre cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. Aici se
urmăreşte adaptarea ofertei de educaţie şi formare profesională la cerinţele pieţii muncii, a nevoilor
şi intereselor elevilor, conform tendinţelor de dezvoltare economică locală, naţională şi europeană,
dar şi asigurarea şanselor egale la educaţie şi formarea profesională pentru elevii din mediul urban
şi pentru elevii cu CES. Aproape în fiecare clasă din această şcoală există elevi cu CES care se
integrează uşor în cadrul grupului datorită muncii asidue a profesorilor şi învăţătorilor. Elevii sunt
instruiţi diferenţiat, în funcţie de nevoile şi capacităţile lor. În sprijinul profesorilor vin şi
mijloacele didactice precum videoproiectoarele din fiecare clasă, cu ajutorul cărora se pot
desfăşura activităţi diverse.
Pentru dezoltarea multiculturală a elevilor se realizează în cadrul şcolii atât cercuri de lectură, de
teatru, cât şi dansuri populare. În fiecare an are loc, în luna octombrie Târgul toamnei, unde elevii devin,
pentru câteva ore, mici întreprinzători, vânzând produse din cămara bunicii, prăjituri de casă şi alte
delicatese, toate pentru un scop înalt: modernizarea şcolii.
Serbările claselor gimnaziale duc mai departe renumele şcolii, prin intermediul dansurilor, pieselor
de teatru, cântecelor sau prin concursurile de cultură generală. Excursiile la Bucureşti, Mangalia, Tulcea
sau Buzău completează cunoştinţele elevilor despre ţara noastră, despre tradiţiile şi obiceiurile românilor,
dar şi despre obiectivele turistice importante.
Astfel, prin toate activităţile desfăşurate în cadrul său, dar şi prin dotările sale, această şcoală invită
elevii să înveţe cu drag, aşa cum o spune şi deviza sa: Toţi elevii să vină cu drag la şcoală!

Spectacol în cinstea Zilei Naţionale a României

197
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Serbarea de Crăciun, decembrie 2017

198
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII


Școala „Profesor Ilie Popescu”- Șotânga
Bivolaru Marcela

,,Țara va fi ce este școala.”-Dimitrie Bolintineanu


Nu este foarte ușor să promovezi ,,ceva” in zilele noastre, chiar dacă suntem tentați să credem că,
date fiind oportunitățile „tehnice” este foarte ușor. Mai ales când vorbim despre o instituție și nu una
oarecare, ci un loc în care se încearcă formarea de caractere.
Imaginea unei instituții educaționale de fapt este determinată de un ansamblu de factori, de criterii,
de reguli și de interpretări care sunt structurate in timp și îmbogățite cu elemente noi, acceptate și
asimilate de comunitate. La drept vorbind, formarea imaginii unei instituții școlare se realizează pe de o
parte prin stilul managerial al conducătorului instituției cât și pe de altă parte de activitatea desfășurată de
toate cadrele didactice împreună.
Teoretic, pentru o bună realizare a imaginii pozitive în comunitate, avem nevoie de anumite
obiective generale care trebuie puse în practică prin anumite activități sau măsuri. Voi încerca să enumăr
astfel de obiective și apoi, modul în care le putem implementa în mod general, pentru că ambele chestiuni
depind de mai mulți factori specifici.
Dintre obiective generale putem enunța:
-Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate;
-Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de
bună practică în managementul instituțional;
-Colaborarea cu reprezentanții comunității locale;
-Promovarea unor proiecte privind reducerea abandonului școlar, susținerea elevilor cu dezavantaj
social
-Promovarea imaginii instituției și a factorilor ce își asumă responsabilitățile in procesul de asigurae
a calității în educație.
Așa cum am menționat anterior, vom enumera câteva măsuri sau acțiuni generale prin care
obiectivele menționate pot fi transpuse in practică:
• Reactualizarea periodică a paginii WEB /sau a paginii de Facebook a Școlii;
• Participarea la diverse activități, inclusiv în cadrul programului ,,Săptămâna altfel”, prin
colaborare cu alte instituții;
• ,,ziua porților deschise”– prilej prin care părinții viitorilor școlari pot vizualiza in mod concret
condițiile materiale și educaționale;
• Promovarea ofertei educaționale a școlii inclusiv prin distribuirea de pliante;
• Participarea la concursuri școlare și alte activităti extrașcolare, precum festivaluri sau
simpozioane, chiar și organizarea unor astfel de proiecte;
• Participarea elevilor la proiecte în beneficiul comunității, proiecte privind protecția mediului,
școala noastră având concret un astfel de parteneriat cu o firmă locală de reciclare, și participarea la
concursul național „Lets Be ECO!”;
• Realizarea unor planuri operaționale vizând relația școală-părinți ca factor determinant în
realizarea obiectivelor comune;
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea Școlii și sporesc și prestigiul
instituțional și personal al celor implicați și deschid perspectiva unor preocupăriinformale cu valoare
formativă.

199
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

„ANTREPRENOR DE SUCCES”
Proiect de parteneriat educațional

prof. BÎZU Ramona


Colegiul Economic „Petre S. Aurelian”, Slatina
România trebuie să dezvolte o nouă generaţie de întreprinzători cu abilităţi caracteristice precum
responsabilitate, spontaneitate, adaptabilitate, clarviziune, iniţiativă şi spirit managerial, care să le permite
să identifice şi să implementeze strategii adecvate pătrunderii şi menţinerii pe piaţă. Aceste abilităţi
personale trebuie să fie cultivate începând cu şcoala primară şi dezvoltate la nivel superior, în licee şi
facultăţi.
Educaţia spiritului întreprinzător implică accentuarea metodelor care activează elevii, pentru a le
deschide acestora cât mai multe domenii de acţiune. Aceasta asigură faptul că elevii vor dispune mai
târziu, în rolurile profesionale, de angajaţi sau tineri întreprinzători, de o competenţă de acţiune potrivită.
În acest sens în cadrul Colegiul Economic „Petre S. Aurelian” Slatina se desfășoara o serie de
activități în cadrul proiectului educațional interjudețean „Antreprenor de succes” în parteneriat cu
AJOFM Olt, USAMV Slatina, Liceul „Matei Basarab” Craiova, Colegiul Național Economic „Theodor
Costescu” Drobeta Turnu Severin, Liceul Tehnologic „Justinian Marina” Olănești, Colegiul Național
„Petru Rareș” Beclean, Colegiul Tehnic Cibinium Sibiu, Liceul Tehnologic „C-tin
Brîncoveanu”,Scornicești.
Proiectul se află la a IV-a ediție și se adresează atât elevilor claselor a X-a, a XI-a și a XII-a din
școlile participante cât și profesorilor coordonatori ai firmelor de exercițiu, profesorilor economiști,
cadrelor didactice interesate de activități privind firma de exercițiu și antreprenoriat. Acesta are drept scop
atât descoperirea și stimularea elevilor dotați, capabili de performanțe în domeniul economic cât și
dezvoltarea unor relaţii durabile cu mediul economic local, prin crearea unor parteneriate reale și
consistente.
Activităţile desfășurate în cadrul proiectului cuprind:
1. Concursul regional „Antreprenor de succes” – aprilie 2018
2. Simpozionul regional cu temele: „Educația antreprenorială – prezent și viitor” și „Metode
moderne de evaluare în educație” – adresat profesorilor - aprilie 2018
3. Târg regional al firmelor de exerciţiu – aprilie 2018
4. Prezentarea conceptului şi activităţii firmelor de exerciţiu – Expoziția firmelor de exercițiu -
pentru elevii şcolilor gimnaziale din Slatina și localitățile învecinate, în cadrul manifestării “Zilele
porţilor deschise”- mai 2018
Obiectivele proiectului constau în:
 Dezvoltarea educaţiei in spirit intreprinzător a elevilor;
 Familiarizarea elevilor cu activitățile specifice mediului real economic;
 Dezvoltarea interesului și a motivației pentru folosirea IT;
 Dezvoltarea spiritului de competiție și de fair-play;
 Formarea și dezvoltarea capacităților de lucru în echipă;
 Creşterea atractivităţii ofertei şcolare şi a vizibilităţii unităților de învățământ în rândul
elevilor de gimnaziu şi a părinţilor acestora.
În urma desfășurării activităților propuse în cadrul proiectului se urmărește formarea personalității
autonome și creative a elevilor, care să le permită continuarea studiilor, realizarea propriei afaceri și
integrarea profesională pe piața muncii. Școlile implicate au ca misiune să pună la dispoziția comunității
oportunități de educație și instruire profesională, să asigure resurse umane în domeniul pregătirii realizate.

200
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII SCOLII

LICEUL TEHNOLOGIC BERZOVIA


GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL BERZOVIA
CARAŞ - SEVERIN
Profesor Blagoe Rozeta - Ana
În grădiniţa noastră lucrează doar cadre didactice calificate, care se perfecţionează continuu prin
participarea la cursuri de formare periodice. Fiecare dintre noi e interesată ca activităţile la grupă să se
desfăşoare foarte bine, planificându-le cu respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale ale
copiilor. Evaluările iniţiale ajută educatoarea să-şi planifice activităţile pentru a veni în sprijinul copiilor
cu o capacitate redusă de învăţare; prin antrenarea lor ȋn jocuri desfăşurate la centrele de interes
Bibliotecă, Ştiinţă etc. Pentru cei cu tulburări de comportament se vor desfăşura jocuri de rol, ei fiind puşi
ȋn situaţii diferite.
Deoarece zona ȋn care se află grădiniţa ȋn care lucrez e zonă defavorizată, locurile de muncă sunt
foarte puţine şi din această cauză mulţi părinţi lucrează în străinătate, copiii rămân în grija bunicilor sau a
altor rude şi astfel creşte absenteismul sau chiar abandonul şcolar.
Pentru a preveni abandonul şcolar, fiind multe familii cu probleme sociale şi de etnie romă, am
implementat cu succes proiectul ,,Grădiniţa Estivală’’ pe parcursul a doi ani consecutivi. Au fost
beneficiari zece copii romi şi nu numai, care nu au frecventat deloc grădiniţa. Proiectul s-a derulat ȋn luna
august, lună de vacanţă şcolară.
Unitatea noastră respectă cu stricteţe scopul principal al învăţământului preşcolar, acela de a efectua
un învăţământ centrat pe copil, iar prin aspectul descris am urmărit permanent ridicarea calităţii
învăţământului din unitate, am dovedit permanent preocupare pentru acest aspect, ne-am implicat activ şi
am redus conservatorismul.
Pentru a menţine permanent interesul pentru asigurarea calităţii învăţământului preşcolar din
unitate, am monitorizat permanent activităţile derulate, am ȋntocmit parteneriate cu comunitatea locală,
respectiv Primăria Berzovia, Biserica Ortodoxă ,,Înălţarea Domnului’’ din Berzovia, Dispensarul Med.
Dr. Monea Marius.
Am urmărit permanent ridicarea prestigiului unităţii şi am participat la diferite concursuri judeţene
şi naţionale la care copiii au fost compensaţi cu premii pentru munca depusă.

201
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE

,,Aud şi simt, văd şi înţeleg, fac şi ţin minte!,,

BLAJ IOANA CORINA


ŞCOALA GIMNAZIALĂ CERNEŞTI- TRESTIA
MARAMUREŞ

Activităţile extraşcolare contribuie la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, la


dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Printre activităţile extraşcolare care răspund obiectivelor educaţiei nonformale şi contribuie la formarea
personalităţii, la menţinerea capacităţii de efort prin asigurarea odihnei active, la iniţierea unei noi forme
de organizare extraşcolară se numără şi serbările şcolare. Serbările şcolare au ca obiectiv primar ocuparea
eficientă a timpului liber, cultivarea intereselor, aptitudinilor, înclinaţiilor elevilor şi reprezintă forme de
activitate la care elevul aderă din proprie dorinţă. Serbările stimulează apariţia unor sentimente
neîncercate sau le dezvoltă pe cele mai slab dezvoltate. Conţinutul lor nu este stabilit de programa
şcolară, ci de către cadrele didactice, în funcţie de interesele şi dorinţele elevilor. Având un caracter
atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie
bună şi optimism cu însufleţire şi dăruire, la astfel de
activităţi. Serbarea şcolară reuneşte munca
intelectuală cu munca artistică, este un moment de
maximă bucurie, atât pentru copii cât şi pentru
părinţi, întăreşte şi fortifică sufletele viitorilor
adulţi, dă aripi imaginaţiei, entuziasmului, stimulează
gândirea creatoare şi constituie un bun prilej de a
dezvolta spiritul colectiv. Serbarea este o
manifestare cu caracter solemn organizată cu scopul
de a celebra evenimente, personalităţi, aspecte din
viaţa copiilor. Organizarea unei serbări şcolare nu
este o muncă făcută la voia întâmplării, ci una bine
organizată şi bine chibzuită; este o muncă serioasă în
care se cere disciplină şi o continuă dezvoltare
a aptitudinilor interpreţilor. Interpretarea rolurilor presupune un efort fizic, psihic şi mai ales emoţional
din partea copilului, dar fiind o activitate potrivită particularităţilor de vârstă ale şcolarului mic este
acceptată de copil cu plăcere, iar efortul depus este mai puţin simţit. Spectatorii joacă un rol important în
stimularea şi reuşita spectacolului. Prin emoţiile şi reacţiile lor (când sala răsună de aplauze), ei îi ajută pe
interpreţi să-şi desăvârşească munca de interpretare, le transmit forţa necesară şi, în acelaşi timp, îi
răsplătesc. Spectatorii fac parte integrantă dintr-un spectacol, deşi rolul lor e numai să asculte, fără să
scoată o vorbă. Cei care participă activ la închegarea şi reuşita spectacolului prin emoţia lor şi prin
contribuţia materială sunt părinţii sau bunicii elevilor. În realizarea spectacolului, un alt rol important îl au
decorurile şi costumele „artiştilor”. Acestea sunt mijloace materiale cu ajutorul cărora interpreţii redau pe
scenă adevărurile vieţii descrise de autor. Renunţarea la serbări înseamnă sărăcirea vieţii sufleteşti a
copiilor, privarea de sentimente şi emoţii estetice de neînlocuit. Cadrul didactic are, prin acest tip de

202
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al învăţământului primar – pregătirea copilului
pentru viaţă.
Activităţile extraşcolare sunt oportunităţi reale pentru realizarea unei educaţii interculturale a
copiilor şi pentru valorizarea altor competenţe decât cele solicitate în cadrul lecţiilor.
În şcoala noastră toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea activităților
școlare căt și a celor extrașcolare.
Consider că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor.
În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter
interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare
a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt
factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor
acestora.

203
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii

Blendea Irina
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate .
Promovarea imaginii unităţii şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaţionali: școală-elevi-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire, nici o instituție nu
poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea de
alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor
acestora. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta
programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”.
Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin
spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării permanente a
comunităţii. Şcoala-grădiniţa, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o
resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi,contribuind
astfel, la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex şi
în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbarilor care se produc
şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor potenţiale
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate. Mediul poate
fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice, economice, ecologice,
tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o
parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
angajaţi-cadre didactice.
Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi interferenţă a reclamei , publicităţii,
utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje.
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
De exemplu, în Olanda, se cheltuiesc foarte mulţi bani şi energie umană pentru promovarea şi
atragerea grupurilor-ţintă. Se încearcă prin cuvinte şi imagini să se creeze cea mai bună imagine posibilă
şi să convingă că numai produsul educaţional oferit este cel mai bun. O mare atenţie şi cheltuială sunt
acordate identităţii vizuale şi reputaţiei numelui. Dar “clientul” aşteaptă mai mult. Nevoile lui sunt
centrale. Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară.

204
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. Boancă Anca


Prof. Zanfir Angelica Otilia
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 Galați
Instituţiile în care se desfășoară procesul instructiv-educativ, continuă educaţia copilului începută în
familie, iar actul educaţional are rolul de a stimula şi valorifica talentul, aptitudinile, de a susţine
comunicarea, de a încuraja competiţia şi asumarea de responsabilităţi în vederea dezvoltării şi formării
unei personalităţi armonioase a copiilor încă de la cea mai fragedă vârstă.
Părinții se informează despre specificul activităților desfășurate în instituțiile de învățământ, înainte
de a-și înscrie copiii, astfel încât să creeze pârghiile propice dezvoltării individuale.
O mare forţă de influenţare a părinților în alegerea instituțiilor de învățământ au mijloacele de
comunicare în masă . Ziarele, revistele, radioul, televiziunea şi internetul sunt canale care, prin
informaţiile difuzate satisfac o nevoie fundamentală a omului modern: informarea. Aceste canale de
comunicare realizează mai mult decât o informare. Ele influenţează, orientează şi dirijează opinia publică,
interesele şi motivaţiile oamenilor, conştiinţele . Indiferent de activitățile desfășurate de o instituţie de
învăţământ, mass-media trebuie să fie un partener constant prin care activităţile să fie cunoscute şi
recunoscute în comunitate. 1
Monitorizarea apariţiei numelui unei instituţii de învăţământ, a informaţiilor despre aceasta sau a
articolelor sau emisiunilor în care este menţionată, reprezintă o modalitate de a atrage un număr cât mai
mare de elevi.
Fiecare activitate realizată în cadrul unei instituții de învățământ trebuie mediatizată. În planul
managerial anual întocmit de comisia responsabilă cu promovarea imaginii, ar trebui să se regăsesacă
următoarele categorii de activități :
- postarea de fotografii pe un site/ cont de Facebook ;
- implicarea în acțiuni, proiecte de amploare la nivelul comunității locale ;
- participarea la concursuri județene, naționale, internaționale ;
- organizarea de concursuri ;
- inițierea de acțiuni de voluntariat ;
- colaborarea cu specialiști în diverse domenii ( nutriționist );
- personalizarea ofertei educaționale ( introducerea limbii germane, a educației muzicale
instrumentale ca activități opționale ).
Se crează în acest mod și se promovează o imagine instituțională pozitivă în cadrul comunității. Cu
cît numele unei instituuții de învățământ este mai des vehiculat, cu atât mai mult prezintă interes pentru
părinți.
Dacă o instituție de învățământ desfășoară activități pe care nu le și promovează, comunitatea nu are
de unde să știe ce se întâmplă în interior. Așa că , faceți cunoscute toate activitățile interprinse, oricât de
neînsemnate ar părea la prima vedere.

1
BocaCristiana (coord.), Nicolae Irinela, Secrieru Ana, Ştefănescu Doina-Olga,,,Împreună pentru copii : grădiniţa şi
comunitatea”; : Educaţia 2000+, Bucureşti, 2009

205
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

LITERATURA-hrana minții și odihna sufletului


Proiect educativ de promovare a lecturii

Bibliotecar Boancă Loredana


Argument :
Motivaţia alegerii lectiei de lectură ” LITERATURA-hrana mintii si odihna sufletului” apare
din experienţa acumulata de- a lungul timpului și colaborarii zilnice cu elevii și cadrele didactice de limba
şi literatura română si cand am constatat că elevii, în mare parte, nu mai sunt interesaţi de lectură.
Agresiunea audio-vizualului în domeniul informaţiilor, de multe ori facile şi nocive, lipsa posibilităţilor
de selecţie, necesită găsirea unor modalităţi de atragere a elevilor către un univers plăcut, atractiv,
relaxant – lectura. Acest univers trebuie redescoperit de către elevi, prin iniţierea şi parcurgerea unor teme
interesante, bogate în conţinut informaţional, cu valenţe formative şi capabile să readucă în conştiinţa lor
adevăratul sens al cărţii.
Literatura, prin profunzimea mesajului, gradul de accesibilitate şi nivelul realizării artistice, se
dovedeşte capabilă să intre într-o relaţie afectivă cu cei cărora le este destinată: elevii. Mesajul artistic al
operelor contribuie la educarea acestora în spiritul unor virtuţi morale.
De regulă, o mare parte dintre elevi citesc din “constrângerea” notei din catalog. Astfel, de multe
ori lectura se transformă în asimilarea de cunoştinţe noi, fără ca cititorii să fie cu adevărat afectaţi de
lectură. Prin urmare, să-i învăţăm pe elevi cum să citească de plăcere, cum să se relaţioneze cu textul şi
cum să acţioneze ca răspuns la ceea ce au citit, cum să treacă de la reproducerea naivă la analiza
complexă a textului.
Lecția de lectură aleasă oferă posibilitatea de a-i convinge pe elevi să devină prietenii cărţilor,
aducându-le ca argument cuvintele lui Charles W. Eliot : ,,Cărţile sunt cei mai tăcuţi prieteni; sunt cei
mai accesibili şi înţelepţi consilieri şi cei mai răbdători profesori”.

Scopul: Aprofundarea si consolidarea cunoștințelor , dezvoltarea competențelor infodocumentare.


Data: 17.11.2017
Grup ţintă: elevii claselor X I si X D;
Locul de desfasurare :CDI-ul scolii
Responsabili:
• Bibliotecar Boancă Loredana
• Prof. Frățilă Geanina
Motivaţia în contextul general:
Cultivarea în rândul elevilor a plăcerii de a citi şi conştientizarea de către aceştia a importanţei pe
care o are lectura în construirea şi desăvârşirea personalităţii lor, inițierea în tehnica infodocumentară.
Obiective:
• Încurajarea şi stimularea interesului elevilor pentru lectură;
• Cultivarea lecturii de plăcere;
• Formarea unor criterii proprii prin care elevul să distingă singur ce şi când să citească;
• Dezvolatrea atitudinii de relaţionare a elevilor cu ei înşişi şi cu ceilalţi;
• Însuşirea unor instrumente de analiză şi valorizarea a operelor literare;
• Încurajarea aptitudinilor de creaţie literară ale elevilor talentaţi;
• Familiarizarea cu personalităţi marcante ale culturii şi literaturii române;
• Dezvoltarea deprinedrilor de lucru în echipă;
• Dezvoltarea capacitaților de exprimare verbala și în scris;
• Dezvoltarea simțului estetic;
• Stabilirea relaţiilor de prietenie între elevi.
Resurse umane:
• Bibliotecar şcolar;
• Profesor;
• Elevi.
Resurse materiale:

206
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

- volume de opere literare, calculator conectat la internet, videoproiector, copiator, aparat foto,
materiale video, markere, coli,citate, creioane colorate, CD-uri cu diverse melodi etc.
Rezultate aşteptate:
• Sporirea interesului elevilor pentru lectură;
• Formarea elevilor ca cititori pe tot parcursul vieţii;
• Stabilirea unor relaţii de prietenie şi colaborare între elevi ;
Monitorizare:
- Profesorul si bibliotecarul.
Metode si strategii:
• Conversația euristică;
• Explicația;
• Brainstormingul.
Desfașuraea activității:
Nr. crt. Desfășurarea activității Obiective urmărite
1. Anunțarea temei -familiarizarea cu tema propusă.
2. Harta povestirii.(Bibliotecarul si cadrele didactice au -dezvoltarea capacitații de analiza
împarțit elevii pe grupe, le-a distribuit carți diferite , și sinteza a unui text;
explicându-le ce vor trebui să urmărească și modul de -dezvoltarea deprinderii elevilor
desfășurare al activității. de a lucre în echipă.
Pe foile de flipchart primite ei vor trebui să noteze, sub
forma unei fișe de lectură, anumite aspecte vizate în
proiectul de activitate:titlul și autorul, genul literar,
subiectul, localizarea evenimentelor, personaje, trasaturi
fizice și morale ale personajelor, sentimente , simboluri,
deznodământul și concluzii personale.
3. Elevii au ales un citat în funcție de tema pe care o aveau -înțelegerea și aprofundarea
de dezbătut. temei din opera prezentată și
realizarea de conexiuni între carte
și cultură.
4. Din expoziția de cărți albume de pictură și CD-uri cu -dezvoltarea capacității de
muzică tematică, elevii au avut de ales ceea ce au reflecție asupra unui obiect sau
considerat mai sugestiv pentru tema abordată. De asupra unei culori;
asemenea ei au optat pentru o anumita culoare,din -dezvoltarea simțului estetic;
eșantioanele pregatite special pentru aceasta ocazie, pe -dezvoltarea culturii generale;
care au asociat-o cu tema prezentată și pe care au atașat- -îmbogatirea culturii musicale.
o colii de flipchart .
5. Un elev din fiecare grupa a desenat înt-un colț al colii de -dezvoltarea capacitații de sinteză
flipchart un smbol sugestiv asociat temei abordate. și de asociere a elementelor în
fucție de conținutul lor precum și
al simțului artistic.
6. Fiecare grupa și-a prezentat produsul final al activitații -dezvoltarea capacității de
pe un fundal muzical ales. comunicare și exprimare orală;
-îmbogățirea bagajului de
cunoștințe.
Bibliotecar, Boancă Loredana Florina
Colegiul Agricol ”Dr. C. Angelescu” Buzău

207
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI CU PRIN DERULAREA


PARTENERIATELOR

Prof.Boangher Alina Lucia


Gradinița cu P.P. nr.6 Alexandria
Parteneriatul educațional este un concept care devine tot mai prezent în relațiile de colaborare ce se
stabilesc între unitățile de învățământ și diferitele segmente ale societății. Necesitatea și importanța
parteneriatelor rezidă în două aspecte: nevoia deschiderii gradiniței către comunitate și sensibilizarea
comunității la nevoile gradiniței. Funcţia centrală a educaţiei este aceea de formare şi dezvoltare
permanentă a personalităţii individului cu scopul integrării sociale optime. Omul este în permanentă
interacţiune cu factorii sociali ai existenţei sale. În această interacţiune, el asimilează normele şi valorile
societăţii, modelele sociale de comportament, mijloacele sociale de comunicare umană. Prin aceasta, el
este pregătit pentru viaţa socială, pentru asumarea unor roluri şi responsabilităţi. Acest proces se
realizează de-a lungul diferitelor etape de viaţă, în cadrul unor forme specifice de activitate socială şi în
cadrul specific al unor instituţii sociale: familia, grădiniţa, şcoala, instituţiile culturale, dar şi împreună cu
întregul sistem al mijloacelor moderne de informare şi influenţare .Modalitatea eficientă și viabilă prin
care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul educațional este practicarea în parteneriat a
proiectelor, acest lucru rămânând un instrument valoros al gradiniței-în general și un mare câștig pentru
educația copiilor-în special, pornind de la ideea că preșcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera
obișnuită a grădiniței pentru a intra în relație cu semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite
persoane, crește și se dezvoltă într-un mediu comunitar variat. Parteneriatul educaţional (amintea inst.
Ionela Petrosel în articolul său: ,,Despre parteneriatul educational”) , se realizează între:
- instituţiile educaţiei: familie, şcoală şi comunitate;
- agenţii educaţionali: copii, părinţi, profesori, specialişti în rezolvarea unor probleme educaţionale
(psihologi, consilieri psiho-pedagogi, terapeuţi etc.);
- membri ai comunităţii cu influenţă asupra creşterii, educării şi dezvoltării copilului (medici,
factori de decizie, reprezentanţii bisericii, ai poliţiei etc.);
Parteneriatul educaţional se adresează în principal părinţilor şi profesorilor, şi se referă la a acţiona
în acelaşi sens. Ceea ce hotărăşte familia, trebuie să fie în acord cu măsurile şcolare, şi ceea ce face un
părinte, să nu fie negat de celălalt.
Se ştie că educaţia, ca acţiune socială organizată, presupune mai mulţi factori: familia, şcoala şi
comunitatea. Democratizarea educaţiei face necesară deplasarea centrului de interes de pe cunoştinţe
impuse - pe obiective, de pe programe abstracte - pe nevoile curente ale elevului, astfel încât acesta să fie
centrul de interes al tuturor.
Orice program educativ poate deveni eficient în măsura angajării părţilor componente. În acest sens,
vin în ajutor proiectele de parteneriat educaţionale care vizează întărirea relaţiilor dintre părinţi, elevi,
dascăl şi comunitate, creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor educaţionali.
Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje, deoarece creează relaţii de colaborare, clarifică
diverse probleme educative, oferă un nou cadru de dezvoltare a personalităţii copilului. Iniţierea
diferitelor proiecte de parteneriat educaţionale sunt benefice atât pentru elevi, cât şi pentru toţi factorii
implicaţi ( şcoală, familie, comunitate).
Educatorul trebuie să fie conştient de rolul şi contribuţia sa în formarea comportamentului
democratic şi atitudinii disciplinare a elevilor săi. Grădinița nu poate să rămână izolată, ea trebuie să se
integreze şi să pătrundă în spiritul comunitar, căci comunitatea nu înseamnă altceva decât să fii şi să te
simţi în contact cu ceilalţi.
Învăţarea şcolară pune bazele învăţării pe durata întregii vieţi, astfel cadrele didactice trebuie să
urmărească modelarea copilului în conformitate cu obiectivele societăţii democratice, în vederea atingerii
pe termen lung a idealului educaţional, care constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative.
Cadrele didactice şi părinţii trebuie să lucreze împreună pentru a dezvolta o relaţie de cooperare în
clasă. Centrul acestui parteneriat este copilul. Acest parteneriat între dascăl şi părinţi, oferă copiilor un
model asupra felului în care adulţii cooperează pentru a crea un mediu de învaţare stimulator. Este
esenţială implicarea activă a parinţilor încă din primul an de şcoală.

208
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

În mod firesc, părinţii sunt primii educatori ai copilului. Vine apoi rândul profesioniştilor din
grădiniţe şi şcoli să se ocupe de educarea şi formarea copiilor printr-o metodologie şi un curriculum
specific vârstei acestora. Dar educaţia copiilor, priviţi ca cei mai tineri membri ai unei comunităţi, este
responsabilitatea întregii comunităţi. Ea este leagănul creşterii şi devenirii copiilor ca viitori adulţi
responsabili de menirea lor în folosul întregii comunităţi.
Procesul de integrare în societate începe în familie din timpul copilăriei mici, când intervin primele
contacte sociale şi experienţe de viaţă (socializarea primară sau socializare de bază), şi continuă de-a
lungul vieţii omului, odată cu dobândirea unor statusuri şi roluri succesive (socializare continuă sau
secundară). Primele deprinderi de viaţă sănătoasă ale copilului sunt dezvoltate în familie (deprinderi
igienice, de alimentaţie sănătoasă), acestea constituie suportul dezvoltării ulterioare şi îşi pun amprenta
asupra întregii personalităţi. Tot în familie, copilul îşi însuşeşte limbajul. Volumul, calitatea
vocabularului, corectitudinea exprimării depinde de modelele oferite de părinţi, de felul în care aceştia
interacţionează şi îi solicită pe copii. În familie se formează cele mai importante deprinderi de
comportament: respectul, politeţea, cinstea, sinceritatea, ordinea, răbdarea etc. În realizarea acestor
sarcini, modelul parental ajută cel mai mult, părinţii oferind copilului exemple de comportamente în
diferite contexte. De la părinţi, cei mici vor învăţa să aprecieze ce e bine şi ce e rău, ce e drept şi ce e
nedrept, ce e frumos şi ce e urât în comportamente. Activitatea educativă din grădiniţă nu poate fi izolată,
separată de alte influenţe educative ce se exercită asupra copilului şi mai ales, de cea din familie. Educaţia
trebuie să se manifeste permanent ca o acţiune coerentă, complexă şi unitară a grădiniţei şi familiei.
La intrarea în grădiniţă, părinţii sunt cei care deţin toate informaţiile legate de copil: stare de
sănătate, obiceiuri alimentare, particularităţi de învăţare, mod de comportare, probleme în dezvoltare etc.
În acelaşi timp, grădiniţa, ca prima instituţie care se conduce după principii şi metode ştiinţifice, deţine
mijloace specifice pentru valorificarea potenţialului fizic şi psihic al fiecărui copil. Îmbinarea în
parteneriat a informaţiilor deţinute de părinţi cu cele ale grădiniţei trebuie să fie în beneficiul copilului.
Parteneriatul cu biserica.
Biserica reprezintă un posibil partener din comunitate şi poate contribui ca factor important la
cultivarea trăsăturilor morale pozitive: acceptarea diversităţii, respect, dragoste pentru semeni. Date fiind
importanţa şi respectul manifestat de membrii unei comunităţi faţă de biserică este recomandabil să
folosim intervenţia şi suportul oferit de aceasta în transmiterea unor mesaje către comunitate.
În abordarea parteneriatelor cu biserica, în faza de elaborare a proiectului se va identifice
apartenenţa religioasă a copiilor respectându-se cultul fiecăruia dintre ei.
În urma discuţiilor cu părinţii, dascălii vor planifica împreună cu aceştia activităţile specifice.
Parteneriatul se poate desfăşura ocazional (cu ocazia sărbătorilor religioase importante din cultul
respectiv) sau pe baza unui proiect educaţional cu obiective şi activităţi precise, stabilite de comun acord
cu partenerii implicaţi.
,,Cartea-prietena mea!”-parteneriat cu Biblioteca Judeteana ,,Marin Preda,,
Obiectivele proiectului:
▪ Trezirea interesului și a curioziățtii copiilor pentru literatură.
▪ Conștientizarea părinților și a altor factori educaționali din cadrul comunității cu privire la rolul pe
care îl au cărțile în formarea și dezvoltarea copiilor.
▪ Stimularea preșcolarilor de a desfășura activități care să contribuie la propria formare.
Proiectul avizat formarea unei atitudini pozitive a preșcolarilor față de cărțile pentru copii,
orientarea acestora spre literatură, precum și realizarea unor noi forme de colaborare între educatoare,
reprezentanți ai bibliotecii și părinți.
,,Prietenul meu, polițistul!”-parteneriat cu poliția în vederea intensificării activității de sprijinire a
copilului preșcolar în dobândirea de cunoștințe, capacități și deprinderi care să-i permită cu ușurință la
condițiile de mic pieton.
Obiectivele proiectului:
▪ Sprijinirea copiilor pentru înțelegerea necesității respectării regulilor de circulație, în vederea
asigurării securității personale.
▪ Cunoașterea consecințelor nerespectării regulilor de circulație.
,,Semne de circulație”-convorbire cu suport intuitiv, a fost una dintre activitățile derulate pe
parcursul parteneriatului, a fost realizată în sala de grupă și a fost coordonată de d-nul polițist. Copiii au
avut ocazia să-și etaleze cunoștințele despre regulile de circulație cu o plăcere deosebită, fiind motivați de

209
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

prezența polițiștilor, iar aceștia la rândul lor au fost plăcut impresionați de faptul că niște copii de
grădiniță sunt atât de atenți la ceea ce se întâmplă pe stradă.
Colaborarea cu alte instituţii nu este întotdeauna uşoară, unii răspund pozitiv, alţii nu. Este parte a
rolului şcolii să ajungă la comunitate, să încurajeze şi să convingă organizaţiile să se implice; uneori
oamenii vor rezista din cauza a ceea ce văd ca graniţe profesionale. În devenirea personalităţii elevului,
comunicarea permanentă, colaborarea şi cooperarea factorilor educaţionali reprezintă o prioritate,
materializându-se în avantaje oferite de instituţii în formarea sa, în spiritul valorii societăţii în care
trăieşte.

Bibilografie :
- Înv. Nicoleta Beznea, art. ,,Familia şi şcoala în relaţie de parteneriat educaţional”, coord./ editori
Învăţământul primar-revistă dedicată cadrelor didactice/ nr.1-2/ 2005
- Inst. Ionela Petrosel , ,,Despre parteneriatul educational” ( sursa Internet)
-Băran- Pescaru, A., ,,Parteneriat în educaţie”, Bucureşti, Editura Aramis Print, 2004.
-Vrăşmaş, E., A., ,,Consilierea şi educaţia părinţilor”, Bucureşti, Editura Aramis 2002.
-Popescu, M., ,,Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”, Centrul Educaţia 2000, Corint,
Bucureşti, 2000;

210
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

OAMENI DE SEAMĂ AI COMUNEI RUSCA MONTANĂ


Ştefan Velovan (1852-1932)

Prof. BOBÎRSC ADRIANA


Școala Gimnazială Nr. 1 Oțelu Roșu
În secolul al XIX-lea, ştiinţa pedagogiei a avut reprezenzanţi de seamă şi în spaţiul românesc.
Printre aceştia un loc distinct îl ocupă şi Ştefan Velovanţ
El s-a născut la data de 22 septembrie 1852 în localitatea Rusca Montană din judeţul Caraş-Severin.
Tatăl său Nicolae Velovan era preot ortodox în localitate, fiind originar din Moldova Nouă. Mama sa
Drăghina, era originară din Vârşeţ. 2
Studiile primare le-a început în satul natal, sub atenta supraveghere a tatălui său. Şi-a continuat apoi
studiile la Timişoara, la Gimnaziul superior din localitate, pe care l-a absolvit în vara anului 1872. În
urma susţinerii examenului de maturitate i s-a eliberat la data de 17 iulie 1872 certificatul şcolar din care
rezultă că la cele mai multe examene finale a obţinut calificativul ,,laudabiles”. 3
În vara anului 1872 se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Viena, beneficind de
burse din partea Fundaţiei Emanuil Gojdu şi din partea Consistoriului Diecezan din Caransebeş, ambele
conduse de episcopul Ioan Popasu al Caransebeşului. În anul universitar 1873-1874 este sprijinit
financiar şi de corpul profesoral al Facultăţii de Filosofie din Viena. Studiile universitare de la Viena le-a
urmat până în vara anului 1875, printre profesorii săi remarcându-se dr. Robert Zimmermann, adept al
ideilor lui Johann Friederich Herbart în domeniul pedagogiei. 4
În perioada 19 octombrie 1876-4 iulie 1877 s-a specializat în domeniul pedagogiei la Institutul
universitar pedagogic din Gotha. Episcopul Ioan Popasu l-a ajutat şi de această dată, la 14 ianuarie 1877
punându-i la dispoziţie suma de 125 florini. A existat o înţelegere între episcopul Ioan Popasu şi Ştefan
Velovan, prin care acesta din urmă s-a angajat ca la terminarea studiilor să se întoarcă la Caransebeş şi să
preia chiar conducerea Institutului pedagogic diecezan de aici. La data de 4 iulie 1877 Institutul
universitar pedagogic din Gotha i-a eliberat lui Ştefan Velovan un certificat prin care se dovedea că a fost
profesor la şcoala de aplicaţii a universităţii şi a aprofundat studiul pedagogiei, psihologiei şi metodicii,
pe lângă cel al matematicii, fizicii şi ştiinţelor naturii. În toamna anului 1877, preia conducerea
Institutului pedagogic diecezan din Caransebeş. Aici a predat, pe parcursul anilor, pe lângă
pedagogie 5,aritmetica, geometria, fizica şi istoria naturală. Timp de 16 ani, în perioada 1 septembrie
1877-1 octombrie 1893, a funcţionat la Caransebeş ca profesor şi director al sus amintitului institut.
În vara anului 1886, datorită salarizării necorespunzătoare, Ştefan Velovan şi dr.Ioan Paul şi-au dat
demisia. Pus în faţa situaţiei de a pierde doi dintre cei mai buni profesori, episcopul Ioan Popasu şi
consistoriul diecezan au hotărât majorarea salariului lui Ştefan Velovan cu 120 florini şi a profesorului dr.
Ioan Paul cu 200 florini. 6
La data de 21 iulie 1894, episcopul Nicolae Popea îi eliberează un certificat din care reiese faptul că
prin activitatea desfăşurată la Caransebeş, Ştefan Velovan ,,a prestat diecezei noastre însemnate şi
salutare serviţii şi a meritat deplina noastră recunoştiinţă.” 7
Printre colegii săi cu care se întâlnea zilnic în cancelaria institutului, figurau Patriciu Dragalina,
viitorul istoric al Banatului de Severin, Vasile Goldiş, Antoniu Sequens, dr. Ioan Paul, dr.Petru Barbu şi
Leo Mureşan, primul medic român al Caransebeşului. 8Printre elevii lui Velovan s-a aflat şi viitorul
folclorist George Cătană, acesta antrenându-se în redactarea unor manuale şcolare pentru şcolile primare
şi în organizarea profesională a învăţătorilor, călcându-i pe urmele ilustrului său profesor de pedagogie.

2
Arhivele Naţionale.Direcţia Judeşeană Caraş-Severin.Caransebeş, Colecţia de registre de stare civilă, Oficiul Parohial ort.rom.
Moldova Nouă, reg.nr.3 şi Oficiul Parohial ort.rom. Rusca Montană ,reg.nr.8.
3
Arhivele Naţionale.Direcţia Judeţeană Caraş-Severin.Caransebeş, Fondul familial Velovan-Biju, dosar 9, fila 1.
4
Ibidem, dosar 9, fila 3-5.
5
Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Timiş, Fond Episcopia Caransebeşului, dosar 8/1879, fila 1-9.
6
Arhiva Episcopiei ort.rom. a Caransebeşului. Registrul 42/1885-1886, doc.335 şi 337.
7
Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Caraş-Severin, Fondul familial Ştefan Velovan-Biju, dosar 16, fila 3.
8
Ibidem, fond Şcoala pedagogică Caransebeş, registrul 2/1877-1915.

211
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Acest talentat învăţător spunea despre predarea unei ore de către Ştefan Velovan următoarele:
,,Atenţiunea cea mai încordată domnea în clasă şi aşa practice îi erau prelegerile de învăţam lecţia aci în
şcoală. Venea totdeauna fără manual... Nu se servea de carte..., ne dicta din cap şi trebuia să scriem iute
,repede.(...)Vorbea aşezat, răspicat, convingător, întrebuinţând vorbe alese, pricepute de elevi şi ne ţinea
atenţiunea încordată. Autoritatea dânsului creştea în faţa noastră, noi îl iubeam, îl stimam şi ne părea
rău că aşa iute a trecut ora.” 9
A publicat articole în ,, Romanische Revue ” , ,,România Jună”, ,,Convorbiri literare” şi ,,Foaia
diecezană”.
La data de 5 octombrie 1893, Ştefan Velovan s-a despărţit definitiv de Banat şi de Institutul
pedagogic din Caransebeş, urmând ca în următoarele zile să preia conducerea Şcolii normale primare de
învăţători ,,Carol I ” din Bucureşti. Acest lucru s-a realizat la 8 octombrie 1893, în urma ordinului nr.6074
emis de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Ministrul Take Ionescu îl numeşte câteva zile
mai târziu pe Ştefan Velovan profesor suplinitor de pedagogie şi drept constituţional. În urma concursului
susţinut în 20 octombrie 1893 a fost numit profesor cu titlul provizoriu la aceeaşi şcoală. La 30 iunie 1895
a demisionat din funcţia de director ,mutându-se odată cu această şcoală la Câmpulung-Muscel. 10
Începând cu data de 1 octombrie 1896 i se aprobă transferul la Şcoala normală de învăţători din
Craiova. Cariera didactică a lui Ştefan Velovan la Craiova debutează cu punerea bazelor şcolii de
aplicaţie pe care ,, a aşezat-o în casele de la Haralambie” 11şi se va încheia în 1926. După pensionare se
retrage la Rusca Montană unde şi-a construit o casă.
Casa construită s-a numit Vila Ştefănica, fiind situată în mijlocul satului. Pe treptele de marmură,
străjuite de frumoase alei de flori se ajungea la intrarea în vilă. În partea stângă se afla un cochet foişor,
unde familia îşi petrecea timpul în zilele calde şi însorite. La intrare era un coridor străjuit de frumoase
arcade şi o uşă masivă, frumos sculptată, cu vitralii în culorile naţionale. Podeaua era dintr-un mozaic
frumos colorat. Partea din faţă cuprindea două încăperi, sufrageria şi dormitorul, iar în spate sunt alte
încăperi, unele destinate personalului îngrijitor. O scară cu trepte de lemn ducea la etaj, unde în partea de
sud a clădirii se afla o terasă. În colţurile acestei terase puteau fi admirate mai multe statuete.
Ştefan Velovan s-a stins din viaţă la 26 iulie 1932, la vârsta de 80 de ani. Drept recunoştinţă, el a
fost înmormântat în cimitirul istoric din Caransebeş, alături de alte personalităţi ale oraşului.
După moartea sa, vila a fost locuită de soţia lui Velovan. Aici ea era vizitată de elevii Şcolii
Normale ,,Ştefan Velovan” din Craiova, veniţi la parastasele ţinute în amintirea ilustrului lor dascăl. În
1938, soţia lui Ştefan Velovan pleacă la Caransebeş şi pentru că soţii Velovan nu au avut copii, vila este
lăsată unui nepot care pleacă la Bucureşti.
În jurul anului 1940, vila este folosită ca sediu al jandarmeriei locale, iar după anul 1945 ca
dispensar.
În urma procesului de naţionalizare, vila intră în patrimoniul comunei, fiind folosită în perioada
1948-1953 ca loc de agrement pe perioada de vară, de întreprinderea ,,Îmbrăcămintea” din Timişoara. Au
existat apoi propuneri de preluare a clădirii în scopuri turistice de o firmă particulară din Nădrag,
propunere respinsă de conducerea comunei Rusca Montană. S-a defrişat apoi parcul, tăindu-se brazii care
străjuiau clădirea şi nimeni nu s-a mai ocupat de lucrări de îngrijire şi consolidare a clădirii.
Această clădire a fost folosită drept cantonament pentru militarii care construiau linia ferată
Voislova-Ruschiţa, începând cu anul 1953. În 1956 s-au făcut unele lucrări de întreţinere şi reparaţii, iar
în jurul anilor 1960, o parte din vilă a fost folosită drept internat pentru elevii şcolii din localitate, partea
din spate fiind folosită ca spaţiu de locuit.
În perioada 1964-1980 în cele două încăperi din faţă ale clădirii a funcţionat grădiniţa de copii.
După mutarea grădiniţei, în spaţiul rămas au fost cazaţi muncitori din Bihor care au muncit la asfaltarea
drumului Voislova-Ruschiţa.
După anul 1982, faţada clădirii a început să cedeze şi s-a hotărât demolarea ei. Asfel a dispărut din
peisajul comunei,una din cele mai frumoase clădiri.

9
G. Cătană, Amintiri din trecute vremi, în rev.,,Învăţătorul bănăţean”, Lugoj, an III ,nr.7-10, 1939, p.190-191.
10
Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Caraş-Severin, Fondul familial Ştefan Velovan-Biju ,dosar15, fila 1-2, dosar 17, fila
1, dosar 18, fila 1.
11
Anuarul Şcolii Normale de învăţători ,,Ştefan Velovan”Craiova 1870-1932 , Scrisul Românesc S.A., Craiova, p.81.

212
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA RUSCA MONTANĂ

Prof. BOBÎRSC DAN OVIDIU


Director-Școala Gimnazială ,,Ștefan Velovan” Rusca Montană
La Rusca Montană,județul Caraș-Severin, prima şcoală a fost înfiinţată în anul 1765, iar dintre
primii dascăli ai acestei şcoli se numără şi Ciokan Naimaş. Predarea se făcea în limba maghiară.
Ca dascăli ai acestei unităţi de învăţământ sunt amintiţi la anul 1803 dascălii I.Velcotă şi Simion
Ţunea. Tot din aces an funcţionează şi şcoala din Ruschiţa. 12.
Conducerea maghiară de la Budapesta, în urma încorporării Banatului la Ungaria în 1779, a hotărât
prin Ordinul 23523/1781, ca parohiile ortodoxe aşa ,,cum au ţinut şcolile bisericeşti cu cheltuielile lor să-
şi reînoiască şi să-şi întreţină aceste şcoli şi mai departe ,aceasta fiind a prealuminatului împărat
neschimbată voie şi rânduială” 13.
După anul 1868, în părţile Banatului se intensifică politica de maghiarizare, limba maghiară fiind
obiect de studiu obligatoriu în toate şcolile elementare, iar predarea ei începea în clasa a II-a.
Pentru români situaţia învăţământului se agravase, iar persoanele care nu cunoşteau limba maghiară
nu erau primate în postul de învăţător..Legea 18/1870 prevedea ca limba maghiară să se studieze
obligatoriu în toate şcolile.
Pregătirea învăţătorilor se făcea la Preparandia din Arad, înfiinţată în 1812 sau la Institutul
Pedagogic Diecezan din Caransebeş, înfiinţat în anul 1876.
În perioada 1871-1874 se predau în şcoală următoarele discipline: Religia, Citirea şi Scrierea
românească, Socoata, Măsurile metrice, Gramatica, Exerciţii de limbă, Geografia şi Istoria ţării,
Geografia şi Istoria universală, Elemente de fizică şi Istoria naturală, Grădinărit, Cântare bisericească şi
naţională, Gimnastică, Catehismul sănătăţii şi Geografia matematică.
În anul 1918 şcoala a trecut în posesia statului român, predarea făcându-se în limba română.
Documentele vremii amintesc pe învăţătorii români care vau predate la Rusca Montană în acea perioadă:
Simion Botescu, Alexandru Tulea, Mihai Horn, Elena Blaj, Corneliu Bijan, Dumitru Angelescu, Ioan şi
Florica Oprea.
Pe lângă munca instructiv-educativă, în perioada dintre cele două războaie mondiale, şcoala s-a
încadrat în viaţa cultural a localităţii. Este demn de amintit activitatea dascălului Gheorghe Dobreanu
(1924-1926), care a instruit coruri nu numai la Rusca Montană ci şi în alte localităţi. Gheorghe Dobreanu
se stinge din viaţă la Caransebeş în anul 2002, la vârsta de 91 de ani.
Între anii 1938-1940, Organizaţia de Străjeri a judeţului Caraş-Severin a organizat tabere de vară la
Rusca Montană sub conducerea învăţătoarelor Delia Paşca şi Veturia Constantinescu.
Şcoala Confesională ce se afla în proprietatea Bisericii Ortodoxe din Rusca Montană este distrusă la
29 iulie 1945, de un incendiu produs din neatenţia elevelor Şcolii Normale din Bacău şi a învăţătoarei
care le însoţea, imobilul având atunci o vechime de 100 de ani. 14
Datorită prigoanei comuniste, slujitorii şi iubitorii de cultură, intelectualii, printre care şi cadre
didactice, au fost obligaţi să-şi ascundă crezul şi sentimentele, iar alţii chiar au părăsit localitatea.
Prin purtarea de grijă a directorului Emilian Cleşiu, în anul 1959 se introduce în şcoală iluminatul
electric. O perioadă de timp, câteva clase de elevi au funcţionat într-o clădire pusă la dispoziţie de Ocolil
Silvic din localitate.
În anul şcolar 1964/1965 se înfiinţează clasa a VIII-a, şcoala necesitând un spaţiu corespunzător. Cu
sprijinul autorităţilor locale din acea vreme, clasele I-IV vor funcţiona în vechea clădire a şcolii, iar fosta
fabrică de pâine va adăposti clasele V-VIII, devenind a doua clădire a şcolii. S-a amenajat un atelier
şcolar pentru elevi, a fost procurat material didactic, iar biblioteca şcolii a fost completată cu noi apariţii
editoriale.
Cadrele didactice care şi-au adus contribuţia la realizarea procesului de învăţământ au fost:
Gheorghe Dobreanu, Cornel Bijău, Oprea I. Oprea, Marius Munteanu, Emilian Cleşiu şi Mihai Enache.

12
P.Radu,D.Onciulescu, Contribuţii la istoria învăţământului din Banat până la 1800, Bucureşti, 1977, p.249-290.
13
I. Vuia, Şcolile româneşti bănăţene în secolul al XVIII-lea, Orăştie, 1896, p.36.
14
M.Bordeianu, P.Vladcovshi, Învăţământul românesc în date, Editura Junimea, Iaşi, 1979, p.368.

213
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Şcoala din Rusca Montană coordona şi activitatea şcolii din Ruschiţa, elevii care terminau cele 4
clase, urmau clasele V-VIII la Rusca Montană.
În anul şcolar 1983-1984 se înfiinţează clasa a IX-a şi clasa a X-a, ultima promoţie de absolvenţi
fiind amintită în anul 1990/1991.
În cadrul şcolii funcţionează şi două grădiniţe de copii cu program normal.
În vara anului 2012, clădirea şcolii a fost complet reabilitată,procesul instructive-educativ
desfăşurându-se acum la nivel europeană.

214
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. Boboc Florinela


C.T. ”Dumitru Mangeron” Bacău
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între
cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi.
În condiţiile actuale, nici o organizaţie nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât
pe termen scurt cât şi pe termen lung, care să-i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în
condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic.
În cadrul strategiei de promovare o instituţie de învăţământ adoptă strategii cu privire la:
1.Intensificarea comunicării cu: beneficiarii principali respectiv cu cei secundari (elevi şi
părinţi) , opinia publică generală, mass-media si publicul local
Prin intensificarea comunicării unei şcoli cu toate aceste categorii de public se ajunge la o
cunoaştere şi în acelaşi timp o susţinere reciprocă din partea ambelor părţi. Se croieşte astfel o relaţie bine
sudată sau chiar mai mult, putem spune că se formează o comunitate socială.
2. Promovarea modelelor de bune practici – reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi puţin
costisitoare strategii de menţinere a mediului competititv dintr-o organizaţie.
Într-o şcoală promovarea modelelor de bune practici mai ales în cazul cadrelor didactice aduce, în
cele din urmă un plus de notorietate, unităţii respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate şi mai
receptive în adoptarea unor metode şi procedee didactice noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale ale
elevilor.
3. Căutarea de informaţii cu privire la noi metode, tehnici, instrumente, modele.
Teoria informatizării învăţământului evidenţiază resursele pedagogice angajate/angajabile la nivel
de politică a educaţiei prin:
• valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
intelectuale la parametrii de eficienţă individuală şi socială;
• dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi situaţii
de timp şi spaţiu;
• promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto) evaluării formative/continue
a rezultatelor acţiunii didactice/educative care reflectă calitatea corelaţiei funcţional-structurale dintre
subiectul şi obiectul educaţiei;
• stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;
• antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în
contextul unor acţiuni de instruire formală-nonformală-informală, integrate/integrabile în sensul educaţiei
permanente.
4.Stimularea implicării, a dialogului şi a democraţiei
Într-o şcoală un loc promordial îl ocupă menţinerea şi stimularea democraţiei prin diverse şedinţe la
care participă toate cadrele didactice ale şcoli respective. În timpul acestor şedinţe se doreşte să se obţină
anumite soluţii pentru problemele apărute. Găsirea de soluţii se face prin discuţii deschise – fiecare cadru
didactic este lăsat să îşi exprime liber opinia cu privire la problemele pe care instituţia le întâmpină.
Stimularea dialogului se realizează prin participarea cadrelor didactice la diferite proiecte, conferinţe,
simpozioane etc, iar stimularea implicării personalului prin diverse activităţi şcolare şi extraşcolare
Şcoala poate să îşi rezolve multe dintre problemele dificile cu care se confruntă colaborând cu factori
instituţionali locali care, într-un fel sau altul, sunt beneficiarii serviciilor educative oferite de unităţile de
învăţământ sau a caror activitate depinde de calitatea educaţiei oamenilor cu care lucrează.
O atenţie deosebită trebuie acordată implicării familiilor elevilor şi agenţilor economici (în special
în cazul grupurilor şcolare) prin elaborare de strategii separate:
Strategii de colaborare si comunicare cu familiile elevilor
Copiii ai căror părinţi se implică şi ţin o strânsă colaborare cu şcoala obţin performanţe, superioare.
Pe de altă parte, copiii din cămine şi cartiere considerate „defavorizate social” se confruntă cu probleme
sociale, care au efecte negative asupra reuşitelor lor educaţionale. Când părinţii colaborează cu profesorii
se obţin efecte benefice legate de atitudinile elevilor privind şcoala, temele, realizările şcolare şi aspiraţiile

215
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

şcolare. Implicarea părinţilor în educarea copiilor lor şi încurajarea studiilor superioare depinde de părerea
lor despre modul în care o persoană poate să îşi câstige un statut social satisfăcător.
Strategii de colaborare şi comunicare cu agenţii economici locali
Practicarea parteneriatului educativ dintre scolile publice şi agenţii economici locali există de mult
timp în lume. Modalităţile în care agenţii economici au înteles să sprijine şcolile au fost foarte diverse.
În unele locuri, agenţii economici au sponsorizat pregătirea directorilor de şcoli şi crearea unei
bănci de date care să permită conectarea şcolii la resursele informaţionale ale comunităţii locale. Alţii au
oferit consiliere profesională pentru elevi şi au furnizat şcolilor echipamente pentru laboratoare şi
calculatoare. Au fost sponsorizate programe care să permită reducerea numărului de elevi în sălile de
clasă sau au fost oferite profesorilor sponsorizări pentru participarea la diferite conferinţe sau mese
rotunde legate de perfecţionarea lor profesională. Au fost şi cazuri când s-au instalat telefoane în sălile de
clasă, astfel încât părinţii să poată comunica cu profesorii în mod direct. Unele companii private au oferit
elevilor posibilitatea de a utiliza, sâmbăta, laboratoarele firmei , sub supravegherea profesorilor de ştiinţe,
în cadrul unor lecţii care aveau nevoie de asemenea resurse.

Bibliografie:
1. http://promep.softwin.ro/
2. www.esential-edu.ro/index.php/

216
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII SCOLII

Profesor: Boboc Ilaria Cristina


Cadru didactic auxiliar: Petre Liliana
Liceul de Arta “Ionel Perlea” este unic in judetul Ialomita, o unitate de invatamant relativ noua, dar
un mare si modern complex scolar (invatamant prescolar, primar, gimnazial si liceal cu peste 1 400 elevi)
cu un ethos distinct, care asigura elevilor nostri o pregatire aleasa, continuu ascendenta si inalt
performanta, in concordanta cu exigentele unei societati democratice, într-o continua miscare, cu aplicatii
integratoare occidentale.
Studiul muzicii, al artelor plastice, al limbilor straine, utilizarea calculatorului, concomitent cu o
atenta cultivare a valorilor civice, a talentelor si abilitatilor stiintifico-tehnice, literar-artistice si sportive
ale elevilor, se constituie in tinte specifice, urmarite inca din invatamantul preprimar.
Toate, sustinute de un conturat spirit de echipa – profesori, elevi, parinti, – inr-un climat in care
fiecare elev sa se realizeze la nivelul posibilitatilor lui intelectuale.
Va pot exemplifica o parte din activitatile realizate de catre elevii nostril, activitati prin care se
promoveaza permanent imaginea Liceului de Arte “Ionel Perlea Slobozia”
Concursul național de eseuri pe teme de consiliere și orientare în viață și în carieră pentru elevi, „Next
Generation”
În perioada 15- 19 iulie 2016, la Baia Mare, s-a desfășurat cea de-a 14-a ediție a Concursului
național de eseuri pe teme de consiliere și orientare în viață și în carieră pentru elevi, „Next Generation”.
Ialomița a fost reprezentată de elevele Andreea Floreanu și Roxana Bodeanu de la Liceul de Arte „Ionel
Perlea” Slobozia. Prin obținerea unui premiu III și a unei mențiuni am demonstrat că nu doar pregătirea
științifică este importantă pentru elevii și profesorii acestui liceu, ci și activitățile extracurriculare.
Proiectul GEAR – Mecanism împotriva VPI
În anul școlar 2015 – 2016, Liceul de Arte „Ionel Perlea” a fost una dintre cele 10 unități școlare
selectate pentru a implementa proiectul GEAR – Mecanism împotriva VPI (Conștientizare privind
egalitatea de gen pentru prevenirea violenței de gen între parteneri intimi), o acțiune coordonată de
prevenire primară și secundară a violenței între parteneri intimi în relațiile adolescenților. Activitatea s-a
desfășurat în cadrul Proiectului Daphne III al Uniunii Europene cu sprijinul Asociației pentru Libertate și
Egalitate de Gen (A.L.E.G.) Sibiu.
Au participat 32 de elevi din clasele a X-a B, C, D, E, care pe parcursul întâlnirilor desfășurate în
afara orelor de curs, au dobândit informații utile cu privire la rolurile de gen, relațiile cu sexul opus, relații
sănătoase versus nesănătoase și violență de gen. Toate acestea prin activități interactive – munca în
echipă, jocul de rol, discuțiile de grup, brainstorming etc. La finalul atelierului au realizat un film, pe care
îl puteț urmări https://www.youtube.com/watch?v=5lRbVngUu5E participant la competiția „Dezvățăm
violența”.
În 14 octombrie 2016, doi dintre participanți, Andra Drăgan și Bogdan Codarcea, însoțiți de prof.
Mariana Stancu, formator în cadrul proiectului, au participat la conferința de închidere a proiectului,
desfășurată la Sibiu. În cadrul acesteia au fost prezentate rezultatele seminariilor cu cadrele didactice și
atelierelor cu elevii. Tot aici a fost prezentat proiectul „Educația fără discriminare e și treaba mea”
http://www.educatiefaradiscriminare.ro/
În urma participării la Atelierul pentru combaterea violenței între partenerii intimi, mi-am dezvoltat
capacitatea de a lucra în echipă, de a dezbate o astfel de problemă și de a afla părerea celorlalți. (Iulia)
În urma participării la atelierul pentru combatere violenței dintre partenerii intimi,am învățat sa
privesc unele situații si din perspectiva partenerului,consolidând astfel relația. (Mihai)
Participarea la atelierul pentru combaterea violenței m- a făcut să diferențiez mai clar o relație
sănătoasă de una nesănătoasă. (Miruna)
În urma atelierului mi-am dat seama că în relația mea, eu eram agresorul, dar eram și victimă. O pot
numi legitimă apărare? Nu….. pentru că violenta mea consta în control , iar cea a prietenului meu în
gelozie. Da! Gelozia este agresiune. Am stat de vorbă serios cu prietenul meu și treptat ne-am revizuit
comportamentele. Nu în totalitate, dar schimbări vizibile. (Andra)
Elevii liceului nostru au participat cu plăcere la activitățile Olimpiadei Kaufland.
În cadrul primei etape TOP Harnicuți liceul s-a clasat pe poziția 100 și a primit o sponsorizare din partea

217
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Kaufland de 2000 euro. În cadrul celei de-a doua etape TOP Harnicuți liceul s-a clasat pe poziția 37 și a
primit o sponsorizare din partea Kaufland de 20000 euro.
„Teens Band” este o formație de muzică pop-dance, înființată în luna mai 2014 din 4 elevi ai
Liceului de Arte „Ionel Perlea” Slobozia, sub coordonarea profesorului Valentin Vardianu, cu următoarea
componență:
 Dana Bazac – voce,
 Oana Vardianu – Chitară bass,
 Eduard Ciurea – Clape
 Ioannis Dinu – Keyboard.
Primul concert și lansarea oficială a formației a avut loc în luna octombrie 2014, pe scena Casei
Municipale de Cultură Slobozia.
În următorii doi ani au susținut concerte pe marile scene ale festivalurilor din țară :
 Magia Crăciunului – Grand Arena Mall – București
 Festivalul Tinereții – Mangalia
 Festivalul „Radu Șerban” – Caracal
 Festivalul „Nămolului” – Amara
 De asemenea, formația Teens Band a apărut la mai multe televiziuni din țară: Nașul TV, TV Sud
Est, Estrada TV, Antena 1 Slobozia și pe frecvențele radio Fresh Fm și Radio Campus, unde au susținut
un concert live de 2 ore.
 Din vara anului 2015 au decis, împreună cu domnul profesor Valentin Vardianu, că trebuie să-și
compună propriile melodii specifice vârstei lor.
 Astfel, în prezent formația Teens Band numără 9 compoziții proprii, precum „Vacanța mea”, „14”.
„Flying with the wind”, „Mama” , Teen Beats”, „Iarna de poveste”, Sol y amor”, ultima fiind lansată pe 1
iulie 2016.
 Emisiune TV în direct, de 2 ore, a postului TV Sud Est Buzau despre viața artiștilor și Liceul de
Arte Ionel Perlea Slobozia – 5 noiembrie 2016

218
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

MODALITĂȚI DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII. IMPLICAREA


PĂRINȚILOR ÎN ACTIVITĂȚILE DIN GRADINIȚĂ

Prof. înv. Preşcolar: Boca Alexandra-Florina


Grădiniţa cu P. N. “Arlechino” Structura II
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.
Această lume nu va mai exista când ei vor fi mai mari, şi nimic nu ne va permite să ştim cum va
fi lumea lor.” (Maria Montessori)

Promovarea imaginii școlii trebuie să țină cont de calitatea actului educațional, de investigațiile
făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea cadrului didactic care
susține educația. Promovarea ȋn domeniul educațional necesită din partea cadrelor didactice dăruire,
perseverență, consecvență, cinste, dragoste pentru copii.
Alături de grădiniță, care asigură maxima comunicare ȋntre generații, familia are și ea o deosebită
valoare ȋn formarea personalității copilului. Familia este pentru copil primul grup în care exersează
comportamentele sociale şi se descoperă pe sine, este instituţia cea mai stabilă, responsabilă de păstrarea
şi dezvoltarea tradiţiilor culturale.
O atmosferă deschisă şi prietenoasă va duce la respectarea deosebirilor culturale şi etnice, dar va
preveni şi abandonul şcolar. O legatură deosebită între educatoare şi părinţi v-a duce la o relaţie deosebită
între copii şi educatoare.
Când copilul vine pentru prima dată la grădiniţă, apar multe necunoscute atât pentru el, cât şi pentru
părinţii săi. Părinţii trebuie încurajaţi să viziteze grădiniţa şi trebuie făcuţi să se simtă bineveniţi. Părinţii
se vor simţi mult mai implicaţi dacă sunt făcuţi să înţeleagă programul grădiniţei, modul şi raţiunile după
care el este alcătuit, dacă va fi făcut să se simtă parte importantă în activităţile ce au loc. Întâlnirile cu
părinţii trebuie să fie frecvente. Este bine să organizăm la aceste întâlniri un mic program precum: filme,
diapozitive, ori chiar jocuri de rol; părinţii îşi pot asuma în aceste jocuri chiar rolul de părinte, încercând
în mod indirect să găsească soluţii la problemele reale cu care eventual se confruntă în familie. Discuţiile
pot avea o mare eficienţă, părinţii învăţând unul de la altul; ei simt că nu sunt singuri într-o situaţie
dificilă. Pe măsură ce părinţii îşi împărtăşesc ideile şi sentimentele, putem afla mai multe de la ei şi
despre ei.
Activitatea cu copiii va fi mult mai rodnică dacă vom şti mai multe despre modul lor de viaţă acasă.
Se pot organiza pentru părinţi lectorate despre nutriţie, dezvoltarea copilului, probleme speciale ale
copilăriei; o dată ce înţeleg problemele şi cum pot contribui la rezolvarea lor, părinţii pot oferi un sprijin
substantial. Contactul cu părinţii trebuie menţinut pe tot parcursul anului.
Dacă educatoarele sunt deschise şi prietenoase, părinţii pot fi bucuroşi să le împărtăşească câteva
din obiceiurile şi tradiţiile lor. Înţelegerea şi legătura strânsă între familie şi educatoare va face ca munca
educatoarei cu copiii să beneficieze în urma acestor relaţii şi va dărui, de asemenea, copiilor, un an şcolar
cald şi plăcut.
Copilul creşte învăţând despre responsabilitate, stăpânire de sine, egalitate. Copilul este privit ca
persoana activă şi competentă; autonomia copilului sporeşte.
Grădiniţa este instituţia socială în care se realizează educaţia organizată a tinerei generaţii. Ea este
factorul decisiv pentru formarea unui om apt să contribuie la dezvoltarea societăţii, să ia parte activă la
viaţă, să fie pregătit pentru muncă. Familia exercită o influenţă deosebit de adâncă asupra copiilor. O
mare parte dintre cunoştinţele despre natură, societate, deprinderi igienice, obişnuinţele de comportament
copilul le datorează educaţiei primite în familie. Copilul obţine rezultate şcolare în funcţie de modul în
care părinţii se implică în procesul de învăţare. O modalitate eficientă de implicare a părinţilor în
problematica educaţională este crearea în grădiniţă a unui centru pentru părinţi. Le este foarte util
părinţilor să se întâlnească cu alţi părinţi sau profesori în scopul unui schimb de informaţii, experienţe sau
planificări de activităţi împreună.
Familia şi cadrele didactice au roluri diferite în educaţia copiilor. Copiii au cele mai mari beneficii
atunci când relaţia părinte-educator este bazată pe respect şi încredere. Părinţii pot iniţia discuţii cu
educatorii copilului pentru a clarifica diferite aspecte, iar educatorii le apreciază interesul şi îi văd ca
parteneri în educaţia copiilor.

219
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Prin toate activităţile realizate în grădiniţă urmărim să-i facem pe copii să deosebească binele de
rău, să ştie ce se cuvine şi ce nu se cuvine să facă, să fie toleranţi atât cu ei cât şi cu cei din jur. De la
simple cunoştinţe şi fapte de viaţă să-i determinăm pe copii să aibă atitudini personale participative, să-i
învăţăm că nu pot trăi singuri ci împreună cu ceilalţi.
Dialogul dintre familie şi educatoare este benefic, fie că se desfășoară cu fiecare familie separat, fie
că se desfăsoară în cadrul şedinţelor cu părinţii, el contribuie la desfășurarea în bune condiţii a procesului
instructiv-educativ pentru că: modul de viaţă al familiei este modul în viaţă al copilului; familia este
modelul pe care copilul îl imită; comunicarea intrafamilială sprijină dezvoltarea psihofizică a copilului şi
formarea personalitaţii; şedinţele cu părinţii si dialogul individual educatoare-părinte contribuie la
formarea viitorului adult. Părinţii sunt principalii colaboratori şi parteneri ai grădiniţei în ceea ce priveşte
educaţia moral-civică a copiilor preşcolari.
Participarea părinţilor la unele activităţi ale grădiniţei şi chiar implicarea acestora în organizarea,
desfăşurarea lor le vor permite o mai bună cunoaştere a particularităţilor propriilor copii, a dificultăţilor
pe care aceştia le întâmpină în activităţi.

Bibliografie:
• Ileana Hanganu,Cireşica Raclaru,”Educaţie pentru societate, Indrumător pentru educatoare”
Editura Aramis,Bucureşti 2005;
• Anton Moisin – Arta educării copiilor și adolescenților în familie și școală, 2001, E.D.P.
București;
• ***Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Bucureşti 2005.

220
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

COLEGIUL ECONOMIC FOCSANI


PESTE 50 ANI DE TRADITÍE

Prof BOCSOK GABRIELA


Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” din Focşani este o unitate de învăţământ liceal,
profesional şi postliceal înfiinţat la 15 septembrie 1966, cu un statut privilegiat în structura învăţământului
preuniversitar vrâncean, fiind o unitate şcolară care pregăteşte personal specializat pentru calificări cerute
pe piaţa muncii în domeniul serviciilor: tehnician activităţi economice, tehnician achiziţii, tehnician în
turism, tehnician în gastronomie, organizator banqueting.

Din punct de vedere istoric :


Ianuarie 1862 – Mihail Kogălniceanu anunţă Ministerul Cultelor
că cedează onorariul cuvenit, pe tot timpul cât a servit ca membru
în Comisia Centrală, pentru înfiinţarea unei catedre comerciale în
oraşul Focşani.
Septembrie 1864 – se înfiinţează Şcoala Comercială de ucenici
condusă de profesorul Nicolae Ţipeiu.
1929 – înfiinţarea Şcolii de Comerţ cu ciclul I – IV;
1933 – se transformă în Liceul Comercial cu ciclu superior;
1947 – devine Şcoala Medie tehnică economică şi de administraţie;
1951 – se transformă în Şcoala medie de cooperaţie;
1966 – s-a înfiinţat Liceul Economic;
1993 – Primeşte numele Liceul Comercial „Mihail Kogălniceanu”
2000 – Primeşte numele:
COLEGIUL ECONOMIC„MIHAIL KOGĂLNICEANU”
MISIUNEA ȘCOLII ;
Misiunea noastră este
- promovarea unui învățământ modern, deschis și flexibil, capabil să asigure accesul absolvenților
la învațamântul preuniversitar și piața muncii, din perspectiva formării abilităților și competențelor cheie
pentru realizarea succesului personal și profesional
- facilitarea unui dialog permanent, deschis și flexibil, între partenerii educaționali și sociali
- asigurarea dezvoltării personalității elevilor, într-un climat pozitiv, stimulativ și de siguranță
Prin definirea misiunii școlii și prin asumarea ei de către profesori, elevi, părinți și parteneri sociali,
încercăm să răspundem cererii sociale de educație și să contribuim la crearea ,, personalității ,, Colegiului
Economic Mihail Kogălniceanu, Focșani
Motto
,, MUNCĂ, ORDINE ȘI VOIE BUNĂ CU MAXIM DE CALITATE,,

221
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

222
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

PROFESOR: MIHAELA CORINA BODEA


ȘCOALA GIMNAZIALĂ HĂȘDATE-FINIȘEL
„Şcoala cea mai bună e aceea în care înveţi, înainte de toate, a învăţa”
Nicolae Iorga

Şcoala este leagănul iniţierii în tainele cunoaşterii: muncă şi dăruire, educaţie şi cultură, dar și
bucurie şi nostalgie.
Pe tot parcursul vieții sale, omul se confruntă cu o intensă activitate de învăţare şi creaţie. Educația,
cultura, credinţa, ţinuta morală sunt cele care călăuzesc omul pe drumurile acestei lumi..
Cu toate greutăţile de odinioară, dascălul a fost cel care a luminat calea strămoşilor şi moşilor
noştri, transmiţându-ne mai departe tradiţiile, poveştile şi vorbele sfinte care au păstrat în ele farmecul
acelor vremi.
Şcoala a evoluat, explozia de informaţii a generat şi transformarea intensă a învăţământului clasic,
rigid într-unul modern, creativ şi inteligent, bazat pe participare şi colaborare, în care profesorul
conlucrează.
Remarcăm faptul că învăţarea înseamnă atitudine, atât faţă de cunoaştere, cât şi faţă de viaţă, care a
pus şi pune accentul pe iniţiativa omului.
Omul este cel care trebuie să se preocupe de promovarea imaginii sale și a instituției în care
lucrează. Ca profesor, promovarea imaginii școlii în care îndrumi pașii copiilor ce ți-au fost încredințați,
este o prioritate. Cu toate acestea, intr-un demers de promovare a școlii, ca și cadru didactic, trebuie să ții
cont de anumite aspecte care țin de instituția de învățământ în care îți desfășori activitatea: contextul
economic, social, tehnologic; dinamica resurselor şi a contextelor etc.
În primul rând, mai ales în mediul rural, este de o importanță majoră, în vederea promovării
imaginii școlii, interacţiunea acesteia cu mediul social și cultural, precum și colaborarea cu diferitele
instituții din comunitate (biserică, primărie, poliție, dispensar, bibliotecă etc.). În acest sens, școala face
demersuri, anuale, pentru încheierea unor partenerite cu institițiile din comunitate, cu scopul de a
transforma școala într-un adevărat centru de resurse educaționale și servicii puse la dispoziția întregii
comunități.
În al doilea rând, dezvoltarea resurselor umane, precum și a bazei materiale a școlii sunt necesare în
demersul de promovare a imaginii școlii. Cadre didactice specializate, interesate de dezvoltarea
profesională și personală continuă, elevi pregătiți să facă față nevoilor comunității în care trăiesc, elevi
pregătiți de competiție (concursuri, olimpiade etc), dotarea corespunzătoare a școlii (computere,
laboratoare etc), personalizarea ofertei educaţionale prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în funcţie
de nevoile elevilor, precum și armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu
nevoile specifice identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală, sunt pilonii necesari unei școli,
care asigură buna funcționare a procesului educațional.
În al treilea rând, implicarea personalului unei școli în atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea
bazei materiale reprezintă un aspect esențial în promovarea imaginii școlii. O școala care asigură confort
elevilor și răspunde necesităților acestora, va avea întotdeauna elevi bine pregătiți, cu rezultate bune, cu
dorință de progres și competiție și va beneficia de o imagine pozitivă, exemplară atât la nivel local, cât și
județean, dacă nu chiar și național și internațional.
În ultimul rând, se poate sublinia faptul că este necesar ca școala să fie o instituție transparentă din
toate punctele de vedere, întrucât, acest lucru oferă, atât beneficiarilor de servicii educaționale, cât și
partenerilor, o încredere sporită și o stare de confort. Într-o lume care evoluează, în mod constant, din
punct de vedere tehnologic și informațional, pagina web este oglinda oricărei instituții. Internetul fiind la
îndemâna oricui, orice informație putându-se căuta fără dificultate, orice școală (din mediu urban sau
rural) se poate auto-promova, cu ușurință, printr-o pagină web personală, care să permită accesul la orice
informație legată de procesul de învățământ, cadre didactice, parteneriate, demersuri în vederea atragerii
de resurse, concursuri, olimpiade etc.
Așadar, promovarea imaginii școlii etse necesară, însă nu este deloc facilă, ea implică atât resurse
umane, cât și resurse financiare, multă muncă și devotament, dorință de progres și recunoaștere a

223
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

eforturilor depuse, dar și menținerea pasului și adaptarea la dezvoltarea tehnologică și informațională,


precum și la cerințele beneficiarilor și partenerilor școlii.

224
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. înv. primar: Bodnariuc Cristina


Școala Gimnazială Dărmănești
Locul meu de muncă, Școala Gimnazială Dărmănești, este, pentru mine, o a doua familie. Ȋmpreună
(cadre didactice, copii, părinti) construim, ȋnvăţăm, inovăm, păstrăm tradiţiile! Suntem o şcoală deschisă
pentru comunitate! Pregătim tinerele vlăstare pentru integrarea ȋntr-o societate ȋn schimbare, îi pregătim
pentru viață. Acesta, cred,e principiul după care funcţionează orice unitate şcolară.
Factorul principal în crearea imaginii școlii îl reprezintă calitatea procesului instructiv educativ
asociat cu calitatea și măiestria cadrelor didactice. Imaginea unei școli este cel mai bine promovată prin
acțiunile desfășurate, în contextul domeniului de activitate. Calitatea unei școli depinde foarte mult de
factorul uman, atât de cadrele didactice și elevii cât și orice persoană care își desfășoară activitatea în
școală.
Există mai multe forme și modalități de promovare a imaginii școlii ce se regăsesc în programul
elaborat de Comisia pentru promovarea imaginii școlii a fiecărei unități și diferă de la unitate de
învățământ la alta, în funcție de stilul managerial al conducătorului școlii și al membrilor comisiei.
Pe lângă uniformă, emblema școlii… realizarea de parteneriate, colaborarea cu comunitatea,
discuțiile și contactul personal cu oamenii sunt modalități eficiente de promovare a imaginii școlii. În
învățământul primar acest lucru este posibil și prin realizarea unui program bine gândit și structurat al
activitătilor extracurriculare.
Activităţile extraşcolare, în general,au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor. Prin intermediul activităţilor extraşcolare se urmăreşte
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut,
cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, facilitatea integrării în mediul școlar, oferirea de
suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale. Dintre cele mai cunoscute activităti ”Zilele școlii”, ”Ziua porților deschise” și alte
activități de informare a persoanelor interesate de oferta școlii, programul „Școala altfel: Să știi mai
multe, să fii mai bun!” este dedicat activităților educative extracurriculare și extrașcolare. Scopul acestui
program este implicarea tuturor elevilor și a cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și
preocupărilor diverse ale elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii și
să stimuleze participarea lor la acțiuni variate. Astfel, școala își promovează cele mai bune activități prin
metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de membri ai
comunității, contribuind astfel la crearea unei imagini pozitive a școlii.
Din multitudinea de activități extracurriculare pe care le- am desfășurat cu elevii mei, de-a lungul
celor 21 de ani de activitate, vă fac cunoscută o activitate extracurriculară mai apropiată de sufletul meu.
Coordonez un grup folcloric( Lastivocica), format din 12 elevi ai școlii unde profesez, Școala Gimnazială
Dărmănești, elevi pe care i-am învățat cântece în limba ruteană, limba bunicilor și străbunicilor lor,
bucurându-mă că astfel duc tradiția mai departe, promovând portul și graiul strămoșesc specific satului
meu natal și localității de domiciliu- Dărmănești. Am participat împreună la diverse concursuri, serbări și
festivaluri,(Proetnica- Festival Intercultural de la Sighișoara 2015, 2016, 2017 Festivalul folcloric Szejke-
Odorheiul Secuiesc) imaginea şcolii și a localității fiind promovată în mod plăcut. Pe scenă, în fata
publicului, sub lumina reflectoarelor, micii artişti, îmbrăcaţi în autenticul costum popular lăsat ca zestre
de străbunici, reuşesc să trezească în sufletul spectatorilor emoţii, bucurii de neuitat și se bucură de
ropotul de aplauze.

225
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

226
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

GRĂDINIȚA DE SUCCES

Prof.înv.preșcolar:Adriana Bodog
G.P.P. NR.23 ORADEA/structura Liceului Ortodox „ROMAN CIOROGARIU
Grădinița este ideală pentru realizarea unor schimbări la nivel de interacțiune de grup. Aceasta îl
ajuta să comunice mai bine cu cei care îi sunt egali. Muțti copii nu stiu săa se poarte cu ceilalți copii
atunci când ajung la grădiniță Nu știu să comunice decât cu adulții, lângă care obțin multă afecțtiune și
tendința de a fi mereu în centrul atenției acestora. Odată ajuns la grădință, copilul învață surprizele
relațiilor sociale, învață să asculte si să se facă ascultat de un alt copil. Această comunicare îi face altruiști
și deschiși către ceilalți într-un mod semnificativ îmbunătațit, față de un copil care este crescut fără a
interacționa cu cei de vârsta lui și obișnuit să obțină lucrurile de care are nevoie de la adultii din preajmă.
Într-un astfel de colectiv, copilul învață să coopereze cu ceilalți, sa dăruiască și să primească, să se
joace împreună cu ceilalți cu jucarii comune, să participe la jocuri si să facă parte dintr-o echipă. Prin
intermediul activităților desfășurate atât în cadrul domenilor experiențiale precum Domeniul Limbă și
comunicare, Domeniul Științe, Domeniul om și societate, Domeniul estetic si creative si psihomotric,
copilul achiziționează o serie de cunoștințe, priceperi, deprinderi, obișnuințe, de exemplu învață să se
exprime corect din punct de vedere gra matical, să redea o poveste, respectînd ordinea cronologică a
desfășurării evenimentelor, își insușește un limbaj matematic,adecvat vârstei sale, intonează cîntece,
execută activități practice și multe alte lucruri care contribuie la formarea personalității sale.
Gradinița îl ajută să își facă prieteni care nu sunt parte din familia sa și să se simtă bine alături de
ei. Copiii de aceeași vârstă își impărtășesc aceleași curiozităti, descoperă lumea impreună și leagă uneori
cele mai trainice prietenii din existența lor, bazate pe încredere și afecțiune, fără interese sociale.
Grădiniţa introduce copilul într-o colectivitate care începe prin a fi un grup neorganizat şi are
menirea de a contribui la dezvoltarea lui psihică şi mai ales la dezvoltarea identităţii şi a identificării cu
modele sociale mai complexe. Educatoarea este liantul nu numai între copil şi familie, ci şi între copil şi
copil, sau între copil şi mediul înconjurător. În timp, în grupul de grădiniţă se vor forma treptat interrelaţii
sociale de vecinătate şi de simpatie.
La vârsta preşcolarităţii, pe primul plan se situează interesul cognitiv, dorinţa copilului de a
cunoaşte tot ce-l înconjoară, de a afla cât mai multe despre viaţă, despre mediul înconjurător, despre ceea
ce se petrece sub ochii lui, copilul este încurajat să exploreze, să experimenteze, să încerce, acestea fiind
experințe autonome de învățare,interacționează cu copiii, adulții și mediul, pentru a dobîndi cunoștințe și
conduite noi.
Curiozitatea spontană a copiilor, manifestată prin întrebări se transformă treptat într-o activitate
intelectuală intensivă. Educatoarea provoacă copii să verbalizeze, să reproducă prin intermediul
cuvintelor esenţialul obţinut prin observare, să descrie fenomenele şi în absenţa acestora. Grădinita
noastră va avea ușile deschise pentru toți cei care au nevoie de educație indiferent de etnie, religie,
ținând cont de calitatea ei, de comunitate , căutând să satisfacă nevoia fiecarui copil de a se simți
competent, legat de alții și autonom. Educația este un process complex și delicat, este o artă si o știință ,o
ințelepciune.
În concluzie se poate afirma că prin toate activitățile pe care le realizam, urmărim să-I facem pe
copii să deosebească binele de rau, să stie ce se cuvine și ce nu se cuvine să faca, sa fie toleranți atât cu ei
cât și cu cei din jur,determinându-I astfel pe copii să aibă atitudini personale participative, să-i invățăm
că nu pot să trăiască singuri ci numai împreuna cu ceilalți.

Bibliografie:
1. I. Ionescu “Sociologia școlii” Editura Polirom, Iași, 1997
2. Ioan Jinga ‘Manualul de management instrucțional- Conducerea învățământului”Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1993
3. Educația preșcolară in U.E. Concepții și măsuri actuale, Editura Alternativ, 1997

227
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

LECȚII „PE VIU„ PRIN INTERMEDIUL


EXCURSIILOR ȘCOLARE

Prof. Anca Boga


ȘCOALA GIMNAZIALA CERNEȘTI, MARAMURES
Copiii pe care, ca dascăli, avem datoria sfântă de a-i „crește” trebuie să înțeleagă că nici un om nu
este întreg fără trecutul său, fără cultura neamului din care facem parte, că noi, ca popor, nu suntem
oameni întregi fără să cunoaștem și să prețuim trecutul istoric, neamul, moștenirea culturală lăsată de
înaintașii noștri, limba și vatra strămoșească.
S-aduci istoria și cultura neamului aproape de sufletul unui copil nu este o misiune ușoară. Și nu
este (sau nu trebuie să fie) doar misiunea profesorului de istorie sau de limba română . Cred cu tărie, din
clipa când, cu ani în urmă, am ales să fiu dascăl, că rolul nostru nu se limitează doar la a transmite
copiilor cunoștințe de limbi străine, matematică, biologie, chimie etc., ci avem, înainte de toate, datoria de
a crește oameni, de a-i educa mai presus de a-i învăța, de a le sădi în suflete frica de Dumnezeu,
dragostea de frumos și adevăr, respectul față de țara unde ne-am născut, de graiul strămoșesc, de doine și
hori, de sufletul românesc... Și dacă biologia, engleza, matematica se pot învăța în laboratoare și cabinete,
valorile etice și estetice nu se pot deprinde decât prin lecții „pe viu”. Copiii au nevoie de modele de
urmat, de fapte concrete, au nevoie să vadă, să simtă, să pipăie.
Purtând acest crez în suflet am organizat, de peste 15 ani de când lucrez la Școala Gimnazială
Cernești, Maramureș, excursii didactice. Copiii aceștia au primit, de-a lungul anilor în cadrul acestor
excursii, lecții de artă, de muzică, de literatură, de istorie, lecții cu adevărat memorabile, lecții veritabile,
vii, care vor râmâne în mintea și sufletul lor pentru totdeauna. I-au cunoscut la ei acasă pe Creangă,
Eminescu, Blaga, pe Enescu și Porumbescu. I-au întâlnit, în Muzeul de Arta al României, la București, pe
Tonitza, Grigorescu și Theodor Aman. Au trăit Unirea Transilvaniei cu România la Alba Iulia, Aiud,
Blaj. Am cutreierat munți, ne-am plimbat cu vaporul prin Defileul Dunării, ne-am închinat cu evlavie în
marile biserici și mănăstiri, ctitorii ale marilor voievozi ai neamului.
Acestea sunt lecții care rămân peste ani în mintea și sufletul copiilor și nicio lecție de română sau
istorie nu poate fi mai eficientă decât lecțiile primite în cadrul acestor excursii. Tot în acest context copiii
deprind normele conviețuirii în grup, învață să se adapteze la program, la regulile grupului, deprind
norme de conduită socială și morală.

228
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii

BOGDAN MELINDA,
profesor învățământ preșcolar
Grădinița de Copii Cimbora, Baraolt, jud. Covasna
În conturarea unei strategii de optimizare a imaginii unei şcoli, se ţine cont, în primul rând, de
obiectivele instituţiei şcolare, dar şi de orizontul de aşteptare al comunităţii. Factorul principal în crearea
imaginii şcolii îl reprezintă calitatea procesului instructiv şi educativ asociată cu calitatea cadrelor
didactice. Imaginea unei şcoli este cel mai bine promovată prin acţiunile desfăşurate, în contextul
domeniului de activitate. Calitatea şcolii depinde de factorul uman, atât de cadrele didactice, elevi şi orice
alte persoane care lucrează în şcoală, toate acestea influenţează imaginea pe care beneficiarii serviciilor
şcolii şi-o formează despre activităţile organizaţiei şcolare.
Şcoala are un rol decisiv în dezvoltarea societăţii. Imaginea unei şcoli este ansamblul
reprezentărilor care îi sunt asociate unei identităţi specifice de către toţi actorii implicaţi în activităţile
şcolare -profesori, elevi, părinţi, autorităţi, mass media. Imaginea şcolii este un complex constituit din
istoria organizaiei şcolare, calitatea ofertei educative, performanțele sale şi stabilitatea instituțională,
prestigiul în comunitate.
Parteneriatele educaționale ajută la promovarea imaginii școlii, parteneriatul educațional fiind unul
dintre cuvintele cheie ale pedagogiei contemporane. Acesta presupune participarea activă la realizarea
unor acţiuni comune bazate pe schimbul de propuneri şi idei. Prin aceste parteneriate scopul instituției
educaționale poate fi pe lângă obiectivele dezvoltării personalității copiilor, și dezvoltarea relațiilor
comunitare, atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale.

229
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROIECT DE VOLUNTARIAT

Autor: prof. înv. primar Boghean Georgeta


Instituţia: Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu”

Motto :

Titlul proiectului:

Coordonator: prof. înv. primar BOGHEAN GEORGETA


Durata proiectului : an şcolar 2016-2017

Scopul proiectului : Stimularea mentală, antrenarea fizică, integrarea socială și dezvoltarea mai
amplă a abilităților copiilor defavorizaţi prin activități recreative, de imaginație ( arte plastice, muzică,
sport, petrecerea timpului liber)
Grup țintă : 10 elevi de la Modulul Familial de Băieţi “Casa Benjamin” – Mihail Kogălniceanu -
beneficiari
20 elevi clasa a IV-a, Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu” – voluntari
Obiective :
Implicarea elevilor, cadrelor didactice și a altor voluntari în cadrul unor proiecte ce
vor fi realizate împreună cu persoanele defavorizate
Educarea sentimentelor de prietenie, toleranță, armonie și bună dispoziție în relațiile
cu copii din alte grupuri
Dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă, de lucru în echipă, de asumare a
responsabilităților
Rezultate așteptate :
Creșterea stimei de sine în rândul elevilor
Responsabilizarea elevilor și cadrelor didactice prin implicarea în acțiuni comunitare
Promovarea imaginii școlii în comunitate
Întărirea parteneriatului cu alte instituții școlare

Modalități de monitorizare și evaluare :


Întâlniri lunare ale echipelor de proiect
Chestionare aplicate beneficiarilor, voluntarilor, cadrelor didactice
Procese- verbale încheiate în urma desfășurării activităților
Raport de evaluare finală
Impactul proiectului
Îmbunătăţirea imaginii şcolii în spaţiul comunităţii locale

Modalități de realizare:
 Echipa de proiect comună va realiza materialele publicitare (pliante , post-ituri ,
comunicate de presă ) pentru promovarea proiectului
 Elevii voluntari și cadrele didactice voluntare de la Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu”
se vor întâlni lunar pentru desfășurarea unor activități recreative, de relaxare, de petrecere a timpului liber
cu băieţii de la Modulul Familial de Băieţi “Casa Benjamin” – Mihail Kogălniceanu.
Produse ale proiectului: fotografii, afișe, lucrări realizate de către elevi.
Bugetul proiectului:
 Consumabilele utilizate pentru obținerea diferitelor produse/ lucrări vor fi procurate de
către Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu”.

230
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

 Costurile pentru materialele publicitare şi pachetele surpriză vor fi suportate de către cadre
didactice, elevi voluntari şi părinţii acestora.
Activități propuse:
„Dă-mi mâna, prietene!”
„Ce miros au meseriile?”
„În jurul bradului”
„Mărțișoare, mărțișoare...”
„Natura ne zâmbește!”
„Am reușit!” - întâlnire de evaluare a activităților, impresii, opinii

Şi toate acestea pentru că,


„Dragostea constă în dorința de a da ceea ce este al tău altuia și de a simți fericirea acestuia ca și
cum ar fi a ta.” Emanuel Swedenborg
Iar,
„Plăcerea oamenilor cu adevărat mari e să facă-i facă pe ceilalţi fericiţi.” Blaise Pascal

231
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PARTENERIATELE EDUCAŢIONALE

BOITAN RODICA
GRADINITA CU PROGRAM NORMAL DULGHERU
Parteneriatele implementează un sistem de educaţie timpurie, un proces complex şi îndelungat care
cere o colaborare strânsă şi continuă şi o comunicare între Ministerul Educaţiei Naţionale şi alte instituţii
(incluzând familia, care este o instituţie) în vederea asigurării coordonării tuturor măsurilor privind
drepturile, protecţia şi dezvoltarea viitoare a copilului.
În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi: transmiterea unor informaţii
despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om-mediu, educarea unor comportamente şi
conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor
atitudini de investigare, cercetare etc .
O resursă şi un sprijin permanent în educarea şi dezvoltarea copiilor o constituie implicarea
familiei, părinţilor ca parteneri în educaţie. Părinţii sunt încurajaţi să ia parte la planificarea şi derularea
programelor educative pentru copiii de vârste mici, ceea ce implică o responsabilizare şi o eficienţă
sporită.In zonele rurale natura ocupaţiilor, în special cele legate de agricultură, oferă, aparent, mai mult
timp părinţilor pentru supravegherea copilului în familie. De asemenea, modelul familiei lărgite (părinţi,
copii şi bunici), care este conservat îndeosebi în zonele rurale, este în favoarea educării copilului în
familie în această perioadă a vârstelor mici.
Parteneriatele încheiate cu familia, în special cele încheiate în cadrul unităţilor educaţionale în care
activăm ca şi cadre didactice, vizează dezvoltarea şi implementarea unor programe de formare pentru
părinţi.Formarea trebuie să garanteze faptul că părinţii vor deveni mai sensibili la problemele sociale şi
psihologice, precum şi la probleme de orice gen atunci când îşi cresc copiii,acestia au posibilitatea să-şi
cunoască mai bine copiii, modul lor de manifestare în viaţa de grup, pot înţelege mai bine rolul lor
educativ.
Rezultate aşteptate: consolidarea abilităţilor de comunicare părinte – cadru didactic, îmbunătăţirea
situaţiei şcolare a copiilor. Prin acest tip de parteneriate se stabilesc relaţii mai apropiate şi mai deschise
între educatoare şi părinţi, iar părinţii, cunoscându-se mai bine între ei, pot colabora mai uşor în luarea
unor decizii importante pentru grădiniţă.
Acest gen de parteneriate vizează stimularea mentală, antrenarea fizică şi dezvoltarea amplă a
abilităţilor copiilor prin diferite activităţi, cum ar fi: muzica, abilitatea manuală; formarea unor deprinderi
de colaborare; desfăşurarea unor activităţi didactice cu teme istorice şi creştine etc.
Grădiniţa ocupă un loc central în comunitate. Rolul este de a crea viitori cetăţeni iar acest lucru nu
este suficient a se învăţa doar în cadrul activităţilor de educaţie pentru societate, de aceea este nevoie de
participarea la activităţi extracurriculare, la viaţa comunităţii. Astfel, procesul educaţional început în
grădiniţă se extinde şi asupra comunităţii. Copilul are posibilitatea să recunoască problemele acesteia, să
fie mult mai atent la ce se petrece în jurul lui, să caute să rezolve probleme, să-şi dezvolte spiritul de
iniţiativă.
Proiectele de parteneriat educaţional cu Comunitatea Locală - Primărie, Poliţie – au ca argument
educaţia preşcolarilor pentru cetăţenie democratică în vederea formării unor cetăţeni activi si responsabili.
Încheierea unui parteneriat între grădiniţă şi comunitate înseamnă participarea activă a copilului în
mediul comunităţii. Beneficiile participării preşcolarilor la viaţa comunităţii se reflectă în dezvoltarea
capacităţii de cooperare cu autorităţile locale (ex. Poliţia) în rezolvarea unor probleme.
Grădiniţa ocupă un loc central în comunitate. Copilul are posibilitatea să recunoască problemele
acesteia, să fie mult mai atent la ce se petrece în jurul lui, să caute să rezolve probleme, să-şi dezvolte
spiritul de iniţiativă.
Pentru incheierea acestor parteneriate managementul grădiniţei trebuie sa isi asume responsabilitati
specifice cu referire la: cunoasterea si atragerea organizatiilor nonguvernamentale care pot devenii
parteneri reali; stabilirea cadrului si a modalitatilor de lucru; pregatirea resurselor umane ale grădiniţei
pentru a actiona in acest domeniu.

Bibliografie:
1. Noul Curriculum pentru învăţământul preprimar/2008

232
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

2. Culea , Laurenţia. - Curriculum pentru educarea timpurie – o provocare ? , Editura Diana,


2009
3. Gutium I, Mămăligă M, Mumjiev G - Parteneriatul pas cu pas , Editura Fundaţia
Internaţională pentru sisteme Electorale, Chişinău, 2000
4. www.scoalaparintilor.ro – Educaţia timpurie

233
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. înv.primar Liliana-Cornelia BOIȚIU


Școala Gimnazială nr.21 ,, Vicențiu Babeș’’ Timișoara
Orice instituție de învățământ trebuie să își propună direcții de dezvoltare, ținte strategice realiste și
bine definite, în concordanță cu misiunea școlii, atât pentru a oferi beneficiarilor săi o educaţie de calitate,
orientată spre performanţă și incluziune, cât și pentru îmbunătățirea imaginii ei.
În calitate de director adjunct al Școlii Gimnaziale nr.21 ,, Vicențiu Babeș’’ Timișoara mi-am
propus în Planul de dezvoltare instituțională pentru anii 2016-2020, următoarele ținte strategice:
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 1 - Un management eficient care să ridice prestigiul şcolii și să
promoveze imaginea ei
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 2 - Crearea unei colaborări între toate resursele umane ale şcolii:
profesori, elevi, părinţi
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 3 -Dezvoltarea curriculumului
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 4 -Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu alte şcoli,
grădiniţe, instituţii culturale, religioase şi societăţi comerciale
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 5 - Dezvoltarea bazei didactico-materiale a şcolii
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 6 -Dezvoltare a unui învăţământ incluziv (de asigurare a
egalităţii de şanse în educaţie şi de sprijinire a elevilor din grupuri sociale defavorizate, respectiv a
celor cu cerinţe educaţionale speciale)
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 7 - Dezvoltarea unui învăţământ de performanţă
Nu am ales întâmplător promovarea imaginii școlii ca Ținta strategică nr.1. Eu consider că o școală
are nevoie în primul rând de o imagine bună.
Ce înseamnă imagine bună? Cadre didactice titulare și specializate, bază materială corespunzătoare,
rezultate bune cu elevii la concursuri, participare la activități, relații bune cu comunitatea.
Un învăţământ modern, eficient, formativ-performant, se bazează pe cadre didactice bine pregătite
profesional. Acestea trebuie să își facă cunoscută activitatea pe care o desfășoară în școală și în afara ei.
Implicând copiii în activități comune cu diverse instituții socio-culturale, crește prestigiul școlii, cu efecte
pozitive în ceea ce privește creșterea numărului de elevi înscriși și menținerea celor înmatriculați.
Pentru promovarea imaginii școlii avem pagina de facebook ,, Școala Gimnazială nr.21 ,, Vicențiu
Babeș’’ Official. Ori de câte ori are loc un eveniment la care participă elevii școlii postez albume și
prezint pe scurt evenimentul. Impactul este unul pozitiv. Elevii apreciază și fac diverse comentarii.
Părinții care doresc să își înscrie elevii la școala noastră găsesc pe pagina școlii informațiile necesare.
Școala noastră este renumită în oraș datorită dotării ei cu o sală mare de sport care în acest an școlar
2017-2018 a fost complet renovată. Elevii școlii se bucură de condiții foarte bune pentru a-și desfășura
orele de educație fizică. Tot în această sală s-a desfășurat campionatului de baschet, etapă zonală și
județeană, la nivel de gimnaziu. În afara programului școlar, elevii școlii participă gratuit la cursuri de
handbal, fiind pregătiți de doamna profesoară Alina Cioriciu. Cei mai buni elevi care au participat la
antrenamente au primit pachete de Crăciun de la directorul Liceului Sportiv ,, Banatul’’ din Timișoara.
Prin inițierea de activități sportive am reușit să atragem atenția asupra potențialului elevilor noștri.
Prin participarea elevilor școlii noastre împreună cu profesorii la proiecte, conferințe, concursuri
școlare, parteneriate cu diverse instituții de cultură și artă, religie, sportive imaginea școlii s-a îmbunătățit
vizibil.
Școala noastră este cunoscută la nivel național, prin statulul ei de Eco-Școală. Elevii noștri se
implică în activități și proiecte ecologice.
Toate aceste aspecte prezentate contribuie la crearea unei imagini bune a școlii.

234
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)
TEHNICI DE DESIGN SI IMPLEMENTARE
A CAMPANIILOR DE RELATII PUBLICE PRIVIND PROMOVARE
IMAGINII UNITATII SCOLARE
BOJAN ELENA CLAUDIA
1.Campania de comunicare-caracteristici
Interactiunea organizatiilor cu publicurile lor ofera cadrul desfasurarii unor eforturi specifice, de
tipul campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii. Stu- diul campaniilor reprezinta
cercetarea continua a factorilor care confera unei organizatii viabilitate si credibilitate in mediul socio -
economic si politic global. In acest referat voi analiza planificarea, implementarea si evaluarea
campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii.
In ciuda formelor diferite de manifestare, pe care le voi prezenta, o campanie de comu- nicare
prezinta urmatoarele caracteristici :
● este o sursa colectiva, organizata, orientata spre un scop;
● poate urmari mai multe obiective ( influentarea atitudinilor, a opiniilor sau comporta- mentelor);
● are un caracter public, in sensul ca se desfasoara prin mass-media;
● foloseste mai multe canale de comunicare;
● se adreseaza unor categorii de public bine delimitate ;
● reprezinta o forma de activitate institutionala.
Deci, trebuie sa fie legitima in achii opiniei publice, sa se conformeze in general, nor- melor
acceptate.
Cazuri tipice de campanii, in afara publicitatii comerciale, sunt reprezentate de cam- paniile
electorale ale partidelor sau ale personalitatilor politice, campaniile din domeniul sanatatii, de colectare de
fonduri in scopuri caritabile, campanii pentru ajutorarea popula- tiei afectate de dezastre naturale,etc.
Un model general al unei campanii este cel realizat de Nowak si Warneyd, caz in care au putut fi
identificate urmatoarele elemente:
◄ Efectul scontat – care implica delimitarea clara a obiectivului campaniei:
◄ Mesaje concurente – campania pentru a avea un impact nu trebuie bruiata de mesaje concurente;
◄ Tema – campania este organizata in jurul temei, iar in cadrul acesteia se opteaza pentru
accentuarea unui aspect, a unei caracteristici;
◄ Publicul – tinta – este format din persoanele de la care se doreste obtinerea unui raspuns in urma
campaniei. Grupurile care sunt cel mai greu de atins, sunt cele care nu simt nevoia unui anumit mesaj si
care nu se expun la canalele de comunicare;
◄ Canalul – pot exista mai multe canale pentru diferite mesaje si pentru diferite cate gorii de
public – tinta;
◄ Mesajul – este transmis in modalitati diferite, in functie de publicul caruia i se adreseaza.
Etapele sunt : sensibilizarea, convingerea / influentarea publicului, asigurarea celor care au aderat la
campanie, ca au luat decizii juste;
◄ Efectul obtinut in mod real – poate fi cognitive ( creste nivelul de informare ) , afectiv (
stimuleaza afectele, sentimentele ) si comportamental.
2.Tipuri de campanii de relatii publice
Campaniile sunt eforturi coordonate, ample si orientate spre atingerea unui anumit
obiectiv sau a unui set de obiective corelate, care vor permite organizatiei sa atinga , in viitor un
scop pe termen lung. Sunt construite si elaborate pentru a aborda o tema, pentru a rezolva o problema sau
pentru a corecta sau imbunatatii o situatie. Ele ating aceste sco- puri schimband o lege sau o opinie,
intarind un comportament, o lege sau o opinie dezira- bile, dar contestate de ceilalti.
Exista diferite campanii de relatii publice. Cele descries de Patrick Jackson sunt :
◄ Campania de constientizare pentru public, prin care ii anuntam pe oameni despre ceva, pur si
simplu anuntare;
◄Campania de informare este diferita de cea de constientizare, se ofera informatie in timp ce se
anunta;
◄ Campania de educare publica se refera la faptul ca publicul si-a asimilat materi- alul
campaniei intr-un grad suficient de mare , incat sa se simta destul de confortabil emo tional si atitudinal
pentru a-l aplica in comportamentul zilnic;
◄ Campania de reintalnire a atitudinilor si comportamentelor acelora care sunt de acord cu
pozitia organizatiei – se readuc aminte valorile comune;

235
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

◄ Campania de schimbare a atitudinilor celor care nu sunt de acord cu pozitia noastra – acest
lucru cere crearea disonantei cognitive;
◄ Campaniile de modificare a comportamentului. De exemplu, campanile de con vingere a
oamenilor de necesitatea purtarii centurilor de siguranta sau ca a conduce in stare de ebrietate nu este in
interesul lor, nici al societatii sunt la ani-lumina de campanile de informare si constientizare.
3. Caracteristicile campaniilor de succes.
In literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de success privind
promovarea imaginii scolii :
◄ identificarea nevoilor, a intereselor , a obiectivelor si posibilitatilor publicurilor prioritare;
◄ planificarea si executarea campaniei intr-un mod sistematic;
◄ monitorizarea si evaluarea continua pentru a vedea ce functioneaza si unde tre- buie facute
eforturi suplimentare;
◄ luarea in considerare a rolurilor complementare ale comunicarii interpersonale cu mass-media;
◄ selectia unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.
O campanie de success trebuie sa aiba o latura educativa . Intotdeauna aceasta trebuie sa lumineze
publicurile ei, oferindu-le o perspectiva diferita despre ceva ce stiau deja sau credeau ca stiu.
Un al doilea element este asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale, care pot continua la
eficacitatea campaniei. Astfel, daca se doreste ca femeile din tarile din lumea a treia sa-si vaccineze
copii, campanile pot atinge rezultatul dorit daca doctorii si serul sunt deja disponibile inm sat.
Un al treilea element este constrangerea. In unele situatii trebuie sa existe ceva mai mult decat
stimulente materiale. Multe campanii pentru purtarea centurii de siguranta in automobile au trecut de la
faza de educare si de oferire de suporturi materiale, la institu irea de legi pentru acordarea de amenzi
pentru nesupunere.
Al patrulea element este sustinerea , care se refera la reluarea mesajului.Este nevoie de reluarea
mesajului, nu numai pentru ca oamenii uita, dar pentru ca apar si membrii noi in publicul –
tinta.Sustinerea ajuta la intensificarea puterii mesajului,pentru ca extinde aria de acoperire a mesajului,
care este supus si de oameni din afara unitatii scolare.
Evaluarea este al cincilea element semnificativ al unei campanii de publicitate. Se identifica ce fel
de schimbare de comportament dezirabila s-a produs, cand s-a produs si pentru ce publicuri.
4. Planificarea,implementarea si evaluarea unei campanii de relatii publice privind
promovarea imaginii scolii.
1.Stabilirea obiectivelor, a orarelor si a bugetelor.
Tinand cont de scopul si de obiectivele organizatiei,trebuie stabilite obiectivele programului de
relatii publice privind promovarea imaginii scolii. O definire clara a obiectivelor face posibila evaluarea
succesului campaniei, pentru ca poti masura cat de mult te-ai apropiat de indeplinirea lor sau cu cat ti-ai
deposit asteptarile.
Asteptarile de timp sau orarele pentru atungerea rezultatelor nu trebuie stabilite decat cu
aproximatie,dar temenele – limita trebuie sa fie realiste, in functie de obiectivele alese.
Daca stii exact cat de mare este bugetul, poti sa identifici mult mai eficient ce solutii creative vei
folosi, ce tip de media poti sa folosesti si cat de des.
2. Elaborarea strategiei creative: alegerea temei si a unor mijloace de comunicare.
◄Tema
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde in mare masura de
creativitatea temei. Trebuie sa se raspunda la intrebarea “ Care este cea mai potrivita modalitate pentru a
atrage atentia publicului ? “ . Prin creativitate,adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare
originala pentru fiecare public, se obtin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborata intr-o sedinta
de brainstorming, pentru ca este important sa se aiba in vedere toate ideile, fara prejudecati si sa nu fie
infranata imaginatia.
◄Stabilirea publicului-tinta.
Inainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii scolii trebuie sa ai o descriere clara a
publicurilor, inainte sa se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demogra fice ( date statistice : varsta, sexul,
educatia, venitul si mediul de provenienta ) si psiho grafice (informatii calitative, referitoare la stilul de
viata, ceea ce le place si ceea ce nu le place ) iti poti face o strategie despre tacticile pe care trebuie sa le

236
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

folosesti ,pentru ca strategia sa aiba succes. Pentru stabilirea si cercetarea publicurilor-tinta se folosesc,in
general, sondajele de opinie pe baza de chestionar.
◄Alegerea mijloacelor de comunicare in masa
Acest lucru depinde atat de publicul-tinta,cat si de mesajul pe care vrei sa-l transmiti si bineinteles
acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispozitie. In consecinta, trebuie luate in considerare trei
intrebari in selectarea unorn media potrivite pentru un anumit mesaj ;
1. Ce audienta vrei sa atingi si care este cota de credibilitate data de acea audienta fiecarui mijloc de
comunicare ?
2. Cand trebuie sa atingi acea audienta si pana la ce data trebuie sa primeasca un mesaj pentru a
raspunde la el ?
3. Cat trebuie sa cheltuiesti si cat iti permiti sa cheltuiesti ?.
Dupa ce s-a raspuns la aceste intrebari ,trebuie avute in vedere alte patru intrebari :
1. Care media ating cel mai mare segment al publicului ?
2. Care are cea mai mare credibilitate si care este costul ?
3. Pe ce media te poti sa te bazezi ca vor livra mesajul in limitele de timp necesare pentru ca
mesajul sa fie eficient ?
4. Ar trebui folosit un singur canal mediatic ? . Daca este dezirabil un mixaj de media, ce media ar
trebui folosite pentru a se completa unele pe altele ?.

Media principale Avantaje Dezavantaje

TELEVIZIUNEA
- combina caracteristicile legate - mesaj efemer;
de vaz, auz si miscare; - spatiile disponibile mai
- credibilitate pentru ca mesajul greu de gasit;
este transmis imediat; - costuri mari;
- mesaj cu mare impact; - reproducere proasta a
- audiente immense; culorilor;
- identificare buna cu produsul; - mesaj limitat de
- popularitate. segmente de timp
restrictionate;
REVISTELE
- selectivitate in ceea ce priveste - nu pot domina intr-o
audienta; piata locala;
- atingerea unor publicuri mai - publicurile unui anumit
instarite; tip de reviste sunt aceleasi;
- ofera prestigiu celui care face - mesajul este transmis
publicitatea; imediat;
- mai multi cititori pentru un - costurile de productie
exemplar; sunt crescute;
- reproducere buna a culorilor.

ZIARELE
- selectivitatea pietelor - costuri mari pentru
geografice; acoperire nationala;
- usurinta in schimbarea textului - viata scurta a mesajului;
reclamelor; - tiraj irosit;
- atinge toate grupurile de - costuri diferite intre
venituri; reclamele locale si cele
- cost relativ scazut; nationale;
- potrivite pentru publicitatea - uneori,reproducerea
distribuitorilor si a producatorilor; culorilor este proasta.

237
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

RADIOUL
- selectivitatea pietelor - mesaj limitat de
geografice; csegemente de timp
- saturare buna a pietelor locale; restrictionate;
- cost relative scazut; - mesaj efemer;
- usurinta in schimbarea textului - fara abordare vizuala;
reclamelor.

INTERNETUL
- combina caracteristicile legate - mesaj cu impact limitat;
de vaz,auz si miscare; - mesaj limitat de
- selectivitatea pitelor geografice; segmente de timp si spatiu
- potrivit pentru publicitatea restrictionate;
distribuitorilor si producatorilor; - audienta selecta;
- cost relativ scazut; - slaba audienta;
- usurinta in schimbarea
mesajului transmis;
ofera prestigiu celui care face
publicitate;

James E. Grunig considera ca numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expusi la media. Cu
cat oamenii sunt mai active professional, cu atat au mai putin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge
mesajul la publicul-tinta, trebuie folosite publicatii specia- lizate pentru ca aici sunt cautate informatii in
mod activ despre evolutia unui subiect.
◄Alegerea mesajului: publicitate sau informare publica
Newson considera ca principala distinctie dintre publicitate si informare publica este de ordin
economic. Publicitatea are propriul ei spatiu sit imp in media scrisa sau electronica. Deci publicitatea are
un timp sau spatiu pentru ca se plateste. O exceptie apare atunci cand media ofera timp si spatiu in zona
lor de publicitate organizatiilor nonprofit , pentru anunturi de interes general. Trei tipuri de publicitate
sunt folosite in practica de promovare a imaginii : promo, anunturile de interes public si publicitate cu
conotatie tematica.
Informarea publica reprezentata de relatarile despre un individ,serviciu si produs care apar in
timpul sau spatiu rezervat pentru ‘continutul editorial” – stiri,relatari, editori- ale - sau pentru “programe
in audiovizual”. Desi o mare parte din datele de informare pu blica pe care practicienii de relatii publice
le ofera presei sunt prezentate sub forma de bu letine de informare sau comunicate de presa,multe alte
instrumente de informare publica sunt folosite pentru a atinge scopurile. Acestea incud
publicatii,filme,pagini de Web, etc.
O alta distinctie importanta se refera la faptul ca publicitatea este un tip de comuni care controlata
,pe cand informarea publica este necontrolata. Astfel,un avantaj semnifica tiv al folosirii publicitatii
platite este ca exista control total asupra mesajului,asupra con- textului in care apare (marime, forma si
culoare ) si asupra acelor media in care apare. Iar cel care face publicitatea va sti aproximativ cand
audienta va primi mesajul si cat de des va fi expusa la el. In ceea ce priveste informarea publica, mesajul
este controlat intr-o oarecare masura, dar momentul in care va fi difuzat nu este.
De aceea succesul in plasarea materialelor de informare publica este dezvoltarea nevoilor presei.
Informatia publica este clasificata din punct de vedere al valorii informa tive,astfel un material de
promovarea imaginii scolii ar trebui sa indeplineasca urmatoa rele criterii ,enumerate sub forma unor
intrebari :
● Este important pentru audienta acelei institutii ?
● Este proaspat ? Trebuie sa fie o stire de ultima ora, nu ceva despre care redactorul stia de ceva
timp.
● Este corect,adevarat si complet ?
Folosirea creativa si complementara a celor doua modalitati de transmitere a mesaju lui tine de
maiestria practicianului de relatii publice. Publicitatea este o forma de comuni- care precisa si planificata
care se desfasoara odata cu celelalte activitati planificate, iar informarea publica este o forma de

238
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

comunicare, care poate avea un impact mare, dar care nu putem fi siguri, daca nu folosim media
controlate.
4. Implimentarea campaniei de relatii publice.
Implimentarea proiectului implica adaptarea si aplicarea tacticilor in functie de
strategii, tinand cont de orar si buget, mentionand oamenii informati si rezolvand problemele in
mod pozitiv.
5. Evaluarea campaniei de relatii publice.
Trebuie sa apara doua forme de evaluare intr-o campanie :monitorizare si evaluare
finala. Pentru a face o evaluare finala de succes trebuie sa se pastreze analizele la un nivel
profesionist,sa se foloseasca critica constructiva; nu este permisa “ vanatoarea de vrajitoare “.
Trebuie analizate rezultatele finale ale campaniei ,si anume : impactul asupra
publicurilor,efectul asupra obiectivelor si asupra misiunii organizatiei, efectul asupra atitudinilor
publicului fata de organizatie si asupra perceptiei lor despre organizatie, efectul asupra statutului financiar
al organizatiei, asupra atitudinii etice si asupra responsabilitatii sociale.
Schita de campanie de relatii publice privind promovarea imaginii scolii
◄Defineste problema. Stabileste obiectivel;e campaniei intr-un cadru organizational;
◄ Evalueaza impactul problemei asupra publicurilor si asupra organizatiei si defineste clar
elementele acelei probleme;
◄ Dezvolta o strategie organizationala in consonanta cu misiunea organizatiei;
◄Determina o strategie de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse;
◄Planifica actiuni,teme si apeluri catre publicuri.Pentru a elabora o strategie functionala si
planificata, unde va fi pus accentual : pe reclame,pe informare publica si/sau promovare;
◄Dezvolta un plan de responsabilitati organizationale, cu bugete si orare;
◄Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasa si cum vei monitoriza fiecare
aspect;
◄Evalueaza rezultatele campanie de promovare a imaginii unitatii scolare.

Bibliografie selectiva
1. Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000
2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996
3. Rus,Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice,Iasi, Editura
Institutului European,2002
4. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura
Comunicare.ro,2004
5. Remus ,Pricopie, Relatii publice,Curs support

239
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii şcolii

Profesor Bojan Veronica


Şcoala Gimnazială Nr. 1 Videle
Jud. Teleorman
Şcoala îşi propune să asigure pentru fiecare elev condiţiile pentru o dezvoltare completă şi utilă în
parteneriatul şcoală - comunitate promovând toleranţa şi înţelegerea între copiii de origine diferită.
Şcoala urmăreşte dezvoltarea capacităţii de adaptare şi orientare într-o societate aflată într-un proces
continuu şi rapid de schimbare.
Școala își propune pentru fiecare an școlar:
– să facă cunoscute în profunzime curriculum-ul şcolar şi ofertele curriculare şi extracurriculare de
la nivelul fiecărei clase;
– să încurajeze munca în echipă la toate nivelurile unităţii şcolare;
– să promoveze profesionalizarea şi perfecţionarea continuă a personalului didactic;
– să promoveze un climat educaţional bazat pe respect, încredere şi înţelegere;
– să cultive participarea părinţilor şi comunităţii la viaţa şcolii, dar şi deschiderea serviciilor şcolii
către comunitate;
– să promoveze utilizarea eficientă a resurselor şcolii.
Școala dispune de personal didactic, personal didactic auxiliar şi nedidactic care dezvoltă
sentimente de apartenenţă faţă de unitate şcolară, manifestă respect faţă de beneficiarii educaţiei şi faţă de
resursele şcolii şi cooperează cu toţi factorii interesaţi de la nivelul şcolii şi comunităţii.
Școala cultivă un mediu fizic şi psihosocial caracterizat prin respectul faţă de vizitatori (prezenţa
indicatoarelor pentru orientarea către diferite spaţii din şcoală: cancelarie, săli de clasă, panouri de afişaj
accesibile tuturor), are spaţii şcolare încălzite şi luminate corespunzător, dotate cu echipamente şi
materiale care sprijină învăţarea şi cu mobilier de mărime adecvată, potrivit pentru activităţi individuale
şi de grup, iar accesibilitatea tuturor spaţiilor educaţionale şi resurselor şcolii pentru toţi elevii şi
profesorii (bibliotecă, laboratoare, cabinete etc.) conduc la percepţia pozitivă a profesorilor şi elevilor
asupra mediului şcolar.
Școala dispune de săli de clasă moderne, dotate cu mobilier nou, două cabinete de informatică
dotate cu calculatoare, o sală de sport, o bibliotecă ce are un fond de carte impresionant, materiale
didactice diverse, grupuri sanitare în interiorul instituţiei. În prezent şcoala este dotată cu centrale termice
proprii şi a fost utilată modern, pentru ca mediul educaţional în care îşi desfăşoară activitatea elevii şi
cadrele didactice din această şcoală să fie cât mai propice pentru un învăţământ de calitate, să fie cât mai
atrăgător pentru elevi şi părinţi, cât şi pentru cadrele didactice.
Elevul găseaşte în școală un al doilea cămin, care îi oferă nu numai cunoștințele necesare trecerii
într-o treaptă superioară a învățământului, ci și un cadru propice dezvoltării personalității lui ca viitor
cetățean, capabil să facă față cerințelor contemporane;
Implicarea resursei umane şi climatul organizaţional pozitiv, manifestat prin înţelegere, încredere,
colaborarea bazată pe muncă şi responsabilitate, valorizarea cunoștinţelor, experienţei şi initiaţivei,
mobilizează, impulsionează, stimulează disponibilităţile creative şi conducerea participativă, şi conduce la
calitatea implementării ofertei educaţionale a şcolii.
Prin oferta educațională Școala promovează imaginea școlii la nivelul comunității locale, în rândul
elevilor și a părinților. Pentru ca oferta să fie viabilă se depun eforturi în asigurarea unor spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice și de educație ale fiecărui copil, atât în școală,
cât si în curtea acesteia (resurse umane, resurse logistice, locuri de joacă, resurse educaționale),
Oferta educațională este definită în funcție de opțiunile elevilor și ale părinților, de resursele umane
(pregătirea personalului) şi de resursele materiale și financiare.
Şcoala trebuie să practice un învățământ care încurajează competența în scopul formării unui
absolvent responsabil, autonom, capabil să decidă asupra carierei, prin dobândirea unei culturi generale
orientată spre toate domeniile : informatica, matematica și știinte ale naturii, limbă și comunicare, limbi
moderne de circulație internațională.
Cunoașterea în comunitate a ofertei educaționale a şcolii se face prin informarea
publicului/comunității cu privire la activitatea școlii, precum şi informarea părinților cu privire la

240
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

specificul şcolii și la opțiunile de studiu (oferta educațională). Strategia de promovare a ofertei


educaționale implică și vizitarea de către cadrele didactice a familiilor cu copii, popularizând astfel
activitatea școlii.
Activitatea extracurriculară reprezintă spațiul aplicativ care permite transferul și aplicarea
cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite în sistemul de învățământ. Prin formele sale specifice,
activitatea extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea tinerei generații în actul
decizional în contextul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilităților sociale, realizându-
se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală. Conținutul plăcut,
interesant și atractiv al diverselor tipuri și forme de activități desfășurate în școală, precum și ambianța
oferită, determină participarea tot mai numeroasă a copiilor dornici să-și manifeste aptitudiniile și
imaginația creatoare în diferite domenii de activitate și să-și pună în practică propriile lor inițiative și
proiecte sub îndrumarea profesorilor.
Se urmăreşte creșterea prestigiului școlii prin colaborarea cu parteneri direct interesați: Primăria,
Consiliul Județean, Biserica, Poliția etc. pentru crearea unui mediu favorabil educaţiei, bazat pe valori
morale, antreprenoriale, tehnologice, informaţionale, religioase, ecologice, astfel încât fiecare elev,
indiferent de etnie, de religie și de statutul social, să beneficieze de şansa de a fie educat ca un bun
cetăţean european, creativ dar şi critic şi autocritic, capabil să se integreze în orice ţară europeană.
Dezvoltarea organizaţională este o prioritate a echipei manageriale, iar accesarea de resurse
financiare pentru realizarea lor este un obiectiv prioritar. La fel se poate spune despre diversificarea
ofertei curriculare şi extracurriculare din perspectiva îmbunătăţirii continue a calităţii actului educaţional.
Oferta educaţională a şcolii reprezintă ”pachetul” de resurse şi servicii pe care şcoala le pune la
dispoziţia beneficiarilor educaţiei (elevi, părinţi, membrii ai comunităţii) în vederea realizării scopurilor şi
obiectivelor propuse. Dintre aceste obiective se disting urmatoarele:
- Creşterea calităţii actului educaţional prin promovarea principiilor şcolii active;
- Dezvoltarea personală a elevilor prin activităţile şcolare şi extraşcolare;
- Asigurarea egalităţii de şanse privind promovarea elevilor pe treptele superioare de învăţământ,
eliminarea mediocrităţii şi a eşecului şcolar;
- Diversificarea ofertei educaţionale a şcolii;
- Realizarea unor proiecte pentru reabilitarea, dotarea şi modernizarea şcolii;
- Crearea în şcoală a unui climat de siguranţă fizică şi psihică;
- Formarea unei imagini pozitive şi creşterea prestigiului şcolii în rândul părinţilor şi a întregii
comunităţi prin crearea propriei culturi organizaţionale;
- Crearea în şcoală a unui climat de siguranţă fizică şi psihică;
- Cooptarea elevilor în oferta de petrecere a timpului liber şi a activităţii extraşcolare.
Misiunea şcolii este de a oferi educaţie de calitate, instruire performantă şi creativă, integrare prin
respectarea egalităţii de şanse, promovare a tradiţiei, a legăturii cu comunitatea locală şi a dimensiunii
europene.

241
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. înv. primar Bolbos Iulia-Maria


Școala Gimnazială „Petru Rareș” Ciceu-Mihăiești
Consider că este foarte importantǎ promovarea imaginii școlii, nu numai pentru a atrage alți elevi
către școală, ci și pentru a-i păstra sau a face cunoscută activitatea desfășurată de personalul didactic.
Sunt cadru didactic într-o școală cu elevi majoritari de etnie rromă, din mediul rural. De foarte
multe ori atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucrăm cu astfel
de elevi. Nu de puține ori eram etichetați de către persoanele din comunitate ca fiind „mai puțin pregătiți”
sau „plafonați”, fără să se cunoască cu adevărat activitatea noastră.
Am reușit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate și
prin stabilirea unor legături sǎ ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii. Prin participarea responsabilă a tuturor
persoanelor implicate și a instituțiilor publice locale și județene să ajungem la rezolvarea problemelor
comune ale societăţii civile. Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care
să răspundă socializării copiilor (concursuri – Concursul Comper, participarea la Gazeta Matematică,
participare la concursul international TIMTIM-TIMY, Concursul de biciclete, desfășurat în comuna
vecină, Concursul de cross, desfășurat la Bistrița, reuniuni – Participarea la parada costumelor populare
de la Năsăud, întâlniri cu agenţii de poliție – În cadrul activităților de educație rutieră desfășurate în
școală) am reuşit sǎ atragem atenția asupra potențialului elevilor noștri.
Chiar și crearea paginii de Facebook a școlii a reprezentat un mod de a promova instituția, cu tot
ceea ce înseamnă ea, atât activitatea cadrelor didactice prin prezentarea unor experiențe de învățare
inedite propuse, cât și activitatea elevilor prin participarea lor la diferite concursuri. Prin prezentarea
diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar
atitudinea unora s-a schimbat.
Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la conferințe, simpozioane,
parteneriate poate reprezenta un mod de a promova instituția de învățământ. Prin modul în care se fac
cunoscuți stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă. Școala noastră are
numeroase parteneriate desfășurate atât cu instituțiile din comună precum biserica, poliția, biblioteca,
muzeul, cât și cu alte instituții de învățământ din județ, cum ar fi Grădinița „1 Iunie”din Beclean. De
asemenea, cadrele didactice participă în fiecare an la diferite cursuri de formare, conferințe pe teme
educaționale și simpozioane cu prezentări pe diferite teme. Doamna educatoare a participat și la
„Atelierele Șotron”, realizând activități pe parcursul a două săptămâni din vacanța de vară în cadrul
grădiniței estivale. Activitățile demne de apreciat din cadrul cercurilor pedagogice desfășurate în școala
noastră au îmbunătățit imaginea școlii și în rândul colegilor dascăli. Strategia de îmbunătățirea a
bibliotecii școlii a avut un mare succes în rândul elevilor. Faptul că biblioteca școlii a fost reamenajată și
a devenit funcțională a adus un beneficiu important școlii.
Consider că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
modalitate de a o promova, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.

242
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii

Prof. Boldea Camelia – Roxana


Școala Gimnazială Sîntămăria Orlea
Județ Hunedoara
Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care şcoala le poate desfăşura
pentru a atrage grupurile ţintă prin educaţia oferită. Consider că e necesar ca școala să cunoască bine
interesele elevilor, părinţilor şi ale comunităţii locale. Imaginea şcolii ca instituţie este importantă. Ea se
completează cu rezultate cuantificabile(număr de elevi participanţi la concursuri şcolare,premii obţinute
la olimpiadele şcolare, performanţe sportive) şi cu elemente ale culturii organizaţionale ce ţin de mituri,
eroi, simboluri, modele comportamentale, ceremonii.
Oferta educațională trebuie să țină cont de caracteristicile beneficiarilor din instituția de învățământ,
să fie cât mai bogată pentru a oferi elevilor cât mai multe posibilităţi de alegere şi să includă activităţi sau
discipline din cadrul curriculumului la decizia şcolii, activităţi extracurriculare şi activităţi extraşcolare.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de realizare al activităţii,
cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a
elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru
oferta educaţională. Atrăgându-l pe copil spre creație, îi dăm șansa să transmită sentimente, stări
sufletești, îi stimulăm nevoia de activitate, îi sporim încrederea în forțele proprii de a se exprima în artele
plastice, muzică, literatură și dans.
Prin activităţi extracurriculare specifice: concursurile, scenetele, proiectele cu parteneri locali
(şcoli din acelaşi judeţ sau din judeţe diferite), se dezvoltă, în primul rând, capacitatea elevilor de a
înţelege şi de a-şi exprima sentimentele, de a lucra în echipă, de a răspunde în mod pozitiv şi sensibil unei
situaţii noi. Desfăşurarea de serbări şcolare, dezbateri, şedinţe individuale şi colective, mese rotunde ,
activităţi demonstrative, festivităţi de deschidere sau de încheiere a anului şcolar, excursii oferă imaginea
clară a unei instituţii care a stabilit strategii bazate pe creşterea calităţii actului instructiv educativ.
Promovarea imaginii şcolii se constituie ca un obiectiv prioritar şi se materializează prin diferite
acţiuni: înfiinţarea site-ului şcolii, festivităţi la care sunt invitaţi membri ai comunităţii locale, parteneriate
cu alte şcoli sau instituţii publice, publicarea unor articole în reviste de specialitate, participarea la
simpozioane, proiecte educaţionale.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în
comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale
este o necesitate a activităţii didactice.
Extinderea preocupărilor pentru educaţie şi mai ales elaborarea, coordonarea şi desfăşurarea unor
proiecte educative extracurriculare ne atrag atenţia nu atât asupra importanţei construirii acestora, cât mai
ales asupra implicaţiilor pe care le are asupra construirii.
Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive este datoria fiecărui cadru didactic
conștient și responsabil. Ca orice activitate din domeniul educțional și promovarea imaginii școlii trebuie
să fie bine gândită, organizată și aplicată după un plan întocmit de conducerea școlii și cadrele acestuia.
Acest plan poate urmări mai multe domenii, începând cu comunitatea locală până la proiecte și
parteneriate naționale și chiar internaționale.
Într-o societate aflată într-o continuă schimbare ce operează modificări de formă și fond în
profunzimea subsistemelor sale, învățământul românesc se confruntă cu provocări ce pot fi depășite doar
dacă cei implicați în procesul instructiv-educativ vor înțelege că este nevoie de o nouă abordare a actului
educațional. În cadrul acestei abordări noi, parteneriatul educațional trebuie să devină prioritar, să se
constituie ca o soluție reală a problemelor din învățământ, pentru realizarea acestui fapt fiind necesare
strategii bine definite care să aibă un efect pe termen lung și un impact pozitiv asupra grupurilor țintă.
Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele
nu mai sunt demult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura
relaţiilor publice. În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi: transmiterea unor
informaţii despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om-mediu, educarea unor

243
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

comportamente şi conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii,
cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc.

Bibliografie

1. Agabrian, M., Milea V., Parteneriate şcoală-familie-comunitate, Ed. Institutul European,


Iaşi, 2005;
2. Bunescu Gheorghe, Şcoala şi valorile morale , EDP , R.A, Bucureşti , 1998;
3. Cerghit, Ioan, Neacşu, Ioan,Negreţ Dobridor Ioan, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom,
Iaşi, 2001;
4. Pescaru, Băran, Adina, Parteneriat în educaţie, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2004.

244
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii

Prof. pentru înv. primar Bolocan Viorica


Școala Primară Lunca Frumoasă, comuna Pîrscov, județul Buzău
Școala Primară Lunca Frumoasă reprezintă o structură școlară arondată Școlii Gimnaziale ,,
Vasile Voiculescu” Pîrscov, situată pe drumul județean 203L ce leagă orașul Buzău de localitatea
Brătilești.
Instituția noastră a fost renovată între anii 2008 și 2009, asigurându-se condițiile optime
desfășurării activității didactice: săli de clasă spațioase, laborator de informatică, grupuri sanitare interne,
apă curentă, încălzire prin centrală cu gaze naturale, un spațiu verde înconjurător generos, loc de joacă
pentru copii, dotare cu imprimantă multifuncțională și computer cu conexiune la Internet, telefon.
Procesul instructiv- educativ este realizat de cadre didactice calificate, cu studii superioare și
preocupate de perfecționarea continuă. Definitoriu pentru unitatea noastră este organizarea predării la
clase simultane, organizare adaptată comunității locale . Elevii sunt sprijiniți permanent , până la
individualizare, în însușirea competențelor specifice învățământului primar și în dobândirea deprinderilor
de muncă independentă. Climatul educativ din școală contribuie la succesul școlar . Rezultatele obținute
de elevii școlii noastre la integrarea în învățământul gimnazial demonstrează calitatea pregătirii asigurate
anterior, cel puțin 50% dintre aceștia obținând la sfârșitul fiecărui an școlar premii și mențiuni.
Școala noastră a organizat activități care au devenit o tradiție în comunitatea locală , în parteneriat
cu Parohia Lunca Frumoasă, Școala Gimnazială ,, Vasile Voiculescu” Pîrscov și unitățile școlare
învecinate, comunitatea locală, Ocolul Silvic Pîrscov : ,, Prin sport, spre o comunitate unită”, ,, Parada
murăturilor”, ,, Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor”, ,, Glasuri de colindători”, ,, Comemorarea eroilor”
, acțiuni de ecologizare, plantare de arbori, actiuni de voluntariat pentru sprijinirea familiilor cu
dificultăți. Acestea demonstrează preocuparea dascălilor școlii și sprijinul comunității pentru valorificarea
resurselor locale și păstrarea vie a specificului local.
De asemenea, elevii școlii noastre sunt implicați și în alte activități extracurriculare și extrașcolare
organizate cu sprijinul școlii coordonatoare: publicarea unor materiale în revista școlii ,, ABC” ,
participarea la proiectul educațional ,,Bucuriile iernii”, participarea la competiții sportive și la activități
de pregătire pentru acestea, activități culturale realizate cu sprijinul C.D.I. și al profesorului
documentarist.

245
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

BLAZONUL, METODĂ INTERACTIVĂ DE DEZVOLTARE A GÂNDIRII


LATERALE

Prof. înv. preșc. Bolog Claudia Alina, G.P.P. Step by Step Nr.12 Alba Iulia
Grupa: mare
Proiect tematic: Datini și obiceiuri la români
Tema: Cum a fost, este și va fi aici pe pământ?
Subtema: Datini și tradiții
Domeniul: Limbă și comunicare+Estetic și creativ+ Om și societate
Categoria activitatii: Educarea limbajului+Educație artistico-plastică+Activitate practică
Subiectul activitatii: Copiii și Moș Nicolae
Mijloc de realizare: povestire+desen+lipire
Tipul activitatii: predare învățare, consolidare de priceperi și deprinderi
Obiectiv fundamental: să cunoască tradiția cadoului făcut de Moș Nicolae copiilor în noaptea de 5
spre 6 decembrie și povestea de la care pleacă aceasta; să compună spațiul plastic respectând tema dată,
prin desen și prin lipire cu aracet .
Cognitiv-formative :
-să asculte cu atentie concentrandu-se asupra povestiri;
-să redea pe scurt conținutul legendei;
-să enumere calitățile pe care Moș Nicolae le apreciază la copiii cuminți;
-să stabileasca subtemele Blazonului Moș Nicolae;
-să explice abilitatea de a fi: întelegător, încrezător, perseverent, organizat, rezistent;
Afectiv-atitudinale
-să coopereze cu colegii pentru realizarea Blazonului.
Forma de organizare: frontală, în grup, individuală
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea,
Brainstorming, Blazonul.
Mijloace de învățământ: Blazoane, carioca, aracet, pensule
Scenariul didactic:
Se realizează captarea atenției cu ajutorul cărții “Legenda lui Moș Nicolae” trimisă de școlarii care
au știut ca tema săptămânii este “Datini și tradiții”.
- Astăzi vă voi citi legenda lui Moș Nicolae, vom discuta despre ceea ce îi place acestuia în
legatură cu copiii și ne vom juca jocul Blazonul, ca astfel să fiți copiii pe care părinții și cei din jur îi
laudă mereu.
Urmează salutul:
- Bună dimineața, copii întelegători, copii perseverenți, copii organizați, copii încrezători, copii
organizați ? (Pentru că lui Moș Nicolae îi plac astfel de copii.)
Se expune copiilor legenda lui Moș Nicolae. Se expune textul prelucrat al poveștii, ținând seama de:
voce și ton care trebuie să fie potrivite cu importanța faptelor; mimica și gesturi; schimbarea ritmului
vorbirii, rostirea mai clară sau mai grăbită a cuvintelor în funcție de momentul povestirii; explicarea
cuvintelor noi prin sinonimie .
Momentele principale ale povestirii sunt:
1.Sf. Nicolae provine dintr-o familie bogată, iubește mult copiii.
2.Sf. Nicolae ajută trei fete sărmane, dăruindu-le saci cu aur.
3.Oamenii află pățania omului sărman, și în noaptea de 5 spre 6 decembrie pregătesc ghetuțele
copiilor pentru cadouri din partea moșului.
Se adreseaza întrebări referitoare la conținutul legendei(Despre cine este vorba în ea? Din ce cauza
Sf. Nicolae a ajuns să pună cadouri în cizmele copiilor? Ce primesc copiii care nu își ascultă părinții?
Ce cadouri așteptați de la Moș Nicolae? Cum trebuie să vă comportați ca să le primiți?)
Se anunță tema jocului: Blazonul- Moș Nicolae și se stabilesc împreună cu copiii subtemele
blazonului?(Copii înțelegători, Copii încrezători, Copii perseverenți, Copii organizați, Copii rezistenți,
Copii politicoși)

246
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Copiii împărțiți în șase echipe desenează pe hârtie situații diferite, care să reflecte subtema
blazonului, cooperând în cadrul echipei.
Blazoanele se expun și fiecare echipă prezintă situațiile (modul în care se comportă ei) diferite
ilustrate cu ajutorul desenului și lipite cu aracet în căsuțele blazonului.
Se realizează retenția și transferul cunoștințelor prin întrebări referitoare la tema parcursă.
În încheiere, se fac aprecieri asupra comportamentului din timpul activității, asupra modului în care
au cooperat și se oferă recompense.

Bibliografie:
− ***MECT – Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3 – 6/7 ani) , 2008
− Metode interactive de grup; Editura Arves.
− Mihaela, M., – Metodica activităţilor instructiv – educative în învăţământul preprimar, Editura
Didactica Nova, Craiova, 2008

247
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Colaborarea dintre familie și școală

Prof.înv.primar Bologh Floarea Silvia


Colaborarea dintre familie și școală este un factor important în procesul de educare a școlarilor.
Pentru a avea elevi bine educaţi și, implicit, cetăţeni responsabili trebuie să ne ocupăm , mai întâi, de
educaţia părinţilor. O educaţie de calitate se realizează atunci când la procesul de formare a elevilor
participă în mod armonios toţi factorii educaţionali. Relaţia de colaborare cu familia este una dintre
condiţiile esenţiale care asigură succesul şcolar.
Educaţia este o acţiune la care participă grădiniţa, școala, familia, întreaga societate, iar cooperarea
acestor actori este logică.
Şcoala și familia urmăresc același scop educativ: formarea tinerilor pentru a deveni personalităţi
care să poată face faţă societăţii și schimbărilor care apar în aceasta. Pentru realizarea acestui scop unic
este necesarã unitatea de acţiune, concordanţa dintre mijloacele specifice de influenţare folosite în aceste
două instituţii sociale. În cadrul acestei colaborări, rolul conducător îl are şcoala. Activitatea de acasă este
o continuare a activităţii pedagogice de la școală și invers – activitatea de la școală este o continuare a
activităţii de acasă. Acesta este motivul esenţial pentru care cei doi factori au datoria de a cunoaște
obligaţiile celuilalt, de a se sprijini reciproc. Colaborarea şcolii cu familia este necesară şi în vederea unei
informări reciproce cu privire la dezvoltarea copilului, la comportarea lui, pentru cunoaşterea lui
multilaterală.
Colaborarea dintre şcoală şi familie se poate realiza sub mai multe forme. Una dintre aceste forme
este vizitarea familiei de către cadrele didactice.
Înainte de a vizita familia unui elev, cadrul didactic trebuie sã se pregătească în acest sens. El îşi va
stabili problemele pe care le va discuta cu părinţii, va da şi va cere părinţilor informaţii. Consultarea
catalogului, informaţiile cerute de la profesorii clasei şi propriile informaţii îl vor ajuta pe
diriginte/învăţător, să ofere un tablou clar asupra situaţiei elevului.
În cadrul convorbirii pe care o va purta cu părinţii, profesorul/ învăţătorul, trebuie să dovedească
mult calm. E necesar să găsească argumente potrivite şi temeinice şi să-i convingă pe părinţi de utilitatea
lor, dar să nu renunţe la obiectivitate şi sinceritate în abordarea problemelor. Vizita la domiciliul elevilor
îşi atinge scopul dacă familia devine un colaborator activ şi conştient al şcolii, dacă se ajunge la stabilirea
unui sistem unitar de măsuri pentru îndrumarea elevului, dacă părinţii sunt convinşi și hotărâţi să urmeze
sfaturile cadrelor didactice.
O altă formă de colaborare a şcolii cu familia o constituie vizitarea şcolii de către părinţi. Spre a-i
ajuta eficient pe copii, părinţii trebuie să se informeze despre rezultatele muncii şi despre comportarea lor
în şcoală. Cele mai multe informaţii le pot primi de la diriginte/învăţător şi de la cadrele didactice ale
clasei. Părinţii trebuie să ţină permanent legătura cu şcoala, dar mai ales atunci când apar primele
rezultate slabe la învăţătură sau se observă modificări în comportamentul copilului.
Un alt mod de colaborare sunt şedinţele cu părinţii, şedinţe care sunt un prilej de comunicare între
şcoală şi familie. Principala menire a şedinţelor cu părinţii este informarea pedagogică. Părinţii vor primi
informaţii pedagogice cu privire la formarea deprinderilor de muncă independentă la elevi, despre
particularităţile de vârstă ale acestora, despre educaţia lor estetică, pregătirea temelor, petrecerea timpului
liber etc.
Consider că o colaborare școală - familie sunt și vizitele, plimbările, excursiile, drumeţiile: părinţii
se implică în organizarea acestor activităţi, participă la sponsorizarea acestora, după caz, se implică pentru
siguranţa copiilor şi trăiesc, alături de ei, emoţii pozitive; serbările dedicate unor evenimente cu
semnificaţie afectivă pentru copii reprezintă o modalitate eficientă prin intermediul căreia părinţii pot să
împărtăşească cu copiii lor emoţiile unei manifestări cu puternică încărcătură afectivă.
În concluzie, un parteneriat real între școală și familie acţionează în următoarele direcţii: ajută
profesorii în munca lor, generează și perfecționează competențele şcolare ale elevilor, îmbunătăţesc
programele de studiu şi climatul şcolar, dezvoltă abilităţile educaţionale ale părinţilor, promovează
imaginea unei școli ce pregătește elevul pentru viață.

248
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii școlii


Prof.înv.primar Bonca Mihaela
Șc. Gimnazială “Ion Heliade Rădulescu” București
Școala creează un climat stimulativ atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice, dovedind interes
pentru nevoile comunităţii locale şi regionale.
Schimbările produse în societate şi prognoza accelerării schimbărilor în etapele ce vor urma, impun
ca necesară adaptarea sistemelor educative la noile realităţi economice, sociale culturale şi ştiinţifice şi
formarea în cadrul acestor sisteme a capacităţii de reglare continuă şi de autoperpetuare a adaptabilităţii .
Din această perspectivă principiile educaţiei permanente devin linii orientative pentru acţiunea educativă
în general. Formarea este o formă de abilitare care să permită celui format să activeze într-o manieră
flexibilă în domeniul pentru care este format.
Rolul şcolii este să asigure o educaţie de calitate pentru dezvoltarea individului, în vederea
integrării acestuia în plan social, pentru a deveni cetăţeni activi şi responsabili, deplin conştienţi de
propria lor valoare.
Ca o consecință firească se impune promovarea unui management eficient al tuturor resurselor,
indiferent de provenienţa lor şi asigurarea părinţilor că educaţia copiilor lor se face într-un mediu sigur,
într-o formare personală permanentă. În acest sens școala își propune:
• o educaţie conform standardelor europene;
• adaptare la situaţiile de schimbare specifice unei societăţi în dezvoltare;
• performanţe înalte la toate disciplinele de învăţământ;
• o bună relaționare alături de comunitatea locală;
O imagine a școlii la cele mai înalte standarde presupune:
- claritatea obiectivelor pe care le are și tenacitate în realizarea lor;1
- o comunicare eficientă între cadre didactice și elevi, între cadre didactice și părinți, comunitatea
locală, autorități;
- folosirea optimă a resuselor umane, materiale și financiare;
- securitatea psihologică a fiecărui cadru didactic, elev, siguranța unui climat psihologic și afectic
încurajator;
- spiritul de inovație;
- adaptatea la cerințele societății;
- rezolvarea oportună a problemelor, prevenirea conflictelor inerente.1

La nivel managerial pot fi proiectate și inițiate o multitidine de activități care să contribuie în mod
eficient în crearea și promovare unei imagini reale și încurajatoare a școlii. Astfel pot fi folosite
următoarele instrumente:
- întocmirea unui plan de promovare a imaginii școlii;
- conceperea, realizarea și distribuirea de fly-ere de promovare a școlii;
- prezentarea de ppt-uri beneficiarilor direcți – elevi, părinți;
- organizarea “Zilei școlii”;
- organizarea „Zilei porților deschise”;
- proiectarea și realizarea unor proiecte educaționale;
- promovarea parteneriatelor educaționale;
- promovarea rezultatelor obținute la concursurile școlare;
- buna relaționare cu mass- media;
- expunerea exemplelor de activități didactice;
- aplicarea de chestionare părinților, prelucrarea lor și interpretarea rezultatelor;
- constituirea unui brand al școlii;
Modul în care fiecare școală conștientizează importanța constituirii unei imagini de succes, asigură
reuțita acestui obiectiv important deopotrivă pentru toți partenerii implicați.

249
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PLANUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT


INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA COPIILOR CU CES –
Problematica educației integrate a devenit o preocupare predominantă pentru învățământul
românesc, în contextul stabilirii și promovării unor politici educaționale bazate pe valorificarea
principiilor “educației pentru toți” și a normalizării vieții persoanelor cu cerințe speciale.
Aplicarea principiilor educației integrate conduce la ameliorarea unor reprezentări negative despre
copiii cu cerințe educative special, adeseori stigmatizați și marginalizați din prisma deficiențelor pe care
le prezintă. Această abordare ajută la înlăturarea unor etichete și la înțelegerea faptului că și acești copii
au atitudini și capacități de învățare și instruire, care trebuie să fie valorificate la maximum, în măsura
potențialului de care dispun.
Prin aplicarea principiilor educației integrate ne referim la posibilitatea apropierii și dechiderii
factorilor de decizie din comunitate către nevoile copiilor cu diferite tipuri de deficiență. Pentru
înlăturarea barierelor ivite în calea integrării trebuie promovată și menținută o politică coerentă care să
acționeze prin abordarea pozitivă a problemelor de dezvoltare și învățare a elevilor înțelese din prisma
unicității și diversității fiecăruia.
În acest context, apariția conceptelor de educație integrată și școală incluzivă a determinat
modificări fundamentale în percepția actului educative.
Printre elementele vizate de educația integrată, școala este cea care trebuie să fie caracterizată prin
deschidere către toate categoriile de copii cu cerințe educative speciale.
Diferențele dintre elevi trebuie considerate oportunități de formare și dezvoltare, și nicidecum
obstacole în calea integrării sociale și școlare.
Individualizarea învățării se poate realiza pentru elevii cu CES prin elaborarea unui PLAN DE
INTERVENȚIE PERSONALIZAT.
Programul de intervenție personalizat (PIP) este un instrument de planificare și coordonare, un plan
scris cu obiective pe termen scurt și lung, elaborate pentru a sprijini învățarea copilului sau a nevoilor sale
comportamentale.
Programul de intervenție, fiind un document de lucru pentru toate cadrele didactice – trebuie
revizuit de cel puțin două ori pe an și trebuie să specifice: obiectivele ce trebuie realizate, mijloacele
utilizate pentru a atinge obiectivele, durata intervențiilor, modul de revizuire a planului de intervenție.
Elementele programului de intervenție personalizat
Programul de intervenție personalizat se compune din mai multe elemente:
• obiectivele învățării;
• strategiile de intervenție și de învățare pentru fiecare dintre obiectivele vizate;
• un mecanism continuu de evaluare a deprinderilor achiziționate și a intervențiilor;
• un mecanism continuu de revizuire a programului de intervenție și de luare a deciziilor ce privesc
continuarea programului.
Obiectivele învățării
Prima etapă a unui PIP constă în elaborarea obiectivelor, care sunt mai specifice șimai precise decât
scopurile. Pentru a face asta, trebuie alese acțiunile cele mai reprezentative pentru atingerea scopului
respectiv, ținând cont de condițiile specifice.
Fiecare acțiune face obiectul enunțului unui obiectiv. Un enunț al obiectivului învățării conține
descrierea comportamentului reprezentativ al achiziției vizate, descrierea condițiilor de realizare a
comportamentului, pragul minim de reușită pe scara achizițiilor.

250
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Strategiile de intervenție și învățare


Pentru fiecare obiectiv trebuie elaborată strategia de intervenție – un ansamblu de acțiuni organizate
pentru a favoriza atingerea acestuia. Strategia de învățare este un mod de a selecționa informații, de a le
organiza, de a le memora și un mod de utilizare pentru a răspunde eficient diverselor situații.
Evaluarea învățării și a intervențiilor
Pentru fiecare dintre obiectivele de învățare vizate, trebuie prevăzut un mecanism permanent de
măsurare a progresului făcut de elev, care va indica dacă obiectivul a fost atins sau nu. În acest scop
trebuie creat un registru al rezultatelor, ce permite culegerea datelor evaluării. Cu ajutorul acestui
mecanism de evaluare, în funcție de progresele făcute se vor modifica intervențiile în direcția necesară.
Revizuirea programului de intervenție personalizat și luarea deciziilor
Pentru a fi capabili de a folosi repede și eficient informațiile furnizate de sistemul de măsurare și
evaluare, trebuie să existe și un mecanism de revizuire a programului de intervenție și de luare a unor
decizii, în funcție de modificarea planului. Dacă devine evident că persoana nu a făcut niciun progres
trebuie revizuite strategiile de intervenție. În general, se începe cu modificarea elementelor din programul
de intervenție cele , se poate schimba tehnica de prezentare a sarcinii. Modificările vor continua până la
atingerea obiectivului vizat.
Elaborarea unui PIP, adaptat cerințelor educaționale ale fiecărui elev,alături de adaptarea
curriculară, are la bază mai multe argumente:
- respectarea dreptului fiecărui copil la educație pe măsura potențialului și capacităților sale;
- formarea la copilul cu CES a unui registru comportamental adecvat care să permit adaptarea și
integrarea sa socială printr-o experiență comună de învățare alături de ceilalți copii;
- asigurarea legăturii cu faptele reale de viață și familiarizarea cu o serie de obișnuințe privind
activitățile de utilitate practică și de petrecere a timpului liber;
- dezvoltarea capacităților necesare pentru rezolvarea independentă (în limitele permise de gradul
de deficiență) a problemelor de viață, autocontrol în situații dificile care să asigure eficiență în adaptarea
și integrarea școlară și socială.

Bonciu Tănțica – prof. înv. primar


Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu”-Buzau

251
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea Imaginii Şcolii


“Campionii Tărianului”

Bondar Delia
Profesor de Educaţie fizică
Şcoala Gimnazială Nr.1 Tărian, jud. Bihor
În calitate de profesor de educatie fizica si sport şi nu ȋn ultimul rând de diriginte, am desfăşurat o
serie de activităţi, cu rezultate vizibile, consider eu, ȋn ceea ce priveşte sporirea calităţii procesului
instructiv-educativ, creşterea prestigiului unităţii de ȋnvăţământ din care fac parte, progresul realizat de
elevi, măsura ȋn care sunt atinse standardele educaţionale prevăzute de programele şcolare, participarea la
concursuri scolare, proiecte extracurriculare şi la inovarea didactică. În activitatea mea, am urmărit
selectarea conţinuturilor şi parcurgerea programelor şcolare, cu raportarea la nivelul de pregatire a
elevilor pentru reuşita demersului ȋnvăţării, a insuririi corecte a deprinderilor motrice specifice varstei si
dezvoltarea calitatilor motrice prin metode diversificate. Elevii capabili de performanţă constituie o
categorie aparte pe care o am mereu ȋn vedere ; valorificarea potenţialului lor pentru concursuri sportive
si cultural-artistice , fiind demonstrată prin câteva rezultate menţionate mai jos :
In cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar: Faza naţională- Rugby-tag, Galati, locul
IV(ciclul primar), iunie 2017.
Faza Interjudeţeană- Locul I , rugby-tag, ciclul primar; Locul II rugby-tag, ciclul gimnazial .
Alte rezultate importante obţinute de elevii şcolii
Tărian sunt: Ziua Mondială a Atletismului: Lascu Cătălin,
Delean Dora – locul I ; Concurs International “ Armonia
naturii”, cls.-a Va, locul I ; .Locul I – Concurs National de
Alergare pe Sosea”Cupa Pietrarilor”, noiembrie 2017,
Premiul special la Festivalul “Lumea Dansului” desfăşurat
in 05 06.2016, Erra Park, Oradea ; Cupa “Micul
Atlet”,05.06.2016, Oradea- Tent Andrei LOCUL I ( 30m,
200m, oina), Silaghi Mario LOCUL I (lungime, oina),
LOCUL II (200m) ; Proiect naţional “Uliţa Teren de
Fotbal”, organizat de F.R.F si A.J.F.Bihor, Locul I
Fotbal,cls (I-IV), 2017 ; Proiectul naţional“ Elevii de azi,
campionii de mâine”, organizat de F.R. Atletism, cros,
22.11.2017, Oradea. Iniţierea activităţii educative şcolare şi extraşcolare se îmbină cu programe de
formare a elevilor pentru realizarea unor proiecte în beneficul comunităţii, organizarea unor acţiuni în
scop umanitar.
Una dintre colaborările internaţionale ale şcolii a fost cea cu fundaţia RO – MAN – AID din Insula
Man şi doamna Rosa Drown când Remiza de pompieri Girişu de Criş de pe lângă Primăria Girişu de Criş
a primit câteva maşini de pompieri dotate pentru situaţii de stingere a incendiilor în comună. Împreună cu
acele maşini dotate după standardul european, au venit şi pompieri britanici care au prezentat copiilor
aceste maşini şi dotările cu care acestea au sosit. Proiectul Internaţional “Community Fire Safety
Education “ a fost menit să educe copiii în cazul incendiilor care pot apărea. Copiilor li s-au prezentat mai
multe filmuleţe pe DVD, apoi copiii au fost puşi în situaţia de a reacţiona corect în cazurile de incendii
arătate în acele filmuleţe.
Imaginaţia copiilor a fost provocată în momentul în care li s-a cerut să facă desene, afişe pe tema
“Luptei împotriva incendiilor”. Un alt proiect internaţional a fost “Programul de Cooperare
Transfrontalieră Ungaria – Romania 2007 – 2013 “ Huro, considerat ca “Joint Educational Development”
în care cadre didacatice din Ungaria au venit în Şcoala Gimnazială nr . 1 Tărian într-un schimb de
experienţă pentru a vedea condiţiile în care elevii noştri studiază, asistând la acele materii de studii apoi,
profesorii noştri au mers în Ungaria şi au admirat condiţiile moderne existente în acele şcoli şi
modalitatea deosebită de desfăşurare a activităţii copiilor maghiari.

252
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Şcoala împreună cu comunitatea locală îşi propun să ofere şanse egale educaţiei şi culturii tuturor
elevilor, promovând identificarea şi dezvoltarea abilităţilor şi capacităţilor fiecărui elev pentru a se adapta
unei societăţi europene.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (concursuri sportive, intervenții în media,
întruniri, festivități), să se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și
facebook-ul au de asemenea un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Elevii mei cunosc importanţa sportului în viaţa de zi cu zi şi iubesc cu adevărat mişcarea, de aceea
înţeleg mult mai usor ce înseamna să câştigi sau să pierzi şi faptul că pentru a câştiga trebuie să munceşti
din greu alături de colegii tăi, de echipa ta. Sportul îmbunătăţeşte calitatea vieţii copiilor. Aceşti copii s-au
antrenat, s-au dăruit pentru a atinge performanţe importante atât pentru ei, cât şi pentru şcoală. I-am
văzut muncind, concurând, în “lumina reflectoarelor”, am crezut în ei şi nu m-au dezamăgit niciodată.

253
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROIECT EDUCAŢIONAL
Ziua copilului -1 IUNIE

AUTOR: BORBELY ŞTEFANIA SIMONA


LICEUL TEORETIC TEIUŞ
PROFESOR ÎNVÂŢĂMÂNT PRIMAR
TITLUL PROIECTULUI: Ziua copilului – 1 IUNIE
COORDONATOR PROIECT:Prof. înv. primar BORBELY ŞTEFANIA SIMONA
ARGUMENT:
Ziua copilului este un prilej de a sărbători copilăria, de a oferi sprijin copiilor, de a inspira
comunitatea şi familia noastră, de a aprecia şi iubi şi conferă an de an un prilej de mare bucurie, o
„întâlnire” fericită a celor mari cu cei mici, nu doar prin intermediul unor atenţii şi cadouri, ci şi prin
participarea împreună la acţiuni şi evenimente inedite, atractive pentru copii şi aducătoare de amintiri şi
nostalgii pentru cei mari, care mai păstrează însă un crâmpei din sufletul lor ce copil.
SCOPUL PROIECTULUI:
☺Desfăşurarea unor activităţi menite să sărbătorească copiii şi afirmarea lor prin limbajul universal
al artei: muzică, dans, creaţie plastică;
☺Dezvoltarea creativităţii;
☺Realizarea unei atmosfere de sărbătoare pentru copii.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
Să participe cu entuziasm în descoperirea marilor semnificaţii ale zilei copilului;
Să interpreteze corect şi expresiv momentele artistice;
Să-si afirme activ talentul artistic la toate activităţile cultural-educative;
Sărbătorirea Zilei Copilului – 1 Iunie;
Să realizeze o expoziţie de desene;
GRUPUL ŢINTĂ: elevii clasei a II-a A
LOCUL DESFĂȘURĂRII: săla de clasă, curtea şolii, centrul oraşului
PERIOADA DERULARE: 30 MAI-01 IUNIE 2017
MEDIATIZARE:
Prezentarea proiectului tuturor părţilor partenere ale proiectului educaţional;
Realizarea unui DVD ce va cuprinde derularea activităţilor propuse în proiect.
EVALUARE:
Notarea şi comentarea proiectului educaţional;
Realizarea de portofolii,diplome şi expoziţii de fotografii ;
Prezentarea DVD-ului tuturor celor interesaţi.
BIBLIOGRAFIE:
1) Gutium I, Mămăligă M, Mumjiev G - Parteneriatul pas cu pas , Editura Fundaţia Internaţională
pentru sisteme Electorale, Chişinău, 2000;
2) Velea , Luciana şi colaboratorii - Participarea elevilor în şcoală şi în comunitate, Ghid pentru
profesori şi elevi , Editura Agata , 2006;
3) Adina Băran-Pescaru - Parteneriat în educaţie, Ed. Aramis Print, Bucureşti, 2004, cap. 2.

254
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

CONŢINUTUL PROIECTULUI
Nr. Activitatea Locul de Termen Cine
crt. desfăşurare răspunde

1. 1 IUNIE – Ziua Copilului Sala de clasă 30.05 2017 Borbely Simona


-semnificaţia zilei
2. ,,Culorile copilăriei” Sala de clasă 30.05.2017 Borbely Simona
-realizarea unor desene
-organizarea unei expoziţii
3. ,,Lumea copilăriei” Holul şcolii 31.05.2017 Borbely Simona
-carnaval
4. ,,La mulţi ani, copile drag!” Centrul oraşului 01.06.2017 Borbely Simona
-ştafete, concurs de desene pe asfalt

POZE DE LA ACTIVITAŢILE REALIZATE


Ne informăm despre semnificaţia zilei de 1 Iunie

Am realizat desene pe asfalt în centrul oraşului

255
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Importanţa promovării imaginii unităţii şcolare în comunitate

BORCILA CRISTINA DANIELA


Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub
aspectul resurselor locale și al priorităților, al gestionării problemelor educative în diverse moduri. Există
școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite în primul rând
de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru viață a copiilor,
apoi de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educativ-societal, dar și de părinții care
își văd contribuția valorizată sau respinsă de către școală.
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-şcolari-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de
libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi
aşteptărilor acestora.
Părinții trebuie încurajați și abilitați să preia o parte tot mai însemnată a responsabilităților care
privesc decizia prin consultarea, administrarea, construirea unui lobby omogen pe lângă terțe părți pentru
interesele școlii și ale beneficiarilor ei.
Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta
programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”. Şcoala este un element esenţial al oricărei
comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală
responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii. Şcoala, nu poate funcţiona bine fără
sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe
lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea
educaţiei formale.
Centrul vital al unei comunități se poate muta în școală, ca punct de întâlnire a mediului academic
cu piața forței de muncă, a influențelor educative formală cu cele nonformale și informale. Rolul central
rămâne al profesorilor și al directorilor de școală , care integrează într-o schemă strategică realistă
contribuțiile părinților, ale autorităților din administrația locală, ale agenților economici, ale
reprezentanților media, sănătate, cultură.
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și deschid
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor
parteneri de tip asociații profesionale, organizații nonguvernamentale, celebrități locale.
Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex şi
în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbarilor care se produc şi
modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor potenţiale
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate.
Mediul poate fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice,
economice, ecologice, tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an. Formarea imaginii
unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial
al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi-cadre didactice.
Profesorii îi pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în educația copilului (comunicare,
program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu
cum.
Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea
unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială, emoțională,
estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate
cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ și
de elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale,
ritualuri, ceremonii.

256
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii,


utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje. Mesajul transmis comunității locale trebuie să
fie consistent, să provină din mai multe surseși să exprime specificul unității respective în peisajul
educativ local.
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii şcolii noastre au fost:
• difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale,
baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
• consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
• dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul
promovării imaginii instituției noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii
locale / regionale;
• promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
Propunerea de activităţi pentru formarea şi promovarea imagini a şcolar în anul şcolar curent, a fost
următoarea:
-transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi programele
de dezvoltare, oferta educaţională, activităţi derulate, rezultatele școlarilor, proiecte educaționale derulate;
-promovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale prin revista “Ştefăniţă”, pagina web a
şcolii;
-popularizarea ofertei educaţionale propusă pentru anul şcolar 2017-2018 (în şcoală şi în afara ei) .
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii.

257
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROIECT EDUCAŢIONAL NAŢIONAL:


“PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI”

Prof. pt. înv. Preşcolar: Borcsa Maria


Grădiniţa cu program prelungit ”Manocska”, Târgu Secuiesc
În urma unei analize a comisiei care se ocupă de promovarea imaginii grădiniței s-a apreciat că
parteneriatul educațional a constituit o pârghie importantă prin intermediul căreia s-au transmis către
parteneri informații, aprecieri, impresii, care au contribuit la conturarea unei imagini pozitive a instituției
noastre. Parteneriatul educațional a înregistrat în anul școlar trecut noi accente care au făcut cunoscută
activitatea grădiniței, valoarea și prestigiul acesteia, finalitățile procesului educațional derulat în această
instituție de învățământ preșcolar.
Colaborarea grădiniţă - familie se bucură de multă atenţie în unitatea noastră, având în vedere că
reuşita actului educaţional depinde în mare măsură de felul în care funcţionează acest parteneriat. Am
conştientizat că prioritar în relaţia grădiniţă - familie este cunoaşterea şi înţelegerea familiei în calitate de
partener constant şi autentic în contextul actual în care familia însăşi trebuie să se adapteze unor
schimbări semnificative.
Părinţii noştri au demonstrat că sunt parteneri activi, serioşi şi cooperanţi prin modul de implicare a
lor în toate activităţile desfăşurate în grădiniţă. Astfel, au sprijinit acțiunile și activitățile extracurriculare
din săptămâna ,,Școala altfel", prin susținere financiară în cazul deplasărilor și prin participare directă la
activități în parteneriat cu factori din comunitate.
De asemenea, o mare parte din părinți s-au implicat în pregătirea copiilor pentru participarea la
concursuri și au participat asigurându-ne transportul la concursuri din oraș ,,Concursul de jocuri
populare” sau din județ “Concursul de povestire”.
Părinții au participat la acțiunea ,,Ziua porților deschise", prilej cu care au urmărit la fiecare grupă
activitățile pregătite de educatoare cu această ocazie.
Având în vedere că acest eveniment poate deveni un instrument valoros în promovarea grădiniței ne
propunem ca în edițiile viitoare această acțiune să fie mai bine pregătită și mediatizată pentru a atrage un
număr mai mare de părinți și potențiali viitori părinți.
O remarcabilă colaborare și comuniune strălucită cu părinții au realizat și în acest an educatoarele,
prin excursiile format părinți - copii - educatoare în afara programului grădiniței și sărbătoarea anuală de
tip carnaval ,,Farsangi bal", în cadrul căreia părinții sunt implicați alături de copii în jocuri și concursuri
interactive.
La nivelul celor 12 grupe ale grădiniţei s-au constituit comitete de părinţi care comunică foarte bine
cu conducerea grădiniţei, cu întregul colectiv, oferind sprijin concretizat în fonduri pentru ,,Asociația
Manócska", resurse materiale, donaţii şi sponsorizări pentru ameliorarea bazei materiale.
La finalul anului școlar am obținut un feed-back pozitiv din partea părinților prin centralizarea
rezultatelor chestionarelor administrate de Comisia CEAC, chestionare menite să măsoare gradul de
satisfacție a beneficiarilor/ părinți din grădiniță.
În concluzie, parteneriatul cu familiile copiilor din grădiniţa noastră este un mod de interrelaţionare
plenară şi permanentă, concretizat în programe de educaţie, informare şi acţiuni specifice pentru părinţi,
activităţi care şi-au dovedit eficacitatea în măreţul proiect pe care grădiniţa şi familia îl derulează ca
parteneri - dezvoltarea personalităţii copilului preşcolar.
Pentru anii următori ne vom intensifica modalitățile de promovare a imaginii grădiniței
proiectându-ne activități noi pe lângă cele prezentate anterior prin inițierea și desfășurarea unor acțiuni,
concursuri, proiecte la nivel local, județean, național și revigorarea parteneriatului internațional şi prin
realizarea unor prezentări web (pe pagina de web al grădiniţei) definitorii pentru calitatea procesului de
instruire si educație care se desfăşoară în cadrul grădiniţei.

În final, considerăm că prin toate relaţiile de parteneriat stabilite la nivelul unităţii, am reuşit să
promovăm valori comune ale grupurilor parteneriale (asigurarea şanselor în educaţie, transparenţă, dialog,
comunicare, responsabilitate) şi am contribuit substanțial la creșterea prestigiului grădinițe.

258
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

BORDEI CARMEN
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIHAIL SADOVEANU ÎNTORSURA-BUZĂULUI
JUD. COVASNA
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de
cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc.
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o
parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
angajaţi .
Imaginea organizaţiei poate fi gestionată în cel puţin şase moduri :
1. Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
2. Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea ,
simpatia , înţelegera şi sprijinul publicului .
3. Să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
4. Sa foloseşti sponsorizarea ;
5. Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
6. Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă , folosind metodele şi tehnicile potrivite.
Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţa – prin intermediul relaţiilor
publice şi publicităţii – în cadrul strategiilor de marketing constituie un obiectiv deosebit de important,
deoarece contribuie fundamental la creşterea numărului de solicitări de servicii specifice prestate, dar şi a
calităţii percepute a acestora.
În termeni de marketing, în promovare sau relaţii cu publicul, directorul este cea mai importantă
persoană. Directorul este personificarea şcolii, şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are rolul de a
descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
Directorul îsi comunică viziunea sa personalului şcolii. Comunicarea internă este unul din cele mai
importante moduri de promovare a şcolii. Este startul într-o strategie de promovare. Directorul va avea
nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală. Dar viziunea sa va trebui împărtăşită şi aprobată de
reprezentanţii în teritoriu ai ministerului. Aceştia din urmă pot ajuta marketingul în şcoală.
1.Opinia publică generală ce se compune din categoriile de public general, care află pe diferite
canale (în special din presă, Internet, pliante, broşuri, luări de cuvânt ale personalităţilor) despre existenţa,
activitatea şi caracteristicile unităţii şcolare.
Publicul media include companiile media care desemnează ştiri şi opinii editoriale. Pot fi publicaţii
specifice, ziare, reviste de tip magazin, posturi de radio şi televiziune. Marketerii sunt foarte sensibili la
rolul jucat de presă în influenţarea organizaţiei lor să îşi atingă obiectivele. Ele doresc în mod normal o
reflectare a activităţii lor în presă.
Publicul local ce este compus din locuitorii din zona unde işi defăşoară activitatea şcoala. Ei pot fi
activi sau pasivi, în legătură cu activitatea organizaţiei. Pot fi de exemplu deranjaţi de gălăgia pe care o
provoacă elevii în timpul pauzelor. Şcoala trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi să se implice în
relaţiile cu comunitatea, să desemneze o persoană a cărei sarcină să fie tocmai întreţinerea relaţiei cu
vecinii şi să se angajeze în rezolvarea problemelor comunităţii din care face şi ea parte. Aceasta este o
atitudine de marketing.
Prin intensificarea comunicării unei şcoli cu toate aceste categorii de public se ajunge la o
cunoaştere şi în acelaşi timp o susţinere reciprocă din partea ambelor părţi. Se croieşte astfel o relaţie bine
sudată sau chiar mai mult, putem spune că se formează o comunitate socială.
2. Promovarea modelelor de bune practici – reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi puţin
costisitoare strategii de menţinere a mediului competititv dintr-o organizaţie.

259
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

Într-o şcoală promovarea modelelor de bune practici mai ales în cazul cadrelor didactice aduce, în
cele din urmă un plus de notorietate, unităţii respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate şi mai
receptive în adoptarea unor metode şi procedee didactice noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale ale
elevilor.
3. Căutarea de informaţii cu privire la noi metode, tehnici, instrumente, modele.
Teoria informatizării învăţământului evidenţiază resursele pedagogice angajate/angajabile la nivel
de politică a educaţiei prin:
Ø valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
intelectuale la parametrii de eficienţă individuală şi socială;
Ø dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi situaţii
de timp şi spaţiu;
Ø promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării formative/continue
a rezultatelor acţiunii didactice/educative care reflectă calitatea corelaţiei funcţional-structurale dintre
subiectul şi obiectul educaţiei;
Ø stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;
Ø antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în
contextul unor acţiuni de instruire formală-nonformală-informală, integrate/integrabile în sensul educaţiei
permanente.
4. Stimularea implicării, a dialogului şi a democraţiei
Într-o şcoală un loc promordial îl ocupă menţinerea şi stimularea democraţiei prin diverse şedinţe la
care participă toate cadrele didactice ale şcoli respective. În timpul acestor şedinţe se doreşte să se obţină
anumite soluţii pentru problemele apărute. Găsirea de soluţii se face prin discuţii deschise – fiecare cadru
didactic este lăsat să îşi exprime liber opinia cu privire la problemele pe care Instituţia le întâmpină.
Stimularea dialogului se realizează prin participarea cadrelor didactice la diferite proiecte, conferinţe,
simpozioane etc, iar stimularea implicării personalului prin diverse activităţi şcolare şi extraşcolare
Şcoala poate să îşi rezolve multe dintre problemele dificile cu care se confruntă colaborând cu
factori instituţionali locali care, într-un fel sau altul, sunt beneficiarii serviciilor educative oferite de
unităţile de învăţământ sau a caror activitate depinde de calitatea educaţiei oamenilor cu care lucrează.
O atenţie deosebită trebuie acordată implicării familiilor elevilor şi agenţilor economici (în special
în cazul grupurilor şcolare) prin elaborare de strategii separate:
Strategii de colaborare si comunicare cu familiile elevilor
Copiii ai căror părinţi se implică şi ţin o strânsă colaborare cu şcoala obţin performanţe, superioare.
Pe de altă parte, copiii din cămine şi cartiere considerate „defavorizate social” se confruntă cu probleme
sociale, care au efecte negative asupra reuşitelor lor educaţionale. Când părinţii colaborează cu profesorii
se obţin efecte benefice legate de atitudinile elevilor privind şcoala, temele, realizările şcolare şi
aspiraţiile şcolare. Implicarea părinţilor în educarea copiilor lor şi încurajarea studiilor superioare depinde
de părerea lor despre modul în care o persoană poate să îşi câstige un statut social satisfăcător.
Strategii de colaborare şi comunicare cu agenţii economici locali
Practicarea parteneriatului educativ dintre scolile publice şi agenţii economici locali există de mult
timp în lume. Modalităţile în care agenţii economici au înteles să sprijine şcolile au fost foarte diverse.
În unele locuri, agenţii economici au sponsorizat pregătirea directorilor de şcoli şi crearea unei
bănci de date care să permită conectarea şcolii la resursele informaţionale ale comunităţii locale. Alţii au
oferit consiliere profesională pentru elevi şi au furnizat şcolilor echipamente pentru laboratoare şi
calculatoare. Au fost sponsorizate programe care să permită reducerea numărului de elevi în sălile de
clasă sau au fost oferite profesorilor sponsorizări pentru participarea la diferite conferinţe sau mese
rotunde legate de perfecţionarea lor profesională. Au fost şi cazuri când s-au instalat telefoane în sălile de
clasă, astfel încât părinţii să poată comunica cu profesorii în mod direct. Unele companii private au oferit
elevilor posibilitatea de a utiliza, sâmbăta, laboratoarele firmei, sub supravegherea profesorilor de ştiinţe,
în cadrul unor lecţii care aveau nevoie de asemenea resurse.

260
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL:


"PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII"
ianuarie - februarie 2018
TITLUL ARTICOLULUI: ’’ Integrarea mijloacelor informatizate in procesul
de invatamant‘’

Prof. înv. primar: BORDEI NICOLETA, metodist ISMB


Şcoala Gimnazială nr. 150, Bucureşti

Introducerea calculatorului în procesul de invăţamânt, mai ales daca ne referim la invatamantul


primar, măreşte calitatea învăţării şi permite includerea noţiunilor într-un sistem coerent de informaţii.
Algoritmizarea, modelarea, simularea sunt metode de învăţare programată ce permit realizarea lecţiilor
asistate de calculator.
Computerele nu îi vor transforma în utilizatori pasivi , ele vor acorda o importanţă corespunzătoare
aptitudinilor de bază ca : citirea , scrierea , aritmetica . Îi vor ajuta să-şi îmbunătăţească abilităţile din
toate domeniile , permiţând profesorilor să realizeze materiale didactice mai interesante , mai captivante .
Folosind desene viu colorate , videoclipuri şi efecte sonore este transmisă şcolarului o cantitate enormă de
informaţii care au rolul de a consolida cunoştinţele predate în clasă .
Mai presus de toate , însă , putem face o grămadă de lucruri noi. Printre acestea se numără găsirea
cu uşurinţă a unor informaţii sau prezentarea de imagini , efecte sonore şi filme .
Calculatorul poate fi folosit în procesul de predare integral sau numai în anumite secvenţe ale
lecţiei. El nu înlocuieşte profesorul de invatamant primar, ci preia funcţii din activitatea de instruire
precum şi momente din munca elevului.
De exemplu:
a) la o lecţie de geografie, clasa a IV-a, la lecţia " Forme de relief ", calculatorul poate fi utilizat la
rezolvarea unor sarcini de lucru în etapa de fixare a noţiunilor (diferenţierea grupelor de munţi, elemente
de floră, faună, etc);
b) la o lecţie de matematică, " Figuri geometrice " , la clasa a III-a se pot oferi ca sarcini de lucru:
1. recunoaşterea figurilor şi corpurilor geometrice;
2. stabilirea legăturii între cuvinte cheie şi figurile respective;
3. desenarea a două pătrate în interiorul unui cerc;
4. calculul ariilor unor figuri geometrice folosind caroiaje pătrate cu latura de 10 mm;
5. colorarea diferită a interiorului şi exteriorului unor figuri geometrice.
Predarea asistată de calculator nu înseamnă neapărat lecţii suplimentare. Ea trebuie
înglobată in predarea tradiţională. Lecţia are un ritm alert, copiii fiind mult mai atenţi şi motivaţi. În plus,
elevii învaţă nu doar lecţia la materia respectivă, ci dobândesc deprinderi TIC. Pe lângă acestea, ei

261
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

folosesc şi abilităţile de comunicare, de scriere, iar dacă au activităţi de grup li se dezvoltă gândirea
critică, abilităţile de organizare şi planificare.
Cadrul didactic trebuie să conştientizeze că important este aspectul didactic, nu cel tehnic.
Calculatoarele sunt folosite în clasă pentru că în acest mod este îmbunătăţit procesul de predare-învăţare.
Dar rolul profesorului se va deplasa mai mult în direcţia de mentor, antrenor, ghid şi de motivare.Şi
el este un cursant, de asemenea, venind în contact cu toate tipurile noi de informaţii. Este bine să se
discute acest fapt cu elevii, pentru ca aceştia să-şi da seama că asimilarea de cunoştinţe noi se face toată
viaţa.
Planul pentru învăţământul primar, permite introducerea disciplinelor opţionale. C.D.Ş -ul permite
modernizarea demersului didactic prin faptul că pot fi concepute teme, module şi proiecte trans-
disciplinare ale căror conţinuturi sunt structurate de învăţătorul clasei în funcţie de particularităţile
colectivului de elevi.
Tehnologia informaţiei va fi o disciplină transcurriculară care reuneşte obiective de referinţă de la
ariile limbă şi comunicare, ştiinţe, arte, etc. Pornind de la obiective ca: dezvoltarea capacităţilor de
comunicare, a mesajului oral şi scris; dezvoltarea capacităţlor de exprimare scrisă; dezvoltarea
capacităţilor de recunoaştere a culorilor. se poate propune un opţional "Creativitate şi calculator", în care
pe lângă familiarizarea elevilor cu calculatorul (identificarea componentelor, exploatarea modului de
funcţionare a echipamentelor), familiarizarea cu pachetul Power Point, pot fi propuse teme individuale
sau pe grupe cu aspect interdisciplinar, realizarea unui dicţionar cu literele alfabetului în imagini; studiul
ariilor figurilor geometrice; realizarea unui dicţionar cu autori şi opere; prezentarea oraşului în text şi
imagini; prezentarea unor etape din existenţa poporului român (viaţa unor domnitori, lupte, războaie, etc).
Exemplele pot continua şi temele propuse ca proiecte in cadrul activitatilor extrascolare depind de
inventivitatea învăţătorului.

262
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

BUN VENIT LA C.S.E.I. ,, AURORA ,, REŞIŢA!

PROF. PSIHOPEDAGOG BORDEŢ DORIN DĂNUŢ


C.S.E.I. ,, AURORA ,, REŞIŢA
Motto:”Fiecare copil educat este un OM dăruit societății” N.Iorga
În Banatul Montan, ,, unde se reunesc, într-o fericită alăturare, cele mai pregnante trăsături ale
asprimii și bunăvoinței climei, ale rodniciei solului și ale hărniciei și frumuseții oamenilor ,, ,
sălăsluiește municipiul Reşiţa. Din multitudinea instituţiilor de învăţământ din municipiu, face parte şi
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă ,,Aurora,, .
C.S.E.I. ,, Aurora,, în trecut sub denuminrea de Şcoala Specială Reşiţa a luat fiinţă în anul 1991
subordonată metodologic şi financiar, Secretariatului de Stat pentru Handicapaţi.
Şcoala Specială Reşiţa este o instituție de învățământ special, care asigură servicii educaționale și
terapeutice elevilor cu cerințe educative speciale de pe raza municipiului Reşiţa la nivel de învăţământ
primar şi gimnazial, în vederea integrării lor şcolare și socio-profesionale optime, conform principiului
egalizării șanselor și al educației pentru toți și pentru fiecare.
Din anul 2006, şcoala a dobândit statutul de Centru Şcolar pentru Educaţie Incluzivă sub denumirea
de C.S.E.I. ”Aurora” Reşiţa, şcolarizând elevi cu cerinţe educative speciale în 3 forme de şcolarizare:
şcolarizare în regim de zi a copiilor/elevilor cu cerințe educaționale speciale (învățământ preșcolar,
primar,gimnazial,ciclul inferior al liceului); şcolarizare la domiciliu a elevilor nedeplasabili; servicii de
sprijin educaţional-terapeutic pentru copiii/elevii cu cerințe educaționale speciale integraţi în
învăţământul de masă.
C.S.E.I.”Aurora” dispune de: 1 corp de cladire cu grădiniţă şi clase de învăţământ primar şi
gimnazial, laborator Ael, laborator TIC cu lecții pentru îvățământul special, cabinete de terapii specifice,
cabinete pentru programul de sprijin asigurat elevilor cu CES integrați în învățământul de masă, sală de
cultură fizică medicală, bibliotecă și sală de lectură, sală de club pentru activități recreative, atelier pentru
activitățile practice, cabinet medical, etc; 1 corp de cladire cu bucătărie, magazie, sală de mese; 1
teren de sport şi un spaţiu pentru joacă; 1 microbuz cu 16 locuri pentru transportul elevilor; 1 autoturism
pentru transport persoane şi marfă.
Până în anul 2014 elevii care finalizau ciclul gimnazial la CSEI ”Aurora” urmau cursurile școlii
profesionale/liceu tehnologic special la Colegiul Tehnic Cărășan Reșița. Începând cu septembrie 2014, la
CSEI ”Aurora” funcționează și clasele de învățământ special liceal, iar parteneriatul foarte bun care există
cu Colegiul Tehnic Cărășan este viabil.
Liceul Tehnologic Special Reșița utilizează baza materială a Colegiului Tehnic Cărășan Reșița în
procesul instructiv educativ şi are ca scop formarea și îndrumarea adolescenților de la învățământul
special liceal spre meseria sau profesia care li se potriveşte cel mai bine din punct de vedere al
aptitudinilor, capacităţilor și nevoilor lor. Finalizarea ciclului de învățământ liceal/profesional și
obținerea unui certificat de competențe profesionale oferă elevilor noștri mai multe șanse în găsirea unui
loc de muncă.
Oferta educaţională şi terapeutică a Centrului ,, Aurora ,, se adresează în principal copiilor cu
cerinţe educaţionale speciale din învăţământul special şi special-integrat.
Ea este individualizată şi adaptată nivelului de dezvoltare a fiecărui elev, a necesităţilor acestuia,
dar şi predicţiilor asupra dezvoltării. Elevii beneficiază de intervenţii prin programe de tip personalizat, în
baza unui curriculum adaptat, rezultat în urma unei evaluări complexe realizate de către o echipă
multidisciplinară.
Servicii oferite: educaţie specializată, în concordanţă cu tipul şi gradul deficienţei; servicii
educaţionale de sprijin, pentru elevii cu cerinţe educative speciale din şcolile de masă, prin cadre
didactice de sprijin/itinerante; terapia tulburarilor de limbaj; psihodiagnoză, consiliere şi terapii specifice;
kinetoterapie; ludoterapie şi stimulare psihosenzorială; terapie educaţională complexă şi integrată;
activităţi de preprofesionalizare; informare şi consiliere a cadrelor didactice din şcolile de masă;
informare şi consiliere pentru părinţi; evaluare psihologică, consiliere şi orientare şcolară şi profesională
(realizate de către profesorii psihologi atestaţi de Colegiul Psihologilor din România).
Actul educaţional este realizat de o echipă minunată de cadre didactice calificate, majoritatea
titulare, ce au obţinut gadele didactice, care au o permanentă preocupare pentru asigurarea unui climat

263
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

adecvat desfăşurării procesului instructiv-educativ. Activităţile instructiv educative şi terapeutice sunt


coordonate de către specialişti cu experienţă didactică (psihopedagogi, psihologi, terapeuţi,etc). Toate
cadrele didactice participă la cursuri de perfecționare și de formare continuă, oferite de CCD Caraş-
Severin, universităti sau de alte instituții. Relaţii interpersonale se bazează pe colaborare, deschidere,
comunicare. Directorul şcolii împreună cu o echipă de cadre didactice abilitate prin cursuri de
perfecţionare în domeniul managementului educaţional, au iniţiat şi dezvoltat activităţi (relaţii) de
parteneriat cu alte şcoli din ţară şi cu comunitatea locală.
În conţinutul Regulamentului de Ordine Interioară sunt cuprinse norme privind activitatea elevilor,
a cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a personalului nedidactic. În ceea ce priveşte climatul
organizaţional putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi angajare, relaţiile
dintre cadre fiind colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.
Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv- educativă şi în conduita cadrelor
didactice şi elevilor, asfel şcoala colaborează cu succes cu instituțiile din localitate.
În Centrul noastru copiii nu deslușesc doar tainele cititului, scrisului şi socotiului, ci participă activ
la concursuri şcolare ,activități educative extrașcolare, la evenimentele desfășurate la nivel local, judeţean
şi naţional.. Ne putem mândri cu un ansamblu de dansuri populare ,, Aurora Reşiţeană,, , dotat cu
costume populare tradiționale, specifice zonei noastre, care participă atât la evenimente locale, cât și la
spectacole şi concursuri judeţene, regionale şi naţionale. ( Locul I la Festivalul Internaţional ,, Flori de
mai,, organizat de C.S.E.I. ,, Orizont ,, Oradea)
Elevii noştri participă cu drag şi emoţie la echipa de teatru, echipa de dans modern "Team Dance" ,
grupul vocal ,,Azur,, echipa de fotbal şi alte activităţi sportive individuale, rezultatul participării lor la
concursuri şi festivaluri fiind meritorii. (Locul II la Festivalul regional de teatru "Arlechino" organizat de
Centrul de Educatie Incluziva "Al. Rosca" Lugoj; Locul I la Festivalul Internaţional ,, Naşterea Domnului
Dor de Crăciun,, organizat de C.S.E.I. ,, Orizont ,, Oradea; Locul I la Festivalul Regional ,, Uniţi în pas de
dans,, organizat de C.S.E.I. ..P. P. Neveanu ,, Timişoara; Festivalul-concurs Interjudetean "În ritmul
muzicii" organizat de C.S.E.I. "Al. Rosca" Lugoj; Locul I la Festivalul Judeţean de Colinde organizat de
Şcoala Gimnazială Vărădia; Locul I la Concursul Judeţean ,, Alergând la pădure,,; Locul I la Concursul
Judeţean de pictură ,, Să fim o naţie pregătită ,,; Concurs Judeţean ,, Împreună împotriva dezastrelor,,
organizate de I.S.U. ,,Semenic,, şi I.S.J. CS)
C.S.E.I. ,, Aurora ,, a ocupat locul VI la nivel naţional şi locul I în Caraş-Severin la Olimpiadele
Kaufland 2016, premiul obtţnut fiind de 20.000 euro, suma ce a fost alocată de către organizatori pentru
finanţarea proiectului depus de şcoală.
Elevii noștri şi cadrele didactice sunt angrenați în acțiuni de voluntariat, participând în fiecare an la
ecologizarea oraşului , iar în urma colectării deșeurilor electrice și electronice, am participat şi câştigat
locul I – în valoare de 9000 de lei de la Altex - la Concursul naţional Şcoala Ecoterrienilor iniţiat de
Asociaţia Ecotic din Bucureşti.
Ne propunem să rămânem în continuare Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă apreciat de către
elevi, părinţi şi comunitatea locală pentru eficienţa activităţii instructiv-educative, asigurarea tuturor
condiţiilor necesare unui învăţământ de calitate, asigurarea egalităţii şanselor tuturor elevilor, pentru
rezultate deosebite şi pentru ancorarea şcolii în comunitatea locală şi europeană.

264
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

ROLUL PROFESORULUI ÎN PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. Borlea Maria


Liceul Teoretic „Adam Muller Guttenbrunn” Arad
În condiţiile actuale, nici o organizaţie nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât
pe termen scurt cât şi pe termen lung, care să-i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în
condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic.
Faţă de multiplele schimbări ce apar atât în micromediul cât şi în macromediul în care activează,
organizaţia trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine, ce se concretizează în
delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire a acestora, şi se reflectă în
conţinutul politicii de marketing a organizaţiei.
Dacă luăm în considerare sfera activităţilor nelucrative, marketingul atrage tot mai mult şi interesul
şcolilor deoarece majoritatea se confrunta cu scăderea numărului de candidaţi; creşterea costurilor; şi cu
faptul că organizaţiile particulare (colegii) – concurenţa - apelează la marketing pentru atragerea
fondurilor şi elevilor; deci este evidentă necesitatea stabilirii pieţelor ţintă, a îmbunătăţirii tehnicilor de
comunicare şi promovare pentru a răspunde mai bine nevoilor şi cerintelor elevilor.
Marketingul în şcolile românesti pare să fie o noutate. Şcoala începe să sufere din cauza lipsei
clienţilor şi lipsei serviciilor educaţionale diversificate, ori acestea poate ar aduce şi ceva bani în
perspectivă.
Cum putem folosi marketingul în acest scop? Cum analizăm piaţa şi cum ne construim un plan de
marketing? La ce ne folosesc toate acestea?
Realizarea unei strategii de marketing urmăreşte cunoaşterea cât mai exactă a pieţei muncii şi a
nevoilor beneficiarilor sistemelor de instruire, a nivelului lor de satisfacere, dar şi a competitorilor, a
furnizorilor de educaţie.
Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţa – prin intermediul relaţiilor
publice şi publicităţii – în cadrul strategiilor de marketing constituie un obiectiv deosebit de important,
deoarece contribuie fundamental la creşterea numărului de solicitări de servicii specifice prestate, dar şi a
calităţii percepute a acestora. În termeni de marketing, în promovare sau relaţii cu publicul, directorul este cea
mai importantă persoană. Directorul este personificarea şcolii, şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are
rolul de a descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
Directorul îsi comunică viziunea sa personalului şcolii. Comunicarea internă este unul din cele mai
importante moduri de promovare a şcolii. Este startul într-o strategie de promovare. Directorul va avea
nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală. Dar viziunea sa va trebui împărtăşită şi aprobată de
reprezentanţii în teritoriu ai ministerului. Aceştia din urmă pot ajuta marketingul în şcoală.
Practicarea parteneriatului educativ dintre scolile publice şi agenţii economici locali există de mult
timp în lume. Modalităţile în care agenţii economici au înteles să sprijine şcolile au fost foarte diverse.
În unele locuri, agenţii economici au sponsorizat pregătirea directorilor de şcoli şi crearea unei bănci
de date care să permită conectarea şcolii la resursele informaţionale ale comunităţii locale. Alţii au oferit
consiliere profesională pentru elevi şi au furnizat şcolilor echipamente pentru laboratoare şi calculatoare.
Au fost sponsorizate programe care să permită reducerea numărului de elevi în sălile de clasă sau au fost
oferite profesorilor sponsorizări pentru participarea la diferite conferinţe sau mese rotunde legate de
perfecţionarea lor profesională. Au fost şi cazuri când s-au instalat telefoane în sălile de clasă, astfel încât
părinţii să poată comunica cu profesorii în mod direct. Unele companii private au oferit elevilor
posibilitatea de a utiliza, sâmbăta, laboratoarele firmei , sub supravegherea profesorilor de ştiinţe, în cadrul
unor lecţii care aveau nevoie de asemenea resurse.
De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii, activităţile prioritare în desfăşurarea
unei astfel campanii sunt:
• difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele
educaţionale (interne şi internaţionale), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
• consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
• dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;

265
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

• promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio, internet).
Evoluţia tehnologică, diversificarea mijloacelor de tip mass-media şi multi-media, lărgirea
orizontului informaţional al societăţii actuale, a determinat o creştere a atenţiei ce trebuie acordată
promovării instituţiei noastre şcolare şi asupra formării unei imagini reale în viziunea partenerilor
educaţionali reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali, regionali, naţionali, internaţionali,
economicim ş.a.).
Profesorul îndeplinește o profesiune de o deosebită importanță, aceea care asigură formarea și
pregătirea personalității tinerelor generații și pregătirea lor profesională în cadrul instituțiilor de
învățământ, strâns legate de viață, de activitatea socio-profesională, morală și cetățenească.
Un alt rol nou ar putea fi acela de meditator în procesul cunoașterii sau de consiliere, alături de rolul
tradițional de transmițător de informații, la care nu se renunță, dar a cărui pondere este, vizibil, în scădere
în cadrul învățământului modern, centrat pe competențe. De asemenea, profesorul este astăzi un veritabil
agent al schimbării, pregătindu-și elevii în această perspectivă, care se constituie tot mai mult într-o
dimensiune a omului contemporan.
Nu în ultimul rând, profesorul este chemat să se implice în luarea deciziilor de politică educațională
la diferite niveluri, precum și în procesul complex, dificil de inserție profesională și socială
corespunzătoare noilor condiții. O seamă de roluri noi derivă și din implicațiile educației permanente
asupra programelor școlare. Acestea tind să se integreze atât în plan orizontal, cât și pe verticală, să fie
centrate pe valori, atitudini și motivație, să cultive independența, propria responsabilitate, flexibilitatea,
facilitând dezvoltarea oamenilor.

BIBLIOGRAFIE:
1. Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000
2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996
3. Rus,Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice,Iasi, Editura
Institutului European,2002
4. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura
Comunicare.ro,2004
5. Remus ,Pricopie, Relatii publice,Curs support
6. http://www.tribunainvatamantului.ro/personalitatea-si-rolurile-profesorului-modern/
7. http://ctmbacescu.ro/comisia-pentru-formarea-si-promovarea-imaginii-scolii-anul-scolar-2015-
2016/
8. http://promep.softwin.ro/promep/news/show/3348

266
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII GRADINIȚEI

PROF: BOROȘ ANUȚA


GPP NR. 53/NR. 19 ORADEA
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate și asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de
cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc. Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza
aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi
pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi .
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii ,
utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje .
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente , se vor urmări :
a) reliefarea rolului instituţiei educative , care va scoate în evidenţă:
* trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale;
* locul şi rolul în sistemul educaţional;
* tradiţiile şi realizările instituţiei;
* aprecierea făcută de sistem şi comunitate ;
* interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
* avantajele oferite elevilor;
* perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.
b)reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local
, national şi internaţional.
Și nu în ultimul rând, ceea ce reprezintă un pion de bază pentru a avea o imagine „de neuitat” pentru
întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să utilizeze mijloace variate de promovare a imaginii, precum:
• Grupul de copii si care didactice
• Internet
• Pliantul de prezentare
• Afişe
• Mape de prezentare
• Ziarul (revista) grădiniţei
• Cărţi de vizită şi ecusoane
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă , folosind metodele şi tehnicile potrivite.
O campanie de comunicare/relaţii publice ar trebui să includă aspecte, precum:
• Viziunea/misiunea grădiniţei;
• Publicul căreia i se adresează;
• Sloganul/mesajul grădiniţei;
• Mesaje, argumente pentru alegerea acestei grădiniţe de către părinţi şi copii;
• Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante, publicaţii,
postere, pagini web, evenimente)
• Tipuri de materiale promoţionale (de exemplu, insigne, calendare, felicitări.
• Calendarul activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor,
comunicatelor de presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate.
Pentru a beneficia de o imagine căt mai bună in comunitate este necesar să antrenăm in realizarea
acestor materiale de promovare căt mai multe grupuri de sprijin formate din părinţi, specialişti din
comunitate. Aşadar există o gamă variată de modalităţi şi strategii pentru promovarea imaginii instituţiei
in comunitate.

267
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

BIBLIOGRAFIE
1. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti; 1991.
2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi; 1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001.

268
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof.inv.preșcolar BOROȘ IOANA BIANCA


GPN ABRAM –JUDEȚUL BIHOR
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare
între cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi.
Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este
liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoalasă
depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de
ajuns,şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a