Esential in Educatie - NR - .1.

Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR.
25)
Esenţial în educaţie
PROMOVAREA IMAGINII SCOLII!
ESENŢIAL MEDIA
2018
S.C. ESENŢIAL MEDIA PRESS S.R.L.
J03/178/2009; 25061577
PITEŞTI, judeţul ARGEŞ
Tel.: 0769.447.895
E-mail: stiriedu@gmail.com
Esenţial în educaţie (CD-ROM)/ Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3/NR. 25)
Editor: Loredana DUMITRESCU
REDACTORI COORDONATORI:
AIDA MUSCALU
LUCIA BOTORCU
EMILIA FIȚĂ
AUTORII ÎȘI ASUMĂ ÎNTREAGA RESPONSABILITATE

PENTRU CONȚINUTUL MATERIALELOR PUBLICATE!
Esenţial în educaţie (CD-ROM) =

ISSN 2458-0511
ISSN-L 2067-2675
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 25)
Coordonatori revistă școlară ANDREI MIHAELA- BACTER GEORGETA

națională/ziar în format IULIANA CLAUDIA
electronic ANDREI MIHAELA BACTER MARINEL
Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / Nr. 25) ANDRIES MIHAIELA BACUSIR MARIA
CRISTINA
ANESCU ANA VALENTINA
BADEA CAMELIA
ANGEARU MIOARA
ANGELA FERENTI BADEAON MARIANA
ABAZA CARMEN BADELITA STEFANIA
ANGHEL DANIELA
ABAZA IRINA MARINELA RITA
ABAZA MIHAELA ANGHEL MARIANA
BADESCU MARIANA
ADRIANA ANGHELACHE IULIA-
BADIU IULIANA
ACHIM MONICA NELA
BADOI MARIA
ACSINTE MIHAELA ANGHELESCU LAURA
BADULESCU CONSTANTA
ADAM DOINA IOANA ANGHELINA GEORGICA MARGARETA
ADAM ELENA ANGHELUS LENUTA BADULESCU DANIELA
MIRELA
ADRIANA MARIS BAETANU ANA MARIA
ANI ALEXANDRA MONICA
AGACHE MARTA-CECILIA BAGU CORNELIA FELICIA
ANTON ADRIANA
AGACHI LUMINITA BAIDIK MARGARETA
ANTON ELENA
AGIURGIOAIEI LUMINITA BALA VASILICA CLAUDIA
ANTON GINA
ALB IONELA ANGELICA ANTON IOANA CODRUTA BALACI LAVINIA
ALBU SIMONA CRISTINA ANTON IONICA BALAN CONSTANTA
ALBULESCU CORNELIA ANTONESCU ECATERINA BALAN DANIELA
ALDEA ROXANA ANUTA ANGELICA BALAN ELENA
ALECUSAN GABRIELA ANUTA MIRELA BALAN FLORINA-
MIHAELA
ALEXA CAMELIA APOSTOL GEORGIANA
GABRIELA BINCA LILIANA EMILIA
ALEXANDRA MARIA STEF
ALEXANDRU ELVIRA APOSTOL NICOLETA BIREESCU HELGA
MARIA APOSTU ADINA BIRLA ANI LAVINIA
ALINA IOANA RUSCOVAN BIRLA FLORIN
APOSTU MIHAELA
ALSTANEI MIHAELA CONSTANTIN
ARAU CORINA
RODICA BISTEA ANCA
ARCHIP DIANA-MARIA
AMAICEI BILBOR BIVOLARU MARCELA
MIHAELA ROXANA ARDELEAN CAMELIA -
IACOB CORINA BIZU RAMONA
AMALIA BULEA
AMARFEI NADIA-MARIA ARDELEAN RAMONA BLAGOE ROZETA ANA
SI CLINCIU SIMONA- MARIA BLAJ IOANA CORINA
VIOLETA ASANDEI ELENA BLENDEA IRINA
AMARIEI ELENA ATODIRESEI IONELA BOANCA ANCA SI ZANFIR
ANA-MARIA POPA ANGELICA OTILIA
ATODIRESEI MIHAELA
BOANCA LOREDANA
ANCUTA DIANA MARIA ELENA FLORINA
ANDON DORINA ATODIRESEI SORIN
MARIANA, CHIRICA BOANGHER ALINA LUCIA
AURELIA MOLDOVEANU
CRINA SI POPA GETA BOBIRSC ADRIANA
AVRAMESCU GINA
ANDRADA SCUTARU BOBIRSC DAN OVIDIU
AXENE IONICA
ANDRE IRINA BOBOC FLORINELA
AZAMFIRE MONICA
ANDRECUT ALEXANDRA BOBOC ILARIA CRISTINA
TEODORA BACI AURELIA
BOCA ALEXANDRA-
ANDREI DIANA MIHAELA BACIU LACRAMIOARA FLORINA
BACIU - TODA ADRIANA - BOCSOK GABRIELA
ANDREI DOINA
ALINA BODNARIUC GABRIELA
ANDREI IONELA
BACIU MARIANA CRISTINA
ANDREI MIHAELA
BACSADI BARNA BODOG ADRIANA
3
BOGA ANCA BANU ELENE CRISTINA BOSNEAG DANIEL

BOGDAN MELINDA BANU GEORGETA- BOSOVICI CRISTIAN
MIOARA OVIDIU
BOGHEAN GEORGETA
BARA GEORGETA BOSOVICI ELENA
BOITAN RODICA
BOITIU LILIANA- BARABAS MIHAIELA DANIELA
CORNELIA BARBITA GEORGIANA BOSTENARU MIHAELA
CRISTINA BOTA DELIA MARIANA
BOJAN ELENA CLAUDIA BARBU ELENA -
BOJAN VERONICA GABRIELA BOTA-IOANA RODICA
BARBU MIHAELA BOTEZATU MARIOARA
BOLBOS IULIA-MARIA
BOLDEA CAMELIA- FLORICA BOTIS ANAMARIA
ROXANA BARBU NICOLETA BOTIZA LIGIA DANIELA
BOLOCAN VIORICA BARBULESCU COSMIN BOTOROAGA ELENA
BOLOG CLAUDIA ALINA BARBULESCU MIHAELA - BOTOS VERONICA
CATALINA BOULEANU ANA-MARIA
BOLOGH FLOAREA SILVIA
BARCAN CARMEN - BRADILA LAURA
BONCA MIHAELA MIHAELA BRAIT CARMEN
BONCIU TANTICA BARDES AURA SI
NICOLETA
BONDAR DELIA PATRASCU MADALINA
ILINCA BRASOVEANU CRISTINA
BORBELY STEFANIA IOANA
BARGAOANU OTILIA
SIMONA
ANUCA BRATESCU MARIANA
BORCILA CRISTINA
DANIELA BARLEA CORNELIA BRATU SIMONA
BARSAN RODICA BREBEANU CRISTINA
BORCSA MARIA
ELISABETA IULIA
BORDEI CARMEN BARTIS APHRODITA BREBU-JARCU LORENA-
BORDEI NICOLETA MARIDANA
MARIA
BORDET DORIN DANUT BARZAN DANIELA ELENA BREDA KRISZTINA
BORLEA MARIA BATAUS SIMONA BREDUREAN MARIA-
BOROS ANUTA BECE GEORGETA
GABRIELLA
MADALINA
BOROS IOANA BIANCA BREGE ELENA VIORICA
BECHERU COSMIN
BORS VASILICA CARMEN BRINZUCA MARCELICA
BECHERU RAMONA
BORZ ALEXANDRA FLORENTINA BROICEA NORICA
DANIELA BRUJA CARMEN-
BORZA ALEXANDRA BECHIR GHIULBERA
VASILICA
MIRELA BEDER MELINDA MARTA
BRUTIU LUCIA-FLORICA
BALAN NARCISA BEJAN CRISTINA
BUCSAN VIORICA
BALAN LAURA BEJAN MARIANA ANETA BUCUR COSMINA
BALAN MAGDALENA BELU DANIELA BUCUR FELICIA-SANDA
LILIANA
BELU DANIELA LILIANA BUCUR MARIANA
BALAN MIOARA BERCEA CARMEN BUCUR RODICA
BALAN NUSA RAMONA BUCURESTEANU
BALANEANU MONICA BERCEAN MINODORA-
LUMINITA
MONICA
BALAS VERONICA BUCURICA VAVILUTA
BALASA ANDREEA BEREA DOINA
BUCUTA FLORINELA-
RALUCA BERES ANDREA
RAMONA
BALASA FLORI BERESCHI CARMEN
ROXANA BUDA CLAUDIA
BALAZS AMALIA BEREVOIANU DELIA BUDA VOICHITA MARIA
BALAZS MIHAELA-IOANA IONELA BUDAU PAULA
BALINT ANCA GABRIELA BIDA LILIANA RAMONA BUDISAN STELUTA
BALINT ZSUZSA BIMBIRICA MARIANA BUFNEA ANA-CAMELIA
BALU VASILICA BOSCA MARINELA BUJGOI ANISOARA
NICOLETA
BAN LIANA
4
BUJOREAN MARIA LENUTA CHESA ROXANA

RAMONA CAIMACANU MARINELA
BULARDA SANDA, CHICIUDEAN NICOLETA
MADALINA LUMINITA CHIFOR MONICA
PRISTER CRISTINA,
GHECIU RODICA, CALDARUS ANCA AURORA
TURCANU GINA, CALDARUSA BORZASI CHIHAIA CRISTINA
BOBARCA CATALINA ELENA MARIA
CHILOM DAN
BULETEANU IULIANA CALEN RALUCA ELENA
CHILOM RODICA
BULMEZ MARIANA ANA CALIN IULIANA
CHINAN RAMONA
BULZ LACRAMIOARA CALIN VIOLETA
CHIPER RODICA
IULIANA CALINA IULIA LAVINIA
CHIRA CARMEN
BULZA DANIELA CALINESCU ANCA
CHIRAC DANIELA
BUMBACEA FABIANA CALU DIANA MARIA CHIRCA CAMELIA
BUN CLAUDIA - TEODORA CAMER RAMONA ELENA FLORINA
BUNDA CRISTINA CAPATINA MIHAELA CHIRIAC RADITA
BURZO MARIUS ION CAPATINA RODICA CHIRIAC VIOLETA
BURCI ADRIANA CAPITA LIVIA COSMINA CHIRICA LUCRETIA
BURGA CLAUDIA CAPMARE MIHAELA DIANA
BURIAN LIUDMILA DANIELA CHIRICA NADIA
BURIU ROXANA SI CAPRITA PARASCHIVA CHIRILA GENOVEVA
COSTEA ADRIAN LIVIU CARACOANCEA RAMONA- CHIRILA GEORGETA
BURLACESCU IONELA MARIA MIRELA
CARACOSTEA MARIANA CHIRILA STELUTA
BURLACU ADINA CLAUDIA
BURLACU CALINOIU CARAGUI RAMONA
RUXANDRA LAVINIA CHIRILA VIOLETA
BURTEA VIOLETA CARAMAN ANCA- CHIRITOIU IULIA
CRISTINA ADRIANA
CHIRTES ADELA ROXANA
BURTEA-PROTESOIU CARAUSU ADINA CHIRTES LILIANA
GABRIELA SI CALOTA CARBUREAN ANDREA SEVERIANA
RODICA CARMEN
CHIS GABRIELA
BURUIANA GIANINA CARCEA MARIANA
CHITA ORTANSA ILONA
BURULEAN MARIANA- CARP ANA - MARIA CHITIBIA CRISTINA
LUMINITA CATANAS SORINA CLAUDIA
BURZO AURELIA- VICTORIA CHITU MARIANA
MARIANA
CATEA ALEXANDRA CAMELIA
BUSOIU MIHAELA CHIVU AURA
CATRINA SILVIA
BUTA CORINA NICOLETA CAZAN MARILENA SI MAGDALENA
BUTCARU ROMEO - FELIX ANGHEL MIHAELA CHIVULESCU MARIA-
CEPAREANU ELENA DANIELA
BUTE CICILIA CIARNAU ROMELIA SI
LAURA
BUTUZA LUISIANA BIRES RAMONA
CERCEL MARIA
BUZATU LILIANA CICIOS DAN-AUGUSTIN
CERGAN LIGIA
BUZILA CRISTINA CERNEA ELENA- CICIOS MARIA
BUZOIANU NICOLETA ALEXANDRA CILIBIA VALENTINA
CACIUC ROMELIA CETINA ILEANA CILIBIU MARIA
BARANGA LAURA CHELARIU IRINA-MARINA CILNICEANU DANIELA
MIHAELA, CHELARU ANDREEA LILIANA
CIRSTEA IONELIA, ADINA CIMPEAN ADRIANA
ILIESCU CLAUDIA
VENERA, CHELARU MARIA CIMPEAN RODICA
MITROI LIZICA, CHELARU MIHAELA CIMPOIES MIRELA CRINA
MORARU ANCA ELENA CHELEA DANIELA CIOARA CORALIA
CAIA DUMITRINA CODRUTA
CHEREJI MIRELA
CAILEAN NASTASIA CIOATA ANGELICA
CHERESCU CARMEN
5
CIOBANU CAMELIA CARMEN COSTACHE ELENA

CIOBANU I. NICOLETA COJANU MIHAELA COSTACHE ELENA
CIOBANU LACRAMIOARA COJOCARIU IRINA- COSTACHE MIHAELA
MARIANA
CIOBANU NICOLETA COSTE VALERIA
COJOCARU ALINA
CIOBOTAR ADRIANA COSTE DIANA MONICA
CIOCANESCU CARMEN COJOCARU CATALIN
COSTE LIVIA - FLORINA
ISABELA COJOCARU CLAUDIU
CIOCHINA ANDRADA COSTEA NICOLETA
COJOCARU GABRIELA
VICTORIA COSTIN DINA RAMONA
COJOCARU JANA
CIOCHINA LUISA COSTINESCU CRISTINA
COJOCARU SIMONA
CIOLAN LENUTA COSTIULEANU ALINA
CIOLOCA LILIANA- COJOCARU SIMONA
COTCA ALINA
GABRIELA COJOCEA MIHAELA
COTEA MIOARA
CIOLOCA OANA COLCER-RUSU MIRABELA
COTELIN LUTA
CIONCA OANA ADRIANA COMAN ALINA
COMAN CLAUDIA- COTUL VIRGINIA
CIORCILA MARIANA
DANIELA COVACI ALINA-MARIA
CIOROGARIU CAMELIA
ADRIANA COMAN DANIELA COVACI MARIANA
CIORTAN CRISTINA- GEORGETA
COZMA IONELA MARIA
MIHAELA COMAN NELLA
COZMA MADALINA
CIOVICA MARIA CASIANA COMAN VASILICA
COZMA MAGDALENA
CIPARIU GABRIELA COMANESCU CRISTINA
MARIA COZMA NINETA
CIRLEJAN ANICA
CONDURACHE SORINA CRACAN ANDA
CIRSTINOIU MIHAELA
CONSTANTIN CARMEN CRACAN GHEORGHE
CISMARU MARINELA CONSTANTIN CRISTINA CRACIUN AURELIA
CIUCA GIGI VIORICA CODRUTA
CIUCA NICULINA CONSTANTIN GEORGETA CRACIUN DANIELA
CIUCAS CRISTINA- CRACIUN DORIANA
CONSTANTIN IONELA
ALEXANDRA MIHAELA
CONSTANTIN LENUTA CRACIUN GEALDINA
CIUCU MIRELA CONSTANTIN MALANCA VERONICA
CIUHUREANU AURA VERONICA
COSTINELA CRACIUN LILIANA
CONSTANTIN SILVIA
CIUREA SIMONA FLORENTINA CRACIUN MIRELA ALINA
MIHAELA CONSTANTIN SORINA CRACIUN RAMONA
CIUREAN RAMONA CARMEN CRACIUN SIMONA-
CIUSCA CARMEN CONSTANTINESCU NICOLETA
DANIELA CLAUDIU-COSTEL
CRETAN RALUCA
CLEMPUSAC MARIA CONSTANTINESCU
CRETESCU ELENA
MIHAELA SIMONA
CLICINSCHI CAMELIA CONSTANTINESCU CRETU DANIELA SI DINU
CLIMPE MANUELA MIRCEA
VERONICA
CLINCIU NICOLETA- CONTES OANA ANISIA
LOREDANA CRISAN FLORICA
CORINA SZABO CRISAN ROMELIU
COADA MONICA -LUCICA
CORMOS ENIKO GABRIEL
COBEL GABRIELA
MARUSIA CORNACIU BIANCA CRISTA EMANUELA
COCA ECATERINA CORNEA GRATIELA CRISTEA ADELA
COCIS ALEXANDRINA COROI MANUELA IRINA CRISTEA ENE ILEANA
CODECI ROXANA COROIU RAMONA CRISTEA LIGIA MONICA
CODESCU VIORICA - CRISTEA LOREDANA
COSAC NINA
ELENA ELENA
COSAU CLAUDIA
CODILA MONICA CRISTEA ROXANA IOANA
COSTACHE DANIEL IONUT
CODREA SIMONA- CRISTIAN MIRELA
6
CRISTIAN AURELIA DAVID FANICA DINU GIANINA

CRISTIAN MIHAELA DAVIDEL VIORICA DINU IZABELA NICOLETA
CRISTIAN RADUCANU DEAC ALINA SIMONA DINU LIVIA
CRISTIAN VIORICA CONSTANTINA
DEAC CLAUDIA MARIA
MANUELA DINU MARIA
DEAC IOANA
CRISTINA CHIRILA DINUTA CAMELIA
DEACONU ELENA DIOSAN CSILLA
CRIVINANTU MIRELA DEACONU MONICA
CRUCEANU OANA- MAGDOLNA
NICOLETA
MADALINA DEAK ALINA SI DEAK DIRLE CAMELIA
CUCAILA CIULICA STEFAN TIBERIU DOBOS MARIA
MADALINA DOBRE AURELIA-
DEBRE BEATA
CUCU NADIA MIHAELA GEORGETA
DECEAN IOANA DELIA
CUCUIET MARIANA DOBRE C. AURELIA
CUCULEANU-MUNTEANU DELEANU EUGEN
DOBRE CARMEN LENUTA
ADRIANA DELIU RALUCA
DOBRE ION
CUIBUS MIHAELA LAURA DELLA SULTANA DOBRICAN MELANIA-
CUJBA CRISTINA - DELURINTU CARMEN IULIA
MIHAELA DOBRIN MARIOARA
DENOV MARIA
CUMPANASU ALINA DIAC LOREDANA CATALINA
CUPSAN LACRAMIOARA VIOLETA DOBRINESCU MARIOARA
CURTASU ELENA DIACONESCU GEORGETA DOBRISAN VIORICA
DIACONU CECILIA ANA- DANIELA
DABELEA MARIA DOBROVAT LAVINIA
MARIA
DABIJA ANCA DELIA NARCISA
DADULESCU MONICA DIACONU LUMINITA
DODA MARIA
MARIA DIACONU MIHAELA MAGDALENA
DAJIU GABRIEL DIACONU MIHAI DODA MARIUS ADRIAN
DALCU NASTASE ELENA DIACONU MIRELA-
DODI FLORINA-MIHAELA
TATIANA RALUCA
DOGARU CORINA
DAMASCHIN ELENA DIACONU NICULINA
DAMASCHIN EUSTINA DOGARU ELENA-CARMEN
DIANA VOICULESCU
GIANINA DOGARU IOANA
DICU NICOLETA
DAMIAN LENUTA DOGARU NICUTA AURA
DIDU ALINA SORINELA
DAN EMILIA DOMNITEANU LUMINITA
DIDU MIRELA
DAN ANISOARA DONISA ANCA-CAMELIA
DIDU SORIN
DAN ANISOARA DOROFTEI CRISTINA
DIEACONU MIRELA
MIHAELA
DAN FLORINA CAMELIA
DOROLTI IOANA SI
DAN STELUTA DIMA LUIZA-LOREDANA DOROLTI GABRIEL
DANCIU BIANCA-ROXANA DIMA ALINA FLORENTINA DOROS IOANA
DANCIU FLORENTINA DIMA GHIORGHITA DRAGAN ALEXANDRA
RODICA DIMOFTE GHERGHINA -
DRAGAN CARMEN
DANCIU IONEL GINEL GINA
DRAGAN CORNELIA-
DANCIU RODICA DIMULESCU RODICA MIHAELA
DANCIULESCU MARIA DINA DENISA - RELI DRAGAN DELIA
DENISA DRAGAN MARIA
DINU ELENA
DANUT CORNELIA MAGDALENA
CODRUTA DINU ADRIANA
DARABAN GHEORGHE SI DRAGAN NICOLETA
DINU ADRIANA
PAULA DRAGILA OZANA
DINU CLAUDIA-FLORIANA
DARIE SIMONA DRAGNE ELENA
DINU CONSTANTA CORNELIA
DASCALU IONICA DINU DANIELA
CONSTANTA DRAGNEA MARIANA
DASCALU VASILE DRAGOIANU MARIA-
DAVID ALIDA-CLAUDIA DINU FILA MAGDENA
7
DRAGOMIR CLAUDIA DUTA ANDREEA

DRAGOMIR CRISTIAN DUTA MIHAELA
DRAGOMIR DANIELA DUTA SOFIA
DRAI ADRIANA EMODI ANGELA
DRAGOMIR MIRELA- ENACHE ANDREEA
DORINELA
ENE CARMEN - MONICA
DRAGOS VIORICA ALINA
DRAGOSLAV DENISA- ENE CARMEN-FLORICA
ELENA GHALAYINI MALVINA
DRAGUS OANA LUP CRINA
VERONICA
MATEVICI LUMINITA
DREPTATE IOANA-
FLOAREA SCARLII IOANA
DREPTATE IOANA- SERBAN NICOLETA
FLOAREA VERONICA
DROZD NASTACA SERFEZI ALINA ERIKA
SIPOS LIA SI URSU
DRUMEA VERGINIA
KRISZTINA
DUDA DANIELA - ELENA SOIMOSAN IOANA-
DUDANU ADRIANA ANDRADA
DUDUIALA GIANINA STEFAN GEORGETA
DUICA MIHAELA ELENA STEFAN MARCELA
DULGHERU ANA STEFAN MARIA
CAMELIA
STEFAN MARIOARA
DUMINICA DUMITRU
STETCA TANEA
DUMITRACHE
ANTOANETA STIRB EVA
SUITARIU DANIELA
DUMITRACHE GABRIELA
MIHAELA
DUMITRASCU MARIA
SUSU ADRIANA
MAGDALENA
AUGUSTINA
DUMITRASCU MARIA
MAGDALENA TOADER SI BALAN
DUMITRASCU ROXANA VASII ELENA
GIANINA
DUMITRESCU MARIA
DUMITRESCU NADIA-
ALINA
DUMITRESCU NICOLETA
DUMITRESCU RODICA
DUMITRESCU VERONICA
DUMITRESCU VERONICA
DUMITROVICI SLAVCA
DUMITRU ANCA
DUMITRU CORINA
OLGUTA
DUMITRU CRISTINA
VERONICA
DUMITRU GABRIELA
DUMITRU SILVIA
DUMITRU VIOLETA
DUMITRU-BLAGA
CLAUDIA-LUCIANA
DURLA MIHAELA-
MARINELA
8
Metode educaționale interactive

utilizate la ora de consiliere și orientare
Propunător: înv. Abaza Carmen

Școala Gimnazială „Ghiţă Mocanu” Oneşti
Unul dintre obiectivele curriculumului de Consiliere și orientare este stimularea abilităților de
învățare permanentă, în scopul dezvoltării personale și al integrării socio-profesionale viitoare, de succes.
Elevii experimentează practic, în cadrul orelor de Consiliere și orientare, diferite tehnici de învățare, de
relaționare, de comunicare eficientă, abilități de explorare a resurselor personale și a carierei, apoi aplică
ceea ce au asimilat în clasă, în situații de viață diverse și își evaluează propriul progres.
În acest scop, metodele recomandate pentru orele de Consiliere și orientare sunt cele activ-
participative. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi sau în echipă, prin activități
independente sau asistate.
În cele ce urmează, se încearcă o trecere în revistă a posibilelor metode şi tehnici de lucru aplicabile
în orele de consiliere şi orientare în ciclul gimnazial.
Brainstormingul (asaltul de idei) este o metodă didactică ce presupune emiterea unui număr cât mai
mare de soluţii, de idei, privind modul de rezolvare a unei probleme, în vederea obţinerii, prin combinarea
lor, a unei soluţii complexe, creative, de rezolvare a problemei puse în discuţie. Pornind de la un element
dat, elevii emit judecăţi ce pot fi valorizate ulterior, se face astfel un schimb productiv de idei care
armonizează comunicarea în cadrul grupului şi în contexte noi.
Bulgărele de zăpadă constă în emiterea unei idei, care se completează cu o alta şi tot aşa, întocmai
unui bulgăre ce creşte în volum pe parcursul rostogolirii. Poate fi aplicată, de exemplu, în stabilirea unui
set de reguli ale colectivului: un elev emite o regulă, un altul îi aduce îmbunătăţiri, dacă este cazul, apoi
emite o altă regulă şi se continuă tot aşa până când se epuizează fie unitatea de timp, fie cantitatea de idei/
reguli.
Ciorchinele este o metodă ce stimulează producerea de idei şi organizarea lor prin conexiuni logice.
Forma ciorchinelui poate fi una clasică, cu elementul-cheie pe mijloc şi de la el pornind cu ramificaţii,
însă schimbarea acesteia poate stimula creativitatea elevului dacă el capătă forma unei flori, a unui os de
peşte, a unui copac înflorit/ înfrunzit etc. Metoda poate fi utilizată în orice lecţie de consiliere şi orientare.
Masa rotundă constă în discuţia liberă sau dirijată pe o temă dată, discuţie în care fiecare participant
emite păreri, cere lămuriri, emite propriile judecăţi de valoare.
Studiul de caz se bazează pe valorizarea experienţelor personale sau pe problematizarea unor
contexte-cheie. Li se oferă acestora premisele unei probleme şi li se cere elevilor să imagineze traiectoria
evenimentelor sau propunerea unor soluţii.
Jocul didactic este metoda predilectă orelor de consiliere şi orientare, deoarece elevii răspund
pozitiv la idea de joc, respectă implicit regulile jocului şi acţionează conştient şi creativ în cadrul
grupului, realizându-se astfel adaptarea conţinuturilor la specificul vârstei (preadolescenţa) şi al
indivizilor grupului. Avantajele acestei metode de lucru sunt numeroase, iar dezavantaje nu există,
deoarece ora de consiliere şi orientare presupune gândirea şi comunicarea creativă. Iată câteva exemple ce
stimulează dezvoltarea personală, dar şi a abilităţilor sociale:
 Blazonul personal/ eticheta mea/ afişul meu publicitar: o coală format A3/A4 pe care elevul
notează calităţile sale, hobby-urile sale, simboluri sau imagini reprezentative etc. Toate elementele trebuie
să aibă caracter pozitiv şi să sublinieze aptitudinile, cunoştinţele etc.
 Linia vieţii: se trasează o săgeată, pe care se notează de la bază spre vârf cuvintele: trecut,
prezent, viitor şi li se solicită elevilor să completeze în dreptul indicilor de timp elemente referitoare la o
temă dată (de exemplu, meseria dorită - ce ai făcut în trecut ca să o poţi avea, ce faci acum, ce vei face în
viitor, unde te vezi peste n ani etc).
 Naufragiul: elevii trebuie să îşi imagineze că se află pe o insulă pustie şi trebuie să
stabilească un set de reguli şi responsabilităţi în cadrul grupului, în concordanţă cu aptitudinile sau
pregătirea lor. Se poate aprofunda prin găsirea comorilor ascunse prin rezolvarea unor puzzle-uri,
rebusuri, acrostihuri pe diferite teme.
 Floarea ofilită: se pasează o floare de la un elev la altul, iar cel care primeşte floarea
trebuie să spună cuvinte frumoase pe o temă sau legate de colegii săi. Copiii vor observa că floarea se
9
ofileşte şi se rupe, chiar dacă este pasată cu atenţie. Morala jocului: nu toate cuvintele frumoase mângâie,
ci doar cele spuse din suflet. O altă învăţătură se poate referi la faptul că, deşi bine intenţionat, un
comportament neadecvat contextului poate dăuna. Acest joc are ca revers hârtia mototolită, un joc ce
presupune ca un elev sa spună un neadevăr despre colegul ce urmează în şir, să paseze o hârtie pe care
colegul să o mototolească, apoi o returnează. După ce acesta îşi cere scuze, încearcă să îndrepte hârtia, dar
constată că rămân semnele specifice plierii; morala: cuvintele nepotrivite rănesc în orice context, uneori
iremediabil. Aceste două variante presupun dezvoltarea relaţiilor în cadrul grupului şi conduc spre
creşterea stimei de sine.
 Maşina de spălat: elevii sunt aşezaţi pe două şiruri, fiecare având pereche în faţă. Cel
rămas fără pereche trece pe la fiecare dintre colegi, dă mâna, iar colegul în faţa căruia ajunge, îi face un
compliment sau reliefează o calitate a sa. Succesiv, fiecare elev se roteşte în grup, pentru a auzi cuvinte
frumoase despre el, dar şi astfel încât să rostească cuvinte frumoase despre colegii săi. Jocul îşi propune
creşterea stimei de sine, a competenţelor de comunicare, a empatiei cu grupul căruia îi aparţine.
 Cele cinci mingi: elevii sunt rugaţi să identifice aspectele principale ale existenţei umane:
familia, prietenii, spiritul (sinele), sănătatea, munca. Se asociază fiecare dintre aceste elemente cu câte o
minge, primele patru cu o minge de sticlă, iar munca se asociază unei mingi de cauciuc. Dacă arunci
mingea de sticlă, aceasta se zgârie sau se sparge, suferind modificări iremediabile. Doar munca – mingea
de cauciuc, o dată aruncată, revine întotdeauna / cu cât este aruncată mai departe sau mai cu putere, cu
atât se reîntoarce mai abitir. Morala: munca constă într-un efort susţinut, dar familia, prietenii, sănătatea
şi spiritul trebuie protejate şi hrănite cu grijă. Acestea trebuie să se afle permanent în echilibru.
 Apa curgătoare: i se cere elevului să îşi imagineze că se află pe un mal, iar pentru a trece
pe malul celălalt trebuie să îşi construiască un pod din cuvinte: de exemplu, ce meserie îţi doreşti? Care
sunt aptitudinile, studiile şi cunoştinţele necesare meseriei pe care ai ales-o? Tu le ai ca să poţi trece râul?
 Telefonul fără fir: jocul clasic ce va fi deopotrivă amuzant, cât şi un bun exemplu referitor
la denaturarea informaţiilor cu cât sursa acestora este mai îndepărtată. Acest joc se poate utiliza în
modulele de dezvoltare personală, de comunicare şi abilităţi sociale, managementul informaţiilor şi al
învăţării, calitatea stilului de viaţă.
 Piramida: fiecare elev notează pe un post-it un cuvânt/ o sintagmă referitoare la tema în
discuţie. Apoi discută cu elevul de bancă referitor la ce a scris acesta şi păstrează postitul reprezentativ
pentru temă sau o idee comună. Apoi se comunică în grupuri de câte patru elevi, se citesc cele două
propuneri şi se păstrează unul. Profesorul notează cuvintele diferite fie pornind de la perechi, fie de la
grupele de patru membri, pornind de la bază, către vârf, sub forma unei piramide. Se continuă tot aşa până
la finalizarea piramidei şi se explică simbolul, elementul-cheie la care se ajunge în urma discuţiei.
 Bingo: pe un cartonaş se notează trăsături sau acţiuni variate ale elevilor din grup. Acestea
sunt dispuse în chenare pătrate sau dreptunghiulare, asemănătoare biletelor de bingo. Dirigintele citeşte
câte o trăsătură din chenar, până este identificat elevul în cauză. Se poate propune elevilor să creeze ei
chenarele şi să indice elevii din grup despre cine este vorba. Acest joc stimulează dezvoltarea personală şi
a competenţelor de comunicare.
Metodele enumerate sunt uşor de utilizat, indiferent de gradul de coeziune al grupului, de
pavoazarea sălii de clasă sau de logistica şcolii. Rămâne doar să dăm frâu liber imaginaţiei şi să ne jucăm
cu elevii noştri, inoculându-le în acest mod crearea unui sistem propriu de principii şi valori pe care să le
urmeze în micro-grup, ulterior în societate, ca macro-grup.
Referinţe bibliografice:
1. Cerghit Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strategii,
Editura Aramis, Bucureşti, 2002;
2. Cristea Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998;
3. Nicola Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, editura Aramis, Bucureşti, 2003;
10
PRINCIPIILE APLICATE IN MANAGEMENTUL CLASEI
Profesor pentru invăţământ primar:Abaza Irina

Şcoala Gimnazială Nr 1 Oneşti
Managementul unităţilor sociale, ca teorie şi pragmatică, a devenit mult mai complex în perioada
actuală de profunde transformări sociale, marcată de tranziţia de la un sistem social – politic şi economic
de tip dictatorial, hipercentralizat, etatizat şi politizat la cel inspirat de valorile democraţiei şi economiei
de piaţa. Controlul acestor schimbări, integrarea activă a resurselor umane în mediul social caracteristic
noii lumi de valori presupune a deplină şi corectă cunoaştere a diverselor câmpuri manageriale şi în
principal, a managementului resurselor umane.
Managementul resurselor umane (M.R.U.) trebuie să surprindă specificului şi dinamica socio-
economică si culturala a respectivului teritoriu pentru a deveni util, practic, pentru a asigura managerilor
o sursă veritabilă de cunoaştere, generatoare de idei a căror aplicare (optimizare, instrumentare,
implementare) să provoace şi să argumenteze eficienţa procesului educativ. Menţionam că managementul
în general şi cel al resurselor umane în particular nu se poate dezvolta în nici un caz prin simplu import
conceptual: nu există manuale care învăţate pe de rost, memorate, să ducă automat la aplicare.
Se poate aprecia că obţinerea unui control asupra desfăşurării proceselor de educatie depinde, în
ultimă instanţă de gradul de cunoaştere a factorului uman, dobândit de manageri. Cunoaşterea
diferenţierilor obiective dintre persoane, a diversităţii opiniilor şi comportamentului adoptat de către
oameni, funcţie de situaţie şi caracteristicile lor psiho-sociale, formează o cerinţă de prim ordin pentru un
management performant.
Cunoaşterea unui om constituie un proces care conduce la formarea unei imagini de a cărui
realitatea încă trebuie să ne îndoim deoarece acest proces suferă influenţa diferiţilor factori situaţionali
atât pentru subiectul în cauză cât şi pentru manager. Managerii trebuie să ţină cont că starea emoţională
poate influenţa modul de evaluare a muncii elevilor putând conduce la sub sau supraevaluare a calităţii
prestaţiei, îndeplinirii rolurilor de elev. De asemenea starea de tensiune psihică în care se află un copil
face ca rezultatele obţinute să nu fie caracteristice iar necunoaşterea acestor stări de tensiune va deforma
aprecierile evaluatorului (managerul), determinând o imagine (percepţie) cu totul falsă despre
personalitatea copiluluii. Evitarea unor astfel de situaţii se poate realiza numai cu condiţia cunoaşterii
copiilor din clasa şi observării cu atentie a propriului comportament (autocontrolul).
Modul comportamental desemnează ipoteză (ipoteze), factorii şi regulile de interacţiune dintre
aceşti factori, conform cărora rezultă o anumită acţiune, ce produce manifestarea omului printr-un mod
specific de acţiune. Teoriile elaborate în vederea explicării comportamentului uman se diferenţiază după
importanţa care se atribuie factorilor externi comparativ cu factorii interni.
Factori externi (Fe) desemnează acţiunea mediului asupra fiinţei umane iar plasarea accentului
exclusiv asupra lor acreditează ipoteza provocării şi dirijări comportamentului uman din exterior.
În cadrul acestei teorii comportamentul este considerat ca fiind dependent în general de aceşti
factori externi. Mediul acţionează asupra persoanelor prin intermediul unor stimuli care provoacă
răspunsuri.
Pentru unul şi acelaşi stimul (S) răspunsul (R) nu se va diferenţia sau deosebirile între răspunsul
diferitelor persoane vor activa în limite restrânse.
Factorii interni (Fi) desemnează nevoile (dorinţe, tensiuni ori starea de insatisfacţie) iar plasarea
accentului asupra acestor factori acreditează implicit ipoteza conform căreia comportamentul este
dependent de particularităţile fiecărui om. Aşa cum particularităţile prezintă o largă diferenţiere de la o
persoană la alta tot aşa şi comportamentul, ca răspuns la acţiunea unuia şi aceeaşi stimul, va prezenta o
largă variabilitate.
Cele mai răspândite teorii asupra comportamentului sunt:
1. TEORIA STIMUL (S)- RĂSPUNS ( R) S->R
2. TEORIA MOTIVAŢIEI (TM )
3. TEORIA ANALIZEI TRANZACŢIEI ( TAT )
În cadru acestor teorii s-au construit mai multe modele care tind să explice comportamentul uman.
Toate aceste teorii acceptă în comun trei ipoteze fundamentale:
11
a) comportamentul este cauzat (provocat de stimuli);

b) comportamentul este motivat (provocat de motivaţie);
c) comportamentul este orientat (scopul, finalitatea);
A. PRINCIPIUL COMPORTAMENTULUI CAUZAT
Conform acestui principiu, trecerea la acţiune este produsă de anumite forţe care derivă din
interacţiunea factorilor de mediu cu factorii interni. CAUZA care declanşează comportamentul este
reprezentată de acţiunea unor stimuli asupra persoanei. STIMULI sunt semne sau semnale pentru acţiune.
Stimulii, bombardând persoana, sunt filtraţi şi triaţi în funcţie de nevoile existente la un moment dat
(dorinţe, tensiuni, insatisfacţii).
PERSOANA
NEVOIE
STIMUL TENSIUNE Comporta-
INSATISFACŢIE ment SCOP
(Cauze)
(Discomfort)
Figura 3 – Model al comportamentului uman

(conf. Leavitt, H.J., „Managerial Psycology”, Chicago, 1972)
B. PRINCIPIUL COMPORTAMENTULUI MOTIVAT
Acest principiu desemnează stările pe care le trăieşte persoana respectivă – dorinţe, tensiuni,
insatisfacţii. Acest principiu dezvăluie faptul că orice manifestare comportamentală se conjugă cu
existenţa anumitor motive. MOTIVELE sunt reprezentate ca nevoile tensiuni şi disconfortul intern, care
în momentul acţiunii stimulului nu sunt satisfăcute, aceste nevoi vor constitui temeiuri pentru adoptare
unui anumit tip de acţiune, a unui comportament. Altfel exprimat, reacţia oricărei persoane la stimuli este
generată de anumite motive reprezentate de nevoi (dorinţe, tensiuni, insatisfacţii) active. NEVOILE
ACTIVE sunt tipuri de nevoi care prin presiunea pe care o provoacă determină persoana să-şi concentreze
acţiunea în direcţia acestor obiective care vor asigura satisfacerea lor. Pentru anumite teorii, conceptul de
motivaţie constituie punctul central în înţelegerea comportamentului uman. În esenţă, motivaţiile sunt
considerate drept stări de insatisfacţie (conflict intern) care generează tensiune psihică. Aceasta poate fi
redusă prin mobilizarea persoanei în acţiune în direcţia satisfacerii nevoilor interna existente.
C. PRINCIPIUL COMPORTAMENTULUI ORIENTAT
Acest principiu derivă din principiul comportamentului motivat. Astfel eliberarea ori reducerea
tensiuni produse de existenţa anumitor nevoi specifice persoanei respective se poate realiza numai în
măsura în care se trece la acţiune, iar această acţiune este cu necesitate orientată spre acel obiectiv care,
odată atins, va produce maximul de satisfacţie a nevoii existente. Deci, prin acţiunea sa, persoana tinde să
obţină satisfacerea nevoii active, prin realizarea anumitor obiective sau a unui obiectiv specific, denumit
SCOP. Obiectivele vizate de persoană pot fi fizice sau psihice. În cazul obiectivelor psihice, apare cu
claritate posibilitatea atingerii unor limite care constituie un nivel suficient, adică nivelul care satisface
nevoia şi determină eliberarea din tensiuni. În cazul obiectivelor psihologice, problema este mai complexă
pentru că este dificil de conceput, dacă nu chiar imposibil, că atingerea anumitor nivele ar putea
determina stingerea nevoilor respective. Astfel, este greu de presupus că atingerea anumitei poziţii de
PRESTIGIU ar putea determina stingerea acestei nevoi de prestigiu. Mai uşor de acceptat este că
obiectivele psihologice sunt nelimitate sub aspectul capacităţii de absorbţie şi deci că nu se poate vorbi de
o stingere deplină a motivelor de ordin psihologic. Chiar şi pentru obiectivele fizice se cere subliniat
caracterul repetitiv al nevoilor (de exemplu foamea poate fi gândită ca satisfăcută deplin numai într-un
anumit interval de timp după care va reapare). Atingerea scopului urmărit face posibilă recepţionarea unor
noi stimuli de către persoana în cauză, aceasta orientându-şi activitatea spre un set obiectiv. Tocmai
12
pornind de la aceste principii: al comportamentului cauzat, al comportamentului motivat, al

comportamentului orientat spre anumite obiective, au fost elaborate cele trei teorii comportamentale
Realizarea obiectivelor manageriale implica punerea in aplicare a urmatoarelor principii generale
ale acestuia:obtinerea eficacitatii,apel permanent la rationalitate,organizarea sistemica a tuturor
activitatilor,effort continuu pentru obtinerea celei mai bune performante posibile
Aplicarea acestor principii presupune practicarea managementului ca process complex de
planificare,organizare,asigurare de personal,control si conducere sistemica a ansamblului activitatilor din
clasa ,in vederea realizarii obiectivelor comune ale acesteia. Managementul clasei se practica ca
activitate sistemica respectand principii de introducere a ordinii in conducerea si desfasurarea
activitatilor,astfel incat acestea sa fie recunoscute si coordinate cu setul de obiective si cu asteptarile
convenite de invatamant.
Taylor subliniaza patru principii manageriale pe care le putem adapta clasei de elevi:abordarea
stiintifica a problematicii fiecarui domeniu de activitate,selectionarea cu grija a colectivului in vederea
lucrului diferentiat,pregatire pentru lectii,stimularea acestora,planificarea sarcinilor recuperare,dezvoltare.
H.Fayol propune 16 principii menite sa ghideze activitatea managerilor scolari(cadrelor
didactice):principiul autonomiei,responsabilitatii sio autoritatii,al disciplinei in munca,al unitatii de
comanda,al unitatii de actiune,al subordonarii intereselor particulare celor generale,al salarizarii
personalului,al centralizarii-descentralizarii,al ierarhiei in conducere,al ordinii,al echitatii,al stabilitatii
personalului,al initiativei,al unirii personalului,al instruirii permanente ,al inovarii in conduceresi acela de
a acorda zilnic cinci minute pentru reflectie.
Indiferenta fata de personalitatea elevului ameninta nevoile si trebuintele spirituale de baza ale
acestuia, respectul fata de sine , nevoia de raspuns afectiv din partea celor din jur , nevoia de securitate pe
termen lung , de succes, precum si nevoia de a apartine unui grup si a fi acceptat de acesta.
Profilul psihosocial al clasei este modalitatea prin care se poate realiza o buna cunoastere a acesteia,
a caracteristicilor generale si particulare. Cu ajutorul lui se pot lua decizii de ameliorare a unor probleme
aparute intre membri, rezolvarea acestora ducand la o crestere a eficientei si o mai usoara atingere a
obiectivelor comune. Respectarea principiilor propuse si respectate intr-o clasa are numaio rezultate
remarcabile.
Bibliografie :
• COSMOVICI, A. & IACOB, Luminiţa, coord. (1998). Psihologie şcolară, Iaşi, Editura Polirom,
cap. I şi VII.
• SĂLĂVĂSTRU, Dorina (2004). Psihologia educaţiei, Iaşi, Polirom, pp. 13-68 şi urm.
• * * * (1998). Psihopedagogia pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Iaşi, Polirom.
13
Activitățile de parteneriat educațional -

modalitate eficientă de promovare a imaginii școlii
Prof. Abaza Mihaela Adriana

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Brașov
Motto :
Dacă mi se spune - uit,
Dacă cineva mă învață - imi amintesc,
Dacă mă implic - învăț.
În contextul socio-economic și politic actual, apariția ofertelor educaționale suplimentare sau

alternative învățământului public și, în acest context, intensificarea elemetului ,,concurență”, pe de o
parte, precum și permanenta preocupare a diverselor categorii socio-profesionale de ,,a așeza la colț”
sistemul de învățământ au încurajat, treptat, trecerea spre un învățământ cu elemente comerciale. Într-o
lume în care totul se vinde și se cumpără, în care orice are un preț, reclama deține puterea, ea este
elementul mobilizator al întregului proces de supraviețuire. În aceste condiții, școala a făcut eforturi
pentru a se adapta la invazia elementelor specifice comerțului în domeniul educativ, s-a preocupat nu
numai de educație, ci și de a face publicitate educației, pentru a-și apăra rolul și locul în societate.
S-a născut, așadar, necesitatea firească de a arăta cine suntem noi, ce facem noi, de ce noi, prin
publicitate. Puține școli mai sunt azi care nu au site-uri proprii sau care nu apelează la diferite modalități
de a-și promova activitatea și profesorii care stau în spatele acesteia. Există, însă, și a existat permanent și
reversul medaliei: de a muta accentul de pe esență -educația- pe învelișul în care s-a dorit a fi prezentată -
publicitatea educației- și, în consecință, de a selecta ce, cât și cum arătam din cine suntem și ce facem noi.
Astfel, ca și în comerț, a apărut și diferența dintre reclamă și calitatea reală a produsului promovat.
Cu toate acestea, chiar dacă s-au relevat anumite neconcordanțe, chiar dacă nu întotdeauna și nu
peste tot impresionează aspectele pozitive, chiar dacă mai sunt multe de remediat, școala românească a
arătat că se poate, că încă există determinare și dăruire pentru meserie.
În ultimii ani, a luat amploare fenomenul activităților de parteneriat educațional între școli și alte
instituții publice sau private, de învățămant sau nu, în scopul socializării elevilor și al pregătirii acestora
pentru viață, prin dezvoltarea capacității de adaptabilitate a acestora la diferitele schimbări și/sau
provocări provenite din mediul extern.
Activitățile extracurriculare obligatorii, propuse fie lunar, fie pentru a fi desfășurate în săptămana
,,Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, parte a activităților educative, au îmbrăcat adeseori
forma parteneriatelor educaționale și au constituit o excelentă ocazie, așa cum s-a dovedit în timp, pentru
promovarea imaginii școlilor în comunitate.
Diversitatea activităților propuse de cadrele didactice, implicarea activă a elevilor în activități (de la
expoziții cu produsele elevilor, concursuri și manifestări științifice și cultural-artistice) și, nu în ultimul
rând, popularizarea activităților derulate și a rezultatelor acestora printr-o gamă largă de modalități, pe
site-urile instituțiilor școlare, ale instituțiilor partenere și în media locală, au adus în lumina reflectoarelor
copiii, profesorii și efortul lor comun, susținut pentru a arăta comunității aspecte din viața școlii și pentru
a promova imaginea acesteia în comunitate.
Referindu-mă strict la impactul pe care l-au avut aceste parteneriate educaționale asupra instituției
de învățământ special în care funcționez, apreciez ca acestea au contribuit enorm la crearea unei imagini
favorabile școlii, la schimbări de percepție și atitudinale în comunitate, cât și la implicarea comunității în
problemele diverse ale copiilor cu dizabilități, aceștia, prin excelență, aparținând grupurilor dezavantajate
și supuse excluziunii. Câștigul real al tuturor acestor demersuri este, de fapt, acela al conturării, al creării
unor șanse reale în privința inserției sociale și profesionale a copiilor, astfel încât aceștia să beneficieze,
pe cât posibil, de la caz la caz, de condiții similare de viață cu ale celorlați.
Închei prin a reitera ideea de început, aceea a necesității actuale de a se adăuga educației note
mercantile, care trebuie pliată pe specificul a ceea ce vindem, și anume servicii educaționale de calitate.
Orice deturnare de la finalitățile educației și/sau alunecarea spre strămutarea accentului de pe calitatea
14
educației pe calitatea reclamei care se se face acesteia nu poate fi considerată decât un eșec, de nedorit,
care ar putea arunca școala în derizoriu.
În concluzie, consider că o reclamă bine făcuta este aceea care reflectă corect și fidel realitatea, că
succesul este asigurat nu de strălucirea ambalajului, ci de consistența conținutului, ceea ce ar trebui să
ghideze orice acțiune de promovare a instituțiilor de învățământ.
15
IMPORTANŢA RELAȚIEI DINTRE GRĂDINIȚĂ ȘI PĂRINŢII

PREŞCOLARILOR
Prof. Învăț. Presc. Achim Monica

Grădinița PN nr. 2 Orbeasca de Jos, jud. Teleorman
"A iubi un copil nu înseamnă să îi faci toate capriciile; a-l iubi constă în a scoate tot ce este mai bun
în el şi a-l învăţa să iubească dificultăţile." Nadia Boulanger
Complexitatea actului educaţional, a realităţii umane şi contemporane argumentează necesitatea
unor interrelaţionări responsabile în deciziile, acţiunile şi rezultatele educaţiei. Familia şi grădiniţa, ca
agenţi ai socializării, sunt considerate responsabili pentru creşterea şi dezvoltarea copilului şi totodată
pregătirea lui pentru integrarea în şcoală şi rolul lui în comunitate.
La vârsta preşcolară, un factor important este gradiniţa care desfaşoară un amplu proces instructiv-
educativ, aplicând metode şi procedee ştiinţifice. Pentru reuşita actului educaţional, munca depusă de
cadrele didactice în grădiniţă trebuie continuată, susţinuţă şi întărită de familie.
Funcţia de părinte este o ,,meserie’’ şi, ca orice meserie, ea trebuie învăţată. Părinţii trebuie să
cunoască, să devină conştienţi de influienţa pe care o exercită prezenţa lor în viaţa copilului, să fie
convinşi că educaţia ce trebuie dată copilului, pentru societatea actuală este diferită de cele precedente, că
societatea viitoare va fi diferită de cea actuală, iar copilul trebuie pregătit corespunzător.
Unitatea de acţiune a celor doi factori (grădiniţă-familie) în opera de formare a copilului este
condiţionată de unitatea de vederi, de un mod comun de lucru şi o bună cunoaştere reciprocă. Interesul
comun al celor două instituţii trebuie să determine o mişcare cu dublu sens, familie-grădiniţă, grădiniţă-
familie, în vederea unei suficiente cunoaşteri a ambelor părţi. Părinţii trebuie să se autoeduce şi să-şi
controleze comportamentul astfel încât să aibă o comportare prin care să le ofere copiilor, în permanenţă,
exemple demne de urmat. Preocuparea părinţilor de a păstra ordinea şi curăţenia în casă îi va învăţa pe
copii să aibă grijă de igiena locuinţei şi a viitorului loc de muncă.
Părinţii sunt modele în educaţia intelectuală, estetică şi morală. Ar fi o greşeală dacă am socoti că
educaţia intelectuală a copiilor revine în întregime numai şcolii şi că familia nu are nimic de făcut; la
educaţia intelectuală a copiilor contribuie exemplul părinţilor. Exemplul părinţilor în educaţia estetică
urmăreşte să le dezvolte copiilor capacitatea de a descoperi ceea ce este frumos în natură, în societate, în
artă, în viaţa de toate zilele, să le dezvolte gustul pentru frumos, priceperea de a-i aprecia în mod corect în
activitatea lor. Natura îşi dezvăluie frumuseţea oricui se apropie de ea cu dragoste şi cu dorinţa de a o
cunoaşte. Să nu desconsiderăm acest tezaur nesfârşit de frumuseţe. Să admirăm împreună răsăritul şi
apusul soarelui. Copiii învaţă de la noi cum aranjăm locuinţa; ei învaţă că există o estetică a mesei
realizată în aranjarea, prezentarea şi servirea felurilor de mâncare, precum şi felul civilizat de a lua masa.
Conduita noastră trebuie să fie un exemplu personal de la gust, simplitate, eleganţă, politeţe,
sinceritate, demnitate personală, modestie şi curaj, dar şi de combatere a urii, artificialităţii şi
necuviinţei.Viaţa noastră trebuie să fie model în orice clipă.
In procesul socializării copilului la mediul din grădiniţă un rol important l-a avut familia copiilor.
Putem spune că ,,Grădiniţa şi Familia” sunt doi factori primordiali în educaţia copiilor când se fac primii
paşi în viaţă. Familia este factorul educativ prioritar, întrucât educaţia începe din familie, aceasta fiind
modelul pe care copilul îl imită şi-l urmează. În familie copilul îşi face pregătirea pentru viaţă; părinţii
sunt primii educatori, deoarece ei sunt primii cu care copilul interacţionează constant încă din prima zi a
vieţii. Totodată, modul de viaţă al familiei este principalul reper în viaţă al copilului.
Relaţia grădiniţă - familie nu se poate constitui fără asigurarea unei condiţii de bază, fundamentală:
cunoaşterea familiei de către educatoare, a caracteristicilor şi potenţialului ei educativ. Căldura
raporturilor dintre părinţi şi educatoare, încrederea şi respectul reciproc se stabilesc prin schimbul de
informaţii - pentru care trebuie să găsim întotdeauna timpul necesar. Sărbătorirea în comun a unor
evenimente din viaţa copiilor constituie momente de cunoaştere reciprocă şi de implicare în actul
educativ. Astfel, serbarea de Crăciun a preşcolarilor de grupă mijlocie, care a coincis cu sosirea lui Moş
Crăciun la grădiniţă, a stârnit emoţii puternice printre toţi participanţii: copii, educatoare, părinţi.
Comunicarea cu părinţii, legătura permanentă dintre grădiniţă şi familie a făcut ca acest eveniment să se
transforme într-un moment de neuitat.
16
Alte momente minunate desfăşurate cu copiii din grupa mică, anul trecut, au fost: Sărbătoarea
mărţişorului, Ziua mamei, şcoala altfel, întâlnirea cu şcolarii, Ziua copilului. La toate aceste activităţi,
părinţii, care au fost disponibili au fost alături de noi şi-i aşteptăm de fiecare dată, pe toţi părinţii, să
participe la toate activităţile din grădiniţă. Adevăraţii beneficiari ai acestui parteneriat sunt copii, ei simt
dragostea şi apropierea părinţilor, nu numai prin bunăvoinţa şi bucuriile ce li se oferă acasă, ci şi interesul
pe care părinţii îl acordă în realizarea activităţilor din grădiniţă. Astfel copii sunt mai siguri pe sine,
trăiesc mândria de a-şi vedea părinţii în situaţii apropiate lor şi de a-i aprecia şi mai mult.
Părinţii au şansa de a deveni participanţi la educaţie prin implicarea efectivă şi prin emoţiile trăite
alături de copii lor, au prilejul de a sta foarte aproape de ei, de a-i înţelege mai bine, de a-i observa şi de a
fi fermi convinşi de buna colaborare cu instituţii şi specialişti în dezvoltarea psihică şi fizică a copiilor lor,
prin participarea la desfăşurarea unui proces instructiv-educativ bine fundamentat şi organizat.
Atât serbările, cât şi conferinţele şi referatele prezentate cu anumite prilejuri pe teme de dezvoltare
a personalităţii specifice vârstei, pe relaţii intra şi inter familiale, au scopul de a face cunoscute noţiuni de
interes şi exemple de bune practici. Organizarea unor expoziţii cu lucrările copiilor fac posibilă o mai
bună cunoaştere prin prisma rezultatelor muncii lor, participarea la activităţi demonstrative îi ajută să
cunoască metodele şi procedeele folosite şi le sugerează anumite modalităţi concrete de îndrumare a
jocurilor, de folosire a jucăriilor, precum şi observarea modului de comportare al copilului în
colectivitate.
În concluzie, dezvoltarea psihică şi fizică a copilului la această vârstă, depinde în mare măsură şi de
cadrele didactice, dar şi de părinţi şi de aceea scopul acestei colaborări este ,, copii fericiţi – părinţi
fericiţi’’.
17
Frînturi din activitățile noastre cu...și pentru părinți

Prof. Înv.preșcolar Aciu Crina Maria
Grădinița cu P.P. Bambi, Cluj-napoca
Fiecare părinte reprezintă pentru copilul său exemplul cel mai apropiat, comportamentul părinților
influențand starea acestora deseori. De foarte puține ori părinții coboară la nivelul copilului, îi satisfac cu
adevărat nevoile și mult prea rar desfășoară activități doar cu aceștia. Pornind de la aceste considerente,
am inițiat un proiect de colaborare cu familia "Sfaturi mari pentru cei mici", un parteneriat ce are drept
scop formarea, educarea și pregătirea copilului pentru societate. Împreună cu părinții am planificat
activități lunare, pe care ulterior le-am desfășurat la grădinița sau în alte locații, astfel că fiecare copil a
reușit să simtă implicarea membrilor familiei în programul grădiniței.
Proiectul a avut ca și obiective principale:
• Familiarizarea părinților cu activitățile desfășurate la grădiniță, cu strategiile didactice utilizate în
procesul instructiv-educativ,
• Motivarea părinților pentru o implicare activă în activitatea cu preșcolarii,
• Stabilirea unor relații de colaborare între cadre didactice și părinți pentru crearea unității grupei,
• Abilitatea părinților de a identifica propriile comportamente educaționale și conștientizarea
efectelor acestora asupra dezvoltării psihofizice a copilului.
Proiectul s-a desfășurat din luna octombrie 2016 până în iunie 2017. Cele prezentate mai jos sunt
doar câteva momente din activitățile noastre.
Luna Octobrie Luna Noiembrie

"BOGAȚIILE TOAMNEI " “INVATAM IMPREUNA”
Luna Ianuarie Luna februarie

“Unde-s multi puterea creste” “Gradinita de acasa
18
Luna Martie Luna MAI

“Doar pentru mama” " MICII PIETONI"
Proiectul și activitățile desfășurate au beneficiat de aprecieri din partea celor implicați, am creat
bună dispoziție copiilor și cu siguranță îl vom relua și în următorii ani.
19
Educaţia incluzivă-educaţia viitorului
Prof. înv. preşcolar ACIU CRINA MARIA

Grădiniţa cu P.P. “Bambi”
ClujNapoca
O realitate a societăţii contemporane o reprezintă diversitatea culturală, aceasta generează dorinţa

şi nevoia de implicare la nivelul diferitelor instituţii publice, la nivelul sistemului educaţional, precum şi
nevoia de gestionare a interacţiunilor asociate convietuirii
Educaţia interculturală trebuie privită ca şi o opţiune ideologică ce urmăreşte pregătirea viitorilor
cetăţeni în aşa fel încât ei să facă cea mai bună alegere şi să se orienteze în contextul schimbărilor
intervenite în sistemul de valori. Promovarea educaţiei interculturale, care este de fapt o componentă a
“noilor educaţii”, trebuie realizată nu doar la nivelul instituţiilor de învâţământ, aceasta trebuie să se
adreseze întregii comunităţi sociale, căci de ea va depinde posibilitatea educaţiei de a răspunde sau nu
aşteptărilor sale. Rolul dominant îi revine însă cadrului didactic, deoarece el stă la baza procesului
instructiveducativ.
Educaţia interculturală derulată prin acţiuni la nivelul şcolii sau al comunităţii trebuie să
urmărească:
* promovarea unei atitudi tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere firească a raportului intre
etnii
* recunoaşterea şi acceptarea diferenţelor culturale prin valorificarea pozitivă a relaţiilor de egalitate
între oameni
* promovarea unei politici şcolare care să favorizeze egalizarea şanselor în educaţie
* demararea unor strategii de valorificare a diferenţelor culturale pentru a le transforma în resurse
pedagogice
* iniţierea diferitelor programe si proiecte pentru cunoaşterea culturii şi pentru înţelegerea
aspectelor din viaţa lor culturală şi socială
În educaţie o abordare incluzivă şi interculturală presupune o abordare integrată, o reflectare a
diversităţii sociale, lingvistice şi culturale în mediul educaţional, activităţile educaţionale de toate tipurile
şi în relaţiile cu familia şi cu comunitatea.
Respectănd valoarea îndemnului lui Seneca: “ Lung e drumul prin învăţături, scurt şi eficace prin
exemple” (Epistole, VI), considerăm că cele mai eficiente demersuri didactice, menite săi integreze pe
toţi copiii în activitatea didactică sunt cele prin care le oferim posibilitatea să acţioneze, să lucreze cât mai
mult împreună.
Pe o perioadă de trei săptămâni neam propus să derulăm Proiectul tematic “Sanse egale pentru
toţi”, unde am incercat să surprindem aspecte din obiceiurile şi tradiţiile altor culturi.
Tema săptămânii 1: “De la lume adunate şinapoi la lume date”

Pe parcursul săptămânii, toate activităţile comune au fost subordonate scopului de a cunoaşte unele
aspecte din obiceiurile şi tradiţiile rrome. În cadrul ariilor curriculare am desfăşurat următoarele activităţi:
Lectură după imagini “Aspecte din viaţa rromilor”, poveste rromă “Copilul care nu-i cuminte”, pictură
“Familia de rromi”, audiţie : “Gelem, gelem”, activitate practică “oale”.
Forma de realizare: dans tematic “Șatra”
Scopul: * atragerea şi integrarea rromilor în învăţământul preşcolar
* educaţie estetică
* educarea respectului faţă de obiceiurile şi tradiţiile etniei rrome.
Sarcina didactică: sincronizarea mişcărilor cu muzica şi textul
Desfăurarea dansului: Copiii sunt aşezaţi în cerc şi sunt conduşi de ţiganca solistă (piranda), care
dansează pe o melodie ţigănească: băieţii pocnesc din degete iar fetele, fluturănduşi fustele dansează în
mijlocul cercului. Apoi rolurile se schimbă, băieţii danseazâ în cerc.
Cântec: “Sunt ţigancă şi numi pasă
Caşai neamul ţigănesc
Am doi ochi, ca două mure
20
Si cu ei măînveselesc
Refren: La, la , la……
Țigăncuşă eşti frumoasă
Și ştii bine să ghiceşti
Și cu ochii tăi cei negri
Pe toată lumea vrăjeşti.
Refren: La, la , la……”
Bibliografie:
1. CALIN RUS, MIHAELA ZĂTREANU, LILIANA VOICU, 2007-2011,Educaţie timpurie
incluzivă, Ministerul educaţiei şi cercetării, Tineretului şi Sportului
2. Revista învăţământului preşcolar, 2006, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, nr. 34
3. Revista învăţământului preşcolar, 2012, Editura Arlequin, nr. 12
21
DISCIPLINA ȘCOLARĂ
Prof.înv.primar Acsinte Mihaela

Școala Gimnazială nr.1 Manoleasa,jud.Botoșani
Disciplina școlară poate fi considerată drept o manifestare a disciplinei sociale și este un ansamblu
de reguli de comportament necesare pentru buna conviețuire în mediul școlar și pentru buna desfășurare a
procesului de învățământ. În contextul acțiunii educative disciplina îndeplinește următoarele funcții:
socializarea individului, formarea și dezvoltarea unor atitudini morale și a unui sistem unitar de valori,
asigurarea securității emoționale, care vizează respectul față de sine și față de ceilalți. Educarea copiilor în
spiritul respectării disciplinei este ghidată de anumite obiective. Acestea sunt: cunoașterea de către elevi a
normelor specifice disciplinei; formarea la elevi a unor deprinderi și obișnuințe de conduită disciplinată;
dobândirea capacității de autocontrol al forțelor fizice și psihice; stabilizarea atitudinilor de punctualitate
și corectitudine.
Regulile clasei trebuie stabilite la începutul anului școlar și să respecte o serie de exigențe: să fie
relevante pentru viața școlară; să fie formulate într-o manieră pozitivă; să fie flexibile și adaptate la
situațiile particulare; să fie precizate clar consecințele nerespectării fiecărei reguli; să fie puțin numeroase,
pentru a putea fi reținute cu ușurință; să le fie comunicate și părinților elevilor; să fie reamintite în
anumite momente. Recompensarea comportamentelor dezirabile ar trebui făcută cu respectarea anumitor
exigențe: să se menționeze numele elevului care urmează a fi recompensat, pentru a-i spori stima de sine,
să se precizeze motivul pentru care se acordă recompense; să se utilizeze o gamă largă de recompense;
recompensa să fie focalizată pe un comportament specific și bine precizat; să fie apreciat și progresul
înregistrat de elev în comportamentul vizat.
Programul de prevenire și combatere a agresivității în rândul elevilor își propune câteva obiective
distincte: formarea cadrelor didactice în acest domeniu; prevenirea situațiilor cu potențial agresiv;
combaterea agresivității în școală încă din faza sa incipientă; formarea unei culturi școlare nonviolente;
îmbunătățirea supravegherii elevilor în incinta școlii și în afara ei.
Indisciplina școlară are mai multe cauze, cum ar fi: antipatia față de școală; nevoia de recunoaștere
socială; comportamentul impulsiv; ignorarea regulilor (involuntară și deliberată); conflictele dintre
sistemele opuse de reguli; anxietatea; modul în care se manifestă anumite cadre didactice.
Legat de indisciplina școlară, cadrului didactic i se cere să țină sub observație permanentă atât clasa
în ansamblu, cât și pe fiecare elev în parte și să conștientizeze faptul că gradul de implicare a elevilor în
activitatea didactică poate fi sesizat cu ajutorul unor indicatori care țin de mimică, de poziția corpului etc.
Astfel este posibilă depistarea precoce a lipsei de atenție și de participare efectivă la ore și a angajării în
preocupări colaterale, ceea ce permite luarea la timp a unor măsuri graduale, adecvate tipului și gravității
faptei/faptelor comise. În acest sens, există mai multe modalități de a face față diverselor comportamente
perturbatoare.
Extincția presupune retragerea acelei/acelor întăriri susceptibile de a fi menținut și de a menține un
anumit comportament problematic. De exemplu, dacă un elev se comportă inadecvat doar pentru a atrage
atenția educatorului asupra lui, atunci se poate spera ca, dacă această atenție nu i se acordă, el să renunțe
în final la acea conduită indezirabilă.
În aplicarea extincției ca metodă de gestionare a unor comportamente perturbatoare se parcurg
următoarele etape: identificarea precisă a cauzei comportamentului respectiv; eliminarea sistematică a
acelui stimul; aprecierea/stimularea, recompensarea comportamentului alternativ; monitorizarea
comportamentului inadecvat înainte și după aplicarea extincției.
Întărirea diferențiată este o altă modalitate, care constă în aprecierea/stimularea comportamentului
dorit de fiecare dată când el apare, demers concomitent cu neacordarea niciunei întăriri pentru niciun
comportament indezirabil care interferează cu cel dezirabil.
Pedeapsa nu poate fi aplicată întâmplător, ci numai cu condiția respectării unor cerințe: să se
recurgă la ea numai când comportamentul inadecvat nu permite luarea altor măsuri; să fie administrată
imediat după comiterea faptei; să fie precedată de un ultim avertisment; să aibă o durată și o intensitate
direct proporțională cu gravitatea faptei; să fie administrată în mod gradual; să fie însoțită de o discuție cu
elevul respectiv; să fie aplicată cu calm, fără ostilitate și resentimente; să fie adecvată în raport cu
particularitățile de vârstă și individuale ale elevului.
22
Pentru ca problemele de conduită ale elevilor să poată fi eliminate sau cel puțin reduse ca frecvență,
durată și intensitate este necesară elaborarea de către profesor a unui plan de intervenție comportamentală
cu identificarea precisă a acelor comportamente care se doresc a fi reduse sau eliminate.
Un comportament poate fi descris de mai mulți parametri. Aceștia sunt: frecvența (numărul de
apariții ale comportamentului într-o unitate de timp); durata (intervalul scurs de la declanșarea
comportamentului până la finalizarea lui); intensitatea (forța de manifestare a comportamentului).
Disciplina în rândul elevilor poate fi instaurată, menținută și ameliorată prin oferirea unor modele
demne de urmat; prin controlarea sistematică a îndeplinirii cerințelor de către elevi și evaluarea
conduitelor prin recompense și sancțiuni.
Educarea elevilor în spiritul respectării disciplinei face trecerea treptată de la disciplinare la
autodisciplinare și stăpânire de sine. În acest sens, educatorii pot spera să formeze la discipolii lor
personalități echilibrate și structurate în mod armonios, apte de a se integra cu succes într-o societate
democratică
Bibliografie:
1.Andrei Cosmivici,Iacob,”Psihologie școlară „Ed.Polirom-Iași,1999
2.Cerghit, Ioan, Neacşu, Ioan,Negreţ Dobridor Ioan, „Prelegeri pedagogice”, Ed. Polirom, Iaşi,
2001
23
SĂPTĂMÂNA EDUCAŢIEI ÎN TEHNOLOGIA COMPUTERELOR LA

LICEUL TEHNOLOGIC BAIA DE FIER
Prof. Adam Doina Ioana

Liceul Tehnologic Baia de Fier
În perioada 4-10 decembrie 2017, Liceul Tehnologic Baia de Fier a organizat evenimentul Hour of
Code.
Hour of Code reprezintă o introducere de o oră în ştiinţa computerului şi programare, cu scopul de a
arăta că oricine poate învăţa bazele acestuia. Ajută la dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor,
la dezvoltarea logicii şi creativității.
Evenimentul Hour of Code este organizat de Code.org, o organizație non-profit dedicată extinderii
educației cu privire la tehnologia computerelor și programare, prin promovarea acesteia în școli.
La acest eveniment au participat eleviii de la gimnaziu şi liceu fiind coordonaţi de urmatoarele
cadre didactice: Adam Ioana, Dumitru Silvia, Popa Elena, Cetina Ileana, Ionaşcu Ana Mirabela,
Turbăceanu Dana Simona.
Acest eveniment a avut loc în laboratorul de informatica unde elevii au desfăşurat o ora de
programare. Elevii de la liceu au intat pe https://ro.code.org/minecraft, unde au parcurs o oră de
programare în Minecraft.
La sfârşit au primit certificate de participare la acesta competiţie.
Eleviii de la gimnaziu au intrat pe https://studio.code.org/hoc/1, unde au avut de parcurs un joculet

folosind blocuri de cod. Cei care au finalizat jocul au primit certificate.
24
LOCUL ŞI ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN

EDUCAŢIA COPIILOR
Prof.înv.primar Adam Elena
Şcoala Gimnazială nr.23 Constantin Brâncoveanu
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii noştrii au conţinut cultural, artistic,
spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi
activitatea comunităţii locale.
Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite
sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare
care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
Experienţa a peste 27 ani de activitate în mijlocul copiilor mi-a întărit convingerea că serbările
şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât si pentru părinţii lor. Am explicat, în
momente oportune, cu tact şi cu răbdare, motivul si sensul serbării, am antrenat părinţii în pregătirea
acestor manifestări deosebite, iar copiii au fost stimulaţi să participe activ, fiecare primind rolul potrivit
preferinţelor si talentului său.
În timpul fiecărui ciclu de patru ani ai şcolii primare, cu fiecare generaţie, am căutat să descoperim
şi să cultivăm talentele copiilor. Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde,
serbarea şcolară valorifică varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează
talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele
colectiv
Serbările şcolare le-am efectuat cu prilejul diverselor evenimente din viaţa lor de şcolari şi
anume:,Serbarea de Crăciun .
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici.
Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze
diferite aspecte, să confecţioneze modele variate.
Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi clase sau între clase diferite (pe diferite
faze, pe diferite teme) promovăm valori culturale şi etice fundamentale, precum şi fair play-ul
competiţional, sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere
talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor. Concursurile sportive vin ca şi o completare a
activităţilor sportive, cei mici participând cu multă plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi:
atletism, concurs de săniuţe, de biciclete, de aruncat la ţintă, etc.
25
Concursurile le-am realizat la nivelul clasei sau la nivelul şcolii. În cadrul concursurilor s-a
dezvoltat spiritual conpetitiv şi creativitatea elevilor.Astfel fiecare participant dorea să realizeze lucrări
superioare. Participarea la concursurile realizate de diverse şcoli şi instituţii din ţară şi chiar internaţionale
a dus la câştigarea unor diplome cu care elevii se puteau mândri. Fiecare elev deţine o mapă în care îşi
colecţionează diplomele personale câştigate .
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea
cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă
de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
La Teatrul Elpis de copii din Constanţa sau la Casa de Cultură, am asistat la spectacole realizate
foarte bine de echipa de actori. Elevii au putut vedea spectacole prin care sun puse in scenă diverse
poveşti cunoscute de elevi . Astfel au putut vedea şi diferenţele dintre poveste şi spectacol , diferenţe care
rezultă din creativitatea actorului.
.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare,atât în modul de realizare al activităţii,
cât şi în relaţiile cu elevii,cu familia acestora.
26
Şcoala secolului XXI
prof. Adriana Mariş

Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu” Lugoj
Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu” din Lugoj este partener într-un nou proiect european
Erasmus+, proiect de parteneriat strategic, care se încadrează în acţiunea cheie 2 – Cooperare pentru
inovare şi schimb de bune practici. Este cel de-al doilea proiect Erasmus+ implementat de prestigioasa
instituţie lugojeană din 2014, după alte trei proiecte Comenius care s-au desfăşurat anterior.
Intitulat sugestiv „School 21, Digitally and Socially Yours”, proiectul, care se va desfăşura pe
parcursul următorilor doi ani şcolari, îşi propune să dezvolte elevilor competenţe utile pentru carierele lor
viitoare, competenţe cu aplicabilitate largă în diverse domenii, inclusiv în activităţi extracurriculare şi de
voluntariat: comunicare, colaborare, gândire critică şi creativitate. Partenerii colegiului lugojean vor fi
Obchodní akademie a Vyšší odborná škola ekonomická, Tábor, Republica Cehă, coordonatorul european
al proiectului, Zespol Szkol Ogolnoksztalcacych Nr 2 im. F.D. Kniaznina din Pulawy, Polonia, Türr
István Gimnázium és Kollégium, din Papa, Ungaria şi Hebel-Gymnasium din Schwetzingen, Germania.
Obiectivele principale ale proiectului sunt dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor în
contextul aplicării practice într-un mediu central şi est-european şi încurajarea lor să devină cetăţeni
activi, care cunosc problemele comunităţilor lor şi iau parte la rezolvarea acestora. Atingerea acestor
obiective se va realiza pe trei direcţii: didactică – prin dezvoltarea gândirii critice, a flexibilităţii, a
schimbului de informaţie culturală; metodică – prin utilizarea tehnologiei moderne şi activităţi în echipe
transnaţionale; socială – prin dezvoltarea interesului pe termen lung în activităţi în folosul comunităţii,
cunoaşterea diferenţelor culturale şi schimbul de păreri.
Vor avea loc întâlniri transnaţionale cu profesori şi elevi în fiecare dintre cele cinci şcoli, în cadrul
cărora se vor organiza activităţi de voluntariat, vor fi susţinute lecţii utilizând tehnologia modernă, vor fi
create grupuri internaţionale de elevi care vor colabora online pentru realizarea sarcinilor, vor avea loc
întâlniri Skype, etc. Atât profesorii cât şi elevii participanţi îşi vor dezvolta spiritul civic şi îşi vor
îmbunătăţi competenţele digitale, creativitatea, gândirea critică, abilităţile de colaborare şi comunicare
atât de necesare integrării în societatea secolului XXI.
O primă întrunire transnaţională a avut loc în Ungaria, la Türr István Gimnázium és Kollégium, din
Papa, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie. Au avut loc discuţii fructuoase de planificare a activităţilor
ce urmează a fi desfăşurate în cadrul proiectului, delegaţiile celor cinci şcoli partenere stabilind tematici şi
termene limită pentru următoarele activităţi de predare – învăţare – formare ce se vor desfăşura în
Germania şi Polonia în această primăvară. Profesorii participanţi au vizitat şcoli din Papa, au asistat la
lecţii în limba engleză, au discutat cu alţi profesori despre programe, curricula, activităţi extracurriculare
şi activităţi de voluntariat pe care elevii şcolilor lor le desfăşoară.
27
Coordonatoarea din Cehia a proiectului, profesoara de limba engleză Alena Jandlova, a susţinut o
sesiune de formare şi de familiarizare a partenerilor cu twinspace, spaţiul virtual al proiectului, găzduit de
platforma eTwinning, https://twinspace.etwinning.net/44282/home
În acest spaţiu, elevii implicaţi în proiect şi-au prezentat deja şcolile, oraşele şi ţările, activităţile de
voluntariat în care se implică – individual sau în grup - au propus idei pentru logo-ul proiectului, au
participat la sondaje şi şi-au verificat cunoştinţele despre parteneri prin jocuri de tip Kahoot!
Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu” şi-a asumat în acest proiect responsabilitatea editării
revistei bilunare a proiectului, la care contribuie toate şcolile partenere. Două numere au fost deja
realizate şi pot fi accesate în spaţiul virtual al proiectului.
28
Stimularea interesului copiilor pentru lectura
Prof. înv. primar Agache Marta-Cecilia

Şcoala gimnazială „Elena Doamna”, Tulcea
„Numai cel cãruia i s-a insuflat în copilãrie gustul pentru lumea minunatã a cãrtii va cauta si îsi va
gãsi timp pentru aceasta activitate de minte si suflet.” (Paul Cornea)
În clasele primare, învăţătoarele joacă rolul important şi unic de a crea situaţii care susţin interesul
pentru citit, atât pentru plăcere, cât şi pentru informare. Acest principiu se bazează pe formarea
deprinderii elevilor de a citi, folosind rolul de model şi motivator al părinţilor şi al învăţătorilor. Scopul
nostru constă în a crea o ambianţă propice, folosind o varietate de cărţi care sunt la îndemâna elevilor,
care dau ocazii de alegere, încurajând discuţiile despre cărţi, construind astfel o prioritate în cunoaştere.
Motivaţia este cheia în desfăşurarea dezvoltării abilităţilor de cititor ale copilului. În clasele
primare, copiii sunt cititori, atât pentru informare, cât şi pentru plăcerea de a citi. Rafinarea şi creşterea
deprinderilor de bază în înţelegerea, planificarea tematică, vocabular şi înaintarea către un nivel de
gândire, interpretare şi analiză costituie scopul învăţătorilor .
Maturizarea elevilor ca cititori constă, efectiv, în faptul că ei posedă atât abilitatea, dar şi dorinţa să
citească. Cercetătorii arată, de asemenea, că este important echilibrul dintre afectiv şi cognitiv în
dezvoltarea cititului.
Clasele primare au o importanţă considerabilă în formarea motivării cititului şi a achiziţionării
acestuia.
Programul Step by Step subscrie la credinţa că motivaţia joacă un rol central în toată învăţarea.
Elementul de motivare se caracterizează prin diferenţa dintre învăţarea ca repetiţie şi superficialitate
versus învăţarea care înaintează prin curiozitate şi internalizarea reală de către elev.
Motivaţia cititului poate fi susţinută prin:
 Învăţătorul ca model explicit;
 Bogăţie de cărţi în clasă;
 Ocazii pentru alegeri;
 Ocazii de a interacţiona social cu alţii;
 Ocazii de a fi familiar cu o mulţime de cărţi;
 Promovarea adecvată a cititului.
Metodologia Step by Step propune strategii interesante, uşor de aplicat, care susţin interesul şi
motivaţia elevilor pentru lectură
Discuţii despre cărţi
Ca educatori, toţi suntem de acord cu rolul semnificativ pe care-l joacă, în curriculum-ul academic,
cartea. De aceea e necesar un mediu care încurajează elevii, în care se simt confortabil, în a împărtăşi şi a
discuta experienţele şi descoperirile lor ca cititori.
Discuţiile reprezintă acea parte din programul instructiv care desemnează extinderea deprinderilor
înţelegerii cititului, prin mişcarea peste stilul tradiţional obişnuit în utilizarea cărţilor. Intenţia este de a
realiza un loc în care elevii vor prezenta experienţele lor de cititori în mod deschis. Acesta ar include
lecturări, dramatizări, o formă artistică sau altceva. Responsabilitatea învăţătorilor este de a crea un mediu
ambient în clasă care să sprijine această exprimare deschisă.
Cluburile cărţii
Aceste manifestări dau prilejul, individual sau în grupuri mici, de a discuta despre cele citite.
Cluburile cărţii sunt formate din grupuri mici de 6-8 elevi dintr-o clasă, conduşi de o învăţătoare. Ei
citesc o carte şi o discută în mod sistematic. Cluburile cărţii oferă prilejul învăţătoarelor să formeze
deprinderi specifice de citire şi să ajute la înţelegerea cititului; furnizează elevilor, învăţătorilor şi
părinţilor ocazii de a discuta felul în care a înţeles fiecare o anumită carte. Prin intermediul discuţiilor
structurate, elevii au posibilitatea să-şi construiască şi să-şi extindă propriile cunoştinţe.
Lectura în parteneriat
Atunci când două clase diferite ca an de studiu stabilesc un perteneriat, cele două clase se întâlnesc
şi citesc din diferite genuri de literatură. Acestea sunt urmate de moduri diferite de a răspunde la
literatură, ca: dramatizări, desene, repovestiri. Clubul de lectură partener se întinde pe durata unui an şi
29
are activităţi care construiesc o înţelegere comună a lecturii de către copii de vârste diferite şi de
dezvoltare mai departe a lecturii.
Ceaiul poeziei
O clasă, împreună cu învăţătoarele, poate sărbători încheierea unui studiu tematic al poeziei prin
invitarea părinţilor la organizarea unei petreceri intitulată „Ceaiul poeziei”.
Elevii pot citi poezii scrise de ei sau alese din poeziile lor preferate. Părinţii participă citind poeziile
lor preferate şi aducând ceai, răcoritoare pentru acest eveniment.
Cluburile cărţii şi serbările lecturii sunt exemple ale căilor de motivare a lecturii, extinderii
înţelegerii celor citite. Dezvoltarea cititului la copii le aduce întotdeauna un beneficiu, prin interacţiunile
cu ceilalţi şi îmbogăţirea cunoaşterii.
Clubul de discuţii „Dragon”
Lecturarea cărţii se realizează acasă, în timpul liber. Săptămânal, grupul de întâlneşte, discută,
notează idei pe coli mici, pe care le lipesc pe un poster ce are conturat un dragon. Ideile se epuizează
atunci când se acoperă dragonul.
Modalităţile de stimulare a gustului pentru lectură sunt multiple, noi, învăţătorii, avem ocazii unice
de a furniza copiilor motive reale şi încurajări pentru ca fiecare dintre ei să descopere „bucuria” de a citi
şi de a le deschide interesul pentru cunoaştere şi învăţare pentru tot restul vieţii.
Paul Cornea spunea în lucrarea sa Introducere în teoria lecturii „… cã nici computerul, nici
televizorul nu vor duce la disparitia cãrtii, cã lectura va continua sã joace un rol cardinal în viata
oamenilor, cã accelerarea progresului tehnic va fi mereu însotitã de remedierea compensatoare a unui
spatiu liber pentru închipuire, visare si cãutare de sens… Cred, vreau sa cred cã vom continua sã citim
chiar dacã nu vor mai fi cãrti. O vom face, la nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar ori de mari
dimensiuni, dar vom continua s-o facem câtã vreme vom persevera sã gândim si sã producem bunuri
simbolice.”
BIBLIOGRAFIE:
1. Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Ed. Minerva, Bucuresti, 1988
2. Kristen,H.,Rozane,K. Kaufman,(1999), Crearea claselor orientate după necesităţile
copilului,C.E.D.P.Step by Step, România;
3.Convorbiri didactice – revista de specialitate
30
,,NOI vă luminăm VIITORUL!”
Prof. Agachi Luminița

Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Leonida” Iași
Este sloganul sub care, în partea de est a Moldovei, în ,,Orașul celor 7 coline”, Iași, ,,funcționează”
Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Leonida”.
Inființat acum , peste 50 de ani, în 1965, cu titulatura de Grup Școlar Energetic, cu sediul în B-dul
Socola Nr. 188-190, a avut la început doar clase de școală profesională, școală postliceală și școală de
maiștri.
Un an mai târziu, s-a înființat Liceul Industrial Energetic cu clase de liceu, cursuri de zi și seral.
Cele două școli au funcționat independent până în 1972, când au fost comasate sub o conducere unică.
Profilul energetic (profil stabilit inițial) a fost menținut de la înființare până în prezent.
Începând cu 1 septembrie 2000, Grupul Școlar Energetic și-a schimbat denumirea în Colegiul
Tehnic ,,Dimitrie Leonida”.
Știut fiind că o societate care vrea să progreseze trebuie să aibă meseriaşi buni în toate domeniile,
în prezent, aici, zeci de elevi se pregătesc să devină buni meseriași în domeniul electric, electromecanic și
mecanic.
Pregătirea prin învățământul profesional este organizată atât în școală, cât și la angajator:
clasa a IX-a înv. profesional Denumirea agentului

economic/agenţilor economici cu care
sunt încheiate contracte-cadru pentru
Domeniul de Calificarea practica elevilor
pregătire profesională
ELECTRIC Electrician protecție S.C. VEOLIA S.A.
prin relee, automatizări și S.C. ELROM S.R.L
măsurători în instalații S.C. GENERAL TEHNIC SRL
energetice S.C. ELECTRIC DESIGN SRL
S.C. DELPHI S.A.
S.C SENSO LYNE S.R.L.
ELECTRIC Electrician exploatare S.C. ELECTRIC DESIGN SRL
joasa tensiune S C. DELPHI S.A.
S.C SENSO LYNE S.R.L.
S.C. ELROM S.R.L
31
MECANIC mecanic auto S.C. COMBEN SERVICE SRL

S.C. AUTO BEN SRL
S.C. BRAS SRL IASI
S.C. QUICK SERVICE S.R.L.
S.C. MOLDOCAR S.R.L.
ELECTROMECA Electromecanic utilaje S.C. VEOLIA S.A.
NIC si instalatii industriale S.C. DELPHI S.A.
S.C. SENSO LYNE S.R.L.
S.C. ELROM S.R.L
Pentru anul viitor, meseriile pe care și le vor însuși viitorii elevi ai Colegiului, majoritatea dintre
ele făcând parte și dintre specializările din acest an școlar, sunt:
- tehnician în instalații electrice
- tehnician electromecanic
- tehnician metrolog
- tehnician electrician electronist auto, la liceu
iar pentru școala profesională:
- electrician exploatare joasă tensiune
- electrician aparate și echipamente electrice și energetice
- mecanic auto
- electromecanic centrale electrice
Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Leonida Iași, în parteneriat cu agenții economici își asumă
responsabilitatea educării și formării profesionale a tinerilor, ca viitori specialiști buni cunoscători ai
lucrului practic și cu solide cunoștințe teoretice în vederea integrării pe o piață a muncii dinamică și
competitivă.
32
Creativitatea la școlarul mic

prof. înv. primar, Agiurgioaiei Luminița
Școala Gimnazială nr.7 ”Remus Opreanu”, Constanța
Conceptul de creativitate are o sferă foarte largă. El se referă la numeroase și diverse acțiuni ale
activității umane și la diferite niveluri, începând cu descoperirea științifică, invenția sau creația artistică și
terminând cu inovația organizatorică și socială, inventivitatea sau adaptabilitatea individuală.
Fenomen multidimensional, creativitatea apare ca o activitate complexă care se finalizează într-un
produs. Ea se manifestă în desfășurarea unui proces și presupune existența unor trăsături de personalitate
și a unui context social și organizațional în care se desfășoară.
Formarea multilaterală a personalității elevului, pregătirea pentru viață, ținând cont de perspectivele
viitorului previzibil, reprezintă obiectivul capital pe care și-l propune școala să îl realizeze de-a lungul
parcursului educativ al copilului.
Oricât de bine ar fi școala organizată și oricât de bogat ar fi conținutul cunoștințelor pe care le
comunicăm elevilor, nu poate da satisfacție setei de investigare și cutezanță creatoare, trăsături specifice
copiilor.
Ei au nevoie de acțiuni care să lărgească sfera lor de cunoaștere și explorare, să le ofere prilejul de a
se emoționa puternic, de a fi capabili să iscodească singuri pentru a-și forma convingeri durabile. Puși în
situația de a acționa singuri, ei își însușesc cerințele exterioare și le transformă în propriile motive
interioare, ce le conferă o mare și inegalabilă satisfacție.
În cazul muncii copiilor, produsul și valoarea activității creatoare nu constituie neaparat un criteriu
de apreciere. Hotărâtoare sunt procesele psihice care concură în actul creației: investigațiile,
restructurările, descoperirile independente care se conturează în final într-un răspuns personal, într-o
soluție revelatoare chiar și pentru el. Creativitatea copiilor se caracterizează prin aportul intelectual
afectiv motivațional pe care-l aduce subiectul în activitate ca și prin eforturile personale care se soldează
cu un pas înainte în evoluția personală.
Pentru creația copiilor, caracteristică este descoperirea, nu invenția, acesta trăind o surpriză în fața
descoperirilor sale. Creativitatea răspunde și trebuințelor de cunoaștere care apar pregnant la copii. Este
evidentă la școlarul mic, nevoia de a pune întrebări, de a depista erori, de a experimenta și a obține
răspunsuri.
Activitatea în afara clasei și cea extrașcolară, cu tot ceea ce implică aceasta, fac o mare plăcere
elevului și prin faptul că dă frâu liber imaginației, gândirii critice, exprimării părerilor pro și contra
referitor la ceea ce întâlnesc în cadrul activităților.
Creativitatea copiilor este stimulată încă de la vârsta preșcolară și este continuată și în cadrul școlii
cu o și mai mare atenție. Inițial, la baza tuturor activităților stă jocul, atât de îndrăgit de copii. Se știe că
jocul este esența și rațiunea de a fi a copilăriei. Prin joc, copilul aspiră la condiția adultului. Jocul
socializează, umanizează, prin joc se realizează cunoașterea realității. Se exersează funcțiile psihomotrice
și socioafective, el are rolul de a bucura, destinde, delecta, de a crea confort spiritual, de a compensa
terapeutic tensiunea și neîmplinirile individuale și nu în ultimul rând de a participa la stimularea și
dezvoltarea creativității copilului.
Nu este domeniu al activității umane în care să nu manifeste o puternică înrâurire, actul educativ din
activitatea în afara clasei și extrașcolară. Ele sunt parte integrantă a procesului de învățământ, ce dezvoltă
spiritul de observație, gândirea, exprimarea sentimentelor și nu în ultimul rând, creativitatea.
Eficiența educării creativității la școlarul mic este dependentă de pregătirea științifică și pedagogică
a cadrului didactic, de priceperea lui de a organiza în mod judicios activitatea elevilor, de a subordona
totalitatea mijloacelor sale didactice obiectivelor propuse.
Bibliografie
Dumitru, I, (2000), Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Editura de Vest, Timișoara
XXX, (2003), Învățământul primar, nr. 2-3 - revistă dedicată cadrelor didactice, Editura Discipol,
București
33
SPECIFICUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI
ÎNV.PREȘCOLAR ALB IONELE ANGELICA

GRĂDIȚA CU P.P. NR.5 ZALAU
Specificul activităţilor de educare a limbajului desfăşurate în grădiniţa de copii este determinat de
trei factori esenţiali:
• idealul educaţional;
• particularităţile de vârstă ale preşcolarilor;
• caracteristicile limbajului.
Idealul educaţional sau idealul pedagogic reprezintă modelul sau prototipul după care trebuie format
orice copil, orice tânăr, cu ajutorul educaţiei. Idealul educaţional este expresia aspiraţiilor societăţii.
Noţiunea are echivalent în expresiile scopul pedagogic sau idealul de viaţă.
În curriculum-ul preşcolar, idealul educaţional se regăseşte în următoarele obiective:
• asigurarea dezvoltării normale şi depline a copiilor preşcolari, prin valorificarea potenţialului fizic
şi psihic al fiecăruia, ţinând seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective şi de activitatea
sa fundamental - jocul;
• dezvoltarea capacităţii copilului preşcolar de a intra în relaţie cu ceilalţi copii şi cu adulţii, de a
interacţiona cu mediul, de a-1 cunoaşte şi de a-1 stăpâni prin explorări, exerciţiu, încercări, experimente;
• stimularea copilului preşcolar pentru dobândirea cunoştinţelor, capacităţilor şi aptitudinilor
necesare activităţii viitoare în şcoală şi, ulterior, în societate.
În acest curriculum, învaţămâtul preşcolar şi clasele I si a -II-a reprezintă ciclul achiziţiilor
fundamentale, ceea ce relevă necesitatea continuităţii în procesul instructiv-educativ.
Învaţământul preşcolar constituie prima forma de instruire şi de educare organizată, sistematică şi
competentă; de asemenea, reprezintă prima formă de socializare a copilului.
În grădiniţă se creează condiţii optime ca preşcolarii să se manifeste activ, dirijaţi permanent de
cadre specializate.
În toate activităţile desfăşurate în grădiniţă: activităţi comune, activităţi la alegerea copiilor,
activităţi recreative şi de relaxare (ARR), activităţi de dezvoltare şi exersare a aptitudinilor individuale
(ADEAI), activităţi recuperatorii (AR) etc., aceştia realizează achiziţii cognitive, îşi formează deprinderea
de a acţiona la comanda, de a stabili relaţii de cooperare cu educatoarea şi cu ceilalţi copii, îşi dezvoltă
capacitatea de a comunica verbal şi nonverbal, îşi formează deprinderi intelectuale și motrice.
Continuitatea dintre învaţământul preşcolar şi primar se realizează prin obiective comune, prin
conţinuturi şi metode similare. Atât formele de organizare şi desfăşurare a unor activităţi, cât şi metodele
de învăţământ şi conţinuturile învatământului preşcolar anticipează ciclul primar.
Generalizarea cuprinderii tuturor copiilor de cinci-şapte ani în sistemul educaţional — conform
legii învaţământului, grupa mare — facilitează integrarea socială a copilului şi asigură continuitatea între
cele două etape ale sistemului de învăţământ.
Din punct de vedere psiho-somatic, cele două etape de vârstă (preşcolară şi şcolară mică) au multe
trăsături comune, ceea ce asigură elementul de continuitate educaţională. Copilul de trei ani, confruntat
pentru prima oară cu dificultăţile adaptării la viaţa colectivă, în momentul intrării la grădiniţă se va
integra rapid in sistemul şcolar. Începutul socializarii copilului în grădiniţa de copii, diversificarea
relaţiilor interumane (relaţii copii - adult, copii - copii) se continuă în ciclul primar, în cadrul organizat al
învăţării.
Relaţiile interumane devin mai complexe, se structurează pe criterii profesionale. Aceste relaţii noi
impun dezvoltarea capacităţii de comunicare verbală şi nonverbală, ca şi formarea unor deprinderi de
comportare civilizată, concomitent cu aprofundarea conştiinţei de sine.
Activităţile desfăşurate în învăţământul preşcolar permit lărgirea orizontulni cognitiv şi afectiv al
copilului:
• dezvoltarea capacităţilor senzoriale perceptive se structurează prin reprezentările memoriei şi ale
imaginaţiei;
• percepţia realităţii se realizează emoţional şi stimulează imaginaţia;
• copilul este interesat de spectacolul relaţionării cu ceilalţi şi cu mediu natural şi social;
34
• devine receptiv la acţiunile adulţilor, îi imită, transpune în joc comportamente ale acestora,
participă la ocupaţiile lor ;
• progresele în plan senzorial-perceptiv se asociază dezvoltării motricității, creşterii atenţiei a cărei
concentrare sporeşte de la 5-7 minute la preşcolarul mic, la peste 20 de minute şi chiar 45 de minute la
preşcolarul mare joc, audiţii sau vizionări de diafilme, filme, teatru pentru copii etc.
Jocul, activitate fundamentală la vârsta preşcolară, se realizează şi fără scop clar, ca plăcere
gratuită.
Jocul didactic reprezintă una dintre activităţile didactice frecvent utilizate în grădiniţă şi îndrăgite de
copii. Termenul ,,didactic” asociat celui de joc ,,accentuează partea instructivă a activităţii, deoarece,
indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat, jocul didactic favorizează atât aspectul informativ, cât şi
formativ al procesului de învăţământ”²
Jocul rămâne o preocupare atractivă la şcolarul mic, dar este mai complex, implică funcţii formative
şi de facilitare a adaptării copiilor la activitatea de învăţare care devine dominantă, de asemenea, funcţii
de dezvoltare psiho-fizică şi de satisfacere a trebuinţelor de activitate.
Conduita verbală şi afirmarea personalităţii fac progrese prin dezvoltarea capacităţii de exprimare
verbală: creşte volumul vocabularului, se exersează însuşirea structurii gramaticale a limbii. Activităţile
de educare a limbajului desfăşurate în grădiniţa de copii, formează abilităţi de comunicare ce facilitează
învaţarea citit-scrisului în clasa întâi. La preşcolari, limbajul are rolul unui instrument activ şi deosebit de
complex al relaţiilor copilului cu cei din jurul său şi, în acelaşi timp, un instrument de organizare a
activităţii psihice.
În vorbirea unor preşcolari apar, dificultăţi de pronunţie, tulburari ale ritmului de emisie, articulări
alterate cauzate de factori fiziologici sau psihici. Acestea pot persista şi la vârsta şcolară mică, dar, prin
activităţi specifice şi prin intervenţia învătăţoarei şi a logopedului, aceste deficienţe pot fi remediate.
Deci particularităţile de vârstă ale şcolarului mic prezintă unele similitudini cu acelea ale
preşcolarului mare.
În ciclul primar, prioritare sunt problemele adaptării şcolare şi ale învăţării. Experienţa adaptativă
şi achiziţia cognitivă şi afectivă din grădiniţă asigură adaptarea şcolară.
Şcoala solicită intens intelectul copilului, el îşi însuşeşte strategii ale învăţării, înţelege rolul atenţiei
şi al reprezentării în activitatea de învăţare, îşi formează deprinderea citit-scrisului şi deprinderea de
calcul, care deschid noi orizonturi cognitive şi afective.
Şcolarul mic aprofundează conştiinţa de sine formată în grădiniţă, se integrează într-o structură
socială nouă, centrată pe interese profesionale, modelul este învăţătorul, relaţiile interumane se bazează
pe randamentul şcolar.
Deşi activitatea dominantă este învaţarea, jocul constituie o necesitate fundamentală a şcolarului
mic; jocul didactic capătă pondere, iar sarcinile didactice, deşi implică eforturi intelectuale şi motrice,
sunt rezolvate cu plăcere, produc relaxare şi satisfacţie prin elementele de joc.
Jocul didactic contribuie la dezvoltarea spiritului de echipă, a spiritului de observaţie, a atitudinii
critice si autocritice, a voinţei, în general, contribuie la formarea şi dezvoltarea unor trăsături morale ca
perseverenţă, hărnicie, cinstea ş.a.
BIBLOGRAFIE
• Gongea E., Ruiu G., Fulga M., “Metode interactive de grup”-Ghid metodic, Ed. Arves 2002 ;
• Preda V., Dumitrana M., “Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii”
Bucureşti, 2007;
• Curriculum pentru învaţământ preprimar(3-6/7 ani);
• Gheorghe Tomşa, Mirela Chelaru ,Corina Iurea, Cornelia I.-,,Psihopedagogie preşcolar si
primară’’.Bucureşti ,2005;
• ,,Revista învăţământului preşcolar ’’ 1-2/2009;
• Liliana Ezechil,Mihaela Pais Lăzărescu-,,Laborator Preşcolar’’Ed.V&Integral Bucureşti 2006;
35
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Albu Simona Cristina , educatoare
În aceste timpuri moderne, când aproape toate conceptele au nevoie de promovarea imaginii, nici
instituțiile de învățământ nu fac excepție de la regulă.
Școala și comunitatea din care face parte sunt într-o relație de interdependență: școala este garantul
dezvoltării permanente a comunităţii, prin copiii de azi, care vor deveni adulții de mâine, iar comunitatea
este cea care sprijină instituția de învățămînt.
În afara imaginii oferită de managementul instituției, opinez că, promovarea școlii (cu referire la
grădiniță) se realizează mai ales prin factori interni: copii, părinți, cadre didactice, care dau propria
imagine a instituției și factori externi: proiecte, parteneriate, autorități.
Pentru acest deziderat, al inițierii, promovării și menținerii unei imagini instituţionale pozitive în
comunitate, elaborarea proiectelor vizează multiplicarea experienţei pozitive și personalizarea ofertei
educaţionale.
Promovarea imaginii unităţii noastre reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare
între principalii parteneri educaţionali: cadrele didactice-preșcolarii-părinţii și alți parteneri.
1. Cadrele didactice- promovează în mediul intern şi extern al unității o imagine pozitivă printr-o
planificare riguroasă, evidenţierea activităţilor specifice instituţiei, activităţi extraşcolare, programe şi
proiecte, activităţi în folosul comunităţii. Valorile morale ale angajaților, profesionalismul, competenţa,
onestitatea, alături de formarea continuă prin participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi
ştiinţifice dau un plus de valoare activității desfășurate în grădiniță.
2.Preșcolarii-ca persoane care-și încep educația formală în grădiniță, vor purta cu ei ceva din
imaginea locului și oamenilor alături de care au crescut.
„Grădiniţa este unul dintre partenerii comunitari implicaţi şi consecvenţi a cărei existenţă în
societate marchează începutul traseului educaţional al copilului şi primii paşi către viitoarea sa devenire,
de cetăţean responsabil”, afirmă autoarea Cristiana Boca (coord.) în lucrarea „Împreună pentru copii :
grădiniţa şi comunitatea” ( pg.5).
3. Părinții, ca principali colaboratori ai cadrelor didactice, consolidează identitatea școlii și sporesc
prestigiul instituțional și personal al celor implicați. Beneficiind pentru copiii lor de o educație de calitate,
părinții promovează imaginea instituției prin ceea ce transmit altor părinți, sau altor instituții.
Comunicarea cu părinții se face prin întâlniri directe pentru discuții, participare la proiecte comune
în grădiniță și în afara ei, consiliere, calea electronică informativă, întâlniri cu specialiștii la „Clubul
părinților”.
Datorită acestei colaborări necesare și eficiente s-a creat în grădiniță o atmosferă primitoare,
familială, benefică pentru educația copiilor, în care partenerii se sprijină reciproc și învață unii de la alții.
Pe lîngă acest parteneriat valoros, există și alți parteneri, alături de care grădinița poate nemijlocit să
ofere adevărate valori, generatoare de imagine pozitivă, așa cum este și părerea autoarei Silvia Borțeanu
în „Curriculum pentru învățământul preșcolar”, la pg. 46: „La sosirea sa pe lume, copilul ia contact cu
societatea care-l preia ca pe o parte integrantă; el primește o identitate, intră în prima formă socială –
familia, care nu este singura componentă socială de care depinde dezvoltarea sa, ci i se alătură medicul,
biserica, primăria, fiecare aducându-și aportul la optima dezvoltare a copilului.”
4.Biserica- contribuie la cultivarea trăsăturilor morale pozitive: acceptarea diversităţii, respect,
dragoste pentru semeni, empatie. Aceste adevărate valori, pe care copiii la primesc vor avea rezultate
benefice în devenirea unor adulți responsabili, cu o imagine pozitivă în societate.
5. Proiectele sociale-la care participă copiii împreună cu părinții duc la dezvoltarea responsabilităţii
sociale. Psihiatrul Augusto Cury în „Părinți srăluciți, profesori facinanți”, pg. 53-54, este de părere că:
„angajamentul social trebuie să fie marea ţintă a educaţiei. Fără el, individualismul, egoismul şi controlul
unora asupra altora vor spori.(...) Emoţia copiilor va fi structurată, gândirea va fi liniştită şi, în plus, vor
învăţa importanţa faptului de a fi utili.”
36
Școala pe care o promovăm este cea care învață din eşecuri, promovează seriozitatea,
responsabilitatea și simplitatea iubirii, în care fiecare e important și valorizat, iar societatea va putea
beneficia de o asemenea educație!
Bibliografie:
1. Boca, Cristiana, 2009, Împreună pentru copii : grădiniţa şi comunitatea, Educaţia 2000+,
Bucureşti;
2. Borțeanu, Silvia, 2009, Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura Didactică
Publishing House;
3. Cury, Augusto, 2005, Părinți srăluciți, profesori facinanți, Editura For You, București.
37
Tradiţie şi modern în învăţământul românesc
Profesor Albulescu Cornelia

Şcoala Gimnazială nr. 24 Timişoara
Educaţia înseamnă iluminarea fiinţei, scoatere la suprafaţă a adevărului şi înţelegere. Prin educaţie,
omul se eliberează de întunericul din el şi din jurul său, intrând în sfera luminii adevărului, a binelui, a
dreptăţii, într-un cuvânt, a valorii.
Până la a-şi da cu părerea învăţătorii şi profesorii despre cum este bine să fie crescut un copil, se
ocupă de el părinţii, fraţii sau bunicii. Oricât de sofisticate ar fi prescripţiile profesioniştilor, nu se poate
nega valoarea primelor orientări, emise în cadrul intim, familial. Oricât de amplă şi de sofisticată ar fi
educaţia realizată de către şcoală, nu se pot neglija în nici un caz ,,cei şapte ani de acasă ...’’
Există, cu siguranţă, o pedagogie populară, o platformă ideatică ingenuă ce răspunde la dilemele
modelării umane.
Pedagogia populară s-a ivit şi s-a impus înaintea celei instituţionalizate, formalizate. Transmis
intuitiv sau pe cale orală, etosul pedagogic acompaniază în mod evident întreaga existenţă a individului,
din leagăn până la mormânt. Pedagogia bunului-simţ nu străluceşte prin exemplaritatea sa teoretică, ci
prin subtibilitatea răspunsurilor concrete, prin bogăţia şi adecvarea lor la chemările realităţii prin funcţia
sa înrăuritoare, de anticipare sau cenzurare a actelor pe care urmează să le facem. Ce poate fi mai demn
de respectat de cât crezuri cum ar fi : ,,Omul cât trăieşte învaţă’’, ,,Învăţătura bună e pe cap cunună’’, ,,A-
nvăţa de mititel este mult mai uşurel’’, ,,Ce înveţi la tinereţe aia ai la bătrâneţe’’, ,,Frumuseţea vestejeşte,
iar înţelepciunea creşte’’, ,,Multe greşeşti, multe înveţi’’ etc.
Dezvoltarea educaţiei, în general, şi cea a învăţământului, îndeosebi, au determinat apariţia treptată,
în fiecare ţară, a unui ansamblu de instituţii şcolare de diferite grade, profile şi forme, care au alcătuit
sistemul de învăţământ al acelei ţări.
Sistemul de învăţământ contemporan din România se caracterizează prin deschidere si dinamism
faţă de nou, dezvoltându-se şi acţionând în concordanţă cu cerinţele economico-sociale cu progresul
ştiinţifico-tehnic şi cultural, cu aspiraţiile poporului ştiintifico-tehnic şi cultural, cu aspiraţiile poporului
român, în condiţiile societăţii civile şi a statului de drept, democratic.
Reforma învăţământului se înscrie în actualul context politic şi economico-social ca o tactică
folosită de societate în cadrul strategiei naţionale globale care vizează ca obiectiv remodelarea
comportamentului pedagogic în perspectiva amplificării randamentului în prestaţia efectuată. Educatorul
este agentul uman care mediază decisiv orice schimbare / inovare în cadrul învăţământului.
Direcţiile esenţiale ale reformei învăţământului din România sunt următoarele :
- schimbări de natură axiologică şi metodologică (autonomia persoanei, capacităţi creative, angajare
şi responsabilităţi profesionale, modele de clasificare morfologică şi taxonomică a obiectivelor.
Să educi cu adevărat înseamnă să trezeşti îl cel de lângă tine acele resurse care-l pot împlini şi
ridică, înseamnă să-l conduci pe celălalt spre descoperirea de sine, dându-i un imbold felului său de a fi,
nu direcţionat de către tine, ci de ceea ce descoperă el că i se potriveşte, nu oferindu-i adevărul de-a gata,
ci indicându-i direcţia posibilă pentru a-l găsi.
Trebuie să fii de acord că preceptele avansate de tine nu coincid întodeauna cu ceea ce el poată să
facă, unele dintre ele limitându-i evolutia. Principiul de bază ar fi eliberarea lui de constrângerile tale sau
ale altora, pentru a le descoperi şi respecta ... pe ale lui.
Învăţarea presupune şi mister, şi un mare paradox, ea înseamnă şi dezvăţ, împotrivire, încălcare a
regulilor venite din afară. Pe lângă regula ascultării şi supunerii, educatorului trebuie să i se recunoască şi
dreptul de a încălca, de a construi un set de norme personale, în acord cu ceea ce el poate şi speră să
întreprindă. Acesta nu trebuie să conducă la o libertate exagerată, ci la o asumare cât se poate de
responsabilă a propriului destin. Libertatea persoanei este derivată şi câstigată din felul cum are loc
raportarea la obligaţiile ce decurg din ecuaţia de mai sus.
- îmbogăţirea şi dersificarea curriculum-ului ( reevaluarea şi perfecţionarea disciplinelor consacrate,
introducerea unor noi obiecte de învăţământ – educaţia ecologică, educaţia pentru pace, sunt domenii noi
de cunoaştere ) ;
- reevaluarea funcţiilor aplicative ale conţinutului ( ridicarea statutului activităţilor practice ;
practica trebuie să aibă o programă, metode şi conţinuturi proprii ) ;
38
- asimilarea perspectivei interdisciplinare, a predării integrale a ştiinţei.

- introducerea programelor diferenţiate de studiu – organizarea modulară (tratarea diferenţiată a
elevilor, variaţia timpului şi a sarcinii de învăţare, asigurarea unui minimum comun de performanţe
şcolare – baremuri şcolare minimale ) ;
- informatizarea învăţământului. Se ştie că tinerii şi copiii sunt atraşi de cultura digitală şi de
suporturile tehnice ce o promovează. Nu putem spune exact cât de mare este această latură a culturii, dar
există, ne invadează, ne infestează. Din punct de vedere expresiv, cyber cultura este mai aproape de
interesele tinerilor, prezentându-se sub formă de jocuri, videoclipuri, chat-uri, etc.
Pot fi identificate şi suporturi aparent tradiţionale, dar care sunt acaparate de noile tehnologii
digitale.
Din punct de vedere educaţional, Internetul constituie o oportunitate interesantă, nouă, de
instrument accesoriu al unor noi valori ce pot fi adăugate conţinuturilor educative vehiculate în instituţiile
şcolare.
Noile sisteme de concectare şi de comunicare pot accelera capacităţile comunicaţionale, imaginative
sau inventative, dar le şi pot încetini sau stopa dacă nu sunt utilizate în chip judicios şi, mai ales, în mod
univoc. Instrumentul este cu atât mai bun cu cât el face ca elevul să treacă de la statutul de utilizator la cel
de producător de idei, de sensuri, de trăiri. Oricât de performantă ar fi noua tehnologie, aceasta se cere a fi
completă cu strategii tradiţionale clasice de formare a abilităţilor umane. E bine să ştim să comunicăm
prin calculator, dar şi cu semenii din preajma noastră. Uneori, e mai dificil sa comunicăm cu cei de lângă
noi, decât cu cei care sunt departe.
Contactul viu, direct, personal cu alţii este edificator pentru propria persoană şi nu poate fi înlocuit
total cu nici o tehnică, oricât de sofisticată ar fi. Poveştile de altădată ale bunicilor, în faţa focului din
vatră, nu-şi vor găsi echivalentul în nici o interpelare intempestivă prin intermediul mesageriei instant. Şi
acestea din urmă sunt bine venite, dar reprezintă altceva, şi nu totul.
- apariţia alternativelor educaţionale : Waldorf, Step by Step
În concluzie, putem spune că în fond există trei mari direcţii în care trebuie să insiste educaţia
pentru schimbare :
a) sesizarea şi întâmpinarea schimbărilor ;
b) evaluarea acestora ;
c) proiectarea schimbării şi intervenţia ;
Toate aceste trei direcţii, vizează formarea omului astfel încât acesta să poată face faţă schimbărilor
la care este supus mediul său fizic.
Bibliografie
- Cucoş Constantin - ,,Educaţia. Iubire, edificare, desăvârşire’’, Ed. Polirom, Iaşi 2008
- Joiţa Elena ( coordonator ), E. Frăsineanu, M. Vlad, V. Ilie - ,,Pedagogie şi elemente de psihologie
şcolară’’, Ed. Arves, Craiova, 2003
39
Promovarea imaginii școlii prin intermediul parteneriatului educațional
Prof. înv. primar Aldea Roxana

Şcoala Gimnazială „Sf. Andrei”
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi, acceptate şi asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează, fiind condiţionată de caracteristicile de vârstă, religie, nivel de cultură
şi instruire, apartenenţa etnică sau politică.
Instituţiile bine determinate ale societăţii, şcoala, familia şi comunitatea, joacă diferite roluri în
creşterea şi dezvoltarea fiinţei umane. Pentru valorizarea maximală a acestora pledează instituirea
parteneriatului educaţional. Şcoala este instituţia care realizează în mod planificat şi organizat sprijinirea
dezvoltării individului prin procesele de instrucţie şi educaţie, concentrate în procesul de învăţământ. O
şcoală eficientă este partenera elevului, valorizând respectarea identităţii sale cu familia, recunoscând
importanţa acesteia şi căutând să atragă în procesul didactic toate resursele educative ale societăţii, pe
care le identifică, le implică şi le foloseşte activ.
Astfel, există mai multe modalități de promovare a imaginii școlii, precum redactarea periodică a
Revistei scolii, identificarea de oportunități la nivelul consiliilor locale pentru sprijinirea copiilor
provenind din medii defavorizate, Ziua porților deschise. Principalul mod prin care se poate promova,
însă, imaginea școlii este instituirea parteneriatului școală-familie-comunitate.
În ultimii ani, prin intermediul parteneriatelor educative, școala a devenit un centru cultural–
comunitar. Această instituție are rolul de a-i informa pe elevi, dar și de a-i forma, de a-i socializa, de a-i
pregăti să relaționeze cu cei din jur.
Caracterul atractiv al activităților din cadrul parteneriatelor educative îi determină pe elevi să
participe cu plăcere, să stabilească legături de prietenie cu alți copii din alte școli, să cunoască modul de
organizare și de funcționare, importanța instituțiilor și, în același timp, este promovată imaginea școlii în
comunitate.
Activitățile din cadrul unui parteneriat sunt diverse: concursuri, întâlniri cu specialiști, expoziţie de
fotografie, festivaluri, serbări, vizionări de spectacole, toate menite să valorifice munca elevilor, să le
completeze cunoștințele, să-i pună în situația de a folosi ce au învățat la orele de curs, de a-și dezvolta
creativitatea, de a lucra în echipă, de a se descurca în situații noi.
Idealul școlii românești de astăzi este ”școala pentru comunitate - comunitatea pentru școală”, iar
parteneriatul educațional stă la temelia dezvoltării ideii de ”școală comunitară”.
Astfel, proiectele educaționale interșcolare, municipale și regionale, iniţiate şi desfăşurate în cadrul
şcolii noastre, precum ”Artă, nu violenţă”, ”Valori și datini strămoșești”, ”Eu, tu și cel de lângă noi”,
”Prietenie, oportunitate, toleranță”, ”Valori culturale românești”, ”Modalități de integrare a
învățământului românesc în cadrul valorilor europene prin promovarea culturii, obiceiurilor și tradițiilor”
au oferit posibilitatea colaborării în vederea sensibilizării elevilor, părinților, cadrelor didactice şi
comunității, promovând imaginea școlii in comunitate.
Scopul acestor proiecte a vizat schimbul de informații privind elementele culturale identitare,
educarea respectului pentru valorile identitare ale alterității naționale, promovarea valorilor culturale
creștine și integrarea într-o Europă a păcii, a înțelegerii și a prieteniei între toate credințele și etniile.
Facilitarea accesului liber la educație și la exprimarea copiilor s-a realizat prin intermediul activităților
multiculturale în spiritul respectului față de diversitate și în vederea dezvoltării individuale.
Şcoala este un loc unde elevii se instruiesc, învaţă, un loc unde se stabilesc relaţii, se promovează
modele, valori, dar poate reprezenta şi terenul de manifestare a unor forme de violenţă. Acest lucru
trebuie luat în considerare în conceperea diferitelor proiecte şi programe de prevenire şi combatere a
violenţei.
Pornind de la această premisă, în anul şcolar 2015-2016 am iniţiat un proiect educaţional interşcolar
intitulat „P.O.T. – prietenie, oportunitate, toleranţă”, având drept obiective dinamizarea relaţiilor
interumane prin intermediul comunicării verbale și nonverbale, care să favorizeze dezvoltarea creativităţii
şi înţelegerii propriilor sentimente. Un alt obiectiv este iniţierea de acţiuni care să favorizeze păstrarea şi
valorificarea potenţialului creativ al elevilor, care să contribuie la înţelegerea şi menţinerea copiilor cu
40
risc de excludere socială în şcoală (expoziţii, concursuri, work-shop-uri, ghid pentru elevi, părinţi, cadre
didactice).
Proiectul este gândit ca o structură deschisă, ce cuprinde manifestări culturale şi valorifică
potenţialul elevilor, îmbunătăţind comunicarea, înţelegerea, solidaritatea şi toleranţa reciprocă și s-a
finalizat cu realizarea ghidului pentru elevi, cadre didactice şi părinţi “Comunicarea nonviolentă –
relaţionarea profesor-elev”.
Broşura, la apariția căreia au contribuit și
partenerii noștri externi, Asociația de părinți și
Biserica „Sfântul Andrei”, a fost gândită ca o
structură deschisă ce cuprinde creații literare,
plastice, puncte de vedere, transmitere de mesaje care
întăresc respectul, bunăvoința și încrederea în sine.
Textele se adresează elevilor ce fac parte din
categorii de vârstă diferite și conduc spre stimularea
creativă a acestora în vederea descoperirii resurselor
proprii şi stabilirea unor căi de comunicare eficientă.
Motivul de bază care a stat la realizarea cărții
este acela că preadolescenții din zilele noastre sunt
indiferenți, nu știu să comunice și chiar manifestă
atitudini discriminatorii față de unii colegi. Am
considerat că este imperios necesar să se dezvolte
comunicarea, pentru a-i învăța pe copii să vorbească
despre ei, să participe la dialog, să împărtășească
ceea ce trăiesc. Prin acest demers pedagogic am pus
în practică o altfel de comunicare, în speranța că
putem ameliora anumite comportamente și putem
îmbunătăți relațiile cu elevii noştri şi pentru a
îmbunătăţi calitatea relaţiilor dintre ei, întărind
parteneriatul educaţional şcoală-comunitate și
promovând astfel imaginea școlii.
Bibliografie:
Coman, Cristina, Relaţii publice şi mass-media, Iaşi, Editura Polirom, 2000
Claff Gogfrey, Ghid pentru cadrele didactice, ,,Parteneriat şcoală-familie-comunitate”,
Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2007
41
Proiect educativ ,,BOGATIILE TOAMNEI”

prof. înv. primar Alecușan Gabriela
DIRECTOR, PROF. ZEHAN PLATON ANA

Titlul proiectului: BOGATIILE TOAMNEI
Coordonatori proiect: prof. înv. primar Alecușan Gabriela
Grup țintă: Elevii clasei a III-a
Beneficiar indirect: părinţii, comunitatea locală
Obiectiv general:
Conştientizarea bogăţiilor oferite de natură, în acest caz – anotimpul toamna,
Formarea unor deprinderi de alimentaţie corectă;
Conştientizarea importanţei de a te hrăni natural, sănătos, echilibrat,
Formarea gustului estetic si a spiritului critic.
Obiective specifice:
O1: Să discute pe marginea materialului informativ prezentat;
O2: Să recite aceste versuri tematice;
O3: Să intoneze cântecele învăţate;
O4: Să coloreze, decupeze, asambleze imagini reprezentând fructe şi legume de toamnă,
imagini specifice Halloween-ului;
O5: Să prezinte importanţa fructelor şi legumelor;
O6: Să aranjeze cosul clasei (fructe, legume, flori, frunze),
O7: Să participe activ la concursurile organizate (cel mai frumos dovleac sculptat,
concursul de dans etc.).
Resurse umane: elevii claselor pregătitoare, I-VIII, cadre didactice din şcoală, părinţii elevilor ;
Locul de desfășurare: sala de clasă, holul și curtea şcolii
Perioada: 2 oct. 2016-31 oct. 2017
Sursa de finanțare: proprie
Produse finale: imagini, lucrări ale copiilor, diplome
Diseminare: publicarea unor produse de etapă în revista şcolii
Activități desfășurate: Memorizare/recitare de poezii, interpretare cântece tematice: Toamna –
zâna din povesti, Frunze ruginii, Mândră-i toamna si bogată, Toamna coace merele etc.
Colorare, decupare, asamblare elemente componente tablou
Joc de rol: Importanţa fructelor şi a legumelor
Cel mai frumos coș al toamnei
Cel mai frumos dovleac sculptat
Balul Toamnei etc
Graficul desfăşurării activităţilor în cadrul proiectului

BUCURIILE TOAMNEI
Nr. crt. Activitatea Data/perioada Loc de desfăşurare
1. Prezentarea proiectului 2-6 oct. 2017 Sala de clasa

3. Memorizare, recitare, 9-13 oct. 2017 Sala de clasa
colorare etc.
4. Coșul toamnei -expoziţie 31 oct. 2017 Holul şcolii
5. Dovleacul uriaş-concurs 31 oct. 2017 Curtea şcolii
(cel mai mare produs)
6. Balul Toamnei 31 oct. 2017 Sala de clasa
42
”Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă”
Prof. Alexa Camelia

Liceul ”Dimitrie Negreanu”Botoșani
Inspectoratul Şcolar Botoșani, împreună cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani au semnat,
un protocol de parteneriat privind securitatea şi sănătatea în muncă. Protocolul a fost încheiat în baza
proiectului ,,Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă” şi are ca obiectiv pregătirea
tinerilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, încă înainte de debutul activităţii
profesionale, prin dezvoltarea unui program educaţional menit să formeze o atitudine corespunzătoare cu
privire la conştientizarea riscurilor. Astfel elevii din Botoșani au participat în fiecare an, la cursuri de
securitate, în care sunt implicate cadrele didactice, dar şi inspectori ITM. Cursurile au devenit necesare
din cauza mai multor situaţii când elevii au fost răniţi în timpul programului şcolar sau în timpul
desfășurării orelor de pregătire și instruire practică.
Elevii trebuie conștientizați de importanța securității și sănătății în muncă pe timpul desfășurării
oricărei activități - atât în școală cât și în afara ei. Astfel, în unitatea noastră școlară - Liceul Dimitrie
Negreanu Botoșani se desfășoară un proiect educativ cu aceeași denumire – ”Valențe culturale ale
securității și sănătății în muncă!”- coordonator – Prof Alexa Camelia. Activitățile proiectului vizează
toate clasele din învățământul profesional și tehnic dar și cele de la științe ale naturii. În acest sens,
activitățile de instruire in domeniul sănătății și securității în muncă specifice acestui proiect educativ, sunt
programate în cadrul Programului Național ”Săptămâna altfel”. Elevii interesați se înscriu la aceste forme
de instruire și astfel vor acumula informații despre sănătatea în muncă, dar şi despre riscurile la care se
expun în școală și în afara ei. Toate aceste cursuri sunt menite să-i ajute pe elevi nu numai pe parcursul
şcolii, ci şi după această perioadă, şi anume pentru timpul în care ei vor fi angajaţi şi îşi vor alege o
meserie în domeniul specializării absolvite. Astfel, elevii vor lua lecţii de sănătate şi securitate în muncă,
dar şi despre cultura necesară protejării în timpul şcolii. Elevii nu vor fi notaţi pentru orele predate, dar la
finele cursului vor trebui să completeze chestionare de opinie. Astfel, se va putea observa care este
părerea lor despre această acțiune. Impactul este extraordinar si la vârsta lor se formează o cultură foarte
bună în domeniul sănătății și securității în muncă și vor fi mult mai bine pregătiți când vor intra pe piața
muncii. Dacă tinerii sunt educați din timp, sunt șanse ca atunci când ajung să muncească, să respecte cu
strictețe ceea ce au dobândit încă de pe băncile școlii și tocmai acesta este și scopul final al proiectului.
Cursul se finalizează cu un concurs – faza locală a Concursului Național ”Știu și aplic!
Securitatea și sănătatea muncii se deprinde de pe băncile școlii”. Elevii care au obținut rezultate bune
( locul I, locul II, Locul III) la acest concurs, participă la faza județeană.
În anul școlar 2016 -2017 faza județeană a acestui concurs s-a desfășurat la Botoșani la sediul
Liceului ” Dimitrie Negreanu”. La faza județeană a concursului s-au înscris echipe de elevi din 6 unități
școlare din județ: Colegiul Economic ”Octav Onicescu” Botoșani, Liceul Tehnologic Bucecea, Liceul ”
Dimitrie Negreanu” Botoșani, Liceul Tehnologic Flămânzi, Liceul Tehnologic Vorona, Liceul - Tudor
Vladimirescu.
La faza județeană a Concursului Național ”Știu și aplic”, din unitatea noastră școlară au
participat două echipe de elevi: o echipă de elevi de la clasa a X a – tehnic – formată din elevii Rusu
Manuel Vasile, Leonte Mihail - profesor coordonator Constantin Costel și o grupă de elevi din clasa a XII
a tehnic - Rotariu Costel, Nichituș Silviu - profesor coordonator Alexa Camelia. Rezultatele elevilor
noștri la acest concurs au fost foarte bune. Ambele echipe au obținut locul I la faza județeană a
Concursului.
În luna mai 2017 a avut loc faza națională a acestui concurs la Iași. Ambele echipe au participat la
faza națională a Concursului. Echipa elevilor in clasa a X a tehnic – Rusu Manuel Vasile și Leonte
Mihail au fost clasați în primele 14 echipe naționale din 30 participante.
S-a constatat că elevii sunt interesați să afle mult mai multe lucruri din domeniul sănătății și
securității în muncă de ceea acest proiect educativ ”Valențe culturale ale securității și sănătății în
muncă” va continua să își desfășoare activitățile an de an în această unitate școlară. Consider ca
activitățile acestui proiect au un caracter practic și aplicativ în desfășurarea muncii fiecărui elev și are ca
scop crearea deprinderilor în rândul elevilor cu privire la siguranța în muncă atât în școală cât și în afara
ei.
43
Importanța clasei pregătitoare în ciclul primar

Alexandra Maria Ștef
Introducerea clasei pregătitoare îşi propune să asigure trecerea treptată a copiilor de la grădiniţă la
viaţa şcolară. În această clasă copilul este pregătit pentru cerinţele mediului şcolar şi învaţă să fie
responsabil.In cadrul clasei pregatitoare, copilul dispune de timp și spațiu pentru acomodarea cu o nouă
etapă din existența sa. Aici copilul are suficient timp sa exporeze spațiile școlii, să-i cunoască pe colegii
săi, să se adapteze la cerințele doamnei invățătoare și să se acomodeze cu programul școlar.
Clasa pregătitoare propune să asigure egalitatea de șanse, în care toți copii să beneficieze de un bun
start școlar, grădinița nefiind obligatorie, mulţi copii nu puteau beneficia de ea din diferite motive. De
asemenea iși propune să ofere părinților un timp de acomodare pentru a crea și ei comunități de sprijin
pentru copii în jurul școlii, să răspundă nevoilor de formare intelectuală a copiilor la acea vârstă, sa
atenueze discrepațele dintre educația din familie și cea instituționalizată, dintre grădinița și școală. Grupa
pregătitoare de la grădiniţă asigura doar o pregătire strict intelectuală nu şi una de mediu şi cerinţe. In
clasa I, copiilor le trebuia cel puţin un trimestru pentru acomodarea cu mediul şcolar, timp în care puteau
pierde un start important. Iar succesul școlar depinde foarte mult de echilibrul emoţional al copilului.
Până acum, școala propunea prea multe schimbări deodată pentru copii: schimbări de cerinţe, de
program, de solicitare, de colectiv, de spaţiu, de cadru didactic. Acum i se oferă copilului un an pentru a
se acomoda. O veritabilă acomodare cu un mediu nu se poate face decât în acel mediu. Prin urmare, este
mai natural ca o veritabilă acomodare a copilului cu şcoala se facă la şcoală și nu în medii care vor să
redea o atmosferă școlară. Este mai ușor și pentru copii și pentru administrație ca întreg parcursul
învățământului obligatoriu să se petreacă în aceeași instituție. Școala generală este astfel, singura
obligatorie.
Clasa pregătitoare ajută copilul să devină mare fără a-și pierde ceea ce este mai frumos și mai
important în copilăria sa, jocul. Jocul aduce noutate, creativitate și autodirijare în lecție pentru evitarea
obeselii și a plictiselii. Astfel clasa pregătitoare este un loc de întalnire și de împrietenire cu alții, un loc
de joacă, un spațiu diferit de cel familial unde copilul nu mai este in centru atenției și un spațiu de
învățare sistematică și experientă sociala.
Copilul iși dorește să fie mare, util social și capabil de a ieși cu adevărat în lume. De aceea ajutorul
nostru constă în a sprijinii această tendință. Ca învîțător putem organiza întâlniri in cadrul ședințelor cu
păriții, în grădinițe pentru a oferii informații și sugestii despre cum să fie alături de copilul lor în această
perioadă de tranziție. Părintele trebuie sa îl încurajeze sa fie sociabil, comunicativ, tolerant, prietenos și
independent. De asemenea părintele trebuie sa fie relaxat și încrezător, nu trebuie sa împovărați copilul cu
temerile și neîncrederile dumneavoastră.
Recomandările metodologice privind aplicarea curriculum-ului pentru clasa pregătitoare vizează
următoarele aspecte:
-dezvoltarea integrală a elevului de vârstă școlară mică necesită un mod integrat de abordare a
activităților de predare-invățare-evaluare. Jocul didactic, modul firesc de a invăța al elevului, reprezintă
un exemplu concludent de activitate integrata, interdisciplinara;
-un alt mod de a integra experiențele de învățare ale elevilor îl constituie activitățile tematice.
Proiectarea unor astfel de activități constituie un sprijin pentru elev în înțelegerea integrată a lumii
inconjurătoare.
-învățarea bazata pe proiect reprezintă un mod de proiectare a unei activități tematice și constituie o
modalitate prin care elevul participa la o mare diversitate de experiențe de învățare si care sprijină
integrarea achizițiilor de diferite tipuri dobândite de copil.
-invățarea prin cooperare (utilizarea grupurilor mici de 3-5 elevi si a învățării in pereche) reprezintă
un mod natural prin care elevii clasei pregătitoare învață unii de la alții si prezintă un mare avantaj din
punctual de vedere al dezvoltării socioemoționale a elevului.
Desfăşurând activităţi integrate, copilul are posibilitatea de a-şi exprima păreri personale, de a
coopera cu ceilalţi în elaborarea de idei noi, în rezolvarea sarcinilor, în argumentare, devenind mai activ şi
câştigând mai multă încredere în sine. În ce priveşte rolul cadrului didactic, acesta devine un „facilitator”,
mai mult decât o sursă de informaţii.
44
Greseala ca modalitate de invatare
Prof. inv. primar Alexandru Elvira Maria

Scoala Primara Podu Rizii
Judetul Dambovita
Orice actiune intreprinsa de oameni are la baza invatarea.

De la varstele cele mai fragede putem observa o mare disponibilitate a copilului pentru invatare .
Distingem, mai intai, invatarea prin imitatie: copilul imita actiunile adultilor, deprinzand astfel vorbirea,
diverse comportamente de socializare,exprimarea sentimentelor, etc.
O alta forma a invatarii cu pondere importanta in formarea de deprinderi si aptitudini la varste mici
,o reprezinta jocul, deci invatarea prin joc.
Utilizand informatiile dobandite din invatarea prin imitatie, copilul incepe sa se joace .Jocul ii
deschide o alta perspectiva de invatare: greseala,invatarea din greseli.
Pentru a argumenta aceasta afirmatie, se poate recurge la un exemplu des intalnit:un copil in varsta
de 18 luni a deprins abilitatea de a merge singur, creandu-si o mare libertate de deplasare. I se explica ce
inseamna o sursa de caldura- respectiv focul – si i se interzice sa o atinga. Interdictia ii starneste
curiozitatea, iar copilul, indiferent cat de bine este supravegheat va gasi un moment prielnic si va atinge
sursa de caldura. Consecinta: se va arde, va suferi, dar va afla ce este focul si nu va mai atinge alta data
sursa de caldura.
Invatarea din greseli dezvolta copilului o alta abilitate: liberul arbitru, care il va ajuta instinctiv sa
discearna binele de rau.
Urcand catre varsta scolaritatii mici, greseala poate deveni o metoda de invatare foarte eficienta :
invatarea din propriile greseli sau invatarea din greselile celorlalti.
Omul este supus greselii. Dar din greseli invatam – aceasta trebuie sa fie explicatia data unui elev
de la ciclul primar care incearca sa deprinda citit-scrisul sau operatiile matematice, dar greseste in
repetate randuri.
La aceasta varsta, greseala poate deveni o ocazie de stres, un motiv de subestimare a propriei
valori, un factor declansator al unui sir de greseli care ar determina o scadere a randamentului invatarii.
Rolul cadrului didactic in aceste cazuri este acela de a manageria efectul greselilor facute de fiecare
elev si de a le transforma in ocazii de progres si nu de regres.
Pentru a transforma greseala in ocazie de invatare temeinica, elevului trebuie sa i se dezvolte
capacitatea de autoevaluare, de descoperire a greselii prin comparea cu un model si, in final, de
autocorectare .
Sa luam ca exemplu o proba de evaluare la disciplina matematica.
Elevul primeste fisa de evaluare, se discuta cerintele de evaluare, urmand apoi sa rezolve aceste
cerinte prin munca independenta . La finalizarea lucrarii, cadrul didactic poate colecta fisele spre a le
corecta sau poate afisa rezolvarea corecta a itemilor de evaluare, cu specificarea ca elevul sa nu corecteze
greselile ci doar sa le depisteze.
Primul caz nu este recomandabil, deoarece elevul va parasi sala de clasa nestiind daca a rezolvat
corect sau nu, ce a rezolvat corect si ce nu, neputand sa-si faca o autoevaluare a propriei lucrari si sa
elucideze neclaritatile intampinate.
In al doilea caz, elevul isi confrunta modul de rezolvare si rezultatele obtinute cu cele corecte,
reusind sa-si faca o autoevaluare obiectiva a lucrarii, sa aproximeze calificativul pe care il va primi.
Aceasta este o cale de a descoperi eventualele greseli si de a intelege modul de rezolvare, realizand in
final o fixare corecta a unei notiuni, deci invatarea pornind de la o greseala.
Metoda autoevaluarii vine in sprijinul elevului pentru a-si depista greselile pe care si le va indrepta
ulterior, deprinzand corect informatia.
Astfel se poate proceda la toate disciplinele de invatamant.
In ceea ce priveste latura socio-morala a elevului, greseala este din nou o metoda eficienta in
corectarea sau ameliorarea unor comportamente. Pentru aceasta pot fi date exemplu greselile altora, cu
scop moralizator, din care elevul sa traga invataminte , sa descopere comportamentul potrivit, sa puna in
antiteza comportamentul gresit cu cel corect.
45
Greseala poate reprezenta o metoda eficienta de invatare, atat in educatia formala cat si in educatia
nonformala a copilului, cu conditia sa fie bine gestionata, altfel persistarea si perpetuarea greselilor
devine o cale sigura catre insuccesul scolar.
46

Prof. Alina Ioana Ruscovan
”Spune-mi și o să uit.
Arată-mi și poate nu o să-mi amintesc.
Implică-mă și o să înțeleg.”
( proverb american )
”IMPLICĂ-MĂ !”- se pare că e din ce în ce mai greu...Toate sunt bune și frumoase în teorie, dar
când vine vorba de aplicare ne lovim de scuze, de la cele perfect plauzibile până la cele mai năstrușnice!
Totuși, nu renunțăm! VREM SĂ NE IMPLICĂM! Cu un efort colectiv,VOM REUȘI! De ce colectiv?
Simplu spus: trăim în comunitate, iar școala ar trebui să fie ”sufletul”comunității!
Centrul vital al unei comunități se poate muta în școală, ca punct de întâlnire a mediului academic
cu piața forței de muncă, a influențelor educative formală cu cele nonformale și informale. Rolul central
rămâne al profesorilor și al directorilor de școală , care integrează într-o schemă strategică realistă
contribuțiile părinților, ale autorităților din administrația locală, ale agenților economici, ale
reprezentanților media, sănătate, cultură.
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și deschid
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în
comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor parteneri de tip asociații profesionale, organizații
nonguvernamentale, celebrități locale.
Profesorii îi pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în educația copilului (comunicare,
program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu
cum.
Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea
unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială, emoțională,
estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate
cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ ).
Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să exprime
specificul unității respective în peisajul educativ local.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea
un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate. Pentru realizarea unei promovări de
imagine eficiente , se vor urmări :
a) reliefarea rolului instituţiei educative , care va scoate în evidenţă:
* trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale;
* locul şi rolul în sistemul educaţional;
* tradiţiile şi realizările instituţiei;
* aprecierea făcută de sistem şi comunitate ;
* interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
* avantajele oferite elevilor;
* perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.
b) reliefarea activităţii instituţiei educative:
* evidenţierea activităţilor specifice instituţiei;
* activităţile extraşcolare;
* programe şi proiecte ale instituţiei;
* activităţi în folosul angajaţilor;
* activităţi în folosul comunităţii.
47
c) reliefarea rolului angajaţilor :

* rolul membrilor marcanţi ai instituţiei;
* drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
* contribuţii importante la realizarea scopului instituţiei şi ale angajaţilor;
* participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi
internaţionale;
* rezultate de prestigiu ale angajaţilor.
d) reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local
, national şi internaţional.
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă , folosind metodele şi tehnicile potrivite.
Bibliografie:
• Promep.softwin.ro – Promovarea imaginii școlii
• Asociația-profesorilor.ro – Imaginea școlii în comunitate
• UNICEF,Ministerul Educației și Cercetării – Educația părinților
48
Teatrul, activitate extracurriculară de promovare a imaginii școlii
Prof. înv. primar - Alstanei Mihaela Rodica

Școala Gimnazială „Anghel Saligny” Focșani
Un curriculum unitar nu poate răspunde singur diversității umane în contextul schimbărilor fără
precedent din toate domeniile sociale. Astfel, fără a minimiza importanța educației de tip curricular, sunt
de părere că educația extracurriculară are un rol deosebit în formarea personalității copilului. Aceasta
apare sub două aspecte: informală, reprezentând influențele mediului social transmise prin situațiile vieții
de zi cu zi și cea nonformală, care se realizează fie în sistemul de învățământ, fie în cadrul unor
organizații cu caracter educativ.
Activitățile extracurriculare realizate în școală au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități
socio- culturale, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
Teatrul, componentă a educației nonformale, le formează copiilor o extraordinară capacitate de
percepere, înțelegere, observare, perseverare și explorare a simțului abstractizării. Punerea în scenă a unei
piese de teatru, prin intrerpretarea unui rol, oferă un vast teren de acțiune pentru dezvoltarea imaginației și
a intelectului, fiind totodată și o plăcere care facilitează deschiderea către societate și o motivație care
permite maturizarea afectivă. Prin urmare, copilul va căpăta stăpânirea de sine, necesară în procesul de
construcție a personalității.
În cadrul acestei forme de activitate, elevii se deprind să folosească surse informaționale diverse, își
asumă responsabilități, interrelaționează cu covârstnicii, se supun de bună voie regulilor și se
autodisciplinează.
Cadrul didactic are, posibilitatea deosebită să-și cunoască discipolii, să-i dirijeze, să le influențeze
dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal al școlii- pregătirea copilului pentru
viață.
Activitatea de teatru, componentă a activităților extracurriculare, are un rol deosebit psiho-
pedagogic, deoarece continuă, aprofundează și valorifică activitățile de învățare dirijată sau la alegere,
îmbină formativul cu informativul, influențând dezvoltarea copilului din punct de vedere al educației
intelectuale, morale, estetice și fizice.
Școala trebuie să fie deschisă spre o educație prin și pentru teatru, oferind deschiderea rapidă spre
societatea și mediul apropiat al copilului. Promovată, astfel de activitate, în mass-media locală face ca
aceasta să fie recunoscută ca o valoare în comunitatea din care face parte.
Sunt un cadru didactic cu pasiune pentru lectură și teatru, căci aici descoperi frumosul. „Frumosul
este singurul atribut potrivit al lumii, tot așa de nemărginit ca și dânsa.”(Ion Luca Caragiale)
De la clasele mici îi învăț pe copii despre importanța lecturii în viața fiecăruia, despre frumusețea
fiecărei lumi descoperite odată cu pătrunderea într-un alt univers, acela al cunoașterii, al lecturii, al
nemărginirii. Având acest instrument important la îndemână, cultiv capacitatea elevilor mei de a-și atribui
roluri, într-o piesă de teatru.
Unul dintre cei mai îndrăgiți autori care este și va fi de actualitate, este fără doar și poate, Ion Luca
Caragiale care, prin schițele și nuvelele sale, a reușit să-i atragă pe cei mici în universul său.
Astfel, cu prilejul aniversării a 166 de ani de la nașterea dramaturgului și scriitorului I. L. Caragiale
am desfășurat cu elevii de la clasă o activitate cu tema „Ce lume dom'le, ce lume!”.
Programul a cuprins:
-„Să-l cunoaștem pe Caragiale”- repere ale vieții și activității scriitorului;
-„Lumea lui Caragiale” - dramatizări în interpretarea elevilor clasei a IV-a;
• „Vizită”
• „Five o'clok”
• „Dl. Goe”
• „Bubico”
• „Cum se înțeleg țăranii”
• „Căldură mare”
• „La Peleș”
49
• „La Poștă”
-„Momente umoristice„
-„Opera lui I. L. Caragiale în imagini” - expoziție de carte și materiale informative și ilustrative.
Copiii au citit lecturile lui Caragiale, au înțeles conținuturile și apoi au intrat în rolul personajelor,
interpretând diverse prototipuri umane.
La activitate au fost invitați părinți, reprezentanți din comunitatea locală și mass media.
Am constatat că activitatea a contribuit la îmbogățirea cunoștințelor elevilor despre opera
scriitorului, a încurajat exprimarea liberă și dezinvoltura, a cultivat creativitatea și capacitatea de a
colabora, a realizat o legătură între latura cognitivă și comportamentală, pe de o parte, iar de cealaltă
parte, a contribuit la promovarea imaginii școlii în comunitatea locală.
Consider că în orice școală, cadrele didactice să realizeze un echilibru între activitățile școlare și
extracurriculare, în vederea formării și cultivării caracterului micilor elevi și promovării instituției de
învățământ din care fac parte.
Bibliografie:
Cernea, Maria - „Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ”,
în „Învățământul primar” nr. 1/ 2000, Ed. Discipol, București
Crăciunescu, Nedelea - „Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii ciclului primar”,
în „Învățământul primar” nr 2, 3/2000, Ed. Discipol, București
50
Şcoala şi ecoeducaţia
Profesor învăţământ primar,Amaicei Bilbor Mihaela Roxana

Şcoala Gimnazială Nr. 3, Piatra Neamţ
Factorul cel mai important al educaţiei, coloana vertebrală a acesteia, este instituţia şcolară. Ea
contribuie la desăvârşirea personalităţii celui educat, îi direcţionează întreaga activitate şi îi conturează
comportamentul.
Prin disciplinele de învăţământ structurate în funcţie de ciclurile de învăţământ şi de profilul
didactic, şcoala oferă multiple acţiuni formative şi informative legate de mediul natural. Multe din
problemele mediului nu pot fi înţelese decât prin studiu controlat şi dirijat de o instituţie specializată,
având cadre competente: şcoala. Cunoştinţele ce trebuie dobândite, deprinderile care se formează trebuie
să fie pe măsura vârstei şi a capacităţilor lor de înţelegere. Astfel li se prezintă legătura dintre unele
fenomene naturale, efectele lor, aspecte ce se produc în diferite anotimpuri – pe de o parte, precum şi
urmările acestora, măsurile ameliorative ce se pot lua. „Înţelegerea legăturilor dintre cauză şi efect nu este
altceva decât educaţie ecologică.”
Educaţia ecologică trebuie să înceapă încă din copilărie şi să fie continuată în anii de şcoală, în
activităţile desfăşurate în mod organizat în interiorul acestei instituţii, dar şi în afara ei. „Şcoala este
nucleul în jurul căruia se clădeşte cu ajutor din toate domeniile extraşcolare educaţia de orice fel şi cu atât
mai mult cea ecologică.” (V. Bunescu)
Problema mediului este una din preocupările majore ale lumii contemporane, care conştientizează
tot mai mult faptul că educaţia pentru mediu (ecoeducaţia) trebuie să devină parte integrantă a educaţiei
permanente. Aşa cum ne ocupăm de educaţia intelectuală, morală, estetică, de dezvoltarea sentimentelor,
trebuie să ne ocupăm şi de includerea în educaţia formală a educaţiei ecologice. Ecoeducaţia trebuie să
fie globală, să se întindă pe toată durata existenţei umane şi să reflecte schimbările într-un univers aflat
într-o transformare rapidă. Ea trebuie să pregătească individul pentru viaţă, graţie înţelegerii marilor
probleme ale lumii contemporane şi să-i formeze capacitatea de a înţelege, de a acţiona în deplin acord cu
legităţile naturale.
Analizându-se situaţia actuală de către organizaţiile internaţionale guvernamentale şi
nonguvernamentale, reiese că este posibilă dezvoltarea social-economică în acord deplin cu refacerea
condiţiilor normale ale mediului înconjurător şi cu păstrarea acestuia, astfel ca bogăţia de forme ale
organismelor, frumuseţile naturii să nu fie primejduite.
Drumul către formarea unei conştiinţe ecologice este lung şi dificil. El trece obligatoriu prin
modelarea educaţională a personalităţii umane şi este bine să fie început la o vârstă fragedă.
Un obiectiv de maximă importanţă privind educaţia pentru protecţia mediului se referă la
„dezvoltarea interesului pentru crearea şi menţinerea unui mediu propice vieţii” – obiectiv care solicită
desfăşurarea unui demers didactic interdisciplinar pentru formarea unei viziuni globale a elevilor asupra
problemelor de mediu. Aceste cunoştinţe se însuşesc treptat în funcţie de particularităţile de vârstă şi
individuale ale copilului în familie, în societate, dar cu preponderenţă în şcoală, căci şcoala este „nucleul
în jurul căruia se clădeşte cu ajutor din toate domeniile extraşcolare educaţia de orice fel, şi cu atât mai
mult cea ecologică”. Pe lângă celelalte tipuri de educaţie – intelectuală, morală, estetică, fizică, tehnică,
profesională – se adaugă şi educaţia ecologică, ea fiind parte integrantă a educaţiei, în general. Ea
urmează să ne înveţe de ce şi cum trebuie protejată natura, de ce gospodărirea ecologică a naturii şi
societăţii este conformă spiritului contemporan.
Ecoeducaţia presupune, aşadar, nu simpla învăţare despre mediu din punct de vedere ecologic, ci
învăţarea holistică a mediului, având legătură, în principal, cu oamenii. Se pune accent pe formarea
atitudinilor, a valorilor, a talentelor. „Ea trebuie să pregătească individul pentru viaţă, graţie înţelegerii
marilor probleme ale lumii contemporane şi să-i dea calităţile necesare pentru a juca un rol productiv în
vederea ameliorării condiţiilor de viaţă şi a protejării mediului, ţinînd seama de valorile eticii.” (Pârvu,
citat de Chifu, T.)
Atitudinea faţă de natură este, în primul rând, o chestiune de educaţie, de cultură. Societatea
trebuie să facă totul pentru a demonstra că indiferenţa, lipsa de grijă faţă de natură sunt reminiscenţe ale
51
unui mod de gândire înapoiat şi că, dimpotrivă, preocuparea de a nu aduce pagube, de a nu-i ştirbi din
frumuseţe caracterizează omul civilizat al zilelor noastre.
Educaţia ecologică ocupă primul loc între ştiinţele care permit cunoaşterea viitorului. Astfel, ea
trebuie făcută neîntrerupt, privind problemele nu izolat, ci în componenţa lor, accentuându-se urmările
negative ce ar putea interveni asupra naturii, dacă măsurile de protecţie nu vor fi respectate de noi toţi.
Educaţia privitoare la mediu presupune, mai întâi, transmiterea unor cunoştinţe şi informaţii asupra stării
actuale a mediului, asupra dimensiunilor degradării sale şi tendinţelor acestui fenomen, asupra
consecinţelor pe care le pot avea în viaţa oamenilor.
Ecoeducaţia este problema tuturor, adresându-se nu doar inteligenţei, ci şi inimii, voinţei, fiind deci
o educaţie a sentimentelor faţă de Natură. Astfel ea trebuie să devină o coordonată comună şi o
componentă permanentă a personalităţii umane.
Bibliografie:
1.Bunescu, V., 1994, Ghid practic pentru aplicarea programei de educaţie moral-civică în
învăţământul primar, Ed. Coresi, Bucureşti
2.Chifu T., Murariu A., 1999, Bazele protecţiei mediului înconjurător Ed. Universităţii „Al. I.
Cuza” Iaşi
3.Cucoş, C., (coord.), 1998, Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi
4.Stugren B., 1982, Probleme moderne de ecologie, Ed. Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti
52
*Proiectul educațional- poartă magică spre comunitate/realitate*
AMALIA BULEA-prof.logoped
Ce este și ce semnifică *imaginea unei școli*? O mascotă, o fotografie, o clădire? Nu! Nicidecum!.
Imaginea școlii suntem NOI, cei care îi dăm viață: cadre didactice, copii și parinți.Partenerii educaționali .
Care este modalitatea de a îmbunătății această imagine? Greu și complex răspuns, cu infinite variabile.
Cred că, e foarte important să te lași cunoscut, iar noi, cei din C.S.E.I Brașov, încercăm să facem acest
lucru prin intermediul parteneriatelor încheiate în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară și
prin proiectele educaționale, adevărate *porți magice* spre comunitate. Prin aceste *porți* pătrundem în
lumea reală, în așa-zisa normalitate dar, în același timp, invităm aceasta lume în universul nostru, să ne
vadă, să ne cunoască, să ne înteleagă și , nu în ultimul rînd, să ne accepte.
O astfel de oportunitate am avut-o , cînd, am fost invitați să participăm la *Galeria Terapiilor pentru
copiii cu cerințe educaționale speciale*. O inițiativă frumoasă, inovativă, menită să aducă la un loc toți
specialiștii/terapeuții din Brașov, și nu numai. În acest fel, părinții copiilor cu dizabilități, au posibilitatea
să cunoască toată gama de oferte de sevicii terapeutice-recuperatorii.
Am fost onorați și am profitat din plin de această invitație, mai ales că, foarte rar se întâmplă ca un
ONG , să considere că specialiștii dintr-o școală specială , pot sta alături de ceilalți terapeuți. Evenimentul
, inedit și benefic dealtfel, ni s-a părut provocator. De ce? -pentru că avem ce arăta: un corp profesoral
bine pregatit, specializat pe diferite domenii-educație specială, terapie recuperatorie complexă și
integrată, logopedie, kinetoterapie, terapie ocupațională, consiliere psihologică și educațională,
psihodiagnoză.
Ne-am pregătit standul de prezentare, atelierele de lucru pentru copii, și, am așteptat emoționați să
vedem cum suntem percepuți de comunitate, de ceilalți participanți, de parinții copiilor cu diferite nevoi
speciale.
Au fost două zile pline, intense dar, cu multă energie pozitivă. Deși, destul de obositor, am simțit că
aparținem marii familii de specialiști din domeniul educațional-terapeutic, că suntem recunoscuți și
apreciați. Schimbul de idei, de adrese, de propuneri de colaborări, ne-au bucurat sufletul și ne-au rasplatit
eforturile.
53
Imaginea școlii? SUNTEM NOI! Și atâta timp cât există profesori dedicați, și dreptul la educație ,
ea va fi îmbunătățită continuu!
54
O EXCURSIE DE NEUITAT!
Spre Bucureşti – „Micul Paris”
Profesor Clinciu Simona-Violeta - Şcoala Gimnazială Puieşti, judeţul Buzău

Profesor Amarfei Nadia-Maria - Şcoala Gimnazială Grebănu, judeţul Buzău
Mă las purtată pe aripi de muzică (bună) şi încerc să trec prin ochii minţii traseul excursiei la
Bucureşti.
Nu eram foarte încântată de această excursie… o consideram plictisitoare …poate unde nu prea îmi
place oraşul (ca atare).
Dimineaţa excursiei : …frig …somn …moleşeala …indiferenţă.
Aşteptam în faţa şcolii microbuzele, care ne vor duce spre capitala ţării, ,,Micul Paris” de altădată.
Vin microbuzele şi ne îmbarcăm în sfârşit.
Traseul nu ne oferă vreo privelişte demnă de remarcat; în majoritate, cred că fusesem măcar o dată
la Bucureşti.
Intrăm în capitală, ne îndreptăm spre editură …nu si ea spre noi …că nu prea ştim cum să ajungem.
Ne învârtim, ne sucim, întrebăm şi ajungem …pe lângă editură, deoarece, negăsind loc de parcare,
trecem mai departe. Ne întoarcem, ne oprim, coborâm, uităm aparatul foto şi reportofonul. Mă întorc, fug,
le iau din microbuz, intru ultima în incinta editurii. Îmi zic, ,, modestă cum sunt”: cei din urma vor fi cei
dintâi, la ieşire.
Deschid reportofonul. Doamnele care ne întâmpinaseră cu zâmbetul pe buze răspund binevoitoare
la întrebările inocente ale elevilor noştri.
Aflăm lucruri noi. Editura vizitată de noi este de fapt Grupul Editorial ,,Corint”.
Străbatem toate încăperile editurii în relativă ordine ; copii noştri sunt cuminţi, privesc atenţi, pun
întrebări, fac fotografii.
Aflăm ce materiale se editează, după o selecţie prealabilă ; aflăm că aici se operează mult pe
calculator, întâlnim oameni pricepuţi şi, mai ales, tineri dornici să ne răspundă la întrebări, nelămuriri. Ne
povestesc cu pasiune despre produsele muncii lor, ne dau sfaturi în legătură cu editarea viitoarei noastre
publicaţii – revista şcolii.
Coborâm cu regret scările editurii şi dăm să plecăm …dăm, dar nu plecăm. Suntem reţinuţi de
tinerele doamne drăguţe care ne întâmpinaseră zâmbitoare.
Ni se pregătise o surpriză foarte plăcută: toţi copii şi cadrele didactice primesc câte o pungă-cadou
din partea editurii, ce cuprinde o carte, broşuri, postere şi insigne – preferatele copiilor noştri.
E timpul să plecăm. Gândul bun ne-a îndreptat paşii spre un loc mai mărginaş, unde se află
tipografia. Ne aşteaptă o doamna drăguţă, amabilă, binevoitoare şi zâmbitoare. Vorbim de parcă ne-am
cunoaşte de-o viaţă. E încântată că suntem de la ţară…venisem atraşi de mirajul oraşului – capitală a
patriei.
Vorbeşte cu pasiune despre şcoală. Are două fete la liceu – e dezamăgită de ce şi cum se învaţă
astăzi, de indiferenţa unor elevi şi a unor profesori.
Ne ancorăm în conversaţie cu aceeaşi pasiune…Suntem pe teritoriul nostru.
Ne arată maşinile, vedem cum iese o carte finisată de pe bandă. Miroase a carte şi suntem încântaţi
de eveniment.
Cărţi proaspăt tipărite aşteaptă să plece spre copiii din toata ţara, dornici să le pătrundă tainele.
Ieşim din sala cu cărţi, maşini şi lucrători tineri, plini de viaţă şi glumeţi şi ne îndreptăm spre ieşire.
Doamna cea binevoitoare ştie că vrem să scoatem şi noi o revistă a şcolii, ne dă sfaturi, ne spune că
tipărirea costă mult, ne încurajează şi ne zâmbeşte mereu.
O simţim aproape de sufletele noastre.
Intră apoi în sala cu cărţi şi maşini, iar când iese…are în braţe un teanc de cărţi proaspete (cadou
pentru noi). Ni le dă, se grăbeşte înapoi, se întoarce la fel de grăbită purtând încă un braţ de cărţi. Suntem
surprinşi, într-adevăr; sunt şi oameni buni şi mărinimoşi pe lumea aceasta, noi numai trebuie să-i găsim.
Nu-i nevoie să fii bogat, nu-i necesar să fii geniu, miliardar sau mare personalitate ca să faci bine.
Viata îţi demonstrează acest lucru măcar o dată.
Părăsim tipografia cu sufletul încărcat de speranţă, veseli, dar înfometaţi.
55
Doamna cea binevoitoare de la tipografie ne mai ajutase încă o dată…ne dăduse un reper, cum să
ajungem la un părculeţ din apropiere, unde să ne încântăm privirile, dar să şi servim masa cea mult
aşteptată.
Avusese dreptate, vedem nuferi roz de o frumuseţe aparte. Copiii fac poze, mănâncă şi apoi aleargă
plini de energie pe cărările parcului. Verdele odihnitor îşi face efectul.
E timpul, totuşi, de plecare. Urmează să vizitam Muzeul „Grigore Antipa”.
Ajungem, coborâm plini de energie, ne organizăm, plătim şi intrăm.
Parter, etajul I, etajul al II-lea, ce să priveşti mai întâi: insecte minuscule, moluşte, păsări cu penaje
multicolore, cuiburi de vrăbii … şi ouă în cuib …şi pui. Suntem în al nouălea cer. Spiritul nostru e dornic
de cunoaştere.
Mă gândeam atunci să am câteva minţi de rezervă să cuprind în ele cât mai multe informaţii, cât
mai multe imagini, cât mai multă frumuseţe.
Parcurgem, ca într-un vis frumos, culoarele muzeului. Ne privesc de după geamuri pigmei, oameni
albi, oameni negrii, oameni ai vremurilor trecute.
În fond, totul e istorie.
Suntem împărţiţi în mai multe grupuri. Primul grup terminase deja de vizitat tot muzeul, noi,
grupul de mijloc, umblam fermecaţi, căutând noi şi noi specii, care de care mai frumoase, mai mari, mai
mici, multicolore, interesante.
Mă gândeam la o memorie colectiva să le stocăm pe toate şi să accesăm informaţiile când vom avea
nevoie de ştiinţă, de frumuseţe.
Privim cu nesaţ, parcă nu ne mai săturam, copiii citesc ici şi colo, întreabă, privesc, zâmbesc, se
minunează de atâta frumuseţe adunată la un loc.
Toată lauda celor ce au pus bazele acestui muzeu.
Îl vizitasem, copil fiind, l-am vizitat şi acum, om mare, dar mi-am propus să-l mai vizitez o dată pe
îndelete.
S-au făcut nenumărate poze; pe chipurile copiilor se citea satisfacţia prin cunoaştere. Acolo,
undeva, rotiţele minţilor se porniseră. Poate nu se vor opri în setea lor de cunoaştere … oricum, speranţa
moare ultima.
Părăsim cu regret, dar presaţi de nemilosul timp, muzeul paşilor mulţi şi ne îndreptăm spre Parcul
Herăstrău!
Eu nu fusesem niciodată. Ajungem pe rând, înconjurăm lacul, aşteptăm celălalt grup, ne îmbătăm de
natură şi linişte.
Ne urcăm în vaporaş. Ni se spune să stăm jos. Avem însoţitori „de bord”, dar copiii noştri nu
receptaseră mesajul! Cobor, le fac morală …ţine…doua minute, după aceea…la fel. Stau jos, mă liniştesc,
în fond sunt copii şi eu sunt…cu ochii pe ei.
Un moment liniştitor. Gândurile se aşează care pe unde apucă, în colţurile tainice ale minţilor
noastre îmbătate de atâta frumuseţe.
Ce bine ar fi fost să ne oprim aici…dar ne-am dus cu copiii în parcul de distracţii.
Noi, cei mari, …stres şi dureri de cap,…copiii veseli, energici, alergând de colo-colo.
Să-i fi văzut eu atunci pe părinţi pe unde o scoteau la capăt cu ei. Unii se dădeau jos din maşinuţe,
alţii se urcau, alţii aşteptau…mă gândeam că acolo ne apucă noaptea.
Trambuline, maşinuţe, panouri rotitoare, aparat pentru muşchi, flecuşteţe, surprize ieftine, copii
încântaţi, … adulţi obosiţi, cu dureri de cap şi … de gât.
„Sunăm” adunarea, dar cu greu o şi realizăm; părăsim parcul Herastrău spre amurg. Amurgul unei
zile superbe, plina de surprize plăcute.
Drumul la întoarcere – lin; înserarea se aşterne, ne îndreptăm spre casă.
La revedere, Bucureşti! Bucuroşi de cunoştinţă, „micule Paris”! Iar pentru noi – o experienţă de
neuitat!
56
Educația parentală este o necesitate

4.02.2018
Profesor/înv.primar, Elena AMARIEI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.3, PIATRA-NEAMȚ
Deși forma de comunitate umană în care persoanele sunt legate prin consangvinitate și înrudire e
considerată de către unii nemuritoare,Forumul European al Familiei de la Atena, din 1998, a tras un
semnal de alarmă. Căci, dacă cel mai productiv grup social se clatină,există posibilitatea pierderii
identității socioculturale a bătrânului continent , leagăn al civilizației umane încă din antichitate. Chiar de
atunci , celula de bază a societății a fost valorizată de către marii filozofi , apoi ,rând pe rând, de epoca
creștină , de renaștere , de către realiști , Comenius , John Locke , iluminiști experimentaliști ,
reprezentanții pedagogiei sociale , culminând importanța acordată cu pragmatismul lui John Dewey .
Școala activă a produs o adevărată revoluție copernicană , copilul devenind soarele în jurul căruia se
învârt mijloacele de educație. Inspirându-se din J.J.Rousseau , americanul a conceput organizarea
educației în școală după modelul familiei . Și-a depășit modelul realizând o școală la Chicago . Aici ,
procesul de învățământ răspundea cerințelor copilului (hrană,adăpost, îmbrăcăminte), punându-l pe acesta
în situația de a și le satisface prin activități practice de bucătărie tâmplărie , croitorie . Elevii ar trebui,
deci, puși în situații reale ale vieții de familie, learning by doing , rezolvarea problemelor făcându-se prin
cooperare și asociere .
Și poate că , o descentralizare reală a conținuturilor învățământului românesc va face posibilă o
reluare a conceptelor și practicilor marelui pedagog , și poate că va fi aceasta o soluție la criza
comportamentului profamilist ? Este doar o ipoteză . Trecând la realitatea zilelor noastre , aș propune
cîteva sugestii , căci , nu-i așa ? Nu ne învață nimeni să fim părinți ! Greșim mai mult sau mai puțin , și
doar atunci când ,,repetabila povară” ne apasă , avem răgazul reflecției . Așadar , educația parentală e o
nevoie a tuturor etapelor umane , deci și a mileniului al treilea.
Comportamentul profamilist , componentă a conduitei morale, începe să se formeze în familie ,
model primar , prin :
1. mărirea măsurii în care copiii participă alături de părinți la viața casnică, aceasta dezvoltând
responsabilitatea , disciplina , spiritul de cooperare ; exacerbarea drepturilor și neglijarea obligațiilor
dezvoltă iezi cu trei capre:fiindcă, dacă nimic nu i se refuză copilului , va crede că totul i se cuvine ; va
exista posibilitatea să nu-și poată satisface trebuințele elementare de la baza piramidei lui Maslow ; există
și polul opus, al copiilor exploatați de părinți , ce nu vor striga nicicând, sfâșietor: ,,Unde ești , copilărie,
cu pădurea ta cu tot ?’’
2. a petrece mai mult timp cu ai noștri copii ,nelăsând creșterea lor 100% în seama bunicilor ,
bonelor ; petrecerea vacanțelor separat , sărbătorile pur convenționale vor avea efecte negative , vor face
la fel când vor juca rolul de părinte, dacă nu o vor lua anterior pe căi greșite, cu eșec școlar , droguri ,
furturi ;
3. învățarea comunicării empatice, căci lipsa ascultării , realizarea unor activități în timpul
convorbirii , așezarea pe o poziție superioară , timiditatea , jena , reținerea nu vor duce la creativitate
comunicațională dacă, atunci când vorbesc urât, părinții râd; semănând vânt, vor culege furtună ;
4. colaborarea rolurilor matern-patern în toate fazele de evoluție a copilului, căci dacă va vedea
că mama vine de la serviciu și se zbate singură la treburi, iar tata bea o bere și citește ziarul la televizor ,
probabilitatea să copieze e mare ;
5. implicarea în estomparea influenței negative a mass-mediei și internetului prin : a)reducerea
dependenței de acestea ca timp, căci ocupă 25-30 ore mai mult decât cu familia , școala ; b) balansarea cu
alte activitățí (citit povești ,discuții … De ce ? Fiindcă se fac publice adeseori trebuințele intime ale
adulților, fără o prelucrare adecvată , violențele , infidelitățile producând o percepere denaturată a
realității , murdărind inocența copilăriei ;
6. adoptarea unui stil parental care să îmbine autoritatea cu indulgența ; părinții trebuie să fie
calmi , cooperanți , echilibrați , să-și manifeste dragostea deschis față de cei din jur , să nu abuzeze de
pedepse, amenințări , ton critic ce pot aduce eșecuri în lanț ; supraprotecția poate duce la scăderea stimei
de sine , transformând copilul într-o marionetă ce nu-și asumă responaibilități , nu are inițiative ;
57
7. atențíonarea că, în goana după bani , formarea comportamentului moral și, mai târziu, a
conștiinței morale, dar nu numai , sunt pasate școlii , de aici derivând eficacitatea parteneriatelor școală-
familie, benefice tuturor actorilor educaționali ;
8. sprijinirea familiilor cu probleme materiale ( programul lapte-corn- măr ar trebui schimbat în
alocații mai mari pentru cei ce au cu adevărat nevoi);
9. susțínerea părințílor ce au copii cu CES prin educație inclusivă ;
10. formarea inițíală a cadrelor didactice și în materie de educație morală, problemă lăsată din ce
în ce mai mult pe umerii școlii , știut fiind că cele mai multe cadre didactice o consideră o chestiune a
fiecăruia , existînd o adevărată criză la acest nivel ;
11. educațía interculturală necesitată de exodul migraționist , evitarea etichetărilor stereotipe , a
psihozei opresiunii, a minoritarismului voluntar, prin permeabilizarea granițelor dintre culturi ;
12. introducerea educațiilor alternative profamiliale : educaía pentru viața de familie , educațía
economică și casnică modernă , demografică , pentru schimbare și dezvoltare , pentru sănătate
58
O școală de caracter
Prof. Ana-Maria POPA

Colegiul Național
„Preparandia –Dimitrie Țichindeal” / Arad
„Mintea! Mărită nație daco-românească din Ardeal, din Banat, din Țara Ungurească, din Moldova
și Țara Românească. Mintea! Și când te vei lumina cu învățăturile, cu faptele cele bune te vei uni și altă
nație înaintea ta pe pământ nu va fi...”
(Dimitrie Țichindeal – „Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături”, 1814)
Colegiul Național „Preparandia-Dimitrie Țichindeal” din Arad este urmașul Preparandiei arădene.
Preparandia din Arad a fost înființată în 1812, fiind prima școală de pregătire a învățătorilor în limba
română din Transilvania.
Primul director a fost Dimitrie Țichindeal (1775-1818), cel care, alături de dăruiții săi colegi, a
temeinicit aici, un duh, o stare de spirit ce a impus această școală la statutul de Cetate a Luminii, a
redeșteptării românești din partea de vest a spațiului fostei Dacii.
Întreaga activitate desfășurată de Preparandia din Arad o definește ca fiind o școală a eroismului
pedagogic, instituție emblematică, cu valoare de model în spațiul învățământului românesc, o școală care
cu adevărat și-a împlinit misiunea de apostolat cultural.
Activitatea de formare a tinerilor învățători a fost condusă de generații succesive de educatori, care
s-au remarcat prin spiritul de sacrificiu, dragoste de popor și disponibilitate culturală: Dimitrie Țichindeal,
C. Diaconovici-Loga, Iosif Iorgovici, Alexandru Gavra, Atanasie Șandor, Vicențiu Babeș, Petre Pipoș,
Roman Ciorogariu, ș.a.m.d..
Toți acești dascăli și cei care îi vor urma au clădit o instituție de cultură a cărei prestigiu s-a făcut
remarcat timp de peste 200 de ani. Tinerii formați în acestă școală au luminat neosteniți noi generații.
Mulți dintre absolvenții acestei școli au ajuns personalități marcante.
Putem caracteriza un absolvent al acestei școli ca fiind: bine format și informat, demn urmaș al
celor care au pus bazele acestei instituții, un om de caracter, educat pentru o școală care respectă tradiția,
dar care privește înainte, pregătit pentru a clădi o societate modernă, lipsită de resentimente, o lume în
care să conteze valori ca: demnitatea, caracterul integritatea și responsabilitatea.
Astăzi, Colegiul Național „Preparandia-Dimitrie Țichindeal” din Arad, urmașul Preparandiei
înființate acum mai bine de 200 de ani, are un efectiv de peste 1300 de elevi și 46 de clase. Activitatea
instructiv-educativă se desfășoară în trei clădiri situate pe B-dul G-ral Dragalina, 5-7 și str. Lucian Blaga,
9, la ciclurile primar, gimnazial și liceeal. Sălile de clasă sunt modernizate, deținând aparatură de ultimă
generație și mobilier nou; laboratoarele (chimie, fizică, biologie și două de informatică) sunt utilate
modern, iar dintre cele trei săli de sport, două sunt renovate, iar cea de-a treia este o clădire separată,
construită din fonduri guvernamentale la standarde europene. Calitatea pregătirii personalului didactic se
reflectă în rezultatele elevilor la concursurile și olimpiadele școlare, dar și la multitudinea burselor de
merit obținute la universități de prestigiu din lume, obținute de absolvenți.
Ca fostă elevă, dar și ca profesor de 25 de ani activ în această școală, cred în virtuțile răspândite de
școala preparandială pentru oameni, cred în spiritul său de intelectualizare și promovez modelele pe care
le-a dat de-a lungul timpului.
59
60
Dezvoltarea creativității la preșcolari
Prof.Ancuța Diana Maria,

Gradinița cu P.P. Șotron,Botosani
In cadrul procesului instructiv-educativ competenţa principală este creativitatea. Astfel, creativitatea
este strâns legată de modul flexibil şi inventiv de găsire a soluţiilor pentru diferite probleme şi de aplicare
a lor, de originalitate a soluţiilor noi şi neobişnuite, de modul de abordare a problemelor din puncte de
vedere diferite. Odata cu această definiţie aş vrea să subliniez faptul că societatea în care trăim se află în
continuă mişcare, transformare şi evoluţie, copiii pe care urmează să îi instruim sunt tot mai diferiţi şi au
acces la cât mai multe lucruri şi informaţii. Deaceea, rolul cadrului didactic este acela de a stârni în
permanenţă interesul copilului şi de a-i menţine dorinţa de descoperire şi de învăţare. Astfel, cred că
putem vorbi despre creativitate nu doar în ceea ce ii priveşte pe cei instruiţi, ci şi pe cei care instruiesc.
Sunt de părere că imaginaţia şi creativitatea sunt calităţi imperios necesare unui cadru didactic deoarece
acesta trebuie sa găsească mereu soluţia cea mai potrivită, mijloace de captare tot mai noi şi mai diferite şi
trebuie să aiba capacitatea de a adapta anumite metode în funcţie de particularităţile de vârstă, de
personalitate şi de nivelul de cunoştinţe ale celor educaţi. Sigur că acest lucru nu reprezintă deloc o
misiune uşoară, dat fiind şi faptul că în societatea actuală are loc un process dinamic însă, trebuie să ne
bucurăm şi să profităm de resursele pe care educaţia modernă ni le pune la dispoziţie şi să răspundem
nevoilor acesteia.
Ideea dezvoltării creativităţii copiilor pusă insistent în ultima vreme, pune educatorului o serie de
probleme privind modul de manifestare a creativităţii, factorii şi metodele de stimulare a
creativităţii,modalităţi de evaluare a creaţiilor plastice ale copiilor.
Preşcolaritatea este vârsta la care este imperios necesară stimularea potenţialului creativ al
copilului, necunoscut sau neexprimat încă, prin cunoaşterea şi încurajarea aptitudinilor, prin mobilizarea
resurselor existente şi prin susţinerea manifestării lor printr-o mobilizare intrinsecă. De la această vârstă
trebuie cultivate unele valori: originalitatea, perseverenţa, interesele cognitive, dar şi artistice.
Trăsăturile creativităţii (fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea) pot fi testate cu uşurinţă prin
intermediul unor parametri ai desenului. Se ştie că o componentă vitală a creativităţii o constituie însăşi
dorinţa de a crea, curiozitatea, necesitatea lăuntrică a afirmării.
Activităţile artistico-plastice pot veni în sprijinul copiilor prin exerciţii de antrenament pentru a
privi, a vedea, a căuta şi înţelege o informaţie despre culoarea şi forma obiectelor din jur. Copiii pot crea
poezii, povestiri, muzică, dar posibilităţile care le oferă activitatea artistico-plastică sunt mult mai vaste.
Folosind plăcerea copilului de a se exprima, de a se realiza prin mijloace artistice, dezvoltăm aceste
capacităţi care vor deveni comori de mare preţ pentru viitor.
Activităţile de desen, pictură, modelaj vizează însuşirea unor norme estetice care
sunt transpuse în produsele activităţii copiilor. Ei învaţă nu doar gama de culori, tonuri şi nuanţe, ci şi
modul în care le pot obţine şi combina în propriile lor creaţii; învaţă
nu doar aspectele legate de estetica formelor, ci şi transpun în lucrări proprii moduri diferite de
îmbinare estetică a acestora; lucrările au, de cele mai multe ori, destinaţie afectivă ele fiind create pentru a
fi dăruite mamei, colegului care aniversează ceva, lui Moş Crăciun sau Iepuraşului, unui personaj iubit
dintr-o poveste tocmai învăţată etc.
Acest tip de creativitate se caracterizează printr-o exprimare liberă şi spontană a persoanei, cu
dorinţa ca produsul activităţii sale să aibă un anumit grad de utilitate şi valoare. De asemenea, copiii sunt
familiarizaţi cu diferite tehnici de desenare, colorare, pictură, dactilopictură, exersează aceste tehnici pe
suporturi diferite (hârtie albă sau divers colorată, pânză, coji de ouă lipite, suluri de hârtie, faianţă, piatră,
ceramică, cutii de magarină, pahare etc.) Modelajul, odată cu plăcerea redării prin construcţie proprie a
unor forme după model sau din imaginaţie, dezvoltă motricitatea fină a mâinii,
sprijinăsubstanţial coordonarea oculo-motorie. Este necesar ca modelele oferite de educatoare atât
pentru desen, pictură cât şi pentru modelaj să îndeplinească cerinţele de ordin estetic. Culorile şi
materialele folosite de copii trebuie să ofere condiţii pentru realizarea unor produse estetice.
Tehnicile de desen, colorare, pictură, modelare însuşite de copii trebuie să corespundă posibilităţilor
motorii specifice fiecărei vârste pentru a se asigura realizarea unor produse cât mai aproape de estetic.
61
Programul creativ propus va duce la schimbarea comportamentului copiilor prin trecerea de la

atitudinea de confort, imitaţie, memorare, la atitudinea de efort, elaborări, interpretări personale.
• Conştientizarea de către copii a propriului potenţial creativ care contribuie la dobândirea încrederii
în forţele proprii, la exprimarea dorinţei de a lucra cât mai mult pentru a se evidenţia prin produse
deosebit de originale.
• Disponibilităţile creative ale preşcolarilor dovedite în cadrul antrenamentului creativ devin o
premisă a dezvoltării creativităţii, dacă sunt valorificate şi în cadrul celorlalte categorii de activitate.
Educatoarei îi revine sarcina de a încuraja orice încercare a copilului, utilizând metode de stimulare
a creativităţii, folosind cât mai multe procedee de obţinere a unor forme spontane. Acest lucru se poate
realiza doar prin integrarea conţinuturilor şi eliminarea barierelor între domeniile de activitate.
62
Promovarea imaginii școlii
Prof. înv.preșcolar Andon Dorina Mariana

Prof.înv.primar Chirica Crina
Înv. Popa Geta
Școala Gimnazială,,Anastasie Fătu” Berezeni, Judetul Vaslui
,,Școala noastră”, cum ne place mereu să-i spunem, este o școală situată pe Valea Prutului, în comuna
Berezeni, județul Vaslui, într-o comună cu oameni modești și gospodari.
Este Școala Gimnazială ,,Anastasie Fătu ”Berezeni, școală care-i poartă numele marelui nostru
botanist ,care s-a născut în Mușata, un sat din comuna noastră.
Școala Berezeni se bucură de un prestigiu binemeritat, în rândul instituțiilor de la nivelul mediului
rural din județul Vaslui.
Obiectivul general în promovarea imaginii școlii, este de crea o imagine pozitivă a instituției și a ceea
ce reprezintă sistemul de învățământ în comunitate. Acest lucru poate fi realizat prin eleborarea de
proiecte care să multiplice experințele pozitive în managementul instituțional.
Sub îndrumarea inimoșilor dascăli, preșcolarii cât și școlarii din această școală manifestă interes
pentru cunoaștere, competiție, se implică cu responsabilitate în activitățile școlare cât și extrașcolare.
Așadar, preșcolarii de la Grădinița nr. 1 Berezeni cât și elevii de la clasele pregătitoare și clasa a II-a ,
dat fiind faptul că se află în aceeași locație, au făcut tot posibilul să se remarce atât prin activitățile zilnice
pe care le desfășoară, cât și prin activitățile extrașcolare pe care le-am organizat de-a lungul timpului
,fiind mereu foarte apreciați.
Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă socializării
copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu diverși parteneri locali) am reuşit sǎ atragem atenția asupra
potențialului elevilor noștri.
Voi enumera câteva din aceste activități, care au avut un deosebit impact emoțional pozitiv asupra
copilului:
,, Săptămâna Europeană ,, Sportul pentru toți”, unde copiii au participat cu diverse dansuri cât și
ștafete sportive care s-au derulat la ,,Teatrul de Vară”,din comuna noastră care s-a finalizat cu multe
premii, diplome și cadouri.
Concursul național,,Fantezii de vară” cu secțiunea de dansuri și Eco Moda unde copiii au participat
și au obținut premiile I, Concursul internațional de dans ,,Prietenia” unde copiii au obținut premiul I,
nenumărate concursuri de creație artistico- plastică,concursuri de muzică, concursuri
judetene,interjudețene, naționale cât și internaționale unde copiii au participat și s-au descurcat onorabil
fiind recompensați cu premiile I,IIși III.
Ne-am remarcat permanent cu acțiuni diverse pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale.
Nu putem uita faptul că participarea cadrelor didactice la anumite proiecte educaționale,
simpozioane,parteneriate, a întregit activitatea școlii noastre.
Consider că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
strategie de promovare, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.Am reușit ca prin
organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate si prin stabilirea unor
legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune ale societăţii
civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene sǎ ȋmbunǎtǎțim imaginea
școlii.
Permanent am încercat, încercăm și vom reuși să promovăm imaginea școlii noastre prin tot ce este
mai bun și mai frumos!
63
Călători în Regatul Simţurilor – scenariu de activitate didactică integrată

Prof. înv. preşcolar Andrada Scutaru
I. Moment organizatoric
În vederea unei bune desfășurări a activităților de învățare au loc: aranjarea pernuțelor/mobilierului,
stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvat.
II. Întâlnirea de dimineaţă:
Salutul copiilor se va face folosind formula ”Good morning, Ana!”, iar jocul continuă până sunt
salutaţi toţi copiii din grupă.
Prezenţa copiilor se face folosind ursulețul Panda. Copiii care sunt prezenţi la grădiniţă, când ajung,
dimineața îşi pun poza pe burtica ursulețului, iar pozele copiilor care sunt absenţi sunt aşezate lângă
ursuleț, pe frunza de bambus.
Calendarul naturii se va completa împreună cu copiii. „Detectivul vremii”, un copil desemnat de
educatoare, își va lua accesoriile specifice, va merge la fereastră și va desena starea vremii din acea
dimineață. În acest timp, copiii vor preciza anotimpul și luna în care suntem. Ulterior, “detectivul vremii”
prezintă starea meteo din acea zi și împreună cu copiii stabilește şi îmbracă corespunzătoar ursulețul
Panda.
În cadrul activităţii împărtăşirea cu ceilalţi, copiii vor fi invitaţi să-şi exprime stările emoţionale din
acel moment, făcând apel la „termometrul emoțiilor”.
Activitatea de grup se va desfășura cu ajutorul unui cub al emoțiilor. Copiii vor rostologi cubul și
vor preciza de ce un copil se poate simți fericit, trist, calm sau furios.
III. Captarea atenţiei

Noutatea zilei: În sala de grupă apare invitatul surpriză, băiețelul Dima. Dima este supărat, deoarece
ar dori să intre în castelul Regatului Simțurilor, dar pentru aceasta are nevoie de ajutorul copiilor pentru a
realiza o coroniță a simțurilor.
IV. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Li se propune copiilor să îl ajute pe Dima să ajungă la castel. Jocul are mai multe probe pe care
copiii vor trebui să le rezolve corect, iar dacă reușesc acest lucru, băiețelul Dima are pregătite pentru ei
surprize.
V. Dirijarea învăţării şi obţinerii performanţei

DLC- povestirea educatoarei „Călători în Țara Simțurilor”
Educatoarea expune povestea folosindu-se de machetă și personajele poveștii, regele și băiețelul
Dima.
Folosind metoda piramidei, se realizează consolidarea poveștii.
1. Care sunt simțurile care apar în poveste?
2. Numește câteva elemente din curtea regelui.
3. Ce fructe a mâncat Dima?
4. Care sunt personajele din poveste?
5. Cum se numește locul unde ajunge Dima, în poveste?
Tranziție: Simon says!
DȘ- Cunoașterea mediului
La începutul jocului, fiecare copil primește o coroniță, dar este incompletă deoarece îi lipsesc
organele de simț (urechile, ochii, nasul, gura și mâinile). Pe măsură ce copiii descoperă simțurile și
rezolvă corect cerințele, vor gasi în boluri pe fiecare măsuță corespunzătoare simțului descoperit,
elementele potrivite pentru a le lipi (va fi lipită bandă dublu adezivă pe spatele jetoanelor) și a realiza
“coronița simțurilor”.
Pipăit: Copiii vor pipăi câteva obiecte (minge, triunghi, con de brad) aflate într-un săculeț și vor
încerca să le identifice. Pe un cartonaș, se vor afla imagini ale obiectelor care sunt în sac pentru a-i ajuta.
64
Auz: Legați la ochi cu o eșarfă, copiii vor identifica ce aud. Vor putea să audă un ou muzical,
clopoței sau o bătaie din palme. Pe un cartonaș vor avea imagini reprezentând ceea ce pot să audă .
Gust: Într-o farfurie se află diverse alimente cu cele patru gusturi: sărat (covrig), dulce (cuburi de
zahăr), amar (grepfruit) și acru (bucăți de lămâie). Copiii vor identifica gustul fiecarui aliment.
Miros: Legați la ochi cu o eșarfă, copiii vor identifica ce miros simt. Vor mirosi banană, ceapă,
căpșuni și floare. La fel, vor avea reprezentate pe un cartonaș imagini ale plantelor/alimetelor pe care pot
să le miroasă.
Văz: Printr-un aparat foto se vor derula patru imagini (avion, mașină, umbrelă și căluț), pe care
copiii le vor numi, identificând cel puțin trei imagini.
După ce trec aceste probe, copiii vor primi popcorn, iar împreună vom completa o fișă de analiză a
popcornului prin prisma celor cinci simțuri: gust, miros, auz, văz și pipăit. Pe o foaie de flipchart,
educatoarea va completa răspunsurile copiilor. Exemplu: “Are gust sărat, miros de unt, se aude un sunet
când mușcăm, este cald/ pufos și este alb.”
Tranziție: Asta-i chipul meu!

„Pentru că l-am ajutat pe Dima să realizeze “coroana simțurilor”, haideți să vedem dacă poate să
intre acum în castel”. La întoarcerea pe machetă, se deschide ușa castelului și Dima foarte fericit găsește o
cheie care va deschide cutia magică unde se află materiale pentru câteva jocuri noi (materialele pentru
centre).
VI. Asigurarea transferului

Se trece la desfășurarea activităților liber alese.
Știință: „Ce simț folosim pentru…?”
Copiii vor primi cartonașe cu imagini și dedesubtul lor, organele de simț pe care le pot folosi Vor
alege organul de simț potrivit, punând clema pe acesta. Exemplu: la imaginea curcubeului vor pune clema
pe ochișori, la imaginea unei chitare, vor pune imaginea atât pe ochișori, cât și pe ureche.
Construcții: „Construim instrumente muzicale!”
Copiii vor construi instrumente muzicale având la dispoziție cutii de iaurt și diverse materiale
precum paste, nisip, pietricele etc. pentru a le crea. De asemenea, vor primi markere colorate pentru a le
decora.
Artă: „Pictăm cu sunete pentru a găsi mesajul!”
Pe foile de pictură, se conturează cu ceară sau creion cerat alb diverse forme (flori, fluturi, soare
etc.) Copiii vor descoperi formele pictate pe măsură ce vor acoperi spațial plastic cu acuarele. În jurul
pensulelor se prind clopoței mici pentru a folosi și simțul auzului.
Lucrările vor fi apreciate prin metoda „turul galeriei”.
Tranziție: If you’re happy, happy, happy!
ALA 2:
“Pășeste desculț pe covorașul senzorial!”
Copiii se vor descălța și vor păși pe pietre, covoraș, bureți de vase, nisip și apă pentru a îi stimula
senzorial.
Toți copiii vor păși, pe rând și vor primi aplauze de la colegii lor în momentul în care ajung la final.
VII. Încheierea activităţii. Dima face aprecieri individuale și colective cu privire la
comportamentul și implicarea copiilor în activitate și drept recompensă, le dă copiilor medalioane
“Călător în Regatul Simțurilor“
Bibliografie:
1. Piramida cunoaşterii – Tătaru L., Glava A., Chiş O., Editura Diamant, 2014
2. Metode interactive de grup- Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M. – editura Arves,
2002.
3. Curriculum pentru învăţământul preşcolar - 200
65
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI
PROF. ȊNV. PREŞCOLAR - ANDREI IRINA

GRĂDINIŢA P.P. “LUMEA COPIILOR” , CONSTANŢA
Ca şi consilier educativ al Grădiniței P.P. “Lumea copiilor“şi totodatã consilier de imagine, am
avut ca scop să desfășor, cu participarea și implicarea activă a tuturor cadrelor didactice , o serie cât mai
variată de activități în cadrul proiectelor și programelor educative, dar și cu ocazia altor evenimente sau
activitãţi în parteneriat, în care să implice afectiv, motivațional și conștient toți preșcolarii grădiniței, și,
pe cât posibil, toți partenerii implicați în educație (familie, alte instituții de învățământ, Biserica, Poliție,
Cabinet medical, Biblioteca Județeană, Teatrul de păpuşi etc.).
La începutul semestrului I s-au realizat documentele specifice de planificare a activităţii educative:
Planul managerial, Programul activităţilor educative extraşcolare şi extracurriculare, Planificarea
şedinţelor cu părinţii, în elaborarea acestora avându-se în vederea: întocmirea documentelor de lucru ale
consilierului educativ şi corelarea temelor propuse cu cerinţele unităţii şi a grupelor de preşcolari;
utilizarea unor strategii didactice, în cadrul acestor activități educative, astfel încât copilul să se poată
exprima liber, să fie ascultat şi îndrumat eficient; implicarea tuturor cadrelor didactice si a tuturor
preșcolarilor în activităţi educative extraşcolare ( spectacole, concursuri, excursii, etc.) şi valorificarea
acestora din punct de vedere educativ; atragerea sprijinului părinţilor în vederea realizării unui parteneriat
real grădiniţă-familie, dar şi a altor parteneri implicaţi în educaţie.
Cadrele didactice de care beneficiază grădiniţa sunt titulare, cu o bogată experienţă, cu o bună
pregătire profesională, ceea ce permite desfăşurarea unui proces instructiv- educativ de calitate, reflectat
în rezultatele de excepţie obţinute de preşcolari la concursuri.
Activităţile extracurriculare se desfăşoară după un program propriu, fiind monitorizate şi orientate
spre strategii de colaborare cu comunitatea locală şi, în mod deosebit, spre părinţii elevilor.
Activitatea managerială, deosebit de dinamică, se potenţează prin implicarea cadrelor grădiniţei în
activitatea de formare continuă, în activităţile de perfecţionare la nivelul comisiei metodice, în utilizarea
calculatorului, în studii postuniversitare, masterat, pentru ca, beneficiarul de expertiză în domeniu să-şi
formeze competenţele specifice profesiei, pe care apoi, să le valorizeze prin performanţe în activitatea
didactică şi ştiinţifică.
Pavoazarea coridoarelor grădiniţei, cu lucrările copiilor şi diplomele lor, atestă participarea la
diverse concursuri și activități precum şi câştigarea numeroaselor premii de care suntem mândri, toate
acestea având rolul de a promova o bunã imagine a grădiniţei noastre.
Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de azi,
necesitând multă creativitate în concepere, dinamism în derulare, responsabilitate în monitorizare,
flexibilitate în luarea deciziilor. În esenţă, a manageria un proiect înseamnă a stăpâni arta de a şti să faci o
schimbare: înseamnă să găseşti modul optim pentru a atinge un scop; să poţi conduce efectiv resursele
disponibile pentru a atinge scopul; să identifici just competenţele persoanelor implicate în proiect şi să le
utilizezi corespunzător, să combini atitudini, abordări şi tehnici ce se aplică la o gamă largă de sarcini. Iar
apoi să fii capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de câştig.
La nivelul grãdiniţei derulãm diverse parteneriate educaţionale. Cu familia în primul rând ,,Sã-i
educãm împreună”, care are ca scop iniţierea părinţilor în problemele specifice educaţiei din grădiniţă
privită ca un ,,microgrup” din care copilul face parte şi dobândirea de către părinţi a unor abilităţi de
relaţionare cu copii. Parteneriatul grădiniţă-familie construieşte relaţii strânse între cele două medii ale
educaţiei, stabileşte un sistem de valori apropiat între acestea, care poate avea un efect benefic asupra
copiilor.
Parteneriat Educațional Grădiniță – Şcoala gimnazială ”Aurel Vlaicu” prin care se urmãreşte
realizarea unui schimb de opinii în ceea ce priveşte necesitatea unui mediu educaţional stimulativ,
stabilirea unor puncte comune cu privire la programul derulat la clasa pregătitoare şi nu în ultimul rând,
familiarizarea preşcolarilor cu mediul educaţional în care vor păşi în curând. Considerăm că prin
derularea acestui parteneriat cu şcoala am atenuat şocul trecerii de la grădiniţă la şcoală, copiii fiind acum
mai pregătiţi din punct de vedere emoţional.
Parteneriat Educațional Grădiniță – Biblioteca Judeţeană "Ioan N. Roman" Constanţa, prin care se
doreşte trezirea interesului şi a curiozităţii copiilor pentru literaturã, conştientizarea părinţilor şi a altor
66
factori educaţionali din cadrul comunităţii cu privire la rolul pe care îl au cărţile în formarea şi
dezvoltarea copiilor, stimularea preşcolarilor de a desfăşura activităţi care să contribuie la propria
formare.
Parteneriat cu Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa - Biroul de Programe de
Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, pentru îmbunătățirea gradului de informare a
populației preșcolare în ceea ce privește alimentaţia sănătoasă, educarea atitudinii de prietenie şi
colaborare cu persoane din mediul apropiat.
În învãţãmântul actual, imaginea grădiniţei dobândeşte un contur definit prin responsabilitate,
iniţiativă, creativitate, parteneriat, eficienţă socială şi dinamism, care ajutã pãrintele în a-şi selecta o
unitate pe baza ofertei educaţionale vaste.
67
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Prof. Înv. Preșc. Andrecuţ Alexandra Teodora
TEMA DE STUDIU: “Când, cum şi de ce se întâmplă?”

TEMA PROIECTULUI: „Tradiţii şi obiceiuri”
TEMA SĂPTĂMÂNII: Mărţişorul
TEMA ZILEI: Primăvara vine, vine!
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
DOMENIUL EXPERIENTIAL: DLC+DOS „Primăvara în pădure”
FORMA DE REALIZARE: Joc didactic
OBIECTIVE CADRU:
• Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor
structurilor verbale orale;
• Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
• Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
• Formarea deprinderilor practice şi utilizarea vocabularului specific;
OBIECTIVE OPERATIONALE
O1 - Să recunoască linia poveştii;
O2 - Să să demonstreze înţelegerea textului prin asamblarea corectă a tabloului;
O3 - Să povestească corect şi expresiv, folosind intonaţia şi mimica potrivită;
O4 - Să identifice materialele de lucru;
O5 - Să asambleze elementele ce alcătuiesc tema propusă pentru realizare;
O6 - Să lipească elementele în locul potrivit;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee - expunerea, conversaţia, povestirea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul.
Materiale didactice – bombonele colorate, pastă de zahăr, dischete de vată, acuarele, aracet,
planşe cu imagini de iarnă şi de primăvară, plansă albă, Zâna Primăvară, jetoane: soare, nori, copii,
căsuţă, ghiocei, copac, muguri, fluturi, buburuze, iarbă, rândunici, fluturi şi flori colorate.
Material bibliografic:
• Revista “Învăţămantul preşcolar”, 1-2/2008, cap.”Metode interactive de grup”;
• Revista “Învăţământul preşcolar”, 1-2/2010, cap.“Proiectare”;
• E.Goncea, G.Reiu, S.Breban “Activităţi bazate pe inteligenţe multiple”;
• “Curriculum pentru învăţămant preşcolar”, M.Ed.C.T.-2008
SCENARIU DIDACTIC
Momentele Continutul stiintific Strategii
activitatii didactice
1. Momentul - Aerisirea sălii de grupă;
organizatoric - Aşezarea scăunelelor în formă de semicerc;
-Pregătirea materialului didactic necesar;
2. Captarea Descopăr tabloul de primăvară . -Ia uitaţi copii ce ne-a trimis Conversaţia
atentiei Buburuza. Vă place? Mie nu îmi place pentru că aceast tablou este
prea gol. Oare ce ar trebui să aşezăm în tablou pentru a avea un Expunerea
tablou al micilor insecte frumos? Dar uitaţi că buburuza s-a gândit la
noi. Ne-a trimis câteva jetoane doar ca sunt cam amestecate Planşa cu
deoarece o rândunică năzdrăvană le-a răsturnat. Vă rog să le aşezaţi tabloul de
în ordine: într-un coş aşezaţi jetoanele cu un singur element, iar în primavară
celălalt coş jetoanele cu mai multe elemente.
3. Anuntarea Ati văzut că sunteţi împărţiţi în două grupe: grupa albinuţelor şi Explicaţia
temei si a grupa fluturaşilor. Azi o să facem un concurs între echipe. Ne vom
obiectivelor juca un joc care se numeşte „Eu spun una, tu spui multe.
68
4. Dirijarea Explic cum se va desfăşura jocul precizând regulile jocului.

invatarii -Un copil din grupa albinuţelor va alege un jeton cu un singur obiect
şi îl denumeste;-Un copil din grupa fluturaşilor va alege jetonul cu
a) Explicarea mai multe obiecte de acelaşi fel şi îl denumeşte;-Copilul din grupa Explicaţia
jocului albinuţelor va aşeza jetonul în partea stângă a planşei şi va număra
obiectul reprezentat prin încercuire;-Copilul din grupa fluturaşilor
va aşeza jetonul în partea dreaptă a planşei şi va număra obiectele
reprezentate prin încercuire; Apoi vom face schimb. Un copil din
grupa fluturaşilor va alege un jeton cu singur obiect, iar un alt copil
de la grupa albinuţelor va alege jetonul cu mai multe obiecte.
În desfăşurarea jocului voi utiliza mai multe procedee. Voi scoate
din cutie un jeton si voi preciza prima regulă a jocului. Voi denumi
imaginea de pe jetonul cu un singur obiect, un alt copil va veni să
aleagă jetonul care conţine mai multe obiecte le va denumi, apoi
voi aşeza jetonul cu un singur obiect pe planşă, voi număra prin
b) Jocul de încercuire obiectele, celălalt copil va aşeza jetonul cu mai multe
proba obiecte pe planşă şi va număra prin încercuire obiectele de pe jeton;
Proba 1 Un copil din grupa albinuţelor va alege un jeton cu un
c)Desfasurarea singur obiect şi îl va denumi; Un copil din grupa fluturaşilor va Demonstraţia
jocului alege un jeton cu mai multe obiecte şi le va denumi;
Proba 2 Copilul din grupa albinuţelor aşează jetonul cu un obiect în Munca în echipă
stânga planşei şi numără acel obiect prin încercuire; Copilul din
grupa fluturaşilor aşează jetonul cu mai multe obiecte în dreapta
planşei şi numără obiectele prin încercuire;Apoi va veni un copil din Conversaţia
echipa fluturaşilor care extrage un jeton cu un singur obiect şi un
copil din echipa slbinuţelor care extrage jetonul cu mai multe Problematizarea
obiecte; Va denumi obiectul/obiectele de pe jeton, va face o
d)Complicarea propoziţie cu acel obiect/ acele obiecte; Copilul din grupa Munca în echipă
jocului fluturaşilor va aşeza jetonul cu un obiect pe planşă şi va număra prin Explicaţia
încercuire acel obiect, la fel va face şi copilul din grupa albinuţelor Floare din
care îşi va număra obiectele de pe jeton; carton
Buburuza e bucuroasa ca aţi reuşit să terminaţitabloul de primăvară. Imagini
Ea va trimis o alta surpriză pentru voi. Va trimis o floricică pe care a
confecţionat-o chiar ea. În jurul florii vedem câte o imagine. Vine Numere
un copil în faţă care învârte floricica. Va alcătui o propoziţie cu
obiectul la care s-a oprit săgeata. Apoi va lipi numărul
corespunzator lângă imagine. Va veni un copil din cealaltă echipă
care va învârti şi el floarea. Unde se opreşte săgeata, cu acea
imagine va face propoziţie şi va aşeza numărul corespunzator langă
imagine.
6. Încheierea În încheierea activitatii Buburuza este foarte încântată de copii, de Stimulente
activităţii tabloul pe care l-au realizat ei şi de cum au rezolvat fişele.
Se fac aprecieri generale şi individuale asupra modului de lucru şi Conversaţia
de comportare al copiilor pe tot parcursul activităţii.
-Buburuza recompensează copiii.
69
POVEȘTI LA GURA SOBEI LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,GHEORGHE

COMAN” BRĂEȘTI
prof.ANDREI DIANA MIHAELA
Trăim într-o societate aflată într-o continuă mișcare, mereu pe fugă și în care fiecare om caută să-și
ușureze munca și umblă după soluții rapide și eficiente. Copiii din zilele noastre sunt atrași de computere
și internet, de jocuri pe calculator, înlocuind paginile unei cărți cu mouse-ul de la laptop.
Cu toate aceste schimbări din viață și societate, elevii Școlii Gimnaziale „Gheorghe Coman” din
Brăești, coordonați de cadrele didactice, s-au gândit să readucă în rândul copiilor bucuria lecturii prin
organizarea unei activități în care, atât cei mai mari, cât și cei mici dintre ei au devenit actori pentru
câteva minute. Păstrând în suflet bucuria copilăriei și dorința de a reasculta povești la gura sobei, elevii,
îndrumați de cadrele didactice, au pus în scenă piese de teatru și povești ale lui Ion Creangă sau ale lui Ion
Luca Caragiale.
Activitatea, organizată de prof. Andrei Diana, de elevii clasei pregătitoare și susținută de părinții
acestora, a cuprins următoarele povești:
Prichindeii de la Grădinița cu Program Normal Brăești au prezentat o lume de basm, având-o în
prim plan pe Șoricica Îngâmfată, preșcolarii fiind îndrumați de educatoarea Mihaela Bejenaru.
Clasa Pregătitoare a prezentat celebra poveste a Ursului păcălit de vulpe, descoperind cum o vulpe
vicleană poate să-l înșele pe urs. Elevii au fost coordonați de prof. Diana Andrei.
Elevii clasei I au adus în fața spectatorilor povestea Capra cu trei iezi – varianta modernă. Astfel,
cei prezenți au vizionat o nouă versiune a poveștii lui Ion Creangă în care lupul devine prietenul și
ocrotitorul celor trei iezișori celebri. Profesor-îndrumător: prof. Camelia Olaru.
Clasa a II-a a prezentat povestea Capra cu trei iezi a lui Ion Creangă în varianta clasică. De această
dată, elevii, coordonați de prof. Bajureanu Adina, au adus în atenția publică celebra poveste subliniind
importanța relației dintre copii și părinți.
Clasa a III-a a înveselit publicul cu personajele din Cartea junglei. Pe scenă au apărut: tigrul Shere
Khan, ursul Baloo, Louie, regele maimuțelor, vicleanul șarpe Kaa, dar și personajul principal, Mowgli.
Profesor-îndrumător: înv. Nistor Andra.
Clasa a IV-a le-a adus aminte elevilor și părinților de celebrul Calul Bălan și de Sfântul Nicolae,
poveste din Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă. Cei prezenți au urmărit modul în care elevii de pe
vremea marelui scriitor erau pedepsiți pentru lipsa de interes pentru învățătură. Profesor-îndrumător: înv.
Nistor Dumitru.
Elevii clasei a V-a, supărați pe faptul că pupăza din povestea Pupăza din tei a lui Ion Creangă nu îi
lăsa să doarmă până târziu, au plecat în iarmaroc să scape de acest stres matinal. Astfel, ei au prezentat pe
scenă pățaniile personajului Nică, necazuri cauzate de celebra pupăză. Profesor-coordonator: prof.
Stanciu Luminița.
Clasa a VI-a a interpretat pe scenă piesa O inspecțiune de Ion Luca Caragiale. Elevii au intrat în
pielea personajelor lui Caragiale, prezentând publicului metodele moderne de învățare. Profesor-
coordonator: prof. Simona Herghiligiu.
Clasa a VII-a le-a adus aminte elevilor și părinților de povestea Prostia omenească a lui Ion
Creangă. Micii actori au interpretat cu mult tact și iscusință istoria unui om, care, sătul de prostia familiei
sale, pleacă în lume, unde descoperă alți oameni mai proști. Elevii au fost coordonați de prof. Alina
Istrate.
Clasa a VIII-a a prezentat povestea lui Hans Christian Andersen, Fetița cu chibrituri. Elevii au
interpretat pentru public drama unei fetițe care, în noaptea de Revelion, încerca să vândă ultimele cutii cu
chibrituri. Profesor-coordonator: prof. Răzvan Burlacu.
Activitatea a avut ca scop descoperirea dragostei pentru povești și lectură, aducerea-aminte a
frumuseților copilăriei și retrăirea clipelor în care poveștile se spuneau „la gura sobei”.
70
ȘCOALA MEA PROMOVEAZĂ EDUCAŢIA DE CALITATE!

OFERTA EDUCAŢIONALĂ A LICEULUI TEHNOLOGIC SPECIAL
PENTRU COPII CU DEFICIENŢE AUDITIVE BUZĂU
Prof. Andrei Doina

Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău
Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău asigură servicii de
asistenţă educaţională şi terapeutic-recuperatorie, de pregătire profesională pentru copii şi tineri cu
deficienţe auditive, deficienţe senzoriale multiple şi/sau cu deficienţe mintale de diverse grade.
Aceste servicii vizează formarea şi dezvoltarea unor deprinderi, atitudini şi competenţe de bază ca
premise ale unei bune integrări socio-profesionale, ţinând cont de potenţialul individual al beneficiarilor.
Evaluarea şi asigurarea calităţii este o parte integrantă a ciclului de dezvoltare instituţională, vizând
orientarea dezvoltării unităţii noastre şcolare, în sensul creşterii calităţii serviciilor educaţionale, de
intervenţie terapeutic-recuperatorie şi de profesionalizare oferite într-o continuă adaptare la standardele de
calitate, nevoile şi aşteptările beneficiarilor şi ale comunităţii locale.
Instituţia este angajată în ameliorarea calitativă a proceselor de predare-învăţare-evaluare, în
căutarea soluţiilor creative pentru asigurarea unui învăţământ centrat pe elev. Liceul Tehnologic Special
pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei culturi
instituţionale a calităţii în învăţământul preuniversitar.
GRĂDINIŢA noastră şcolarizează elevi cu vârste cuprinse între 3 şi 8 ani, oferind şanse egale
copiilor cu deficiențe auditive şi dizabilităţi cognitive, retard în dezvoltarea limbajului, deficienţe de
comunicare, dificultăţi de învăţare.
Grupa de grădiniţă este formată din 8-12 copii, aici asigurându-li-se un cadru stimulativ, activ
instructiv-educativ şi corectiv-compensator, cu activităţi centrate pe copil.
Echipa de specialişti de la grupă este formată din: 2 educatoare la grupă, profesor psihopedagog,
kinetoterapeut, audiolog, personal medical (asistente medicale), personal didactic auxiliar.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR cuprinde: clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a,
clasa a IV-a, clase speciale.
Clasa pregătitoare şi clasele I-IV sunt formate din 8-12 elevi cu deficienţe senzoriale. Aceştia îşi
desfăşoară activitatea într-un cadru stimulativ, activ instructiv-educativ şi corectiv-compensator, cu
activităţi centrate pe copil.
Clasele speciale se clasifică astfel:
- clase speciale DSM (deficienţe senzoriale multiple) formate din 2-4 elevi şi cuprind copii cu
surdocecitate (deficienţă de auz + deficienţă de vedere) şi/sau DSM – deficienţe senzoriale multiple
(deficienţă de auz + alte deficienţe sau deficienţă de vedere + alte deficienţe), aici asigurându-li-se, de
asemenea, un cadru stimulativ, activ instructiv-educativ şi corectiv-compensator, cu activităţi centrate pe
copil.
- clase cu dificultăţi de învăţare formate din 4-6 elevi cu deficienţă de auz + deficit intelectual.
Echipa de specialişti este formată din: 1 profesor psihopedagog/profesori de cultură generală şi 1
profesor-educator, kinetoterapeut, audiolog, profesor psihopedagog pentru psihodiagnostic, personal
medical, personal didactic auxiliar.
În aceste etape de şcolarizare se urmăresc:
- formarea şi dezvoltarea limbajului, stimularea copiilor în vederea utilizării comunicării verbale
în relaţionarea cu ceilalţi (logopedie, demutizare, stimularea comunicării şi limbajului);
- formarea competenţelor de bază pentru fiecare copil în funcţie de capacităţile acestuia
(activităţi de dezvoltare personală, rutine, tranziţii, întâlnirea de dimineaţă, jocuri şi activităţi pe domenii
experienţiale, jocuri şi activităţile din perioada de după-amiază – recuperatorii, recreative, de cultivare şi
dezvoltare a înclinaţiilor, terapii socio-comportamentale, ludoterapie, demutizare (ortofonie, labiolectură),
logopedie, kinetoterapie, programe de intervenţie individualizate, antrenament auditiv, activităţi
extracurriculare – plimbări, vizite, serbări şcolare);
- atragerea şi implicarea părinţilor în procesul de recuperare şi reabilitare auditiv-verbală a
71
copiilor, consilierea părinţilor;

- dezvoltarea armonioasă a copiilor prin oferirea de oportunităţi multiple de socializare în cadrul
terapiilor specifice de compensare (kinetoterapie, ludoterapie, stimulare polisenzorială, terapie
ocupaţională) şi în cadrul activităţilor de socializare (vizite la alte grădiniţe, şcoli şi la diferite instituţii,
plimbări, excursii, serbări şcolare etc.).
Pe lângă toate aceste activități, fiecare copil în parte va fi ajutat să-şi dezvolte capacitatea de
relaţionare şi să se integreze mai uşor în mediul său de viaţă.
Limbile străine care se studiază în şcoală: limba engleză – din clasa a III-a.
Oferta extracurriculară:
- extinderea activităţilor instructiv-educative în spaţiul extraşcolar;
- organizarea de programe şi pregătiri suplimentare pentru prevenirea eşecului şcolar, concursuri,
examenele de evaluare naţională;
- organizarea de excursii tematice;
- participarea elevilor la spectacole de teatru, muzică, dans;
- organizarea de serbări, concursuri, serate pe diferite teme şi cu diferite ocazii;
- discuţii, dezbateri cu invitaţi din diferite domenii de activitate.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL cuprinde: clasa a VI-a, clasa a VII-a, clasa a VIII-a, clasa a VI-
a B - specială.
În această etapă de școlarizare se urmăresc:
- dezvoltarea achizițiilor lingvistice, a competențelor de utilizare a limbii române, a limbii
moderne pentru exprimarea corectă și eficientă în diverse situații de comunicare;
- dezvoltarea capacității de a comunica folosind diferite limbaje specializate;
- dezvoltarea gândirii autonome și a responsabilității față de mediul social;
- descoperirea personală a propriilor afinități, aspirații și valori, în scopul construirii unei imagini
de sine pozitive.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL cuprinde: clasa a IX-a, clasa a X-a, clasa a XI-a și stagii de pregătire
practică.
În această etapă de școlarizare se urmărește formarea capacității de analiză a setului de competențe
dobândite prin învățare, în scopul orientării spre o carieră profesională. La sfârşitul stagiilor de pregătire
practică, parcurse după terminarea ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, profilul Tehnic,
domeniul Industrie textilă şi pielărie, elevii obţin certificat de calificare nivel 3, calificarea profesională
Confecţioner produse textile.
72
Promovarea imaginii gradinitei
Prof.inv.prescolar:Andrei Ionela
Gradinita :,,Steluta”
Grădiniţa este unul dintre partenerii comunitari implicaţi şi consecvenţi a cărei existenţă în societate
marchează începutul traseului educaţional al copilului şi primii paşi către viitoarea sa devenire, de
cetăţean responsabil.
Întregul personal al grădiniţei se străduieşte să acopere aceste nevoi sprijinind copilul în mod
nemijlocit, prin intervenţie directă şi continuă. Relaţia dintre comunitate şi grădiniţă este de determinare
şi susţinere reciprocă.
De nenumărate ori, grădiniţa este pusă în situaţia de a rezolva o serie de probleme pe care, prin
dimensiunea şi locul pe care îl ocupă, nu pot fi soluţionate fără un sprijin adecvat şi o susţinere directă din
partea comunităţii. Pe de altă parte, comunitatea încearcă să preia tot ceea ce îi oferă societatea şi în egală
măsură intervenţiile sistemului de educaţie.
Promovarea imaginii grădinitei noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituționala . Prin oferta educaționala grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleaga
acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii.Activitățile extracurriculare au un
conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de
participare la viața și activitatea comunității locale.Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere,
voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor.Aceste activități au
caracter ocazional și iau forme foarte variate . Dintre activitațile desfășurate în gradinița noastră amintesc
doar câteva:
- Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
- Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
- Excursii, drumeții, plimbări;
- Vizite la diferite instituții din oraș;
- Participare la concursuri locale, judetene, naționale și internationale avizate de MEN
Acest tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească
și mai mult.
Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii imaginea
unei instituţii este mai valoroasă decât întreg patrimoniul firmei/ companiei/ grădiniţei respective.
Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a conducătorilor acesteia, a
directorului, în cazul instituţiilor publice.
Ca urmare, la nivelul instituţiei, din strategia întocmită, trebuie desprinse activităţi de familiarizare
a personalului cu filozofia instituţiei şi de aderare la aceasta, încât să se considere coparticipant la succes.
Educarea personalului trebuie să vizeze în principal:
• respectul faţă de lege;
• conduită responsabilă în instituţie, familie şi societate;
• dorinţa de perfecţionare a pregătirii;
• respectul faţă de celălalt;
• dorinţa de a contribui la bunul mers a instituţiei.
Personalul instituţiei are un rol important în promovarea imaginii acesteia.
În cazul instituţiilor publice, trebuie să existe o imagine de informare corectă a publicului cu privire
la:
• obiectivele şi sarcinile instituţiei;
• atribuţiile conferite de lege;
• metodele folosite în activitatea de aplicare a legii;
• dificultăţi întâmpinate.
Trebuie luate măsuri de contracarare a manipulării de imagine. Este cunoscut faptul că informaţia
poate fi transmisă şi prin intermediar, iar acesta poate fi de rea credinţă, sau să fie transmisă pe un canal
cu bună credinţă, însă cel ce îl foloseşte să fie rău intenţionat.
73
Principalele instituţii de intermediere a imaginii sunt mass-media, iar principalii manipulatori de

informaţie sunt cei ce au atribuţii în colectarea şi preluarea acestora.
Imaginea se poate reprezenta ca un complex de idei, impresii pe care o persoană le asociază unui
anumit obiect sau, în cazul nostru, unui serviciu educaţional.
Bibligrafie:,,Împreunã pentru copii: gradiniţa şi familia” ,Ministerul educaţiei şi cercetãrii
74
SCURT ISTORIC AL ŞCOLII GIMNAZIALE ”MARTIN BENEDICT”

GALBENI, COMUNA NICOLAE BĂLCESCU - STUDIU
PROF. ANDREI MIHAELA- IULIANA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”NICOLAE

BĂLCESCU”, COMUNA NICOLAE BĂLCESCU, JUDEȚUL BACĂU
Satul Galbeni este situat la aproximativ 15 km de orașul Bacău, pe malul drept al Siretului, la
confluența cu Bistrița, făcând parte din comuna Nicolae Bălcescu.
De-a lungul istoriei, satul a avut diferite denumiri: La Zechoi, Trunk, Galbin. Galbeni, ca toponim,
se pare că provine de la numele unui fost pădurar, pe nume Galben.
A fost atestat documentar la data de 17 februarie 1698, cu ocazia unei vânzări –cumpărări de moșie,
dar era cu certitudine era mai vechi.
În 1777 existau 150 locuitori, la începutul secolului al XX- lea această aşezare rurală avea 379
locuitori catolici. În 1995 erau 318 familii și 1330 locuitori, în 2003- 392 familii si 1358 locuitori. În
prezent satul este format din 400 de locuințe și 1009 locuitori, datorită migrării unui număr foarte mare de
tineri spre state ale Europei Occidentale.
Arhiva şcolii a suferit grave distrugeri în timpul celui de- al doilea Război Mondial, astfel că
documentele de la înfiinţarea şcolii (1924) până în anul 1946 nu s-a mai păstrat. Într-un proces verbal din
anul 1946 citim că: „ ... grădiniţa nu mai funcţionează de cinci ani şi şcoala de trei ani, iar anul acesta
şcolar şi-a început cursurile la 3 decembrie 1945”.
Şcoala a funcţionat în diferite case închiriate din sat cum ar fi: la Sabău Ianoş, Coşa Ianoş
(cizmarul), Coşa Ştefan Petre. În anul 1924 se construieşte localul şcolii, format din două săli de clasă
(una pentru cursurile primare şi cealaltă necesară grădiniţei).
Fundaţia clădirii era din lemn de stejar, iar zidăria pereţilor se compunea din bârne cu lut şi era
acoperită cu draniţă. Grădina şcolii avea o suprafaţă de 500 metri pătraţi, iar în urma împroprietăririi din
1921 şcoala a obţinut 3 ha de pământ arabil.
În 1956 s- a construit în apropierea acestei şcoli o alta din cărămidă cu patru săli de clasă, folosită
atât de preşcolari cât şi de elevi. În prezent în clădire funcționează o grupă de preșcolari, este amenajată o
Sală Multifuncțională prin amabilitatea Clubului Rotary Bacău, un cabinet de specialitate, iar o parte este
utilizată de Fundația Yana Bacău prin Centrul de zi ”Casa Peter” pentru elevii cu probleme sociale.
La 15 septembrie 1974 a fost dată în folosinţă noua şcoală, local modern, la acea dată, cu două
nivele, compus din 8 săli de clasă, un laborator şi o bibliotecă şcolară.
Efectivele de elevi au fost mici până la construirea şcolii (1924 ), respectiv de 5- 10 elevi, ajungând
în anul şcolar 1945- 1946 să cuprindă în clasele I- IV, 111 elevi din care 68 frecventau în mod regulat
cursurile. În perioada 1970 – 1987 au funcţionat câte două rânduri de clase paralele, pentru ca , începând
din anul şcolar 1991- 1992 să se treacă la un singur schimb. În anul școlar 2012- 2013 la învățământul
primar apare prima clasă simultană. În anul școlar în curs învățământul primar funcționează cu trei clase:
clasa pregătitoare simultan cu clasa I, clasa a II-a simultan cu clasa a IV-a si clasa a III-a. Din acest an
scolar și învățământul gimnazial este organizat cu clase simultane datorită scăderii considerabile a
numărului de elevi.
In vara anului 2011, Scoala din satul Galbeni a primit numele de Școala Gimnazială ”Martin
Benedict” Galbeni ca omagiu adus personalității medicului preot Martin Benedict, fost elev al școlii, de la
moartea căruia s-au comemorat 25 de ani. Actualmente școala este structură arondată Școlii Gimnaziale
”Nicolae Bălcescu” încă din anul 2009.
75
Andrei Mihaela, Liceul Tehnologic "Tudor Vladimirescu", com Tudor

Vladimirescu, jud.Galați
Înscrierea elevilor este esențială pentru existența oricărei școli. Fără elevii, o școală pur și simplu nu
ar putea funcționa iar un număr mai mare de elevi, atrage o finanțare mai bună. În întreaga țară, este
evident că în școlile care gestionează bine imaginea școlii și au îmbrățișat dispozitivele de marketing și de
relații publice - cum ar fi site-uri web și social media, corespondență directă și banare - au crescut
înscrierile și încrederea părinților în școală. Promovarea imaginii școlii reprezintă deci o prioritate pentru
o mai bună colaborare cu partenerii educaţionali reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali,
regionali, naţionali, internaţionali, economici) .
Sfaturi pentru a începe promovarea școlii
1. Asigurați-vă că imaginea pe care școala dorește să o prezinte este evidentă de la poarta școlii,
prin intermediul buletinului informativ și până la panourile de pe holuri. Aici trebuie afișate motto-ul și
deviza școlii, rezultatele elevilor la examene/concursuri, diplome de la cursurile de formare ale
profesorilor, imagini din diferitele activități ale elevilor,etc.
2. Luați în considerare rolul vital al secretarului în crearea unei imagini eficiente a relațiilor publice
- încurajați oamenii să consolideze imaginea pozitivă a școlii dvs. prin fiecare interacțiune.
3. Determinați platformele de marketing și PR care vor funcționa cel mai bine pentru dvs. Gândiți-
vă la site-uri web, social media, pliante promoționale, corespondență directă, bannere. Site-ul școlii
trebuie actualizat permanent pentru a informa părinții și pe toți cei interesați de evenimentele care au avut
loc dar și de cele viitoare.
4. Creați evenimente de promovare a școlii de genul Ziua Porților deschise, spectacole de
Crăciun/ziua mamei, evenimente sportive, etc. Invitați părinți, membri ai comunității, foști elevi ai școlii
care au avut rezultate excepționale la astfel de evenimente.
5. Revista școlii trebuie să aibe și o variantă online, adaptându-se astfel la tendințele actuale.
Aceasta trebuie să promoveze în primul rând abilităţi jurnalistice ale elevilor pentru a atrage astfel un
număr mai mare de cititori din rândul prietenilor și familiilor elevilor.
6. Determinați cine vor fi responsabilii cu promovarea școlii oferiți-le resursele necesare pentru a
îndeplini aceste funcții.
În toate unitățile școlare din țară funcţionează ,,Comisia pentru formarea şi promovarea imaginii
şcolii." Aceasta poate desfășura activităţii de formare şi promovare a imaginii prin:
• difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele
educaţionale (interne şi internaţionale), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare. Campania de
promovare a ofertei educaționale se poate realiza prin vizite la școlile gimnaziale din zona învecinată sau
prin participarea la târguri de oferte educaționale, utilizându-se un complex de mijloace de transmitere a
informației: afișe, pliante, fluturași, filme de prezentare, site-ul și pagina oficială de Facebook al
instituției.
• consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
• dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;
• promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio, internet).
Reprezentanții instituției școlare ar trebui să invite reprezentanți ai presei la evenimentele impotante
găzduite de școală în cadrul diverselor proiecte și parteneriate desfășurate.
76
,,DANSEAZӐ CU MINE”
Profesor psihopedagog, Andrei Mihaela
Școala Gimnazialǎ ,,Carol I”, Cǎlǎrași, Ȋnvǎțǎmȃnt Special Integrat
Pentru elevii cu nevoi speciale, muzica şi dansul sunt eficiente în relaxarea psihică şi fizică, în plus
acestea antrenează organismul, eliberând energia negativă. Natura non-verbală, creativă şi afectivă a
muzicii facilitează autocunoaşterea, exprimarea Eu-lui, comunicarea şi dezvoltarea personală a elevilor cu
nevoi educaționale speciale. Ȋn acest scop, dar și cu intenția de a promova imaginea școlii și anume
Școala Gimnazialǎ ,,Carol I” Cǎlǎrași, Ȋnvǎțǎmȃnt Special Integrat, unde ȋnvațǎ elevi cu cerințe
educaționale speciale ( autism, deficiențe mintale, sindrom Down), am ȋnființat trupa de dans modern
,,Speranța”, printr-un parteneriat cu elevi din ȋnvǎțamȃntul de masǎ, elevi ai Colegiului Economic
Cǎlǎrași.
Parteneriatul nostru faciliteazǎ contactul elevilor cu C.E.S. cu realitatea ȋnconjurǎtoare, faciliteazǎ
comunicarea, socializarea, relaționarea, colaborarea și sprijinul reciproc. Activitǎțile comune dezvoltǎ la
copiii din ambele unitǎti școlare o serie de aptitudini și capacitǎți referitoare la spiritul de toleranțǎ,
ascultare activǎ, autonomie personalǎ, responsabilitate și participare socialǎ, ȋnțelegerea corectǎ a
realitǎții.
Astfel elevii noștri ȋmpreunǎ cu elevii parteneri au primit premii importante, evidențiindu-se ȋntr- o
serie de concursuri de dans și spectacole. Unul dintre ele este Festivalul – Concurs – D’AOR Grand Prix
care este din 2016 un eveniment C.I.D. - UNESCO şi se regăseşte pe Agenda Consiliului Internaţional al
Dansului, unde Asociaţia Multiculturală Dans Art Open este membru oficial. Munca elevilor a fost
rǎsplatitǎ cu cele douǎ premii obținute: Premiul I la secțiunea ,,Dans tradițional” și Premiul Copilǎriei la
secțiunea ,,Dans modern”.
Elevii participǎ ȋn fiecare an la Spectacolul ,,Ȋntotdeauna ȋmpreunǎ”, organizat cu scopul de a marca
ȋnsemǎtatea zilei de 3 Decembrie - Ziua Internționalǎ de Solidaritate cu Persoanele cu Dizabilitǎti, la
evenimentul școlar de muzicǎ și dans ,,Sǎrbǎtoarea primǎverii” și la spectacolul organizat cu ocazia Zilei
Internaționale a Sindromului Down, acțiune organizatǎ de Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați
Fizic, Filiala Cǎlǎrași.
Ȋn acest an scolar, 2017-2018, trupa ,,Speranța” a obținut douǎ premii frumoase, Premiul Special al
Juriului și o Mențiune la Festivalul Concurs Interjudețean de Dans Pentru Copii ,,EURO DANCE”-
București, noiembrie 2017.
Coordonatorii acestui parteneriat sunt:
Andrei Mihaela, - profesor psihopedagog, - Şcoala Gimnazială ,,Carol I” Călăraşi - Învăţământ
Special Integrat;
Grigoruţă Anamaria, - învăţător, - Şcoala Gimnazială ,,Carol I” Călăraşi - Învăţământ Special
Integrat;
Marinescu Elena, - profesor de educaţie fizică şi sport - Colegiul Economic Călăraşi
Scopul parteneriatului:
-desfǎșurarea unor activitțti extracurriculare ȋntr-un climat favorabil;
-educarea elevilor ȋn spiritul responsabilițtii fațǎ de grupul din care fac parte;
-impulsionarea copiilor pentru a-și descoperi, evidenția și valorifica aptitudinile și talentele.
Obiective:
- popularizarea, familiarizarea şi învăţarea de dansuri pentru copii şi adolescenţi prin activităţi ce se
desfǎşoara săptămânal;
- participarea elevilor la concursuri de dans;
- stimularea interesului elevilor din învăţământul normal pentru cunoaşterea specificului elevilor cu
C.E.S., sensibilizarea şi pregătirea acestora pentru înţelegerea, acceptarea şi sprijinirea lor;
- antrenarea fizică a copiilor cu nevoi speciale;
- familiarizarea copiilor cu atmosfera specifică concursurilor şi serbărilor şi cu emoţiile acestora,
atât în calitate de spectator cât şi în calitate de artist implicat în activităţile propuse;
- receptivitate la emoţiile celorlalţi;
-valorizarea relaţiilor interpersonale, dezvoltarea abilităţilor de comunicare cu ceilalţi colegi şi cu
alte persoane din comunitate;
77
- dezvoltarea simţului artistic.
Argumentele care justificǎ eficiența perteneriatului inițiat de grupul nostru de cadre didactice sunt:
- Diversitatea - elevii se exprimǎ liber;
- Permisiunea - elevii sunt ȋncurajați sǎ fie spontani;
- Respectul - elevii sunt ajutați sǎ ȋnțeleagǎ cǎ și munca lor este apreciatǎ și respectatǎ atȃt de colegi
cȃt și de ceilalți membrii ai comunitǎții;
- Valoarea - cȃnd elevii ȋși dau seama cǎ efortul lor are valoare, se implicǎ și mai mult ȋn activitate;
- Ȋncrederea - elevii devin mai ȋncrezǎtori ȋn propriile forțe.
Participarea elevilor cu nevoi speciale la concursuri de dans alături de alti elevi din învăţământul
normal, dezvoltǎ la elevii cu deficienţe dorinţa de socializare, de a iniţia relaţii de prietenie, ceea ce le va
insufla încredere în forţele proprii.
78
Probleme specifice ale adaptării copilului la activitatea şcolară
Profesor învăţământ primar : Andries Mihaela

Mica şcolaritate este etapa când se schimbă integral regimul de muncă şi viaţă, datorită
evenimentelor care domină şi marchează valorile şcolarului. Şcoala include în activităţile copilului un
anumit program şi un anumit orar ce au valoare fomativă pentru personalitatea lui. Mediul şcolar din care
copilul începe să facă parte este total diferit de cel familial, având o structură disciplinată, continuă şi care
îl face să fie din ce în ce mai organizat în ceea ce întreprinde. Bineînţeles că şcolarul va înregistra pentru
început unele greutăţi de adaptare la noul mediu, fie din cauza bazelor psihofiziologice precare, instabile,
fie din cauza fixaţiilor şi conflictelor afective provenite din mediul familiei, ca negativismul şi
încăpăţânarea, fie din cauza condiţiilor mediului şcolar cu sarcinile copleşitoare, cu supraîncărcarea
temelor date, cu clasele numeroase care încetinesc menţinerea stării de atenţie şi discplinei în timpul
orelor de curs. Toate acestea duc la comportamente de retragere în sine, de împrăştiere şi dezordonare sau
chiar de compensare prin alte tipuri de comportamente nedorite.
Impactul pe care îl are şcoala asupra copilului prin exigenţele şi cerinţele sale, prin schimbările
bruşte care însoţesc noua vârstă, prin noile cunoştinţe şi tehnici intelectuale, i-au determinat pe specialişti
să vorbească despre şocul şcolarizării. De aici rezultă importanţa socializării copiluli prin grădiniţă, care
în legătură cu familia şi şcoala, contribuie la diminuarea şocului începutului de şcoală. Mediul şcolar
aduce cu el un climat uşor distant şi mai puţin protector decât cel familial, cadrul didactic înclinând spre
relaţii mai rezervate, iar colegii de şcoală fiind mai puţin dispuşi să arate înţelegere faţă de cel ce este
încăpăţânat sau îmbufnat sau care aşteaptă alintări. Tachinările şi replicile înţepătoare îşi fac apariţia,
luând naştere situaţii controversate, schimbătoare, care anihilează iluziile formate în cadrul familiei, de a
fi în centrul atenţiei. În şcoală, fiecare copil încearcă, dar mai ales învaţă să-şi înfrâneze pornirile
emoţionale, situându-se în poziţii egale alături de ceilalţi. Copiii încep să se compare între ei în funcţie de
anumite criterii de referinţă, care scot în evidenţă gradul de educaţie, inteligenţa, motivaţia, sociabilitatea,
moralitatea. Un copil se poate situa pe locul întâi în ceea ce priveşte un anumit criteriu, dar se poate
poziţiona pe un loc mediocru în funcţie de o altă referinţă. De aceea, observând comportamentul copilului
şi discutând cu părinţii, chiar cu educatorul acestuia se pot evidenţia anumite simptomatologii ale trecerii
şi adaptării de la preşcolaritate, unde dominantă era activitatea de joc, la şcolaritate ce stă sub semnul
structurilor activităţilor de învăţare.
Această trecere este asociată cu maturizarea treptată a copilului, ce este însoţită de dezvoltarea
motivelor şi intereselor sale de cunoaştere, prin posibilitatea de a le integra într-un efort intelectual dirijat;
de capacitatea de a desfăşura acţiuni variate atât în plan obiectual, cât şi simbolic; de creşterea numărului
de momente verbale sub forma descrierilor şi povestirilor ca premisă a dezvoltării memoriei logice şi
gândirii abstracte.
Perioada de trecere şi adaptare de la grădiniţă la şcoală se poate consuma într-un mod diferit pentru
fiecare copil. Sunt copii care se adaptează uşor, spre deosebire de alţii care au nevoie de o mare perioadă
de timp pentru a răspunde pozitiv la cerinţele impuse de şcoală. Există preşcolari care aflaţi în pragul
şcolarităţii manifestă efecte negative în raport cu modelul comportamentelor din grădiniţă. Părinţii
povestesc despre greutatea descoperirii unui limbaj comun cu aceşti copii care parcă inopinat s-au
schimbat foarte mult, devenind neascultători, impertinenţi şi capricioşi. Copiii în comportamentul cărora
se observă indici ai fenomenului de criză, dar care îşi modifică brusc conduita, reuşesc să depăşească
dificultăţile din etapa precedentă, îmbunătăţind simţitor conduita şi reintrând în normal, fapt pentru care
unii părinţi consideră că ar trebui daţi la şcoală mai devreme.
Nu lipsesc însă cazurile când capriciile şi indisciplina în comportament continuă, în ciuda începerii
şcolarităţii, asemenea copii reuşind cu greu să facă faţă programului şcolar.
O altă categorie de copii, aflaţi în pragul şcolarităţii, manifestă o conduită neconflictuală, fiind
liniştiţi, ascultători, nu protestează în faţa cerinţelor adulţilor, ocupându-se mult cu jocul şi preferându-l în
detrimentul învăţării. Aceşti copii în comportamentul cărora nu se observă situaţii de criză, înclină şi ei
spre o conduită negativă odată cu intrarea în şcoală, făcând mofturi, devenind capricioşi şi nedisciplinaţi,
puţin activi la lecţie, comportându-se ca nişte răsfăţaţi şi aducând la şcoală jucării cu care se joacă pe sub
bănci. Aceste tablouri ale comportamentelor copiilor, arată că unii nu sunt destul de pregătiţi pentru
solicitările şi activităţile specifice vieţii de şcolar. Reuşita fazei de adaptare la cerinţele şcolii, depinde de
79
modul cum se asigură îndrumarea şi dirijarea activităţii copilului devenit elev, în setul sarcinilor şi
solicitărilor de tip şcolar.
Dacă sarcinile de învăţare şi modelele de apreciere şcolară nu vor satisface şi nu vor stimula
nevoia de cunoaştere a copilului care doreşte acest lucru, aceştia vor încerca din nou disonanţe,după cum
solicitările nu vor deschide perspectiva reuşitei şi satisfacţiei copilului dacă învăţătorul nu va creea
suficiente acţiuni care să-i pună în valoare şi să le stimuleze interesul.
80
CLASA DE ELEVI – SISTEM DINAMIC CU AUTOREGLARE
Prof. Anescu Ana-Valentina, Şc Gimnazială Take Ionescu, Rm. Vâlcea

Elevii clasei şi profesorul formează împreună un ansamblu organizat, un sistem în cadrul căruia
relaţiile ce se stabilesc sunt deosebit de complexe. Elevii şi profesorul, precum şi relaţiile dintre ei,
îndeplinesc funcţii diferite şi au contribuţii specifice la realizarea finalităţilor sistemului dat. Aceştia nu
există ca atare decât împreună, se presupun reciproc. Elevii sunt elevi şi profesorii sunt profesori numai în
măsura în care se află în corelaţie.
La intrarea în sistem elevii dispun de anumite informaţii , anumite priceperi şi deprinderi, anumite
motivaţii pentru a învăţa, anumite trăsături de personalitate. La ieşire, absolvenţii dispun de un capital de
informaţii îmbogăţit, experienţă mai bogată, capacităţi care să le permită fie continuarea studiilor, fie
încadrarea într-o activitate socială, precum şi de capacitatea de integrare socială.
Profesorul, la intrarea în sistem, dispune de o anumită pregătire de specialitate şi psihopedagogică,

o anumită experienţă didactică şi de viaţă, anumite trăsături de personalitate, o anumită motivaţie în
legătură cu misiunea lui de a-i învăţa pe alţii. La ieşire, profesorul are un plus de experienţă didactică, o
capacitate sporită de a recepţiona noul sau, dimpotrivă, este cramponat de tiparele fixe în care s-a
încadrat.
Iniţial clasa nu dispune de toate elementele necesare autoreglajului, reglarea comportamentului

făcându-se de către profesor. Profesorul reuşeşte la acest nivel să menţină grupul, să-l structureze şi să-l
pună în stare de funcţionare printr-un ansamblu de cerinţe şi constrângeri. Fără intervenţia lui hotărâtoare,
competentă şi autoritară , grupul numai întâmplător s-ar constitui ca sistem. În procesul de formare şi
dezvoltare a structurii, funcţionarea este în acelaşi timp formatoare şi transformatoare, atât în ceea ce
priveşte sistemul în ansamblu, cât şi pentru fiecare element al său în parte. În colectivul de elevi format,
structura apare ca rezultat al funcţionării, ca manifestare organizată a acesteia. La acest nivel sistemul are
capacitatea de autoreglare, adică din ansamblul transformărilor posibile, devin reale cele cu rol funcţional.
În sistemul profesor-elevi elementele pot comporta şi disfuncţii. Astfel, relaţiile negative ale profesorului
cu elevii ( tutelare, autoritarism, lipsă de respect, lipsă de înţelegere, ironie, toleranţă exagerată...) pot
frâna dezvoltarea liberă a personalităţii elevilor; la rândul său, prin faptele şi atitudinile sale, elevul poate
împiedica adaptarea grupului şi, implicit, dezvoltarea plenară a indivizilor.
81
NOI SUNTEM ŞCOALĂ INCLUZIVĂ, EUROPEANĂ
Profesor-educator Angearu Mioara,

Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Alexandria
Dezvoltarea psihopedagogiei speciale a fost influenţată de evoluţia Psihologiei şi Pedagogiei, două

ştiinţe care ne oferă o cunoaştere detaliată a persoanelor cu nevoi speciale, evaluarea capacităţilor psihice
pentru a putea elabora strategii eficiente de intervenţie, recuperare, compensare şi integrare şcolară şi în
piaţa muncii a acestora.
Educaţia / şcoala incluzivă impune reforma la nivelul şcolii şi a societăţii, cu scopul de a realiza o
societate pentru toţi, deschisă şi care să ofere spijin tuturor copiilor dar mai ales copiilor cu cerinţe
educative speciale. Şcolile incluzive au ca obiectiv integrarea elevilor cu cerinţe educative speciale dar şi
să răspundă tuturor nevoilor educaţionale prin adaptarea curriculumului, calitatea predării-învăţării,
parteneriatul educaţional, evaluarea formativă permanentă.
În realizarea cu succes a integrării profesionale, se parcurg mai multe etape, însă cea mai importantă
etapă după depistarea şi diagnosticarea corectă este şcolaritatea- integrarea şcolară. Şi în cazul copiilor cu
cerinţe educative speciale educaţia timpurie joacă un rol foarte important, în sensul că de la trei ani
copilul trebuie să vină în mediul şcolar, să socializeze, să se demutizeze, să reabiliteze, să consiliem
părinţii, să participe la activităţile de terapie, să înveţe reguli, să-şi formeze deprinderi de autonomie
personală, de comunicare, ocupaţionale.
După acomodarea elevului în funcţie de orientarea şcolară, informarea corectă a părintelui
reprezintă un alt pas important al educaţiei timpurii, care ne ajută pe noi educatorii foarte mult. Această
situaţie ar fi de preferat, dar şi în interesul superior al copilului, iar pe termen lung ne-ar asigura că
împreună- şcoală, comunitate, familie-vom putea găsi cele mai bune modele şi strategii de integrare
pentru preşcolarii cu cerinţe educative speciale.
Conduitele flexibile ale cadrelor didactice permit exprimarea liberă a copilului cu dificultăţi de
invăţare, încurajează autonomia personală, iniţiativa şi creativitatea acestuia. Prin sublinierea
comportamentelor şi faptelor bune, morale, corecte, prin încurajarea şi promovarea acestora, copiii vor
repeta faptele bune şi le vor reduce pe cele negative fără a mai apela la pedepse. Dacă se exagerează în
aplicarea pedepselor copilul va fi umilit, dezorientat, sau va înţelege că el este rău, el este cauza, sau locul
lui este doar la locul de pedeapsă, se va întreba de ce nu este ca ceilalţi.
Educatorul/profesorul prin conduita lui flexibilă, prin toleranţă şi atitudine potrivită faţă de
dificultate, prin promovarea drepturilor şi şanselor egale la educaţie, prin informarea corectă a părinţilor
şi elevilor din clasa cu copii cu cerinţe educative speciale, prin activităţile extracurriculare, prin
promovarea necesităţii parteneriatului şcoală-familie-comunitate, prin colaborarea cu echipa
interdisciplinară sprijină integrarea corectă şi îmbunătăţeşte performanţele şcolare ale acestor copii,
informează şi pune bazele marii integrări profesionale.
Elevul cu cerinţe educative speciale, la activităţile rutiniere participă fără probleme, povestea cum
este în baia de acasă, cum pune mami săpun în apă şi se spală singură, dar nu pe cap, cum stă în prosop,
că are creme, unde sunt puse, că are parfumul ei acolo sus, mânca singură sandwichul, uneori şi dulcele
sau fructul, îşi ducea ghiozdănelul la locul lui. Se mai descălţa sau dezbrăca de cald uneori singură.
Deşi doamna educator/profesor pare că ignoră total eleva respectivă în realitate nu este deloc aşa;
era lăsată să participe unde vrea şi unde îi place în ritmul ei de lucru, să coloreze cum îi place, cât poate,
cu ce culori îi plac, însă de fiecare dată când făcea o boacănă, blând dar ferm, îi spunea că a greşit, însă o
lăuda frecvent pentru semne grafice, colorare, modelaj de plastelină, pentru aşezatul jucăriilor şi
rechizitelor. Îi lua mânuţa şi desenau, sau exersau un semn, ”hai să mai insistăm, este bine, bravo, este
corect, mai scriem unul frumos, avem timp nu ne grăbim, să respectăm marginea, forma, care este
culoarea naturală, să încercăm şi o frunză,... ”.
Această atitudine şi atmosferă împreună cu jocul constituie bagheta educării preşcolarului/şcolarului
cu dificultăţi de invăţare şi cu cerinţe educative speciale, care este atras de climat, de copii, de jocurile
didactice, poveştile din imagini, dar şi rolul de organizator şi mediator al dascălului.
Această conduită flexibilă a profesorului a coalizat şi închegat foarte bine grupul copiilor, părinţii şi
bunici, ceilalţi specialişti, dar mai ales le-a stimulat implicarea preşcolarilor/şcolarilor, cunoaşterea, i-a
82
pus în situaţia de a se întreba ca apoi să-şi răspundă singuri, i-a determinat să caute, să găsescă, să
propună, să participe, iar elevilor cu deficienţe le-a îmbunătăţit semnificativ performanţele şcolare.
Primirea în clasă a copilului cu dificultăţi de învăţare şi cerinţe educative speciale, atitudinea faţă de
el trebuie să păstreze o aparenţă de normalitate, copilul trebuind să fie tratat la fel cu ceilalţi copii din
sală. Conduita şi atitudinea profesorului trebuie să demonstreze celorlalţi copii că i se acordă
preşcolarului/şcolarului cu dizabilităţi aceeaşi valoare ca şi celorlalţi, respectându-se principiul
democratic al şanselor egale.
Cadrul didactic trebuie să evite compătimirea, mila sau alte conduite inadecvate care pot semnifica
de fapt devalorizarea copilului cu dificultăţi şi dizabilităţi. De aceea, trebuie să exprime aceleaşi aşteptări
şi să stabilească limite similare în învăţare, ca şi pentru ceilalţi copii din clasă. Dascălul trebuie să îşi
asume rolul de moderator şi să promoveze contactul direct între copiii din clasă şi să direcţioneze
întrebările şi comentariile acestora către copilul cu dificultăţi şi cerinţe educative speciale. De asemenea,
trebuie să-i încurajeze şi să-i stimuleze ori de câte ori este nevoie, sădindu-le încrederea în forţele lor
proprii, în propria reuşită în acţiunile întreprinse, evidenţiind unele abilităţi practice, cognitive, de
relaţionare şi comunicare sau interese speciale.
Numai aşa se poate dezvolta un mediu afectiv, pozitiv în care fiecăruia îi sunt valorificate calităţile,
iar atitudinea noastră deschisă, constructivă, să îndepărteze barierele cu care se confruntă copiii cu
deficienţe.
Bibliografie:Constantin Cucoş(coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi

gradele didactice, Ediţia a III-a, Editura Polirom Iaşi, 2009Alois Gherguţ, Sinteze de psihopedagogie
specială, Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice, Ediţia a III-a,Editura
Polirom Iaşi, 2013
83
„Open day”, oportunitate pentru preşcolari şi familii
Prof. Angela Ferenti

Școala Gimnazială Sîncraiu de Mureș
Structura G.P.N.Nazna, jud. Mureș
Grădiniţa „Albinuţa” din Târgu-Mureş întâmpină primăvara cum se cuvine, îmbinând activităţile
artistice cu cele creative şi recreative, în care sunt implicaţi atât preşcolarii şi educatoarele, cât şi părinţii
sau bunicii. Preşcolarii au dat startul proiectului educaţional „Târg de primăvară”, cei mici aducând
primăvara în grădiniţă şi redescoperind semnificaţia Mărţişorului, dar şi a programului „Open day”, o
modalitate prin care cei curioşi pot vedea şi experimenta, în fiecare joi, între orele 10-12 , realitatea din
„stup” prin activităţi şi jocuri educative, ateliere de pictură, teatru, aplicaţii practice,
muzicale, gastronomice şi sportive.
„Open day”, oportunitate pentru preşcolari şi familii

Programul ,,Open day” oferă o mare oportunitate viitorilor preşcolari pentru a se dezvolta într-o
grădiniţă foarte bine dotată, cu personal didactic foarte bine pregătit, oferind şi o altă perspectivă
comunităţii. Cei care au ,,spart gheaţa” au fost copiii din grupele mici, care au participat la atelierele de
creaţie. „Ziua Porţilor Deschise sau ,,Open day” oferă o mare oportunitate pentru potenţialii preşcolari şi
famiilile acestora de a vedea programul şi activităţile unei grădiniţe foarte bine dotată şi cu un personal
foarte bne pregătit. Dorim să promovăm imaginea unităţii noastre şi să dezvoltăm parteneriatul grădiniţă-
familie-comunitate. Copiii prezenţi au participat la atelierele de creaţie din grupele mici, unde doamnele
educatoare au dat startul primei încercări. Copiii vor descoperi prin joc şi creaţie cât de bine e la grădiniţă,
iar părinţii şi bunicii copiilor vor fi informaţi despre oferta grădiniţei, despre activităţile zilnice, despre
jocurile copiilor şi spotul atât de important în dezvoltarea fizică şi intelectuală a oricărui copil.Personalul
didactic este disponibil pentru a discuta despre orice începând de la înscriere în grădiniţă până la
absolvire. Ziua Porţilor Deschise oferă o perspectivă minunată comunităţii”,
Preşcolarii s-au pregătit cât de bine au putut pentru a-i întâmpina pe părinţii şi bunicii curioşi de a
vedea realitatea din „stup”.
În prima zi a programului „Open day” au fost prezenți la grădiniță şi reprezentanți ai Primăriei
Municipiului Târgu-Mureş, care au spus despre activitate că este demnă de urmat şi ne-a încurajat pe noi,
educatoarele, să continuăm, să realizăm activităţi creative-artistice, care le pun mintea la treabă celor
mici. „ Această activitate este una demnă de urmat.Sinceră să fiu, nu ştiu dacă în Târgu-Mureş s-a mai
adoptat la grădiniţe sau la alte unităţi şcolare, dar cred că este o ideea foarte bună, pentru că părinţii şi
bunicii pot să vină şi să vadă condiţiile educaţionale pe care această grădiniţă poate să le ofere copiilor
lor în viitorul apropiat sau mai mult decât atât chiar părinţii şi bunicii copiilor care deja frecventează
această grădiniţă. Pot să vadă modul în care preşcolarii îşi desfăşoară activitatea, ceea ce mi se pare
foarte interesant şi important. Ideea desfăşurării unor activităţi extracurriculare este foarte binevenită,
pentru că acest proiect antrenează atât cadrele didactice, cât şi copilaşii în tot felul de activităţi, de
primăvară, de curăţenie, de frumos, de cultură, dacă ne referim la serbările organizate”, a precizat I. C.,
viceprimar al municipiului.
„Open day”, o mică tradiţie la grădinița noastră
La ultima întâlnire, preşcolarii i-au întâmpinat pe viitorii lor colegi şi le-au făcut cunoştinţă cu
spaţiul de joacă. Copiii din grupele mici, îndrumaţi de educatoare au fost gazdele copiilor veniţi pentru a
face cunoştinţă cu spaţiul de joacă şi cu viitorii lor prieteni de joacă.
Activităţile s-au desfăşurat în sala de grupă sub îndrumarea educatoarelor. Acestea au constat în
experimentare, explorare şi joc.
Ghidul de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6-7 ani spune că printre
mijloacele folosite în activitatea cu copilul, jucăria ocupă un loc important, ea fiind necesară pentru a face
acţiunile copiilor reale: „şoferul” are nevoie de un „automobil”, „aviatorul” de un „avion”. Toate acestea
sunt legate de o particularitate psihologică interesantă, şi anume aceea ca trăirile celor antrenaţi în joc sunt
întotdeauna adevărate, sincere, acţiunile lor sunt reale. Menirea fundamentală a jucăriei este aceea de a
oferi copilului posibilitatea să acţioneze, exprimându-şi ideile şi sentimentele. Jucăriile reuşite îl
stimulează pe copil să gândească, ridică în faţa lui diferite probleme şi acest fapt contribuie la dezvoltarea
84
proceselor cognitive. Copiii, folosindu-se de cunoştinţele anterioare, tind în acelaşi timp să obţină
informaţii suplimentare, aşa se nasc nenumăratele întrebări ale căror răspunsuri copiii le rezolvă prin
explorare, care se realizează prin încercare şi eroare, dar şi implicarea tuturor simţurilor.
Părinţii care sunt în căutarea unei grădiniţe cât mai bune pentru copiii lor pot vedea prin intermediul
Programului „Open day” dacă grădinița corespunde cerinţelor.
85
Imaginea din spatele imaginii
Prof. Anghel Daniela

C. N. V. ”N. Titulescu” din Slatina, jud. Olt
Imaginea unei şcoli este dată, ca la un puzzle, de un ansamblu de elemente. Astfel, când vorbim de
imaginea unei şcoli, ne vine in minte intâi aspectul exterior: o clădire spaţioasă, călduroasă, colorată viu,
dar respectând principiile ştiinţifice ale influenţelor culorilor asupra psihicului uman, curată, bine
intreţinută si cu mobilier adaptat vârstelor elevilor. Ne gândim la spaţiul verde din jurul şcolii, la terenul
de sport, la sala de sport din care răsună numai voie bună si aplauze, la cabinetele şcolare cu PC-uri
conectate la Internet, cu table interactive, astfel încât profesorii si elevii pot accesa soft-uri educaţionale
pentru simularea unor fenomene, pentru exersarea individuală a unor deprinderi, pentru testare, unde işi
pot prezenta proiectele. Vorbim de laboratoare dotate cu diverse truse experimentale ce permit elevilor
verificarea şi înţelegerea unor legi si unde ne privesc cu îngăduinţă, din tablourile lor, oameni ilustri din
toate domeniile si din toate timpurile.
O altă piesă a imaginii pozitive a şcolii o reprezintă elevii respectivei şcoli. Elevii cu toate
realizările lor: Evaluări Nationale, Bacalaureat, premii la diferite concursuri şcolare, rezultate la
olimpiade, participări la simpozioane, implicare in diferite proiecte educaţionale reprezintă mândria
şcolii. Pe de altă parte, mesagerii unei şcoli sunt toţi elevii din trecut cu rezultatele lor profesionale,
familiale si sociale. Nu de puţine ori vedem la un învăţător părinţi si copiii lor, elevi ai aceluiaşi dascăl.
Oamenii care au rămas cu imaginea (frumoasă sau negativă) a şcolii, a dascălilor ei, o transmit mai
departe colegilor de serviciu, prietenilor copiilor lor, guvernanţilor sau poate cititorilor lor .
Şcoala apare ca o constantă tematică în toată literatura universală, mari autori ca Charles Dickens
în “David Copperfield”, James Joyce în “Portret al artistului în tinereţe”, Ion Creangă în “Amintiri din
copilărie”, I.L. Caragiale în “Momente şi schiţe” s-au oprit asupra problemelor şcolii şi le-au ilustrat în
operele lor, lăsând să străbată ideea că instituţia nu este rea în sine dar este stricată de slujitorii ei, de
limitele acestora dar si de mentalitatea vremii. Dacă în aceste exemple avem o imagine negativă a
şcolii,în schimb, Edmondo de Amicis, în “Cuore - inimă de copil”, B. S. Delavrancea prin figura bunului
dascăl devotat misiunii, Domnul Trandafir, I.Slavici, prin “Budulea Taichii”, sau O. Goga prin cele
două chipuri evocate în “Dascălul” si “Dăscăliţa” dezvoltă o figură pozitivă a dascălului care a rămas
peste ani si va inspira multe generaţii de dascăli. Amintim in continuare şi de şcoala care schimbă destinul
, ca în cazul lui Niculae din romanul “Moromeţii” de M. Preda.
Astfel am ajuns la ultima, dar poate cea mai importantă piesă a imaginii unei şcoli şi anume dascălii
ei. Rolul dascălului nu se reduce doar la activitatea de la catedră, de transmiţător de cunoştinţe, ci
presupune mult mai mult şi anume asumarea unui rol de model (social, cultural, profesional etc.),
relaționarea cu niște oameni în devenire și cu familiile acestora. Dascălii au o menire specială deoarece
lucrează cu individualități psihice umane, aflate în plin proces de formare, ei trebuie să aibă o calitate
specială, responsabilitate și grijă în ceea ce privește comportamentul și intervențiile lor educative. Trebuie
să-și dedice timpul formării de caractere, timp pentru promovarea valorilor și a istoriei, a dragostei de ţară
şi neam, pentru promovarea respectului între colegi, respectului adulților, a spiritului de echipa si
aptitudinilor de cooperare, să creeze un climat stimulativ pentru desfășurarea activităților educative, să
creeze acel mediu concurențial între elevii clasei. Spiritul în care sunt formaţi copiii, valorile propuse
decid atitudinea lor de mai târziu în societate. Dascălul trebuie să fie un om inţelegător, atent, prietenos,
calm, cu simțul umorului, să impună respect dar să şi respecte , să-și iubească elevii si meseria, să
transmită compasiune şi învăţătura creştină „ comportă-te cu ceilalţi cum ai vrea să se comporte ei cu
tine”. Aceasta este imaginea care rămane imprimată în memoria elevilor, dar ea nu se regăseşte pe afişe,
la gazeta de perete; ea se trăieşte.
Pe de altă parte, profesorii şi învăţătorii trebuie să se pregătească în mod continuu, să urmeze
cursuri de superspecializări, şi să si aplice la clasă cunoştinţele dobândite astfel, să lucreze diferenţiat la
clasă ajutând şi pe cei rămaşi în urmă, dar si lucrând în plus cu cei capabili de perfomanţă. Adesea
profesorii trebuie să lucreze într-un un climat de stres, într-o permanentă concurenţă cu colegii de catedră,
dar să iniţieze, să desfăşoare si să mediatizeze în şcoală proiecte educaţionale si parteneriate şcolare.
În şcoala noastră s-au desfăşurat o mulţime de activităti prin care se poate spune şi că se
promovează imaginea şcolii, precum : acţiuni de orientare şcolară şi profesională: “Ziua porţilor
86
deschise”-UPB, vizită la “Orăşelul Cunoaşterii”- Bucureşti, participare la “Noaptea Cercetătorilor” –

Univesitatea din Craiova, vizite la muzee din mai multe oraşe ale ţării, mânăstiri si alte locuri de cultură,
sau promovarea activităților de voluntariat în rândul elevilor cu suportul părinţilor şi al cadrelor
didactice, cum ar fi ”Săptămâna fructelor şi legumelor”, sau activitatea de ECO FORMARE “LET’S GET
GREEN”, prin care se colectează deşeurile ce pot fi reciclate.
Iată cum imaginea şcolii noastre se intregeşte intr-un tot unitar, specific unei scoli de elită.
87
PROMOVAREA IMAGINII SCOLII
Prof. Anghel Mariana

Școala Gimnaziala nr.1 Belciugatele

succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate.
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza ținând cont , pe de o parte de stilul managerial al
conducătorului organizaţiei şi, pe de altă parte, de activitatea desfăşurată de angajaţi .
Imaginea organizaţiei poate fi gestionată în cel puţin şase moduri :
1. Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant.
2. Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea ,
simpatia , înţelegera şi sprijinul publicului .
3. Să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
4. Sa foloseşti sponsorizarea ;
5. Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
6. Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Directorul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă , folosind metodele şi tehnicile potrivite:
 Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
 Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a
exemplelor de bună practică în managementul instituţional;
 Inițierea de proiecte europene în vederea dezvoltării cooperării europene, a nivelului de
cunoștințe culturale ale elevilor și a diversificării metodelor de predare a cadrelor didactice;
 Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional;
 Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor entice;
 Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor
pe piaţa muncii, susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte
abilităţi;
 Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
descentralizare şi asigurare a calităţii educaţiei.
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii ,
utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje .
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde in mare masura de
creativitatea temei. Trebuie sa se raspunda la intrebarea “ Care este cea mai potrivita modalitate pentru a
atrage atentia publicului ? “ .
Prin creativitate, adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare originala pentru fiecare
public, se obtin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborata intr-o sedinta de brainstorming, pentru
ca este important sa se aiba in vedere toate ideile, fara prejudecati si sa nu fie infranata imaginatia.
Bibliografie:
1. Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000
2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996
88
ÎMBUNĂTĂȚIREA COMPETENȚELOR ELEVILOR PRIN PARTICIPAREA

LA PROIECTE
Prof. Anghelache Iulia-Nela

Liceul Teoretic ”Emil Racoviță”, Galați
La nivelul școlii noastre există o permanentă preocupare pentru realizarea progresului școlar și a
creșterii perfomanțelor absolveților noștri. În contextul unei mobilități deosebite pe piața muncii,
absolvenții trebuie să aibă deprinderile și abilităţile practice adecvate domeniului de pregătire, astfel încât
să fie capabili să se adapteze la schimbările care au loc în mediul socio-economic actual.
În planul de dezvoltare europeană am stabilit că formarea trebuie să conducă la consilierea elevilor
dar și a părinților privind interesul acordat procesului instructiv-educativ dar și la identificarea de noi
oportunități în alegerea carierei, prin accesibilizarea informațiilor referitoare piața forței de muncă din
Uniunea Europeană.
În urma analizelor efectuate de echipa de management, s-a identificat nevoia de a-i face pe elevi
conștienți de efectul poluării asupra mediului și de a găsi metode concrete prin care îl putem reduce cât și
de importanța de a fi cetățeni activi, în primul rând printr-un stil de viață sănătos și identificarea unor
probleme din școală sau comunitate și găsirea de soluții.
Ca urmare a acestei analize în anul școlar 2017-2018, Liceul Teoretic „Emil Racoviță” derulează 3
proiecte Erasmus+ KA2 Parteneriate pentru școli și este co-partener într-un proiect KA1 coordonat de
Letonia, in care 3 profesori vor participa in perioada 27.04-5.05.2018 la cursul „Gaming Power”
împreună cu profesori din alte 7 țări europene.
În cadrul proiectului KA2, „School Inclusion”, aflat deja in al doilea an de derulare, 12 elevi cu
vârste cuprinse intre 13-18 ani, însoțiți de două doamne profesoare au fost într-o Activitate de învățare,
predare și instruire în Grudziadz, Polonia (30.09-7.10.2017). Dincolo de activitățile legate de proiect,
elevii au avut ocazia sa cunoască tradiții și istoria unei țări mult încercate, ajungând la concluzia că avem
mult mai multe puncte în comun decât lucruri care ne separă. A fost o experiență foarte frumoasă in care
ne-am făcut mulți prieteni.(detalii pot fi găsite pe site-ul http://include--me.weebly.com/)
Anul acesta școlar au început 2 proiecte KA2, parteneriate între școli. Unul dintre ele, „Efficient
Usage of Natural Resources”, este coordonat de Liceul Teoretic Emil Racoviță. Scopul principal al
acestui proiect este de a a-i face pe elevi (și prin intermediul lor, comunitatea) conștienți de efectul
poluării asupra mediului și de a găsi metode concrete prin care îl putem reduce.
În perioada 2-3 noiembrie 2017 s-a derulat în Malaga, Spania, prima Întâlnire transnațională de
proiect la care au participat trei doamne profesoare. A fost o reuniune cu caracter organizatoric la care au
luat parte 14 profesori din cele 4 țări partenere. In cadrul aceluiași proiect, anul acesta va avea loc o
Activitate de învățare, predare și instruire la Rosarno Italia (februarie 2018), la care vor participa 4 elevi
si 2 profesori din liceul nostru. În luna mai așteptăm cu bucurie să fim gazde pentru 12 elevi însoțiți de
profesori din Italia, Spania Turcia. Detalii despre școlile partenere și activitățile proiectului pot fi găsite
pe site-ul http://eco-partners.weebly.com/news.html .
Al doilea proiect KA2 început anul acesta este Active „Pupils Become Active Citizens”, coordonat
de școala „Kaarialan Koulu”, Tampere,Finlanda. Acest proiect își propune să îi facă pe elevi conștienți de
importanța de a fi cetățeni activi, în primul rând printr-un stil de viață sănătos și identificarea unor
probleme din școală sau comunitate și găsirea de soluții. Prima Activitate de învățare, predare și instruire
a avut loc in Tampere, Finlanda in perioada 10-17 decembrie 2017. Au participat 6 elevi însoțiți de d-na
directoare și de încă două doamne profesoare. Elevii au participat la cursuri și au scris o broșura cu
rețete tradiționale sănătoase, pe care le-au și pus in practică. Următoarea Activitate de învățare, predare și
instruire va avea loc in Vila Verde, Portugalia (18-24 martie 2018), la care vor participa același număr de
elevi și profesori. Scopul principal al acestei reuniuni este de a prezenta campania anti-bullying și sporturi
naționale (in cadrul campaniei stil de viață sănătos).
89
Promovarea imaginii şcolii prin managerul şcolar
Prof. Laura Anghelescu

Institutia scolara, asemenea oricarei alte institutii, trebuie sa aiba un conducator, un lider care sa ia
decizii si sa actioneze pe masura acestora, sa apere interesele celor ce sunt sub autoritatea lui si sa
mentina echilibrul si buna functionare a institutiei care i s-a dat in grija.
A fi manager, mai ales unul bun, ale carui rezultate pozitive sa se rasfranga asupra activitatii scolii,
inseamna sa fii un membru eficace al echipei pe care o reprezentati, un om cu o gandire independenta si
constructiva, un purtator de cuvant al invatamantului, o persoana capabila sa ia decizii si sa rezolve
probleme, un negociator, un bun cunoscator al problemelor financiare. Munca directa cu oamenii e una
dintre cele mai dificile. Nu e usor sa colaborezi, sa discuti cu ei, sa le identifici temerile, potentialul. Nu e
usor sa ii ajuti sa creasca profesional. Nu e usor sa le fii un model. Pentru ca un manager este un model.
Pentru a crea un colectiv puternic si viabil prin autoadministrare, managerul trebuie sa scoata in evidenta
realizarile acestuia si sa recunoasca public contributiile individuale ale membrilor sai. In mod cert a fi
manager a devenit o profesie care necesita atat cunostinte teoretice, cat si practice in domeniul in care se
exercita aceasta functie. Managerul scolar trebuie sa fie capabil sa aplaneze orice conflict, oferindu-le
subalternilor libertate in gandire, independenta in actiuni, el trebuie, in acelasi timp, sa insiste asupra
luarii deciziilor in grup, imbinand astfel loialitatea fata de membrii colectivului cu cerintele impuse de
stiinta manageriala. Uneori, in calitate de conducator, trebuie sa fii ferm si sa starui asupra propriului
punct de vedere, chiar daca acesta nu coincide cu cel al colegilor, ori, luarea deciziilor este o procedurã
care presupune asumarea unei responsabilitati si implica constientizarea consecintelor pe termen lung.
Conducatorul unei scoli trebuie sa fie cadru didactic care sa fii urmat cursuri de management
educational si care sa aiba o vechime care sa-i asigure cunoasterea suficienta a institutia pe care urmeaza
sa o conduca. In acest fel el poate cunoaste din interior punctele tari si slabe ale scolii pe care o conduce
si poate trasa impreuna cu consiliul de administratie noi directii de dezvoltare.
A conduce o unitate, indiferent de domeniu, presupune exercitarea unor functii cum sunt:
diagnoza, prevederea, decizia, planificarea, organizarea, coordonarea, controlul, indrumarea, evaluarea si
altele. Astfel, conducatorii trebuie sa fie pregatiti in domeniul managerial şi cu experienta in domeniul
invatamantului si al educatiei.
In invatamant arta conducerii este foarte importanta intrucat pune in evidenta mai bine
personalitatea conducatorului, iar exemplul sau personal are un rol esential in realizarea obiectivelor
stabilite pentru unitate. Arta de a conduce reprezinta de fapt arta de a lucra cu oamenii, adica dimensiunea
nou, moderna si distincta a conducatorului de unitate de invatamant.
Pentru a lucra cu elevii si cadrele didactice, conducatorii din invatamant au nevoie de cunostinte
speciale din domeniul educatiei adultilor, copiilor, tinerilor. Succesul managerului din invatamant
depinde de capacitatea de a orienta, organiza, indruma şi motiva colaboratorii, subalternii pentru
realizarea optima a obiectivelor propuse. Specific scolii este faptul ca managerul conduce doua mari
categorii de oameni, respectiv elevi si cadre didactice. Aceasta presupune pentru manager o adoptare
permanenta a principiilor managementului, a stilului de conducere, a capacitatii de intelegere in functie de
segmentul la care se refera problemele scolii.
Managerul este dator sa instaureze in scoala un climat favorabil muncii, asigurand o stare de spirit
cat mai buna pentru desfasurarea activitatilor intr-un mod placut, eficient, cu randament si satisfactii
maxime. Recunoasterea de catre manager a muncii bine facute de subalterni si acordarea sprijinului exact
atunci cand este nevoie, determina cresterea increderea in fortele proprii si dorinta de realizare a sarcinilor
cat mai bine.
Rolul managerilor scolari vazut ca un model de comportare asociat pozitiei sociale respective,
reprezinta asteptarile membrilor organizatiei fata de manager. Astfel managerul are rolul de: reprezentant
al comunitatii educative, presedinte al Consiliului Profesoral si al Consiliului de Administratie, ordonator
de credite, decident, organizator, mediator, evaluator, membru al comunitatii educative si
locale, cetatean.
Un bun manager trebuie sa prezinte o buna capacitate de a preveni si rezolva conflictele prin
mediere, ascultare cu rabdare, impartialitate, dreptate, toleranta, intelegere. Comportamentul acestuia
90
trebuie sa fie unul civilizat, sa prezinte respect fata de semenii sai, amabilitate, onestitate, incredere in
oameni, cooperare, obiectivitate in aprecieri, spirit de observatie, stapanire de sine, generozitate,
disciplina, optimism ,curaj.
Deci, un manager bun asigura o imagine favorabila scolii, pe toate planurile.
Bibliografie:
1. Andronicescu, A., Managementul schimbarilor, Bucuresti: Editura ALL, 1998
2. Abacioaiei, Dan şi Andrei, Adina, Ghidul directorului de scoala , Bacau, Editura Casa Corpului
Didactic, 2004;
3. Chirica, S., Inteligenta organizatiilor. Rutinele si managementul gandirii colective, Cluj-Napoca:
Presa Universitara Clujeana, 2003.
4. Orţan, F, Marcu, Vasile, Deac, Adina, Emilia, Managementul activitatilor extracurriculare,
Editura Universitatii din Oradea, 2003.
5. Stoica, M., Pedagogie si psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 2001
6. promep.softwin.ro/promep/news/show/4350
7. www.scoala10sm.ro/index
91
COPIII EDUCAȚI SALVEAZĂ MEDIUL
Prof. înv. primar Anghelina Georgica

Școala gimnazială ,,Mihai Viteazul” Călărași, jud. Călărași
Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizației
Mondiale a Sănătății (OMS), sănătatea individului este definită drept ,,o stare de bine fizică, mentală și
socială, și nu doar absența bolii sau a infirmității”.
Educația pentru sănătate la nivelul școlii reprezintă una din principalele căi de promovare a
cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare a atitudinilor și
deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil și sănătos. În multe țări educația pentru
sănătate este obligatorie în școli, începând din clasa întâi până în a douăsprezecea, folosindu-se pentru
fiecare ciclu de dezvoltare programe și materiale didactice adecvate vârstei.
Transpunerea în practică a programului ,,Educație pentru sănătate în școala românească’’ pornește
de la premisa că nu numai din partea unor copii sănătoși se poate aștepta un randament școlar optim, iar
mai târziu o inserție profesională și socială. Necesitatea educației pentru sănătate în rândul elevilor este
impusă, în primul rând, de finalitățile acesteia. Am în vedere aici atât competențele generale, cât și
competențele specifice urmărite de educația pentru sănătate în școală. Printre competențele generale, se
numără:
a) ridicarea nivelului de cunoștințe medicale la elevi în ceea ce privește promovarea unui trai
sănătos, protecția mediului ambiant și prevenția bolilor;
b) formarea și dezvoltarea unor comportamente corecte care să promoveze sănătatea;
c) formarea unor atitudini pozitive și crearea unei poziții active față de sănătatea individuală și față
de problemele sănătății publice etc.
Competențele educației pentru sănătate sunt:
• Utilizarea limbajului specific educației pentru sănătate;
• Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătății personale și a mediului.
• Dezvoltarea capacității de a rezolva situații problemă privind sănătatea și mediul;
• Investigarea și rezolvarea unor probleme vizând sănătatea.
Competențe specifice, se pot aminti:
-apărarea și întărirea sănătății personale și colective;
-însușirea de către elevi a cunoștințelor cu privire la igiena individuală și de grup;
-însușirea de cunoștințe cu privire la mediul ambiant în care trăiesc elevii;
-formarea unor deprinderi de alimentație rațională;
-formarea deprinderilor igienico-sanitare;
-însușirea de cunoștințe și formarea unor deprinderi elementare cu privire la prevenirea bolilor, la
evitarea abuzului de medicamente și cunoașterea principalelor semne de boală.
La capitolul Igiena personală, am urmărit următoarele obiective:
-Să identifice tipuri de boli și pericolul acestora pentru sănătate, folosind un limbaj simplu;
-Să identifice factorii interni și externi care determina starea de boală;
-Să identifice aspectele fizice și comportamentele omului sănătos;
-Să aplice conștient reguli pentru menținerea sănătății acasă, la școală, în comunitate;
-Să găsească soluții proprii pentru rezolvarea problemelor de sănătate specifice vârstei.
În comunicarea, însușirea și evaluarea cunoștințelor, am aplicat o serie de exerciții, jocuri, ca de
exemplu:
Exersăm!
Numește fiecare deget.
Cum ne păstrăm unghiile curate?
Cum ne protejăm mâinile atunci când suntem nevoiți să le folosim în gospodărie, la grădinărit, la
strânsul gunoiului etc.?
Mâinile murdare au un dușman, un mic ,,terorist”, care se hrănește cu pielea mânuțelor, până le
îmbolnăvește grav.
Desenăm și colorăm!
92
-Desenează obiectele folosite pentru îngrijirea mâinilor și a unghiilor.

-Colorează în roșu – degetul mare, în albastru - degetul arătător, în verde – degetul mijlociu, în
galben - inelarul, în maro – degetul mic.
-Folosește-ți degetelele pentru a desena ceva drag.
-Desenează mâna dreaptă pe o hârtie colorată și participă cu colegii tăi la construirea unui ,,Copac
al mânuțelor’’. Scrie numele tău, roag-o pe doamna învățătoare să-ți noteze și data nașterii.
Consider că, prin îndeplinirea acestor obiective, Programul ,,Educație pentru sănătate în școala
românească’’ va conduce școala și sănătatea spre înfăptuirea celebrului dicton latin ,,Mens sana in
corpore sano’’, care sintetizează o adevărată filosofie a educației pentru sănătate fizică, morală și
spirituală a tinerei generații.
Educația pentru sănătate se află într-o strânsă interdependență cu:
-educația pentru mediu, care își propune dezvoltarea conștiinței, a simțului responsabilității finite
umane în raport cu mediul și problemele sale;
-educația pentru pace, care presupune cultivarea unor atitudini superioare, formarea oamenilor
pentru evitarea conflictelor;
-educația nutrițională, întâlnită ca disciplină de învățământ sau ca activitate extrașcolară vizând
cunoașterea alimentelor sau a substanțelor nutritive, producerea și conservarea acestora;
-educația pentru timpul liber, care include componente axiologice de natură culturală, artistică,
turistică, socială, sportivă, care țintesc un mod util și formativ de petrecere a timpului liber.
Bibliografie:
1.Ioan Nicola, Farcaș Domnica, Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică, Editura
Didactică și Pedagogică, București,1993.
2.Momanu M., Teoria educației, Editura Polirom, Iași.
3.Vaideanu G., Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politehnica, București.
4.Dimitriu - Tiron Elena, Dimensiunile educației contemporane, Institutul European, 2005.
93
STEP BY STEP O ALTERNATIVĂ EDUCAŢIONALĂ PENTRU COPIL ŞI

FAMILIA LUI
Prof.înv. preşc. Angheluş Lenuţa Mirela

G.P.P. Nr.11 Satu Mare
,, Eu sunt copilul.Tu ţii în mâinile tale destinul meu.Tu determini în cea mai mare măsură,
dacă voi reusi sau voi eşua în viaţă ! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire.
Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvantare pentru lume ! “din Child’ s Appeal
Această rugăminte a copilului, acest apel ne atrage atenţia asupra importanţei familiei şi a primilor
educatori în ceea ce priveşte calea spre fericire în viitor.
Să încercăm să ne imaginăm cum se simte cu adevărat un copil care pătrunde pentru prima dată în
gradinită, într-un mediu de cele mai multe ori necunoscut. …
Fiecare copil are nevoi, dorinţe şi emoţii. De modul în care acestea sunt receptate şi li se răspunde,
de experienţele pe care le trăieşte copilul în relaţiile cu persoanele din anturajul său imediat, depinde
decisiv atitudinea sa ulterioară faţă de viaţă. Copiii sunt diferiţi: temperamental, caracterial, aptitudinal,
astfel încât nici performanţa lor nu va fi egală în toate domeniile. De timpuriu, pentru o evoluţie
armonioasă a copilului, mediul educativ trebuie să fie pregătit să se confrunte cu contexte de genul
implicat la început, manifestând atitudini constructive comportamental.
Modul în care educatoarele şi părinţii lor reacţionează la nevoile copiilor, stimulează sau inhibă
dezvoltarea abilităţilor sociale şi emoţionale ale acestora. Dezvoltarea afectivă a copiilor este la fel de
importantă ca şi dezvoltarea fizică, cognitivă, socială şi a limbajului şi presupune tot atâta sprijin şi
sensibilitate din partea părintilor şi educatorilor.
Fiecare copil este diferit şi nu poate fi comparat ,,decât cu sine însuşi” şi totuşi câteva lucruri
esenţiale îi fac să se asemene: toţi au nevoie de dragoste, de securitate, de îngrijire şi de exerciţiu.Orice
individ îşi poate dezvolta o inteligenţă dacă este bine motivat, dacă trăieşte într-o cultură care preţuieste
acea inteligenţă şi dacă există resurse umane şi artefacte pe care le poate folosi şi prin metodele şi
procedeele specifice alternativei step by step în gădiniţă, se poate oferi fiecărui copil posibilitatea de a trăi
succesul şi de a fi motivat.
Grădiniţa este capabilă să respecte interesele spontane ale copilului şi modurile sale fireşti de
exprimare, poate respecta entuziasmul pentru activităţile fizice, creative, arte şi joc şi să dea ocazia
copilului de a se manifesta prin acestea.
Programul STEP BY STEP este destinat copiilor de 3-6 ani şi familiilor lor, iar programa îmbină
anumite practici europene existente, legate de educaţia în copilarie cu alte dimensiuni cum ar fi
individualizarea experientelor. Acest program recunoaşte, respectă şi sprijină rolul părintelui ca prim
educator al copilului său. Toţi copiii beneficiază de pe urma unei relaţii pozitive, prieteneşti între familie
şi grădiniţă, încrederea şi motivaţia lor creşte, având un sentiment al implicării adulţilor care sunt
importanţi pentru ei în favoarea bunăstării lor.
Accentul pus pe participarea familiei în cadrul programului Step by Step este şi el o particularitate
unică. Prin programul Step by Step se emite convingerea că familiile au cea mai mare influneţă asupra
copiilor şi că ele sunt educatorii lor primari. Familiile doresc binele copiilor lor, urmărind ca ei să devină
cetăţeni realizaţi şi plini de succese. De aceea familiei trebuie să-i fie permis să joace un rol indispensabil
în procesul educaţional şi să ofere ajutor la dezvoltarea experienţelor de asimilare şi învăţare din cadrul
programului. Programul Step by Step promovează participarea familiei în modalităţi variate.
În primul rând invitarea părinţilor să participe ca voluntari activi la activităţile educaţionale din
grupă, implicarea lor în îmbogăţirea centrelor de activitate cu materiale necesare . Apoi participarea la
diferite evenimente, proiecte, în mod concret şi real.
Ca formatori de viitori adulţi ,,avem datoria de a oferi sprijin părinţilor care nu se descurcă în rolul
lor parental, chiar dacă nu îşi doresc acest lucru. Dar mai ales avem datoria de a ne oferi ajutorul copiilor
care nu şi-au găsit încă un pilon de sprijin într-o persoană adultă, capabilă să confirme, să răspundă
tristeţii, o persoană să-i ajute să-i ierte pe cei ce le-au provocat suferinţa şi să găsească resurse de bucurie.
94
Pas cu pas am descoperit odată cu copiii că grădiniţa poate fi un loc unde se petrec lucruri minunate
dacă echipa de educatoare este deschisă să încurajeze iniţiativa şi autonomia copiilor, să observe cum
învaţă copiii şi să respecte stilul propriu de învăţare , să le asculte părerea şi să ţină cont de ea, să
adapteze predarea în funcţie de experienţa şi interesele copiilor, să ofere un mediu de lucru constructiv şi
relaxant, dezvoltând cu părinţii o relaţie de colaborare, conştientizându-i că doar formând împreună o
echipă putem să –i ajutăm pe copiii să progreseze pas cu pas.
Bibliografie:
1. Dolto Francoise, ,,Ce să le spunem copiilor când sunt foarte mici, când sunt trişti , când
sunt bolnavi, când se bucură”, Bucureşti editura Trei, 2005;
2. Goleman Daniel, ,,Inteligenta emoţională”, Bucuresti, editura Curtea Veche, 2008;
3. Housen Kirsten A., Kaufmann Roxane K , Burke Walsh Kate’
4. ,, Crearea claselor orientate după necesităţile copilului”, editura Cermi, Iaşi , 1999.
5. Coordonator Horatiu C.Catalano,,Alternativele educationale”-fundamentari teoretice si
practice, , ed. Karuna , Bistrita, 2008;
6. J.Elias Maurice ,Steven E.Tobias, Brian S.Friedlander, ,,Inteligenţa emoţională în educaţia
copiilor”, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2007;
95
Promovarea imaginii școlii prin activități cultural-educative
Ani Alexandra Monica

Școala Gimnazială ,,N. Bălcescu”
Oradea, Bihor
Necesitatea organizării de activități cultural-educative deriva direct din structura si necesitățile

interne ale educabilului – a ,,Măriei Sale Copilul”. Transpunerea cantității de informații teoretice in
aplicații relevante pentru specificul comunității din care facem parte împletit cu necesitatea asimilării de
drept a acestor specificități își are drept manifestare activitățile cu caracter cultural-educativ. Însă orice
activitate educativă desfășurată sub umbrela organizatorică a unui cadru didactic are drept premiză
implicarea totală a cadrului didactic în toate rolurile lui de organizator, supraveghetor, coordonator,
educator - asumându-și pe deplin libertatea si forța creației si a implicării entuziaste. În egală măsură
rezultatul activității sale este nul sau invalidat dacă nu este promovat în cadrul comunității, implicit
realizându-se promovarea imaginii școlii.
Pe drept cuvânt managementul activităților cultural-educative , este inclus în categoria
managementului participativ (Joița E. p 96) deoarece teoretic el indică acceptarea, împărtășirea ideilor,
aspirațiilor, strategiilor la nivelul unui grup. Participarea este un proces de care va ține cont profesorul în
organizarea atragerii elevilor în management prin: cunoașterea problemelor proiectului, identificarea
aspectelor ce-i interesează, motivarea necesității participării, acumularea de noi informații, implicarea
efectivă în sens critic, creativ, constructiv , precum și evaluarea activității. Evident că în funcție de nivelul
de vârstă, de activitățile propuse, de timpul necesar alocat fiecărei activități, cadrul didactic va fi acela
care va decide până la ce nivel, ce și cum se poate implica un elev sau părinții precum și instituțiile cu
care colaborează. Dacă participanții la activitate provin din medii diferite, promovarea activității va fi mai
eficientă deoarece aria de răspândire va atinge medii diferite de interese ale comunității.
Indubitabil înainte de toate primul pas este analiza nevoilor grupei de elevi. Reușita si impactul este
direct proporțional cu capacitatea de analiză inițială a specificului grupului: mediu social, economic,
cultural, aspirațiile elevilor si a familiei, gradul de implicare in cadrul proiectului, dar relevant este in
egală măsură istoricul implicării grupului in activități cultural-educative anterioare. ,,Cunoașterea elevului
constituie o condiție fundamentală a organizării eficiente a procesului de învățământ, acest fapt fiind
demonstrat de întreaga istorie a gândirii psihologice și pedagogice.” (Bochiș E., 1996 , p5)
Orice organizator de activități cultural-artistice este, de fapt, un manager capabil sa planifice
activități, sa coordoneze participanți, să găsească resurse, să identifice modalități de promovare și să
realizeze într-un mod obiectiv evaluarea finală în vederea stabilirii eficienței ei și a oportunității reluării
sau reeditării ei. Conform definiției dată de cercetători în domeniul educațional ( Joița E. p 43) managerul
întrunește condițiile unei profesiuni, pentru că necesită o pregătire, urmărește obținerea unor rezultate prin
eforturi comune, solicită participarea continuă, un complex de cunoștințe teoretice și practice, de
capacități și competențe.
Nu lipsită de importanță este și abordarea dezvoltării și menținerii imaginii și prestigiul unei
instituții de învățământ cu și prin exemple pozitive, de succes, a căror protagoniști să fie beneficiarii
sistemului de formare și educare.
Rezultate:
• va fi creșterea interesului și implicării în promovarea imaginii școlii în mass-media, în conștiința
colectivă și în istoria emoțională a societății;
• fi dorința de implicare și ( a se) promovare în/prin următoarele activități;
• activitățile următoare se vor realiza la inițiativa și cu participarea unui număr mai mare de elevi,
părinți, cadre didactice, reprezentanți ai organizațiilor și instituțiilor de cultură.
Promovarea imaginii școlii nu element de noutate în sine, decât din prisma modalităților de
realizare și a eficienței lor dată de feedback-ul din partea comunității.
Rămâne valoros și azi principiul moral al filozofiei politice formulat de Mahatma Ghandi: ,, Să
gândim pentru mâine, dar să acționăm pentru astăzi.” Să acționăm azi, deoarece acest lucru poate să
producă schimbări în mental, în valori, în stilul de viață.
1. Filimon, L.( 2001), Psihologia educației, Editura Universității din Oradea
96
2. Bonchis E. (1996), Cunoașterea de sine și de altul, Universitatea din Oradea

3. Cabin, Philippe (2010), Comunicarea, Collegium, Polirom
4. David, George (2008), Tehnici de relații publice, Collegium Polirom
5. Neacșu I. (2010), Introducere în psihologia educației și a dezvoltării, Polirom
6. Joița E. (2000), Management educațional, Polirom
7. Szasz-Butiri E. (2004), Managementul activității didactice, Editura Universității din
Oradea
97
Activitati antiviolenta la Colegiul Eonomic Buzau
Prof. ANTON ADRIANA

Colegiul Economic Buzau
Elevii clasei a XII- a I, de la Colegiul Economic Buzau, împreună cu dirigintele clasei, prof. Anton
Adriana, au desfasurat o activitate cu tema “Comunicare si conflict - forme de rezolvare a
conflictelor”
Tema a vizat integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării personale şi
profesionale, pentru acceptarea diferentelor si armonizarea relatiilor interumane in scoala si in afara ei.
Pentru inceput, dirigintele clasei a prezentat ce inseamna o situatie conflictuala din perspectiva
cadrului didactic. Pentru profesori, situatiile conflictuale constituie unele dintre cele mai grele teste de
abilitate si deontologie profesionala, dat fiind ca o situatie conflictuala are implicatii atât asupra canalelor
de comunicare, cât si asupra mediului în care evolueaza participantii. In continuare, activitatea a
presupus definirea termenului de conflict, identificarea tipurilor de violenta, cauzele ce pot determina
conflictele, barierele in comunicare. Conflictul poate fi definit ca stare ce se caracterizează prin
manifestarea unor tensiuni acumulate în timp sau determinate de factori de moment, între două persoane
sau două grupuri ce au fie aceleaşi interese, fie interese diferite, care nu au găsit modalităţi de înlăturare a
acestora.
Cele mai frecvente surse ale conflictului sunt:
• percepţii greşite ale unor situaţii datorate prejudecăţilor, diferenţelor de intenţii şi de interese,
• competiţie exagerată, agresivitate,
• discrepanţe în cultura organizaţională (valori, norme, modele),
• criterii diferite de definire a performanţei, ambiguitatea definirii ariilor de autoritate şi
responsabilitate, diferenţe de mediu înconjurător.
Nu trebuie să ocolim conflictele cu orice preţ, pentru că ele ne conduc, de fapt, la schimbare, ci doar
să fim conştienţi de blocajele care pot să apară în grupul de elevi .
În clasă conflictele pot izbucni din următoarele cauze:
• exacerbarea spiritului competitiv;
• atmosfera de intoleranţă;
• slaba comunicare dintre elevi şi dintre aceştia şi profesor;
• exprimarea greşită a emoţiilor;
• absenţa capacităţii de rezolvare a diferendelor;
• manifestarea greşită a autorităţii profesorului.
Comunicarea face posibila coexistenta oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple
de a stabili un contact cu ceilalti. Comunicarea directa intre oameni este realizata prin intermediul
cuvintelor sau a gesturilor iar pentru a face un schimb de idei sau pentru a impartasi cunostinte cu
persoane aflate departe, exista mijloacele cu ajutorul carora sa se transmita informatiile la distanta.
Lectia s-a incheiat prin formularea mesajelor de tip “EU”, care ar trebui utilizate pentru a stinge
conflictul aparut. Conflictul are mai multe şanse de soluţionare dacă: atenţia se concentrează pe problemă
şi nu pe persoanele implicate; emoţia şi teama sunt controlate; între părţi au existat relaţii de prietenie
înaintea izbucnirii diferendului, participanţii au cunoştinţe şi deprinderi de rezolvare a conflictului sau
cineva calificat îi ajută să-l depăşească.
98
ÎNVĂŢĂM SĂ NE RECRE(E)ĂM !
PROFESOR PSIHOPEDAGOG: ANTON ELENA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „CAROL I” CĂLĂRAŞI
ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIAL INTEGRAT
Acest proiect a fost realizat împreună cu elevii clasei a VIII-a B din învăţămantul special din
Călăraşi, pentru a fi prezentat la activitatea Cercul Pedagogic din cadrul Şcolii Gimnaziale „Carol I”
Călăraşi – învăţământ special integrat. Este un proiect de dezvoltare personală adresat elevilor cu
deficienţe moderat/uşoare, adolescenţilor cu dificultăţi de învăţare şi părinţilor acestora.
Învăţarea recreării prin recreare, este un mod pe cât de simplu, pe atât de eficient de a stimula
resursele personale proprii fiecarui copil/adolescent, de a pune în valoare abilităţi, pe care elevul le are
deja, de a aşeza copiii în situaţii create din imbinarea celor familiare mediului lor cu cele noi,
surprinzătoare, dar adecvate vârstei lor, astfel încât fiecare elev să obţină succes. Beneficiile obţinute
sunt: reducerea anxietăţii, creşterea stimei de sine, minimalizarea etichetărilor, creşterea gradului de
colaborare între copii şi adolescenţi şi scăderea gradului de competitivitate.
Dezvoltarea personală include activități și expereințe care au scopul de a îmbunătăți starea de
conștientizare, dezvoltarea talentelor și abilităților personale, îmbunătățirea calității vieții, contribuirea la
realizarea aspirațiilor și viselor personale. Cunoscut și sub denumirea de „self help” sau „evoluție
personală”, conceptul de dezvoltare personală include și acitivăți formale sau informale pentru a dezvolta
în alții roluri precum cel de profesor, ghid, consilier. (WIKIPEDIA – Dezvoltarea personală).
În Dezvoltarea personală se folosesc variate domenii ale Consilierii şcolare, Consilierii psihologice
și Psihoterapiei. Hipoterapia – Terapia cu cai; Artterapia –Teatru și Consilierea Părinţilor sunt trei
exemple eficiente pentru dezvoltarea personală a copiilor și adolescenţilor cu și fără dizabilităţi, dar cu
diferite probleme emoţionale, comportamentale sau de motricitate.
Proiectul „Învăţăm sa ne recre(e)ăm!” cuprinde trei activităţi:1. Motricitate si probleme emoţionale
(timiditade, stimă de sine scăzută) – „Pot să am încredere!”; 2. Dezvoltare personală prin Artterapie –
Teatru (adaptare după Povestea băieţelului căruia îi plăcea să deseneze); 3. Consilierea părinţilor –
„Înteleg părinţii”.
Hipoterapia sau terapia cu ajutorul unui cal implică aşezarea copilului pe cal și răspunsul acestuia la
mişcările de legănare ale calului. R.Zazzo (1970) considera că educând motricitatea înseamnă a-l pregăti
pe copil pentru sarcini profesionale, dar înseamnă în acelas timp, a-i ameliora echilibrul fizic și mintal, a-i
da gradat stăpânire pe corpul său, a-i multiplica relaţiile eficiente cu lucrurile si relaţiile armonioase cu o
altă persoanã. Scopul activităţii noastre a fost stimularea componentelor de bază ale psihomotricităţii
(coordonarea şi echilibrul) şi conştientizarea propriilor trăiri (emoţii).
Obiectivele activităţii au fost:
- Formarea abilităţilor de echilibru, coordonare, conştientizare a corpului şi controlul acestuia.
99
- Formarea atitudinii de răbdare, calm, amabilitate.

- Asumarea responsabilităţii in respectarea regulilor.
- Respectarea instrucţiunilor.
Art-terapia foloseste tehnici creative precum desenul, pictura, modelajul, teatrul, dansul, muzica sau
marionetele, pentru a ajuta fiecare persoană să se înţeleagă pe sine, să se elibereze de anxietătile
acumulate, de tensiuni și să faciliteze comunicarea şi relaţionarea. Procesul creativ ajută oamenii în
dezvoltarea abilităţilor personale si interpersonale (comunicare, relaţionare, inteligenţa emoţională), în
cresterea stimei de sine și a autoconştientizării, în gestionarea comportamentului și reducerea stresului, în
dezvoltarea capacităţilor cognitive prin stimularea atenţiei, imaginaţiei și a gândirii. Obiectivele
dezvoltării personale prin teatru, pe care noi ni le-am propus au fost: stimularea gândirii critice, a gândirii
laterale, prezentarea informaţiilor, stimularea optimismului, comunicarea sentimentelor şi transmiterea
emoţiilor și au fost atinse şi cu ajutorul Metodei Pălăriilor Gânditoare. Comunicarea non-verbală, în cazul
nostru, este vehiculul obiectivelor de mai-sus și a evidenţiat mesajul transmis de personaje, oferind
libertate de „exprimare” tuturor, facilitând empatia de ambele părţi: actori şi spectatori.
Consilierea părinţilor este o activitate care se referă la organizarea unui sprijin pentru familiile
copiilor, pentru asigurarea succesului în comunicarea intrafamilială şi în rezolvarea situaţiilor
conflictuale. Scopul acestei activităţi: conştientizarea importanţei muncii în echipă, a respectării regulilor
şi a disciplinării pozitive, obiectivul urmărit fiind sensibilizarea participanţilor, părinţi şi copii, asupra
efectelor pozitive ale lucrului în echipă: comunicarea, valorificarea propriilor resurse, implicarea activă în
îndeplinirea sarcinii.
100
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI
Liceul Tehnologic ,Sat Puiesti –

Gradinita Cetatuia
Ed. Anton Gina
Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educative atât pentru copii cât
ș ipentru părinți.Misiunea noastră , a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil,
capabil să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie,rasă deci să
ofere șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor.
character ocazional și iau forme foarte variate . Dintre activitațile desfășurate în gradinița noastră
amintesc doar câteva:
- Participare la concursuri locale, judetene, naționale și international avizate de MEN
Acest tip de activități îi antrenează pe copii,îi apropie de grădiniță,îi determină să o îndrăgească și
mai mult.
Pentru ca oferta noastrăsă fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil atât în interiorul
grădiniței cât și in curtea acesteia.Nu este sufficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de
părinți și copii .Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența
cadrelor didactice, reursele materiale ale grădiniței,cadrul ambiental, proiectele educaționale și
parteneriatele în care grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai
importanți factori in actul educational:copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența
sistematică a părinților și a comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a
copiilor.În toate tipurile de activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de
grup și al relației grădiniță- familie- comunitate.Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare,de
incredere și prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă.Unele activități au efecte imediate, pe plan
cognitiv, emotional, relational dar trebuie subliniat faptul că influenta acestor activități nu se exprimă în
activități singulare ci prin sisteme de activități de diferite tipuri , intr-o succesiune gradată.Motivația unor
activități de parteneriat este înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener
egal și consecvent în formarea viitorului cetățean .Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri
locali sunt , de obicei foarte atractive, iar copiii participă active și eficient la acestea . Pentru ca
parteneriatele să funcționeze este nevoie de respect încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile
acțiunii ș istrategiilor de atingere a acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.
În acest an școlar derulăm o serie de parteneriate cu comunitatea locala prin care promovam
imaginea grădinitei noastre.Amintesc câteva dintre acestea:
1.,,Împreună pentru copiii nostri”- parteneriat cu familia
2.,,Micul creștin” – parteneriat cu Biserica
3.,,Pas cu pas spre viata de scolar”- parteneriat cu scoala
Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un act educational de calitate care să
contribuie la formarea unei personalităti a copilului independente și creative, la formarea unor copii
sănătoși , activi, eficienți , cooperanți care să se adaptezeușor la regimul școlar și la orice situație în viață.
101
102
Prof.nv.primar Anton Ioana Codruța

Șc.Gimnazială Nr.3 Stâncești
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde în mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la întrebarea “ Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
atrage atenția publicului?“. Prin creativitate,adică prin folosirea de cuvinte și simboluri într-o abordare
originală pentru fiecare public, se obtin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborată într-o sedință
de brainstorming, pentru că este important să se aibă în vedere toate ideile, fără prejudecăti și să nu fie
înfrânată imaginația.
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de
cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc.
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o
parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
angajaţi .
Imaginea școlii ca organizaţie poate fi gestionată în cel puţin şase moduri :
-să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
-să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
înţelegera şi sprijinul publicului .
-să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
-să foloseşti sponsorizarea ;
-să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
-să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţa,prin intermediul relaţiilor
publice şi publicităţii, în cadrul strategiilor de marketing constituie un obiectiv deosebit de important,
deoarece contribuie fundamental la creşterea numărului de solicitări de servicii specifice prestate, dar şi a
calităţii percepute a acestora. În termeni de marketing, în promovare sau relaţii cu publicul, directorul este cea
mai importantă persoană. Directorul este personificarea şcolii, şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are
rolul de a descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
Directorul îsi comunică viziunea sa personalului şcolii. Comunicarea internă este unul din cele mai
importante moduri de promovare a şcolii. Este startul într-o strategie de promovare. Directorul va avea
nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală. Dar viziunea sa va trebui împărtăşită şi aprobată de
reprezentanţii în teritoriu ai ministerului. Aceştia din urmă pot ajuta marketingul în şcoală.
În ceea ce privește activităţile de formare şi promovare a imaginii şcolii prioritate au:
educaţionale (interne şi internaţionale), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
• consilierea elevilor, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei publicităţii ,
103
Bibliografie:
1. Drăgan,I. , Paradigme ale comunicării de masa, Editura Șansa, București, 1996
2. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicării, București, Editura
Comunicare.ro,2004
3. Rus,Flavius Cătălin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice,Iași, Editura
Institutului European,2002
104
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII PRIN ACTIVITĂŢILE

EXTRACURRICULARE
PROF. IONICA ANTON, ŞCOALA GIMNAZIALĂ,,TRAIAN SĂVULESCU”

IZVOARELE,PRAHOVA
Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în
inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.”(Ioan Slavici)
În şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde pe de o parte de gradul în care se pregăteşte
copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine, iar pe de altă parte şi de măsura în care reuşeşte să
pună bazele formării personalităţii acestuia. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe
copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului
educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz,
parteneriatul educaţional devine o necesitate.
În contextul cerinţelor tot mai complexe ale societăţii actuale, şcoala trebuie să-şi găsească locul
atât în viaţa elevilor, cât şi a comunităţii. Datorită exigenţelor şi cerinţelor beneficiarilor, şcoala este într-o
continuă schimbare, ceea ce impune să se apeleze la toate mijloacele pentru a se face cunoscută şi a se
promova.
Promovarea instituţiei de învăţământ se face în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi
beneficiarilor actului educaţional. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
comunitate se realizează în primul rând de rezultatele educaţionale ale elevilor aspect apreciat, în
special, de către părinţi. De asemenea, crearea acestei imagini se realizează de către fiecare dintre
cadrele didactice din instituţie printr-o educaţie individualizată adaptată la particularităţile elevului,
folosirea mijloacelor multi-media în srategii de predare atractivă.
Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele
extracurriculare, acestea sprijinind promovarea şcolii în comunitate. Aceste activităţi prin toate
formele sale: excursii, ateliere creative, piese de teatru, spectacole, vizite, concursuri, parteneriate cu alte
instituţii au o influenţă formativă asupra elevilor. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta
şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o
atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul. Ele
stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort
suplimentar. Activităţile extracurriculare reprezintă o alternativă sănătoasă, creativă şi practică a timpului
liber al elevilor, iar instituţia de învăţământ ce promovează astfel de activităţi beneficiază de o imagine
pozitivă binemeritată, atât la nivel local, judeţean şi poate chiar naţional.
Imaginea pozitivă a şcolii se realizează prin promovarea tuturor reuşitelor atât în mod clasic
prin revista şcolii şi articole în publicaţiile pedagogice şi de specialitate, dar si prin intermediul
internetului devenit astăzi cel mai uzual mijloc de comunicare cu ajutorul unui site sau a unei
platforme.
105
Importanța activităților educative în parteneriat cu părinții
Prof. Antonescu Ecaterina

Școala Gimnazială „Ioan Nenitescu” Tulcea
Părinţii sunt primii profesori ai copilului, ei începând educarea lui în mediul familial. De cele mai
multe ori, comportamentul parental este inspirat din propria experienţă de viaţă a acestora, astfel
perpetuând atât aspecte pozitive cât şi negative, pe parcursul mai multor generaţii. Copilul din ziua de azi
simte nevoia de adulţi disponibili pentru a-i respecta ritmul de viaţă, de adulţi care să participe la jocurile
sale şi care să-i transmită zilei de mâine un om care nu poate proveni dintr-un sistem de învatământ clasic
şi dintr-o familie care nu-şi asumă toate rolurile. Informarea şi formarea părinţilor în ceea ce priveşte
şcolaritatea copilului presupune, ca fiecare părinte să cunoască: obligaţiile legale privind educaţia
copilului, importanţa atitudinii lui pentru reuşita şcolară a copilului, metodele de colaborare cu şcoala.
In acest sens organizaţia şcolară , cadrele didactice trebuie să iniţieze activităţi care să ofere familiei
oportunităţi de a participa alături de copil, de a cunoaşte copilul în situaţii diverse, de a se bucura alături şi
cu copilul de realizările lui, de a lucra împreună părinte-copil la diferite proiecte. Voi trece în revistă
câteva dintre activităţile care pot contribui la formarea părinţilor:
• Lecţia – ca principală formă de organizare a procesului didactic creează variate situaţii de învăţare
pentru copil prin: multitudinea obiectivelor pe care le vizează, strategiile didactice utilizate, materialele
didactice folosite. Profesorii pot desfăşura lecţii la care să participe părinţii copiilor. Astfel familia se va
simţi ca parte a şcolii, va avea posibilitate să vadă copilul în acel context educaţional, să-l vadă cum se
comportă, ce atitudine are faţă de activitatea de învăţare, faţă de profesor, fata de ceilalţi colegi. Copilul
va simţi permanent că părinţii înţeleg efortul lui, că îi are alături nu numai acasă.
• Vizita – este o deplasare scurtă, de ce mult o zi, şi are ca scop atingerea unor finalităţi
educaţionale concrete. Este foarte bine când organizăm astfel de activităţi la care să participe şi părinţii
copiilor. Părintele îşi poate observa copilul într-un alt mediu, în afara şcolii, îl poate cunoaşte sub alte
aspecte: relaţionare cu ceilalţi colegi, cu adulţii din grup, comportarea în locuri publice. În acelaşi timp
este o nouă ocazie în care profesorul îl poate cunoaşte mai bine pe părinte şi invers, pot discuta mai mult
într-un mediu informal care-l face pe părinte să se simtă în largul său.
• Excursia – este o oportunitate pentru părinţi de a cunoaşte propriul copil în alte situaţii decât cele
de acasă, de a cunoaşte grupul din care face parte copilul, de a se simţi bine alături de propriul copil, de a
înţelege mai bine caracteristicile vârstei fiului/fiicei, de a relaţiona cu ceilalţi părinţi din grup şi de a găsi
puncte comune, de a relaţiona cu profesorii care însoţesc copiii.
• Serbările şcolare – reprezintă evenimente de o importanţă deosebită în activitatea elevilor şi în
viaţa familiilor acestora atât din punct de vedere afectiv, cât şi cognitiv, dând ocazia elevilor de a
prezenta, într-o manieră personală şi originală, tot ce au învăţat pe parcursul unui semestru sau an şcolar.
Acest tip de activităţi extracurriculare au reprezentat întotdeauna un prilej de manifestare inedită al
talentului nativ al copilului. Este o ocazie în care copilul îşi poate pune în valoare inteligenţa dominantă
descoperită şi valorificată de cadrul didactic. De multe ori familia este surprinsă de potenţialul propriului
copil.
Cântecul, dansul, recitarea de poezii sau interpretarea unor piese de teatru reprezintă câteva dintre
formele de manifestare prin care copilul îşi satisface nevoia de afirmare de joc, căpătând încredere în
propriul potenţial artistic şi cognitiv. De aceea o sărbătoare şcolară reprezintă un mijloc eficient de
educare , de influenţare formativă a elevilor, de sudare a colectivului, de asigurare a unor contexte
educaţionale în care relaţionările se produc în condiţii inedite, de încurajare a talentului, de dezvoltare a
aptitudinilor şi de stimulare a elevilor timizi sau mai puţin talentaţi. Este foarte indicat ca pe parcursul
serbării să iniţiem momente interactive părinţi-copii :jocuri, scenete, recitare, dansuri populare, cântece pe
care părinţii fie le cunosc, fie le învaţă împreună cu copiii. Toate acestea contribuie la sudarea relaţiilor
dintre copii şi părinţi, atmosfera să fie mai caldă, de sărbătoare a tuturor vârstelor.
• Şedinţele cu părinţii – sunt de fapt adevărate sesiuni de formare pentru părinţi. Ele oferă ocazii ca
grupul de adulţi să se sudeze, să discute unii cu ceilalţi, să-şi împărtăşească din experienţă unii altora, dar
mai ales să afle noutăţi legate de psihologia copilului, procesul de învăţare, instituţia şcolară unde învaţă
copilul. Sunt ocazii unde se pot proiecta activităţi dorite de părinţi, pentru viitor.
106
• Lectoratul cu părinţii, vizita la domiciliul elevului, masa rotundă, discuţiile individualeo feră şi
ele ocazii în care părinţii pot afla, pot găsi soluţii potrivite la diferite probleme apărute în relaţia cu
copilul. Pot fi consiliaţi de către profesor, iar profesorul poate afla multe aspecte din viaţa copilului şi a
familiei sale, care îl pot ajuta să înţeleagă mai bine fiecare situaţie în parte.
Fiecare ocazie trebuie valorificată ca situaţie de învăţare pentru părinte/adult. Ea trebuie gândită,
organizată cu atenţie şi competenţă de către cadrul didactic, cu un scop bine definit astfel încât şi
rezultatele să fie pe măsura aşteptărilor, în beneficiul copilului şi al şcolii.
107
LECTURA, O PREOCUPARE PE CALE DE DISPARIȚIE
Prof.Anuță Angelica,Școala Gimnazială Nr.2 Roșiori-județul Botoșani
Rabelais spunea despre copil că „este un foc ce trebuie aprins şi nu un vas ce trebuie umplut”.
Secretul acestui foc rezidă în propria noastră capacitate de a-i prezenta cartea ca pe ceva ce trebuie
cucerit, ca pe o materie vie. Plăcerea de a citi este un sentiment pe care trebuie să-l împărtăşeşti cu
ceilalţi, aceasta va fi deviza cheie.
Sunt bine cunoscute beneficiile lecturilor suplimentare ale elevilor la toate nivelurile de clase. În
contextul educaţional actual, când televizorul, calculatorul, internetul ocupă mult din timpul şi
preocupările elevilor, este mai important, dar şi mai greu să-i orienteze pe copii spre lectura cărţilor, să-i
convingem că o cultură generală serioasă şi un echilibru interior se formează şi se menţine în principal
prin acei prieteni care nu trădează niciodată, care ne stau mereu la dispoziţie şi care nu se supără
niciodată pe noi, anume CĂRŢILE.
Este greu să-i determinăm pe elevi să capete încă de mici gustul pentru lectură, să le formăm o
cultură a cititului.
Cu certitudine, dezvoltarea acestui raport crucial între lectură şi viaţa personală începe în cadrul
familial. Având în vedere că formarea deprinderilor intelectuale reprezintă o caracteristică de bază în
primii ani de şcoală, iar familiei îi revine un rol extrem de important, implicarea activă şi pozitivă a
părintelui este recunoscută ca fiind benefică în educaţia copilului.
Gustul pentru citit nu vine de la sine, se formează de către familie, grădiniţă şi în special de şcoală
şi poate fi stimulat şi cultivat încă dela cele mai fragede vârste, astfel încât cartea să devină un prieten
constant al copilului, izvor de înţelegere şi cunoaştere.
Şcoala însă trebuie să funcţioneze ca o interfaţă între familie, societate şi şcolar. Instituţia şcolară
are datoria de a îndruma şi a îmbogăţi universul cognitiv al elevului. În acest context lecturile
suplimentare reprezintă materialul de bază, materia primă, suportul indispensabil în evoluţia intelectuală,
facilitând integrarea şcolarului în viaţa socială.
În lipsa îndrumării părinţilor, educatorilor, profesorilor, foarte mulţi şcolari nu simt nevoia de a citi.
Numai o lectură îndrumată poate să dezvolte un interes continuu. Acest fapt generează interesul de a citi
din plăcere, de a pătrunde în lumea misterioasă a cărţii.
Alegerea cărţilor potrivite este doar un prim pas. Al doilea pas şi tot atât de important este
deprinderea lecturii, obţinerea eficienţei ei maxime în urma citirii unei cărţi.
Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. Lectura este un instrument care dezvoltă
posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj. Lectura
elevilor este un act intelectual esenţial, care trebuie îndrumat şi supravegheat de şcoală şi familie.
Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe care le implică:
 aspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele despre lume, despre
realitate;
 aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la educarea copiilor în dimensiunile etice şi
estetice;
 aspectul formativ constă în faptul că lectura are drept consecinţă formarea şi consolidarea
deprinderilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a capacităţii de exprimare corectă
şi expresivă.
Criterii generale în selectarea şi indicarea titlurilor pentru lectură:
Titlurile lecturilor vor fi indicate copiilor în funcţie de următoarele criterii:
 gradul dezvoltării psihice a elevilor: gândire, limbaj, imaginaţie, emoţii, sentimente etice şi
estetice;
 sfera de interese şi preocupări ale elevilor;
 posibilităţile de înţelegere a mesajului conţinut în opera literară;
 calităţile educative şi estetice ale cărţii indicate;
 calităţile stilului - simplitate, naturaleţe, proprietate - să permită elevului o înţelegere
uşoară a mesajului lecturii.
108
Metode și modalităși de stimularea a lecturii la școlarul mic

Dramatizarea - copiii intră mai uşor în „pielea” personajelor, din basmele, poveştile cunoscute
astfel, făcând mai repede diferenţa între fapte bune și fapte rele.
Jocurile didactice - prin jocuri ca:
- ,,Recunoaşte povestea”;
-,,Unde ai întâlnit personajul”;
-,,Continuă povestea”;
- ,,Cartonaşe amestecate” (jetoane cu personaje din diferite poveşti care trebuie grupate
corespunzător după povestea de care aparţin).
Povestirea învăţătoarei - folosind mimica şi gestica, precum şi harul lor actoricesc, îi fac pe copii
să fie atenţi, să se concentreze şi să poată redea întocmai ideile poveştii.
Vor conştientiza faptul că binele învinge întotdeauna, că cei buni sunt lăudaţi şi au prieteni, iar cei
care fac fapte rele sunt pedepsiţi şi ajung să fie respinşi de cei din jur.
Prietenii cărţilor - se realizează un afiş pentru părinţi, unde se recomandă cărţi, respectându-se
nivelul de vârstă al copiilor, pe care le-ar putea citi acasă împreună cu copiii lor.
Ziua părinţilor se desfăşoară o dată pe lună, iar atunci părinţii petrec momente plăcute alături de
copilul lor. Pe rând, unul dintre părinţi citeşte o poveste sau un basm tuturor. Astfel, şi ei îi ajută pe copii
să pătrundă în lumea basmelor, implicându-se şi retrăind pentru o clipă copilăria.
Brainstormingul - în traducere directă ,,furtună în creier”, sau „asalt de idei” este o metodă care se
foloseşte pentru a ajuta copiii să emită cât mai multe idei pentru soluţionarea unor probleme, fără a
critica soluţiile găsite. Această metodă se utilizează frecvent în lecţiile de comunicare în limba română,
pentru a da frâu liber imaginaţiei copiilor şi a le dezvolta capacităţile creatoare. Cu rezultate bune se
foloseşte brainstormingul în cadrul povestirilor create după un tablou, sau un şir de ilustraţii, în lecturile
după imagini, convorbiri şi jocuri didactice.
Explozia stelară - este o metodă de stimulare a creativităţii şi o modalitate de relaxare a copiilor.
Ea se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme. Prin folosirea acestei metode, se
urmărește dezvoltarea potenţialului creativ al şcolarilor, familiarizarea lor cu strategia elaborării de
întrebări de tipul prezentat mai sus, exersarea capacităţii acestora de a alcătui propoziţii interogative pe
baza conţinutului unor imagini şi, nu în ultimul rând, rezolvarea problemelor prin găsirea răspunsurilor la
întrebările adresate.
Foarte apreciat de elevi este şi jocul cu versurile: învăţătorul recită unul - două versuri dintr-o
poezie, iar elevii continuă.
Diafilmele, benzile audio şi video cu poveşti constituie un alt important mijloc de îndrumare al
lecturii. Ele prezintă operele literare în imagini vizuale şi auditive. După lectură, elevii pot face
comparaţii, stabilind asemănări şi deosebiri între întâmplările prezentate.
Finalitățile lecturii la școlarul mic
 lărgirea ariei de informaţie a elevilor;
 creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii, în general;
 cunoașterea, îmbogăţirea şi dezvoltarea sentimentelor într-o gamă complexă;
 cunoaşterea şi înţelegerea valorilor etice;
 cultivarea sentimentelor, convingerilor şi comportamentelor morale;
 definirea şi aprecierea valorilor morale;
 formarea discernământului etic;
 dezvoltarea gustului estetic, cultivarea faptelor estetice;
 îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de exprimare;
 stimularea capacităţii creative;
 formarea idealurilor etice şi estetice;
 dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a se exprima în conexiuni interdisciplinare;
 lărgirea orizontului imaginativ, al capacităţii de imaginare a unor universuri posibile ca
anticipare a lumii viitorului.
Dacă repartizarea timpului petrecut în afara şcolii se face judicios, munca organizată sistematic
devine o deprindere pentru tot restul vieţii. Numărul de ore destinat lecturii depinde de posibilităţile de
asimilare ale elevului, de condiţiile lui de muncă, de nevoia simţită de elev de a citi. Lectura sistematică şi
109
bine îndrumată ajută pe elevi să-şi lărgească orizontul cunoştinţelor şi să asimileze mai uşor lecţiile,
contribuie la dezvoltarea gândirii şi a limbajului.
Din experienţa la clasă am reuşit să identific repere utile în motivarea elevilor de a citi:
posibilitatea de a alege texte, relaţionarea cărţii cu o experienţă de viaţă trăită de elev, găsirea satisfacţiei
în lecturarea unei cărţi.
„Literatura este fragmentul fragmentelor; foarte puţin s-a scris din tot ce s-a întâmplat şi foarte
puţin s-a păstrat din tot ce s-a scris. ” (J.W. Gocthe)
În manualele şcolare sunt introduse într-un număr mare texte literare sau prelucrări ale acestora,
deopotrivă epice şi lirice.
Dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite texte narative introduse în manualele şcolare pot menţiona:
fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, basme populare şi culte, povestiri despre
vieţuitoare realizate de scriitori precum Emil Gârleanu, I. Al. Brătescu Voineşti, Vladimir Colin, Cezar
Petrescu, întâmplări din copilărie povestite de Mihai Sadoveanu, B. Şt. Delavrancea, Ion Agârbiceanu,
Mircea Micu, legende populare cu conţinut istoric, legende istorice în versuri (Dimitrie Bolintineanu) sau
în proză (Dumitru Almaş, Al. Mitru, Vladimir Colin, Eusebiu Camilar, Al. Vlahuţă), snoave populare,
snoave povestite de mari scriitori, texte didactice morale foarte utile la această vârstă (Mircea
Sântimbreanu, Otilia Cazimir).
Totodată, li se deschide copiilor o poartă spre litratura universală, atunci când fac cunoştinţă cu
„Fata cu chibriturile” de Hans Christian Andersen, „Leul şi căţeluşa” de L. N. Tolstoi, „Micul prinţ” de
Antoine de Saint-Exupery, „Aventurile lui Pinocchio” de Carlo Collodi.
În decursul timpului, la clasă am sesizat câteva etape importante în formarea interesului şi a gustului
pentru lectură. Aceasta incepe după ce copilul reuşeşte singur să descifreze cu uşurinţă ideile ascunse în
spatele semnelor grafice.
Am intuit acest moment dificil în viaţa psihică a micuţilor, pe jumătate înspăimântaţi de tainele
scrisului, pe jumătate crispaţi de efortul făcut pentru descifrarea unor semne atât de curioase şi pline de
mister. Mulţi copii din clasă luptă ani de-a rândul cu descifrarea unui text, rămânând la imposibilitatea de
a urmări conţinutul micilor lecturi. În locul acestui interes, în locul curiozităţii care face abstracţie de
formă şi se luptă cu descifrarea ideii, apare efortul descifrării semnelor grafice, dincolo de care se ascund
idei atât de frumoase şi interesante.
Mi-am dat seama în timp că numai formarea interesului pentru lectură nu este suficient pentru a
face din orice copil zburdalnic, dornic de joc şi voie bună, un cititor liniştit care se cufundă ore întregi în
lectura unei cărţi.Pentru a-i determina pe copii să devină cititori pasionaţi este necesar să se formeze, cu
răbdare şi stăruinţă, gustul pentru lectură.
Am întâlnit în colectivul de elevi pe care-l îndrum, copii care ascultă cu mult interes o lectură
frumoasă, citită de mine sau de colegi, dar care preferă să se joace, să hoinărească în clasă sau să-şi piardă
vremea în modul cel mai neaşteptat, fără a fi tentaţi săptămâni de-a rândul să mai citească şi altceva decât
ceea ce le cer în orele de curs. La copiii care au învins greutăţile începutului, problema îmbracă alt aspect,
nu mai poate fi vorba de lipsa de interes. În cazul acestor elevi, gustul pentru lectură nu este încă format.
Am observat că există mai multe situaţii: elevul nu are la îndemână cărţile cele mai potrivite cu
vârsta, preocupările şi preferinţele lui, alteori indiferenţa mediului înconjurător faţă de lectură determină
aceeaşi atitudine şi la elevi. Dacă elevul a văzut că părinţii, fraţii mai mari, rudele nu citesc o carte, el de
ce să citească? În astfel de cazuri, colaborarea mea cu familia a fost şi mai necesară.
Odată format gustul pentru lectură se poate transforma intr-o adevărată pasiune.Influenţa pasiunii
pentru citit, formată din anii copilăriei sau ai adolescenţei poate să se resimtă toată viaţa. Marile
personalităţi culturale ale omenirii au fot cititori pasionaţi. La elevi, această pasiune este bine să fie
încurajată în măsura în care ea nu dăunează instrucţiei. Este momentul să subliniez că pasiunea pentru
lecturile extra-şcolare nu trebuie să ducă la subaprecierea manualelor şcolare şi a pregătirii temeinice a
lecţiilor. Dorinţa de a citi este constructivă numai în măsura în care se împleteşte organic cu însuşirea
elementelor de bază ale ştiinţei şi culturii cu asimilarea noţiunilor fundamentale ale acestora. Cunoştinţele
dobândite din lecturile particulare trebuie să se greveze pe un ton sigur şi bogat de noţiuni studiate de-a
lungul ariilor în şcoala primară. Raportul dintre lectura extraşcolară şi studierea materiei prevăzută de
programele şcolare să fie unul de consolidare şi clarificare reciprocă a unor probleme, nu de excludere sau
de accentuare a unuia în detrimentul celuilalt.
110
„A citi lectură înseamnă a te instrui fără eforturi prea mari, adesea delectându-te.” Pasiunea
pentru lectură să se împletească armonios, organic, cu pasiunea pentru studiu. Numai astfel lectura în
afara clasei îşi poate atinge scopul instructiv.
Elevii din ciclul primar nu înţeleg întotdeauna necesitatea acestei coordonări. Atâta vreme cât elevul
nu este conştient de rolul studiului şi lecturii extraşcolare, învăţătorul, familia au datoria să vegheze
asupra repartizării judicioase a timpului petrecut de acesta în afara clasei.
Îndrumarea lecturii elevilor este o acţiune dificilă şi de durată. Ea reclamă o temeinică documentare
pedagogică şi o bogată cultură generală.
În şcoala primară elevii îşi însuşesc un volum considerabil de cunoştinţe, care le lăgesc orizontul
intelectual şi adâncesc capacitatea lor de a înţelege lucrurile. Cunoştinţele se dobândesc din manualele
şcolare din explicaţiile învăţătorului, din lămuririle date uneori de părinţi, dar şi din cărţile de basme,
povestiri şi istorioare citite în orele libere. Timpul acesta pe care elevii nu ştiu adesea cum să-l
întrebuinţeze, trebuie organizat cu multă grijă în familie sub îndrumarea învăţătorului în aşa fel încât să
existe un perfect echilibru între activitatea de pregătire a lecţiilor, joc şi celelalte forme de muncă.
Dacă repartizarea timpului petrecut în afara şcolii se face judicios chiar de la vârsta aceasta, munca
organizată sistematic devine o deprindere pentru tot restul vieţii în cadrul acestei repartizări a timpului
este necesar să se stabilească şi un număr determinant de ore pe zi sau săptămânal pentru lectură.
Numărul de ore destinat lecturii depinde de posibilităţile de asimilare ale elevului, de condiţiile lui de
muncă, de nevoia simţită de elev de a citit şi de dezvoltarea lui psiho-fizică.
Lectura sistematică şi bine îndrumată îi ajută pe elevi să-şi lărgească orizontul cunoştinţelor şi să
asimileze mai uşor lecţiile, contribuie la dzvoltarea gândirii şi a limbajului.
În munca de îndrumare sistematică a lecturii trebuie să se ţină seama de toate aceste considerente,
precum şi de emotivitatea accentuată a şcolarului.
Uneori, părinţii greşesc, atunci când, ignorând importanţa lecturii extraşcolare în vederea dezvoltării
intelectuale a copilului, neglijează cu totul această lectură, considerând că basmele, povestirile, poveştile
de aventuri sunt inutile sau chiar dăunătoare. În astfel de situaţii trebuie ca şcoala să sublinieze importanţa
acestuia pentru stimularea imaginaţiei, pentru informarea copiilor şi, mai ales, pentru educarea voinţei, a
curajului, a stăpânirii de sine şi pentru cultivarea unor sentimente nobile.
Vacanţa este momentul cel mai prielnic lecturii efectuate de elev, dar din păcate vacanţa este
perioada cea mai dificilă pentru învăţător care se preocupă de îndrumarea lecturii elevilor. Am observat
din activitatea la catedră că lecturile recomandate conform programei şcolare la sfârşitul anului sau
înaintea celor două vacanţe mai scurte sunt prea puţin numeroase şi de aceea sunt lăsate cât mai aproape
de perioada reluării cursurilor. De aceea am încercat printr-o consultare minuţioasă a programelor şcolare
din anii precedenţi şi a celor din anii următori să întocmesc liste bogate cu cărţile utile şi necesare pentru
a fi citite în fiecare perioadă de vacanţă.
La întocmirea listelor am avut în vedere, în primul rând, operele care se vor studia în şcoală în anul
următor şi, după accesibilitatea acestora, am recomandat şi alte cărţi bune scrise anume pentru vârsta
elevilor din clasa pe care o conduc.
În alegerea cărţilor pentru vacanţă le-am avut în vedere pe acelea care să antreneze elevii la lectură,
ceea ce este accesibil şi indicat să se citească pentru a nu dăuna educaţiei morale a acestora.
Cartea bine aleasă este un bun tovarăş pentru călătorie, într-o zi de odihnă, la munte sau la mare, la
club sau acasă, în orele de destindere şi de răgaz. Ea nici nu oboseşte, nici nu pictiseşte, nici nu cere
anumite condiţii speciale pentru a fi citită.
În zilele noastre, computerul şi mass-media concurează serios cu lectura independentă a elevilor.
Informaţia este mai rapidă prin televiziune sau prin calculator, iar citirea cărţilor pare ceva învechit. În
prezent, omul este pragmatic şi grăbit, are puţin timp pentru citit.
Fără a minimaliza importanţa mijloacelor moderne de informare, învăţătorul are datoria de a
apropia elevii de carte încă de la vârstele mici, dar nu obligându-i să citească, ci trezindu-le interesul
pentru această activitate intelectuală.
Trebuie subliniat că nu orice exerciţiu în sine este suficient pentru ca elevii să-şi însuşească
instrumentele muncii cu cartea. Simpla exersare a actului citirii, chiar a unor componente ale lecturii
explicative nu poate asigura formarea capacităţii elevilor de a se orienta într-un text, dacă nu se are în
vedere înţelegerea mesajului, realizarea pe baza analizei multiple ale acestuia.
111
Scriitorul român I.L. Caragiale afirmă acum aproape un secol:„O carte bună de citire, în vârstă
fragedă, este, poate, una din împrejurărilecele mai hotărâtoare ale vieţii unui om. Multe cariere
intelectuale nu sedatoresc altei împrejurări decât unei cărţi căzute la vreme bună în mâinile unui copil,
tot aşa precum umbrele multor stejari seculari se datoresccăderii unei ghinde pe pământ prielnic.”
„Lectura – spunea istoricul N. Iorga – joacă un rol important în viaţa copiilor, un rol mai mare
decât în viaţa celor vârstnici. Cartea citită în copilărie rămâne prezentă în amintire aproape toată viaţa
şi influenţează dezvoltarea ulterioară a copiilor. Din cărţile pe care le citesc, copiii îşi formează o
anumită concepţie asupra lumii, cărţile formează la ei anumite norme de conduită.”
Desigur, sunt multe de adăugat în ceea ce priveşte lectura, ca mijloc de educare a şcolarilor, dar aş
concluziona faptul că, noi, învăţătorii, avem dificila misiune de a-l apropia pe copil de carte, de a-l
convinge cã, cartea nu trebuie înlocuită cu nici o altă formă sau mijloc de informare, indiferent de
evoluţia societăţii, de cuceririle ştiinţifice.
Făcând referire la educaţia copiilor, învăţatul Democrit afirma că „acesta este un lucru gingaş.
Când duce la rezultate bune, ea n-a fost decât luptă şi grijă; când nu reuşeşte, durerea nu mai
cunoaşte margini”.
Bibliografie:
1. Bărbulescu, Gabriela, Metodia predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Ed.
Corint, 2009
2. Casangiu, Larisa Ileana, Literatura română şi literatura pentru copii, Ed. Nautica, ed. a II-a, 2007
3. Casangiu, Larisa Ileana, Repere în organizarea procesului didactic la disciplina Limba şi
literatura română în învăţământul primar, Ed. Nautica, 2008
4.Silvia Nuţă, Metodica predării limbii române în clasele primare, Editura Aramis, Bucureşti, 2000
5. Popescu, Ion, Lectura elevilor, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983
6.Ioan Şerdean, Didactica limbii române în şcoala primarã, Editura Teora, Bucureşti 1998.
112
Imaginea școlii românești contemporane
Prof. Anuța Mirela

Liceul Teoretic „Carmen Sylva” Eforie Sud
Societatea contemporană românească dominată de evenimente politice, economice, sociale și
culturale acordă mai puțină atenție școlii și activităților derulate în cadrul acestei instituții. În era
globalizării este destul de greu să atragi atenția asupra unor evenimente școlare, care pot prezenta interes
doar pentru cadrele didactice, elevii participanți și familiile acestora.
La nivel național, imaginea școlii are câteva puncte de reper, precum: începerea anului școlar,
derularea examenelor naționale și vacanțele școlare. În ultimii ani, chiar și aceste puține evenimente
prezentate în mass-media românească, au scos în evidență aspecte negative. Nu putem nega existența
acestora, din păcate ele sunt reale, dar prezentarea lor în mod repetat, fără ca în paralel să fie reliefate și
aspectele pozitive, îi dau imaginii școlii românești o culoare de gri, care se îndreaptă cu pași repezi spre
negru.
În cadrul unei unități de învățământ, pe parcursul unui an școlar au loc numeroase activității
curriculare și extracurriculare, la care într-un efort comun se adună dăruirea și implicarea elevilor,
părinților și a profesorilor. Fiecare arie curriculară dedică o serie de activități unor evenimente, aniversări
și comemorării, competiții, concursuri sau olimpiade școlare, care însă nu reușesc să atragă atenția la fel
de mult ca un eveniment negativ.
Pentru promovarea imaginii școlii, fiecare unitate școlară și-a creat un site sau au deschis pagini în
cadrul unor rețele de socializare. Aici au posibilitatea să posteze articole și comentarii atât elevii cât și
părinții acestora. Majoritatea evenimentelor școlare sunt mediatizate astfel, iar informații utile ajung în
timp real la cei interesați.
Probabil cele mai mari reușite școlare, fac referire aici la participarea și mai ales premierea în cadrul
unor competiții internaționale, reușesc să atagă atenția unui număr mai mare de persoane, poate chiar o
apreciere din partea autorităților locale, dar nu toate unitățile școlare au asemenea performanțe. De aceea,
este foarte important ca viața activă a unei unități de învățământ să fie cunoscută în mod deosebit în
cadrul comunității locale și apoi la nivel județean, iar în cazul unor reușite majore chiar la nivel național.
Cultivarea interesului pentru viața școlară se realizează prin implicarea elevilor, care fac parte din
comitetele de redacție ale revistelor școlare sau sunt parte din grupul care administrează site-ul unei școli.
Astfel de elevi talentați se găsesc în fiecare unitate școlară, rolul cadrelor didactice fiind acela de a-i
descoperii, încuraja și promova, atât pentru binele lor individual, cât mai ales pentru binele tuturor celor
ce fac parte din universul școlar.
Am speranța că acest nou proiect educațional, derulat la nivel național, va reflecta viața școlară așa
cum este ea – dinamică, plină de pasiune și dăruire – și, de ce nu, le va arăta unora dintre elevii noștrii de
astăzi o carieră pentru lumea de mâine, fie ea una de dascăl sau una de jurnalist.
113
SCOALA RIMNICELU – PUNTE SPRE INCLUZIUNE
Director prof. Georgiana APOSTOL

Satul Rimnicelu este asezat in zona limitrofa a municipiului Rm. Sarat. Teritoriul comunei este
strabatut de drumul national DN 22, Rm. Sarat-Braila. Comuna are in subordine satele: Stiubei, Fotin si
Colibasi, asezate de o parte si de alta a raului Rimnic.
Comuna nu dispune de retea de distributie a gazelor naturale, insa reteaua de apa potabila cuprinde
intreaga comuna.
Ocupatia de baza a locuitorilor este agricultura, specific zonei fiind cultura cepei si a usturoiului, cat
si cresterea animalelor. Se mai cultiva grau, porumb si floarea soarelui.
Pe raza comunei se desfasoara activitati comerciale in cadrul unitatilor de alimentatie publica.
Din punct de vedere demografic, conform ultimelor date transmise la data de 31.12.2015, exista
4881 locuitori pe raza comunei din care 2150 sunt rromi (doar 1701 s-au declarat rromi). Din totalul de
4881 locuitori, 782 sunt populatie scolara.
In ceea ce priveste veniturile, 80% din populatie sunt agricultori, 5% lucreaza in servicii publice,
7% sunt someri iar restul de 8% sunt navetisti.
In ceea ce priveste locuintele, majoritatea locuitorilor reprezentand familii cu o situatie financiara
buna, 70% din acestea sunt case solide din caramida, iar restul de 30%, apartinand familiilor co o situatie
materiala destul de precara, sunt construite din chirpici si paianta.
Din totalul populatiei, aproximativ 30% din romani si 7% din rromi, au un grad de instruire scolara
care depaseste invatamantul obligatoriu. Anual, absolventii de liceu, fosti elevi ai scolii Rimnicelu Nr.1,
urmeaza cursurile invatamantului superior.
In cadrul etniei rrome, multi adulti au intrerupt studiile si sunt si analfabeti. Nivelul scazut de
educatie al parintilor se rasfrange negativ asupra motivarii scolare a copiilor proveniti din aceste familii.
Un procent de peste 30% din elevii rromi nu frecventeaza cursurile, lucru ce duce la repetentie si chiar
abandon. Marea majoritate dintre acestia sunt fete, care sunt casatorite de timpuriu si nu mai vin la scoala.
Populatia scolara inregistreaza o crestere lenta, dar continua, in special in familiile rrome, cu o
dinamica demografica relativ echilibrata pe varsta si sexe.
Fiind 2 scoli in satul Rimnicelu, Sc. Nr. 1, la intrare in sat pe DN 22 Rm. Sarat – Braila, si Sc. Nr.2
(structura a scolii Nr. 1) la iesire din sat, elevii au de parcurs o distanta de 1-1,5 km pana la scoala.
Rromii din aceasta comuna folosesc limba rromani oral si limba romana in scris. Principala
ocupatie a acestora este comertul. In cadrul etniei nu se practica meserii traditionale si nu exista obiceiuri
specifice acestei categorii de rromi.
Şcoala Gimnazială Rimnicelu funcționează ca un tot unitar, creat din efortul structurii
manageriale, al personalului şcolii, al beneficiarilor direcţi, al comunităţii locale, al Inspectoratului Şcolar
Județean si al altor parteneri implicaţi.
Pornind de la documentele educaţionale în vigoare, avem în vedere în continuare concentrarea
eforturilor pentru ca elevii să dobândească o pregătire generală bună, cunoştinţe aprofundate în toate
domeniile, competenţe necesare continuării studiilor şi deprinderi de muncă pentru a putea învăţa pe tot
parcursul vieţii.
Întreaga activitate este organizată de aşa manieră încât să se creeze în Şcoala Ramnicelu un mediu
educaţional profesionist, la standarde instrucţionale şi morale înalte.
Toate cadrele didactice au obligaţia morală şi profesională să îşi organizeze lecţiile şi activităţile
extraşcolare .
Cultura organizational este caracterizată printr-un un management strategic în continuă
perfecţionare, de practicarea leadership-ului, prin valorizarea învăţării instituţionale din experienţă.
Valorile dominante sunt: egalitate de şanse, cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul
faţă de elevi, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm,
dorinţă de afirmare.
În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare am putea spune că este un climat deschis,
caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare; este un climat
stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de
sprijin reciproc. Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv - educativă şi în conduita
114
cadrelor didactice. În paralel cu procesul instructiv sunt organizate numeroase acţiuni cultural-educative,
unele dintre ele devenite deja tradiţii ale şcolii. Păstrarea tradiţiilor şcolii reprezintă o preocupare
permanentă a colectivului managerial şi a colectivului de cadre didactice.
Consider foarte important ca elevii noştri să dobândească competenţe profesionale, competenţe
generale dar în acelaşi timp să-şi formeze valori şi atitudini care să le permită să se adapteze unei societăţi
aflate în plină evoluţie, să muncească şi să trăiască într-un mediu multicultural.
115
Un alt fel de “acasă”
Liceul de Arte “Regina Maria” Alba Iulia

Prof. Nicoleta Apostol
Cu fiecare toamnă prin care trecem - mai atenţi, mai receptivi la

schimbările naturii – ne dăm seama de frumuseţile delicate care ne bucură inima
şi pe care le ignorăm de multe ori neştiind că ele ne pot aduce liniştea pe care o
căutăm adesea şi nu o găsim ȋn mişcările grăbite ale celor din jur. Toamna şi
culorile ei ne aduc dorul de frumos, de bunătate, de acel sentiment de acasă
după care toţi tȃnjim şi pe care puţini reuşim să-l trăim mai mult decȃt preţ de
cȃteva clipe.
La Liceul de Arte “Regina Maria” din Alba Iulia, luna octombrie este luna
ȋn care sărbătorim zilele şcolii ȋncercȃnd să regăsim ȋn atmosfera de la şcoală
sentimentul de acasă. Poate că e prea mult spus, dar felul ȋn care arta devine
parte din viaţa celor care studiază aici ne face să credem că, pentru ei, şcoala
este un alt fel de acasă. De ce? Pentru simplul motiv că aici pot exprima prin muzică, desen, pictură,
arhitectură, sculptură etc. ceea ce cuvintele uneori nu pot reda sau ceea ce nu-şi găseşte forma ȋntr-un alt
fel. Timpul petrecut exersȃnd la vreun instrument, modelȃnd intonaţii, conturȃnd obiecte concrete sau
picturi abstracte, realităţi palpabile sau imaginate transfigurează interiorul celor direct implicaţi, fapt
sesizabil ȋn modul de abordare al exteriorlui. Cu toţii contribuie la configurarea unui sentiment de acasă,
chiar dacă acest aspect este sau nu perceput ca atare. Din poziţia de observator, schiţa elaborată trimite
spre locul ȋn care ne simţim cel mai bine: acasă – loc care poate fi altul pentru fiecare, dar şcoala este
spaţiul ȋn care elevii pot descoperi ce ȋnseamnă acel acasă pentru fiecare dintre ei.
Regina Maria a iubit pictura, poezia, literatura – frumosul şi bunătatea – tot ceea ce ȋl face pe om să
se apropie de celălalt cu dorinţa de a-i fi de folos, de a colabora ȋn vederea atingerii unui ţel comun de
perpetuare a ceea ce este valoros pe plan cultural, social, artistic etc. Ȋn activităţile derulate punctul de
plecare l-a constituit gȃndurile Reginei Maria privind importanţa artei ȋn formarea individului şi felul ȋn
care arta modelează sufletul şi mintea.
Proiectul “Şcoala noastră ȋn zi de sărbătoare” a ajuns la a IV-a ediţie (octombrie 2017) şi ȋn fiecare
an descoperim ceva nou despre Regina Maria, despre artele ȋn mijlocul cărora ne desfăşurăm activităţile,
dar mai ales despre noi ȋnşine. Cum se ȋntȃmplă acest lucru? Ȋn cadrul proiectului se propun diverse
tematici pornind de la textele Reginei Maria, iar elevii participă la secţiunile propuse ȋn funcţie de
propriile afinităţi. Pe măsură ce se adȃncesc ȋn activităţile propuse, elevii ȋncep să interacţioneze cu
mediul artistic specific fiecărei secţiuni şi răspunsurile lor sunt pe măsura interiorizării atmosferei ȋn care
lucrează.
O primă secţiune a proiectului este reprezentată de Gândurile Reginei Maria în cadre tomnatice –
concurs de desen artistic adresat elevilor din clasele primare, de la gimnaziu şi liceu. Pornind de la gȃndul
Reginei Maria “The face of happiness changes with the years and the seasons that pass!” (Ȋnţelesul
fericirii se modifică cu trecerea anilor şi a anotimpurilor) – elevii au ilustrat prin desen, pictură,
sculptură, colaje cu materiale din natură ceea ce le transmite acest gȃnd sub ȋndrumarea profesorilor de
specialitate. Lucrările au fost apoi prezentate şi premiate ȋn cadrul expoziţiei desfăşurate ȋn perioada 18-
20 octombrie 2017 – la Biblioteca școlii.
Cea de a doua secţiune People and Seasons (Oameni şi anotimpuri) este un atelier şi concurs
literar-artistic adresat elevilor de gimnaziu. Ȋn cadrul atelierului elevii au lecturat o poveste de-a Reginei
Maria, ȋn limba engleză, urmată de discutarea elementelor esenţiale ale poveştii. Un element inedit al
acestui atelier a fost participarea unor eleve din clasa a XI-a de muzică care au interpretat muzical
cuvintele/expresiile cheie din poveste la pian şi nai, iar elevii de gimanziu (ȋmpărţiţi pe grupe) au avut de
recunoscut cuvintele/expresiile ȋn ordinea secvenţelor muzicale oferite de elevele de liceu pregătite de
profesorii lor de specialitate. Două grupe au obţinut acelaşi punctaj, iar la proba de baraj au avut de
ordonat cronologic o serie de evenimente din poveste.
Cea de a treia secţiune a proiectului este intitulată The Face of Happiness (Ȋnţelesul fericirii) şi
reprezintă un atelier de dezbateri şi comunicări în limba engleză pe marginea unor gânduri de-ale Reginei
116
Maria a României la care au participat elevii claselor XI-XII. Modul de ȋnţelegere a fericirii de către
Regina Maria a fost punctul de plecare pentru o serie de interpretări şi perspective asupra fericirii ȋn
funcţie de aspiraţiile şi gȃndirea fiecărui elev.
Elevii au primit premii şi diplome de participare la finele activităţilor şi au putut schimba impresii
pe marginea artelor şi a modului ȋn care acestea le influenţează gȃndirea şi simţirea. Acel alt fel de
‘acasă’ despre care vorbeam la ȋnceputul articolului a prins contur pe măsura derulării activităţilor.
Fiecare elev a venit cu bagajul lui de valori, aspiraţii, percepţii pe care l-a ȋmbogăţit cu ceea ce a găsit la
ceilalţi ȋn funcţie de căutările sale. Ne-am simţit ca ‘acasă’ atunci cȃnd, la finele efortului depus, ne-am
bucurat ȋmpreună de roadele muncii noastre. Elevii şi profesorii au dobȃndit ȋncrederea că arta este un
mijloc de a ne apropia şi că prin ea ne putem bucura contribuind la rafinarea educaţiei noastre.
Echipa proiectului “Şcoala noastră în zi de sărbătoare” – ediţia a IV-a:

prof. Apostol Nicoleta (limba engleză), prof. Greculeac Camelia (limba franceză), prof. Pop
Cristina (arte plastice)
prof. Păcurar Alexandra, Păcurar Florin (muzică), prof. Dioşan Livia (filosofie), prof. Incze Monica
(chimie-fizică)
prof. ȋnv. Primar Mărginean Georgeta, bibliotecar Ciobotă Angela (Biblioteca şcolii)
Bibliografie
Queen Marie of Romania, The Problem of Happiness (1925)
http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/ProblemOfHappiness/index.htm
Queen Marie of Romania, Four Seasons Out of a Man’s Life
http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/FourSeasons/title.htm
117
Prof. înv.preşcolar Apostu Adina

Grădiniţa nr.48 ,,Luceafărul’’
Brăila
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii şcolii depinde în mare masură de
atrage atenţia publicului ? “ . Prin creativitate, adica prin folosirea de cuvinte şi simboluri într-o abordare
originală pentru fiecare public, se obţin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborată într-o şedinţă
de brainstorming, pentru că este important să se aiba in vedere toate ideile, fără prejudecăţi şi să nu fie
înfrânată imaginaţia.
Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii unităţii de învăţământ, trebuie să ai o
descriere clară a publicurilor, înainte să se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demografice ( date
statistice : vârsta, sexul, educaţia, venitul si mediul de provenienţă ) şi psiho grafice (informatii calitative,
referitoare la stilul de viaţă, ceea ce le place şi ceea ce nu le place ) îţi poţi face o strategie despre tacticile
pe care trebuie să le folosesti , pentru ca strategia să aibă succes. Pentru stabilirea si cercetarea
publicurilor-ţintă se folosesc, în general, sondajele de opinie pe baza de chestionar.
Newson considera că principala distincţie dintre publicitate şi informare publică este de ordin
economic. Publicitatea are propriul ei spatiu şi timp în media scrisă sau electronică. Deci publicitatea are
un timp sau spatiu pentru ca se plateste. O exceptie apare atunci cand media ofera timp şi spatiu in zona
lor de publicitate organizaţiilor nonprofit , pentru anunturi de interes general. Trei tipuri de publicitate
sunt folosite in practica de promovare a imaginii : promo, anunturile de interes public si publicitate cu
conotatie tematica.
Informarea publica reprezentată de relatările despre un individ, serviciu şi produs care apar in
timpul sau spatiu rezervat pentru ,,continutul editorial” – ştiri, relatări, editoriale - sau pentru “programe
in audiovizual”. Desi o mare parte din datele de informare publică pe care practicienii de relatii publice le
ofera presei sunt prezentate sub forma de buletine de informare sau comunicate de presa, multe alte
instrumente de informare publica sunt folosite pentru a atinge scopurile. Acestea incud
publicatii,filme,pagini de Web, etc.
O alta distinctie importanta se refera la faptul ca publicitatea este un tip de comuni care controlata,
pe cand informarea publică este necontrolată. Astfel, un avantaj semnificativ al folosirii publicităţii plătite
este ca există control total asupra mesajului,asupra contextului în care apare (marime, forma si culoare ) si
asupra acelor media in care apare. Iar cel care face publicitatea va sti aproximativ cand audienta va primi
mesajul si cat de des va fi expusa la el. In ceea ce priveste informarea publica, mesajul este controlat intr-
o oarecare masura, dar momentul in care va fi difuzat nu este.
De aceea succesul in plasarea materialelor de informare publica este dezvoltarea nevoilor presei.
Informatia publica este clasificata din punct de vedere al valorii informative, astfel un material de
promovarea imaginii unităţii ar trebui să indeplineasca urmatoarele criterii enumerate sub forma unor
intrebari :
● Este important pentru audienta acelei institutii ?
● Este proaspat ? Trebuie sa fie o stire de ultima ora, nu ceva despre care redactorul stia de ceva
timp.
● Este corect,adevarat si complet ?
Folosirea creative şi complementara a celor doua modalitati de transmitere a mesajului ţine de
maiestria practicianului de relatii publice. Publicitatea este o forma de comunicare precisă şi planificată
care se desfaşoară odata cu celelalte activităţi planificate, iar informarea publică este o forma de
comunicare, care poate avea un impact mare, dar care nu putem fi siguri, daca nu folosim media
controlate.
Modalitatea eficientă şi viabilă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educaţional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru rămânând un instrument valoros al
grădiniţei-în general şi un mare câştig pentru educaţia copiilor-în special, pornind de la ideea că
preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a grădiniţei pentru a intra în relaţie cu
118
semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar
variat.
Educatoarea este cea care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze pertinent şi corect
parteneriatul educaţional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părţile implicate.
flexibilitate în luarea deciziilor.
În esenţă, a manageria un proiect înseamnă a stăpâni arta de a şti să faci o schimbare:
▪ înseamnă să găseşti modul optim pentru a atinge un scop;
▪ să poţi conduce efectiv resursele disponibile pentru a atinge scopul;
▪ să identifici just competenţele persoanelor implicate în proiect şi să le utilizezi corespunzător,
▪ să combini atitudini, abordări şi tehnici ce se aplică la o gamă largă de sarcini.
Iar apoi să fii capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de câştig.
119
,,ALBINUŢELE PE SCENĂ”, un mod de promovare al școlii
PROF. APOSTU MIHAELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZĂVOI,
CARAŞ-SEVERIN
Proiectul educativ județean ,,Albinuţele pe scenă” urmărește îmbunătăţirea calităţii învăţământului
integrat din şcoala noastră, prin procesul de colaborare între şcoală, familie , biserică, comunitatea locală
şi Seminarul Teologic, şcoală cu tradiţii în activitatea teatrală, dar și cu alte școli de pe Valea Bistrei:
Școala Gimnazială Nr. 1, Oțelu-Roșu, Școala Gimnazială ,,Ștefan Velovan ” Rusca- Montană, Școala
Gimnazială Băuțar.
Participarea la activităţile proiectului influențează pozitiv dezvoltarea personală, socială, emoţionlă
şi fizică, precum şi încrederea în sine a copiilor, dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la comunitate.
Din experienţa activităţilor anterioare am înţeles cu toţii importanţa imensă în dezvoltarea,
valorizarea şi socializarea tuturor copiilor, a exprimării în cadru artistic a gândurilor şi sentimentelor
acestora. Teatrul reprezintă o metodă eficientă de a stimula încrederea şi stima de sine a micuţilor, de a
combate timiditatea şi tracul şi de a le pune creativitatea şi imaginaţia la lucru.
Activitatea de teatru presupune interacţiunea cu alţi copii, cooperarea şi crearea unor situaţii în care
copilul este nevoit să respecte reguli. Micuţul poate lega mai uşor prietenii în astfel de situaţii. Copiii se
familiarizează cu vorbirea în public şi cu audienţa, ceea ce îi ajută foarte mult la şcoală, dar şi la
maturitate. Exersează stăpânirea mai uşoară a emoţiile şi impulsurile, reușește să le controleze şi să le
canalizeze spre acţiuni pozitive. Îmbunătăţeşte limbajul corporal, copiii învaţă să îşi controleze mişcările
şi gesturile şi să le folosească în anumite situaţii, ceea ce le oferă o expresivitate corporală esenţială. Ajută
la dezvoltarea încrederii şi a stimei de sine, dezvoltă memoria, gândirea, atenţia-creşterea puterii de
concentrare. Teatrul ajută activ la dezvoltarea abilităţilor de învăţare.
Proiectul de teatru îi stimulează intelectual pe copii. Diferitele sărbători de peste an au fost tot
atâtea ocazii pentru noi de a interpreta.
Încă de la clasa pregătitoare am ales motivul ,,albinuţelor”. Am pregătit câmpul cu flori, pentru ca
mierea să fie de calitate. Clasa este amenajată asemenea unui stup. Activitatea se pliază pe acest divin
model. Decorurile s-au schimbat în funcţie de sezon, de marile evenimente cu sprijinul şi la sugestia
elevilor. Efervescenţă! Creativitate! Iubire pentru semeni! Devotament!
Șirul activităților:
*Prezentarea proiectului şi demararea lui, în 4 decembrie 2017;
*Mediatizarea proiectului ,5-8 decembrie 2017;
*,, Naşterea Lui Iisus”- ,, Copiii și îngerii”
Pregătiri în vederea susţinerii unor reprezentaţii în cadrul serbării de Crăciun, schimb de
experiență, atelier cu trupele școlilor partenere.
*Participarea la spectacolul închinat Naşterii Lui Iisus, susţinut de elevii Seminarului Teologic
Ortodox ,, Episcop Ioan Popasu”, din Caransebeş 15 decembrie 2017, ,,Notițe de mic actor”;
* Am reuşit să îmbunătăţim chiar proiectul. Am adăugat o bună colaborare cu teatrul ,, Magic Oz”,
din Timişoara. Am schimbat impresii, am primit sfaturi, am legat o frumoasă prietenie. Copiii sunt
deosebit de încântaţi.
*Dans şi muzică-Workshopuri despre prietenie şi încredere, Februarie 2018, activități comune cu
școlile partenere;
*ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI
Minispectacol ,,Povestiri cu tâlc”- Povești terapeutice vindecătoare pentru copii și adulți -27 martie
2018;
Pregătirea spectacolului ,,Actor în devenire” – aprilie- mai 2018, susţinerea acestuia-iunie , dar şi în
cadrul unor competiţii în domeniu.
Astfel, , printr-o excelentă colaborare cu echipa managerială prof. Ramona –Irina Bogdan și prof.
Sântimbrean Elena-Maria, echipa de proiect: prof.Apostu Mihaela ( coordonator de proiect) şi
colaboratorii de la școlile partenere, Primăria Zăvoi, Biserica Ortodoxă- Zăvoi, continuăm să dezvoltăm
acele calităţi moral-creştine, să îmbunătăţim etic şi estetic viaţa de familie, tindem spre realizarea unei
schimbări pozitive în atitudinea şi viaţa copiilor, cu impact pozitiv în societate.
120
De ce este important să promovăm imaginea unităţilor şcolare
Prof. Înv. Primar – Arău Corina - Școala Primară ,,Petre Ispirescu “ Constanța
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii școlii depinde în mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la întrebarea “ Care este cea mai potrivita modalitate pentru a
atrage atenția publicului ? “ . Prin creativitate,adică prin folosirea de cuvinte si simboluri într-o abordare
originală pentru fiecare public, se obțin efectele dorite.
Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii școlii trebuie să ai o descriere clară a
publicului, înainte să se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demogra fice ( date statistice : vârsta, sexul,
educația, venitul și mediul de proveniență ) și psiho grafice (informații calitative, referitoare la stilul de
viață, ceea ce le place și ceea ce nu le place ) îți poți face o strategie despre tacticile pe care trebuie să le
folosești ,pentru ca strategia să aibă succes. Pentru stabilirea și cercetarea publicurilor-țintă se folosesc,în
general, sondajele de opinie pe baza de chestionar.
James E. Grunig considera că numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expuși la media. Cu
cât oamenii sunt mai activi professional, cu atât au mai puțin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge
mesajul la publicul-țintă, trebuie folosite publicații specializate pentru că aici sunt cautate informații în
mod activ despre evoluția unui subiect.
Oferta educaţională a şcolii reprezintă ”pachetul” de resurse şi servicii pe care şcoala le pune la
dispoziţia beneficiarilor educaţiei (elevi, părinţi, membrii ai comunităţii) în vederea realizării scopurilor şi
obiectivelor propuse. În acest context, calitatea procesului didactic este doar un mecanism în angrenajul
asigurării calităţii în educaţie. Modul în care acesta se integrează în ansamblul numit ”oferta educaţională
a şcolii” reprezintă cheia succesului. Când discutăm despre oferta educaţională a şcolii ne raportăm la
două aspecte, deopotrivă importante. Pe de o parte, discutăm despre componentele acesteia: nivelurile şi
formele de învăţământ, programul şcolii, infrastructura şcolară (laboratoare, cabinete, centre de informare
şi documentare, bibliotecă, spaţii de cazare şi masă etc), curriculum-ul, activităţile extracurriculare,
serviciile de suport educaţional (servicii de logopedie, consiliere şcolară, servicii de sprijin pentru copiii
cu dificultăţi de adaptare şcolară etc). Pe de altă parte, ne referim la toate activităţile şi procesele care
contribuie la implementarea acesteia, de la o lecţie concretă până la decizii cu privire la acţiunile
Termenului ”ofertă” îşi are originea în marketing. Prin urmare, oferta educaţională a şcolii trebuie
gândită şi elaborată în termeni de marketing. Analizând ofertele educaţionale ale şcolilor din România,
constatăm că oferta educaţională a şcolii este înţeleasă de cele mai multe ori restrictiv, vizând numai
aspectele legate de curriculum-ul la decizia şcolii, mai precis oferta de cursuri/programe opţionale,
precum şi specializările sau calificările puse la dispoziţia elevilor.În multe cazuri, nimic nu ne duce cu
gândul la echipa care face ca toate acestea să fie puse în practică, care face diferenţa între succes şi
insucces. Oferta educaţională a şcolii presupune o coerenţă a viziunii instituţionale, a structurii,
priorităţilor şi programelor, articularea permanentă a intervenţiilor individuale în vederea realizării
obiectivelor organizaţionale.
Un element important în elaborarea planului de îmbunătăţire îl reprezintă culegerea datelor, care vor
fi analizate şi în urma cărora se vor stabili măsurile de îmbunătăţire. Culegerea datelor se realizează
utilizând instrumente de investigare/diagnoză a stării în care se află o activitate, ce rezultate au fost
obţinute. Pentru aceasta se utlizează instrumente, care sunt extrem de variate. Selecţia, utilizarea,
dezvoltarea lor se face de fiecare cadru didactic în parte şi de echipa de profesori, în funcţie de nevoile şi
de aspectul care trebuie investigat, precum şi în funcţie de nivelul la care se aplică: la nivel de clasă, la
nivel de catedră, la nivel de instituţie de învăţământ.
Bibliografie:
1. BÎRZEA, CEZAR, Manual de autoevaluare a şcolii, (2006), Bucureşti, Proiectul pentru
Învăţământul Rural
2. BIRZEA, C. et al (2005) Tool and Quality Assurance of Education for Democratic Citizenship
in Schools. Paris-UNESCO, Strasbourg – Council of Europe (tradus în l. română şi disponibil la Institutul
de Ştiinţe ale Educaţiei).
121
3. IOSIFESCU, Ş. (2003) Dezvoltarea instituţională şcolară în comunităţile cu rromi : I. Ghid de

autoevaluare. II. Caiet de autoevaluare. III. Instrumente de autoevaluare, Bucureşti, Humanitas
Educational.
4. *** LEGEA nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005
privind asigurarea calităţii educaţiei
5. *** H.G. nr. 1258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al
ARACIP
6. *** H.G. nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare şi a Standardelor de
acreditare / evaluare periodică;
7. *** H.G. nr. 22/2007 privind aprobarea Metodologia de evaluare insti tuţion
122
UTILIZAREA INTERNETULUI ÎN VEDEREA PROMOVĂRII IMAGINII

ȘCOLII
PROF. DR. ARCHIP DIANA-MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”ION HAULICĂ”, IPATELE, JUD. IAȘI
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare a imaginii școlii depinde, în mare măsură, de
modalitatea aleasă de unitatea școlară pentru a atrage atenția asupra activităților desfășurate sau a ofertei
educaționale. Mijloacele folosite de unitățile școlare pot fi: televiziunea, revistele, ziarele, radioul și
internetul. Oricare din aceste mijloace media prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje. Avantajele
utilizării internetului constau în: popularizarea rapidă a mesajului dorit, ușurință în schimbarea textului,
cost scăzut.
Utilizarea internetului în vederea promovării imaginii școlii se poate concretiza prin realizarea site-
ului școlii sau a unei pagini dedicate instituției de învățământ, concepută într-o rețea socială. Prin
intermediul acestora, pot fi încărcate în mediul on-line fotografii de la activitățile școlare și extrașcolare
(se realizează cu acordul părinților sau tutorilor copiilor – Anexa 1), proiecte și parteneriate la care
participă cadrele didactice, rezultatele elevilor participanți la concursuri, diferite evenimente care au loc
în unitatea de învățământ și alte informații care pot fi considerate utile. Acestea conduc spre crearea și
promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate, popularizarea modelelor de bună practică,
încurajarea beneficiarilor educaționali – elevi și părinți – să se apropie de școală, colaborarea mult mai
eficientă între școală și familie, focalizarea pe susținerea elevilor cu abilități deosebite și pe reducerea
fenomenelor de abandon școlar, violență.
Anexa 1
Școala ________________________
An școlar _____________________
ACORD*
În cadrul proiectelor școlare și extrașcolare desfășurate, Școala __________________ solicită

acordul părinților sau al reprezentanților legali ai preșcolarilor și elevilor pentru publicarea fotografiilor în
care apar sau pot fi identificați copiii pe site-ul înființat de instituția noastră.
Numele părintelui/ tutorelui legal ________________________ , părinte/tutore al elevului/ elevei
________________________ .
Sunt de acord ca imaginea fiicei/ fiului meu să apară în fotografii legate de activitățile
organizate de Școala ________________ și ca acestea să fie publicate pe site-ul școlii.
Nu sunt de acord ca imaginea fiicei/ fiului meu să apară în fotografii legate de activitățile
organizate de Școala _______________ și ca acestea să fie publicate pe site-ul școlii.
Data, Semnătura,
* prezentul Acord are la bază Legea 365/2002 privind Comerțul Electronic, Legea
272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (art. 27) și Codul civil al României
(secțiunea – Dreptul la propria imagine).
123
O lume de (re)construit
Prof. Ardelean Camelia

Prof. Iacob Corina
C.N.”Mihai Eminescu” Oradea
În contextul unei societăţi care se schimbă, parteneriatul educaţional devine o prioritate a
strategiilor orientate către dezvoltarea educaţiei româneşti. Bazat pe diversitate culturală, cunoaştere de
sine, elaborare şi dezbatere, schimbul şcolar îşi propune să combată prejudecăţi şi stereotipuri, să
deschidă porţile spre o relaţie de prietenie, ospitalitate şi experienţe noi.
Sunt aproape 14 ani de cand a început o frumoasă colaborare cu Institutul Saint Roch din localitatea
Theux – Belgia. Acest proiect a debutat în anul 2005 având tema VISUL, în anul 2011 am trăit în
SECOLUL NOILOR TEHNOLOGII, iar în 2014 tema discuțiilor a fost TIMPUL.
Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” şi Colegiul Naţional „ Emanuil Gojdu” din Oradea s-au
bucurat în perioada 8-12 ianuarie 2018 de prezenţa a 110 elevi belgieni însoţiţi de 6 profesori care au
încercat în cadrul unui parteneriat multidisciplinar, cu tematică actuală, să dezvolte tema „Un monde a
(re)construire” – O lume de (re)construit. Coordonatorul belgian, domnul profesor Christian Jacquemin
spunea la debutul activităților: „Ce fel de lume (re)construim? Trăim o perioadă zbuciumată, din punt de
vedere economic, politic, social ori ideologic, şi ne-am dori ca prin activităţile noastre – de căutare, de
descoperire sau de schimb cu tinerii din Oradea, să reflectăm la aceste probleme pentru a-i pregăti să
contruim o lume în care toţi să fim prieteni, o lume pe care o sperăm mai frumoasă. Suntem pentru a IV-a
oară aici şi am legat, de-a lungul acestor ani, prietenii durabile. Am fost umiţi să descoperim că nu aveţi
zăpadă. Cred că nu are de-a face cu meteorologia, cât cred că prietenia şi căldura românilor a topit
zăpada”.
Primele zile au cuprins ateliere de lucru desfăşurate la Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu”, vizite şi
drumeţii în judeţul nostru, apoi a venit rândul Colegiului Eminescu să-şi găzduiască oaspeţii belgieni în
cadrul întrecerilor sportive şi a spectacolului folcloric ce a reuşit să impresioneze întreaga sală festivă.
„Finis coronat opus!”
Printr-o înaltă probitate profesională şi umană cei implicaţi (atât români cât şi belgieni) au creat
momente de vis, o relaţie de încredere şi respect reciproc, o dezvoltare a gândirii obiective, o întărire a
spiritului de toleranţă şi stabilitate.
124
IMPORTANȚA PROMOVĂRII IMAGINII INSTITUȚIILOR

EDUCAȚIONALE
Ardelean Ramona Maria, G.P.P. Nr. 33 Satu Mare

,, Fără școală să nu aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni, și prin urmare nici stat bine
organizat și bine cârmuit și păstorit. ”
(Ion Heliade Rădulescu)
succesiv cu elemente noi , acceptate și asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul
Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este
liber să aleagă.
Informarea nu este de ajuns, unitatea şcoalară trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a
adapta programul educaţional la nevoile în permanentă schimbare ale “clientilor”.
Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex
şi să fie în continuă schimbare și ea. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul
exterior.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbarilor care se produc
şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor potenţiale
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate. Mediul poate
fi într-o transformare rapidă sau lentă.
Activităţile de formare şi promovare a imaginii instituțiilor școlare pot fi:
•difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale ,
baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
•consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
•dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean,regional, național și internațional în
scopul promovării imaginii instituției școlare;
•promovarea imaginii institutiei școlare prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă,
internet).
125
GRĂDINIȚA – FEREASTRĂ DESCHISĂ PENTRU EDUCAȚIE
Prof. Asandei Elena

Grădinița PN Nr.7 Târgoviște
Jud. Dâmbovița
GRĂDINIȚA PN NR.7 TÂRGOVIȘTE este structură a Grădiniței PP Nr.15 Târgoviște și este
situată pe strada George Cair, nr.1, micro XII, județul Dâmbovița.
Grădinița funcționează cu 2 săli de grupă spațioase, un grup sanitar, un cabinet psihopedagogic și
camera părinților. Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier ergonomic și design specific, adaptate nivelului
de vârstă, aparatură audio-video, 4 calculatoare, o imprimantă, jocuri și jucării atractive, material didactic
adecvat activităților instructiv educative desfășurate.
Grădinița este alimentată cu apă curentă, are canalizare, centrală proprie, iluminat natural și
artificial. De asemenea, dispune și de un spațiu de joacă în aer liber.
Deoarece o pondere mare în conturarea personalității copiilor o deține mediul în care aceștia se
dezvoltă, principala noastră preocupare este asigurarea unui climat optim dezvoltării lor fizice și psihice.
Astfel, prin viziunea și misiunea grădiniței, am încercat să arătăm modul în care ne dorim să se dezvolte
copiii care frecventează unitatea noastră:
Viziunea grădiniței: „ Fiecare copil pe care îl educăm este un OM dăruit societății ”
Misiunea grădiniței: „ Grădinița cu program normal nr.7 Târgoviște își dorește să aducă fericirea
pe chipul copiilor, educându-i pe aceștia în spiritul autonomiei și toleranței, respectându-le
partcularitățile individuale și egalitatea de șanse, pentru a fi cetățeni ai unei societăți democratice,
încurajându-i pentru a-și desăvârși potențialul de cunoaștere și competențele necerare în vederea
adaptării la o lume dinamică. Ne propunem formarea unor viitori adulți adaptați unei societăți în
continuă schimbare, în concordanță cu nevoile, interesele și aptitudinile lor, raportându-le la cerințele
societății, prin formarea unei personalități autonome și creative ”.
Activitatea de învățare este sprijinită și potențată prin utilizarea de metode active, metode de
stimulare a gândirii critice și mijloace didactice moderne.
Activitățile opționale și extracurriculare se stabilesc în urma consultării părinților și se desfășoară în
parteneriat cu aceștia, dar și cu alte unități: Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu”, Centrul
Europe Direct, Palatul Copiilor Târgoviște, Asociația „Zaedno” a Bulgarilor, Agenția pentru Protecția
Mediului Dâmbovița.
Preșcolarii din grădiniță au participat cu lucrări la multe concursuri județene, interjudețene,
naționale și internaționale de creație artistico – plastică și de cultură generală unde au obținut premii și
mențiuni: „ Copilărie fericită ”, „ Europa, casa mea”, „ Lumea Poveștilor ”, „ Marea ... Marea ”,
„Sănătatea printr-o alimentație eco”, „ Piticot ”, „ TimTim – Timy”.
De asemenea, grădinița noastră este organizatoarea unui Concurs interjudețean de postere „Stil de
viață sănătos” desfășurat cu ocazia Zilei Internaționale a Sportului din 6 aprilie ( are ca scop formarea
unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de propria sănătate, cât şi a celor din jur ) și a unui Festival
umanitar „ Salvați Copilăria” ( derulat pe data de 21 martie cu ocazia Zilei Sindromului Down ) care are
ca scop sprijinirea Asociaţiei ȘI EU CONTEZ, asociaţie nonprofit, independentă, neguvernamentală,
apolitică ce reprezintă drepturile şi interesele legitime ale copiilor, adolescenţilor şi adulţilor diagnosticaţi
cu sindromul Down sau autism.
Am participat împreună cu copiii la proiecte naționale și internaționale: „Campania Globală pentru
Educație” al cărei scop este de a combate criza globală din domeniul educației, „ Patrula de reciclare”
care i-a făcut pe copii să înțeleagă de ce este important să colecteze selectiv DEEE și le-a stimulat
comportamentul responsabil față de mediu ( am obținut Premiul I pe țară pentru cea mai mare cantitate de
baterii colectată), „ World’s Largest Lesson ” ce promovează Obiectivele mondiale ale dezvoltății
durabile cuprinse în agenda ONU, „ European Christmas Tree Decoration ” - scopul proiectului fiind
acela de a informa şi educa copii de la vârste cât mai fragede despre ţările Uniunii Europene într-un mod
creativ şi care presupune activităţi plăcute şi distractive, „ Curcubeul schimbării ” – program educațional
de promovare a educației pentru schimbare la preșcolari.
126
Activitățile desfășurate în cadrul parteneriatelor și proiectelor au fost diseminate de către cadrele

didactice din unitate prin participarea acestora la mese rotunde și simpozioane județene, naționale și
internaționale sau prin publicarea unor articole în diferite ziare / reviste de specialitate.
O prioritate a personalului didactic este și participarea la cursuri de formare, îmbunătățindu-și astfel
capacitatea de a presta servicii de calitate, dar asigurând totodată și transferul de bune practici în
domeniul educaţional.
În grădinița noastră, pe tot parcursul anul școlar, se urmărește asigurarea accesului egal şi universal
la o educaţie de calitate a tuturor copiilor, cât și menţinerea în sistemul educaţional a copiilor ce provin
din segmentele sociale defavorizate.
Se are în vedere și asigurarea progresului şcolar şi a unei educaţii incluzive prin realizarea unei
planificari bine structurate și eficace respctând Curriculum-ul pentru învăţământul preşcolar, creşterea
eficacităţii în activitatea de conducere a procesului de învăţare, perfecţionarea abilităţii de a implementa
în practica educaţională informaţii, noutăţi şi aspecte ale didacticii moderne, dar și îmbunătăţirea
capacităţii de monitorizare şi evaluare a procesului de învăţământ.
Prin tot ce facem în cadrul grădiniței, dorim să promovăm o educație de calitate, deoerece
„educația este cel mai de preț dar pe care îl poate primi Omul” ( Platon )
127
TEHNICI DE DESIGN SI IMPLEMENTARE

A CAMPANIILOR DE RELATII PUBLICE PRIVIND PROMOVAREA
IMAGINII UNITATII SCOLARE
Educatoare : Atodiresei Ionela

1.Campania de comunicare-caracteristici
Interactiunea organizatiilor cu publicurile lor ofera cadrul desfasurarii unor eforturi specifice, de
tipul campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii. Studiul campaniilor reprezinta
cercetarea continua a factorilor care confera unei organizatii viabilitate si credibilitate in mediul socio -
economic si politic global. In acest referat voi analiza planificarea, implementarea si evaluarea
campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii.
In ciuda formelor diferite de manifestare, pe care le voi prezenta, o campanie de comunicare
prezinta urmatoarele caracteristici :
- este o sursa colectiva, organizata, orientata spre un scop;
- poate urmari mai multe obiective ( influentarea atitudinilor, a opiniilor sau comportamentelor);
- are un caracter public, in sensul ca se desfasoara prin mass-media;
- foloseste mai multe canale de comunicare;
- se adreseaza unor categorii de public bine delimitate ;
- reprezinta o forma de activitate institutionala.
Deci, trebuie sa fie legitima in achii opiniei publice, sa se conformeze in general, normelor
acceptate.
Cazuri tipice de campanii, in afara publicitatii comerciale, sunt reprezentate de campaniile
electorale ale partidelor sau ale personalitatilor politice, campaniile din domeniul sanatatii, de colectare de
fonduri in scopuri caritabile, campanii pentru ajutorarea populatiei afectate de dezastre naturale,etc.
Un model general al unei campanii este cel realizat de Nowak si Warneyd, caz in care au putut fi
identificate urmatoarele elemente:
 Efectul scontat – care implica delimitarea clara a obiectivului campaniei:
 Mesaje concurente – campania pentru a avea un impact nu trebuie bruiata de mesaje
concurente;
 Tema – campania este organizata in jurul temei, iar in cadrul acesteia se opteaza pentru
accentuarea unui aspect, a unei caracteristici;
 Publicul – tinta – este format din persoanele de la care se doreste obtinerea unui raspuns
in urma campaniei. Grupurile care sunt cel mai greu de atins, sunt cele care nu simt nevoia unui anumit
mesaj si care nu se expun la canalele de comunicare;
 Canalul – pot exista mai multe canale pentru diferite mesaje si pentru diferite cate gorii
de public – tinta;
 Mesajul – este transmis in modalitati diferite, in functie de publicul caruia i se adreseaza.
Etapele sunt : sensibilizarea, convingerea / influentarea publicului, asigurarea celor care au aderat la
campanie, ca au luat decizii juste;
 Efectul obtinut in mod real – poate fi cognitive ( creste nivelul de informare ) , afectiv (
stimuleaza afectele, sentimentele ) si comportamental.
2.Tipuri de campanii de relatii publice

Campaniile sunt eforturi coordonate, ample si orientate spre atingerea unui anumit
obiectiv sau a unui set de obiective corelate, care vor permite organizatiei sa atinga , in viitor un
scop pe termen lung. Sunt construite si elaborate pentru a aborda o tema, pentru a rezolva o problema sau
pentru a corecta sau imbunatatii o situatie. Ele ating aceste scopuri schimband o lege sau o opinie,
intarind un comportament, o lege sau o opinie dezirabile, dar contestate de ceilalti.
Exista diferite campanii de relatii publice. Cele descries de Patrick Jackson sunt :
• Campania de constientizare pentru public, prin care ii anuntam pe oameni despre ceva, pur si
simplu anuntare;
128
• Campania de informare este diferita de cea de constientizare, se ofera informatie in timp ce se

anunta;
• Campania de educare publica se refera la faptul ca publicul si-a asimilat materialul campaniei
intr-un grad suficient de mare , incat sa se simta destul de confortabil emo tional si atitudinal pentru a-l
aplica in comportamentul zilnic;
• Campania de reintalnire a atitudinilor si comportamentelor acelora care sunt de acord cu
pozitia organizatiei – se readuc aminte valorile comune;
• Campania de schimbare a atitudinilor celor care nu sunt de acord cu pozitia noastra – acest
lucru cere crearea disonantei cognitive;
• Campaniile de modificare a comportamentului. De exemplu, campanile de con vingere a
oamenilor de necesitatea purtarii centurilor de siguranta sau ca a conduce in stare de ebrietate nu este in
interesul lor, nici al societatii sunt la ani-lumina de campanile de informare si constientizare.
3. Caracteristicile campaniilor de succes.
In literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de success privind
promovarea imaginii scolii :
- identificarea nevoilor, a intereselor , a obiectivelor si posibilitatilor publicurilor prioritare;
- planificarea si executarea campaniei intr-un mod sistematic;
- monitorizarea si evaluarea continua pentru a vedea ce functioneaza si unde trebuie facute eforturi
suplimentare;
- luarea in considerare a rolurilor complementare ale comunicarii interpersonale cu mass-media;
- selectia unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.
O campanie de success trebuie sa aiba o latura educativa . Intotdeauna aceasta trebuie sa lumineze
publicurile ei, oferindu-le o perspectiva diferita despre ceva ce stiau deja sau credeau ca stiu.
Un al doilea element este asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale, care pot continua la
eficacitatea campaniei. Astfel, daca se doreste ca femeile din tarile din lumea a treia sa-si vaccineze
copii, campanile pot atinge rezultatul dorit daca doctorii si serul sunt deja disponibile inm sat.
Un al treilea element este constrangerea. In unele situatii trebuie sa existe ceva mai mult decat
stimulente materiale. Multe campanii pentru purtarea centurii de siguranta in automobile au trecut de la
faza de educare si de oferire de suporturi materiale, la institu irea de legi pentru acordarea de amenzi
pentru nesupunere.
Al patrulea element este sustinerea , care se refera la reluarea mesajului.Este nevoie de reluarea
mesajului, nu numai pentru ca oamenii uita, dar pentru ca apar si membrii noi in publicul –
tinta.Sustinerea ajuta la intensificarea puterii mesajului,pentru ca extinde aria de acoperire a mesajului,
care este supus si de oameni din afara unitatii scolare.
Evaluarea este al cincilea element semnificativ al unei campanii de publicitate. Se identifica ce fel
de schimbare de comportament dezirabila s-a produs, cand s-a produs si pentru ce publicuri.
4. Planificarea,implementarea si evaluarea unei campanii de relatii publice privind

promovarea imaginii scolii.
1.Stabilirea obiectivelor, a orarelor si a bugetelor.
Tinand cont de scopul si de obiectivele organizatiei,trebuie stabilite obiectivele programului de
relatii publice privind promovarea imaginii scolii. O definire clara a obiectivelor face posibila evaluarea
succesului campaniei, pentru ca poti masura cat de mult te-ai apropiat de indeplinirea lor sau cu cat ti-ai
depasit asteptarile.
Asteptarile de timp sau orarele pentru atungerea rezultatelor nu trebuie stabilite decat cu
aproximatie,dar temenele – limita trebuie sa fie realiste, in functie de obiectivele alese.
Daca stii exact cat de mare este bugetul, poti sa identifici mult mai eficient ce solutii creative vei
folosi, ce tip de media poti sa folosesti si cat de des.
2. Elaborarea strategiei creative: alegerea temei si a unor mijloace de comunicare.
 Tema
129
atrage atentia publicului ? “ . Prin creativitate, adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare
originala pentru fiecare public, se obtin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborata intr-o sedinta
de brainstorming, pentru ca este important sa se aiba in vedere toate ideile, fara prejudecati si sa nu fie
infranata imaginatia.
 Stabilirea publicului-tinta.
Inainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii scolii trebuie sa ai o descriere clara a
publicurilor, inainte sa se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demogra fice ( date statistice : varsta, sexul,
educatia, venitul si mediul de provenienta ) si psiho grafice (informatii calitative, referitoare la stilul de
viata, ceea ce le place si ceea ce nu le place ) iti poti face o strategie despre tacticile pe care trebuie sa le
folosesti, pentru ca strategia sa aiba succes. Pentru stabilirea si cercetarea publicurilor-tinta se folosesc, in
 Alegerea mijloacelor de comunicare in masa

Acest lucru depinde atat de publicul-tinta,cat si de mesajul pe care vrei sa-l transmiti si bineinteles
acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispozitie. In consecinta, trebuie luate in considerare trei
intrebari in selectarea unorn media potrivite pentru un anumit mesaj ;
Ce audienta vrei sa atingi si care este cota de credibilitate data de acea audienta fiecarui mijloc de
comunicare ?
Cand trebuie sa atingi acea audienta si pana la ce data trebuie sa primeasca un mesaj pentru a
raspunde la el ?
Cat trebuie sa cheltuiesti si cat iti permiti sa cheltuiesti ?.
Dupa ce s-a raspuns la aceste intrebari ,trebuie avute in vedere alte patru intrebari :
Care media ating cel mai mare segment al publicului ?

Care are cea mai mare credibilitate si care este costul ?
Pe ce media te poti sa te bazezi ca vor livra mesajul in limitele de timp necesare pentru ca
mesajul sa fie eficient ?
Ar trebui folosit un singur canal mediatic ? . Daca este dezirabil un mixaj de media, ce media ar
trebui folosite pentru a se completa unele pe altele ?.
Media principale Avantaje Dezavantaje
TELEVIZIUNEA
- combina caracteristicile legate - mesaj efemer;
de vaz, auz si miscare; - spatiile disponibile mai
- credibilitate pentru ca mesajul greu de gasit;
este transmis imediat; - costuri mari;
- mesaj cu mare impact; - reproducere proasta a
- audiente immense; culorilor;
- identificare buna cu produsul; - mesaj limitat de
- popularitate. segmente de timp
restrictionate;
REVISTELE
- selectivitate in ceea ce priveste - nu pot domina intr-o
audienta; piata locala;
- atingerea unor publicuri mai - publicurile unui anumit
instarite; tip de reviste sunt aceleasi;
- ofera prestigiu celui care face - mesajul este transmis
publicitatea; imediat;
- mai multi cititori pentru un - costurile de productie
exemplar; sunt crescute;
130
- reproducere buna a culorilor.
ZIARELE
- selectivitatea pietelor - costuri mari pentru
geografice; acoperire nationala;
- usurinta in schimbarea textului - viata scurta a mesajului;
reclamelor; - tiraj irosit;
- atinge toate grupurile de - costuri diferite intre
venituri; reclamele locale si cele
- cost relativ scazut; nationale;
- potrivite pentru publicitatea - uneori,reproducerea
distribuitorilor si a producatorilor; culorilor este proasta.
RADIOUL
- selectivitatea pietelor - mesaj limitat de
geografice; csegemente de timp
- saturare buna a pietelor locale; restrictionate;
- cost relative scazut; - mesaj efemer;
- usurinta in schimbarea textului - fara abordare vizuala;
reclamelor.
INTERNETUL
- combina caracteristicile legate - mesaj cu impact limitat;
de vaz,auz si miscare; - mesaj limitat de
- selectivitatea pitelor geografice; segmente de timp si spatiu
- potrivit pentru publicitatea restrictionate;
distribuitorilor si producatorilor; - audienta selecta;
- cost relativ scazut; - slaba audienta;
- usurinta in schimbarea
mesajului transmis;
ofera prestigiu celui care face
publicitate;
James E. Grunig considera ca numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expusi la media. Cu
cat oamenii sunt mai active professional, cu atat au mai putin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge
mesajul la publicul-tinta, trebuie folosite publicatii specializate pentru ca aici sunt cautate informatii in
mod activ despre evolutia unui subiect.
 Alegerea mesajului: publicitate sau informare publica
Newson considera ca principala distinctie dintre publicitate si informare publica este de ordin
economic. Publicitatea are propriul ei spatiu sit imp in media scrisa sau electronica. Deci publicitatea are
un timp sau spatiu pentru ca se plateste. O exceptie apare atunci cand media ofera timp si spatiu in zona
lor de publicitate organizatiilor nonprofit , pentru anunturi de interes general. Trei tipuri de publicitate
conotatie tematica.
Informarea publica reprezentata de relatarile despre un individ,serviciu si produs care apar in
timpul sau spatiu rezervat pentru ‘continutul editorial” – stiri,relatari, editoriale - sau pentru “programe
in audiovizual”. Desi o mare parte din datele de informare pu blica pe care practicienii de relatii publice
le ofera presei sunt prezentate sub forma de bu letine de informare sau comunicate de presa,multe alte
O alta distinctie importanta se refera la faptul ca publicitatea este un tip de comuni care controlata
,pe cand informarea publica este necontrolata. Astfel,un avantaj semnifica tiv al folosirii publicitatii
platite este ca exista control total asupra mesajului,asupra contextului in care apare (marime, forma si
131
culoare ) si asupra acelor media in care apare. Iar cel care face publicitatea va sti aproximativ cand
audienta va primi mesajul si cat de des va fi expusa la el. In ceea ce priveste informarea publica, mesajul
este controlat intr-o oarecare masura, dar momentul in care va fi difuzat nu este.
Informatia publica este clasificata din punct de vedere al valorii informa tive,astfel un material de
promovarea imaginii scolii ar trebui sa indeplineasca urmatoa rele criterii ,enumerate sub forma unor
intrebari :
 Este important pentru audienta acelei institutii ?
 Este proaspat ? Trebuie sa fie o stire de ultima ora, nu ceva despre care redactorul stia de
ceva timp.
 Este corect, adevarat si complet ?
Folosirea creativa si complementara a celor doua modalitati de transmitere a mesaju lui tine de
maiestria practicianului de relatii publice. Publicitatea este o forma de comunicare precisa si planificata
care se desfasoara odata cu celelalte activitati planificate, iar informarea publica este o forma de
controlate.
1. Implimentarea campaniei de relatii publice.

Implimentarea proiectului implica adaptarea si aplicarea tacticilor in functie de
strategii, tinand cont de orar si buget, mentionand oamenii informati si rezolvand problemele in
mod pozitiv.
2. Evaluarea campaniei de relatii publice.

Trebuie sa apara doua forme de evaluare intr-o campanie :monitorizare si evaluare
finala. Pentru a face o evaluare finala de succes trebuie sa se pastreze analizele la un nivel
profesionist,sa se foloseasca critica constructiva; nu este permisa “ vanatoarea de vrajitoare “.
Trebuie analizate rezultatele finale ale campaniei ,si anume : impactul asupra
publicurilor,efectul asupra obiectivelor si asupra misiunii organizatiei, efectul asupra atitudinilor
publicului fata de organizatie si asupra perceptiei lor despre organizatie, efectul asupra statutului financiar
al organizatiei, asupra atitudinii etice si asupra responsabilitatii sociale.
Schita de campanie de relatii publice privind promovarea imaginii scolii
 Defineste problema. Stabileste obiectivel;e campaniei intr-un cadru organizational;
 Evalueaza impactul problemei asupra publicurilor si asupra organizatiei si defineste clar
elementele acelei probleme;
 Dezvolta o strategie organizationala in consonanta cu misiunea organizatiei;
 Determina o strategie de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse;
 Planifica actiuni,teme si apeluri catre publicuri.Pentru a elabora o strategie functionala si
planificata, unde va fi pus accentual : pe reclame,pe informare publica si/sau promovare;
 Dezvolta un plan de responsabilitati organizationale, cu bugete si orare;
 Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasa si cum vei monitoriza fiecare
aspect;
 Evalueaza rezultatele campanie de promovare a imaginii unitatii scolare.
Bibliografie
1. Coman, Cristina, Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom, 2000
3. Rus,Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice,Iasi, Editura Institutului
European, 2002
4. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura Comunicare.ro, 2004
5. Remus, Pricopie, Relatii publice, Curs support.
132
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII

ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL
Prof. înv. primar Mihaela Elena Atodiresei

Școala Gimnazială „Calistrat Hogaș” Roman, Neamț
Deontologia evaluării este parte a deontologiei pedagogice care, conform dicționarului de
pedagogie, reprezintă ceea ce trebuie să fie, ceea ce trebuie respectat.
Deontologia pedagogică studiază o serie de trăsături generale comune exercitării profesiilor, cât și o
serie de trăsături speciale ale practicării profesiei de educator, concretizate în obligațiile personalului
didactic față de elevi, față de familiile acestora, față de colegii de profesie, față de opinia publică și față de
societate.
Evaluarea este un proces care, pe lângă faptul că implică subiecți concreți are și efecte în mintea și
în conștiința elevilor; ea implică și judecăți de valoare, raportate de valori morale și la însușiri de caracter.
Un calificativ școlar exprimă nu numai performanțe și capacități de tip inteligență, memorie, imaginație,
cunoștințe, deprinderi, ci și calități de ordin moral ca seriozitate, voință, corectitudine etc. sau opusele lor.
Evaluarea școlară are implicații social-morale mult mai largi. Ea vizează părinții, comunitatea
socială, interesul pe care societatea îl manifestă pentru rezultatele procesului evaluativ.
Deontologia evaluării are ca referențial un set de valori care pot fi considerate esențiale pentru
procesul evaluativ:
a) valori importante pentru evaluator (diferențierea unor tipuri de rezultate ale învățării,
asocierea acestor rezultate cu indicatori cantitativi sau calitativi);
b) valori importante pentru cel evaluat (recunoașterea eforturilor lui în pregătirea unui
examen, identificarea pozițiilor într-o ierarhie);
c) valori importante în raport cu procesul însuși al evaluării (ideea de obiectivitate a evaluării,
acuratețea măsurii performanțelor etc.);
d) valori importante pentru societate pe termen lung sau scurt (obținerea unor informații
despre calitatea pregătirii elevilor de pe diferitele trepte ale sistemului de învățământ).
În ultimii ani s-au diversificat strategiile de evaluare, iar comportamentul profesorului s-a modificat
în timp, parcurgând drumul de la statutul de evaluator „judecător” la cel de evaluator „formator”.
Voi prezenta câteva reguli de evaluare:
- Să construim o imagine pozitivă despre evaluare; evaluarea nu trebuie asociată cu eșecul,
sancțiunea sau controlul, ci cu posibilitatea de reflectare a rezultatelor; evaluarea trebuie să conducă la
motivarea celui evaluat pentru obținerea unor performanțe mai bune.
- Succesul unei evaluări trebuie văzut, în primul rând, în modificarea atitudinii celui evaluat față de
evaluare și în formarea unei imagini cât mai corecte a acestuia despre sine, nu atât cu lipsurile pe care le
are, cât mai ales cu calitățile pe care le poate valorifica în viitor.
- Evaluarea nu se face numai în interesul celui evaluat, ci și în interesul celui care evaluează.
Evaluatorul are la dispoziție un mijloc privilegiat care îi oferă o imagine obiectivă asupra acțiunilor sale,
asupra propriilor succese sau eșecuri în procesul de evaluare-predare.
- Evaluarea nu trebuie să pedepsească, ci să stimuleze pentru etapa următoare a învățării.
- Trebuie să evaluăm ceea ce știe cel evaluat și să nu încercăm să-i demonstrăm ceea ce nu știe,
pentru că s-ar putea să avem o parte din vină (nu am găsit o modalitate de evaluare potrivită).
- Să încercăm să aplicăm mai multe probe și în cadrul unei probe mai multe categorii de itemi. Nu
toate tipurile de evaluare trebuie să se încheie cu sancționare notată și definitivă a celui evaluat.
- Nu trebuie generalizate rezultatele obținute în urma aplicării unor probe nestandardizate, pentru că
această generalizare poate produce multe erori de interpretare.
În concluzie, evaluările perfect obiective continuă să reprezinte o aspirație perpetuă a evaluatorilor
de pretutindeni. Cunoașterea temeinică și științifică a personalității celui evaluat constituie temeiul
obiectivității și aprecierii și, totodată, a capacității educatorului de a se transpune în situația elevului, de a-
i înțelege psihologia, problemele, frământările și stările sale sufletești, de a manifesta receptivitate față de
ele, această capacitate numindu-se empatie.
133
Bibliografie:
1. Radu, Ion T. – Evaluarea în procesul didactic, București, Editura Didactică și Pedagogică,
1993;
2. Postelnicu, C. – Fundamente ale didacticii școlare, București, Editura Aramis, 1998.
134
Promovarea imaginii școlii prin intermediul rețelelor de mediatizare digitală
Atodiresei Sorin, Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Galați

Imaginea pe care dorește o instituție de învățământ să o contureze în comunitatea în care acționează
este un element complex, care este influențat de o varietate de factori, unii dintre ei care nu pot fi
controlați de către școală. Mai mult, timpul necesar pentru ca această imagine să fie formată este unul
îndelungat și presupune resurse materiale și voliționale consistente.
Care este atunci cea mai potrivită modalitate de construire și transmitere a imaginii proprii? Cu
siguranță, nu există o variantă unică pentru toate școlile, însă nici o instituție de învățământ al secolului
21 nu mai poate ignora impactul rețelelor de socializare asupra oamenilor din comunitate.
Bineînțeles, atunci când vorbim de „rețele de socializare” la noi în țară, vorbim despre platforma
Facebook, întrucât celelalte platforme, cum ar fi Instagram, Youtube sau Snapchat, nu sunt nici pe de
parte tot atât de utilizate sau cunoscute. Ce trebuie să facă deci o instituție de învățământ ca să transforme
Facebook într-o rețea de transmitere a proprii imagini?
În primul rând este necesară crearea unei pagini oficiale a instituției de învățământ. Este extrem de
important ca să se completeze complet toate informațiile cerute la creare, inclusiv adresa corectă, emailul
oficial al școlii, numărul de telefon și fax, întrucât acestea vor fi folosite de vizitatorii paginii pentru a lua
contact cu școala.
În ceea ce privește imaginea școlii, este crucial ca toate elementele grafice utilizate în alte medii
(siglă, moto) să fie adăugate și în pagina oficială a instituției. Platforma Facebook permite crearea a mai
multor pagini cu acceeași denumire sau denumire apropiată, și trebuie să fim siguri ca la o căutare pagina
oficială poate fi identificată cu ușurință.
Mai mult, în ceea ce privește elementele grafice, Facebook pune la dispoziție doar două posibilități
de personalizare grafică a paginii: fotografia de profil (unde este recomandat să folosim sigla oficială a
școlii) și „coperta”. Dacă pentru fotografia de profil nu trebuie să schimbăm imaginea, întrucât sigla de
cele mai multe ori rămâne aceeași pentru o perioadă mare de timp, coperta este bine să fie folosită pentru
ca material de publicitate a diferitelor evenimente importante din școală (deschiderea oficială, ziua
porților deschise, diferite simpozioane organizate de școală sau proiecte desfășurate). Este extrem de
important ca imaginea utilizată pentru copertă să fie bine concepută, întrucât o imagine simplă dintr-o
fotografie va fi prezentată incomplet pe pagină. Facebook pune la dispoziția utilizatorilor ghiduri care
prezintă dimensiunile recomandate pentru fotografia de profil și fotografia de copertă (1).
Următorul pas în utilizarea platformei Facebook în promovarea imaginii școlii îl reprezintă
popularea paginii cu conținut. Această activitate este una continuă, însă este extrem de important ca acest
conținut să fie bine ales (2). Practic, fiecare nouă postare constituie o cărămidă ce contribuie la formarea
imaginii școlii percepute de către părinți, elevi, absolvenți. Formatul recomandat pentru o postare care să
fie bine primită este cel de text însoțit de cel puțin o fotografie reprezentativă pentru conținut. Și aici, este
extrem de important ca atât textul trebuie să fie de bună calitate (fără greșeli de ortografie, cu folosirea
diacriticelor, fără prescurtări și cu informații relevante), cât și fotografiile trebuie selectate astfel încât să
contribuie pozitiv la imaginea școlii (clare, neaglomerate, fără personaje tăiate din cadru, fără să fie
strâmbe).
În ultimul rând, pagina de Facebook a instituției de învățământ trebuie promovată astfel încât
mesajele să ajungă la cât mai multe persoane. De obicei, la fiecare de început de an școlar are loc o
creștere a numărului de abonați, însă fiecare conținut interesant publicat poate avea același efect.
În concluzie, Facebook reprezintă o oportunitate extraordinară și gratuită prin care orice școală
poate să-și promoveze imaginea în societate. Dacă sunt respectate regulile prezentate și dacă se va acorda
suficient timp pentru a prezenta pe platformă în mond continuu conținut interesant și relevant, imaginea
unității de învățământ va ajunge la un număr din ce în ce mai mare de persoane.
BIBLIOGRAFIE
1. https://smarters.ro/grow/dimensiuni-postari-facebook/
2. https://blog.hubspot.com/marketing/how-to-create-facebook-business-page-ht
135
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII

Eveniment cultural la Școala din Scărișoara
Şcoala Gimnazială Cislău

PROF. INV. PRIMAR Aurelia Moldoveanu
Activitatea din 23 noiembrie 2017, organizată de Școala din Scărișoara pentru cadrele didactice din
comuna Cislău, s-a constituit într-un eveniment cultural inedit și deosebit, având ca temă : începuturile
învățământului în Scărișoara.
Tema a fost propusă de ing. Dan Stănescu (Ploiești) care a prezentat documente originale și
cercetări proprii pe acest subiect.
Au participat : cadre didactice din cele 3 unități școlare (Scărișoara, Cislău, Buda); cadre didactice
pensionate din Scărișoara; preotul parohiei Scărișoara ; reprezentantul primariei Cislău, dl. Mitroiu
Dumitru ; invitați speciali: ing. Stănescu Dan (Ploiești), tehn. Stănescu Gheorghe (Buzău), înv. Homocea
Silvia (Braşov), institutor Homocea Cecilia (Canada) – urmași ai învățătorului Stănescu Gheorghe (1857-
1918) ctitor al Școlii Scărișoara (1 aprilie 1895) – precum și ing. Ursu Neculai (Ploiești) din partea
Asociației naționale Cultul eroilor”Regina Maria”.
Cronologia evenimentului:
1 – 2 lecții interactive demonstrative, susținute de institutorul Homocea Cecilia cu elevi ai claselor
pregătitoare și cu elevi din clasele I-IV, cu colaborarea învățătorilor: prof, inv. primar Moldoveanu
Aurelia, prof, inv. primar Frincu Florentina, educatoare Dragomir Eugenia, prof, inv. primar Marin
Adrian, pe sistemul mă joc și învăț.
2 – Spectacol de recitări, cor, cântece și dansuri populare, susținut de elevii Școlii Scărișoara. Se
remarcă originala compunere a elevei Dobre Andreea, Școala – pentru mine.
3 – Prezentarea începuturilor școlii în Scărișoara, sub forma poveștii Voinicul Gheorghe și
balaurul din Scărișoara, de către ing. Dan Stănescu în fața elevilor.
4 – Documente și un tablou ale învățătorului Stănescu Gheorghe, oferite Școlii Scărișoara de către
ing. Dan Stănescu și ceilalți invitați speciali menționați mai sus, în calitatea lor de urmași ai învățătorului
Gheorghe Stănescu.
S-a convenit ca documentele – discursuri școlare olografe din perioada 1898-1910 - să fie predate
spre păstrare Arhivelor Statului, filiala Buzău, prin grija urmașilor.
5 - Prezentarea a 4 lucrări documentare și literare (ediție 2017) de către ing. Dan Stănescu:
(1) – ÎNVĂŢĂTORUL Gheorghe Stănescu - DISCURSURI ŞCOLARE, Scărişoara, 1898 – 1910
– autor Dan Stănescu.
(2) – ŞCOALA SCĂRIŞOARA - Contribuţii memorialistice şi documentare – autori Dan Stănescu
și Silvia Homocea.
(3) – Foloasele Şcoalei – conferinţă ținută de învăţătorul Gheorghe Stănescu la 15 februarie 1904
în localul şcolii din Buda.
(4) – Povestea Voinicul Gheorghe și balaurul din Scărișoara - autor Dan Stănescu
(5) – CD cu cele 4 lucrări și cu documentația care a stat la baza lor
Din aceste prezentări s-au putut identifica documentar data, locul și inițiatorul-ctitor al școlii în
Scărișoara, precum și unele date despre școlile din celelalte sate ale comunei Cislău :
- ctitor : săteanul școlarizat, încadrat învățător, Stănescu Gheorghe
- data reală – circa 1890
- data oficială 1 aprilie 1895
- locul – str. Scărișoarei nr. 17, în casa ctitorului învățător Stănescu Gheorghe, actualmente
proprietatea familiei Savu D. gheorghe
- primul local propriu – 1930-1968 – actualmente Căminul cultural – pe un teren donat de familia
Zaharia Simion din Bărăști
- 1836 – înființarea Școlii primare de 5 clase la Cislău prin grija episcopului de Buzău, Chesarie,
fiind prima școală pe întreaga vale a Buzăului
- 1904 – prima școală din satul Buda, care a funcționat temporar, reînființându-se ulterior în 1941
- tot pe la 1930 și tot pe un teren donat de Zaharia Simion – local propriu de școală în Bărăști,
actualmente grădiniță.
136
6 – S-au distribuit mape cu seturi din cele 5 materiale către fiecare din cele 3 școli, parohiei
Scărișoara Primăriei Cislău și bibliotecii publice.
7 – S-au distribuit conferința (3) și povestea (4) tuturopr participanților la eveniment
8 – S-au rezervat pentru elevii școlii Scărișoara câte 100 exemplare din conferința (3) și povestea
(4)
9 – Cei prezenți au exprimat variate puncte de vedere privind aspecte pedagogice din prezent și
trecut, apreciind aportul de cunoaștere al lucrărilor prezentate.
10 – Este de reținut sublinierea profesorului-poet-scriitor-eseist Gâlmeanu Nicolae că lucrările
prezentate de ing. Dan Stănescu din Ploiești constituie o provocare pentru intelecualii satului Scărișoara și
ai comunei Cislău pentru a duce cercetările mai departe în scopul elaborării unei monografii locale,
pentru afirmarea identității locale proprii, ca parte a identității naționale.
137
Planificarea,implementarea si evaluarea unei campanii privind promovarea

imaginii școlii.
p.î.p.AVRĂMESCU GINA
1.Stabilirea obiectivelor, a orarelor și a bugetelor.
Ținând cont de scopul și de obiectivele organizației,trebuie stabilite obiectivele programului de
relații publice privind promovarea imaginii școlii. O definire clară a obiectivelor face posibilă evaluarea
succesului campaniei, pentru că poți măsura cât de mult te-ai apropiat de indeplinirea lor sau cu cât ți-ai
depășit așteptările.
Așteptările de timp sau orarele pentru atingerea rezultatelor nu trebuie stabilite decât cu
aproximație,dar termenele – limită trebuie să fie realiste, în funcție de obiectivele alese.
Dacă știi exact cât de mare este bugetul, poți să identifici mult mai eficient ce soluții creative vei
folosi, ce tip de media poți să folosești și cât de des.
2. Elaborarea strategiei creative: alegerea temei și a unor mijloace de comunicare.
Tema
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii școlii depinde în mare măsură de
atrage atenția publicului ? “ . Prin creativitate,adică prin folosirea de cuvinte și simboluri într-o abordare
originală pentru fiecare public, se obțin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborată într-o ședință
de brainstorming, pentru că este important să se aibă în vedere toate ideile, fără prejudecăți și să nu fie
Stabilirea publicului-țintă.
Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii școlii trebuie să ai o descriere clară a
publicurilor,înainte să se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demogra fice ( date statistice : vârsta, sexul,
educația, venitul și mediul de proveniență ) și psiho grafice (informații calitative, referitoare la stilul de
viață, ceea ce le place și ceea ce nu le place ) îți poți face o strategie despre tacticile pe care trebuie să le
folosești ,pentru ca strategia să aibă succes. Pentru stabilirea și cercetarea publicurilor-țintă se folosesc,în
general, sondajele de opinie pe bază de chestionar.
Alegerea mijloacelor de comunicare în masă
Acest lucru depinde atât de publicul-țintă,cât și de mesajul pe care vrei să-l transmiți și bineînțeles
acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispoziție. În consecință, trebuie luate în considerare trei
întrebări în selectarea unor media potrivite pentru un anumit mesaj ;
3. Ce audiență vrei să atingi și care este cota de credibilitate dată de acea audiență fiecarui mijloc de
comunicare ?
4. Când trebuie să atingi acea audiență și până la ce dată trebuie să primească un mesaj pentru a
raspunde la el ?
5. Cât trebuie să cheltuiești și cât îți permiți să cheltuiești ?.
Alegerea mesajului: publicitate sau informare publică
Newson considera că principala distincție dintre publicitate și informare publică este de ordin
economic. Publicitatea are propriul ei spațiu și timp în media scrisă sau electronică. Deci publicitatea are
un timp sau spațiu pentru că se plătește. O excepție apare atunci când media oferă timp și spațiu în zona
lor de publicitate organizațiilor nonprofit , pentru anunțuri de interes general. Trei tipuri de publicitate
sunt folosite in practica de promovare a imaginii : promo, anunțurile de interes public și publicitate cu
conotație tematică.
Informarea publică reprezentată de relatările despre un individ,serviciu și produs care apar în
timpul său, spațiu rezervat pentru ‘conținutul editorial” – știri,relatări, editori ale - sau pentru “programe
în audiovizual”. Deși o mare parte din datele de informare pu blică pe care practicienii de relații publice
le oferă presei sunt prezentate sub formă de bu letine de informare sau comunicate de presă,multe alte
instrumente de informare publică sunt folosite pentru a atinge scopurile. Acestea incud
publicații,filme,pagini de Web, etc.
6. Implimentarea campaniei de relații publice.
138
Implimentarea proiectului implică adaptarea și aplicarea tacticilor în funcție de strategii, ținand cont
de orar si buget, menționand oamenii informați și rezolvând problemele în mod pozitiv.
7. Evaluarea campaniei de relații publice.
Trebuie să apară doua forme de evaluare într-o campanie :monitorizare și evaluare
finală. Pentru a face o evaluare finală de succes trebuie să se pastreze analizele la un nivel
profesionist ,să se folosească critici constructive.
Trebuie analizate rezultatele finale ale campaniei ,și anume : impactul asupra
publicului ,efectul asupra obiectivelor și asupra misiunii organizației, efectul asupra atitudinilor
publicului față de organizație și asupra percepției lor despre organizație, efectul asupra statutului financiar
al organizației, asupra atitudinii etice și asupra responsabilității sociale.
Bibliografie:
1. Coman , Cristina , Relații publice si mass-media, Iași, Editura Polirom,2000
2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicării de masa, Editura Sansa, București, 1996
139
Proiect de parteneriat doar între școli în cadrul Programului ERASMUS +

„Arts talk about us”
Coordonator proiect, prof. înv. primar Ionica Axene

Şcoala Gimnazialǎ „General Dumitru Dǎmǎceanu
Şcoala Gimnazialǎ „General Dumitru Dǎmǎceanu”, Cosmeşti, Jud. Galaţi, desfǎşoarǎ în perioada
2017-2020 proiectul „Arts talk about us”, finanţat de Uniunea Europeanǎ în cadrul Programului
Erasmus+”, cu suma de 25. 000 euro.
Proiectul aduce laolaltǎ parteneri din 8 ţǎri europene: România, Spania, Italia, Finlanda, Grecia,
Polonia, Cehia şi Croaţia.
Scopul proiectului este de a analiza vocea şi identitatea fiecăruia dintre noi în manifestările artistice,
căutând puncte comune care să îmbunǎtǎţeascǎ şi să înţeleagă diferenţele construind împreună
dimensiunea socială europeană. Arta, creativitatea, abilităţile şi competenţele vor fi prelucrate transversal,
cu practici inovatoare şi cu utilizarea resurselor digitale, favorizând incluziunea socială prin cunoaştere
reciprocă şi muncă comună.
Obiectivele specifice:
1. Promovarea dobândirii de aptituduni şi competenţe prin:
a) Participarea la proiecte care oferă instrumente şi acţiuni de calitate cum ar fi: comunicarea în
limbi străine,dobândire de competenţe digitale, a învǎţa sǎ înveţi, iniţiativa şi spiritul antreprenorial,
conştiinţǎ şi exprimarea culturală prin programe educaţionale inovatoare şi medii critice, profesionale şi
de colaborare;
b) Elaborarea de activităţi creative care sǎ garanteze învǎţarea elevilor într-un mediu relaxat,
inovator, incluziv şi îmbogăţit;
c) Dezvoltarea de activităţi care traverseazǎ curriculum-ului obişnuit, care arată valoarea educaţiei
artistice şi natura globalizării acesteia;
d) Implementarea metodologiilor inovatoare (planificarea procesului, evaluarea rezultatelor, lucrul
la proiect, cooperarea, e-learning, CLIL, multiculturalism, evaluarea competenţelor;
e) Încurajarea utilizǎrii limbii engleze ca limbă de comunicare între comunităţile educaţionale care
nu vorbesc limba engleză.
2. Incluziunea socialǎ:
a) Compensarea inegalităţilor sociale prin proiecte europene;
b) Garantarea egalitǎţii şanselor în şcoală, folosind resursele disponibile pentru dezvoltarea maximă
personală a elevilor şi formarea acestora pentru o incluziune activă în societate.
c) Să ne promovăm cultura proprie şi comună pentru a ne înţelege şi a preţui asemănǎrile şi
diferenţele noastre, stabilind legături de cooperare şi prietenie, apreciind pozitiv dimensiunea europeană
şi oportunităţile sociale pe care şcoala le oferă să fie parte din ea.
3. Practici deschise și inovatoare în era digitalǎ:
a) Promovarea acțiunilor educaționale inovatoare și schimbul de bune practici de predare (calitatea
predării);
b) Promovarea utilizării TIC ca instrument, resursă și instruire educațională.
c) Să difuzeze prin intermediul instrumentelor digitale munca educaţională, rezultatele şi
experienţele rezultate din dezvoltarea proiectului.
Activităţile proiectului sunt organizate în blocuri, a căror axă este arta, ca obiectiv în sine sau ca un
instrument de lucru şi cunoaştere. În proiectul nostru expresia artistică este elementul principal şi resursa
transversală pentru realizarea obiectivelor şi dezvoltarea activităţilor de incluziune, creativitate,
dimensiunea socială europeană, etc.
Proiectul cuprinde activitǎţi transnaţionale pentru profesori şi activitǎţi de învǎţare/
predare/formare pentru elevi şi profesori.
Prima reuniune a proiectului a avut loc la Şcoala Osnova Dobrise Cesarica din Zagreb-Croaţia ,
în perioada 28.11-30-11.201,7 unde profesorii din cele 8 ţări partenere au lucrat împreună şi au
planificat activităţi de proiect pentru elevii lor.
140
Echipa din România a fost formatǎ din prof. înv. primar Axene Ionica şi Director, prof. Mititelu
Mioara.
Activităţile desfăşurate în cadrul şcolii vizitate au fost variate :
1. Întâlniri de lucru cu membrii echipei:
- membrii echipei din Croaţia ne-au prezentat şcoala cu sǎlile de clasǎ, cancelaria, sala de mese,
etc.;
- şcoala croată a pregătit un colț de proiect prezentând țările care participă la proiectul Erasmus + şi
înformaţii despre proiectul „Arts Talk About Us”;
- profesorii din toate țările au făcut schimb de mici cadouri, cărți poștale și mesaje de la elevii lor
pentru elevii din Croaţia;
- au avut loc întâlniri de lucru în care s-au discutat aspecte legate de activitǎţile
proiectului:„Calendarul nostru”;
- echipa italianǎ a prezentat modalitatea de lucru pe calendarul Google, s-a fǎcut distribuția
sarcinilor și responsabilităților pe reţelele sociale, s-a discutat despre activitatea “Creaţiile iernii”,
criteriile de selecție a elevilor pentru mobilități, propuneri și nevoi pentru a doua întâlnire de proiect în
Valencia, Spania;
- s-a stabilit logo-ul câştigǎtor (Polonia) care a obţinut cele mai multe voturi din partea elevilor din
cele 8 ţǎri;
- fiecare partener a prezentat ţara, şcoala, activitǎţi desfǎşurate în şcolile lor şi sistemele;
- s-a organizat o conferinţǎ cu profesorii din Italia. o conferință Skype cu profesorii italieni.
2. Întâlniri cu elevii:
- trupa muzicală
internațională alcǎtuitǎ din
profesorii celor 8 şcoli au
cântat un cântec croat pentru
elevi, iar aceştia, la rândul
lor, au cǎntat „Daca vesel se
trǎieşte". A fost un cor
uimitor!
- profesorii s-au
întâlnit cu elevi care au fost
cei mai implicați în proiect
şi au discutat cu aceştia;
- echipa de robotică
de la școala de găzduire a
prezentat 3 roboți care cooperează în soluționarea unui caz penal. Ei au câștigat competiția națională şi
vor reprezenta școala și țara lor în finala internațională din Canada.
- elevii din clasa a III-a ne-au arǎtat micii pomi de Crăciun confecţionaţi pentru târgul lor
tradițional organizat în şcoalǎ;
Vizite culturale: s-a vizitat centrul oraşului şi Muzeul de istorie din Zagreb.
Conţinutul acestui material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului. Agenţia Naţională şi
Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care conţinutul informaţiei va fi folosit.
141
PROIECT EDUCAŢIONAL
“Mihai Eminescu , poetul sufletului meu”
Prof. inv.primar :Azamfire Monica
COORDONATOR PROIECT:
Prof. inv.primar :Azamfire Monica
Locul desfăşurării: Şcoala Gimnazială Nr.1 Știubieni

Perioada desfăşurării: 15 ianuarie 2018
În loc de argument...
“Vorbeşte-ncet, urmează înainte

Cu glasul tău, izvor de mângâiere,
Căci vorba ta-i ca ramura de miere
Şi înţelesul ei e prea cuminte.”
Mihai Eminescu
1. Titlul proiectului:“Mihai Eminescu , poetul sufletului meu”

2. Data desfăşurării: 15 ianuarie 2018
3. Locaţia: Şcoala Gimnazială Nr.1 Știubieni, jud. Botoșani
4. Grup ţintă: elevii clasei a-IV-a
5. Scopul proiectului:
- Cunoaşterea vieţii şi operei poetului Mihai Eminescu;
- Dezvoltarea capacităţilor de recitare ;
- Dezvoltarea potenţialului creativ al copiilor;
6. Obiective:
- să-şi dezvolte competenţele de comunicare scrisă şi orală;
- să recite poezii învăţate;
- să interpreteze cântece inspirate din poeziile lui Eminescu;
- să-şi dezvolte abilităţile practice etc.
7. Activitati propuse :
• concurs de recitare;
• desen şi abilităţi practice etc.
8. Implementare
- Vizionarea unei prezentări ce conţine aspecte ale vieţii şi operei poetului Mihai Eminescu;
- Recitarea unor poezii si interpretarea unor cântece;
- Realizarea unei expoziţii de desene si colaje etc.
142
9. Discipline implicate în proiect: limba şi literatura română, muzica, desen şi educaţie

tehnologică.
10. Resurse materiale: volume cu poezii, videoproiector, laptop, bloc de desen, creioane colorate,
radiere, ascuţitori, lipici, foi cartonate, aparat foto etc.
11. Rezultate aşteptate:
- implicarea tuturor elevilor de la clasa
a-IV-a în proiect;
- valorificarea talentului literar - artistic al elevilor;
12. Evaluarea proiectului:
Întocmirea unei mape/unui portofoliu cu produsele realizate de elevi.
143
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN SERBĂRILE ŞCOLARE
Prof.pshiopedagogie specială:Baci Aurelia

Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor, pentru
cultivarea înclinaţiilor şi aptitudinilor acestora de la cea mai fragedă vârstă ,la organizarea raţională şi
plăcută a timpului liber precum si la imaginea de promovare a scolii.
Este de prim ordin rolul pe care-l are interesul şi talentul învăţătorului de a atrage elevii în
asemenea activităţi şi au menirea să amplifice efectele formative ale procesului de învăţământ şi să
sporească zestrea de cunoştiinţe şi abilităţi ale copilului în vederea reuşitei integrării sociale .
Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferă cele mai eficiente modalităţi
de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare ,deoarece sunt factorii educativi cei mai
apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activităţile extraşcolare au o mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului mai ales a
copilului cu cerințe educative speciale,deoarece implică în mod direct copilul prin personalitatea sa.
Ele prezintă o imagine pozitivă a scolii precum și unele particularităţi prin care se deosebesc de
activităţile din cadrul lecţiilor .Acestea se referă la conţinutul activităţilor ,durata lor ,la metodele folosite
şi la formele de organizare a activităţilor.
Având un caracter atractiv ,elevii participă ,într-o atmosferă de voie bună şi optimism ,cu însufleţire
şi dăruire ,la astfel de activităţi .
Alegerea din timp a materialului şi ordonarea lui într-un repertoriu cu o temă centrală este o cerinţă
importantă pentru orice fel de activitate extraşcolară.
Serbarea şcolară
Reprezintă o modalitate eficientă a capacităţilor de vorbire şi înclinaţiilor artistice ale elevilor .Prin
conţinutul vehiculat al serbării ,elevii culeg o bogăţie de idei ,impresii ,trăiesc ,,autentic ,, spontan şi
sincer situaţiile redate .
Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante care se
realizează prin intermediul serbării .Intervenţia la momentul oportun ,cu rolul pe care îl are de îndeplinit
fiecare elev şi susţinută de raportul afectiv motivaţional contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei ,iar cu
timpul sporeşte capacitatea rezistenţei la efort.
Cântecul,dansul, devin puternice stimulări ale sensibilităţii artistice.
Valoarea estetică este sporită şi de cadrul organizatoric – sala de festivităţi ,un colţ de natură (
parcul sau grădina şcolii) amenajate în chip sărbătoresc .
Contribuţia copilului la pregătirea şi organizarea unui spectacol artistic nu trebuie privită ca un scop
în sine ,ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva spectatorilor : distracţie ,înălţare sufletească ,plăcere
estetică ,satisfacţie – toate acestea imbogăţindu –le viaţa ,făcând –o mai frumoasă ,mai plină de sens .
Este un succes extraordinar ,o trăire minunată ,când reuşeşte să trezească o emoţie în sufletul
spectatorilor .
Reuşita spectacolului produce ecou în public ,iar reacţia promtă a sărbătorilor îi stimulează pe copii
să dea tot ce sunt în stare .
Serbarea la care se va face referire este una tematică în legatură cu sărbătorirea Sfintelor Sărbători
de iarnă .
Odată cu sosirea anotimpului alb ,ne adunăm cu toţii , să ne bucurăm de Bradul de Crăciun ,de
cadourile lăsate de Moş Crăciun la poalele lui
Pentru această activitate a fost ales materialul ,a fost ordonat într-un montaj literar –muzical ,,
MAGIA SARBATORILOR DE IARNA”
Este binecunoscut faptul că memorarea se realizează mai puternic atunci când fondul afectiv –
pozitiv este mare .De aceea s-a asigurat înţelegerea sensului figurat al unor cuvinte pe care se realizează
trăiri emoţionale ,sentimente înălţătoare de dragoste aceste sarbatori..Important a părut a fi îmbogăţirea
conţinutului transmis spectatorilor cu cântece și colindele pentru a adânci efectul emoţional.
Învăţarea versurilor ,interpretarea artistică au fost realizate de elevi cu bucuria şi plăcerea
caracteristice unei preocupări pentru timpul liber .
Pregătirea elevilor pentru serbare constituie un aspect tot atât de important ca şi pregătirea pentru
fiecare lecţie în parte .
144
Această cerinţă se traduce într-o acţiune ce cuprinde mai multe momente

-comunicarea din timp a datei când va avea loc serbarea;
-comunicarea temei ,cunoaşterea din timp a acesteia orientează şi menţine interesul ,ceea ce
favorizează receptarea ,sporeşte eficienţa învăţării
Desfăşurarea serbării a cuprins de asemenea mai multe momente
-perioada de pregătire a serbării ,dorinţa de succes ,sudează colectivul ,impulsionează în mod
favorabil ,face ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească
-desfăsurarea programului – fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programului
pentru a se simţi parte integrantă a colectivului ,să fie conştient că şi de participarea lui depinde reuşita
serbării;
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde serbarea şcolară valorifică
varietatea, preocuparea intereselor şi gustul şcolarilor.
Ea evaluează talentul ,munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie
publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui elev în parte ;
Elevii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală ,să le împlinească setea de
cunoaştere ,să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic ,de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi
forma convingeri durabile .
Activităţile extraşcolare în general ,au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare ,deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora .
Întregul lanţ de manifestări organizate de şcoală şi în afara ei ,sub atenta şi priceputa îndrumare a
dascălului ,aduc o importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor ,în modelarea sufletelor
acestora şi are profunde implicaţii în viaţa spirituală a comunităţii ,restabilind şi întărind respectul
acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei .
145
HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ!
Educatoare Baciu Lăcrămioara

TEMA ACTIVITĂŢII: „Hai să dăm mână cu mână!”
MIJLOC DE REALIZARE: Realizarea horei-
TIPUL ACTIVITĂŢII: Activitate extraşcolară
DATA DESFĂŞURĂRII: 23-01-2018
LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de grupă
PARTICIPANŢI:Părinții copiilor
Preşcolarii grupei Lălești
Educatoare Baciu Lăcrămioara
ARGUMENT
Paşii oricărui călător , îndemnaţi de gustul pentru frumuseţea naturii , pentru bogăţia sufletească a
oamenilor , se vor opri neîndoielnic în Vrancea , unde Dumnezeu a aruncat sămânţa acelui cântec genial –
“ MIORIŢA”. Vrancea a fost de-a lungul secolelor simbolul libertăţii şi demnităţii româneşti . În
momentele de cumpănă , vrâncenii , săritori şi plini de curaj , şi-au adus contribuţia la marele acte ale
istoriei , care a fost mai mult decât zbuciumată .
Oraşul Focşani a trăit din plin febra evenimentelor de la 1859 , fiind singurul oraş împărţit în două .
UNIREA a fost dorinţa cea mai fierbinte a locuitorilor de atunci . Din Câmpuri a dus dorinţa de unire a
răzeşilor moldoveni în divanul ad-hoc Moş Ion Roată , om cinstit şi cuviincios dar cu “gâdilici la
limbă”, cu înţelepciunea pe care ţi-o dă experienţa de viaţă , cu simţul umorului .
Şi UNIREA s-a făcut !
“Sub Alexandru Ioan Cuza , din voinţa cerului
Semănatu-s-a sămânţa întregirii neamului .
Şi de când Moldova-n horă cu Muntenia s-a prins ,
Dorul nostru de unire tot mai tare s-a aprins .”
( GH . BĂLTEAN )
SCOPUL
-dezvoltarea şi consolidarea sentimentului patriotic ;
- îmbogăţirea cunoştinţelor istorice ;
- stimularea creativităţii şi a expresivităţii prin compunerea de poezii , cântece , desene .
OBIECTIVE
 să cunoască importanţa istorică a zilei de 24 Ianuarie
 să audieze povestiri despre acest eveniment;
 să înveţe dansul popular “HORA”;
 să realizeze desene pe o temă dată;
 să participe la acţiuni omagiale în cadrul comunităţii
 să desfăşoare activităţi în echipă ;
146
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ŞI PROCEDEE : expunerea, observaţia, povestirea, conversaţia, exerciţiul,

explicaţia, aprecierea verbală.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: cărţi , albume , hărţi , CD-uri , casete , casetofon , calculator
,diplome ,reviste , tablouri, istorice
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII
- expunerea desenelor , cântecelor şi a poeziilor
- diplome omagiale;
147
148
prof. înv. primar BACIU – TODA ADRIANA – ALINA

Școala Gimnazială Moravița – structura Școala primară Stamora Germană,
jud. Timiș
Școala este instituția, sau mai bine zis, locul unde elevii își însușesc primele noțiuni ce le vor fi
necesare pe parcursul vieții, cum ar fi cititul, scrisul, socotitul, dar și locul unde descoperă ce le place
să facă, cum să-și petreacă timpul și deprinderile lor în viață ….. Petrecând aproape cel mai mult timp în
școală, elevii trebuie să o facă într-un mod plăcut, util și interesant.
Eu cred, însă, că cea mai bună dovadă de promovare a școlii noastre este zâmbetul copiilor când
ies pe poartă,la plecare, fericiți și nerăbdători să împărtășească din clipele frumoase, interesante petrecute
aici.
Organizarea activităților: Ziua porţilor deschise, sărbătorirea unor zile festive tradiţionale Hramul
Bisericii, Ziua Națională a României, 24 ianuarie ,
1 Martie, 8 Martie, Ziua învăţătorului, Ziua Educației , Ziua copilului, etc. pot duce la crearea și
promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate. De asemenea, se pot elabora proiecte
locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de bună practică în managementul
instituțional
Creşterea eficienţei colaborării şcolii cu instituţiile locale: Primăria, Consiliul Local, Poliţia,
Biserica, Dispensarul Medical conduc la o bună promovare a imaginii școlii . Acţiunile şcolii în
comunitate se pot promova prin întâlniri, pliante, articole în ziarul local, serbări, mese rotunde și prin
invitarea reprezentanţilor Primăriei şi Consiliului Local la şedinţele cu părinţii şi alte acţiuni ale şcolii
(serbări, concursuri), desemnarea unor membri ai Primăriei şi Consiliului local în Consiliul de
administraţie, organizarea unor acţiuni în comun cu partenerii educaţionali ce privesc educaţia morală,
sanitară, rutieră sau pentru rezolvarea unor probleme sociale ale unor elevi, dezvoltarea relaţiilor de
parteneriat cu instituţiile de cultură la nivel judeţean, cu alte şcoli din judeţ sau din ţară, identificarea cu
ajutorul Internetului a unor posibili parteneri internaţionali pentru schimburi culturale, turistice etc.
Creşterea gradului de implicare al părinţilor în activităţile şcolii și consilierea părinţilor pentru
ameliorarea climatului educaţional în familie au un rol important în promovarea imaginii școlii prin
stabilirea unor întâlniri periodice (program de consultaţii ) și organizarea în comun a unor acţiuni.
Pentru ca imaginea școlii să se contureze într-o formă pozitivă și atractivă, este destul de important
ca cei implicați în procesul de promovare să asigure transparență, responsabilitate, disponibilitate pentru
inițierea, implementarea și participarea / implicarea în structuri parteneriale.
Conlucrarea dintre reprezentanții administrației publice locale, cadre didactice, părinți și alți
parteneri (periodici sau permanenți ) are ca scop principal diversificarea și flexibilizarea ofertei
educaționale în funcție de nevoile și interesele beneficiarilor procesului educațional. Astfel, adaptând
întregul proces de promovare a imaginii școlii la nevoile și interesele copiilor , vom crește motivația
pentru învățare, vom asigura creșterea calității actului educațional, vom încuraja socializarea, vom
elimina disfuncționalitățile dintre unitatea școlară și părinți, vom dezvolta patrimoniul școlar și vom
stimula implicarea, colaborarea, responsabilizarea și, nu în ultimul rând, percepția tutuor vis- a – vis de
ceea ce reprezintă școala în societate.
149
VALORIZAREA EXPERIENȚELOR COMENIUS
Prof. înv. preprimar Baciu Mariana

Şcoala gimnazială “Dimitrie Cantemir”, Feteşti - Ialomiţa
Motto : „Să-i învățăm pe copii să fie descoperitori, să privească, să asculte, să-și mobilizeze
vibrațiile inimii descoperind și prețuind comorile ascunse ale naturii, iar cunoștințele și deprinderile
formate să constituie piatra de temelie a educației.”(Maria Montessori)
Calitatea educaţiei este dată de o transformare inovatoare, căutându-se în permanenţă o diversificare
a funcţiilor şcolii în scopul dezvoltării acesteia ca centru de resurse pentru elevi şi părinţi, dar şi pentru
ceilalţi membri ai comunităţii. Ritmul şi dinamismul dezvoltării poate izvorî din educaţie, aceasta având
mijloacele şi forţa de a instrui şi educa generaţii mobile şi active, bine înzestrate din punct de vedere
intelectual, capabile să depăşească inerţia unui mediu social refractar, în care se resimt încă note
accentuate de prejudecată şi discriminare.
Dimensiunea europeană a educaţiei este reflectarea unei realităţi care exercită presiuni,
determinându-ne să întreprindem măsuri pentru a-i sprijini pe tineri să găsească modalităţi de răspuns la
provocările lumii contemporane.
Proiectele Şcolare Comenius/Erasmus, au ca scop îmbunătăţirea calităţii şi consolidarea dimensiunii
europene în educaţie, încurajarea învăţării limbilor străine şi a cooperării transnaţionale între şcoli,
promovarea conştiinţei interculturale şi a inovaţiei în ceea ce priveşte metodele pedagogice şi tehnicile
informaţionale. Aceste proiecte sunt promovate şi susţinute financiar de către Comisia Europeana prin
Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, se
derulează în învăţământul preuniversitar şi implică un număr mare de persoane: elevi, părinti, toate
categoriile de personal didactic, precum şi comunitatea locală asociaţii non guvernamentale s.a.
La Grădinița Școlii Gimnaziale ,,Dimitrie Cantemir” Fetești s-au derulat două proiecte europene: 1.
Proiectul Multilateral Comenius „Mission Clean Earth”, derulat împreună cu școli partenere din Italia,
Spania, Portugalia, Marea Britanie, Malta, Polonia și Turcia şi al doilea proiect: Science and Pre-School
Education as a Field of Pedagogical Innovation ,,Little Scientists”, derulat cu școli partenere din Turcia,
Bulgaria, Lituania.
1. Prin participarea la Proiectul Multilateral Comenius „Mission Clean Earth”, derulat împreună cu
școli partenere din Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Malta, Polonia și Turcia, am realizat că
problema ocrotirii naturii preocupă toate statele lumii.
În vederea asigurării sustenabilității Proiectului Comenius “Mission Clean Earth”, am derulat
Programul Educaţional “Eco-Grădiniţa “- „Să dezvoltăm un mediu sănătos !”, desfăşurând activităţi
specifice prevăzute în programă, proiecte de parteneriat, proiecte tematice, întâlniri, dezbateri, excursii,
acţiuni de colectare a deşeurilor, serbări pe teme ecologice, confecționarea de măşti şi costume din
materiale reciclabile, concursuri, expoziţii cu lucrări ale copiilor, etc.
Analizând modul cum s-au desfăşurat toate aceste activităţi, schimbările pozitive observate în
comportamentul copiilor (interes, cunoştinţe, deprinderi, siguranţă de sine, cooperare), precum şi
îmbunătăţirea comunicării cu părinţii, putem spune că s-au obţinut mai multe beneficii.
În concluzie, putem spune că nu există activităţi pentru o educaţie ecologică, ci prin toate
activităţile şi acţiunile ce le desfăşurăm în grădiniţă, copiii îşi pot însuşi numeroase noţiuni şi cunoştinţe
despre problematica ecologiei.
Curiozitatea lor firească duce la acumularea de cunoştinţe multiple despre mediul înconjurător,
despre protecţia lui, contribuind la dezvoltarea capacităţii de a gândi logic şi de a interpreta corect
anumite aspecte din jurul lor.
2. Al doilea proiect: Science and Pre-School Education as a Field of Pedagogical Innovation ,,Little
Scientists”, derulat cu școli partenere din Turcia, Bulgaria, Lituania.
În cadrul proiectului ,,Little Scientists”, au fost alese patru subiecte din gama de predare a știintei
(apă, semănat și creștere, astronomie, lumină si umbră).
Toti partenerii au urmărit îmbunătățirea abilităților în predarea științelor prin inițierea unui schimb
profesional de materiale și metode de predare între parteneri, dezvoltarea competențelor în domeniile
limbii, managementului de proiect, TIC. Un rezumat al acestui proces cu cele mai bune idei practice au
fost publicate în manualul "Micii oameni de știință” - principalul produs al proiectului.
150
Învățarea științei este un aspect central în curricula școlară din învățământul primar din toată
Europa. Promovarea competențelor științifice ar trebui, prin urmare, să fie o parte indispensabilă a
educației preșcolare, de asemenea, pentru a configura elementele de bază pentru o cariera de învățare de
succes pentru fiecare copil.
Învățarea științei nu constă numai în colectarea cunoștințelor de conținut, ci mai ales se adresează
metodelor speciale de lucru și de gândire. Obiectivul principal al proiectului nostru a fost de a garanta o
pregătire școlară adecvată, de a da copiilor experiente de bază și de a face în mod activ cercetare. Asta
înseamnă a pune întrebări, crearea unui experiment, observând cu atenție, găsirea unor surse alternative
de cunoaștere, prezentarea și discutarea rezultatelor cu alți copii. Toate acestea ținând cont de
particularitățile de dezvoltare individuală a copilului.
Interesul pentru domeniul științei a reunit partenerii acestui proiect. Ei au avut ca scop extinderea
gamei de subiecte științifice pe de o parte, și pe de altă parte, aflarea despre noi modalități metodologice
de prezentare a științei pentru copiii preșcolari. Prin schimbul de materiale și experiențe cu scopul de a
obține hrană de gândire și de inspirație și în același timp de a prezenta modul propriu de tratare a
subiectului, participanții au colaborat împreună într- un mod mai profesionist de predare a științei. Într-o
perspectivă pe termen lung, ca urmare a acestui proiect, pedagogia și curriculum-ul predate de toți
partenerii s-au îmbunătățit. Toți partenerii au căpătat experiență în predarea științelor, iar prin crearea
acestui grup am obținut un schimb fructuos de materiale și metode, de pe urma căruia au putut beneficia
toți partenerii.
„Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele, cucul.
Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea
faţă de natură şi animale omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre
cuvinte – VIAŢA.” C. Mihăiescu
151
Scurt istoric al școlii
Școala Gimnazială Bathory Istvan din Șimleu-Silvaniei

Autor: Bacsadi Barna
Profesor pentru învățământ primar
Şcoala Gimnazială „ Báthory István” este aşezată în inima oraşului medieval Şimleu Silvaniei în
apropierea Cetăţii medievale Báthory, care este locul de naştere a marelui voievod al Transilvaniei şi
regele Poloniei, Báthory István.
Oraşul nostru de sub poalele Măgurii asigură condiţii optime pentru locuitorii oraşului , care
trăiesc în pace indiferent de naţionalitate şi de religie. O dovadă a acesteia sunt bisericile de diferite
religii existente în oraş, respectiv şcolile care funcţionează având predarea în diferite limbi.
Instituţia noastră, relativ nouă, are la bază o istorie foarte veche. În 1899 la propunerea preotului
romano-catolic din localitate îşi încep activitatea 4 măicuţe franţişcane, care educau 85 de fete de diferite
religii între vîrsta de 10-14 ani. Numărul elevilor şi al profesorilor a crescut din an în an, ajungând până la
275 în anul şcolar 1917-18.
După 1948 această instituţie s-a transformat în învăţământ de stat.
În 2005, în urma solicitărilor părinţilor şi-a deschis porţile Şcoala cu Predare în Limba Maghiară
,apoi în 2007 instituţia a fost denumită Şcoala Gimnazială cu Predare în Limba Maghiară “Báthory
István”.
Clădirea şcolii a fost retrocedată bisericii romano-catolice, și printr-un contract de comodat este dat
în folosinţă. În ultimii ani infrastructura s-a dezvoltat foarte mult mărind capacitatea, şi asigurând
condiţii de calitate elevilor și celor 15 profesori, toti calificați , 2 profesori itineranți 2 cadre didactice
auxiliare care desfăşoară activitate zilnică în folosul elevilor. Profesorii sunt interesaţi permanent să
participe la diferite cursuri de formare şi de autoformare.
Până în anul şcolar 2009-10 existau 16 clase , la fiecare nivel 2 clase paralele, dar de atunci s-a
redus la câte o clasă pe fiecare nivel.In acest an școlar sunt înscriși 215 elevi, cu 10 elevi mai mulți față de
anul școlar trecut.
Datorită faptului că în apropierea orasului există două localităţi unde nu funcţionează şcoală cu
clasele V-VIII, copiii din Uileacul Şimleului şi din Bilghez fac naveta la unitatea noastră .
Datorită condiţiilor optime şi calităţii pe care o asigurăm sunt părinţi și din alte localităţi care îşi
înscriu copiii la noi . Şcoala are săli de clase suficiente, cabinet de biologie, cabinet de engleză, cabinet
consilier şcolar, două cabinete pt. activităţile speciale ale profesorilor itineranţi, laborator de fizică,
laborator de informatică, sală de gimnastică, un centru de documentare și de informare, teren de sport
acoperit cu covor de iarbă artificială.
Sala de mese şi cabinetul medical sunt tot în curtea școlii. Toate aceste spaţii sunt reabilitate, dotate
cu mobilier corespunzător. În cadrul activităţilor şcolare punem un accent foarte mare pe integrarea
copiilor rromi şi cu nevoi speciale, prin sarcini individuale . Prin acţiuni de caritate sprijinim elevii cu
nevoi, respectiv oferim cadouri pt. toţi elevii şcolii cu ocazia diferitelor sărbători.
Cu sprijinul Asociației Diakonia din Cluj-Napoca se desfășoară activitate de școală după școală cu
24 de elevi. Activitatea acestora este organizat de două cadre didactice angajate de către Diakonia. Masa
elevilor este asigurată de asociație și de Consiliul Local.
În viitor sperăm că eforturile noastre depuse în interesul beneficiarilor va satisfice nevoile
comunității
Proiecte educative de succes din anul școlar trecut
1 . Proiectul educativ international Porți verzi,porți secuiști, derulat in perioada oct.2016- iunie
2017.Proiectul a fost mentorat de prof. Denes Irina, care a mai derulat un proiect cu un an școlar anterior.
Proiectul a fost lansat de Fundația Kerekvilag din Szeged,Ungaria.La acest apel de proiect s-au prezentat
85 de echipe din 5 tări.
Echipa de proiect format din 14 elevi din clasele a V și a VI , îndrumat de profesorul Vida Ana
Margarteta, coordonator de proiect și prof.Fekete Emese ,colaborator au derulat un proiect ecologic –
social cu tema Familia și mediul înconjurător.
În prima etapă au desenat 6 postere de dimensiuni mari cu următoarele teme:
1 .Familii pentru familii
152
2. Timpul acordat membrilor familiilor în mijlocul naturii

3. Familia care se învie ca și natura primăvara
4.Gospodăria verde
5.Alimentația ecologică
6. Interacțiunea dintre familie și criza ecologică
Aceste planșe au fost expuse în 21 de locuri, in 5 localități prin organizarea expoziției mobile .La
aceste expoziții a fost prezentat un spectacol de versuri și cântece și muzică instrumentală.
2. Proiectul județean „Zâmbet fermecat” . În anul școlar 2016-2017 școala noastră a participat la
activitățile de voluntariat desfășurate cu ocazia implementării proiectului educativ interjudețean „Zâmbet
Fermecat”, organizat de Inspectoratul Județean Sălaj, coordonator proiect inspector școlar prof. Hari
Tünde-Hajnalka, în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară noiembrie 2016- iunie 2017.
Coordonatorii proiectului la nivel de școală au fost prof. Vida Ana Margareta-director, prof.
Márton Gabriela-consilier educativ, prof. Bacsadi Barna –coordonator SNAC şi prof. Szodorai Melinda.
În acțiunile social-caritabile și educative s-au implicat 10 cadre didactice și toți elevii școlii. În
data de 10.04.2017. s-au predat bunurile adunate ( vopsea lavabilă, pahare din plastic, pachete personale,
topuri de hârtie ) ca donație la Centrul de Plasament ”Bethesda” din Jebuc de către delegația școlii,
alcătuită din 10 elevi și 4 cadre didactice.
Prin oferirea unor daruri și timp pentru interacțiune, activități recreative, activități educative
comune cu titlul ”Haideți cu stropitul”, am adus zâmbete în viața copiilor-colegi.Credem că prin formarea
modelelor comunitare în rândul copiilor, în cadrul acțiunilor social-caritative și educative creștem gradul
de cultură și a respectului pentru valorile morale, valorile de solidaritate și generozitate, promovăm
calitatea în educație.
153
Patriotismul și școala
Prof. Înv.preșcolar Bacter Georgeta Claudia

GPN Nr. 2 Dernișoara,Jud. Bihor
Patriotismul...De-a lungul timpului acest cuvânt a avut același înțeles, dar niciodată nu s-a resimțit
la fel . Dragostea pentru țară, sacrificiile nenumărate și cruntele pedepse pentru refuzul promt de a
renunța la ceva ce ne aparține, și-au lăsat amprenta într-un mod greu de imaginat, rămânând ”scrijelite”
parcă în inimă, dar și în poveștile fără sfârșit ale ” bătrânilor boltei de pe vechiul front” .
Sunt educatoare, cu o experiență de peste un deceniu în bagajul meu profesional. Unitatea de
învățământ, de care aparțin, are în cadrul ei un” element ” de stimă personală. O construcție modestă, dar
cu o încărcătură istorică și spirituală greu de exprimat în cuvinte. Ei bine, este vorba despre ”un bloc de
marmură” alb, pe alocuri negru, cu un scris sumbru de culoare aurie, care exprimă pe scurt sensul nostru
în acest ciclu al vieții, lucru pe care l-am dedus din citatul:” Din zei de-am fi scoborători ,C-o moarte tot
suntem datori”, care aparține lui George Coșbuc și este inscripționat pe placa de marmură neagră a acestui
monument. Nu este singurul citat prezent pe acest monument istoric. Pe placă amplasată spre răsărit, în
partea de jos a listei: de eroi jertfiți pe câmpul de luptă în Primul și al Doilea Război Mondial se află un al
doilea citat:” Fericit și măreț e acela care/Pentru PATRIA sa moare/Nemurire moștenind!”-V.Alecsandri.
La nivel local importanța acestuia a fost ușor mărginită, adevăratul lui simbol fiind înțeles de
puține persoane, printre care se numără chiar urmașii soldaților căzuți pe front.
Ctitorul acestui monument este Ion Gh. Roman , cadru didactic și director al școlii între anii(1964-
1989, 1996-2003),deși nu este din Bihor, sătenii l-au acceptat și adoptat ca fiu al satului Dernișoara.
Construcția a început în anul 2003 și a fost inaugurat pe data de 16 mai 2010 cu mare fast. La inaugurarea
sa au participat oficialități din Oradea , Garda de Onoare a UM01232 Transporturi, Fanfara Militară de la
Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră Avram Iancu, dar și o delegație franceză, din Saint-
Gondon, localitate înfrățită cu satul nostru Dernișoara, condusă de Jean Pierre Pougny. Acela a fost
momentul în care am conștientizat și eu cu adevărat importanța acestuia, dar și faptul că a devenit
cunoscut la nivel internațional, atât el cât și școala noastră.Acest eveniment,fapt, ne face extrem de
mîndrii, în special faptul că am reușit să-l mediatizăm atât la noi în țară cât și în Franța, pe site-ul oficial
al comunei Saint Gondon, unde apar detalii referitoare nu doar la acest eveniment, ce la întreaga lor vizită
la noi din 1990 și până în prezent. La acest eveniment și școala a contribuit prin organizarea unui
spectacol artistic.
Consider că acest monument, este un simbol pentru satul nostru, pentru școală, dar cel mai
important este faptul că acesta reprezintă ”o fărâmă” din istoria cruntă a poporului român. În fiecare an la
acest monument elevii desfășoară activități de comemorare a eroilor și depun flori .
Modul acesta de promovare a unei unități de învățământ din zonă rurală este rar întâlnit, datorită
oportunităților reduse, însă nu este inexistent.
154
Imagini de la inaugurarea monumentului 16 mai 2010, Dernișoara
• Webografiehttp://gondondernisoara.canalblog.com/albums/mission_2010/index.html
155
Imaginea unei școlii din mediul ruaral
Prof.înv.primar Bacter Marinel

Șc.Gimnazială Nr. 2 Dernișoara, Jud.Bihor
În fiecare dintre noi, oamenii, există, și uneori predomină dorința arzătoare ”de a cunoaște”. Aceasta
însă se manifestă sub diverse forme , total diferite. Doresc să subliniez faptul că, o modalitate de a
”cunoaște”este și comunicarea în scris. Apariția acestui tip de comunicare, practic a fost primul pas pentru
omenire în a se ”emancipa”.Odată cu trecerea timpului , forma primitivă a” scrisului ” a căpătat o nouă
înfățișare, atât din punct de vedere al formei cât și a conținutului. Cu toate acestea , toate aceste
modificări, erau insuficiente. ”Învățații”,” cunoscătorii de carte”, sau ”dascălii”cum li se spunea adesea,
au început să se axeze spre un loc care poate să le ofere liniștea și siguranța necesară pentru a lectura, dar
și pentru a preda tinerilor învățăcei, tainele de aur ce se ascundeau în spatele slovelor ” de foc”, rezultate
ale unei munci istovitoare, de zeci de generații. După numeroase încercări și persecuții, în urma cărora o
parte au devenit martiri pentru lectură, apar și primele instituții ”de învățământ”.Timpul și-a lăsat
amprenta și asupra lor, astfel că, de la ”barăcile” de lemn, văruite sărăcăcios cu var alb s-a trecut la clădiri
solide, dotate cu aparatură de ultimă generație,cu materiale didactice, care duc la creearea unui mediu
favorabil pentru predarea și acumularea unei informații, extrase dintr-un anumit domeniu.
Școala la care predau, a doua mea casă, a fost pentru prima dată atestată documentar în anul 1816 și
mă mândresc cu faptul că se numără printre primele 13 școli din Valea Erului. La început aceasta a
funcționat concomitent cu biserica ortodoxă” preotul slujind atât în altar cât și la catedră”.În momentul
actual, este o unitate de învățământ, modestă, în cadrul căreia mai mulți dascăli se jertfesc pe ei înșiși,
precum o lumânare, cu scopul de a le lumina calea tinerelor vlăstare.
În ciuda, faptului că este o școală din mediul rural, ea nu s-a lăsat subjugată. Din băncile ei, s-au
ridicat mulți oameni, cu o importanță socială înaltă, ridicând astfel prestigiul ei și ”răsplătind” cu
adevărat, truda dascălilor. Pe lângă aceasta, noi, cadrele didactice din această instituție, ajutați de elevi,
am reușit să atingem performanțe impresionante. Printre acestea se numără numeroase concursuri
județene și interjudețene la care am obținut rezultate foarte bune , astfel am reușit să facem cunoscut și
acest mic ”colț de rai ” . Am colaborat și cu o unitate școlară din Franța , unde am avut frumoasa ocazie
de a o vizita alături de câțiva elevi de la noi din unitate, putând astfel să observăm sistemul educațional de
la ei și să ne promovăm sistemul educațional de la noi.Țin să amintesc aici că există și o înfrățire dintr-o
localitate din Franța și anume Saint-Gondon și Dernișoara o localitate din Bihor , unde sunt cadru
didactic,dar și ”fiu” al satului, deoarece am crescut și copilărit în acestă localitate. Această înfrățire a
ajutat foarte mult la dezvoltarea și modernizarea școlii din Dernișoara, deoarece delegația din Franța a
venit imedeat după revoluție și anume în 1990 , aducând atât materiale didactice, jucării, cât și
contribuind la modernizarea școlii cu mobilier, instalație electrică și multe altele.
Trebuie să recunosc faptul că, este necesar să existe dorință, ambiție, nu doar cadre didactice bine
pregătite, astfel consider că 90% din performanțele atinse, sunt rezultatele mult râvnite ale elevilor noștrii.
Indiferent de locul unde ne trimite soarta, să ne desfășurăm vocația de” dascăl”, este important să
ținem pasul cu generațiile cu care lucrăm și să promovăm valorile.
Bibliografie:
 Monografia istorică a comunei Derna( Jud.Bihor),Gabriel Moisa, Sorin Șipoș, Oradea

,Ed.Muzeul Țării Crișurilor,2016
 Webografie http://gondondernisoara.canalblog.com/
156
Prof. înv. primar, Băcișor Maria - Cristina

Școala Gimn. Petre N. Popescu, Vînători
Jud. Mureș
Societatea contemporană a adus o nouă percepție pe care o are familia asupra formării
personalității copilului. Deși s-a știut întotdeauna că familia este un factor determinant al acțiunii
educative, astăzi s-a constatat că cele mai importante reguli ale familiei sunt cele care determină ceea ce
înseamnă a fi o ființă umană.
Implicarea părinților în activitățile școlii trebuie să fie una dintre prioritățile învățământului actual.
Contribuția părinților la efortul formativ al școlii se poate regăsi pe o scală ce pornește de la prezența în
toate tipurile de activități (curriculare, consultative, sportive etc) și ajunge până la plasarea ca public
amorf pentru reprezenațiile școlare ocazionale.
Antrenarea părinților în realizarea acțiunilor educative specifice poate să se desfășoare în
următoarele direcții:
- activarea comitetului de părinți prin implicarea în elaboarea, implementarea și monitorizarea
planului de dezvoltare al școlii;
- identificarea părinților voluntari care să sprijine derularea eficientă a acțiunilor educative;
- organizarea cabinetelor de consiliere pentru părinți;
- implicarea părinților în activități administrative (amenajarea spațiului de studiu, dotarea clasei, a
terenului de sport etc);
- antrenarea părinților în procesul instructiv-educativ;
- crearea a diverse mijloace de comunicare a părinților cu reprezentanții școlii - director, cadre
didactice: ședințele cu părinții, lectoratele cu părinții, activități cultural - artistice;
- stimularea părinților în asistarea copiilor.
În procesul de învățare, multe sunt momentele de satisfacție și bucurie pe care le trăiesc cei
implicați, dar maxima încărcătură emoțională se dezvoltă în timpul serbărilor școlare.
Serbarea este o manifestare festivă, cu program complex, prilejuită de sărbătorirea diferitelor
evenimente de însemnătate naţională sau internaţională, de tradiţiile şi obiceiurile statornicite în şcoală.
Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari valenţe
educative.Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un
domeniu sau altul, ci a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita
comună.
În clasele I - IV, serbările școlare vin în ajutorul afirmării și formării personalității elevului. În
timpul prezentării programului artistic, elevul-artist îi va avea spectatori pe colegii de școală, dar și pe
părinții și învățătorii cărora va trebui să le recite sau să le cânte, exprimând trăirile care îl copleșesc.
Realizarea programului artistic presupune o muncă laborioasă din partea învățătorului, căutări și
creație, acesta fiind regizor, coregraf, poet și interpret model pentru micii artiști.
Importanța unor asemenea festivități realizate la șfârșit de an școlar, de Ziua copilului sau
sărbătorile religioase, este deosebită. Ele lărgesc orizontul spiritual al elevilor, contribuind la acumularea
de noi cunoștințe, la îmbogățirea trăirilor afective și sentimentelor estetice.
În acest an școlar, 2017 - 2018, cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, am organizat Serbarea
Crăciunului, împreună cu elevii mei din clasa a IV - a A. I-am avut ca și spectatori pe părinții acestora, pe
bunici sau pe frații mai mici sau mai mari. Atmosfera a fost una deosebită, elevii fiind îmbrăcați conform
cerințelor programului artistic: fetele - rochițe albe sau roșii, beteală pe cap; băieții - cămașă albă,
pantaloni negri; un băiat a fost îmbrăcat în costum de Moș Crăciun. Toți copiii au recitat și au cântat
colinde sau cântece de iarnă, fiind cuprinși de emoția sărbătorii care se apropia. Părinții i-au aplaudat,
încântați de prestația copiilor lor, mai ales că serbarea s-a desfășurat în condiții bune datorate și implicării
lor în costumația copiilor, dar și în decorarea clasei. Programul s-a încheiat cu succes, elevii primind
cadouri oferite din partea primăriei comunei.
157
Prezint fragmente din serbarea de Crăciun din acest an școlar.

Sărbătoarea Crăciunului
Cl. a IV - a A
An școlar 2017 - 2018
Sceneta literar - artistică cuprinde trei părți:

I - A sosit iarna
II - Vin colindători
III - Vine Moș Crăciun
Personaje și regie:
Prezentatorul: poartă costum negru, cămașă albă, fundiță neagră sau papion la gât.
Iarna: rochie albă, lungă, cu steluțe argintii. Pe cap - coroniță albă sau argintie, în mână are
un coșuleț în care sunt fulgii de zăpadă.
Fulgii de zăpadă: fetițe îmbrăcate în alb, beteală în jurul capului.
Moș Crăciun: costum de Moș
Anul Nou: un băiat îmbrăcat în costum național. Peste costum are o panglică albă - în
diagonală - pe care este scris anul respectiv (2018).
DE CRĂCIUN
Din vis, din fir de poveste, din adâncimi de timp, din fulgii de zăpadă, din beteala de pe cetina de
brad, din calendarul ce cu pas egal și indifferent măsoară timpul…a coborât CRĂCIUNUL.
Dintre dealurile Ardealului ce poartă cușme de zăpadă, în fiecare an coboară Moș Crăciun.
Voi i-ați scris, copii, lui Moș Crăciun?
I - A SOSIT IARNA
Prezentatorul: Suntem adunați aici
O mulțime de copii
Și cei mari și cei mai mici
Să cântăm și să jucăm
Pe toți să vă bucurăm
Că-i în seara de Ajun
Și-așteptăm pe Moș Crăciun
Băiat 2: A-nceput să cearnă Fir de grâu plăpând

Friguroasa iarnă, Pune flori pe geamuri
Hai, băbuță, cerne, Chiciură pe ramuri
Fulgi de nea așterne, Și mai fă-mi băbuță
Să ferești de vânt Drum de săniuță.
Băiat 3: Cu copiii darnică,

Iarna-i foarte harnică:
Punți durează, de cristal,
Peste râu din mal în mal.
Căci copiii tare-i plac;
Patinoar face din lac.
Și le-așterne derdeluș
Loc de joc la săniuș.
Iarna a sosit în zori

Copil 1 - Iarna a sosit în zori, Copil 2 - Cât de veseli suntem noi
La fereastă a pus flori, Alergăm sprinteni, vioi,
A sosit cu gerul ei, Cu zăpada ne jucăm
158
Cu zăpadă și polei. Și cu bulgări aruncăm.
Copil 3 - Săniuța va pleca Copil 4 - Iarnă, iarnă ești frumoasă

Și pe pârtii va zbura, Când nu ești prea friguroasă,
Clopoțeii vor suna, Că ne-aduci nămeți de nea
Și pe noi ne-or bucura. Și plimbări cu sania.
Cântec: A venit iarna
Iarna: Iarna sunt și am venit

Cu steluțe-n frunte
Zăpadă am presărat
Sus în vârf de munte
Florile le-am învelit
Cu albă plăpumioară,
Gerul rece a sosit
Ce plăcut e-afară!
II - Vin colindători
Toți copiii: Ce se-aude? Ce se-aude?
Vin colindătorii?
Colindă: Iată vin colindătorii!

Copil 1: În seara sfântă de Crăciun Copil 2: De unde vin, cum se numesc?
Pe drumul nins de lună Ce doruri îi frământă?
Trei magi călări, cu suflet bun, Spre-o iesle ei călătoresc
Aleargă împreună. Și cerurile cântă.
Copil 3: Și cântă-n inimile lor Copil 4: Nu simți fiorul de atunci
Aprinse, bucuria: Și-n noaptea asta frate
Azi s-a născut un salvator Iisus te-așteaptă să arunci
Azi s-a născut Mesia. Povara de păcate.
Copil 5: El stă în ieslea Lui și azi Copil 6: Mărturisește-ți fapta ta
Iertare dând și viață Și-a patimii revoltă
Încearcă în genunchi să cazi Și-o albă minunată stea
Cu inima-ți de gheață. Va răsări pe boltă.
III - VINE MOȘ CRĂCIUN

Vin sărbătorile de iarnă Fulgii albi încep să cadă
Deschide-ți ochii, suflete, Moș Crăciun ca să îi vadă,
Ca neaua-ntr-înșii să se cearnă Să steie să pregătească
Cu scânteiri de zâmbete. Bradul să-l împodobească.
În sărbătorile de iarnă
Colindele mă nasc poet
Și neaua-n mine va să cearnă
Noi visuri aburind discret.
Brăduleț, brăduț brăduț Brăduleț, brăduț

Ninge peste tine, Parcă ești un soare
Haide, hai în casa mea, Strălucești ca-n povești
Unde-i cald și bine. Plin de globușoare.
Pomul de Crăciun te fac,
O! Ce bucurie! Brăduleț, brăduț
Cu beteală - am să te-mbrac Smuls din vârf de munte
Și steluțe - o mie. Ai făclii, jucării
Și podoabe multe.
159
Brăduleț, brăduț
Eu știu foarte bine
Că mai sus ai pe ram
Daruri pentru mine.
Cântec: O brad frumos
Prin nămeți în fapt de seară,

A pornit către oraș
Moș Crăciun c-un iepuraș
Înhămat la sănioară
Uite-o casă, colo-n vale
Cu ferestre luminate.
Moșul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poartă bate.
Bibliografie:
1. Cristea S., „Pedagogie generală. Managementul educaţiei”, Editura Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1996
2. Cucoş C., „ Pedagogie” Editura Polirom, Bucureşti , 2002
3. Revista Învățământul primar, nr. 2-3 din 2004, Contribuția serbărilor școlare la educația
estetică a elevilor
3. Revista Învățământul primar, nr. 4 din 2004, Implicarea familiei în procesul instructiv - educativ
160
IMAGINEA SCOLII IN RELATIA CU FAMILIA ÎN FORMAREA

COMPORTAMENTULUI ETIC AL ŞCOLARILOR MICI
Profesor BADEA CAMELIA-GEORGINA

Şcoala Gimnazială Nr. 16 ”M.I.Dobrogianu” Constanţa
Violenţa între elevi, în diferite forme de manifestare, a devenit un fenomen din ce în ce mai des
întâlnit în şcoli. Dar, din păcate, comportamentele agresive dintre elevi sunt o copie a comportamentelor
oferite de mediul familial. Climatul socio-afectiv din familie, atitudinile şi comportamentele părinţilor,
relaţiile dintre părinţi şi cele dintre părinţi şi copii sunt elemente care influenţează în mod direct
comportamentul şi relaţiile dintre copii în şcoală. Altfel spus, violenţa între elevi este considerată o formă
de descărcare psihică în spaţiul şcolii, a agresivităţii la care aceştia sunt supuşi în mediul familial sau a
inhibiţiilor şi lucrurilor interzise în mediul familial.
Ceea ce incriminează actorii investigaţi nu e fenomenul în sine, cât mai ales factorii şi condiţiile
care îl generează: familia, modele sociale, relaţiile deficitare cu adulţii etc. Se remarcă, însă, faptul că
majoritatea cadrelor didactice caută să identifice cauzele violenţei elevilor în alte contexte decât cel
şcolar.
Combaterea violenţei şi acceptarea spiritului de toleranţă în comportamentul celor mici rămân
obiective permanente pentru cadrul didactic care îşi doreşte să-i aibă ca parteneri pentru îndeplinirea
acestui deziderat pe părinţi. Una dintre problemele cu care se confruntă părinţii este faptul că uneori sunt
puşi în situaţia de a-i învăţa pe copii diverse comportamente, alteori îşi doresc să elimine sau să reducă o
serie de comportamente ale copilului.
Unele sunt comportamente noi pentru copil cum ar fi: să se spele pe dinţi, să mănânce cu
tacâmurile, să îşi facă temele, să respecte o anumită regulă (curăţenia în camera lui). Altele sunt
comportamente pe care părinţii doresc să le crească frecvenţa: să citească, să salute sau să spună
“mulţumesc”, “cu plăcere” sau “te rog”. Printre acestea apar uneori şi comportamente negative sau
nepotrivite, ca de exemplu: îşi loveşte fraţii sau colegii, îşi uită caietele la şcoală, uită să îşi facă lecţiile
pentru a doua zi, întârzie, foloseşte un limbaj vulgar faţă de alţi copii sau adulţi, îşi lasă hainele murdare
prin casă, nu îşi aranjează niciodată jucăriile şi multe altele. Încă de la vârsta preşcolară copiii pot
prezenta comportamente violente cum ar fi: crize de furie excesivă, asociată cu agresivitate fizică, lovire,
aruncarea cu diverse obiecte, ameninţări de a răni alte persoane sau chiar de autovătămare, cruzime faţă
de animale, incendierea etc. Pentru toate aceste comportamente părinţii încearcă să aplice o serie de
metode pentru corectarea lor, unele din ele dând roade, iar altele nefuncţionând. Oricât de mult am vorbi
şi am spune copilului ce să facă sau ce să nu facă observăm că nu se produc schimbările pe care ni le
dorim. Copilul, ca şi adultul, are nevoie de timp, de metode şi de mult exerciţiu pentru a învăţa un
comportament. Nu este suficient să ştim ce comportament vrem să formăm pentru a şi realiza acel
comportament.
Climatul socio-afectiv din familie, atitudinile şi comportamentele părinţilor, relaţiile dintre părinţi şi
cele dintre părinti şi copii sunt elemente care influenţează în mod direct comportamentul şi relaţiile dintre
copii în şcoală. Altfel spus, violenţa între elevi este considerată o formă de descărcare psihică în spaţiul
şcolii a agresivităţii la care aceştia sunt supuşi în mediul familial sau a inhibiţiilor şi lucrurilor interzise în
mediul familial.În momentul în care părintele e nemulţumit de comportamentul manifestat de către copil,
devine nervos, iritat, nemulţumit, emoţii care duc la: aplicarea unor pedepse prea aspre, ridicatul tonului,
sau chiar la violenţă fizică. Părinţii fac deseori greşeala etichetării copilului în funcţie de comportamentul
manifestat :"este rău", "este obraznic", "este răzgâiat", "neatent" etc. Copilul îşi va însuşi această etichetă
şi se va comporta în cele mai multe cazuri conform convingerii părinţilor.
In consultațiile săptămânale cu părinții, i-am îndemnat pe aceștia ca atunci când doresc să corecteze
un comportament nedorit al copilului, să evite următoarele acţiuni:
• etichetarea: "Eşti un obraznic fără pereche!"
• ameninţarea:"Dacă nu te potoleşti , îţi trag o mamă de bătaie de nu te vezi!"
• şantajarea:"M-au îmbolnăvit obrăzniciile pe care le tot faci!…."
• dezarmarea: “Nu vei fi niciodată capabil să te comporţi ca un copil cuminte şi ascultător!"
161
• comparerea cu alţi copii: "Uite colegul tău ce copil bine crescut este!"
umilirea în faţa persoanelor care îl apreciază : în loc de pedeapsă, este de preferat termenul de
"consecinţă" pentru faptele sale .Bineînţeles că se vor stabili de la început nişte reguli, astfel încât să nu se
simtă nedreptăţit sau devalorizat.
Un prim pas în corectarea unui comportament este identificarea cauzelor acestuia. Cu siguranţă nu a
apărut pentru că avem un copil irecuperabil de rău, ambiţios sau răzbunător.
Atunci când aplică un comportament deranjant pentru părinţii săi, copilul poate viza unul dintre
următoarele lucruri:
• Atragerea atenţiei – copilul observă că părinţii îşi îndreaptă atenţia asupra lui, îl bagă în seamă,
doar atunci când face lucruri care nu sunt pe placul acestora , în rest ignorându-l şi neapreciindu-i
lucrurile bune pe care le face. Foarte mare greşeala pe care o fac părinţii care îşi ceartă permanent copilul,
şi nu îi dă atenţie măcar prin laude sau aprecieri , dacă nu prin îmbrăţişări şi afecţiune atunci când
manifestă anumite comportamente pozitive.
• Recompensele trebuie să vină imediat după ce copilul a realizat comportamentul dorit ( nu îl vom
felicita seara pentru că s-a spălat pe dinţi dimineaţa).
• Lupta pentru putere apare în general atunci cand părintele încearcă să înfrangă prin forţă şi
autoritate voinţa copilului. Este important să clădim o relaţie de parteneriat cu copilul, de prietenie şi
înţelegere. Daca îi recunoaştem nevoile, drepturile si dornţele, el se va simţi important,valoros şi nu va
mai considera că are pentru ce să se lupte.
• Răzbunarea apare în general la copiii foarte descurajaţi, care recurg la comportamente agresive.
Este de evitat sa subestimam capacitatea copilului de a se simţi rănit sau dezamăgit de anumite acţiuni ale
părinţilor. Copilul va recurge la acele comportamente despre care ştie în mod cert ca îi deranjează pe
părinţi.
Când adulţii greşesc în educaţia copiilor, nu o fac pentru că nu iubesc copiii, ci pentru că nu cunosc
o cale mai bună. Dacă nu înţeleg care sunt nevoile unice ale copiilor, nu sunt capabili să le ofere ceea ce
ei au nevoie.Trebuie să înveţe cum să le dea o libertate mai mare, păstrându-şi în acelaşi timp controlul.
Pentru a încuraja comportamente pozitive, părinţii trebuie să îşi facă timp în fiecare zi pentru copiii
lor, şi anume: să poarte discuţii legate de ceea ce s-a întâmplat la şcoală, să joace jocul preferat al
copilului, sau să îl ducă în locurile de joacă agreate de el,să îi asculte părerile, să îi citească o poveste
înainte de culcare, să meargă împreună la cumpărături, să viziteze un anumit loc – aceste lucruri dându-i
siguranţa şi încredere copilului, şi totodată creându-i sentimentul că este apreciat şi iubit.
Un alt mijloc prin care copilul se simte important se poate crea prin aşa -zisele „consilii de familie”,
care se pot realiza săptămânal. În cadrul acestora, părinţii împreună cu copiii vor lua decizii de familie,
purtând discuţii reglatoare şi negociatoare pentru a rezolva eventualele probleme.
Oferirea de cadouri sau recompense trebuie realizată în mod responsabil, fără a-i da de înţeles
copilului că pentru orice lucru minor va primi ceva în schimb: el trebuie învaţat încă de la vârsta
şcolaritaţii că sunt lucruri pe care trebuie să le facă necondiţionat şi că dacă îşi doreşte ceva trebuie să
merite acel lucru. Mulţi părinţi se confruntă adesea cu următoarea problemă: copilul începe să plângă, să
ţipe, sau se se arunce la pământ atunci când îşi doreşte o jucărie văzută în vitrina unui magazin ; părintele,
cuprins de ruşine probabil, sau uneori chiar de mila copilului, care se loveşte trântindu-se pe caldarâm, îi
satisface acestuia marea dorinţă! ... şi ce a obţinut prin asta?... grandiosul stăpân preia controlul şi va mai
face şi alte lucruri pentru că aşa vrea el: nu mănăncă pentru că nu îi place mâncarea, nu se îmbracă cu
hainele pe care i le pregăteşte mama pentru că nu sunt la modă, nu îşi face temele pentru că nu îi mai
rămâne timp şi pentru asta.
De asemenea, pentru a-l motiva pe copil să fie responsabil, este indicat să i se ofere responsabilităţi
în familie care să îl facă să se simtă că are o contribuţie importantă: îngrijeşte florile, caută informaţii
despre modul de petrecere a timpului liber în familie, trimite felicitările de sărbători prietenilor. Părintele
trebuie să fie atent să ofere imediat feed-back pozitiv pentru comportamentele pozitive pe care le-a făcut
copilul. A da feed-back înseamnă a spune ceva imediat ce a sesizat un comportament: “Bravo! Apreciez
foarte mult faptul că ai ajutat-o pe sora ta să facă ordine în camera voastră!”.
Modalităţi folosite la clasă pentru a reduce comportamentul violent:
• recunoaşterea greşelii comise – este primul pas care trebuie făcut de copil (greşeala este pe
jumătate iertată);
162
• înţelegerea impactului social pe care îl generează atitudinea fiecărui copil; fiecare act al unei
persoane se resfrânge pozitiv sau negativ asupra celorlalte persoane;
• regulamentul clasei, care a fost dezbătut cu elevii şi părinţii, interzice recurgerea la violenţă a
părinţilor faţă de copii şi, de asemenea, a unui copil faţă de ceilalţi copii;
• am obţinut rezultate importante prin susţinerea unor lecţii: de educaţie plastică, de educaţie civică,
unde am analizat faptele, comportamentele unor copii, prin implicarea elevilor şi, bineînţeles, a părinţilor.
• Combaterea violenţei şi acceptarea spiritului de toleranţă în comportamentul celor mici rămân
obiective permanente pentru cadrul didactic, şi în special pentru părinţi.
• Este de asemenea important să se pună accent pe o educaţie moral – religioasă, “primul pas spre
înţelepciune este frica de Dumnezeu”.
• Orice deviere de comportament nu se va rezolva prin constrângere, ci prin crearea unui climat
afectiv, prin cultivarea încrederii copilului în forţele proprii de a deveni un om de omenie.
Concluzie: Un lucru important de ştiut este că în realitate nu există copii răi, ci doar copii
descurajaţi. Fiecare copil are şi părţi bune, pozitive. Dacă vom învăţa să privim comportamentele negative
ale copiilor ca pe o formă de a ne comunica ceva, vom găsi întotdeauna cea mai bună metodă pentru a-i
corecta. Educatorii şi părinţii trebuie să manifeste iubire şi înţelegere faţa de copiii lor, să descopere
secretele motivării copilului, recompensării sau pedepsirii acestora.
Bibliografie:
1. http://articole.famouswhy.ro/comportamente_dificile__atitudini_nepotrivite/
2. www.savethechildren.net/.../violenta_Comportamente_pozitive.pdf
3. http://www.nou-nascuti.ro/ghidul-parintilor/cum-modelam-comportamentul-copilului.html
4. Telleri, Fausta – Pedagogia familiei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2003;
5. Mitrofan, I.; Mitrofan N. – Elemente de psihologie a cuplului, Bucureşti, Editura „Saun”,
1994.
163
ELEVII DE AZI , ANTREPRENORII DE MÎINE
Prof BADEAON MARIANA

In cadrul proiectului „Formarea cadrelor didactice din invaţamantul profesional şi tehnic-profil
SERVICII, pentru extinderea metodei moderne interactive de invaţare firma de exerciţiu” au fost selectate
15 centre resursa pentru firmele de exercitiu. Activitatea centrelor de resursa pentru firmele de exercitiu
infiintate constituie una dintre axele principale prin care se asigura sustenabilitatea rezultatelor
proiectului, ele fiind centri nevralgici regionali de administrare, coordonare si management ai firmelor de
exercitiu ce fac parte din retele satelit dezvoltate in jurul lor.
Obiectivul general al centrelor resursa pentru firmele de exercitiu este de a oferi servicii integrate de
promovare a spiritului antreprenorial in sistemul economic din IPT, in toate regiunile tarii.
Centrul de resursa este o entitate care se va ocupa de furnizarea de sprijin pentru cresterea
numarului de firme de exercitiu si a nivelului de competitivitate dintre acestea pe plan national si
international. In special, Centrul de resursa va fi responsabil pentru consilierea profesionala a
profesorilor, pentru sprijinul in a incepe noi firme de exercitiu si va juca, de asemenea, un rol important in
extinderea numarului de factori implicati in aceasta activitate. In conformitate cu principalele obiective
ale proiectului, Centrele de resursa sunt responsabile si pentru organizarea de targuri regionale ale
firmelor de exercitiu, aceasta activitate fiind in stransa legatura cu activitatea ROCT.
În cadrul colegiului nostru, s-a inițiat un priect, ce se derulează și in prezent, ce a avut drept
finalitate constituirea
CENTRUL DE RESURSE FIRMA DE EXERCIŢIU REGIUNEA SUD-EST
COLEGIUL ECONOMIC ,,M. KOGĂLNICEANU” FOCŞANI
Colegiul Economic “Mihail Kogălniceanu” din Focșani, județul Vrancea, organizează în perioada
22-23 martie 2018, Târgul Regional al Firmelor de Exercițiu – “Elevul de azi, antreprenorul de
mâine”.
Participanţi:
- firme de exerciţiu din cadrul Colegiului Economic “Mihail Kogălniceanu”
- firme de exerciţiu din judeţ
- firme de exerciţiu din ţara
- reprezentanti ai ISJ Vrancea
- profesori coordonatori
- factori de decizie de la nivel local
- reprezentanţi ai comunităţii locale
- mass-media
- agenţi economici
- profesori şi elevi de la Colegiului Economic “Mihail Kogălniceanu”
- profesori şi elevi de la alte şcoli şi licee
- vizitatori, persoane interesate
- părinţi ai Colegiului Economic “Mihail Kogălniceanu”Focşani
Foto : Târgul Regional al Firmelor de Exercițiu martie 2017
164
„SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”
Prof. înv. preșcolar, Bădeliță Ștefania Rita

Școala Gimnazială Stroiești
Săptămâna „Școala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” a fost o combinaţie de activităţi
desfăşurate într-un mod plăcut de către preșcolari, Copiii au nevoie de activităţi care să le lărgească
lumea spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a
acţiona singuri, însușindu-și cerinţele exterioare şi transformându-le în propriile motive interioare, după
care se conduc.
Scopul acestui program a fost implicarea tuturor copiilor preşcolari şi a cadrelor didactice în
activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor preşcolari, să pună în valoare
talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naţional
şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale.
Pentru elaborarea programului de activităţi, în timpul primului semestru, s-au solicitat părinților
propuneri de activități, s-au consultat cadrele didactice în cadrul comisiei metodice.
Tipurile de activităţi care s-au organizat în săptămâna menţionată, durata acestora, modalităţile de
organizare şi responsabilităţile s-au stabilit în consiliul profesoral şi s-au aprobat de consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ.
La nivel preşcolar s-au derulat activităţi de vizionare de poveşti, de creare de desene, colaje,
panouri, coşuleţe, programate pe zile şi intitulate: ,,Micii sportivi”, ,,Cartea – o cetate luminată”,
,,Salvaţi Planeta Pământ!”, ,,Sănătatea alimentaţiei”.
Acţiunile menţionate au dus la îndeplinirea obiectivelor propuse:
- îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv pe baza experienţei personale;
- valorizarea abilităților artistico-plastice și practice ale copiilor;
- valorizarea abilităților sociale și a comportamentelor moral civice și religioase;
- cunoașterea unor valori ale artei tradiționale;
- exersarea comportamentelor ecologice în contexte diferite;
- consolidarea priceperii şi deprinderii de a intra în relaţie cu ceilalţi pentru rezolvarea unor situaţii
problematice;
- utilizarea diferitelor tehnici învăţate pentru a rezolva situații reale cu care se confruntă cercetașii;
- educarea sentimentelor de prietenie, toleranţă, armonie şi bună dispoziţie în relaţie cu preşcolarii
din grupa parteneră;
- exprimarea propriilor trăiri şi sentimente într-un mod autentic.
Rezultatele înregistrate:
La toate activităţile desfăşurate au participat toţi copiii, fapt ce dovedeşte că activităţile realizate au
fost nu numai instructiv educative, dar au reuşit să trezească interes şi o implicare activă a preșcolarilor şi
a părinţilor:
Alte rezultate înregistrate:
CD cu fotografii, produse realizate de elevi, prezentări PPT, expoziţie foto / desene, fişe cu
impresiile elevilor, expoziţie cu produsele realizate de elevi.
Concluzii:
Prin derularea responsabilă a programului, preșcolarii au avut posibilitatea să-şi formeze un
comportament liber, responsabil, deschis spre comunicare şi iniţiativă. Au conştientizat valoarea
efortului depus prin contribuţia lor activă la prezentarea unor activităţi recreative, cultural-artistice şi
sportive..
Analiza SWOT:
a) Puncte tari:
- buna colaborare şi realizare de parteneriate educaţionale;
- munca în echipă;
- implicarea în activităţi a copiilor şi cadrelor didactice în realizarea obiectivelor;
- crearea unui climat educaţional deschis şi stimulativ prin relaţiile interpersonale;
- cadre didactice bine pregătite din punct de vedere ştiinţific, majoritatea cu experienţă profesională.
b) Puncte slabe:
165
- timp insuficient pentru a se realiza astfel de activităţi;

- cadru restrâns de resurse financiare pentru motivarea cadrelor didactice
- reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor părinţi;
- fonduri insuficiente pentru realizarea activităţilor şi pentru a răsplăti rezultatele obţinute de copii;
- neimplicarea suficientă a părinţilor în activităţi.
c) Oportunităţi:
- amploarea efectelor activităţilor cultural artistice şi sportive;
- dorinţa cadrelor didactice pentru schimburi de experienţă şi pentru acţiuni organizate în
parteneriat;
- creşterea calităţii parteneriatului, a iniţiativei private şi a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea
şi susţinerea actului educaţional.
d) Ameninţări :
- insuficientă conştientizare a părinţilor preșcolarilor privind rolul lor de principal partener
educaţional al şcolii;
- criza de timp a părinţilor, urmată de scăderea interesului faţă de şcoală, conservatorismul;
- multitudinea ofertelor de activităţi duce la suprasolicitare;
- motivarea financiară scăzută a cadrelor didactice.
Activităţile din cadrul programului „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” au fost complexe, s-
au bazat pe o bună comunicare, au fost tratate cu seriozitate şi au implicat un număr mare de
preșcolari/elevi, cadre didactice, părinţi şi foruri ale comunităţii locale.
Prin activităţile desfăşurate, cadrele didactice şi-au propus să contribuie la dezvoltarea unor
atitudini şi comportamente democratice specifice elevilor, stimulând atât iniţiativa şi răspunderea
personală, cât şi solidaritatea de grup, spiritul critic, capacitatea de argumentare, de a acţiona şi de a
rezolva problemele în mod responsabil.
166
PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL: "PROMOVAREA IMAGINII

ȘCOLII"
ARTICOL: „O şcoală pentru fiecare!”
Bibl. Badescu Mariana

Promovarea imaginii Colegiului Național „Mircea Eliade” Reșița este realizată prin participarea
elevilor la activităţi extrașcolare sau proiecte educative, cunoscute în comunitate. Activităţi care s-au
derulat în parteneriat cu diverse instituții sau cu familia, parteneriat care a întărit identitatea şcolii şi a
sporit prestigiul instituţional şi personal al celor implicaţi, dând un sens de utilitate timpului petrecut
împreună şi deschizând perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă. Ambii parteneri
câştigând popularitate în comunitate, dezvoltând parteneriatul şcoală - familie - comunitate.
Contactul cu elevii şi implicarea lor în derularea unor activități educative, s-a realizat pe parcursul
semestrului I, prin derularea proiectului educaţional „Mihai Eminescu - Luceafărul poeziei românești”, cu
implicarea părinţilor şi a unor parteneri, proiect cunoscut la nivelul comunităţii.
Proiectarea şi implementarea unor de activităţi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe baza

proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a
activităţii didactice.
Toate activităţile și proiectele derulate întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus
informaţional elevilor care își pot exprima liber creativitatea, imaginația și inteligența, completând
condiţiile concrete ale educaţiei acestora şi promovând astfel imaginea școlii. Rezultatul actului lor
creator devine astfel cartea lor de vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
Activităţile şi proiectele desfăşurate au oferit elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta cunoştinţele, din
punct de vedere teoretic, cât şi practic.
Imaginea şcolii este completată de atmosfera primitoare și expresivă din unitate, de materialele
promoționale şi de produse ale activității elevilor școlii.
167
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN PARTENERIATE
Prof. Iuliana Badiu

Școala Gimnazială nr. 30 ”Gheorghe Țițeica” Constanţa
Educaţia vârstelor mici este considerată temelia personalităţii fiecărui individ, de aceea educaţia
trebuie să răspundă în primul rând nevoilor individuale şi să realizeze echilibrul între acestea şi
dezvoltarea socială.
Construirea parteneriatului educaţional trebuie să pornească de la cadrul didactic întotdeauna. El
trebuie sa înceapă, în cadrul parteneriatelor cu: familia, alte şcoli, agenţi economici, organizaţii
nonguvernamentale, cu următoarele activități:
- şedinţă de orientare a adulţilor la începutul şi pe parcursul anului şcolar;
- să trimită invitaţii din timp pentru acţiunile desfăşurate;
- să manifeste entuziasm şi respect față de viitorii parteneri, ceea ce este benefic pentru copii.
Întregul demers educaţional este sustinut de un conturat spirit de echipa – elevi, cadre didactice,
părinţi – şi de un definit climat de siguranţă fizică şi libertate spirituală a elevilor.
Parteneriatul urmăreşte realizarea unor acţiuni de susţinere reciprocă în vederea unor ample,
calitative şi eficiente activităţi educative, în domeniul practicii pedagogice şi a educaţiei interculturale.
Prin diverse activităţi Școala Gimnazială nr. 30 ”Gheorghe Țițeica” Constanţa a reuşit să-şi
deschidă porţile spre comunitate, participând astfel la viaţa socială a localităţii:
- deschiderea festivă a cursurilor la care invitam şi reprezentanţii comunităţii;
- depunere de coroane la evenimentele istorice din viaţa poporului nostru;
- organizarea unor acţiuni prin care să sensibilizam comunitatea – spectacole de colinde şi urări
specifice cu ocazia Crăciunului şi a Anului Nou care să se desfăşoare chiar în sediul Primariei, Şcolii,
Bisericii;
- spectacol şi expoziţie cu vânzare la care invităm reprezentanţii comunităţii, massmedia, diverse
persoane implicate.
De asemenea reprezentanţii Comunităţii locale au fost invitaţi să participe la acţiuni organizate în
școală, prilej cu care ne-au cunoscut. De asemenea au fost invitate şi posturi de radio şi televiziune
locale.
Antrenarea reprezentanţilor comunităţii în viaţa școlii ne uşurează mult munca şi ne ajută în crearea
unor condiţii materiale, instituţionale pentru a închega legături trainice de colaborare între toţi partenerii
responsabili în educaţia copiilor noştri.
Promovarea imaginii școlii s-a realizat prin diverse acţiuni şi activităţi, cum ar fi: manifestări
culturale organizate la nivel local, de judeţ, parteneriate educaţionale în diverse domenii, manifestări
educaţionale cu caracter ştiinţific (simpozioane de judeţ şi naţionale, publicaţii), expoziţii cu lucrări
realizate de copii în cadrul activităţilor artistico-plastice şi multe altele. Aşadar aceste activităţi dau
dovada că școala este deschisă către tot ce este nou şi promovează valorile învăţământului în acelaşi timp.
Motivaţia pentru colaborarea școală-comunitate constă în:
• Parteneriatul educaţional este un concept care devine tot mai prezent în relaţiile de colaborare ce
se stabilesc între unităţile de învăţământ şi diferitele segmente ale societăţii.
• Necesitatea şi importanţa parteneriatelor rezidă în două aspecte:
- Nevoia deschiderii școlii către comunitate
- Sensibilizarea comunităţii la nevoile școlii.
Școala Gimnazială nr. 30 ”Gheorghe Țițeica”, în calitate de organizaţie, funcţionează în cadrul
comunităţii printr-o serie de trăsături caracteristice :
- Finalităţi specifice pe care doreşte să le finalizeze;
- Setul de resurse pe care le are la dispoziţie;
- Trăsăturile managementului;
- Sistemul axiologic şi setul de norme;
- Performanţe realizate şi/sau spre care aspiră;
- Imaginea în cadrul comunităţii restrânse sau largi.
168
Constituită ca un sistem deschis, care se află în relaţie directă cu mediul său exterior şi cu
comunitatea în cadrul căreia funcţionează, școala poate transforma coordonatele sale specifice în atuuri
care să-i permită iniţierea şi/sau dezvoltarea parteneriatului educaţional.
Școala este şi va fi tot timpul atrăgătoare pentru copii, iar managementul performant,
perfecţionarea continuă, profesionalismul echipei de cadre didactice dau dovadă că este foarte benefică o
colaborare eficientă cu comunitatea locală, materializată în iniţierea unui parteneriat care sa aibă ca
beneficiar: copilul și familia sa.
169
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII PRIN PROIECTE EDUCAŢIONALE
Prof. BĂDOI MARIA

Colegiul Tehnic „ALEXE MARIN”, Slatina, Olt
Şcoala este un element esenţial al

oricărei comunităţi prin resursele umane pe
care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare
disponibile. O şcoală responsabilă este
garantul dezvoltării permanente a comunităţii.
Ea reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile
şi altor membri ai comunităţii, pe lângă tinerii
şcolarizaţi.
Promovarea imaginii unităţii şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între
partenerii educaţionali: şcoală-elevi-părinţi-comunitate.
Proiectul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul elevului
la nivelul procesului de învăţământ. Motivul principal pentru crearea unor astfel de proiecte este
dorinţa de a ajuta elevii să aibă succes la şcoala şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi
ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri in educaţie, se creează in jurul
elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze.
Organizarea unor activităţi extraşcolare prin care elevii să contribuie, în funcţie de capacităţile
lor, la creşterea calităţii vieţii în comunitatea în care trăiesc, duce la ridicarea prestigiului şcolii.
Proiectul Naţional „Chimia verde -
chimia durabilă”, este un proiect de
educaţie ecologică şi protecţia mediului
înconjurător, ce se adresează elevilor de
gimnaziu şi de liceu, precum şi cadrelor
didactice din învăţământul preuniversitar.
Activităţile principale ale proiectului sunt:
1.Concursul pentru elevi, în care lucrările prezentate pun în valoare interesul acestora
pentru problematica mediului, precum şi implicarea lor în acţiuni de informare şi conştientizare
a populaţiei şcolare şi a comunităţii privind desfăşurarea activităţilor cu impact pozitiv asupra vieţii
omului şi a naturii.
2.Sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice, care reprezintă un suport pentru promovarea
contribuţiilor originale în dezvoltarea teoriei şi practicii educaţionale, valorificând creativitatea
cadrelor didactice în domenii diverse de studiu pentru dobândirea competenţelor necesare
dezvoltării personalităţii lor.
170
Proiectul este la a IV-a ediţie şi se derulează în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt,
Casa Corpului Didactic Olt, Palatul Copiilor „Adrian Băran” Slatina, Biblioteca Judeţeană Olt „Ion
Minulescu” şi Agenţia de Protecţia Mediului Olt.
Datorită impactului pe care l-au avut ediţiile anterioare ale proiectului asupra elevilor şi profesorilor
participanti, unitatea de învăţământ urmăreşte atragerea şi stimularea populaţiei şcolare în activităţile
specifice educaţiei ecologice, pentru a învăţa să promoveze atât acţiunile care respectă şi susţin natura, cât
şi exemplele de bună practică. Este o oportunitate pentru afirmarea elevilor interesaţi de acest domeniu şi
pentru realizarea unui schimb de experienţă.
171
EMINESCU-LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEȘTI
BADULESCU CONSTANTA MARGARETA

“Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor
Cum soarele soarbe un nour din marea de amar.”
(MIHAI EMINESCU)
ARGUMENT:
Omul deplin al culturii româneşti, Mihai Eminescu, a fost o apariţie deosebită în literatura secolului
al XIX-lea integrându-se în marele curent romantic european.
Eminescu a fost si va rămâne poetul tuturor românilor. În fiecare an, elevi, dascăli, organizează
diferite manifestări comemorative în cinstea celui care a fost numit Luceafărul poeziei româneşti, Mihai
Eminescu.
Scopul proiectului este organizarea de acţiuni comune şcoală-conunitate-parteneri instiuționali, în
vederea sărbătoririi a 168 de ani de la naşterea marelui poet şi cunoaşterii literaturii eminsciene prin
realizarea unor legături amicale între elevi folosind diverse metode de comunicare, pentru un constructiv
schimb cultural şi omagial.
Obiectivele proiectului au fost: Participarea la manifestări comemorative organizate, abordarea

integrată a operei marelui poet în conducerea activităţii copilului spre investigare, documentare, cercetare
şi aplicare practică, familiarizarea copiilor cu o concepţie unitară asupra literaturii eminesciene şi
exersarea puterii de analiză şi sinteză; acordarea şansei elevilor de a se implica în proiect, de a-şi
promova cunoştinţele şi înclinaţiile pentru literatură, pentru a deveni ,,cel mai bun actor’’, antrenarea
copiilor în activităţi de grup educaţional , perceperea unor evenimente în raport cu propriile activităţi,
dezvoltarea învăţării prin cooperare şi însuşirea de responsabilităţi şi sarcini specific, extinderea activităţii
şcolare în zone din afara şcolii și implicarea părinţilor şi altor factori educaţionali în formarea şi
dezvoltarea interesului pentru acest eveniment de importanţă locală şi realizarea unor sarcini de lucru din
cadrul proiectului.
Locul în care s-a desfășurat evenimentul a fost Mina Unirea din Salina Slănic Prahova, în fața
bustului din sare al lui Mihai Eminescu – admirat de mii de turiști în fiecare an.
La eveniment au participat elevi ai Liceului „Şerban Vodă” Slănic cadre didactice, consilieri locali,
reprezentanți ai instituțiilor partenere, părinți și turişti. Un moment important l-a constituit discursul ţinut
de invitatul special – poetul Mihai Istudor, care a oferit elevilor volume cuprinzând creații proprii. De
asemenea, muzica, poemele precum şi sceneta Şoapte de amor – cu fragmente din corespondența dintre
Eminescu și Veronica Micle – au stârnit numeroase aplauze.
172
173
Promovarea imaginii şcolii-element ȋn consolidarea poziţiei şcolii ȋn societatea

contemporană
Prof. Bădulescu Daniela Cristina

Şcoala Gimnazială “Sfinţii Constantin şi Elena”, Bucureşti
De ce este necesară promovarea imaginii şcolii? Deoarece categoriile de public cu care se confruntă
organizaţia şcolară s-au schimbat, sunt diferite faţă de cele din generaţiile anterioare. Astăzi societatea
cere răspundere, calitate, informaţii noi de la organizaţia şcolară, informaţii pe care nu le poate obţine
dacă imaginea şcolii nu este promovată pe toate canalele şi căile.
Conform National School Public Relations Association din Statele Unite ale Americii,
promovarea imaginii şcolii se regăseşte ȋn următoarele strategii:
-anticiparea problemelor de imagine urmate de furnizarea soluţiilor
-realizarea unor buletine informative
-website
-relaţii cu presa
-realizarea de campanii de informare
-comunicarea ȋn situaţii de criză
-conştientizarea angajaţilor despre importanţa promovării imaginii şcolii.
Pentru ca şcoala să-şi promoveze către comunitate mesajul, imaginea, trebuie să existe un efort
coordonat şi concentrat pentru identificarea şi contabilizarea surselor de informaţii ce pot fi recepţionate
de către oameni, astfel ȋncȃt realizările şcolii, cele mai remarcabile să ajungă ȋn final la părinţi, membrii
comunităţii locale, la sponsori sau ONG-uri.
Strategii de promovare a imaginii şcolii:
-relaţiile cu mass-media-oferirea de informaţii legate de activităţile educative şi proiectele derulate
ȋn şcoală; desfăşurarea de simulări, testări, concursuri; rezultate obţinute de elevi la olimpiade,
concursuri;
-comunicarea prin internet cu partenerii; actualizarea şi ȋntreţinerea web-site-ului şcolii pentru
furnizarea de date şi informaţii noi tuturor celor implicaţi ȋn viaţa şcolii;
-utilizarea siglei şcolii ȋn toate actele care intră şi ies din şcoală;
-crearea unei ambianţe calde, plăcute, primitoare ȋn incinta şcolii la care să contribuie ȋntregul
personal;
-ȋncheierea de parteneriate şi proiecte cu cȃt mai multe instituţii;
-promovarea şi respectarea tradiţiilor-serbări cu tematică istorică, aniversară, Ziua Şcolii, Ziua
Porţilor Deschise etc.
Ȋn ultimul timp promovarea imaginii şcolii a crescut semnificativ, mai ales ȋn mediul on-line,
majoritatea şcolilor beneficiind de internet. Postarea de informaţii şi fotografii de la acţiuni ȋn folosul
comunităţii sau ȋn scopuri umanitare reprezintă un element important pe linia promovării imaginii unei
şcoli. Activităţile de voluntariat au o deosebită importanţă ȋn dezvoltarea adolescenţilor ca persoane
responsabile. Promovȃndu-le dăm posibilitatea tinerilor să evolueze şi să empatizeze cu alte persoane din
afara comunităţii locale.
Ȋn concluzie, promovarea imaginii şcolii aduce beneficii elevilor, părinţilor, cadrelor didactice,
comunităţii locale.
Bibliogafie
-Coman, Cristina-Relaţii publice şi mass-media, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
-Drăgan, Ioan-Paradigme ale comunicării de masă, Ed. Şansa, Bucureşti, 1996
174
*autor - ANA-MARIA BĂETANU

* profesor de limba şi literatura română
* Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu”
Roman, jud. Neamţ
15 Ianuarie 1973 – 15 Ianuarie 2018.....
45 de ani de proiecte, speranţe, realizări!
45 de ani de zâmbete, lacrimi, succese şi, inevitabil, eşecuri!
45 de ani în care nenumărate generaţii de elevi au privit cu ochi mari şi lacrimi de emoţie ferestrele
enigmatice, clasele primitoare şi tablele severe, deschizând cu mâini nerăbdătoare şi, totodată, tremurânde
prima carte!
45 de ani în care generaţii de profesori, învăţători şi educatori au încercat - şi prezentul atestă că au
reuşit – să modeleze suflete inocente şi curioase de învăţăcei, să-i ajute să scrie primele litere, să
silabisească primele cuvinte, să rezolve primele calcule matematice. Au urmat primele lecturi despre
natura fantastică, despre prietenie şi iubire, despre adevăr şi minciună; le-a venit rândul ecuaţiilor şi
problemelor, războaielor şi tratatelor de pace, munţilor şi apelor; n-au scăpat necercetate nici atomul şi
viteza luminii, nici viaţa plantelor sau corpul uman, nici spectrul cromatic sau solfegiul, nici grija pentru
sănătatea trupului sau cea a sufletului; ca succesul să fie deplin, modelatorii de suflete le-au argumentat
elevilor că toate acestea formează „knowledge”, „truth” şi „happiness”, sau „connaissance”, „verité” şi
„bonheur”.
Acum, în această zi specială pentru suflet şi raţiune, cadre didactice şi elevi , deopotrivă, dau
„extemporalul la dirigenţie”, testul incontestabil al dăruirii, încrederii, cunoaşterii şi vieţii.
De la vechiul locaş de pe strada Primăverii, cunoscut sub numele de Şcoala Nr. 11, la noua locaţie
de pe strada Mihai Eminescu, au trecut 40 de ani, dar parcă trecutul şi prezentul dau undă verde viitorului,
căci dascălii de ieri şi de azi devin punct de reper pentru dascălii de mâine. Oameni care devin una cu
meseria, deşi răsplata materială este mai mult decât modestă... Oameni care coboară de pe soclul lor
pentru a se aşeza imaginar în bancă, alături de elevi... Îngeri izgoniţi din Rai de către o societate mult
prea îngustă, materialistă şi ironică la adresa creaţiei... Cavaleri cruciaţi şi crucificaţi, luptând într-o
cruciadă pe care progresul n-a mai inclus-o în manualul vieţii... Dascălii de azi se uită cu tristeţe, invidie
şi nostalgie spre şcoala de odinioară a vechilor dascăli, căci acolo au auzit despre respect, răsplată, adevăr
şi unitate... Toate acestea venite nu din partea vremurilor „epocii de aur”, ci din partea mentalităţii
oamenilor. Dascălii de mâine sunt răscoliţi de indiferenţa societăţii şi, covârşiţi, devin şi ei indiferenţi.
„Şi totuşi, iubirea...”, iubirea pentru ce a fost adevărat şi frumos în învăţământul de odinioară,
iubirea pentru învăţăceii pentru care sunt răspunzători, iubirea pentru speranţa că, în viitorul nu foarte
îndepărtat, tehnologia şi onoarea vor fuziona în beneficiul educaţiei, toate acestea dau curaj profesorilor,
învăţătorilor şi educatorilor să nu abandoneze lupta, să modeleze suflete, să respecte ca să fie respectaţi!
Elevii, din trecut şi din prezent, devin modele prin inteligenţă, respect, imaginaţie şi hotărâre...
Elevii din trecut şi din prezent au avut şi au succese (!) şi eşecuri, au zâmbit în faţa carnetului de note sau
au plâns în faţa catalogului. Unii dintre foştii elevi au devenit embleme pentru numele şcolii, alţii... un
zâmbet indulgent pe chipul profesorilor. Toţi au învăţat lecţia vieţii şi au predat-o şi copiilor lor.
Patronul spiritual al şcolii noastre - poetul, prozatorul, dramaturgul, jurnalistul şi, mai puţin
cunoscut, omul politic MIHAI EMINESCU – inspiră de generaţii întregi dascăli şi elevi, nu doar prin
creaţia sa, fiind „ultimul mare romantic european”, ci, mai ales, prin ceea ce el însuşi admira în celebrul
poem „Epigonii” la scriitorii paşoptişti: onoare, credinţă în idealuri, a fi patriot şi nu patriotard, imaginaţie
şi unitate.
175
Despre Eminescu s-au spus multe, s-au scris şi mai multe, pentru Eminescu s-au certat literaţii, s-au
ironizat dascălii... Ceea ce contează este să-l citim cu adevărat pe Eminescu, să-i interpretăm opera prin
filtrul conştiinţei proprii şi nu prin „ce vrea să spună poetul”, pe care, din nefericire(!), nu mai putem să-l
chestionăm, să-l ridicăm în slăvi mai puţin şi să-l citim mai mult pentru a-l înţelege.
Aşadar, LA MULŢI ANI! La mulţi ani Şcolii „Mihai Eminescu”! La mulţi ani dascăli şi elevi,
deopotrivă! La mulţi ani părinţilor, care se preocupă de educaţia copiilor şi înţeleg munca profesorilor,
învăţătorilor şi educatorilor! La mulţi ani personalului auxiliar (bibliotecari, secretariat, informaticieni,
laboranţi, personal de serviciu, de asistenţă medicală)!
Şi, nu în ultimul rând, LA MULŢI ANI tuturor celor care cred în
SACRIFICIU
COMPETENŢĂ
ONOARE
ADEVĂR
LIBERTATE
ASUMARE
176
POLITICI EDUCAȚIONALE ÎN FORMAREA

CADRELOR DIDACTICE
Bâgu Corina-Felicia
Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului Arad
Pregătirea iniţială şi continuă a personalului didactic, componentă decisivă a reformei şcolii, a
cunoscut un ritm lent de evoluţie, cu unele desincronizări şi decalaje faţă de celelalte componente ale
reformei. În ultima perioadă pot fi identificate semnale optimiste referitoare la inaugurarea unor
schimbări consistente şi coerente în acest domeniu (Proiectul strategiei de formare iniţială şi continuă a
personalului didactic, înfiinţarea Centrului Naţional pentru Formarea Personalului din Învăţământul
Preuniversitar – CNFP etc.). Se impune o redefinire a statutului profesional şi social al cadrului didactic
prin reexaminarea şi ierarhizarea funcţiilor şi rolurilor profesionale ale cadrului didactic din perspectiva
schimbărilor din aria curriculumului, evaluării, managementului (de exemplu, organizarea şi
managementul experienţelor de învăţare, proiectarea curriculumului etc.). Acest demers este de natură să
conducă la instituirea unui nou tip de profesionalism al cadrului didactic.
Pregătirea iniţiala a cadrelor didactice pentru învăţământul preşcolar si primar
Pregătirea iniţială a cadrelor didactice din România se bazează în principal pe un model concurent:
formarea teoretică şi practică pentru profesia de cadru didactic se realizează în acelaşi timp prin instruirea
într-un anumit domeniu de studiu sau prin cursuri generale.
Până nu demult Şcoala Normala şi Liceul Pedagogic au fost instituţii responsabile cu pregătirea
iniţiala a cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar. Tendinţele europene, orientate către
profesionalizarea carierei didactice, către creşterea statutului social al profesiei şi egalizarea şanselor de
reuşită socială şi profesională a acestei categorii de cadre didactice, au determinat revizuirea instituţională
a sistemului de formare. Apariţia Colegiilor Universitare de Institutori, instituţii cu misiune clar definită –
pregătirea iniţială în sistem de învăţământ superior de scurtă durată - a reprezentat o soluţie profitabilă
pentru acest segment educaţional într-un univers de timp limitat. Soluţie pentru moment, deoarece, în
urma trecerii la sistemul Bologna în învăţământul superior, colegiile universitare au fost desfiinţate, în
prezent pregătirea personalului didactic pentru nivelul preşcolar şi primar fiind în sarcina facultăţilor de
Ştiinţele Educaţiei, prin specializarea Pedagogia Învăţământului Preprimar şi Primar. Treptat, funcţiile
didactice la nivelul învăţământului preşcolar şi primar (învăţător, institutor sau educator) vor fi înlocuite
prin funcţia de profesor (care există în prezent numai la nivelul învăţământului secundar).
De ce s-a renunţat la liceele pedagogice şi la Colegiile Universitare de Institutori? Raţiunile
Ministerului Educaţiei şi Cercetării au fost multiple, dintre acestea putând fi amintite: tendinţele explicite
ale politicilor educaţionale pe plan european şi internaţional, care condiţionează accesul la cariera
didactică de absolvirea unei forme de învăţământ superior; inegalitatea, de statut şi salarială, care apare pe
piaţa muncii între profesorii care predau în învăţământul secundar (gimnaziu şi liceu) şi cadrele didactice
care predau în învăţământul preşcolar şi primar; oportunitatea, din punctul de vedere al gradului de
pregătire, de a încadra cadre didactice la vârsta de 18-19 ani (vârsta absolvenţilor de liceu pedagogic)
pentru a lucra cu copii aflaţi la nivelul cel mai dificil de vârstă şi totodată decisiv pentru evoluţia lor
ulterioară etc. Au fost şi multe voci care au contestat desfiinţarea şcolilor normale, aducând diverse
argumente în favoarea menţinerii liceelor pedagogice: tradiţie bogată şi oameni de o calitate superioară.
Cel mai important argument se referă însă la practica pedagogică, la organizarea şi desfăşurarea acesteia,
la numărul de ore alocat considerabil mai mare decât în colegii sau facultăţi, la faptul că „practicantul”
este îndrumat de o echipă de specialişti care include profesorul de pedagogie, profesorul metodist şi
cadrul didactic de la clasă.
Implementarea procesului Bologna, referitor la constituirea spaţiului european al învăţământului
superior, la care România este parte, şi restructurarea învăţământului superior în conformitate cu cele trei
cicluri de studii: licenţă – masterat – doctorat au condus la transformarea Colegiilor Universitate de
Institutori (studii universitare de scurtă durată) în secţii de Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar,
în cadrul Facultăţilor de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Se elimină astfel discriminările între cadrele
didactice, toate având acelaşi nivel minim de pregătire: licenţa. Astfel că, în acord cu prevederile
Cadrului European al Calificărilor, calificările specifice carierei didactice se pot dobândi numai în urma
177
studiilor de nivel superior. Profesionalizarea carierei didactice pentru toate nivelurile de şcolaritate este o
necesitate în perspectiva asigurării calităţii serviciilor educaţionale.
Formarea academică a educatorului pentru clasele I-IV a fost o noutate pentru învăţământul
românesc, iar profilul pedagogic al colegiului a determinat orientarea activităţii de cercetare, în mod
firesc, spre această arie educativă. Facultatea se adresează tinerilor absolvenţi de liceu care doresc să se
specializeze în psihologie şi pedagogie pentru învăţământul primar şi preşcolar. Absolvenţii acestei
facultăţi devin cadre didactice pentru învăţământul primar şi preşcolar, primind o pregătire de tip
academic. Durata studiilor este de trei ani, pentru obţinerea licenţei, după care absolvenţii pot să-şi
desăvârşească specializarea prin masterat, cu durata de doi ani.
Curriculum-ul pentru formarea iniţială a cadrelor didactice depinde de nivelul de învăţământ şi tipul
instituţiei. Evaluarea şi certificarea formării profesionale se organizează de fiecare instituţie în parte,
conform procedurilor şi reglementărilor specifice. Curriculum-ul pentru pregătirea cadrelor didactice
pentru învăţământul preşcolar şi primar face parte din curriculum-ul de bază, obligatoriu pentru toţi
studenţii. Acesta include cursuri de ştiinţe ale educaţiei, psihologia educaţiei, didactici ale diferitelor
discipline de studiu şi activităţi practice în şcoli.
Formarea continuă (perfecţionarea) cadrelor didactice
Pregătirea cadrelor didactice cuprinde două mari etape. O primă etapă este pregătirea iniţială, în
timpul studiilor universitare (modelul concurent) sau în sistem post-universitar (modelul consecutiv), iar a
doua mare etapă cuprinde formarea continuă a personalului didactic, pe parcursul întregii activităţi
desfăşurate în învăţământ. La nivel conceptual, formarea continuă ar putea fi definită drept „ansamblu de
activităţi şi de practici care cer implicarea educatorilor pentru amplificarea cunoştinţelor proprii,
perfecţionarea deprinderilor, analiza şi dezvoltarea atitudinilor profesionale” (Eurydice, 1997, p. 8, 9).
Statutul personalului didactic stipulează că personalul didactic din învăţământul preuniversitar participă la
programe de formare continuă cel puţin o dată la 5 ani sau oricând acest lucru este recomandat de
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau de inspectoratul şcolar judeţean. Condiţia se
consideră îndeplinită de cadrele didactice care în intervalul dat au obţinut definitivarea în învăţământ sau
oricare dintre gradele didactice.
Această a doua etapă a fost şi este necesară pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor unui învăţământ
modern, impus de evoluţia societăţii contemporane. Explozia informaţională actuală este evidentă,
învăţământul trebuie să se adapteze noilor provocări lansate de o societate a cunoaşterii puternic
informatizată, având astfel noi obiective de realizat, educabilii au nevoi din ce în ce mai complexe şi
diversificate (începând cu elevii cu nevoi speciale, respectiv elevi supradotaţi sau chiar elevi imigranţi)
etc. Toate acestea, îmbogăţite cu dorinţa de cunoaştere, de a învăţa în permanenţă lucruri noi, duc la
necesitatea perfecţionării, formării continue a personalului didactic.
Formarea continuă a cadrelor didactice se realizează prin programe de perfecţionare organizate de
instituţii de învăţământ sau alte instituţii implicate în perfecţionare cadrelor didactice (CCD).
Bibliografie:
• Bîrzea, C., Neacşu, I., Potolea, D., (2006), Educaţia şi formarea profesională a cadrelor didactice
din România,
• Bocoş, M., (2003), Profesorul – practician reflexive şi cercetător, în Omagiu profesorului Miron
Ionescu. Studii şi reflecţii despre educaţie., Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
178
PROMOVAREA IMAGINII INSTITUȚIEI

ȘCOLARE PRIN ACTVITĂȚIILE EXTRACURRICULARE
educatoare: Baidik Margareta

GPP. NR.5 Marghita,Bihor
Grădinițele de copii au nevoie de o dezvoltare a capacității de recunoaștere și utilizare a unor

strategii eficiente de promovare a instituției și totodată de dezvoltare a calității promovării
instituției și de creștere a competivității față de celelalte instituții.
Educatoarea trebuie să utilizeze cele mai eficiente modalități de comunicare cu părinții, să
conceapă materiale de promovare online ,offline: pliant,revistă,blog și trebuie să identifice
modalitățiile de promovare cele mai eficiente.
În primul rând trebuie să facă posibilă analiza de nevoi a părințiilor ,să transforme potențialii
părinți în „ clienții” grădinței și să fidelizeze cu părinții. Atunci când părinții și copiii se consideră
unii pe alții parteneri în educație,succesul școlar se realizeaza mult mai ușor.
Contactul permanent al grădiniței cu părinții și cu diferiți parteneri locali facilitează
racordarea efectivă la realitate.
Desfășurând activități extracurriculare,am reușit să coștiintizăm cu părinții rolul lor în
formarea și dezvoltarea copiilor. Am organizat multiple activități unde alături de copiii au
participat și părinții lor.Părinții implicați au înțeles că numai împreună: familie-copii- cadre
didactice se pot realiza schimbări de mentalitate, de atitudine și comportament .
Noi educatoarele implicate am descoperit că putem conta pe spijinul părințiilor și am încercat
să oferim copiilor situații de învățare cât mai variate.Am organizat vizite, excursii,expoziții,
programe artistice,programe de protejare a naturii.
Activitatea „Să ocrotim pădurea” s-a desfășurat sub forma unei excursii la pădurea de la
marginea orașului, fiind însoțiți de un pădurar.Am urmărit formarea și dezvoltarea deprinderii
copiilor de a îngrijii natura și de a înțelege importanța pădurilor,foloasele ,dar și responsabilitatea
oamenilor când taie un copac.Apoi întorși la grădiniță copiii și-au împărtășit impresiile cu privire
la excursia efectuată și au realizat desene în care au redat aspecte văzute în pădure.
Am organizat o vizită la ISU Marghita: prima parte s-a desfășurat la grădiniță unde s-au
prezentat imagini cu activitatea pompierilor,iar în a doua parte ne-am deplasat cu copiii la unitatea
ISU. unde pompierii au prezentat copiilor mașiniile de intervenție , modul de acțiune în caz de
incendiu și au răspuns curiozității copiilor.
La activitatea „ Vreau să fiu sănătos” am invitat-o pe doamna doctor care cu ajutorul unor
imagini și materiale didactice a reușit să dea de înțeles atât copiilor cât și părinților acestora că
mișcarea zilnică, consumul zilnic de apă,legume și fructe este o necesitate indispensabilă de-a
lungul întregii vieți a copiilor și a adulților Asigurarea feedback-ului s-a realizat prin pregătirea de
către părinți și de către copii a unor salate de legume și fructe.
Pentru popularizarea obiceurilor străvechi practicate în perioada dintre Bobotează și ”Miercurea
Cenușie„ am organizat un bal mascat ,care este o veche tradiție populară de alungare a iernii și a
răului,cunoscută sub numele de „Carnaval ” , unde „ Spiritele rele se sperie de constume amuzante și
de hărmălaie.” Copiii se îmbracă în costume foarte amuzante și se prezintă pe rând printr-o scurtă
poezie.Apoi se organizează jocuri de îndemânare și distractive cum ar fi:
1. Copiii mănâncă biscuiții înșirați pe un șnur lung,copilul care mănâncă primul biscuitele
câștigă întrecerea.
2. Copiii trebuie să bea cu lingura sucul de fructe dintr-o farfurie, primul câștigă întrecerea.
3. Copiii dansează în perechi, iar copilul fără pereche dansează cu mătura,la semnal pune
mătura jos și își alege o pereche,iar ceilalți își schimbă perechea.Copilul care rămâne fără pereche
danează cu mătura.
4. Dans cu balonul – copiii în perechi țin cu fruntea un balon.Câștigă perechea care ține
balonul până la terminarea melodiei.
179
Prin derularea acestor activități la nivelul gădiniței noastre copiii au fost cooperanți,toleranți
și au legat prietenii cu copiii din celelalte grupe ,iar educatoarele au avut posibilitatea să
promoveze imaginea insituției prin modalitățile cele mai eficiente.
180
Familia astăzi
Profesor de sprijin pentru înv. primar: BĂLĂ VASILICA-CLAUDIA

C.S.E.I. Tg-Jiu
Familia este un fapt existenţial complex, cu dimensiuni biologice, natural-genetice, psihologice,
psihosociologice, cultural-educative, sociologice, juridice, religioase, demografice, etc. specifice fiinţei
umane, individului uman socializat şi integrat. Ea este rezultatul căsătoriei, a unirii liber consimţite a
partenerilor, egali în drepturi şi îndatoriri, obligaţii, bazată pe dragoste, iubire şi respect. Unitatea sa,
spune P. Petroman (1999), este dată de dragostea dintre parteneri, stabilitatea mediului, de consonanţă,
armonia construită, respectul reciproc ca şi de apariţia urmaşilor, a copilului natural sau adoptat. Fiind o
existenţă atât de complexă, pluridimensională, familia a devenit, la fel ca şi omul, obiect de studiu al mai
multor discipline ştiinţifice, încât la întrebarea: "Ce este familia?" răspunsurile, într-o varietate
apreciabilă, nu s-au lăsat aşteptate.
A. În sens general, familia este definită ca:
• nucleu social primar reunit prin căsătorie, legătură de sânge şi adopţiune (U.Şchiopu, 1997).
• "grup social al cărui membri sunt legaţi prin raporturi de vârstă, căsătorie sau adopţiune şi care
trăiesc împreună, cooperează sub raport economic şi au grijă de copii" (Murdock, 1949).
• "totalitatea celor uniţi prin sânge sau alianţă; totalitatea celor care se trag din acelaşi strămoş, casă,
neam; grup de indivizi umani cu caractere comune" (Dicţionarul limbii române, 1958).
B. În sens particular familia este:
• "instituţie socială bazată pe sexualitate şi pe tendinţele materne şi paterne, a cărei formă variază de
la o cultură la alta" (Dicţionarul de psihologie, Larousse, 2000);
• "grup social format dintr-un cuplu căsătorit şi copiii acestuia" (I. Mihăilescu);
• "formă de comunitate umana care cuprinde un grup de oameni legaţi prin cosanguinitate şi
înrudire, cu funcţii pentru individ şi societate; o instituţie socială (…) prin care societatea controlează
asocierea sexelor în căsătorie şi sancţionează reproducerea şi socializarea generaţiilor", "un sistem social
cu părţi constitutive legate prin interacţiuni şi interdependenţe", "o interacţiune, o unitate de personalităţi
aflate în interacţiune cu roluri, statusuri şi relaţii determinate, unitate supusă factorilor şi influenţelor
externe care modifică comportamentul componenţilor" (Vl. Trebici, 1974);
• "o comunitate de viaţă şi iubire ce dăinuie dinamic, prin aportul părţilor, a lui şi al ei,
deopotrivă a copilului/copiilor rezultaţi din dragostea şi iubirea cuplului marital" (P. Petroman,
1999);
• "un grup uman care îşi are originea în căsătorie, alcătuit din soţ, soţie şi copiii născuţi din unirea
lor, uniţi prin drepturi şi datorii etice, juridice, economice, religioase şi sociale, implicit drepturi şi
interdicţii sexuale" (Cl. L. Strauss, 1973);
• "o instituţie care are la bază căsătoria, construită pentru întreaga viaţă, care asigură prosperitatea
soţilor, a membrilor săi deopotrivă, ca şi generarea şi educarea copiilor" (Papa Ioan Paul al II-lea, 1994);
• "mediul, locul, spaţiul unde putem fi noi înşine, ne putem odihni, manifesta emoţiile,
comunica sentimentele şi gândurile, unde găsim securitate, înţelegere, acceptare, simpatie şi
suport" (W. Good, 1964);
• "un ansamblu de manifestări spirituale, economice, juridice şi politice, condiţionate cosmic,
biologic, psihologic şi istoric şi integrate unei serii de relaţii şi procese sociale (…) se caracterizează
printr-o strânsa legătură biologică constantă a membrilor componenţi şi printr-o strânsă intimitate de
convieţuire, funcţiunile ei sociale specifice constând în promovarea, creşterea şi socializarea indivizilor
umani" (X. C. Costa-Foru, 1945);
• "grupul din care fac parte toţi acei înrudiţi intre ei (…), cei care "fierb împreună" sau care locuiesc
sub acelaşi acoperământ, trăind dintr-un venit comun, constituind ceea ce se numeşte o gospodărie" (A.
Galopenţia, D.C. Georgescu, 1941);
• "ansamblu de persoane - femei, copii, servitori - ce trăiesc sub autoritatea unui pater familiare";
"unitatea socio-biologică şi psihologică ce se caracterizează prin raporturi de rudenie între persoanele care
o alcătuiesc" (U. Schiopu, 1997);
• "nucleu social elementar, întemeiat pe căsătorie care uneşte pe soţi şi pe descendenţii acestora prin
raporturi strânse de ordin biologic, economic şi spiritual" (Micul dicţionar enciclopedic, Bucureşti, 1972);
181
Ca formă a comunităţii umane întemeiată prin căsătorie, familia este supusă unui bombardament de
factori şi influenţe care, cu toată rezistenţa opusă, îşi schimbă structura, funcţiile, însemnătatea ca şi rolul
existenţei sale. Ca urmare a potopului de noutăţi care s-au abătut asupra sa, familia trece prin complicate
frământări, prin puternice tensiuni, şi de ce nu, prin stări conflictuale, diminuându-şi – spune A. Toffler,
1983 – însemnătatea de uriaş absorbant de şocuri, locul unde individul uman lovit şi rănit se
reîntoarce după ce s-a luptat cu lumea, cu semenii, cu sine, devenind locul, singurul punct stabil
într-un mediu ambiental tot mai frământat şi confruntat.
182
Școala - pilon în educația copiilor. Modalități de promovare
Profesor psihopedagog Balaci Lavinia

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Arad
Scopul promovării instituției școlare este de a informa părinții, comunitatea despre oportunitățile
și facilitățile pe care instituția noastră le oferă.
Realizarea unei promovări pozitive a instituției în comunitatea se poate realiza prin activități bine
structurate în cadrul parteneriatelor cu diferite instituții locale: poliție, biserică, muzee etc, prin
organizarea unor concursuri la nivelul școlii (concursuri de desen, sportive, olimpiade etc.), la nivel
județean sau național, dar nu în ultimul rând prin organizarea unor activității științifice. Aici am putem
aminti organizarea conferinței internaționale ”Aspecte teoretico-praxiologice în evaluarea și intervenția
psihoeducațională”, aflată la cea de a VII-a ediție, organizată de către Centrul Școlar pentru Educație
Incluzivă Arad.
În vederea demarării acțiunilor de promovare a imaginii școlii este esențială stabilirea clară a unor
obiective generale, realizabile, a unor măsuri/acțiuni concrete și coerente dar nu în ultimul rând stabilirea
persoanelor responsabile cu punerea în aplicare a acestor acțiuni într-un interval de timp bine determinat.
Dintre aceste acțiuni am putea aminti:
Realizarea unei pagini WEB a instituției;
Asigurarea funcționării acestuia și a actualizării permanente a secțiunilor cu informații
relevante, utile și de actualitate;
Realizarea unei pagini de Facebook a instutuției și actualizarea permanentă cu acțiunile în
care școala este implicată;
Monitorizarea activităţii extraşcolare şi a concursurilor şcolare derulate la nivelul
instituției;
Moderarea/medierea/prevenirea disfuncţiilor în relaţiile dintre unitatea şcolară şi
autorităţile locale;
Iniţierea de acţiuni vizând accesarea fondurilor europene;
Întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului şcolar pentru crearea unui ambient propice
procesului de învăţământ etc.
La nivelul fiecărei instituții școlare se constituie și funcționează în baza Regulamentului de
organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, art. 31 lit. J, Comisia pentru imaginea
școlii. Aceasta se compune din cinci membri desemnați de către consiliul de administrație, pe baza
propunerilor făcute în consiliul profesoral. Atribuțiile comisiei responsabilă cu promovarea imaginii școlii
sunt stabilite de către consiliul de administrație, în conformitate cu legislația în vigoare și nu în ultimul
rând de nevoile și specificul școlii. Comisia are rolul de îmbunătățire a imaginii școlii prin găsirea de
modalități de optimizare a activității de lobbying și imagine a școlii și de monitorizare a impactului
activităților deosebite ale școlii la nivelul comunității (public, părinti, elevi, mass-media, instituții
etc.). Comisia realizează permanent sondaje de opinie privind capitalul de imagine al școlii și nu în
ultimul rând are rolul de a propune soluții pentru îmbunătățirea capitalului de imagine al unității școlare.
Comisia vizează formarea și îmbunătățirea continuă a brandului școlii. La finalul anului școlar sau chiar
semestrial,aceasta va elabora scurte informări și rapoarte periodice privind activitatea de lobbying și
evoluția capitalului de imagine al școlii în vederea regândirii planului de promovare a imaginii instutuției
în anul școlar viitor.
Oferta educațională a Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă în cadrul căruia îmi desfășor
activitatea este una variată derulată în cadrul unor spații moderne:
Învățământ preșcolar, primar, gimnazial și de preprofesionalizare;
Structuri de sprijin pentru elevii cu CES integrați în învățământul de masă;
Învățământ la domiciliu;
Terapii educaționale complexe și integrate;
Psihodiagnoză;
Logopedie;
Consiliere;
Kinetoterapie;
183
Terapii specifice pentru copiii cu autism și demutizare.

Una dintre componentele cheie în construirea unei imagini reale, de actualitate și corecte este de a
petrecere cea mai mare parte a timpului construind relații cu părinții și comunitatea. Trebuie depus un
efort susținut în găsirea de soluții concrete pentru o mai bună vizibilitate în comunitate a instituției dar și
cultivarea relațiilor cu aceasta prin acțiuni susținute, astfel încât să se obțină imaginea reală a instituției
școlare.
184
Promovarea imaginii scolii
Prof.Balan Constanta
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între
cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de
libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi
aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a
adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”. Şcoala este un element esenţial al
oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O
şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii. Şcoala-grădiniţa, nu
poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor
membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel
decât prin realizarea educaţiei formale. De exemplu, în Olanda, se cheltuiesc foarte mulţi bani şi energie
umană pentru promovarea şi atragerea grupurilor-ţintă. Se încearcă prin cuvinte şi imagini să se creeze
cea mai bună imagine posibilă şi să convingă că numai produsul educaţional oferit este cel mai bun. O
mare atenţie şi cheltuială sunt acordate identităţii vizuale şi reputaţiei numelui. Dar “clientul” aşteaptă
mai mult. Nevoile lui sunt centrale. Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară. Vânzarea
este "mişcarea a ceea ce ai de oferit către client". Marketingul este "a fi sigur că ceea ce ai de oferit este
ceea ce doresc clienţii". Aplicarea conceptului de marketing este mai complexă decât abordarea centrata
pe vânzari. Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului
complex şi în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul
exterior. Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbarilor care se
produc şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor
potenţiale ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate.
Mediul poate fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice, economice,
ecologice, tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an. Formarea imaginii unei
organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o parte de stilul managerial al
conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi-cadre didactice.
Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi de Convorbiri didactice interferenţă a
reclamei , publicităţii, utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru
formarea unei imagini unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje. Managerul unei
organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine pozitivă a acesteia,
printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
185
AUTOR:PROF.BĂLAN DANIELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ VULCANA PANDELE,JUD.DÂMBOVIȚA
Educația constituie o componentă a exitenței socioumane.Ea este astfel un proces in desfășurare, un
dat nemijlocit, intrinsic al acestei existențe.
Într-un cuvant, educația este un fenomen ontic ce ființează in cadrul sistemului social.
Nu inseamnă că ea se topește in conținutul celorlalte elemente ale sistemului,ci se implică în
transformarea și evoluția lor.
Școala are o răspundere certă în dezvoltarea personalității tinerilor. Una dintre funcțiile sale este de
a îmbogăți sistemul de reprezentări de sine ale elevilor. Activitățile consacrate acestui scop se desfășoară,
desigur, într-un cadru instituționalizat, reglementat, dar diferiților actori le este lăsată o mare marjă de
libertate.
Trebuie deci, definite suficient de precis obiectivele și competențele de atins și bine distinse rolurile
diferiților actori, în funcție de poziția lor în instituția școlară și de modul de intervenție.
În contextul actual al sistemului de învățământ un rol major îl ocupă promovarea imaginii școlii,al
acestei instituții care formează caractere și modelează sufletul copiilor.
Promovarea imaginii școlii poate fi realizată prin
• realizarea unei pagini WEB –
• Organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate
• Monitorizarea activităţii extraşcolare şi a concursurilor şcolare
• Iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă socializării
copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici,personalităţi
• Iniţierea de programe de formare a copiilor pentru realizarea unor proiecte în beneficiul
comunităţii (participarea la acţiuni organizate în scop umanitar)
• Întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului şcolar pentru crearea unui ambient favorizant procesului
de învăţământ
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Aceste activități devin astfel mijloace de interacțiune cu comunitatea, contribuind la promovarea
imaginii școlii.
Un alt element important care face cunoscută activitatea instructiv-educativă a unei școlii este
Internetul.
Beneficiem în prezent de o gamă variată de aplicații web care permit transmiterea în timp real al
activităților desfășurate în școală.
Introducerea Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de
învăţamânt.
Astfel, actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci
rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. Această schimbare în sistemul de
învăţământ a urmărit nişte obiective bine structurate şi anume :
• Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare
• Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual dar si promovarea scolii.
• Perspectiva relaţională este îmbunătăţită prin stabilirea unei relaţii umane şi sociale între educat şi
educator.
Internetul capătă noi valenţe, devenind o componentă de bază a învăţământului modern românesc,
menit să integreze mai bine elevul în societate, si este totodată un canal de transmitere de informații către
și pentru comunitate.
186
BIBLIOGRAFIE
MARINESCU,Silvia,2003,Invitație la educație,Carminis
NICOLA,Ioan,2003,Tratat de pedagogie școlară,Aramis
POTOLEA,Dan,2008,Pregătirea psihopedagogică,Polirom
187
PROF. INV. PREȘCOLAR BALAN ELENA

Grădinița cu P.N NR.2 DRAGOMIR Berzunți
Grădinița este o formă cu fond. Mai întâi este o clădire mai veche cu coridoare întortocheate și
misterioase , săli cu mese și scaune și chiar un calculator. Așa văd preșcolarii mei de etnie rromă grădinița
pentru prima dată, dar aceasta este mult mai mult, un spațiu viu atrăgător,care să rămână mereum în
amintirea acestora .
Sufletul grădiniței sunt preșcolarii și educatoarea, necunoscute într-o ecuațieal cărui rezultat este
formarea. Copilul vine la grădiniță pentru a ști, iar educatoarea îl ajută să știe și să fie. La începutul
grădiniței acesta intră cu timiditate în sala de curs,iar apoi descoperă că se simte bine în mijlocul unor
persoane de vârsta sa. Educatoarea fiind acea persoană care îl călăuzește printr-un univers complicat, la
început greu de deslușit, care îi propune un model, care-l ajută să descopere și să se descopere.
Pentru promovarea imaginii unei instituții de educație timpurie incluzivă interculturală trebuie să
ținem cont de mediul instituțional intern, relația serviciilor de educație timpurie cu mediul extern (
comunitatea locală în ansamblul său) și menținerea unei relații pozitive cu familiile copiilor.
Mai precis, o grădiniță interculturală are următoarele caracteristici:
1. Își asumă în mod explicit în proiectul educațional promovarea unor unor abordări
incluzive și interculturale prin obiectivele, activitățile și strategiile implementate propuse. Strategia și
planul educațional anual conțin elemente unui mediu incluziv și intercultural și sunt elaborate prin metode
participative și prin implicarea activă a cadrului didactic și a reprezentantului părinților.
2. Mediul educațional- arată diversitatea culturală a copiilor de etnie rromă.Dotarea centrelor
de activitate cu materiale și jucării care reflectă diersitatea culturală. Metodele de învățare sunt
diversificate care permit implicarea tuturor copiilor în activitate, care încurajează interacțiunea dintre ei.
3. Procesul educațional- în activitățile pe domenii experențiale, activitățile de dezvoltare
personală, în jocurile și activitățile didactice liber alese, în mod constant nivelul de vârstă a copiilor din
grupă ,structuri etnice și culturale a grupei elemente care promovează deschider , toleranța și
respectulpentru diversitatea umană. În activitățile transdisciplinare integrate sunt incluse elemente
preluate din comunitatea de origine a copiilor.
4. Relația cu familia copiilor –părinții sunt invitați în mod constant să participe la activitatea
din grădiniță. Canalele de comunicare, conținutul și modul de comunicare al mesajelor adresate părinților
de către educatoare sunt adaptate nevoilor și situației specifice ale acestora. Există modalități prin care
părinții pot să comunice opinile, sugestiile în mod deschis, cât și asigurarea confidențialitații. Tutror
părinților li se oferă ocazia de a vedea succesele în învățare ale copiilor.
5. Releția cu comunitatea- grădinița are susținere din partea autorităților locale și dezvoltă o
colaborare cu diferite instituții. Aceasta are proceduri eficiente de comunicare către membrii comunității
locale arezultatelor obținute prin promovarea unui climatincuzi și intercultural,precum și relizarea unei
participări cât mai largi la educația timpurie a copiilor de etnie rromă.
Managerul unei organizații școlare poate promova mediul intern și extern a unități,i o imagine
pozitivă a acesteiaprintr-o planificare riguroasă, folosind metode și tehnici potrivite.
188
COLABORAREA DINTRE ŞCOALĂ ŞI FAMILIE-

FACTOR HOTĂRÂTOR ÎN EDUCAREA ŞCOLARULUI
PENTRU INTEGRARE ÎN SOCIETATE
PROF. INV. PRIMAR BALAN FLORINA-MIHAELA

SCOALA GIMNAZIALA,,GEORGE VISAN”POTELU
În această lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competiţiilor de orice fel, părinţii,
cadrele didactice, comunitatea locală se străduiesc împreună să încurajeze sistemele de îmbunătăţire a
educaţiei, pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte.
Colaborarea dintre familie şi şcoală este un factor esenţial în procesul de educare a şcolarilor.
Numai împreună putem reuşi să dăm societăţii un cetăţean pregătit , gata să înfrunte problemele inerente
ce apar, capabil să relaţioneze, să se integreze în colectivitate , să facă faţă cerinţelor acesteia.
Familiile în societatea modernă se confruntă cu solicitări ridicate, cu o competiţie crescută pentru
obţinerea atenţiei copiilor şi, uneori, din dorinţa de a le oferi siguranţa economică, petrec mai puţin timp
cu cei mici. Dacă mai există şi lipsă de comunicare între şcoală şi familie , situaţia devine mai complicată.
De aceea, şcolile încearcă să vină în întâmpinarea părinţilor prin organizarea unor activităţi comune, un
rol important avându-l lectoratele deoarece prin intermediul acestora cadrele didactice îi pot îndruma pe
părinţi, îi pot face să înţeleagă rolul pe care îl are parteneriatul şcoală-familie în procesul de instruire a
copiilor.
Parteneriatele eficiente sunt planificate şi implementate cu grijă , personalul şcolii trebuie să se
instruiască şi să ceară la nevoie ajutorul unor specialişti în consiliere şcolară pentru a pune în practică
cooptarea părinţilor. Un prim pas este evaluarea , la începutul anului şcolar , a nevoilor, perspectivelor şi
modelelor părinţilor, în ceea ce priveşte implicarea şcolară. Această evaluare îl ajută pe cadrul didactic în
planificare şi în transmiterea mesajului către părinţi că le este apreciată opinia şi că va fi luată în
considerare de către şcoală.
Implicarea familiei este o parte importantă pentru calitatea educaţiei, pentru un mediu sigur de
învăţare şi de achiziţii ale elevilor.
1. Indiferent de mediul economic sau cultural al familiei, când părinţii sunt parteneri în
educaţia copiilor lor, rezultatele determină performanţa elevilor, o mai bună frecventare a şcolii, scăderea
fenomenului delincvenţei.
2. Toţi părinţii doresc cea mai bună educaţie pentru copiii lor.
3. Majoritatea părinţilor vor să se implice mai mult în educaţia copiilor lor , dar mulţi nu ştiu
cum să procedeze.
4. Majoritatea cadrelor didactice simt că implicarea părinţilor este o parte vitală a succeselor,
dar mulţi nu ştiu cum să-i implice pe aceştia.
5. Şcolile trebuie să încurajeze şi să promoveze implicarea părinţilor
6. De modul în care şcolile ştiu să-i încurajeze pe părinţi ca să se implice depinde participarea
sau nu a acestora la acţiunile comune cu şcoala.
7. Şcolile trebuie să-i încurajeze pe părinţi să le devină parteneri şi să poată lua împreună
decizii cu privire la educaţia copiilor lor.
Părinţii se pot implica în calitate de parteneri în educarea elevilor, alături de şcoală, în următoarele
situaţii :
I. LUAREA DECIZIILOR
 Dacă până în prezent acest parteneriat şcoală-familie a fost dezvoltat unilateral, fiind de
multe ori considerat „responsabilitatea şcolii”, acest lucru trebuie să se schimbe pe viitor. Analizând
documentele recente emise în cadrul Consiliului Europei (organizaţie internaţională cu rol important in
stabilirea standardelor educaţionale internaţionale, şi care influenţează major politicile sociale, respectiv
educaţionale, în cadrul Uniunii Europene) se remarcă o nouă abordare privind dezvoltarea acestui
parteneriat.
 Îi încurajează pe părinţi să stabilească ţelurile de atins pentru copiii lor şi pe cadrele
didactice să stabilească obiectivele de realizat mai departe pentru obţinerea succesului şcolar. Obiectivele
sunt precizate la începutul anului şcolar şi pot fi scrise într-un contract între părinţi , cadrele didactice şi
189
elevi. Acest contract poate lista responsabilităţile fiecăruia şi este semnat de fiecare dintre participanţi.
Scopul contractului este acela de a-l ajuta pe elev să înveţe, mai ales dacă fiecare elev are pentru el
anumite obiective specifice, stabilite în colaborare părinţi-cadru didactic.
 Acest tip de contract se constituie ca un sistem de obligaţii reciproce în cooperarea
părinţilor cu profesorii şi implică colaborarea părinţilor în activităţile şcolare, nu numai sub aspect
economic, respectiv de a participa, susţine şi evalua eforturile şi acţiunile financiare ale şcolii, ci şi sub
aspect educaţional-cultural.
II. ACORDAREA SPRIJINULUI
 Părinţii îşi sprijină copiii în multe feluri : le oferă acoperiş, hrană, îmbrăcăminte, protecţie,
dragoste, dar ei trebuie să –i ajute şi cu activitatea la clasă.
 A le arăta copiilor că şcoala este importantă se poate face în mai multe moduri , dar
colaborarea cu şcoala este cea care duce la obţinerea unor rezultate bune în procesul de învăţământ.
Putem aminti aici lectoratele cu părinţii, cu activităţi practice, pe ateliere de lucru şi cu informaţii cât mai
complete după o consultare în prealabil a părinţilor cu privire la temele de abordat, care i-ar interesa
pentru a-şi putea ajuta copiii şi pentru a fi pe aceeaşi lungime de undă cu şcoala. Ideal ar fi să existe la
biblioteca şcolii materiale pe care părinţii le pot consulta, venind astfel în întâmpinarea acestora pentru
rezolvarea problemelor ce apar pe parcurs.
III. COMUNICAREA
 Dacă politica şcolii permite părinţilor, aceştia pot participa la ore oricând.
 Comunicarea constantă , continuă cu părinţii , pe parcursul anului şcolar, pe teme ca :
regulile clasei, aşteptările, scopurile îi implică pe aceştia în procesul educaţional.
 Părinţii sunt informaţi la şedinţele lunare sau în scris în legătură cu acele concepte care sunt
de predat, ce trebuie aprofundat, consolidat acasă, tipurile de acţiuni la care pot colabora părinţii în
perioada următoare.
 Comunicarea dintre părinţi şi cadre didactice vizează, dar nu se limitează la situaţia şcolară,
politica şcolii în ceea ce priveşte elevii, proceduri, activităţi comunitare, opţiuni educaţionale, modalităţi
în care familia poate ajuta şcoala…
 O modalitate modernă de comunicare, ce poate veni în ajutorul părinţilor foarte ocupaţi,
poate fi comunicarea prin intermediul e-mail-ului .
 Conform unui studiu pe tema comunicării dintre familie şi şcoală, s-a constatat că este bine
ca părinţii să fie înştiinţaţi şi când copilul are o performanţă notabilă. Astfel , familia are oportunitatea de
a privi mai încrezătoare informaţiile despre şcolar şi , în urma unei astfel de abordări, este mai receptivă
la sugestiile cadrelor didactice.
 „Părinţii trebuie să se implice ca profesori, elevi, susţinători şi avocaţi ai copiilor lor.”
(Bonnie McReynolds)
De aceea, prin activităţile noastre comune cu părinţii , încercăm să colaborăm cu familia pentru a
observa şi la elevii noştri schimbări în bine atât din punct de vedere al performanţelor şcolare cât şi din
cel al implicării active în activităţile ce se desfăşoară cu ei.
190
PROIECT EDUCAȚIONAL
PROMOVAREEA IMAGINII ȘCOLII
Prof. înv. primar și preșcolar: BÎNCĂ LILIANA EMILIA
Promovarea imaginii Școlii Gimnaziale Cosereni se realizează prin:

- proiecte diverse la nivel local, județean și interjudețean;
-prin personalizarea ofertei educaționale la nivelul instituțional;
- planuri operaționale;
-activitățile școlare și extrașcolare;
-acțiuni umanitare;
-alcătuirea unei lucrări cu titlul ,,Ghid de bune practici în activitățile cultral-educative”, editat de
directorul școlii din acea perioada, prof. Avrigeanu Ecaterina ,
-realizarea unei pagini WEB,
-participarea la anchete referitoare la calitatea materialelor școlare editate de către anumite edituri
importante,
-integrarea în școală a copiilor cu CES și participarea la activități de voluntariat în proiecte
POSDRU pentru a lucra cu copii cu CES;
- participarea cadrelor didactice la simpozioane nationale si internationale si la proiecte privind
integrarea europeana;
-participarea elevilor la concursuri județene și naționale obținând rezultate foarte bune, etc.
Școala Gimnazială Cosereni își creează și promovează imaginea pozitivă instituțională prin tot ceea
ce se postează pe pagină WEB, proiectele la nivel local, județean și interjudețean precum:
• Cântecul și dansul tradițional intercultural;
• Fii fericit copile!
• Sărbătoarea Paștelui, simbol al luminii și purificării;
• Prietenii naturii;
• Îndrăgostește-te de teatru !
• Primăvară în ochi de copil.
Școală Gimnazială Cosereni are parteneriat cu World Vision prin care a derulat prin proiecte
precum :
• Activități propuse pentru recuperare/ dezvoltare pentru clasele I-IV;
• Hristos se naște ,bucurați-vă creștini! ;
• Educația non-formală în învățământul primar -Workshop ;
• Prevenirea și reducerea abandonului școlar – Workshop;
Dezvoltarea procesului de învățare și participare în școli care întâmpină provocări ce vizează
prevenirea și reducerea abandonului școlar , prin utilizarea Indexului pentru incluziune- Workshop;
191
Prevenirea abandonului scoalar datorită mediilor defavorizate – Workshop.

Personalizarea ofertei educaționale la nivelul instituției noastre, se realizează prin inovare,
diversificare și flexibilizare a acesteia în funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor
demersului educațional; realizarea unor planuri operaționale vizând relația școală – părinți- comunitate, ca
factor determinant in realizarea obiectivelor comune, ședințe, lectorate cu părinții.
Inițierea activităților educative școlare și extrașcolare diferențiate care să răspundă
socializării copiilor: concursuri; serbări de:
8 martie, de Crăciun; participări la festivaluri ca La poartă raiului, în colaborare cu Primăria
Cosereni și Societatea Culturală Apollon- România; reuniuni de 1 decembrie, 15 ianuarie, 24 ianuarie, 1
iunie; Ziua Educației; Ziua Pământului, etc.
Promovarea imaginii școlii se realizează și prin acțiuni de voluntariat subsumate proiectului SNAC
: Săptămâna fructelor și legumelor , donate Căminului pentru persoane vârstnice – Inginer Vadim Rusu;
proiecte de protejarea mediului, participarea la acțiuni organizate în scop umanitar, subsumate proiectului
regional al ISJ Ialomița – Dăinuire prin dăruire – Îngerii din jurul nostru donate Căminului pentru
persoane vârstnice –Inginer Vasile Rusu.
Promovarea imaginii Școlii Gimnaziale Cosereni se face prin dăruirea și responsabilitatea tuturor
cadrelor didactice ce functionează în această școală cu care se mândresc.
192
Atestatul de limba germană DSD
Prof. Helga Bireescu

Colegiul Național “C.D.Loga” Caransebeș, jud. Caraș-Severin
Agenția Centrală a școlilor din străinătate (ZFA)

promovează în strânsă coordonare cu Ministerul
Afacerilor Externe din Germania mai mult de 140 de
școli germane din străinătate și 870 de școli naționale
care oferă Diploma de limba germană (DSD). ZFA oferă
aproximativ 2.000 de profesori germani în străinătate,
precum și sprijin, în probleme de educație și de personal.
Un total de aproximativ 50 de consultanți ZFA sunt în uz
la nivel mondial.
Inițiativa Școlilor Partenere (PASCH) reprezintă o rețea la nivel
mondial de scoli partenere. Această inițiativă politică şi culturală este
menită să trezească interesul tinerilor pentru Germania modernă și limba
germană – în special în regiunile-cheie din Asia, Orientul Mijlociu, și
Europa Centrală și de Est.
Inițiativa Şcolilor Partenere (PASCH) este coordonată de către Biroul
Federal al Afacerilor Externe și este implementată în comun cu
Agenția Centrală de Şcoli din străinătate (ZFA), Goethe-Institut (GI), serviciu de schimb Pedagogic din
KMK (PAD) și Serviciul German de Schimburi
Academice (DAAD).
Parlamentul German a alocat pentru acest
proiect în anii 2008-2013 aproximativ 298. 000.000
euro, iar pentru anul 2014 suma de 47 000 000 euro.
În anul 1972 Ministerul de Externe al
Germaniei a decis înființarea examenului de limba
germana DSD. Din 1974 elevii pot dobândi diploma
de limbă germană (DSD) la școlile publice sau
private din străinătate, acreditate să susțină acest
examen. În jur de o jumătate de milion de oameni
au susținut testele de DSD de la începuturile sale.
Diploma de limba germană este în prezent susținută în peste 65 de țări de peste 56.500 de elevi pe an.
DSD este un test de limbă care se da numai în şcolile acreditate şi poate fi susținut la toate cele trei
niveluri ale Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine (CECR). Nivelul A certifică
abilităţile pentru un utilizator de bază, la nivel B pentru o utilizare limbaj independent și la nivel C pentru
utilizare competentă a limbii. Toate testele poate fi utilizat în întreaga lume.
Colegiul Naţional “C.D.Loga” din Caransebeș este centru de
examinare atât pentru atestatul de limba germană DSD II (Deutsches
Sprachdiplom II),care înseamnă nivelul european B2 / C1, cât și pentru
atestatul de limba germană DSD I (nivel A2/B1) . Nivelul cunoaşterii
limbii germane este conform Cadrului European de Referinţă pentru
limbi străine. Deutsches Sprachdiplom (DSD) este un examen de limba
germană recunoscut la nivel internațional care atestă competențe
lingvistice de la nivelul A2 până la C1. Prima treaptă a examenului, DSD
1, confirmă cunoștințele candidaților pentru nivelurile A2/B1, oferindu-le
acestora, conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi
(CECRL), abilități fundamentale de exprimare și comunicare în limba germană. Acest examen se
organizează la Colegiul nostru de patru ani și se bucură de un interes deosebit din partea elevilor, al căror
număr crește de la an la an.
193
Treapta a doua a examenului, DSD 2, asigură, conform CECRL, abilități avansate de exprimare și
comunicare în limba germană (nivelurile B2/C1), permițându-le elevilor să se înscrie la o facultate cu
predare în limba germană, în țară sau în străinătate.
Probele de examen sunt :
– Probă de înţelegere a textelor scrise (LV) şi audiate (HV), precum şi de producere de mesaje
scrise (SK) – lucrările candidațiilor fiind corectate în Germania.
– Probă orală – elaborarea unei prezentări orale pe baza unor elemente date la prima vedere (MK1)
şi prezentarea proiectului(mapei)-tema fiind aleasă de elev. Comisia de examinare orală e formată din 2
profesori români şi un consultant de specialitate german.
În anul școlar precedent, 2016-2017, la colegiul nostru au participat 30 de elevi la DSD I, respectiv
7 elevi la DSD II. De asemenea au mai participat 30 de elevi de clasele IV-VII la atestatele A1/A2.
Diplomele au fost înmânate într-un cadru festiv, joi 7 decembrie 2017, alături de d-na Birgit
Söldenwagner, consultant de specialitate.
Ministerul Educaţiei Naţionale recunoaşte DSD II ca un examen, care certifică nivelul de
competenţe lingvistice pentru absolvenţii învăţămăntului liceal de stat, certificatele putând fi echivalate
astfel încât posesorii lor să nu mai susţină examenul de competenţe lingvistice într-o limbă străină în
cadrul examenului de Bacalaureat.
194
Promovarea imaginii școlii prin rezultate obținute la concursuri sau olimpiade

școlare
Prof. Bîrlă Ani Lavinia
Școala Gimnazială Constantin Negreanu, Drobeta Turnu Severin
Consider că o promovarea deosebită a imaginii școlii românești o reprezintă rezultatele elevilor
obținute la concursuri, olimpiade școlare sau examene naționale. Abordez această temă în contextul în
care asistăm în ultima perioadă la procente tot mai scăzute de promovabilitate la examenele naționale.
Acest fenomen a fost adus în discuție în repetate rânduri, motiv pentru care fiecare cadru didactic ar
trebui să se aplece mai mult spre nevoile elevului sau particularitățile fiecăruia dintre ei.
Imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie: educație de
calitate, accesul la ofertele educaționale, individualizarea învățării, combaterea discriminării, reducerea
violenței, promovarea unui comportament moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare. La
nivelul comunității școala trebuie să fie rezultatul unei munci permanente și constant. Concursurile sau
olimpiadele școlare reprezintă acele activități extrașcolare unde elevul poate participa opțional sau la
recomandarea profesorului. Acestea au drept scop perfecționarea procesului educativ și dezvoltarea
creativității elevului. Astfel putem spune că dezvoltarea emoțională a elevului joacă un rol important în
realizarea succesului școlar. Aceste concursuri școlare stimulează gândirea elevului, oferind posibilitatea
de a aprofunda și perfecționa anumite cunoștiințe din domenii diferite. Familia își are rolul său, întrucât
foarte mulți părinți recunosc faptul că elevul devine mai responsabil, mai motivat, manifestându-și dorința
de perfecționare într-un anumit domeniu.
Aș dori să aduc în discuție un grup de elevi de la Școala Gimnazială Constantin Negreanu din
Drobeta Turnu Severin, unde am bucuria de a fi profesor de geografie. Este o școală mică, de cartier, dar
în care actul educațional este de bună calitate. Am lucrat în ultimele luni cu 14 elevi de la clasele a VI-a, a
VII-a și a VIII-a în cadrul programelor de pregătire suplimentară, în vederea participării la concursurile și
olimpiadele școlare desfășurate în acest an școlar. Am remarcat o dăruire deosebită din partea fiecăruia,
motiv de bucurie pentru mine să observ că mai există asemenea elevi, care își petrec timpul liber în fața
atlasului de geografie în detrimental telefonului mobil sau a diferitelor rețele de socializare atât de des
utilizate de tinerii noștri în ultima perioadă. Acești copii minunați au participat pe data de 27 ianuarie
2018 la Concursul Național Interdisciplinar de Geografie și Istorie desfășurat la Râmnicul Vâlcea, unde
au obținut numeroase premii. Motiv pentru care profesorii școlii noastre sunt mândrii de performanța
obținută de ei și de faptul că ne-au reprezentat școala la o asemenea competiție. Mulțumim și părinților
care ne-au sprijinit în tot demersul acesta.
195
Rolul activităților extrașcolare în promovarea imaginii școlii
Prof. Bîrlă Florin Constantin

Colegiul Tehnic ,, Domnul Tudor’’
Cu toții suntem conștienți de faptul că activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii

instituției școlare. Activitățile de acest gen, cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele
de acțiuni turistice, ateliere de creație, concursuri și parteneriate cu alte instituții. Activitățile
extracurriculare dau o alternativă sănătoasă, practică și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor,
instituția de învățământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitivă binemeritată,
atât la nivel local, cât și județean sau național. Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională
valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o
atitudine deschisă și inovativă, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii,
asigurând o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Aceste activități presupun
dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, județean sau național, scopul fiind acela de a promova
imaginea unității de învățământ, dar și de a corela oferta educațională cu cerințele de pe piața muncii
locale/regionale. Aceste proiecte vizează multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de bună
practică.
Unitatea la care predau se numește Colegiul Tehnic ,, Domnul Tudor,, din Drobeta Turnu Severin.
În ideea celor menționate mai sus am încercat să realizez o serie de proiecte și parteneriate cu alte unități
școlare din județ sau instituții, în vederea promovării liceului nostru. În acest sens aș dori să menționez
câteva activități desfășurate cu elevii noștri în colaborare și cu instituțiile partenere:
 ,, Ora de net,, - program educațional despre lumea internetului, ce s-a desfășurat în
perioada octombrie-noiembrie 2017. Acest program a fost coordonat la nivel național de Organizația
Salvați Copii și are susținerea Ministerului Educației Naționale. Elevii s-au implicat activ în această
activitate, având posibilitatea de a afla numeroase informații utile precum: drepturile copilului sau cum să
navigăm în siguranță pe internet, rețele de socializare etc.
 ,, Dunărea și călătoria ei prin Europa,,- proiect județean realizat în colaborare cu alte
șapte unități școlare din județ și aprobat de ISJ Mehedinți. Este un proiect amplu care se află în plină
desfășurare și se va încheia în luna aprilie a anului 2018. În cadrul acestui proiect s-a desfășurat
Concursul de ecologie și protecția mediului cu același nume, unde elevii noștrii au obținut numeroase
premii la secțiunile de: prezentare Power Point, desen sau eseuri. În luna martie urmează o vizită în portul
orașului nostru, respectiv la Liga Navală, unde elevii au posibilitatea de a se informa cum se realizează
navigația pe Dunăre în zona județului nostru.
 ,, Spațiul îți ghidează pașii- explorând noi lumi în spațiu,,- un simpozion național
organizat în județul Alba, unde Colegiul Tehnic ,, Domnul Tudor a participat cu un număr de trei elevi.
Tema în sine a trezit un interes deosebit în rândul copiilor noștri, determinâ ndu-i să studieze mai mult,
motiv pentru care s-au obținut și premii.
 ,,Sărbătoare și tradiție,,-proiect județean pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor, în
care școala noastră este parteneră. Proiectul constă în organizarea de șezători, serbări școlare, expoziții cu
desene ale elevilor implicați în proiect, desene care să corespundă tematicilor abordate.
196
Promovarea imaginii unei şcoli moderne

Profesor: Biştea Anca

succesiv cu elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează, fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de
cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică.
Şcoala Gimnazială Nr. 23 Constantin Brâncoveanu din Constanţa îndeplineşte condiţiile unei şcoli
moderne, mai ales prin buna comunicare dintre cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. Aici se
urmăreşte adaptarea ofertei de educaţie şi formare profesională la cerinţele pieţii muncii, a nevoilor
şi intereselor elevilor, conform tendinţelor de dezvoltare economică locală, naţională şi europeană,
dar şi asigurarea şanselor egale la educaţie şi formarea profesională pentru elevii din mediul urban
şi pentru elevii cu CES. Aproape în fiecare clasă din această şcoală există elevi cu CES care se
integrează uşor în cadrul grupului datorită muncii asidue a profesorilor şi învăţătorilor. Elevii sunt
instruiţi diferenţiat, în funcţie de nevoile şi capacităţile lor. În sprijinul profesorilor vin şi
mijloacele didactice precum videoproiectoarele din fiecare clasă, cu ajutorul cărora se pot
desfăşura activităţi diverse.
Pentru dezoltarea multiculturală a elevilor se realizează în cadrul şcolii atât cercuri de lectură, de
teatru, cât şi dansuri populare. În fiecare an are loc, în luna octombrie Târgul toamnei, unde elevii devin,
pentru câteva ore, mici întreprinzători, vânzând produse din cămara bunicii, prăjituri de casă şi alte
delicatese, toate pentru un scop înalt: modernizarea şcolii.
Serbările claselor gimnaziale duc mai departe renumele şcolii, prin intermediul dansurilor, pieselor
de teatru, cântecelor sau prin concursurile de cultură generală. Excursiile la Bucureşti, Mangalia, Tulcea
sau Buzău completează cunoştinţele elevilor despre ţara noastră, despre tradiţiile şi obiceiurile românilor,
dar şi despre obiectivele turistice importante.
Astfel, prin toate activităţile desfăşurate în cadrul său, dar şi prin dotările sale, această şcoală invită
elevii să înveţe cu drag, aşa cum o spune şi deviza sa: Toţi elevii să vină cu drag la şcoală!
Spectacol în cinstea Zilei Naţionale a României
197
Serbarea de Crăciun, decembrie 2017
198

Școala „Profesor Ilie Popescu”- Șotânga
Bivolaru Marcela
,,Țara va fi ce este școala.”-Dimitrie Bolintineanu

Nu este foarte ușor să promovezi ,,ceva” in zilele noastre, chiar dacă suntem tentați să credem că,
date fiind oportunitățile „tehnice” este foarte ușor. Mai ales când vorbim despre o instituție și nu una
oarecare, ci un loc în care se încearcă formarea de caractere.
Imaginea unei instituții educaționale de fapt este determinată de un ansamblu de factori, de criterii,
de reguli și de interpretări care sunt structurate in timp și îmbogățite cu elemente noi, acceptate și
asimilate de comunitate. La drept vorbind, formarea imaginii unei instituții școlare se realizează pe de o
parte prin stilul managerial al conducătorului instituției cât și pe de altă parte de activitatea desfășurată de
toate cadrele didactice împreună.
Teoretic, pentru o bună realizare a imaginii pozitive în comunitate, avem nevoie de anumite
obiective generale care trebuie puse în practică prin anumite activități sau măsuri. Voi încerca să enumăr
astfel de obiective și apoi, modul în care le putem implementa în mod general, pentru că ambele chestiuni
depind de mai mulți factori specifici.
Dintre obiective generale putem enunța:
-Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate;
-Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de
bună practică în managementul instituțional;
-Colaborarea cu reprezentanții comunității locale;
-Promovarea unor proiecte privind reducerea abandonului școlar, susținerea elevilor cu dezavantaj
social
-Promovarea imaginii instituției și a factorilor ce își asumă responsabilitățile in procesul de asigurae
a calității în educație.
Așa cum am menționat anterior, vom enumera câteva măsuri sau acțiuni generale prin care
obiectivele menționate pot fi transpuse in practică:
• Reactualizarea periodică a paginii WEB /sau a paginii de Facebook a Școlii;
• Participarea la diverse activități, inclusiv în cadrul programului ,,Săptămâna altfel”, prin
colaborare cu alte instituții;
• ,,ziua porților deschise”– prilej prin care părinții viitorilor școlari pot vizualiza in mod concret
condițiile materiale și educaționale;
• Promovarea ofertei educaționale a școlii inclusiv prin distribuirea de pliante;
• Participarea la concursuri școlare și alte activităti extrașcolare, precum festivaluri sau
simpozioane, chiar și organizarea unor astfel de proiecte;
• Participarea elevilor la proiecte în beneficiul comunității, proiecte privind protecția mediului,
școala noastră având concret un astfel de parteneriat cu o firmă locală de reciclare, și participarea la
concursul național „Lets Be ECO!”;
• Realizarea unor planuri operaționale vizând relația școală-părinți ca factor determinant în
realizarea obiectivelor comune;
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea Școlii și sporesc și prestigiul
instituțional și personal al celor implicați și deschid perspectiva unor preocupăriinformale cu valoare
formativă.
199
„ANTREPRENOR DE SUCCES”
Proiect de parteneriat educațional
prof. BÎZU Ramona

Colegiul Economic „Petre S. Aurelian”, Slatina
România trebuie să dezvolte o nouă generaţie de întreprinzători cu abilităţi caracteristice precum
responsabilitate, spontaneitate, adaptabilitate, clarviziune, iniţiativă şi spirit managerial, care să le permite
să identifice şi să implementeze strategii adecvate pătrunderii şi menţinerii pe piaţă. Aceste abilităţi
personale trebuie să fie cultivate începând cu şcoala primară şi dezvoltate la nivel superior, în licee şi
facultăţi.
Educaţia spiritului întreprinzător implică accentuarea metodelor care activează elevii, pentru a le
deschide acestora cât mai multe domenii de acţiune. Aceasta asigură faptul că elevii vor dispune mai
târziu, în rolurile profesionale, de angajaţi sau tineri întreprinzători, de o competenţă de acţiune potrivită.
În acest sens în cadrul Colegiul Economic „Petre S. Aurelian” Slatina se desfășoara o serie de
activități în cadrul proiectului educațional interjudețean „Antreprenor de succes” în parteneriat cu
AJOFM Olt, USAMV Slatina, Liceul „Matei Basarab” Craiova, Colegiul Național Economic „Theodor
Costescu” Drobeta Turnu Severin, Liceul Tehnologic „Justinian Marina” Olănești, Colegiul Național
„Petru Rareș” Beclean, Colegiul Tehnic Cibinium Sibiu, Liceul Tehnologic „C-tin
Brîncoveanu”,Scornicești.
Proiectul se află la a IV-a ediție și se adresează atât elevilor claselor a X-a, a XI-a și a XII-a din
școlile participante cât și profesorilor coordonatori ai firmelor de exercițiu, profesorilor economiști,
cadrelor didactice interesate de activități privind firma de exercițiu și antreprenoriat. Acesta are drept scop
atât descoperirea și stimularea elevilor dotați, capabili de performanțe în domeniul economic cât și
dezvoltarea unor relaţii durabile cu mediul economic local, prin crearea unor parteneriate reale și
consistente.
Activităţile desfășurate în cadrul proiectului cuprind:
1. Concursul regional „Antreprenor de succes” – aprilie 2018
2. Simpozionul regional cu temele: „Educația antreprenorială – prezent și viitor” și „Metode
moderne de evaluare în educație” – adresat profesorilor - aprilie 2018
3. Târg regional al firmelor de exerciţiu – aprilie 2018
4. Prezentarea conceptului şi activităţii firmelor de exerciţiu – Expoziția firmelor de exercițiu -
pentru elevii şcolilor gimnaziale din Slatina și localitățile învecinate, în cadrul manifestării “Zilele
porţilor deschise”- mai 2018
Obiectivele proiectului constau în:
 Dezvoltarea educaţiei in spirit intreprinzător a elevilor;
 Familiarizarea elevilor cu activitățile specifice mediului real economic;
 Dezvoltarea interesului și a motivației pentru folosirea IT;
 Dezvoltarea spiritului de competiție și de fair-play;
 Formarea și dezvoltarea capacităților de lucru în echipă;
 Creşterea atractivităţii ofertei şcolare şi a vizibilităţii unităților de învățământ în rândul
elevilor de gimnaziu şi a părinţilor acestora.
În urma desfășurării activităților propuse în cadrul proiectului se urmărește formarea personalității
autonome și creative a elevilor, care să le permită continuarea studiilor, realizarea propriei afaceri și
integrarea profesională pe piața muncii. Școlile implicate au ca misiune să pună la dispoziția comunității
oportunități de educație și instruire profesională, să asigure resurse umane în domeniul pregătirii realizate.
200
LICEUL TEHNOLOGIC BERZOVIA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL BERZOVIA
CARAŞ - SEVERIN
Profesor Blagoe Rozeta - Ana
În grădiniţa noastră lucrează doar cadre didactice calificate, care se perfecţionează continuu prin
participarea la cursuri de formare periodice. Fiecare dintre noi e interesată ca activităţile la grupă să se
desfăşoare foarte bine, planificându-le cu respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale ale
copiilor. Evaluările iniţiale ajută educatoarea să-şi planifice activităţile pentru a veni în sprijinul copiilor
cu o capacitate redusă de învăţare; prin antrenarea lor ȋn jocuri desfăşurate la centrele de interes
Bibliotecă, Ştiinţă etc. Pentru cei cu tulburări de comportament se vor desfăşura jocuri de rol, ei fiind puşi
ȋn situaţii diferite.
Deoarece zona ȋn care se află grădiniţa ȋn care lucrez e zonă defavorizată, locurile de muncă sunt
foarte puţine şi din această cauză mulţi părinţi lucrează în străinătate, copiii rămân în grija bunicilor sau a
altor rude şi astfel creşte absenteismul sau chiar abandonul şcolar.
Pentru a preveni abandonul şcolar, fiind multe familii cu probleme sociale şi de etnie romă, am
implementat cu succes proiectul ,,Grădiniţa Estivală’’ pe parcursul a doi ani consecutivi. Au fost
beneficiari zece copii romi şi nu numai, care nu au frecventat deloc grădiniţa. Proiectul s-a derulat ȋn luna
august, lună de vacanţă şcolară.
Unitatea noastră respectă cu stricteţe scopul principal al învăţământului preşcolar, acela de a efectua
un învăţământ centrat pe copil, iar prin aspectul descris am urmărit permanent ridicarea calităţii
învăţământului din unitate, am dovedit permanent preocupare pentru acest aspect, ne-am implicat activ şi
am redus conservatorismul.
Pentru a menţine permanent interesul pentru asigurarea calităţii învăţământului preşcolar din
unitate, am monitorizat permanent activităţile derulate, am ȋntocmit parteneriate cu comunitatea locală,
respectiv Primăria Berzovia, Biserica Ortodoxă ,,Înălţarea Domnului’’ din Berzovia, Dispensarul Med.
Dr. Monea Marius.
Am urmărit permanent ridicarea prestigiului unităţii şi am participat la diferite concursuri judeţene
şi naţionale la care copiii au fost compensaţi cu premii pentru munca depusă.
201
IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
,,Aud şi simt, văd şi înţeleg, fac şi ţin minte!,,
BLAJ IOANA CORINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ CERNEŞTI- TRESTIA
MARAMUREŞ
Activităţile extraşcolare contribuie la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, la

dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Printre activităţile extraşcolare care răspund obiectivelor educaţiei nonformale şi contribuie la formarea
personalităţii, la menţinerea capacităţii de efort prin asigurarea odihnei active, la iniţierea unei noi forme
de organizare extraşcolară se numără şi serbările şcolare. Serbările şcolare au ca obiectiv primar ocuparea
eficientă a timpului liber, cultivarea intereselor, aptitudinilor, înclinaţiilor elevilor şi reprezintă forme de
activitate la care elevul aderă din proprie dorinţă. Serbările stimulează apariţia unor sentimente
neîncercate sau le dezvoltă pe cele mai slab dezvoltate. Conţinutul lor nu este stabilit de programa
şcolară, ci de către cadrele didactice, în funcţie de interesele şi dorinţele elevilor. Având un caracter
atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie
bună şi optimism cu însufleţire şi dăruire, la astfel de
activităţi. Serbarea şcolară reuneşte munca
intelectuală cu munca artistică, este un moment de
maximă bucurie, atât pentru copii cât şi pentru
părinţi, întăreşte şi fortifică sufletele viitorilor
adulţi, dă aripi imaginaţiei, entuziasmului, stimulează
gândirea creatoare şi constituie un bun prilej de a
dezvolta spiritul colectiv. Serbarea este o
manifestare cu caracter solemn organizată cu scopul
de a celebra evenimente, personalităţi, aspecte din
viaţa copiilor. Organizarea unei serbări şcolare nu
este o muncă făcută la voia întâmplării, ci una bine
organizată şi bine chibzuită; este o muncă serioasă în
care se cere disciplină şi o continuă dezvoltare
a aptitudinilor interpreţilor. Interpretarea rolurilor presupune un efort fizic, psihic şi mai ales emoţional
din partea copilului, dar fiind o activitate potrivită particularităţilor de vârstă ale şcolarului mic este
acceptată de copil cu plăcere, iar efortul depus este mai puţin simţit. Spectatorii joacă un rol important în
stimularea şi reuşita spectacolului. Prin emoţiile şi reacţiile lor (când sala răsună de aplauze), ei îi ajută pe
interpreţi să-şi desăvârşească munca de interpretare, le transmit forţa necesară şi, în acelaşi timp, îi
răsplătesc. Spectatorii fac parte integrantă dintr-un spectacol, deşi rolul lor e numai să asculte, fără să
scoată o vorbă. Cei care participă activ la închegarea şi reuşita spectacolului prin emoţia lor şi prin
contribuţia materială sunt părinţii sau bunicii elevilor. În realizarea spectacolului, un alt rol important îl au
decorurile şi costumele „artiştilor”. Acestea sunt mijloace materiale cu ajutorul cărora interpreţii redau pe
scenă adevărurile vieţii descrise de autor. Renunţarea la serbări înseamnă sărăcirea vieţii sufleteşti a
copiilor, privarea de sentimente şi emoţii estetice de neînlocuit. Cadrul didactic are, prin acest tip de
202
activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al învăţământului primar – pregătirea copilului
pentru viaţă.
Activităţile extraşcolare sunt oportunităţi reale pentru realizarea unei educaţii interculturale a
copiilor şi pentru valorizarea altor competenţe decât cele solicitate în cadrul lecţiilor.
În şcoala noastră toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea activităților
școlare căt și a celor extrașcolare.
Consider că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor.
În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter
interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare
a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt
factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor
acestora.
203
Blendea Irina
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate .
Promovarea imaginii unităţii şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaţionali: școală-elevi-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire, nici o instituție nu
poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea de
alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor
acestora. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta
programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”.
Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin
spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării permanente a
comunităţii. Şcoala-grădiniţa, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o
resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi,contribuind
astfel, la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex şi
în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior.
şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor potenţiale
fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice, economice, ecologice,
tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o
angajaţi-cadre didactice.
Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi interferenţă a reclamei , publicităţii,
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje.
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
De exemplu, în Olanda, se cheltuiesc foarte mulţi bani şi energie umană pentru promovarea şi
atragerea grupurilor-ţintă. Se încearcă prin cuvinte şi imagini să se creeze cea mai bună imagine posibilă
şi să convingă că numai produsul educaţional oferit este cel mai bun. O mare atenţie şi cheltuială sunt
acordate identităţii vizuale şi reputaţiei numelui. Dar “clientul” aşteaptă mai mult. Nevoile lui sunt
centrale. Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară.
204
Prof. Boancă Anca

Prof. Zanfir Angelica Otilia
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 Galați
Instituţiile în care se desfășoară procesul instructiv-educativ, continuă educaţia copilului începută în
familie, iar actul educaţional are rolul de a stimula şi valorifica talentul, aptitudinile, de a susţine
comunicarea, de a încuraja competiţia şi asumarea de responsabilităţi în vederea dezvoltării şi formării
unei personalităţi armonioase a copiilor încă de la cea mai fragedă vârstă.
Părinții se informează despre specificul activităților desfășurate în instituțiile de învățământ, înainte
de a-și înscrie copiii, astfel încât să creeze pârghiile propice dezvoltării individuale.
O mare forţă de influenţare a părinților în alegerea instituțiilor de învățământ au mijloacele de
comunicare în masă . Ziarele, revistele, radioul, televiziunea şi internetul sunt canale care, prin
informaţiile difuzate satisfac o nevoie fundamentală a omului modern: informarea. Aceste canale de
comunicare realizează mai mult decât o informare. Ele influenţează, orientează şi dirijează opinia publică,
interesele şi motivaţiile oamenilor, conştiinţele . Indiferent de activitățile desfășurate de o instituţie de
învăţământ, mass-media trebuie să fie un partener constant prin care activităţile să fie cunoscute şi
recunoscute în comunitate. 1
Monitorizarea apariţiei numelui unei instituţii de învăţământ, a informaţiilor despre aceasta sau a
articolelor sau emisiunilor în care este menţionată, reprezintă o modalitate de a atrage un număr cât mai
mare de elevi.
Fiecare activitate realizată în cadrul unei instituții de învățământ trebuie mediatizată. În planul
managerial anual întocmit de comisia responsabilă cu promovarea imaginii, ar trebui să se regăsesacă
următoarele categorii de activități :
- postarea de fotografii pe un site/ cont de Facebook ;
- implicarea în acțiuni, proiecte de amploare la nivelul comunității locale ;
- participarea la concursuri județene, naționale, internaționale ;
- organizarea de concursuri ;
- inițierea de acțiuni de voluntariat ;
- colaborarea cu specialiști în diverse domenii ( nutriționist );
- personalizarea ofertei educaționale ( introducerea limbii germane, a educației muzicale
instrumentale ca activități opționale ).
Se crează în acest mod și se promovează o imagine instituțională pozitivă în cadrul comunității. Cu
cît numele unei instituuții de învățământ este mai des vehiculat, cu atât mai mult prezintă interes pentru
părinți.
Dacă o instituție de învățământ desfășoară activități pe care nu le și promovează, comunitatea nu are
de unde să știe ce se întâmplă în interior. Așa că , faceți cunoscute toate activitățile interprinse, oricât de
neînsemnate ar părea la prima vedere.
1
BocaCristiana (coord.), Nicolae Irinela, Secrieru Ana, Ştefănescu Doina-Olga,,,Împreună pentru copii : grădiniţa şi
comunitatea”; : Educaţia 2000+, Bucureşti, 2009
205
LITERATURA-hrana minții și odihna sufletului

Proiect educativ de promovare a lecturii
Bibliotecar Boancă Loredana

Argument :
Motivaţia alegerii lectiei de lectură ” LITERATURA-hrana mintii si odihna sufletului” apare
din experienţa acumulata de- a lungul timpului și colaborarii zilnice cu elevii și cadrele didactice de limba
şi literatura română si cand am constatat că elevii, în mare parte, nu mai sunt interesaţi de lectură.
Agresiunea audio-vizualului în domeniul informaţiilor, de multe ori facile şi nocive, lipsa posibilităţilor
de selecţie, necesită găsirea unor modalităţi de atragere a elevilor către un univers plăcut, atractiv,
relaxant – lectura. Acest univers trebuie redescoperit de către elevi, prin iniţierea şi parcurgerea unor teme
interesante, bogate în conţinut informaţional, cu valenţe formative şi capabile să readucă în conştiinţa lor
adevăratul sens al cărţii.
Literatura, prin profunzimea mesajului, gradul de accesibilitate şi nivelul realizării artistice, se
dovedeşte capabilă să intre într-o relaţie afectivă cu cei cărora le este destinată: elevii. Mesajul artistic al
operelor contribuie la educarea acestora în spiritul unor virtuţi morale.
De regulă, o mare parte dintre elevi citesc din “constrângerea” notei din catalog. Astfel, de multe
ori lectura se transformă în asimilarea de cunoştinţe noi, fără ca cititorii să fie cu adevărat afectaţi de
lectură. Prin urmare, să-i învăţăm pe elevi cum să citească de plăcere, cum să se relaţioneze cu textul şi
cum să acţioneze ca răspuns la ceea ce au citit, cum să treacă de la reproducerea naivă la analiza
complexă a textului.
Lecția de lectură aleasă oferă posibilitatea de a-i convinge pe elevi să devină prietenii cărţilor,
aducându-le ca argument cuvintele lui Charles W. Eliot : ,,Cărţile sunt cei mai tăcuţi prieteni; sunt cei
mai accesibili şi înţelepţi consilieri şi cei mai răbdători profesori”.
Scopul: Aprofundarea si consolidarea cunoștințelor , dezvoltarea competențelor infodocumentare.

Data: 17.11.2017
Grup ţintă: elevii claselor X I si X D;
Locul de desfasurare :CDI-ul scolii
Responsabili:
• Bibliotecar Boancă Loredana
• Prof. Frățilă Geanina
Motivaţia în contextul general:
Cultivarea în rândul elevilor a plăcerii de a citi şi conştientizarea de către aceştia a importanţei pe
care o are lectura în construirea şi desăvârşirea personalităţii lor, inițierea în tehnica infodocumentară.
Obiective:
• Încurajarea şi stimularea interesului elevilor pentru lectură;
• Cultivarea lecturii de plăcere;
• Formarea unor criterii proprii prin care elevul să distingă singur ce şi când să citească;
• Dezvolatrea atitudinii de relaţionare a elevilor cu ei înşişi şi cu ceilalţi;
• Însuşirea unor instrumente de analiză şi valorizarea a operelor literare;
• Încurajarea aptitudinilor de creaţie literară ale elevilor talentaţi;
• Familiarizarea cu personalităţi marcante ale culturii şi literaturii române;
• Dezvoltarea deprinedrilor de lucru în echipă;
• Dezvoltarea capacitaților de exprimare verbala și în scris;
• Dezvoltarea simțului estetic;
• Stabilirea relaţiilor de prietenie între elevi.
Resurse umane:
• Bibliotecar şcolar;
• Profesor;
• Elevi.
Resurse materiale:
206
- volume de opere literare, calculator conectat la internet, videoproiector, copiator, aparat foto,
materiale video, markere, coli,citate, creioane colorate, CD-uri cu diverse melodi etc.
Rezultate aşteptate:
• Sporirea interesului elevilor pentru lectură;
• Formarea elevilor ca cititori pe tot parcursul vieţii;
• Stabilirea unor relaţii de prietenie şi colaborare între elevi ;
Monitorizare:
- Profesorul si bibliotecarul.
Metode si strategii:
• Conversația euristică;
• Explicația;
• Brainstormingul.
Desfașuraea activității:
Nr. crt. Desfășurarea activității Obiective urmărite
1. Anunțarea temei -familiarizarea cu tema propusă.
2. Harta povestirii.(Bibliotecarul si cadrele didactice au -dezvoltarea capacitații de analiza
împarțit elevii pe grupe, le-a distribuit carți diferite , și sinteza a unui text;
explicându-le ce vor trebui să urmărească și modul de -dezvoltarea deprinderii elevilor
desfășurare al activității. de a lucre în echipă.
Pe foile de flipchart primite ei vor trebui să noteze, sub
forma unei fișe de lectură, anumite aspecte vizate în
proiectul de activitate:titlul și autorul, genul literar,
subiectul, localizarea evenimentelor, personaje, trasaturi
fizice și morale ale personajelor, sentimente , simboluri,
deznodământul și concluzii personale.
3. Elevii au ales un citat în funcție de tema pe care o aveau -înțelegerea și aprofundarea
de dezbătut. temei din opera prezentată și
realizarea de conexiuni între carte
și cultură.
4. Din expoziția de cărți albume de pictură și CD-uri cu -dezvoltarea capacității de
muzică tematică, elevii au avut de ales ceea ce au reflecție asupra unui obiect sau
considerat mai sugestiv pentru tema abordată. De asupra unei culori;
asemenea ei au optat pentru o anumita culoare,din -dezvoltarea simțului estetic;
eșantioanele pregatite special pentru aceasta ocazie, pe -dezvoltarea culturii generale;
care au asociat-o cu tema prezentată și pe care au atașat- -îmbogatirea culturii musicale.
o colii de flipchart .
5. Un elev din fiecare grupa a desenat înt-un colț al colii de -dezvoltarea capacitații de sinteză
flipchart un smbol sugestiv asociat temei abordate. și de asociere a elementelor în
fucție de conținutul lor precum și
al simțului artistic.
6. Fiecare grupa și-a prezentat produsul final al activitații -dezvoltarea capacității de
pe un fundal muzical ales. comunicare și exprimare orală;
-îmbogățirea bagajului de
cunoștințe.
Bibliotecar, Boancă Loredana Florina
Colegiul Agricol ”Dr. C. Angelescu” Buzău
207
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI CU PRIN DERULAREA

PARTENERIATELOR
Prof.Boangher Alina Lucia

Gradinița cu P.P. nr.6 Alexandria
Parteneriatul educațional este un concept care devine tot mai prezent în relațiile de colaborare ce se
stabilesc între unitățile de învățământ și diferitele segmente ale societății. Necesitatea și importanța
parteneriatelor rezidă în două aspecte: nevoia deschiderii gradiniței către comunitate și sensibilizarea
comunității la nevoile gradiniței. Funcţia centrală a educaţiei este aceea de formare şi dezvoltare
permanentă a personalităţii individului cu scopul integrării sociale optime. Omul este în permanentă
interacţiune cu factorii sociali ai existenţei sale. În această interacţiune, el asimilează normele şi valorile
societăţii, modelele sociale de comportament, mijloacele sociale de comunicare umană. Prin aceasta, el
este pregătit pentru viaţa socială, pentru asumarea unor roluri şi responsabilităţi. Acest proces se
realizează de-a lungul diferitelor etape de viaţă, în cadrul unor forme specifice de activitate socială şi în
cadrul specific al unor instituţii sociale: familia, grădiniţa, şcoala, instituţiile culturale, dar şi împreună cu
întregul sistem al mijloacelor moderne de informare şi influenţare .Modalitatea eficientă și viabilă prin
care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul educațional este practicarea în parteneriat a
proiectelor, acest lucru rămânând un instrument valoros al gradiniței-în general și un mare câștig pentru
educația copiilor-în special, pornind de la ideea că preșcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera
obișnuită a grădiniței pentru a intra în relație cu semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite
persoane, crește și se dezvoltă într-un mediu comunitar variat. Parteneriatul educaţional (amintea inst.
Ionela Petrosel în articolul său: ,,Despre parteneriatul educational”) , se realizează între:
- instituţiile educaţiei: familie, şcoală şi comunitate;
- agenţii educaţionali: copii, părinţi, profesori, specialişti în rezolvarea unor probleme educaţionale
(psihologi, consilieri psiho-pedagogi, terapeuţi etc.);
- membri ai comunităţii cu influenţă asupra creşterii, educării şi dezvoltării copilului (medici,
factori de decizie, reprezentanţii bisericii, ai poliţiei etc.);
Parteneriatul educaţional se adresează în principal părinţilor şi profesorilor, şi se referă la a acţiona
în acelaşi sens. Ceea ce hotărăşte familia, trebuie să fie în acord cu măsurile şcolare, şi ceea ce face un
părinte, să nu fie negat de celălalt.
Se ştie că educaţia, ca acţiune socială organizată, presupune mai mulţi factori: familia, şcoala şi
comunitatea. Democratizarea educaţiei face necesară deplasarea centrului de interes de pe cunoştinţe
impuse - pe obiective, de pe programe abstracte - pe nevoile curente ale elevului, astfel încât acesta să fie
centrul de interes al tuturor.
Orice program educativ poate deveni eficient în măsura angajării părţilor componente. În acest sens,
vin în ajutor proiectele de parteneriat educaţionale care vizează întărirea relaţiilor dintre părinţi, elevi,
dascăl şi comunitate, creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor educaţionali.
Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje, deoarece creează relaţii de colaborare, clarifică
diverse probleme educative, oferă un nou cadru de dezvoltare a personalităţii copilului. Iniţierea
diferitelor proiecte de parteneriat educaţionale sunt benefice atât pentru elevi, cât şi pentru toţi factorii
implicaţi ( şcoală, familie, comunitate).
Educatorul trebuie să fie conştient de rolul şi contribuţia sa în formarea comportamentului
democratic şi atitudinii disciplinare a elevilor săi. Grădinița nu poate să rămână izolată, ea trebuie să se
integreze şi să pătrundă în spiritul comunitar, căci comunitatea nu înseamnă altceva decât să fii şi să te
simţi în contact cu ceilalţi.
Învăţarea şcolară pune bazele învăţării pe durata întregii vieţi, astfel cadrele didactice trebuie să
urmărească modelarea copilului în conformitate cu obiectivele societăţii democratice, în vederea atingerii
pe termen lung a idealului educaţional, care constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative.
Cadrele didactice şi părinţii trebuie să lucreze împreună pentru a dezvolta o relaţie de cooperare în
clasă. Centrul acestui parteneriat este copilul. Acest parteneriat între dascăl şi părinţi, oferă copiilor un
model asupra felului în care adulţii cooperează pentru a crea un mediu de învaţare stimulator. Este
esenţială implicarea activă a parinţilor încă din primul an de şcoală.
208
În mod firesc, părinţii sunt primii educatori ai copilului. Vine apoi rândul profesioniştilor din
grădiniţe şi şcoli să se ocupe de educarea şi formarea copiilor printr-o metodologie şi un curriculum
specific vârstei acestora. Dar educaţia copiilor, priviţi ca cei mai tineri membri ai unei comunităţi, este
responsabilitatea întregii comunităţi. Ea este leagănul creşterii şi devenirii copiilor ca viitori adulţi
responsabili de menirea lor în folosul întregii comunităţi.
Procesul de integrare în societate începe în familie din timpul copilăriei mici, când intervin primele
contacte sociale şi experienţe de viaţă (socializarea primară sau socializare de bază), şi continuă de-a
lungul vieţii omului, odată cu dobândirea unor statusuri şi roluri succesive (socializare continuă sau
secundară). Primele deprinderi de viaţă sănătoasă ale copilului sunt dezvoltate în familie (deprinderi
igienice, de alimentaţie sănătoasă), acestea constituie suportul dezvoltării ulterioare şi îşi pun amprenta
asupra întregii personalităţi. Tot în familie, copilul îşi însuşeşte limbajul. Volumul, calitatea
vocabularului, corectitudinea exprimării depinde de modelele oferite de părinţi, de felul în care aceştia
interacţionează şi îi solicită pe copii. În familie se formează cele mai importante deprinderi de
comportament: respectul, politeţea, cinstea, sinceritatea, ordinea, răbdarea etc. În realizarea acestor
sarcini, modelul parental ajută cel mai mult, părinţii oferind copilului exemple de comportamente în
diferite contexte. De la părinţi, cei mici vor învăţa să aprecieze ce e bine şi ce e rău, ce e drept şi ce e
nedrept, ce e frumos şi ce e urât în comportamente. Activitatea educativă din grădiniţă nu poate fi izolată,
separată de alte influenţe educative ce se exercită asupra copilului şi mai ales, de cea din familie. Educaţia
trebuie să se manifeste permanent ca o acţiune coerentă, complexă şi unitară a grădiniţei şi familiei.
La intrarea în grădiniţă, părinţii sunt cei care deţin toate informaţiile legate de copil: stare de
sănătate, obiceiuri alimentare, particularităţi de învăţare, mod de comportare, probleme în dezvoltare etc.
În acelaşi timp, grădiniţa, ca prima instituţie care se conduce după principii şi metode ştiinţifice, deţine
mijloace specifice pentru valorificarea potenţialului fizic şi psihic al fiecărui copil. Îmbinarea în
parteneriat a informaţiilor deţinute de părinţi cu cele ale grădiniţei trebuie să fie în beneficiul copilului.
Parteneriatul cu biserica.
Biserica reprezintă un posibil partener din comunitate şi poate contribui ca factor important la
cultivarea trăsăturilor morale pozitive: acceptarea diversităţii, respect, dragoste pentru semeni. Date fiind
importanţa şi respectul manifestat de membrii unei comunităţi faţă de biserică este recomandabil să
folosim intervenţia şi suportul oferit de aceasta în transmiterea unor mesaje către comunitate.
În abordarea parteneriatelor cu biserica, în faza de elaborare a proiectului se va identifice
apartenenţa religioasă a copiilor respectându-se cultul fiecăruia dintre ei.
În urma discuţiilor cu părinţii, dascălii vor planifica împreună cu aceştia activităţile specifice.
Parteneriatul se poate desfăşura ocazional (cu ocazia sărbătorilor religioase importante din cultul
respectiv) sau pe baza unui proiect educaţional cu obiective şi activităţi precise, stabilite de comun acord
cu partenerii implicaţi.
,,Cartea-prietena mea!”-parteneriat cu Biblioteca Judeteana ,,Marin Preda,,
Obiectivele proiectului:
▪ Trezirea interesului și a curioziățtii copiilor pentru literatură.
▪ Conștientizarea părinților și a altor factori educaționali din cadrul comunității cu privire la rolul pe
care îl au cărțile în formarea și dezvoltarea copiilor.
▪ Stimularea preșcolarilor de a desfășura activități care să contribuie la propria formare.
Proiectul avizat formarea unei atitudini pozitive a preșcolarilor față de cărțile pentru copii,
orientarea acestora spre literatură, precum și realizarea unor noi forme de colaborare între educatoare,
reprezentanți ai bibliotecii și părinți.
,,Prietenul meu, polițistul!”-parteneriat cu poliția în vederea intensificării activității de sprijinire a
copilului preșcolar în dobândirea de cunoștințe, capacități și deprinderi care să-i permită cu ușurință la
condițiile de mic pieton.
▪ Sprijinirea copiilor pentru înțelegerea necesității respectării regulilor de circulație, în vederea
asigurării securității personale.
▪ Cunoașterea consecințelor nerespectării regulilor de circulație.
,,Semne de circulație”-convorbire cu suport intuitiv, a fost una dintre activitățile derulate pe
parcursul parteneriatului, a fost realizată în sala de grupă și a fost coordonată de d-nul polițist. Copiii au
avut ocazia să-și etaleze cunoștințele despre regulile de circulație cu o plăcere deosebită, fiind motivați de
209
prezența polițiștilor, iar aceștia la rândul lor au fost plăcut impresionați de faptul că niște copii de
grădiniță sunt atât de atenți la ceea ce se întâmplă pe stradă.
Colaborarea cu alte instituţii nu este întotdeauna uşoară, unii răspund pozitiv, alţii nu. Este parte a
rolului şcolii să ajungă la comunitate, să încurajeze şi să convingă organizaţiile să se implice; uneori
oamenii vor rezista din cauza a ceea ce văd ca graniţe profesionale. În devenirea personalităţii elevului,
comunicarea permanentă, colaborarea şi cooperarea factorilor educaţionali reprezintă o prioritate,
materializându-se în avantaje oferite de instituţii în formarea sa, în spiritul valorii societăţii în care
trăieşte.
Bibilografie :
- Înv. Nicoleta Beznea, art. ,,Familia şi şcoala în relaţie de parteneriat educaţional”, coord./ editori
Învăţământul primar-revistă dedicată cadrelor didactice/ nr.1-2/ 2005
- Inst. Ionela Petrosel , ,,Despre parteneriatul educational” ( sursa Internet)
-Băran- Pescaru, A., ,,Parteneriat în educaţie”, Bucureşti, Editura Aramis Print, 2004.
-Vrăşmaş, E., A., ,,Consilierea şi educaţia părinţilor”, Bucureşti, Editura Aramis 2002.
-Popescu, M., ,,Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”, Centrul Educaţia 2000, Corint,
Bucureşti, 2000;
210
OAMENI DE SEAMĂ AI COMUNEI RUSCA MONTANĂ

Ştefan Velovan (1852-1932)
Prof. BOBÎRSC ADRIANA

Școala Gimnazială Nr. 1 Oțelu Roșu
În secolul al XIX-lea, ştiinţa pedagogiei a avut reprezenzanţi de seamă şi în spaţiul românesc.
Printre aceştia un loc distinct îl ocupă şi Ştefan Velovanţ
El s-a născut la data de 22 septembrie 1852 în localitatea Rusca Montană din judeţul Caraş-Severin.
Tatăl său Nicolae Velovan era preot ortodox în localitate, fiind originar din Moldova Nouă. Mama sa
Drăghina, era originară din Vârşeţ. 2
Studiile primare le-a început în satul natal, sub atenta supraveghere a tatălui său. Şi-a continuat apoi
studiile la Timişoara, la Gimnaziul superior din localitate, pe care l-a absolvit în vara anului 1872. În
urma susţinerii examenului de maturitate i s-a eliberat la data de 17 iulie 1872 certificatul şcolar din care
rezultă că la cele mai multe examene finale a obţinut calificativul ,,laudabiles”. 3
În vara anului 1872 se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Viena, beneficind de
burse din partea Fundaţiei Emanuil Gojdu şi din partea Consistoriului Diecezan din Caransebeş, ambele
conduse de episcopul Ioan Popasu al Caransebeşului. În anul universitar 1873-1874 este sprijinit
financiar şi de corpul profesoral al Facultăţii de Filosofie din Viena. Studiile universitare de la Viena le-a
urmat până în vara anului 1875, printre profesorii săi remarcându-se dr. Robert Zimmermann, adept al
ideilor lui Johann Friederich Herbart în domeniul pedagogiei. 4
În perioada 19 octombrie 1876-4 iulie 1877 s-a specializat în domeniul pedagogiei la Institutul
universitar pedagogic din Gotha. Episcopul Ioan Popasu l-a ajutat şi de această dată, la 14 ianuarie 1877
punându-i la dispoziţie suma de 125 florini. A existat o înţelegere între episcopul Ioan Popasu şi Ştefan
Velovan, prin care acesta din urmă s-a angajat ca la terminarea studiilor să se întoarcă la Caransebeş şi să
preia chiar conducerea Institutului pedagogic diecezan de aici. La data de 4 iulie 1877 Institutul
universitar pedagogic din Gotha i-a eliberat lui Ştefan Velovan un certificat prin care se dovedea că a fost
profesor la şcoala de aplicaţii a universităţii şi a aprofundat studiul pedagogiei, psihologiei şi metodicii,
pe lângă cel al matematicii, fizicii şi ştiinţelor naturii. În toamna anului 1877, preia conducerea
Institutului pedagogic diecezan din Caransebeş. Aici a predat, pe parcursul anilor, pe lângă
pedagogie 5,aritmetica, geometria, fizica şi istoria naturală. Timp de 16 ani, în perioada 1 septembrie
1877-1 octombrie 1893, a funcţionat la Caransebeş ca profesor şi director al sus amintitului institut.
În vara anului 1886, datorită salarizării necorespunzătoare, Ştefan Velovan şi dr.Ioan Paul şi-au dat
demisia. Pus în faţa situaţiei de a pierde doi dintre cei mai buni profesori, episcopul Ioan Popasu şi
consistoriul diecezan au hotărât majorarea salariului lui Ştefan Velovan cu 120 florini şi a profesorului dr.
Ioan Paul cu 200 florini. 6
La data de 21 iulie 1894, episcopul Nicolae Popea îi eliberează un certificat din care reiese faptul că
prin activitatea desfăşurată la Caransebeş, Ştefan Velovan ,,a prestat diecezei noastre însemnate şi
salutare serviţii şi a meritat deplina noastră recunoştiinţă.” 7
Printre colegii săi cu care se întâlnea zilnic în cancelaria institutului, figurau Patriciu Dragalina,
viitorul istoric al Banatului de Severin, Vasile Goldiş, Antoniu Sequens, dr. Ioan Paul, dr.Petru Barbu şi
Leo Mureşan, primul medic român al Caransebeşului. 8Printre elevii lui Velovan s-a aflat şi viitorul
folclorist George Cătană, acesta antrenându-se în redactarea unor manuale şcolare pentru şcolile primare
şi în organizarea profesională a învăţătorilor, călcându-i pe urmele ilustrului său profesor de pedagogie.
2
Arhivele Naţionale.Direcţia Judeşeană Caraş-Severin.Caransebeş, Colecţia de registre de stare civilă, Oficiul Parohial ort.rom.
Moldova Nouă, reg.nr.3 şi Oficiul Parohial ort.rom. Rusca Montană ,reg.nr.8.
3
Arhivele Naţionale.Direcţia Judeţeană Caraş-Severin.Caransebeş, Fondul familial Velovan-Biju, dosar 9, fila 1.
4
Ibidem, dosar 9, fila 3-5.
5
Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Timiş, Fond Episcopia Caransebeşului, dosar 8/1879, fila 1-9.
6
Arhiva Episcopiei ort.rom. a Caransebeşului. Registrul 42/1885-1886, doc.335 şi 337.
7
Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Caraş-Severin, Fondul familial Ştefan Velovan-Biju, dosar 16, fila 3.
8
Ibidem, fond Şcoala pedagogică Caransebeş, registrul 2/1877-1915.
211
Acest talentat învăţător spunea despre predarea unei ore de către Ştefan Velovan următoarele:
,,Atenţiunea cea mai încordată domnea în clasă şi aşa practice îi erau prelegerile de învăţam lecţia aci în
şcoală. Venea totdeauna fără manual... Nu se servea de carte..., ne dicta din cap şi trebuia să scriem iute
,repede.(...)Vorbea aşezat, răspicat, convingător, întrebuinţând vorbe alese, pricepute de elevi şi ne ţinea
atenţiunea încordată. Autoritatea dânsului creştea în faţa noastră, noi îl iubeam, îl stimam şi ne părea
rău că aşa iute a trecut ora.” 9
A publicat articole în ,, Romanische Revue ” , ,,România Jună”, ,,Convorbiri literare” şi ,,Foaia
diecezană”.
La data de 5 octombrie 1893, Ştefan Velovan s-a despărţit definitiv de Banat şi de Institutul
pedagogic din Caransebeş, urmând ca în următoarele zile să preia conducerea Şcolii normale primare de
învăţători ,,Carol I ” din Bucureşti. Acest lucru s-a realizat la 8 octombrie 1893, în urma ordinului nr.6074
emis de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Ministrul Take Ionescu îl numeşte câteva zile
mai târziu pe Ştefan Velovan profesor suplinitor de pedagogie şi drept constituţional. În urma concursului
susţinut în 20 octombrie 1893 a fost numit profesor cu titlul provizoriu la aceeaşi şcoală. La 30 iunie 1895
a demisionat din funcţia de director ,mutându-se odată cu această şcoală la Câmpulung-Muscel. 10
Începând cu data de 1 octombrie 1896 i se aprobă transferul la Şcoala normală de învăţători din
Craiova. Cariera didactică a lui Ştefan Velovan la Craiova debutează cu punerea bazelor şcolii de
aplicaţie pe care ,, a aşezat-o în casele de la Haralambie” 11şi se va încheia în 1926. După pensionare se
retrage la Rusca Montană unde şi-a construit o casă.
Casa construită s-a numit Vila Ştefănica, fiind situată în mijlocul satului. Pe treptele de marmură,
străjuite de frumoase alei de flori se ajungea la intrarea în vilă. În partea stângă se afla un cochet foişor,
unde familia îşi petrecea timpul în zilele calde şi însorite. La intrare era un coridor străjuit de frumoase
arcade şi o uşă masivă, frumos sculptată, cu vitralii în culorile naţionale. Podeaua era dintr-un mozaic
frumos colorat. Partea din faţă cuprindea două încăperi, sufrageria şi dormitorul, iar în spate sunt alte
încăperi, unele destinate personalului îngrijitor. O scară cu trepte de lemn ducea la etaj, unde în partea de
sud a clădirii se afla o terasă. În colţurile acestei terase puteau fi admirate mai multe statuete.
Ştefan Velovan s-a stins din viaţă la 26 iulie 1932, la vârsta de 80 de ani. Drept recunoştinţă, el a
fost înmormântat în cimitirul istoric din Caransebeş, alături de alte personalităţi ale oraşului.
După moartea sa, vila a fost locuită de soţia lui Velovan. Aici ea era vizitată de elevii Şcolii
Normale ,,Ştefan Velovan” din Craiova, veniţi la parastasele ţinute în amintirea ilustrului lor dascăl. În
1938, soţia lui Ştefan Velovan pleacă la Caransebeş şi pentru că soţii Velovan nu au avut copii, vila este
lăsată unui nepot care pleacă la Bucureşti.
În jurul anului 1940, vila este folosită ca sediu al jandarmeriei locale, iar după anul 1945 ca
dispensar.
În urma procesului de naţionalizare, vila intră în patrimoniul comunei, fiind folosită în perioada
1948-1953 ca loc de agrement pe perioada de vară, de întreprinderea ,,Îmbrăcămintea” din Timişoara. Au
existat apoi propuneri de preluare a clădirii în scopuri turistice de o firmă particulară din Nădrag,
propunere respinsă de conducerea comunei Rusca Montană. S-a defrişat apoi parcul, tăindu-se brazii care
străjuiau clădirea şi nimeni nu s-a mai ocupat de lucrări de îngrijire şi consolidare a clădirii.
Această clădire a fost folosită drept cantonament pentru militarii care construiau linia ferată
Voislova-Ruschiţa, începând cu anul 1953. În 1956 s-au făcut unele lucrări de întreţinere şi reparaţii, iar
în jurul anilor 1960, o parte din vilă a fost folosită drept internat pentru elevii şcolii din localitate, partea
din spate fiind folosită ca spaţiu de locuit.
În perioada 1964-1980 în cele două încăperi din faţă ale clădirii a funcţionat grădiniţa de copii.
După mutarea grădiniţei, în spaţiul rămas au fost cazaţi muncitori din Bihor care au muncit la asfaltarea
drumului Voislova-Ruschiţa.
După anul 1982, faţada clădirii a început să cedeze şi s-a hotărât demolarea ei. Asfel a dispărut din
peisajul comunei,una din cele mai frumoase clădiri.
9
G. Cătană, Amintiri din trecute vremi, în rev.,,Învăţătorul bănăţean”, Lugoj, an III ,nr.7-10, 1939, p.190-191.
10
Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Caraş-Severin, Fondul familial Ştefan Velovan-Biju ,dosar15, fila 1-2, dosar 17, fila
1, dosar 18, fila 1.
11
Anuarul Şcolii Normale de învăţători ,,Ştefan Velovan”Craiova 1870-1932 , Scrisul Românesc S.A., Craiova, p.81.
212
ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA RUSCA MONTANĂ
Prof. BOBÎRSC DAN OVIDIU

Director-Școala Gimnazială ,,Ștefan Velovan” Rusca Montană
La Rusca Montană,județul Caraș-Severin, prima şcoală a fost înfiinţată în anul 1765, iar dintre
primii dascăli ai acestei şcoli se numără şi Ciokan Naimaş. Predarea se făcea în limba maghiară.
Ca dascăli ai acestei unităţi de învăţământ sunt amintiţi la anul 1803 dascălii I.Velcotă şi Simion
Ţunea. Tot din aces an funcţionează şi şcoala din Ruschiţa. 12.
Conducerea maghiară de la Budapesta, în urma încorporării Banatului la Ungaria în 1779, a hotărât
prin Ordinul 23523/1781, ca parohiile ortodoxe aşa ,,cum au ţinut şcolile bisericeşti cu cheltuielile lor să-
şi reînoiască şi să-şi întreţină aceste şcoli şi mai departe ,aceasta fiind a prealuminatului împărat
neschimbată voie şi rânduială” 13.
După anul 1868, în părţile Banatului se intensifică politica de maghiarizare, limba maghiară fiind
obiect de studiu obligatoriu în toate şcolile elementare, iar predarea ei începea în clasa a II-a.
Pentru români situaţia învăţământului se agravase, iar persoanele care nu cunoşteau limba maghiară
nu erau primate în postul de învăţător..Legea 18/1870 prevedea ca limba maghiară să se studieze
obligatoriu în toate şcolile.
Pregătirea învăţătorilor se făcea la Preparandia din Arad, înfiinţată în 1812 sau la Institutul
Pedagogic Diecezan din Caransebeş, înfiinţat în anul 1876.
În perioada 1871-1874 se predau în şcoală următoarele discipline: Religia, Citirea şi Scrierea
românească, Socoata, Măsurile metrice, Gramatica, Exerciţii de limbă, Geografia şi Istoria ţării,
Geografia şi Istoria universală, Elemente de fizică şi Istoria naturală, Grădinărit, Cântare bisericească şi
naţională, Gimnastică, Catehismul sănătăţii şi Geografia matematică.
În anul 1918 şcoala a trecut în posesia statului român, predarea făcându-se în limba română.
Documentele vremii amintesc pe învăţătorii români care vau predate la Rusca Montană în acea perioadă:
Simion Botescu, Alexandru Tulea, Mihai Horn, Elena Blaj, Corneliu Bijan, Dumitru Angelescu, Ioan şi
Florica Oprea.
Pe lângă munca instructiv-educativă, în perioada dintre cele două războaie mondiale, şcoala s-a
încadrat în viaţa cultural a localităţii. Este demn de amintit activitatea dascălului Gheorghe Dobreanu
(1924-1926), care a instruit coruri nu numai la Rusca Montană ci şi în alte localităţi. Gheorghe Dobreanu
se stinge din viaţă la Caransebeş în anul 2002, la vârsta de 91 de ani.
Între anii 1938-1940, Organizaţia de Străjeri a judeţului Caraş-Severin a organizat tabere de vară la
Rusca Montană sub conducerea învăţătoarelor Delia Paşca şi Veturia Constantinescu.
Şcoala Confesională ce se afla în proprietatea Bisericii Ortodoxe din Rusca Montană este distrusă la
29 iulie 1945, de un incendiu produs din neatenţia elevelor Şcolii Normale din Bacău şi a învăţătoarei
care le însoţea, imobilul având atunci o vechime de 100 de ani. 14
Datorită prigoanei comuniste, slujitorii şi iubitorii de cultură, intelectualii, printre care şi cadre
didactice, au fost obligaţi să-şi ascundă crezul şi sentimentele, iar alţii chiar au părăsit localitatea.
Prin purtarea de grijă a directorului Emilian Cleşiu, în anul 1959 se introduce în şcoală iluminatul
electric. O perioadă de timp, câteva clase de elevi au funcţionat într-o clădire pusă la dispoziţie de Ocolil
Silvic din localitate.
În anul şcolar 1964/1965 se înfiinţează clasa a VIII-a, şcoala necesitând un spaţiu corespunzător. Cu
sprijinul autorităţilor locale din acea vreme, clasele I-IV vor funcţiona în vechea clădire a şcolii, iar fosta
fabrică de pâine va adăposti clasele V-VIII, devenind a doua clădire a şcolii. S-a amenajat un atelier
şcolar pentru elevi, a fost procurat material didactic, iar biblioteca şcolii a fost completată cu noi apariţii
editoriale.
Cadrele didactice care şi-au adus contribuţia la realizarea procesului de învăţământ au fost:
Gheorghe Dobreanu, Cornel Bijău, Oprea I. Oprea, Marius Munteanu, Emilian Cleşiu şi Mihai Enache.
12
P.Radu,D.Onciulescu, Contribuţii la istoria învăţământului din Banat până la 1800, Bucureşti, 1977, p.249-290.
13
I. Vuia, Şcolile româneşti bănăţene în secolul al XVIII-lea, Orăştie, 1896, p.36.
14
M.Bordeianu, P.Vladcovshi, Învăţământul românesc în date, Editura Junimea, Iaşi, 1979, p.368.
213
Şcoala din Rusca Montană coordona şi activitatea şcolii din Ruschiţa, elevii care terminau cele 4
clase, urmau clasele V-VIII la Rusca Montană.
În anul şcolar 1983-1984 se înfiinţează clasa a IX-a şi clasa a X-a, ultima promoţie de absolvenţi
fiind amintită în anul 1990/1991.
În cadrul şcolii funcţionează şi două grădiniţe de copii cu program normal.
În vara anului 2012, clădirea şcolii a fost complet reabilitată,procesul instructive-educativ
desfăşurându-se acum la nivel europeană.
214
Prof. Boboc Florinela

C.T. ”Dumitru Mangeron” Bacău
cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi.
În condiţiile actuale, nici o organizaţie nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât
pe termen scurt cât şi pe termen lung, care să-i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în
condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic.
În cadrul strategiei de promovare o instituţie de învăţământ adoptă strategii cu privire la:
1.Intensificarea comunicării cu: beneficiarii principali respectiv cu cei secundari (elevi şi
părinţi) , opinia publică generală, mass-media si publicul local
Prin intensificarea comunicării unei şcoli cu toate aceste categorii de public se ajunge la o
cunoaştere şi în acelaşi timp o susţinere reciprocă din partea ambelor părţi. Se croieşte astfel o relaţie bine
sudată sau chiar mai mult, putem spune că se formează o comunitate socială.
2. Promovarea modelelor de bune practici – reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi puţin
costisitoare strategii de menţinere a mediului competititv dintr-o organizaţie.
Într-o şcoală promovarea modelelor de bune practici mai ales în cazul cadrelor didactice aduce, în
cele din urmă un plus de notorietate, unităţii respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate şi mai
receptive în adoptarea unor metode şi procedee didactice noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale ale
elevilor.
3. Căutarea de informaţii cu privire la noi metode, tehnici, instrumente, modele.
Teoria informatizării învăţământului evidenţiază resursele pedagogice angajate/angajabile la nivel
de politică a educaţiei prin:
• valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
intelectuale la parametrii de eficienţă individuală şi socială;
• dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi situaţii
de timp şi spaţiu;
• promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto) evaluării formative/continue
a rezultatelor acţiunii didactice/educative care reflectă calitatea corelaţiei funcţional-structurale dintre
subiectul şi obiectul educaţiei;
• stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;
• antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în
contextul unor acţiuni de instruire formală-nonformală-informală, integrate/integrabile în sensul educaţiei
permanente.
4.Stimularea implicării, a dialogului şi a democraţiei
Într-o şcoală un loc promordial îl ocupă menţinerea şi stimularea democraţiei prin diverse şedinţe la
care participă toate cadrele didactice ale şcoli respective. În timpul acestor şedinţe se doreşte să se obţină
anumite soluţii pentru problemele apărute. Găsirea de soluţii se face prin discuţii deschise – fiecare cadru
didactic este lăsat să îşi exprime liber opinia cu privire la problemele pe care instituţia le întâmpină.
Stimularea dialogului se realizează prin participarea cadrelor didactice la diferite proiecte, conferinţe,
simpozioane etc, iar stimularea implicării personalului prin diverse activităţi şcolare şi extraşcolare
Şcoala poate să îşi rezolve multe dintre problemele dificile cu care se confruntă colaborând cu factori
instituţionali locali care, într-un fel sau altul, sunt beneficiarii serviciilor educative oferite de unităţile de
învăţământ sau a caror activitate depinde de calitatea educaţiei oamenilor cu care lucrează.
O atenţie deosebită trebuie acordată implicării familiilor elevilor şi agenţilor economici (în special
în cazul grupurilor şcolare) prin elaborare de strategii separate:
Strategii de colaborare si comunicare cu familiile elevilor
Copiii ai căror părinţi se implică şi ţin o strânsă colaborare cu şcoala obţin performanţe, superioare.
Pe de altă parte, copiii din cămine şi cartiere considerate „defavorizate social” se confruntă cu probleme
sociale, care au efecte negative asupra reuşitelor lor educaţionale. Când părinţii colaborează cu profesorii
se obţin efecte benefice legate de atitudinile elevilor privind şcoala, temele, realizările şcolare şi aspiraţiile
215
şcolare. Implicarea părinţilor în educarea copiilor lor şi încurajarea studiilor superioare depinde de părerea
lor despre modul în care o persoană poate să îşi câstige un statut social satisfăcător.
Strategii de colaborare şi comunicare cu agenţii economici locali
Practicarea parteneriatului educativ dintre scolile publice şi agenţii economici locali există de mult
timp în lume. Modalităţile în care agenţii economici au înteles să sprijine şcolile au fost foarte diverse.
În unele locuri, agenţii economici au sponsorizat pregătirea directorilor de şcoli şi crearea unei
bănci de date care să permită conectarea şcolii la resursele informaţionale ale comunităţii locale. Alţii au
oferit consiliere profesională pentru elevi şi au furnizat şcolilor echipamente pentru laboratoare şi
calculatoare. Au fost sponsorizate programe care să permită reducerea numărului de elevi în sălile de
clasă sau au fost oferite profesorilor sponsorizări pentru participarea la diferite conferinţe sau mese
rotunde legate de perfecţionarea lor profesională. Au fost şi cazuri când s-au instalat telefoane în sălile de
clasă, astfel încât părinţii să poată comunica cu profesorii în mod direct. Unele companii private au oferit
elevilor posibilitatea de a utiliza, sâmbăta, laboratoarele firmei , sub supravegherea profesorilor de ştiinţe,
în cadrul unor lecţii care aveau nevoie de asemenea resurse.
Bibliografie:
1. http://promep.softwin.ro/
2. www.esential-edu.ro/index.php/
216
Profesor: Boboc Ilaria Cristina

Cadru didactic auxiliar: Petre Liliana
Liceul de Arta “Ionel Perlea” este unic in judetul Ialomita, o unitate de invatamant relativ noua, dar
un mare si modern complex scolar (invatamant prescolar, primar, gimnazial si liceal cu peste 1 400 elevi)
cu un ethos distinct, care asigura elevilor nostri o pregatire aleasa, continuu ascendenta si inalt
performanta, in concordanta cu exigentele unei societati democratice, într-o continua miscare, cu aplicatii
integratoare occidentale.
Studiul muzicii, al artelor plastice, al limbilor straine, utilizarea calculatorului, concomitent cu o
atenta cultivare a valorilor civice, a talentelor si abilitatilor stiintifico-tehnice, literar-artistice si sportive
ale elevilor, se constituie in tinte specifice, urmarite inca din invatamantul preprimar.
Toate, sustinute de un conturat spirit de echipa – profesori, elevi, parinti, – inr-un climat in care
fiecare elev sa se realizeze la nivelul posibilitatilor lui intelectuale.
Va pot exemplifica o parte din activitatile realizate de catre elevii nostril, activitati prin care se
promoveaza permanent imaginea Liceului de Arte “Ionel Perlea Slobozia”
Concursul național de eseuri pe teme de consiliere și orientare în viață și în carieră pentru elevi, „Next
Generation”
În perioada 15- 19 iulie 2016, la Baia Mare, s-a desfășurat cea de-a 14-a ediție a Concursului
național de eseuri pe teme de consiliere și orientare în viață și în carieră pentru elevi, „Next Generation”.
Ialomița a fost reprezentată de elevele Andreea Floreanu și Roxana Bodeanu de la Liceul de Arte „Ionel
Perlea” Slobozia. Prin obținerea unui premiu III și a unei mențiuni am demonstrat că nu doar pregătirea
științifică este importantă pentru elevii și profesorii acestui liceu, ci și activitățile extracurriculare.
Proiectul GEAR – Mecanism împotriva VPI
În anul școlar 2015 – 2016, Liceul de Arte „Ionel Perlea” a fost una dintre cele 10 unități școlare
selectate pentru a implementa proiectul GEAR – Mecanism împotriva VPI (Conștientizare privind
egalitatea de gen pentru prevenirea violenței de gen între parteneri intimi), o acțiune coordonată de
prevenire primară și secundară a violenței între parteneri intimi în relațiile adolescenților. Activitatea s-a
desfășurat în cadrul Proiectului Daphne III al Uniunii Europene cu sprijinul Asociației pentru Libertate și
Egalitate de Gen (A.L.E.G.) Sibiu.
Au participat 32 de elevi din clasele a X-a B, C, D, E, care pe parcursul întâlnirilor desfășurate în
afara orelor de curs, au dobândit informații utile cu privire la rolurile de gen, relațiile cu sexul opus, relații
sănătoase versus nesănătoase și violență de gen. Toate acestea prin activități interactive – munca în
echipă, jocul de rol, discuțiile de grup, brainstorming etc. La finalul atelierului au realizat un film, pe care
îl puteț urmări https://www.youtube.com/watch?v=5lRbVngUu5E participant la competiția „Dezvățăm
violența”.
În 14 octombrie 2016, doi dintre participanți, Andra Drăgan și Bogdan Codarcea, însoțiți de prof.
Mariana Stancu, formator în cadrul proiectului, au participat la conferința de închidere a proiectului,
desfășurată la Sibiu. În cadrul acesteia au fost prezentate rezultatele seminariilor cu cadrele didactice și
atelierelor cu elevii. Tot aici a fost prezentat proiectul „Educația fără discriminare e și treaba mea”
http://www.educatiefaradiscriminare.ro/
În urma participării la Atelierul pentru combaterea violenței între partenerii intimi, mi-am dezvoltat
capacitatea de a lucra în echipă, de a dezbate o astfel de problemă și de a afla părerea celorlalți. (Iulia)
În urma participării la atelierul pentru combatere violenței dintre partenerii intimi,am învățat sa
privesc unele situații si din perspectiva partenerului,consolidând astfel relația. (Mihai)
Participarea la atelierul pentru combaterea violenței m- a făcut să diferențiez mai clar o relație
sănătoasă de una nesănătoasă. (Miruna)
În urma atelierului mi-am dat seama că în relația mea, eu eram agresorul, dar eram și victimă. O pot
numi legitimă apărare? Nu….. pentru că violenta mea consta în control , iar cea a prietenului meu în
gelozie. Da! Gelozia este agresiune. Am stat de vorbă serios cu prietenul meu și treptat ne-am revizuit
comportamentele. Nu în totalitate, dar schimbări vizibile. (Andra)
Elevii liceului nostru au participat cu plăcere la activitățile Olimpiadei Kaufland.
În cadrul primei etape TOP Harnicuți liceul s-a clasat pe poziția 100 și a primit o sponsorizare din partea
217
Kaufland de 2000 euro. În cadrul celei de-a doua etape TOP Harnicuți liceul s-a clasat pe poziția 37 și a
primit o sponsorizare din partea Kaufland de 20000 euro.
„Teens Band” este o formație de muzică pop-dance, înființată în luna mai 2014 din 4 elevi ai
Liceului de Arte „Ionel Perlea” Slobozia, sub coordonarea profesorului Valentin Vardianu, cu următoarea
componență:
 Dana Bazac – voce,
 Oana Vardianu – Chitară bass,
 Eduard Ciurea – Clape
 Ioannis Dinu – Keyboard.
Primul concert și lansarea oficială a formației a avut loc în luna octombrie 2014, pe scena Casei
Municipale de Cultură Slobozia.
În următorii doi ani au susținut concerte pe marile scene ale festivalurilor din țară :
 Magia Crăciunului – Grand Arena Mall – București
 Festivalul Tinereții – Mangalia
 Festivalul „Radu Șerban” – Caracal
 Festivalul „Nămolului” – Amara
 De asemenea, formația Teens Band a apărut la mai multe televiziuni din țară: Nașul TV, TV Sud
Est, Estrada TV, Antena 1 Slobozia și pe frecvențele radio Fresh Fm și Radio Campus, unde au susținut
un concert live de 2 ore.
 Din vara anului 2015 au decis, împreună cu domnul profesor Valentin Vardianu, că trebuie să-și
compună propriile melodii specifice vârstei lor.
 Astfel, în prezent formația Teens Band numără 9 compoziții proprii, precum „Vacanța mea”, „14”.
„Flying with the wind”, „Mama” , Teen Beats”, „Iarna de poveste”, Sol y amor”, ultima fiind lansată pe 1
iulie 2016.
 Emisiune TV în direct, de 2 ore, a postului TV Sud Est Buzau despre viața artiștilor și Liceul de
Arte Ionel Perlea Slobozia – 5 noiembrie 2016
218
MODALITĂȚI DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII. IMPLICAREA

PĂRINȚILOR ÎN ACTIVITĂȚILE DIN GRADINIȚĂ
Prof. înv. Preşcolar: Boca Alexandra-Florina

Grădiniţa cu P. N. “Arlechino” Structura II
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.
Această lume nu va mai exista când ei vor fi mai mari, şi nimic nu ne va permite să ştim cum va
fi lumea lor.” (Maria Montessori)
Promovarea imaginii școlii trebuie să țină cont de calitatea actului educațional, de investigațiile
făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea cadrului didactic care
susține educația. Promovarea ȋn domeniul educațional necesită din partea cadrelor didactice dăruire,
perseverență, consecvență, cinste, dragoste pentru copii.
Alături de grădiniță, care asigură maxima comunicare ȋntre generații, familia are și ea o deosebită
valoare ȋn formarea personalității copilului. Familia este pentru copil primul grup în care exersează
comportamentele sociale şi se descoperă pe sine, este instituţia cea mai stabilă, responsabilă de păstrarea
şi dezvoltarea tradiţiilor culturale.
O atmosferă deschisă şi prietenoasă va duce la respectarea deosebirilor culturale şi etnice, dar va
preveni şi abandonul şcolar. O legatură deosebită între educatoare şi părinţi v-a duce la o relaţie deosebită
între copii şi educatoare.
Când copilul vine pentru prima dată la grădiniţă, apar multe necunoscute atât pentru el, cât şi pentru
părinţii săi. Părinţii trebuie încurajaţi să viziteze grădiniţa şi trebuie făcuţi să se simtă bineveniţi. Părinţii
se vor simţi mult mai implicaţi dacă sunt făcuţi să înţeleagă programul grădiniţei, modul şi raţiunile după
care el este alcătuit, dacă va fi făcut să se simtă parte importantă în activităţile ce au loc. Întâlnirile cu
părinţii trebuie să fie frecvente. Este bine să organizăm la aceste întâlniri un mic program precum: filme,
diapozitive, ori chiar jocuri de rol; părinţii îşi pot asuma în aceste jocuri chiar rolul de părinte, încercând
în mod indirect să găsească soluţii la problemele reale cu care eventual se confruntă în familie. Discuţiile
pot avea o mare eficienţă, părinţii învăţând unul de la altul; ei simt că nu sunt singuri într-o situaţie
dificilă. Pe măsură ce părinţii îşi împărtăşesc ideile şi sentimentele, putem afla mai multe de la ei şi
despre ei.
Activitatea cu copiii va fi mult mai rodnică dacă vom şti mai multe despre modul lor de viaţă acasă.
Se pot organiza pentru părinţi lectorate despre nutriţie, dezvoltarea copilului, probleme speciale ale
copilăriei; o dată ce înţeleg problemele şi cum pot contribui la rezolvarea lor, părinţii pot oferi un sprijin
substantial. Contactul cu părinţii trebuie menţinut pe tot parcursul anului.
Dacă educatoarele sunt deschise şi prietenoase, părinţii pot fi bucuroşi să le împărtăşească câteva
din obiceiurile şi tradiţiile lor. Înţelegerea şi legătura strânsă între familie şi educatoare va face ca munca
educatoarei cu copiii să beneficieze în urma acestor relaţii şi va dărui, de asemenea, copiilor, un an şcolar
cald şi plăcut.
Copilul creşte învăţând despre responsabilitate, stăpânire de sine, egalitate. Copilul este privit ca
persoana activă şi competentă; autonomia copilului sporeşte.
Grădiniţa este instituţia socială în care se realizează educaţia organizată a tinerei generaţii. Ea este
factorul decisiv pentru formarea unui om apt să contribuie la dezvoltarea societăţii, să ia parte activă la
viaţă, să fie pregătit pentru muncă. Familia exercită o influenţă deosebit de adâncă asupra copiilor. O
mare parte dintre cunoştinţele despre natură, societate, deprinderi igienice, obişnuinţele de comportament
copilul le datorează educaţiei primite în familie. Copilul obţine rezultate şcolare în funcţie de modul în
care părinţii se implică în procesul de învăţare. O modalitate eficientă de implicare a părinţilor în
problematica educaţională este crearea în grădiniţă a unui centru pentru părinţi. Le este foarte util
părinţilor să se întâlnească cu alţi părinţi sau profesori în scopul unui schimb de informaţii, experienţe sau
planificări de activităţi împreună.
Familia şi cadrele didactice au roluri diferite în educaţia copiilor. Copiii au cele mai mari beneficii
atunci când relaţia părinte-educator este bazată pe respect şi încredere. Părinţii pot iniţia discuţii cu
educatorii copilului pentru a clarifica diferite aspecte, iar educatorii le apreciază interesul şi îi văd ca
parteneri în educaţia copiilor.
219
Prin toate activităţile realizate în grădiniţă urmărim să-i facem pe copii să deosebească binele de
rău, să ştie ce se cuvine şi ce nu se cuvine să facă, să fie toleranţi atât cu ei cât şi cu cei din jur. De la
simple cunoştinţe şi fapte de viaţă să-i determinăm pe copii să aibă atitudini personale participative, să-i
învăţăm că nu pot trăi singuri ci împreună cu ceilalţi.
Dialogul dintre familie şi educatoare este benefic, fie că se desfășoară cu fiecare familie separat, fie
că se desfăsoară în cadrul şedinţelor cu părinţii, el contribuie la desfășurarea în bune condiţii a procesului
instructiv-educativ pentru că: modul de viaţă al familiei este modul în viaţă al copilului; familia este
modelul pe care copilul îl imită; comunicarea intrafamilială sprijină dezvoltarea psihofizică a copilului şi
formarea personalitaţii; şedinţele cu părinţii si dialogul individual educatoare-părinte contribuie la
formarea viitorului adult. Părinţii sunt principalii colaboratori şi parteneri ai grădiniţei în ceea ce priveşte
educaţia moral-civică a copiilor preşcolari.
Participarea părinţilor la unele activităţi ale grădiniţei şi chiar implicarea acestora în organizarea,
desfăşurarea lor le vor permite o mai bună cunoaştere a particularităţilor propriilor copii, a dificultăţilor
pe care aceştia le întâmpină în activităţi.
Bibliografie:
• Ileana Hanganu,Cireşica Raclaru,”Educaţie pentru societate, Indrumător pentru educatoare”
Editura Aramis,Bucureşti 2005;
• Anton Moisin – Arta educării copiilor și adolescenților în familie și școală, 2001, E.D.P.
București;
• ***Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Bucureşti 2005.
220
COLEGIUL ECONOMIC FOCSANI

PESTE 50 ANI DE TRADITÍE
Prof BOCSOK GABRIELA

Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” din Focşani este o unitate de învăţământ liceal,
profesional şi postliceal înfiinţat la 15 septembrie 1966, cu un statut privilegiat în structura învăţământului
preuniversitar vrâncean, fiind o unitate şcolară care pregăteşte personal specializat pentru calificări cerute
pe piaţa muncii în domeniul serviciilor: tehnician activităţi economice, tehnician achiziţii, tehnician în
turism, tehnician în gastronomie, organizator banqueting.
Din punct de vedere istoric :

Ianuarie 1862 – Mihail Kogălniceanu anunţă Ministerul Cultelor
că cedează onorariul cuvenit, pe tot timpul cât a servit ca membru
în Comisia Centrală, pentru înfiinţarea unei catedre comerciale în
oraşul Focşani.
Septembrie 1864 – se înfiinţează Şcoala Comercială de ucenici
condusă de profesorul Nicolae Ţipeiu.
1929 – înfiinţarea Şcolii de Comerţ cu ciclul I – IV;
1933 – se transformă în Liceul Comercial cu ciclu superior;
1947 – devine Şcoala Medie tehnică economică şi de administraţie;
1951 – se transformă în Şcoala medie de cooperaţie;
1966 – s-a înfiinţat Liceul Economic;
1993 – Primeşte numele Liceul Comercial „Mihail Kogălniceanu”
2000 – Primeşte numele:
COLEGIUL ECONOMIC„MIHAIL KOGĂLNICEANU”
MISIUNEA ȘCOLII ;
Misiunea noastră este
- promovarea unui învățământ modern, deschis și flexibil, capabil să asigure accesul absolvenților
la învațamântul preuniversitar și piața muncii, din perspectiva formării abilităților și competențelor cheie
pentru realizarea succesului personal și profesional
- facilitarea unui dialog permanent, deschis și flexibil, între partenerii educaționali și sociali
- asigurarea dezvoltării personalității elevilor, într-un climat pozitiv, stimulativ și de siguranță
Prin definirea misiunii școlii și prin asumarea ei de către profesori, elevi, părinți și parteneri sociali,
încercăm să răspundem cererii sociale de educație și să contribuim la crearea ,, personalității ,, Colegiului
Economic Mihail Kogălniceanu, Focșani
Motto
,, MUNCĂ, ORDINE ȘI VOIE BUNĂ CU MAXIM DE CALITATE,,
221
222
PROFESOR: MIHAELA CORINA BODEA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ HĂȘDATE-FINIȘEL
„Şcoala cea mai bună e aceea în care înveţi, înainte de toate, a învăţa”
Nicolae Iorga
Şcoala este leagănul iniţierii în tainele cunoaşterii: muncă şi dăruire, educaţie şi cultură, dar și
bucurie şi nostalgie.
Pe tot parcursul vieții sale, omul se confruntă cu o intensă activitate de învăţare şi creaţie. Educația,
cultura, credinţa, ţinuta morală sunt cele care călăuzesc omul pe drumurile acestei lumi..
Cu toate greutăţile de odinioară, dascălul a fost cel care a luminat calea strămoşilor şi moşilor
noştri, transmiţându-ne mai departe tradiţiile, poveştile şi vorbele sfinte care au păstrat în ele farmecul
acelor vremi.
Şcoala a evoluat, explozia de informaţii a generat şi transformarea intensă a învăţământului clasic,
rigid într-unul modern, creativ şi inteligent, bazat pe participare şi colaborare, în care profesorul
conlucrează.
Remarcăm faptul că învăţarea înseamnă atitudine, atât faţă de cunoaştere, cât şi faţă de viaţă, care a
pus şi pune accentul pe iniţiativa omului.
Omul este cel care trebuie să se preocupe de promovarea imaginii sale și a instituției în care
lucrează. Ca profesor, promovarea imaginii școlii în care îndrumi pașii copiilor ce ți-au fost încredințați,
este o prioritate. Cu toate acestea, intr-un demers de promovare a școlii, ca și cadru didactic, trebuie să ții
cont de anumite aspecte care țin de instituția de învățământ în care îți desfășori activitatea: contextul
economic, social, tehnologic; dinamica resurselor şi a contextelor etc.
În primul rând, mai ales în mediul rural, este de o importanță majoră, în vederea promovării
imaginii școlii, interacţiunea acesteia cu mediul social și cultural, precum și colaborarea cu diferitele
instituții din comunitate (biserică, primărie, poliție, dispensar, bibliotecă etc.). În acest sens, școala face
demersuri, anuale, pentru încheierea unor partenerite cu institițiile din comunitate, cu scopul de a
transforma școala într-un adevărat centru de resurse educaționale și servicii puse la dispoziția întregii
comunități.
În al doilea rând, dezvoltarea resurselor umane, precum și a bazei materiale a școlii sunt necesare în
demersul de promovare a imaginii școlii. Cadre didactice specializate, interesate de dezvoltarea
profesională și personală continuă, elevi pregătiți să facă față nevoilor comunității în care trăiesc, elevi
pregătiți de competiție (concursuri, olimpiade etc), dotarea corespunzătoare a școlii (computere,
laboratoare etc), personalizarea ofertei educaţionale prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în funcţie
de nevoile elevilor, precum și armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu
nevoile specifice identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală, sunt pilonii necesari unei școli,
care asigură buna funcționare a procesului educațional.
În al treilea rând, implicarea personalului unei școli în atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea
bazei materiale reprezintă un aspect esențial în promovarea imaginii școlii. O școala care asigură confort
elevilor și răspunde necesităților acestora, va avea întotdeauna elevi bine pregătiți, cu rezultate bune, cu
dorință de progres și competiție și va beneficia de o imagine pozitivă, exemplară atât la nivel local, cât și
județean, dacă nu chiar și național și internațional.
În ultimul rând, se poate sublinia faptul că este necesar ca școala să fie o instituție transparentă din
toate punctele de vedere, întrucât, acest lucru oferă, atât beneficiarilor de servicii educaționale, cât și
partenerilor, o încredere sporită și o stare de confort. Într-o lume care evoluează, în mod constant, din
punct de vedere tehnologic și informațional, pagina web este oglinda oricărei instituții. Internetul fiind la
îndemâna oricui, orice informație putându-se căuta fără dificultate, orice școală (din mediu urban sau
rural) se poate auto-promova, cu ușurință, printr-o pagină web personală, care să permită accesul la orice
informație legată de procesul de învățământ, cadre didactice, parteneriate, demersuri în vederea atragerii
de resurse, concursuri, olimpiade etc.
Așadar, promovarea imaginii școlii etse necesară, însă nu este deloc facilă, ea implică atât resurse
umane, cât și resurse financiare, multă muncă și devotament, dorință de progres și recunoaștere a
223
eforturilor depuse, dar și menținerea pasului și adaptarea la dezvoltarea tehnologică și informațională,

precum și la cerințele beneficiarilor și partenerilor școlii.
224
Prof. înv. primar: Bodnariuc Cristina

Școala Gimnazială Dărmănești
Locul meu de muncă, Școala Gimnazială Dărmănești, este, pentru mine, o a doua familie. Ȋmpreună
(cadre didactice, copii, părinti) construim, ȋnvăţăm, inovăm, păstrăm tradiţiile! Suntem o şcoală deschisă
pentru comunitate! Pregătim tinerele vlăstare pentru integrarea ȋntr-o societate ȋn schimbare, îi pregătim
pentru viață. Acesta, cred,e principiul după care funcţionează orice unitate şcolară.
Factorul principal în crearea imaginii școlii îl reprezintă calitatea procesului instructiv educativ
asociat cu calitatea și măiestria cadrelor didactice. Imaginea unei școli este cel mai bine promovată prin
acțiunile desfășurate, în contextul domeniului de activitate. Calitatea unei școli depinde foarte mult de
factorul uman, atât de cadrele didactice și elevii cât și orice persoană care își desfășoară activitatea în
școală.
Există mai multe forme și modalități de promovare a imaginii școlii ce se regăsesc în programul
elaborat de Comisia pentru promovarea imaginii școlii a fiecărei unități și diferă de la unitate de
învățământ la alta, în funcție de stilul managerial al conducătorului școlii și al membrilor comisiei.
Pe lângă uniformă, emblema școlii… realizarea de parteneriate, colaborarea cu comunitatea,
discuțiile și contactul personal cu oamenii sunt modalități eficiente de promovare a imaginii școlii. În
învățământul primar acest lucru este posibil și prin realizarea unui program bine gândit și structurat al
activitătilor extracurriculare.
Activităţile extraşcolare, în general,au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor. Prin intermediul activităţilor extraşcolare se urmăreşte
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut,
cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, facilitatea integrării în mediul școlar, oferirea de
suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale. Dintre cele mai cunoscute activităti ”Zilele școlii”, ”Ziua porților deschise” și alte
activități de informare a persoanelor interesate de oferta școlii, programul „Școala altfel: Să știi mai
multe, să fii mai bun!” este dedicat activităților educative extracurriculare și extrașcolare. Scopul acestui
program este implicarea tuturor elevilor și a cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și
preocupărilor diverse ale elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii și
să stimuleze participarea lor la acțiuni variate. Astfel, școala își promovează cele mai bune activități prin
metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de membri ai
comunității, contribuind astfel la crearea unei imagini pozitive a școlii.
Din multitudinea de activități extracurriculare pe care le- am desfășurat cu elevii mei, de-a lungul
celor 21 de ani de activitate, vă fac cunoscută o activitate extracurriculară mai apropiată de sufletul meu.
Coordonez un grup folcloric( Lastivocica), format din 12 elevi ai școlii unde profesez, Școala Gimnazială
Dărmănești, elevi pe care i-am învățat cântece în limba ruteană, limba bunicilor și străbunicilor lor,
bucurându-mă că astfel duc tradiția mai departe, promovând portul și graiul strămoșesc specific satului
meu natal și localității de domiciliu- Dărmănești. Am participat împreună la diverse concursuri, serbări și
festivaluri,(Proetnica- Festival Intercultural de la Sighișoara 2015, 2016, 2017 Festivalul folcloric Szejke-
Odorheiul Secuiesc) imaginea şcolii și a localității fiind promovată în mod plăcut. Pe scenă, în fata
publicului, sub lumina reflectoarelor, micii artişti, îmbrăcaţi în autenticul costum popular lăsat ca zestre
de străbunici, reuşesc să trezească în sufletul spectatorilor emoţii, bucurii de neuitat și se bucură de
ropotul de aplauze.
225
226
GRĂDINIȚA DE SUCCES
Prof.înv.preșcolar:Adriana Bodog
G.P.P. NR.23 ORADEA/structura Liceului Ortodox „ROMAN CIOROGARIU
Grădinița este ideală pentru realizarea unor schimbări la nivel de interacțiune de grup. Aceasta îl
ajuta să comunice mai bine cu cei care îi sunt egali. Muțti copii nu stiu săa se poarte cu ceilalți copii
atunci când ajung la grădiniță Nu știu să comunice decât cu adulții, lângă care obțin multă afecțtiune și
tendința de a fi mereu în centrul atenției acestora. Odată ajuns la grădință, copilul învață surprizele
relațiilor sociale, învață să asculte si să se facă ascultat de un alt copil. Această comunicare îi face altruiști
și deschiși către ceilalți într-un mod semnificativ îmbunătațit, față de un copil care este crescut fără a
interacționa cu cei de vârsta lui și obișnuit să obțină lucrurile de care are nevoie de la adultii din preajmă.
Într-un astfel de colectiv, copilul învață să coopereze cu ceilalți, sa dăruiască și să primească, să se
joace împreună cu ceilalți cu jucarii comune, să participe la jocuri si să facă parte dintr-o echipă. Prin
intermediul activităților desfășurate atât în cadrul domenilor experiențiale precum Domeniul Limbă și
comunicare, Domeniul Științe, Domeniul om și societate, Domeniul estetic si creative si psihomotric,
copilul achiziționează o serie de cunoștințe, priceperi, deprinderi, obișnuințe, de exemplu învață să se
exprime corect din punct de vedere gra matical, să redea o poveste, respectînd ordinea cronologică a
desfășurării evenimentelor, își insușește un limbaj matematic,adecvat vârstei sale, intonează cîntece,
execută activități practice și multe alte lucruri care contribuie la formarea personalității sale.
Gradinița îl ajută să își facă prieteni care nu sunt parte din familia sa și să se simtă bine alături de
ei. Copiii de aceeași vârstă își impărtășesc aceleași curiozităti, descoperă lumea impreună și leagă uneori
cele mai trainice prietenii din existența lor, bazate pe încredere și afecțiune, fără interese sociale.
Grădiniţa introduce copilul într-o colectivitate care începe prin a fi un grup neorganizat şi are
menirea de a contribui la dezvoltarea lui psihică şi mai ales la dezvoltarea identităţii şi a identificării cu
modele sociale mai complexe. Educatoarea este liantul nu numai între copil şi familie, ci şi între copil şi
copil, sau între copil şi mediul înconjurător. În timp, în grupul de grădiniţă se vor forma treptat interrelaţii
sociale de vecinătate şi de simpatie.
La vârsta preşcolarităţii, pe primul plan se situează interesul cognitiv, dorinţa copilului de a
cunoaşte tot ce-l înconjoară, de a afla cât mai multe despre viaţă, despre mediul înconjurător, despre ceea
ce se petrece sub ochii lui, copilul este încurajat să exploreze, să experimenteze, să încerce, acestea fiind
experințe autonome de învățare,interacționează cu copiii, adulții și mediul, pentru a dobîndi cunoștințe și
conduite noi.
Curiozitatea spontană a copiilor, manifestată prin întrebări se transformă treptat într-o activitate
intelectuală intensivă. Educatoarea provoacă copii să verbalizeze, să reproducă prin intermediul
cuvintelor esenţialul obţinut prin observare, să descrie fenomenele şi în absenţa acestora. Grădinita
noastră va avea ușile deschise pentru toți cei care au nevoie de educație indiferent de etnie, religie,
ținând cont de calitatea ei, de comunitate , căutând să satisfacă nevoia fiecarui copil de a se simți
competent, legat de alții și autonom. Educația este un process complex și delicat, este o artă si o știință ,o
ințelepciune.
În concluzie se poate afirma că prin toate activitățile pe care le realizam, urmărim să-I facem pe
copii să deosebească binele de rau, să stie ce se cuvine și ce nu se cuvine să faca, sa fie toleranți atât cu ei
cât și cu cei din jur,determinându-I astfel pe copii să aibă atitudini personale participative, să-i invățăm
că nu pot să trăiască singuri ci numai împreuna cu ceilalți.
Bibliografie:
1. I. Ionescu “Sociologia școlii” Editura Polirom, Iași, 1997
2. Ioan Jinga ‘Manualul de management instrucțional- Conducerea învățământului”Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1993
3. Educația preșcolară in U.E. Concepții și măsuri actuale, Editura Alternativ, 1997
227
LECȚII „PE VIU„ PRIN INTERMEDIUL

EXCURSIILOR ȘCOLARE
Prof. Anca Boga

ȘCOALA GIMNAZIALA CERNEȘTI, MARAMURES
Copiii pe care, ca dascăli, avem datoria sfântă de a-i „crește” trebuie să înțeleagă că nici un om nu
este întreg fără trecutul său, fără cultura neamului din care facem parte, că noi, ca popor, nu suntem
oameni întregi fără să cunoaștem și să prețuim trecutul istoric, neamul, moștenirea culturală lăsată de
înaintașii noștri, limba și vatra strămoșească.
S-aduci istoria și cultura neamului aproape de sufletul unui copil nu este o misiune ușoară. Și nu
este (sau nu trebuie să fie) doar misiunea profesorului de istorie sau de limba română . Cred cu tărie, din
clipa când, cu ani în urmă, am ales să fiu dascăl, că rolul nostru nu se limitează doar la a transmite
copiilor cunoștințe de limbi străine, matematică, biologie, chimie etc., ci avem, înainte de toate, datoria de
a crește oameni, de a-i educa mai presus de a-i învăța, de a le sădi în suflete frica de Dumnezeu,
dragostea de frumos și adevăr, respectul față de țara unde ne-am născut, de graiul strămoșesc, de doine și
hori, de sufletul românesc... Și dacă biologia, engleza, matematica se pot învăța în laboratoare și cabinete,
valorile etice și estetice nu se pot deprinde decât prin lecții „pe viu”. Copiii au nevoie de modele de
urmat, de fapte concrete, au nevoie să vadă, să simtă, să pipăie.
Purtând acest crez în suflet am organizat, de peste 15 ani de când lucrez la Școala Gimnazială
Cernești, Maramureș, excursii didactice. Copiii aceștia au primit, de-a lungul anilor în cadrul acestor
excursii, lecții de artă, de muzică, de literatură, de istorie, lecții cu adevărat memorabile, lecții veritabile,
vii, care vor râmâne în mintea și sufletul lor pentru totdeauna. I-au cunoscut la ei acasă pe Creangă,
Eminescu, Blaga, pe Enescu și Porumbescu. I-au întâlnit, în Muzeul de Arta al României, la București, pe
Tonitza, Grigorescu și Theodor Aman. Au trăit Unirea Transilvaniei cu România la Alba Iulia, Aiud,
Blaj. Am cutreierat munți, ne-am plimbat cu vaporul prin Defileul Dunării, ne-am închinat cu evlavie în
marile biserici și mănăstiri, ctitorii ale marilor voievozi ai neamului.
Acestea sunt lecții care rămân peste ani în mintea și sufletul copiilor și nicio lecție de română sau
istorie nu poate fi mai eficientă decât lecțiile primite în cadrul acestor excursii. Tot în acest context copiii
deprind normele conviețuirii în grup, învață să se adapteze la program, la regulile grupului, deprind
norme de conduită socială și morală.
228
BOGDAN MELINDA,
profesor învățământ preșcolar
Grădinița de Copii Cimbora, Baraolt, jud. Covasna
În conturarea unei strategii de optimizare a imaginii unei şcoli, se ţine cont, în primul rând, de
obiectivele instituţiei şcolare, dar şi de orizontul de aşteptare al comunităţii. Factorul principal în crearea
imaginii şcolii îl reprezintă calitatea procesului instructiv şi educativ asociată cu calitatea cadrelor
didactice. Imaginea unei şcoli este cel mai bine promovată prin acţiunile desfăşurate, în contextul
domeniului de activitate. Calitatea şcolii depinde de factorul uman, atât de cadrele didactice, elevi şi orice
alte persoane care lucrează în şcoală, toate acestea influenţează imaginea pe care beneficiarii serviciilor
şcolii şi-o formează despre activităţile organizaţiei şcolare.
Şcoala are un rol decisiv în dezvoltarea societăţii. Imaginea unei şcoli este ansamblul
reprezentărilor care îi sunt asociate unei identităţi specifice de către toţi actorii implicaţi în activităţile
şcolare -profesori, elevi, părinţi, autorităţi, mass media. Imaginea şcolii este un complex constituit din
istoria organizaiei şcolare, calitatea ofertei educative, performanțele sale şi stabilitatea instituțională,
prestigiul în comunitate.
Parteneriatele educaționale ajută la promovarea imaginii școlii, parteneriatul educațional fiind unul
dintre cuvintele cheie ale pedagogiei contemporane. Acesta presupune participarea activă la realizarea
unor acţiuni comune bazate pe schimbul de propuneri şi idei. Prin aceste parteneriate scopul instituției
educaționale poate fi pe lângă obiectivele dezvoltării personalității copiilor, și dezvoltarea relațiilor
comunitare, atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale.
229
PROIECT DE VOLUNTARIAT
Autor: prof. înv. primar Boghean Georgeta

Instituţia: Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu”
Motto :
Titlul proiectului:
Coordonator: prof. înv. primar BOGHEAN GEORGETA

Durata proiectului : an şcolar 2016-2017
Scopul proiectului : Stimularea mentală, antrenarea fizică, integrarea socială și dezvoltarea mai
amplă a abilităților copiilor defavorizaţi prin activități recreative, de imaginație ( arte plastice, muzică,
sport, petrecerea timpului liber)
Grup țintă : 10 elevi de la Modulul Familial de Băieţi “Casa Benjamin” – Mihail Kogălniceanu -
beneficiari
20 elevi clasa a IV-a, Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu” – voluntari
Obiective :
Implicarea elevilor, cadrelor didactice și a altor voluntari în cadrul unor proiecte ce
vor fi realizate împreună cu persoanele defavorizate
Educarea sentimentelor de prietenie, toleranță, armonie și bună dispoziție în relațiile
cu copii din alte grupuri
Dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă, de lucru în echipă, de asumare a
responsabilităților
Rezultate așteptate :
Creșterea stimei de sine în rândul elevilor
Responsabilizarea elevilor și cadrelor didactice prin implicarea în acțiuni comunitare
Promovarea imaginii școlii în comunitate
Întărirea parteneriatului cu alte instituții școlare
Modalități de monitorizare și evaluare :

Întâlniri lunare ale echipelor de proiect
Chestionare aplicate beneficiarilor, voluntarilor, cadrelor didactice
Procese- verbale încheiate în urma desfășurării activităților
Raport de evaluare finală
Impactul proiectului
Îmbunătăţirea imaginii şcolii în spaţiul comunităţii locale
Modalități de realizare:
 Echipa de proiect comună va realiza materialele publicitare (pliante , post-ituri ,
comunicate de presă ) pentru promovarea proiectului
 Elevii voluntari și cadrele didactice voluntare de la Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu”
se vor întâlni lunar pentru desfășurarea unor activități recreative, de relaxare, de petrecere a timpului liber
cu băieţii de la Modulul Familial de Băieţi “Casa Benjamin” – Mihail Kogălniceanu.
Produse ale proiectului: fotografii, afișe, lucrări realizate de către elevi.
Bugetul proiectului:
 Consumabilele utilizate pentru obținerea diferitelor produse/ lucrări vor fi procurate de
către Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu”.
230
 Costurile pentru materialele publicitare şi pachetele surpriză vor fi suportate de către cadre
didactice, elevi voluntari şi părinţii acestora.
Activități propuse:
„Dă-mi mâna, prietene!”
„Ce miros au meseriile?”
„În jurul bradului”
„Mărțișoare, mărțișoare...”
„Natura ne zâmbește!”
„Am reușit!” - întâlnire de evaluare a activităților, impresii, opinii
Şi toate acestea pentru că,

„Dragostea constă în dorința de a da ceea ce este al tău altuia și de a simți fericirea acestuia ca și
cum ar fi a ta.” Emanuel Swedenborg
Iar,
„Plăcerea oamenilor cu adevărat mari e să facă-i facă pe ceilalţi fericiţi.” Blaise Pascal
231
PARTENERIATELE EDUCAŢIONALE
BOITAN RODICA
GRADINITA CU PROGRAM NORMAL DULGHERU
Parteneriatele implementează un sistem de educaţie timpurie, un proces complex şi îndelungat care
cere o colaborare strânsă şi continuă şi o comunicare între Ministerul Educaţiei Naţionale şi alte instituţii
(incluzând familia, care este o instituţie) în vederea asigurării coordonării tuturor măsurilor privind
drepturile, protecţia şi dezvoltarea viitoare a copilului.
În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi: transmiterea unor informaţii
despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om-mediu, educarea unor comportamente şi
conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor
atitudini de investigare, cercetare etc .
O resursă şi un sprijin permanent în educarea şi dezvoltarea copiilor o constituie implicarea
familiei, părinţilor ca parteneri în educaţie. Părinţii sunt încurajaţi să ia parte la planificarea şi derularea
programelor educative pentru copiii de vârste mici, ceea ce implică o responsabilizare şi o eficienţă
sporită.In zonele rurale natura ocupaţiilor, în special cele legate de agricultură, oferă, aparent, mai mult
timp părinţilor pentru supravegherea copilului în familie. De asemenea, modelul familiei lărgite (părinţi,
copii şi bunici), care este conservat îndeosebi în zonele rurale, este în favoarea educării copilului în
familie în această perioadă a vârstelor mici.
Parteneriatele încheiate cu familia, în special cele încheiate în cadrul unităţilor educaţionale în care
activăm ca şi cadre didactice, vizează dezvoltarea şi implementarea unor programe de formare pentru
părinţi.Formarea trebuie să garanteze faptul că părinţii vor deveni mai sensibili la problemele sociale şi
psihologice, precum şi la probleme de orice gen atunci când îşi cresc copiii,acestia au posibilitatea să-şi
cunoască mai bine copiii, modul lor de manifestare în viaţa de grup, pot înţelege mai bine rolul lor
educativ.
Rezultate aşteptate: consolidarea abilităţilor de comunicare părinte – cadru didactic, îmbunătăţirea
situaţiei şcolare a copiilor. Prin acest tip de parteneriate se stabilesc relaţii mai apropiate şi mai deschise
între educatoare şi părinţi, iar părinţii, cunoscându-se mai bine între ei, pot colabora mai uşor în luarea
unor decizii importante pentru grădiniţă.
Acest gen de parteneriate vizează stimularea mentală, antrenarea fizică şi dezvoltarea amplă a
abilităţilor copiilor prin diferite activităţi, cum ar fi: muzica, abilitatea manuală; formarea unor deprinderi
de colaborare; desfăşurarea unor activităţi didactice cu teme istorice şi creştine etc.
Grădiniţa ocupă un loc central în comunitate. Rolul este de a crea viitori cetăţeni iar acest lucru nu
este suficient a se învăţa doar în cadrul activităţilor de educaţie pentru societate, de aceea este nevoie de
participarea la activităţi extracurriculare, la viaţa comunităţii. Astfel, procesul educaţional început în
grădiniţă se extinde şi asupra comunităţii. Copilul are posibilitatea să recunoască problemele acesteia, să
fie mult mai atent la ce se petrece în jurul lui, să caute să rezolve probleme, să-şi dezvolte spiritul de
iniţiativă.
Proiectele de parteneriat educaţional cu Comunitatea Locală - Primărie, Poliţie – au ca argument
educaţia preşcolarilor pentru cetăţenie democratică în vederea formării unor cetăţeni activi si responsabili.
Încheierea unui parteneriat între grădiniţă şi comunitate înseamnă participarea activă a copilului în
mediul comunităţii. Beneficiile participării preşcolarilor la viaţa comunităţii se reflectă în dezvoltarea
capacităţii de cooperare cu autorităţile locale (ex. Poliţia) în rezolvarea unor probleme.
Grădiniţa ocupă un loc central în comunitate. Copilul are posibilitatea să recunoască problemele
acesteia, să fie mult mai atent la ce se petrece în jurul lui, să caute să rezolve probleme, să-şi dezvolte
spiritul de iniţiativă.
Pentru incheierea acestor parteneriate managementul grădiniţei trebuie sa isi asume responsabilitati
specifice cu referire la: cunoasterea si atragerea organizatiilor nonguvernamentale care pot devenii
parteneri reali; stabilirea cadrului si a modalitatilor de lucru; pregatirea resurselor umane ale grădiniţei
pentru a actiona in acest domeniu.
Bibliografie:
1. Noul Curriculum pentru învăţământul preprimar/2008
232
2. Culea , Laurenţia. - Curriculum pentru educarea timpurie – o provocare ? , Editura Diana,

2009
3. Gutium I, Mămăligă M, Mumjiev G - Parteneriatul pas cu pas , Editura Fundaţia
Internaţională pentru sisteme Electorale, Chişinău, 2000
4. www.scoalaparintilor.ro – Educaţia timpurie
233
Prof. înv.primar Liliana-Cornelia BOIȚIU

Școala Gimnazială nr.21 ,, Vicențiu Babeș’’ Timișoara
Orice instituție de învățământ trebuie să își propună direcții de dezvoltare, ținte strategice realiste și
bine definite, în concordanță cu misiunea școlii, atât pentru a oferi beneficiarilor săi o educaţie de calitate,
orientată spre performanţă și incluziune, cât și pentru îmbunătățirea imaginii ei.
În calitate de director adjunct al Școlii Gimnaziale nr.21 ,, Vicențiu Babeș’’ Timișoara mi-am
propus în Planul de dezvoltare instituțională pentru anii 2016-2020, următoarele ținte strategice:
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 1 - Un management eficient care să ridice prestigiul şcolii și să
promoveze imaginea ei
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 2 - Crearea unei colaborări între toate resursele umane ale şcolii:
profesori, elevi, părinţi
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 3 -Dezvoltarea curriculumului
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 4 -Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu alte şcoli,
grădiniţe, instituţii culturale, religioase şi societăţi comerciale
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 5 - Dezvoltarea bazei didactico-materiale a şcolii
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 6 -Dezvoltare a unui învăţământ incluziv (de asigurare a
egalităţii de şanse în educaţie şi de sprijinire a elevilor din grupuri sociale defavorizate, respectiv a
celor cu cerinţe educaţionale speciale)
ŢINTA STRATEGICĂ NR. 7 - Dezvoltarea unui învăţământ de performanţă
Nu am ales întâmplător promovarea imaginii școlii ca Ținta strategică nr.1. Eu consider că o școală
are nevoie în primul rând de o imagine bună.
Ce înseamnă imagine bună? Cadre didactice titulare și specializate, bază materială corespunzătoare,
rezultate bune cu elevii la concursuri, participare la activități, relații bune cu comunitatea.
Un învăţământ modern, eficient, formativ-performant, se bazează pe cadre didactice bine pregătite
profesional. Acestea trebuie să își facă cunoscută activitatea pe care o desfășoară în școală și în afara ei.
Implicând copiii în activități comune cu diverse instituții socio-culturale, crește prestigiul școlii, cu efecte
pozitive în ceea ce privește creșterea numărului de elevi înscriși și menținerea celor înmatriculați.
Pentru promovarea imaginii școlii avem pagina de facebook ,, Școala Gimnazială nr.21 ,, Vicențiu
Babeș’’ Official. Ori de câte ori are loc un eveniment la care participă elevii școlii postez albume și
prezint pe scurt evenimentul. Impactul este unul pozitiv. Elevii apreciază și fac diverse comentarii.
Părinții care doresc să își înscrie elevii la școala noastră găsesc pe pagina școlii informațiile necesare.
Școala noastră este renumită în oraș datorită dotării ei cu o sală mare de sport care în acest an școlar
2017-2018 a fost complet renovată. Elevii școlii se bucură de condiții foarte bune pentru a-și desfășura
orele de educație fizică. Tot în această sală s-a desfășurat campionatului de baschet, etapă zonală și
județeană, la nivel de gimnaziu. În afara programului școlar, elevii școlii participă gratuit la cursuri de
handbal, fiind pregătiți de doamna profesoară Alina Cioriciu. Cei mai buni elevi care au participat la
antrenamente au primit pachete de Crăciun de la directorul Liceului Sportiv ,, Banatul’’ din Timișoara.
Prin inițierea de activități sportive am reușit să atragem atenția asupra potențialului elevilor noștri.
Prin participarea elevilor școlii noastre împreună cu profesorii la proiecte, conferințe, concursuri
școlare, parteneriate cu diverse instituții de cultură și artă, religie, sportive imaginea școlii s-a îmbunătățit
vizibil.
Școala noastră este cunoscută la nivel național, prin statulul ei de Eco-Școală. Elevii noștri se
implică în activități și proiecte ecologice.
Toate aceste aspecte prezentate contribuie la crearea unei imagini bune a școlii.
234
A CAMPANIILOR DE RELATII PUBLICE PRIVIND PROMOVARE
BOJAN ELENA CLAUDIA
tipul campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii. Stu- diul campaniilor reprezinta
● este o sursa colectiva, organizata, orientata spre un scop;
● poate urmari mai multe obiective ( influentarea atitudinilor, a opiniilor sau comportamentelor);
● are un caracter public, in sensul ca se desfasoara prin mass-media;
● foloseste mai multe canale de comunicare;
● se adreseaza unor categorii de public bine delimitate ;
● reprezinta o forma de activitate institutionala.
acceptate.
◄ Efectul scontat – care implica delimitarea clara a obiectivului campaniei:
◄ Mesaje concurente – campania pentru a avea un impact nu trebuie bruiata de mesaje concurente;
◄ Tema – campania este organizata in jurul temei, iar in cadrul acesteia se opteaza pentru
◄ Publicul – tinta – este format din persoanele de la care se doreste obtinerea unui raspuns in urma
campaniei. Grupurile care sunt cel mai greu de atins, sunt cele care nu simt nevoia unui anumit mesaj si
care nu se expun la canalele de comunicare;
◄ Canalul – pot exista mai multe canale pentru diferite mesaje si pentru diferite cate gorii de
public – tinta;
◄ Mesajul – este transmis in modalitati diferite, in functie de publicul caruia i se adreseaza.
◄ Efectul obtinut in mod real – poate fi cognitive ( creste nivelul de informare ) , afectiv (
◄ Campania de constientizare pentru public, prin care ii anuntam pe oameni despre ceva, pur si
simplu anuntare;
◄Campania de informare este diferita de cea de constientizare, se ofera informatie in timp ce se
anunta;
◄ Campania de educare publica se refera la faptul ca publicul si-a asimilat materialul
campaniei intr-un grad suficient de mare , incat sa se simta destul de confortabil emo tional si atitudinal
pentru a-l aplica in comportamentul zilnic;
◄ Campania de reintalnire a atitudinilor si comportamentelor acelora care sunt de acord cu
235
◄ Campania de schimbare a atitudinilor celor care nu sunt de acord cu pozitia noastra – acest
◄ Campaniile de modificare a comportamentului. De exemplu, campanile de con vingere a
◄ identificarea nevoilor, a intereselor , a obiectivelor si posibilitatilor publicurilor prioritare;
◄ planificarea si executarea campaniei intr-un mod sistematic;
◄ monitorizarea si evaluarea continua pentru a vedea ce functioneaza si unde trebuie facute
eforturi suplimentare;
◄ luarea in considerare a rolurilor complementare ale comunicarii interpersonale cu mass-media;
◄ selectia unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.
pentru nesupunere.
deposit asteptarile.
◄Tema
atrage atentia publicului ? “ . Prin creativitate,adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare
◄Stabilirea publicului-tinta.
236
folosesti ,pentru ca strategia sa aiba succes. Pentru stabilirea si cercetarea publicurilor-tinta se folosesc,in
◄Alegerea mijloacelor de comunicare in masa
1. Ce audienta vrei sa atingi si care este cota de credibilitate data de acea audienta fiecarui mijloc de
comunicare ?
2. Cand trebuie sa atingi acea audienta si pana la ce data trebuie sa primeasca un mesaj pentru a
raspunde la el ?
3. Cat trebuie sa cheltuiesti si cat iti permiti sa cheltuiesti ?.
1. Care media ating cel mai mare segment al publicului ?
2. Care are cea mai mare credibilitate si care este costul ?
3. Pe ce media te poti sa te bazezi ca vor livra mesajul in limitele de timp necesare pentru ca
4. Ar trebui folosit un singur canal mediatic ? . Daca este dezirabil un mixaj de media, ce media ar
TELEVIZIUNEA
restrictionate;
REVISTELE
ZIARELE
237
RADIOUL
reclamelor.
INTERNETUL
mesajului transmis;
publicitate;
◄Alegerea mesajului: publicitate sau informare publica
conotatie tematica.
intrebari :
timp.
238
controlate.
mod pozitiv.
◄Defineste problema. Stabileste obiectivel;e campaniei intr-un cadru organizational;
◄ Evalueaza impactul problemei asupra publicurilor si asupra organizatiei si defineste clar
◄ Dezvolta o strategie organizationala in consonanta cu misiunea organizatiei;
◄Determina o strategie de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse;
◄Planifica actiuni,teme si apeluri catre publicuri.Pentru a elabora o strategie functionala si
◄Dezvolta un plan de responsabilitati organizationale, cu bugete si orare;
◄Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasa si cum vei monitoriza fiecare
aspect;
◄Evalueaza rezultatele campanie de promovare a imaginii unitatii scolare.
Bibliografie selectiva
3. Rus,Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice,Iasi, Editura
4. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura
Comunicare.ro,2004
5. Remus ,Pricopie, Relatii publice,Curs support
239
Promovarea imaginii şcolii
Profesor Bojan Veronica

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Videle
Jud. Teleorman
Şcoala îşi propune să asigure pentru fiecare elev condiţiile pentru o dezvoltare completă şi utilă în
parteneriatul şcoală - comunitate promovând toleranţa şi înţelegerea între copiii de origine diferită.
Şcoala urmăreşte dezvoltarea capacităţii de adaptare şi orientare într-o societate aflată într-un proces
continuu şi rapid de schimbare.
Școala își propune pentru fiecare an școlar:
– să facă cunoscute în profunzime curriculum-ul şcolar şi ofertele curriculare şi extracurriculare de
la nivelul fiecărei clase;
– să încurajeze munca în echipă la toate nivelurile unităţii şcolare;
– să promoveze profesionalizarea şi perfecţionarea continuă a personalului didactic;
– să promoveze un climat educaţional bazat pe respect, încredere şi înţelegere;
– să cultive participarea părinţilor şi comunităţii la viaţa şcolii, dar şi deschiderea serviciilor şcolii
către comunitate;
– să promoveze utilizarea eficientă a resurselor şcolii.
Școala dispune de personal didactic, personal didactic auxiliar şi nedidactic care dezvoltă
sentimente de apartenenţă faţă de unitate şcolară, manifestă respect faţă de beneficiarii educaţiei şi faţă de
resursele şcolii şi cooperează cu toţi factorii interesaţi de la nivelul şcolii şi comunităţii.
Școala cultivă un mediu fizic şi psihosocial caracterizat prin respectul faţă de vizitatori (prezenţa
indicatoarelor pentru orientarea către diferite spaţii din şcoală: cancelarie, săli de clasă, panouri de afişaj
accesibile tuturor), are spaţii şcolare încălzite şi luminate corespunzător, dotate cu echipamente şi
materiale care sprijină învăţarea şi cu mobilier de mărime adecvată, potrivit pentru activităţi individuale
şi de grup, iar accesibilitatea tuturor spaţiilor educaţionale şi resurselor şcolii pentru toţi elevii şi
profesorii (bibliotecă, laboratoare, cabinete etc.) conduc la percepţia pozitivă a profesorilor şi elevilor
asupra mediului şcolar.
Școala dispune de săli de clasă moderne, dotate cu mobilier nou, două cabinete de informatică
dotate cu calculatoare, o sală de sport, o bibliotecă ce are un fond de carte impresionant, materiale
didactice diverse, grupuri sanitare în interiorul instituţiei. În prezent şcoala este dotată cu centrale termice
proprii şi a fost utilată modern, pentru ca mediul educaţional în care îşi desfăşoară activitatea elevii şi
cadrele didactice din această şcoală să fie cât mai propice pentru un învăţământ de calitate, să fie cât mai
atrăgător pentru elevi şi părinţi, cât şi pentru cadrele didactice.
Elevul găseaşte în școală un al doilea cămin, care îi oferă nu numai cunoștințele necesare trecerii
într-o treaptă superioară a învățământului, ci și un cadru propice dezvoltării personalității lui ca viitor
cetățean, capabil să facă față cerințelor contemporane;
Implicarea resursei umane şi climatul organizaţional pozitiv, manifestat prin înţelegere, încredere,
colaborarea bazată pe muncă şi responsabilitate, valorizarea cunoștinţelor, experienţei şi initiaţivei,
mobilizează, impulsionează, stimulează disponibilităţile creative şi conducerea participativă, şi conduce la
calitatea implementării ofertei educaţionale a şcolii.
Prin oferta educațională Școala promovează imaginea școlii la nivelul comunității locale, în rândul
elevilor și a părinților. Pentru ca oferta să fie viabilă se depun eforturi în asigurarea unor spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice și de educație ale fiecărui copil, atât în școală,
cât si în curtea acesteia (resurse umane, resurse logistice, locuri de joacă, resurse educaționale),
Oferta educațională este definită în funcție de opțiunile elevilor și ale părinților, de resursele umane
(pregătirea personalului) şi de resursele materiale și financiare.
Şcoala trebuie să practice un învățământ care încurajează competența în scopul formării unui
absolvent responsabil, autonom, capabil să decidă asupra carierei, prin dobândirea unei culturi generale
orientată spre toate domeniile : informatica, matematica și știinte ale naturii, limbă și comunicare, limbi
moderne de circulație internațională.
Cunoașterea în comunitate a ofertei educaționale a şcolii se face prin informarea
publicului/comunității cu privire la activitatea școlii, precum şi informarea părinților cu privire la
240
specificul şcolii și la opțiunile de studiu (oferta educațională). Strategia de promovare a ofertei

educaționale implică și vizitarea de către cadrele didactice a familiilor cu copii, popularizând astfel
activitatea școlii.
Activitatea extracurriculară reprezintă spațiul aplicativ care permite transferul și aplicarea
cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite în sistemul de învățământ. Prin formele sale specifice,
activitatea extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea tinerei generații în actul
decizional în contextul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilităților sociale, realizându-
se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală. Conținutul plăcut,
interesant și atractiv al diverselor tipuri și forme de activități desfășurate în școală, precum și ambianța
oferită, determină participarea tot mai numeroasă a copiilor dornici să-și manifeste aptitudiniile și
imaginația creatoare în diferite domenii de activitate și să-și pună în practică propriile lor inițiative și
proiecte sub îndrumarea profesorilor.
Se urmăreşte creșterea prestigiului școlii prin colaborarea cu parteneri direct interesați: Primăria,
Consiliul Județean, Biserica, Poliția etc. pentru crearea unui mediu favorabil educaţiei, bazat pe valori
morale, antreprenoriale, tehnologice, informaţionale, religioase, ecologice, astfel încât fiecare elev,
indiferent de etnie, de religie și de statutul social, să beneficieze de şansa de a fie educat ca un bun
cetăţean european, creativ dar şi critic şi autocritic, capabil să se integreze în orice ţară europeană.
Dezvoltarea organizaţională este o prioritate a echipei manageriale, iar accesarea de resurse
financiare pentru realizarea lor este un obiectiv prioritar. La fel se poate spune despre diversificarea
ofertei curriculare şi extracurriculare din perspectiva îmbunătăţirii continue a calităţii actului educaţional.
Oferta educaţională a şcolii reprezintă ”pachetul” de resurse şi servicii pe care şcoala le pune la
dispoziţia beneficiarilor educaţiei (elevi, părinţi, membrii ai comunităţii) în vederea realizării scopurilor şi
obiectivelor propuse. Dintre aceste obiective se disting urmatoarele:
- Creşterea calităţii actului educaţional prin promovarea principiilor şcolii active;
- Dezvoltarea personală a elevilor prin activităţile şcolare şi extraşcolare;
- Asigurarea egalităţii de şanse privind promovarea elevilor pe treptele superioare de învăţământ,
eliminarea mediocrităţii şi a eşecului şcolar;
- Diversificarea ofertei educaţionale a şcolii;
- Realizarea unor proiecte pentru reabilitarea, dotarea şi modernizarea şcolii;
- Crearea în şcoală a unui climat de siguranţă fizică şi psihică;
- Formarea unei imagini pozitive şi creşterea prestigiului şcolii în rândul părinţilor şi a întregii
comunităţi prin crearea propriei culturi organizaţionale;
- Crearea în şcoală a unui climat de siguranţă fizică şi psihică;
- Cooptarea elevilor în oferta de petrecere a timpului liber şi a activităţii extraşcolare.
Misiunea şcolii este de a oferi educaţie de calitate, instruire performantă şi creativă, integrare prin
respectarea egalităţii de şanse, promovare a tradiţiei, a legăturii cu comunitatea locală şi a dimensiunii
europene.
241
Prof. înv. primar Bolbos Iulia-Maria

Școala Gimnazială „Petru Rareș” Ciceu-Mihăiești
Consider că este foarte importantǎ promovarea imaginii școlii, nu numai pentru a atrage alți elevi
către școală, ci și pentru a-i păstra sau a face cunoscută activitatea desfășurată de personalul didactic.
Sunt cadru didactic într-o școală cu elevi majoritari de etnie rromă, din mediul rural. De foarte
multe ori atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucrăm cu astfel
de elevi. Nu de puține ori eram etichetați de către persoanele din comunitate ca fiind „mai puțin pregătiți”
sau „plafonați”, fără să se cunoască cu adevărat activitatea noastră.
Am reușit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate și
prin stabilirea unor legături sǎ ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii. Prin participarea responsabilă a tuturor
persoanelor implicate și a instituțiilor publice locale și județene să ajungem la rezolvarea problemelor
comune ale societăţii civile. Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care
să răspundă socializării copiilor (concursuri – Concursul Comper, participarea la Gazeta Matematică,
participare la concursul international TIMTIM-TIMY, Concursul de biciclete, desfășurat în comuna
vecină, Concursul de cross, desfășurat la Bistrița, reuniuni – Participarea la parada costumelor populare
de la Năsăud, întâlniri cu agenţii de poliție – În cadrul activităților de educație rutieră desfășurate în
școală) am reuşit sǎ atragem atenția asupra potențialului elevilor noștri.
Chiar și crearea paginii de Facebook a școlii a reprezentat un mod de a promova instituția, cu tot
ceea ce înseamnă ea, atât activitatea cadrelor didactice prin prezentarea unor experiențe de învățare
inedite propuse, cât și activitatea elevilor prin participarea lor la diferite concursuri. Prin prezentarea
diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar
atitudinea unora s-a schimbat.
Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la conferințe, simpozioane,
parteneriate poate reprezenta un mod de a promova instituția de învățământ. Prin modul în care se fac
cunoscuți stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă. Școala noastră are
numeroase parteneriate desfășurate atât cu instituțiile din comună precum biserica, poliția, biblioteca,
muzeul, cât și cu alte instituții de învățământ din județ, cum ar fi Grădinița „1 Iunie”din Beclean. De
asemenea, cadrele didactice participă în fiecare an la diferite cursuri de formare, conferințe pe teme
educaționale și simpozioane cu prezentări pe diferite teme. Doamna educatoare a participat și la
„Atelierele Șotron”, realizând activități pe parcursul a două săptămâni din vacanța de vară în cadrul
grădiniței estivale. Activitățile demne de apreciat din cadrul cercurilor pedagogice desfășurate în școala
noastră au îmbunătățit imaginea școlii și în rândul colegilor dascăli. Strategia de îmbunătățirea a
bibliotecii școlii a avut un mare succes în rândul elevilor. Faptul că biblioteca școlii a fost reamenajată și
a devenit funcțională a adus un beneficiu important școlii.
modalitate de a o promova, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
242
Prof. Boldea Camelia – Roxana

Școala Gimnazială Sîntămăria Orlea
Județ Hunedoara
Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care şcoala le poate desfăşura
pentru a atrage grupurile ţintă prin educaţia oferită. Consider că e necesar ca școala să cunoască bine
interesele elevilor, părinţilor şi ale comunităţii locale. Imaginea şcolii ca instituţie este importantă. Ea se
completează cu rezultate cuantificabile(număr de elevi participanţi la concursuri şcolare,premii obţinute
la olimpiadele şcolare, performanţe sportive) şi cu elemente ale culturii organizaţionale ce ţin de mituri,
eroi, simboluri, modele comportamentale, ceremonii.
Oferta educațională trebuie să țină cont de caracteristicile beneficiarilor din instituția de învățământ,
să fie cât mai bogată pentru a oferi elevilor cât mai multe posibilităţi de alegere şi să includă activităţi sau
discipline din cadrul curriculumului la decizia şcolii, activităţi extracurriculare şi activităţi extraşcolare.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de realizare al activităţii,
cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a
elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru
oferta educaţională. Atrăgându-l pe copil spre creație, îi dăm șansa să transmită sentimente, stări
sufletești, îi stimulăm nevoia de activitate, îi sporim încrederea în forțele proprii de a se exprima în artele
plastice, muzică, literatură și dans.
Prin activităţi extracurriculare specifice: concursurile, scenetele, proiectele cu parteneri locali
(şcoli din acelaşi judeţ sau din judeţe diferite), se dezvoltă, în primul rând, capacitatea elevilor de a
înţelege şi de a-şi exprima sentimentele, de a lucra în echipă, de a răspunde în mod pozitiv şi sensibil unei
situaţii noi. Desfăşurarea de serbări şcolare, dezbateri, şedinţe individuale şi colective, mese rotunde ,
activităţi demonstrative, festivităţi de deschidere sau de încheiere a anului şcolar, excursii oferă imaginea
clară a unei instituţii care a stabilit strategii bazate pe creşterea calităţii actului instructiv educativ.
Promovarea imaginii şcolii se constituie ca un obiectiv prioritar şi se materializează prin diferite
acţiuni: înfiinţarea site-ului şcolii, festivităţi la care sunt invitaţi membri ai comunităţii locale, parteneriate
cu alte şcoli sau instituţii publice, publicarea unor articole în reviste de specialitate, participarea la
simpozioane, proiecte educaţionale.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în
comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale
este o necesitate a activităţii didactice.
Extinderea preocupărilor pentru educaţie şi mai ales elaborarea, coordonarea şi desfăşurarea unor
proiecte educative extracurriculare ne atrag atenţia nu atât asupra importanţei construirii acestora, cât mai
ales asupra implicaţiilor pe care le are asupra construirii.
Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive este datoria fiecărui cadru didactic
conștient și responsabil. Ca orice activitate din domeniul educțional și promovarea imaginii școlii trebuie
să fie bine gândită, organizată și aplicată după un plan întocmit de conducerea școlii și cadrele acestuia.
Acest plan poate urmări mai multe domenii, începând cu comunitatea locală până la proiecte și
parteneriate naționale și chiar internaționale.
Într-o societate aflată într-o continuă schimbare ce operează modificări de formă și fond în
profunzimea subsistemelor sale, învățământul românesc se confruntă cu provocări ce pot fi depășite doar
dacă cei implicați în procesul instructiv-educativ vor înțelege că este nevoie de o nouă abordare a actului
educațional. În cadrul acestei abordări noi, parteneriatul educațional trebuie să devină prioritar, să se
constituie ca o soluție reală a problemelor din învățământ, pentru realizarea acestui fapt fiind necesare
strategii bine definite care să aibă un efect pe termen lung și un impact pozitiv asupra grupurilor țintă.
Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele
nu mai sunt demult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura
relaţiilor publice. În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi: transmiterea unor
informaţii despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om-mediu, educarea unor
243
comportamente şi conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii,
cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc.
Bibliografie
1. Agabrian, M., Milea V., Parteneriate şcoală-familie-comunitate, Ed. Institutul European,

Iaşi, 2005;
2. Bunescu Gheorghe, Şcoala şi valorile morale , EDP , R.A, Bucureşti , 1998;
3. Cerghit, Ioan, Neacşu, Ioan,Negreţ Dobridor Ioan, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom,
Iaşi, 2001;
4. Pescaru, Băran, Adina, Parteneriat în educaţie, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2004.
244
Prof. pentru înv. primar Bolocan Viorica

Școala Primară Lunca Frumoasă, comuna Pîrscov, județul Buzău
Școala Primară Lunca Frumoasă reprezintă o structură școlară arondată Școlii Gimnaziale ,,
Vasile Voiculescu” Pîrscov, situată pe drumul județean 203L ce leagă orașul Buzău de localitatea
Brătilești.
Instituția noastră a fost renovată între anii 2008 și 2009, asigurându-se condițiile optime
desfășurării activității didactice: săli de clasă spațioase, laborator de informatică, grupuri sanitare interne,
apă curentă, încălzire prin centrală cu gaze naturale, un spațiu verde înconjurător generos, loc de joacă
pentru copii, dotare cu imprimantă multifuncțională și computer cu conexiune la Internet, telefon.
Procesul instructiv- educativ este realizat de cadre didactice calificate, cu studii superioare și
preocupate de perfecționarea continuă. Definitoriu pentru unitatea noastră este organizarea predării la
clase simultane, organizare adaptată comunității locale . Elevii sunt sprijiniți permanent , până la
individualizare, în însușirea competențelor specifice învățământului primar și în dobândirea deprinderilor
de muncă independentă. Climatul educativ din școală contribuie la succesul școlar . Rezultatele obținute
de elevii școlii noastre la integrarea în învățământul gimnazial demonstrează calitatea pregătirii asigurate
anterior, cel puțin 50% dintre aceștia obținând la sfârșitul fiecărui an școlar premii și mențiuni.
Școala noastră a organizat activități care au devenit o tradiție în comunitatea locală , în parteneriat
cu Parohia Lunca Frumoasă, Școala Gimnazială ,, Vasile Voiculescu” Pîrscov și unitățile școlare
învecinate, comunitatea locală, Ocolul Silvic Pîrscov : ,, Prin sport, spre o comunitate unită”, ,, Parada
murăturilor”, ,, Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor”, ,, Glasuri de colindători”, ,, Comemorarea eroilor”
, acțiuni de ecologizare, plantare de arbori, actiuni de voluntariat pentru sprijinirea familiilor cu
dificultăți. Acestea demonstrează preocuparea dascălilor școlii și sprijinul comunității pentru valorificarea
resurselor locale și păstrarea vie a specificului local.
De asemenea, elevii școlii noastre sunt implicați și în alte activități extracurriculare și extrașcolare
organizate cu sprijinul școlii coordonatoare: publicarea unor materiale în revista școlii ,, ABC” ,
participarea la proiectul educațional ,,Bucuriile iernii”, participarea la competiții sportive și la activități
de pregătire pentru acestea, activități culturale realizate cu sprijinul C.D.I. și al profesorului
documentarist.
245
BLAZONUL, METODĂ INTERACTIVĂ DE DEZVOLTARE A GÂNDIRII

LATERALE
Prof. înv. preșc. Bolog Claudia Alina, G.P.P. Step by Step Nr.12 Alba Iulia
Grupa: mare
Proiect tematic: Datini și obiceiuri la români
Tema: Cum a fost, este și va fi aici pe pământ?
Subtema: Datini și tradiții
Domeniul: Limbă și comunicare+Estetic și creativ+ Om și societate
Categoria activitatii: Educarea limbajului+Educație artistico-plastică+Activitate practică
Subiectul activitatii: Copiii și Moș Nicolae
Mijloc de realizare: povestire+desen+lipire
Tipul activitatii: predare învățare, consolidare de priceperi și deprinderi
Obiectiv fundamental: să cunoască tradiția cadoului făcut de Moș Nicolae copiilor în noaptea de 5
spre 6 decembrie și povestea de la care pleacă aceasta; să compună spațiul plastic respectând tema dată,
prin desen și prin lipire cu aracet .
Cognitiv-formative :
-să asculte cu atentie concentrandu-se asupra povestiri;
-să redea pe scurt conținutul legendei;
-să enumere calitățile pe care Moș Nicolae le apreciază la copiii cuminți;
-să stabileasca subtemele Blazonului Moș Nicolae;
-să explice abilitatea de a fi: întelegător, încrezător, perseverent, organizat, rezistent;
Afectiv-atitudinale
-să coopereze cu colegii pentru realizarea Blazonului.
Forma de organizare: frontală, în grup, individuală
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea,
Brainstorming, Blazonul.
Mijloace de învățământ: Blazoane, carioca, aracet, pensule
Scenariul didactic:
Se realizează captarea atenției cu ajutorul cărții “Legenda lui Moș Nicolae” trimisă de școlarii care
au știut ca tema săptămânii este “Datini și tradiții”.
- Astăzi vă voi citi legenda lui Moș Nicolae, vom discuta despre ceea ce îi place acestuia în
legatură cu copiii și ne vom juca jocul Blazonul, ca astfel să fiți copiii pe care părinții și cei din jur îi
laudă mereu.
Urmează salutul:
- Bună dimineața, copii întelegători, copii perseverenți, copii organizați, copii încrezători, copii
organizați ? (Pentru că lui Moș Nicolae îi plac astfel de copii.)
Se expune copiilor legenda lui Moș Nicolae. Se expune textul prelucrat al poveștii, ținând seama de:
voce și ton care trebuie să fie potrivite cu importanța faptelor; mimica și gesturi; schimbarea ritmului
vorbirii, rostirea mai clară sau mai grăbită a cuvintelor în funcție de momentul povestirii; explicarea
cuvintelor noi prin sinonimie .
Momentele principale ale povestirii sunt:
1.Sf. Nicolae provine dintr-o familie bogată, iubește mult copiii.
2.Sf. Nicolae ajută trei fete sărmane, dăruindu-le saci cu aur.
3.Oamenii află pățania omului sărman, și în noaptea de 5 spre 6 decembrie pregătesc ghetuțele
copiilor pentru cadouri din partea moșului.
Se adreseaza întrebări referitoare la conținutul legendei(Despre cine este vorba în ea? Din ce cauza
Sf. Nicolae a ajuns să pună cadouri în cizmele copiilor? Ce primesc copiii care nu își ascultă părinții?
Ce cadouri așteptați de la Moș Nicolae? Cum trebuie să vă comportați ca să le primiți?)
Se anunță tema jocului: Blazonul- Moș Nicolae și se stabilesc împreună cu copiii subtemele
blazonului?(Copii înțelegători, Copii încrezători, Copii perseverenți, Copii organizați, Copii rezistenți,
Copii politicoși)
246
Copiii împărțiți în șase echipe desenează pe hârtie situații diferite, care să reflecte subtema
blazonului, cooperând în cadrul echipei.
Blazoanele se expun și fiecare echipă prezintă situațiile (modul în care se comportă ei) diferite
ilustrate cu ajutorul desenului și lipite cu aracet în căsuțele blazonului.
Se realizează retenția și transferul cunoștințelor prin întrebări referitoare la tema parcursă.
În încheiere, se fac aprecieri asupra comportamentului din timpul activității, asupra modului în care
au cooperat și se oferă recompense.
Bibliografie:
− ***MECT – Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3 – 6/7 ani) , 2008
− Metode interactive de grup; Editura Arves.
− Mihaela, M., – Metodica activităţilor instructiv – educative în învăţământul preprimar, Editura
Didactica Nova, Craiova, 2008
247
Colaborarea dintre familie și școală
Prof.înv.primar Bologh Floarea Silvia

Colaborarea dintre familie și școală este un factor important în procesul de educare a școlarilor.
Pentru a avea elevi bine educaţi și, implicit, cetăţeni responsabili trebuie să ne ocupăm , mai întâi, de
educaţia părinţilor. O educaţie de calitate se realizează atunci când la procesul de formare a elevilor
participă în mod armonios toţi factorii educaţionali. Relaţia de colaborare cu familia este una dintre
condiţiile esenţiale care asigură succesul şcolar.
Educaţia este o acţiune la care participă grădiniţa, școala, familia, întreaga societate, iar cooperarea
acestor actori este logică.
Şcoala și familia urmăresc același scop educativ: formarea tinerilor pentru a deveni personalităţi
care să poată face faţă societăţii și schimbărilor care apar în aceasta. Pentru realizarea acestui scop unic
este necesarã unitatea de acţiune, concordanţa dintre mijloacele specifice de influenţare folosite în aceste
două instituţii sociale. În cadrul acestei colaborări, rolul conducător îl are şcoala. Activitatea de acasă este
o continuare a activităţii pedagogice de la școală și invers – activitatea de la școală este o continuare a
activităţii de acasă. Acesta este motivul esenţial pentru care cei doi factori au datoria de a cunoaște
obligaţiile celuilalt, de a se sprijini reciproc. Colaborarea şcolii cu familia este necesară şi în vederea unei
informări reciproce cu privire la dezvoltarea copilului, la comportarea lui, pentru cunoaşterea lui
multilaterală.
Colaborarea dintre şcoală şi familie se poate realiza sub mai multe forme. Una dintre aceste forme
este vizitarea familiei de către cadrele didactice.
Înainte de a vizita familia unui elev, cadrul didactic trebuie sã se pregătească în acest sens. El îşi va
stabili problemele pe care le va discuta cu părinţii, va da şi va cere părinţilor informaţii. Consultarea
catalogului, informaţiile cerute de la profesorii clasei şi propriile informaţii îl vor ajuta pe
diriginte/învăţător, să ofere un tablou clar asupra situaţiei elevului.
În cadrul convorbirii pe care o va purta cu părinţii, profesorul/ învăţătorul, trebuie să dovedească
mult calm. E necesar să găsească argumente potrivite şi temeinice şi să-i convingă pe părinţi de utilitatea
lor, dar să nu renunţe la obiectivitate şi sinceritate în abordarea problemelor. Vizita la domiciliul elevilor
îşi atinge scopul dacă familia devine un colaborator activ şi conştient al şcolii, dacă se ajunge la stabilirea
unui sistem unitar de măsuri pentru îndrumarea elevului, dacă părinţii sunt convinşi și hotărâţi să urmeze
sfaturile cadrelor didactice.
O altă formă de colaborare a şcolii cu familia o constituie vizitarea şcolii de către părinţi. Spre a-i
ajuta eficient pe copii, părinţii trebuie să se informeze despre rezultatele muncii şi despre comportarea lor
în şcoală. Cele mai multe informaţii le pot primi de la diriginte/învăţător şi de la cadrele didactice ale
clasei. Părinţii trebuie să ţină permanent legătura cu şcoala, dar mai ales atunci când apar primele
rezultate slabe la învăţătură sau se observă modificări în comportamentul copilului.
Un alt mod de colaborare sunt şedinţele cu părinţii, şedinţe care sunt un prilej de comunicare între
şcoală şi familie. Principala menire a şedinţelor cu părinţii este informarea pedagogică. Părinţii vor primi
informaţii pedagogice cu privire la formarea deprinderilor de muncă independentă la elevi, despre
particularităţile de vârstă ale acestora, despre educaţia lor estetică, pregătirea temelor, petrecerea timpului
liber etc.
Consider că o colaborare școală - familie sunt și vizitele, plimbările, excursiile, drumeţiile: părinţii
se implică în organizarea acestor activităţi, participă la sponsorizarea acestora, după caz, se implică pentru
siguranţa copiilor şi trăiesc, alături de ei, emoţii pozitive; serbările dedicate unor evenimente cu
semnificaţie afectivă pentru copii reprezintă o modalitate eficientă prin intermediul căreia părinţii pot să
împărtăşească cu copiii lor emoţiile unei manifestări cu puternică încărcătură afectivă.
În concluzie, un parteneriat real între școală și familie acţionează în următoarele direcţii: ajută
profesorii în munca lor, generează și perfecționează competențele şcolare ale elevilor, îmbunătăţesc
programele de studiu şi climatul şcolar, dezvoltă abilităţile educaţionale ale părinţilor, promovează
imaginea unei școli ce pregătește elevul pentru viață.
248

Prof.înv.primar Bonca Mihaela
Șc. Gimnazială “Ion Heliade Rădulescu” București
Școala creează un climat stimulativ atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice, dovedind interes
pentru nevoile comunităţii locale şi regionale.
Schimbările produse în societate şi prognoza accelerării schimbărilor în etapele ce vor urma, impun
ca necesară adaptarea sistemelor educative la noile realităţi economice, sociale culturale şi ştiinţifice şi
formarea în cadrul acestor sisteme a capacităţii de reglare continuă şi de autoperpetuare a adaptabilităţii .
Din această perspectivă principiile educaţiei permanente devin linii orientative pentru acţiunea educativă
în general. Formarea este o formă de abilitare care să permită celui format să activeze într-o manieră
flexibilă în domeniul pentru care este format.
Rolul şcolii este să asigure o educaţie de calitate pentru dezvoltarea individului, în vederea
integrării acestuia în plan social, pentru a deveni cetăţeni activi şi responsabili, deplin conştienţi de
propria lor valoare.
Ca o consecință firească se impune promovarea unui management eficient al tuturor resurselor,
indiferent de provenienţa lor şi asigurarea părinţilor că educaţia copiilor lor se face într-un mediu sigur,
într-o formare personală permanentă. În acest sens școala își propune:
• o educaţie conform standardelor europene;
• adaptare la situaţiile de schimbare specifice unei societăţi în dezvoltare;
• performanţe înalte la toate disciplinele de învăţământ;
• o bună relaționare alături de comunitatea locală;
O imagine a școlii la cele mai înalte standarde presupune:
- claritatea obiectivelor pe care le are și tenacitate în realizarea lor;1
- o comunicare eficientă între cadre didactice și elevi, între cadre didactice și părinți, comunitatea
locală, autorități;
- folosirea optimă a resuselor umane, materiale și financiare;
- securitatea psihologică a fiecărui cadru didactic, elev, siguranța unui climat psihologic și afectic
încurajator;
- spiritul de inovație;
- adaptatea la cerințele societății;
- rezolvarea oportună a problemelor, prevenirea conflictelor inerente.1
La nivel managerial pot fi proiectate și inițiate o multitidine de activități care să contribuie în mod
eficient în crearea și promovare unei imagini reale și încurajatoare a școlii. Astfel pot fi folosite
următoarele instrumente:
- întocmirea unui plan de promovare a imaginii școlii;
- conceperea, realizarea și distribuirea de fly-ere de promovare a școlii;
- prezentarea de ppt-uri beneficiarilor direcți – elevi, părinți;
- organizarea “Zilei școlii”;
- organizarea „Zilei porților deschise”;
- proiectarea și realizarea unor proiecte educaționale;
- promovarea parteneriatelor educaționale;
- promovarea rezultatelor obținute la concursurile școlare;
- buna relaționare cu mass- media;
- expunerea exemplelor de activități didactice;
- aplicarea de chestionare părinților, prelucrarea lor și interpretarea rezultatelor;
- constituirea unui brand al școlii;
Modul în care fiecare școală conștientizează importanța constituirii unei imagini de succes, asigură
reuțita acestui obiectiv important deopotrivă pentru toți partenerii implicați.
249
PLANUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT

INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA COPIILOR CU CES –
Problematica educației integrate a devenit o preocupare predominantă pentru învățământul
românesc, în contextul stabilirii și promovării unor politici educaționale bazate pe valorificarea
principiilor “educației pentru toți” și a normalizării vieții persoanelor cu cerințe speciale.
Aplicarea principiilor educației integrate conduce la ameliorarea unor reprezentări negative despre
copiii cu cerințe educative special, adeseori stigmatizați și marginalizați din prisma deficiențelor pe care
le prezintă. Această abordare ajută la înlăturarea unor etichete și la înțelegerea faptului că și acești copii
au atitudini și capacități de învățare și instruire, care trebuie să fie valorificate la maximum, în măsura
potențialului de care dispun.
Prin aplicarea principiilor educației integrate ne referim la posibilitatea apropierii și dechiderii
factorilor de decizie din comunitate către nevoile copiilor cu diferite tipuri de deficiență. Pentru
înlăturarea barierelor ivite în calea integrării trebuie promovată și menținută o politică coerentă care să
acționeze prin abordarea pozitivă a problemelor de dezvoltare și învățare a elevilor înțelese din prisma
unicității și diversității fiecăruia.
În acest context, apariția conceptelor de educație integrată și școală incluzivă a determinat
modificări fundamentale în percepția actului educative.
Printre elementele vizate de educația integrată, școala este cea care trebuie să fie caracterizată prin
deschidere către toate categoriile de copii cu cerințe educative speciale.
Diferențele dintre elevi trebuie considerate oportunități de formare și dezvoltare, și nicidecum
obstacole în calea integrării sociale și școlare.
Individualizarea învățării se poate realiza pentru elevii cu CES prin elaborarea unui PLAN DE
INTERVENȚIE PERSONALIZAT.
Programul de intervenție personalizat (PIP) este un instrument de planificare și coordonare, un plan
scris cu obiective pe termen scurt și lung, elaborate pentru a sprijini învățarea copilului sau a nevoilor sale
comportamentale.
Programul de intervenție, fiind un document de lucru pentru toate cadrele didactice – trebuie
revizuit de cel puțin două ori pe an și trebuie să specifice: obiectivele ce trebuie realizate, mijloacele
utilizate pentru a atinge obiectivele, durata intervențiilor, modul de revizuire a planului de intervenție.
Elementele programului de intervenție personalizat
Programul de intervenție personalizat se compune din mai multe elemente:
• obiectivele învățării;
• strategiile de intervenție și de învățare pentru fiecare dintre obiectivele vizate;
• un mecanism continuu de evaluare a deprinderilor achiziționate și a intervențiilor;
• un mecanism continuu de revizuire a programului de intervenție și de luare a deciziilor ce privesc
continuarea programului.
Obiectivele învățării
Prima etapă a unui PIP constă în elaborarea obiectivelor, care sunt mai specifice șimai precise decât
scopurile. Pentru a face asta, trebuie alese acțiunile cele mai reprezentative pentru atingerea scopului
respectiv, ținând cont de condițiile specifice.
Fiecare acțiune face obiectul enunțului unui obiectiv. Un enunț al obiectivului învățării conține
descrierea comportamentului reprezentativ al achiziției vizate, descrierea condițiilor de realizare a
comportamentului, pragul minim de reușită pe scara achizițiilor.
250
Strategiile de intervenție și învățare

Pentru fiecare obiectiv trebuie elaborată strategia de intervenție – un ansamblu de acțiuni organizate
pentru a favoriza atingerea acestuia. Strategia de învățare este un mod de a selecționa informații, de a le
organiza, de a le memora și un mod de utilizare pentru a răspunde eficient diverselor situații.
Evaluarea învățării și a intervențiilor
Pentru fiecare dintre obiectivele de învățare vizate, trebuie prevăzut un mecanism permanent de
măsurare a progresului făcut de elev, care va indica dacă obiectivul a fost atins sau nu. În acest scop
trebuie creat un registru al rezultatelor, ce permite culegerea datelor evaluării. Cu ajutorul acestui
mecanism de evaluare, în funcție de progresele făcute se vor modifica intervențiile în direcția necesară.
Revizuirea programului de intervenție personalizat și luarea deciziilor
Pentru a fi capabili de a folosi repede și eficient informațiile furnizate de sistemul de măsurare și
evaluare, trebuie să existe și un mecanism de revizuire a programului de intervenție și de luare a unor
decizii, în funcție de modificarea planului. Dacă devine evident că persoana nu a făcut niciun progres
trebuie revizuite strategiile de intervenție. În general, se începe cu modificarea elementelor din programul
de intervenție cele , se poate schimba tehnica de prezentare a sarcinii. Modificările vor continua până la
atingerea obiectivului vizat.
Elaborarea unui PIP, adaptat cerințelor educaționale ale fiecărui elev,alături de adaptarea
curriculară, are la bază mai multe argumente:
- respectarea dreptului fiecărui copil la educație pe măsura potențialului și capacităților sale;
- formarea la copilul cu CES a unui registru comportamental adecvat care să permit adaptarea și
integrarea sa socială printr-o experiență comună de învățare alături de ceilalți copii;
- asigurarea legăturii cu faptele reale de viață și familiarizarea cu o serie de obișnuințe privind
activitățile de utilitate practică și de petrecere a timpului liber;
- dezvoltarea capacităților necesare pentru rezolvarea independentă (în limitele permise de gradul
de deficiență) a problemelor de viață, autocontrol în situații dificile care să asigure eficiență în adaptarea
și integrarea școlară și socială.
Bonciu Tănțica – prof. înv. primar

Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu”-Buzau
251
Promovarea Imaginii Şcolii

“Campionii Tărianului”
Bondar Delia
Profesor de Educaţie fizică
Şcoala Gimnazială Nr.1 Tărian, jud. Bihor
În calitate de profesor de educatie fizica si sport şi nu ȋn ultimul rând de diriginte, am desfăşurat o
serie de activităţi, cu rezultate vizibile, consider eu, ȋn ceea ce priveşte sporirea calităţii procesului
instructiv-educativ, creşterea prestigiului unităţii de ȋnvăţământ din care fac parte, progresul realizat de
elevi, măsura ȋn care sunt atinse standardele educaţionale prevăzute de programele şcolare, participarea la
concursuri scolare, proiecte extracurriculare şi la inovarea didactică. În activitatea mea, am urmărit
selectarea conţinuturilor şi parcurgerea programelor şcolare, cu raportarea la nivelul de pregatire a
elevilor pentru reuşita demersului ȋnvăţării, a insuririi corecte a deprinderilor motrice specifice varstei si
dezvoltarea calitatilor motrice prin metode diversificate. Elevii capabili de performanţă constituie o
categorie aparte pe care o am mereu ȋn vedere ; valorificarea potenţialului lor pentru concursuri sportive
si cultural-artistice , fiind demonstrată prin câteva rezultate menţionate mai jos :
In cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar: Faza naţională- Rugby-tag, Galati, locul
IV(ciclul primar), iunie 2017.
Faza Interjudeţeană- Locul I , rugby-tag, ciclul primar; Locul II rugby-tag, ciclul gimnazial .
Alte rezultate importante obţinute de elevii şcolii
Tărian sunt: Ziua Mondială a Atletismului: Lascu Cătălin,
Delean Dora – locul I ; Concurs International “ Armonia
naturii”, cls.-a Va, locul I ; .Locul I – Concurs National de
Alergare pe Sosea”Cupa Pietrarilor”, noiembrie 2017,
Premiul special la Festivalul “Lumea Dansului” desfăşurat
in 05 06.2016, Erra Park, Oradea ; Cupa “Micul
Atlet”,05.06.2016, Oradea- Tent Andrei LOCUL I ( 30m,
200m, oina), Silaghi Mario LOCUL I (lungime, oina),
LOCUL II (200m) ; Proiect naţional “Uliţa Teren de
Fotbal”, organizat de F.R.F si A.J.F.Bihor, Locul I
Fotbal,cls (I-IV), 2017 ; Proiectul naţional“ Elevii de azi,
campionii de mâine”, organizat de F.R. Atletism, cros,
22.11.2017, Oradea. Iniţierea activităţii educative şcolare şi extraşcolare se îmbină cu programe de
formare a elevilor pentru realizarea unor proiecte în beneficul comunităţii, organizarea unor acţiuni în
scop umanitar.
Una dintre colaborările internaţionale ale şcolii a fost cea cu fundaţia RO – MAN – AID din Insula
Man şi doamna Rosa Drown când Remiza de pompieri Girişu de Criş de pe lângă Primăria Girişu de Criş
a primit câteva maşini de pompieri dotate pentru situaţii de stingere a incendiilor în comună. Împreună cu
acele maşini dotate după standardul european, au venit şi pompieri britanici care au prezentat copiilor
aceste maşini şi dotările cu care acestea au sosit. Proiectul Internaţional “Community Fire Safety
Education “ a fost menit să educe copiii în cazul incendiilor care pot apărea. Copiilor li s-au prezentat mai
multe filmuleţe pe DVD, apoi copiii au fost puşi în situaţia de a reacţiona corect în cazurile de incendii
arătate în acele filmuleţe.
Imaginaţia copiilor a fost provocată în momentul în care li s-a cerut să facă desene, afişe pe tema
“Luptei împotriva incendiilor”. Un alt proiect internaţional a fost “Programul de Cooperare
Transfrontalieră Ungaria – Romania 2007 – 2013 “ Huro, considerat ca “Joint Educational Development”
în care cadre didacatice din Ungaria au venit în Şcoala Gimnazială nr . 1 Tărian într-un schimb de
experienţă pentru a vedea condiţiile în care elevii noştri studiază, asistând la acele materii de studii apoi,
profesorii noştri au mers în Ungaria şi au admirat condiţiile moderne existente în acele şcoli şi
modalitatea deosebită de desfăşurare a activităţii copiilor maghiari.
252
Şcoala împreună cu comunitatea locală îşi propun să ofere şanse egale educaţiei şi culturii tuturor
elevilor, promovând identificarea şi dezvoltarea abilităţilor şi capacităţilor fiecărui elev pentru a se adapta
unei societăţi europene.
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (concursuri sportive, intervenții în media,
întruniri, festivități), să se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și
facebook-ul au de asemenea un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Elevii mei cunosc importanţa sportului în viaţa de zi cu zi şi iubesc cu adevărat mişcarea, de aceea
înţeleg mult mai usor ce înseamna să câştigi sau să pierzi şi faptul că pentru a câştiga trebuie să munceşti
din greu alături de colegii tăi, de echipa ta. Sportul îmbunătăţeşte calitatea vieţii copiilor. Aceşti copii s-au
antrenat, s-au dăruit pentru a atinge performanţe importante atât pentru ei, cât şi pentru şcoală. I-am
văzut muncind, concurând, în “lumina reflectoarelor”, am crezut în ei şi nu m-au dezamăgit niciodată.
253
Ziua copilului -1 IUNIE
AUTOR: BORBELY ŞTEFANIA SIMONA

LICEUL TEORETIC TEIUŞ
PROFESOR ÎNVÂŢĂMÂNT PRIMAR
TITLUL PROIECTULUI: Ziua copilului – 1 IUNIE
COORDONATOR PROIECT:Prof. înv. primar BORBELY ŞTEFANIA SIMONA
ARGUMENT:
Ziua copilului este un prilej de a sărbători copilăria, de a oferi sprijin copiilor, de a inspira
comunitatea şi familia noastră, de a aprecia şi iubi şi conferă an de an un prilej de mare bucurie, o
„întâlnire” fericită a celor mari cu cei mici, nu doar prin intermediul unor atenţii şi cadouri, ci şi prin
participarea împreună la acţiuni şi evenimente inedite, atractive pentru copii şi aducătoare de amintiri şi
nostalgii pentru cei mari, care mai păstrează însă un crâmpei din sufletul lor ce copil.
SCOPUL PROIECTULUI:
☺Desfăşurarea unor activităţi menite să sărbătorească copiii şi afirmarea lor prin limbajul universal
al artei: muzică, dans, creaţie plastică;
☺Dezvoltarea creativităţii;
☺Realizarea unei atmosfere de sărbătoare pentru copii.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
Să participe cu entuziasm în descoperirea marilor semnificaţii ale zilei copilului;
Să interpreteze corect şi expresiv momentele artistice;
Să-si afirme activ talentul artistic la toate activităţile cultural-educative;
Sărbătorirea Zilei Copilului – 1 Iunie;
Să realizeze o expoziţie de desene;
GRUPUL ŢINTĂ: elevii clasei a II-a A
LOCUL DESFĂȘURĂRII: săla de clasă, curtea şolii, centrul oraşului
PERIOADA DERULARE: 30 MAI-01 IUNIE 2017
MEDIATIZARE:
Prezentarea proiectului tuturor părţilor partenere ale proiectului educaţional;
Realizarea unui DVD ce va cuprinde derularea activităţilor propuse în proiect.
EVALUARE:
Notarea şi comentarea proiectului educaţional;
Realizarea de portofolii,diplome şi expoziţii de fotografii ;
Prezentarea DVD-ului tuturor celor interesaţi.
BIBLIOGRAFIE:
1) Gutium I, Mămăligă M, Mumjiev G - Parteneriatul pas cu pas , Editura Fundaţia Internaţională
pentru sisteme Electorale, Chişinău, 2000;
2) Velea , Luciana şi colaboratorii - Participarea elevilor în şcoală şi în comunitate, Ghid pentru
profesori şi elevi , Editura Agata , 2006;
3) Adina Băran-Pescaru - Parteneriat în educaţie, Ed. Aramis Print, Bucureşti, 2004, cap. 2.
254
CONŢINUTUL PROIECTULUI
Nr. Activitatea Locul de Termen Cine
crt. desfăşurare răspunde
1. 1 IUNIE – Ziua Copilului Sala de clasă 30.05 2017 Borbely Simona

-semnificaţia zilei
2. ,,Culorile copilăriei” Sala de clasă 30.05.2017 Borbely Simona
-realizarea unor desene
-organizarea unei expoziţii
3. ,,Lumea copilăriei” Holul şcolii 31.05.2017 Borbely Simona
-carnaval
4. ,,La mulţi ani, copile drag!” Centrul oraşului 01.06.2017 Borbely Simona
-ştafete, concurs de desene pe asfalt
POZE DE LA ACTIVITAŢILE REALIZATE

Ne informăm despre semnificaţia zilei de 1 Iunie
Am realizat desene pe asfalt în centrul oraşului
255
Importanţa promovării imaginii unităţii şcolare în comunitate
BORCILA CRISTINA DANIELA

Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub
aspectul resurselor locale și al priorităților, al gestionării problemelor educative în diverse moduri. Există
școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite în primul rând
de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru viață a copiilor,
apoi de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educativ-societal, dar și de părinții care
își văd contribuția valorizată sau respinsă de către școală.
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-şcolari-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de
libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi
aşteptărilor acestora.
Părinții trebuie încurajați și abilitați să preia o parte tot mai însemnată a responsabilităților care
privesc decizia prin consultarea, administrarea, construirea unui lobby omogen pe lângă terțe părți pentru
interesele școlii și ale beneficiarilor ei.
Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta
programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”. Şcoala este un element esenţial al oricărei
comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală
responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii. Şcoala, nu poate funcţiona bine fără
sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe
lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea
educaţiei formale.
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor
parteneri de tip asociații profesionale, organizații nonguvernamentale, celebrități locale.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbarilor care se produc şi
modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor potenţiale
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate.
Mediul poate fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice,
economice, ecologice, tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an. Formarea imaginii
unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial
al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi-cadre didactice.
cum.
cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ și
de elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale,
ritualuri, ceremonii.
256
Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii,

unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje. Mesajul transmis comunității locale trebuie să
fie consistent, să provină din mai multe surseși să exprime specificul unității respective în peisajul
educativ local.
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii şcolii noastre au fost:
• difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale,
• consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
• dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul
promovării imaginii instituției noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii
locale / regionale;
• promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
Propunerea de activităţi pentru formarea şi promovarea imagini a şcolar în anul şcolar curent, a fost
următoarea:
-transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi programele
de dezvoltare, oferta educaţională, activităţi derulate, rezultatele școlarilor, proiecte educaționale derulate;
-promovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale prin revista “Ştefăniţă”, pagina web a
şcolii;
-popularizarea ofertei educaţionale propusă pentru anul şcolar 2017-2018 (în şcoală şi în afara ei) .
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii.
257
PROIECT EDUCAŢIONAL NAŢIONAL:

“PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI”
Prof. pt. înv. Preşcolar: Borcsa Maria

Grădiniţa cu program prelungit ”Manocska”, Târgu Secuiesc
În urma unei analize a comisiei care se ocupă de promovarea imaginii grădiniței s-a apreciat că
parteneriatul educațional a constituit o pârghie importantă prin intermediul căreia s-au transmis către
parteneri informații, aprecieri, impresii, care au contribuit la conturarea unei imagini pozitive a instituției
noastre. Parteneriatul educațional a înregistrat în anul școlar trecut noi accente care au făcut cunoscută
activitatea grădiniței, valoarea și prestigiul acesteia, finalitățile procesului educațional derulat în această
instituție de învățământ preșcolar.
Colaborarea grădiniţă - familie se bucură de multă atenţie în unitatea noastră, având în vedere că
reuşita actului educaţional depinde în mare măsură de felul în care funcţionează acest parteneriat. Am
conştientizat că prioritar în relaţia grădiniţă - familie este cunoaşterea şi înţelegerea familiei în calitate de
partener constant şi autentic în contextul actual în care familia însăşi trebuie să se adapteze unor
schimbări semnificative.
Părinţii noştri au demonstrat că sunt parteneri activi, serioşi şi cooperanţi prin modul de implicare a
lor în toate activităţile desfăşurate în grădiniţă. Astfel, au sprijinit acțiunile și activitățile extracurriculare
din săptămâna ,,Școala altfel", prin susținere financiară în cazul deplasărilor și prin participare directă la
activități în parteneriat cu factori din comunitate.
De asemenea, o mare parte din părinți s-au implicat în pregătirea copiilor pentru participarea la
concursuri și au participat asigurându-ne transportul la concursuri din oraș ,,Concursul de jocuri
populare” sau din județ “Concursul de povestire”.
Părinții au participat la acțiunea ,,Ziua porților deschise", prilej cu care au urmărit la fiecare grupă
activitățile pregătite de educatoare cu această ocazie.
Având în vedere că acest eveniment poate deveni un instrument valoros în promovarea grădiniței ne
propunem ca în edițiile viitoare această acțiune să fie mai bine pregătită și mediatizată pentru a atrage un
număr mai mare de părinți și potențiali viitori părinți.
O remarcabilă colaborare și comuniune strălucită cu părinții au realizat și în acest an educatoarele,
prin excursiile format părinți - copii - educatoare în afara programului grădiniței și sărbătoarea anuală de
tip carnaval ,,Farsangi bal", în cadrul căreia părinții sunt implicați alături de copii în jocuri și concursuri
interactive.
La nivelul celor 12 grupe ale grădiniţei s-au constituit comitete de părinţi care comunică foarte bine
cu conducerea grădiniţei, cu întregul colectiv, oferind sprijin concretizat în fonduri pentru ,,Asociația
Manócska", resurse materiale, donaţii şi sponsorizări pentru ameliorarea bazei materiale.
La finalul anului școlar am obținut un feed-back pozitiv din partea părinților prin centralizarea
rezultatelor chestionarelor administrate de Comisia CEAC, chestionare menite să măsoare gradul de
satisfacție a beneficiarilor/ părinți din grădiniță.
În concluzie, parteneriatul cu familiile copiilor din grădiniţa noastră este un mod de interrelaţionare
plenară şi permanentă, concretizat în programe de educaţie, informare şi acţiuni specifice pentru părinţi,
activităţi care şi-au dovedit eficacitatea în măreţul proiect pe care grădiniţa şi familia îl derulează ca
parteneri - dezvoltarea personalităţii copilului preşcolar.
Pentru anii următori ne vom intensifica modalitățile de promovare a imaginii grădiniței
proiectându-ne activități noi pe lângă cele prezentate anterior prin inițierea și desfășurarea unor acțiuni,
concursuri, proiecte la nivel local, județean, național și revigorarea parteneriatului internațional şi prin
realizarea unor prezentări web (pe pagina de web al grădiniţei) definitorii pentru calitatea procesului de
instruire si educație care se desfăşoară în cadrul grădiniţei.
În final, considerăm că prin toate relaţiile de parteneriat stabilite la nivelul unităţii, am reuşit să
promovăm valori comune ale grupurilor parteneriale (asigurarea şanselor în educaţie, transparenţă, dialog,
comunicare, responsabilitate) şi am contribuit substanțial la creșterea prestigiului grădinițe.
258
BORDEI CARMEN
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIHAIL SADOVEANU ÎNTORSURA-BUZĂULUI
JUD. COVASNA
angajaţi .
1. Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţa – prin intermediul relaţiilor
publice şi publicităţii – în cadrul strategiilor de marketing constituie un obiectiv deosebit de important,
calităţii percepute a acestora.
În termeni de marketing, în promovare sau relaţii cu publicul, directorul este cea mai importantă
persoană. Directorul este personificarea şcolii, şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are rolul de a
descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
1.Opinia publică generală ce se compune din categoriile de public general, care află pe diferite
canale (în special din presă, Internet, pliante, broşuri, luări de cuvânt ale personalităţilor) despre existenţa,
activitatea şi caracteristicile unităţii şcolare.
Publicul media include companiile media care desemnează ştiri şi opinii editoriale. Pot fi publicaţii
specifice, ziare, reviste de tip magazin, posturi de radio şi televiziune. Marketerii sunt foarte sensibili la
rolul jucat de presă în influenţarea organizaţiei lor să îşi atingă obiectivele. Ele doresc în mod normal o
reflectare a activităţii lor în presă.
Publicul local ce este compus din locuitorii din zona unde işi defăşoară activitatea şcoala. Ei pot fi
activi sau pasivi, în legătură cu activitatea organizaţiei. Pot fi de exemplu deranjaţi de gălăgia pe care o
provoacă elevii în timpul pauzelor. Şcoala trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi să se implice în
relaţiile cu comunitatea, să desemneze o persoană a cărei sarcină să fie tocmai întreţinerea relaţiei cu
vecinii şi să se angajeze în rezolvarea problemelor comunităţii din care face şi ea parte. Aceasta este o
atitudine de marketing.
259
elevilor.
Ø valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
Ø dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi situaţii
Ø promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării formative/continue
Ø stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;
Ø antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în
permanente.
4. Stimularea implicării, a dialogului şi a democraţiei
didactic este lăsat să îşi exprime liber opinia cu privire la problemele pe care Instituţia le întâmpină.
Şcoala poate să îşi rezolve multe dintre problemele dificile cu care se confruntă colaborând cu
factori instituţionali locali care, într-un fel sau altul, sunt beneficiarii serviciilor educative oferite de
unităţile de învăţământ sau a caror activitate depinde de calitatea educaţiei oamenilor cu care lucrează.
se obţin efecte benefice legate de atitudinile elevilor privind şcoala, temele, realizările şcolare şi
aspiraţiile şcolare. Implicarea părinţilor în educarea copiilor lor şi încurajarea studiilor superioare depinde
de părerea lor despre modul în care o persoană poate să îşi câstige un statut social satisfăcător.
În unele locuri, agenţii economici au sponsorizat pregătirea directorilor de şcoli şi crearea unei
bănci de date care să permită conectarea şcolii la resursele informaţionale ale comunităţii locale. Alţii au
rotunde legate de perfecţionarea lor profesională. Au fost şi cazuri când s-au instalat telefoane în sălile de
clasă, astfel încât părinţii să poată comunica cu profesorii în mod direct. Unele companii private au oferit
elevilor posibilitatea de a utiliza, sâmbăta, laboratoarele firmei, sub supravegherea profesorilor de ştiinţe,
260
PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL:

"PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII"
ianuarie - februarie 2018
TITLUL ARTICOLULUI: ’’ Integrarea mijloacelor informatizate in procesul
de invatamant‘’
Prof. înv. primar: BORDEI NICOLETA, metodist ISMB

Şcoala Gimnazială nr. 150, Bucureşti
Introducerea calculatorului în procesul de invăţamânt, mai ales daca ne referim la invatamantul

primar, măreşte calitatea învăţării şi permite includerea noţiunilor într-un sistem coerent de informaţii.
Algoritmizarea, modelarea, simularea sunt metode de învăţare programată ce permit realizarea lecţiilor
asistate de calculator.
Computerele nu îi vor transforma în utilizatori pasivi , ele vor acorda o importanţă corespunzătoare
aptitudinilor de bază ca : citirea , scrierea , aritmetica . Îi vor ajuta să-şi îmbunătăţească abilităţile din
toate domeniile , permiţând profesorilor să realizeze materiale didactice mai interesante , mai captivante .
Folosind desene viu colorate , videoclipuri şi efecte sonore este transmisă şcolarului o cantitate enormă de
informaţii care au rolul de a consolida cunoştinţele predate în clasă .
Mai presus de toate , însă , putem face o grămadă de lucruri noi. Printre acestea se numără găsirea
cu uşurinţă a unor informaţii sau prezentarea de imagini , efecte sonore şi filme .
Calculatorul poate fi folosit în procesul de predare integral sau numai în anumite secvenţe ale
lecţiei. El nu înlocuieşte profesorul de invatamant primar, ci preia funcţii din activitatea de instruire
precum şi momente din munca elevului.
De exemplu:
a) la o lecţie de geografie, clasa a IV-a, la lecţia " Forme de relief ", calculatorul poate fi utilizat la
rezolvarea unor sarcini de lucru în etapa de fixare a noţiunilor (diferenţierea grupelor de munţi, elemente
de floră, faună, etc);
b) la o lecţie de matematică, " Figuri geometrice " , la clasa a III-a se pot oferi ca sarcini de lucru:
1. recunoaşterea figurilor şi corpurilor geometrice;
2. stabilirea legăturii între cuvinte cheie şi figurile respective;
3. desenarea a două pătrate în interiorul unui cerc;
4. calculul ariilor unor figuri geometrice folosind caroiaje pătrate cu latura de 10 mm;
5. colorarea diferită a interiorului şi exteriorului unor figuri geometrice.
Predarea asistată de calculator nu înseamnă neapărat lecţii suplimentare. Ea trebuie
înglobată in predarea tradiţională. Lecţia are un ritm alert, copiii fiind mult mai atenţi şi motivaţi. În plus,
elevii învaţă nu doar lecţia la materia respectivă, ci dobândesc deprinderi TIC. Pe lângă acestea, ei
261
folosesc şi abilităţile de comunicare, de scriere, iar dacă au activităţi de grup li se dezvoltă gândirea
critică, abilităţile de organizare şi planificare.
Cadrul didactic trebuie să conştientizeze că important este aspectul didactic, nu cel tehnic.
Calculatoarele sunt folosite în clasă pentru că în acest mod este îmbunătăţit procesul de predare-învăţare.
Dar rolul profesorului se va deplasa mai mult în direcţia de mentor, antrenor, ghid şi de motivare.Şi
el este un cursant, de asemenea, venind în contact cu toate tipurile noi de informaţii. Este bine să se
discute acest fapt cu elevii, pentru ca aceştia să-şi da seama că asimilarea de cunoştinţe noi se face toată
viaţa.
Planul pentru învăţământul primar, permite introducerea disciplinelor opţionale. C.D.Ş -ul permite
modernizarea demersului didactic prin faptul că pot fi concepute teme, module şi proiecte trans-
disciplinare ale căror conţinuturi sunt structurate de învăţătorul clasei în funcţie de particularităţile
colectivului de elevi.
Tehnologia informaţiei va fi o disciplină transcurriculară care reuneşte obiective de referinţă de la
ariile limbă şi comunicare, ştiinţe, arte, etc. Pornind de la obiective ca: dezvoltarea capacităţilor de
comunicare, a mesajului oral şi scris; dezvoltarea capacităţlor de exprimare scrisă; dezvoltarea
capacităţilor de recunoaştere a culorilor. se poate propune un opţional "Creativitate şi calculator", în care
pe lângă familiarizarea elevilor cu calculatorul (identificarea componentelor, exploatarea modului de
funcţionare a echipamentelor), familiarizarea cu pachetul Power Point, pot fi propuse teme individuale
sau pe grupe cu aspect interdisciplinar, realizarea unui dicţionar cu literele alfabetului în imagini; studiul
ariilor figurilor geometrice; realizarea unui dicţionar cu autori şi opere; prezentarea oraşului în text şi
imagini; prezentarea unor etape din existenţa poporului român (viaţa unor domnitori, lupte, războaie, etc).
Exemplele pot continua şi temele propuse ca proiecte in cadrul activitatilor extrascolare depind de
inventivitatea învăţătorului.
262
BUN VENIT LA C.S.E.I. ,, AURORA ,, REŞIŢA!
PROF. PSIHOPEDAGOG BORDEŢ DORIN DĂNUŢ

C.S.E.I. ,, AURORA ,, REŞIŢA
Motto:”Fiecare copil educat este un OM dăruit societății” N.Iorga
În Banatul Montan, ,, unde se reunesc, într-o fericită alăturare, cele mai pregnante trăsături ale
asprimii și bunăvoinței climei, ale rodniciei solului și ale hărniciei și frumuseții oamenilor ,, ,
sălăsluiește municipiul Reşiţa. Din multitudinea instituţiilor de învăţământ din municipiu, face parte şi
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă ,,Aurora,, .
C.S.E.I. ,, Aurora,, în trecut sub denuminrea de Şcoala Specială Reşiţa a luat fiinţă în anul 1991
subordonată metodologic şi financiar, Secretariatului de Stat pentru Handicapaţi.
Şcoala Specială Reşiţa este o instituție de învățământ special, care asigură servicii educaționale și
terapeutice elevilor cu cerințe educative speciale de pe raza municipiului Reşiţa la nivel de învăţământ
primar şi gimnazial, în vederea integrării lor şcolare și socio-profesionale optime, conform principiului
egalizării șanselor și al educației pentru toți și pentru fiecare.
Din anul 2006, şcoala a dobândit statutul de Centru Şcolar pentru Educaţie Incluzivă sub denumirea
de C.S.E.I. ”Aurora” Reşiţa, şcolarizând elevi cu cerinţe educative speciale în 3 forme de şcolarizare:
şcolarizare în regim de zi a copiilor/elevilor cu cerințe educaționale speciale (învățământ preșcolar,
primar,gimnazial,ciclul inferior al liceului); şcolarizare la domiciliu a elevilor nedeplasabili; servicii de
sprijin educaţional-terapeutic pentru copiii/elevii cu cerințe educaționale speciale integraţi în
învăţământul de masă.
C.S.E.I.”Aurora” dispune de: 1 corp de cladire cu grădiniţă şi clase de învăţământ primar şi
gimnazial, laborator Ael, laborator TIC cu lecții pentru îvățământul special, cabinete de terapii specifice,
cabinete pentru programul de sprijin asigurat elevilor cu CES integrați în învățământul de masă, sală de
cultură fizică medicală, bibliotecă și sală de lectură, sală de club pentru activități recreative, atelier pentru
activitățile practice, cabinet medical, etc; 1 corp de cladire cu bucătărie, magazie, sală de mese; 1
teren de sport şi un spaţiu pentru joacă; 1 microbuz cu 16 locuri pentru transportul elevilor; 1 autoturism
pentru transport persoane şi marfă.
Până în anul 2014 elevii care finalizau ciclul gimnazial la CSEI ”Aurora” urmau cursurile școlii
profesionale/liceu tehnologic special la Colegiul Tehnic Cărășan Reșița. Începând cu septembrie 2014, la
CSEI ”Aurora” funcționează și clasele de învățământ special liceal, iar parteneriatul foarte bun care există
cu Colegiul Tehnic Cărășan este viabil.
Liceul Tehnologic Special Reșița utilizează baza materială a Colegiului Tehnic Cărășan Reșița în
procesul instructiv educativ şi are ca scop formarea și îndrumarea adolescenților de la învățământul
special liceal spre meseria sau profesia care li se potriveşte cel mai bine din punct de vedere al
aptitudinilor, capacităţilor și nevoilor lor. Finalizarea ciclului de învățământ liceal/profesional și
obținerea unui certificat de competențe profesionale oferă elevilor noștri mai multe șanse în găsirea unui
loc de muncă.
Oferta educaţională şi terapeutică a Centrului ,, Aurora ,, se adresează în principal copiilor cu
cerinţe educaţionale speciale din învăţământul special şi special-integrat.
Ea este individualizată şi adaptată nivelului de dezvoltare a fiecărui elev, a necesităţilor acestuia,
dar şi predicţiilor asupra dezvoltării. Elevii beneficiază de intervenţii prin programe de tip personalizat, în
baza unui curriculum adaptat, rezultat în urma unei evaluări complexe realizate de către o echipă
multidisciplinară.
Servicii oferite: educaţie specializată, în concordanţă cu tipul şi gradul deficienţei; servicii
educaţionale de sprijin, pentru elevii cu cerinţe educative speciale din şcolile de masă, prin cadre
didactice de sprijin/itinerante; terapia tulburarilor de limbaj; psihodiagnoză, consiliere şi terapii specifice;
kinetoterapie; ludoterapie şi stimulare psihosenzorială; terapie educaţională complexă şi integrată;
activităţi de preprofesionalizare; informare şi consiliere a cadrelor didactice din şcolile de masă;
informare şi consiliere pentru părinţi; evaluare psihologică, consiliere şi orientare şcolară şi profesională
(realizate de către profesorii psihologi atestaţi de Colegiul Psihologilor din România).
Actul educaţional este realizat de o echipă minunată de cadre didactice calificate, majoritatea
titulare, ce au obţinut gadele didactice, care au o permanentă preocupare pentru asigurarea unui climat
263
adecvat desfăşurării procesului instructiv-educativ. Activităţile instructiv educative şi terapeutice sunt

coordonate de către specialişti cu experienţă didactică (psihopedagogi, psihologi, terapeuţi,etc). Toate
cadrele didactice participă la cursuri de perfecționare și de formare continuă, oferite de CCD Caraş-
Severin, universităti sau de alte instituții. Relaţii interpersonale se bazează pe colaborare, deschidere,
comunicare. Directorul şcolii împreună cu o echipă de cadre didactice abilitate prin cursuri de
perfecţionare în domeniul managementului educaţional, au iniţiat şi dezvoltat activităţi (relaţii) de
parteneriat cu alte şcoli din ţară şi cu comunitatea locală.
În conţinutul Regulamentului de Ordine Interioară sunt cuprinse norme privind activitatea elevilor,
a cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a personalului nedidactic. În ceea ce priveşte climatul
organizaţional putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi angajare, relaţiile
dintre cadre fiind colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.
Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv- educativă şi în conduita cadrelor
didactice şi elevilor, asfel şcoala colaborează cu succes cu instituțiile din localitate.
În Centrul noastru copiii nu deslușesc doar tainele cititului, scrisului şi socotiului, ci participă activ
la concursuri şcolare ,activități educative extrașcolare, la evenimentele desfășurate la nivel local, judeţean
şi naţional.. Ne putem mândri cu un ansamblu de dansuri populare ,, Aurora Reşiţeană,, , dotat cu
costume populare tradiționale, specifice zonei noastre, care participă atât la evenimente locale, cât și la
spectacole şi concursuri judeţene, regionale şi naţionale. ( Locul I la Festivalul Internaţional ,, Flori de
mai,, organizat de C.S.E.I. ,, Orizont ,, Oradea)
Elevii noştri participă cu drag şi emoţie la echipa de teatru, echipa de dans modern "Team Dance" ,
grupul vocal ,,Azur,, echipa de fotbal şi alte activităţi sportive individuale, rezultatul participării lor la
concursuri şi festivaluri fiind meritorii. (Locul II la Festivalul regional de teatru "Arlechino" organizat de
Centrul de Educatie Incluziva "Al. Rosca" Lugoj; Locul I la Festivalul Internaţional ,, Naşterea Domnului
Dor de Crăciun,, organizat de C.S.E.I. ,, Orizont ,, Oradea; Locul I la Festivalul Regional ,, Uniţi în pas de
dans,, organizat de C.S.E.I. ..P. P. Neveanu ,, Timişoara; Festivalul-concurs Interjudetean "În ritmul
muzicii" organizat de C.S.E.I. "Al. Rosca" Lugoj; Locul I la Festivalul Judeţean de Colinde organizat de
Şcoala Gimnazială Vărădia; Locul I la Concursul Judeţean ,, Alergând la pădure,,; Locul I la Concursul
Judeţean de pictură ,, Să fim o naţie pregătită ,,; Concurs Judeţean ,, Împreună împotriva dezastrelor,,
organizate de I.S.U. ,,Semenic,, şi I.S.J. CS)
C.S.E.I. ,, Aurora ,, a ocupat locul VI la nivel naţional şi locul I în Caraş-Severin la Olimpiadele
Kaufland 2016, premiul obtţnut fiind de 20.000 euro, suma ce a fost alocată de către organizatori pentru
finanţarea proiectului depus de şcoală.
Elevii noștri şi cadrele didactice sunt angrenați în acțiuni de voluntariat, participând în fiecare an la
ecologizarea oraşului , iar în urma colectării deșeurilor electrice și electronice, am participat şi câştigat
locul I – în valoare de 9000 de lei de la Altex - la Concursul naţional Şcoala Ecoterrienilor iniţiat de
Asociaţia Ecotic din Bucureşti.
Ne propunem să rămânem în continuare Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă apreciat de către
elevi, părinţi şi comunitatea locală pentru eficienţa activităţii instructiv-educative, asigurarea tuturor
condiţiilor necesare unui învăţământ de calitate, asigurarea egalităţii şanselor tuturor elevilor, pentru
rezultate deosebite şi pentru ancorarea şcolii în comunitatea locală şi europeană.
264
ROLUL PROFESORULUI ÎN PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Prof. Borlea Maria

Liceul Teoretic „Adam Muller Guttenbrunn” Arad
Faţă de multiplele schimbări ce apar atât în micromediul cât şi în macromediul în care activează,
organizaţia trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine, ce se concretizează în
delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire a acestora, şi se reflectă în
conţinutul politicii de marketing a organizaţiei.
Dacă luăm în considerare sfera activităţilor nelucrative, marketingul atrage tot mai mult şi interesul
şcolilor deoarece majoritatea se confrunta cu scăderea numărului de candidaţi; creşterea costurilor; şi cu
faptul că organizaţiile particulare (colegii) – concurenţa - apelează la marketing pentru atragerea
fondurilor şi elevilor; deci este evidentă necesitatea stabilirii pieţelor ţintă, a îmbunătăţirii tehnicilor de
comunicare şi promovare pentru a răspunde mai bine nevoilor şi cerintelor elevilor.
Marketingul în şcolile românesti pare să fie o noutate. Şcoala începe să sufere din cauza lipsei
clienţilor şi lipsei serviciilor educaţionale diversificate, ori acestea poate ar aduce şi ceva bani în
perspectivă.
Cum putem folosi marketingul în acest scop? Cum analizăm piaţa şi cum ne construim un plan de
marketing? La ce ne folosesc toate acestea?
Realizarea unei strategii de marketing urmăreşte cunoaşterea cât mai exactă a pieţei muncii şi a
nevoilor beneficiarilor sistemelor de instruire, a nivelului lor de satisfacere, dar şi a competitorilor, a
furnizorilor de educaţie.
În unele locuri, agenţii economici au sponsorizat pregătirea directorilor de şcoli şi crearea unei bănci
de date care să permită conectarea şcolii la resursele informaţionale ale comunităţii locale. Alţii au oferit
consiliere profesională pentru elevi şi au furnizat şcolilor echipamente pentru laboratoare şi calculatoare.
Au fost sponsorizate programe care să permită reducerea numărului de elevi în sălile de clasă sau au fost
oferite profesorilor sponsorizări pentru participarea la diferite conferinţe sau mese rotunde legate de
perfecţionarea lor profesională. Au fost şi cazuri când s-au instalat telefoane în sălile de clasă, astfel încât
părinţii să poată comunica cu profesorii în mod direct. Unele companii private au oferit elevilor
posibilitatea de a utiliza, sâmbăta, laboratoarele firmei , sub supravegherea profesorilor de ştiinţe, în cadrul
unor lecţii care aveau nevoie de asemenea resurse.
De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii, activităţile prioritare în desfăşurarea
unei astfel campanii sunt:
265
Evoluţia tehnologică, diversificarea mijloacelor de tip mass-media şi multi-media, lărgirea
orizontului informaţional al societăţii actuale, a determinat o creştere a atenţiei ce trebuie acordată
promovării instituţiei noastre şcolare şi asupra formării unei imagini reale în viziunea partenerilor
educaţionali reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali, regionali, naţionali, internaţionali,
economicim ş.a.).
Profesorul îndeplinește o profesiune de o deosebită importanță, aceea care asigură formarea și
pregătirea personalității tinerelor generații și pregătirea lor profesională în cadrul instituțiilor de
învățământ, strâns legate de viață, de activitatea socio-profesională, morală și cetățenească.
Un alt rol nou ar putea fi acela de meditator în procesul cunoașterii sau de consiliere, alături de rolul
tradițional de transmițător de informații, la care nu se renunță, dar a cărui pondere este, vizibil, în scădere
în cadrul învățământului modern, centrat pe competențe. De asemenea, profesorul este astăzi un veritabil
agent al schimbării, pregătindu-și elevii în această perspectivă, care se constituie tot mai mult într-o
dimensiune a omului contemporan.
Nu în ultimul rând, profesorul este chemat să se implice în luarea deciziilor de politică educațională
la diferite niveluri, precum și în procesul complex, dificil de inserție profesională și socială
corespunzătoare noilor condiții. O seamă de roluri noi derivă și din implicațiile educației permanente
asupra programelor școlare. Acestea tind să se integreze atât în plan orizontal, cât și pe verticală, să fie
centrate pe valori, atitudini și motivație, să cultive independența, propria responsabilitate, flexibilitatea,
facilitând dezvoltarea oamenilor.
BIBLIOGRAFIE:
Comunicare.ro,2004
6. http://www.tribunainvatamantului.ro/personalitatea-si-rolurile-profesorului-modern/
7. http://ctmbacescu.ro/comisia-pentru-formarea-si-promovarea-imaginii-scolii-anul-scolar-2015-
2016/
8. http://promep.softwin.ro/promep/news/show/3348
266
PROMOVAREA IMAGINII GRADINIȚEI
PROF: BOROȘ ANUȚA

GPP NR. 53/NR. 19 ORADEA
succesiv cu elemente noi , acceptate și asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul
cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc. Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza
aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi
pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi .
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente , se vor urmări :
b)reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local
Și nu în ultimul rând, ceea ce reprezintă un pion de bază pentru a avea o imagine „de neuitat” pentru
întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să utilizeze mijloace variate de promovare a imaginii, precum:
• Grupul de copii si care didactice
• Internet
• Pliantul de prezentare
• Afişe
• Mape de prezentare
• Ziarul (revista) grădiniţei
• Cărţi de vizită şi ecusoane
O campanie de comunicare/relaţii publice ar trebui să includă aspecte, precum:
• Viziunea/misiunea grădiniţei;
• Publicul căreia i se adresează;
• Sloganul/mesajul grădiniţei;
• Mesaje, argumente pentru alegerea acestei grădiniţe de către părinţi şi copii;
• Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante, publicaţii,
postere, pagini web, evenimente)
• Tipuri de materiale promoţionale (de exemplu, insigne, calendare, felicitări.
• Calendarul activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor,
comunicatelor de presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate.
Pentru a beneficia de o imagine căt mai bună in comunitate este necesar să antrenăm in realizarea
acestor materiale de promovare căt mai multe grupuri de sprijin formate din părinţi, specialişti din
comunitate. Aşadar există o gamă variată de modalităţi şi strategii pentru promovarea imaginii instituţiei
in comunitate.
267
BIBLIOGRAFIE
1. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti; 1991.
2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi; 1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001.
268
Prof.inv.preșcolar BOROȘ IOANA BIANCA

GPN ABRAM –JUDEȚUL BIHOR
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare
între cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi.
liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoalasă
depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de
ajuns,şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta program educaţional la nevoile
înschimbare ale “clientilor”.
Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi
prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării
permanente a comunităţii. Şcoala-grădiniţa, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii,
aceastareprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi
şicontribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
atragerea grupurilor-ţintă. Se încearcă prin cuvinte şi imagini să se creeze cea mai bună imagine
posibilă şi să convingă că numai produsul educaţional oferit este cel mai bun. O mare atenţie şi
cheltuială sunt acordate identităţii vizuale şi reputaţiei numelui. Dar “clientul” aşteaptă mai mult.
Nevoile lui sunt centrale. Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară Vânzarea
este "mişcarea a ceea ce ai de oferit către client". Marketingul este "a fi sigur că ceea ce ai de oferit este
ceea ce doresc clienţii". Aplicarea conceptului de marketing este mai complexă decât abordarea centrata
pe vânzari. Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului
complex şi în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de
mediulexterior. Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbarilor care
seproduc şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţie Prevederea transformărilor
potenţiale ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate.
Mediul poate fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice,economice,
ecologice, tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an. Formarea imaginii unei
organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al
conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de aninterferenţă a reclamei ,
publicităţii, utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare aevenimentelor pentru formarea unei
imagini unitare şimultidimensionale prin transmiterea unormesaje. Managerul unei organizaţii şcolare
poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare
riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii grădiniței noastre au fost:
difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele
educaţionale , baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național
în scopul promovării imaginii instituției noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele
de pe piaţa muncii locale / regionale;
 promovarea imaginii grădiniței prin diverse surse informaţionale (presă locală
scrisă, internet).
-transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi
programele de dezvoltare, oferta educaţională, activităţi derulate, rezultatele preșcolarilor,
proiecteeducaționale derulate ;
Descriere
S-a realizat un pliant al grădiniţei şi o prezentare Power-Point a acesteia, postat pe pagina web
a unitații. Au apărut articole în presa locală legate de prezentarea unităţii noastre, precum şi de
popularizare şi diseminare a rezultatelor şi performanţelor.
Dovezi ale succesului
269
În urma desfăşurării acţiunii, s-a realizat integral planul de şcolarizare al grădiniţei, iar
imaginea acesteia în comunitatea locală a crescut.
Planuri pentru viitor
Continuarea popularizării unităţii noastre în comunitatea locală, utilizând mijloace şi metode
variate şi atractive.
270
ȘCOALA – a doua casă
Școala Gimnazială Moțca

Prof. BORȘ VASILICA CARMEN
Simion Mehedinţi afirma cu mulţi ani în urmă: „Cea mai grea şi mai gingaşă sarcină a unui stat
este alegerea şi pregătirea celor chemaţi să îndrume tineretul”.
Cine investeşte în tineret şi în cunoştinţele lui, investeşte în societatea întreagă, prosperitatea
culegându-se cu siguranţă pe baza investiţiilor din educaţie.
Şcoala din localitatea Moţca s-a înfiinţat la 04.02.1865 ca urmare a aplicării „Legii organice
pentru instrucţiunea publică”, ce prevedea învăţământ gratuit pentru copiii de ambele sexe între 8 şi 12
ani.
Evoluţie
Între 1865 -1916 şcoala a avut câte un singur învăţător fapt care îngreuna procesul educativ în cazul
îmbolnăvirii sau a plecării dascălului. Şcoala nu a funcţionat între anii 1872-1879, conservatorii
desfiinţând o treime din şcoli. Redeschiderea şcolii s-a făcut pe cheltuiala locuitorilor din comună.
Diversele evenimente istorice, dintre care se detaşează cele două războaie mondiale, au dus la arderea
localului şcolii înainte 1945.
Până în 1887 şcoala a funcţionat în casele sătenilor gospodari. Rapoartele directorului către
fondurile superioare scot în evidenţă dificultăţile cu care se confruntau atât copiii cât şi dascălii locului.
Între 1897-1930 şcoala a funcţionat în localul propriu construit de învăţătorul Costea Neculai şi care
era compus dintr-o sală de 50 mp şi un antret.
În 1930 s-a construit un nou local cu patru săli de clasă care însă a ars în 1944 împreună cu arhiva.
La şcoală era un clopot mare care se auzea în tot satul şi care chema copiii la şcoală. O dată pe zi aici se
oferea şi o masă copiilor săraci din produsele obţinute de pe lotul şcolii de 3 ha.
Între 1945-1949 şcoala a funcţionat în Primărie şi în casa învăţătorului Costea Mazarin care,
împreună cu soţia, tot învăţătoare, a pus la dispoziţie o cameră.
În 1949 statul a construit o şcoală cu 5 săli de clasă pe locul fostei şcoli. În acest moment în acea
clădire funcţionează Căminul Cultural.
În 1960 se construieşte un nou local cu 4 săli, iar în 1968 localul principal, care funcţionează şi
astăzi cu 12 săli ( 4 din 1982). Cele 2 localuri de grădiniţă sunt construite in anii: 1938 - Grădiniţa nr. 2 (
fostă casă parohială) si respectiv 1970- Grădiniţa nr. 1 , in anii anteriori activitatea desfăşurându-se in
clădirea veche a Căminului Cultural.
Începând cu 15 ianuarie 2005, Şcoala Moţca capătă personalitate juridică. La data de 01.09.2011 se
restructurează rețeaua școlară și Școala Gimnazială Moțca va avea ca structuri GPN nr.1 Motca, GPN
Boureni și Școala Gimnazială Boureni.
Şcoala din localitatea Boureni a fost înfiinţată în urma aplicării ,,Legii învăţământului rural” dată
de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Data înfiinţării şcolii este 20 decembrie 1864, în acelaşi timp cu
şcoala de băieţi din Paşcani, cu şcoala din Cristeşti, dar ulterior înfiinţării şcolii din Mirosloveşti. La
început cursurile s-au desfăşurat pe lângă Schitul Boureni, apoi al Mănăstirii Boureni.
În perioada interbelică şcoala a avut un local propriu, unde locuia şi învăţătorul şcolii şi o suprafaţă
de 2,5 ha de teren situată în zona din vale a satului, în apropiere de râul Moldova.
Construcţia existentă a fost realizată în trei etape: în anul1949 a fost construit corpul central al şcolii
care cuprindea 2 săli de clasă, cancelaria, sala de material didactic, holul, în anul1957 datorită creşterii
numărului de elevi a fost construită prima anexă din partea de vest, care cuprindea alte 2 săli de clasă şi
holul, în anul 1975 creşterea numărului de elevi şi trecerea la învăţământul obligatoriu de 10 ani a impus
construirea unei noi anexe care cuprindea 2 săli de clasă, atelierul, sala de sport, holul.
Starea actuală
În prezent Scoala Gimnazială Moțca pune la dispoziţie 10 săli de clasă, 2 laboratoare (chimie –
fizică și biologie) bine dotate, un cabinet de educatie tehnologică, un cabinet informatică, un atelier bine
echipat, o mică sală de sport, o bibliotecă, 3 săli de grupă pentru GPN nr. 1 Motca, cancelaria, biblioteca
școlara cu peste 8000 de volume, arhiva, secretariatul, cabinet director, holurile adiacente şi un muzeu
şcolar.Şcoala Moţca pregăteşte copii care în marea lor majoritate provin din familii cu un grad
satisfăcător de şcolarizare, iar 26,91 % din populaţia şcolară provine din familiile de rromi.
271
În prezent Scoala Gimnaziala Boureni are următoarele spaţii: 5 săli de clasă, un laborator fizică-
chimie-biologie, o sală de sport, cancelaria, cabinet director, un cabinet arhivă, holurile adiacente,
biblioteca cu un număr de 1830 de volume, un teren de sport (70x30m). Cu ajutorul materialului didactic
existent, împreună cu strategiile tradiţionale şi moderne se realizează un demers didactic eficient şi de
calitate.
Mereu alături de comunitatea şi autorităţile locale, şcoala a realizat, prin ample acţiuni de
descentralizare şi creştere a autonomiei şi iniţiativei administrative, premisele necesare pentru asigurarea
unei pregătiri profesionale de calitate, şi diversificată în funcţie de cerinţele de dezvoltare economico-
socială a zonei .
Parteneriatul şcoală-comunitate este o soluţie posibilă pentru rezolvarea reală a problemelor. În
acest parteneriat îşi vor găsi locul toate categoriile sociale şi instituţiile interesate, resursele umane ale
şcolii, autorităţile locale, familiile elevilor, agenţii economici, poliţia, Biserica ş.a.
Bineînţeles ŞCOALA are statut de instituţie cheie în comunitate şi de aceea îşi propune prin lucru în
echipă să contribuie la egalizarea şanselor pentru grupurile dezavantajate, să promoveze valorile societăţii
deschise pentru toţi.
Prin oferta educațională, Scoala Gimnazială Moţca dă posibilitatea părinților să aleagă activitățile
opționale si extracurriculare la care doresc să participe copiii. În oferta educațională avem în vedere
promovarea imaginii școlii la nivelul comunității locale, în rândul unităților de nivel școlar, la nivel
județean şi naţional, prin:
 Promovarea școlii printr-un marketing educațional în care respectarea principiilor
educației incluzive să fie prioritară;
 Realizarea unor activități de informare despre integrarea si progresul copiilor, a copiilor cu
CES, despre politicile educaționale, despre resursele educaționale folosite; participarea la „activități
deschise“, de exemplu, Zilele Educației Incluzive „Împreună, ne jucăm si învățăm!“ prin organizarea unor
activități de tip: carnaval, expoziții cu produse ale activității copiilor, strângere de fonduri, serbări,
concursuri etc.
 Dezvoltarea unei culturi organizaționale incluzive: utilizarea mesajelor de întâmpinare
afisate (postere, afise), afisarea viziunii si misiunii școlii, acceptarea tradițiilor, obiceiurilor copiilor si
angajaților; tratarea echitabilă a tuturor copiilor si părinților indiferent de etnie, nivel socio-economic, tip
de dizabilitate, de către toți angajații instituției, pentru optimizarea atitudinii incluzive a părinților, pentru
crearea unei atmosfere în care nimeni nu este subestimat, prin celebrarea succeselor împreună; scrierea
unor programe si proiecte educaționale în domeniul educației, a educației incluzive; încurajarea
implementării unor activități în care se pot implica si copiii cu CES.
Pentru ca oferta noastră să fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil, atât în școală,
cât si în curtea acesteia (resurse umane, resurse logistice, locuri de joacă, resurse educaționale). Serviciile
educaționale oferite de Scoala Gimnazială Moţca și care fac obiectul acestei descrieri se referă la
organizarea învățământului prescolar, școlar pe nivele de vârstă, constituite de regulă după criteriul de
vârstă al copiilor sau după nivelul de dezvoltare globală al acestora, beneficiind de cadre didactice
calificate si o infrastructură adecvată.
Putem afirma ca în școala noastă se practică un învățământ care încurajează competența în scopul
formării unui absolvent responsabil, autonom, capabil să decidă asupra carierei, prin dobândirea unei
culturi generale orientată spre domeniile : informatica, matematica si știinte ale naturii, limbi moderne de
circulație internațională.
272
273
Școală pentru copilul meu
Prof.Borz Alexandra Daniela
Sunt cadru didactic la clasa a IV –a D , la Colegiul Național ,,Octavian Goga “, Marghita. Este o
școală unde toată atenția este centrată pe elev , astfel încât eleviii să învețe cu plăcere din activități
practice , activități școlare și extrașcolare.
La Limba și literatura română eleviii clasei a IV –D , au fost împărțiți în patru echipe pentru a
realiza câte un proiect cu titlul ,,O vacanță reușită”.Fiecare echipă a reușit să își împartă sarcinile egale, să
lucreze în echipă , să coopereze între ei. Au avut sarcină să realizeze un traseu cu obiective turistice pe
care le-ar vizita în zona propusă, să aducă obiecte sau vestimentația potrivită pentru această vacanță, apoi
să realizeze o machetă reprezentativă.
Acest proiect s-a organizat sub formă de concurs în sala de clasă .Cele patru teme alese au fost: ,,La
Pădurea Neagră, La Marea Neagră, Constanța , echipa de fotbal de la Paris’’. Echipa câștigătoare a
acestui proiect este Constanța.
Domnul Director, cadrele didactice implică elevii în diferite activități extrașcolare de câte ori
este posibil .
274
ROLUL PROIECTULUI TEMATIC

ÎN PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
GRĂDINIȚA CU P.P.”STEP BY STEP”NR.12 ALBA IULIA

BORZA ALEXANDRA MIRELA
În societatea actuală are loc un proces dinamic care obligă toate categoriile sociale să țină pasul cu
evoluția societății și implicit a educației.Pentru a reuși să se răspundă tuturor exigențelor de calitate
trebuie să se stabilească obiectivele,să se planifice temele pentru a elabora o strategie
fundamentală.Pentru promovarea imaginii unei școli am ales utilizarea proiectelor tematice.
Proiectul tematic este un demers didactic în grup, într-o interacţiune continuă, prin care se
urmăreşte integrarea noilor informaţii în structuri cognitive proprii şi transferarea lor în conţinuturi noi,
aplicabile în practic, o comunitate de învăţare în care fiecare contribuie atât la propria învăţare, cât şi la
procesul de învăţare colectiv, o acţiune de cercetare şi acţiune practică în acelaşi timp.
Explozia de informaţii din diferitele domenii determină confruntarea copilului cu o varietate de
aspecte problematice şi dificultăţi care derivă dintr-o cunoaştere limitată, iar realitatea trebuie abordată cu
precizie, la momentul potrivit, atât din perspectiva teoretică cât şi practică. Din perspectiva acestor
circumstanţe, prin metoda proiectului am putut înfăptui această realitate.
Ideea realizării unui proiect izvorăşte din setea elevilor de a acumula tot mai multe informaţii
referitoare la un anumit subiect sau de a realiza legături între cunoştinţele asimilate prin intermediul
diferitelor discipline de învăţământ într-o anumită perioadă şcolară.
Lucrând în cadrul unui proiect, preșcolarul se desprinde cu munca organizată, urmărind realizarea
unui scop autopropus, cu o activitate în care trebuie să identifice şi să gestioneze în mod raţional
resursele, informaţionale şi materiale.
Pentru ca scopul propus să aibă finalitate, trebuie respectate anumite principii democratice:
,,Cooperare, co-participare/ Co-influenţă, negociere/ Luarea deciziilor în comun/
Coresponsabilitate/ Libertatea iniţiativei,/ Respect şi toleranţă.”
Acestă metodă a permis dobândirea de către copii a unor deprinderi şi abilităţi prin care ulterior, s-a
putut realiza înţelegerea şi producerea unor raţionamente autentice, devenind astfel participanţi activi în
viaţa de zi cu zi. Am putut astfel, să fac trecerea de la modelele tradiţionale, care limitează uneori
realizarea cunoaşterii, la cunoaşterea în cadrul unei cercetări practice, care le-a oferit copiilor posibilitatea
de a exploata în profunzime domenii noi, de a acumula cunoştinţe în mod independent şi de a dezvolta
competenţe precum creativitatea, spiritul de iniţiativă, capacitatea de a comunica şi de a lucra în echipă.
Prin metoda proiectului am putut plasa preșcolarul în centrul proiectării didactice, am putut realiza
o mai bună corelare gândire - învăţare, copilul a intrat în contact direct cu realitatea cercetată, iar
obiectele, fenomenele, au fost investigate în dimensiunile şi caracteristicile reale, aşa cum se manifstă în
realitatea concretă.
Pentru copil, mediul înconjurător oferă ocazii numeroase de explorare şi experiment, satisfăcându-i
curiozitatea şi nevoia de acţiune insaţiabile. Educatoarea este aceea care creează un mediu favorabil
învăţării, neuitând că ea însăşi face parte din el. Aşadar, orice lucru, fiinţă sau eveniment din clasă sau de
acasă poate constitui subiectul unui eventual proiect. Important este interesul pe care acesta îl poate trezi
copiilor. Sursa alegerii subiectului poate fi una din trei:
Chiar din primele zile de grădiniță, am început cu un proiect de activitate integrată, cu tema ,,Bine
aţi venit la grădiniță!”, în care am împletit conţinuturile într-o formă atractivă, flexibilă, mobilizatoare,
care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare, aplicare în practică a celor
învăţate, dar şi creaţie. Întregul program s-a realizat prin joc, dar nu un joc întâmplător, ci unul organizat,
în care copilul are prilejul să exploreze medii diferite şi să îndeplinească sarcini fie individual, fie în
grupuri mici. Am organizat activitatea în aşa fel încât să ofer copiilor o paletă variată de opţiuni care
permit realizarea celor propuse de la începutul programului.
Un alt proiect- ,,O poveste pe zi” mi-a oferit prilejul de a iniţia pas cu pas deprinderea de a nara
fapte, personaje, locuri. Ideea am primit-o de la elevi, văzându-i cu câtă plăcere demarează în conceperea
unui text poveste şi percepând faptul că aceştia au dificultăţi în a prezenta într-un text coerent imagini
cotidiene, dar simt o evidentă plăcere în a construi lumi alternative, tărâmuri în care totul este posibil.
Ideea că pot şi ei să fie pentru câteva minute ,,scriitori”, plăcerea şi mândria de a fi cel mai bun şi astfel,
275
povestea cea mai interesantă să fie împărtăşită colegilor, de pe ,,Tronul poveştilor” sau să reprezinte
începutul pentru povestea din ziua următoare, iată ce îi pot motiva pe elevi să dorească să spună poveştile
lor. Aceste introduceri nu aveau cum să se repete, dorinţa de a fi original îi însufleţea, demonstrându-mi
că elevii clasei I pot fi conduşi prin a-şi dezvolta originalitatea prin joc şi mici recompense.
Următorul proiect a fost intitulat ,,În lumea Poveştilor”, care a durat o săptămână. Pornind de la
lectura textelor, discutarea temelor, analiza personajelor şi ajungând în final la dramatizări, am urmărit
constant crearea unor situaţii favorabile stimulării imaginaţiei creatoare a elevilor. În acest scop am folosit
exemple diverse de antrenament creativ.
Tot la grupa maream realizat proiectul transdisciplinar ,,Fantezie, joc şi cântec”, având ca
obiective dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a creativităţii. Am avut ca suport poveşti, cântece,
desene, jocuri, iar pe acestea am brodat mici activităţi de creaţie.
În urma realizării acestor activităţi am sesizat următoarele importanțe în promovareaa imaginii
școlii: pe plan psiho-pedagogic şi psiho-social la copii: sociabilitate, optimism, creşterea capacităţii de
comunicare, detensionare, formarea sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine şi a încrederii
în forţele proprii.
În concluzie, trebuie să afirm faptul că, elevii trebuie eliberaţi de orice fel de constrângeri, trebuie
lăsaţi să caute noul, să-şi descopere libertatea, plăcerea de a crea şi trăi.
,,Nu există deloc lucruri mari, nici lucruri mărunte. Există altceva. Altceva înseamnă ceea ce-mi
place şi ceea ce fac.”
(Jacque Prevert)
276
LICEUL TEHNOLOGIC NUCET

Prof. Bălan Laura
Liceul Tehnologic Nucet este situat într-un cadru natural mirific, la o distanță de 20 km sud de
Târgoviște și 55 km de București. Accesul la acest liceu se realizează atât pe cale rutieră,DN 71, cât și pe
cale ferată,fiind situat la 2 minute de stația Nucet.
Liceul Tehnologic Nucet a fost înființat în anul 1901,activiatea didactică nefiind întreruptă nici
macar în perioada celor două războaie mondiale. Liceul Tehnologic Nucet isi deschide pentru prima data
porțile la 1 septembrie, în temeiul Legii din 1899, sub titulatura de Scoala Inferioara de Meserii si
Agricultura din Nucet. Inclusă în sistemul Ministerului Instrucțiunii Publice si Cultelor, Hotararea de
înfiintare a acestei instituții școlare din nevoia agriculturii de a beneficia de "buni gospodari rurali" este
publicata in Monitorul Oficial din 29 iulie 1901.
In anul 1937 unitatea de învatamant agricol devine școala de Horticultura gradul I; sunt înscrisi 72
de elevi; In perioada 1946 - 1948 Scoala sufera o noua metamorfoza si funcționează sub denumirea de
Școala Medie de Imbunatatiri Funciare Si Piscicultura cu 33 elevi Înscrisi, procesul de instuctie si
educatie fiind asigurat de 5 cadre didactice.
Din 1960 liceul este organizat în Grup Scolar Agricol cu profiluri de tehnică veterinară și mecanici
agricoli. In perioada 1978 - 1990 unitatea nuceteana de învațămant liceal funcționează cu mai multe
profiluri si meserii:
- profilul agricol cu meseriile: agronom , veterinar, zootehnist;- profilul industrie alimentara cu
meseriile: operator in piscicultura, operator in industria carnii, laptelui si conservelor, operator morarit si
panificatie;- profilul vocational specializarea fotbal;
- scoala profesionala agricolă cu meseria mecanic exploatare tractoare și masini agricole.
În perioada recentă,din 2010 liceul își schimbă titulatura numindu-se Liceul Tehnologic Nucet.În
present unitatea școlară este singura instituție de învățământ din județul Dâmbovița care deține o
suprafață de 50 ha de teren agricol,o fermă de animale cu 50 capete de bovine și 30 capete porcine.
Totodată este singura unitate de învățământ din județ care are internat și cantină pentru elevii din ciclul
gimnazial și liceal. Liceul Tehnologic Nucet se prezinta azi ca un complex scolar, un adevarat campus, a
carui baza materiala s-a transformat, s-a modernizat si s-a adaptat noilor oferte educationale.Liceul are in
present 472 de elevi la învățământul de zi și seral la specializările:
• Tehnician in activitati economice (Contabilitate)
• Tehnician in industria alimentara
• Tehnician in Gastronomie
• Tehnician analize produse alimentare
• Tehnician in Gastronomie
• Școală postliceală: Resurse naturale si protectia mediului specializarea Tehnician silvic
De asemenea liceul nostru este singurul din județul Dâmbovița, care are profil vocațional
fotbal,clasele V-XII , fiind recunoscut de Ministerul Educației Naționale și afiliat Federației Naționale
de Fotbal. Elevii liceului de la profil fotbal sunt legitimați ,desfășurând meciuri în diviziile A,B și C
juniori. Liceul beneficiază de 3 terenuri de fotbal ,unde elevii desfășoară orele de pregătire sportivă.
Din anul 2016 Liceul a primit titlul de Școală Europeană. Liceul Tehnologic Nucet s-a implicat în
numeroase proiecte și programe naționale și internaționale :
-In cadrul programului Erasmus+ s-a desfasoarat proiectul "Progressive and innovative approaches
in basic football training" care se adreseaza elevilor de la profilul vocational-fotbal, clasele a XI-a si a
XII-a. Incepand cu anul scolar 2015-2016, un grup de 15 elevi sportivi efectuează un stagiu de
antrenament de 2 saptamani la un club de fotbal din Valencia, Spania.
- Proiectul de Mobilitate Leonardo da Vinci numar de referinta LLP LdV/IVT/2013/RO/060 -
“Enriching the experience in tourism and food service, in order to better integrate in the European job
market”
- Proiectul privind învațămantul secundar (ROSE), schema de granturi pentru licee - E sansa ta!
Implica-te! (2017-2021)
277
-Azi mă formez, mâine muncesc! ID: POSDRU/161/2.1/G/140070 , proiect derulat de catre Liceul
Tehnologic Nucet în parteneriat SC CANTUP SRL, Colegiul Economic Ion Ghica Targoviste si SC
ESTETIC CLAS SRL. Proiectul vizează dezvoltarea aptitudinilor de munca ale elevilor aflați în situatia
de tranzitie de la scoala la locul de munca.
-JOBS "Job Orientation - training in businesses and schools", proiect al centrului International de
proiecte in domeniul educatiei al Universitatii Zurich in cooperare cu MECS si Centrul National de
Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic din Romania. Obiectivul proiectului a fost de a pregati
elevii din ultimii ani de învatamânt gimnazial si din primii ani de învățămant liceal tehnologic/profesional
pentru alegerea unei rute de pregatire profesională sau continuarea studiilor la nivel universitar.
-Informația înseamnă putere! Fii puternic!, program național implementat în România de catre
Institutul European pentru Democratie - Qvorum
-COMENIUS 1 - proiect lingvistic De la agricultura la intercultura. Pachino - Nucet vorbesc
aceeasi limba, derulat in parteneriat cu Istituto d'Istruzione Superiore, Pachino - Italia. Promovandu-se
schimburile culturale , contribuind la dezvoltarea comunitatii europene Si mondiale, proiectul presupune
stabilirea de fluxuri comunicative informationale, bilaterale, un fel de "calatorii permanente" care
dezvolta noi concepte, sensibilitati, ataSamente, activitati si abilitati, intr-un cuvant "o noua cultura",
oferind o experienta care se inscrie intr-o abordare dubla a universalitatii si a specificului national.
-Une Europe et des cultures - obiectivul principal al acestui parteneriat a constat intr-un schimb de
elevi intre Liceul Tehnologic Nucet Si Lycee viticole de Crezancy-Franta, in vederea unei mai mari
deschideri catre limbile si culturile europene, dar si o ocazie pentru tanara generatie de a schimba idei si
experiente. Pe parcursul vizitei efectuate de elevii liceului din Nucet la Crezancy, s-au legat prietenii, s-au
cunoscut obiceiuri si moduri de viata. Au fost descoperite asemanari si deosebiri intre sistemul
educational francez si cel românesc.
Urmând cursurile la Liceul Tehnologic Nucet, absolventii noștri se intergrează foarte ușor pe piața
muncii, dovedind competențe profesionale , demnitate, curaj si mandrie.
278
Prof.înv. preșc. Bălan Magdalena Liliana

ȘCOALA GIMNAZIALĂ OSTROVU ALUNIȘ
Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii cât
și pentru părinți.Misiunea noastră , a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil,
dezvoltare instituționala . Prin oferta educaționala, grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleaga
activitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii.Activitățile extracurriculare au
un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de
doar câteva:
- Dramatizări, teatru de păpuși;
- Vizite la diferite instituții din comună;
Acst tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească
și mai mult.
grădiniței cât și in curtea acesteia.Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de
părinți și copii.Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor
didactice, reursele materiale ale grădiniței, cadrul ambiental, proiectele educaționale și parteneriatele în
care grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori in actul
educational:copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a
comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor.În toate tipurile de
activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de grup și al relației grădiniță-
familie- comunitate.Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare ,de incredere și prietenie, care să facă
posibilă comunicarea liberă.Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emotional, relational dar
trebuie subliniat faptul că influenta acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci prin sisteme
de activități de diferite tipuri , intr-o succesiune gradată.Motivația unor activități de parteneriat este
înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și consecvent în
formarea viitorului cetățean.Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali sunt , de obicei
foarte atractive, iar copiii participă activ și eficient la acestea.Pentru ca parteneriatele să funcționeze este
nevoie de respect, încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile acțiunii și strategiilor de atingere a
acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.
1.,,Părintele și educatoarea ,impreună pentru binele copilului”- parteneriat cu familia
2.,,In lumea poveștilor” – parteneriat cu Teatru de păpuși
Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un act educational de calitate care
să contribuie la formarea unei personalităti a copilului independente și creative, la formarea unor copii
sănătoși , activi, eficienți , cooperanți care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație în viață.
279
Marketing şi promovare pentru şcoală

Sursa: Devlin Tim, Public Relations and marketing for Schools, Pitman
Publishing, 1998
Prof. Balan Mioara

1.Intensificarea comunicării cu:
Beneficiarii principali respectiv cu cei secundari (elevi şi părinţi) prin armonizarea intereselor lor.
Opinia publică generală ce se compune din categoriile de public general.
Mass-media. Publicul media include companiile media care desemnează ştiri şi opinii editoriale.
Publicul local ce este compus din locuitorii din zona unde işi defăşoară activitatea şcoala.
Ei pot fi activi sau pasivi, în legătură cu activitatea organizaţiei.
2. Promovarea modelelor de bune practici – reprezintă o una dintre cele mai eficienteşi puţin
elevilor.
- valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
- dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi situaţii
- promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării formative/continue
- stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;
- antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în
permanente.
Într-o şcoală un loc promordial îl ocupă menţinerea şi stimularea democraţiei prin
diverse şedinţe la care participă toate cadrele didactice ale şcoli respective. În timpul acestor şedinţe se
doreşte să se obţină anumite soluţii pentru problemele apărute. Găsirea de soluţii se face prin discuţii
deschise – fiecare cadru didactic este lăsat să îşi exprime liber opinia cu privire la problemele pe care
Instituţia le întâmpină.
Stimularea dialogului se realizează prin participarea cadrelor didactice la diferite proiecte,
conferinţe, simpozioane etc, iar stimularea implicării personalului prin diverse activităţi şcolare şi
extraşcolare
aspiraţiile şcolare.
În unele locuri, agenţii economici au sponsorizat pregătirea directorilor de şcoli şi crearea
unei bănci de date care să permită conectarea şcolii la resursele informaţionale ale comunităţii locale. Alţii
280
au oferit consiliere profesională pentru elevi şi au furnizat şcolilor echipamente pentru laboratoare şi
rotunde legate de perfecţionarea lor profesională.
281
” S-AUD CLOPOȚEI ÎN SAT….”
Prof. înv. primar Balan Narcisa

Școala Prof.,,Sf. Ap. Andrei” Smîrdan,
jud. Botoșani
Sărbătorile religioase sunt un prilej de bucurie și de împăcare sufletească în rândul românilor.
Românii au fost din totdeauna păstrători de tradiții și obiceiuri strămoșești.
Punctul de pornire în desfășurarea proiectului l-a constituit curiozitatea copiilor de a află cât mai
multe despre obiceiurile și tradițiile de Crăciun și de Anul Nou.
Copiii, iubesc sărbătorile creștine , își îmbunătățesc cunoștințele prin aflarea mai multor povești,
legende despre trecutul neamului nostru. Totodată le plac și mai mult sărbătorile creștinești nu pentru
latura lor religioasă, ci pentru latura laică – venirea lui Moș Nicolae, Moș Crăciun și de aceea cu ajutorul
părinților vom încerca să sădim în sufletele lor iubire pentru Dumnezeu și semeni.
Implicarea copiilor în derularea acestui proiect va conduce la conștientizarea faptului că sărbătorile
și tradițiile trebuie păstrate și transmise mai departe.
SCOPUL PROIECTULUI:
Proiectul își propune înţelegerea semnificaţiei tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă.
a)Privind copiii implicați în proiect:
*familiarizarea elevilor cu principalele sărbători religioase;
*semnificația sărbătorilor în sufletul românilor;
*desfășurarea unor activități didactice cu teme creștine;
*colecționarea și prezentarea unor imagini de la diferite evenimente specifice;
*cunoașterea și descrierea tradițiilor și obiceiurilor creștine;
*achiziționarea valorilor educative și morale creștine;
b)Privind cadrele didactice:
*încurajarea cadrelor didactice pentru și crearea unui mediu educațional adecvat în sala de clasă;
*promovarea unor materiale ;
c)Privind părinții și ceilalți parteneri educaționali:
*conștientizarea acestora cu privire la importanța sărbătorilor la români și rolul lor în educarea
copiilor din perspectiva creștină;
*implicarea acestora în activitățile școlare;
GRUP ȚINTÂ:
*elevii claselor I-IV;
*cadrele didactice din școală, părinți, cetățeni ai comunei
RESURSE :
UMANE:
-elevii claselor implicate în program;
-învățătoarele și profesorii claselor intrate în proiect;
-părinții și bunicii copiilor
-conducerea unității implicate în proiect;
*MATERIALE: -coli albe și colorate pentru ornamente
-acuarele, creioane,markere
-CD-uri
-calculator
-costume și decoruri pentru programul artistic
*DE TIMP: -5 zile

*FINANCIARE: autofinanțare, părinți, eventuale sponsorizări;
STRATEGII DE REALIZARE:
-activitati comune între elevii claselor implicate în proiect: elevii claselor I-IV
282
-colaborare cu părinții elevilor implicați

RESURSE MATERIALE:
-calculator, imagini, postere, mape, coli de scris, pliante, costume, obiecte de artizanat,recuzită
EVALUAREA PROIECTULUI:
-expoziții cu lucrări ale copiilor
-programul artistic(scene din piesă de teatru fotografiate și filmate)
-portofoliu
-album foto cu poze din timpul serbărilor
REZULTATE ASTEPTATE:
* Atitudini pozitive ale copiilor pentru păstrarea datinilor creștine, pentru respectarea a tot ce este
etic, moral și frumos pentru om;
* Dezvoltarea unor sentimente de afecțiune, atașament față de celelalte persoane din comunitatea
locală
*Lucrări realizate de copii, prin diferite tehnici picturale;
ACTIVITĂŢI DE MEDIATIZARE ŞI PROMOVARE:
În timpul implementării proiectului vor fi afișate la şcoală pliante informative şi fotografii din
timpul desfăşurării activităţilor.
Se vor organiza expoziţii cu lucrările copiilor la şcoală şi în revista scolii.
Vor fi promovate pe plan local, în cadrul școlii, părinților, imagini de la activităţile desfășurate.
Programul de activități
NR. ACTIVITATEA PERIOADA COORDONATORI

CRT. DE DE ACTIVITATE
,,Datini si obiceiuri de Crăciun” înv.Balan Narcisa

1. *informare despre iniţierea şi desfăşurarea proiectului 18
decembrie
“Să întâmpinăm Crăciunul!”
-ateliere de lucru 19 /20 Toate cadrele
2. *expoziție cu ornamentele și desenele destinate decembrie didactice
sărbătorii” din clasele I-IV
*serbări pe clase cu cântece, poezii,serbări,scenete
“Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou”-serbarea pe
școala Toate cadrele
3. *cor (intonări de colinde) didactice din cls. I-
*teatru: Banda lui Gruia-teatru popular 21/22 IV
*plugușorul decembrie
Ordonarea materialelor pentru popularizare în înv.Balan Narcisa
colectivele de elevi, părinți și cadre didactice
283
284
Pasi prin trecutul activitatilor noastre- proiecte educationale alaturi de oameni

dragi
Prof. inv. Primar Balan Nusa

Scoala Gimn . Albesti
Mijloacele extracurriculare indeplinesc o functie complementara in raport cu instruirea scolara,
largind orizontul elevilor si constituind o baza temeinica pentru insusirea continutului instruirii scolare.
Este vital ca activitatile extracurriculare eliberate de constrangerile programei scolare sa se ghideze dupa
principiile interdisciplinaritatii pentru a contribui in mod real la formarea deplina a personalitatii elevilor
si la pregatirea lor pentru viata. Experientele traite de elevi in afara lectiilor au nu numai un caracter
cognitiv ci si moral-afectiv si estetic. Integrarea acestor experiente presupune o imbogatire a culturii etice
si estetice si a noastra, cadrelor didactice. Ca activitati complementare, cele extracurriculare, prezinta
unele particularitati ce se refera la participarea elevilor, la
continutul si durata lor, la formele de organizare si metodele
folosite. Ca forme de organizare, Scoala cu cl. I-IV Buimaceni -
Albesti a ales unele elastice, ingenioase si cu caracter recreativ,
oferindu-le in acest fel elevilor nostri camp deschis manifestarii
spiritului de initiativa din partea lor.
Am inceput inca din vacanta de vara cu serbarea si
spectacolul celor mai mici si mai mari albinute ale scolii noastre
(viitorii elevi de cl I si cei ce au terminat cl. a IV a) la “Festivalul
mierii”, festival al comunei noastre organizat sub egida d-lui
primar Amarandei Mihai
In cadrul sem. I am desfasurat numeroase activitati incadrate in anumite proiecte educationale
crescand astfel sansa existentei unei coerente la nivelul activitatii extracurriculare si educationale in
ansamblu, la nivelul scolii.
La 29 septembrie elevii clasei I au inteles ca “…daca ai un
batran trebuie sa-l pretuiesti iar daca nu-l ai trebuie sa-l cumperi”,
sarbatorind ziua varstei a III-a.
“Din suflet, pentru suflet” – actiune umanitara desfasurata cu
acceptul d-lui primar Amarandei Mihai si a d-nei director, Culidiuc
Irina, in lunile octombrie-noiembrie.
V-ati
gandit macar o
data ce animal ati
fi preferat sa fiti?
Elevii clasei I au facut-o prin activitatea “Astazi as
vrea sa fiu …” concretizata prin carnavalul mastilor
in ziua de 4 oct. – ziua animaleleor
Pe 18 octomrbie – ziua Alimentatiei – am realizat o calatorie in lumea
fructelor si legumelor(poezii, ghicitori…). Am realizat impreuna cu d-na inv.
Nusa Balan fructul preferat al copiilor din clasa. Va place?
Zana melopeelor a fost omagiata de bobocii scolii noastre prin realizarea
expozitiei artistico-plastice “Armoniile toamnei”.
“Pe urmele trecutului” – excursie de la Muzeul Judetean de istorie
In ideea de a-i ajuta pe elevii cl. a IV-a sa inteleaga mai bine istoria
patriei, sa desluseasca cate ceva din adevarul istoriei si din lumina legendelor,
intr-o zi frumoasa de toamna au intrat in Muzeul de istorie, coplesiti de ganduri
si multe, multe intrebari.
“Elevii trebuie indrumati sa-si indrepte atentia spre fondul strabun de
valori artistice si documentare spre a-l aprofunda, a-l iubi si –al raspandi mai ales pe meleagurile lui
Eminescu, Iorga, Enescu, Onicescu, Luchian…, - derularea incepand cu luna noiembrie, a proiectului
educational “Botosani – leagan al culturii romanesti”. Priviti coltul luceferilor botosaneni!
285
Evenimente deosebite au prins

viata in cadrul proiectului “Hrana
pentru toti”, mascota Terra – mereu
zambitoare – si Scooby Doo ne-au
calauzit de-a lungul intregii
saptamani ( intalnire cu diversi
specialisti, carnaval, program artistic, completare de chestionare,
festivitate de premiere) si toti
elevii scolii au fost implicati
intr-un exercitiu de
solidaritate, de actiune civica.
Totodata acest proiect
ne-a ajutat sa continuam
parteneriatul cu cadrele
medicale ale Dispensarului
medical Albesti (putem spune
ca domnul doctor este partenerul nostru in toate spectacolele) si cu S.C. Exotic Parc SRL – rezervatie
naturala si sponsorul nostru in ultimii 4 ani – Lupascu Cornel.
“Mos Craciun,
magicianul” – a fost
intampinat de elevii
clasei I cu un adevarat
spectacol (dansuri,
cantece, scenete ,
carnavalul) la care mosul
a sosit , bineinteles, cu
sacul incarcat cu daruri
“Luceferii nu mor!” este deviza pentru o secventa a proiectului “Botosani – leagan al culturii
romanesti”, deviza ce o argumentam in fiecare an pe 15 ianuarie – ziua “marelui poet Mihai Eminescu”.
Anul acesta elevii
scolii au realizat o
expozitie cu opere
imagini lucrari dupa
opera lui Eminescu, un
moment artistic cu
poezii si auditie
muzicala, portofolii.
286
INTERACŢIUNI ŞI INFLUENŢE ÎN CADRUL PARTENERIATULUI

GRĂDINIŢĂ- COMUNITATE
Prof. înv. preșcolar BǍLǍNEANU MONICA

Grădiniţa P.P. Step by Step Nr.12 ALBA IULIA
Grădiniţa este un loc în care copiii îşi însuşesc cunoştinte îşi formează deprinderi dar în acelaşi timp
reprezintă un sprijin pentru comunitate, motiv pentru care parteneriatele educaţionale trebuie văzute ca o
necesitate în activitatea instituţiei şi a grupei de preşcolari. Implicarea membrilor comunităţii în activităţi
ale grădiniţei: expoziţii, festivaluri, spectacolele desfăşurate de copii atât în grădiniţa, cât si în afara ei,
sau atunci când copiii participă la activităţi de ecologizare a împrejurimilor sau fac vizite pentru a
cunoaşte oraşul local, toţi cei implicaţi trăiesc experienţe valoroase de învăţare în situaţii noi.
Mediatizarea acestor activităţi, în presa locală, pe facebook-ul, site-ul grădiniţei sau emisii TV, reprezintă
un bun prilej de promovare a activităţii şi implicit a imaginii Grădiniţei noastre la nivel de municipiu,
judeţ sau chiar ţară.
Obiectivele generale şi obiectivele de referinţă ale parteneriatului ,,Natura, prietena noastră”,
conduc la formarea unor deprinderi şi atitudini referitoare la problemele ecologice şi de protecţie a
mediului înconjurător, deasemenea au un rol important în valorizarea copiilor preşcolari prin implicarea
lor în acţiunile organizate în colaborare cu partenerii proiectului.
J.Piaget susţine că „…cerinţa primordială a educaţiei progresiviste este de a asigura o metodologie
diversificată, bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă, cu activităţile de
cooperare, de învăţare în grup şi de muncă independentă”. Prin strategii interactive, copiii sunt puşi în
situaţia de a observa, analiza, investiga fenomene şi procese din mediu, astfel exersându-şi deprinderile de
muncă intelectuală, concomitent cu formarea unui comportament responsabil, implicat, în relaţiile cu
mediul înconjurător. Conţinuturile diverse, care răspund intereselor de cunoaştere ale preşcolarilor,
modalităţile de abordare a acestora şi utilizarea unor strategii didactice interactive, au ajutat copiii să
dobândească multe cunoştinţe din domeniul ecologic.
Din implicarea în acţiunile derulate, a rezultat faptul că preşcolarii înţeleg responsabilitatea omului
faţă de natură. Varietatea temelor alese, precum şi modul de abordare şi soluţionare al acestora a dus la
concluzia că rolul educaţiei în rândul copiilor şi a întregii societăţi, este esenţial.
Participând activ la activităţi din programul parteneriatelor derulate la nivel de grădiniţă, copiii au
învăţat să se implice cu plăcere în fiecare acţiune, trăind fiecare moment care i-a impresionat, apoi au
reuşit să-şi prezinte impresiile trăite cu diferite ocazii în mai multe forme:
1. povestiri create de copii : O zi în pădure, Ce mi-a povestit o frunză !, Broscuţele din lac, care au
fost cuprinse într-o cărticică;
2. activităţi practice: tablouri, machete : În poieniţă , Adăposturi pentru animale, Colivii. etc.;
3. expoziţii cu lucrări artistico-plastice: desen, pictură, cu tema: ,,Natura, prietena noastră”;
4. punerea în scenă de către copii a scenetei ,, Apa sursa vieţii”.
Exemplele de “bune practici”, în viaţa cotidiană, sporesc gradul de aplicabilitate a conţinuturilor
propuse şi oferă copiilor posibilitatea implicării efective în efortul de protecţie a mediului, implicarea
părinţilor în acţiunile derulate în cadrul proiectului de parteneriat sporeşte motivaţia copilor de a proteja
mediul înconjurător.
Parteneriatul: ,,Pe drumri de istorie”, familiarizează copiii cu elemente aparţinând istoriei oraşului,
îi ajută pe aceştia să cunoască unele obiective turistice din Cetatea Alba Carolina. Proiectul insuflă micilor
beneficiari dragoste pentru valorile istorice, dorinţa de a se implica în activităţi de protejare, conservare şi
promovare a obiectivelor istorice ale oraşului natal.
Impresionaţi de evenimentele la care au luat parte, copiii au creat povestioare cu diverse titluri:
Tunurile soldaţilor, Soldaţii din Cetate, La muzeu, Poneii din Cetate, Dacii şi romanii; au participat la
concursul pe teme de istorie: Copiii Cetăţii Alba-Carolina la care s-au descurcat foarte bine, au realizat
lucrări de pictură inspirate din cetate, au realizat cu ajutorul nostru harta Cetăţii Alba-Carolina precum şi
machete reprezentând obiectivele istorice ale oraşului.
Activităţile propuse, realizate în aceste proiecte valorizează creativitatea, imaginaţia, spiritul de
echipă, competiţia, oferind copiilor oportunitatea de a-şi asuma roluri şi responsabilităţi în comunitate, de
287
a oferi soluţii viabile pentru păstrarea unui mediu de viaţă optim, pentru cunoaşterea şi respectarea
valorilor istorice ale oraşului, a-şi dezvolta sentimente şi atitudini civice pozitive care să-i caracterizeze ca
viitori cetăţeni ai municipiului Alba Iulia.
BIBLIOGRAFIE :
• Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6-7ani, Bucureşti, 2008
• Educaţia ecologică la vârsta preşcolară- mic îndumător pentru educatoare, 2008
• Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului-Ghid Metodic pentru cadre didactice , 2007
288
Clasele primare –„Amintiri adunate în 5ani’’
Prof.înv.primar, Balaş Veronica

Liceul Tehnologic Dărmăneşti
Implementată în sistemul de învăţământ sau mai bine zis preluată şi adaptată,clasa pregătitoare a
transformat durata ciclului primar din 4 ani în 5 ani. Clasa pregătitoare s-a dovedit a fi o punte de trecere
de la grădiniţă la şcoală.
În anul 2012 am păşit cu încredere pe treptele Liceului Tehnologic Dărmăneşti ca profesor în
învăţământul primar preluând elevii clasei pregătitoare. Da, încredere deoarece în această instituţie am
reîntâlnit profesorii care m-au format, mi-au fost mentori şi m-au îndrumat timp de 4 ani în ciclul liceal.
Liceul Tehnologic Dărmăneşti este o instituţie care se implică în organizarea cât mai multor activităţi
pentru a crea elevilor posibilitatea de a se forma pentru viaţă, având cadre didactice devotate şi
profesioniste.
Elevii clasei pregătitoare au fost primiţi cu mare drag, deoarece erau cei mai mici din şcoală. Când
ne-am adunat pentru festivitatea de începerea anului şcolar toată lumea avea fixată privirea către ei . Erau
în centrul atenţiei, erau mici, frumoşi şi curioşi, ca puişorii abia ieşiţi din ou. De aceea, la sfârşitul clasei
pregătitoare elevii au pregătit un dans al Puişorilor.
Trecând peste aceste emoţii, peste grijile părinţilor de a-şi lăsa copilaşii într-o şcoală aşa mare şi
peste plânsete, anii au trecut cu repeziciune.
În aceşti 5 ani, împreună cu elevii am participat la toate activităţile organizate de Liceul Tehnologic
Dărmăneşti, începând de la concursuri şcolare, activităţi extracurriculare şi excursii.
Puişorii au crescut învăţând să citească, să socotească, să-şi expună părerile, să argumenteze, să se
împrietenească şi să fie din ce în ce mai buni. Ajunşi în clasa a IV-a ne pregătim pentru evaluarea
naţională dar şi pentru a ne despărţi , eu de puii mei dragi iar ei de doamna lor învăţătoare.
Cred că cei cinci ani petrecuţi în clasele primare la Liceul Tehnologic Dărmăneşti vor rămâne
întipăriţi în mintea elevilor din generaţia 2012-2017, prima generaţie cu clasa pregătitoare.
La revedere, clasa a IV-a!!!!!
289
Prof.Balasa Andreea Raluca

G.P.P.Ostroveni 2-Valcea
tipul campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii. Studiul campaniilor reprezinta
O campanie de comunicare prezinta urmatoarele caracteristici :
pentru a corecta sau imbunatatii o situatie.
simplu anuntare;
anunta;
◄ Campania de educare publica se refera la faptul ca publicul si-a asimilat materialul campaniei
◄ Campania de schimbare a atitudinilor celor care nu sunt de acord cu pozitia noastra – acest lucru
cere crearea disonantei cognitive;
pentru nesupunere.
Evaluarea este al cincilea element semnificativ al unei campanii de publicitate. Se identifica ce
fel de schimbare de comportament dezirabila s-a produs, cand s-a produs si pentru ce publicuri.
290
Bibliografie selectiva:
291
Metode și tehnici necesare promovării imaginii unei școli
Prof. Bălașa Flori

Liceul Tehn. Transp. Căi Ferate Craiova
făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea profesorilor care susțin
educația.
Evaluarea calității o fac consumatorii, după realizarea prestațiilor educaționale. Ei cumpără actul
educational ȋnainte de a-i percepe valoarea. Desigur, se iau ȋn considerare și informațiile existente până la
aceea data despre o anumită unitate școlară, ȋnsă adevărata valoare se stabiliște la sfârșitul școlarizării, ȋn
funcție de performanțele de care sunt capabili absolvenții școlii respective.
Serviciul educațional odată evaluat, va determina o afluență mai mică sau mai mare de elevii .
Serviciile educaționale sunt activității prestate ȋn beneficiul consumatorilor de educație, cu sau fără
participarea lor direct, cu scopul de a le ȋmplini anumite nevoi și a le produce satisfacții intelectuale.
Ȋntr-o instituție școlară pot fi oferite următoarele servicii educaționale: cursuri, seminarii,
conferințe, sesiuni de comunicări, spectacole, activități culturale ȋn biblioteci, activități extrașcolare, etc.
Cu alte cuvinte, promovarea imaginii școlii implică o activitate umană sau un sistem de activități
orientate spre satisfacerea cerințelor consumatorilor actuali și potențiali.
Ȋntr-o școală, promovarea modelelor de bune practice mai ales in cazul cadrelor didactice, aduce un
plus de notorietate, unității respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate și mai receptive ȋn
adoptarea unor metode și procedee didactice noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale ale elevilor.
Promovarea ȋn domeniul educational necesită din partea cadrelor didactice dăruire, perseverență,
consecvență, cinste, dragoste pentru elevi.
Alături de școală care asigură maxima comunicare ȋntre generații, familia și comunitatea au o
deosebită valoare ȋn formarea personalității copilului.
Parteneriatele dintre școlii, familii și comunități pot: ajuta profesorii ȋn munca lor, perfecționa
abilitățile școlare ale elevilor, ȋmbunătăți abilitățile educaționale ale părinților, dezvolta abilitățile
educaționale ale părinților, dezvolta abilitățile de lideri ale părinților, conecta familiile cu membrii școlii
și ai comunității, stimula serviciul comunității și suport familiilor, crea un mediu mai sigur ȋn școli.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta elevii să aibe
succes la școală și mai târziu, ȋn viață.
Pe lângă acest aspect o importanță majoră o au și factorii de mediu. Starea socială sau nevoile
speciale ale copiilor pot determina apetitul sau dezinteresul față de educație.
Școala oferă servicii și copiilor cu cerințe educative special, de aceea se obligă să asigure și
servicii de specialitate: recuperare, terapie educațională, consiliere școlară, asistență medicală i socială.
Așadar, ȋn campaniile de promovare a imaginii școlii trebuie să fie incluse și dovezile unor reușite
integrări sociale ale copiilor cu CES.
Ȋn vederea creării condițiilor optime pentru dezvoltarea copiilor cu nevoi special este necesar ca
școala, familia și comunitatea să preia responsabilitatea diferitelor atribuții pe parcursul stadiilor de
dezvoltare a copiilor. O cooperare bazată pe ȋncredere asigură integrarea lor socială.
Ȋn calitate de ofertante, școlile trebuie să țină relații strânse cu publicul, cu exponenții colectivității
umane și consumatorii potențiali. Organismele publice, organizațiile neguvernamentale, mediile de
informare ȋn masă reprezintă un partener privilegiat al serviciilor educaționale.
Un prim demers al activitățiilor de promovare constă ȋn cunoașterea cerințelor consumatorilor.
Investigarea cererii de educație necesită evaluarea structurii și dimensiunilor ei, a reprezentării spațiale și
a eșalonării ȋn timp, a sesizării unor tendințe ȋnregistrate. Investigarea potențialilor consumatori de
educație presupune cunoașterea imaginilor pe care le au ei despre valorile și serviciile educaționale,
despre raportul educație- cultură- civilizație. Omul educat este și cult, având o capacitate deosebită de a
obține recunoașterea socială a valorii sale, el ȋși pune cunoștințele și calitățile personale ȋn serviciul unei
bune adaptări la viața socială.
Cercetarea nevoilor reprezintă partea cea mai importantă a studiilor consecrate cererii de educație.
Informațiile necesare cercetării structurii ofertei se pot obține din surse primare cum ar fi : anchete de
teren, studii, rapoarte, documentații, sinteze, statistici, cât și din surse secundare cum ar fi mass-media. Pe
292
baza acestora se pot cunoaște dimensiunile ofertei educaționale pe o perioadă determinate de timp, se pot
face evaluări cu standardele consacrate, se pot face comparații ȋn interiorul sau pe medii sociale.
Educația oferă modele. Acestea pot influența ȋn funcție de perioada de viață ȋn care au loc. Astfel,
vârsta dominantă de căutare, alegere și asimilarea modelelor este adolescent. Cercetând funcțiile idealului
educational ne vom convinge de așteptările pe care le au adolescenții ȋn relație cu modelele existente ȋn
spatial școlar. Ei știu că fiecare om are un ideal spre care aleargă pentr a-l ȋnfăptui, alegându-și unul sau
mai multe modele. Acestea pot fi din cărți, din familie, din istorie, din viața curentă. Ȋn școală, dominant
este modelul educatorului. Importantă este și cunoașterea motivelor ce se opun deciziei de consum al
educației. Aceste motive ar fi: nivelul veniturilor, distanța, transportul, programul educational, timpul
disponibil, o altă ofertă mai avantajoasă.
Comportamentul post consum se apreciază prin estimarea indicelui de satisfacție. Adică, absolvenții
unei școli sunt ȋn măsură să facă aprecieri dacă așteptările lor au fost satisfăcute ȋn decursul anilor de
studii și ce nu a corespuns cu aceste așteptări ale sale.
Politica de promovare trebuie elaborate prin studierea motivațiilor și a reprezentărilor simbolice ale
consumatorilor, prin definirea opțiunilor fundamentale ale grupurilor și indivizilor, dar mai ales prin
stabilirea unor obiective generale, de forma :
• Crearea și promovarea unei imagini instituționale positive ȋn comunitate;
• Elaborarea unor proiecte locale care să viseze multiplicarea experienței pozitive și a exemplarelor
de bună practică ȋn managementul institutional;
• Personalizarea ofertei educaționale la nivel institutional prin diversificarea și flexibilizarea
acesteia ȋn funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului educational;
• Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților entice;
• Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului școlar, integrarea elevilor pe piața
muncii, susținerea elevilor cu dezavantaj social și conduit de risc, susținerea elevilor ȋn alte abilități;
• Armonizarea ofertei de servicii educaționale și formarea permanent cu nevoile specific identificate
ȋn unitatea școlară și comunitatea locală;
• Promovarea imaginii instituției și factorilor ce ȋși asumă responsabilitățile ȋn procesele de
descentralizare și asigurare a calității educației.
Ȋn literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de success privind
promovarea imaginii școlii:
• Identificarea nevoilor, a intereselor, a obiectivelor și posibilităților publicului prioritar;
• Planificarea și exectuarea campaniei ȋntr-un mod sistematic;
• Monitorizarea și evaluarea continua pentru a vedea ce funcționează și unde trebuie făcute eforturi
suplimentare;
• Luarea ȋn considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu mass-media;
• Selecția unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.
Campaniile sunt eforturi coordonate, ample și orientate spre atingerea unui anumit obiectiv sau a
unui set de obiective corelate, care vor permite organizației să atingă, ȋn viitor un scop pe termen lung.
Sunt construite și elaborate pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a corecta sau
ȋmbunătății o situație. Ele ating aceste scopuri schimbând o lege sau o opinie, ȋntărind un comportament,
o lege sau o opinie dezirabile, dar constestate de ceilalți.
Există diferite campanii de relații publice:
• Campania de conștientizarea pentru public, prin care ȋi anunțăm pe oameni despre ceva, pur și
simplu anunțare;
• Campania de informare este diferită de cea de conștientizare, se oferă informație ȋn timp ce se
anunță;
• Campania de educare publică se referă la faptul că publicul și-a asimilat materialul campaniei ȋntr-
un grad suficient de mare, ȋncât să se simtă destul de confortabil emotional și atitudinal pentru a-l aplica
ȋn comportamentul zilnic;
• Campania de schimbare a atitudinilor celor care nu sunt de acord cu poziția noastră- acest lucru
cere crearea disonanței cognitive;
• Campaniile de modificare a comportamentului.
293
Realizarea strategiei de piață a politicii de marketing educațional necesită un complex de activități

concentrate ȋn jurul elementelor de bază: produsul sau serviciul, prețul, distribuția și promovarea. Adică
combinarea elementelor care compun politica de promovare.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare imaginii școlii depinde ȋn mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la ȋntrebarea ,, Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
atrage atenția publicului?”. Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte și simboluri ȋntr-o abordare
originală pentru fiecare public, se obțin efectele dorite.
Un rol important ȋl au și târgurile educaționale organizate de instituțiile de ȋnvățământ, precum
,,Ziua porților deschise”. Organizarea judicioasa a acestora poate sa se soldeze cu succes ȋn ceea ce
privește ȋnscrierea mai multor adolescent la o formă sau alta de educație. Târgul educațional trebuie sa
ofere celor interesați multe informații dintr-un domeniu sau altul, prin panouri, fotografii, grafice, pliante,
ghiduri, etc. . Târgul educational este un cadru propice al difuzării directe a produsului educational, un
spațiu potrivit pentru comunicare ȋntre instituția de ȋnvățământ și viitorii elevi.
Pe lângă organizarea unui eveniment special, promovarea se mai poate face și cu prilejul unor
sărbători, a unor manifestări cultural-artistice, aniversări, etc. Ȋn acest caz se tipăresc programe, pliante,
ghiduri, ȋn care se poate explica oferta educațională.
Ȋnainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii școlii trebuie să ai o descriere clară a
publicului. Ȋn consecință, trebuie selectată media potrivită pentru transimterea unui anumit mesaj. O
primă măsură ȋn reconsiderarea strategiei privind imaginea instituțională ȋn rândul părinților a fost
reactualizarea periodică a paginii WEB, asigurarea funcționaării site-ului, dar și realizarea unui forum de
discuții.
Mediatizarea acestor activități cu participarea unor personalități din viața științifică, culturală,
politică, sportivă, completează imaginea școlii noastre ȋn perceperea părinților și elevilor, având ca
rezultat un numâr mare de elevi ȋnscriși- aproximitiv șapte sute de elevi. Promovarea marketingului
educational se realizează și prin participarea la târgurile educaționale: la târgurile tradiționale de
mărțisoare unde elevii valorifică talentele artistice, la manifestările cultural-artistice ( cum ar fi
,,Sărbătoarea toporașilor’’). Și ȋn acest caz am tipărit pliante, invitații pentru părinți, oficialități, ȋn care
am prezentat și oferta educațională.
O atenție deosebită a fost acordată și strategiilor de colaborare și comunicare cu familiile elevilor.
Copiii ai căror părinți se implică și țin o strânsă colaborare cu școala obțin performanțe superioare. Când
părinții colaborează cu profesorii se obțin efecte pozitive legate de atitudinile elevilor privind școala,
temele, realizările și aspirațiile școlare.
Un alt mijloc de a face marketing este contactul direct cu viitori elevi. Este vorba de contactarea
copiilor din gradinițe prin participare la activitățile metodice desfășurate de aceștia, prin realizarea unor
proiecte școală- grădiniță, prin vizitarea școlii cu diferite ocazii : de ,,Ziua porților deschise’’, de
sărbătorile de iarnă, de 1 iunie.
Proiectele ecologice, europene ( Patrula ECO ) la care am participat au făcut cunoscută activitatea
educațională din școala noastră, dar ȋn același timp a fost un prilej pentru elevii nostril de a cunoaște și
alte realități educaționale europene.
Studiile arată că educatorii buni dintr-o școală au de regulă și flerul marketingului, pentru că ei fac
marketing ȋn orice moment al muncii lor. Ca buni educatori vom identifica și anticipa nevoile elevilor
nostri și vom satisfice aceste nevoi ȋntr-o manieră ,,profitabilă’’ trecând prin cunoștințele și abilitățile din
clasă și din afara ei.
La stabilirea valorii, ȋn cazul marketingului educația trebuie să țină cont de calitatea actului
educational, de investigațiile făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de
calitatea profesorilor care susțin educația. Adevărata valoare a unei școli se stabilește la sfârșitul perioadei
de școlarizare, ȋn funcție de rezultatele și performanțele de care sunt capabili absolvenții școlii respective.
Ȋn concluzie, promovarea marketingului ȋn domeniul educației necesită din partea managerului
dăruire, perseverență, consecvență, dragoste pentru elevi. Ȋn calitate de ofertante, școlile trebuie să
producă și să ofere pieței ceea ce se cere efectiv, să-și orienteze activitatea ȋn funcție de așteptările
consumatorilor.
Educația de succes este cel mai bun marketing!
294
Bibliografie :
1. Baban, A. ( coordonator), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de
dirigenție și consiliere. Editura PSINET, Cluj-Napoca, 2003
2. Demetrescu, M. C. ( coordonator), Marketing intern și internațional. Editura Politică,
București, 1976
295
COLEGIUL NAȚIONAL MINISTERUL EDUCAȚIEI

“MIHAI EMINESCU” NAȚIONALE
PETROȘANI
PROIECT EDUCATIONAL,,PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII,,

ȘCOALA NOASTRĂ
Director adjunct: prof. Balázs Amália

Secția maghiară, în cadrul Colegiului Național
,,Mihai Eminescu” din Petroșani, jud Hunedoara,
funcționează din 2005 .
Învățământul în limba maghiară are o tradiție
remarcabilă, în această clădire cu mici pauze au învățat
mai multe generații începând cu anul 1894.
Este o școală care este situată în centrul orașului cu
clase de învățămînt preșcolar, primar și gimnazial, ce stă
la dispoziția elevilor care doresc să învețe în limba
maghiară.
Școala noastră se bucură de un real succes având
rezultate deosebite la examene și la concursurile școlare
la care participă, obținând premii la olimpiadele școlare, atât la nivel județean, cât și la nivel național. În
această școală, fiecare elev înscris are posibilitatea să învețe limba maghiară, iar profesorii își dau tot
interesul pentru a realiza un învățămînt de succes.
Prin activitățile extrașcolare, încercăm să ducem mai departe tradițiile și obiceiurile maghiarilor,
acestă minoritate având o vechime considerabilă în această zonă, stabilindu-se aici odată cu deschiderea
minelor.
Atât în cadrul orelor cât și în activitățile extracurriculare, încercăm să realizăm activități care să îi
atragă pe copii și să le dezvoltăm competențele lingvistice. Sprijiniți de comunitatea locală, organizăm
excursii și tabere în Ungaria, având parteneriat cu o școală din Varpolota, Ungaria. Școala este dotată cu
aparatura electronică ,iar profesorii folosesc metode interactive și moderne pentru a realiza lecții atractive
în realizarea procesului instructiv-educativ. După orele de curs, există programul after school gratuit
pentru toți elevii în colaborare cu fundația ,,Sfântul Francisc”.
296
VIAȚA ARE PRIORITATE
Gădinița cu program prelungit ,,Panda2”

Educatoare: Balazs Mihaela-Ioana
Frecventarea grădiniței a devenit un obicei cât se poate de normal pentru societatea din care
provenim. La prima vedere grădinița este un loc de joacă, unde orice părinte care muncește de dimineața
până seara poate să iși lase copilul în grija unor ,,mame”, numite și educatoare.
Cu toate acestea grădinița este o instituție educațională care pune la dispoziția micilor exploratori o
mulțime de activități menite să dezvolte comunicarea, potențialul creativ și activități care contribuie la
dezvoltarea fizică și psihică armonioasă, a copiilor, prin derularea unor proiecte educaționale.
Proiectele educaționale sunt parte importantă a procesului de învățare. Acestea oferă un set de
activități bine structurate și astfel planificate pentru atingerea unor obiective bine stabilite, pentru o
perioadă de timp clar definită.
Toate proiectele educaționale vin în sprijinul copiilor pentru integrarea lor în societatea, iar
colaborarea strânsă dintre membrii comunității locale, părinți și instituțiile de învățământ a devenit o
necesitatate încă din preșcolaritate.
Încă de la grupa mică mi-am propus educarea micilor preșcolari prin activităti de circulație rutieră,
abordând proiectul de parteneriat educațional ,,Micii pietoni”, în colaborare cu Poliția rutieră, Cluj-
Napoca.
Am constatat că frica de accidentele rutiere este principala temere a părinților. Niciun copil nu poate
vedea pericolele care îl pândesc din stradă. Totodată pericolele rutiere îi pândesc pe copii şi ca pasageri
în vehicule, deoarece în cele mai multe cazuri nu se foloseşte un scaun de maşină pentru copii, deşi se
cere acest lucru până ce copilul împlineşte vârsta de 10 ani sau chiar 12 ani, conform legislației din codul
rutier.
Am realizat acest parteneriat şi din dorinţa de a-i informa corect pe copii cu privire la rolul poliţiei
în societate, din dorinţa de a le schimba atitudinea de teamă şi reticienţă faţă de poliţist, pe care-l
consideră „ personajul negativ” şi nu persoana care ne ajută și ne protejează.
Ceea ce dorim cu toții, educatoare, părinți și agenți de poliție rutieră, este să creștem copii sănătosi
și responsabili.
Pentru realizarea acestui proiect educațional mi-am propus:
• Îndrumarea preșcolarilor pentru descifrarea ABC-ului circulației;
• Formarea unei atitudini pozitive în rândul preșcolarilor pentru respectarea normelor rutiere;
• Formarea unei atitudini responsabile și conștiente pentru protejarea propriei vieți și a integrității
corporale;
• Organizarea unor expoziții și desene pe teme de circulație rutieră;
• Implicarea preșcolarilor în demersurile practice;
Accentul s-a pus pe activități care să îl ajute pe cel mic să perceapă realitatea înconjurătoare cât și a
măsurilor de combatere a pericolelor stradale: reguli de comportare civilizată pe stradă, cunoașterea
semnelor de circulație pentru pietoni, spaţii potrivite pentru joacă, semnificaţia culorilor semaforului
electric, cunoașterea utilității mașinii de poliție precum și a celor care au voie să o conducă.
Bibliografie
- Antonia Berescu, Alexandra Pribeagă, Cartea de educaţie rutieră pentru cei mici, Ed. Național,
2002.
- Adriana Manolache, Cornelia Dragomir, Mariana Petre, Lili Soare, Şi noi suntem pietoni -
informaţii rutiere pentru preşcolari, Aramis, 2002.
-Curriculum pentru învățământul preșcolar, 3-6/7 ani.
-Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii.
297
GRĂDINIȚA MINUNATĂ
Prof.înv.preșcolar:BALINT ANCA GABRIELA

G.P.P. NR.23.ORADEA/structura Liceului Ortodox „ROMAN CIOROGARIU”
Colectivităţile în care se încadrează copilul au o influenţă deosebit de mare asupra dezvoltării
psihosociale, gradinița reprezintă așadar vârsta de aur a copilăriei, copilul dobândind astfel numeroase
achiziții, deprinderi, cunoștințe, în funcție de capacitatea ți potențialul său bio-psihic. Rolul fiecărei
educatoare este de a şi-l face pe copil partener în demersul educativ, să susţină şi să consolideze
dezvoltarea şi comportamentul copilului, raporturile cu sine şi cu ceilalţi, astfel încât acesta să poată
atinge momentul când îşi formulează singur reguli şi principii.
Realizarea obiectivelor educaţiei depinde în mare măsură de calităţile şi competenţele educatoarei,
care, prin acţiunile sale, prin personalitatea sa, reprezintă un model pentru copil, un sprijin pentru familie,
un factor de cultură în comunitate, asigurând formarea și pregătirea copilului pentru viață.
Toate activitățile din grădiniță, începând de la intrarea în grădiniță, activitățile de dezvoltare
personală, rutinele, tranzițiile, activitățile si jocurile liber alese, activitățile recuperatorii si cele pe
domeniile experiențiale, toate au rolul bine definit de a forma și dezvolta personalitatea copilului
preșcolar, așadar educaţia timpurie devine astfel prima treaptă de pregătire pentru educaţia formală,
pregătind intrarea copilului în sistemul de învăţământ obligatoriu în jurul vârstei de 6/7 ani. Copiii
acumulează o serie de cunoștințe, priceperi, pe care le pot transpune și în alte contexte ți situații de viață.
Exemplul său personifică acele calităţi pe care doreşte să le regăsească la copii: implicare,
entuziasm, curiozitate intelectuală. Trebuie să aibă o mare dragoste faţă de copii şi problemele acestora,
fireşte, dragostea faţă de copii nu trebue confundată cu sentimentalismul ,cu blândeţea, lipsită de exigenţă
și împletită cu o încredere nelimitată în potenţialul copilului, adevărata dragoste este una exigentă; ea
oferă mult, dar şi pretinde mult de la copil.
De asemenea, personalitatea copilului se dezvoltă în mod armonios,în funcție de ritmul propriu și
trebuințele sale, sprijinind formarea autonomă și creativă a acestuia, interacționează cu ceilalți, învață
cum să gestioneze anumite situații,totodată dezvoltă o imagine de sine pozitivă.
Munca de mare răspundere pe care o îndeplineşte îi cere educatoarei să dovedească un larg orizont
cultural, să aibă cunoştinţe bogate în literatură şi artă, în ştiinţă şi tehnică, să cunoască evenimentele vieţii
social-politice. Aceasta o va ajuta să stabilească o corelaţie mai justă între diferite arii curriculare, să dea
mai multă viaţă şi personalitate activităţilor sale.
Exercitarea optimă a numeroase funcţii didactice necesită profesionalism şi eficienţ, care trebuie să
sporescă de la o zi la alta, odată cu sporirea exigenţelor de calitate ale grădiniţei.
Profesia de educator este una complexă şi nobilă,dificilă şi plăcută, în care „a şti” nu înseamnă
nimic, dacă nu împărtăşeşti această ştiinţă cu emoţie şi forţă spirituală.
Bibliografie:
Bălan E., Teşileanu A., Chiriţescu A., Căstăian D., Stoica E., Dezvoltare profesională continuă şi
oportunităţi de carieră didactică, vizând pregătirea profesorilor în vederea susţinerii examenelor de
definitivat, gradul II şi gradul I, Modulul II, Editor MECTS – UMPFE, Bucureşti, septembrie, 2011
Jinga I., IstrateE. (coordonatori), Manual de Pedagogie, Editura BIC ALL,Bucureşti, 2006
298
CÂND OAMENII SE REGĂSESC...
prof. Bálint Zsuzsa

Colegiul Național Kölcsey Ferenc
Satu Mare
TeachSurfing-ul este o aplicaţie web gratuită, care are ca scop ca acei oameni care, în anumite
domenii dispun de vaste cunoştinţe, şi se află într-o călătorie de afaceri ori în concediu, în cadrul
călătoriei ca voluntar pot împărtăşi cunoştinţele lor cu aceia – cel mai adesea cu elevii instituţiilor de
învăţământ – care în locaţia dată se interesează de respectivele cunoştinţe. Lansatorii TeachSurfing-ului
sunt doi dezvoltatori de software, Gretta Hohl şi Miganouch Magarian, care din 2012 se străduiesc ca
„oamenii să se regăsească”.
Deoarece Gretta vizitează anual Satu Mare, a fost dată şansa, ca să ţină un workshop pentru elevii
Colegiului Național „Kölcsey Ferenc”, elevi interesaţi de informatică şi de programare, rămânând doar
fixarea numărului elevilor participanţi, precum și a tehnicii necesare. Imediat după ce am anunţat data
activității un număr mare de elevi au semnalat că vor să participe.
După programul original ar fi lucrat zece elevi în echipe, dar, să nu luăm elanul doritorilor, am
modificat programul şi am pornit cu o prezentare, în care Gretta Hohl le-a vorbit celor 30 de elevi din
clasele VII-XII, despre obiectul ştiinţei roboticii şi care sunt cele mai recente cercetări în acest domeniu.
Cu ajutorul unor filmuleţe scurte şi-a făcut prezentarea mai expresivă. A urmat partea practică a muncii,
la care am ales 11 dintre cei mai experimentaţi programatori din clasele XI-XII. Ei au putut lucra pe
roboţii împrumutaţi de echipa de cercetători de robotică de la Universitatea Liberă din Berlin. Iniţial s-au
familiarizat cu componentele hardware, şi-au conceput proprii roboţi, apoi au trecut la instalarea
softverelor necesare. Fiindcă fiecare robot a ajuns cu propria „bibliotecă”, a fost suficientă cunoaşterea
elementelor de bază ale limbajului de programare C şi a fost necesară mai mult de o gândire logică, de
analiza şi interpretarea problemelor la nivel de programator. După ce s-au familiarizat şi cu kontoller-ul şi
cu motoarele servo, a urmat partea cea mai incitantă: mişcarea roboţilor – la început pornirea unui motor,
apoi a mai multor motoare respectiv mişcarea braţului robot. Fiecare echipă a putut lucra în propriul ritm,
folosindu-și creativitatea a putut programa şi mişcări proprii.
La finalul workshopului fiecare echipă şi-a prezentat rezultatul muncii: unii au creat şerpi şerpuitori,
alţii şi-au dat mână cu robotul creat, iar alţii şi-au format robotul într-o moară, respectiv într-o mână,
scriind cu creionul. Elevii au fost entuziasmaţi de activitate, dar au şi obosit în urma lucrului intensiv de
opt ore. Gretta Hohl doar la început a fost uimită că aşa de mulţi elevi de vârstă diferită ascultă cu interes
prezentarea în limba engleză, mai târziu afirmând: ”... a fost inspirator să vezi devotamentul atât al
elevilor cât şi al profesorilor legat de această temă. Am constatat acel entuziasm şi acea emoţie care apar
în momentul când oamenii vâslesc pe un teritoriu nou, între timp putând să mă bucur de discuţia despre
proiectele şcolii, despre viaţa sătmăreană şi despre materiile de studiu şi tematica predată aici.”
Văzând atmosfera, rezultatele şi feed-back-ul workshopului, planificăm organizarea de noi activităţi
în această temă, iar aplicaţia TeachSurfing recomand în atenţia tuturor, care cred că oamenii se regăsesc...
299
Importanța lecturii în viața copiilor
Prof.înv.primar Vasilica Balu

Școala Gimnazială Albești, jud. Mureș
„Citeşte! Numai citind mereu, creierul tău va deveni un laborator nesfârşit de idei şi
imaginaţii.” (Mihai Eminescu)
Sunt bine cunoscute beneficiile lecturilor suplimentare ale elevilor la toate nivelurile de clase. În
contextul educaţional actual, când televizorul, calculatorul, internetul ocupă mult din timpul şi
preocupările elevilor, este mai important, dar şi mai greu pentru dascăli, să-i orienteze pe copii spre
lectura cărţilor, să-i convingă că o cultură generală serioasă şi un echilibru interior se formează şi se
menţine în principal prin acei prieteni care nu trădează niciodată, care ne stau mereu la dispoziţie şi care
nu se supără niciodată pe noi, anume CĂRŢILE.
Cu certitudine, dezvoltarea acestui raport crucial între lectură şi viaţa personală începe în cadrul
familial. Având în vedere că formarea deprinderilor intelectuale reprezintă o caracteristică de bază în
primii ani de şcoală, iar familiei îi revine un rol extrem de important, implicarea activă şi pozitivă a
părintelui este recunoscută ca fiind benefică în educaţia copilului.
Principalul obiectiv al învățătorului este să îi determine pe elevi să capete încă de mici gustul pentru
lectura voluntară, educativă și adecvată vârstei. Gustul pentru citit nu vine de la sine, se formează de către
familie, grădiniţă şi în special de şcoală şi poate fi stimulat şi cultivat încă dela cele mai fragede vârste,
astfel încât cartea să devină un prieten constant al copilului, izvor de înţelegere şi cunoaştere. Şcoala însă
trebuie să funcţioneze ca o interfaţă între familie, societate. Instituţia şcolară are datoria de a îndruma şi a
îmbogăţi universul cognitiv al elevului. În acest context lecturile suplimentare reprezintă materialul de
bază, materia primă, suportul indispensabil în evoluţia intelectuală, facilitând integrarea şcolarului în viaţa
socială.
Din experienţa la clasă am reuşit să identific repere utile în motivarea elevilor de a citi:
posibilitatea de a alege texte, relaţionarea cărţii cu o experienţă de viaţă trăită de elev, găsirea
satisfacţiei în lecturarea unei cărţi.
În manualele şcolare sunt introduse într-un număr mare texte literare sau prelucrări ale acestora,
deopotrivă epice şi lirice. Dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite texte narative introduse în manualele
şcolare pot menţiona: fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, basme populare şi culte,
povestiri despre vieţuitoare realizate de scriitori precum Emil Gârleanu, legende populare și istorice, în
versuri (Dimitrie Bolintineanu) sau în proză (Dumitru Almaş), snoave populare, snoave povestite de mari
scriitori, texte didactice morale foarte utile la această vârstă (Mircea Sântimbreanu, Otilia Cazimir).
Totodată, li se deschide copiilor o poartă spre literatura universală, atunci când fac cunoştinţă cu „Fata cu
chibriturile” de Hans Christian Andersen, „Leul şi căţeluşa” de L. N. Tolstoi, „Micul prinţ” de Antoine de
Saint-Exupery, „Aventurile lui Pinocchio” de Carlo Collodi. Toate lecturile fac apel la sensibilitatea
copiilor, fapt ce îi transpune în mijlocul „operei”, apropiindu-i de lectură.
În decursul timpului, la clasă am sesizat câteva etape importante în formarea interesului şi a gustului
pentru lectură. Aceasta incepe după ce copilul reuşeşte singur să descifreze cu uşurinţă ideile ascunse în
spatele semnelor grafice. Am intuit acest moment dificil în viaţa psihică a micilor școlari, pe jumătate
înspăimântaţi de tainele scrisului, pe jumătate crispaţi de efortul făcut pentru descifrarea unor semne atât
de curioase şi pline de mister. Mulţi elevi, chiar și după ciclul achizițiior fundamentale, luptă cu
descifrarea unui text, rămânând la imposibilitatea de a urmări conţinutul lecturilor scurte. Mi-am dat
seama în timp că numai formarea interesului pentru lectură nu este suficient pentru a face din orice copil
zburdalnic, dornic de joc şi voie bună, un cititor liniştit care se cufundă ore întregi în lectura unei cărţi.
Pentru a-i determina pe copii să devină cititori pasionaţi este necesar să se formeze, cu răbdare şi
stăruinţă, gustul pentru lectură. Am observat că există mai multe obstacole în calea lecturii independente:
elevul nu are la îndemână cărţile cele mai potrivite cu vârsta, preocupările şi preferinţele lui, alteori
indiferenţa mediului înconjurător faţă de lectură determină aceeaşi atitudine şi la elevi. Dacă elevul a
văzut că părinţii, fraţii mai mari, rudele nu citesc o carte, el de ce să citească? În astfel de cazuri,
colaborarea cu familia este şi mai necesară. În urma lectoratelor cu părinții, am stabilit o strategie de
stimulare a lecturii copiilor având ca punct de pornire prezența a câte unui părinte la fiecare întâlnire la
300
Clubul de lectură și deschiderea unei fișe de lectură pentru părinți pentru a oferi un model pozitiv-
stimulativ copiilor. Odată format gustul pentru lectură se poate transforma intr-o adevărată pasiune.
Influenţa pasiunii pentru citit, formată din anii copilăriei sau ai adolescenţei poate să se resimtă toată
viaţa. La elevi, această pasiune este bine să fie încurajată în măsura în care ea nu dăunează instrucţiei.
Lecturile suplimentare, estrașcolare nu trebuie să ducă la subaprecierea manualelor şcolare şi a pregătirii
temeinice a lecţiilor. Dorinţa de a citi este constructivă numai în măsura în care se împleteşte cu însuşirea
elementelor de bază ale ştiinţei şi culturii, cu asimilarea noţiunilor fundamentale ale acestora. Raportul
dintre lectura extraşcolară şi studierea materiei prevăzută de programele şcolare să fie unul de consolidare
şi clarificare reciprocă a unor probleme, nu de excludere sau de accentuare a unuia în detrimentul
celuilalt. „A citi lectură înseamnă a te instrui fără eforturi prea mari, adesea delectându-te.” Numai astfel
lectura în afara clasei îşi poate atinge scopul instructiv. Elevii din ciclul primar nu înţeleg întotdeauna
necesitatea acestei coordonări. Atâta vreme cât elevul nu este conştient de rolul studiului şi al lecturii
extraşcolare, învăţătorul și familia au datoria să vegheze asupra repartizării judicioase a timpului petrecut
de acesta în afara clasei. Îndrumarea lecturii elevilor este o acţiune dificilă şi de durată. Ea reclamă o
temeinică documentare pedagogică şi o bogată cultură generală. Trebuie subliniat că nu orice exerciţiu în
sine este suficient pentru ca elevii să-şi însuşească instrumentele muncii cu cartea. Simpla exersare a
actului citirii, chiar a unor componente ale lecturii explicative, nu poate asigura formarea capacităţii
elevilor de a se orienta într-un text, dacă nu se are în vedere înţelegerea mesajului, realizarea pe baza
analizei multiple ale acestuia. Timpul acesta pe care elevii nu ştiu adesea cum să-l întrebuinţeze, trebuie
organizat cu multă grijă în familie, la școală sub îndrumarea învăţătorului în aşa fel încât să existe un
perfect echilibru între activitatea de pregătire a lecţiilor, joc şi celelalte forme de muncă. Astfel, munca
organizată sistematic devine o deprindere pentru tot restul vieţii, stabilindu-se şi un număr determinant de
ore pe zi sau săptămânal pentru lectură, în funcție de posibilităţile de asimilare ale elevului, de condiţiile
lui de muncă, de nevoia simţită de elev de a citit şi de dezvoltarea lui psiho-fizică. În munca de îndrumare
sistematică a lecturii trebuie să se ţină seama de toate aceste considerente, precum şi de emotivitatea
accentuată a şcolarului. Scopul lecturii este de a contribui la dezvoltarea gândirii, a limbajului oral și
scris, stimularea imaginaţiei şi, mai ales, educarea voinţei, a curajului, a stăpânirii de sine şi pentru
cultivarea unor sentimente nobile. Vacanţa este momentul cel mai prielnic lecturii efectuate de elev, dar
din păcate, învăţătorul nu poate urmări îndeaproape activitatea de lectură a elevilor. Aici am pus accent pe
colaborarea cu Biblioteca Comunală, prin persoana doamnei bibliotecare, care recomandă și
supraveghează efectuarea unei lecturi adecvate cerințelor școlare, deoarece cartea bine aleasă este un bun
tovarăş pentru călătorie sau acasă, în orele de destindere. Ea nici nu oboseşte, nici nu plictiseşte, nici nu
cere anumite condiţii speciale pentru a fi citită. În zilele noastre, computerul şi mass-media concurează
serios cu lectura independentă a elevilor. Informaţia este mai rapidă prin televiziune sau prin calculator,
iar citirea cărţilor pare ceva învechit. În prezent, omul este pragmatic şi grăbit, are puţin timp pentru citit.
Fără a minimaliza importanţa mijloacelor moderne de informare, învăţătorul are datoria de a apropia
elevii de carte încă de la vârstele mici, dar nu obligându-i să citească, ci trezindu-le interesul pentru
această activitate
intelectuală prin introducerea de activități permanente și diversificate în cadrul Bibliotecii
Comunale, sub îndrumarea învățătorului (programul Clubului de lectură) cu scopul de a determina elevii
la o lectură independentă.
„Lectura – spunea istoricul N. Iorga – joacă un rol important în viaţa copiilor, un rol mai mare
decât în viaţa celor vârstnici. Cartea citită în copilărie rămâne prezentă în amintire aproape toată viaţa
şi influenţează dezvoltarea ulterioară a copiilor. Din cărţile pe care le citesc, copiii îşi formează o
anumită concepţie asupra lumii, cărţile formează la ei anumite norme de conduită.”
Bibliografie:
1. Bărbulescu, Gabriela, Metodia predării limbii şi literaturii române în învăţământul
primar,Ed.Corint,2009
2. Casangiu, Larisa Ileana, Literatura română şi literatura pentru copii, Ed. Nautica, ed. a II-a, 2007
3. Casangiu, Larisa Ileana, Repere în organizarea procesului didactic la disciplina Limba şi literatura
română în învăţământul primar, Ed. Nautica, 2008
4. Popescu, Ion, Lectura elevilor, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983
301
Motivaţia elevului pentru activitatea şcolară
prof. BAN LIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 DRĂGEȘTI (Structura ȘCOALA
GIMNAZIALĂ NR.2 TĂȘAD)
Afectivitatea şi cunoaşterea sunt strâns legate şi se dezvoltă simultan în relaţie reciprocă. Factorul
afectiv, inclusiv cel atitudinal, constituie principala forţă motrică a activităţii de cunoaştere în general şi a
activităţii şcolare in mod special. Activitatea şcolară încununată de succes întăreşte, consolidează factorul
afectiv (Joiţa, E., 2003).
Atitudinea preşcolarului este încă neutră faţă de şcoală. Aceasta datorită mediului ( de ex.: dacă în
familie este deja un elev)., se poate transforma la vârsta preşcolară mare într-o dorinţă de a intra în rolul
de elev. Preşcolarul mare, caracterizat printr-o curiozitate predominant perceptivă, vrea să fie elev !
(Tomşa, Ghe., 2005)
La elevi însa, orice eşec care nu este observat la timp şi compensat rapid de câtre învăţător poate
antrena un proces de inadaptare, un şoc pe care-l va suferi copilul. Inadaptarea are un efect imediat asupra
personalităţii copilului. El se resemnează sau renunţă devenind indiferent faţă de şcoală, sau se revoltă
împotriva insucceselor pe care nu reuşeşte să e învingă. Elevul încearcă compensări prin care vrea să
dovedească pentru sine, că şi el poate reuşi în unele lucruri, ceea ce uneori duce la fapte de indisciplină,
violenţă, etc., iar alteori la teama de insucces (nevoia de evitare a eşecului). Preferinţa pentru un obiect
şcolar sau altul este dată de reuşită. Elevii preferă acele materii care le sunt accesibile şi la care sunt
ajutaţi efectiv să reuşească (Tomşa, Ghe., 2005).
Interacţiunea nenumăraţilor factori externi şi interni poate genera atitudinea preferenţială a copilului
faţă de anumite obiecte de învăţământ (Vrabie, D., 1994). Dintre factorii externi amintim: conţinutul
disciplinei şcolare, varietatea informaţiilor, caracterul atractiv şi interesant al predării, personalitatea
învăţătorului, cunoaşterea importanţei sociale a obiectelor de învăţământ, opiniile părinţilor, etc. Printre
factorii interni menţionăm capacităţile cognitive, interesele cognitive ale elevului, componentele
motivaţionale de ordin afectiv sentimentul succesului şi al insuccesului - trăite de elev în urma aprecierii
lui de câtre învăţător şi a conştientizării poziţiei sale competitive în clasă, nivelul de aspiraţie format în
funcţie de capacitatea de autoestimare, etc.
Factorii intelectuali şi motivaţionali joacă un rol important în modelarea atitudinilor preferenţiale
ale elevilor faţă de anumite obiecte şcolare (Vrabie, D., 1994). Nevoia şi interesul pentru cunoaştere se
dezvoltă la elev pe baza trebuinţei de exploatare, prezentă chiar din cea mai fragedă copilărie. Şcolarii se
orientează câtre obiectele de învăţământ care corespund posibilităţilor lor şi nu spre ceea ce doar verbal li
se "demonstrează" a fi important. Obiectul nepreferat este învăţat mai puţin sistematic şi profund. Relaţia
dintre motive şi rezultatele şcolare nu poate fi tratată în mod univoc. Motivul devine eficient numai în
momentul în care se constituie la nivelul personalităţii, investindu-se într-o atitudine.De regulă se
porneşte de la surse motivaţionale bogate şi variate, dar până la urmă se conturează atitudinea faţă de
activitatea şcolară.
Apariţia sentimentului de insucces, incapabilitatea, neîncredere în sine la elevi, determină stări de
nesiguranţă un nivel de aspiraţie scăzut teama de insucces, toate concretizându-se într-o atitudine
„constant" negativă faţă de şcoală în general, faţă de un anumit obiect sau faţă de învăţător (Cosmovici,
A., Iacob, L). Astfel aceşti elevi îşi trăiesc fără plăcere rolul de elev, ceea ce duce la nedezvoltarea
intereselor cognitive (motive intrinseci). Şi toate acestea tocmai la vârsta la care nevoia de afecţiune şi
trebuinţa de siguranţă, dorinţa de a fi acceptat de ceilalţi copii, nevoia de independenţă şi de
responsabilitate, de cunoaştere şi apreciere a eu-lui, „foamea" de experienţă nouă şi de activităţi etc. au
importanţă considerabilă în formarea personalităţii. Urmarea ''''firească" a celor amintite poate fi
absenteismul de la şcoală evadarea copilului în lumea jocurilor sau a aventurilor.
În general legătura dintre atitudinea faţă de activitatea didactică şi reuşita şcolară este extrem de
solidă (Vrabie, D., 1994). Progresele în dezvoltarea aptitudinii şcolare, în ameliorarea randamentului
şcolar - sunt cu atât mai eficiente cu cât mai pozitivă este atitudinea elevilor faţă de învăţare. Atitudinile
sunt poziţii mentale pe care oamenii le adoptă vizavi de lume sau doar de o parte a ei (şcoală) şi care tind
să intervină în modul de a gândi asupra acelui subiect, producând distorsiuni sau acţionând ca prejudecăţi
(Bonchiş, E., 2007).
302
Atitudinile elevului faţă de învăţare se referă la (Cosmovici, A., Iacob, L):

- modul în care gândeşte copilul despre învăţare, dacă este conştient de rolul ei, utilitatea ei sau e
doar un joc;
- modul cum gândeşte despre şcoală - este un loc unde te "dezvolţi" ca om, sau o "închisoare";
- modul cum gândeşti asupra climatului şcolar - plăcut sau neplăcut;
Atitudinile pot fi schimbate gândind pozitiv; putem transmite acest mod de a gândi elevului
amintindu-i de succesele cele mai recente, încurajându-l .
Pentru a instrui şi educa în mod adecvat, cadrul didactic caută să cunoască motivele care - împreună
cu aptitudinile, temperamentul, caracterul, etc. contribuie la determinarea conduitei şi a reuşite/ nereuşitei
elevului (Macavei, E., 2002). Prin motivaţie înţelegem totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. Putem
deosebi motive învăţate (trebuinţa de confort, interesul pentru diferite obiecte de învăţământ) şi neînvăţate
( trebuinţa de activitate, de hrană, etc.). Din punctul de vedere al originii lor trebuinţele pot fi primare,
adică înnăscute şi derivate, adică dobândite.
Studiul matematicii pare să corespundă unei trebuinţe învăţate derivate; ea poate fi un instrument
util în satisfacerea altor sarcini (ajută la însuşirea celor mai diverse ştiinţe, profesii). Problema pusă este
cum ajunge elevul la "trebuinţa de matematică" Utilitatea practică şi sociabilă a matematicii pare a fi un
scop prea îndepărtat pentru a fi eficient la vârsta şcolară mică. Recompensa şi pedeapsa, sunt motive mai
"accesibile" învăţătorului. Dar aceste motive sunt extrinseci faţă de activitatea matematică. În acest caz,
elevii desfăşoară acţiunea nu pentru plăcerea pe care le-o provoacă însăşi acţiunea, ci pentru anumite
consecinţe pe care le doresc.
Motivaţia este intrinsecă atunci când însăşi efectuarea activităţii aduce în mod nemijlocit satisfacţia.
Dar cum apar motivele intrinseci ale activităţii şcolare, care sunt factorii favorizanţi ai constituirii lor ?
Pornind de la trebuinţa de explorare şi de activitate - motive evidente în activităţile lucide ale
copilului mic - se formează treptat la elev motivele activităţii şcolare. Dacă la şcolarul din clasa I motivul
central al învăţării constă mai ales în plăcerea de a îndeplini orice sarcină şcolară, în absenţa oricăror
interese faţă de conţinutul acestora, în clasele a III-a şi a IV-a se observă deja o diferenţiere a interesului
pentru conţinutul activităţilor şcolare (Macavei, E., 2002). Interesele elevului se deplasează acum în
îndeplinirea propriu-zisă a sarcinilor şcolare, la conţinutul acestora. Totodată creşte şi rolul calificativelor
date de învăţător în mobilizarea copilului.
În cursul unei întâlniri fericite dintre factorii externi şi interni, din mai multe trebuinţe se formează
trebuinţa intrinsecă de a învăţa (Macavei, E., 2002).
303
Banu Elena Cristina

Şcoala Gimnazială Gura Bărbuleţului
“Fiecare copil pe care îl educăm este un OM dăruit societăţii” (N. Iorga)
Ştim cu toţii: copiii sunt diferiţi.
Şi totuşi, câteva lucruri esenţiale îi fac să fie asemenea: toţi au nevoie de dragoste, de securitate, de
hrană bună şi de stimulare, toţi simt nevoia de siguranţă, de acceptare, de recunoaştere, toţi caută sprijin
în adult şi au nevoie de acesta pe măsură ce îşi dezvoltă încrederea în sine şi îşi dobândesc propria
independenţă. Independenţa spre ce anume?
Independenţa de a fi membri participativi ai comunităţii, membri care ştiu să îşi asume
responsabilităţi şi să urmărească să le fie respectate drepturile. Grădiniţa este unul dintre partenerii
comunitari implicaţi şi consecvenţi a cărei existenţă în societate marchează începutul traseului
educaţional al copilului şi primii paşi către viitoarea sa devenire, de cetăţean responsabil. Întregu
lpersonal al grădiniţei se străduieşte să acopere aceste nevoi sprijinind copilul în mod nemijlocit, prin
intervenţie directă şi continuă. Relaţia dintre comunitate şi grădiniţă este de determinare şi susţinere
reciprocă. De nenumărate ori, grădiniţa este pusă în situaţia de a rezolva o serie de probleme pe care, prin
dimensiunea şi locul pe care îl ocupă, nu pot fi soluţionate fără un sprijin adecvat şi o susţinere directă din
partea comunităţii. Interacţiunea grădiniţelor cu comunitatea poate oferi un cadru adecvat desfăşurării
unor eforturi specifice, de tipul campaniilor de relaţii publice. Acestea trebuie să fie nişte eforturi
coordonate, ample şi orientate spre atingerea unui anumit obiectiv sau a unui set de obiective corelate care
să permită organizaţiei educaţionale să atingă un scop pe termen lung, exprimat sub forma unei declaraţii
de principii. Campania trebuie construită şi elaborată pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă
sau pentru a corecta sau îmbunătăţii o situaţie. Aceasta îşi poate atinge scopul schimbând comportamente,
modificând opinii, întărind un comportament, o opinie dezirabilă, dar contestată de ceilalţi. Campania
trebuie să fie construită în jurul unei declaraţîi de poziţionare, o declaraţie a grădiniţei, care să aibă la
bază un anumit scop. Primul aspect pe care trebuie să-l aibă în vedere organizaţia educaţională este
formarea sau prezentarea unei „imagini“. Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a unei persoane,
grup de persoane sau a opiniei publice despre instituţia respectivă. Imaginea unei instituţii se gestionează
ca orice obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii imaginea unei instituţii este mai valoroasă decât întreg
patrimoniul firmei/ companiei/ grădiniţei respective.
Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a conducătorilor
acesteia, a directorului, în cazul instituţiilor publice. Ca urmare, la nivelul instituţiei, din strategia
întocmită, trebuie desprinse activităţi de familiarizare a personalului cu filozofia instituţiei şi de aderare la
aceasta, încât să se considere coparticipant la succes.
Pentru a asigura o imagine „de neuitat“ pentru întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să ia în
considerare câteva elemente definitorii: grupul de copii şi cadre didactice.
Educatorii reprezintă imaginea oricărei grădiniţe. De aceea, este importantă publicarea
informaţiilor despre succesele lor şi în afara grădiniţei. Indiferent dacă este vorba despre o victorie la un
concurs sau despre prezentarea unei cărţi, diseminarea acestui mesaj se poate face în ziarele locale sau la
posturile de televiziune şi prin anunţuri la avizierul instituţiei sau al grupei.
Internet (pagină de internet a grădiniţei şi adresa de email) Multe persoane dornice de comunicare
sporesc cantitatea de date de pe internet, oră de oră. În prezent, multe grădiniţe, mai ales în mediul urban
au site propriu sau sunt prezente pe site -uri care se adresează părinţilor sau/ şi copiilor.
Pliantul de prezentare reprezintă o modalitatea utilă şi comodă de a-i informa pe ceilalţi. O pagină
tip A4 poate fi scrisă pe ambele părţi şi copiată. De obicei, se îndoaie în două înainte de a fi distribuit,
poate fi alb-negru sau colorat. Pliantul arată simplu, însă cu cât arată mai reuşit, cu atât mai multă muncă
şi creativitate se ascund în spatele acestui rezultat. Scopul distribuirii lui este acela de a stârni interesul
prin transmiterea unor informații de bază .
Luând în considerare aceste direcţii, reprezentanţii grădiniţei trebuie să îşi asume rolul de
promotor, colaborator şi facilitator, în timp ce grădiniţa trebuie să orienteze întregul său demers asupra
celor mici, astfel încât copilul să devină actor principal al demersului educaţional, fapt care va duce
gradual la creşterea prestigiului grădiniţei în comunitate.
304
Bibliografie :
1. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară. Editura Aramis, București, 2003

2. Nigrila, Iulian, Marketing educațional, support curs
3. Tomsa, G., Consilierea și orientarea în școală . Casa de Editura și Presa Românească,
București, 1999
4. Voiculescu, F., Analiza resurse- nevoi și management strategic în învățământ. Editura
Aramis, București, 2014
305
De-a arhitectura în oraşul meu
Profesor înv. Primar: Banu Georgeta-Mioara

Școala Gimnazială Prof. Dr. Ioan Cerghit Hârseni, jud Brașov
De-a arhitectura în oraşul meu este un program educațional care pune la lucru creativitatea elevilor,
îi face mai atenți la ceea ce se întâmplă în orașul lor și îi ajută să descopere lumea fascinantă a
arhitecturii. Orașul/localitatea în care ei trăiesc este materialul didactic de referință. Programul are un
ghid pentru arhitecţi şi cadre didactice care include şi programa școlară a cursului, un caiet al elevului și
materiale didactice vizuale. Curricula a fost concepută pe o metodă de învățare experiențială, având o
structură de tip: OBSERV + ANALIZEZ, CONSTRUIESC + PREZINT, logica învățării prin proiecte.
Prima parte a demersului educațional urmărește achiziționarea de informații prin experiența directă
a elevilor: expediții în oraș/localitate, experiment, joc și prezentări vizuale, iar cea de-a doua este aplicația
practică a celor învățate anterior. Pe tot parcursul programului educațional elevii lucrează împreună la un
proiect comun. Fiecare an școlar se finalizează, la disciplina opțională De-a arhitectura, cu o expoziţie a
proiectelor elevilor.
În cadrul programului copiii vor dezvolta aptitudinile de observație, percepție și analiză critică a
mediului construit al localității lor. Le va fi stimulată creativitatea și dezvoltate simțul spațial și cultura
vizuală. De asemenea, își vor îmbunătăți abilitățile de colaborare, comunicare și lucru în echipă.
Programul este și un bun instrument de stimulare a simțului civic.
Aventura De-a arhitectura din Școala Gimnazială Prof. Dr. Ioan Cerghit Hîrseni a început în anul
școlar 2015-2016 cu proiectul De-a arhitectura After-School, un proiect nou, atractiv și extrem de
interesant, propus de arhitectul voluntar Alina Cloca, în colaborare cu Primăria Hârseni. La acel proiect
au participat doar 15 elevi, din clasele a III-a și a IV-a și se desfășura după finalizarea orelor de curs.
Entuziasmul și priceperea copiilor ne-au facut să continuăm și să extindem proiectul, așa că, pentru
următorul an școlar am încheiat un parteneriat cu Uniunea Arhitecților din România și am fost acceptați
în proiectul De-a arhitectura în orașul meu, cu 2 clase primare (clasele a III-a și a IV-a). Dascălii celor 2
clase, prof. Înv. primar. Banu Georgeta-Mioara și Manta Lenuța-Mirela au participat la cursurile de
formare, unde, împreună cu arhitectul voluntar Alina Cloca au fost puși împreună pentru a consolida
colaborarea în pregătirea și susținerea orelor, pentru a aprofunda conţinutul programului educațional și
pentru a exersa metodele interactive de învăţare.
De-a lungul anului școlar activitățile de observare, analiză, explorare a mediului construit și
realizare a propriului proiect s-au desfășurat în tandem, profesor-arhitect. Scopul nostru era de a-i ajuta
pe copii să înţelegă arhitectura şi mediul construit, să facă legături între ceea ce află la şcoală şi procesele
complexe care transformă locurile în care trăiesc, dar și să-şi dezvolte o serie de abilităţi şi aptitudini care,
uneori sunt mai puţin utilizate în procesul de învăţământ tradiţional:
1. aptitudinile de interpretare şi abstractizare, de reprezentare şi de exprimare vizuală;
2. creativitatea;
3. abilitatea de a observa, de a percepe şi de a analiza critic mediul construit, identificând valorile
lui şi dezvoltându-şi simţul civic şi responsabilitatea faţă de acesta şi cel natural;
4. abilităţile de colaborare, comunicare şi lucru în echipă.
Proiectul nostru final s-a numit Orășelul Creativ și a constat în realizarea machetei unui oraș, asa
cum și l-au imaginat elevii: cu mult spațiu verde, case, străzi, lacuri, bănci, spații de relaxare și o școala
veselă în care copiii să învețe și să fie fericiți, cu un parc eolian și panouri solare. Cu acest Orășel Creativ
au participat la expoziția anuală a Proiectului De-a arhitectura, expoziție la care participă toate școlile
incluse în program, din zona Făgărașului. Expoziția s-a bucurat de un real succes, iar copiii au fost extrem
de mândri de proiectul lor, de diploma primită, de mulțimea vizitatorilor și de surprizele primite din
partea organizatorilor.
306
Aventura De-a arhitectura continuă, în școala noastră, iar pentru anul școlar viitor, 2018-2019
ne-am înscris și așteptăm confirmarea. Ceea ce este bun, util și frumos, durează!
Mulțumiri tuturor celor implicați: dascăli, arhitecți și oameni simpli, care susțin aceast cauză
prin sport și/sau financiar!
307
Promovarea imaginii unității de învățământ
Director, prof. Bara Georgeta

Grădinița cu Program Prelungit nr. 30 ,,Mugurel” Oradea
De-a lungul timpului, ca urmare a evaluărilor individuale şi colective, instituţiile educaţionale
sunt structurate pe o scară a valorii, prestigiului şi a încrederii care se înfiripează în mentalul
colectiv. De cele mai multe ori însă, imaginea instituţiei educaţionale o reprezintă ideea pe care si-a
format-o comunitatea sau un segment de populaţie în legătură cu receptarea unor informaţii despre
serviciile prestate şi rezultatele obţinute, care se materializează în atitudini sau opinii în mentalul
colectiv şi care sunt transmise din generaţie în generaţie. Imaginea apare astfel ca o componentă a
reprezentării sociale, care prezintă un nucleu stabil de valori stiinţifice, culturale, morale şi norme
sociale, având ca scop formarea personalităţii umane, orientată spre comunicare şi toleranţă socială.
Imaginea unei instituţii educaţionale reprezintă o funcţie importantă a managementului educaţional,
pentru asigurarea unei comunicări reale şi eficiente între instituţie şi opinia publică, pentru
asigurarea unei poziţii sociale şi pentru coordonarea imaginii cu rezultatele obţinute. Imaginea
instituţională are ca obiect reputaţia creată de instituţie în rândul publicului atât prin produsele ,
serviciile oferite, cât şi prin sistemul comunicaţional organizat. Imaginea corporată şi creşterea
notorietăţii instituţionale sunt dependente de capacitatea instituţiei de a satisface cât mai deplin nevoile
clientelei sale . O imagine clară , pozitivă şi diferenţiată "scoate" produsul respectiv în evidenţă,
conferindu-i o poziţie de sine stătătoare în oferta globală, la fel cum o imagine difuză , negativă poate
compromite succesul de piaţa a unei mărfi corespunzătoare calitativ. Mai mult ca oricând, este
necesară formarea unei percepţii corecte despre influenţa pe care o are imaginea unei instituţii
educaţionale asupra opiniei publice, în rândul managerilor deoarece imaginile au funcţie de element
formativ de opinii şi atitudini, care pot influenţa aprecierile colaboratorilor şi prin acestea
manifestările lor de parteneri. In instituţia preşcolară este cu atât mai necesar ca managementul
imaginii să funcţioneze cu cât clienţii sunt mai mici, iar opinia publică este mai sensibilă la grija
faţă de aceştia şi asigurarea unui serviciu de calitate. O strategie de construire a imaginii unei
organizaţii trebuie să urmărească, în primul rând, realizarea si consolidarea identităţii acesteia în mentalul
publicului relevant. În ultimul timp organizaţiile au conştientizat necesitatea de a pune în practică strategii
care urmăresc „crearea unui climat pozitiv, marcat de credibilitate şi încredere, crearea unei imagini
distincte şi clare în mediul social relevant şi în sferele de interes, creşterea numărului de membrii şi
susţinători loiali ai organizaţiei, cresterea succesului pe piaţă prin captarea atenţiei, bunăvoinţei şi
încrederii publicului“.
Aprecierea de imagine, atât de vehiculată în literatura de specialitate, are aplicabilitate imediată şi
asupra felului în care este percepută o unitate şcolară. Astfel, contextul informaţional de care are nevoie o
unitate de învăţământ, ţine cont atât de ,,terenul de joc” cât şi de competitori şi ,,spectatori.” Înţelegerea
contextului în care apare o informaţie mai poate însemna o comunicare adecvată şi controlată a ceea ce se
spune ( intenţie) şi ceea ce se face(rezultate). Analiza imaginii unei instituţii de învăţământ nu poate fi
pe deplin înţeleasă fără abordarea şi înţelegerea corectă a funcţiilor comunicării în masă. Asfel, se pot
contura anumite întrebări pertinente legate de mecanismele de promovare prin mass-media. Se mai
conturează modul în care trebuie gândită strategia şi tactica de unitate de învăţământ, totul pornit de la
calitatea şi adecvarea comunicării.
O imagine bună, pozitivă, va atrage clienţii educaţionali,, potriviţi” şi va determina opinii
favorabile despre şcoală. La acest aspect de opinii care deschid interesul faţă de şcoală, determinant este
și sentimentul de mândrie de a fi elev sau de a fi fost elev al unei şcoli de prestigiu. Familia are un rol
predeterminat în acestă alegere. Generaţii din tată în fiu absolvă uneori aceeaşi şcoală. Şcoala este un
simbol al culturii naţionale prin limbaj, norme şi tradiţii comune.
Semnalarea şi promovarea calităţii poate fi realizată prin diverse mijloace, de la un management
şcolar limpede conturat, pe strategii şi tactici operative bune, la marketingul educaţional, cu referire
concretă la produsul educaţional al unităţii şcolare, dar şi la o estetică a marketingului educaţional.
Marketingul educaţional are unele funcţii: - investigarea pieţei, a consumului de educaţie şi a mediului; -
adaptarea politicilor de marketing la cerinţele mediului; - dimensionarea serviciilor educaţionale în
308
consens cu nevoile, preferinţele, gusturile, aşteptările, exigenţele calitative ale consumatorilor, dar şi cu
dezideratele politicii educaţionale; - promovarea unui management eficient al resurselor umane care,
împreună cu resursele materiale şi informaţionale să stimuleze efectele sinergice ale valorilor şi serviciilor
educaţionale şi să asigure realizarea obiectivelor prestabilite, după Iulian Negrilă (2007). Demersul de
marketing presupune stăpânirea informaţiilor despre mediul socio-economic şi educaţional. Suportul
informaţional al deciziilor se asigură prin cercetarea de marketing, definită ca o activitate sistematică de
culegere, analiză şi interpretare a informaţiilor necesare conceperii, elaborării şi realizării politicilor de
marketing.
Pentru promovarea imaginii grădiniţei în comunitate, în rândul părinţilor, a rudelor cunoştinţelor, a
foştilor copii din grădiniţă deveniţi adulţi, a oficialităţilor, a altor instituţii de învăţământ din oraş şi judeţ,
colectivul cadrelor didactice a creat pliantul şi pagina de facebook a grădiniţei. Pliantul cuprinde date
despre grădiniţă, informaţii cu privire la oferta educaţională. Pagina de facebook este actualizată
permanent şi sub o denumire plăcută copiilor şi agreată de ei „Grădiniţa Mugurel Oradea”, se adresează
adulţilor. Astfel părinţii şi comunitatea descoperă în fiecare lună aspecte din activitatea copiilor şi a
cadrelor didactice, performanţe obţinute de copii sub îndrumarea cadrelor didactice, opinii ale
personalităţilor oraşului şi altor membri ai comunităţii locale, implicarea părinţilor în activităţile
desfăşurate în grădiniţă şi alte aspecte ale activităţii din grădiniţă.
Estetica marketingului educaţional este parte componentă a managementului strategic al unei şcoli.
Atâta timp cât unitatea de învăţământ va avea obiective şi scopuri de îndeplinit, va avea "producţie
educaţională", piaţă educaţională, conceptul de estetică este inerent.
În concluzie, imaginea instituţiei în care ne desfăşurăm activitatea are o mare influenţă asupra
serviciilor oferite şi asupra eficienţei activităţii acesteia, ceea ce poate determina ca imaginea să fie
uneori mai valoroasă decât toate celelalte bunuri materiale. Astfel se explică de ce unele instituţii
sunt recunoscute şi căutate chiar dacă condiţiile nu sunt ,,europene,, şi altele cu activitate şi
rezultate foarte bune nu au nici pe departe o imagine atât de bună. Promovarea imaginii dorite
capătă în mentalul colectiv un anumit prestigiu, de care individul, societatea are nevoie pentru buna
sa funcţionare. O imagine pozitivă a instituţiei preşcolare stimulează şi impulsionează colectivul
pentru ca acesta să îşi desfăşoare activitatea cu succes într-o atmosferă de performanţă, determină
creşterea coeziunii şi comunicării interumane şi atragerea sau menţinerea surselor extrabugetare
bogate.
309
CARNAVALUL IERNII
Coordonator proiect: prof. înv. primar BARABAȘ MIHAIELA

Program de desfășurare pentru colectivele claselor a II –a C și clasa II – a B
Data: 20 decembrie 2017
Argument:
“Florile primaverii sunt visele iernii,dimineața, la micul dejun al îngerilor”
Khalil Gibran
Iarna este zâna albă care bate la fereastră și aduce mirosuri reci și dulci în casele oamenilor. Iarna
vrăjește copacii înghețați de șoaptele reci ale vântului, iar îngerii năpârlesc și penele lor albe îi îmbracă în
costume de gală.
Deasupra acestui anotimp plin de vise și speranțe fiecare suflet de copil trăiește magia anotimpului
de gheață, magia sărbătorilor de iarna. Această magie trebuie trăită din plin. Pornind de la această
premiză, am organizat un carnaval al iernii unde sufletele de copii vor prinde viață prin personajele alese
din povești și se vor întrece în concursuri și voie bună.
Obiective cadru:
- Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din
mediul înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);
- Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin jocuri de rol și jocuri distractive;
- Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
- Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;
- Să manifeste interes pentru jocurile distractive propuse din care să reiasă spiritul competitiv.
Obiective de referință:
- Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă,
armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului;
- Să intoneze cântece pentru copii;
- Să acompanieze ritmic cântecele;
- Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;
- Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată;
- Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text
onomatopeic + mişcare, text onomatopeic + melodie + mişcare;
- Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare
specificului de vârstă;
- Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte;
- Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente,
pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii).
Obiective operationale:
O1- Să interpreteze rolul creativ în contextul dat de program;
O2- Să intoneze cântece pentru copii și colinde;
O3- Să participe cu interes la activitățile propuse în cadrul programului.
Desfășurarea programului
Copiii au însușit cunoștințe despre anotimpul iarna, despre obiceiurile și tradițiile locale specifice
sărbătorilor de iarnă, despre activitațile oamenilor în acest sezon.
Părinții și copiii au cofecționat costumele din materiale proprii, adaptate diverselor personaje din
povești și nu numai. La orele de arte vizuale și abilități practice au creat podoabe pentru ornarea clasei,
pentru carnaval.
310
În sala de clasă am creat și confecționat unui decor specific de iarnă „Sala improvizată este
decorată cu lucrări practice ale copiilor ( compoziții plastice reprezentând anotimpul iarna, ghirlande,
baloane, bradul împodobit cu decorațiuni create de elevi)
Programul a fost interactiv sub forma unui concurs. La Carnavalul iernii au participat copiii de la
clasele a II – a B și clasa a II – a C cu propriile lor programe artistice, fiind actori și spectatori.
Programele de carnaval s-au realizat după un desfășurător (program prestabilit):
- parada costumelor;
- proba de dans;
- cel mai frumos costum;
- jocuri distractive sub formă de concurs;
- cea mai bună echipă;
- cei mai buni soliști;
- colinde de Crăciun.
Evaluarea:
- înmânarea diplomelor celor care s-au evidențiat.
Fotografii de la eveniment:
311
METODE ACTIVE
Prof. Bărbiță Georgiana Cristina

Col. Tehn. M. Viteazu Vulcan Hunedoara
Datorită exploziei masive de informații la care asistăm cu toții în ultimul timp, se impune folosirea
unor practici de predare-învățare active. Un alt motiv al implementării strategiilor didactice interactive ar
fi acela de a-l atrage pe elev în procesul cunoașterii, pentru ca acesta sa participe activ și conștient la
propria formare, devenind coautor la propria construcție, experimentând și gândind situații noi.
Cadrul didactic trasează sarcinile, consiliază, apreciază, neștirbind personalitatea elevului,
dezvoltându-i creativitatea.
Am prezentat în această lucrare câteva strategii interactive interesante și foarte ușor de folosit la
clasă, experiențe la care elevii au răspuns cu succes și cu o mare bucurie deoarece ei sunt foarte receptivi
la nou. Acestea sunt: “ Tehnica 6-3-5”, “Interviul în trei trepte”, “Controversa academică”, “Mai multe
capete”, “Predarea reciprocă”, “Răspunsul prin rotație”.
Folosirea strategiilor didactice interactive duce la următoarele rezultate:
-raționamente de ordin superior frecvente, înțelegere mai profundă și gândire critică;
-performanțe superioare și capacitate sporită de comprehensiune și reținere, motivație intrinsecă
pentru învățare, încredere în sine, acceptare de sine;
-concentrare mai bună și comportament indisciplinat mai redus;
-capacitatea de a identifica alternative, reducerea prejudecăților;
-tonus bun și sănătate psihologică sporită, adaptare rapidă;
-atitudine pozitivă față de scoală, învățătură, de cadrele didactice și de celelalte persoane, autonomie
în învățare.
Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară. El poate fi folosit atât în faza de evocare, cât
şi în faza de reflecţie. El este utilizat pentru a stimula gândirea înainte de a studia mai temeinic un anumit
subiect. Mai poate fi folosit ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a construi asociaţii
noi, sau de a reprezenta noi sensuri. Este o activitate de scriere care poate servi drept instrument eficient
în dezoltarea deprinderilor de scriere, mai ales la cei care sunt recalcitranţi la scris.
Este, însă, înainte de toate, o strategie de găsire a căii de acces la propriile cunostinţe, înţelegeri sau
convingeri legate de o anume tema. Fiind o activitate de scriere, mai serveşte şi la a-l informa pe scriitor
despre anumite cunoştinţe sau conexiuni pe care acesta nu era conştient că le are în minte.
Etapele realizării unui ciorchine sunt simple şi uşor de reţinut:
-scrieţi un cuvânt sau o propoziţie-nucleu în mijlocul unei pagini sau table;
-începeţi să scrieţi cuvinte sau sintagme care vă vin în minte legate de tema respectivă;
-pe măsură ce scrieţi aceste cuvinte, începeţi să trageţi linii între ideile care se leagă în vreun fel;
-scrieţi atâtea idei câte vă vin în minte până expiră timpul sau nu mai aveţi nici o altă idee.
Reguli: Există câteva reguli de bază care trebuie respectate:
1) Scrieti tot ce vă trce prin minte. Nu faceţi judecăţi în legătură cu gândurile care vă vin, notaţi-
le doar pe hârtie;
2) Nu vă preocupaţi de ortografi, punctuaţie sau alte reguli ale textului scris;
3) Nu vă opriţi din scris până n-a trecut destul timp, astfel încât să poată ieşi la lumina toate
ideile. Dacă ideile refuză să vină, zăboviţi asupra hârtiei şi până la urmă vor apărea;
4) Lăsaţi să apară cât mai multe conexiuni. Nu limitaţi nici numărul ideilor, nici fluxul
conexiunilor.
Ciorchinele este o strategie flexibilă. Poate fi realizat individual sau ca activitate de grup.
Folosit în grup, el poate folosi ca şi cadru pentru ideile grupului, ceea ce le oferă elevilor ocazia de
a afla asociaţiile şi relaţiile stabilite de ceilalţi. Fie că e utilizat individual, fie că e utilizat în grup, e
important să reţinem trei reguli:
a) să nu ne oprim din în timpul care ni se acordă;
b) să nu facem judecăţi despre ceea ce gîndim;
c) să nu ne intereseze forma a ceea ce scriem.
312
Am descoperit că ciorchinele făcut individual e o pauză binevenită din brainstorming-ul de grup,

pentru că este rapid şi le permite tuturor elevilor, nu doar celor care sunt tot timpul cu mâna sus, să se
implice activ în procesul de gândire.
Experienţa ne-a învăţat, însă, că, dacă procedeul se aplică individual subiectul trebuie să fie familiar
elevilor, care nu pot culege informaţii de la membrii grupului. După expirarea timpului, ciorchinii
individuali pot fi comunicaţi perechii sau grupului.
Fiecare elev trebuie înțeles ca un participant activ la învățare și predare, deoarece aduce cu el în
acest proces o experiență, un stil de învățare, un model social, o interacțiune specifică, un ritm personal,
un mod de abordare, dar și un context cultural căruia îi aparține. Strategiile didactice interactive valorifică
cu succes toate aceste caracteristici ale celui care învață. Elevii ajung să se autoevalueze și să
conștientizeze propriile lacune, fapt care duce la o mai bună gestionare a cunoștințelor de care dispun și
de realizare a feed-back-ului personal.
Toate aceste metode, bine gestionate de cadrele didactice nu fac altceva decât să dezvolte
potențialul creativ al elevilor, cu condiția ca ele să fie utilizate în deplină cunoștință de cauză, aceasta
presupunând o bună cunoaștere a lor de către profesor, o pregătire prealabilă a materialelor folosite și a
etapelor ce trebuie respectate.
Consider că este foarte important să promovăm aceste metode moderne și să le implementăm în
procesul de învățământ, deoarece acestea se concentrează pe elev și antrenează toate disciplinele școlare,
realizându-se astfel o dezvoltare armonioasă și creativă a personalității elevilor.
Bibliografie :
Albulescu I. - Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină și creativitate
Vasile Flueraș – Teoria și practica învățării prin cooperare
Stan C. – Teoria educației
313
OBIECTIVE MANAGERIALE
SI DE PROMOVARE A IMAGINII SCOLII
Prof. BARBU ELENA - GABRIELA

G.P.P.,, CEI SAPTE PITICI”- BUZAU
DOMENIU DE COLABORARE STRATEGII MODALITATI DE CINE Termen
REALIZARE RASPUNDE bs
A. Imbunatatirea calitatii manage- □ elaborarea deciziilor se va □ exercitii de luare a ◘ Directorul; Sept.2017
mentului scolar si administrativ; efectua pe baza studiilor de deciziilor; ◘ Consilierul
oportunitate si analizelor de □ dezvoltarea educativ;
eficienta realizate cu abilitatilor de ◘ Sefi de
participareare prezentantilor comunicare catedra;
tutu-ror departamentelor scolii; orala/scrisa ◘
□ informarea operativa a □ lucrul in echipe Administrato Conform
intregului personaldespre mixte ( r; planificar
masurile adoptate in sedintele reprezentanti ai ◘ Secretar; ii
Consiliului de Administra- tie si comunitatii locale);
Consiliul Profesoral; □ fluidizarea
□ asigurarea transparentei informatiilor;
privind modul de alocare si □ evaluarea
cheltuire a resurselor colaborarii scoala- Permane
financiare; comunitate locala; nt
□ implicarea mai activa a
intregului personal in procesul
decizional prin intrunirea Conform
periodica a adunarii generale a planificar
angajatilor ( rapoarte de ii
activitate prezentate de
conducerea scolii, sesizarea
problemelor de interes general,
manifestarea initiati- velor si
stabilirea responsabilitatii in
rezolvarea acestor probleme;
B. Curriculum □ oferirea cadrului logistic □ dezbateri in cadrul □ Director; Permane
(spatiu, comunitatii locale a □ Consilier nt
aparatura,expertiza/consultanta CDS; educativ;
,etc) pentru programele si □ evaluarea □ Sefi
activitatile comunitare; intereselor catedra;
□ consultarea organizatiilor comunitatii locale; □ Consiliul Permane
sindicale in procesul decizional □ dezvoltarea de nt
siin rezolvarea problemelor abilitatii de Administrati
scolii; comunicare orala’ e;
□ organizeaza intalniri □ completarea de Conform
periodice cu reprezentantii pliante cu date planificar
comunitatii locale: privind scoala sin ii
mem bri in organele alese de oferta educationala;
conducere de la nivel □ actualizarea
local,parinti, oameni de paginii web a scolii
afaceri,reprezentanti ai bisericii cu date actualizate;
si ai organizatiilor culturale,
etc., privind cresterea
adecvarii ofertei edu cationale a
scolii la specificul comunitar; Conform
□ organizarea diferitelor forme planificar
de reconversie profesionala; ii
□organizarea de cursuri/forme
de pregatire pentru satisfacerea
nevoilor si la cererea
comunitatii locale;
C.Proiectare - organizare □ identificarea nevoilor de □dezvoltarea □ Consiliul de Permanen

educatie ale comunitatii locale si abilitatii de Administratie t
a posibilitatilor de satisfacere colaborare cu ;
a acestora in cadrul normative comunita tea privind □ Consiliul
existent si cu resursele dis proiectarea- Profesoral;
ponibile; organizarea □
□elaborarea activitatii scolii; Directorul; Sept.2017
planurilor/programelor de □ discutii cu □ Febr.2018
314
dezvoltare a unitatii scolare reprezentantii Sefii de

pentru satisfacerea nevoilor comunitatii locale catedra;
proprii si ale comunitatii privind elaborarea Sept.2017
locale; planurilor/programe
□ participarea la elaborarea lor de dezvol tare a
planului annual de inspectie unitatii scolare; Permanen
impreuna cu ISJ; □ informarea t
□ informarea tuturor organizatiilor
categoriilor si organizatiilor interesate de
interesate/beneficiare in activitatea unitatii
legatura cu activitatea unitatii scolare prin pagina
sco lare si cu programele web,pliante,etc.; Permanen
nationale de re forma in □ dezbateri in grup t
curs,precum si promovarea pe marginea
altor proiecte de inovatie; repartizarii si
□ colaborarea cu autoritatile utilizarii fondurilor
locale alese( Consiliul Judetean, alocate scolii;
Consiliul Local si Primarie) in □ colaborarea cu
ceea ce priveste agentii
economici,ONG,etc.; permanen
repartizarea si utilizarea t
fondurilor pentru
functionarea,intretinerea si
repararea unitatilor scolare;
□ incheierea de contracte cu
agentii economici, ONG si alte
organizatii privind prestari
reciproce de service;
□ aplicarea programelor □dezvoltarea □ Directorul Permanen

D.Conducere operationala nationale de reforma,a abilitatii de scolii; t;
proiectelor de reforma, a colaborare cu □ Consiliul de
proiectelor de inovatie aprobate comunitatea privind Administratie
si intocmirea documentelor de conducerea ;
imple - mentare; operationala; □ Consiliul Permanen
□ stabilirea legaturilor cu □discutii cu Profesoral; t;
autoritati -le locale,agenti reprezentantii □ Consiliul
economici,institutiile nationale comunitatii locale Local
si regionale de cultura, bise rica, privind elaborarea □ Consiliul
alteinstitutii interesate, pentru unei strategii de Reprezentativ
cresterea adecvarii ofertei conducere al parintilor;
educatio- na le a scolii la operationala;
cererea concreta, pen tru □informarea
realizarea proiectelor si comunitatii despre
progrme lor proprii si in activitatea de
vederea cresterii im- portantei conducere a Permanen
scolii ca focar de civilizatie; activitatii scolii prin t;
□ stabilirea legaturilor formale promovarea imaginii
cu organele de scolii;
politie,pompieri,corpul □ dezbateri in grup
gardienilor publici in vederea pe marginea
asigurarii pazei si sigurantei planurilor de
elevilor si pentru prevenirea si actiune privind
combaterea delicventei juvenile; conducerea
activitatii scolii;
□ colaborarea cu
comunitatea locala
pentru realizarea
proiectelor si
programelor proprii
si in cresterea
imaginii scolii in
comunitate.
□ evaluarea ofertei educationale □dezvoltarea □ Directorul; Iu

E.Control-evaluare si a performantelor abilitatii de □ Consiliul nie 2018
educationale pe baza colaborare cu pentru
indicatorilor de performanta comunitatea locala curriculum-
stabiliti prin proiectul de privind controlul- ului;
curriculum sau prin proiectele evaluarea activitatii □ Consiliul de
de dezvoltare realizate in urma scolii; Administratie
315
diferitelor forme de inspectie; □ dezbateri in grup ;

□ elaborarea propunerilor pe marginea □ Consiliul Mai-iunie
privind modificarea elaborarii/ evaluarii Reprezentativ 2018
curriculum-ului national si a ofertei educationale al parintilor
dezvoltarii regionale/locale; de CDS;
□ asigurarea/pregatirea □ colaborarea cu Mai-iulie
organizarii examenelor comunitatea locala 2018
nationale de sfarsit de privind modificarea
ciclu ( capacitate si curriculum-ului
bacalaureat); national si a Permanen
□ intocmirea documentelor si a dezvoltarii locale; t
rapoartelor tematice curente si □colaborarea cu
speciale,solicitate de ISJ,MedC comunitatea locala
si alte autoritati; in vederea Sept.2017
F.MOTIVARE. □ intocmirea documentelor organizarii
IMPLICARE/PARTICIPARE.FORM legale privind curriculum-ul examenelor
ARE DEZVOLTARE national; nationale de sfarsit Iulie 2018
PROFESIONALA SI PERSONALA □ arhivarea si pastrarea de ciclu;
documente- □asigurarea
lor scolare; conditiilor in □ Consiliul de
vederea pastrarii Administratie Permanen
□ asigurarea caracterului documentelor ; t
stimulativ si fundamentarea oficiale; □ Consiliul
dezvoltarilor locale de curricu- Profesoral;
lum pe experienta copiilor/tine- □ Sindicat;
rilor si pe specificul comunitar; □ Consiliul
□ incurajarea, consemnarea si Local;
transmiterea catre cei in drept Martie
a dezvoltarilor curriculare 2018
G.FORMAREA GRUPURILOR/ locale si a propunerilor pentru
DEZVOLTAREA ECHIPELOR. imbunatatirea curricu lum-ului
NEGOCIEREA/REZOLVAREA national,provenite de la cadrele □ dezbateri in grup
CONFLICTELOR didactice din scoala; pe marginea
□asigurarea abilitatarii si a motivariiimplicarii permanen
consultantei in problemele de si participarii la t
curriculum pentru cadrele formare /dezvoltare
didactice. profesionala si
personala;
□asigurarea
transparentei in
asigurarea abilitarii
si a consultantei in
problemele de
curriculum;
□colaborarea cu
comunitatea locala
in vederea
motivarii/implicarii
elevilor si cadrelor
didactice in procesul
de educatie;
□dezvoltarea
abilitatii de
comunicare cu
comunitatea locala
in stimularea
cadrelor didactice si
elevi in
formare/dezvoltare
profesionala si
personala;
H. CONTINUAREA SI INTENSIFI- □asigurarea
CAREA POLITI- CII DE PROMO- conditiilor pentru
VARE ACTIVA A IMAGINII dezvoltare
SCOLII. profesionala si
personala;
316
□ Organizarea colectivelor □implicarea □ Consiliul de Sept.2017

decatedra si a echipelor de Consiliului Administratie
proiect, in functie de necesitatile Profesoral si de ;
scolii si de activitatile Administratie,a □ Consiliul
planificate; parintilor si elevilor Local; Sept.2017
□ asigurarea coerentei intre in organizarea □ Consiliul
curriculum-ul national si colectivelor,echipelo Reprezentativ
dezvoltarilor regionale/locale; r de proiect ; al parintilor;
□ asigurarea coordonarii intre □implicarea □ Consiliul Sept.2017
diferitelor elevilor,parintilor, elevilor;
discipline/module/cadre didac- comunitatii locale in □ Consiliul
tice; derularea Profesoral; Permanen
□ rezolvarea conflictelor de activitatilor scolii; □ Sindicat; t
prioritate intre reprezentantii □implicarea
diverselor discipline, in comunitatii
interesul elevilor. locale/regionale in
□ negocierea celor mai bune dezvoltarea CDS; Ianuarie
conditii financiare pentru □ dezbateri in grupe 2018
executia bugetara; mixte privind
rezolvarea Permanen
conflictelor aparute, t
□ negocierea celor mai negocierea celor mai
avantajoase contracte de bune conditii
sponsorizare si fonduri financiare; Permanen
extrabugetare; □evaluarea t
□ rezolvarea rapida intereselor
,transparenta si eficienta a comunitatii,elevilor
conflictelor cu/sau intre : copii si parintilor,
si tineri, cadre didactice si nedi- cadrelor didactice;
dactice,parinti,comunitate
locale;
□ negocierea celor mai Permanen
avantajoase conditii de sprijin t
comunitar pentru unitatea
scolara;
□ rezolvarea
rapida,transparenta si eficienta
a conflictelor cu reprezentantii
autoritatilor/ comunitatii,
regiile autonome de servicii, ins
titutii religioase si culturale;
□ Indreptarea prioritara a -actualizarea paginii ◘ Directorul; Februarie-

eforturilor spre promovarea web a scolii si ◘ Consilierul martie
unor ofertei noastre realizarea unei educativ; 2018
educationale,destinata atragerii versiuni in limba ◘ Sefi de
elevilor ; engleza/franceza; catedra;
□ promovarea rezultatelor -completarea datelor ◘ Permanen
obtinute de elevii nostri la in brosuri de Administrator t
concursurile profesionale prezentarea scolii cu ;
locale/judetene si nationale; informatii ◘
□ cresterea vizibilitatii scolii referitoare la Inforatician.
prin mediatizarea examenelor directiile Permanen
stiintifice si culturale organizate educationale a scolii t
si a colaborari- lor initiate cu si a
firme dornice de spon- sorizari; oportunitatilorde
□ conturarea unei imagini de cariera pe care le permanen
brand unitar prin definirea ofera scoala noastra; t
simbolurilor definitorii ale -definirea
scolii; simbolurilor
definitorii ale scolii:
sigla, logo, CD
prezentare,signalisti
ca.
317
COLEGIUL AGRICOL „GHEORGHE IONESCU-SISEŞTI”

o şcoală pentru comunitate
Prof. Barbu Mihaela – Florica - director al Colegiului Agricol

„Gheorghe Ionescu-Siseşti” din Valea Călugărească
Istoria şcolii de-a lungul unui secol

Colegiul Agricol „Gheorghe Ionescu-Siseşti” din Valea Călugărească este o şcoală cu peste un
secol de experienţă în agricultură şi nu numai, o uşă deschisă pentru tineri şi adulţi din mediul rural sau
urban, o alternativă pentru locuitorii din zona Văii Cricovului şi din podgoria Dealu Mare care vor să
păstreze tradiţia locală.
Istoria şcolii noastre, evoluţia ei se suprapun peste un secol tumultos, un veac al prefacerilor.
Plantaţiile de viţă de vie din Valea Călugărească sunt atestate documentar din secolul al XV-lea. În 1882
a apărut filoxera în Valea Călugărească şi a distrus majoritatea viţelor de vie. Acesta a fost motivul pentru
care în 1907 s-a înfiinţat Şcoala Elementară de Viticultură, având misiunea de a pregăti specialişti care
să refacă plantaţiile. În timpul Primului Război Mondial, şcoala a fost închisă. Între 1919 şi 1928, a
funcţionat sub numele de Şcoala Inferioară de Viticultură, având cursuri teoretice cu o durată de 2 ani
şi 1 an de practică. Începând cu 1929, devine Şcoala de Viticultură, având 3 ani de cursuri teoretice şi 1
an de practică la posesorii de vie din zonă şi la şcoală. În 1948, instituţia îşi schimbă profilul în Şcoala
Medie de Viticultură şi în patrimoniul său se află 10,5 ha de vie, 300 de pomi fructiferi, o şcoală de viţe,
o grădină de legume, loturi experimentale cultivate cu diferite plante agricole, un laborator de biochimia
vinului, o staţie meteorologică, o staţie de avertizare a manei. În 1955, sunt două tipuri de şcoală: o şcoală
vocaţională (de 3 ani) şi una tehnică pentru pentru maiştri viticoli (de 4 ani). În 1962, devine Şcoala
Tehnică Horticolă; o mare parte a patrimoniului şcolii ajunge în dotarea Institutului de Cercetări pentru
Viticultură şi Vinificaţie. În 1966, devine Liceul Agricol cu o durată de 5 ani, apoi de 4 ani, iar în 1990 –
Grupul Şcolar Agricol Valea Călugărească. Din 2009 până în prezent, este Colegiul Agricol
„Gheorghe Ionescu - Siseşti”.
Performanţe profesionale ale absolvenţilor noştri
Timp de 110 ani, şcoala noastră a pregătit specialişti şi a rezistat în faţa tuturor transformărilor.
Absolvenţi ai instituţiei noastre şcolare au devenit personalităţi cu notorietate în societatea actuală.
Amintim câteva nume care au obţinut rezultate deosebite în cariera personală, cunoscute nouă prin
monografia şcolii, realizată cu dăruire de către regretatul colonel (r) Constantin Ceauşu şi prin bunăvoinţa
doamnei Andone Maria (fost profesor de matematică al şcolii): Alexandrescu Ion-profesor doctor docent
(Universitatea Iaşi), scriitorul Mihale Aurel, Varga Nicolae-doctor inginer (fost dir. gen. al ICDVV,
Valea Călugărească), Necşulescu Ion -doctor inginer (fost dir. S.C. Vinalcool), Giosanu Tudor-doctor
inginer (fost dir. al ICDVV, Valea Călugărească), Ion Marian-cercetător ştiinţific (dir. gen. al ICDVV,
Valea Călugărească), Neagu Constantin-doctor inginer (fost dir. al Combinatului de Vinificaţie S.C.
ROVIT S.A., Valea Călugărească), Tudor Cristian- dir. al Combinatului de Vinificaţie S.C. ROVIT S.A.,
Valea Călugărească, Ion Marin-doctor inginer în vinificaţie, Băicoianu Robert Ionuţ-crop manager la
Compania BASF Crop Protection Romania, Costăchescu Bogdan-director tehnolog la Davino Urlaţi,
Boghici Adriana Magdalena-judecător (Tribunalul Prahova), Vintilă Gabriel Valentin-avocat (Baroul
Prahova), Stemate Mădălin-medic veterinar, Pinţoiu Toma-consilier judeţean Prahova, Grigore Florin-
director la S.C.Budureasca S.A., Preda Gavril-doctor în istorie. Cu siguranţă sunt mulţi alţi absolvenţi cu
rezultate meritorii, dar despre care, să ne fie cu iertare, nu avem cunoştinţă. Să nu îi uităm nici pe colegii
318
noştri profesori şi cadre administrative care au absolvit aici şi au rămas în instituţia noastră să aducă astfel
tribut învăţământului românesc şi comunităţii ce i-au găzduit şi educat, dar nici pe absolvenţii ce lucrează
acum în Primăria Valea Călugărească, în folosul cetăţenilor comunei Valea Călugărească.
Situaţia actuală
În anul şcolar 2017 – 2018 sunt înscrişi 723 elevi repartizaţi în 29 de clase astfel :
 Invatamant liceal filiera tehnologica– 20 clase, domenii de pregatire: servicii, agricultură,
industrie alimentară, mecanică.
 Invatamant profesional – 5 clase, domeniul de pregătire: mecanic (Mecanic-auto,
tinichigiu/vopsitor auto), servicii (Ospatar/chelner vanzator in unitati de alimentatie), industrie alimentara
(Brutar, patiser, preparator produse fainoase)
 Şcoală postliceală – 4 clase, domeniile de pregătire: agricultură, industrie alimentară.
Ştim că, agricultura nu mai reprezintă o ocupaţie atrăgătoare pentru tinerii de astăzi. Şi totuşi, întreg
colectivul şcolii, alături de echipa managerială s-au străduit să găsească metode eficiente pentru ca
această şcoală să nu-şi trădeze originea şi să-şi ducă mai departe misiunea: ofertă educaţională
diversificată pe cicluri de învăţământ şi pe domenii înrudite, o puternică mediatizare a resurselor propii,
proiecte derulate cu profesionalism, perfecţionarea cadrelor didactice în ţară şi în străinătate, pregătire
suplimentară pentru elevii cu nevoi speciale, obţinerea unor rezultate deosebite la diverse concursuri
şcolare de profil, precum şi a unor rezultate foarte bune de atestare.
Speranţe pentru viitorul apropiat
Şcoala noastră se vrea a fi o mână întinsă tuturor celor care încă mai cred în obârşiile lor. În
vremurile noastre, şcoala (în general) se confruntă cu o altă problemă majoră: refuzul elevilor de a
continua studiile sau o frecvenţă scăzută la orele de curs. Dascălii şcolii noastre trudesc din greu pentru a
oferi o educaţie de calitate elevilor. Dar efortul lor se pare că nu mai este suficient. Avem nevoie de
sprijinul părinţilor, care să-şi îndrume copiii spre „porţile şcolii”. Avem nevoie de sprijinul comunităţii,
să ne ajute în demersurile noastre educaţionale.
Societate de mâine are nevoie de oameni educaţi, comunităţile au nevoie de specialişti, şcoala
noastră poate asigura viitorul societăţii civile şi comunităţii locale.
Dincolo de evoluţia societăţii, rămâne totuşi educaţia, iar Colegiul Agricol „Gheorghe Ionescu-
Siseşti” încearcă să nu îşi dezmintă menirea.
319
“Europa, casa noastra”
Prof. inv. primar Nicoleta Barbu - Scoala Gimnaziala “Mihai Viteazul” Craiova
Scoala Gimnaziala Mihai Viteazul Craiova, judetul Dolj, este una dintre institutiile scolare cele mai
apreciate din zona.
Școala noastră și-a propus realizarea unei educații de calitate, centrată pe interesele elevilor, prin
crearea de oportunități egale de dezvoltare pentru formarea viitorilor cetățeni europeni responsabili și
independenți. În condițiile în care dezvoltarea calității educației trebuie să includă și o dimensiune
europeană, creșterea dimensiunii europene reprezintă un obiectiv permanent pentru dezvoltarea școlii.
Acest lucru a adus scolii noastre titlul de “Scoala Europeana” si, totodata, a adus valoare adaugată în
realizarea misiunii școlii.
Campania “Europa, casa noastra” a contribuit la realizarea acestui obiectiv, mi-a oferit ocazia de a
obtine titlul de Ambasador “Europa, casa noastra” trei ani consecutivi, 2013, 2014, 2015 si de a participa
la sedintele de lucru ale Comisiei Europene Bruxelles.
Campania de informare şi comunicare „Europa, casa noastră” este organizata de catre
Reprezentanţa Comisiei Europene în România în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Programul s-a
adresat elevilor şi profesorilor din învăţământul primar, gimnazial şi liceal şi a avut drept scop derularea
unor activităţi cu dimensiune europeană prin care elevii sunt încurajaţi să se informeze despre Uniunea
Europeană, istoria, politicile ei, precum şi despre ultimele evoluţii din domeniul afacerilor europene.
O atentie deosebita am acordat activitatilor scolare si extrascolare pe teme europene, diseminarea
acestora in mass-media si colaborarea cu diverse institutii, ONG-uri.
Initierea si desfasurarea activitatilor scolare si extrascolare pe teme europene reprezinta o adevarata
provocare ce necesita responsabilitate, cretivitate, flexilibilitate si duce la largirea orizontului privind
societatea actuala, dezvolta abilităţile elevilor de leadership şi de a le pune în valoare în contextul unor
activităţi legate de valorile şi temele europene.
Scoala noastra desfasoara diverse campanii de promovare a imaginii scolii, acesta fiind doar unul
dintre proiectele castigatoare care participa la promovarea imaginii pozitive .
320
ROLUL ŞCOLII ÎN EDUCAŢIA MULTICULTURALĂ ŞI

INTERCULTURALĂ
Prof.Bărbulescu Cosmin
Colegiul Agricol Dimitrie Petrescu
Educaţia în perspectiva deschiderii către valori multiple reprezintă un demers pe deplin justificat,
întrucât vizează o mai bună inserţie a individului într-o lume spirituală polimorfă şi dinamică. Acest
demers formativ vine atât în întâmpinarea dezideratelor individualităţii, prin valorizarea unor trăsături
particulare, unice, ce merită a fi recunoscute sau amplificate, cât şi în profilul societăţii, asigurându-i un
anumit grad de coerenţă, solidaritate şi funcţionalitate. Solidaritatea comunitară este potenţată prin felul
cum se gestionează reproducerea marilor simboluri în interiorului spaţiului socio-cultural respectiv, dar şi
prin modul cum este reglată deschiderea spre alte formaţiuni socioculturale.
Noţiunea de educaţie multiculturală desemneaza totalitatea programelor educaţionale ce răspund
necesităţilor impuse de coexistenţa într-un mediu multietnic. Scopul educaţiei multiculturale este de a
facilita acomodarea grupurilor etnoculturale minoritare şi, în aceeaşi măsură, acomodarea şi deschiderea
societăţii majoritare la modelurile culturale specifice grupurilor minoritare. Programele educaţionale
multiculturale sunt fundamentate pe principiul diversităţii culturale şi a deschiderii societăţii
contemporane; educaţia şi predarea interculturala sunt menite să concentreze atenţia elevilor spre propria
identitate, cât şi spre valorile umane universale, egalitatea oportunităţilor educaţionale pentru toate
grupurile din interiorul societăţii. Educatia multiculturală este considerată a fi, prin demersurile
antirasiale, antixenofobe, antidiscriminative şi de relativizare a culturilor existente, garantul unei societăţi
multiculturale viabile, factor de stabilitate democratică şi de diminuare a conflictualităţii.
Educaţia interculturală presupune o nouă abordare a orizontului valorilor. Problemele care se pun
acum sunt cele legate de negocierea valorilor, de interpretarea lor, de juxtapunerea şi complementaritatea
lor. Din recunoaşterea egalităţii valorice a culturilor nu trebuie trasă concluzia că toate sunt la fel şi că
dispar unele diferenţe sau chiar divergenţe. Şcoala trebuie să releve şi să cultive aceste diferenţe,
revalorizând noile expresii culturale în contextul mai larg, al comunităţii în care fiecare îşi găseşte locul
potrivit.
Obiectivul principal al educaţiei interculturale rezidă pregătirea persoanelor pentru a percepe,
accepta, respecta şi experimenta alteritatea. A face educaţie interculturală presupune ca însuşi procesul
educaţional să se realizeze într-un mediu interacţional, prin punerea alături sau faţă în faţă a purtătorilor
unor expresii culturale diferite.
Multiculturalismul european este o bogăţie potenţială cu condiţia să nu diminueze sau să anuleze
identitate fiecărei culturi, şi se poate converti într-un veritabil interculturalism. Politicle educative şi
culturale se cer a fi deschise nu numai în ceea ce priveşte valorile naţionale, ci şi cele internaţionale, căci
cooperarea economică şi politica a devenit imposibilă dacă nu se aliază cu spiritul de comprehensiune şi
cooperare în domeniile culturii şi educaţiei. O educaţie aptă să se fondeze pe diferenţă şi să se deschidă în
faţa diverselor valori este singura capabilă să răspundă nevoilor Europei de astăzi şi de mâine.
Sarcina şcolii de astăzi este de a forma elevilor o conştiinţă europeană. Încă din clasele primare se
impune cultivarea respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare. În acest sens, însă elevii trebuie
în primul rând centraţi cultural, trebuie să cunoască foarte bine valorile propriei culturi, ca apoi să fie în
stare a primi informaţii despre o altă cultură. Aşadar, rezultă că „şcoala trebuie să fie mai întâi culturală şi
apoi interculturală. Trebuie mers spre intercultural prin cultural.”
Educaţia inter şi multiculturală se constituie în noi dimensiuni ale educaţiei, destinate formării la
şcolari a unei conştiinţe europene, cultivării respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare,
dezvoltarea unor comportamente şi atitudini inter şi multiculturale, implicând simultan afirmarea fiecărei
culturi cu normele sale specifice, dar şi deschiderea către alte culturi, în perspectiva constituirii unei noi
civilizaţii comune.
Conceperea şi abordarea educaţiei din această dublă perspectivă duce la formarea unor
comportamente specifice:
321
• aptitudinea de a comunica eficient;

• întărirea respectului de sine şi al altora;
• toleranţă faţă de opiniile diferite;
• adaptarea continuă la diversitatea cultura;
• fructificarea diferenţelor culturale şi a valorilor spirituale, locale şi generale, în beneficiu personal
şi social;
• recunoaşterea egalităţii valorice a culturilor.
Concluzionând, putem afirma că atâta timp cât societatea noastră devine din ce în mai
pluriculturală, educaţia inter- şi multiculturală au un rol bine determinat în dezvoltarea personalităţii
elevilor în calitate de subiecţi ai învăţâmântului românesc.
capabilă să accepte şi să-i respecte pe ceilalţi.
Însuşirea unor elemente de educaţie multiculturală, dobândirea unor deprinderi, atitudini şi
comportamente bazate pe toleranţă şi respect reciproc constituie paliere reale de inserţie comunitară şi
socială a tuturor indivizilor.
BIBLIOGRAFIE
1)Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom Iaşi, 2006
2)Salade, D, Dimensiuni ale educaţiei, EDP Bucureşti, 1998
3)Văideanu, G, Unesco 50 –Educaţie, EDP Bucureşti, 1996
4)Voinea, Maria; Bulzan, Carmen, Sociologia drepturilor omului, Editura Universităţii Bucureşti,
2004
322
Modalităţi inedite de promovare a imaginii şcolii noastre
Prof. înv. primar Barcan Carmen – Mihaela

Şcoala Gimnazială Nr. 10 Bacău
În toamna anului 2016, elevii şcolii noastre, însoţiţi de cadrele didactice şi părinţi voluntari, au
participat la o inedită activitate organizată de Fundaţia Comunitară Bacău: un semimarathon desfăşurat pe
un traseu bine stabilit, în centrul oraşului, ce a constat în implicarea participanţilor la mai multe tipuri de
curse, în vederea susţinerii finanţării proiectului şcolii noastre, „O şcoală luminoasă”. Activitatea a avut
un impact deosebit în rândul numeroşilor participanţi din partea şcolii noastre şi a dovedit că împreună
formăm o adevărată echipă şi ne pasă de educaţia copiilor noştri, de viitor.
A fost pentru prima dată când şcoala noastră participa la un astfel de eveniment. Finanţarea
nerambursabilă a acestui proiect a fost obţinută prin programul de finanţare Fondul Ştiinţescu, cu sprijinul
Fundaţiei Comunitare Bacău, o instituție neguvernamentală care mobilizează resurse și le direcționează
spre nevoi identificate în comunitate. Activităţile propuse şi desfăşurate în cadrul proiectului nostru s-au
concretizat în constituirea unui cerc de ştiinţe şi desfăşurarea în cadrul acestuia a unor activităţi variate,
inovative, de promovare a ştiinţelor exacte. Am realizat împreună cu elevii şi o machetă la scară a şcolii,
în care holurile sunt iluminate cu leduri care primesc energie de la mini panouri fotovoltaice, descoperind
şi valorificând diverse cunoștințe din domeniile electronică, tehnică, proiectare, construcții, matematică,
ecologie. Cu sprijinul unei echipe de specialitate, proiectul nostru s-a finalizat cu iluminarea efectivă a
holurilor școlii, prin montarea unor panouri fotovoltaice, folosind energia solară.
Pentru a doua oară consecutiv, la începutul anului şcolar 2017/2018, am aplicat iar la aceeaşi
instituţie neguvernamentală, pentru un alt proiect, „Laboratoarele naturii”, ce-şi propune promovarea
educaţiei de tip STEM, prin punerea în practică a unor cunoştinţe dobândite prin abordare
interdisciplinară, în vederea cultivării unui stil de viaţă sănătos, a formării şi dezvoltării unei atitudini
științifice, critice, combative şi corecte pentru cetăţenie activă, pentru păstrarea calităţii vieţii şi
evidenţierea implicaţiilor utilizării „laturii verzi” a ştiinţelor în viaţa de zi cu zi, folosind inteligența
naturii prin emisarii săi, plantele medicinale. Am participat la o nouă ediţie a Semimarathonului şi am
alergat pentru susţinerea finanţării acestui proiect. Şi de această dată, am realizat că munca în echipă e
benefică atât pentru noi, cât şi pentru comunitate.
Noul proiect intenționează să implementeze în sufletul copiilor o sămânță. O sămânță a
conștientizării vizavi de miracolul naturii și de tot ce ne poate oferi ea într-o lume în care „florile de
plastic”, artificialul, începe să ne sugrume. Dacă învățăm să privim, obsevăm că fiecare colț de natură are
o poveste de împărtășit. Trebuie doar să deschidem urechile și ochii inimii pentru a vedea divinul care ne
vorbește în fiecare.
Proiectul nu se va limita la atât. Se dorește ca, în sistem rețea, copiii implicați în proiect să
împărtășescă informațiile obținute și altor copii, atât din clasele în care învață, cât și în cadrul unul club
adresat atât iubitorilor de științe, cât și a celor de natură. Acest lucru le va dezvolta abilitățile de
comunicare, va contribui la creșterea stimei de sine, se vor simți valorizați și toate aceste aspecte vor
facilita creșterea și dezvoltarea acelei semințe plantate în cadrul proiectului în propriul beneficiu. Scopul
final este până la urmă educarea și mai ales autoeducarea viitorului adult în ceea ce privește un stil de
viață sănătos, în conexiune cu natura.
Sperăm că modul de abordare a conţinuturilor va conferi elevilor o mai mare atractivitate pentru
studiul ştiinţelor şi îi va determina să îşi dezvolte în mod conştient abilităţi necesare în societatea
cunoaşterii.
Apreciem în mod deosebit implicarea întregului colectiv de cadre didactice, cât şi a elevilor şi
părinţilor acestora, fără de care nu am fi putut construi mecanisme eficiente și de impact în abordarea
nevoilor și crea oportunități reale de schimbare și îmbunatățire a vieţii acestora, încurajând leadershipul,
performanța, creativitatea și inovația în şcoala noastră.
323
Proiectele școlii noastre
Prof. Aura Bârdeș și Prof. Mădălina Ilinca Pătrașcu

Pentru a schimba imaginea de școală aridă în care elevul vine din obligație, Școala Gimnazială
Corbii Mari derulează o serie de proiecte cu scopul de a îmbunătăți condițiile de formare a elevilor,
printr-o dotare superioară și crearea unor oportunități de implicare a fiecărui elev în activități care-i fac
plăcere.
În vara anului 2016 a fost inițiat în parteneriat cu OMV Petrom și cu sprijinul primăriei și al unor
agenți economici proiectul „Trăiește sănătos”, gândit ca o școală de vară în care, pe parcursul a cinci zile,
elevii au creat și distribuit în comunitate pliante cu informații despre un trai sănătos, au participat la
activitatea” În pași de dans”, au alergat pentru sănătate , au luat parte la sesiuni de lucru cu nutriționist și
medic de familie, au mâncat sănătos și au băut suc natural proaspăt preparat de mămici și cadre didactice
voluntare. În ultima zi a proiectului a avut loc premierea olimpicilor, două laptopuri și 30 de mingi
răsplătind simbolic efortul și talentul elevilor școlii. Ne propunem ca acest proiect să se desfășoare anual,
devenind o tradiție a școlii.
Școala noastră s-a numărat printre câștigătorii Campionatului de voluntariat Petrom în 2016 și 2017,
primind finanțare de câte 2500 euro pentru fiecare dintre proiectele „Noi schimbăm comunitatea” și”
BioLivada școlii”. În cadrul primului proiect ne-am propus modernizarea terenului de sport al școlii prin
montarea gazonului sintetic, schimbarea porților și împrejmuirea acestuia, beneficiind și de sprijinul
financiar al primăriei.
„BioLivada școlii” este proiectul prin care realizăm un spațiu verde în incinta instituției, pomi
fructiferi, arbuști, căpșuni, bănci și măsuțe din lemn. Tot prin intermediul acestui proiect vom amenaja un
spațiu destinat elevilor în timpul pauzelor.
De asemenea, tot în parteneriat cu OMV Petrom, în cadrul „Săptămânii altfel” un grup de 28 de
elevi ai școlii au participat la sediul OMV de la Bolintin la o întâlnire cu directorul general al Petrom în
cadrul căreia au fost pentru o zi directori, responsabili financiari, tehnicieni, responsabili SSM etc. La
finalul activității au primit rucsacuri, rechizite, kituri alimentare, cărți și diplome, vizitând ulterior Parcul
industrial cel mai apropiat al instituției.
Începând cu octombrie 2016, în parteneriat cu ONG-ul Universitatea Copiilor au fost derulate
ateliere de week-end, pe domenii variate (pictură, horticultură, comunicare, sănătate etc.), scopul fiind
descoperirea timpurie a vocației fiecărui elev. Tot în cadrul acestui proiect au fost realizate excursii
didactice la Castrul Mălăești, Facultățile de chimie și agronomie, respectiv Centrul de cercetări
aerospațiale.
Un alt proiect care se va implementa începând cu septembrie 2017 este „Digitaliada”, câștigător în
cadrul competiției organizate de fundația ORANGE, prin intermediul căruia elevii vor beneficia de un
laborator digital în care vor studia matematica și informatica utilizând softuri educaționale specifice.
Considerăm că implementarea acestor proiecte a schimbat substanțial imaginea școlii în comunitate
și ne propunem să inițiem activități similare în viitor, pentru creșterea prestigiului instituției.
324
Şcoala Gimnazială “Ghiţă Mocanu” Oneşti

SCURTĂ PREZENTARE A ȘCOLII
Profesor, Otilia Anuca Bârgăoanu

Şcoala Gimnazilă « Ghiţă Mocanu », Oneşti, Bacău
Școala Gimnazială „Ghiță Mocanu” a fost înființată în anul 1962 cu denumirea de Școala nr. 5,
având în componență 22 de clase distribuite astfel:
• 14 clase de ciclu primar cu un total de 434 de elevi;
• 8 clase de ciclu gimnazial cu un total de 234 de elevi.
Elevii proveneau din localităţi apropiate Oneştiului sau de la Şcoala Medie Mixtă nr. 1 (actualul
Colegiu Naţional “Grigore Moisil”). Unitatea școlară s-a impus relativ repede în peisajul educațional al
orașului, atât datorită abnegației unui corp profesoral de calitate, cât și implicării părinților în viața școlii.
În anul 1966, sub îndrumarea profesorului și pictorului Ghiță Mocanu, ia ființă Cercul de desen
„Ion Diaconescu” care va duce renumele școlii dincolo de hotarele țării prin obținerea unor premii
valoroase la diferite concursuri internaționale, dintre care le vom menționa doar pe cele organizate de
UNICEF și la care s-a obținut Marele Premiu sau Premiul I în anii 1972, 1974, 1990, 1991, 1993. Cercul
de desen a avut colaborări cu diferite instituții din țară și din străinătate realizând picturi murale la secția
de pediatrie a Spitalului Municipal Onești, Centrul de Fabricație Onești, Clinica de Stomatologie
Infantilă din Iași, Clinica de Neurologie pentru Copii din Târgu Mureș, școlile din Fidenze, Ferriere,
Fontanelatto (Italia), Institutul de Arte și Meserii din Bedonia (Italia), pentru a nu mai vorbi de picturile
care împodobesc Școala nr. 7 din Onești și Școala „Ghiță Mocanu”.
Pornind de la membrii cercului de desen, în anul 1991 se înființează Clubul UNESCO pentru
Copii și Tineret „Gheorghe Mocanu”, cu sediul în școala noastră. Importanța Cercului de desen și
influența pe care a avut-o personalitatea profesorului Ghiță Mocanu a determinat conducerea școlii ca în
anul 1996 să solicite și să obțină schimbarea numelui școlii din Școala cu clasele I-VIII nr. 5 în cel de
Școala cu clasele I-VIII „Ghiță Mocanu”.
Corpul principal al clădirii cu 16 săli de clasă, câte un laborator de biologie, fizică, chimie, AEL,
și cabinet medical nu a beneficiat în cei 53 de ani de la darea în folosință de nici o reparație capitală, dar
preocuparea celor care au condus-o de-a lungul anilor a făcut ca școala să aibă un aspect îngrijit tot
timpul. Din păcate, trecerea anilor și-a pus amprenta pe clădire, iar instalațiile sanitare și electrice, precum
și stoleria originală dau semne de oboseală și obligă la reparații curente frecvente care nu rezolvă decât
parțial problemele apărute.
Corpul de clădire care adăpostea atelierele școlare a fost reabilitat în anul 2005 și transformat într-
un modern Club al elevilor, care cuprinde biblioteca școlară cu un fond de carte de peste 12 500 de
volume, sală de festivități cu o capacitate de 100 de locuri și un cabinet de limbi străine. În 2008 s-a
reabilitat complet sala de sport, dar terenul necesită reasfaltare.
Înaltul nivel de educație oferit de instituție este dovedit de procentul de reușită la examenele
naționale, constant între 98% și 100%. Elevii școlii sunt admiși în fiecare an la cele mai bune clase din
învățământul liceal și în fiecare an se primesc scrisori de mulțumire din partea conducerilor respectivelor
licee în care se evidențiază nivelul ridicat de pregătire al elevilor proveniți de la unitatea noastră școlară.
Participarea activă la concursurile și olimpiadele școlare îmbogățesc în fiecare an școlar palmaresul școlii
325
cu premii la nivel județean și național la majoritatea disciplinelor de studiu, nu doar la cele care constituie
obiecte de examen.
Educația fizică este o preocupare constantă în școala noastră, lucru dovedit de premiile obținute de
elevii noștri la cele mai variate discipline sportive: fotbal, handbal, cros, tenis, tenis de masă etc.
Preocuparea pentru o dezvoltare armonioasă, în conformitate cu idealul educațional, s-a concretizat în
organizarea de spectacole în care s-au evidențiat elevii talentați. Participarea la festivaluri și concursuri
artistice (Micul prinț, Gymnasium, Confluențe trotușene) ne-a adus bucuria unor premii valoroase.
Conștienți de importanța deschiderii către comunitate și lume, am inițiat și realizat o serie de
colaborări și proiecte educative: Proiectul Şcolar Comenius 1 “Literatura populară, o istorie comună
europeană” în parteneriat cu şcoli din Spania, Franţa, Portugalia şi Germania; “Consolidarea iniţiativelor
comunitare de prevenire a HIV/SIDA şi violenţei familiale” implementat de IOCC şi BOR și constituirea
grupului de iniţiativă “Speranţa” a cărui activitate a dus la strângerea de fonduri şi realizarea unei excursii
cu elevii defavorizaţi economic; Proiectul educaţional “Împreună suntem puternici” în colaborare cu
Şcoala “Emil Racoviţă” din Onești, Şcoala nr. 1 din Comăneşti şi Şcoala Cuchiniş-Brusturoasa; contracte
şi protocoale de colaborare cu Asociaţia de Tineret “Onestin”, Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi” din
Onești, Sucursala AROTEM din Oneşti, Centrul 3 Rezidenţial “Alexandra” din Onești, Clubul Copiilor şi
Elevilor din Oneşti, Colegiul Național “Dimitrie Cantemir” din Onești, Școala cu clasele I-VIII din Galu,
județul Neamț.
De remarcat sunt activitățile filantropice în colaborare cu diferite instituții, vizitele la Așezământul
Social Filantropic al copiilor și al vârstnicilor ,,Ștefan Cel Mare”HÂRJA. Toate reușitele școlii se
datorează în primul rând unui corp didactic foarte bine pregătit și cu o preocupare constantă pentru
perfecționare. Astfel, în anul școlar 2017-2018, avem 41 de cadre didactice (6 educatori, 10 învățători și
25 profesori) și 590 de preșcolari și elevi fiind împărțiți în 3 grupe de grădiniță, 2 clase de pregătitoare, 8
cls.I-IV și 9 cls. V-VIII. Toate cadrele didactice au urmat cursurile de Inițiere IT și Utilizare AEL,
cursurile de Consiliere și orientare școlară. Fiecare cadru didactic a urmat sau urmează un curs organizat
de Casa Corpului Didactic. Trebuie menționat că există preocupări pentru publicarea de cărți, auxiliare
didactice și articole de specialitate (înv. Sergentu Eugenia, înv. Abaza Carmen, înv. Crețu Rodica, înv.
Petcu Marcela, prof. Nechita Virginia, prof. Tudorache Gabriela, prof. Mihăilă Simona, prof. Bârgăoanu
Otilia) și că mai multe cadre didactice ale școlii fac parte din Consiliul Consultativ de Specialitate al ISJ
Bacău. Înalta ținută profesională a unor cadre didactice a condus la solicitarea lor de către Minister în
calitate de evaluatori de manuale (prof. Fornica-Livada Elena-Gabriela, înv. Sergentu Eugenia).
Nu trebuie uitat nici faptul că în oferta educațională a școlii există un mare număr de discipline
opționale care diversifică educația elevilor în funcție de interesele lor și ale părinților. De asemenea,
există o preocupare constantă pentru activitățile extrașcolare, concretizată în numeroase excursii tematice,
vizite la muzee, participări la spectacole, participări la evenimente organizate de Primăria Onești sau
Biblioteca Municipală. Trebuie amintit faptul că școala a încercat să-și afirme identitatea și prin
instituirea „Zilelor Școlii” la sfârșitul lunii martie a fiecărui an în perioada ocupării postului de director al
d-nei Prof. Elena-Gabriela Fornica-Livada și care se constituie într-un moment de bilanț, aduceri aminte
și sărbătoare, în care cu toții puteam arăta ce avem mai bun, creând astfel o punte dinspre trecut spre
viitorul care începe cu noi, cei care aparținem prezentului: elevi, profesori, părinți.
5 februarie 2018
Director, Prof. Otilia-Anuca Bârgăoanu
326
327
Tradiţii şi obiceiuri populare
PROF.INV.PRIMAR BARLEA CORNELIA,

C.N.I,,CARMEN SYLVA”PETROSANI
“Nimic nu-i mai frumos, mai nobil,decât meseria de învăţător, de grădinar de suflete umane, de
călăuză a celor mai curate şi mai pline de energie mlădiţe”(D. Almaş).
Noi, dascălii suntem chemaţi să-i îndrumăm pe elevi să-şi îndrepte atenţia spre fondul străbun de
valori artistice şi documentare pentru a-l aprofunda, a-l iubi şi a-l răspândi. Să-i învăţăm pe copii să
preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile în care s-au născut, să-i învăţăm să iubească meleagurile
natale, portul românesc şi pe români.
O frumoasă şi veche tradiţie a şcolii româneşti o constituie pregătirea şi desfăşurarea unor serbări
şcolare. Cu acest prilej introducem copiii într-o lume frumoasă a cântecului, dansului, poeziei, poveştilor,
glumelor, proverbelor, zicătorilor şi strigăturilor a unor evenimente tradiţionale.
Să-i ajutăm pe copii să înţeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară
românească este o minunată oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea României,
istoria şi mai ales sufletul neamului.
În cadrul orelor de educaţie plastică, educaţie tehnologică am realizat portofolii pe tema ” Portul
popular românesc”, lucrări care s-au bucurat de succes la expoziţiile organizate .
De-a lungul vremii serbările s-au asociat manifestărilor variate ale spiritului creator al poporului
nostru, manifestări inspirate fie din anotimpuri(obiceiuri de iarnă, primăvară, vară), fie din munca
oamenilor, fie din momente cu largă semnificaţie în viaţa oamenilor.
Valorificând frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu şcolarii reuşim să
înfrumuseţăm viaţa copiilor, îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti şi rolul important pe care-l au in
viaţa oamenilor din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste tradiţii au dăinuit peste timp. Prin
conţinutul serbărilor îi ajutăm pe copii să înţeleagă mesajul şi conţinutul acestor obiceiuri populare,
adaptându-le particularităţilor de vârstă şi aptitudinilor artistice individuale. Cu acest prilej introducem
copiii într-o lume frumoasă a cântecului, dansului, poeziei, poveştilor, glumelor, proverbelor, zicătorilor
şi strigăturilor a unor evenimente tradiţionale - Crăciunul, Paştele, Moş Nicolae, etc – copiii având
posibilitatea să cunoască frumuseţea şi bogăţia folclorului, diversitatea tradiţiilor şi obiceiurilor
româneşti, armonia limbii române.Textele cântecelor şi poeziilor, a colindelor, pluguşorului, sorcovii,
transmit urările de bine în legătură cu unele îndeletniciri străvechi ale românilor: uratul, semănatul,
păstoritul. Cu aceste ocazii copiii îşi îmbogăţesc vocabularul cu expresii populare, proverbe, zicători,
strigături, pătrund în tainele limbii materne şi în comorile întelepciunii populare.
Cea mai edificatoare serbare rămâne „Serbarea pomului de Crăciun” precum şi împodobirea
bradului(cu podoabe executate la ore) care simbolizează viaţa lungă, veşnic tânără, iar podoabele lui
simbolizează dorinţa omului pentru bunăstare şi frumuseţe. Îmbrăcaţi în frumoase costume ,copiii purtând
obiecte specifice tradiţiilor interpretează colinde, „Pluguşorul”, „Sorcova”, „Steaua” etc. Prin textele
colindelor ei transmit urările în legătură cu străvechile îndeletniciri ale poporului: aratul , semănatul,
păstoritul.
Serbările au importanţă deosebită în educarea copiilor. În primul rând prin conţinutul lor, transmit
un anumit mesaj, apoi copiii se pregătesc împreună şi depun eforturi susţinute pentru realizarea unui scop
comun, reuşita serbării.
Încordarea gradată din momentul pregătirii serbărilor culminează în ziua desfăşurării ei, când
tensiunea afectivă a clasei ajunge la maxim. Astfel, pregătirea şi participarea la serbări este acţiunea în
care copilul se obişnuieşte să trăiască în colectiv, să se debaraseze de timiditate.
Serbările aduc lumină în sufletul copiilor, dau aripi imaginaţiei, crează o atmosferă plină de plăcere,
bucurie.
În transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor în serbările şcolare am pornit de la ideea că nu exista un alt
element artistic care să poată fi aplicat multilateral în ansamblul procesului educational ca serbările
şcolare. Pentru copii ele reprezintă o distracţie veselă, plăcută, iar pentru educator constituie prilejul de a
oferi mănunchiul bucuriei de-a lungul unui şir întreg de repetiţii.
328
Prin interpretarea rolurilor şi pregătirea decorurilor pentru diversele “spectacole” urmărim atât un
efect artistic cât şi pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi la copii dorinţa de a cunoaşte şi păstra
tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.
Pentru a avea o influenţă pozitivă asupra copilului serbările trebuie să fie înţelese de acesta şi să-l
afecteze psihologic. Sensul unui spectacol va depinde de: calitatea lui, de folosirea adecvata a
costumaţiilor şi decorurilor,de participare afectiva a copilului.
Pentru a realiza o serbare reuşită, care să respecte tradiţiile şi obiceiurile, este necesară o adaptare şi
prelucrare a repertoriului specific vârstei şcolare ce cuprinde în forme tradiţionale poezii şi cântece
specifice . Costumele populare, ia şi catrinţa, bârneţele şi opincile, cămaşa şi iţarii sunt primenite şi
pregătite pentru spectacolul mult aşteptat
Dansurile populare prin frumuseţea costumelor, a melodiilor sunt îndrăgite de copii şi interpretate
cu multă pasiune aproape la toate serbările. Îmbrăcaţi în frumoase costume momârlanesti, elevii au
interpretat un dans popular din zona noastra ,aflandu-se pentru prima data pe scena mare a Casei de
Cultura Petrosani.
Cântecele populare întâlnite la toate serbările antrenează, tonifică şi energizează gândirea, memoria,
atenţia, imaginaţia, creativitatea , spiritul de disciplină, prietenia. Dacă jocul şi cântecul nu este trăit, nu
poate pune în rezonanţă corzile sufleteşti ale finite umane.
Când priviţi o serbare cu obiceiuri străvechi ale românilor, cu cântece şi dansuri populare,gânditi vă
că priviţi un moment, oglinda şi sufletul acestui popor ce a considerat păstrarea tradiţiei o datorie şi o
onoare.
BIBLIOGRAFIE
Ion, Apostol ,Popescu : “Studiu de folclor şi artă populară”, revista “Învăţământul primar” 1-
2 ,2000
Stanciu,Stoian; Petre, Alexandru- Pedagogie şi folclor. EDP, Bucureşti,1978
Niculiţă-Voronca, Elena-Datinile şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine
mitologică, Ed. Polirom, Iaşi ,1998
329
ACTIVITĂŢILE GRĂDINIŢEI BICAZU ARDELEAN- CONTRIBUŢIE LA

PRESTIGIUL ŞCOLII ŞI AL COMUNITĂŢII LOCALE
Prof.înv.preşcolar Bârsan Rodica-Elisabeta

Şcoala Gimnazială Nr.1 Bicazu Ardelean, judeţul Neamţ
Şcoala Gimnazială Nr.1 Bicazu Ardelean, şcoală de nivel primar şi gimnazial, oferă educaţie tuturor
copiilor în vederea formării unui bagaj de cunoştinţe, şi deprinderi necesare continuării studiilor într-o
formă superioară de învăţământ. Pentru aceasta, prin educaţie, fiecare elev este susţinut să-şi cunoască şi
să-şi dezvolte potenţialul în funcţie de interesele, aptitudinile şi motivaţiile proprii. Dezvoltarea personală
este ancorată în cerinţele societăţii aflată într-un complex şi rapid proces de schimbare şi globalizare.
Totodată, şcoala îşi propune dezvoltarea capacităţii de adaptare şi orientare a elevilor astfel încât fiecare
absolvent să devină persoană activă, responsabilă şi receptivă la nevoile societăţii.
Ȋn același sens ,Grădiniţa Bicazu Ardelean si-a propus ca obiectiv în activitatea instructiv-
educativă, munca susţinută la clasă, conform noului curriculum, pe toate domeniile experienţiale, alături
de organizarea unor activităţi extrașcolare deosebite, implicarea în concursuri ,proiecte și programe
desfășurate la nivel judeţean și naţional.Iată spre exemplificare activităţile grupei mijlocii,,Fluturașii’’ din
primul semestru al anului școlar 2017-2018 ,menite să contribuie la prestigiul unităţii de învăţămȃnt și cel
al comunităţii locale.
Activitate socio-educativă,,Mickey și Minnie la grădiniţă!,,
Concurs naţional cu sprijinul M.E.N

,,Susţine igiena de nota 10!’’
330
Program european susţinut de Organizaţia,,Salvaţi copiii”
,,Ora de net”-utilizarea internetului în mod creativ și sigur
Teatru de păpuși,,Zgubilici’’,
Activitate de voluntariat,,Să învăţăm piesa,,Motanul încălţat’’
să fim generoși!’’
Serbare de Moș Crăciun,,Ȋn noaptea sfȃntă de Crăciun’’
331
Metode de îmbunătățire a comunicării verbale și non – verbale dintre părinți și

copii
-dezbatere în cadrul lectoratelor cu părinții-
Profesor pentru învățământ primar

Bartiș Aphrodita Maridana
Liceul Pedagogic „Dimitrie Țichindeal” a fost întemeiat în 1812 de către Dimitrie Țichindeal
ca Preparandia din Arad. Importanța sa a fost majoră datorită lipsei unei școli în limba română, în întreaga
Transilvanie.
La început au fost înscriși 78 de elevi, iar cursurile erau ținute de către 4 profesori: Dimitrie
Țichindeal, care era și director, Iosif Iorgovici, Constantin Diaconovici Loga și Ioan Mihuț. Pe lângă
dascăli, aici au fost pregătiți și preoți până în 1822 când a fost înființat Institutul Teologic din Arad.
În 1812 a fost înființată ”Școala Pedagoghicească Greco-Ortodoxă Neunită Românească Arad, de
către Dimitrie Ţichindeal”, ajungându-se în 2013 la numele de Colegiul Naţional "Preparandia - Dimitrie
Ţichindeal" Arad. Informațiile de mai sus, cât și istoricul școlii se pot vedea pe pagina oficială a școlii
www.tichindeal.ro.
Urmând modelul înaintașilor care educau copiii spre a deveni și ei la rândul lor educatori, în zilele
noastre se simte nevoia unei ”educări” și a părinților pentru ca scopul atât al părinților cât și al nostru, al
învățătorilor, să devină comun. Astfel, în cadrul ședințelor cu părinții, care se desfășoară sub formă de
lectorate și dezbateri, încerc să îi implic în a depista diverse probleme comune cu care se confruntă acasă.
Aceste probleme le dezbatem și găsim metode de rezolvare aplicabile acasă și la școală.
Una din problemele apărute în urma prioritizării acestora a fost lipsa de comunicare sau
comunicarea defectuoasă a copiilor cu părinții. Am gândit unul din lectorate pe această temă și
feedbackul primit în urma desfășurării activității a fost unul pozitiv.
Activitatea a început cu jocul ECUSON, acesta având scopul de cunoaştere şi autocunoaştere –
autocaracterizare.
Materiale necesare: instrument de scris, post-it
Fiecare părinte a primit câte o foaie de dimensiunea unui sfert de A4. Pe ea i-am cerut să îşi scrie
prenumele, pe verticală, cu litere de tipar după care să realizeze acrostihul prenumelui cu propriile
trăsături de caracter. În dreptul acrostihului, le-am cerut să realizeze un desen reprezentativ pentru el. La
finalul activităţii fiecare îşi prezintă ecusonul în faţa colegilor sau fiecare părinte își spune prenumele și
una dintre trăsăturile de caracter scrise pe foaia sa.
Am continuat pornind de la însușiri / trăsături de caracter, respectiv încredere ajungându-se la
comunicare, respectiv comunicarea cu copilul.
În urma unui exercițiu de brainstorming au enumerat diverse modalități de îmbunătățire a
comunicării verbale și nonverbale. De la acest exercițiu, preluând ideile lor scrise pe coala de flipchart,
am scris pe o altă coală
 Coboară-te la nivelul lui fizic….
 Atrage-i atenția….
 Ton natural, calm, răbdător
 Încurajează-l să vorbească punându-i întrebări cu final deschis, nu din cele la care se
răspunde cu "da" si "nu"
 Înlocuirea lui ”Fă așa!” cu ”Hai să facem….”
Le-am propus un model de îmbunătățire a comunicării atât verbale, cât și non-verbale alcătuit din
patru pași preluat din literatura de specialitate. Teoretic e simplu, însă integrarea modelului în viața de zi
cu zi este ceva mai anevoioasă pentru că suntem obisnuiți cu un alt mod de a comunica.
1. Observatia: spunem persoanei cu care comunicăm ce anume s-a intâmplat. Este mai dificil decât
pare deoarece este greu să faci o observație obiectivă fără să faci judecăți de valoare, fără să etichetezi sau
să acuzi. Observația nu trebuie să atace sub nicio formă, chiar dacă e vorba de propriul copil.
2. Sentimentele: ne dezvăluim sentimentele față de ceea ce s-a întâmplat. Există sentimente plăcute
și sentimente neplăcute și este foarte bine să ne îmbogățim limbajul cu ambele în aceeași măsură pentru
ca și copilul să învețe să își exprime sentimentele.
332
3. Nevoile: Sentimentele nu sunt cauzate de o altă persoană sau de evenimentul în sine, ci de o

nevoie a noastră care în momentul respectiv este împlinită sau neîmplinită.
4. Cerința: Cerința trebuie să fie formulată clar, în propoziții scurte. Putem propune și o strategie
anume, adică putem spune copilului cum dorim ca acea cerință să fie îndeplinită, dar nu trebuie să
insistăm asupra acestei modalități. (Îmi doresc ca celălalt să facă ceva pentru mine doar dacă el vrea să
contribuie la binele meu și niciodată din obligație sau din vinovăție.).
Activitatea s-a finalizat cu un joc de rol, părinții alegând bilețele în care li se preciza ce personaj
sunt ( mama/ tata/ copil) și care e problema despre care trebuie sa discute. Temele au fost alese dintr-un
lectorat anterior în care au listat problemele cu care se confruntă în relația cu copiii: nu mănâncă gustarea,
își rupe des pantalonii, vrea să fie prieten cu x, dar x nu vrea să fie prietenul lui, își uită caietul/ cartea
acasă, se pregătește foarte greu dimineața pentru a pleca la școală și altele. Părinții s-au implicat în jocul
de rol, s-au destins și și-au dat seama că pot rezolva unele probleme mult mai ușor decât până în
momentul respectiv și că multe dintre problemele cu care se confruntă nu sunt doar în relația lor cu copiii
pentru cp acestea apar și în alte familii.
În noile vremuri în care trăim, ședințele cu părinții trebuie să se transforme. Ei sunt partenerii noștri
în educație și trebuie să îi tratăm ca atare.
Bibilografie:
1. https://invbc.files.wordpress.com/2013/02/metode-u015fi-mijloace-moderne-cartea-final-
do-cx.pdf
2. www.tichindeal.ro
333
STRATEGII PENTRU PROMOVAREA IMAGINII UNEI ŞCOLI
Profesor învăţământ primar Bârzan Daniela Elena
,,OMUL NU POATE DEVENI OM DECÂT DACĂ ESTE EDUCAT “ COMENIUS

cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc. Formarea imaginii unei organizatii se poate
realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului
organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi .
Consider ca fiind foarte importantǎ existența unor strategii de marketing si nu numai, în promovarea
imaginii școlii, nu numai pentru a atrage elevi către școala respectivă, chiar pentru ai păstra pe cei inscrisi
sau ați face cunoscută activitatea.
De anul acesta sunt cadru didactic într-o școală care se confrunăa cu deficit de număr de elevi,cu
toate că şcoala este locată foarte bine ,în centrul oraşului şi multă lume ar avea acces la această
şcoală.Există şi populaţie minoritară(ca în toate şcolile, de altfel),dar nu consider ca acesta ar trebui sa fie
un criteriu de selecţie a şcoliiăn care să iti înscrii copilul. De foarte multe ori atât eu cât și colegii mei ne-
am lovit de prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucrăm cu astfel de elevi. Nu de puține ori suntem
etichetați ,,mai puțin pregătiți,, , fără să ne cunoască cu adevărat activitatea noastră. De aceea, obiectivul
general în promovarea imaginii școlii, este acela de crea o imagine pozitivă a instituției și a ceea ce
reprezintă sistemul de învățământ în comunitate locală. Acest lucru poate fi realizat prin elaborarea de
proiecte care să multiplice experințele pozitive în managementul instituțional.Trebuie urmărit
eficientizarea colaborării cu reprezentanții instituțiilor de protecție a minorului.Un mare rol in
promovarea imaginii şcolii îl are relaţia de colaborare dintre şcoală şi părinţi care trebuie să înţeleagă ,în
primul rând, avantajele pe care le are o scoala cu efective mai mici de elevi la clasă, că trebuie să le
uşureze viata de elev şi nu să le-o îngreuneze,înscriindu-i la şcoli cu clase suprapopulate de elevi sau la
distanşe foarte mari de casă.
De asemenea ne-am propus o serie de obiective,cum ar fi monitorizarea activităților extrașcolare și
a concursurilor școlare.identificarea unor oportunități la nivelul comunității pentru sprijinirea elevilor care
provin din instituții sau familii cu resurse financiare reduse.implicarea elevilor în programe ce urmăresc
beneficul comunității și protecția mediului înconjurător,elaborarea planului de dezvoltare a școlii,editarea
revistei școlii,întreținerea și dezvoltarea patrimoniului școlar pentru crearea unui ambient favorabil
procesului de învățamânt. Se dorește realizarea unei educații la standarde de calitate, ținând cont de
caracteristicile individuale ale elevilor, în vederea adaptării la schimbarea continuă a societății, condiție
esențială a progresului economic și cultură. Școala poate răspunde la nevoile și cerințele comunității doar
dacă sporește baza materială a unității de învățământ prin atragerea de donații și sponsorizări.
parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți
stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel
îmbunătățită.De asemenea,participarea la concursuri si olimpiade intaresc convingerea ca scoala are
potential atat in ceea ce-i priveste pe elevi,cat si pe cadrele didactice.Prezenţa unei grădiniţe în
administraţia şcolii are o mare importanţă,astfel părintii copiilor de grădiniţă pot fi la curent cu activitatile
desfasurate de către cadrele didactice din şcoala respectivă..
strategie de marketing, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
Aşadar promovarea imaginii şcolii este un obiectiv cadru al învăţământului, care a dobândit o
importanţă majoră în ultima perioadă, mai ales datorită conştientizării faptului că este important ca şcoala
să depuna eforturi în atragerea celor mai buni elevi, dar şi în atragerea anumitor beneficii,concretizate în
334
sume de bani, în proiecte ce sunt benefice pentru buna funcţionare a şcolii. Însă nu există o imagine
pozitivă a şcolii decât dacă cei care o formează sunt şi ei perceputi în acelaşi fel.
335
CAMPANIA GLOBALĂ PENTRU EDUCAȚIE -ÎMPREUNĂ PENTRU

EDUCAȚIE!
Prof. Bățăuș Simona

Școala Gimn. ‚Ștefan cel Mare ‘, Alexandria
Campania Globală pentru Educație este o inițiativă a societații civile , incepută în anul 1999, care
are ca scop combaterea crizei globale din domeniul educației. Această campanie este susținută de coaliții
din peste 90 de țări din întreaga lume. In Romănia, Campania Globala pentru Educație este susținută și
promovată de Organizația Salvați Copiii cu sprijinul Mnisterului Educației Naționale, Centrul
Municipiului București de Resurse si Asistență Educațională, World Vision Romania, Roma Education
Fund Romania, Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii ‘Romani Criss’, Centrul pentru
Eucatie si Dezvoltare Profesionala ‘Step by Step’, Federatia Nationala a Asiciatiilor de Parinti, Centrul
European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati, Asociatia OvidiuRo si Federatia Sindicatelor Libere
din Invatamant. În fiecare an există o temă și un slogan. În anul 2017 tema a fost
‘Împreună pentru educație!’
Școala ‘Ștefan cel Mare’ s-a alăturat acestei campanii începand cu anul 2009, instituind astfel o
traditie in a participa la acest eveniment mondial. Am desfasurat activitatea impreuna cu Liceul
Pedagogic ‘Mircea Scarlat’ , Școala Gimn. ‚Alexandru Colfescu’, CJRAE Teleorman, Direcția Generală
de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman și reprezentantul autorității locale- vice-primar
Augustin Ioan.
Elevii au prezentat opinii , păreri pertinente, despre importanța educației de calitate, barierele care
stau în calea accesului tuturor copiilor la o asfel de educație și soluțiile prin care aceste obstacole pot fi
depașite. Copiii au vorbit și de visurile, aspirațiile lor, individuale și colective,dar și de cum poate
sistemul de învățământ să-i ajute în realizarea acestora. Elevii colectivului a Va B au realizat o expoziție
de desene și eseuri pe tema activității. Fiind prima lor implicare in campanie, au fost impresionați de
faptul că au putut să-și aducă contribuția la acest eveniment, mai ales, ca alături erau elevii mai mari de la
liceu și unii dintre acești elevi se implicaseră de când erau de vârsta lor, împărtășind cu ei din experiența
lor. Ca profesor diriginte, pot spune ca am fost la rândul meu, emoționată, aveam în față doua generații,
cu unii eram la început de drum, iar pe alții îi vedeam cum își desprinseseră aripile și devenisera elevi de
liceu, cu aspirații înalte , gata să înfrunte noi experiențe.
Odată cu această activitate, deschisesem poarta către călătoria minunată a unei noi generații, alături
de care voi trăi noi sentimente și momente, uneori vom câștiga, alteori vom fi înfrânți, însă, cel mai
important rămâne faptul că undeva in sufletul acestor copii, am sădit cunoaștere, încredere, idealuri și
emoții. Invitații au vorbit despre viața lor de elevi și greutățile, obstacolele pe care au fost nevoiți să le
336
depășească, materiile pe care le-au aprofundat pentru a ajunge cee ace sunt astăzi. Un moment aparte a
fost acela cand elevii i-au întrebat pe invitați despre profesorii si materiile pe care le îndrageau să nu la
școala și cum erau elevii la vremea aceea. Fiecare a rememorat momente importante și a redevenit pentru
câteva clipe copil, astfel am creat o punte între generații, experiență pe care o așteptăm cu multă
nerăbdare și la anul, alături de organizația Salvați Copiii și partenerii educaționali implicați în acest
eveniment mondial.
337
TEHNICI DE IMPLEMENTARE
PRIVIND PROMOVAREA IMAGINII UNITĂŢII ŞCOLARE
BECE GEORGETA MĂDĂLINA

acceptate.
Campaniile sunt eforturi coordonate, ample si orientate spre atingerea unui anumit obiectiv sau a
unui set de obiective corelate, care vor permite organizatiei sa atinga , in viitor un scop pe termen lung.
Sunt construite si elaborate pentru a aborda o tema, pentru a rezolva o problema sau pentru a corecta sau
imbunatatii o situatie. Ele ating aceste scopuri schimband o lege sau o opinie, intarind un comportament,
o lege sau o opinie dezirabile, dar contestate de ceilalti.
conotatie tematica.
intrebari :
timp.
338
controlate.
Implimentarea proiectului implica adaptarea si aplicarea tacticilor in functie de strategii, tinand cont
de orar si buget, mentionand oamenii informati si rezolvand problemele in mod pozitiv.
Bibliografie :
Comunicare.ro,2004
339
CUNOAŞTEREA COPILULUI, ESENŢA PROCESULUI NSTRUCTIV-

EDUCATIV
Prof. Becheru Cosmin

Școala Gimnazială Dăești/ Vâlcea
Dragostea faţă de copil reprezintă cerinţa esenţială, condiţia primordială în asigurarea eficienţei,
calităţii şi progresului în întregul şi complexul demers instructiv – educativ, în realizarea optimului
pedagogic. Cunoaşterea copilului, înţelegerea, respectul, încrederea, prietenia, exigenţa rezonabilă,
terapia diferenţiată şi diversificată, altruismul şi optimismul pedagogic sunt cerinţe necesare în procesul
instructiv – educativ. Inteligenţa şi iscusinţa didactico – educativă trebuiesc dovedite atât în abordarea şi
utilizarea diferitelor strategii, cât şi-n stilul de muncă şi relaţiile cu elevii. A cunoaşte înseamnă a descifra
formula psihologică individuală sau, dacă ne ridicăm la personalitatea în ansamblu, cunoaşterea devine
posibilă numai în condiţia stăpânirii factorilor multipli care alcătuiesc această complexă realitate, adică a
factorilor fizici, fiziologici, psihologici, culturali; pe un plan de sinteză, cunoaşterea implică identificarea
modului propriu de echilibrare în relaţia individ – mediu. Cunoaşterea copilului nu-i un scop în sine, ci un
mijloc, o etapă – cea dintâi – în procesul complex şi continuu de formare a unei personalităţi autentice,
armonios dezvoltate.
În context, subliniez un gând al lui Piaget: Copilul nu se naşte nici bun, nici rău din punct de vedere
intelectual ca şi din punct de vedere moral, ci stăpân al destinului său. În fiecare perioadă a dezvoltării
psihice a copilului apar caracteristici generale importante privind capacităţile şi posibilităţile funcţionale.
În etapele timpurii, copiii învaţă să vorbească, pentru a fi înţeleşi şi a înţelege la rândul lor pe cei din jur.
În perioada preşcolară se pun bazele personalităţii, ale conştiinţei de sine. La înscrierea în şcoală, copilul
intră într-o nouă etapă a dezvoltării sale : perioada şcolară. Odată cu intrarea în şcoală, copilul începe să
îndeplinească o activitate serioasă, apreciată ca atare de familie şi de ceilalţi membri ai societăţii. Prin
activitatea principală desfăşurată acum – învăţătura – i se dezvoltă forţele intelectuale şi morale, i se
formează aspectele structurale ale personalităţii.
Copilul dispune de anumite posibilităţi intelectuale , afective şi voliţionale. El posedă o serie de
deprinderi generale de autoservire, şi - a însuşit unele reguli de conduită, dovedeşte o anumită
receptivitate intelectuală, pe a cărei dezvoltare în continuare se bazează de fapt întreaga activitate şcolară.
Activitatea în şcoală, eforturile legate de acestea impun o atenţie deosebită faţă de dezvoltarea fizică
şi psihică a elevului mic.
Dezvoltarea fizică a copiilor de vârstă şcolară mică ( 7 – 11 ani ) se desfăşoară într- un ritm mai lent
decât în perioada precedentă. Creştere în înălţime este încetinită, creşte numai 4 – 5 cm pe an. Osificarea
scheletului nu s+a terminat, de aceea trebuie supravegheată poziţia elevilor în bancă şi mai ales poziţia lor
la scris pentru a se evita deformarea coloanei vertebrale. Capacitatea pulmonară a copiilor la această
vârstă este redusă. Pentru a asigura oxigenarea sângelui, respiraţia lor este mai deasă decât a adultului, de
asemenea pulsaţiile inimii sunt mai dese decât la adult. Aceasta explică faptul că ei obosesc repede, dar se
şi refac repede, însă de acest lucru trebuie să se ţină seama la organizarea activităţilor fizice.
Creierul copilului de vârstă şcolară mică se dezvoltă atât de mult că atinge aproape 90 % din
greutatea creierului omului adult. La vârsta de 7 ani are circa 1280 grame, iar la 12 ani cca 1400 de
grame. Desigur dezvoltarea lui priveşte nu numai volumul, ci şi structura. Solicitările la care este supus
copilul în procesul de învăţământ contribuie la dezvoltarea activităţii analitico – sintetice a scoarţei. În
procesul de învăţământ se îmbogăţesc cunoştinţele elevului şi se dezvoltă procesele psihice, se formează
deprinderi de muncă intelectuală şi deprinderi practice, se dezvoltă aptitudinile creatoare, gustul pentru
frumosul din natură şi cel artistic.
Jocul nu mai are la această vârstă importanţa pe care o avea la vârsta preşcolară. Totuşi el îşi aduce
contribuţia şi la dezvoltarea şcolarului mic. Jocurile se desfăşoară în colectiv, fiind preferate jocurile de
întreceri între echipe.
În această perioadă se desfăşoară un proces de intensă asimilare a cunoştinţelor, de dezvoltare
deosebită a capacităţilor intelectuale ( operativ mintale ), a celor de memorare ( mnemice ), a intereselor,
aptitudinilor, afectivităţii.
Perioada micii şcolarităţi se caracterizează printr-o remarcabilă dezvoltare a sensibilităţii şi
receptivităţii senzorial – percetive. Şcoala, prin cerinţele ei, creează treptat tot mai multe şi mai
340
complicate situaţii în care micul elev trebuie să observe cu atenţie şi precizie obiecte, fenomene. În
procesul instructiv – educativ are loc o creştere importantă a sensibilităţii diferenţiale şi pe seama
denumirii însuşirilor senzoriale ale obiectelor, pe care copilul le analizează în mod conştient, le compară
şi le generalizează.
Creşte capacitatea de acomodare vizuală cu aproape 60 % la 11 ani faţă de nivelul ei la vârsta de 7
ani. Se lărgeşte câmpul vizual. Creşte sensibilitatea diferenţierii formelor. Se dezvoltă sensibilitatea
cromatică.
În condiţiile viţii şcolare se îmbunătăţeşte foarte mult percepţia spaţială a copiilor. O mare
importanţă în orientarea concretă o are acumularea experienţei generale a copilului în această privinţă.
Orientarea abstractă este implicată în plasarea „punctului” în spaţiu, cu prilejul exerciţiilor de scriere,
desenare,..., sau în numeraţia de la dreapta punctului ori de la stânga lui. Treptat se creează la copil
premisa pentru orientarea mai largă în spaţiu pe bază de schemă, plan, hartă geografică.
Regimul şcolar oferă numeroase posibilităţi pentru dezvoltarea percepţiei temporale. Chiar elevii
din clasa I utilizează corect noţiunile de „azi”, „ieri”, „mâine”. Ulterior ei se orientează tot mai bine în
timp, cunoscând data zilei, lunile, anul. Percepţia timpului capătă conţinut concret, diferenţiat, ceea ce
dezvoltă reprezentările legate de timp.
Ca formă superioară de percepţie se dezvoltă observaţia. Ea se realizează după un anumit plan şi
este subordonată unui scop. De aceea este analitică, sistematică şi orientată intenţional. Observaţia
vizează nu numai obiectele şi caracteristicile lor, ci şi procesele şi schimbările, relaţiile şi interdependenţa
corpurilor, formelor, aspectelor. Un rol deosebit în formarea spiritului de observaţie îl are materialul
intitiv. Perceperea lui se desfăşoară sub îndrumarea învăţătorului, prin explicaţii, întrebări.
Munca şcolară nu ar fi posibilă fără dezvoltarea corespunzătoare a atenţiei elevilor. Formarea
trebuinţei de a cunoaşte, intensificarea curiozităţii copiilor, a unei preferinţe şi înclinaţii, stimulează în
mod deobebit atenţia lor. Aceasta începe să se manifeste ca o reacţie de orientare nu numai la situaţii
concrete, ci şi la alte situaţii noi.
Prin sarcinile precise, complexe pe care le instituie procesul instructiv – educativ impune copilului
o mare disciplinare a conduiteigenerale şi o permanentă solicitare a atenţiei, care asigură desfăşurarea în
condiţii optime a înţelegerii şi gândirii, ca şi a diferitelor tipuri de activitate şcolară. Se dezvoltă astfel
diferite calităţi ale atenţiei, cum sunt: concentrarea, stabilitatea, flexibilitatea ( comutarea, mobilitatea ),
distribuţia şi volumul.
Activitatea şcolară stimulează formarea şi dezvoltarea unor deprinderi de muncă intelectuală,
copilul începe să – şi formeze deprinderea de a învăţa şi de a memora. Memoria şcolarului mic se sprijină
din ce în ce mai mult pe automatisme intelectuale, dezvoltate în timp. Se dezvoltă caracterul voluntar al
memoriei prin necesitatea însuşirii în mod conştient a cunoştinţelor. Şcolarii recurg adeseori la
memorarea textuală, care treptat va fi înlocuită de cea logică datorită solicitărilor tot mai mari privind
înţelegerea şi expunerea explicită a celor înţelese.
De modul cum învăţătorul stimulează şi menţine activă emulaţia şi interesul elevilor de a păstra, a
recunoaşte şi a reproduce exact, corect, logic cele învăţate, depinde dezvoltarea unor calităţi individuale şi
generale ale memoriei, cum sunt: trăinicia păstrării, exactitatatea reproducerii, promptitudinea şi
rapiditatea. Elevului de vârstă şcolară mică i se dezvoltă şi limbajul. Limba devine un obiect de
învăţământ, şi în consecinţă este însuşită în mod conştient, sistematic, pe baze ştiinţifice, sub toate
aspectele sale: fonetic, lexical, gramatical, stilistic. Alături de forma orală un rol important îi revine
limbajului scris, acesta lărgind posibilităţile de comunicare şi de cunoaştere. Elevul poate astfel să expună
şi să comunice idei, sentimente, intenţii.
Din diferite motive, limbajul copiilor nu se dezvoltă întotdeauna normal. Părinţii şi cadrele
didactice au datoria să descopere tulburările de limbaj şi să ia măsuri pentru corectarea acestora.
Corectitudinea şi expresivitatea limbajului influenţează pozitiv capacităţile intelectuale ale elevului.
Învăţarea cititului, a scrisului şi socotitului deschide elevului lumea nemărginită a literaturii şi ştiinţei.
În condiţiile activităţii şcolare, cunoaşterea copilului este extrem de importantă. Acest fapt îl obligă
pe educator să studieze viaţa copilului, descoperind-o ca fiind foarte bogată şi complexă. A cunoaşte
copilul nu înseamnă a şti câte ceva despre el. Pentru a obţine rezultatele scontate educatorul trebuie să
cunoască elevii, dar şi particularităţile lor psiho individuale, tratarea individuală fiind un mijloc de
ridicare a calităţii prcesului instrctiv – educativ.
341
BIBLIOGRAFIE
• Debesse , M. – Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă, EDP, Bucuresti 1970
• Golu,P. ; Verza, E. – Psihologia copilului, EDP, Bucureşti, 1994
• Piaget, J. – Psihologia copilului, EDP , Bucureşti 1970
342
IMPORTANŢA STUDIERII LIMBII ROMÂNE
Prof. Becheru Ramona Florentina

Colegiul de Silvicultură și Protecția Mediului
Rm. Vâlcea/ Vâlcea
Motto: „A vorbi despre limba în care gândeşti – a gândi – gândire se poate face numai într-o limbă
– în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumuseţea lucrurilor concrete nu
poate fi decât exprimată în limba română. Pentru mine iarba se numeşte iarbă, pentru mine arborele se
numeşte arbore, malul se numeşte mal, iar norul se numeşte nor! Ce patrie minunată este această limbă
(...) noi, de fapt, avem două patrii coincidente: o dată este patria de pământ şi de piatră şi încă o dată
este numele patriei de pământ şi de piatră. Numele patriei este tot patrie, o patrie fără de nume nu este
patrie. Limba română este patria mea”. Nichita Stănescu
Studiul limbii duce în mod firesc la crearea posibilităţilor dezvoltării plenare a copiilor, le deschide
acestora perspectiva unei vieţi spirituale bogate. Omul care nu are cuvinte, nu are idei. Limbaj sărac
înseamnă gândire săracă şi confuză, simţire săracă şi confuză, capacitate creatoare săracă şi fără valoare.
Numai prin limbă, prin cuvinte poţi învăţa dor şi dragoste „de ţară, de mumă şi de frate”. „În limba sa
numai i se lipesc poporului de suflet perceptele bătrâneţii, istoria părinţilor săi, bucuriile şi durerile
semenilor” – spunea Eminescu.
Predarea limbii române în şcoală, în învăţământul gimnazial sau liceal dezvoltă gustul pentru
literatură, formează la elevi posibilitatea de a stabili criterii ferme de selectare a marilor valori, formarea
unui cititor de literatură receptiv la valorile artistice, capabil să manifeste un interes viu pentru
cunoaşterea şi însuşirea limbii şi literaturii naţionale.
Receptarea operei literare începe cu receptarea cuvântului, a încărcăturii lui emoţionale şi expresive.
Să luăm, de exemplu, un text din creaţia sadoveniană şi să urmărim efectele obţinute de scriitor prin
trecerea de la sensul propriu la cel figurat al cuvântului, de la denotaţie la conotaţie: „Pornirăm cu
luntrea, intrarăm încet în stufării. Din sat veneau mugete prelungi de vite, sunete moi de tălăngi (...).
Apoi încet – încet, zgomotele scăzură şi noi pluteam pe cărări strâmte, printre trestiile care foşneau uşor
şi tremurau o dată cu lumina aurie de soare.
Din când în când apa clipotea, sunând grăbit; aproape de noi o umbră neagră trecea printr-o
şuviţă de lumină (...).
Soarele da în asfinţit, pulbere de aur se strecura prin pletele verzi şi tremura în flori de lumină (...)
soarele se învolbura intr-un cuib de foc”.
În viziunea marilor scriitori, cuvântul, scrierea lui corectă, respectarea normelor limbii, a semnelor
de punctuaţie, devin procedee stilistice care contribuie la a vorbi şi a scrie mai bine româneşte.
Respectarea normelor gramaticale şi expresive, presupune înlăturarea unor greşeli tipice cum ar fi:
pleonasmul, şablonul, repetiţia, folosirea improprie a unor cuvinte, vulgaritatea în vocabular, dezacordul
gramatical, topica etc.
Începând din primele clase de şcoală elevii capătă cunoştinţe despre sunetele limbii române literare,
despre modul combinării lor în silabe şi cuvinte, despre modul combinării acestora în propoziţii. În
clasele mai mari capătă şi unele cunoştinţe de fonetică sintactică, intonaţia, accentul, ritmul, fie cu ocazia
studierii foneticii, fie cu ocazia studierii unor probleme de sintaxă: propoziţii enunţiative, exclamative,
interogative. Clarificarea unor astfel de probleme duce la o vorbire mai expresivă şi mai ales la o citire
expresivă.
Studiul limbii române duce la înmulţirea numărului de cuvinte cunoscute de elevi, la activizarea lor,
la precizarea sensului lor, la dezvăluirea sensului lor figurat, la cunoaşterea uriaşei polisemii pe care o au;
unele cuvinte din fondul principal al limbii noastre.
Studiul limbii trebuie să dezvăluie necontenit tezaurul expresiv al limbii noastre, bogăţia de cuvinte
şi forme gramaticale care permit exprimarea ideilor abstracte, a nuanţelor de gândire şi simţire. Studiul
limbii poate contribui la dezvoltarea gândirii logice, a spiritului de observaţie, a capacităţii de analiză, de
comparare, de generalizare. Prin studiul limbii trebuie să se creeze priceperi şi deprinderi de exprimare a
ideilor şi sentimentelor cu respectarea cerinţelor generale de exprimare literară.
343
Elevii trebuie să capete deprinderea de a folosi limba pentru a transmite corect cunoştinţele
dobândite şi a-şi exprima propriile lor idei şi sentimente. De aceea, în cadrul studierii limbii române,
elevii trebuie să cunoască mijloacele prin care se obţine expresivitatea: epitete, comparaţii, substituţii
metaforice etc.
Studiul limbii române are menirea să facă vorbirea elevilor precisă, nuanţată, clară. Pentru aceasta
ei trebuie deprinşi să aleagă cuvintele şi expresiile cele mai potrivite care dau nuanţă şi culoare. Alegerea
cuvintelor trebuie dublată de efortul încadrării contextuale celei mai potrivite, în funcţie de nivelul la care
se face comunicarea. E vorba de o încadrare situaţională şi în funcţie de contextul lingvistic şi mai ales de
cel extralingvistic.
Elevii trebuie deprinşi să-şi rânduiască ideile în chip logic, să organizeze exprimarea lor în funcţie
de normele gramaticale, să folosească toate resursele de care dispune limba noastră. La sfârşitul perioadei
de şcolaritate, vorbirea elevilor trebuie să fie bogată în conţinut, logic închegată, corect construită, să aibă
preciziune şi concentrarea necesară, să fie, în acelaşi timp, nuanţată şi expresivă.
Studiul limbii române este condiţia de bază în realizarea scopului fundamental al şcolii sfârşitului
de secol – secolul XX. Procesul instructiv-educativ exercită o acţiune de dezvoltare a gândirii, de
îmbogăţire a minţii elevilor cu noi cunoştinţe. Gândirea nu este posibilă fără „slovă”. În acest sens, cât de
îndreptăţită este cugetarea desprinsă din Imnul lui Dimitrie Anghel:
„Împerecheri ciudate de slove,... O, cuvinte!...
Ce farmec se deşteaptă când vă rosteşte gura…
De n-aţi fi fost voi, oare, atunci cu ce veşminte
S-ar fi-mbrăcat pe lume şi dragostea şi ura?”
Prin lecţiile de cultivare a limbii trebuie să se ajungă nu numai la cunoaşterea limbii literare şi a
respectării normelor ei, ci la posibilitatea de a trece de la un registru lingvistic la altul, de la o variantă, la
alta.
Cultivarea limbii, a exprimării corecte, bogate, nuanţate, presupune nu numai un permanent
autocontrol în momentul comunicării lingvistice, ci şi o atitudine activă faţă de cei care nu respectă
normele limbii române, mutilând-o prin folosirea unor cuvinte vulgare, a unor forme gramaticale greşite
sau greoaie, a frazelor incorect construite sau, în fine, bagatelizând-o prin ignorarea regulilor de dispunere
coerentă a enunţurilor menite să redea gândirile.
Bibliografie
• Costache, Limba română – Patria noastră a tuturor în Învăţământul românesc, nr. 12/1982;
• PERSPECTIVE, Revistă de didactica limbii şi literaturii române, Ed. Paralela 45, 2006-2010;
• P. Petrovanu, Educarea comunicării – un obiectiv fundamental al predării – învăţării, nr. 5/1983.
344
Director, Prof. înv. Preşcolar BECHIR GHIULBERA

Din 2011 Grădiniței cu program normal” ZUBEYDE HANIM” i-a fost alipită grădiniță structura
Tom Degețel, fiecare având planul său propriu de dezvoltare. În anul 2013 a fost necesar să elaborăm un
plan de dezvoltare comun care să cultive și să promoveze aceleași principii și valori.
Grădinița cu program normal “Zubeyde Hanim” Constanţa a fost creată pentru a asigura un mediu
sănătos și sigur, care să cultive și să stimuleze dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Prin crearea zilnică de noi oportunități de dezvoltare, copiii iși vor pune în valoare potențialul
social, emoțional, psihic și cognitiv, într-un mediu care încurajează comunicarea și interacțiunea cu cei
din jur.
Grădinița cu program normal “Zubeyde Hanim” Constanţa este situată într-un cartier nu foarte
bogat, dar populat cu etnici turci și tătari. Se impunea înființarea unei grădinițe bilingve în aceasta zona a
orașului. Încă de la înființare a venit în întâmpinarea nevoilor educaţionale ale copiilor cu o ofertă de
activități diversificată. Calitatea, diversitatea și armonizarea actului educațional cu cerințele și nevoile
părinților, a comunității locale, a societății, profesionalismul, curajul colectivului de cadre didactice în
găsirea altor căi și modalități proprii de autoperfecţionare și implementare a acestora în actul de predare-
învăţare, grădinița noastră oferă posibilitatea formării și instruirii copiilor între 3-6 ani la nivelul unor
cerințe de maximă exigenţă, astfel încât adaptarea la școală sa fie un succes.
Grădiniţa cuprinde 75 de preşcolari pentru grupele de program prelungit repartizaţi în patru săli de
grupă, şi 165 de copii înscrişi la program normal, aceste grupe funcţionând într o locatie anexă a unităţii,
pe str. Delfinului nr. 2
Încălzirea unităţii se face cu ajutorul centralei proprii pe gaze.
Sălile de grupă au dublă funcţionalitate servind atât ca dormitoare cât şi pentru procesul instructiv-
educativ.
Pentru a se oferi motivaţia necesară fiecărui preşcolar, cât şi cadrelor didactice trebuie să
menţionam măcar câteva dintre activităţile desfăşurate în grădiniţa noastră:
Menţionăm faptul că am încercat să angrenăm copiii în diverse acţiuni de voluntariat cu ocazia
sărbătorilor de Crăciun pentru că este foarte important ca ei să ia contact cu alţi copii aflaţi în situaţii mai
dificile cât şi cu persoane în vârstă care au nevoie de ajutor.
Am iniţiat anumite donaţii pentru unele centre de plasament sau cămine care găzduiesc persoane în
vârstă.
Bucuria sărbătorilor a fost resimţita de către fiecare copil prin intermediul serbărilor care au avut
loc la fiecare grupă. În acelaşi spirit cadrele didactice ale grădiniţei noastre au participat la concursul
judeţean “Impodobim brădutii Vivo”.
Aşadar putem spune că ne străduim să facem din grădiniţa noastră locul cel mai ospitalier
împodobit cu lumina şi căldura sufleteasca unde fiecare copil să se regăsească pe sine şi să-şi împlinească
năzuinţele cele mai frumoase ale acestei vârste a inocenţei.
Astfel, întregul colectiv format din părinţi, educatori şi copii a fost angrenat în activităţi specifice cu
ocazia Zilei Recoltei, Zilei Naţionale a Turciei, Zilei Naţionale României, toate acestea contribuind la
familiarizarea copiilor cu anumite obiceiuri şi tradiţii.
Desigur a fost marcată aşa cum se cuvine ziua de naştere a Luceafărului poeziei românesti Mihai
Eminescu, Ziua Unirii Principatelor Române urmând ca în viitorul apropiat să desfăşuram activităţi
multiple de Ziua copilului turc 23 Aprilie, cât şi de Ziua Internaţionala a Copilului 1 Iunie.
Pentru a scoate şi mai bine în evidenţa unitatea dintre familie şi instituţia de învăţământ evident că
zilele de 1 si 8 Martie vor aduce fiecărei mămici bucuria observării rezultatelor în plan afectiv dobândite
de către fiecare copil.
Preocuparea esenţială a tuturor cadrelor didactice este sinonimă cu interesul superior al copilului
urmarindu se satisfacerea necesitatilor psiho-emotionale cât şi cele referitoare la dobândirea unor
cunoştinţe cât mai variate pentru fiecare preşcolar.
Dacă ne referim la promovarea unei instituţii de învăţământ singurul lucru care ar trebui să
vorbească este reprezentat de rezultatele obţinute.
345
Dimensiunea educaţională alături de cea psiho-afectivă, constituie ansamblul care garantează

reuşita copiilor ce parcurg acest ciclu educaţional.
346
”Coroana cu stea” – proiect parteneriat
Beder Melinda –Márta învățătoare

Școala Gimnazială ”Mikes Kelemen” Zagon, județul Covasna
”Dacă vrei să ajungi repede, mergi singur.
Dacă vrei să ajungi departe, mergeți împreună.”
(Autor necunoscut)
Cadrele didactice din Școala Gimnazială ”Mikes Kelemen” Zagon, județul Covasna împreună cu
cadrele didactice din Școala Generală nr. 15 Brașov, județul Brașov au ajuns la acord comun de-a întocmi
un acord partenerial în cadrul proiectului educativ ”Coroana cu stea” între cele două școli pentru a da
copiilor posibilitate pentru cunoaștere.
Un alt obiectiv important am avut, ca prin acest proiect să dezvoltăm potențialul fiecărui cadru și
elev pentru o eficiență mai sporită al actului instructiv – educativ.
Putem afirma că adultul de mâine este rezultatul mediului său, al obiceiurilor de viață și de gândire
pe care le-a impus societatea.
Cooperarea stă la baza educaţiei civice, fără de care societatea nu va progresa. De asemenea, prin
implicarea tuturor factorilor educaţionali, motivarea acestora în procesul instructiv-educativ creşte..
Misiunea proiectului este de a cultiva spiritul de eficiență al elevilor şi al cadrelor didactice. Prin
formarea şi dezvoltarea competenţelor elevii vor putea să dea dovadă de rezultatemaibune, cu
șanseminimalizate de esec. Comunicareastă la baza unei societăţi moderne, ea fiind aceea care asigură
progresul omenirii.
Principala misiune a proiectului educative este nu de a-I îndoctrina pe elevi, ci de a-I pregăti pentru
integrarea în comunitate, fapt imposibil în absenţa abilităţilor sociale şi de comunicare, abilităţi pe care
activitățile proiectului le dezvoltă.
Numarul de elevi implicați în desfășurarea activităților din proiect este de aproximativ102 de elevi.
Proiectul vizează activități commune și diferențiate pe grupuri mixte de elevi și pe clase.
Cu ajutorul acestui proiect elevii pot participa la activități extrașcolare tematice, unde pot forma
deprinderile de cercetare și învățare prin metode euristice.
Proiectul are invedere o serie de activități cultural desfășurate în cele două localități: Zagon și
Brașov, alternativ:
• -Toamna multicoloră- vizita elevilor din Brașov la Zagon, schimb de steme, vizita castelului
Mikes, spectacol folcloric, obiceiuri locale, cunoaștere recipocă;
• Pe urmele istoriei-vizita elevilor din Zagon la Brasov, turul orașului vechi, vizitarea Bisericii
Negre,al Turnului Alb și al Muzeului Istoric din Piața Sfatului;
• Să răsune voia bună-participarea elevilor din Brașov la activități etnografice în Zagon, învățare de
cântece populare, șezătoare, împletire din frunze de porumb, prezentarea unor instrumente musicale
populare;
• Drumurile cunoașterii –excursie tematică în jurul Brașovului, cetatea Râșnov și Castelul Bran,
concurs istoric și folkloric între echipele celor două școli, schimb de drapele, evaluări finale;
Obiective specifice ale proiectului este, ca elevii să studieze aprofundat universal istoric și
etnografic dat, să participle activ la activitățile practice date de tematica întâlnirilor, să își dezvolte
deprinderile de exprimare orale sau scrise, să își dezvolte abilitățile creative, să fie motivați în demersul
activităților, să conștientizeze că sunt viitorii cetățeni democratici, să își exprime liber ideile, să își
dezvolte capacitatea de a lucre în echipă, să dezvolte o atitudine pozitivă față de valorile unei culture nou
cunoscute, să intrețină relații de parteneriat. Activităţile de monitorizare a rezultatelor proiectului se
realizează prin: chestionare, liste de prezenţă la activităţile proiectului , întâlniri de lucru ale
coordonatorilor de proiect, mese rotunde, interviuri, analize SWOT ale şcolilor beneficiare ale
proiectului, fișe de evaluare a concursului, raportul final, albume foto, CD, articole în presă, lucrări
publicate în reviste şcolare.
Evaluarea se desfășoară cu chestionare, centralizarea rezultatelor concursului, evaluare frontal și
individual verbală, diplome de merit pentru activități deosebite.
347
Succesul proiectului educațional intitulat ”Coroana cu stea” a tra sdupă sine un alt accord
partenerial în cadrul proiectului educativ ”Concurs și expoziție de desene illustrative pentru eleviiciclului
primar” pe baza unei legende date – concurs regional.
Concursul este organizat de Școala Generală nr. 15, Brașov iar Școala Gimnazială ”Mikes
Kelemen” Zagon este reprezentanta județului nostrum în această competiție.
348
STRATEGII, METODE ȘI DEMERSURI REUȘITE ÎN FORMAREA

PĂRINȚILOR ÎN SPIRITUL COLABORĂRII ȘI AL PARTENERIATULUI
BEJAN CRISTINA-NICOLETA
Motto:
„Spune-mi şi o să uit. Arată-mi şi poate n-o să-mi amintesc. Implică-mă şi o să înţeleg.”
(proverb american)
Parteneriatul şcoală – familie reprezintă o problemă actuală importantă, reliefată de diferite

documente de politică educaţională la nivel naţional şi internaţional şi de cercetările în domeniul
educaţiei. În România, conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, părinţii sunt consideraţi parteneri
principali şi beneficiari ai procesului de învăţământ. Articolul 80 prevede ca toate deciziile majore din
învăţământul preuniversitar să fie luate prin consultarea structurilor asociative reprezentative ale
părinţilor. Legea Educaţiei Naţionale dă dreptul părinţilor de a participa activ la conducerea unităţilor de
învăţământ, prin prezenţa în consiliul de administraţie al şcolii – a doi sau trei reprezentanţi ai părinţilor,
în funcţie de mărimea şcolii (Articolul 96).
Prin activitatea de parteneriat cu părinții ne asigurăm un sprijin în propria activitate. Învațându-i pe
părinți să se implice în dezvoltarea copiilor lor, întarim interacțiunile și relațiile dintre părinți, copii și
cadre didactice. Prin cooperarea reala și comunicarea cu parintii, grădinița pune bazele unei unități de
decizie și de acțiune între cei doi factori. O bună colaborare între grădiniţă şi familie se realizează
întotdeauna pentru interesul copilului şi ajunge să constituie în jurul acestuia o comunitate educativă
constantă şi coerentă. Comunitatea educativă este un mediu de sprijin pentru educatori şi un mediu
asigurator pentru copil, ea permite dezvoltarea personală a tuturor membrilor ei (adulţi şi copii).
Conducătorul unității de învățământ este veriga dintre grădiniță și familie. Climatul din grădiniţă
este stabilit şi menţinut de către director. Dacă el stabileşte un cadru pentru relaţii de încredere, relaxare,
bunăvoinţă şi profesionalism reuşeşte să transmită o imagine pozitivă despre grădiniţă şi să structureze un
spaţiu propice comunicării cu părinţii şi închegării comunităţii de părinţi. De asemenea el poate oferi acea
privire „din afară” atât cadrelor didactice cât şi părinţilor când aceştia se confruntă cu unele probleme şi
au nevoie de susţinere. Părinţii şi cadrele didactice au un scop comun: pentru realizarea acestui scop, care
îi pune pe adulţii din cele două medii diferite în comun, este nevoie de colaborare şi de lucru în comun. În
această echipă constituită în jurul copilului nimeni nu este mai presus, nimeni nu este mai bine pregătit şi
fiecare are nevoie de celălalt.
Nici o gradinită nu-și poate realiza conținutul ,sarcinile și scopul fnal dacă nu are sprijinul familiei.
Modul cum interrelationeazo părinții cu cadrele didactice își pune amprenta pe formarea și instruirea
copilului. Colaborarea dintre gradiniță și familie presupune o comunicare efectivă și eficientă, o unitate
de cerințe și o unitate de acțiuni, urmărind același țel: binele copilului. Comunicarea eficientă este una
dintre caracteristicile obligatorii pentru a deveni director de şcoală/profesor /educator eficient şi de
success.
În general cadrele didactice consideră că implicarea părinților în a-şi ajuta copiii, prin participarea
părinţilor la activități, este mai benefică decât ceea ce consideră părinţii înșiși deoarece părinții
întâmpină multe bariere și au puține oportunități de implicare în viaţa grădiniței.
Se pare că cea mai mare barieră a parteneriatului grădiniţă-familie este faptul că părinţii nu se simt
acceptaţi. Pentru a evita acest lucru cadrul didactic trebuie să aibă o atitudine pozitivă faţă de familie,
furnizând astfel un punct pozitiv de plecare ȋn relaţie cu ei, să recunoască şi să acorde feed-back la
nevoile şi temerile părinţilor, să informeze părinţii cu privire la activităţile care urmează să aibă loc ȋn
grădiniţă, să folosească un limbaj prin care să interacţioneze cu familia, să implice părinţii ȋn realizarea
programelor educative.
Comunicarea ar putea fi îmbunătăţită dacă părinţii se simt respectaţi şi valorizaţi. Misiunea
grădiniței este de a facilita implicarea părinţilor prin înlăturarea barierelor ce ţin de: timp, angajamente
profesionale, sarcini domestice, limbaj (un limbaj prea complicat poate fi descurajator sau neînţeles),
limbă (în cazul părinţilor care nu sunt vorbitori nativi). Unii dintre părinţi se simt anxioşi în comunicare
pe baza propriilor experienţe din copilărie, unii simt că sunt depăşiţi din punct de vedere academic, chiar
jenaţi din acest motiv sau din cauza schimbărilor din mediul educaţional (tehnologie, curriculum,
349
evaluare, etc.). Managerul grădiniței este responsabilă de acordarea unui suport adecvat pentru ca părinţii
să depăşească aceste contexte defavorizante.
Părinţii au fost atraşi alături de grădiniță prin forme variate de activităţi extraşcolare,
determinându-i să adere la ideea de colaborare activă, acceptând rolul de factor răspunzător în
devenirea propriului copil prin forme variate de activităţi extraşcolare, determinându-i să adere la ideea
de colaborare activă. Am fost împreună în excursii, am organizat concursuri, am susţinut programe
artistice, care au permis acestora să vadă manifestările copiilor, precum si rezultatul muncii lor. Aceste
activităţi extraşcolare au avut un impact neaşteptat de mare în rândul părinţilor care au experimentat
relaţii inedite cu copiii lor, fapt ce i-a determinat să-şi schimbe radical, în mod pozitiv, atitudinea faţă de
grădiniță. O să vă prezint și exemple de colaborare a părinților cu grădinița unde membrii familiei au
jucat rolul de voluntari, asistenţi în cadrul călătoriilor în afara şcolii.
Orice metodă și strategie am folosi trebuie să ne asigurăm că se desfășoară în echipă, prin
colaborare deoarece uneori oamenii preferă să nu-şi asume responsabilităţi, unii nu ştiu să asculte, refuză
interacţiunea directă. De cele mai multe ori suntem puşi în situaţia de a lucra „alături” de ceilalţi în a
soluţiona diverse probleme. Ideal ar fi să învăţăm să lucrăm „împreună” şi nu „alături de ....”.. Într-o
echipă este stimulată învăţarea prin cooperare, se încurajează o atitudine deschisă, activă, bazată pe
imaginaţie şi iniţiativă personală. Dacă vom înţelege importanţa lucrului în echipă, rezultatele vor fi
vizibile pentru cei din exterior, iar membrii echipei vor avea satisfacţie. Avantajele pe care le are lucrul în
echipă: oferă încredere în sine, duce la acceptarea de sine, asigură sănătatea psihică şi emoţională,
dezvoltă atitudini tolerante, dezvoltă capacităţi de a identifica alternativele şi dezvoltă capacităţi
empatice.
Fiecare dintre noi poate să aibă percepţii foarte diferite şi deci, realităţi foarte diferite. Aceste
diferenţe cauzează adesea neînţelegeri şi conflicte.
Conflictul este sămânţa din care răsare şi apoi creşte progresul dar cel mai bine este să evităm să
apară.
În concluzie parteneriatul nu se produce instantaneu, ci presupune o lungă călătorie la finalul
căreiagrădinița și familia câștigă. Cu alte cuvinte, găsesc rezolvarea fabulei lui Alexandru Donici, „Racul,
broasca și o știucă“, în care partenerii, deși au cele mai bune intenții, trag sacul cu grâu în direcții opuse.
În urma activităţilor de parteneriat, grădinița şi familia reuşesc să pună în comun resursele pe care le deţin
pentru a construi împreună viitorul.
BIBLIOGRAFIE:
Dumitrana, M. (2000), Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti.
Vrăsmaş, E. (2004), Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti.
350
Modalități de promovare a imaginii școlii
Prof.învățământ primar: BEJAN MARIANA ANETA

Școala Gimnazială,,Sfântul Nicolae” , loc. Vînători, jud. Galați
Educația este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri, aplicate ȋn mod sistematic
ȋn vederea formării și dezvoltării ȋnsușirilor intelectuale, morale sau fizice ale tinerilor
Educația este un sistem de bunuri educaționale ce ȋnsumează instituțiile, dar și activitățile implicate
ȋn promovarea și difuzarea ei.
educația.
aceea data despre o anumită unitate școlară, ȋnsă adevărata valoare se stabiliște la sfârșitul școlarizării, ȋn
funcție de performanțele de care sunt capabili absolvenții școlii respective.
Serviciul educațional odată evaluat, va determina o afluență mai mică sau mai mare de elevii .
Cu alte cuvinte, promovarea imaginii școlii implică o activitate umană sau un sistem de activități
orientate spre satisfacerea cerințelor consumatorilor actuali și potențiali.
Ȋntr-o școală, promovarea modelelor de bune practice mai ales in cazul cadrelor didactice, aduce un
plus de notorietate, unității respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate și mai receptive ȋn
educaționale ale părinților, conecta familiile cu membrii școlii și ai comunității, stimula serviciul
comunității și suport familiilor, crea un mediu mai sigur ȋn școli. Motivul principal pentru crearea unor
astfel de parteneriate este dorința de a ajuta elevii să aibe succes la școală și mai târziu, ȋn viață. Pe lângă
acest aspect o importanță majoră o au și factorii de mediu. Starea socială sau nevoile speciale ale copiilor
pot determina apetitul sau dezinteresul față de educație.
Școala oferă servicii și copiilor cu cerințe educative speciale, de aceea se obligă să asigure și
servicii de specialitate: recuperare, terapie educațională, consiliere școlară, asistență medicală și socială.
Așadar, ȋn campaniile de promovare a imaginii școlii trebuie să fie incluse și dovezile unor reușite
integrări sociale ale copiilor cu CES.
Ȋn vederea creării condițiilor optime pentru dezvoltarea copiilor cu nevoi speciale este necesar ca
Ȋn calitate de ofertante, școlile trebuie să țină relații strânse cu publicul, cu exponenții colectivității
umane și consumatorii potențiali. Organismele publice, organizațiile neguvernamentale, mediile de
informare ȋn masă reprezintă un partener privilegiat al serviciilor educaționale.
351
vârsta dominantă de căutare, alegere și asimilarea modelelor este elevi. Cercetând funcțiile idealului
spatial școlar. Ei știu că fiecare om are un ideal spre care aleargă pentru a-l ȋnfăptui, alegându-și unul sau
Politica de promovare trebuie elaborate prin studierea motivațiilor și a reprezentărilor simbolice
ale consumatorilor, prin definirea opțiunilor fundamentale ale grupurilor și indivizilor, dar mai ales prin
• Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive ȋn comunitate;
• Armonizarea ofertei de servicii educaționale și formarea permanent cu nevoile specific identificate
ȋn unitatea școlară și comunitatea locală;
,,Ziua porților deschise”. Organizarea judicioasă a acestora poate să se soldeze cu succes ȋn ceea ce
privește ȋnscrierea mai multor elevi la o formă sau alta de educație. Târgul educațional trebuie să ofere
celor interesați multe informații dintr-un domeniu sau altul, prin panouri, fotografii, grafice, pliante,
ghiduri, etc. Târgul educațional este un cadru propice al difuzării directe a produsului educațional, un
352
Ganduri…
Profesor,Daniela-Liliana Belu
” Liceul Teoretic Traian Vuia nu reprezinta pentru mine o simpla institutie de invatamant, el este
pentru mine caminul, familia care mi-au daruit aripi.Nu este intamplator numele pe care-l poarta cu atata
mandrie , deoarece Traian Vuia a fost un pionier al aviatiei mondiale, iar eu ma simt precum copila lui, o
urmasa a acestuia care are misiunea de a duce mai departe traditia, de a se inalta pe plan social, spiritual si
profesional. Pentru mine profesorii acestui liceu reprezinta adevarati mentori, adevarati mesteri, sculptori
de caractere, olari care modeleaza personalitati si abilitati deosebite.
Elevii din acest liceu sunt foarte talentati, fie ca este vorba de sport unde au adunat numeroase
medalii si titluri onorabile, fie ca este vorba de olimpiade sau concursuri la diferite materii, ei
demonstreaza intotdeauna ca merita sa speram la un viitor mai bun si inca se mai poate face performanta
prin pasiune, devotament si munca.
Eram doar o “ boboaca ” atunci cand cand am pasit pentru prima data in curtea liceului.Eram atat de
timida si emotionata.Priveam in jurul meu, atatea chipuri necunoscute.Cand doamna ce avea sa ne fie
diriginta s-a prezentat am simtit ca va fi aproapiate de mine si ca voi avea o multime de invatat de la
ea.Atunci nu mi-am imaginat ca voi lega prietenii atat de frumoase, pentru o viata intreaga cu niste
persoane care la inceput imi pareau atat de straine.
Atmosfera din Liceul Traian Vuia imi va lipsi enorm, deoarece emana o energie pozitiva, multa
caldura si voie buna.Profesorii mei intra in salile de clasa cu zambetul pe buze, iar noi elevii putem fi
relaxati, nefiind necesar sa stam incremeniti pret de cincizeci de minute doar din cauza unui sentiment de
teama, care, personal, consider ca nu si-ar mai avea locul intr-o scoala moderna.Nu inseamna ca daca nu
suntem invatati si educati cu foarte multa severitate uitam de bunele maniere sau respect.Ba mai mult,
datorita acestei atmosfere placute, relatiile dintre elevi si profesori sunt mai stranse, mai apropiate si
comunicarea se realizeaza mult mai usor.Aceat lucru este demonstrat si de fostii elevi care revin peste ani
in scoala cu dorinta de a-si intalni dascalii care i-au format.
In sufletul meu voi fi mereu aproape de acest liceu.El va ramane in amintirea mea ca locul care mi-a
dat incredere, care mi-a dat speranta ca voi reusi in ceea ce imi propun. Am mari asteptari de la noul
liceu….dar sufletul meu va ramane legat de Liceul Teoretic Traian Vuia Resita, de profesorii mei, de
colegii mei, de prietenii mei. ”
Acesta este mesajul pe care Kun Sandra Roberta l-a transmis profesorilor si colegilor sai inainte de
a pleca la un liceu dintr-o alta localitate.Am tinut mult sa fac public acest mesaj pentru ca dincolo de
sinceritatea absoluta este deosebit de emotionant. Nu este un mesaj doar pentru mine, este un mesaj
pentru noi toti, oamenii de la catedra. Este o pledoarie pentru munca noastra, daruirea si devotamentul
nostru.In aceasta lume in care ne confruntam cu lipsa suportului financiar, cu mentalitati superficiale, cu
scaderea prestigiului muncii la catedra, un astfel de mesaj ne motiveaza, ne da puterea de a merge inainte.
Ne-am luat ramas bun de la Roberta intr-o atmosfera deosebita.Am ras ,am lacrimat,am povestit.
A fost frumos si emotionant. Si toate vor deveni amintiri,amintiri pe care le adun si le port in suflet
cu mult drag.
353
IMAGINEA SCOLII IN SOCIETATE
Prof.inv.primar BELU DANIELA

Scoala Gimnaziala Prunisor
Judetul Mehedinti
aspectul resurselor locale și al priorităților, al gestionării problemelor educative în diverse moduri.
Există școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite în
primul rând de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru viață
a copiilor, apoi de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educativ-societal, dar și de
părinții care își văd contribuția valorizată sau respinsă de către școală.
cum.
Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborareași actualizarea
Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să
exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
354

A CAMPANIILOR DE RELATII PUBLICE PRIVIND PROMOVARE
SCOALA GIMNAZIALA ,,DACIA “ , TG. MURES

PROF.INV.PRIMAR : BERCEA CARMEN RAMONA
acceptate.
public – tinta;

355
simplu anuntare;
anunta;
pentru nesupunere.

356
◄Tema
comunicare ?
raspunde la el ?

TELEVIZIUNEA - combina caracteristicile legate - mesaj efemer;

restrictionate;
REVISTELE - selectivitate in ceea ce priveste - nu pot domina intr-o
357

ZIARELE - selectivitatea pietelor - costuri mari pentru

RADIOUL - selectivitatea pietelor - mesaj limitat de

reclamelor.
INTERNETUL - combina caracteristicile legate - mesaj cu impact limitat;
mesajului transmis;
publicitate;

conotatie tematica.
358
intrebari :
timp.
controlate.

mod pozitiv.


aspect;
Bibliografie selective
Comunicare.ro,2004
359
Minodora-Monica Bercea
Profesor învățământ gimnazial
Școala Gimnazială Giulvăz
Jud.Timiș
Sănătatea unei organizaţii şcolare se exprimă prin capacitatea de a supravieţui şi de a se adapta
într-un mediu ostil, dar mai ales prin capacitatea de a se dezvolta şi de a funcţiona cu succes
(E. Păun)
Imaginea unei școli depinde, în esență, de un ansamblu de reguli condiționate de factori externi:
nivelul de vârsă, religie, grad de cultură și educație. Privită în ansamblul socio-economic contemporan,
instituția educațională este considerată o potențială companie care trebuie să-și pună în evidență și să
atragă prin tot ceea ce are mai competitiv. Rolul major revine echipei manageriale, care va adopta o
politică educațională potrivită școlii și care își va structura activitatea în baza unui plan cu obiective bine
structurate și cu viziune pe termen lung.
Reușita planului depinde însă de resursa umană-elevi, părinți, profesori. Față de acești factori
strategia educațională trebuie să se raporteze și să-și analizeze oportunitățile. Pentru o reușită eficientă a
proiectului, managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unității o
imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite:
sponsorizări, campanie publicitară, crearea unui site personalizat, personal didactic calificat și bine
pregătit, interacțiuni cu alte instituții, introducerea în şcoală a noilor tehnologii pentru învăţare și o bună
colaborare cu părinții.
Transparența politicii educaționale va contribui la reușita promovării imaginii școlii, punând în
evidență faptul că școala, ca organizație socială, acționează pentru comunitate. O comunicare eficientă,
atât în exterior cât și în interior, se poate realiza prin încheierea de parteneriate educaționale. Implicarea
elevilor și părinților în derularea acestora, dându-le oportunitatea să-și pună în valoare aptitudinile, să-și
exprime liber personalitatea, atrage după sine stima de sine dar și promovarea imaginii școlii.
Colaborarea cu părinții, elaborarea de proiecte locale (De vorbă despre Eminescu, Un gând pentru
mama), participarea la proiecte județene și naționale (Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, Hristos
Împărtășit copiilor, concursuri județene și naționale cu tematică religioasă), acțiuni de voluntariat (Din
suflet pentru suflet) sunt câteva din activitățile care contribuie la promovarea imaginii școlii în
comunitatea noastră.
360
GRĂDINITA, FAMILIA SI COMUNITATEA – PARTENERI ÎN EDUCATIE
Prof. inv. presc. BEREA DOINA

Scoala Gimnaziala „Ciprian Porumbescu”, Comanesti, Bacau
Funcţia centrală a educaţiei este aceea de formare şi dezvoltare permanentă a personalităţii
individului cu scopul integrării sociale optime. Omul este în permanentă interacţiune cu factorii sociali ai
existenţei sale.
În această interacţiune, el asimilează normele şi valorile societăţii, modelele sociale de
comportament, mijloacele sociale de comunicare umană. Prin aceasta, el este pregătit pentru viaţa socială,
pentru asumarea unor roluri şi responsabilităţi. Acest proces se realizează de-a lungul diferitelor etape de
viaţă, în cadrul unor forme specifice de activitate socială şi în cadrul specific al unor instituţii sociale:
familia, grădiniţa, şcoala, instituţiile culturale, dar şi împreună cu întregul sistem al mijloacelor moderne
de informare şi influenţare.
Procesul de integrare în societate începe în familie din timpul copilăriei mici, când intervin primele
contacte sociale şi experienţe de viaţă (socializarea primară sau socializare de bază), şi continuă de-a
lungul vieţii omului, odată cu dobândirea unor statusuri şi roluri succesive (socializare continuă sau
secundară).
Primele deprinderi de viaţă sănătoasă ale copilului sunt dezvoltate în familie (deprinderi igienice, de
alimentaţie sănătoasă), acestea constituie suportul dezvoltării ulterioare şi îşi pun amprenta asupra întregii
personalităţi.Tot în familie, copilul îşi însuşeşte limbajul. Volumul, calitatea vocabularului, corectitudinea
exprimării depinde de modelele oferite de părinţi, de felul în care aceştia interacţionează şi îi solicită pe
copii.
În familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politeţea,
cinstea, sinceritatea, ordinea, răbdarea etc. În realizarea acestor sarcini, modelul parental ajută cel mai
mult, părinţii oferind copilului exemple de comportamente în diferite contexte. Activitatea educativă din
grădiniţă nu poate fi izolată, separată de alte influenţe educative ce se exercită asupra copilului şi mai
ales, de cea din familie. Educaţia trebuie să se manifeste permanent ca o acţiune coerentă, complexă şi
unitară a grădiniţei şi familiei.
La intrarea în grădiniţă, părinţii sunt cei care deţin toate informaţiile legate de copil: stare de
sănătate, obiceiuri alimentare, particularităţi de învăţare, mod de comportare, probleme în dezvoltare etc.
În acelaşi timp, grădiniţa, ca prima instituţie care se conduce după principii şi metode ştiinţifice, deţine
mijloace specifice pentru valorificarea potenţialului fizic şi psihic al fiecărui copil. Îmbinarea în
parteneriat a informaţiilor deţinute de părinţi cu cele ale grădiniţei trebuie să fie în beneficiul copilului.
Termenul de parteneriat presupune realizarea unei alianţe pentru atingerea unor obiective comune.
Pentru ca parteneriatul să funcţioneze este nevoie de respect, încredere reciprocă, consens cu privire la
scopurile acţiunii şi strategiilor de atingere a acestora şi de asumarea în comun a drepturilor şi
responsabilităţilor.
Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie reprezintă o primă experienţă relaţională şi de colaborare a
părinţilor cu persoanele profesioniste în domeniul educaţiei. În crearea parteneriatului între grădiniţă şi
familie este bine să ne amintim că în viaţa copilului şi a familiei lui orice angajat al instituţiei este
important: portarul poate fi ca vecinul care-i salută cu un zâmbet în fiecare dimineaţă, bucătăreasa, bunica
ce pregăteşte cele mai grozave mâncăruri, îngrijitoarea, ca sora mai mare care-i ajută pe cei mici să-şi
îmbrace pijamaua, iar educatoarea poate fi persoana care le este întotdeauna un sprijin. Fiecare, prin
specificul muncii sale, prin felul îşi îndeplineşte atribuţiile şi prin modul în care colaborează cu familia,
influenţează dezvoltarea copilului.
Educaţia copilului este o acţiune care presupune schimb de experienţe, de competenţe şi valori între
toţi adulţii care îl susţin în dezvoltare şi cu care acesta intră în contact. Acest lucru presupune ca
parteneriatul educaţional dintre familie şi grădiniţă să se extindă şi către comunitatea care le include.
În funcţie de specificul comunităţii în care se află grădiniţa, se pot realiza parteneriate cu: instituţii
sanitare, în susţinerea unor activităţi care au ca scop creşterea şi dezvoltarea tuturor membrilor
comunităţii.
Prin crearea parteneriatului grădiniţă–familie–comunitate copiii câştigă un mediu de dezvoltare mai
bogat, între participanţi se creează relaţiile pozitive şi fiecare îşi va dezvolta sentimentul coeziunii sociale.
361
BIBLIOGRAFIE:
Abrujdan, Anamaria Bianca -„Dezvoltarea copilului de la întrebări şi nelinişti, la sprijin”
Jitariu, Alina Codruţa Editura Diana, Piteşti, 2010
Dolean, Ioan; Dolean, Dacian Dorin -„Meseria de părinte”, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
362
„Evaluarea –o componentă fundamentală în procesul educativ”
Înv.Bereş Andrea
Şcoala Profesională-Poiana
Turda, jud.Cluj
“Fiecare om este un geniu,însă dacă ai judeca un peşte prin capacitatea sa de a urca în copac,
acesta va trăi toată viaţa crezând ca este un prost” Albert Einstein
Pornind de la citatul de mai sus, ar fi într-adevăr nedrept şi neprofesional dacă nu am valoriza
capacităţile fiecărui copil.Pentru asta trebuie să ţinem cont de scopul fundamental al şcolii noastre, şi
anume de a dezvolta armonios personalitatea elevului şi de a forma copilul în funcţie de aspiraţiile sale.
Niciodată nu vom obţine rezultate dacă nu ţinem seama de ritmul propriu de dezvoltare şi de
aptitudinile elevilor. De aceea procesul de învăţământ trebuie să fie adaptat, de către dascăl, pe măsura
fiecarui elev, ţinându-se cont de nivelul de inteligenţă, aptitudinile lui, de ritmul lui de muncă, de reactiile
lui afective.
Într-o abordare diferenţiată obiectivul central al educaţiei este dezvoltarea personală şi pregătirea
individului pentru viaţa socială într-o societate în continuă schimbare.
Conţinutul învăţării este comun, diferenţiate trebuie să fie doar formele de predare-învăţare-
evaluare.Important este să ştim adapta conţinuturile, procesele didactice şi procesele de evaluare
.Pentru conţinut trebuie avut în vedere atât aspectul cantitativ cât şi aspectul calitativ prin aprofundare sau
extindere, acolo unde este cazul. În procesul de predare trebuie avut în vedere mărimea sarcinii şi gradul
de dificultate iar în procesul de evaluare trebuie identificat progresul realizat de elev luând ca punct de
plecare rezultatele evaluării iniţiale . Evaluarea se face permanent pentru că ne ajută să ne organizăm
predarea pe măsura elvilor. Ca o bază pentru proiectare sunt acele diferenţe dintre elevi, care face evident
focusarea pe multiplele forme de inteligenţă.“Procesele evaluative în activitatea umană sunt întreprinse
ca acţiuni necesare, decurgând din nevoia de cunoaştere a stării fenomenului la un moment dat, a stării
activităţii, a efectelor produse, precum şi de ameliorare a acestora.” (Ion T. Radu-Evaluarea în procesul
didactic).Măsurarea şi aprecierea, adică evaluarea la clasă se face în mai multe etape , deoarece este
mijlocul principal de reglare a actului pedagogic.Evaluarea iniţială se aplică la începutul unui program de
instruire cum ar fi: an şcolar, semestru, început de capitol,etc..Acest tip de evaluare, practic, este primul
pas în care profesorul ia seama de eterogenitatea clasei în ceea ce priveşte cunoştinţele şi abilităţile
elevilor.Evaluarea iniţială oferă posibilitatea de a cunoaşte potenţialul de învătare al elevilor şi de a şti
dacă vor putea înţelege conţinutul ce va fi predate.Evaluarea iniţială realizează două funcţii:-funcţia
diagnostic și funcţia prognostică. Metode de evaluare iniţială: observarea; referatul; eseul; harta; fişa de
evaluare; chestionarul; investigaţia; proiectul; portofoliul.
Evaluarea prin probe scrise poate fi înlocuită şi prin probe orale şi demonstrarea cunoştinţelor prin
mijloace/activităţi practice.
După testarea iniţială profesorul are ocazia să înţeleagă, să aprecieze şi să clădească pe diferenţele
dintre elevi în perioada următoare.
Metode de evaluare: metoda orală, metoda scrisă, metoda practică, evaluarea asistată de
calculator, etc…În activităţile diferenţiate este foarte important ca toţi elevii să primească sprijinul
necesar, atunci când au nevoie.
Evaluarea sumativă este o evaluare care se realizează de obicei, la sfârşitul unei perioade mai lungi
de instruire şi este axată pe cunoaşterea rezultatelor .Este un mod de evaluare dinamică realizat prin
verificări punctuale şi încheiat cu o evaluare globală.Această evaluare este caracteristică învăţămantului
tradiţional dar ceea ce interesează mai mult în cadrul evaluării summative sunt rezultatele la sfarşitul unui
curs şi mai puţin efectele produse de secvenţele de învăţare pe care le cuprinde activitatea.Pe baza acestei
evaluări se face şi clasificarea subiecţilor în cadrul grupului din care fac parte. Scopurile unei clasei
diferenţiate sunt dezvoltarea maximă şi succesul individual.
Un avantaj al evaluării sumative este acela că rezultatele constatate pot fi folosite pentru a se evita
greşelile la celelalte generaţii de elevi.
363
În concluzie, putem afirma că, pentru a se depăsi uniformizarea individualităţilor, tratarea

diferenţiată rămâne o necesitate de necontestat. Cunoaşterea elevului rămâne o condiţie necesară
desfăşurării optime a muncii instructiv-educative. Dacă profesorul creează acea legătură dintre
cunoaşterea elevului şi calitatea acţiunii atunci succesul este asigurat.De ce? Pentru că o cunoaştere mai
completă duce la o activitate didactică de calitate.
În încheiere vreau să sugerez, printr-un desen, că este adevărat faptul că prin cunoaşterea elevului se
îmbunătăţeşte evaluarea şi tot prin cunoaşterea elevilor se pot diversifica ocaziile pentru dezvoltarea
talentelor şi pentru obţinerea performanţelor.
Bibliografie:
1.Radu T.Ion,Evaluarea în procesul didactic, ed.III, Editura didactică şi pedagogic,2007, Bucureşti
2.Băban A. coord., Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere. Cluj- Napoca, 2001
3.Ionescu Miron,Clasic şi modern în organizarea lecţiei,editura Dacia, Cluj Napoca, 1972
4.http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=14661&folderId=18026&name=DLF
E-1707.pdf
364
PROIECT EDUCATIONAL NATIONAL

“PROMOVAREA IMAGINII SCOLII”
Educatoare: Bereschi Carmen Roxana

Gradinita P.P. Planeta Piticilor, Timisoara
Gradinita cu program prelungit Planeta Piticilor din Timisoara, este una din unitatile de invatamnat
foarte bine cunoscute in comunitatea locala, pentru seriozitatea, originalitatea si perseverenta prin care se
afirma. Colaborarea intre cei trei parteneri educationali: gradinita- prescolari- parinti, este foarte bine
intretinuta si hranita in permanenta cu ajutorul activitatilor educationale.
Activitatile educative ale acestei unitati, urmaresc adaptarea ofertei educationale si cresterea
flexibilitatii la interesele, nevoile si tendintele actuale de dezvoltare a societatii. Pornind de la acestea,
Planeta Piticilor, si-a atins mereu obiectivele ce urmaresc progresul educational.
Proiectele si parteneriatele reprezinta un punct forte al acestei unitati de invatamant, intr-u cat,
resursele materiale si umane sunt in permanenta investite in acest scop. Pe acesta cale, perteneriatul dintre
gradinita si parinti, este mereu fortificat prin activitatile extracurriculare organizate in incinta unitatii
(Atelier de turta dulce, Atelier de Craciun, Atelier dedicate mamicilor etc.). De asemenea, excursiile,
taberele si parteneriatele cu alte institutii de invatamant sunt prioritizate, stabilite si organizate lunar.
Deoarece flexibilitatea si adaptarea ofertei educationale reprezinta unul din obiectivele principale
ale institutiei, acesta este atins prin derularea programelor optionale: engleza, germana, sport, dans, inot,
club sensorial, clubul cartilor de povesti. Cursurile optionale reprezinta una din modalitatile de a pregati
prescolarii pentru provocarile din mediul scolar. Asadar, Gradinita cu program prelungit Planeta Piticilor,
reprezinta locul ideal in care prescolarii au parte de o dezvoltare sociala, emotionala, si cognitiva.
365
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,TOMA ARNĂUȚOIU,,

NUCȘOARA - SCURT ISTORIC
Profesor de geografie: Berevoianu Delia Ionela

Școala Gimnaziala ,,Toma Arnăuțoiu,, ,este situată în centrul satului Nucșoara ,strada Elisabeta
Rizea nr.39 Are în componență 3 corpuri de clădiri, ce au fost construite în timp, odată cu evoluția
demografică și cu dezvoltarea comunității. Primele referiri despre școală le regăsim în raportul
profesorului Ion Brezoianu din anul 1843, care arată că ,,în Nucșoara existau 110 familii și o școală
zidită, cu 3 săli.,,
Corpul principal a fost construit în anul 1904 prin programul de dezvoltare a învățământului la
sate, inițiat de ministrul instrucțiunii publice Spiru Haret, care la 24 ianuarie 1908 declara în Parlament
,,M-am străduit ca din învățători și preoți să creez o forță pe care s-o îndreptez întreagă contra stării de
ignoranță și decădere a țărănimii sub toate formele ei ,,. Și… a reușit !
În perioada interbelică la conducerea Școlii Nucșoara s-a aflat învățătorul Ion(Iancu)Arnăuțoiu, cel
prin al cărui efort susținut au fost ridicate scoli primare și în satele Slatina, Sboghițești si Secături. Era
un om deosebit, țărănist de frunte, coleg de școala cu Ion Mihalache liderul PNȚ, a fost numit și revizor
școlar, a contribuit decisiv la dezvoltarea comunei până la venirea comunismului. Datorită prestigiului
de care se bucura în comună familia Arnăuțoiu ,a fost posibilă apariția și susținerea îndelungată a
mișcării de rezistență armată anticomunistă , între 1949-1958.
Între 1960-1980 au fost ridicate alte două corpuri de clădiri la Școala Nucșoara pentru grădinița ,
ciclul primar, săli laborator la gimnaziu. În anul 1966 a fost construită o scoală gimnazială și în satul
Slatina, unde erau aduși sa învețe și copii muncitorilor din coloniile de pe văile Râului Doamnei.
După revoluția din 1989, numărul de elevi a fost în scădere, fapt ce a determinat închiderea Scolii
Gruiu (Secături) în 1996 și comasarea claselor gimnaziale din Școala Slatina la Școala Nucșoara
începând cu anul școlar 2009-2010.
Ca urmare a demersurilor făcute de familia Arnăuțoiu in anul 2008 Consiliul Local a atribuit
numele ,, ION ARNĂUȚOIU ,, , Căminului cultural Nucșoara (construit pe proprietatea confiscată a
familiei) iar în anul 2009, prin HCL nr.33, revizuit prin HCA al Școlii Nucșoara din 09.01.2011, unitățile
școlare din comună au primit următoarele denumiri :
-Școala Gimnazială ,,Toma Arnăuțoiu,, Nucșoara - școală cu personalitate juridică(PJ) având în
componență nivelurile preșcolar(PRE),primar(PRI),gimnazial(GIM).
-Școala Primară ,,Petre Chelu ,, Slatina - structură (AR) cu nivel PRE și PRI.
-Școala Primară ,,Alexandru Moldoveanu ,, Sboghițești - structură (AR) cu nivel PRE și PRI.
Toate unitățile școlare sunt autorizate sanitar și corespund cerițelor actuale,fiind dotate cu incalzire
centrală, spații sanitare in fiecare clădire, materiale și mijloace didactie suficiente,
cabinete de studiu, bibliotecă , laboratoar de informatică , teren și sală de sport.
În anul școlar 2017-2018 functionăm cu 3 grupe mixte de preșcolari, o clasă pregătitoare, o clasă de
simultan a I-a cu a IV-a, o clasă a II-a, o clasă a III-a și câte o clasa a V-a,a VI-a,a VII-a, a VIII-a. Total
153 preșcolari și elevi, un numar relativ mic dar raportat la numarul populatiei avem peste 10% populatie
școlară. Functionăm cu următorul personal : 3 educatoare, 4 învatatoare, 10 profesori, 1contabil, 0,5
secretar, 3 îngrijitori și 1 fochist.
366
Prof.înv.preșcolar, Bida Liliana Ramona

Grădinița P.P.”Sf.Stelian”Moldova Nouă
OBIECTIVE GENERALE :
- Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate;
- Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de
bună practică în managementul instituțional;
- Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin diversificarea și flexibilizarea
acesteia în funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului educational;
- Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților etnice;
- Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului școlar, susținerea elevilor cu
dezavantaj social și conduite de risc, susținerea elevilor în alte abilități;
- Armonizarea ofertei de servicii educaționale și formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea școlară și comunitatea locală.
- Promovarea imaginii instituției și factorilor ce îți asumă responsabilitățile în procesele de
descentralizare și asigurare a calității educației;
Acțiuni/ măsuri
1.Reactualizarea periodică a paginii WEB;
Asigurarea funcționării site-ului;
Eventual realizarea unui forum de discuții;
Conștientizarea importanței aplicării pachetului de sarcini pe probleme de comunicare și relații cu
publicul;
Reconsiderarea strategiei privind imaginea instituțională în rândul elevilor, părinților, comunității;
Organizarea și distribuirea de responsabilități speciale legate de relația cu beneficiarii actului
educațional;
2. Organizarea și participarea la acțiuni comune și relevante pentru comunitate;
Stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele
comune ale societății civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituții publice locale și județene;
3.Asigurarea transparenței necesare participării responsabile a tuturor membrilor în structuri
parteneriale, conducerea locală, părinții, oamenii de afaceri în ceea ce privește adecvarea ofertei
educaționale a școlii la specificul comunitar( întâlniri, ședințe cu caracter informativ, lucrativ, de analiză,
de consultare);
4.Promovarea imaginii instituționale
Rapoarte evaluative întocmite de consilierul de educativ;
5.Marketing educational- inițierea, implementarea de acțiuni cu parteneri educaționali, comunitari
în ideea promovării ofertei educaționale-participarea la ședintele cu părinții.
6.Monitorizarea activității extrașcolare și a concursurilor școlare;
7.Realizarea unor planuri operaționale vizând relația școlă-părinți ca factor determinant în
realizarea obiectivelor comune, ședințe, întâlniri periodice a elevilor „ problemă”.
8.Inițierea activităților educative școlare și extrașcolare diferențiate care să răspundă socializării
tinerilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenții economici,personalități .)
9. Conlucrare cu reprezentanții administrației publice locale în confirmarea rețelei școlare și a
planului de școlarizare;
10. Identificarea nevoilor de educație ale comunității și posibilităților de realizare în cadrul legal
existent și cu resurse disponibile.
11. Elaborarea planului de dezvoltare a unității școlare pentru satisfacerea nevoilor proprii și ale
comunitatii locale;
12. Întreținerea și dezvoltarea patrimoniului școlar pentru crearea unui ambient favorizant
procesului de învățământ.
367
Campionul nostru național – un elev model
Școala Gimnazială Nr. 1 Amzacea, jud. Constanța

Școala Gimnazială Nr. 2 General Scărișoreanu (structură)
Prof. Bimbirică Mariana
Școala reprezintă un loc magic în care elevii își descoperă talentele și își depășesc limitele. A învăța
înseamnă în primul rând a învăța să crezi că poți mai mult, că drumul tău spre cea mai bună versiune a ta
e unul pe care ți-l asumi. Ai nevoie de îndrumare și încurajare iar școala românească are dascăli cu suflet
mare care își doresc să le dea încredere și „uneltele” necesare elevilor pentru a reuși.
Orele de educația fizică desfășurate la școală reprezintă prima treaptă care este urcată pe drumul
unei performanțe sportive. Unitățile scolare, prin aceste ore dedicate mișcării, pun bazele unui stil de viață
sănătos. Mentalitatea de învingător se construiește iar sportul îi învață pe copii să nu renunțe, să
muncească, să-i respecte pe coechipieri sau adversari, să știe ce înseamnă fair-play-ul, să își facă treaba
bine și să facă față succesului sau eșecului. În cadrul școlii noastre, toate cadrele didactice în frunte cu d-
na director prof. Danilov Laura, încurajează și promovează activitățile școlare și extra-școlare care pun
accent pe talent, creativitate și spirit competitiv. Aceste activități folosesc abilitățile intelectuale, artistice
sau sportive ale elevilor. Toate aceste lucruri reprezintă eforturi pentru ai pregăti pentru societatea
contemporană și viitoare. Ne dorim să modelăm oameni cu drag de cunoaștere, cu încrederea în propriile
forțe și cu mentalitatea de luptător.
În instituția noastră, printre copiii minunați pe care îi avem, se numără și Ifrim Alin-Florin, elev în
clasa a VII-a, la Școala Generală Nr. 2 General Scărișoreanu - structură a Școlii Gimnaziale Nr. 1
Amzacea. Acest sportiv de performanță este campion național! A câștigat titlul național la Cupa României
de Freestyle Kickboxing, desfășurată pe data de 25 noiembrie 2017 la Sala Sporturilor din Buzău. La
această competiție au participat peste 300 de sportivi din toată țara, premiați fiind doar primii 3 sportivi
de la fiecare categorie. La categoria de vârstă 13-15 ani și greutate sub 60 kg, Alin este campion național
la Kickboxing Light și vicecampion național la K1 Light! O performanță remarcabilă având în vedere că
practică acest sport doar de un an și câteva luni.
Alin este printre cei mai buni elevi ai noștrii, un băiat foarte inteligent, cu mult bun simț și modest.
De ce este remarcabilă performanța lui? În primul rând, pentru că nu neglijează cursurile sau învățătura -
este al treilea pe clasă, la sfârșitul semestrului I al anului școlar în curs. În al doilea rând, este demn de
menționat că este un sportiv care nu afișează o atitudine agresivă în afara ringului. În al treilea rând, el
face naveta în fiecare săptămâna pentru a se antrena, din localitatea General Scărișoreanu până la
Constanța (peste 70 km dus-întors). Are toate atuurile unui sportiv exemplar: are o disciplină sportivă ce o
aplică și în instruirea intelectuală, are seriozitatea necesară pentru a progresa în tot ceea ce face și
reprezintă un real model.
Prin propriul exemplu, Ifrim Alin-Florin nu numai că promovează sportul în rândul colegilor săi,
dar mai ales importanța menținerii interesului față de carte și performanță școlară. El este dovada că se
poate! Campionul nostru este mândria noastră, a tuturor profesorilor! Astfel de elevi, se simt mult mai
puternici dacă sunt susținuți și încurajați de comunitatea școlară în care își petrec o bună parte din viață.
Pentru colegi și profesori, el este un adevărat star și răspunde acestei faime cu multă modestie și bucurie
că este apreciat.
368
369
Promovarea imaginii instituției școlare
Prof. Boșca Marinela Nicoleta

Școala Gimnazială ”Anghel Saligny”, Banloc
Promovarea imaginii unei instituţii de învăţământ în comunitate și nu numai, constituie un obiectiv
deosebit de important, deoarece contribuie fundamental la creşterea numărului de solicitări de servicii
specifice prestate, dar şi a calităţii percepute a acestora.
Rolul principal în realizarea acestui obiectiv îl are conducătorul organizaţiei care trebuie să
realizeze o anumită ”politică” ce ţine pe de o parte de stilul său managerial şi pe de altă parte de
activitatea desfăşurată de cadrele didactice.
Comunicarea internă este unul din cele mai importante moduri de promovare a şcolii. Este startul
într-o strategie de promovare. Directorul va avea nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală,
dar viziunea sa va trebui împărtăşită şi aprobată de reprezentanţii în teritoriu ai ministerului.
În cadrul strategiei de promovare a instituţie de învăţământ trebuie avut în vedere și intensificarea
colaborării și comunicării cu beneficiarii principali și secundari ai actului educativ (elevi și părinți) prin
armonizarea intereselor lor, dar și cu agenții economici locali care au rolul de a sprijini școlile prin
diferite modalități.
De-a lungul timpului, în strategia de formare şi promovarea imaginii școlii noastre s-a pus accent pe
următoarele activități:
- difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale,
- consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
- dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul
locale / regionale;
- promovarea imaginii școlii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
Propunerea de activităţi pentru formarea şi promovarea imaginii școlii noastre în anul şcolar curent,
a fost următoarea: transmiterea în spaţiul virtual al informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi
programele de dezvoltare, oferta educaţională, diverse activităţi extracurriculare, rezultatele școlarilor,
proiecte educaționale, promovarea imaginii școlii prin intermediul revistei școlare.
Așadar școala este un element esenţial al oricărei comunităţi, care, printr-o bună colaborare, îi oferă
elevi bine pregătiți, ceea ce duce la o comunitate dezvoltată.
370
Metode active în predarea matematicii
Prof. Boșneag Daniel

Școala Gimnazială Nr.1 Răzvani
Localitatea Lehliu-Gară
Județul Călărași
Apariţia noilor programe, centrate pe achiziţiile elevilor, impune anumite schimbări în didactica
fiecărei discipline.
Diversificarea metodelor de învăţare, a modurilor şi formelor de organizare a lecţiei, a situaţiilor de
învăţare, constituie cheia schimbărilor pe care le preconizează noul curriculum. Asigurarea unor situaţii
de învăţare multiple creează premise pentru ca elevii să poată valorifica propriile abilităţi în învăţare.
Metodele de învăţare sunt scheme de acţiune identificate de teoriile învăţării; ele sunt aplicate
conţinuturilor disciplinei studiate şi reprezintă acţiuni interiorizate de elev.
Enumerăm în continuare câteva metode de învăţare:
Metode de învăţare Centrate pe activitate Centrate pe conţinutul învăţării

Centrate pe elev Lucrări practice Dezbatere
Învăţare prin descoperire Brainstorming
Învăţare prin proiecte Observaţie în natură
Învăţare prin experiment Conversaţie
Studiul de caz Demonstraţie
Incidentul critic Dialog
Jocuri didactice
Jocul de rol
Simulare
Problematizare
Centrate pe Exerciţiul Prelegerea
profesor Instruirea programată Explicaţia
Algoritmizarea Povestirea
În practica didactică, este acceptat faptul că un elev reţine…

. .. din ceea ce citeşte
… din ceea ce aude
… din ceea ce vede şi aude, în acelaşi ttimp
… din ceea ce spune
… din ceea ce spune, făcând un lucru la care reflectează şi care îl
interesează
Aşadar, învăţarea devine eficientă doar atunci când îl punem pe elev

să acţioneze!
371
Sensul schimbărilor în didactica actuală este orientat spre formarea de competenţe, adică a acelor
ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare, care permit identificarea şi
rezolvarea unor probleme specifice, în contexte diverse.
Învăţarea nu mai poate avea ca unic scop memorarea şi reproducerea de cunoştinţe: în societatea
contemporană, o învăţare eficientă presupune explicarea şi susţinerea unor puncte de vedere proprii,
precum şi realizarea unui schimb de idei cu ceilalţi.
Pasivitatea elevilor în clasă, consecinţă a modului de predare prin prelegere, nu produce învăţare
decât în foarte mică măsură. De fapt, prelegerea presupune că toţi elevii pot asimila aceleaşi informaţii, în
acelaşi ritm, ceea ce este departe de realitate. Pentru elevi, este insuficient dacă, în timpul unei ore,
ascultă explicaţiile profesorului şi văd o demonstraţie sau un experiment. Este mult mai eficient dacă
elevii participă în mod activ la procesul de învăţare: discuţia, argumentarea, investigaţia, experimentul,
devin metode indispensabile pentru învăţarea eficientă şi de durată.
Bibliografie:
*Internet
372
O ȘCOALĂ DE SUFLET ,,LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL BIVOLĂRIE”

loc.Vicovu de Sus, jud.Suceava
prof.Bosovici Cristian Ovidiu
Liceul Tehnologic Special Bivolărie este o unitate continuatoare a Institutului de Orbi și Surdomuți
,,M.S.Regina Maria din Cernăuți”. În anii ultimului război mondial, Institutul de Orbi și Surdomuți s-a
mutat la Bivolărie cu profesori, elevi și arhivă și, ceea ce este relevant, implicit cu metodologia de
recuperare și integrare socială, pe baza limbajului verbal, oral și scris și a gândirii noționale a copiilor cu
deficiențe de auz.
În anul școlar 2017-2018, unitatea noastră asigură școlarizarea pentru învățământ preșcolar,
gimnazial, liceal în specialitatea ,, tehnician operator tehnică de calcul ” și liceal tehnologic special în
specialitatea ,,turism și alimentație ”. Oferta educațională actuală, resursele curriculare, resursele
financiare și umane sunt direcționate către elev, acesta aflându-se în centrul atenției întregului colectiv de
salariați. Cei 170 de elevi ai unității școlare învață în 17 săli de clasă, îndrumați de 45 de cadre didactice
pregătite pentru activitățile specifice deficienților de auz.
Școala dispune de un cabinet de audiologie,în cadrul căruia se stabilește nivelul pierderii de auz, se
fac mulaje pentru olive și se asigură proteze auditive pentru toți elevii în fucție de gradul deficienței.
În perioada școlarizării, elevii au acces la cabinete în care se desfășoară terapii specifice de
compensare: (educație perceptiv auditivă, tehnica vorbirii, kinetoterapie, psihodiagnoză), la laboratoarele
de informatică, biologie, chimie, fizică, în atelierele școlare.
În cadrul școlii elevii beneficiază de cazare, masă, asistență medicală și activități extrașcolare
organizate în cluburi, sală de gimnasrică, baza sportivă mutifuncțională, parcul de joacă și capela din
curtea unității.
Școala noastră este situată într-o zonă deosebit de pitorească, pe drumul turistic ce leagă municipiul
Rădăuți de mănăstirea Putna și este deschisă pentru toți cei care au nevoie de educație, indiferent de
mediul în care provin, sopul existenței noastre fiind de a asigura o reintegrare socială de succes.
373
ȘCOALA MEA- ȘCOALA GIMNAZIALĂ ȚIBENI

Prof. Dr. Bosovici Elena Daniela
Școala Gimnazială Țibeni din județul Suceava este una dintre școlile foarte dragi mie. Este plină de
istorie. Fiecare locușor al acestei școli poartă amintirea foștilor elevi, care au învățat cu mult sârg și au
ajuns medici, asistenți medicali, filozofi, electricieni. De fiecare dată vin cu plăcere la această școală.
Elevii sunt dornici să învețe pentru a-și îndeplini fiecare visele. Dorind să fie de ajutor comunității, de
mici învață primele noțiuni privind alcătuirea corpului uman care le trezesc un imens interes pentru tot ce
înseamnă sănătate. De aceea participă la olimpiada de biologie, pregătindu-se mult în acest domeniu.
Apoi se îndreaptă spre profilul chimie-biologie, care le continuă pașii spre meseria de asistent medical
sau medic. Urmează Facultatea de Medicină după care se întorc inapoi în satul de unde au plecat. Suntem
mândri de elevii noștri și-i așteptăm mereu cu mult drag.
Prima clădire a școlii din Țibeni a fost construită din lemn în anul 1821 de către comunitatea
locală, care era în majoritate maghiară. În anul 1892, un nou local de școală din cărămidă, cu 5 săli de
clasă și locuință pentru director a fost dat în folosință. În timpul primului război mondial această clădire a
fost distrusă, dar a fost refăcută în anul 1921. După cel de-al doilea război mondial, într-o sală de clasă a
școlii a funcționat Biserica Ortodoxă. Clădirea Bisericii Catolice din sat a fost închisă deoarece populația
maghiară a emigrat în masă în anul 1941 iar enoriașii catolici pur și simplu au rămas în număr foarte mic.
În anul 1960 a fost introdus în școală curentul electric. Între anii 1978-1980 s-a ridicat un nou corp de
clădire cu patru săli de clasă.
Școala a avut diferite denumiri: ,,Școala primară mixtă”, ,,Școala elementară ciclu I”, ,,Școala de 7
ani”, ,,Școala generală de 8 clase”, ,,Școala cu clasele I-VIII Țibeni” iar în prezent ,, Școala Gimnazială
Țibeni”.
374

GRĂDINIȚA UNGURENI
COM.RÂNCACIOV
JUD. DÂMBOVIȚA
PROF.BOȘTENARU MIHAELA
cum.
de date care să permită conectarea şcolii la resursele informaţionale ale comunităţii locale. Alţii au
clasă sau au fost oferite profesorilor sponsorizări pentru participarea la diferite conferinţe sau mese rotunde
legate de perfecţionarea lor profesională. Au fost şi cazuri când s-au instalat telefoane în sălile de clasă,
astfel încât părinţii să poată comunica cu profesorii în mod direct. Unele companii private au oferit
375
CELE 100 DE LIMBAJE ALE COPILULUI –

O NOUĂ ABORDARE A ÎNVĂȚĂRII
Prof.ȋnv.preșc. Bota Delia Mariana

G.P.P. Step by Step Nr.12 Alba Iulia
Motto: ,,Ȋnvaţǎ-l pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze și,
cȃnd va ȋmbǎtrȃni, nu se va abate de la ea. (Pildele lui Solomon)
Dintre numeroasele idei reformiste pe care Loris Malaguzzi și creatorii modelului Reggio Emilia
le-au inițiat și promovat, teoria celor 100 de limbaje ale copilului se remarcă prin substanța conținutului,
eficacitatea în procesul de dezvoltare a copilului și influența majoră pe care o are în modul cum este
organizat și amenajat spațiul unei grădinițe, cum sunt selectate materialele cu care se lucrează și cum este
proiectată învățarea.
Noua abordare Reggio are la bazǎ viziunea lui Loris Malaguzzi, conform cǎreia, copilul este vǎzut
ca fiind ,,puternic, competent, cu potențialuri deosebite, fiind conectat cu ceilalți copii și cu adulții”.
Malaguzzi spunea despre copil cǎ ,,este fǎcut din o sutǎ de pǎrți. Are o sutǎ de limbaje, o sutǎ de mȃini, o
sutǎ de gȃnduri, o sutǎ de moduri de a gȃndi, de a se juca, de a vorbi…”.
Malaguzzi, descrie copiii ca având 100 de căi de a gândi și învăța, prin muncă, la fel de bine ca și
prin joacă. Acestea sunt considerate a fi limbaje simbolice, care includ desenul, sculptura, pictura,
modelajul, scrisul, vorbirea, mișcarea, cântecul, arta dramatică etc. Sunt căi de comunicare prin care
copiii învață și prin care își exprimă cunoștințele și emoțiile. Cele 100 de limbaje reprezintă numeroasele
fațete ale potențialului unui copil, abilitățile lui de a se minuna și de a investiga. Cele 100 de limbaje ne
amintesc de faptul că există multiple căi de a vedea și multiple căi de a fi.
Cel mai important lucru atȃt ȋn familie cȃt și ȋn grǎdiniţǎ este dezvoltarea socio-emoţionalǎ a
copilului ceea ce va determina succesul ȋn activitǎţile școlare și, mai tȃrziu , ȋn viaţǎ. Dezvoltarea
socio-emoţională a copiilor influenţează toate celelalte arii de dezvoltare: cognitivă, motorie şi
dezvoltarea limbajului. Toate sunt influenţate de felul în care un copil se simte în legătură cu el însuşi şi
de modul în care reuşeşte să-şi exprime ideile şi emoţiile.
La intrarea copilului în grădiniţă, acesta reuşeşte să vorbească despre emoţii şi situaţiile care le-au
provocat şi poate să solicite ajutor din partea celorlalţi atunci când se confruntă cu o problemă urmând să
crească capacitatea de exprimare a gândurilor şi emoţiilor prin cuvinte, de socializare, de conştiinţă şi de
control al emoţiilor fără ajutorul celor din jur.
Pentru a-i învăţa pe copii să-şi recunoască şi să-şi înţeleagă propriile emoţii le-am cerut să
povestească o întâmplare personală în care a trăit o emoţie într-o anumită situaţie şi să o asocieze cu
imaginea emoţiei potrivite. La sosirea în grădiniţă fiecare copil este întrebat cum se simte, urmând ca apoi
să-şi aşeze fotografia în dreptul emoţiei potrivite iar pe parcursul zilei să o aşeze în funcţie de cum se
schimbă starea emoţională a fiecăruia.
Educatoarele trebuie să aibă cunoştinţe despre creşterea şi dezvoltarea copilului pentru a pune la
dispoziţia acestuia materialele şi activităţile de învăţare potrivite, să supravegheze şi să preconizeze
diferenţele dintre opţiunile şi interesele speciale manifestate de copiii de aceeaşi vârstă, în felul acesta
ajutând copilul să-şi dobândească abilităţile socio-emoţionale.
Grădiniţa este un mediu propice în care educatoarele pot structura contexte de învăţare care să
faciliteze formarea unor astfel de abilităţi. Astfel,în cadrul proiectului tematic ,,Familia mea” am
organizat activități prin care copiii și-au exprimat sentimentele:
376
Relația cu familia, cu mama:

 Brainstorming ,,De ce îmi iubesc familia?”
 Am stimulat copiii sǎ-și exprime sentimentele prin mesaje,
scrisorele pentru mama.
 Povești create de copii despre mama ,,Mama mea e cea mai
bunǎ”
 Picturǎ, desen ,,Chipul mamei”, ,,Familia mea”
 Confecţionarea unui cadou din materiale reciclabile, copiii si-au
ales materiale diverse: staniol, ambalaje de flori, hȃrtie coloratǎ,
materiale textile.
 Masa de luminǎ i-a atras pe copii și au desenat cu degetul pe
mǎlai: inimioare, flori, cuvinte despre familie.
 Cu ajutorul materialelor din naturǎ, mǎrgele, scoici au creat
mici cadouri.
Atelierul de creație:
Mǎmicile au fost invitate la grǎdinițǎ unde au realizat ȋmpreunǎ cu copiii lor costume din materiale
reciclabile.
 Parada costumelor
Manifestare artisticǎ:
 Cȃntece, poezii, dans
 Jocuri de rol
 Dramatizare
Relația cu grupul de copii:
 Exprimarea sentimentelor pentru colegi, prieteni, educatoare prin
mesaje pe care le-au pus ȋn cutiuțele prieteniei din sala de grupǎ.
Exprimarea sentimentelor ȋn diferite situații:
 Cum m-am simţit la ziua prietenei mele!
 Cum m-am simţit la joacă cu prietenul meu!
 Cum m-am simţit la teatru de păpuși!
 Cum m-am simţit când m-a certat mami!
 Cum m-am simţit ȋn excursie cu prietenii!
Relatia copiilor cu natura:
 Mesaje pentru păsărele, confecționare- pǎsǎrele, picturǎ dupǎ poezia ,,Primavara” de
V.Alecsandri, desen, picturǎ.
Concluzii:
Conștiința emoționalǎ, recunoașterea sentimentelor și crearea unui vocabular pentru exprimarea
acestora este o bazǎ esențialǎ pentru deprinderea emoționalǎ. Copiii cu un vocabular emoțional suficient
pot comunica cu alții despre sentimentele lor și ȋși pot exprima nevoile.
Modelul Reggio Emilia m-a ajutat să stimulez copiii să-și exprime sentimentele utilizând cele 100
de limbaje, acesta fiind un proiect pentru copii, despre copii, împreună cu copiii.
Bibliografie:
 Suport de curs, Noi abordări ale educației timpurii în grădiniță, Editura Foton, 2013
 Bernard, Michael E., Ph.D., Fondator, Un curriculum preşcolar pentru dezvoltare socio-
emoţională, Educaţia DA, POŢI!
 Paola Cagliari, Marina Castagnetti, Claudia Giudici, Carla Rinaldi, Vea Vecchi and Peter
Moss, Loris Malaguzzi and the Schools of Reggio Emilia, 2016, Publisher: Routledge
 Dumitrana, Magdalena, Copilul, familia și grǎdinița, Editura Compania, 2000
377

Autor: Bota-Ioana Rodica

Rolul principal îl reprezintă reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care
participă instituţia pe plan local , national şi internaţional.
378
MICII BUSSNESMAN
PROF BOTEZATU MĂRIOARA
Ziua Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” din Focşani a fost marcată de elevi și cadre
didactice. Pe parcursul întregii zile, elevii au încercat să evidenţieze personalitatea patronului lor spiritual,
Mihail Kogălniceanu, prin organizarea unor activităţi interesante. Astfel, orele clasice de matematică s-au
transformat în activităţi de descoperire a ştiinţei cifrelor prin joc şi imaginaţie, fiind realizate şi multe
activităţi cu specific literar, de îmbunătăţire a cunoştinţelor de limbă engleză și franceză, dar şi
concursuri. De asemenea, au fost organizate activități din sfera istoriei, fizicii, dar și despre un stil de
viață sănătos. Mai mult, elevii au putut participa și la un campionat de șah.
Ca în fiecare an, elevii claselor a XI-a și-au inaugurat firmele de exercițiu. În activitățile dedicate zilei
colegiului au fost implicați elevi din toate clasele unității de învățământ.
Firmele de exerciţiu de la Colegiul Economic ,,Mihail Kogălniceanu” Focşani şi-au propus la
fiecare început de an şcolar să fie parte la aceste proiecte. Mai mult chiar, în mai 2010 s-a dat startul
primei ediţii a Târgului Regional al F.E. de la Focşani. Anul acesta s-a organizat a șasea ediţie a târgului
şi a traia ediţie a Concursului Virtual Business Challenge.
În fiecare an au participat aprox. 35 de firme de exerciţiu din ţară şi din municipiul Bucureşti.
Printre invitaţi s-au numărat: reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, ai Primăriei, ai Consiliului local, ai
Inspectoratului Şcolar Vrancea, ai CCIA Vrancea, agenţi economici, părinţi ai elevilor, profesori şi elevi
de la alte licee din oraş şi şcoli generale, televiziunea locală, presa.
S-au realizat următoarele activităţi:
amenajarea standurilor;
desfăşurarea competiţiilor:
vizitarea standurilor;
festivitate de premiere.
Comisia de evaluare, formată din reprezentanţi ai instituţiilor bancare, ai mediului de afaceri, ai
Inspectoratului Şcolar, dar şi din profesori a acordat numeroase premii, precum şi premii speciale pentru
originalitate, eleganţă şi rafinament în afaceri, cea mai bună ţinută business, dar şi Marele premiu
al juriului.
Colegiul Economic ,, Mihail Kogălniceanu” Focşani, prin F.E. GOLDEN WINE MK S.A.,
ECOLAXI MK SRL coordonate de prof. Dărmănescu Sonica a participat şi la Competiţia Business Plan,
organizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Kulturkontakt Austria, Raiffeisen
Bank/PTIR şi EURO 26.
La Competitia pentru Certificatul ,,Marca de calitate” F.E. ,,BIROTEH MK” SRL a obţinut
Certificat - nivelul de bază, iar F.E. ,,GOLDEN WINE MK” SA a obţinut nivelul avansat .
379
Foto : Inaugurarea Firmelor de Exercițiu
380
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI ÎN COMUNITATE
Prof. BOTIȘ ANAMARIA

GPP NR. 53/NR.19 ORADEA
În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperativă accentuarea
eforturilor de promovare a imaginii școlii şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
beneficiari/părinți.
Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţeazaă
alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii să fie aceeaşi
cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de
muncă sistematică de comunicare şi de calitate.
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei şcoli se poate face prin relaţii
publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi reclama.
Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunica cu mediul nu doar spre a oferi
informatii asupra serviciilor si produselor sale ci pentru a se face cunoscuta si a-si consolida pozitia în
cadrul comunitatii locale. Cu ajutorul relatiilor publice scoala îsi informeaza publicul ținta intern sau
extem asupra obiectivelor, misiunii, activitatilor si intereselor sale.
Chiar dacă în sistemul învăţământului preşcolar locurile pentru înscrierea copiilor sunt limitate, şi
grupele sunt supra aglomerate, totuşi, fiecare grădiniţă ar trebui să realizeze propria campanie de
comunicare. Acesta nu vizează doar promovarea imaginii pentru atragerea copiilor, aspect specific
învăţământului privat, ci o modalitate eficientă de a comunica către comunitate viziunea, misiunea si
performanţele grădiniţei.
Evaluarea calităţii comunicării prin monitorizarea articolelor din presa locală, nivelul finanţărilor
obţinute, calitatea aprecierilor părinţilor.
Primul aspect pe care trebuie să-l aibă în vedere organizaţia educaţională este formarea sau
prezentarea unei imagini. Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a unei persoane, grup de
persoane sau a unei opinii publice despre instituţia respectivă.
Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii aceasta este
mai valoroasă decât întreg patrimoniul grădiniţei respective.
Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a directorului
organizaţiei. Ca urmare, strategia instituţiei trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu
filozofia instituţiei şi de aderare la acesta, astfel încât fiecare membru al echipei să se considere
coparticipant la succes.
STRATEGIA DE PROMOVARE
 A) promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde școala si-a făcut
cunoscute strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educaționale, prin intermediul Internetului,
popularizarea exemplelor de bună practică pe www.didactic.ro.;
 B) promovarea directă, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea unităților
economice din comună. Această activitate implică vizitarea de către cadrele didactice a familiilor cu
copii, popularizând astfel activitatea școlii.
INSTRUMENTE DE PROMOVARE:
- oferta de promovare;
- sit-ul unităţii şi actualizarea la zi a acestuia;
- promovarea in mas media locală;
- promovarea ofertei la targul de oferte;
- prezentarea ofertei educaţionale şi a materialelor promoţionale in şedinţele cu părinţii. -
amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor la unitate, CCD, ISJ, parteneri, - foto expoziţii cu activităţile
desfăşurate la clasa şi nu numai.
381
BIBLIOGRAFIE
2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret,
Iasi; 1994.
382
Prof. Botiza Ligia Daniela

Şcoala Gimnazială Aghireşu-Fabrici
Structura: Şcoala Gimnazială Aghireşu
Com. Aghireşu, Jud. Cluj
Activităţile educative pot scoate în evidenţă talentul artistic al elevilor. De asemenea, aceste
activităţi sunt un motivator puternic pentru elevi. Totodată, ele întăresc sentimentul de apartenenţă la un
grup, la un colectiv. Participând împreună la aceaste activităţi, elevii unei clase simt că sunt împreună în
ea, că fac ceva constructiv împreună.
În data de 26.09.2017, elevii claselor IV-VIII de la Şcoala Gimnazială Aghireşu au sărbătorit ZIUA
EUROPEANĂ A LIMBILOR prin realizarea de proiecte de grup cu titlul "THE EUROPEAN DAY OF
LANGUAGES". Elevii au prezentat prin aceste proiecte diversitatea lingvistică şi culturală. Câteva din
aceste proiecte se pot vedea mai jos.
În 05.10.2017, elevii Şcolii Gimnaziale Aghireşu au sărbătorit ZIUA INTERNAŢIONALĂ A

EDUCAŢIEI prin jocuri educative care au adus bucuria în sufletele tuturor, după cum se poate vedea mai
jos.
În 31.10.2017, elevii claselor IV-VIII de la Şcoala Gimnazială Aghireşu au sărbătorit Halloween-ul

prin participarea la concursurile CEL MAI FRUMOS COSTUM şi CEL MAI FRUMOS DOVLEAC.
Elevii s-au implicat cu drag, prezentându-şi costumele cu specific de Halloween şi desenând şi sculptând
dovleci, după cum se poate vedea mai jos.
383
În 15.12.2017, elevii Clasei a IV-a de la Şcoala Gimnazială Aghireşu au avut activitatea aplicativă
MAGIA IERNII din cadrul PROIECTULUI EDUCATIONAL NATIONAL "MAGIA
SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ! TRADIŢII ŞI OBICEIURI". Elevii au realizat creaţii artistice cu titlul
“Magia Iernii”. Acestea au fost prezentate la şcoală, dar şi pozate şi postate pe www.facebook.com pentru
a putea fi văzute de cât mai mulţi oameni.
După cum se poate vedea mai sus, activităţile educative au o importanţă deosebită pentru copii, ele
reprezentând nu doar o ieşire din rutină, ci şi un mod de a scoate în evidenţă potenţialul artistic şi creativ
al elevilor. Totodată, ele trezesc bucuria în sufletul copiilor, motivându-i să se implice şi să participe cu
drag.
384
Prof.inv.primar Botoroaga Elena

Scoala Gimnaziala Acad.M.Voiculescu
Giurgiu
,,Scoala trebuie adaptata la copii si nu copiii la scoala”. (A.Sutherland)
resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind
astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
angajaţi .
Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex
şi în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior.
şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Educația este obligatorie, dar din
fericire nici o instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a
unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea
nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns,şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie
pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile înschimbare ale “clientilor”.
Am reușit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate si
prin stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele
comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene sǎ
ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii.
cum.
385



* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
internaţionale;
d) reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe
plan local , national şi internaţional.
386
„ PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII”

Prof. înv.primar Botoş Veronica
Liceul teoretic „George Moroianu”, Săcele -Braşov
 Realizarea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate in funcţie de
necesităţile acesteia.
 Întocmirea unor proiecte – parteneriate de colaborare la nivel local şi nu numai care să
vizeze implementarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică în managementul instituional.
 Identificarea, concretizarea şi personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin
diversificarea acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor procesului educaţional.
 Implicarea şi colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice existente.
 Implementarea si promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar,
integrarea elevilor pe piaţa muncii, susţinerea elevilor care prezintă dezavantaj social şi conduite de risc.
 Particularizarea ofertei de servicii educaţionale şi introducerea şi promovarea permanentă
a nevoilor specifice identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală.
 Promovarea imaginii instituţiei şi a factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele
de descentralizare şi asigurare a calităţii educaţiei.
ACŢIUNI ŞI MĂSURI INTREPRINSE ÎN ACEST SENS:

1. Reactualizarea periodică a paginii WEB
• asigurarea funcţionării site-ului,
• eventual realizarea unui forum de discuţii,
• conştientizarea importanţei aplicării pachetului de sarcini pe probleme de comunicare şi relaţii cu
publicul,
• reconsiderarea strategiei privind imaginea instituţională în rândul elevilor, părinţilor şi
comunităţii,
• organizarea şi distribuirea de responsabilităţi speciale legate de relaţia cu beneficiarii actului
educaţional.
2. Organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate,
stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune
ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii,
3. Asigurarea transparenţei necesare participării responsabile a tuturor membrilor în
structuri parteneriale, conducerea locala, părinţii, oamenii de afaceri în ceea ce priveşte adecvarea ofertei
educaţionale a şcolii la specificul comunitar ( întâlniri, şedinţe cu caracter informativ, lucrativ, de analiză,
de consultare).
4. Promovarea imaginii instituţionale, intocmirea de rapoarte evaluative de catre
consilierul de imagine.
5. Marketing educaţional - presupune iniţierea, implementarea de acţiuni cu parteneri
educaţionali, comunitari în ideea promovării ofertei educaţionale.
6. Monitorizarea activităţii extraşcolare şi a concursurilor şcolare.
7. Organizarea şi desfăşurarea simulărilor la disciplinele specifice examenelor naţionale ,
bacalaureat conform reglementărilor legale şi tezele cu subiect unic la clasele a XII a.
8. Realizarea unor planuri operaţionale vizând relaţia şcolară-părinţi ca factor determinant
în realizarea obiectivelor comune, şedinţe, întâlniri periodice a elevilor „ problemă”.
9. Identificarea de oportunităţi la nivelul comunităţii locale pentru sprijinirea copiilor şi
tinerilor proveniţi din familii cu resurse financiare reduse.
10. Iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate care să răspundă
socializării tinerilor (concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici, personalităţi).
387
11. Iniţierea de programe de formare a elevilor pentru realizarea unor proiecte în beneficiul
comunităţii (participarea la acţiuni organizate în scop umanitar).
12. Colaborarea cu reprezentanţii administraţiei publice locale în confirmarea reţelei
şcolare şi a planului de şcolarizare.
13. Identificarea nevoilor de educaţie ale comunităţii şi posibilităţilor de realizare în cadrul
legal existent şi cu resurse disponibile.
14. Elaborarea planului de dezvoltare a unităţii şcolare pentru satisfacerea nevoilor proprii
şi ale comunităţii locale.
15. Armonizarea mesajelor şi moderarea/medierea/prevenirea disfuncţiilor în relaţiile
dintre unitatea şcolară şi autorităţile locale.
16. Iniţierea de acţiuni vizând accesarea fondurilor comunitare Iniţierea de programe
proprii înscrise în strategia judeţeană privind Integrarea Europeană.
17. Întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului şcolar pentru crearea unui ambient favorizant
procesului de învăţământ.
18. „Licean pentru o zi”, Revista şcolii.
19. Prezentarea activităţilor din şcoală în mass-media.
20. Sesiuni de comunicări ştiinţifice.
21. Organizarea de diferite activităţi de pentru elevi ( balul majoratului, balul bobocilor...)
388

Propunator:prof.Bouleanu Ana-Maria
La Scoala Gimnaziala Cotmeana suntem o echipa formata din profesori, educatori, consilier scolar
si manager, cu totii pasionati de formarea si educarea copiilor si adolescentilor care frecventeaza aceasta
institutie. Viziunea scolii noastre este aceea de a educa elevii si copiii mici, in asa fel incat acestia sa se
integreze in sistemul social actual, marcat de dinamism si diversitate, promovand cu brio cerintele scolare
obligatorii, explorandu-si, in acelasi timp, valentele personale.
Gandim permanent programe si proiecte care sa ii implice pe elevi intr-un sistem de invatare
interactiv si transdisciplinar, care sa ii ajute in intelegerea si asimilarea programelor scolare prevazute de
Ministerul Educatiei Nationale. Extindem si aprofundam informatia obligatorie prin activitati cu
aplicabilitate crescuta, prin contactul imediat cu realitatea din paginile manualelor. Echipa noastra sustine
programe de pregatire dedicate pentru obtinerea performantelor la disciplinele care constituie probe
obligatorii la examenele nationale.
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. De-a lungul activităţii de formare şi promovare a
imaginii şcolii din anul şcolar 2016-2017, activităţile prioritare în desfăşurarea unei astfel de campanii au
fost:
educaţionale, baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
• dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, în scopul promovării imaginii şcolii
şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;
• promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, retele de socializare).
Utilizarea promovării prin intermediul internetului a reprezentat o prioritate pentru şcoala noastră,
mai ales că tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet. Ştirile şi informaţiile
promovate de reţeaua de socializare Facebook arată o creştere a numărului de căutări de informaţii despre
şcoala noastră.
Sunt convinsa ca elevii nostri vad scoala ca pe o a doua casa, o casă în care fraţii sunt colegii de
clasă, iar părinţii sunt profesorii sau învăţătorii. Aşa cum, în fiecare zi, părinţii sunt atenţi la
comportamentul copiilor, le oferă acestora sfaturi şi învăţăminte şi profesorii îi supraveghează şi le oferă
poveţe. Ceas de ceas şi minut de minut, profesorii dedicati oferă învăţăceilor din faţa lor cunoştinţe şi
informaţii valoroase despre lumea înconjurătoare, despre cultura lumii şi istoria acesteia.
Ajutaţi de educaţia primită şi de experienţa acumulată de-a lungul anilor, profesorii formează
generaţii de copii. Cu multă muncă şi perseverenţă, profesorii reuşesc să transforme copiii interesaţi doar
de joacă, în elevi interesaţi de educaţie şi civilizaţie.
389
Promovarea imaginii școlii noastre
Prof. Brădilă Laura

Școala Gimnazială Daia Română, Alba
Sunt de părere că această temă , cea a promovării imaginii școlii , nu trebuie minimalizată , din
contră , consider ca fiind foarte importantǎ existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii
școlii, nu numai pentru a atrage elevi către școala noastră , ci chiar pentru a-i păstra sau a ne face
cunoscută activitatea desfășurată zilnic, lunar , anual și chiar o viață întreagă.
Dar cum putem să promovăm școla și activitatea ei , dacă nu prin ceva palpabil , concret , adică
activitășile școlare și extrașcolare în care să fie implicate toate cadrele și mai aleselevii , alături de
părinșii lor . Totul este posibil printr-un parteneriat , muncă dăruire, convingerea că ” Omul mic poate
deveni om doar prin educație. El nu este nimic , decât ceea ce face educația din el. ”
De 24 de ani sunt cadru didactic într-o școală cu elevi, din mediul rural care nu au posibilitatea de a
avea o bază materială atât de bine pusă la punct ca a celor din mediul urban. Acest lucru nu ne-a
împiedicat fiind o mână de cadre didactice inimoase , care s-au străduit și încă o fac cu aceeași dăruire
pentru elevii atât de dragi. Fiecare cadru didactic âncearcă , se străduiește să organizeze activități
extrașcolar și școlare care să scoată ân evidenșă potențialul elevilor. Astfel , am reușit ca prin organizarea
şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate si prin stabilirea unor legături,
participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune ale societăţii civile pentru
realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene sǎ ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii.
Prin prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost
vizibil îmbunătățită, iar atitudinea unora s-a schimbat.
îmbunătățită.
Astfel în Școala Gimnaziala Daia Română ,elevii sunt antrenaţi în activităţi extraşcolare,
evenimente şi serbări şcolare, excursii, acţiuni de voluntariat, menite să contribuie la formarea unor
competenţe sociale şi civice, orientând tinerii spre succes, spre implicarea în viaţa oraşului şi comunităţii.
În instituţie s-a afirmat în ultimii ani un sistem de activităţi extraşcolare, care se perfecţionează în
permanenţă, tendinţa de dezvoltare a acestui sistem fiind orientarea spre satisfacerea intereselor şi
opţiunilor individuale ale elevilor. Ne axăm în activitatea noastră pe doleanţele elevilor, dorindu-ne să
creăm o comunitate şcolară activă, care îşi cunoaşte şi îşi valorifică tradiţiile, învaţă prin cooperare,
stimulează participarea şi are o imagine proprie.
Voi exemplifica prin proiectul educaţional – misionar filantropic:,,Dăruind, vei dobândi” derulat
în perioada noiembrie - mai 2015, în şcoala noastră,activitate cu caracter interdisciplinar fiind implicate
ariile curriculare: Limbă şi comunicare, Arte, Om şi societate, Tehnologii, Consiliere şi orientare.
Proiectul, a pornit de la faptul că în oraşul din apropierea comunei noastre , Sebes , s-a înfiinţat un
Centru de Asistenţă Socială pentru persoanele vârstnice, unde sunt instituţionalizate patruzeci de persoane
bolnave, unele imobilizate, îngrijite de un personal specializat şi inimos.
Pentru a aduce bucurie în sufletul celor pe care i-am numit,, bunicii noştri”, împreună cu elevii de
gimnaziu ( clasele a-V-a, a-VI-a, a VII-a, a –VIII-a ) organizați și îndrumaţi de d-na prof. Brădilă Laura ,
ne-am gândit ca în această perioadă prilejuită de Crăciun și Sfintele Paşti, să pregătim un dar, să aducem
un zâmbet, şi de ce nu, să alungăm singurătatea acestor oameni minunaţi, care pentru un motiv sau altul
sunt într-o situaţie dificilă, sau se simt singuri, ştiut fiind faptul că,de sărbători, ne dorim să fim împreună
cu cei dragi.
Proiectul,, Dăruind vei dobândi”, are ca scop:
• cunoaşterea, promovarea şi transmiterea credinţei străbune prin, obiceiuri, specifice sărbătorii
Nașterii Domnului și Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, şi de a aduce bucurie în sufletul
persoanelor instituţionalizate de la Centrul de Asistenţă Socială Vingard..
390
În realizarea activităţilor am avut în atenţie următoarele obiective:

• aplicarea cunoştinţelor dobândite în practica vieţii creştine;
• înţelegerea semnificaţiei sărbătorii nașterii Domnului și a Învierii Domnului;
• dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi a spiritului de colaborare, cooperare şi într-ajutorare prin
activităţi filantropice;
• cunoaşterea tradiţiilor şi datinilor păstrate de-a lungul timpului;
• stimularea unui comportament care să reflecte cunoaşterea normelor morale şi să reliefeze
împlinirea poruncilor divine şi a învăţăturilor Mântuitorului Iisus Hristos.
Activităţile proiectului:
1.Nașterea Domnului și Învierea Domnului, tradiţii şi semnificaţii. (Prezentare ppt. Discuţii, despre
semnificaţia sărbătorii Nașterii Domnului și Învierii Domnului, tradiţii şi false tradiţii).
2. Realizarea felicitărilor şi desenelor pe tema Nașterii Domnului și Învierii Domnului precum şi
învăţarea versurilor colindelor şi cântecelor de Paşti.
3.Un dar pentru bunicii noştri ( Două activităţi misionar - filantropice: în Postul Nașterii Domnului
și în Postul Mare, şi în Săptămâna luminată, de Izvorul Tămăduirii. Pregătirea darurilor, Vizite la Centru:
oferirea darurilor, versuri, cântece de Înviere).
4. Iată ce am realizat!- activitate de diseminare.
Elevii au realizat felicitări şi desene specifice sărbătorilor de Crăciun și Paşti, cu acestea facand o
expozitie ,apoi am pregătit câte un mic dar, dulciuri şi fructe pentru fiecare bunic.
La Centru, am fost primiţi cu deschidere, şi am înţeles că personalul care îşi desfăşoară activitatea
aici, se străduieşte să facă din acest loc,, acasă”, pentru cei ce locuiesc aici, chiar şi pentru o vreme.
Emoţia întâlnirii, cântecele şi versurile de Înviere, poveştile de viaţă, trăirea acestor momente, te
înalţă sufleteşte, te îndeamnă să fii mai bun, mai atent la viaţă, la modul de a privi suferinţa celui de lângă
tine, la a reveni. Am simţit că, prin prezenţa copiilor, prin generozitatea, prin dorinţa de a sta de vorbă şi
de a afla momente din viaţa,,bunicilor”, am adus puţină bucurie, din darul venirii pe lume a Mântuitorului
Iisus Hristos și din darul Învierii . Am învăţat încă o dată că putem fi ,,oameni pentru oameni”, prin
gesturi simple, printr-un cuvânt bun, prin simpla noastră prezenţă. O doamnă în vârstă ne-a spus, ,,Nu ştiţi
câtă bucurie ne-aţi adus, astăzi. Faptul că au venit copiii, că am văzut copii, că am vorbit cu ei, ne-a
înseninat sufletul. Vă mulţumim”.,, Am cântat Hristos a Înviat, împreună cu copiii, şi parcă nepoţii mei
au fost aici azi, lângă mine. Mi - e tare dor de ei. Nu i-am văzut de mult. Nici nu ştiţi ce bucurie ne-aţi
făcut”
Am trăit bucuria pe care ţi-o dă zâmbetul adresat unei persoane, alinarea şi mulţumirea pe care o
simţi în chipul aproapelui, aflat în vreme de cumpănă, atunci când eşti alături de el, şi devii astfel,,om
pentru om”, cu convingerea că ,, dar din dar se face rai!”.
Tot în cadrul acestui proiect de voluntariat creștin s-a derulat în cadrul campaniei ” Săptămâna
fructelor și legumelor ” aparținând Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară (SNAC) , în perioada 17-
21 noiembrie 2017, o campanie socială de sprijinire a copiilor aflaţi în dificultate , fără familie și venit
substanțial.
Scopul acestei campanii este acela de a sensibiliza elevii şi profesorii din unităţile de învăţământ cu
privire la situaţia dificilă în care se află copiii afectaţi de lipsa de alimente.Astfel ca si elevii scolii
noastre au răspuns cu promptitudine , motivate de spititul civic si de îndemnul creștin , acela de/a nu
rămâne indiferent la suferința, nevoia și deznădejdea altuia .
În cadrul acestei campanii “Săptămâna legumelor şi a fructelor” au fost implicați elevii și cadrele
didactice ale Școlii Gimnaziale Daia Română care au donat fructele și legumele adunate Așezământului
de tip familial ”Sf. Gheorghe din Vingard , coordonat de Pr. Ioan Stănilă .
Acestă acțiune de voluntariat este cuprinsă într-un proiect de parteneriat cu Casa de tip familial ”
Sf. Gheorghe ” din Vingard, încă din anii trecuți. Cantitățile de alimente au fost trecute într-un proces
verbal de predare –primire încheiat între cei doi parteneri amintiți mai sus,aducand multumire si bucurie
atat copiilor cat si beneficiarilor acestui centru , care , uimiti de cantitatea si calitatea produselor , au
multumit indeosebi prin rugaciune de multumire si de binecuvantare a celor ce au staruit in activitatea de
voluntariat .P entru multi notiunea de voluntariat semnifica o pierdere de timp fara a castiga ceva in
schimb. INTOCMAI! Voluntariatul reprezinta ajutorul dat, fara a primi ceva material in schimb, faci
voluntariat pentru o anumita cauza, pentru binele cuiva sau in folosul unui anumit lucru urmand sfatul
Mantuitorului .
391
In cadrul Bisericii Ortodoxe , cu hramul ,, Buna Vestire ‘’ , elevii nostri si alti copii din parohie cu
vârste mai mici decat cea școlară , insotiti sau nu de parinti sau bunici ,participa in fiecare vineri dupa-
amiaza la intrunirea cu tematica religioasa , impreuna cu preotul comunitatii , profesorul de religie si alti
doritori, avand ca scop principal formarea spiritual a micutului crestin , In cadrul acestei intalniri mult
asteptate se povestesc momente ale istoriei spiritualitatii noastre , fiind insotiti pentru aceasta de Mica
Biblie precum si alte carti , planse si materiale necesare sustinerii argumentarii teologice . Dar formarea
spirituala nu trebuie sa aibe doar latura stiimtifica , riguroasa , academică ci una care imbina creativitatea
, fantezia și spontaneitatea , acest lucru fiind posibil prin joc. Copiii agrează aceasta parte distractivă , noi
întelegând necesitatea educației prin joc, mai ales a celui care urmarește educația religios morală .
Proiectul a avut un impact puternic atât în rândul beneficiarilor: elevi, părinţi, profesorii şi
persoanele vârstnice, fapt ce reiese din interesul faţă de activităţile desfăşurate, din implicare şi din
impresiile acestora.
Proiectul s-a bucurat de interes din partea copiilor implicaţi. Aceştia au simţit bucuria de a lucra
împreună, de a-şi dezvolta,, talanţii”, de a comunica, de a se simţi utili. comuniunea cu semenii
Cultivarea sufletului cizeleaza facultatiile sufletului . Educatia pe care o facem trebuie sa tinteasca la
formarea unor caractere religios morale puternice , dupa cum ne indeamna si Sfanta Scriptura < Depinde
de tanar cu purtarea pe care trebuie s-o aiba (Pilde 22,6).
Considerăm că prin toate activităţile realizate am atins obiectivele propuse şi nădăjduim să aplicăm
în practica vieţii creştine ceea ce am învăţat şi am simţit pe parcursul proiectului, spre slava lui
Dumnezeu, prin iubire faţă de aproapele, conştienţi că suntem chemaţi a fi misionari prin credinţă şi
faptă în Biserică şi în societate.
392
Școala, mediu al socializării

Profesor psihopedagogie specială Braiț Carmen Nicoleta
„Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să probeze
toţi, în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine ”. – John Amos
Comenius
Şcoala, spaţiu al interacţiunii actorilor ei, a elevilor şi a profesorilor deopotrivă, are un rol hotărâtor
în definirea identității fiecărui membru al societăţii. Modul în care şcoala vede şi pune în practică
principiile convieţuirii interumane, îşi pune amprenta asupra formării personalităţii viitorilor “actori
sociali”. Şcoala poate şi trebuie să producă un model consecvent, sănătos, trainic şi viabil.
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Arad este o instituție de învățământ în cadrul căreia sunt
înscriși elevi cu cerințe educative speciale. Categoriile de cerințe educative speciale sunt: deficiențe
mintale, deficiențe fizice, tulburări de limbaj, tulburări emoționale și de comportament, tulburări de
spectru autist, tulburări specifice de învățare, sindrom Down. Şcoala oferă oportunităţi pentru studiu și
șanse egale elevilor cuprinşi cu vârsta între 3 şi 18 ani, nivel preșcolar, primar, gimnazial și activități de
preprofesionalizare.
Cerinţele educative speciale (CES) reprezintă necesităţi educaţionale suplimentare, în raport cu
obiectivele generale ale educaţiei, particularizate în funcţie de dizabilităţile constatate la astfel de copii .
Astfel, oferta educațională a școlii răspunde nevoilor fiecărui elev cu cerințe educative speciale.
Serviciile educaționale de care beneficiază elevii din cadrul instituției noastre sunt:
• Învățământ la domiciliu;
• Terapii educaționale, complexe și integrate;
• Psihodiagnoză care presupune evaluarea psihologică inițială și periodică a elevilor, formularea
recomandărilor privind tipul de intervenții necesare;
• Logopedia care vizează intervenția recuperatorie în diferite tulburări de limbaj;
• Consiliere școlară și vocațională presupune activități de consiliere pe diferite teme, precum și
evaluarea aptitudinilor și orientare vocațională;
• Terapie comportamental-cognitivă pentru diferite tulburări de comportament;
• Stimulare senzorială care presupune intervenția timpurie în vederea recuperării psihomotrice;
• Terapii specifice pentru copii hipoacuzici, demutizare;
• Terapie specifică pentru copiii cu autism și grup de sprijin pentru părinți: evaluare psihologică,
elaborarea programului de intervenție personalizat, activități terapeutice – terapia ABA, PECS;
• Kinetoterapie care presupune recuperare fizică medicală cu aparate de specialitate.
Activitatea de instruire și educare a elevilor de desfășoară într-un spațiu școlar format din săli de
clasă dotate cu mobilier nou, modern, calculatoare, procesul de predare-învățare se desfășoară prin
folosirea unui bogat material didactic, există ateliere de preprofesionalizare (atelier de croitorie, atelier de
tâmplărie), cabinete logopedice și consiliere psihologică, sală de informatică, cabinete de kinetoterapie,
bibliotecă, cabinet de religie.
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Arad propune un învățământ compatibil cu sistemul
educației europene, bazat pe participare și egalitate deplină, care să răspundă nevoilor diferite de învățare
ale elevilor și diversității naturii umane. De asemenea, promovează principiul egalizării șanselor în
scopul integrării școlare asigurând tuturor elevilor o educație de calitate centrată pe nevoile, nivelul și
ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia. În ceea ce privește activitatea instructiv-educativă, se lucrează
după un curriculum adaptat nivelului de dezvoltare al fiecărui elev, urmărind înzestrarea acestuia cu
abilități care să stimuleze raportarea efectivă la mediul social și natural, formarea capacității de a
comunica eficient în situații reale, formarea și dezvoltarea capacității de adaptare și integrare în
comunitate, formarea atitudinilor de toleranță, responsabilitate, solidaritate, prietenie, asigurarea unei
orientări școlare și profesionale optime, ținând cont de aptitudinile elevilor.
Instituția în care lucrez este extrem de deschisă în comunicarea cu familia, existând o colaborare
foarte bună între familie-școală-comunitate. În acest sens, cadrele didactice au încheiat parteneriate cu
familia, organizând lunar activități extracurriculare comune. De asemenea, s-au încheiat o serie de
393
parteneriate cu instituțiile locale: parteneriat cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență Arad, Biserica,
Inspectoratul de Poliție Județean Arad.
Cadrele didactice din școala noastră sunt preocupate pentru a promova și participa la concursuri de
educație ecologică, de educație sanitară, de educație rutieră, de pictură la nivel national și internațional.
Suntem cunoscuți prin organizarea Conferinței internațională „Aspecte teoretico-praxiologice în
evaluarea și intervenția psihoeducațională” .
Există o preocupare constantă a cadrelor didactice pentru formarea continuă prin înscrierea la
diferite cursuri de specialitate, înscrierea la grade didactice, participarea la proiecte de mobilitate Erasmus
Plus. Proiectul de mobilitate „Getting together to create something better” a constat în deplasarea în
Portugalia, la partenerul din proiect Associação Intercultural Amigos da Mobilida, a 60 de elevi cu
deficiență mintală, însoțiți de 60 de cadre didactice și părinți, organizați în șase fluxuri. Aici au participat
la ateliere ocupaționale ( atelieul de tâmplărie/ pirogravură, atelierul de ceramică, atelierul de
bucătărie/patiserie), concepute special pentru ei ca să-i ajute să-și dezvolte deprinderile de autonomie, să
relaționeze cu societatea și cu lumea în care trăiesc, să-și îmbunătățească deprinderile și abilitățile.
Elevii sunt implicaţi în activităţi organizate în cadrul parteneriatelor educative naţionale încheiate
cu şcoli din localitate. În acest sens, suntem parteneri activi în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune
Comunitară care are ca obiective specifice iniţierea de programe/activități de Acţiune Comunitară cu
copiii/elevii voluntari, în parteneriat cu instituții comunitare, organizații nonguvernamentale, în favoarea
persoanelor aflate în dificultate, activități centrate pe stimularea/dezvoltarea unor abilități ale persoanelor
cu nevoi speciale utilizând strategii terapeutice - terapii ocupaționale : abilități practice, plastice, muzică,
artă dramatică, mișcare, IT, loisir – activități în comun copii – adulți, cooptarea/exersarea copiilor/elevilor
în activități de voluntariat - participarea lor la proiecte de Acțiune Comunitară. Elevii noștri împreună cu
voluntari au participat la Concursul național de dans „Împreună pentru viitor”, la „Săptămâna cartofului
donat”/„Săptămâna legumelor donate”.
394
Jocul didactic și importanța acestuia în învățământul special
prof. Brașoveanu Cristina Ioana

Școala Gimnazială Carol I, Călărași
Jocul didactic, prin caracterul său atractiv, prin dinamismul său, prin stimularea interesului şi
competitivităţii contribuie la consolidarea cunoştinţelor în activităţile de educare a limbajului, la însuşirea
unor cunoştinţe noi.
Jocul antrenează intens copilul în stimularea şi exercitarea vorbirii în direcţia propusă,
fără ca el să conştientizeze acest efort. Prin intermediul jocului didactic se fixează şi se activează
vocabularul copiilor, se îmbunătăţeşte pronunţia, se formează noţiuni, se însuşesc construcţii
gramaticale. Jocul didactic poate fi introdus în orice moment al activităţii pentru înţelegerea unor noţiuni,
pentru consolidarea cunoştinţelor în evaluarea formativă, dar şi în momentele în care copiii dau semne de
oboseală, de lipsă de atenţie. Jocul didactic este o formă de activitate plăcută si atractivă pentru copiii de
vârstă şcolară mică.
În învăţământul special, activitatea de joc ocupă un rol aparte. Jocul didactic constituie o formă
de activitate prin care se rezolvă una sau mai multe sarcini didactice prin îmbinarea tehnicilor de realizare
a acestor sarcini cu elementul de joc. Este un lucru ştiut că învăţarea care implică jocul devine mai
plăcută şi reconfortantă. Jocul didactic poate fi introdus în orice moment al lecţiei, atât la predare de noi
cunoştinţe, consolidare, cât şi în evaluarea cunoştinţelor acumulate. Caracteristica esenţială a jocului
didactic constă în crearea unor condiţii favorabile pentru valorificarea achiziţiilor şi pentru exersarea
priceperilor şi deprinderilor sub forma unor activităţi plăcute şi atractive.
Introducerea jocului didactic în cadrul procesului de învăţământ special este impusă de
particularităţile de vârstă ale copiilor, de particularităţile psihoindividuale ale acestora, de necesitatea
tratării individuale a acestor elevi în vederea creşterii randamentului şcolar, deci îmbunătăţirea
performanţei şcolare şi astfel îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora.
Jocurile vor trebui alese în acord cu tipul deficienței copiilor și vor avea caracter recreațional, astfel
încât elevii să poată realiza succese, contribuind la redarea încrederii în propriile capacități și obținerea de
performanțe superioare.
Astfel, jocul în învățământul special, alături de alte metode și activități instructiv-educative,
contribuie cu consecvență la dezvoltarea funcțiilor și proceselor psihice ale fiecărui elev, cât și la
cultivarea trăsăturilor sale de personalitate în totalitatea lor.
Bibliografie:
1. Gherguţ, A., Sinteze de psihopedagogie specială: ghid pentru concursuri şi examene de
obţinere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iaşi, 2007;
2. Şchiopu, U., Probleme psihologice ale jocului şi distracţiilor, E.D.P., Bucureşti, 1970;
3. Alte surse: internet.
395
Cadrul didactic - un profesionist în sistemul de învățământ

Prof. Bratu Simona
Școala Gimnazială ”Sfantul Vasile”, Ploiești
În dezvoltarea și progresul oricărei societăți, rolul educației a fost evidențiat deopotrivă de

teoreticieni și de actori educaționali, implicati direct în sistemul de învățământ, de cercetători și
politicieni, atât la nivel național, cât și la nivel european, respectiv la nivel mondial. Este bine cunoscut
faptul că transformările sociale, politice, economice, culturale, tehnologice, etc. atrag modificarea și
dezvoltarea sistemelor educative privitor la cerințele sociale și la aspirațiile individuale, la finalitățile,
conținuturile și strategiile și chiar la modalitățile de evaluare.
În realizarea acestui deziderat, urmând modelul celorlalte state europene, sistemul românesc de
învățământ își îndreaptă atenția spre contextual unei profesionalizări adecvate a cadrelor didactice. De
altfel, această orientare reprezintă și un instrument al reformei sistemului de educație actual. Dacă, în
perioada postdecembristă, actul educațional înregistrează o mutație de la elevul pasiv către elevul activ,
participant direct la formarea și dezvoltarea personalității sale, perfecționarea continuă a personalului
didactic cunoaște noi tendințe. În primul rând, se urmărește îmbunătățirea calității și a capacității de
învățare prin mutarea accentului de pe achizițiile de cunoștințe pe formarea și dezvoltarea de competențe,
pe accentuarea instrumentării practice în formarea pedagogică. Se impune, astfel, un nivel superior de
pregătire al tuturor cadrelor didactice, indiferent de nivelul de învățământ la care predau acestea. De
asemenea, profesionalizarea cadrelor didactice, presupune și dezvoltarea unui corp de cunoștințe pe
următoarele nivele: cunoștințe savante importante pentru cultura intelectuală și formarea unei gândiri
raționale, cunoștințe aplicate, cunoștințe tehnice ce urmăresc un demers de rezolvare a problemelor și
care utilizează metodele și instrumentele dezvoltate prin cercetare științifică, cunoștințe practice, care
invocă utilizarea tehnologiilor în formarea profesională și, nu în ultimul rând, cunoștințe strategice, care
oferă posibilitatea restabilirii legăturii dintre pregătire și aplicație. Prin urmare, așa cum se poate observa,
în domeniul formării, obiectivul achiziționării de cunoștințe trece la competențe și, mai ales, la valori și
atitudini. Conform literaturii de specialitate, variatele calități și competențe ale cadrului didactic, de care
se ține seama la evaluarea calității învățământului, pot fi clasificate în trei mari categorii: competențe
generale (teoretică, metodică, practică), competențe specifice (competente în domeniul de specialitate,
competenta pedagogică, competență profesională și chiar managerială), metacompetente și capacități de
bază (capacitate operaționale și de intervenție dirijată, capacități etic-relaționale, sociale, cultură politică,
capacitate de inovație și dezvoltare în context de schimbare și transformări social-politice și economice).
Astfel, putem vorbi de instalarea sau dezvoltarea unor noi criterii de competență profesionale de genul:
competenta lingvistică, competență științifică și competențe informatice(computeriale). De aceea,
formarea cadrelor didactice trebuie să fie una centrată pe competențe profesionale de tip metodologic,
bazată pe practicarea reflexiva a profesiunii, dezvoltarea unor domenii conexe activității,
multiculturalism, formare prin muncă în echipă, formarea competențelor de analiză situațională și de
orientare în medii socio-culturale cât mai diverse. Altfel spus, programele de formare inițială și continuă a
cadrelor didactice trebuie concepute și aplicate astfel încât să dezvolte, să exerseze și sa accentueze
calități și trăsături ce conturează personalitatea cadrului didactic la finalul formării.
Trăind în societatea cunoașterii, cadrul didactic este pus în situația de a-și structura și de a-și
consolida permanent formarea inițială, propriul mod de acces la informatie, precum și propria capacitate
de selectare a informațiilor. Formarea reprezintă, in acest context, a “acțiune de modelare a educatului
conformă cu exigențele societății actuale”. Dacă în pedagogia clasică, formarea însemna “pregatire
profesională completată cu ulterioara educație a adultilor”, în pedagogia modernă, formarea presupune
“integrarea acțiunilor de pregătire profesională inițială și continuă prin modele acționale specifice
educației permanente”. Acum, mai mult ca oricând, accesul la formarea profesională continuă a cadrelor
didactice este extrem de facil, grație multitudinii de proiecte europene implementate, proiecte care oferă
dascălilor o paletă largă de cursuri de formare, perfecționare, etc. Schimbările din educație și din societate
au impus noi exigențe dascălilor. Cu alte cuvinte, profesorul, pe lângă faptul că trebuie să comunice
cunoștințele de specialitate, trebuie să-i ajute pe elevi să devină cursanți pe deplin autonomi prin
acumularea de competențe-cheie și nu prin memorizarea informațiilor, să-i pregătească pentru integrarea
lor în societate și pe piața muncii. De asemenea, profesorului i se cere să stabilească metode constructive
396
de dobândire a cunoștințelor, axate, în principal, pe colaborare, să utilizeze noile tehnologii și șă răspundă

nevoii de învățare individualizată. Prin urmare, aceste noi roluri ale profesorului necesită formarea într-o
serie de abordări și stiluri de predare pentru că, în orice moment al carierei lui, cadrul didactic să aibă sau
să poată dobândi o gamă completa de cunoștințe, atitudini și competențe pedagogice pentru a-și putea
ajuta elevii să își pună în valoare întregul lor potențial. Profesorul trebuie să fie permanent la curent cu
toate competențele cerute în societatea bazată pe cunoaștere. Altfel spus, formarea și perfecționarea
profesională a fiecărui profesor trebuie văzute că o sarcină pe tot parcursul vieții și trebuie să beneficieze
de structuri și de resurse adecvate.
Trezirea interesului elevilor pentru materia pe care o predă, stimularea motivației acestora este, în
bună măsură, un rezultat al vocației pe care ar trebui să o dețină profesorul în desfășurarea procesului
instructiv-educativ. În consecință, a organiza învățarea înseamnă a găsi metodele cele mai adecvate, a
construi secvențe instructive bazate pe logică obiectivă a disciplinei, a trezi interesul elevilor și a stimula
performanțele, a crea o atmosferă prielnică studiului, a doza dificultățile pentru a putea dezvolta strategii
de rezolvare a problemelor.
Așadar, meseria de profesor nu se poate exercita fără a avea chemare sau vocatie, calități esențiale
care contribuie la formarea profilului moral al educatorului.
Bibliografie:
Adăscăliţei,F., Bercea, M., Dumitrescu, D.,(coord.), Elemente de didactică a istoriei, Editura
Nomina, Bucureşti, 2010.
Vlasceanu L., Decizie și inovație în învățământ, EDP, Bucuresti, 1997
Dogaru-Ulieru,V., Draghicescu,L., (coord.), Educație și dezvoltare profesională, Editura Scrisul
Românesc, Craiova, 2011
397
Școala Gimnazială, sat Tăriceni, comuna Șirna

MARKETING EDUCAȚIONAL ȘI PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Prof.Brebeanu Cristina Iulia

Prof. Frîncu Constantin Dragoș
Marketingul poate fi definit ca procesul de management responsabil pentru identificarea ,

anticiparea și satisfacerea cerințelor consumatorului, într-un mod profitabil. Scopul marketingului
educațional este de a crea produse educaționale în concordanță cu dorințele și preferințele grupurilor țintă,
pe care școala dorește să le atragă, identifică și apoi satisface nevoile consumatorilor care, în sens larg,
include nu numai elevul, dar și părinții și comunitatea locală. Promovarea imaginii școlii este strîns legată
de relația cu comunitatea. Într-o definiție mai puțin formală, relațiile cu comunitatea reprezintă unul
dintre copii mai mari ai marketingului (relațiile bune cu publicul sunt parte a succesului unei unități
școlare). Imaginea unei institușii educaționale în comunitate este determinată pe de o parte de un
ansamblu de criterii, reguli și interpretări care sun structurate de – a lungul timpului și transmise prin
tradiție, modificate și îmbogățite succesiv cu cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate,
imaginea este dependentă de sistemul informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de
caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc. Pe
de altă parte, pentru a reusi, o institutie educațională are nevoie sa se adapteze corespunzator mediului
complex si în continuă schimbare. Ca atare toate activitățile instituției au loc si sunt dependente de mediul
exterior.
Printre cele câteva moduri de gestionare a imaginii școlii pot fi menționate următoarele:
 Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
 Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
 Să desfăşori o campanie publicitară.
 Sa foloseşti sponsorizarea ;
 Să ai un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor unității
 Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
În ceea ce privește promovarea imaginii școlii ăn mod eficient sunt necesare următoarele
demersuri:
 reliefarea rolului instituţiei educative
 reliefarea activităţii instituţiei educative
 reliefarea rolului angajaţilor
 reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local ,
national şi internaţional.
Ca o concluzie centrul vital al unei comunități se poate muta în școală, ca punct de întâlnire a
mediului academic cu piața forței de muncă, a influențelor educative formală cu cele nonformale și
informale. Rolul central rămâne al profesorilor și al directorilor de școală , care integrează într-o schemă
strategică realistă contribuțiile părinților, ale autorităților din administrația locală, ale agenților
economici, ale reprezentanților media, sănătate, cultură. Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți
întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de
utilitate timpului petrecut împreună și deschid perspectiva unor preocupări informale cu valoare
formativă.
398
Ed. Brebu-Jarcu Lorena-Maria

Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa(Grăd. PN 14 Mociur)
Imaginea unei instituţii este imaginea fiecăruia dintre noi, care ne desfăşurăm activitatea aici, fapt
ce ne motivează să contribui m la îmbunătăţirea acestei imagini. Imaginea unei instituţii educaţionale
este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi interpretări care sunt structurate de-a lungul
timpului şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite succesiv cu elemente noi , acceptate si
asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul informaţional în care se formează , fiind
condiţionaţă de caracteristicile de vârstă , religie, nivel de cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau
politică etc.
Formarea imaginii pozitive se poate obţine datorităconducătorului organizaţiei şi pe de altă parte
datorită activităţii desfăşurată de angajaţi .
Imaginea instituţiei poate fi pozitivă prin:
1. Practicarea unui management performant ;
2. Activitate profesională de relaţii publice prin care să se obţină încrederea , simpatia ,
înţelegera şi sprijinul publicului ;
3. Căutarea unor sponsori ;
4. Personalul foarte bine pregătit , motivat şi interesat de atingerea obiectivelor care
favorizează imaginea şcolii;
5. Întreţinerea de foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă
* interacţiunile educaţionale cu alte instituţii(parteneriate, vizită la muzee etc.);
* avantajele oferite elevilor(obţinerea unor cărţi şi alte mijloace de învăţământ din diferite
sponsorizări);

* evidenţierea activităţilor specifice instituţiei(expunerea diferitelor produse realizate în cadrul
activităţilor: mărţişoare,felicitări, lucrări artistico-plastice etc);
* activităţile extraşcolare(serbări, excursii etc);

* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
internaţionale;
399
d) reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan
local, national şi internaţional.
Se poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine pozitivă a acesteia, printr-o
planificare riguroasă , folosind metodele şi tehnicile potrivite.
400
PREDÂND LECŢII PENTRU A FI UTILI
Prof. Bréda Krisztina

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Pericei, Judeţul Sălaj
„Copilul tău va deveni ceea ce eşti tu. Devino ceea ce vrei ca el să devină.”
David Bly
Viaţa nu este dată pentru a o trăi în lenevie şi plăceri egoiste. Fiecăruia dintre cei care îşi vor
dezvolta capacitătile date de Dumnezeu, îi stau înainte mari posibilităti. Din acest motiv, instruirea
tineretului este o chestiune de maximă importanţă. Fiecare copil născut în cămin este un credit sacru.
Pentru a-l face pe copil potrivit pentru o astfel de viaţă nobilă, se cere ceva mai mult decât o educaţie
parţială, unilaterală, care îi va dezvolta intelectul, în paguba capacităţilor fizice. Dezvoltarea necesită
toate facultăţile - ale minţii şi ale trupului - şi asta este lucrarea pe care părinţii, ajutaţi de educator,
trebuie să o facă pentru copiii şi tinerii aflaţi în grija lor. Primele lecţii sunt de mare importanţă.
Mama trebuie să fie profesorul, iar căminul şcoala în care orice copil primeşte primele lecţii. Însă
aceste lecţii trebuie să includă obiceiuri practice. Este important, încă din cei mai timpurii ani,copiii să fie
educaţi să fie folositori. Trebuie să fie conştienţi că, în calitate de membri ai gospodăriei, ei trebuie să-şi
facă, fără nici o pretenţie, partea în ceea ce priveşte treburile casei şi să vadă un exerciţiu sănătos în
îndeplinirea acestora. Este foarte important pentru părinţi să găsească sarcini utile pentru copiii lor,
implicând responsabilităţi potrivite puterii şi vârstei. Copiilor trebuie să li se dea ceva de făcut, care nu
doar să le asigure o ocupaţie, ci să-i şi intereseze. Mâinile şi minţile lor active trebuie puse la treabă din
cei mai timpurii ani. Dacă părinţii neglijează să canalizeze energiile copiilor pe făgaşe utile, le fac un
mare rău.
Trebuie să găsim metode prin care sa îl învăţăm pe copil ce înseamnă să fie responsabil şi
organizat, dar fără a-l obliga să facă anumite lucruri şi fără a face presiuni asupra lui. Copilul
trebuie să înveţe cât este de important să fie ordonat şi organizat încă de mic, pentru a-şi forma un obicei
din asta, obicei pe care să-l menţină pe tot parcursul vieţii. El trebuie să ştie că există anumite reguli care
trebuie respectate şi că în funcţie de cât de mult le respectă, primeşte şi o consecintă, pozitivă sau
negativă.
Este greşit să le satisfacem toate mofturile. Nu trebuie să le cumpărăm tot ce ne cer, chiar dacă ne
permitem acest lucru. Este bine să înveţe că trebuie să ”muncească” pentru a primi lucrul dorit.
Cercetătorii spun următorul lucru:„Copiii au nevoie de adulți, care să îi ajute să devină grijulii,
respectuoşi și responsabili pentru comunitățile din care fac parte în fiecare etapă a copilăriei lor.”
„Copiii trebuie să învețe să echilibreze nevoile lor cu nevoile altora, fie că este vorba de pasarea
mingii unui alt coechipier într-un joc sportiv, fie că decid să îi ia apărarea unui prieten care este agresat
de alţi colegi la școală. Copiii au nevoie să audă de la părinți că grija faţă de alţii este o prioritate.”
În loc de a le spune copiilor: „Cel mai important lucru este că ești tu fericit” spuneți-le ceva de
genul: „Cel mai important lucru este să fii bun, corect.”
Niciodată nu e prea târziu să devii un om bun, dar acest aspect nu se va întâmpla de la sine, peste
noapte. Copiii au nevoie de oportunități prin care să-și poată pune în practică grija pentru ceilalți și să-
şi poată exprima recunoștința pentru cei care manifestă grijă și care au o contribuție la viața lor sau a
altora.
Copiii învață despre valorile etice urmărind acțiunile adulților pe care îi respectă. Pentru a fi un
model de moralitate și un mentor pentru copil este necesar să punem în practică valori precum
onestitatea, corectitudinea și să manifestăm comportamente de grijă faţă de ceilalţi. Însă acest lucru nu
înseamnă că trebuie fim perfecți tot timpul. Pentru a fi respectat de propriii copii și ca aceştia să aibă
încredere în noi, trebuie să ne putem recunoaște greșelile și defectele. De asemenea, este important să
respectăm gândirea copiilor și să le ascultăm mereu perspectivele, arătându-le şi modul în care dorim ca
ei să se comporte faţă de ceilalţi.
401
Bibliografie:
Ellen G. White, Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, Viaţă şi sănătate, Bucureşti, 1997
https://paginadepsihologie.ro/cum-sa-ii-invatam-pe-copii-sa-fie-buni-amabili-si-generosi-2/
402

Particularităţile educaţiei morale la copilul preşcolar
Profesor: Bredurean Maria-Gabriella

P.P. “Prichindeii” Făgăraș
Perioada preşcolară este una din etapele de intensă dezvoltare psihică ce are loc sub presiunea
structurilor sociale, culturale, prin influenţele mass mediei şi frecventarea instituţiilor preşcolare unde
copilul ia contact cu multe cerinţe privind autonomia si adaptarea la mediul de viată.
In multe situaţii apar diferenţe între cerinţele grădiniţei şi cele ale familiei, ceea ce presupune o
varietate de conduite si apariţia unor contradicţii dintre aceste solicitări care pot stimula dezvoltarea
explozivă a comportamentelor, a conduitelor sociale diferenţiate, a formări unor strategii diverse de
activităţi intelective dezvoltandu- se uneori şi negativismul infantil dar si o concepere mai profundă, a
ceea ce este posibil şi a ceeea ce este imposibil, a ceea ce este bun şi a ceea ce este rău. Fiecare
interacţiune dintre un copil şi un adult contribuie la educarea acestuia în privinţa valorilor.
In învăţământul preşcolar eduatoarea are o mulţime de posibilităţi de a forma reprezentările morale
ale copiilor, pornind de la exemple din viaţa reală şi continuând cu exemple oferite cu generozitate de
literatura pentru copii şi cu cele pe care viaţa însăşi le prilejuieşte.
O condiţie deosebit de importantă în formarea morală a preşcolarului, este necesitatea realizării unei
strânse legături între reprezentările şi sentimentele morale, pe de o parte, şi desprinderile si actiunile
morale, pe de alta parte. Este necesar, prin urmare, ca tot ceea ce-si insuseste copilul sa fie trecut prin
activitatea lui, sa fie obiectul prelucraii lui active.”1
Gradinita, ca mediu socializator largit, ofera o amplificare a sistemului relational al copilului. Aici
copilul isi imbogateste si diversifica relatiile sociale, traieste noi experiente sociale cu alti adulti, precum
si cu copii de aproximativ aceeasi varsta cu el.
Intre dezvoltarea comportamentului psihic si invatare, la varsta prescolara se stabilesc raporturi de
interdependenta si conditionare reciproca. „Forma specifica de realizare a invatarii in aceasta perioada
este jocul. Prin el copilul invata, iar prin intensificarea invatarii se ating nivelurile progresive de
dezvoltare psihica si, implicit, forme si tipuri progresiv superioare de joc (de la jocul de manipulare
simpla de obiecte si jucarii, la jocul cu subiect imitat, la cel cu subiect creat de copil, de constructie, iar in
final la jocul de dramatizare si cel cu reguli).”2
Ca mijloc de invatare, jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor, prin el acestia luand
cunostinta cu fenomele lumii inconjuratoare, proprietatile, relatiile si raporturile dintre ele, invatand sa le
denumeasca. „Tot in cadrul jocului se dezvolta perceptia, imaginatia, memoria, gandirea etc.; copiii isi
pot exprima in joc impresiile, descoperilile si starile afective; jocul-ca forma a invatarii-contribuind astfel
la dezvoltarea proceselor si insusirilor psihice.”3
Jocul stimuleaza interesul si curiozitatea prescolarului, favorizand acumularea unei mari cantitati de
cunostinte intr-un timp redus si, aparent fara efort. Prin joc copilul invatata cu placere, devine interesat
fata de activitatea care se desfasoare. Cu timpul, jocul schimba comportamentul unor copii timizi,
nesiguri. El stimuleaza si modeleaza procesele afectiv-emotionale, imbogatind viata afectiva a copiilor si
ajutandu-i sa-si stapaneasca emotiile.
Educatia morala a prescolarilor reprezinta o componenta esentiala a procesului instructiv-educativ
si totodata a influentei exercitate de familie, mediu social apropriat si prietenii copilului. Aceasta are ca
scop punerea bazelor constiintei si conduitei morale a copilului.
Formarea trasaturilor morale este in stransa legatura cu experienta personala si sociala pe care
copilul a acumulat-o de la nastere si in cursul intregii sale vieti, in familie, in gradinita, in scoala etc. Cu
cat se exercita o influenta mai timpurie asupra copilului, cu atat se formeaza mai repede si se intiparesc
mai adanc atitudini pozitive sau negative fata de persoane, situatii, evenimente. „Datorita plasticitatii
sistemului sau nervos, pe de o parte, si lipsei de maturitate, pe de altă parte, copilul este foarte receptiv la
influenţele externe pe care şi Ie însuşeşte, determinând atitudini proprii, mai ales că lumea în care trăieşte
are, pentru el, un pronunţat caracter emoţional." 4 Rolul grădiniţei este de a nu lăsa copilul să se orienteze
singur în multitudinea de fapte şi atitudini ce se manifesta în jurul lui şi de a organiza o ambianţă
potrivită, din care copilul să se alimenteze cu impresii pozitive. Vârsta preşcolară constituie etapa în care
copilul începe să înţeleagă realitatea înconjurătoare, începe să-şi însuşească părerile celor din jurul său
403
(cu atât mai mult ale celor care-i fac educaţia), criteriile de apreciere a faptelor.
Educaţia morală are în vedere însuşirea normelor, regulilor şi principiilor elementare de convieţuire
socială, formarea unor reprezentări morale (elementul cognitiv al conştiinţei morale) şi educarea
sentimentelor morale (elementul afectiv). Un alt aspect pe care şi-1 propune educaţia morală este
educarea unor trăsături de voinţă şi caracter precum şi educarea unor comportamente şi deprinderi
morale. Pentru reuşita educaţiei morale este important ca, pe lângă vehicularea unor informaţii esenţiale
despre cum trebuie să se comporte copilul, să se declanşeze trăiri adecvate, sentimente morale ce duc la
declanşarea voinţei şi hotărârii de a respecta normele, de a le aplica în comportamentul moral.
Activităţile de educaţie morală pot fi organizate sub formă de: joc, activităţi didactice, activităţi
extradidactice, concursuri, filme, teatre, spectacole, etc.
Vârsta preşcolarităţii este considerată perioada imaginaţiei, fanteziei, visării. Iar lumea basmului, a
povestirii, a creaţiei epice în general, oferă terenul propice desfăşurării imaginaţiei, fanteziei, visării,
îmbogăţeşte sfera vieţii psihice a copilului, îi incită curiozitatea, îl ajută să-şi contureze interesele, îi
întreţine dinamismul. In procesul receptării conţinuturilor literare este antrenată întreaga activitate psihică
a copilului. El iese din pasivitate, urmăreşte cu atenţie conţinuturile expuse, compară, analizează, face
unele legături de cauzalitate, stabileşte anumite relaţii între virtuţile personajelor şi faptele acestora.
Astfel, gândirea copilului este viu stimulată şi face posibilă înţelegerea semnificaţiei mesajului etic.
Creaţiile literare epice au o mare valoare etică.
Activităţile pentru realizarea dimensiunii morale a educaţiei morale în grădiniţă se împart în:
activităţi pe domenii experenţiale. activităţi la alegerea copiilor şi activităţi de dezvoltare personală .
1
Hanches, L. Maris, A., 2004, Evaluarea intre demersul de proiectare si realizare, Editura
Eurostampa, Timisoara
2
Vrajmas, E. 1999, Educatia copilului prescolar. Elemente de pedagogie la varsta timpurie, Editura
Pro Humanitas, Bucuresti, p63.
3
Piaget, J. 1980, Judecata morala la copii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti p73
4
Ionescu, M, 1998, Educaţia si dinamica ei. Editura Tribuna învăţământului. Bucureşti, p.47
404
Stop violenţei!
prof. Brege Elena Viorica
Unitatea: Liceul ortodox „Episcop Roman Ciorogariu,

Oradea
Clasele: a II-a A
Propunător: prof. Brege Elena Viorica
Tema: Violenţa în şcoli

Titlul activităţii: Stop violenţei!
Data/perioada: ianuarie 2018
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Scop: identificarea şi combaterea formelor de violenţă din mediul şcolar
Obiective: - să identifice forme de violenţă pe care le întâlnesc în jur;
- să descopere măsuri prin care să înlăture actele de violenţă;
- să completeze chestionare ;
- să reprezinte prin desen tema violenţei în şcoli .
Resurse umane: elevii clasei a II – a A, familiile elevilor, învăţătoarea
Resurse materiale: coli de hârtie A3, creioane colorate, carioca, chestionare.
Resurse procedurale: brainstorming, munca în grup, munca independentă
Descrierea activităţii: În sala de clasă, mobilierul este pregătit pentru munca în grup. Fiecare grup
are pregătite materialele necesare pentru desfăşurarea activităţii.
Activitatea începe cu un brainstorming în legătură cu tema propusă. Astfel elevii sunt provocaţi să-
şi exprime liber opiniile, să formuleze idei proprii eliberate de prejudecăţi, să exerseze atitudini deschise
şi creative în grup, să fie motivaţi pentru activitate, pornind de la situaţia reală, concretă existentă în
şcoala noastră, legată de violenţă.
Elevii sunt invitaţi apoi să redea prin desen (planşe colective) aspecte legate de violenţa în şcoli şi
modalităţi de înlăturare a actelor de violenţă.
Activitatea se încheie cu completarea chestionarelor pentru copii.
Evaluare: - decorarea panoului de pe coridorul şcolii cu
lucrările colective realizate de elevi
- implicarea părinţilor în activitate;
Rezultate:
- desene ;
-completarea chestionarelor de către copii şi părinţi;
-stimularea responsabilităţii pentru propria comportare precum
şi a celor din jur.
405
Rolul serbărilor in grădiniţă

Prof inv preşcolar Brinzucă Marcelica ,Şc Gimnazială Comuna Hangu Neamţ
Prin specificul lor, ca activitati extracurriculare,serbarile reprezinta un nesecat izvor de bucurie si

satisfactii,creand buna dispozitie si favorizand dezvoltarea copiilor,atat din punct de vedere psihic,dar si
fizic.Aceastea favorizeaza,valorifica si dezvolta experientele copilului intr-un climat nou, stimulativ, in
care are libertatea sa-si manifeste interesele ,sa-si exprime impresiile si trairile , pe baza cautarilor si
eforturilor personale,accentul,deplasandu-se cu preponderenta de pe informativ pe formativ.
Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna dispoziţie. Serbările pot
lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi realizarea
serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente de ţinută
estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens. Serbarile copiilor incanta
prin farmecul lor, prin prospetimea si candoarea protaginistilor, prin neintrecuta spontaneitate si
sinceritate, prin naturaletea si firescul comportamentului lor scenic. Ca intr-o familie, copiii, spectatorii
de la mic si pana la cel varstnic,traiesc momente unice din lumea inegalabila.
Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante care se realizează
prin intermediul serbării .Intervenţia la momentul oportun ,cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare
preşcolar şi susţinută de raportul afectiv motivaţional contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei ,iar cu
timpul sporeşte capacitatea rezistenţei la efort.
Lectura artistică ,dansul, devin puternice stimulări ale sensibilităţii artistice.
Valoarea estetică este sporită şi de cadrul organizatoric – sala de festivităţi ,sala de grupă amenajate
în chip sărbătoresc .
Contribuţia copilului la pregătirea şi organizarea unui spectacol artistic nu trebuie privită ca un scop
în sine ,ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva spectatorilor : distracţie ,înălţare sufletească ,plăcere
estetică ,satisfacţie – toate acestea imbogăţindu –le viaţa ,făcând –o mai frumoasă ,mai plină de sens .
Este un succes extraordinar ,o trăire minunată ,când reuşeşte să trezească o emoţie în sufletul
spectatorilor .
Reuşita spectacolului produce ecou în public ,iar reacţia promtă a sărbătorilor îi stimulează pe copii
să dea tot ce sunt în stare .
Serbarea la care se va face referire este una tematică în legatură cu sărbătorirea Sfintelor Sărbători
de iarnă .
Odată cu sosirea anotimpului alb ,ne adunăm cu toţii , să ne bucurăm de Bradul de Crăciun ,de
cadourile lăsate de Moş Crăciun la poalele lui,
Pentru această activitate a fost ales materialul ,a fost ordonat într-un montaj literar –muzical ,, Într-
o noapte ,la Betleem ,, şi sceneta ,,Uite vine Moş Crăciun!.
Este binecunoscut faptul că memorarea se realizează mai puternic atunci când fondul afectiv –
pozitiv este mare .De aceea s-a asigurat înţelegerea sensului figurat al unor cuvinte pe care se realizează
trăiri emoţionale ,sentimente înălţătoare de dragoste pentru patrie .Important a părut a fi îmbogăţirea
conţinutului transmis spectatorilor cu cântece pentru a adânci efectul emoţional.
Învăţarea versurilor ,interpretarea artistică au fost realizate de preşcolari cu bucuria şi plăcerea
caracteristice unei preocupări pentru timpul liber .
Pregătirea preşcolarilor pentru serbare constituie un aspect tot atât de important ca şi pregătirea
pentru fiecare lecţie în parte .
Această cerinţă se traduce într-o acţiune ce cuprinde mai multe momente
-comunicarea din timp a datei când va avea loc serbarea;
-comunicarea temei ,cunoaşterea din timp a acesteia orientează şi menţine interesul ,ceea ce
favorizează receptarea ,sporeşte eficienţa învăţării
Desfăşurarea serbării a cuprins de asemenea mai multe momente
-perioada de pregătire a serbării ,dorinţa de succes ,sudează colectivul ,impulsionează în mod
favorabil ,face ca preşcolarul să trăiască clipe de desfătare sufletească.
406
-desfăsurarea programului – fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programului
pentru a se simţi parte integrantă a colectivului ,să fie conştient că şi de participarea lui depinde reuşita
serbării;
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde serbarea şcolară valorifică
varietatea, preocuparea intereselor şi gustul preşcolarilor.
Ea evaluează talentul ,munca şi priceperea colectivului grupei şi transformă în plăcere şi satisfacţie
publică străduinţele colectivului şi ale fiecărui preşcolar în parte ;
Preşcolarii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală ,să le împlinească setea de
cunoaştere ,să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic ,de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi
forma convingeri durabile .
Activităţile extraşcolare în general ,au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din gradiniţă ,deoarece sunt factorii educativi cei mai
apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora .
Întregul lanţ de manifestări organizate de şcoală şi în afara ei ,sub atenta şi priceputa îndrumare a
dascălului ,aduc o importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor ,în modelarea sufletelor
acestora şi are profunde implicaţii în viaţa spirituală a comunităţii ,restabilind şi întărind respectul
acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei.
407
Prof. Broicea Norica

educația.
Școala oferă servicii și copiilor cu cerințe educative special, de aceea se obligă să asigure și servicii
de specialitate: recuperare, terapie educațională, consiliere școlară, asistență medicală i socială. Așadar,
ȋn campaniile de promovare a imaginii școlii trebuie să fie incluse și dovezile unor reușite integrări
sociale ale copiilor cu CES.
Ȋn vederea creării condițiilor optime pentru dezvoltarea copiilor cu nevoi special este necesar ca
Politica de promovare trebuie elaborate prin studierea motivațiilor și a reprezentărilor simbolice ale
• Crearea și promovarea unei imagini instituționale positive ȋn comunitate;
• Armonizarea ofertei de servicii educaționale și formarea permanent cu nevoile specific
identificate ȋn unitatea școlară și comunitatea locală;
,,Ziua porților deschise”. Organizarea judicioasa a acestora poate sa se soldeze cu succes ȋn ceea ce
privește ȋnscrierea mai multor adolescent la o formă sau alta de educație. Târgul educațional trebuie sa
ofere celor interesați multe informații dintr-un domeniu sau altul, prin panouri, fotografii, grafice, pliante,
ghiduri, etc. . Târgul educational este un cadru propice al difuzării directe a produsului educational, un
Pe lângă organizarea unui eveniment special, promovarea se mai poate face și cu prilejul unor
sărbători, a unor manifestări cultural-artistice, aniversări, etc. Ȋn acest caz se tipăresc programe, pliante,
ghiduri, ȋn care se poate explica oferta educațională.
Ȋnainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii școlii trebuie să ai o descriere clară a
publicului. Ȋn consecință, trebuie selectată media potrivită pentru transimterea unui anumit mesaj. Școala
noastră a conștientizat importanța asigurării transparenței si a fost create astfel pagina WEB :
www.scoaladumbrava.ro si pagina de facebook . O primă măsură ȋn reconsiderarea strategiei privind
imaginea instituțională ȋn rândul părinților a fost reactualizarea periodică a paginii WEB, asigurarea
funcționaării site-ului, , dar și realizarea unui forum de discuții.
408
Mediatizarea acestor activități cu participarea unor personalități din viața științifică, culturală,
politică, sportivă, completează imaginea școlii noastre ȋn perceperea părinților și elevilor, având ca
rezultat un numâr mare de elevi ȋnscriși- aproximitiv șapte sute de elevi. Promovarea marketingului
educational se realizează și prin participarea la târgurile educaționale: la târgurile tradiționale de
mărțisoare unde elevii valorifică talentele artistice, la manifestările cultural-artistice ( cum ar fi
,,Sărbătoarea toporașilor’’). Și ȋn acest caz am tipărit pliante, invitații pentru părinți, oficialități, ȋn care
am prezentat și oferta educațională.
Proiectele ecologice, europene ( Școala Verde, Let s be eco! ) la care am participat au făcut
cunoscută activitatea educațională din școala noastră, dar ȋn același timp a fost un prilej pentru elevii
nostri de a cunoaște și alte realități educaționale europene.
consumatorilor.
Educația de succes este cel mai bun marketing!
Bibliografie :
1. Tomsa, G., Consilierea și orientarea ȋn școala. Casa de Editura și Presa Românească,
București, 1999
2. Thomas, J.M., Manual de marketing, Editura Codecs, București, 1998
3. Ștefănescu, P., Bazele Marketingului, Editura ASE, București, 1995
409
ROLUL STRATEGIILOR DE MARKETING ÎN PROMOVAREA IMAGINII

ȘCOLII
Prof.înv. preşc., Bruja Carmen-Vasilica

Grădiniţa cu P.N. Frumoasa,jud.Bacău
Consider ca fiind foarte importantǎ existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii
școlii, nu numai pentru a atrage elevi către școala ta, chiar pentru ai păstra sau ați face cunoscută
activitatea. De ce?
De 27 de ani sunt cadru didactic într-o școală cu elevi ce vorbesc limba maghiară şi de etnie romă.,
din mediul rural. De foarte multe ori atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de prejudecățile oamenilor
pentru faptul că lucram cu astfel de elevi. Nu de puține ori eram etichetați ,,mai puțin pregătiți,, ,
,,plafonați,, etc., fără se ne cunoască cu adevărat activitatea noastră.
copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ atragem atenia asupra
potenialului elevilor nostri.
Chiar dacă, crearea blog-ului școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui curs de formare, nu am
perceput-o ca pe o strategie de marketing, dar, asta a reprezentat de fapt într-un final. Prin prezentarea
îmbunătățită.
410
CONTRIBUȚIA PROFESORULUI LA PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Prof. Bruțiu Lucia-Florica

Școala trebuie înțeleasă ca o instituție unde se comunică prin toate mijloacele, se învață și se
realizează comunicarea, pentru orice nivel și orice context social și tematic. Scopul comunicării în școală
nu se rezumă la reușita școlară, ci urmărește reușita umană în toate condițiile și în toate momentele vieții,
prin urmare, dascălul este cel care armonizează interesele școlii cu satisfacția, bucuriile elevilor realizate,
înainte de orice, prin reușitele verbale, de comunicare în general.
Un cadru didactic eficient, îi învață pe elevi cum să se conducă, cum să se comporte, cum să se
orienteze, mobilizează elevii la cooperare în grup, repartizează responsabilități elevilor, stabilește
dialoguri reale între profesori și elevi, îi învață să se autointruiască și să se autoeduce, îi stimulează să fie
creativi și să participe activ la propria lor formare. Așadar, o reală cultură educațională fără personalitatea
eficientă a profesorului nu poate exista, deoarece ea este în strânsă legătură cu calitatea educației, care la
rândul ei depinde foarte mult de competența cadrului didactic.
Profesorul poate contribui la promovarea imaginii școlii prin diverse modalități, și anume, prin
organizarea și desfășurarea de activități extracurriculare variate, utile și atractive pentru elevi, care să le
stârnească interesul pentru anumite domenii ale cunoașterii și să le pună în valoare potențialul lor creativ(
serbări școlare, concursuri pe diverse teme, expoziții cu lucrări ale elevilor, vizionare de spectacole,
competiții sportive, excursii, drumeții, tabere școlare,etc). De asemenea, participarea cadrului didactic la
stagii de formare și dezvoltare profesională pentru un bun management al clasei de elevi, din perspectiva
relațiilor profesor-elev, profesor-părinți, precum și adoptarea unei atitudini deschise în legătură cu
reformarea sistemului de învățământ (încă sunt multe cadre didactice reticente la schimbările inovatoare
din învățământ), totodată inițierea și derularea unor activități educative cu instituții partenere, prin
încheierea unor acorduri de parteneriat cu Biserica, Poliția, Cabinetul Stomatologic, Teatrul, Agenția de
Mediu etc., dar și cu diferite școli din țară în cadrul unor proiecte naționale și internaționale finalizate cu
primirea de diplome de participare, diplome cu premii, la care fără îndoială am participat cu același
interes de fiecare dată, promovând astfel imaginea școlii.
De-a lungul anilor, dar mai ales în ultimii ani, din discuțiile purtate cu părinți, cu colegi, cu prieteni,
am constatat că majoritatea, atunci când au dorit să-și înscrie copiii la școală, au ales o anume școală sau
un anumit liceu, în primul rând datorită profesionalismului cadrelor didactice din acele instituții, modului
cum se dedică meseriei lor, seriozității de care dau dovadă în pregătirea didactică, prestigiului lor și, nu în
ultimul rând, performanțelor obținute cu elevii. Cu alte cuvinte, părinții aleg instituțiile școlare “unde se
face școală, unde se predă carte, unde se văd rezultate”. Sunt și părinți care au domiciliul în mediul rural
– acolo unde cele mai multe școli au fost dotate cu echipamente tehnologice de ultimă generație – și,
totuși, își înscriu copiii la diverse școli din mediul urban, pe motiv că la oraș profesorii, învățătorii,
educatorii “fac treabă bună”, sunt oameni cu școală, au studii superioare și sunt mai bine pregătiți decât
cei de la sat.
Școala, laboratorul cunoașterii, sursa inteligenței umane, este singura în măsură să găsească soluții
la noile provocări, iar profesorul este unul dintre factorii dezvoltării durabile a societății de mâine. Dacă
societatea va conștientiza că dezvoltarea ei depinde în cea mai mare măsură de investiția făcută în
educație, implicit în resursa umană care este profesorul, rezultatele nu vor întârzia să apară. Rezultatele
muncii profesorului sunt cele mai importante contribuții la stabilitatea și asigurarea unui viitor cu
perspective pentru noile generații.
În concluzie, contribuția profesorului la promovarea imaginii școlii este importantă, necesară și
oportună deoarece toate demersurile educative se reflectă în relațiile acestuia cu comunitatea locală,
educabilii și familia, iar rolul pe care îl joacă profesorul este unul hotărâtor și semnificativ.
Bibliografie
Ilica, Anton, Pedagogia comunicării, Editura Universității “Aurel Vlaicu “, Arad, 2009;
Macrina, Pavel; Mariana, Pascu; Daniela, Andra (Coord.), Managementul comunicării
educaționale, Editura Universității “Aurel Vlaicu “, Arad, 2010;
411
Prof. : Bucșan Viorica

Gradiniţa cu Program Prelungit „CASTELUL MAGIC” Piteşti
Promovarea unei instituții de învățământ presupune , de cele mai multe ori, o succesiune de
activități care au o latură educativă. În permanență această campanie trebuie să informeze părinții ,
comunitatea locală despre acțiunile care se vor desfășura , oferindu-le o perspectivă diferită despre ceva
ce știau deja sau credeau că știu. Pe lângă informare este necesar să existe și asigurarea de materiale ce va
realiza această promovare, să aibă și susținere din partea părinților, a comunității locale, să ajute la
intensificarea puterii mesajului, iar în final promovarea imaginii școlare să aducă câștig și beneficii
preșcolarilor/școlarilor care își desfășoară actul educativ în unitate. După stabilirea unui plan bine
întocmit , cu prcizarea temei, a obiectivelor, a bugetului se trece la partea importantă -atingerea țintei
propuse prin promovarea imaginii școlare ( informații transmise prin televiziune, reviste , ziare, internet ,
pliante, etc ).
Promovarea imaginii școlare reprezintă și o bună colaborare între factorii importanți :
grădiniță/școală- preșcolari/școlari- părinți-comunitate. În alegerea grădiniței/ școlii ,pe lângă actul
educativ obligatoriu mai sunt implicați și alți factori de care părintele ține cont în alegerea unității de
învățământ:activități extracurriculare, opționalele pe care le ofera unitatea, baza materială și nu în ultimul
rând pregătirea profesională a cadrelor didactice .Pentru a reuși în atragerea resursei umane : preșcolari/
școlari- părinți- comunitate , unitatea de învățământ este într-un permanent maraton de a se adapta la
schimbările survenite permanent din mediul extern și social. Orice acțiune realizată ce vizează unitatea
de învățământ urmărește un scop pozitiv ce poate duce la o bună promovare și la atragerea părinților și a
comunității locale pentru a fi tot mai aproape și a se implica în activitățile educative desfășurate într-un
mediu corespunzător actului educativ, dar și recreativ.
Promovarea imaginii școlare este realizată atât de managerul unității , dar și de cadrele didactice
prin difuzarea de informații în mass-media , pe pagina de facebock a unității, pliante , ziare , televiziune ,
cu privire la oferta educațională, programele și proiectele educaționale , baza materială, resursele umane,
rezultatele la concursuri și prin lectoratele cu părinții.
În condiţiile unui sistem concurenţial în continuă dezvoltare devine imperativă accentuarea
eforturilor de promovare a imaginii școlii şi de stabilire a unor relaţii directe cu viitorii potenţiali
beneficiari/părinţii. Se impune planificarea atentă a campaniilor de informare şi comunicare cu
beneficiarii care vor avea un caracter permanent.
Trebuie menţinute căile prin care unitatea de învățământ a obţinut recunoaşterea locală, judeţeană şi
naţională printre acestea putând fi remarcate:
calitatea serviciilor educaţionale;
 competenţa cadrelor didactice;
 gradul de satisfacţie al beneficiarilor;
 cadrul ambiental;
 resursele materiale ale unității;
 mediul relaţional/de comunicare stabilit între grădiniță/ școală şi familie;
 implicarea în proiecte şi programe internaţionale.
Realizarea unor activităţi de informare despre integrarea și progresul copiilor, despre politicile
educaţionale, despre resursele educaţionale folosite și participarea la „activităţi deschise“, prin
organizarea unor activităţi de tip: carnaval, expoziţii cu produsele din activităţile copiilor, strângerea de
fonduri, serbări, concursuri etc., duc la o bună cunoaștere a mediului educativ din unitatea respectivă.
Pentru ca oferta să fie viabilă se depun eforturi în asigurarea unor spaţii de învăţare confortabile,
sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice și de educaţie ale fiecărui copil, atât în grădiniță/ școală, cât
și în curtea acestora (resurse umane, locuri de joacă, resurse educaţionale).
Promovarea imaginii școlii reprezintă o strategie de marketing deoarece prin acțiunile pe care le
desfășoară stârnește interesul publicului avizat (părinții ) și duce la popularizarea unității de învățământ în
comunitatea , dar și în afara ei.
412
Promovarea imaginii școlii poate duce la o bună relație de colaborare între cadrele didactice -
părinți și astfel se poate întări identitatea și sporirea prestigiului instituției.
413
GRĂDINIŢA MEA,
BUCUR COSMINA
GRĂDINIŢA „AŞCHIUŢĂ” CLUJ-NAPOCA
Dicţionarul praxiologic de pedagogie defineşte grădiniţa ca fiind „instituţie de învăţământ destinată

educării şi instruirii preşcolarilor, unitate de învăţământ preşcolar, care poate funcţiona ca unitate cu
personalitate juridică sau în cadrul altor unităţi şcolare cu personalitate juridică, în conformitate cu
prevederile în vigoare.”
Ioan Hrisostom defineşte educaţia prin prisma religiei - „A educa înseamnă…a-l creşte pe copil
moral şi în evlavie, a-i modela inteligenţa, a forma un atlet pentru Cristos. Educaţia este asemenea unei
arte însă artă mai mare decât educaţia nu există pentru că dacă toate artele aduc un folos pentru lumea de
aici, arta educaţiei se săvârşeşte în vederea accelerării la lumea viitoare.”
Grădiniţa „Aşchiuţă” a fost înfiinţată în septembrie 1990, (cu trei structuri). având-o ca directoare
pe doamna Viorica Cristea. Din septembrie 2008, Grădiniţa „Aşchiuţă” se extinde prin înfiinţarea la
parterul căminului Energetic a unei noi structuri, având 6 grupe în limba română şi o grupă în limba
maghiară, sub conducerea domnişoarei directoare Adela Matiş. De atunci, grădiniţa „Aşchiuţă” are 4
structuri: structura de la Energetic cu 6 grupe în limba română şi o grupă în limba maghiară, structura de
pe strada Jiului cu 3 grupe în limba română, program normal, structura de pe strada Fabricii cu 2 grupe,
program prelungit în limba română şi maghiară, structura de pe strada Nirajului cu 3 grupe în limba
română. În această perioadă am venit şi eu ca educatoare titulară la grădiniţa „Aşchiuţă” la structura de
pe strada Nirajului. Din nefericire un accident de circulaţie a „retezat aripile” d-rei directoare, Adela
Matiş, iar visul de a vedea grădiniţa consolidată a fost continuat de d-na educatoare, Veronica Bojan,
devenind directoarea interimară a grădiniţei până la numirea unui nou director. Astfel în septembrie 2009,
d-na Anca Radu este numită de către ISJ Cluj, noul director al grădiniţei „Aşchiuţă”. Din septembrie
2012 se desfiinţează o grupă cu program norma de la structura de pe strada Jiului şi se înfiinţează o grupă
cu program prelungit la structura de la Energetic. Începând cu luna septembrie 2016, noua directoare a
grădiniţei este doamna Alina Abrudan. În prezent grădiniţa are aproximativ 400 preşcolari şi 28
educatoare.
Dincolo de toate aspectele „tehnice” grădiniţa „Aşchiuţă” este o grădiniţă pentru toţi copiii, care
ţine cont de particularităţile copiilor, ajutându-i să-şi construiască personalitatea. Copilul învaţă nu numai
cum să vorbească, ci şi cum să comunice, cum să se comporte, cum să relaţioneze unii cu alţii. Toată
munca noastră instructiv-educativă are în centrul său copilul, aşa cum este el: bucuros, fericit, cuminte,
năzdrăvan, energic, isteţ…etc. În fiecare zi de miercuri se desfăşoară în grădiniţă ziua metodică (tura de
dimineaţă stă până la ora 15,00 şi tura de după-masă vine la ora 10,00). Astfel, activitatea metodică se
desfăşoară prin cele două forme: individuală şi colectivă. Activitatea metodică individuală cuprinde:
studiul individual, întocmirea proiectelor semestriale de activitate, pregătirea zilnică a educatoarelor,
întocmirea unor lucrări personale pentru diverse activităţi. Activitatea metodică colectivă constituie o
ocazie bună pentru realizarea schimbului de experienţă între educatoare. Consiliul profesoral al
educatoarelor se întruneşte o dată pe lună şi se dezbat teme de interes general sau se comunică diferite
instrucţiuni, ordine, dispoziţii ale I.S.J.
Grădiniţa „Aşchiuţă” asigură un mediu sănătos, sigur şi cultivă dezvoltarea armonioasă a copiilor,
potenţialul social, emoţional, psihic şi cognitiv.
Scopul principal al activităţii mele instructiv-educative este acela de a asigura calitatea educaţiei în
cadrul educaţiei timpurii. Tot timpul caut să identific şi să implementez diferite strategii privitoare la
motivarea, sprijinul şi încurajarea copiilor aflaţi în situaţii speciale, aceştia mărindu-şi încrederea în sine,
prin valorificarea calităţilor şi priceperilor personale. De asemenea, caut să-i implic pe copii în diferite
activităţi extracuriculare şi să participe la concursuri preşcolare, orientându-mă către teme de educaţie
artistică, plastică, domenii în care aceştia au manifestat aptitudini. Sunt preocupată de perfecţionarea
activităţii mele. În munca mea pun accent pe formarea şi dezvoltarea personalităţii copiilor, nu numai in
cadrul activităţilor din gradiniţă, dar şi în cadrul activităţilor extraşcolare. Copilul trebuie să fie înconjurat
de iubire şi înţelegere, dar să avem grijă ca această iubire să nu se transforme în răsfăţ.
414
Robert Flughum vorbeşte despre importanţa grădiniţei „ Cel mai mult din ceea ce a fost nevoie să
ştiu despre cum să trăiesc, cu să fac, cum să fiu, am învăţat în grădiniţă.”
BIBLIOGRAFIE:
Glava, Adina (2002) „Introducere în pedagogia preşcolară” Editura Dacia Educaţional, Cluj-
Napoca
Stan, Cristian (2001) „Teoria educaţiei” Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca
Bocoş, Muşata (2016) „Dicţionar praxiologic de pedagogie” Editura Paralela 45, Piteşti
415
Sighișoara, perlă a Transilvaniei- opțional

Profesor învățământ primar și preșcolar- Bucur Felicia-Sanda
Școala Gimnazială „Petre N. Popescu”
Vînători, Mureș
Disciplinele opționale reprezintă o formă de materializare a curricumului la decizia școlii, numită

curricumul elaborat în școală. Acestea au apărut din necesitatea și din dorința adaptării programelor la
particularitățile comunității locale, preocupări în această direcție existând încă din perioada interbelică.
Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul, spunea
Nicolae Bălcescu. Pornind de la această idee, voi prezenta în cele ce urmează un model de opțional de
natură interdisciplinară cu titlul ,, Sighișoara, perla Transilvaniei”.
Școala în care predau se află la 10 km de Sighișoara, motiv pentru care, am considerat oportun ca
elevii clasei a IV-a să cunoască mai multe date despre istoria acestui oraș, oraș în care fuzionează perfect
cele trei dimensiuni: trecut, prezent și viitor.
Sighişoara/Schessburg/Segesvar este oraşul plin de locuri care merită să fie văzute, fiind unul dintre
cele mai importante centre turistice din ţară.
Obiectivul interdisciplinar a fost îmbogăţirea noțiunilor despre cunoaşterea zonei geografice,
cunoașterea monumentelor istorice şi a obiectivelor culturale din localitatea Sighișoara.
Un argument în plus este individualizarea oraşului Sighişoara, prin faptul că este singura cetate
locuită din S-E Europei. Cetatea este „presărată” cu o serie de atracţii turistice: Turnul cu ceas, Biserica
din deal, Biserica Mănăstirii, Casa Vlad Dracul, cele 9 turnuri etc.
Opţionalul „Sighişoara, perlă a Transilvaniei” are în vedere problematica actuală a vieţii sociale
şi economice, educarea elevilor în vederea asumării răspunderi pentru protejarea patrimoniului, respectiv
a mediului înconjurător, cunoaşterea zonei geografice, a monumentelor istorice şi a obiectivelor din
localitatea Sighișoara.
Obiectivele propuse în cadrul acestui opțional au fost: să se orienteze în teren şi să localizeze
elemente ale spaţiului geografic ; să identifice şi să descrie caracteristici ale elementelor geografice
specifice orașului; să identifice şi să folosească informații provenite din diverse surse ( geografice,
istorice, culturale, etc.); să folosească în comunicare date geografice, termeni istorici și culturali ; să
sesizeze şi să explice unele legături vizibile între realitățile lumii înconjurătoare; să demonstreze grijă
faţă de monumentele istorice, față de obiectivele culturale din localitate; să combine materiale, tehnici
de lucru pentru exprimarea gândurilor și sentimentelor legate de oraşul Sighişoara să exprime opinii
personale în aprecierea faptelor din trecut; să adopte atitudine civică de ocrotire a mediului înconjurător;
să aprecieze rolul oamenilor în desfaşurarea evenimentelor; să se familiarizeze cu pesonajele istorice şi
culturale locale. Acestea au fost realizate prin intermediul unor activități de învățare cum ar fi: orientare
pe harta ţării şi a oraşului; orientare după repere naturale; vizite, drumeţii, trasee turistice; concursuri
de orientare turistică; exerciţii de prezentare a localitaţii (forme de relief, obiective economice,
culturale, instituţii etc ; hărţi, desen ; colectarea şi prelucrarea unor materiale documentare referitoare la
localitate, vizionarea şi comentarea unor diapozitive, albume, CD-uri; vizite la muzee; lecţii interactive
în cadrul muzeelor; întâlniri cu personalitati ale oraşului; exerciţii de completare a unor enunţuri
lacunare; rebusuri ; discuţii în grup ; observaţii libere / dirijate ; portofolii ; alcătuire de albume pe
diverse teme legate de orașul Sighişoara; acţiuni de îngrijire a monumentelor; creaţii literar-artistice
(compuneri, poezii ,desene, rebusuri ) cu tematica geografică locală; întalniri cu personalitaţi ale oraşului;
participare la activități de ecologizare; redactarea unor texte compuneri, poezii, afişe) în care să se
precizeze efectele pozitive şi negative ale acţiunii omului asupra mediului; plantarea de arbuşti, flori.
Conținuturile învățării le-am structurat din punct de vedere : istoric ( obiective cultural istorice):
muzee, case, statui, biserici, monumente de arhitectură, personalități istorice sighișorene; atracții
turistice: Zona Breite; Cetatea cu următoarele puncte turistice: Turnul cu ceas, Biserica din Deal,
Biserica mănăstirii, cele nouă turnuri; manifestări cultural științifice: Festivalul de arte medievale,
Festivalul Pro etnica, Festivalul fanfarelor ș.a; elemente geografice: relieful, clima, flora și fauna,
ocrotirea naturii, populația, așezările omenești, economia.
416
Modalitățile de evaluare au constat în probe scrise (fișe pentru activitățile individuale), orale
(concursuri, conversația de verificare), portofolii, expoziții.
Acest opţional și-a propus identificarea şi localizarea monumentelor istorice şi a zonelor turistice.
Astfel, prin activităţile propuse, elevilor de clasa a IV-a li s-a stimulat interesul pentru geografie, istorie,
literatură, ed.plastică, pentru deprinderea de a utiliza informaţiile din sursele mass-media, iniţierea în
realizarea de portofolii, CD-uri, albume. În același timp le-a oferit elevilor şansa de a-şi cultiva
capacitatea de audiere şi receptare, imaginaţia, creativitatea, exprimarea corectă şi nuanţată.
417
Pregatirea prescolarului pentru scoala
Educatoare:Bucur Mariana
Gradinita cu Program Normal”Prichindel”
Com. Cuza –Voda ,Jud. Galati
Intrarea copilului in scoala constituie un moment crucial in viata sa, date fiind rolul de elev, natura
relatiilor cu adultii si cu colegii, noutatea conditiilor de activitate si, mai ales, specificul invatarii-act
deosebit de complex ce angajeaza dintr-o perspectiva inedita intreaga sfera a vietii sale psihice, diferitele
structuri anatomofiziologice, toate cunostintele si deprinderile dobandite anterior.
Pornindu-se de la concluziile cercetarilor stiintifice referitoare la ”fenomenul de acceleratie in
dezvolatrea actualei generatii”, de la constatarea ca posibilitatile psihologice de dezvoltare generala a
copiilor prescolari, in special a celor de 5-6 ani, ”sunt mult mai mari decat s-a crezut pana in prezent” ,se
manifesta o tendinta de indentificare a activitatilor instructive-educative.
In care sunt angrenati copiii la aceasta varsta, concomitent cu cresterea cerintelor pedagogice fata
de educatia lor fizica, intelectuala, morala si estetica. In acelasi timp, se respinge ideea fortarii artificiale a
proceselor de dezvoltare a copiilor, deoarece ignorarea particularitatilor psihifiziologice ale acestei varste
poate avea urmari dintre cele mai grave. Dupa cum este firesc sa avem in vedere ce poate sa faca, sa
inteleaga, sa-si insuseasca un copil la asemenea varsta tot asa trebuie sa apreciem limitele inerente varstei,
consecintele consumului fizic si psihic asupra evolutie sale.
Pregatirea copilului pentru scoala vizeaza deopotriva nivelul de dezvoltare fizica si
neurofiziologica, nivelul proceselor cognitive, afectivitatii si capacitatii de socializare a copilului, intrucat
toti factorii interni de socializare a copilului, intrucat toti factorii interni si externi care actioneaza asupra
personalitatii in formare pot determina imaturitate scolara. Esecurile in ceea ce priveste debutul scolar se
intalnesc mai des in cazul copiilor care frecventeaza doar grupa mare a gradinitei,dar se produc uneori si
in randul celor care au frecventat gradinita doi sau trei ani.
Factorii principali raspunzatori de dificultatile pe care le intampina unii dintre acesti copii in
ceea ce priveste integrarea scolara trebuie cautati in primul rand in interiorul institutiei prescolare, in
stilul de munca al educatoarei fara a ignora insa starea de sanatate, stadiul dezvoltarii biopsihice si
influenta educativa a mediului familial.
Gradinita are loc de a sistematiza si integra cunostintele, experientele si influetele dobandite de
copii in primii ani de viata, de a largi contactele lor cu lumea exterioare, de a dezvolta capacitatea si
modalitatile de receptare si comunicare a informatiei, de a realiza o serie de obiective ale educatiei fizice,
estetice, de a contribui la satisfacerea nevoii lor de relatii sociale. Toate categoriile de activitati
desfasurate in gradinita urmaresc in mod explicit si implicit formarea cu prioritate a unor componente de
natura sa faciliteze adaptarea scolara, insusirea unor cunostinte, priceperi si deprinderi cu o larga
deschidere spre orizontul etapei urmatoare.
Esentialul in munca educatoarei consta in asimilarea deplina si in faptuirea consecventa a
obiectivelor si continutului pregatirii in vederea scolarizarii, calauzindu-se dupa ideea potrivit careia
gradinita nu trebuie sa devina o „scoala in miniature”, iar activitatile obligatorii sa prefigureze lectiile din
clasa , dupa cum nici programa pentru invatamantului prescolar cu cel primar.
Obiectivele pregatirii prescolarului pentru scoala vizeaza in principal: dezvoltarea vorbirii,
cultivarea inteligentei, a spiritului de observatie, a independentei in gandire si actiune, asimilarea
regulilor jocului, familiarizarea copiilor cu notiunile elementare ale limbajului matematic, cu limbajul
artei proceselor cognitive, afective si volitionale, dezvoltarea deprinderilor de integrare in colectivitate, de
adaptare la mediul social inconjurator.
Pregatirea copilului prescolar pentru acvtivitatea din scoala constituie un scop fundamental al
procesului instructiv-educativ din gradinita si, totodata, criteriul esential al eficientei invatamantului
prescolar. Invatamantul primar, respective invatamantul preprimar, se poate caracteriza prin stabilitate si
progres in multe dintre componente.
Cateva insa nu au focalizat deplin atentia cercetarii didactice sau, daca s-a realizat, aceasta nu a
gasit calea benefica de rezolvare a hiaturilor, un exemplu fiind continuitatea-discontinuitatea gradinita-
scoala, de aici rezultand ca fiind uneori nemultumitor modul de integrare a elevului in prima clasa a
ciclului primar.
418
Care sunt tintele in intentia de accelerare a procesului de integrare?

Evident , trebuie sa se fixeze cum si cat este pregatit scolarul. Aceasta cantarire se poate efectua
prin cunoasterea copilului, de aici decurgand modalitatile de evaluare.
Aceste tinte pot determina evident modalitatile complexe de organizare a activitatii, modalitati care
pot conduce la eficienta in procesul de predare-invatare.
Cum si cat a fost pregatit copilul pentru scoala?
Conform ontogenezei cognitive,copilul se afla in perioada preoperatorie pentru stadiul urmator,
important pentru aceasta fiind sa invete sa redea utilizand cuvinte , reprezentari , prin desen ,prin
comportament.
Nu pot fi determinate limitele absolute ale stadiilor raportate de individualitati. De aici, si posibila
integrare a unor elevi in stadiul operatiilor concrete, stadiu in care mobilitatea crescanda a strucurilor
mentale permit copilului reformulari, puncte de vedere. Se produce saltul de la gandirea de tip functional
la cea de tip categorial.
419
Prof. Bucur Rodica

Colegiul Economic “Virgil Madgearu” Municipiul Ploieşti
Un grup de elevi ai Colegiului Economic “Virgil Madgearu” Municipiul Ploiești, însoţiţi de

profesorii coordonatori (Bucur Rodica, Lupu Simona şi Lazăr Corina), au participat în perioada 22-24
martie 2017 la cea de-a 23-a ediţie a Târgului Internaţional al Firmelor de Exerciţiu desfăşurat la Praga.
Rezultatele obţinute au produs o mare satisfacţie atât în rândul elevilor cât şi al cadrelor didactice.
Într-o competiţie la care au luat startul 110 firme de exerciţiu din 10 ţări (Austria, Belgia, România,
Bulgaria, Italia, Slovacia, Finlanda, Spania, Polonia, Republica Cehă), în care s-au acordat un numar de
16 premii, 8 dintre acestea au fost obţinute de elevii Colegiului Economic “Virgil Madgearu” Municipiul
Ploieşti.
Cea mai bună firmă din competitie a fost desemnată F.E. Picătura Divină S.R.L. (coordonată de
prof. Bucur Rodica), care pe langă Marele Premiu al competiţiei a mai obtinut şi câte un premiu la
fiecare secţiune care a desemnat câstigătorul: cel mai bun stand (Premiul II), cel mai bun catalog (Premiul
II), cea mai bună prezentare ppt (Premiul III) si “90 seconds in a lift” - secţiune destinată prezentării ideii
de afaceri în 90 de secunde (Premiul III).
Firma de Exerciţiu Picătura Divină (coordonata de prof. Bucur Rodica) obţine astfel, pentru a doua
oară distincţia de cea mai bună firmă din competiţie la un târg internaţional, după ce în 2014, a obţinut
Premiul Absolut la Târgul Internaţional Bucureşti (cu o alta generaţie de elevi), precum şi alte 4 Premii I
în 2015 şi 2016.
Elevii Colegiului Economic “Virgil Madgearu” Municipiul Ploieşti au mai obţinut la Praga în
martie 2017, încă trei premii (pentru stand, catalog şi fotografie) prin firmele de exerciţiu F.E. Fun
Factory S.R.L. (prof. coordonator Bucur Rodica), F.E. Bio Life Technology S.R.L. şi F.E. Respawn
Center S.R.L. (prof. coordonatori: Lupu Simona şi Lazăr Corina).
Prin participarea la acest târg, elevii au avut şansa de a-şi exersa competenţele antreprenoriale
dobândite în cadrul orelor de laborator tehnologic “Firma de Execiţiu”, și-au dezvoltat și îmbunătățit
competențele sociale, personale, precum şi cunoştinţele de limba engleză.
420
PROF. BUCUREȘTEANU LUMINIȚA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,, MIHAI VITEAZUL “ CĂLĂRASI
Promovarea imaginii instituției școlare se realizează prin publicarea tuturor reușitelor, internetul
devenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele activităților.
Cu ajutorul unui site, a unui mail, a reţelelor de socializare, nu doar că putem ține la curent părinții
cu tot ce se întâmplă în școală, dar putem promova activitățile și implicit școala în cadrul căreia acestea se
desfășoară.
Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate se realizează, în primul
rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale elevilor, părinții fiind, în principiu, primii interesați de
acest aspect.
Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare contribuind
individual asupra imaginii de ansamblu a instituției școlare.
Școala Gimnazială ,,Mihai Viteazul” Călărași este o instituție ce răspunde nevoilor educative ale
comunităţii, oferind un climat optim de pregătire a tuturor elevilor. Există o bună comunicare între cadre
didactice, între profesori și elevi, între personalul didactic și cel de conducere, între părinți și profesori.
Rezultatele bune obținute de elevii noștri la examenele naționale se datorează profesorilor,
seriozității elevilor și implicării familiilor acestora.
Premiile obținute la olimpiadele și concursurile școlare reprezintă rezultatul muncii unui colectiv
de cadre didactice dedicate profesiei şi mai ales elevilor şi, în foarte mare măsură, unor elevi capabili de
performanţă.
Există elevi ai căror părinți lucrează foarte mult, au servicii care îi solicită, ajung acasă foarte târziu,
dar și elevi care au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate. În aceste cazuri, şcolii îi revine
tot mai mult rolul de a întări educaţia copiilor.
Parteneriatele încheiate între școli sau între școală și alte instituții sunt o dovadă în plus că școala
este activă, cu elevi dornici să se afirme prin diverse activități.
Revista Zbor prezintă în imagini olimpiadele și concursurile școlare, rezultatele deosebite obținute
de elevii noștri, proiectele școlare derulate.
Școala trebuie să se afle în dialog autentic și permanent cu societatea, străduindu-se să realizeze
punți de legătură între nevoile educaționale, resursele-disponibilitățile intelectuale ale copiilor și
perspectivele de dezvoltare economică a societății.
In acest sens, colaborarea dintre elevii diferitelor
școli nu este un proces spontan, ci este o activitate
organizată, susținută, conștientă, direcționată spre
problemele educative ale tinerei generații.
Aceste activități întregesc activitatea educativă
a școlii, aducând un surplus informațional elevilor și
completând condițiile concrete ale educației acestora.
Şcoala Gimnazială ,,Mihai Viteazul” Călăraşi a derulat Parteneriatul educaţional ,, Şi eu sunt om,
ca şi tine!”, alături de Asociaţia de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic Călăraşi. Principalele obiective
ale parteneriatului au fost creşterea gradului de toleranţă a copiilor din învăţământul de masă faţă de
tinerii cu dizabilităţi, dar şi necesitatea de a conştientiza importanţa integrării persoanelor cu nevoi
speciale în comunitate. Aceste obiective au fost transpuse într-un permanent schimb de experienţă, elevii
implicaţi înţelegând că sunt nişte suflete calde, frumoase, generoase, prietenoase, îngăduitoare.
421
Este o tradiție ca în fiecare an, pe 12 decembrie, elevii să îmbrace straiele de sărbătoare omagiind
educația și valorile ei, cu ocazia Zilei aniversare a Școlii Gimnaziale ,,Mihai Viteazul”.
422
FESTIVAL - CONCURS INTERJUDEŢEAN

”FESTIVALUL PRIMAVERII”
EDIŢIA A II-A
Prof.Dr. BUCURICA VAVILUTA
INFORMAŢII DESPRE INSTITUŢIA ORGANIZATOARE
• Numele instituţiei organizatoare: LICEUL TEORETIC „N.CARTOJAN”

GIURGIU
• Iniţiator proiect: Prof.Dr. BUCURICA VAVILUTA, LICEUL TEORETIC „N.CARTOJAN”

GIURGIU
• Date de contact instituţie : Str. 23 August, Nr. 9, Loc Giurgiu, Jud. Giurgiu
Tel./Fax 0246 21 11 44
MONITORIZARE PROIECT:
• PROF. OPRIŞAN GIGI, INSPECTOR ŞCOLAR GENERAL, I.S.J. GIURGIU

• PROF. ANDRAŞ ILDIKO, INSPECTOR ŞCOLAR DE SPECIALITATE PENTRU
EDUCAŢIE PERMANENTĂ I.S.J. GIURGIU
• PROF.NICHITA ADRIAN, INSPECTOR SCOLAR DE SPECIALITATE

• PROF.BALAN DUMITRA,DIRECTOR CCD. GIURGIU
• PROF.OLARU CARME,DIRECTOR COLEGIUL NATIONAL „ION NECULCE”
• PROF.PETANCA VIRGIL,DIRECTOR CASA DE CULTURA „ION VINEA”
• PROF.MARIN ROMICA,DIRECTOR SCOALA GIMNAZIALA NR 1.CARTOJANI
• PROF.GHIMPETEANU ION,DIRECTOR LICEUL TEORETIC „N.CARTOJAN”
• PROF.FILIP LUMINITA,DIRECTOR ADJUNCT LICEUL TEORETIC
„N.CARTOJAN”
COORDONARE PROIECT:
• Prof. Oprişan Gigi, Inspector Şcolar General, I.S.J. Giurgiu

• Prof. Andraş Ildiko, Inspector Şcolar de Specialitate pentru Educaţie Permanentă
I.S.J. Giurgiu;
• Prof. Nichita Adriana, Inspector Scolar de SpecialitateGeografie, I.S.J. Giurgiu;

• Prof. Bălan Dumitra, Director C.C.D. Giurgiu;
• Prof.Bucurica Vaviluta ,Liceul Teoretic „N.Cartojan”,Giurgiu;
• Prof.Bratu Sorin, Liceul Teoretic „N.Cartojan”,Giurgiu;
• Prof .Trandafir Petruţa, Gradinita cu P.P. ”Dumbrava minunată” Giurgiu;
• Prof.Boboc Silvia,Colegiul National „Ion Neculce”,Bucuresti.
• Prof. Craiciu Mariana, Liceul Teoretic „N.Cartojan”,Giurgiu;
• Prof.Misoc Adela, Liceul Teoretic „N.Cartojan”,Giurgiu;
• Prof.Coscai Adriana, Liceul Teoretic „N.Cartojan”,Giurgiu;
• Prof.Bonteanu Cristina, Liceul Teoretic „N.Cartojan”,Giurgiu;
• Bibliotecar.Mola Mariana, Liceul Teoretic „N.Cartojan”,Giurgiu;
• Prof.Gemescu Mariana, Liceul Teoretic „N.Cartojan”,Giurgiu;
• Prof.Gaulea Mariana, Liceul Teoretic „N.Cartojan”,Giurgiu;
• Prof.Catana Liliana, Liceul Teoretic „N.Cartojan”,Giurgiu;
ARGUMENT
• Răspunsul natural al unui copil este mişcarea iar mişcarea necesită coordonare, spaţiu şi muzică;
423
• Dansul, muzica, mişcarea produc copiilor bucurie, plăcere, deschidere, confort;

• Euritmia, ca formă de comunicare artistică, este un gen care dobândeşte o tot mai largă
extensiune;
• Elementul emoţional oferă mişcării atractivitate şi motivaţie, mobilizează forţele copilului şi-i
produce bucurie şi mulţumire;
• Mişcarea, dansul, sportul dezvoltă disciplina, curajul, perseverenţa, prezenţa de spirit;
• Stimularea competiţiei între copiii din scoli, oraş ,judeţ.
PARTENERI:
• INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN GIURGIU

• CASA CORPULUI DIDACTIC GIURGIU
• TEATRUL ”TUDOR VIANU” GIURGIU
• CASA DE CULTURA ION VINEA
• SCOALA GIMNAZIALA NR 1.CARTOJANI
• ATENEUL N.BALANESCU
• S.C. CASANOVA S.R.L. (BODY CLUB)
• FUNDAŢIA NICOLAE BARBU PENTRU SOLIDARITATE SOCIALĂ GIURGIU
• S.C. AMM S.R.L. GIURGIU
• ORIFLAME - PFA ALEXANDRU IRINA
• MUNTENIA TV – GIURGIU
• LICEELE CE SE ÎNSCRIU ÎN CONCURS
• MAGAZINUL AKA,etc.
SCOPUL PROIECTULUI:
• Este organizarea Festivalului sub formă de concurs si spectacol şcolar, în vederea formării
competenţelor specifice domeniilor extraşcolare şi definirea talentelor, aptitudinilor de tip artistic .
• Descoperirea copiilor cu potenţial artistic, promovarea şi orientarea acestora pe filieră
vocaţională, valorificarea creaţiilor artistice adecvate vârstei, amplificarea şi revigorarea
activităţilor artistice la nivelul învăţământului preşcolar;
• Promovarea dansului în rândul preşcolarilor;

• Oferirea posibilităţii copiilor participanţi de a se bucura şi de a-şi etala abilităţile psiho-motorii în
compania celorlalţi colegi din judeţ.
OBIECTIVELE SPECIFICE PROIECTULUI:
• Valorificarea potenţialului artistic, estetic, psihic şi fizic pentru sprijinirea dezvoltării armonioase
a personalităţii individuale şi pentru definirea spiritului de echipă ;
• Integrarea elevilor în viaţa socială şi formarea unui comportament civilizat ;
• Completarea lacunelor din cadrul strict al activităţilor şcolare formale cu aptitudini specifice
activităţilor extraşcolare;
• Îmbunătăţirea imaginii şcolii în cadrul comunităţii locale;
• Încurajarea copiilor talentaţi în domeniul dansului;
• Stimularea simţului artistic şi estetic al copiilor;
• Posibilitatea de a pune în evidenţă atât talentele copiilor, cât şi spiritul creator al cadrelor
didactice responsabile cu instruirea lor;
• Cultivarea sentimentelor de prietenie şi cooperare între copii;
• Dezvoltarea parteneriatelor între grădiniţele participante.
GRUPUL ŢINTĂ:
• Liceeni, preşcolari şi cadre didactice din învăţământul liceal si preşcolar al judeţului Giurgiu si
alte judete participante;
424
BENEFICIARII PROIECTULUI:
• Beneficiarii direcți și indirecți;

• direcţi: toţi elevii participanti din Liceul Teoretic N.Cartojan , alte licee din Municipiul Giurgiu
si judetul Giurgiu si alte judete participante.
• indirecţi: - toţi elevii liceului si liceelor participante
• - comunitatea locală si judeteana
• - familiile elevilor si institutiile colaboratoare
• - toate cadrele didactice , etc.
RESURSE PROIECT:
a) Umane – liceeni, cadre didactice, părinţi, membrii ai comunităţii;
b) Materiale – aparatura audio şi video, costume, eşarfe, diplome,etc;
c) Financiare – din partea sponsorilor;
d) Informaţionale – site-uri (ISJ şi CCD Giurgiu,Liceul N.Cartojan), mass-media.
DESFĂŞURAREA PROIECTULUI:
Proiectul va cuprinde următoarele activităţi:
• Lansarea oficială a proiectului în cadrul consfătuirilor de la începutul anului şcolar şi a cercurilor

pedagogice pentru învăţământul preşcolar de pe semestrul I şi II al anului şcolar 2017-2018;
• Postarea proiectului pe site-ul ISJ Giurgiu, site-ul CCD Giurgiu, facebook : până la 20
noiembrie2017;
• Realizarea unei mai bune colaborări între elevii din Liceul”N.Cartojan”și celelalte licee(atat din
judet cat si din alte judete)
• Dezvoltarea personală a elevului, prin autocunoaşterea şi construirea unei imagini pozitive
despre sine;
• Răspunsul natural al unui copil este miscarea iar mișcarea necesită coordonare , spațiu și muzică
• Dansul, muzica, mișcarea produc copiilor bucurie, plăcere,deschidere,confort
• Stimularea competiției intre elevii din liceu , oras , județ.
Adolescentul tinde să adopte comportamente de risc deoarece prin prisma dorinţei sale de a fi unic
acesta adoptă forme de conduită ce se încadrează în trei tipuri principale
(J. Rousselt ,,Adolescentul, acest necunoscut”):
1. conduita revoltei - adolescentul refuză sistematic şi ostentativ ceea ce a învăţat sau a fost
obligat să înveţe; el adoptă atitudini negativiste, contrazice fără temei, ironizează, utilizează un limbaj
ieşit din comun, de multe ori agresiv;
2. conduita închiderii în sine - se interiorizează, se izolează, aspecte care determină îndepărtarea
de societate;
3. conduita exaltării şi a afirmării - adolescentul caută confruntarea cu alţii pentru a-şi verifica
calităţile fizice şi intelectuale, adoptă atitudini extreme faţă de tot ceea ce dispreţuieşte sau concordă cu
atitudinile sale.
Prin implicarea în activităţi care să valorifice nevoia de comunicare, de relaţionare, de
autocunoaştere, de manifestare artistică, adolescentul de azi poate deveni adultul lipsit de inhibiţii,
capabil să comunice asertiv, care are încredere în sine şi poate lua deciziile potrivite de unul singur.
• Formularul de înscriere pentru fiecare cadru didactic (anexa1) şi acordul de

parteneriat – pentru fiecare scoala participantă (anexa 2) vor fi completate şi trimise
425
împreună cu muzica pe CD în format mp3 între 8-19 Mai;
• Derularea activităţilor pentru realizarea şi invăţarea coregrafiilor: 20 noiembrie octombrie 2017

până pe 4 mai 2017;
• Desfăşurarea festivalului-concurs va fi in intervalul 4-6 mai 2018;
• Realizarea unei expoziţii cu fotografii din timpul festivalului-concurs 9 mai2018;
• Evaluarea proiectului în cadrul ultimei şedinte a Consiliului Profesoral şi in cadrul
Consfătuirilor Judeţene de la începutul anului şcolar următor
CONCURS INTERJUDEŢEAN FESTIVALUL PRIMAVERII

EDIŢIA A II-A
I.DESCRIERE:
TITLUL:” FESTIVALUL PRIMAVERII”
DATA: 4-6 MAI 2018
LOCAŢIA: ATENEUL N.BALANESCU
II.PREZENTARE GENERALĂ:
SCOP: Descoperirea copiilor cu potenţial artistic, promovarea şi orientarea acestora pe filieră
vocaţională,valorificarea creaţiilor artistice adecvate vârstei, amplificarea şi revigorarea activităţilor
artistice la nivelul învăţământului preşcolar; promovarea dansului în rândul preşcolarilor;
OBIECTIVE: Încurajarea elevilor talentaţi în domeniul cultural artistic; stimularea simţului artistic
şi estetic al elevilor; posibilitatea de a pune în evidenţă atât talentele lor, cât şi spiritul creator al cadrelor
didactice responsabile cu instruirea lor;
GRUPUL ŢINTĂ: Copiii din învăţământul liceeal si preşcolar
NUMĂR PARTICIPANŢI : nedeterminat
III. COMISIA DE ORGANIZARE:
• Prof.Bucurica Vaviluta ,Liceul Teoretic „N.Cartojan”,Giurgiu;
• Prof.Bratu Sorin, Liceul Teoretic „N.Cartojan”,Giurgiu;
• Prof .Trandafir Petruţa, Gradinita cu P.P. ”Dumbrava minunată” Giurgiu;
• Prof.Boboc Silvia,Colegiul National „Ion Neculce”,Bucuresti
IV.COMISIA DE EVALUARE:
• Prof. Oprişan Gigi, Inspector Şcolar General, I.S.J. Giurgiu
• Prof. Andraş Ildiko, Inspector Şcolar de Specialitate pentru Educaţie Permanentă I.S.J. Giurgiu
• Prof. Nichita Adrian, Inspector Scolar de Specialitate, I.S.J. Giurgiu
• Prof. Bălan Dumitra, Director C.C.D. Giurgiu
• Prof. Cezar Elena, Director Grădiniţa cu P.P.”Dumbrava Minunată” Giurgiu
• Prof./coregraf.Trandafir Petruţa, Gradinita cu P.P. ”Dumbrava minunată” Giurgiu
• Ştefan Florentina-coregraf
• Antoniu Florin-regizor/actor
V.REZULTATE AŞTEPTATE:
• Implicarea directă a copiilor în activităţi de dezvoltare a personalităţii prin dans si cantec;
• Să recunoască mai multe stiluri de dans, cantece si piese de teatru;
• Să manifeste plăcere şi interes pentru practicarea concursurilor artistice;
• Implicarea continuă a cadrelor didactice în atragerea efectivă a copiilor în organizarea
unor activităţi cu caracter cultural artistic.
VI.SPONSORI: contracte de sponsorizare
• MAGAZINUL AKA
• S.C. CASANOVA S.R.L. (BODY CLUB)
• S.C. AMM S.R.L. GIURGIU
• FUNDATIA ”NICOLAE BARBU” PENTRU SOLIDARITATE SOCIALA
• AVON COSMETICS
• ORIFLAME -
426
• ATELIERUL DE FLORI
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A CONCURSULUI
,,FESTIVALUL PRIMAVERII”
Organizatorii concursului se obligă să se ocupe de buna desfăşurare şi să asigure:
• locul de desfăşurare;
• mediatizarea concursului în comunitate;
• aparatura de sonorizare;
• atragerea de parteneri şi sponsori;
• elaborarea programului de desfăşurare;
• menţinerea legăturii cu ceilalţi parteneri;
• cooptarea persoanelor potrivite pentru constituirea juriului şi pentru prezentarea programului;
• conceperea şi completarea diplomelor.
Cheltuielile administrative şi de transport pentru formaţiile participante vor fi suportate de către
unităţile de învăţământ participante, de parteneri (părinţi, primării, alţii) şi sponsori.
SECŢIUNI:
Concursul are trei secţiuni ,,Artă coregrafică,teatru si muzica”, si cuprinde următoarele genuri
coregrafice:
a) Dans:
1. dans modern;
2. dans popular stilizat(etno);
b) Majorete
c) Dans popular
• fete
• băieţi
• mixt
d) Fantezie coregrafică
e) Dans de caracter ( dansuri ale altor tari)
g) Dans de societate
h)Teatru(dramatic,comic,etc)
i)Muzica(etno,populara,rok,dens,etc)
CONDIŢII DE PARTICIPARE:
• Participarea la concurs este directă pe data de 4-5-6mai2018 laAteneul „N.Balanescu” , Casa de
Cultura„Ion Vinea”,(obligatorie pentru participanţii din judeţul Giurgiu) sau indirectă, prin trimiterea de
CD-uri, pe adresa Liceului Teoretic N Cartojan, Giurgiu, cu mentiunea ,pentru Festivalul
concurs(persoana de contact –prof.dr.Bucurica Vaviluta)
• Participarea la concurs cu elevi nu este condiționată pentru toate cele trei sectiuni .
• Este permisă participarea liceenilor,preşcolarilor, indiferent de grupa de vârstă.
• Copiii pot participa în perechi sau grup.
• Numărul copiilor participanţi minim 12, maxim 20.
• Înscrierile se fac în perioada 23-29 mai-2018 la sediul Liceului Teoretic N.Cartojan(Adresa:
Str.23 August, nr. 9, Giurgiu );
• Trimiterea fișelor de înscriere pentru concurs si cele două acorduri de parteneriat se va face prin
e-mail ,pe adresa avon_vavi@yahoo.com dar și prin poștă \ pe adresa: Liceul Teoretic „Nicolae
Cartojan”, Strada 23 August, Nr. 9, Loc. Giurgiu, Jud. Giurgiu, cu menţiunea: Pentru CONCURSUL
„FESTIVALUL PRIMAVERII”.
• Odată cu fisele si acordurile se va trimite și un plic autoadresat, timbrat corespunzător.
• Nu se percepe taxă de participare.
• Concursul se va derula pe 4-6 mai2018
• Durata de evoluţie pentru genurile cuprinse:
• punctele a şi b – 2,5 – 3,5 minute;
• punctul c – 4 - 5 minute (repertoriu alcătuit din cel puţin 2 dansuri diferite);
• punctele d, e, f, g – 2,5 – 3,5 minute.
• Îndrumătorii formaţiilor prezente în concurs vor asigura CD-uri cu suportul muzical
427
(CD-uri simple ce pot fi citite de orice aparatură), să cuprindă doar piesa/ piesele
prezentate în concurs.
• Participanţii îşi vor aduce CD-urile la înscriere (vor fi verificate înainte de concurs).
• Muzica pe CD-uri va fi inregistrată mp3.
• Pe CD-uri vor fi scrise numele liceelor /scolilor participante.
• Muzica poate fi trimisă si pe email: avon_vavi@yahoo.com cerând confirmarea de
primire.
• Genul de dans, muzica, costumaţie, rămân la alegerea profesorilor coordonatori
• Înscrierea formaţiilor în concurs se face de către conducerea unităţii de învăţământ pe baza unei
fişe de înscriere, ce va conţine precizările:
• genul abordat: dans, majorete, dans popular, fantezie coregrafică, teatru,muzica etc. ..;
• numărul participanţilor din fiecare formaţie, din fiecare piesa,etc;
• numele formaţiei, numele cantaretilor,s.a;
• durata evoluţiei;
• denumirea cântecelor;
• numele îndrumătorului de formaţie/al coordonatorului;
• unitatea de învăţământ;
• un număr de telefon de contact;
• o adresă de e-maill.
Pentru înscriere vă rugăm să completaţi formularele anexate.
CRITERII DE EVALUARE:
1. Selectarea tematicii dansului,piesei de teatru , cantecelor;
2. Postura corporală ;
3. Mesajul transmis prin dans, piesa de teatru , cantec;
4. Sincronizarea paşilor de dans cu muzica;
5. Mişcarea, gestica, ritmul (dansului);
6. Costumaţia;
7. Creaţie coregrafică;
8.Valoare interpretativă;
9. Impresie artistică;
10.Autenticitatea repertoriului;
11.Concordanţa dintre genul abordat-creaţia coregrafică-costumaţie-muzică;
Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru toţi participanţii.
• Nerespectarea acestora atrage după sine depunctarea formaţiilor sau excluderea din
concurs.
• Programul concursului se va face cunoscut înainte cu o saptamână de desfăşurarea
concursului.
Persoane de contact:
Prof.dr. Bucurica Vaviluta /Tel .07269 68772 e-mail: avon_vavi@yahoo.com
Prof.Petronela Trandafir /Tel. 0764 277 833 e-mail: petronelarose@yahoo.com
CONTINUITATEA /SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Posibilitatea dezvoltării proiectului la nivel național , lansarea ideii de concurs direct individual sau
pe grupe, pentru elevi, cadre didactice și părinți;
Suntem încrezători ca acest proiect educational va prinde radacini reprezentand o
interventie benefica in viata elevilor, devenind un bun obicei de-acum încolo si cu
posibilitatea de dezvoltare/ continuare ulterioară a proiectului prin atragerea de noi parteneri
şi prin crearea unor noi secţiuni si actiuni.
PROMOVARE/MEDIATIZARE/DISEMINARE
• Promovarea activităţilor desfasurate în cadrul Comisiilor metodice, a întâlnirilor cu
parintii ;
• Postarea pe site-ul ISJ Giurgiu, CCD Giurgiu şi facebook;
• Articole în presa scrisa giurgiuveana, aparitii la televiziunile giurgiuvene si radio
428
Giurgiu
Activitatile de disiminare vor cuprinde:

• Anuntarea in mass-media a aprobarii proiectului;
• Prezentarea rezultatelor proiectului in cadrul Consililui Profesoral;
• Publicarea in presa si pe site a rezultatelor proiectului;
• Realizarea de brosuri si pliante informative despre proiect;
• Prezentarea proiectului in cadrul activitatilor desfasurate de ISJ Giurgiu si CCD
Giurgiu.
429
ANEXA 1
FIŞĂ DE ÎNSCRIERE
CONCURS ,,STELUŢELE DANSULUI”
Numele şi prenumele cadrului didactic

________________________________________________________________
Unitatea de învăţământ
________________________________________________________________
Numele formaţiei__________________________nr. participanţi ___________
Telefon fix ____________________sau mobil___________________________
E-maill__________________________________________________________
Localitatea
________________________________________________________________
Genul abordat , durata evoluţiei pentru fiecare, denumirea cântecelor:
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Semnătura cadrului didactic,
_________________________
Director,
430
Anexa 2
Liceul Teoretic N.Cartojan,Giurgiu
Str. 23 August, nr.9, Giurgiu
Nr. .............. / ......................................
ACORD DE PARTENERIAT
1. Părţile contractante:
A) Liceul Teoretic N.Cartojan,Giurgiu,Str. 23 August, nr. 9,
reprezentată prin Director, prof. Ghimpeteanu Ion şi Coordonator proiect, prof.dr. Bucurica
Vaviluta.
B)Liceul ........................................................................... reprezentată prin.................................
Director,...................................../.......................................................................................................... în
calitate de Partener.
2. Obiectul acordului de parteneriat:
Obiectul prezentului acord îl reprezintă colaborarea dintre aplicant şi partener în vederea organizării
şi desfăşurării de activităţi extraşcolare în instituţia aplicant prin Concursul festival –interjudeţean,
cultural artistic „Festivalul primaverii”
3. Obligaţiile părţilor:
A) Aplicantul se obligă să asigure următoarele servicii:
• locul de desfăşurare;
• mediatizarea concursului în comunitate;
• -aparatura de sonorizare;
• atragerea de parteneri şi sponsori;
• elaborarea programului de desfăşurare;
• menţinerea legăturii cu ceilalţi parteneri;
• cooptarea persoanelor potrivite pentru constituirea juriului şi pentru prezentarea programului;
• conceperea şi completarea diplomelor.
B) Partenerul se obligă să respecte următoarele condiţii:
• să mediatizeze concursul în scoli;
• să mobilizeze cadrele didactice pentru o participare cât mai mare la concurs;
• să pregătească elevii pentru secţiunile din concurs;
• să respecte regulamentul de desfăşurare a concursului;
• să evite orice situaţie generatoare de risc ce poate afecta în mod negativ imaginea concursului.
4. Durata acordului:
Acordul intră în vigoare la data semnării acestuia şi este valabil pe perioada anului
şcolar 2017-2018.
5. Dispoziţii finale:
Orice modificare a prezentului acord va fi valabilă numai atunci când este convenită de către
ambele părţi semnatare.
Încheiat astăzi, ............................. , în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
Liceul Teoretic N.Cartojan,Giurgiu ......................................................................................
Director,
Prof....................................
431
432
STRATEGII DE PROMOVARE EDUCAŢIONALE
BUCUȚĂ FLORINELA-RAMONA
Școala Gimnazială „Grigore Tabacaru” Hemeiuș, Bacău
Dacă luăm în considerare sfera activităţilor nelucrative, marketingul atrage tot mai mult şi
interesul şcolilor deoarece majoritatea se confrunta cu scăderea numărului de candidaţi; creşterea
costurilor; şi cu faptul că organizaţiile particulare (colegii) – concurenţa - apelează la marketing pentru
atragerea fondurilor şi elevilor; deci este evidentă necesitatea stabilirii pieţelor ţintă, a îmbunătăţirii
tehnicilor de comunicare şi promovare pentru a răspunde mai bine nevoilor şi cerintelor elevilor.
perspectivă.
Cum putem folosi marketingul în acest scop? Cum analizăm piaţa şi cum ne construim un plan de
marketing? La ce ne folosesc toate acestea?
reprezentanţii în teritoriu ai ministerului.
Opinia publică generală ce se compune din categoriile de public general, care află pe diferite
Pot fi publicaţii specifice, ziare, reviste de tip magazin, posturi de radio şi televiziune. Marketerii sunt
foarte sensibili la rolul jucat de presă în influenţarea organizaţiei lor să îşi atingă obiectivele. Ele doresc
în mod normal o reflectare a activităţii lor în presă.
433
elevilor.
Ø valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
Ø dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi situaţii
Ø promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării formative/continue
Ø stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;
Ø antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în
permanente.
Într-o şcoală un loc promordial îl ocupă menţinerea şi stimularea democraţiei prin diverse şedinţe
la care participă toate cadrele didactice ale şcoli respective. În timpul acestor şedinţe se doreşte să se
obţină anumite soluţii pentru problemele apărute. Găsirea de soluţii se face prin discuţii deschise –
fiecare cadru didactic este lăsat să îşi exprime liber opinia cu privire la problemele pe care Instituţia le
întâmpină. Stimularea dialogului se realizează prin participarea cadrelor didactice la diferite proiecte,
extraşcolare
Strategii de colaborare si comunicare cu familiile elevilorCopiii ai căror părinţi se implică şi ţin o
strânsă colaborare cu şcoala obţin performanţe, superioare. Pe de altă parte, copiii din cămine şi cartiere
considerate „defavorizate social” se confruntă cu probleme sociale, care au efecte negative asupra
reuşitelor lor educaţionale. Când părinţii colaborează cu profesorii se obţin efecte benefice legate de
atitudinile elevilor privind şcoala, temele, realizările şcolare şi aspiraţiile şcolare. Implicarea părinţilor în
educarea copiilor lor şi încurajarea studiilor superioare depinde de părerea lor despre modul în care o
persoană poate să îşi câstige un statut social satisfăcător.
Strategii de colaborare şi comunicare cu agenţii economici locali. Practicarea parteneriatului
educativ dintre scolile publice şi agenţii economici locali există de mult timp în lume. Modalităţile în care
agenţii economici au înteles să sprijine şcolile au fost foarte diverse.În unele locuri, agenţii economici
au sponsorizat pregătirea directorilor de şcoli şi crearea unei bănci de date care să permită
conectarea şcolii la resursele informaţionale ale comunităţii locale. Alţii au oferit consiliere profesională
pentru elevi şi au furnizat şcolilor echipamente pentru laboratoare şi calculatoare. Au fost sponsorizate
programe care să permită reducerea numărului de elevi în sălile de clasă sau au fost oferite profesorilor
sponsorizări pentru participarea la diferite conferinţe sau mese rotunde legate de perfecţionarea lor
profesională. Au fost şi cazuri când s-au instalat telefoane în sălile de clasă, astfel încât părinţii să poată
comunica cu profesorii în mod direct. Unele companii private au oferit elevilor posibilitatea de a utiliza,
434
sâmbăta, laboratoarele firmei , sub supravegherea profesorilor de ştiinţe, în cadrul unor lecţii care aveau
nevoie de asemenea resurse.
435

Prof.Claudia Buda, Colegiul Național Mihai Eminescu, Baia Mare
,, Caracterul al unei școli bune este ca elevul să învețte mai mult decât i se preda, mai mult decât
știe însuși profesorul”M. Eminescu
Promovarea imaginii școlii este un element esențial în dezvoltarea sa, deoarece o imagine bună a
școlii înseamnă și o educație de calitate în instiuția respectivă. Relațiile dintre profesori și părinți trebuie
să fie de colaborare, de comunicare, ceea ce conduce la întărirea identității școlii , dar si a prestigiului
colegiului.
Într-o școală, elevul învață să socializeze, să-și dezvolte spiritul competitiv, ceea ce conduce la
formarea personalității elevului. Pe lângă rolul educativ, școala formează caractere și îi ajută pe elevi să
își dezvolte competențele, dar și calitățile lor individuale.
Sistemul de învățământ reprezintă ansamblul coerent al instituțiilor școlare de toate gradele,
profilele și formele bazat pe unele principii educaționale generale, dar și a unor standarde educaționale.
De aceea, imaginea școlii reprezintă calitatea promovării sistemului educațional, ia educația este cea mai
grea problemă care i s-a dat omului spre rezolvare (I.Kant).
436
EVALUAREA COMPUNERILOR ŞCOLARE PRIN METODE

INTERACTIVE
prof. înv. primar Buda Voichiţa, Şc. Gimnazială ,,Dimitrie Cantemir” Baia
Mare
Compunerile realizează, pe de o parte, o sinteză a tot ceea ce învaţă elevii, îndeosebi la disciplinele
din aria curriculară ,,Limbă şi comunicare”, precum şi la celelalte obiecte de învăţământ, mai ales sub
raportul corectitudinii exprimării. Pe de altă parte, ele constituie cel mai nimerit prilej de valorificare a
experienţei de viaţă a elevilor, de manifestare a imaginaţiei şi fanteziei lor creatoare. După cum arată
însuşi termenul de ,,compunere”, elementele de creaţie, originale, de compoziţie reprezintă obiective de
bază ale lor, precum şi criteriul principal de evaluare a tuturor formelor de comunicare, pe care elevii le
realizează fie în clasă, fie în afara orelor de curs, atât oral, cât şi în scris.
Exprimarea corectă, orală şi scrisă, constituie unul din instrumentele de bază ale muncii
intelectuale, fără de care nu poate fi concepută întreaga evoluţie viitoare a elevului. Elevii care reuşesc să
se exprime cu uşurinţă încă din clasele mici prezintă garanţii aproape sigure de reuşită deplină în
activitatea de învăţare la toate disciplinele şcolare; ei pot fi consideraţi în afara pericolului de a rămâne în
urmă la învăţătură.
Am folosit metode şi mijloace diverse pentru a le stimula activitatea creatoare: cântece, poezii,
tablouri, drumeţii, audiţii, compuneri model. Am constatat că fiecare din aceste mijloace dezvoltă emoţii
artistice şi-l ajută pe copil să aibă manifestări proprii, să-şi formeze imagini artistice sau să-şi însuşească
imagini plastice. În cadrul orelor de compunere, am utilizat atât metode tradiţionale de predare-învăţare,
cât şi metode interactice. Dintre metodele tradiţionale, amintesc: observaţia, conversaţia, demonstraţia,
povestirea, exerciţiul, jocul didactic, lectura independentă.
Pe lângă aceste metode, în cursul orelor de limba şi literatura română, am utilizat şi unele metode
de dezvoltare a gândirii critice. Metodele interactive solicită elevului efort personal, oferă mai multă
autonomie, iniţiativă, creativitate, motivaţie personală, provoacă participarea elevului la explicaţiile
învăţătorului, valorifică şi activitatea motorie a elevilor.
Dintre metodele utilizate, amintesc:
 Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând
abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape:
• Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază,
aplică, argumentează;
• Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie;
• Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una
dintre feţele cubului;
• Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe;
• Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei;
Am utilizat această metodă în ora de limba română, unde elevii au avut ca sarcină alcătuirea unei
compuneri în care să fie înfăţişat un animal domestic – câinele.
Cerinţe:
Descrie părţile componente ale corpului unui câine (cap, trunchi, membre);
Compară aspectul fizic al mai multor câini întâlniţi în diverse opere literare (Grivei de Emil
Gârleanu, Zdreanţă de Tudor Arghezi, Moartea lui Castor de I. Al. Brătescu Voineşti);
Asociază comportamentul tău cu cel al unui câine;
Analizează modul cum s-a manifestat copilul din poezia Căţeluşul şchiop de Elena Farago;
Aplică sau interpretează rolul personajului principal din poezia Câinele soldatului;
Argumentează pro sau contra proverbul: „Câinele este cel mai bun prieten al omului”.
437
 Metoda cadranelor
Este importantă pentru selectarea şi clasificarea informaţiilor dintr-o sursă. Pentru a putea fi
folosită, se împarte pagina în patru părţi, trasându-se două linii perpendiculare. Am utilizat această
metodă în realizarea unei compuneri după întrebări cu titlul ,,Toamna”.
I. Selectaţi expresii care să descrie anotimpul II. Formulaţi întrebări pentru

toamna: planul compunerii:
Plan
,,a rumenit frunzele plopilor tremurători”, ,,a Introducere
acoperit cerul cu nori cenuşii”, ,,frunze galbene plouă din În ce anotimp suntem ?
copaci”, ,,păsările călătoare înnegresc cu zborul lor
zarea”, ,,grădinile se împodobesc cu perlele argintii ale Cuprins
brumei”, ,,nuci lemnoase, în cămăşi zdrenţuite, cad pe Cum se zăreşte soarele?
potecă”, ,,pădurea prinde a-şi dezbrăca haina”, ,,vântul Cum este cerul?
aspru alungă cântăreţii codrului”, ,,toamna a furat puful Cum este vremea?
păpădiilor”, ,,nopţi răcoroase”, ,,soarele palid”, ,,pădurea Cum sunt pomii, florile, grădina?
poleită ca aurul”, ,,nori plumburii”, ,,frunze moarte”, ,,nu Ce poţi spune despre cântecul
se mai aude cântecul păsărelelor”, ,,un vânt potolit aduce păsărilor?
cu el miresme de toamnă”, ,,munca e în toi”. Ce fac animalele pădurii?
Ce fac oamenii?
Încheiere
Ce anotimp se apropie?
III. Toamna IV. DESEN

Toamna cea blândă, coaptă la minte şi răbdătoare
s-a ivit şi ea după surorile ei.
Pe câmpiile veştejite, iarba se usucă, iar vântul rece
al toamnei aduce brumă argintie. Frunzele galbene plouă
din copaci şi cad, formând un covor ruginiu. Munca
animalelor e în toi, prin pădurea poleită ca aurul, îşi
pregătesc de zor culcuşuri calde.
Păsările călătoare înnegresc cu zborul lor zarea. Pe
cerul întunecat se văd doar stoluri în zbor. Ziua scade,
soarele se mai arată pe cer doar în miezul zilei, noaptea
creşte şi este mai răcoroasă.
Plouă tot mai des, iar florile din grădină simt un vânt
potolit care aduce cu el miresme de toamnă.
Prin vii se aud glasuri vesele, iar în livezi cad nuci
lemnoase, în cămăşi zdrenţuite.
Toamnă bogată şi darnică, bine ai venit la noi în
şcoală!
Cele patru părţi se numerotează urmând ca în fiecare să se treacă un aspect al temei studiate în
funcţie de obiectivele stabilite.
Pentru a putea face completările, elevii trebuie să citească textul cu atenţie iar învăţătorul trebuie să
ofere lămuriri, explicaţii, îndrumări la solicitările elevilor. Rezultatele obţinute se analizează, se dezbat şi
se comentează.
Dezvoltă gândirea critică şi abilităţile de lucru individual şi poate fi folosită cu succes în toate
momentele lecţiei.
 Cvintetul
Este un instrument rapid şi eficient de reflecţie, sinteză şi rezumare a conceptelor şi informaţiilor.
Este o poezie prin care se exprimă sau se descriu reflecţii concise asupra unui subiect.
438
Structura: versul I: subiectul-un substantiv, versul II: două adjective care descriu subiectul, versul
III: trei acţiuni, versul IV: patru cuvinte care exprimă starea afectivă faţă de subiect, versul V: un cuvânt-
esenţa subiectului
Exemple:
Toamna Trandafir
arămie, bogată talentat, înţelept
brumând, veştejind, recoltând citind, explicând, îndrăgind
BIBLIOGRAFIE:
o Măzărescu, Elena, Formarea deprinderilor de exprimare corectă orală şi scrisă, în revista
Învăţământul primar, nr. 4/1997;
o Molan, Vasile, Peneş, Marcela, Metodica desfăşurării orelor de compunere -expunere la ciclul
primar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;
o Montessori, M., Taina copilăriei, Editura Tiparul Universal, Bucureşti, 1938;
o Nuţă, Silvia, Metodica predării limbii române în clasele primare, Editura Aramis, Bucureşti,
2002;
o Oană, Mariana, Dezvoltarea creativităţii în orele de compunere, în revista Învăţământul primar
nr. 1/1998;
439
CUM POT STIMULA PĂRINȚII CREATIVITATEA COPILOR LOR

Autor : prof. Înv. primar Budău Paula
Șc. Gimnazială nr. 11 Oradea
În întâlnirile profesorilor cu părinţii este important să existe frecvente referinţe legate de

posibilităţile părinţilor de a încuraja şi stimula manifestarea creativităţii copiilor. Mediul familial permisiv
şi stimulator permite copilului să se bucure de diversitate de deschidere şi de originalitate. Libertatea de a
efectua anumite activităţi, poate fi garanţia abordării unor experienţe noi în viitor.
Părinţii pot influenţa direct creativitatea copiilor, iar Teresa M. Amabile (1997, pp. 137-160)
menţionează câteva asemenea elemente:
Libertatea – Părinţii care acordă o libertate largă copilului, lipsită de conduite autoritare,
dominatoare, inflexibile au, în general, copii creativi. Ei nu se îngrijorează în mod excesiv din cauza
copilului deoarece acesta îşi asumă riscurile la care se expune. Hiper-protecţionismul poate fi un obstacol
în calea dezvoltării creativităţii copilului, iar un părinte matur nu va fi anxios, exagerând pericolele
posibile cu care se confruntă copilul.
Respectul - Copilul creativ are părinţi care îl respectă, au încredere în capacităţile sale, în unicitatea
personalităţii sale. Discuţiile cu aceşti copii decurg ca de la egal la egal şi se desfăşoară cu tot respectul
cuvenit. Copilul simte şi răspunde la respectul părintelui, confirmându-i acestuia aşteptările. Acest copil
îşi dezvoltă în mod cu totul natural încrederea în sine, în ceea ce priveşte riscurile, greşelile şi
originalitatea.
Valori, nu reguli - Părinţii copilului creativ nu sunt adepţii regulilor, ei stabilesc valori
fundamentale, despre ce este bine şi rău, a minţi şi a spune adevărul. Ideile în care părinţii cred sunt
preluate de copil prin imitaţie, exerciţiu, observaţii, nu prin teoretizări şi reguli stricte. Părinţii
demonstrează acele valori prin propriul comportament şi îşi încurajează copilul să stabilească singur care
este comportamentul conform cu aceste valori. Interesant este că părinţii copiilor înalt creativi au observat
că au surprinzător de puţine probleme cu disciplina.
Relaţia afectivă – Copilul nu trebuie să depindă exagerat de mult de părinţi, dar trebuie să ştie şi să
simtă că este iubit şi acceptat. Relaţia afectivă cea mai indicată este cea moderată care îi permite copilului
să devină o persoană autonomă.
Realizări, nu note – Părinţii copilului creativ apreciază realizările copilului, îl încurajează să
finalizeze lucruri deosebite, unice. Într-un studiu comparativ, părinţii copiilor creativi au declarat că
„obţinerea celor mai bune note” şi „scorul mare la testele de inteligenţă” au fost mai puţin importante în
ochii lor decât imaginaţia şi moralitatea copiilor lor (Amabile, Teresa M., 1997, p.139).
Atitudini – Pentru copil, părinţii reprezintă un model, de aceea ei nu trebuie văzuţi pierzându-şi
demnitatea şi încrederea în faţa altor persoane.
Modele de rol, idoli – Copilul imită adulţii care prezintă importanţă pentru el, iar părinţii trebuie să
se implice în activităţi creative alături de copil, astfel încât acesta să se ataşeze de ei.
Deprinderi creative – Părinţii trebuie să cultive şi să încurajeze activităţile creative ale copilului, să
fie încântaţi de manifestările lui creative, să creeze alături de el, deoarece deprinderile creative se
formează prin repetiţie. De aceea este bine ca părinţii să fie gata să încerce şi alt mod de a efectua o
operaţie obişnuită.
Joaca - Părinţii trebuie să lase copii să se joace, să participe la aceste jocuri, acceptând şi negociind
regulile, ţinând cont de logica copilului ce poate fi acceptată de amândoi. Jucăriile de tip „lego” sunt
educative şi plăcute pentru copiii creativi, iar plastilina, resturile textile, materialele plastice oferă o
infinitate de posibilităţi pentru realizarea unor produse originale şi utile.
Evitarea presiunilor spre conformism – Copilul creativ, în relaţiile cu prietenii şi colegii de clasă, ar
trebui să evite presiunile spre conformism la care este supus orice copil din partea celorlalţi. Părinţii
trebuie sa-l încurajeze să aibă prieteni, dar nu cu orice preţ, fără a încerca să fie plăcut şi agreat de toată
lumea lui de egali.
Recompensele – Părinţii pot motiva intrinsec copilul, valorizând produsele sale: expunerea la
vedere a unui desen, a unei jucării, a unei poezii. Recompensele mari îl vor face dependent de
stimulentele externe şi mai puţin motivat intrinsec. Recompensele care îl vor determina să repete
440
performanţa, să o depăşească, să pună suflet în ceea ce face sunt cele mai eficiente. Lauda, aprecierile
pozitive şi încântarea la vederea produsului realizat de copil sunt întăriri care duc la motivarea copilului.
441
ŞCOALA- RAZA MEA DE SOARE
Nume și prenume: Budișan Steluța

Unitatea: Școala Gimnazială Baciu/ Jud. Cluj
Tema: PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
,, Viitorul este suma paşilor pe care îi faci, inclusiv a celor mici, ignoraţi sau luaţi în râs.”
Henri Coandă
Viitorul înseamnă învăţare: de la învăţarea mirosului şi a vocii mamei la abc-ul ultimelor
descoperiri, adaptarea la ritmul alert caracteristic prezentului: ,,appliquer son savoir faire”.
,, Şcoala- raza mea de soare”, motto-ul simpozionului desfăşurat acum câţiva ani în şcoala noastră,
a rămas ca reper material şi deontologic pentru cadrele didactice, beneficiari- comunitate. Asumarea
responsabilităţii de promovare a imaginii şcolii depăşind formalismul, dincolo de tiparul operaţional
standard de performanţă, adresată părinţilor, copiilor, copii cu personalitatea proprie, copii ce nu pot fi
încadraţi în şabloane, este o provocare. Apare contradicţia: o reclamă epatantă şi stufoasă pentru o şcoală
ideală sau un program adaptat cerinţelor comunităţii, particularităţilor elevilor din şcoala, din zona
respectivă. În contextul social actual vânătoarea de senzaţional deviază percepţia actului educaţional,
accentuează carenţele sistemului educaţional şi rar evidenţiază multiplele realizări punctuale sau de
excepţie ale şcolii. O societate caracterizată prin anomie, o generaţie numită,, laissez- faire”, o generaţie
căreia nu i-au fost inoculate principii morale etice, o generaţie căreia i se pretinde o capacitate decizională
realistă... elevul, clasa, şcoala...situaţii punctuale. Decizia de a apela la serviciile unui anumit ofertant- o
anumită şcoală, este efectul unei reclame eficiente. Este demonstrat că 90% din ,, cumpărăturile” făcute
sunt influenţate de reclame, de faptul că cei care realizează reclama ştiu unde ,,se uită” clienţii viitori, ştiu
să accentueze trăsăturile definitorii ale şcolii, ştiu să evidenţieze locul şi rolul unităţii şcolare în
comunitate, în sistemul educaţional.
Promovarea imaginii şcolii: o şcoală cunoscută datorită tradiţiei, datorită ofertei realiste sau
datorită ofertei inedite. Toate beneficiază de impactul tehnologic, de metamorfoza elevilor din surse în
emiţători de informaţie, fenomenul ,, mojo”, peer journalism. Importantă este aplicarea criteriilor de
selecţie informaţională, evitarea informaţiilor superficiale, degradante, cu pretenţia de efect corectiv, de
fapt goana după audienţă, atenţie.
Pornesc de la ideea că nu trebuie să aşteptăm ,, reţete” pentru rezultate deosebite la nivel de
diciplină , că trebuie să fim promotori,
autorii:,, Fii tu însuţi schimbarea pe care
vrei să o vezi în lume” Mahatma Ghandi.
Comisia diriginţilor în acţiune:
Start: nevoi educaţionale, încredere,
ambiţie...
Finish: atitudine responsabilă.
Analiza competentă de la populaţia şcolară
de risc, abandon şcolar, cauze, programe
gen: ,, Educaţia- şansa mea pentru o nouă
viaţă”, formare, afirmare, realizare. Totul în
ambient adecvat- este secolul XXI!?...
Ne bazăm pe:
A) Cunoaşterea efectivă a resurselor
umane: clase/ diriginţi, personal didactic,
auxiliar, nedidactic
1. Colaborarea cu consilierul scolar- activităţi de suport şi orientare comportamentală, programul
iniţiat de CJRAE pentru elevii/ părinţii elevilor din clasa a VII- VIII- a „ Planificarea carierei”
2. Portofoliul elevilor/ dirigin’’ilor- asigurarea echilibrului cerere- ofertă- posibilităţi
3. Colaborarea cu Consiliul elevilor, Asociaţia părinţilor, comunitatea: Consiliu local, Poliţie,
Biserici- culte din comună/ sate, cabinete medici, ONG- uri,...
442
B) Disponibilitatea educativă a cadrelor didactice

1. Planificarea activităţilor extracurriculare, extraşcolare la nivel de clasa/ şcoală/ structuri
2. Implicarea cadrelor didactice în organizarea şi desfăşurarea activităţilor
Am mizat pe:
A) Accentuarea procesului de identificare, modelare, exploatare a aptitudinilor şi capacităţilor
fiecărui elev conform algoritmilor tematici
B) Motivarea elevilor- sistem de recompense şi
sancţiuni în conformitate cu regulamentul şcolar şi
finanţele disponibile
C) Activităţi cu tematica atractivă- propuneri
ale Consiliului Şcolar al Elevilor, proiecte educţionale
propuse la nivel de şcoală, inspectorat, naţional,
internaţional.
Am pus accent pe :
I. Educaţie pentru sănătate:
Scop: Desfăşurarea unui ansamblu complex de
acţiuni instructiv- educative orientate pentru dezvoltarea pe
plan fizic, cultural şi moral prin respectarea dreptului la educaţie, sănătate, autocunoaştere,
autodezvoltare, cunoaşterea şi respectarea valorilor umanitare.
II. Educaţia pentru drepturi:

Scop: Asigurarea șanselor egale în educaţie prin
facilitarea adaptării şi integrării copiilor proveniţi din
familii defavorizate. Identificarea, conştientizare, formarea şi
afirmarea capacităţilor individuale creatoare
III. Educaţia pentru securitate personală:
Scop: Formarea unui comportament adecvat în
relaţiile ce vizează coduite, atitudini, comunicare interpersonală. Formarea atitudinii sociale raţionale în
raport cu cerinţele regulamentelor- etapa anxiologica.
IV. Educaţia interculturală:
Scop: Promovarea interculturalităţii ca factor evolutiv în formarea culturii comunitare bazată pe
toleranţă şi coeziune socioculturală prin valorizarea particularităţilor specifice/ aculturaţie.
V. Educaţie pentru dezvoltarea comunitară:
Scop: Şcoala= centru de formare şi informare pentru comunitate cu o politică educaţională realistă
adaptată la nevoile comunităţii.
VI. Educaţie ecologică:
Scop: Asigurarea informaţiilor şi deprinderilor necesare pentru a realiza, accepta şi asuma
responsabilitatea privind impactul pe care omenirea îl are asupra vieţii planetei
Revista şcolii a fost premiată! Am proiectat pliantul cu informaţii despre oferta educaţională 2018-
2019 ! Organizăm,, Ziua porţilor deschise”!
Vă aşteptăm!
Fiind un sistem de gândire, laissez-faire se bazează pe următoarele axiome: nesc de la ideea că nu
trebuie să aşteptăm reţete
1. Individul este unitatea de bază în societate.
2. Individul are dreptul natural la libertate.
3. Ordinea fizică a naturii este un sistem armonios și autoreglabil.
4. Corporațiile sunt creaturi ale statului și, prin urmare, trebuie urmărite îndeaproape de către
cetățeni datorită tendinței lor de a perturba ordinea spontană a lui Smith. [23]
Aceste axiome constituie elementele de bază ale gândirii laissez-faire , deși un alt element de bază
și adesea neglijat este acela că piețele ar trebui să fie competitive , o regulă pe care avocații timpurii
ai laissez-faire au subliniat întotdeauna. [16]Pentru a maximiza libertatea și pentru a permite piețelor să se
autoregleze, susținătorii timpurii ai laissez-faire au propus unImpôt unic , un impozit pe chirie, care să
înlocuiască toate impozitele care dăunează bunăstării prin sancționarea producției.
443
• entru Durkheim, anomia apare mai general dintr-o nepotrivire între standarde personale sau de
grup și standarde sociale mai largi sau din lipsa unei etici sociale, care produce dereglarea morală și
absența aspirațiilor legitime are socială
Tulburare individuală
După introducerea termenului în 1893 în " De la divizia muncii sociale" , Emile Durkheim , un
sociolog francez al SECOLULUI al XIX- lea , folosește în 1897 cuvântul anomie în cartea sa despre
cauzele sinuciderii , Suicide , pentru a descrie o situație socială , caracterizată prin pierderea sau ștergerea
valorilor (morale, religioase, civice ...) și sentimentul asociat de înstrăinareși de nerespectare. Scăderea
valorilor duce la distrugerea și scăderea ordinii sociale: legile și regulile nu mai pot garanta reglementarea
socială. Această stare determină ca individul să fie frică și nemulțumită, ceea ce poate duce la
sinucidere.Anomie provine din lipsa de reglementare a societății asupra individului. El nu știe cum să-și
limiteze dorințele, suferă de răul "infinitului". Durkheim consideră, de asemenea, că anomia domestică
este o cauză potențială de sinucidere, de exemplu rata ridicată a divorțului care favorizează suicidul
statistic.
"Anomie este, prin urmare, în societățile noastre moderne , un factor regulat și specific în
sinucideri; este una dintre sursele la care se alimentează contingentul anual. [...] [Sinuciderea anomică]
diferă în măsura în care depinde nu de modul în care sunt atașați de societate, ci de modul în care acestea
sunt reglementate 1 . "
- Émile Durkheim, sinucidere
Anomia este de fapt destul de comună atunci când societatea înconjurătoare a suferit schimbări
semnificative, de exemplu în economie, fie că este mai bine sau mai rău, și, în general, atunci când există
un decalaj semnificativ între teoriile și valorile ideologice frecvent predate și practicate în viața de zi cu
zi.
444
Proiect de activitate
Prof. înv. preşc. Bufnea Ana-Camelia

Grădinița P.P. Step by Step nr. 12, Alba Iulia
Grupa: Mijlocie „Piticii”
Tema anuală de studiu: „Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?”
Tema săptămânii: „Călătorim pe uscat”
Tema activităţii: „Găseşte locul potrivit!”
Forma de activitate: Domeniul Ştiinţe (Activitate matematică)
Tipul activităţii: consolidare de cunoştinţe
Mijloc de realizare: joc didactic
Durata: 20-25 minute
• Scopul activităţii: dezvoltarea deprinderii de a percepe cele patru atribute (formă, culoare,
grosime, mărime) ale figurilor geometrice (cerc, pătrat, triunghi)
Obiective operaţionale:
 Cognitiv-informaţionale:
• Să denumească figurile geometrice (cerc, pătrat, triunghi)
• Să precizeze atributele figurilor geometrice (formă, culoare, grosime, mărime)
• Să aşeze figurile geometrice la căsuţa potrivită
• Să dea exemple de forme şi figuri care conţin cel puţin o figură geometrică
 Psiho-motorii:
• Să se deplaseze frumos la panoul cu figuri geometrice
• Să dovedească îndemânare în mânuirea materialelor
• Să execute mişcările sugerate de cântec
 Afective:
• Să coopereze în cadrul jocului
• Să participe la luarea anumitor decizii care privesc grupul
Stategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, observaţia, munca în
echipă
Mijloace didactice: tablă magnetică, Trusa Logi I, ecusoane cu figuri geometrice, figuri
geometrice, coală de hârtie, carioca, păpuşa Ioana cea Încrezătoare
Sarcinile jocului: Copiii se vor deplasa pe rând şi în echipe la tabla magnetică unde vor alege o
figură geometrică. Vor preciza în continuare atributele figurii geometrice (formă, mărime, culoare,
grosime) şi o vor aşeza la locul potrivit pe tabla magnetică.
Regulile jocului: Grupa de preşcolari va fi împărţită în trei echipe (echipa pătratelor, echipa
triunghiurilor şi echipa cercurilor), în funcţie de ecusoanele cu figuri geometrice. Răspunsurile corecte
sunt recompensate cu câte o bulină roşie. Câştigă echipa care a acumulat cele mai multe buline roşii.
Elemente de joc: surpriza, aplauzele, întrecerea
Bibliografie:
1. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., (2002), Metode interactive şi de grup, ghid
metodic, Editura Arves
2. Păduraru, V., (1999), Activităţi matematice în învăţământul preşcolar, Editura Polirom,
Iaşi
3. ***, (2008), Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), M.E.C.T., Bucureşti
445
Lectura şi elevii epocii digitale
Prof. Bujgoi Anișoara

Colegiul Tehnic “Alexe Marin”-Slatina
Programele actuale pun accent, în gimnaziu, pe dezvoltarea strategiilor de lectură şi pe cunoaşterea
trăsăturilor unor tipuri de texte (nonliterare – ştiri, articole, reclame etc. – şi literare – basm, nuvelă,
schiţă, pastel, baladă, comedie), urmărind formarea unui cititor care să înţeleagă ceea ce citeşte.
Perspectiva comunicativă a programei presupune înţelegerea lecturii ca proces de comunicare, în care
cititorul activează cunoştinţele şi experienţele ce-l ajută să construiască o interpretare a textelor pe care le
citeşte. Nu există autori canonici sau texte obligatorii în aceste programe. Totuşi, o privire rapidă asupra
manualelor de limba şi literatura română pentru gimnaziu confirmă existenţa unor autori „canonici“,
prezenţi în toate manualele: Creangă, Caragiale, Eminescu, Sadoveanu, Alecsandri. În rest, opţiunile
autorilor de manuale sînt foarte diverse, cuprinzînd texte ale unor autori selectaţi în mod tradiţional în
manuale (Brătescu-Voineşti, Gârleanu, Agârbiceanu), dar şi texte din literatura română contemporană
(Ana Blandiana, Marin Sorescu, Mircea Cărtărescu) sau din literatura universală (Michael Ende, de
exemplu, la Humanitas). Acestea sînt faptele. Dincolo de existenţa oficială sau de facto a unei liste de
autori canonici sau de recomandările privind tipurile de texte ce pot fi studiate în şcoală, programele
menţionează clar finalităţile lecturii în gimnaziu. În esenţă, acestea propun formarea unui cititor care, prin
lectură, să înţeleagă mai bine lumea în care trăieşte şi pe sine însuşi. De aceea, selecţia textelor nu este
totul. Cred că modul în care profesorul abordează acele texte este esenţială. Doar profesorul care face
eforturi, care e la curent cu apariţiile recente şi care dovedeşte creativitate şi viziune didactică poate să le
dezvolte elevilor gustul pentru lectură, competenţele de lectură şi să-i facă să devină cititori pe tot
parcursul vieţii.
Ce se cere la examene? Şi totuşi, de ce se studiază literatura în şcoală? Sigur, nu e suficient să
vedem ce zic programele. Profesorii şi părinţii sînt întotdeauna preocupaţi de urgenţa obstacolului
imediat: examenul. Profesorii: meditaţii! Părinţii: note mari! Elevii? Toată lumea se agită pentru ca elevii
să treacă examenul cu bine şi, eventual, şi cu o notă cît mai mare. Această presiune duce la ceea ce se
numeşte „învăţarea pentru examen“, şi nu la „învăţarea pentru viaţă“. Am cunoscut copii care au luat 10
la examen, fără să fi citit vreo carte! Avem o problemă: ce evaluează aceste examene?
În acest moment, există o discrepanţă între programe şi cerinţele pentru examen. Testarea are în
vedere mai degrabă învăţarea şi reproducerea unor cunoştinţe, şi nu dovada că elevii pot înţelege şi
interpreta un text la prima vedere, că gîndesc critic sau că pot argumenta o idee. E adevărat, competenţele
sînt mai dificil de evaluat decît cunoştinţele. Totuşi, experienţa testelor PISA demonstrează că este posibil
(aceste teste au introdus şi textele digitale în probele de concurs). Dar discrepanţa menţionată complică,
în mod evident şi inutil, viaţa profesorilor şi a elevilor. Profesorii sînt prinşi între două repere între care
cu greu pot construi punţi viabile: programa şcolară şi cerinţele pentru testare. Elevii, sub influenţa
părinţilor, învaţă pentru examen, fără să înţeleagă rolul pe care lectura îl poate avea, pe termen lung, în
viaţa lor şi pentru dezvoltarea lor personală.
Ce pot face profesorii? De ce şi cum poate fi studiată literatura în şcoală azi? Aşa cum spuneam,
profesorii trebuie să găsească punţi între cele două repere care le orientează demersurile didactice:
programele şi cerinţele pentru examen. Nu e uşor să împaci şi capra, şi varza, dar soluţii există. Numai că,
pentru ca acestea să devină viabile, termenul-cheie al ecuaţiei didactice care intră în joc este elevul. Şi nu
orice fel de elev, ci acela care aparţine, aşa cum arată cercetările moderne, unei noi paradigme de gîndire
şi comportament. Elevul homo zappiens sau elevul digital native. Acest elev mai este cum era şi, cu el,
nu mai merge cum mergea. El se raportează diferit la o realitate pe care sistemul actual de învăţămînt o
ignoră. Sistemului îi scapă faptul că el s-a schimbat şi că abordează învăţarea folosind
strategii/instrumente/înţelegeri/comportamente noi, neobişnuite şi/sau inacceptabile pentru sistem. Vrem
sau nu, ne place sau nu, elevul este altfel acum: rezolvă mai multe sarcini în acelaşi timp; are o foarte
bună viteză de reacţie; îl plictisesc ternul şi „morala“; îşi urmăreşte interesele de dezvoltare nonliniar şi
informal; face sacrificii pentru a avea „posibilităţi tehnice“; se bagă în seamă şi pune sistemul între
paranteze; imaginile au un impact mai mare asupra lor decît textul scris; îi place să-şi folosească
imaginaţia; este conectat, este „în reţea“ cu alţii asemenea lui; colaborează, este activ şi învaţă prin joc cu
446
alţii asemenea lui; caută răsplată şi satisfacţie imediată; percepţia este că şcoala/proful sînt prăfuiţi, un rău
necesar, util social, dar fără efect în plan personal.Aşa stînd lucrurile, pentru profesori este important să
încerce să-şi cunoască elevii, să afle ce îi interesează, de ce le place sau nu să citească, care sînt
experienţele de învăţare nonformală pe care aceştia le au. Orice profesor poate, dacă vrea, să găsească
modalităţi de a-i implica pe elevi în lectura exploratorie şi interpretativă, prin diversificarea
perspectivelor de abordare şi prin valorificarea strategiilor şi a noilor tehnologii pe care elevii le mînuiesc
cu uşurinţă.
Este bine ca oferta de texte propuse spre studiu să fie echilibrată, în aşa fel încît elevii să citească şi
texte recente sau actuale (din literatura română şi universală), care sînt de interes pentru ei, dar şi
texte canonice (care au, fără îndoială, un potenţial formativ – la nivel personal, identitar, cultural – ce
poate fi valorificat). Indiferent însă de tipul textului propus pentru lectură, modul în care profesorul
reuşeşte să deschidă interesul elevilor pentru text este fundamental.
Cînd are de predat un fragment din Amintiri din copilărie, profesorul constată că elevii au dificultăţi
să înţeleagă textul la nivel lexical (din cauza abundenţei de regionalisme) sau că universul din carte li se
pare foarte îndepărtat de al lor şi, ca atare, puţin interesant. Pot fi depăşite aceste obstacole? Cu siguranţă,
dacă profesorul reuşeşte să facă textul accesibil şi atractiv, mizînd, de pildă, pe o abordare care să meargă
către discutarea temei textului, care este copilăria. Cum anume Nică şi copiii de azi se bucură la fel sau
diferit de copilărie?
De aici, discutarea fragmentului ales, în legătură cu alte texte despre copilărie citite de ei (de
pildă, Aventurile lui Tom Sawyer, Jurnalul unui puşti sau Însemnările unei puştoaice, Jurnalul secret al
lui Adrian Mole sau Băiatul miliardar), dar şi în legătură cu propriile experienţe, considerate
semnificative pentru copiii din ziua de azi. Organizarea unor astfel de discuţii se poate realiza după ce
elevii îşi împărtăşesc ideile în grup, în clasă sau pe o temă de discuţii pe care şi-o creează pe Internet. De
asemenea, abordările surprinzătoare sînt binevenite: elevii pot povesti fragmentul studiat dintr-o
perspectivă nouă, care să-i ajute să-l vadă pe Nică şi prin ochii celorlalţi: ai mamei, ai tatălui, ai
Smărăndiţei, ai Irinucăi, ai mătuşii Mărioara. Apoi, să scrie ce cred ei despre Nică. Sînt multe căi prin
care profesorul îi poate implica pe elevi în discutarea textului. Cu condiţia să aibă această disponibilitate,
de a încerca să intre şi în pielea elevului, pentru a vedea cum îl poate provoca. În final, elevii vor fi
capabili să exprime un punct de vedere despre text, dar şi despre copilărie. Iar acest tip de achiziţie este
cu siguranţă valoros, nu doar pentru un examen, ci şi pentru propria înţelegere pe care elevii şi-o pot
construi despre lume şi despre ei înşişi.
Care este atitudinea elevilor faţă de lectură? De ce citesc sau de ce nu citesc copiii? Cred că
răspunsul privitor la atitudinea elevilor faţă de lectură este în mare măsură determinat de ceea ce se
întîmplă în clasă, de modul în care profesorul reuşeşte să pună lectura în scenă. Sigur, şi părinţii au un rol,
dar cred că, statistic, acest rol e din ce în ce mai mic şi din ce în ce mai mult lăsat pe seama şcolii. Pentru
a afla de ce citesc sau nu elevii lor, profesorii pot pregăti chestionare; e important să le poată interpreta, în
aşa fel încît să găsească şi căi de a veni în întîmpinarea nevoilor pe care le au elevii lor în privinţa lecturii.
Multe cercetări privind lectura spun că, de fapt, copiii şi tinerii de azi citesc la fel de mult, poate
chiar mai mult decît cei din generaţiile anterioare, dar citesc altfel, şi „texte“ mai diverse (între care şi
mesaje de pe reţele de socializare). De aceea, e bine ca profesorul să ştie ce interese de lectură au elevii,
ce medii folosesc pentru a citi, spre a putea face legături între ceea ce citesc pentru şcoală şi ceea ce citesc
şi cum citesc în timpul liber. Cred că lectura rămîne, încă, una dintre căile importante de formare şi
dezvoltare personală. Iar rolul profesorului este acela de a o menţine vie, ba chiar de a o face atractivă.
Lectura este, încă, o modalitate esenţială prin care chiar şi copiii de azi pot înţelege lumea şi se pot
înţelege mai bine pe ei înşişi.
447
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE
IN PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII
Prof.inv.primar: Bujorean Maria Ramona

Şcoala Gimnazială”Sorin Leia”Tomeşti,jud.Timiş
Fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia
extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în
formarea personalităţii copiilor.
În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
preşcolarilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psiho-intelectual,
fizic şi socio-afectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele
extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor şi şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a
timpului lor liber.
Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţă şi şcoală, au conţinut cultural, artistic, spiritual,
ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea
comunităţii locale, precum şi la promovarea imaginii şcolii.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
şi dăruire, la astfel de activităţi.
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul
este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe
ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Nr. crt. Perioada Denumirea Mod de realizare Locul Parteneri

activităţii implicaţi
1. Septembrie "Bucuriile toamnei" - trasee distractive Parc Cadre didactice

Monument Părinţii Elevi
2. "Toamna - - atelier de pictură în aer Curtea scolii Cadre didactice

frumuseţe, bucurie liber Părinţii
Octombrie şi culoare" Elevi
3. "Ne place - Înscrierea şi participarea

Noiembrie competiţia!" copiilor la diferite Sala de clasa Cadre didactice
concursuri Elevi
avizate MECT sau aflate
în calendarul activităţilor
educative.
4. "Ghetuţa lui Moş - atelier de creaţie - Cadre didactice
Nicolae" activitate practică Sala de clasa Părinţii Elevi
Decembrie
"Christmas is - program artistic - Cadere didactice
magic!" moment magic de Crăciun Parinti
Elevi
448
5. Ianuarie "Săniuţa veselă" - jocuri în aer liber - prin Curtea scolii Cadre didactice
zăpadă (dacă vremea este elevi
corespunzătoare)
"Ziua Luceafărului - video-documentar despre Cadre didactice

poeziei româneşti" cel mai mare poet român - Sala de clasa Parinti
Mihai Eminescu urmat de Elevi
un mic program artistic în
memoria acestuia.
6. Februarie "Eu sunt mic dar - concurs de testare a Sala de clasa Cadre didactice
ştiu multe!" cunoştinţelor dobândite cu elevi
diplome şi recompense
7. Martie "Martie în - expoziţie de Sala de clasa Parinti

sărbătoare" mărţişoare elevi
449
PROIECT TRANSFRONTALIER „FII AI MOLDOVEI”
INIȚIATOR PROIECT – GRĂDINIȚA CU P.P. NR.2 BÂRLAD, JUD.

VASLUI
Propunător: Prof . Înv. Preșc., Bularda Sanda
Grădinița cu P.P. Nr.2 Bârlad, jud. Vaslui
OBIECTIVUL GENERAL
Încurajarea copiilor şi a cadrelor didactice din unitățile partenere să descopere, să menţină şi să
promoveze elemente care ţin de cultura, tradiţiile şi obiceiurile celor două zone de care aparţin, prin
activităţi comune, variate, în vederea cultivării dragostei faţă de locul natal, faţă de valorile perene ale
culturii.
ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI
1.„Să facem cunoștință!” - noiembrie
-prezentarea localităților natale, respectiv Manta și Bârlad;
-prezentarea unităților școlare partenere sub aspect material și uman;
-realizarea unui album foto care să cuprindă costume populare din zonele noastre;
-realizarea unor panouri ale proiectului în fiecare școală;
2.„Moldova-n sărbători” - decembrie
– prezentarea datinilor și obiceiurilor legate de sărbătorile de iarnă specifice localităților Bârlad
și Manta, dar și ale altor zone ale țărilor noastre, precum și identificarea elementelor comune ;
– expoziţii de desene şi colaje având ca temă sărbătorile de iarnă;
-participarea cu lucrări ale copiilor de la instituțiile școlare implicate la o expoziție organizată la
Grădinița cu P.P.Nr.2 Bîrlad;
– realizarea unui album foto;
-învățarea unor colinde din repertoriul partenerilor;
-pregătirea unor spectacole comune cu prilejul sărbătorilor de iarnă.
3. „Pe urmele Luceafărului poeziei românești” – ianuarie 2018
-omagierea poetului Mihai Eminescu prin organizarea unor spectacole comune „Somnoroase
păsărele”;
-postarea pe rețelele de socializare a unor imagini de la activități, a unor eseuri, desene, scrisori ,
creații proprii ale copiilor cu tematică eminesciană.
4. „Dragobete moldovenesc” – februarie 2018
- realizarea unui spectacol cu muzică și dans în stil tradițional;
- realizarea de felicitări, scrisori și desene tematice și expedierea lor reciprocă între parteneri.
5. „Buna vestire” – martie 2018
- mobilitate a cadrelor didactice și a partenerilor din proiect;
- promovarea respectării obiceiurilor creștin-ortodoxe comune;
- schimb de experiență în domeniul religios și practic-gospodăresc (arta culinară în timpul
postului).
6. „Paştele, sărbătoarea bucuriei” – aprilie 2018
– realizarea unui schimb de informații cu privire la sărbătorirea Paştelui de o parte și de alta a
Prutului și reliefarea elementelor comune, dar și a diferențelor în cinstirea acestei mari sărbători
creștine;
-organizarea în comun a unor ateliere de încondeiere a ouălor;
-schimb de cântări pascale, introducerea acestora în repertoriile grupurilor vocale din unitățile
partenere, interpretarea lor la diverse manifestări culturale;
5. „Să ne cinstim valorile!” – mai 2018
-prezentarea unor personalități care își au originea în regiunile noastre;
-participarea unor trupe de teatru și de dans, grupuri corale, orchestre instrumentale, interpreți
vocali.
450
6. „Ecouri transfrontaliere” – iunie 2018

-realizarea unor expoziții în incinta Școlilor, a Grădinițelor, a Primăriilor și a celorlalte instituții
implicate;
-mese rotunde, conferințe on-line;
-articole în presa locală.(iunie-septembrie 2018)
451
PROIECT EDUCAȚIONAL S.N.A.C.- „O RAZĂ PENTRU FIECARE”

Prof. Înv. Preșc. Bobârcă Cătălina
Grădinița cu P.P. Nr. 2 Bârlad, jud. Vaslui
DENUMIREA ACTIVITĂŢII:,, Săptămâna fructelor și legumelor donate’’ (20-25 noiembrie)
DOMENIUL ACTIVITĂŢII: Campanie socială
Data: luna noiembrie 2017
PARTENERI: copii, părinţi, cadre didactice de la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Tutova, comuna Tutova
și Grădinița cu P.P. Nr. 2 Bârlad
LOCUL DESFĂŞURĂRII:Căminul pentru persoane vârstnice Tutova, jud. Vaslui
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Promovarea voluntariatului în rândul copiilor cu suportul părinţilor şi al cadrelor didactice.
OBIECTIVE:
• încurajarea participării copiilor la acţiuni de voluntariat;
• implicarea copiilor in viaţa comunităţii locale;
• însuşirea de valori civice precum solidaritatea, implicarea şi munca în echipa.
BENEFICIARI:
• Căminul pentru persoane vârstnice Tutova - Vaslui
VOLUNTARI: 91 de preșcolari de la Grădinița cu P.P. Nr.2 Bârlad, 15 preșcolari de la Grădinița cu

P.N. Tutova, 2 părinți, 13 cadre didactice
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
În cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară s-a desfășurat o activitate dedicată
Campaniei Naționale ,,Săptămâna fructelor și legumelor donate‟ (20-25 noiembrie).
Activitatea a debutat cu formarea echipei de coordonatori şi identificarea persoanelor beneficiare
ale acţiunii, urmând crearea echipei de voluntari şi a echipei de lucru.
Această activitate a urmărit consolidarea abilităţilor copiilor de a trăi împreună cu ceilalţi într-o
societate unită şi solidară, în care contează valenţele umanitare, implicarea, angajamentul,
responsabilitatea. Toţi copiii s-au declarat încântaţi de această campanie socială şi în special de ceea ce
presupune activitatea de voluntariat.
REZULTATE ALE ACTIVITĂŢII
• mulţumire, satisfacţie, formarea unei gândiri raţionale şi competiţie ;
• compasiune pentru semenii noștri;
• creşterea interesului pentru implicarea elevilor în viaţa comunităţii prin activitatea de voluntariat ;
• oferirea de fructe și legume bătrânilor din centru;
• participarea a 91 de copii voluntari şi 13 cadre didactice voluntare .
Feed-back-ul a fost unul pozitiv din perspectiva beneficiarilor, a personalului şi a coordonatorilor.
452
453
OFERTA EDUCATIONALĂ
a Grădinitei cu P.P. Nr. 2, Bârlad, jud. Vaslui
Prof. Înv. Preșc. Gheciu Rodica

Grădinița cu P.P. Nr. 2 Bârlad, jud. Vaslui
Grădiniţa dispune de 7 grupe cu program prelungit şi 3 grupe cu program normal, unde
învaţă 210 copii.
CE OFERIM?
Mediul instructiv-educativ din grădiniţa noastră satisface nevoia de joc şi de
dezvoltare liberă şi creativă a copilului.
Activităţile se desfăşoară integrat și interdisciplinar în 10 săli de clasă spațioase și
luminoase, dotate cu :
mobilier modern, adaptat desfăşurării activităţilor pe centre de interes, activităţilor
de grup;
mijloace didactice diversificate și moderne - aparatură audio-video,computere,
internet, materiale didactice bogate, actualizate;
Teren de joacă în aer liber dotat cu aparate de joc.
Atmosferă de lucru destinsă, relaxantă, bazată pe relaţia de prietenie şi încredere
reciprocă între cadru didactic şi copii;
Grădiniţa cu P.P.Nr. 2 Bârlad promovează următorul model educaţional:
mediu educațional securizant şi condiţii optime pentru o dezvoltare armonioasă a
personalităţii copilului;
stimularea încrederii în forţele proprii;
cultivarea şi valorificarea aptitudinilor individuale;
relaţia strânsă grădiniţa-familie, ce are ca scop identificarea de timpuriu şi
rezolvarea eventualelor probleme ce apar pe parcursul anului școlar.
asigurarea stării de bine a copilului şi cultivarea bucuriei sau plăcerii de a învăţa.
CINE SUNTEM?
O institutie de învățământ preșcolar, situată pe strada B-dul Epureanu nr. 54, în
zona de Nord a orașului, în apropierea Școlii Gimnaziale ”M. C. Epureanu”, ce oferă tuturor
copiilor șanse egale de dezvoltare și educație.
O instituție unde cu migală și răbdare înlocuim candoarea cu adevărul, neștiința cu
știința.
Activitățile existente in interiorul structurii organizaționale a grădiniței sunt
destinate să promoveze dezvoltarea intelectuală, afectivă socială și fizică a fiecărui copil în parte.
În fiecare an, zeci de copii din zonă, dar şi din alte zone ale oraşului şi localităţi
limitrofe trec pragul acestei instituţii pentru a primi educaţie şi ocrotire din partea personalului
grădiniţei.
Grădiniţa cu P.P. Nr. 2 are in structură Grădiniţa cu P.N. Nr. 6 şi Grădiniţa cu P.N.
Nr. 19.
NE-AM PROPUS:
Să fim speciali prin tot ceea ce intreprindem: de la amenajarea acestui loc magic în care am
așezat mese, paturi și scaune toate așa frumoase ca pentru prichindei, la jucăriile și jocurile care
încântă ochii și imaginația copiiilor...
Dar mai presus de toate acestea, am reușit să formăm o echipă de profesioniști capabili să
ofere grija, educația și mai ales dragostea pentru copii, fără de care nu se poate conviețui.
454
OFERTA EDUCATIONALĂ
a Grădinitei cu P.P. Nr. 2 cuprinde:
1. ACTIVITĂȚI INSTRUCTIV-EDUCATIVE
pe domenii experientiale:
 Domeniul Limbă și Comunicare;
 Domeniul Știinte;
 Domeniul Om și Societate;
 Domeniul Estetic și Cretiv;
 Domeniul Psihomotric.
2. ACTIVITATI OPȚIONALE:
A. Activităţi de educaţie socială:
Educaţie sanitară; Cetăţenie democratică; Educaţie rutieră.
B. Activităţi de educare a limbii şi comunicării:
Comunicare; Elemente de limbaj scris;
Expresivitatea şi creativitatea limbajului;
Limbă străină.
C. Activităţi de educaţie pentru ştiinţă:
Activităţi matematice; Activităţi de ocrotire a mediului.
D. Activităţi de educaţie estetică:
Educaţie artistico-plastică şi activitate practică: desen, pictură, modelaj, colaje;
E. Activităţi de educaţie psohomotrică:
Gimnastică, dans modern, dansuri populare.
F. Activităţi pe cercuri:
Cerc de pictură; Cerc de muzică; Cerc de teatru pentru copii.
3. PROIECTE EDUCAŢIONALE:
“Preşcolarii de azi-şcolarii de mâine”;
“Un mediu curat pentru o viaţă sănătoasă”;
“O lume minunată”;
“Micii creştini”;
“Meşteşuguri populare”;
“Copil în lumea celor mari”;
“Tradiţii şi obiceiuri moldoveneşti”;
“Împreună vom reuşi”- S.N.A.C;
“O rază pentru fiecare”- S.N.A.C;
4. PARTENERIATE:
 Muzeul “V. Pârvan”;
 Teatrul “V. I. Popa”;
 Asociaţia “Poarta Soarelui”;
 Primăria Bârlad;
 Media TV Bârlad;
 Şcoli şi grădiniţe din judeţ şi din alte judeţe;
 Familia;
 Politia;
 Biserica;
 Unitatea de Pompieri;
 C.A.R.P. Bârlad;
 Asociaţia “Bujorii” din Laza;
 Biblioteca municipală etc.
DE CE ?
Pentru că vrem ca Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2 Bârlad să fie plină de copii sănătoși
și fericiți capabili să facă față oricărei provocări.
455
PROIECT EDUCAȚIONAL „MEȘTEȘUGURI POPULARE”
Prof. Înv. Preșc. Prister Cristina

Grădinița cu P.P.Nr.2 Bârlad, jud. Vaslui
Obiectivul general: Crearea şi dezvoltarea unor relaţii de colaborare, cooperare şi cunoaştere
reciprocã între copiii participanţi la proiect precum şi oferirea unor contexte educaţionale care sã permita
copiilor formarea competenţelor şi atitudinilor specifice unei educaţii bazate pe păstrarea valorilor
naționale, în spocial a meșteșugurilor populare.
Raţionamentul care stă la baza iniţierii proiectului constă în:
-necesitatea realizării unei educaţii morale corespunzătoare momentului istoric actual;
-necesitatea promovării valorilor tradiționale specifice poporului român;
-cuprinderea în desfăşurarea activităţilor extracurriculare a tuturor copiilor din cadrul grupelor
existente.
Proiectul răspunde următoarelor probleme cu care se confruntă grădiniţa:
-lipsa unei educaţii privind păstrarea și transmiterea meșteșugurilor populare în cadrul familiei
(părinţii sunt deseori reticenți sau inapți în a transmite copiilor obiceiurile străvechi, fiind prea îndreptați
spre modernism);
-lipsa unor deprinderi practici candva esențiale ( cusutul, împletitul, frămantatul, decoratul);
-neimplicarea părinţilor şi a altor factori educativi în educaţia morală a copiilor;
-lipsa activităţilor extracurriculare de antreprenoriat cu părinții.
Copilul invaţã sã se joace, sã lucreze, sã-şi desfãşoare activitatea intr-un cadru organizat, la inceput,
intr-o colectivitate, in grup, iar apoi chiar in grupuri diferite. Acest lucru ii dã posibilitatea de a comunica
mai bine, de a se integra in cadrul acelui grup, de a deveni mai creativ, de a trage concluzii. Are
posibilitatea de a invãţa din experienţa altora, de a deveni mai sociabil, de a lega prietenii.
Activitati (cross-curriculare, intracurriculare si extrascolare-pentru unitati scolare si extrascolare –
pentru palate si cluburi ale copiilor) propuse, în ordinea în care se vor desfăşura (numai titlul
activitatilor).
1. Stabilirea echipei de proiect/ Lansarea proiectului;
2. Ștergare românești;
3. Crăciunul de azi, Crăciunul de ieri!;
4. Podoabele portului popular;
5. Dragobete romanesc;
6. Șezătoarea mămicilor;
7. Arta de a modela și împleti aluat;
8. Picturi decorative populare;
9. Lucruri bune-am învățat!.
Activităţile vor avea impact asupra întregii comunităţi (grădiniţă, Școală). Se va conştientiza
necesitatea educaţiei morale a copiilor preşcolari. Grupul de iniţiativă va surprinde aspecte şi va încerca
să schimbe mentalitatea unor membri ai comunităţii locale. Portofoliul și zona „Meșteșuguri populare”
prin diseminarea modelelor de bună practică vor stimula şi educa atat copiii cat și părinții în vederea
formării unor atitudini de responsabilitate în ceea ce privește păstrarea și transmiterea folclorului și a
meșteșugurilor populare. Munca în echipă va promova competiţia şi respectul faţă valorile naționale
populare.
456
457
,,E vremea colindelor!”
Prof. Înv. Preșc. Țurcanu Gina

Grădinița cu P.P. Nr.2 Bârlad, jud. Vaslui
Tipul activității: activitate culturală tradițional-religioasă.
Activitatea de voluntariat reprezintă un element esenţial al tuturor societăţilor, ea fiind reglementată
şi în România din anul 2001. Având în vedere faptul că voluntariatul este de interes public, fiind iniţiat în
folosul altora, am considerat că este şi de datoria noastră ca educatoare, să-i învăţăm pe copii şi părinţi să
identifice problemele comunităţii şi să se implice în rezolvarea lor.
Implicarea în activităţi de voluntariat dezvoltă o serie de abilităţi şi competenţe sociale, cum ar fi de
exemplu solidaritatea, toleranţa, încrederea, spiritul civic şi responsabilitatea socială. Spiritul civic şi
încrederea că orice om poate aduce o schimbare în comunitatea lui, mai ales dacă lucrează împreună cu
alţi oameni preocupaţi de aceleaşi aspecte, se învaţă prin implicarea în activităţi de voluntariat.
Proiectul educațional „O rază pentru fiecare”, iniţiat de unitatea noastră în acest sens, ne-a
responsabilizat foarte mult. Nu puteam să nu răspundem unui astfel de proiect, care presupune încurajarea
copiilor în a fi generoşi. Nu numai în prag de sărbătoare, lumina şi zâmbetul ar trebui să fie pe feţele celor
de lângă noi.
Din păcate, există în jurul nostru și copii care nu se pot bucura pe deplin de frumusețile și bucuriile
vieții. Şi ne-am gândit aşa: în primul rând, copiii noştri trebuie să acorde atenţie acestora, să le spună o
vorbă bună, să desfășoare activități împreună şi apoi să le ofere câte ceva, dacă doresc. Şi ce poate fi mai
înălţător decât generozitatea, altruismul şi iubirea faţă de semeni? Şi ce poate fi mai minunat decât faptul
că, atunci când ţi-e greu, cineva se gândeşte la tine? Copiii din grădinița noastră au înţeles că gestul lor
poate aduce mângâiere şi bucurie...
Ajutorarea şi protejarea copiilor defavorizați este o problemă care trebuie să intereseze pe toată
lumea pentru a aduce un zâmbet pe feţele acestora, să le deschidem uşa continuu, să le aducem un strop
de bucurie prin cântecele, poeziile, dansurile şi activităţile noastre.
Prin intermediul activităților din proiect ne propunem să lărgim sfera de cunoaştere umană, copiii
să trăiască în relaţie de prietenie cu alti copii, să-şi dezvolte stări afective pozitive, să cunoască aspecte
ale vieţii unor persoane cu deficienţe, bolnave sau abandonate, să stabilim o punte de legătură între cele
două medii diferite.
Vrem să dăruim prin puritatea şi inocenţa copilăriei, caracteristice copiilor preşcolari, lumină şi
speranţă acestor persoane cu care soarta nu a fost foarte generoasă.
Obiectivele activității:
-Să cunoască semnificaţia unor sărbători religioase;
-Să colinde personalul CARP Bîrlad precum și persoanele vârstnice aflate în acel moment în
instituție.
Copii ai grupelor mare C și mijlocie A îndrumați de doamnele educatoare, au susținerea un

program de colinde pentru membrii C.A.R.P. Bârlad și personalul agenției, fiind răsplătiți la final cu
aplauze, colaci, portocale, dulciuri și bani. Bucuria și satisfacția au fost prezente de ambele părți, gazdele
fiind încântate de gingășia și frumusețea colindătorilor iar colindătorii fiind bucuroși de darurile primite.
458
459
Inv. Buleteanu Iuliana

Liceul ,,George Tarnea,, Babeni,Jud Valcea

angajaţi .
Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
Să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
Sa foloseşti sponsorizarea ;
Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.

* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
internaţionale;
460
461
Educaţie şi dezvoltare profesională
Prof. Bulmez Mariana Ana

Colegiul Naţional „Ion Creangă”
Bucureşti
În activitatea didactică, deoarece învăţarea şi dezvoltarea intelectuală a elevilor depind de acţiunile
obiectuale şi mintale efctuate de ei înşişi, accentul se pune pe activitatea elevului, iar calea parcursă
pentru cunoaşterea reală, eficientă şi conştientă trebuie să implice formarea abilităţilor, fixarea,
condensarea, verificarea şi evaluarea noţiunilor dobândite pe parcursul instruirii. Fiecare lecţie trebuie să
aducă ceva nou, stimulativ, dar care să fie strâns legat de ceea ce s-a predat anterior, cât şi de ceea ce se
va preda în viitor, asigurându-se astfel o continuitate logică în gândire şi acumulare de noi informaţii şi
experienţe. Relizarea unor conţinuturi intgrate va genera o învăţare coerentă. Învăţarea devine, astfel, o
activitate interesantă şi stimulativă, un proiect personal al elevului, îndrumat şi orientat de profesor.
Având suportul unor profesori care îi respectă şi sunt interesaţi continuu de nivelul lor de achiziţii şi
competenţe, elevii vor avea posibilitatea să realizeze obiectivele învăţării şi să finalizeze cu succes
această activitate, iar şansele lor de reuşită socială vor spori considerabil. Profesorul plasează accentul nu
pe rolul de difuzor de mesaje informaţionale, ci pe rolul de organizator, facilitator şi mediator al
activităţilor de învăţare. Proiectând şi realizând activităţi de predare-învăţare-evaluare bazate pe strategii
didactice interactive, profesorul oferă elevilor multiple ocazii de a se implica în procesul propriei formări,
de a-şi exprima în mod liber ideile, opiniile şi de a le confrunta cu cele ale colegilor.
Elevii observă imediat că le plac anumite obiecte de studiu fiindcă se descurcă mai bine la orele
respective şi nu le plac altele pentru că nu se descurcă; în ambele cazuri avem de-a face cu o judecată
despre sine, o formă de stimă de sine. Lucrările şi studiile realizate pe acest subiect au demonstrat strânsa
corelaţie dintre stima de sine şi performanţele şcolare. Din această perspectivă, metodele didactice
interactive au drept scop, în primul rând, dezvoltarea stimei de sine şi încrederea în propriile puteri.
Metodele interactive dezvoltă elevilor, în egală măsură, abilitatea de a munci bine, de a se juca bine, de a
gândi bine, capacitatea de a face planuri de viaţă şi de a fi capabili să ceară ajutorul altora. Ele solicită
imaginaţia, gândirea divergentă, inteligenţa, creativitatea, atitudinile, interesele, motivaţia, trăsăturile
caracteriale.
„ Dezvoltarea tinerilor nu trebuie văzută ca un fapt care se întâmplă de la sine... Este nevoie de ceva
mai mult decât intenţie: un loc, o ligă, o formă de asociere, un grup de oameni unde valoarea se bazează
pe continuitate, predictibililitate, istorie, tradiţie şi pe ocazia de a testa noile comportamente dobândite.”
Colaborarea şi competiţia sunt pârghii pe care profesorii le acţionează în procesul instrucţional.
Elevii sunt implicaţi frecvent în experienţe de învăţare bazate pe competiţie şi colaborare. Învăţarea prin
colaborare subsumează o serie de metode şi tehnici menite să optimizeze calitatea învăţării: mozaicul,
fischbowl, turul galeriei, interviul, creioanele la mijloc. Se permite, prin colaborare, realizarea unor
interacţiuni sociale multiple, dezvoltarea inteligenţei interpersonale, asumarea şi interpretarea unor roluri
variate în cadrul grupului, cultivarea toleranţei, a respectului pentru diversitate, consolidarea stimei de
sine.
Una dintre ţintele procesului educaţional este de a le dezvolte elevilor capacitatea de a face faţă
situaţiilor problematice cu care se confruntă. Rezolvarea de probleme implică mecanisme cu caracter
global: procesarea informaţiei, atenţia, memoria. Pentru a putea deveni capabili să rezolve probleme,
elevii trebuie să identifice şi definească o problemă, să cunoască metode specifice de investigare, să poată
realiza raţionamente.
Atmosfera generală ce predomină în clasă condiţionează reuşita. În clasă au loc interacţiuni
psihosociale, toţi cei implicaţi acţinând unii asupra altora influenţându-şi comportamentele. Profesorul se
implică, la nivel de clasă şi act didactic, cu întreaga sa personalitate, arta de a preda nefiind redusă la o
simplă transmitere de cunoştinţe, ea presupunând şi o anumită atitudine faţă de elevi. Ca să influenţeze,
profesorul trebuie să ştie cum să cunoască dorinţele şi aşteptările elevilor, să prevadă reacţiile şi
comportamentele lor, să fie pregătit să le întâmpine. Clasa devine un loc al dialogului în care fiecare elev
are dreptul la exprimare, profesorul devenind un partener de dialog care îşi ascultă cu atenţie
interlocutorii, este locul unde se realizează afirmarea de sine, antagonismele, rivalitatea, competiţia şi
cooperarea. În şcoala contemporană, profesorul devine conducătorul unui proces deopotrivă informativ şi
462
formativ, în acest context el însuşi prezentându-se ca o persoană ce trebuie să înveţe permanent. Este
necesar ca profesorul să se perfecţioneze fără încetare şi să se adapteze la schimbări, de multe ori
imprevizibile.
Bibliografie:
Ion Albulescu, Mirela Albulescu, Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane, Ed.Polirom,
2000, Bucureşti
Dorina Sălăvăstru, Didactica psihologiei, Ed.Polirom, 2006, Bucureşti
463
Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Petroșani, jud. Hunedoara

Profesor învățământ primar
Bulz Lăcrămioara – Iuliana
Pornind de la citatul ”Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care s-o
aprinzi astfel încât mai târziu să lumineze cu lumină proprie ” (Plutarh), ne dăm seama că este necesar să
ne reconsiderăm atitudinea faţă de procesul instructiv – educativ.
În sistemul nostru de învăţământ, o funcţie formativă deosebit de complexă o are de îndeplinit
şcoala generală, începând chiar cu primii ani. Pe acest nebătătorit drum al pregătirii pentru viaţă, în
bogăţia de mijloace care stau la îndemâna învăţătorului, se evidenţiază din numeroasele idei şi teorii cu
privire la educaţie cel puţin trei motive:
- primul, un adevăr de mult confirmat este faptul că în educarea copiilor există speranţa în
schimbări sociale şi la îmbunătăţirea situaţiei în viitor care stă în puterea adulţilor. Când această speranţă
este însoţită de acţiune, pot avea loc îmbunătăţiri pozitive în favoarea copiilor.
- al doilea motiv izvorăşte din opiniile psihologilor şi ale pedagogilor care afirmă că trebuie
recunoscută valoarea copilăriei. Pe măsură ce oamenii au admis importanţa acestei vârste, calitatea vieţii
copiilor s-a îmbunătăţit deoarece adulţii şi-au asumat mai multă răspundere în asigurarea condiţiilor care
îi privesc pe aceștia. O dată cu aceste schimbări a intervenit şi un nou respect pentru copilărie şi copii,
însoţit de o mulţime de programe noi.
- al treilea motiv este rolul şcolii şi al familiei ca parteneri în transmiterea valorilor care rezultă din
numeroasele teorii asupra educaţiei.
Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Petroșani este o instituție de învățământ primar, gimnazial și
liceal care urmărește să dezvolte educația copiilor ținând cont de particularitățile cognitive și afective ale
fiecăruia. Pe lângă pregătirea superioară a elevilor, din punct de vedere al materiilor de studiu există și o
împletire a experienţelor de viaţă în comun, profesor – elev – părinte, de bun augur. Numai percepând
fiecare copil ca fiind un individ unic, demn de respect şi înţelegere, vom avea experienţe satisfăcătoare.
DE CE ... Colegiul Național ”Mihai Eminescu ” Petroșani?
 preocuparea față de elevi este asigurată de cadre didactice calificate și cu experiență în

domeniu;
 relația vie și caldă copil – dascăl –părinte;
 strânsă colaborare cu toate instituțiile care contribuie la buna desfășurare a procesului
instructiv – educativ;
 clase amenajate și dotate corespunzător;
 sală de sport și sală festivă;
 cabinete pentru toate disciplinele;
 cabinet de logopedie;
 cabinet de consiliere psihologică;
 bibliotecă;
 clase intensiv engleză;
 o gamă largă de discipline opționale în funcţie de aptitudinile şi interesele fiecăruia;
NOI TE AJUTĂM
 implicarea elevilor șiSĂpărinților
FII SCHIMBAREA ... PENTRU
în diverse activități CĂ ...
extrașcolare și extracurriculare
TU EȘTI ... MOTIVUL EXISTENȚEI NOASTRE!
În concluzie, ca dascăli, nu trebuie să uităm că noi educăm atât inima cât şi mintea fiecărui copil
aflat în grija noastră la o vârstă aşa de fragedă. Comportamentul zilnic al nostru faţă de copii şi invers,
felul în care luăm deciziile, precum şi procesul de învăţare şi predare vor duce pe parcursul anilor de
şcoală la educarea caracterului. Scopul nostru este de a dezvolta deprinderile minţii şi inimii tuturor celor
care lucrează împreună într-o comunitate şcolară, alături de echipa managerială care se implică cu
profesionalism în monitorizarea și susținerea tuturor activităților desfășurate în școală, deoarece așa cum
464
spune următorul proverb ebraic ”Nu-ți lăsa copiii să se limiteze la ce știi tu, / Pentru că ei s-au născut în
alte vremuri”.
465
Şcoala – locul unde învăţ ce înseamnă voluntariatul

Prof.înv.primar Bulza Daniela
Şcoala Gimnazială Nr. 2, Caracal
MĂRŢIŞORUL SPERANŢEI
PROIECT EDUCATIV DE VOLUNTARIAT
FEBRUARIE - MARTIE 2017
Ediţia a III- a
Motto:
„Nu există prilej mai minunat pentru dăruire, decât sa poţi da, zi de zi, tot ce ai mai bun şi mai
adevărat unei fiinţe cu sufletul deschis.”
Rabindranath Tagore
Proiectul de voluntariat s-a nascut din experiente reale, confruntarea cu anumite situatii, realitati
din viata sociala care ne-au determinat sa spunem:,, Trebuie sa facem ceva! Impreuna putem reusi!’’
Sa fii voluntar in afara existentei tale profesionale, înseamna să iti dăruiesti parte din timpul tău
liber si să il dedici celor care au nevoie de tine. Sa te implici, să actionezi, să ajuti ori de câte ori situatia
o cere, ori de câte ori este posibil. Inainte de a raspunde cu ,,Nu’’, să învătăm să spunem ,,Da’’, să
răspundem nevoilor celorlalti, să căutam parteneri care să ne ajute atunci când situatia, poate ne
depăseste, intr-un cuvânt să ne implicăm mai mult,să nu trecem nepăsatori pe lângă suferinţele si
problemele celor de lângă noi.
Înţelegând că viaţa socială impune astăzi cerinţe diferite de cele cărora până nu demult trebuia să le
răspundem , ne-am propus să organizăm activităţi prin care să formăm copiilor, încă de la cea mai fragedă
vârstă, deprinderi şi capacităţi în acord cu solicitările specifice noilor realităţi sociale : spirit democratic,
spirit de iniţiativă, încredere în forţele proprii, toleranţă şi respect pentru ceilalţi, perseverenţă, spirit de
răspundere, respect pentru normele sociale.
Orice activitate desfăşurată în şcoală constituie o lecţie de viaţă. Cu cât copilul cunoaşte mai multe,
cu atât devine mai receptiv, mai curios, mai interesat de ceea ce se întâmplă în jurul său.
Acţiunile umanitare desfăşurate cu copiii au o valoare formativă deosebită. Astfel ei explorează
medii mai puţin cunoscute lor, îşi îmbunătăţesc experienţa de viaţă, învaţă să respecte şi să preţuiască pe
cei din jurul lor, devin generoşi şi sociabili.
Nu este suficient doar să sprijinim copiii defavorizați , ci să socializăm cu ei, să- i iubim și să-i
respectăm pentru integrarea lor socială, şi mai târziu, profesională.
Este bine ştiut că primele deprinderi morale însuşite de copii, se datoresc imitărilor persoanelor din
jur, de aceea ne-am dorit, ca noi, iniţiatorii, cu sprijinul părinţilor precum şi al altor cetăţeni din
comunitatea locală, să oferim un bun exemplu copiilor.
Voluntariatul se naşte în inima fiecăruia, iar ingredientele principale în acţiunile de voluntariat nu
sunt nici banii, nici numărul de oameni implicaţti, ci pasiunea şi dăruirea cu care cei care vor să dăruiască
din timpul lor, vor să-şi pună în valoare şi cunoştinţele lor, fără să aştepte nimic în schimb.
Credem în puterea fiecărei acţiuni de voluntariat, oricât de mică ar fi, de a schimba ceva în
comunitate şi mai ales de a-i inspira pe cei din jur să se implice şi ei. De aceea am iniţiat şi anul acesta
şcolar, împreună cu preotul Iagăru Ion Doru, proiectul educativ de voluntariat Mărţişorul speranţei . El
are drept scop dezvoltarea laturii umanitare a personalităţii copiilor şi canalizarea acestora spre acţiuni
caritabile.
466
Totul se face cu mare drag pentru copiii cu care viaţa a fost mai dură, care s-au născut în zone
defavorizate sau care sunt bolnavi, copiii internaţi la secţia Pediatrie a Spitalului Municipal
Caracal.Pentru câteva clipe vom fi prietenii acestor copii care se află în dificultate. Să le demonstrăm că
nu sunt singuri, că ne pasă şi împreună putem construi o lume mai bună, o lume a generozităţii, a iubirii, a
toleranţei.
Proiectul presupune confecţionarea de mărţişoare/felicitări de către elevii voluntari pe parcursul
lunilor februarie- martie 2017, realizarea unei expoziţii cu vânzarea acestor lucrări create de ei. Banii
strânşi vor fi donaţi prin intermediul Bisericii Sf. Doctori fără de Arginţi Cosma şi Damian din Caracal,
utilizânduse pentru achiziţionarea de bunuri necesare secţiei Pediatrie a Spitalului Municipal Caracal.
Cu ajutorul tuturor celor care s-au implicat şi a Bunului Dumnezeu, acest proiect a fost un bun
exemplu pentru toti copiii din localitate, pentru toti oamenii care au achizitionat mărţişoarele, căt şi
pentru toţi cei care au auzit de el.
Le mulţumim tuturor, deoarece cu ajutorul lor am reuşit să realizăm ceea ce ne-am propus. Ca drept
dovadă…….
467
PROF.ÎNV.PREȘCOLAR: Bumbăcea Fabiana

Învățământul preșcolar actual pune mare bază pe colaborarea grădiniței cu familia, cu școala dar și
cu comunitatea locală.O metodă eficientă pentru realizarea legăturii grădiniță-familie-școală-comunitate
locală este inițierea și realizarea unor proiecte de parteneriat educațional cu acești factori, proiecte în care
se evidențiază concret obiectivele urmărite,țelurile.
Parteneriatul educațional este un concept care devine tot mai prezent în relațiile de colaborare ce se
stabilesc între unități de învățământ și între acestea și diferite segmente ale societății.Inițierea și derularea
de activități în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de azi, necesitând multă creativitate în
concepere, dinamism în derulare, responsabilitate în derulare, flexibilitate în luarea deciziilor.
Tradiţia reprezintă partea activă a moştenirii culturale, ceea ce rămâne viu din trecut, elementele
care acţionează modelator asupra prezentului cultural. Tudor Vianu a definit într-un mod expresiv
tradiţia: „Scurt spus, tradiţia este influenţa muncii culturale anterioare asupra celei prezente”.
În cultura populară tradiţională, obiceiurile formează un capitol important, deoarece, întreaga viaţă
a omului, munca lui din timpul anului şi diferitele lui ocupaţii, relaţiile cu semenii şi cu întruchipările
mitologice erau întreţesute cu obiceiuri. În folclorul nostru, unele obiceiuri au păstrat până astăzi forme
ample de desfăşurare, în care vechile rituri se îmbină cu acte ceremoniale, cu manifestări spectaculoase.
Ele sunt adevărate sărbători populare bogate în cântece, dansuri, poezie şi acte mimice şi dramatice. La
aceste sărbători contribuie toate domeniile folclorului şi chiar unele domenii ale artelor populare plastice.
Grădiniţa mea este una dintre cele mai mari unităţi din sector, având un număr foarte mare de copii
înscrişi. Dispune de:
-spaţii generoase care permit desfăşurarea unor activităţi culturale, artistice sportive în interiorul
grădiniţei, dar şi în curte;
-o bună colaborare cu părinţii copiilor care sunt dornici să suţină şi să se implice în activităţile
derulate la nivelul grădiniţei;
Am derulat în grădinița noastră mai multe proiecte unul dintre ele fiind „Dunărea – un fluviu de
cântec, joc și meșteșuguri”.
Scopul acestui proiect a fost valorificarea frumuseţii tradiţiilor şi obiceiurilor populare în cadrul
activităţilor cu preşcolarii, înfrumuseţând astfel viaţa copiilor şi ajutându-i să cunoască tradiţiile,
obiceiurile poparelor riverane Dunării şi rolul important pe care-l au în viaţa oamenilor din cele mai
vechi timpuri, modul cum acestea au dăinuit peste timp.
Prin acest proiect, am dorit să valorificăm frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor popoarelor riverane
Dunării în cadrul activităţilor cu preşcolarii, înfrumuseţând astfel viaţa copiilor şi ajutându-i să cunoască
tradiţiile româneşti, dar și ale altor popoare şi rolul important pe care-l au în viaţa oamenilor din cele
mai vechi timpuri, modul cum acestea au dăinuit peste timp. Prin conţinutul activităţilor i-am ajutat pe
copii să înţeleagă mesajul acestor tradiții și obiceiuri populare, adaptându-le particularităţilor de vârstă şi
aptitudinilor artistice individuale. Cu acest prilej copiii au fost introduși într-o lume frumoasă, o lume a
cântecului,a dansului, poeziei, poveştilor, proverbelor, zicătorilor şi strigăturilor, a unor evenimente
tradiţionale - Crăciunul, Paştele, Moş Nicolae, Mărţişorul, copiii având posibilitatea să cunoască
frumuseţea şi bogăţia folclorului, diversitatea tradiţiilor şi obiceiurilor , dar şi originalitatea şi frumuseţea
artei populare, stimulându-le totodată curiozitatea pentru a investiga.
Pentru fiecare țară pe care copiii au descoperit-o în cadrul proiectului s-a organizat o expoziție cu
tema ,, Portul popular” în cadrul căreia au fost prezentate lucrări realizate de preșcolarii din toate unitățile
partenere în proiect. Lucrările au fost realizate cu materiale și tehnici de lucru la alegerea copiilor
(compoziții plastice, colaje, machete etc.; lucrări individuale sau colective; cu materiale sintetice sau din
natură).
Am considerat oportună derularea acestui proiect din nevoia de a :
-încuraja cooperarea dintre copiii din zone geografice diferite, din medii diferite – urban/rural, ţări
diferite, confesiuni diferite, etnii diferite;
-promova valorile culturale, cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor din zone geografice diferite, din
țări diferite;
468
-explora spaţiul socio-geografic şi cultural al țărilor riverane Dunării , ce va completa nivelul de

cunoaştere al copiilor şi totodată va determina dezvoltarea spiritului colectiv, civic, îmbunătăţirea
relaţionării interpersonale, promovarea adevăratelor valori de artă autentică;
-extinde aria cooperării dintre instituţiile din învăţământul preuniversitar, schimburi de experienţă,
descoperirea elementelor comune/distincte în diversitatea culturală şi socio-economică, cunoaşterea
tradiţiilor şi obiceiurilor din fiecare țară, consolidarea identităţii locale, regionale, naționale.
Ne-am propus ca activităţile din cadrul proiectului să devină un izvor de bucurii şi satisfacţii pentru
participanţi, să creeze copiilor o stare de bună dispoziţie favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât şi
estetice, promovând totodată relațiile interetnice, interculturale în vederea asigurării egalității șanselor în
educație și a inserției în comunitate și credem că am reușit.
469
Icoana și imaginea, ca suport curricular în predarea Religiei
Prof. Bun Claudia – Teodora

Școala Gimnazială ”Vasile Pop” Bocsig
Întreaga noastră activitate ca ființe raționale are la bază receptarea, procesarea, stocarea și
transmiterea informațiilor ce le primim prin simțuri și pe care le convertim în imagini. Omul folosește
imagini cu ajutorul cărora comunică, gândește și își zidește universul care-l înconjoară.
Imaginea este un concept cu mai multe înțelesuri, ea putând fi situată între gândire și real, între
concret și abstract, între sensibil și inteligibil.
Omul trăiește din imagini. Ceea ce iese din om exprimându-se prin imagine într-un mod plastic
poate să aibă un rol purificator, iar ceea ce intră în om prin vedere poate pătrunde până în adâncul ființei,
influențând în mod direct viața spirituală.
Imaginile sunt cele care vorbesc simțurilor omului (văz, auz, gust, simț tactil, etc.), ating inima și
sunt înțelese de conștiință în mod perceptiv, mnezic și anticipator. Așadar când vorbim despre imagine
putem să-i dăm mai multe sensuri: imagine plastică, imagine optică, imaginea ca model, imaginea
publică, imaginea literară și imaginea psihică.
Imaginea este atât formă cât și materie. Dacă multitudinea de definiții ale imaginii ne trimite la
contexte și manifestări diferite, definiția icoanei reduce imaginea la un obiect.
Icoana este și ea o imagine, însă una sacră pictată, bidimensională, ce-L reprezintă pe Hristos,
Maica Domnului, sfinții sau scene cu teme religioase. Icoanele sunt adevărate cărți explicative, intuitive,
unde creștinul vede într-un mod direct opera de mântuire adusă de către Iisus Hristos.
În fața icoanelor devenim mai sensibili în cele spirituale, mai calzi în rugăciune, mai plini de iubire,
de credință și nădejde.
Istoria omenirii începe cu lucrarea și cuvântul: ”Întru 'nceput a făcut Dumnezeu…” (Fac. 1,1) și ”
Întru 'nceput era Cuvântul…” (In. 1,1). Realizăm că ”planul cel veșnic al lui Dumnezeu este așadar o
imagine din veșnicie” 1.
Imaginile putem spune că au constituit dintotdeauna un bun de preț al umanității, prin raportarea
acestora la gândire și cuvânt. Cuvântul și cântarea Bisericii ne sfințesc sufletul prin auzire, iar icoana îl
sfințește prin văz, conform textului biblic: ”Luminătorul trupului este ochiul” (Mt. 6,22). Așadar aflându-
ne în fața unei icoane sufletul nostru se sfințește prin văz simțind totodată rolul ei ziditor de suflet: ”Iar
noi toți, privind ca în oglindă cu fața descoperită, slava Domnului, ne prefacem în același chip din slavă
în slavă, ca de la Duhul Domnului” (II Cor. 3,18). Michel Quenot ne spune și el, referitor la icoană, că
”dacă textul și cuvântul se adresează înainte de toate inteligenței, ținând așadar de gândire, imaginea
vorbește simțurilor, atinge înainte de toate inima. Cu toate că și textul atinge inima, chiar foarte puternic,
acesta trece totuși prin minte, care exercită un fel de control. Imaginea, dimpotrivă, datorită spontaneității
sale, într-o primă etapă, scapă filtrul rațiunii. Impactul său asupra simțurilor variază în funcție de nivelul
cultural al persoanei. De aici reiese că imaginea poate deveni mijlocul ideal de condiționare a celor
cultivați.” 2
Viața noastră este marcată de prezența imaginilor, ele nu sunt o provocare nouă, ci ceea ce este nou
astăzi este inflația fără precedent a imaginilor. ”Ești ceea ce iubești să privești” 3ar zice cineva. Ochii,
văzul în general, ne oferă de multe ori nu numai satisfacții ci și un război interior deoarece ceea ce vedem
e greu de uitat pentru că putem purta o imagine cu noi chiar zeci de ani. Ochii, fereastra noastră spre
lume, trebuie să-i deschidem cu băgare de seamă și mai ales ochii copiilor noștri. Ei își deschid seninele
ferestre spre tot ceea ce le oferă această lume, iar de la vârstele lor fragede sunt pur și simplu niște bureți
care absorb tot, iar noi, cei ce ne ocupăm de educarea lor religioasă, e important să le punem înainte ceea
ce-i zidește și să-i ajutăm și să-i canalizăm să-și deschidă ochișorii spre ceea ce le este de folos dar și să
ocolească ceea ce i-ar putea sminti, ca să devină oameni frumoși privind frumosul, iar frumosul este
dumnezeiesc. Vederea este considerată cel mai mare dar oferit omului de Dumnezeu, deoarece prin acest
1
Dumitru Vanca A., Icoană și cateheză, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2005, p. 11;
2
Michel Quenot, Învierea și Icoana, Ed. Christiana, București, 1999, p. 17;
3
Cristian Șerban, Internetul. Tinerii în fața provocării, ediție electronică Apologeticum, 2005, p. 59;
470
simț al văzului, omul ajunge să-l cunoască cel mai mult pe Dumnezeu și așa cum spun și Sfinții Părinți
vederea este culmea revelației.
Icoana este înrădăcinată în însăși natura umană a Logosului întrupat. Icoana revelează pe Cel
nevăzut și exprimă pe Cel inexprimabil. Ea descoperă pe Cel ce s-a arătat nouă în trup, pentru a nu se mai
confunda ”chipul cioplit” (idolul) – care era interzis în Vechiul Testament – cu icoana, care este chip al
Cuvântului Întrupat.
Biblia nu oprește cinstirea unor semne și înfățișări ale lui Dumnezeu și ale sfinților, când cinstirea
aceasta nu rămâne la materia din care sunt făcute ci înalță gândul la Dumnezeu sau la sfântul reprezentat.
În Vechiul Testament se amintește de heruvimii sculptați deasupra chivotului, sau țesuți pe
perdeaua (Ieș. 26,31) sau covoarele din Sf. locaș (Ieș. 25, 18-22; 26,32) sau pe pereții templului sau
sculptați (III Reg. 6; 23-39) sau pe ușile templului (III Reg. 6,32). Înaintea acestora se tămâia și se făceau
închinăciuni (Iosua 7,6; Ieș. 30, 1,7,8).
Dacă în Vechiul Testament Dumnezeu nu putea fi văzut, ci doar auzit, în Noul Testament
”Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între
neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălțat întru slavă” (I Tim. 3,16). De acum Dumnezeu nu Se revelează
doar prin cuvânt ci Se arată în Persoana Fiului Său: ”Și Cuvântul trup S-a făcut și S-a sălășluit între noi și
am văzut slava Lui…” (In. 1,14). Dumnezeul creștinilor nu este un Dumnezeu fără chip, ci un Dumnezeu
cu chip și acesta este Chipul lui Iisus Hristos. Iată că ceea ce este simțit, pipăit și văzut cu ochii trupești,
poate fi reprezentat iconic.
Despre primele reprezentări iconografice ale Mântuitorului, Sfânta noastră Biserică Ortodoxă
amintește când pentru prima dată Domnul Hristos a dat chipul Său domnitorului Avgar din Edesa. Acesta
fiind bolnav, Îl cheamă printr-o scrisoare pe Mântuitorul să vină să-l tămăduiască și să împărățească cu el
în țara lui și odată cu scrisoarea și-a trimis și un pictor bun, cu numele Anania, care să-i zugrăvească pe
pânză chipul Mântuitorului măcar așa să-l vadă dacă altfel nu îi va fi cu putință. Anania nereușind să-I
picteze chipul, Mântuitorul l-a chemat la Sine și după ce S-a spălat pe față, a cerut o pânză ca o mahramă,
s-a șters cu ea și acolo și-a lăsat chipul imprimat. Aceasta este icoana chipului Domnului nostru Iisus
Hristos cel nefăcut de mână omenească, 4 reprezentare ce o găsim și astăzi în iconografie pictată în multe
biserici pe catapeteasmă deasupra sfintelor uși. A doua oară, Mântuitorul a dat chipul Său unei tinere,
Veronica, tot pe mahramă, de data aceasta când se îndrepta cu crucea spre Golgota. A treia oară se spune
că ar fi rămas chipul Mântuitorului imprimat pe mahrama găsită în mormântul Domnului după Înviere
„Iar mahrama, care fusese pe capul Lui, nu era pusă împreună cu giulgiurile, ci înfăşurată, la o parte,
într-un loc”(In. 20, 7).
Există încă din primele două secole, la creștini, o artă simbolică rudimentară ce utiliza:
porumbelul(simbol al păcii lui Hristos), peștele și păstorul (simboluri ale lui Hristos), păunul (simbol al
Învierii). Simbolul este cel ce indică iar icoana întrupează. Simbolul este limitat, dar icoana prin realitatea
sa teologică îl depășește. Icoana este cea care sfințește privirea datorită dumnezeirii Prototipului său
invizibil. 5 În Noul Testament se amintește și despre cinstirea ce se dădea unor brâie și ștergare purtate de
Sf. Ap. Pavel (FA 19, 11-12).
Tot din primele două secole putem vorbi și despre primele reprezentări picturale ale evenimentelor
din Sfânta Scriptură și din viața Mântuitorului, descoperite fiind în catacombele din Roma și Alexandria,
reprezentări picturale ce se înmulțesc treptat cu trecerea timpului până la izbucnirea iconoclasmului în
anul 726 și apoi continuă după reglementarea lor (787 Sinodul VII Ecumenic de la Niceea și apoi
definitiv 843).
Scriitorii creștini dau mărturie despre existența sfintelor icoane în vremea lor punând totodată
accentul pe valoarea și importanța acestora în viața creștinului:
Sf. Vasile cel Mare (330-379) scria în omilia cu privire la martiriul lui Varlaam: ”Sculați-vă, acum
dinaintea mea, voi, cei ce înfățoșați faptele sfinților… Copleșiți-mă cu icoanele sfinților care înfățișează
faptele eroice ale martiriului!... Îngăduiți-mi să-l privesc pe luptătorul înfățișat atât de viu în icoana
voastră… Fie ca și Hristos, Cel ce a îngăduit lupta, să fie înfățișat în icoana voastră”. 6
4
Viețile Sfinților pe luna august, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2012, p. 231-236;
5
Ieromonah Mihail Gheațău, Ochiul lui Dumnezeu – O istorie vizuală a unor simboluri, Ed. Doxologia, 2015, p. 10;
6
Constantin Cavarnos, Iconografia ortodoxă, trad. de Prof. Paul Bălan, Ed. Doxologia, Iași, 2016, p. 15-16;
471
Într-o lucrare scrisă de Sf. Ioan Damaschinul (675-749) s-a găsit un fragment despre Sf. Ioan
Hrisostom (347-407) și se amintește că Sf. Ioan Hrisostom avea mereu înaintea lui o icoană a Sf. Ap.
Pavel atunci când studia Epistolele acestuia. 7
Sf. Grigorie de Nyssa (330-395) își arată emoția făcând referire la o icoană înfățișând jertfa lui
Isaac: ”Am privit adesea o reprezentare zugrăvită a Pătimirii, și niciodată nu am trecut peste această
înfățișare fără să vărs lacrimi, fiindcă arta aduce dinaintea ochilor povestirea plină de viață.” 8
Sfintele icoane nu oglindesc numai viața Bisericii în toată varietatea și adâncimea ei, ci sunt o parte
integrantă a ei, așa cum sunt ramurile unui copac în legătură cu trunchiul. Icoana nu numai că se inspiră
din cultul Bisericii, ci formează împreună cu el un tot omogen, completându-l și mărindu-i acțiunea
asupra sufletelor credincioșilor. Sfintele icoane sunt o mărturie a pogorârii lui Dumnezeu către om și a
efortului omului de ridicare către Dumnezeu. De aceea icoanele trebuie să facă perceptibilă prin această
artă prezența harului Sfântului Duh, care însoțește pe cei care sunt reprezentați în sfintele icoane.
”Icoana este cuvânt, tăcut, despre Cuvântul, viața și faptele Lui mântuitoare. Contemplată în Duh,
ea comunică puterea de viață a harului divin și reprezintă un fapt real, înscris în timpul istoric,
semnificativ în icoana mântuirii.” 9 Icoana poate vorbi chiar prin tăcerea sa și aceasta se întâmplă atunci
când în inima și mintea noastră se află întipărit Hristos. Sf. Teodor Studitul spune: ”Întipărește-ți pe
Hristos în inimă, acolo unde El locuiește deja; dacă citești despre El într-o carte sau Îl privești într-o
icoană, El are să lumineze cugetarea ta, ca să-L cunoști îndoit prin cele două căi de percepere, prin
intermediul simțurilor. Astfel, tu vei vedea cu ochii ceea ce ai învățat prin cuvânt. Cel care aude și vede în
acest fel, în ființa sa, totul va fi umplut cu lauda lui Dumnezeu.” 10
Istoria reprezentării lui Dumnezeu, după părintele Dumitru Stăniloae, ”se mișcă între idol, simbol și
icoană, fiecare din acestea exprimând un anumit raport al ei cu Dumnezeu: idolul un raport negativ,
iluzoriu, de înstrăinare de Dumnezeu; simbolul, etapa de pregătire și icoana etapa de realizare a
mântuirii.”
Între Întruparea Cuvântului și imaginea de cult există o importantă legătură care este hotărâtoare în
creștinism.
Chipul pe care omul îl face dumnezeirii este justificat odată cu Întruparea, doar El, Hristos, ”este
chipul nevăzutului Dumnezeu” (Col. 1,15), iată El este oglinda, ”strălucirea slavei Sale” (Evr. 1,3),
icoana sau chipul lui Dumnezeu. Vederea și întruparea Cuvântului este apogeul revelației sau revelația
desăvârșită (Evr. 1, 1-2). Tot în Noul Testament descoperim că vederea consolidează și întărește
cuvântul, îi oferă stabilitate: ”Pentru că M-ai văzut, ai crezut” (In. 20, 29) – cuvinte adresate de către
Mântuitorul apostolului Toma.
Omul a fost creat de Dumnezeu ca ființă religioasă care să unească lumea materială cu cea
spirituală, cu cea cerească. Noi, profesorii de religie suntem chemați la un apostolat de care trebuie să fim
cât se poate de conștienți și să-i ajutăm pe copii să înțeleagă ce ființă importantă este omul înaintea lui
Dumnezeu dar și ce importanță are Dumnezeu în viața omului. Educația religioasă este o acțiune
complexă ce urmărește informarea, formarea și educarea elevilor în vederea atingerii idealului vieții de
creștin. Biserica ni-L înfățișează pe Hristos ca model desăvârșit și exemplul educației religioase.
Profesorul de Religie trebuie să-și înțeleagă misiunea sa, ceea ce are el de îndeplinit, și anume că a
fost chemat și trimis de Dumnezeu să învețe Cuvântul cel dumnezeiesc, să sădească acest Cuvânt în cele
mai curate ogoare, sufletele copiilor. În această misiune este necesar să știm că nu suntem singuri, pentru
că Cel ce ne-a chemat ne și însoțește la îndeplinirea misiunii noastre.
Pentru a ne îndeplini misiunea noastră, noi profesorii suntem datori să ne cunoaștem disciplina pe
care o predăm, curriculum-ul școlar , strategii de conducere, personalitatea elevilor, ș.a.. Curriculum-ul
formal sau oficial este sistemul documentelor școlare, elaborat de Ministerul Educației Naționale, în
cadrul căruia se consemnează experiențele de învățare recomandate de școală, elevilor. Aceste documente
sunt: cadrul curricular, programele școlare, manualele școlare, reglementările pentru școli și profesori,
7
Constantin Cavarnos, Iconografia ortodoxă, trad. de Prof. Paul Bălan, Ed. Doxologia, Iași, 2016, p. 16;
8
Constantin Cavarnos, Iconografia ortodoxă, trad. de Prof. Paul Bălan, Ed. Doxologia, Iași, 2016, p. 16;
9
Pr. Dr. Ilie I. Ivan, Icoana – mijloc de propovăduire a Evangheliei, de apărare și de întărire a dreptei credințe, în „Mitropolia
Olteniei”, anul LI, 1999, nr, 5-6, p. 67;
10
Chr. Schonborn, Icoana lui Hristos, traducere și prefață de Pr. Dr. Vasile Răducă, Ed. Anastasia, București, 1996, p. 181;
472
materialele suport, ghidurile pentru profesori, etc. . 11 Când vorbim de curriculum-ul suport înțelegem
întregul sistem al mijloacelor de învățământ și al resurselor ce contribuie la desfășurarea activităților
didactice. Mijloacele de învățământ utilizate în predarea-învățarea Religiei sunt instrumente didactice
auxiliare, care ușurează transmiterea și asimilarea informațiilor didactice dar și înregistrarea și evaluarea
rezultatelor obținute. Disciplina Religie oferă în mod frecvent, atât în activitatea la clasă cât și în
activitățile extracurriculare, întocmai profesorului și elevului, posibilitatea de a întrebuința materiale
didactice auxiliare atât în stare naturală (cruce, candelă, sfeșnic, cărți de cult, etc.) dar și în formă
simbolică, reprezentativă: icoane, cărți, ilustrate, fotografii, etc. Aceste materiale didactice pot însemna
pentru elev ”un imbold necesar aprofundării, individualizării învățării și stimulării reflecțiilor
personale.” 12 Profesorului îi aparține maniera de selectare cât mai eficientă a acestor mijloace pentru un
randament maxim în iconomia lecției. Din mijloacele de învățământ informativ-demonstrative fac parte și
icoanele, imaginile religioase, desene didactice, planșe, fotografii, etc. .
Imaginea pentru copii este foarte importantă din toate punctele de vedere. Tot ce-i înconjoară este
reprezentat prin și în imagini. Prin imagini pot înțelege mai bine ceea ce este în jurul lor, prin imagini pot
reține mai bine anumite noțiuni, anumite lucruri, o anumită lecție, persoanele din jur, etc. . De multe ori
elevii îmi cer să le arat ceva anume în imagini, ceea ce înseamnă și dorință de cunoaștere. Ei se
înconjoară de imagini și cu ajutorul tehnologiei actuale, așadar pentru ei imaginea înseamnă mult.
Imaginea religioasă și în special icoana este primită și privită cu bucurie de către copii. În
momentul în care s-au luat icoanele din clase pentru că s-a zugrăvit, iar apoi până s-au așezat toate la
locul lor, copiii au sesizat foarte rapid lipsa icoanelor, întrebând de ce nu s-au pus încă icoanele în clase.
Faptul că ei au sesizat această lipsă înseamnă că icoana reprezintă ceva important pentru ei, ceva ce-și
doresc aproape. De multe ori elevii vin cu bucurie și îmi arată că poartă în penar câte o iconiță. Observ că
icoana le aduce liniște, bucurie și protecție.
Icoana este mai mult decât o imagine, este una ce reprezintă veșnicia sau momente din istoria
mântuirii ce înveșnicesc. În icoane Îl reprezentăm pe Domnul nostru Iisus Hristos, pe Maica Domnului,
pe sfinți sau momente din istoria mântuirii. Toate aceste persoane reprezentate în icoane se află acum în
Împărăția lui Dumnezeu. Sfinții contemporani pe care îi cunoaștem din fotografii, atunci când sunt
zugrăviți în icoane au chipurile și trupurile diferite față de cum erau în viață, iar aceasta se datorează
faptului că sunt reprezentați spiritualizați, cu chipuri și trupuri pline de slavă cerească. Datorită acestor
rațiuni modul în care sunt pictate icoanele trebuie să îndeplinească trei criterii: teologic sau dogmatic ,
canonic și estetic. Aceste trei criterii ajută și profesorul de Religie să înțeleagă mai bine care sunt
icoanele autentice pentru a le putea selecta și prezenta elevilor într-un mod cât mai responsabil pentru că
acestea pot avea un impact formativ important în viața acestora. Utilizând icoanele în procesul educativ,
punem înaintea ochilor copiilor o imagine acceptată de Biserică, în concordanță cu erminiile, adică
modele iconografice recunoscute, autentificate in Biserică
Atunci când folosim icoana la ora de Religie ar fi bine să avem în vedere informarea copiilor despre
ce este o icoană, raportându-ne la Învățătura Bisericii; să-i formăm pregătindu-i moral și spiritual spre a-
și dezvolta rațiunea, voința și sentimentele în vederea cinstirii icoanelor, ajutându-i să-și aprofundeze
conținutul celor învățate înălțând ochii cu evlavie spre icoane, dar și să-i educăm urmărind, desigur, în
general, a dezvolta copiii noștri în viața creștină cea adevărată care este căutarea în mod permanent a lui
Dumnezeu, în dorința de a ajunge la cunoașterea Lui și la desăvârșirea sufletească și prin icoană,
educându-i în vederea căutării lui Dumnezeu prin icoană, cunoașterea Lui prin icoană și de ce nu
desăvârșirea sufletească prin icoană.
Icoana ca suport curricular în predarea Religiei este de o reală importanță și un real folos deoarece
icoana este cea de care ne folosim pentru a ne ridica la cele mai presus de icoană.
Icoana este o prezență harică. În istoria Bisericii, icoanele au avut întotdeauna un rol important atât
în viața liturgică, în domeniul misiunii dar și în latura educației religioase. Dintre funcțiile pe care icoana
le îndeplinește, amintesc:
1. Funcția catehetică (didactică) – icoana mai este numită Biblia în imagini;
2. Funcția contemplativă – icoana este o fereastră spre cer (spre absolut);
11
Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian Șerbu, Prof. Monica Opriș și Prof. Dorin Opriș, Metodica predării Religiei, Ed. Reîntregirea, Alba
Iulia, 2000, p. 31;
12
Pr. Dr. Vasile Pop, Curriculum și reformă în predarea Religiei, Ed. ”Vasile Goldiș„ University Press, 2014, p. 173;
473
3. Funcția harică sau de mijlocire – icoana împărtășește puterea cea nevăzută a lui Dumnezeu
prin mijlocirea celui reprezentat;
4. Funcția latreutică – icoana este folosită în cult și este cinstită de către credincioși (doctrina
cinstirii icoanelor a fost stabilită de Sinodul VII Ecumenic de la Niceea din 787);
5. Funcția educativ-religioasă – icoana este un mijloc de trezire, întreținere și întărire a vieții
religioase. Simpla vedere a icoanelor îndeamnă la practicarea virtuților.
Utilizarea icoanelor la ora de Religie trebuie să fie în concordanță cu subiectul lecției și se pot
utiliza în orice parte a lecției dorim: la începutul lecției, în comunicarea noilor cunoștințe sau la sfârșitul
lecției când se are în vederea fixarea cunoștințelor.
Pot fi folosite icoanele din manualele de Religie, sau din auxiliarele didactice, sau de pe cartonașe
sau fișe de lucru sau pot fi duse icoane autentice și prezentate copiilor. Aici trebuie să avem în vedere ca
atunci când folosim la oră un obiect de cult, cum este icoana, așadar sfințită, noi, profesorii, suntem datori
de a specifica elevilor că icoana respectivă este sfințită și consacrată cultului, în sensul că obiectele de
cult au un regim special și nu pot fi folosite oricum, ci trebuie să ne raportăm la acestea cu o anumită
evlavie. În activitățile noastre mai putem folosi ca material didactic și icoane neconsacrate cultului
(nesfințite) sau mai putem să le observăm direct în locașul de cult. 13 Prezentarea icoanei și analiza ei se
face astfel: mai întâi se pregătesc elevii pentru înțelegerea ei – profesorul venind aici cu informații
referitoare la motivația biblică a cinstirii ei, învățătura Bisericii despre cinstirea și cultul icoanelor, apoi se
face referire la tipul icoanei (praznicală sau a unui sfânt) dar și la locul unde se află cel reprezentat. Apoi
urmează analiza propriu-zisă a icoanei din punct de vedere artistic, cultural și mai cu seamă a Bisericii,
deoarece icoana nu este altceva decât o teologie în imagini. Tot aici la analiza propriu-zisă putem vorbi și
despre tehnica realizării icoanelor dar și despre descifrarea mesajului acestora.
Icoana, ca suport curricular în predarea Religiei, aș dori să afirm că ar trebui să ne fie
indispensabilă, deoarece ne pune la îndemână un instrument intuitiv de o importantă putere
învățătorească.
13
Pr. Dr. Vasile Pop, Curriculum și reformă în predarea Religiei, Ed. ”Vasile Goldiș„ University Press, 2014, p. 181;
474
JOCUL ŞI JOCURILE DINAMICE LA PREŞCOLARI

BUNDĂ CRISTINA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NUMARUL 7, BUZĂU
Jocul în aer liber are un rol crucial în dezvoltarea armonioasă şi sănătoasă a copilului. Într-o epocă
în care televizorul şi calculatorul domină din ce în ce mai mult viaţa copilului şi îl atrag în plasa
sedentarismului, activităţile în aer liber sunt o fărâmă de speranţă la care merită să apelezi pentru a creşte
un prichindel falnic şi sănătos, atât din punct de vedere fizic cât şi mental!
Pedagogia modernă consideră că jocul reprezintă baza conceperii întregii activităţi instructiv-
educative, deoarece acesta este cale directă prin care copilul în contact cu mediul ambiant îşi îmbogăţeşte
sfera cunoaşterii şi sfera motricităţii, se orientează, stabileşte relaţii, acţionează. Jocul reprezintă
activitatea principală a copilului în grădiniţă. Rolul acestuia este foarte mare în dezvoltarea fizică şi
psihică a preşcolarilor. Folosit cu precădere de educatoare, el este un important mijloc educativ cu
multiple influenţe în evoluţia copilului. Jocul de mişcare este un exerciţiu fizic şi un mijloc principal de
dezvoltare armonioasă a copilului preşcolar, un mijloc de educaţie care satisface în cel mai înalt grad
nevoia de mişcare şi de acţiune a acestuia.
Beneficiile fizice ale jocului în aer liber sunt cele mai numeroase pentru dezvoltarea copilului.
Petrecerea timpului în aer liber încurajează, înainte de orice, practicarea multor tipui de sport: fotbal,
baschet, handbal, volei, etc., care se dovedesc esenţiale pentru creşterea lui armonioasă.
Supraponderalitatea şi obezitatea sunt cele mai mari riscuri pentru sănătate la care sunt expuşi copiii erei
moderne. În prezent, din ce în ce mai mulţi prichindei sunt sedentari şi mănâncă defectuos, lucruri care
contribuie la îngrăşarea rapidă şi apariţia problemelor de sănătate.
Jocul ân aer liber oferă copilului oportunitatea de a se primba sau merge cu rolele, bicicleta,
trotineta etc. Există o mulţime de jocuri pe care le pot practica copiii în aer liber şi care au un rol esenţial
în a-l menţine activ şi sănătos. Ţopăiala şi alergatul de colo pînă colo sunt exerciţii fizice importante, care
ajută la dezvoltarea grupelor de muşchi, la întărirea oaselor şi la buna funcţionare a tuturor organelor.
În mare, copiii care se joacă în mijlocul naturii se dezvoltă mai armonios din punct de vedere fizic
decât cei care petrec majoritatea timpului în scaun sau pe canapea, cu ochii în televizor.
Activitatea fizică şi jocurile care se practică în aer liber au un impact puternic şi asupra dezvoltării
lui emoţionale şi sociale, dar şi asupra comportamentului lui, Jocul ajută copilul să îşi facă prieteni noi şi
să-şi dezvolte viaţa socială. Este un instrument puternic de socializare.
Atunci când iese în parc sau într-un spaţiu de joacă amenajat în aer liber, cel mic intră în contact cu
o mulţime de copii cu care are ocazia să interacţioneze şi să lege prietenii. O viaţă socială bogată a
copilului contribuie la creşterea stimei şi încrederii de sine, esenţiale pentru dezvoltarea lui emoţională. În
plus, învaţă cel mai bine să coopereze cu alţi copii şi să înţeleagă ce este spiritul de echipă din jocurile de
grup care au adesea loc în aer liber.
Atunci când copilul construieşte castele, se joacă frunza, şotronul sau elasticul cu ceilalţi prichindei
sau explorează diverse spaţii şi locuri din natură, îşi dezvoltă gândirea logică şi capacitatea de a raţiona.
Joaca în aer liber, încurajează copilul să îşi dezvolte imaginaţia şi creativitatea, să îşi asume riscuri şi
responsabilităţi, să gasească soluţii sau strategii şi să descopere plăcerea de a face anumite lucruri.
Activităţile făcute de copii în mijocul naturii se dovedesc a fi cel mai puternic remediu antistres.
Alergarea şi petrecerea timpului în aer liber contribuie la redarea unei stări de relaxare şi destindere,
esenţiale pentru sănătatea lui emoţională.
Jocurile de mişcare trebuie să ocupe un loc important în dezvoltarea capacităţilor coordinative ale
elevilor de vârsta şcolară medie. Odată folosite chibzuit şi sistematic, ele vor influenţa pozitiv atât
capacităţile de dirijare a mişcărilor, cît şi întreaga sferă psihomotrice a elevului: capacitatea de reacţionare
rapidă, prevederea, luarea şi realizarea rapidă a unor decizii, agerimea, prezenţa de spirit, etc.
Un şir de jocuri de mişcare şi ştafete simple pot fi folosite în cadrul lecţiilor de educaţie fizică, dar
şi în alte forme ale educaţiei fizice şcolare, fără o pregătire specială în ceea ce priveşte mişcările utilizate
(alergări, sărituri, etc.). Totuşi, majoritatea jocurilor de mişcare şi ştafetelor, în special cele cu mingea,
vor fi folosite doar atunci când acţiunile necesare vor fi însuşite destul de bine. Altfel, includerea înainte
de vreme a acestora poate atrage după sine
formarea unor priceperi şi deprinderi (coordonări) greşite, mai ales în cazul aruncării, prinderii,
conducerii mingii, lucru care, în continuare, se va răsfrânge negativ asupra însuşirii elementelor tehnice,
în special din jocurile sportive.
475
În lecţiile unde are loc învăţarea unor exerciţii cu mingea, nu se vor desfăşura ştafete şi jocuri de
mişcare cu acţiuni asemănătoare, deoarece acestea ar putea fi un punct de plecare spre influenţa
unilaterală asupra organismului elevilor. Totodată, asemenea jocuri nu vor contribui la întărirea
materialului didactic al lecţiei, dat fiind că acesta din urmă nu a fost însuşit îndeajuns.
Pentru perfecţionarea capacităţilor coordinative, în clasele mici pot fi organizate 3-4 jocuri de
mişcare sau ştafete în cadrul unei lecţii. Unele lecţii pot fi alcătuite în întregime din diferite jocuri, ştafete
şi elemente din jocurile sportive. În acest caz, de regulă, se vor include 2-3 jocuri sau ştafete cunoscute
elevilor şi 1-2 jocuri noi. Lecţiile bazate în întregime pe jocurile de mişcare vor fi desfăşurate mai ales la
sfârşit de an, semestru, compartiment al programei şcolare, pentru a determina cum au însuşit elevii
anumite acţiuni motrice, în special cele cu obiecte (mingi).
Varietatea conţinutului jocurilor de mişcare nu are limite. Se indică, în special, includerea acestora
în fiecare lecţie de jocuri sportive, îmbinându-le armonios cu exerciţiile de învăţare şi perfecţionare a
unor anumite elemente şi procedee tehnice, prevăzute de obiectivele de bază ale lecţiei, sau exerciţii de
dezvoltare a calităţilor motrice (viteza, forţaviteza, rezistenţa, etc.).
Majoritatea jocurilor şi a exerciţiilor sub formă de joc vor avea un caracter sintetic, adică vor fi
orientate asupra formării şi perfecţionării simultane a câtorva componente ale capacităţilor coordinative.
Bibliografie:
1. E. Ivan - "Educaţia fizică în grădiniţe", Ed. Stadion, 1973;
2. Eugenia Barcan Ţicăluşi - "Exerciţii şi jocuri pentru preşcolari", Ed. Sport Turism, 1976;
3. Alexandrina Dumitru, Viorel George Dumitru - "Activităţile transdisciplinare pentru grădiniţă şi
ciclul primar", Ed. Paralela 45, 2000.
476
PARTENERI
ITALIA
EURO
I.T.E.T. CARUSO Coordonator
CODEC proiect
profesor Mariana
Brătescu
SLOVENIA
Proiect finanţat de Comisia
ANDRAGOSKI ZAVOD Europeană prin Programul
Erasmus+, Acţiunea-cheie 2
LJUDSKA UNIVERZA
VELENJE
GRUP ŢINTĂ:
- Cadrele didactice
- Elevii şcolii
- Comunitatea locală
- Părinţii elevilor
GRECIA
2 ND EPAL
TRIKALON
ROMÂNIA
LICEUL
TEHNOLOGIC
AGRICOL
BĂRCĂNEȘTI
477
• Schimbul și dezvoltarea de abordări noi și

împărtășirea de bune inovatoare.
practici și experiențe - Promovarea, furnizarea și
evaluarea competențelor -
privind abordarea
cheie, inclusiv a
• Promovarea unui învățării flipped în competențelor de bază și a
proces de predare- școli. competențelor transversale -în
învățare deschis și special antreprenoriale, limbi
inovator potrivit străine și competențe digitale.
- O mai bună înțelegere de
pentru noua generație
către elevii noștri a diversităţii
de elevi. sociale, lingvistice și
• Experimentarea culturale.
învățării flipped în - Recunoașterea beneficiilor
disciplinele STEM. diversităţii culturale în școli și
• Creșterea atitudinii comunitățile noastre.
- Furnizarea de oportunități
deschise față de pentru includerea tuturor
dezvoltarea elevilor și mai ales a celor cu
profesională a nevoi speciale.
cadrelor didactice și - Înţelegerea a ceea ce
conștientizarea înseamnă să fii un cetățean
modului în care european.
- Schimbul de informații cu
aceasta poate
privire la școlile și
influența pozitiv - Creșterea competențelor comunitățile noastre vor oferi
procesele de predare- inter- culturale, sociale și de perspective noi și cunoștințe
învățare. comunicare ale elevilor și ale identității naționale și
• Facilitarea cadrelor didactice. europene contribuind astfel la
colaborării, a - Promovarea utilizării TIC în combaterea intoleranței
realizarea activităților și culturale.
schimbului între
comunicarea cu partenerii
profesori și privind aspectele implicate
promovarea creării de de proiect.
grupuri de lucru - Dezvoltarea competențelor
pentru dezvoltarea de învățare pe tot parcursul -Fiecare partener va avea o
personală și vieții: management de proiect, responsabilitate în proiect.
producerea de limbi străine, de rezolvare a -Fiecare partener va fi
problemelor. responsabil pentru un aspect
materiale didactice.
- Prevenirea abandonului al proiectului și pentru
• Îmbunătățirea calității școlar timpuriu. acțiunile rezultate.
planificării actului - Cooperarea cu instituții mai - Va fi menținut contactul
educațional. largi (alte școli, organizații regulat între parteneri.
• Promovarea unor locale, formale și informale, - Vor avea loc mobilități
procese de predare- ONG-urile, asociațiile de transnaţionale cu scopul de a
părinți și profesori), pentru un realiza produse de calitate şi
învățare concentrate
impact mai mare și furnizarea pentru a duce la bun sfârşit
pe nevoi educaționale de diseminare de lungă durată
reale ale elevilor. obiectivele proiectului.
cu rezultatele proiectului.
• Reducerea - Îmbunătățirea calității și
abandonului școlar, a relevanței ofertei de învățare
eșecului și în domeniul educației şi
formării tineretului prin
promovarea
incluziunii.
478
PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL-MODALITATE DE PROMOVARE A

ȘCOLII
Profesor Burci Adriana

Şcoala Gimnazială Nr. 17 ,,Ion Minulescu”, Constanța
Parteneriatul educaţional reprezintă o direcţie educativă imperios necesară dezvoltării actuale a
şcolii româneşti. Reprezintă o strategie recent adoptată care oferă contexte noi de formare a unei
personalităţi complexe şi complete. El este unul din condiţiile cheie ale pedagogiei contemporane, un
concept şi o atitudine în câmpul educaţiei şi tinde să devină un concept central pentru abordarea de tip
curricular, flexibilă şi deschisă problemelor educative, formă de comunicare, cooperare şi colaborare în
sprijinul elevului la nivelul procesului educaţional.
Parteneriatul presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative între factorii
educaţionali. Astfel, ca atitudine, parteneriatul presupune: acceptarea diferenţelor şi tolerarea opţiunilor
diferite; egalizarea şanselor de participare la o acţiune educativă comună; interacţiuni acceptate de toţi
partenerii; comunicare eficientă între participanţi; colaborare (acţiune comună în care fiecare are rolul său
diferit); cooperare (acţiune comună în care se petrec interrelaţii şi roluri comune).
Parteneriatul educaţional se desfăşoară împreună cu actul educaţional propriu-zis. El se referă la
cerinţe ca proiectarea, decizia, acţiunea şi colaborarea dintre instituţii, influenţe şi agenţi educaţionali.
Parteneriatul educaţional se realizează între instituţiile educaţiei: familie, şcoală şi comunitate; agenţi
educaţională: copil, părinţi, profesori, specialişti în rezolvarea unor probleme educaţionale (psihologi,
consilieri psiho-pedagogi, terapeuţi); membri ai comunităţii cu influenţă asupra creşterii, educării şi
dezvoltării copilului ( medici, factori de decizie, reprezentanţi ai bisericii, ai poliţiei); influenţele
educative exercitate la anumite momente asupra copilului; programele de creştere, de îngrijire şi de
educare a copilului; formele educaţie în anumite perioade.
Sorin Cristea, în Dicţionarul de pedagogie, afirmă că „parteneriatul pedagogic reprezintă o noţiune
recent introdusă în domeniul educaţiei care reflectă mutaţiile înregistrate la nivelul relaţiilor existente
între instituţiile implicate, direct sau indirect, în proiectarea şi realizarea sistemului de învăţământ: şcoală,
familie, comunitate locală, agenţi sociali (economici, culturali, politici, religioşi), asociaţiile
(profesionale, umanitare, sportive), factorii de asistenţă socială”.
În abordarea curriculară a educaţiei se identifică nevoia cunoaşterii, respectării şi valorizării
diversităţii. Este vorba de o diversitate care presupune unicitatea fiecărei fiinţe umane şi
multiculturalitatea.
Parteneriatele cu instituţii care pot contribui în mod deosebit la dezvoltarea copilului pot include
implicarea directă (pe lângă familie) a autorităţilor locale, a parlamentarilor, a organizaţiilor
neguvernamentale, a sectorului privat şi a agenţilor economici, a conducătorilor religioşi, spirituali,
culturali, ai liderilor şi ai membrilor comunităţilor. Acest gen de parteneriate educaționale vizează
stimularea mentală, antrenarea fizică şi dezvoltarea amplă a abilităţilor copiilor prin diferite activităţi,
cum ar fi: muzica, abilitatea manuală; formarea unor deprinderi de colaborare; desfăşurarea unor activităţi
didactice cu teme istorice şi creştine etc.
Procesul educaţional început în școală se extinde şi asupra comunităţii. Copilul are posibilitatea să
recunoască problemele acesteia, să fie mult mai atent la ce se petrece în jurul lui, să caute să rezolve
probleme, să-şi dezvolte spiritul de iniţiativă.
Proiectele de parteneriat educaţional cu Comunitatea Locală - Primărie, Poliţie – au ca argument
educaţia elevilor pentru cetăţenie democratică în vederea formării unor cetăţeni activi și responsabili.
Prin acţiunile desfăşurate în acest sens copiii îşi însuşesc concepte cheie – libertate, justiţie, egalitate,
solidaritate, cunosc modul de funcţionare a instituţiilor democratice, sunt puşi în diferite situaţii de a
respecta pe cei de lângă ei, îşi formează deprinderi de a-şi proteja propria persoană şi pe ceilalţi.
Încheierea unui parteneriat educațional între școală şi comunitate înseamnă participarea activă a
copilului în mediul şcolii şi al comunităţii. Beneficiile participării elevilor la viaţa comunităţii se reflectă
în dezvoltarea capacităţii de cooperare cu autorităţile locale (ex. Poliţia) în rezolvarea unor probleme.
Parteneriatele educaționale au ca scop rafinarea abilității de a construi un mediu educațional care să
motiveze copilul în procesul instructiv-educativ, dezvoltarea abilităților de comunicare, legarea de
479
prietenii, desfășurarea de activități în locații străine elevilor și, în egală măsură, de a promova imaginea
școlii în comunitate.
Parteneriatul educaţional este o metodă cu un puternic caracter interdisciplinar iar abordarea
interdisciplinară a conţinutului educaţiei duce la modernizarea procesului instructiv-educativ.
Educaţia este procesul prin care se realizează formarea şi dezvoltarea personalităţii
umane. Educaţia este contiună. Ea începe din primele momente ale vieţii şi se încheie odată cu ea.
BIBLIOGRAFIE:
Băran-Pescaru, A., „Parteneriat în educaţie: familie-şcoală-comunitate”, Editura Aramis Print,
Bucureşti, 2004;
Cristea, S., „Dicţionar de pedagogie”, Editura Litera - Litera Internaţional, Chişinău, Bucureşti,
2000;
480
Claudia Burgă
Școala gimnazială “Grigorie Ghica Voievod”, București
Prof. înv. primar, clasa pregătitoare
Școala gimnazială “Grigorie Ghica Voievod” din București, sectorul 2, este o şcoală cu renume
european, fiind una dintre instituţiile şcolare cele mai apreciate din zonă. Promovarea imaginii unităţii
noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei parteneri educaţionali: şcoală-
elevi-părinţi. În acest sens, în școala funcţionează Comisia pentru formarea şi promovarea imaginii
şcolii. Obiectivul central al desfăşurării activităţii acestei comisii este creşterea flexibilităţii şi
adaptarea ofertei de educaţie şi formare profesională la cerinţele, nevoilor şi intereselor elevilor şi
asigurarea şanselor egale la educaţie şi formare pentru toți elevii școlii.
De-a lungul acestui an școlar s-au desfășurat în școală diverse activități care duc la creșterea
încrederii partenerilor noștri, cum ar fi:
Academia De Șah
Școala noastră a obținut următoarele locuri la Olimpiada Sportului Școlar – faza pe Municipiul
București: Premiul III – Ioana OȚETEA, Mențiune – Andrei OȚETEA
În săptămâna 20-24 noiembrie s-a desfășurat în școală Proiectul “Veșmânt de toamnă”. Printre
stropii de ploaie și rafalele de vânt, toamna ne-a mai dăruit câteva raze de soare, iar elevii Școlii
gimnaziale “Grigorie Ghica Voievod” s-au mobilizat și au adus culorile frumosului anotimp pe
coridoarele școlii. Activitatea a presupus colaborarea prin munca de echipă, iar rezultatele, îndrăznim noi
să credem, au ieșit minunat.
Corul școlii noastre, ”Sunete Vesele”, condus de d-na profesor Elena Iorgulescu au cântat
împreună cu Grigore Leșe în spectacolul „Așteptând Crăciunul”, la Teatrul Național. 4 decembrie 2017.
La Olimpiada de istorie, etapa pe sector, s-au calificat mai mulți elevi. Aceștia au fost îndrumați
de d-na professor Stan Lavinia: Caranica Maria, Moisoiu Elena Maria, Scarlat David, Luca Adrian, toți
elevi în clasa a VIII-a.
În data de 17.11.2017 s-a desfășurat Olimpiada Națională a Sportului Școlar, faza pe sector la
fotbal băieți din clasele primare. Echipa școlii noastre formată din: Draghici Eduard, Sarbu Alexandru,
Peleanu Marius, Lungoci Andrei, Cociu Eduard, Ion Ianis coordonată de profesor Gheorghișor Laurențiu,
a obținut locul I.
481
La Olimpiada de lectură ca abilitate de viață, elevi din școală s-au calificat la faza pe sector:
Anca Alexandru, Băluță Ilinca, Birlica Maria, Negrea - Bordînc Ioana, Pora Daria – Alessandra, Stanescu
Ioana, Stoica Andra Mihaela. Acești elevi sunt în clasa a VI-a și au fost îndrumați de doamnele Bunduchi
Mihaela și Simion Anca-Nicoleta.
Ziua Pomului de Crăciun reprezintă o altă activitate apreciată atât de elevi cât și de părinți.
Aceste activități duc la cunoașterea școlii noastre în zonă și la creșterea numărului de elevi care
doresc să studieze alături de profesorii pentru care școala înseamnă educație și un viitor mai bun pentru
toți.
482
Profesor invatamant primar

Scoala Gimnaziala,, Dacia,, Tg.Mures
Burian Liudmila
Intotdeana pentru promovarea unei institutii se ia in considerare avantajele pe care aceasta le are si
scoaterea lor in evidenta pentru a atrage cat mai multi copii, viitori elevi ai acestei scoli. Acest intreg
proces de promovare este o munca continua si consecventa care ar trebui sa fie obiectivul principal
pentru fiecare cadru didactic apartinator scolii pe care o promovam de cand incepe activitatea si pana la
incetarea ei.Nu doar cadrele didacrice care au clasele terminale vor fi preocupate de promovarea imaginii,
ci intreg colectivul scolii vor avea ca scop promovarea imaginii scolii impreuna cu managerul. Este o
munca in echipa si care da roade in conditiile bune de colaborare pentru stabilirea de comun acord a unor
obiective ce urmeaza a fi realizate pe tot parcursul campaniei de promovare si nu numai. Obiectivele de
promovare a campaniei trebuie sa cuprinda urmatoarele:
• Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
• Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplarelor
de bună practică în managementul institutional;
• Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educational;
• Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor entice;
• Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piaţa
muncii, susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte abilităţi;
• Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specific identificate
în unitatea şcolară şi comunitatea locală;
• Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
Anul acesta fiind invatatoare la clasa a IV-a impreuna cu celelalte colegele am facut o campanie de
informare pentru atragerea prescolarilor . Publicul tinta era foarte bine stabilit si care reprezenta
prescolarii de la toate gradinitele din jurul scolii la care am mers si am participat la sedintele cu parintii
pentru a atrage cat de multi copii. Ca sa avem un feed back in ceea ce facem , am pregatit flayere cu
numele si prenumele cadrelor didactice, telefon si adresa, in cazul in care doresc sa ne contacteze , sa aiba
datele utile pe flayer. Astfel am reusit sa luam legatura cu potentialii elevi ai scolii noastre si urmatorul
pas ar fi participarea la ,,Ziua portilor deschise,, care se va organiza la sfarsitul lunii februarie. Putem
organiza si campanii de educare publica prin desfasurarea unor activitati pe o anumita tema la care sa
participe parintii cu copii pentru perioada de acomodare. Un exemplu de flayer pe care l-am folosit in
campania de promovare este urmatorul: Școala Gimnazială ,, Dacia “
Este o școală de renume care a obținut rezultate foarte bune la învățătură și la concursurile școlare
atât la ciclul primar cât și la cel gimnazial. Are o echipă profesionistă de cadre didactice, bine pregătită și
posedă săli de clasă dotate cu mijloace moderne pentru educație: videproiector, tablă digitală,
calculatoare, sală multimedia . Lucrăm în echipă ,dacă e cazul, cu psihologi, psihopedagogi , logopezi în
vederea obținerii unor performante pentru copiii Dumneavoastră .
Vă așteptăm să vă înscrieți copilul în clasa pregătitoare la:

Școala Gimnazială Dacia Tg.Mures
Str.Panseluțelor nr 6
Profesori invatamant primar:
• Prof.înv. Bercea Carmen Ramona Tel:0740.504.458
• Prof.înv.Pop Oana Tel:0762.254.411
• Prof.înv.Burian Liudmila Tel:0744.835.761
483
CALITATEA FACE DIFERENȚA

PROF. BURIU ROXANA, PROF. COSTEA ADRIAN-LIVIU
Şcoala Gimnazială” Vasile Voiculescu”, Pîrscov, jud. Buzău
MOTTO: „Şcoala cea mai bună e aceea în care înveţi, înainte de toate, a învăţa.” (Nicolae Iorga)
Imaginea şcolii de care noi aparţinem în calitate de cadre didactice, elevi sau parinţi, reprezintă
pentru noi un lucru foarte important. Promovarea imaginii acesteia trebuie să fie un obiectiv prioritar
pentru toţi cei implicaţi – profesori, elevi, părinţi, dar şi pentru comunitatea din care face parte unitatea
şcolară, pentru că aceasta comunitate reprezintă cadrul cultural, spiritual şi geografic de dezvoltare a
elevului. Şcoala şi comunitatea îmbunătăţesc instrucţia, evaluarea, dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice, implicarea părinţilor, astfel încât, fiecare aspect al educaţiei funcţionează ca parte a unui sistem,
care sprijină toţi elevii pentru a-şi atinge obiectivele.
O comunitate care plasează educaţia printre priorităţile sale, este o comunitate care acţionează
conştient în folosul tuturor membrilor săi. În cadrul unei comunităţi, şcoala este instituţia care asigură
educaţia copiilor, si care sprijină, în acelaşi timp, preocuparea şi nevoia adulţilor pentru perfecţionare
continuă şi învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Pentru realizarea unui parteneriat trebuie stabilite câteva forme de relaţionare necesare. Aşadar,
trebuie respectate cele patru condiţii de realizare ale acestui proces: comunicare, coordonare, cooperare şi,
în cele din urmă, parteneriat. Aceste distincţii sunt importante pentru decizia privind tipul de relaţionare
pe care se poate miza, pentru un anumit partener din cadrul comunităţii.
Biserica, autorităţile locale, mass-media, organizaţiile nonguvernamentale, instituţiile de cultură
joaca un rol important nu numai în promovarea imaginii unei unităţi şcolare, dar şi în creşterea şi
dezvoltarea fiinţei umane. Biserica este un partener important ce contribuie la cultivarea trăsăturilor
morale pozitive, precum acceptarea diversităţii, respect, dragoste pentru semeni ; autorităţile locale oferă
şcolilor sprijin concretizat prin fonduri, resurse materiale; poliţia are un rol esenţial în educaţia copiilor
pentru cetăţenie democratică, în vederea formării unor cetăţeni activi şi responsabili; mass-media
influenţează, orientează şi dirijează opinia publică, interesele şi motivaţiile oamenilor; organizaţiile
neguvernamentale sunt factori activi în reţelele educaţionale contribuind cu programele lor la susţinerea
drepturilor copiilor, tinerilor, adolescenţilor, la promovarea egalităţii şanselor educaţionale, la educarea şi
consilierea familiei, la atragerea de fonduri financiare şi materiale, la promovarea imaginii grădiniţelor şi
şcolilor, la formarea de formatori, mediatori, cadre didactice, la facilitarea unor parteneriate interne şi
externe, la dezvoltarea unor reţele comunitare precum şi la analizarea unor nevoi comunitare.
Familia constituie unul din factorii educativi care prezintă o importanţă covârşitoare în formarea şi
dezvoltarea personalităţii. Familia are un rol important în creşterea şi educarea copiilor, reprezintă
principala verigă în dezvoltarea fizică şi psihică a acestora.
Pentru a afla care a fost rolul şcolii gimnaziale în viata lor, cum promoveză imaginea şcolii foşti
elevi ai acesteia, am realizat un sondaj de opinie. Iată câteva comentarii:
„Şcoala gimnazială a fost un important prag în viaţa mea. Aceasta ne-a aşternut bazele pentru
urmatoarea etapă importantă din viată,l iceul. Şcoala gimnazială a reprezentat pentru mine un loc de
formare, un loc în care am copilărit şi din care am rămas cu amintiri preţioase. Rolul acesteia a fost de
formare, de integrare într-un colectiv şi, totodată, este responsabilă de trecerea dinspre copilărie înspre
adolescenţă, o trecere importantă în formarea de noi caractere. Sunt mândră că am fost eleva şcolii
gimnaziale „V.Voiculescu” , deoarece pot spune că am ajuns într-un loc bun, si, poate că fără această
scoală, nu aş fi reuşit. Sunt mândră că am cunoscut nişte profesori minunaţi, de la care am avut de învăţat
noi cunostinţe şi, totodată, lecţii importante de viaţă. Promovez imaginea şcolii prin cunoştinţele mele şi
prin forţa de muncă, şi nu voi uita de unde a pornit totul, mai exact de la aceasta şcoală.” ( Iuliana, cls.a
XII-a)
„Şcoala gimnazială în cadrul căreia am fost elev m-a ajutat să mă dezvolt ca persoană şi să-mi aleg
drumul în viaţă; am învăţat cum trebuie să mă comport, să preţuiesc calitatea, pe scurt, să fiu om.
Profesorii şi colegii din cadrul ei mi-au fost ca a doua familie, acest fapt având o influenţă pozitivă asupra
484
mea. Oriunde îmi este solicitată părerea despre şcoala gimnazială, pot spune că, de fiecare data am avut
numai cuvinte de laudă pentru aceasta instituţie ce m-a format ca persoană.” (Mihai., cls.a XI-a)
„Școala Pîrscov este locul în care am reușit să învăț multe lucruri, locul de unde am amintiri
extraordinare. Această şcoală mi-a permis să mă afirm și să mă dezvolt pe mai multe planuri. Am reușit
să cunosc aici câțiva oameni minunați, profesori, care m-au îndrumat pe parcursul anilor de gimnaziu. Nu
pot să uit de unde am plecat. În aproape orice fac la liceu, încercând să-mi fac numele auzit,î ncerc să fac
şi numele acestei şcoli auzit. Tot ce fac, fac într-o anumită măsură şi din respect pentru şcoala de la care
am venit.” ( Mihai, cls.a X-a)
„La şcoală am învăţat lucrurile de bază de care am nevoie destul de mult la liceu. Acestă şcoala m-
a ajutat să ajung la liceul la care am vrut şi m-a ajutat să devin un om ambiţios, curajos şi demn.” ( Alex,
cls.a X-a)
„Şcoala gimnazială este perioada în care fiecare adolescent îşi dezvoltă anumite capacităţi, învaţă
despre sine mai mult, află lucruri noi, face alegeri cu privire la viitorul său. O consider ca fiind un
intermediar între visurile şi pasiunile tale. Pentru mine şcoala gimnazială a fost ca o cheie pentru uşile pe
care le voi deschide în viitor.”(Ştefan,cls.a X-a)
”Şcoala gimnazială pentru mine a însemnat cea mai frumoasa parte din viață, locul unde am legat
prietenii frumoase, locul unde am cunoscut oameni deosebiți (domnii profesori), care au avut grijă să fie
cei mai buni și să se ocupe de educația noastră cu sârguinţă şi răbdare, care au avut grijă să ne fie ca o a
doua familie şi să ne învețe numai lucruri frumoase, atât pe plan educațional cât şi personal! Şi da, mă
mândresc că am fost elevă a acestei şcoli, iar experiența trăită în aceşti ani şi numele profesorilor, le-am
menţionat ori de câte ori am avut ocazia, atât pe parcursul liceului cât şi în general, cu mare drag şi
respect!” (Oana, studentă)
O şcoala eficientă este parteneră elevului, valorizând respectarea identităţii sale cu familia,
recunoscând importanţa acesteia şi căutând să atragă în procesul didactic toate resursele educative ale
societăţii, pe care le identifică, le implică şi le foloseşte activ.
485
Planificarea,implementarea si evaluarea unei campanii de relatii publice

privind promovarea imaginii scolii.
Burlacescu Ionela
depasit asteptarile.
Asteptarile de timp sau orarele pentru atingerea rezultatelor nu trebuie stabilite decat cu
aproximatie,dar termenele – limita trebuie sa fie realiste, in functie de obiectivele alese.
◄Tema
publicurilor, inainte sa se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demografice ( date statistice : varsta, sexul,
intrebari in selectarea unor media potrivite pentru un anumit mesaj ;
comunicare ?
raspunde la el ?
486
PROMOVAREA IMAGINII GRADINIŢEI
Prof. inv. preş. Burlacu Adina

Şcoala Gimnaziala Nr.2 Străteni, Com. Lozna
Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii cât și
pentru părinți.Misiunea noastră , a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil
să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie,rasă deci să ofere
șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor.
Educatoarea este cea care trebuie sa initieze, sa conceapa, sa structureze pertinent si correct
parteneriatul educational, traducandu-l intr-un proiect valoros pentru toate partile implicate. Parteneriatul
educational este un concept care devine tot mai prezent in relatiile de colaborare ce se stabilesc intre
unitatile de invatamant si diferitele segmente ale societatii. Necesitatea si importanta parteneriatelor
rezida in doua aspecte:
▪ nevoia deschiderii gradinitei catre comunitate
▪ sensibilizarea comunitatii la nevoile gradinitei
doar câteva:
Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
Excursii, drumeții, plimbări;
Vizite la diferite instituții din comuna;
Participare la concursuri locale, judetene, naționale și internationale avizate de MEN. Acest tip de
activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și mai mult. Pentru
ca oferta noastră să fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spații de învățare confortabile, sigure,
adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil atât în interiorul grădiniței cât și in
curtea acesteia.Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de părinți și copii.
Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor didactice,
reursele materiale ale grădiniței, cadrul ambiental, proiectele educaționale și parteneriatele în care
grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori in actul
educational: copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a
activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de grup și al relației
grădinițăfamilie-comunitate. Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare ,de incredere și prietenie,
care să facă posibilă comunicarea liberă.Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emotional,
relational dar trebuie subliniat faptul că influenta acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci
prin sisteme de activități de diferite tipuri , intr-o succesiune gradată.Motivația unor activități de
parteneriat este înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și
consecvent în formarea viitorului cetățean.Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali sunt
, de obicei foarte atractive, iar copiii participă activ și eficient la acestea.Pentru ca parteneriatele să
funcționeze este nevoie de respect încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile acțiunii și
strategiilor de atingere a acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.
1.,,Împreună vom reusi”- parteneriat cu familia
▪ Scopul: Initierea parintilor in problemele specifice educatiei din gradinita privita ca un
,,microgrup” din care copilul face parte;dobandirea de catre parinti a unor abilitati de relationare cu copii.
487
▪ Parteneriatul gradinita-familie construieste relatii stranse intre cele doua medii ale educatiei,
stabileste un sistem de valori apropiat intre acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
Scop: Cunoasterea si respectarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice sărbătorilor religioase;
Educarea unor virtuţi creştine şi cultivarea comportamentului moralreligios (să-ţi iubeşti aproapele, să
faci fapte bune, să fii cinstit, modest, generos, să nu urăşti, să-i ajuţi pe sărmani, să-L iubesti pe
Dumnezeu);
3.,, Hai la drum, mici pietoni!” – parteneriat cu poliția
Scop: ▪ Sprijinirea copiilor pentru intelegerea necesitatii respectarii regulilor de circulatie, in
vederea asigurarii securitatii personale.
▪ Cunoasterea consecintelor nerespectarii regulilor de circulatie.
4.,,In curand vom fi scolari”- parteneriat cu scoala
Scopul: ▪ Stabilirea unor puncte comune cu privire la programul derulat la grupa pregatitoare si
semestru I al clasei I.
▪ Familiarizarea prescolarilor cu mediul educational in care vor pasi in curand.
CONCLUZII: Initierea si derularea de activitati in parteneriat reprezinta o provocare pentru
educatorul de azi, necesitand multa creativitate in concepere, dinamism in derulare, responsabilitate in
monitorizare, flexibilitate in luarea deciziilor.
488
ȘCOALA CA ORGANIZAȚIE SOCIALĂ
Prof . Burlacu Călinoiu Ruxandra

Liceul Tehnologic, sat Gheaba, comuna Măneciu, Prahova
Societatea modernă se caracterizează printr-o organizare socială riguroasă, în vederea obţinerii
eficienţei maxime. Instituţiile şi organizaţiile structurează viaţa cotidiană a oamenilor, ordonează
comportamentele individuale şi colective, stabilesc norme de interacţiune socio-umană. Ele reduc
incertitudinea vieţii individuale, reglementează performanţele şi institue recompense. Dacă instituţiile
sunt structuri relativ stabile de statusuri şi rolulri, avȃnd menirea de a conduce la satifacerea anumitor
nevoi ale indivizilor sau la îndeplinirea anumitor funcţii sociale, organizaţiile sunt definite ca sisteme de
coordonare a activităţilor indivizilor pentru realizarea unor obiective comune. Ele îndeplinesc aceleaşi
funcţii de structurare si abordare , dar pun accentul pe atingerea ţintei colective.
Organizaţia este o unitate sau grupare socială, conştient întemeiată, cu finalităţi explicit
formulate,care antrenează un număr mare de indivizi pentru a îndeplini roluri şi statute bine determinate
în cadrul unei structuri diferenţiate, cu funcţii de conducere şi coordonare a activităţilor.
Organizaţiile pot fi clasificate după mai multe criterii:
• obiectivele urmărite: organizaţii economice, organizaţii culturale, organizaţii religioase etc;
• gradul de structurare: organizaţii formale – cu statute şi roluri, structuri ierarhice şi raporturi de
autoritate bine delimitate – sau organizaţii informale – cu structuri interne mai flexibile;
• implicarea emoţională a membrilor: organizaţii primare– în care raporturile dintre indivizi sunt
puternic încărcate afectiv, cu un număr redus de membri între care există relaţii directe etc. organizaţii
secundare – în care relaţiile dintre membri sunt puternic raţionalizate, predomină relaţiile indirecte şi
impersonale.
Analiştii sistemului şcoală au ajuns la concluzia că această instituţie îndepineşte toate
caracteristicile pentru a fi încadrată în categoria organizaţiilor. Şcoala , poate fi analizată ca o organizaţie
socială de sine statătoare, aceentul punȃndu-se pe funcţia de funcţia de socializare, de transmitere a
valorilor promovate de societate; caracteristicile psihosociale ale „ sistemului şcoală” sunt următoarele:
a) întreţine multiple relaţii cu mediul social-economic ( de ordin economic, politic, cultural) ,
îndeosebi cu elemente “ specializate” ale mediului ( instituţia familiei, mass-media, instituţii culturale şi
politice).
b) Dezvoltă două funcţii: una primară, constȃnd în livrarea de “ servicii” ( elevilor) şi
“produse” ( societăţii); alta ,secundară , furnizează populaţiei din zonă modele atitudinale,
comportamentale, norme morale;
c) Uneori scopurile iniţiale ( instrucţia şi educaţia) sunt uitate în favoarea unei acţiuni de
menţinere a sistemului. Aceste acţiuni se pot traduce prin instituirea unui sistem complicat de norme,
coduri, regulamente interioare, care transformă membrii organizaţionali în nişte executanţi ai cerinţelor
interne. Preocuparea pentru reproducerea sistemului poate avea , ca efect, în cazul şcolii, nişte “produse
standardizate” pe care psihopedagogia le-a descries sub genericul de “personalitate birocratică”:
supunerea fără rezerve la norme, angajare afectivă limitată, lipsa de interes pentru inovaţie si progres,
dependenţă faţă de nivelurile ierarhice ( professor).
d) Poziţia individului în organizaţie se caracterizează printr-o dublă tendinţă: pe de o parte el
îşi doreste statisfacerea aspiraţiilor personale ( obţinerea succesului psihosociologic, a stimei publice); pe
de altă parte, el trebuie să răspundă solicitărilor organizaţionale, să se integreze în piramida ierarhică.
Posibilitatea de a îmbina cele două cerinţe constă în orientarea sa spre obiectivele esenţiale ale
organizaţiei, de aici decurgȃnd dobȃndirea prestigiului şi succesului public.
e) Ca organizaţie socială, şcoala este, în acelaşi timp, un sistem formal şi un mediu de relaţii
interpersonale informale. Este formal prin faptul că prescrie reguli şi norme, sancţionează conduitele
individuale prin raportare la regulament, prin procedure de control. Dezvoltă însă , în acest cadru formal,
relaţii de apreciere, simpatie, antipatie, alegere şi respingere între elevi sau între elevi şi profesori.
Substructurile psihosociologice informale răspund nevoilor reale ale indivizilor şi sunt tributare structurii
formale.
489
Relaţiile informale se sprijină pe schimbul de servicii, pe afinităţi reciproce, preocupări comune

într-un anumit domeniu ( un hobby, de exemplu), un ţel comun, derivat din ţelurile organizţionale (
dobȃndirea unui prestrigiu de „ specialist”- matematician, poet al clasei etc.)
f) Mecanismele senzoriale şi cognitive, de adaptare a individului la cerinţele organizaţionale,
adesea limitate în fapt, datorită sistemului motivaţional şi unei “reprezentări personale” a realităţii , pot
deveni mecanisme de apărare sau relansare a eului. Inconştientul şi imaginarul pot deveni mediatori între
personalitatea individului şi organizaţie; o anumită imagine de sine şi despre locul să în sistemul
psihosocial al clasei îl poate ajuta pe elev să-şi organizeze viaţa personală, să-şi formeze mecanisme de
adaptare, strategii de relansare în sitemul ierarhic interindividual.
g) Relaţiile dintre diferite compartimente ale organizaţiei şi fiecare dintre membrii săi nu se
pot desfăşura fără un eficient sistem de comunicare. În şcoală se întȃlnesc cȃteva forme specific de
comunicare : între indivizi, între funcţii, între statusuri şi roluri. Comunicarea poate servi pentru a “
menţine distanţa” şi a asigura securitatea psihopedagogică, dar şi pentru a stabilii relaţii socio-afective de
încredere şi respect personal. Poate deveni un “instrument” ( în mȃna unora dintre profesori), dar poate fi
şi un mijloc de cunoaştere şi schimb cognitiv şi emoţional (între elevi, între elevi şi profesori). Uneori ,
canalele informare de comunicaţie pot deveni surse de informare pentru profesori, motiv de blocare a
acestora de către elevi. Canalele informale la nivelul elevilor pot constitui adesea mijloace de obţinere a
sentimentului de solidaritate şi constituie norme şi coduri.
Caracteristicile enumerate nu se alătură, nu alcătuiesc un mozaic, ci , dimpotrivă, un sistem coerent
de interinfluenţe şi interacţiune, de natură social-psihologică, adesea dificil de descifrat.
BIBLIOGRAFIE:
*Emil Păun, Şcoala: abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Bucureşti, 1999, p.8;
*Mihai Diaconu, Sociologia educaţiei- curs în format digital; http://www.biblioteca digitala.ase.ro
*Bogdan, Balan; Ştefan , Boncu; Andrei, Cosmovici; Teodor, Cozma; Carmen, Creţu; Constantin
Cucoş; Ion, Dafinoiu, Luminiţa Iacob; constantin, Moise; Mariana, Momanu; Adrian, Necula; Tiberiu,
Rudică; Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom, Bucureşti,
2005, p.253;
490

MARKETINGUL EDUCAȚIONAL
Director Adj. Prof. BURTEA VIOLETA CRISTINA

Școala Gimnazială Traian – Județul Brăila
Mark E. Hanson spunea la începutul deceniului IX al secolului trecut, că școala trebuie să satisfacă
aceleași nevoi ca și societățile private. Pe baza observațiilor întreprinse de-a lungul anilor, el a tras
concluzia că imaginea instituțiilor de învățământ de stat diferă semnificativ de cea din sectorul
educațional privat. În educație, perceperea unei bune imagini (calitatea profesorilor, programul, numele
disciplinei) conduce la obținerea unui suport local, social si politic, ceea ce se reflectă în capacitatea de a
face fată schimbării. Cu alte cuvinte, construirea unei imagini în educație înseamnă câștigarea unui suport
din partea comunității locale pentru ceea ce instituțiile de învățământ din zona respectivă vrea să facă.
Aplicarea marketingului în sistemul educațional înseamnă conceperea unor programe de instruire
adecvate nevoilor specifice individuale dintr-o comunitate și implementarea unor sisteme de comunicare
capabile să permită un schimb avantajos, de informații și de valoare, pentru părțile implicate în proces.
Maretingul educațional este o expresie a prospectării și perfecționării mijloacelor prin care
învățământul poate utiliza posibilitățile sale de integrare și influențare a societății. Și educația trebuie să
devină un domeniu rentabil prin punerea în valoare a tot ceea ce are de oferit, prin valorificarea oricărei
oportunități. În domeniul educațional nu trebuie să lipsească studiile asupra nevoilor publicului.
Piața educațională este spațiul de întâlnire al cererii cu oferta educațională și cu serviciile specifice
ale acestui domeniu. O sumedenie de factori influențează această piață educațională.
Factorii de mediu influențează mult piața educațională, mai ales prin componenta sa, mediul
demografic care ajută la proiectarea și realizarea politicilor de marketing educațional. Sunt luate ăn calcul
informații despre numărul de lociutori, vârsta, sexul, ocupația, venitul și nivelul de instruire. Alt mediu
important este cel tehnologic, prin dezvoltarea permanentă a tehnologiei informaționale care produce
schimbări radicale. Mediul economic este cel care definește calitatea vieții, nivelul de trai. Starea socială
a beneficiarilor poate determina apetitul sau dezinteresul față de educație. Mediul politic (stabil sau
tensionat) influențează statutul instituției educaționale.
În calitate de ofertanți, școlile trebuie să aibă relații strânse cu beneficiarii (publicul) și cu difuzorii
de produse educaționale.
În promovarea imaginii școlii, un rol important îl au târgurile educaționale organizate de instituția
de învățământ. Târgurile educaționale trebuie să ofere multe informații prin panouri, fotografii, grafice,
pliante, ghiduri, etc. Este un spațiu propice comunicării între școală și viitorii elevi. Contactul direct cu
instituția de învățământ prin intermediul unor activități precul ”Ziua porților deschise” oferă beneficiarilor
posibilitatea de a afla toate elementele necesare luării unei decizii precum programul, disciplinele,
dotarea, profesorii care vor preda la clase.
Promovarea marketingului educațional se poate realiza și cu ocazia organizării de diferite activități
extracurriculare precum sărbători, manifestări cultural-artistice, aniversări, comemorări în care sunt
implicați mai mulți beneficiari ai educației: părinți, elevi și comunitatea locală.
Participarea elevilor la diferite concursuri și olimpiade școlare reprezintă de asemenea un important

mod de a promova imaginea școlii.
Promovarea marketingului în domeniul educațional necesită din partea managerilor dăruire,
perseverență, consecvență, cinste și dragoste petru elevi.
491
Bibliografie:
1. Gherguț A. - Management general și strategic în educație, Editura Polirom,București,
2007;
2. Puiu A. – Management, Editura Independența Economică, Pitești, 2001;
3. Ștefănescu P. – Bazele marketingului, Editura ASE, București, 1995;
492
Zâmbesc, deci exist!

(proiect educaţional)
Burtea-Protesoiu Gabriela și Calotă Rodica

Motto: „Doar zâmbind vei reuși!”
Preambul: Proiectul urmărește implicarea reală și preocuparea pentru realizarea activităţilor

și interacţiunilor ce valorizează fiecare participant, oferind oportunităţi de comunicare, învăţare și
trăire a emoţiilor pozitive în acest context, cultivare a relaţiei dintre calitatea vieţii(„satisfacţia de
viaţă”, Gilman, 2001), interesulsocial și frecvenţa participării la activităţile extracurriculare, care
antrenează fizic și cognitiv, pun în acţiune capacităţi de relaţionare cu ceilalţi, de apreciere a
comportamentelor și abilităţilor celorlalţi, de a adera la un anumit tip de comportament, utilizat ca
strategie de coping, anihilând situaţii cauzatoare de stres.
La toate acestea – în principal – avem dreptul, şi-l avem întreg, eminent.” (N. Steinhardt)
Concepte precum incluziune, dezvoltare personală, diversitate, egalitate, participare sunt

concepte care trebuie abordate în contextul noilor paradigme ale educaţiei
1. Acest proiect este o metodă pedagogică care îl grăbeşte pe elev să se confrunte cu

realitatea, nu doar cu o disciplină studiată la clasă şi aceasta în măsura în care
planificarea,organizarea,execuţia şi controlul, feed-back-ul şi diseminarea au fost gândite în prealabil şi
reflectate de elev în acţiunile sale ulterioare, în funcţie de obiectele fixate în domeniul informaţiei, al
aplicării acestor cunoştinţe în practică şi a transformării acestora în comportamente şi abilităţi de viaţă.
Este de remarcat rolul cheie al coordonatorului în structurarea acestui tip de proiect şi în susţinerea
elevului pentru a-l realiza. Ceea ce diferenţiază fundamental pedagogia proiectului de alt tip de abordări,
coordonatorul şi elevul trebuie să depăşească acea cultură tradiţională de transmitere şi apropierea
competenţelor centrate pe elev.
Un alt aspect demn de luat în atenţie în proiectul de evaluare este rolul acestuia de motor de
asimilare a cunoştinţelor disciplinare, interdisciplinare şi transversale: elevului, care nu este penalizat
pentru ceea ce nu a reuşit să asimileze, i se aplică o grilă de valorizare a competenţelor dobândite.
Pentru a evalua performanţele elevilor în dobândirea acestora, au fost valorificate următoarele
aspecte:
- Producţia: calitatea demersului şi planificare activităţilor în vederea obţinerii rezultatelor scontate
- Învăţarea: calitatea informaţiei dobândite, cu precădere a celor pluridisciplinare: nivelul atingerii
obiectivelor.
- Munca în echipă, colaborarea: grupul motor al proiectului ,,Rolul implicării fiecăruia în munca de
grup”
2. Beneficiile unui asemenea proiect:
- Puternica motivare a elevilor de a se simţi utili din punct de vedere moral şi social.
- Pedagogia de grup, munca în echipă şi cooperarea.
- Antrenamentul şi rezolvarea problemelor, dezvoltându-şi gândirea logică şi pragmatică.
- Ancorarea cunoştinţelor într-un context care nu mai imită sau reproduce realul ci este real.
- Dezvoltarea şi utilizarea competenţelor într-un alt context decât cel şcolar.
- Consolidarea relaţiei profesor-elev.
- Orientarea şi motivarea elevilor în alegerea viitoarei meserii.
- Dezvoltarea competenţelor transversale şi interdisciplinare.
3. În pofida beneficiilor obţinute în timp, învăţarea prin proiecte are limitele ei. În dorinţa de
a-i însoţi pe elevi spre o învăţare ancorată în social, în viaţă, coordonatorul se izbeşte de anumite
obstacole: cel curricular, care poate fi afectat de derularea proiectului, cel material şi cel logistic. Pentru
derularea unui proiect on-line este nevoie de o sală sau de un laborator echipat: calculatoare, conexiune
internet, material informatic etc. Dorinţa de a participa la un concurs de postere, afişe, producţie
numerică, reviste online, bloguri, wiki, presupune o muncǎ de pregǎtire preliminarǎ: trebuie găsite
mijloacele de realizare şi obţinere a acordului părinţilor şi a conducerii instituţiei şi înainte de toate, a
493
voinţei elevilor de a continua să investească timp în activitatea de informare, realizare a proiectului prin
mijloace audio-vizuale, prezentări PPT şi de postere a acestora. Toate acestea într-un context în care
elevul suportă presiunea notelor la toate disciplinele, din partea unor evaluatori care le pecetluiesc intrarea
la liceu sau la facultate , trecerea examenului de bacalaureat sau rezultate obţinute la olimpiade.
Ce poate face coordonatorul în asemenea situaţii?
În primul rând să-şi schimbe atitudinea, să iasă din paradigma celui care dă (predă) informaţii şi
exemple de practică şi să devină un facilitator al procesului de învăţare (instruire), pentru a imita
curiozitatea elevul să înveţe altfel, fără a le impune ideile şi principiile sale.
Coordonatorul trebuie să prevadă toate etapele proiectului: structurarea, pregătirea tuturor etapelor,
anticiparea dificultăţilor, găsirea soluţiilor proprii fiecărei clase sau instituţiei, conform cu profilul
elevilor şi al instituţiei. Este necesară în toate etapele: adaptarea la evoluţia proiectului şi chiar
schimbarea obiectivului, dacă necesitatea impune acest lucru.
494
Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra Neamț - „O școală europeană

pentru elevii noștri”
prof. Gianina BURUIANĂ

Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra Neamț
Prezentul an școlar a început cu lansarea în școala noastră a două noi proiecte europene Erasmus+.
Este vorba despre Ecotraining 2017-1-RO01-KA101-036080, proiect de formare adresat cadrelor
didactice, demers rezultat din centralizarea nevoilor de formare observate în rândurile elevilor, ale
profesorilor și a necesităților de modernizare a componentei de internaționalizare și European Tourism
Professionals 2017-1-RO01-KA102-036077, proiect ce urmărește achiziționarea de competențe de
specialitate, lingvistice și de lucru într-o echipă internațională, pentru un grup de 22 elevi de la
specializarea „tehnician în turism”.
Nevoile de formare ale elevilor și profesorilor de la care s-a pornit la depunerea proiectului
Ecotraining se referă la folosirea instrumentelor și softurilor TIC în pregătirea activității didactice, la
utilizarea platformelor educaționale pentru formarea elevilor, la dobândirea de cunoștinte noi referitoare
la tehnici de consiliere și orientare profesională și la integrarea instituției în parteneriate europene.
Astfel, 10 profesori vor participa la 6 tipuri de activități de formare prin cursuri structurate cu
durata de 5-7 zile, în următoarele domenii: TIC, consiliere și orientare profesională, comunicarea cu
părinții, internaționalizare, cooperare internațională și eTwinning. Cursurile vor fi organizate de
următoarele instituții: Euneos (organizatie finlandeza, cursul urmând să aibă loc în Spania), ITC Prague -
Republica Cehă, iDevelop - Spania, ETI - Malta, Eproject Consulti-Italia si Edufor - Portugalia.
Potențialii beneficiari, adică profesorii școlii au fost informați asupra oportunităților de formare,
după care se va organiza în mod transparent selecția acestora iar cei selectați vor participa la activități de
pregătire organizate înainte de mobilitate. Ei vor primi sprijin financiar necesar participării la cursurile de
formare și sprijin logistic în organizarea mobilității. Activitatile de formare vor fi validate cu instrumente
Europass.
Cel de-al doilea proiect, European Tourism Professionals are ca obiective: creșterea atractivității
specializării „tehnician în turism” prin îmbunătățirea condițiilor de practică oferite; îmbunătățirea
vizibilității și capacității de a opera la nivel internațional a unității noastre de învățământ; creșterea
șanselor de integrare a elevilor pe piața europeană a muncii.
Grupul țintă este format din elevii claselor a XI-a de la specializarea „tehnician în turism” din care
se vor selecta cei 22 de elevi beneficiari ai mobilităților, de asemenea printr-un proces de selecție
transparent, care va cuprinde atât verificarea cunoștințelor de specialitate cât și a celor de limba engleză,
la care se adaugă un interviu cu explicații motivaționale. Durata stagiului este de trei săptămâni și va
consta în două fluxuri a câte 11 elevi însoțiți de un profesor de specialitate. Organizațiile partenere unde
se va desfășura practica elevilor sunt hotelurile de categoria patru stele „Abba Hotel” și „Hospes Palacio
de los Patos” din Granada – Spania.
În perioada septembrie-octombrie 2017 a fost lansat site-ul proiectului ce conține toate informațiile
necesare privind participarea la selecție, pregătirea, organizarea proiectului, urmând activitățile și
sesiunile de informare pentru elevi și părinți. În cadrul proiectului sunt asigurate cheltuielile de cazare,
masă și transport pentru elevii selectați și profesorul însoțitor.
Alături de alte proiecte europene care s-au derulat în Liceul Tehnologic Economic Administrativ
și acestea două, realizate cu sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Programului
Erasmus+, reprezintă pași importanți pentru realizarea misiunii instituției și anume: „O școala europeană
pentru elevii noștri”.
495
Promovarea imaginii grădiniței prin

parteneriate educaționale
Prof. Burulean Mariana-Luminiţa

Grădiniţa nr 35, sector 5, Bucureşti
Ȋn urma unei analize a comisiei care se ocupă de promovarea imaginii grădiniței la sfârșitul anului
școlar 2016-2017, s-a apreciat că parteneriatul educațional a constituit o pârghie importantă prin
intermediul căreia s-au transmis către parteneri informații, aprecieri, impresii, care au contribuit la
conturarea unei imagini pozitive a instituției noastre. Parteneriatul educațional a înregistrat în anul școlar
trecut noi accente care au făcut cunoscută activitatea grădiniței, valoarea și prestigiul acesteia.
Imaginea grădiniţei poate fi gestionată în cel puţin şase moduri :
• Să faci lucruri bune, în sensul practicării unui management extrem de performant;
• Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea, simpatia,
înţelegera şi sprijinul publicului.
• Să desfăşori o agresivă campanie publicitară;
• Sa foloseşti sponsorizarea;
• Să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei;
• Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Educatoarea este cea care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze pertinent şi corect
parteneriatul educaţional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părţile implicate.
PARTENERIATE DERULATE
1. ,,Împreună pentru educaţie!” - parteneriat educaţional cu familia derulat pe parcursul
anului şcolar.
▪ Scopul: Iniţierea părinţilor în problemele specifice educaţiei din grădiniţă privită ca un
,,microgrup” din care copilul face parte;dobândirea de către părinţi a unor abilităţi de relaţionare cu copii.
▪ Parteneriatul grădiniţă-familie construieşte relaţii strânse între cele două medii ale educaţiei,
stabileşte un sistem de valori apropiat între acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
▪ Exemple de activităţi derulate pe perioada parteneriatului:,,Din nou la grădiniţă”, ,,Tradiţii de
Crăciun”, ,,Cine lucrează mai frumos?”, ,,Cum aleg şcoala la care va merge copilul meu?”, ,,Ultimii
paşi împreună”.
▪ Una dintre cele mai interesante şi plăcute întâlniri a fost cea cu tema:,,Cine lucrează mai
frumos?”-activitate în care părinţii au fost implicaţi să participe activ alături de copii lor. S-au format
perechi părinte-copil şi au realizat împreună un desen cu tema ,,Familia mea”. Apoi s-au format două
echipe şi s-au pregătit un set de întrebări pentru părinţi şi un set de întrebări pentru copii, cu confirmarea
răspunsurilor de către părinte sau de către copil. Acest moment l-am intitulat ,,Cât de bine ne
cunoaştem?”.
▪ Finalizarea proiectului a fost concepută ca o analiză, împreună cu părinţii, a aspectelor pozitive
sau negative pe care le-am întâlnit pe parcursul celor doi ani de întâlniri.
2. ,,De la grădiniţă la şcoală” - parteneriat cu Şcoala nr 124, Bucureşti.
Obiectivele parteneriatului:
▪ Realizarea unui schimb de opinii în ceea ce priveşte necesitatea unui mediu educaţional stimulativ.
▪ Stabilirea unor puncte comune cu privire la programul derulat la grupa pregătitoare.
▪ Familiarizarea preşcolarilor cu mediul educaţional în care vor păşi în curând.
▪ La vârsta de 6-7 ani, copiii posedă în mod firesc acea maturitate intelectuală care să le permită să
abordeze sarcinile şcolare. Rămâne totuşi planul afectiv care-l pune pe copil la o adevărată încercare:
colegi noi, reguli noi, învăţătoarea, localul şcolii,etc. Considerăn că prin derularea acestui parteneriat cu
şcoala am atenuat şocul trecerii de la grădiniţă la şcoală, copiii fiind acum mai pregătiţi din punct de
vedere emoţional.
3. ,,Cartea-prietena mea!” - parteneriat cu Biblioteca Naţională.
▪ Trezirea interesului şi a curiozităţii copiilor pentru literatură.
496
▪ Conştientizarea părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii cu privire la rolul pe
care îl au cărţile în formarea şi dezvoltarea copiilor.
▪ Stimularea preşcolarilor de a desfăşura activităţi care să contribuie la propria formare.
Proiectul avizat formarea unei atitudini pozitive a preşcolarilor faţă de cărţile pentru copii,
orientarea acestora spre literatură, precum şi realizarea unor noi forme de colaborare între educatoare,
reprezentanţi ai bibliotecii şi părinţi.
4. ,,Prietenul meu, poliţistul!” - parteneriat cu poliţia în vederea intensificări activităţii de sprijinire
a copilului preşcolar în dobândirea de cunoştinţe, capacităţi şi deprinderi care să-i permită cu uşurinţă la
condiţiile de mic pieton.
▪ Sprijinirea copiilor pentru înţelegerea necesităţii respectării regulilor de circulaţie, în vederea
asigurării securităţii personale.
▪ Cunoaşterea consecinţelor nerespectării regulilor de circulaţie.
,,Semne de circulaţie” - convorbire cu suport intuitiv, a fost una dintre activităţile derulate pe
parcursul parteneriatului, a fost realizată în sala de grupă şi a fost coordonată de d-nul poliţist. Copiii au
avut ocazia să-şi etaleze cunoştinţele despre regulile de circulaţie cu o placere deosebită, fiind motivaţi de
prezenţa poliţiştilor, iar aceştia la rândul lor au fost plăcut impresionaţi de faptul că nişte copii de
grădiniţă sunt atât de atenţi la ceea ce se întâmplă pe stradă.
5. „Copil ca tine sunt si eu!” - program de parteneriat între educatoare-logoped-psiholog.
Programul de parteneriat s-a iniţiat ca urmare a depistării la nivelul grupei mari ,,Buburuzele” a
unor copii cu tulburări de vorbire şi cu tulburări de comportament şi a fost conceput în colaborare între
cele trei părţi: educatoare-logoped-psiholog în vederea unei intervenţii complete, din toate cele trei
aspecte , dar având acelaşi obiectiv cadru: recuperarea copiilor cu tulburări de vorbire şi de comportament
şi monitorizarea permanentă a lor.
Atribuţiile în cadrul programului
▪ logoped:-elaborarea planului de recuperare a limbajului şi psihomotricităţii
-realizarea materialelor folosite în recuperarea limbajului şi psihomotricităţii
-efectuarea selectivă a activităţilor de recuperare
-consilierea educatoarelor pentru a realiza integrarea copiilor cu ces
▪ psiholog:-realizarea evaluărilor psihologice iniţiale, continue şi finale
-activităţi psihoterapeutice individuale şi de grup
-educarea psihomotricităţii
▪educatoare:-asigurarea frecvenţei la programul de terapie corectiv-compensatorie
-adaptarea curriculumului la nevoile speciale ale copiilor cuprinşi în program,
identificând punctele comune celor două tipuri de activităţi
-asigurarea integrării reale a copiilor cu CES
▪ să poţi conduce efectiv resursele disponubile pentru a atinge scopul;
În final, considerăm că prin toate relaţiile de parteneriat stabilite la nivelul unităţii, am reuşit să
promovăm valori comune ale grupurilor parteneriale (asigurarea şanselor în educaţie, transparenţă, dialog,
comunicare, responsabilitate), iar prin asumarea rolului de promotor al tuturor acestor relaţii, am
contribuit substanțial la creșterea prestigiului grădiniței.
497
Rolul TIC în procesul instructiv-educativ și în comunicare

Prof.Aurelia-Mariana Burzo
Școala Gimnazială „Ion Agârbiceanu”
Cluj-Napoca, jud.Cluj
“ Nu zidurile fac şcoala, ci spiritul care domneşte în ea.” (Ferdinand I)
Științele comunicării au in vedere posibilitățile de aplicare a tehnologiilor informaționale și

consecințele sociale ce decurg din revoluțiile informaționale. Literatura de specialitate menționează cinci
perspective asupra societății informaționale, referitoare la: a)structura economică, b)consumul de
informație, c)infrastructura tehnologică, d)demersurile critice, e)demersurile multidimensionale. Folosirea
noilor tehnologii de comunicare în învățământ presupune articularea a trei aspecte
complementare:tehnologie,metodologie,pedagogie.
Existenţa fiecărui individ în parte, şi a întregii societăţi în ansamblul ei, capătă un ritm din ce în ce
mai alert, devine tot mai marcată de necesitatea cunoaşterii rapide,complete şi corecte a realităţii
înconjurătoare, pentru ca luarea deciziilor să fie făcută ferm, oportun şi competent. Aceasta duce
inevitabil, la creşterea volumului de informaţii ce trebuie analizat, la necesitatea stocării şi prelucrării
acesteia, deci la necesitatea utilizării calculatorului atât în viaţa de zi cu zi cât şi în procesul instructiv-
educativ.
Actorii educaţionali profesori-elevi trebuie să fie formaţi pentru a face faţă schimbării, incertitudinii
şi inovării. Complexitatea crescută a şcolilor şi mediilor de învăţare de astăzi sugerează nevoia realizării
într-o nouă manieră a activităţilor educaţionale. Accesul imediat și nelimitat la informații este un avantaj
evident al noilor tehnologii și în special al Internetului, care permite profesorilor din toate colțurile lumii
să stabilească mai ușor contacte in vederea schimbului de idei și informații cu caracter pedagogic și
cultural pentru a coopera și derula proiecte educative. Deși virtuală, această fereastră spre lume permite
profesorilor și elevilor să se conecteze la valorile culturii universale.O mai bună înțelegere a diversităților
culturale contribuie la educația in spiritul toleranței,aprecierii și respectul reciproc,valori importante
pentru constituirea unui dialog intercultural.
Atracția exercitată de noile tehnologii asupra elevilor poate fi exploatată pentru a-i motiva să învețe
mai mult și mai eficient. Pentru o utilizare eficientă a noilor tehnologii în activitatea didactică, este
important să ținem cont de limitele echipamentului informatic și elevii să fie ghidați de către profesor în
căutarea informației pe Internet, pentru ca acestea să contribuie într-adevăr la dezvoltarea unei gândiri
personale și critice, precum și a unor abilități de management al informației și învățării.
Calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului însă folosirea acestuia trebuie realizată
astfel încât să îmbunătăţească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze. Calculatorul
trebuie folosit astfel încât să urmărească achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care
să permită elevului să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie. Acesta
trebuie să fie pregătit pentru schimbări, să le întâmpine cu entuziasm nu cu frică şi rezistenţă. Dacă elevii
sunt orientaţi cu încredere spre schimbare, ei vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai bine pentru a face
faţă noilor tipuri de profesii. Eşecul în dezvoltarea capacităţii de a reacţiona la schimbare poate atrage
după sine pasivitatea şi alienarea. Profesorul trăieşte el însuşi într-o societate în schimbare, şi din fericire,
în prima linie a schimbării, astfel încât a trebuit să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecţioneze
continuu.. In școala gimnazială ”Ion Agârbiceanu” elevii și profesorii au posibilitatea de a utiliza
mijloacele tehnice în procesul instructiv-educativ deoarece școala dispune de trei cabinete dotate cu 32
stații, fiecare elev lucrează la stația proprie în ritmul său. Elevul poate învăța în ritmul său și reveni cu
ușurință asupra noțiunilor care nu au fost corect asimilate. In fiecare sală de
498
clasă profesorii au la dispoziție laptop și tablă interactivă pentru transmiterea eficientă a

informației.Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci
rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul.
Folosirea calculatorului poate fi și o lecție de logică; elevul înțelege regulile după care funcționează
computerul și lucrurile din viața sa se vor desfășura sub semnul logicii,ordinii.Un pas esențial în utilizarea
calculatorului în activitatea didactică îl reprezintă faptul că disciplina de Informatică și TIC este începând
din acest an școlar o disciplină din trunchiul comun și se predă în toate unitățile școlare începând cu clasa
a V-a. Faptul că elevii studiază această disciplină crează un avantaj și pentru profesorii care predau alte
discipline dar utilizează mijloace tehnice pe parcursul orei deoarece elevii au un anumit nivel de
cunoștințe și pot utiliza în siguranță mijloacele respective. În cazul evaluării se elimină subiectivitatea
umană, elevul fiind protejat de capriciile profesorului. Poate chiar să se autoevalueze singur. Este redusă
starea de stres şi emotivitatea elevilor. Există posibilitatea evaluării simultane a mai multor elevi cu nivele
de pregătire diferite, deoarece testele de evaluare sunt realizate de asemenea pe nivele de dificultate
diferite. In concluzie nu se poate pune problema înlocuirii profesorului cu calculatorul. Acesta trebuie
utilizat doar pentru optimizarea procesului instructiv educativ,în anumite etape. Deoarece softul
educaţional nu poate răspunde tuturor întrebărilor neprevăzute ale elevilor, profesorul va deţine
întotdeauna cel mai important rol în educaţie.Utilizarea calculatorului în şcoală nu trebuie să fie limitată
doar la un anumit domeniu de exemplu informatica; calculatorul trebuie să-şi găsească loc şi în cadrul
altor discipline, într-un mod raţional şi bine gândit!
Bibliografie:
Comunicare în educație MEC București 2011
Michaela Logofătu, Mihaela Garabet, Anca Voicu, Emilia Păuşan, Tehnologia Informaţiei şi a
Comunicaţiilor în şcoala modernă, Editura Credis, Bucureşti, 2003.
Nicolae Jurcău, Psihologie educaţională,Editura U.T.Pres, Cluj-Napoca 2000.
Daniela Vlădoiu Instruire asistată de calculator,Politehnica Press, 2001.
499
Învățător: BURZO MARIUS ION

Școala Primară Sfera, Bistrița, Jud. Bistrița-Năsăud
Scopul educației este formarea omului, realizarea personalității sale, astfel încât să corespundă
exigențelor sociale. Principala instituție care își asumă responsabilitatea pregătirii factorului uman al
dezvoltării sociale este școala, locul în care procesul educațional se desfășoară în mod organizat,
planificat și sistematic. Discursul pedagogic modern accentuează faptul că la efortul educativ depus de
către școală se adaugă și influențele altor agenți cu rol educativ: familia, instituțiile cultural-științifice,
organizațiile, mass-media ș.a. Acceptarea tuturor acestor factori educogeni și filtrarea influențelor
acestora de către școală creează premisele trăirii unor experiențe de învățare absolută de către educabili.
Imaginea școlii, în general, este imaginea științelor educației, iar in particular este imaginea
procesului de învățământ desfășurat în cadrul acesteia. Ideea unei proiectări curriculare, care pleacă de la
obiectivele educaționale, posibilitatea personalizării curriculumului prin oferta educațională inclusă în
curriculumul la decizia școlii, selectarea diferențiată a conținuturilor de către cadrele didactice sunt câțiva
dintre factorii care diferențiază modul de abordare al procesului de învățământ și implicit unitățile școlare.
Toate acțiunile realizate în instituțiile școlare, activitățile extrașcolare organizate, activitatea cadrelor
didactice și ale elevilor sunt elemente care alcătuiesc imaginea școlii.
Modalitățile de promovare a imaginii școlii sunt variate, de la personalizarea ofertei educaționale
la nivel instituțional prin diversificarea și flexibilizarea acesteia în funcție de nevoile si interesele
partenerilor și beneficiarilor procesului educațional până la promovarea imaginii școlii în cadrul
comunității locale, la nivel județean, național și internațional prin desfășurarea diferitelor acțiuni
planificate. Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții elevilor, părinților, inspectoratului județean
și ai partenerilor locali, desfășurarea activităților în parteneriat cu alte instituții, promovarea unor
proiecte focalizate pe reducerea abandonului școlar, integrarea elevilor pe piața muncii, susținerea
elevilor cu dezavantaj social și conduite de risc, realizarea de broșuri informative, pagini de rețele
sociale sau web, actualizate permanent, sunt alte posibilități de prezentare a instituției de
învățământ.
Conduita cadrelor didactice și comportamentul extrașcolar al elevilor pot reprezenta indirect
factori de promovare a imaginii școlii. Este binecunoscut faptul că, societatea se raportează la
elementele observabile ale reprezentanților unei instituții, până la identificarea acestora cu
instituția în care își desfășoară activitatea. Un comportament acceptat de indivizi ca fiind dezirabil,
într-o anumită perioadă de timp, atrage după sine creșterea imaginii personale și implicit a
instituției pe care o reprezintă.
500
PROMOVAREA IMAGINII UNITATII SCOLARE
Colegiul Național Vocațional “Nicolae Titulescu” Slatina

Prof. Bușoiu Mihaela

angajaţi .

unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje. Pentru realizarea unei promovări de imagine
eficiente , se vor urmări :
* perspectivele medii şi lungi ale instituţiei
501
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
* participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi internaţionale;
d) reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local
502
TERAPIA LOGOPEDICĂ LA COPIII CU ADHD
Prof. logoped Corina Buta

- CJRAE Cluj- Liceul Teoretic ,,Ana Ipătescu” Gherla
1. Ce este ADHD?
ADHD (Attention Deficit Hiperactivity Disorder) este o afecţiune medicală, o tulburare
neuropsihiatrică, relativ frecventă, datorată unui dezechilibru chimic din creier, ce se manifesta prin
incapacitatea individului de a se concentra asupra unei activităţi
ADHD este o problemă reală, o tulburare neurobiologică dovedită, nu este cauzată de un
comportament defectuos al părinţilor sau de lipsa de disciplină, deşi de cele mai mult eori părinţi se simt
vinovaţi sau sunt pe nedrept criticaţi.
Diagnosticul este stabilit cu exactitate numai de medicul specialist psihiatru, în urma unei evaluări
complexe, pe baza informaţiilor obţinute direct de la copil, părinţi şi educatori, respectând criterii bine
structurate cuprinse în manualele DSM+IV şi ICD+10.
Adesea, acest deficit de atenţie se asociază cu hiperactivitatea, rezultând un individ foarte dinamic,
cu un temperament foarte dificil şi cu abilităţi sociale scăzute.
2. Incidenţa ADHD în rândul populaţiei şcolare
• La nivel mondial, s-a constatat că 3 până la 7% dintre copiii de vârstă şcolară prezintă
simptome de ADHD (1-2 copii dintr-o clasă de 30); pentru aprox. 60% dintre aceştia afecţiunea persistă şi
la vârsta adultă (conform unui studiu realizat in SUA).
• Deficitul de atenţie afectează mai mult copiii şi adolescenţii, fiind mai frecvent întâlnit la
băieţi decât la fete (B:F = 4:1). Atunci când se suspectează o tulburare de acest fel, diagnosticul ar fi ideal
să fie pus înaintea vârstei de 7 ani (adesea, debutul apare la 3-4 ani), însă au existat numeroase cazuri care
au fost diagnosticate abia la vârsta adolescenţei.
3. Terapia copiilor cu ADHD
Studiile clinice controlate au demonstrat faptul că în cazul ADHD tratamentul cel mai eficace este
tratamentul multimodal. Componentele acestei intervenţii sunt:
1.Medicaţia administrată de medicul psihiatru şi
2.Terapia cognitiv-comportamentală realizată de psiholog cu copilul, părintele şi educatorii
(terapie multimodală)
4. Caracteristicile limbajului la copiii cu ADHD
Diagnosticul tulburărilor de limbaj se face în urma examenului logopedic care cuprinde atât
examinarea aparatului fonoarticulator (dentiţie, tip de respiraţie, mobilitatea limbii, forma palatului moale
şi a vălului palatin), cât şi examinarea vocabularului pe care copilul îl are.
Tulburările de limbaj care pot apărea frecvent la copiii cu ADHD sunt :
dislalia,
întârzierea în dezvoltarea limbajului,
Bâlbâiala,
tulburări de limbaj legate de expresivitatea limbajului, manifestându-se sub următoarele
forme:
o vocabular limitat,
o dificultăţi de găsire a cuvintelor şi
o o gramatică săracă.
tulburări de limbaj asociate, care fac vorbirea copilului de neînţeles.
Deseori tulburările de limbaj sunt complexe, asociindu-se mai multe tipuri, astfel se constată că pe
lângă dislalia polimorfă, când sunt afectate mai multe sunete, topica propoziţiei sau a frazei poate fi
incorectă, copilul inversand incorect locul părţilor de propoziţie, astfel apărând barbarisme în limbaj (ex.
Atuma tata pecat). Mesajul transmis de copil nu poate fi astfel înţeles. Totodată, cuvintele de legătură,
prepoziţiile, conjuncţiile pot fi folosite incorect, ceea ce altereaza sensul propoziţiilor (maşina cu ma joc,
la parc cu merg etc.). Timpul şi persoana verbului sunt afectate, nu se face acordul subiectului cu
predicatul (Alina fug afară; băiatul plecăm la şcoală).
dificultăţile de comunicare - Copiii cu ADHD pot dobândi mai greu abilităţile de limbaj,
atât în privinţa înţelegerii cât şi în cea a exprimării. Există însă modalităţi de remediere a acestora, atât la
503
şcoală cât şi acasă. Ei se pot poticni la unele cuvinte, pot înţelege greşit limbajului vorbit, pot avea
dificultăţi în a-şi aminti cuvinte şi dificulţăţi în organizarea ideilor. Atunci când un elev cu ADHD nu
poate răspunde în clasă la o întrebare, profesorul şi colegii pot presupune că acesta nu ştie răspunsul. Însă
există posibilitatea ca elevul să aibă nevoie de mai mult timp pentru a-şi aminti şi exprima răspunsul
corect.
5. Cum se realizează terapia logopedică?
Oricare ar fi diagnosticul logopedic, terapia va ţine cont de particularităţile copilului,
logopedul, în colaborare cu psihologul şcolii, educatorul şi alţi factori educativi implicaţi, realizând un un
plan de acomodare individualizat pentru fiecare caz de copil cu ADHD (conform Anexei nr. 1).
Intrucât copiii diagnosticaţi cu ADHD îşi menţin pentru puţin timp atenţia concentrată pe o
sarcină dată şi trec de la o activitate la alta fără a finaliza, este nevoie ca terapia să se desfăşoare într-un
cabinet în care există mai puţini stimuli care ar putea să distragă copilul, iar acesta ar trebui să fie odihnit
atunci când ajunge la cabinet. Terapia cu un copil suprasolicitat nu îşi va atinge obiectivele,
dezorganizându-l pe el, pe părinte şi pe specialist.
Activităţile propuse trebuie să fie scurte. După finalizarea fiecărei activităţi urmează un
timp de 1 –2 minute în care copilul se poate ridica de la măsuţă şi se poate mişca liber prin încăpere
făcând ceva care să-i facă plăcere şi să se relaxeze. Va fi o pauză binemeritată , ca o recompensă pentru
sarcina îndeplinită. În această scurtă pauză vom putea iniţia jocuri simple, de relaxare cu elevii, de
mişcare ritmată etc. I se va spune de la început copilului ca va avea pauze în momentul în care va termina
o sarcină, un anumit exerciţiu, şi i se va reaminti de fiecare dată că în aceste pauze poate să îşi aleagă unul
din două-trei variante de jocuri propuse d elogoped.
In cazul dislaliei (pronuntarea greşită a unor sunete sau omiterea lor), exerciţiile pentru
antrenarea aparatului fonoarticulator (limba sãgeata, pisica bea apă, şuieratul vântului, facem linişte,
mersul calului etc), precum si gimnastica pot fi moduri prin care copilul poate fi atras în activitate.
Folosirea unor materiale didactice vizuale, colorate, care să-i atragă atenţia spre sarcina de
lucru;
Utilizarea unor strategii utile pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare:
- Cadrul didactic/logopedul nu îi va pune niciodată întrebări care să necesite un răspuns rapid.
- Vorbirea fără grabă şi furnizarea informaţiilor în volume mici sunt utile pentru a fi memorate şi
stocate cu precizie de elev;
- Dublarea instrucţiunilor şi predării verbale cu materiale scrise sau vizuale, sau prin scrierea
schematică a ideilor principale, a cuvintelor cheie pe tablă.
6. În concluzie, ADHD este o problemă tratabilă. Nu este nevoie ca un copil cu ADHD să fie
mutat într-o altă clasă, şcoală sau într-o şcoală specială. Cu tratament specific, început cât mai devreme,
cu medicaţie şi terapie cognitiv-comportamentală, cu multă înţelegere, susţinere, încurajare şi răbdare,
problema lui se poate rezolva. Colaborarea între părinţi şi cadre didactice/logopedul/consilier şcolar este
esenţială în contracararea simptomelor afecţiunii.
Bibliografie:
Asociaţia ,,Paşi înainte” – Ghid ,,Educarea Elevilor cu Tulburare Hiperkinetică şi Deficit de
Atenţie”, 2011
504
PLAN DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII
Prof. BUTCARU ROMEO – FELIX,

Școala Gimnazială Tărlungeni, județul Brașov
- crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate;
- elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive si a exemplarelor de bună
practică în managementul instituțional;
- personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin diversificarea si flexibilizarea acesteia în
funcție de nevoile si interesele partenerilor si beneficiarilor procesului educațional;
- colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților etnice;
- promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului școlar, integrarea elevilor pe piața muncii,
susținerea elevilor cu dezavantaj social si conduite de risc, susținerea elevilor în alte abilități;
- armonizarea ofertei de servicii educaționale și formare permanentă cu nevoile specifice identificate în
unitatea scolară si comunitatea locală;
- promovarea imaginii instituției și a factorilor ce își asumă responsabilitățile în procesele de descentralizare
si asigurare a calității educației
NR. ACȚIUNI / MĂSURI TERMEN RESPONSABIL OBS

CRT.
1. - reactualizarea periodică a paginii WEB permanent Directori
- reconsiderarea strategiei privind imaginea Coordonator de
instituțională în rândul elevilor, părinților, proiecte
comunității
- organizarea și distribuirea de responsabilități
speciale legate de relația cu beneficiarii actului
educațional
2. - organizarea și participarea la acțiuni comune și permanent Directori
relevante pentru comunitate Reprezentanți ai
- participarea responsabilă a tuturor persoanelor instituțiilor
implicate în problemele comune ale societății publice
pentru realizarea proiectelor școlii
3. - asigurarea transparenței necesare participării permanent Directori
responsabile a tuturor membrilor în structuri Reprezentanți U.T.
parteneriale, autoritatea locală, părinți
4. - promovarea imaginii instituționale permanent Director
- rapoarte evaluative întocmite de coordonatorul Coordonator de
de proiecte proiecte
5. - marketing educațional - inițierea, implementarea Semestrul II Director
de acțiuni cu parteneri educaționali în ideea Consilier educativ
promovării ofertei educaționale
6. - monitorizarea activității extrașcolare și a permanent Directori
concursurilor școlare Comisia de
curriculum
7. - organizarea și desfășurarea simulărilor la semestrial Directori
disciplinele specifice examenelor naționale Profesorii de
specialitate
8. - realizarea unor planuri operaționale vizând permanent Directori
relația școală-părinți ca factor determinant în
realizarea obiectivelor comune
9. - identificarea de oportunități la nivelul permanent Comisia pentru
comunității locale pentru sprijinirea copiilor și proiecte și programe
tinerilor proveniți din familii dezavantajate
10. - inițierea activităților educative școlare și permanent Comisia de
extrașcolare diferențiate care să răspundă organizare și
socializării tinerilor (concursuri, reuniuni, întâlniri desfășurare a
505
cu agenții economici, personalități) activităților

școlare și extrașcolare
11. - inițierea de programe de formare a elevilor permanent Directori
pentru realizarea unor proiecte în beneficiul Comisia de proiecte
comunității și
- derularea programului de protecție a mediului programe
12. - conlucrare cu reprezentanții administrației Septembrie- Directori
publice locale în confirmarea rețelei școlare și a Decembrie 2017 Comisia de proiecte
planului de școlarizare și
programe
13. - identificarea nevoilor de educație ale comunității Noiembrie Directori
și posibilitățile de realizare în cadrul legal existent 2017 Reprezentanți U.T.
și cu resurse disponibile
14. - elaborarea planului de dezvoltare al unității Noiembrie Directori
școlare pentru satisfacerea nevoilor proprii și ale 2017 Reprezentanți U.T.
comunității locale
15. - armonizarea mesajelor și permanent Directori
moderarea/medierea/prevenirea disfuncțiilor în Reprezentanți U.T.
relațiile dintre unitatea școlară și autoritățile locale
16. - inițierea de acțiuni vizând accesarea fondurilor Conform planului Directori
comunitare operațional propriu Consilier educativ
- inițierea de programe din strategia județeană Reprezentanți U.T.
privind Integrarea Europeană
17. -îintreținerea și dezvoltarea patrimoniului școlar permanent Directori
pentru crearea unui ambient favorizant procesului Reprezentanți U.T.
de învățământ
18. Revista școlii Semestrial Colectivul de redacție
19. Prezentarea activităților din școală în mass-media permanent Director
Consilier educativ
20. Sesiuni de comunicări științifice semestrial Sesiuni de comunicări
506
IMPORTANTA GRADINITEI IN VIATA COPILULUI
Educatoare:Bute Cicilia
Gradinitacu Program Normal “Prichindel”,
Com. Cuza-Voda ,Jud. Galati
Vârsta preşcolara este, fără indoială, temelia educativă a intregii vieţi. Datorită vârstei mici ,
educaţia preşcolară capătă un caracter specific. Această perioadă, ca ingrijire şi educaţie, formează
temelia intregii vieţi de mai ttârziu. La reuşita copilului in viaţa contribuie, in egală măsurâ, principalii
factori educativi: familia, grădiniţa şi şcoala.
Asigurarea unui parteneriat real intre aceştia, implicarea tuturor in realizarea unei unităţi de cerinţe
va duce implicit la o educaţie corectă a copiilor, la evitarea erorilor in educaţie şi la soluţionarea
problemelor inerente care apar.
Grădiniţei, ca prima verigă a sistemului de invăţământ trebuie să i se acorde o mare atenţie.
Invăţământul preşcolar a dobândit un conţinut instructiv-educativ cu discipline care se desfăşoara
după o programa minuţioasa şi care urmăreşte realizarea unor obiective precise privind pregătirea
copilului preşcolar pentru integrarea usoara şi rapida in actîvitatea de invatare.
Şi copilul preşcolar invaţă dar pentru el invatarea este un joc. Invăţarea şcolară,oricât de liberă ar fi,
are totuşi rigorile ei, efort mai susţinut, disciplina de muncă riguroasă etc.
Educaţia preşcolară, instituţională este un act psihologic şi deosebit pentru egalizarea şanselor,
pentru perfecţionarea activităţii de instrucţie şi educaţie in vederea inlăturării eşecuriîor şcolare şi a
abandonului şcolar.
Un rol important in debutul şcolar îl va avea intotdeauna instituţia preşcoiară, ea fiind o etapă
intermediară, indispensabilă.
Integrarea copilului in forma de colectivitate preşcolară comporta un prim efort de adaptare la viaţa
socială şi totodată extinderea mediului social accesibil copilului.
Integrarea copilului in şcoală presupune mai intâi formarea unor prezentari corecte despre scoala
care sa le permita preşcolarilor o adaptare afectiv-motIvationala la mediu şcolar.
Concurând alături de şcolari se inlătură reticenţa preşcolarilor şi ii face să-şi incerce puterile, să
demonstreze că sunt pregătiţi pentru şcoala.
Realizarea dezideratelor a idealului educatoarelor este condiţionată de colaborarea mai strânsă intre
grădiniţă şi şcoală. Activitatea educatoarelor şi invăţătorilor trebuie să se impletească. Tonul puternic
afectiv ce o caracterizează pe educatoare trebuie să se impletească cu relaţia mai autoritară a invăţătoarei.
Dădăceala exagerată nu ajută copiii, ii formează dependenţi de educatoare.
Trebuie să cântărim cu atenţie cât şi cum ii ajutăm pe copii. Sub aspectul evaluării, evoluţiei şi
randamentului şcolar aprecierile, recompensele, simbolurile oferite de educatoare trebuie să se
completeze cu evaluarea apreciată in calificative de către invăţător.
Un alt obiectiv in vederea integrării copilului in activitatea de tip şcolar constituie permanenta
legătură a grădiniţei cu famiiia-cea care constituie de fapt primul model al copilului.
Educaţia in familie ocupă un loc important in formarea 'puiului de om' care trebuie să găsească aici
condiţii de dezvoltare fizică, perceptivă, intetectuală, personaiă şi socială.
Din primii ani de viaţă personalitatea 'adultului de mai tarziu' prinde contur şi se manifestă prin
elemente concrete cum sunt:temperament, caracter, insuşiri, capacităţi, abilităţi şi aptitudini.
„Cei 7 ani de acasa” sunt hotărâtori in procesul de adaptare şi integrare la viata socială şi aşa
marcată de influenţele mediului socio-economic.
Familia este instituţia primordială unde copilul dobăndeşte cea dintâi şcoală a vieţii.
Nu intâmplător părinţii sunt gata să şi spună cuvântul chiar şi in cele mai dificile probieme de
educaţie. Faptul este explicabil; de la părinţi au invăţat in primul rând tot ce ştiu până când copilul este
adus intr-o instituţie de invăţământ.
Familia trebuie să asigure sentimentul de comfort şi siguranţă. 0 ambianţă framântată de tensiuni
familiale, lipsită de afecţiune, stare de indiferenţă, cu acte de violenţă vă duce la reacţii de inadaptare.
507
Educaţie prin voluntariat
Prof.Butuza Luisiana
Şcoala Gimnazială,,I.G.Duca’’Petroşani
Dincolo de activitățile școlare și educația de bază, este responsabilitatea părinților, și a profesorilor
să orienteze tinerii, încă din adolescență, spre voluntariat. Astfel le vor oferi posibilitatea să descopere
procesul conștient de dezvoltare personală și, în același timp, un sentiment de acceptare și înțelegere din
partea colegilor voluntari, la rândul lor.O să vorbim mai întâi despre valoarea socială a voluntariatului.
Orice implicare în activităţi de voluntariat presupunne o formă de învăţare socială, chiar dacă de multe ori
aceasta nu este conştientizată. Implicarea în activităţi de voluntariat dezvoltă o serie de abilităţi şi
competenţe sociale, cum ar fi de exemplu solidaritatea, toleranţa, încrederea, spiritul civic şi
responsabilitatea socială. Voluntariatul te transformă într-o persoană conştientă de mult mai multe aspecte
ale lumii din jurul tău pe care în mod curent nu le vezi pentru că, aparent, nu ai nicio legătură directă cu
ele.Voluntariatul oferă posibilitatea interacţiunii cu grupuri sociale diverse cu care nu interacţionăm în
mod curent în activităţile noastre obişnuite, contribuind la creşterea solidarităţii şi toleranţei.Am înţeles
astfel că putem şi noi să facem o schimbare, că există resurse şi disponibilitatea de a contribui, că este
nevoie de curaj şi de un spirit organizatoric care să pună totul în mişcare şi că nu trebuie să aşteptăm totul
de la alţii, ci trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a lua iniţiativa şi de a trece la acţiune.
O a doua dimensiune importantă a valorii voluntariatului este cea educativă. Voluntariatul are
extraordinare valenţe educative, fiind o formă de învăţare prin acţiune practică, care poate genera
dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi. Indiferent că vorbim despre o învăţare inductivă, care porneşte de la
situaţii generale – sau de la cunoştinţe teoretice – care sunt apoi translatate în activităţi practice specifice,
fie că vorbim despre o învăţare deductivă, care porneşte de la exemple particulare pe care apoi le
translatează în norme generale sau în concepte teoretice, voluntariatul este o metodă potrivită de a învăţa.
Nefiind un proces rigid şi formalizat, voluntariatul are farmecul flexibilităţii şi al alegerii libere cu privire
la majoritatea caracteristicilor activităţii sale, ceea ce îl face atractiv, învăţarea fiind un efect al implicării,
şi nu un scop în sine al acesteia.
De aceea de foarte multe ori voluntariatul a devenit modul în care tinerii fac cunoştinţă în modul cel
mai concret cu putinţă cu viitoarea lor meserie. Fără a dori să impietăm sistemul formal de învăţământ,
trebuie să recunoaştem că de multe ori îi lipseşte latura practică, aplicată a învăţării, latură pe care mulţi
tineri aleg să o experimenteze prin implicarea în activităţi de voluntariat. Găsirea unui loc de muncă după
absolvirea studiilor este o piatră de încercare pentru fiecare proaspăt absolvent din multe puncte de
vedere, dar mai ales din perspectiva faptului că majoritatea angajatorilor preferă selectarea unor persoane
cu oarecare experienţă de lucru. Aici intervine din nou valoarea voluntariatului pentru tineri care,
implicându-se în activităţi de voluntariat în domeniul pentru care se pregătesc, pot dobândi experienţa
necesară angajării cu succes la finalizarea studiilor. Tinerii nu au la dispoziţie un sistem organizat prin
care să urmărească dobândirea experienţei practice necesare în vederea angajării, astfel că depinde de
fiecare să se documenteze, să se implice şi să îşi aleagă cea mai porvită activitate de voluntariat care să îi
aducă aportul de experienţă practică ce poate completa în mod fericit cunoştinţele teoretice dopbândite în
cadrul programelor formale de studiu. Desigur că dobândirea experienţei practice este o valoare adăugată
pentru voluntar, însă scopul primordial al activităţii de voluntariat trebuie să rămână în sfera beneficiului
public, discuţia de faţă nereferindu-se la programe de tip internship, traineeship etc. care nu sunt
programe de voluntariat, chiar dacă sunt realizate de bună voie şi fără o compensaţie financiară.
Voluntariatul este, prin definiție, o activitate derulată benevol de către individ, fără să aștepte în
mod direct și implicit o recompensă financiară sau în bunuri. Cred că tânărul trebuie obișnuit cu acest tip
de activități încă din adolescență, o perioadă altfel dominată de egoism și egocentrism, pentru a îi insufla
câteva din valorile și obiceiurile ce îl vor ajuta enorm în viitor: lucrul în echipă, altruismul, atașamentul
față de cauze și oameni, alternative la recompensele material, prietenia.Lista ar putea continua. Totuși, e
508
important de punctat că voluntariatul oferă atât cadrul în care tânărul să se simtă stimulat să evolueze
împreună cu colegii lui de organizație, cât și un proces conștient de dezvoltare personală, creat și
implementat prin programe de pregătire și formare a tinerilor.
Cu cât un tânăr petrece mai mult timp într-o organizație de voluntariat, cu atât are mai mari șanse
să își cristalizeze valori sănătoase, construite pe un schelet susținut de mare parte din membri grupului.
Această ”presiune de grup” crește cu atât mai mult impactul experienței asupra individului.
Bibliografie:
http://www.imparte.ro/Voluntariat
http://romanialibera.ro/„voluntariatul-este-o-oportunitate-de-dezvoltare-personala-
509
PROIECTAREA DIDACTICĂ ȘI MANAGEMENT EUROPEAN ÎN SPAȚIUL

ROMÂNESC
Prof. înv. primar, Buzatu Liliana

Școala Gimnazială „Anghel Saligny” Focsani
Proiectarea activității instructiv-educative/ proiectarea didactică reprezintă ansamblul de procese și

operații deliberative de anticipare a acesteia, de fixare mentală a pașilor ce vor fi parcurși în realizarea
instrucției și educației și a relațiilor dintre aceștia, la nivel macro (respectiv la nivelul general al
procesului de învățământ) și micro (la nivelul specific/ intermediar – al unităților de învățare/ capitolelor/
temelor și operațional – al activităților didactice concrete).
Are în vedere o serie de elemente :
Durata desfășurării procesului de învățământ
Obiectivele didactice și operaționale ale disciplinei/activității
Conținutul învățământului (curriculum)
Strategiile didactice
Evaluarea rezultatelor
Procesele instructiv-educative sunt deosebit de complexe și constituie sisteme probabilistice, modul
de derulare a lor depinzând de un număr foarte mare de variabile pedagogice și psihologice. În același
timp, însă, ele oferă o serie de posibilități de programare a scopurilor și obiectivelor, a resurselor
materiale și metodologice, a interacțiunilor dintre diferitele elemente componente ale strategiilor de
instruire și autoinstruire și de diminuare a acțiunii factorilor perturbatori sau chiar de prevenire a acestora.
Altfel spus, este posibilă (într-o măsură mai mare sau mai mică) și necesară, ameliorarea raportului dintre
certitudine și aleatoriu, deci prefigurarea demersurilor instruciv-educative ce vor fi întreprinse, prin
realizarea activității de proiectarea a acestor demersuri.
Pe măsura acumulării experienței didactice comune, viziunea asupra esenței, importanței și modului
de realizare a proiectării didactice, s-a modificat profund. În viziune tradițională, activitatea de proiectare
didactică consta în simpla planificare și eșalonare rigidă a timpului pe unități de instruire și, în paralel, în
eșalonarea univocă a materiei de studiat sub forma planului calendaristic, a sistemului de lecții, a
planului tematic, a proiectului de lecție, etc., în funcție de așa-numitele ”programe analitice”. În viziunea
modernă, accentul se pune pe prefigurarea și construirea cât mai atentă a experiențelor de învățare și a
situațiilor educaționale în care să realizeze activități cognitive eficiente.
Acțiunea de proiectare didactică nu mai reprezintă azi un demers administrativ formal în care să se
gestioneze timpul și nu se suprapune peste întocmirea planurilor de activitate. Dimpotrivă, ea reprezintă
un demers personalizat, care presupune elaborarea de instrumente didactice de interpretare personală a
programei școlare, funcție de contextul educațional.
Caracteristici:
• Caracter anticipativ: se referă la procesul de concepere și modul de realizare;
• Caracter continuu: se realizează permanent, proiectul fiind adaptat în funcție de rezultate și de
factori neprevăzuți ;
• Caracter sistemic: are în vedere unitatea și relațiile dintre diversele componente ale procesului
educativ;
• Caracter ierarhic: cu referire la structura, nivelurile de organizare și integrare ale proiectării;
• Caracter operațional: intervenția profesorului asupra componentelor procesului didactic și a
structurilor logico-didactice.
Condițiile proiectării didactice eficiente: adaptarea obiectivelor la specificul disciplinei;
finalizarea activității de proiectare cu instrumente de lucru: planul tematic, proiectul de lecție etc.;
orientare globală, structură flexibilă; adaptarea la situații noi, neprevăzute prin alternative de acțiune. Sunt
necesare evaluări diagnostice: nivelul cunoștințelor cursanților; resursele psihologice ale cursanților;
resursele materiale și de instruire; exigențele programei școlare.
Etapele proiectării didactice:
• Încadrarea activității în sistemul de activități didactice: se stabilește obiectivul fundamental al
activității; determină modul de valorificare a conținutului activității.
510
• Identificarea și formularea obiectivelor operaționale (Ce facem?): obiectivele depind de conținutul

și logica specifică a disciplinei, nivelul de pregătire al cursanților, mijloacele didactice disponibile, timpul
disponibil; se stabilesc pentru o perioadă mai mare de timp sau corespunzător unei lecții; toate
componentele sistemului de activitate didactică sunt stabilite în relație cu obiectivele propuse; oferă
siguranță și permite evaluarea obiectivă a rezultatelor.
• Analiza resurselor (Cu ce facem?): resurse umane; de conținut: ansamblul valorilor educaționale;
materiale; locul desfășurării activității și timpul disponibil.
• Elaborarea strategiilor didactice optime (Cum facem?): modalitățile de organizare, desfășurare și
conducere eficientă a activității de predare – învățare; procesele de predare – învățare să fie adecvate
obiectivelor și conținuturilor; conturarea unui sistem coerent de forme, metode, materiale și mijloace
educaționale, care să se potențeze reciproc în vederea unei strategii didactice eficiente.
• Elaborarea instrumentelor de evaluare (Am făcut ce trebuia?): raportul dintre rezultatele obținute
și cele scontate; momentul necesar și posibil de realizat (periodic, la final, combinat); instrumentul de
evaluare cel mai adecvat (oral, scris, proba practică, test de cunoștințe) ; finalizarea și exprimarea
rezultatului evaluării.
• Stabilirea structurii procesuale a activității didactice: în funcție de obiectivul didactic fundamental
și de tipul activității didactice; nu există modele unice, absolute; succesul este asigurat de buna anticipare
a secvențelor procesului didactic; p robează pregătirea de specialitate, metodică, pedagogică, experiența,
evitând erorile, improvizațiile și consumul nejustificat de resurse.
BIBLIOGRAFIE:
• Constantin, T., Stoica-Constantin, A., 2002, Managementul resurselor umane, Editura Institutul
European, Iaşi.
511
Excursia şcolară – a activitate benefică educaţiei
Prof. Buzilă Cristina

Școala Gimnazială „Teodor Murăşanu” Turda
Pentru că trăim într-o lume ce se află sub semnul unui „boom” de informaţii venite din toate părţile
şi care asaltează la propriu elevii, aceştia din urmă trebuie sprijiniţi în a-şi dezvolta armonios şi latura
aferentă vieţii sociale prin accentuarea participării active în alte contexte decât cele formale unde
predomină acumularea de cunoştinţe şi deprinderi, altele decât cele de socializare. Latura cognitivă pe
care o cultivăm cu precădere în şcoală trebuie prin urmare consolidată prin cultivarea cu acţiuni care
implică participare, trăire, comunicare, spontaneitate. O dezvoltare armonioasă a elevilor nu se realizează
printr-o proliferare haotică de informaţii pe care aceştia le însuşesc în mediul şcolar sau acasă prin teme,
ci prin aplicarea acestora în viaţa reală şi în activităţi extraşcolare care îi fac pe copii sa iasă din tiparele
educaţiei formale.
Acest principiu de învăţare prin acţiune subliniază faptul că personalitatea se formează şi se
exprimă în şi prin activitate (J.Piaget, P.Janet, P.I.Galperin), prin participarea conştientă a elevilor în
procesul de predare-învăţare, care conduce în final la eficientizarea procesului instructiv – educativ şi a
procesului de autoeducaţie în care trebuie să se implice fiecare elev, sub îndrumarea competentă a
profesorilor, în cadrul unor situaţii de învăţare activizante, formative. Teoria reflectă abstract, conceptual,
realitatea studiată sub formă de sisteme de informaţii, iar practica se constituie ca un izvor al teoriei şi
criteriul de verificare al acesteia. În sfera culturii generale intră cunoştinţele generale despre natură şi
societate, gândirea umană care determină concepţia şi orientarea generală în lumea contemporană,
capacităţile intelectuale şi practice cu ajutorul cărora individul poate cunoaşte şi transforma realitatea
obiectivă în contextul permanentei ei schimbări şi dezvoltări ( M.Ionescu, I.Radu, 1995).
În epoca noastră, dezvoltarea societăţii şi a individului este puternic impulsionată de progresul
ştiinţei şi al tehnicii care se află în legătură directă cu educaţia şi producţia. Dimensiunile şi calitatea
producţiei se află sub puterea ştiinţei, iar ambele sub puterea educaţiei, de aceea când vorbim despre
propagarea conţinuturilor ştiinţei şi tehnicii, calea nu poate fi decât aceea a decodării noţiunilor abstracte,
într-un limbaj accesibil elevilor.
Toate acestea implică realizarea unui alt principiu didactic, şi anume „Principiul legării teoriei cu
practica”. Respectarea acestui principiu necesită îmbinarea actului de însuşire a cunoştinţelor cu actul de
formare a priceperilor şi deprinderilor practice. Necesitatea aplicării acestui principiu porneşte de la
premisa specificată de Seneca in secolul I e.n. : „Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm!”, premisă
completată de către pedagogul american John Dewey: „Şcoala nu trebuie să pregătească pentru viaţă, ci
să fie viaţa însăşi”. Acest principiu este aplicabil în predarea oricărei materii, iar regulile generale care
decurg din el sunt:
-lămurirea scopului practic al teoriei care urmează să fie însuşită;
-sublinierea faptului că teoria a fost impusă de cerinţele practicii;
-demonstrarea faptului că practica verifică justeţea oricărei teorii, care la rândul ei, îmbogăţeşte şi
ridică practica pe o treaptă superioară;
-folosirea de ocazii cât mai variate prin care elevii să aplice în practică noţiunile însuşite;
-antrenarea elevilor într-o muncă productivă ( de utilitate socială) în care se ivesc situaţii problemă
a căror soluţionare necesită un plus de energie, de efort creator;
-luarea în considerare a experienţei anterioare a elevilor;
-familiarizarea elevilor cu cât mai multe aspecte ale interdependendenţei dintre teorie şi practică;
-raportarea la relaţiile practicii sociale contemporane.
Prin urmare, însuşirea formală a cunoştinţelor poate conduce la dificultăţi serioase în procesul de
trecere spre aplicarea lor în practică, toate acestea implicând corelarea învăţământului teoretic cu cel
practic, colaborarea permanentă între teorie şi practică. În acest sens, activităţile extraşcolare au un rol
benefic in dezvoltarea armonioasă a copiilor de orice vârstă. Printre acestea se numără şi excursia şcolară,
care este întotdeauna una din activităţile extraşcolare preferate ale elevilor. Mai mult decât atât, excursia
şcolară îi ajută pe elevi să înveţe cum să-şi petreacă în mod eficient timpul liber, întrucât de multe ori
senzaţia de oboseală survine atunci când timpul liber nu este valorizat prin activităţi corespunzătoare
(activităţi cu un caracter pasiv). De asemenea, timpul liber constituie subiectul constant al unei părţi a
512
educaţiei. La vechii greci educaţia punea accent pe petrecerea timpului liber într-un mod cât mai cât mai
plăcut şi mai educativ pentru ca sufletul să fie îndreptat pe calea virtuţii. Pentru a petrece în mod demn
timpul său liber, tânărul avea nevoie de cunoştinţe şi de o educaţie specială. Răgazul conţinea o serie de
activităţi caracterizate prin libertate, autonomie, eliberare de servituţile grijilor cotidiene: a cânta, a dansa,
a recita, a compune muzică sau poezie, pe scurt a-ţi cultiva mintea. În sensul cel mai general, educaţia
pentru timpul liber, e un proces de formare care trebuie să conducă, în sensul mişcării de la cauză la efect,
spre un proces de dezvoltare. Ea intervine din afara individului pentru a declanşa energii interioare şi a
motiva dorinţa de dezvoltare. Decurge de aici importanţa educaţiei pentru timpul liber în procesul
devenirii umane. Astfel, şcoala trebuie să-l înveţe pe copil că pierderea de timp e un lucru tot atât de grav
ca analfabetismul, incultura şi ignoranţa. Dar datorită exploziei tehnologice la care asistăm, timerii îşi
petrec mare parte din timpul liber utilizand noile gadget-uri care de multe ori îi obosesc în loc să-i
recreeze şi să-i revigoreze. De aceea, excursia este una din modalităţile de a-i face pe elevi să iasă din
tiparele unei vieţi aflată sub imperiul tehnologiei şi al unei acumulări continue de informaţii. Deşi nu e o
activitate extraşcolară sau extracurriculară recentă, ea va fi mereu „nouă” şi se va bucura întotdeauna de
apreciere din partea elevilor de orice vârstă. Ea constituie una dintre activităţile cele mai atractive, fiind
aşteptată cu nerăbdare şi curiozitate nedisimulată. Interesul autentic pe care îl generează reprezintă
principalul motiv pentru care ea trebuie supusă unui proces de adaptare, de adecvare la noile realităţi şi de
modernizare. Interesul neschimbat al elevilor pentru asemena activităţi este datorat următoarelor atribute
pe care aceasta le îndeplineşte cu prisosinţă:
-este o formă elastică, reglabilă, care poate fi explorată preferenţial;
-posedă însemnate resurse educative şi distractive;
-întruneşte întregul complex de atribute pe care le conţine timpul liber;
-deschide câmp de exprimare aptitudinilor, nevoilor culturale, cerinţelor spirituale;
-transferă procesul educativ în spaţiul liber, unde copiii pot fi spontani si naturali;
-conferă autenticitate: experienţele nemijlocite cu oamenii, materiale, activităţi sociale, fizice şi
intelectuale care nu pot fi simulate;
-este incitantă, stimulează dorinţa de cunoaştere, produce bucuria, fiorul descoperirii la faţa locului;
-creează premisele învăţării active, nemijlocite, prin acţiune directă;
-este tonifiantă, stimulând sentimente de entuziasm, optimism, bună dispoziţie;
-stimulează responsabilitatea elevilor;
-dezvoltă parteneriate;
-deţine multiple valenţe educative.
Aceste activităţi reprezintă mijloace deosebite pentru formarea şi educarea personalităţii intergale,
asigură însuşirea şi aprofundarea în mod direct, activ şi conştient a cunoştinţelor, formarea unor priceperi
şi deprinderi necesare pentru integrarea lor în viaţă, dinamizarea curioziăţii ştiinţifice, a spiritului de
investigaţie, a imaginaţiei şi a gândirii creative, călirea organismului şi dezvoltarea fizică, formarea
spiritului de echipă, stimularea curajului şi a iniţiativei, stimularea respectului faţă de activitatea de
creaţie atât ca formă de creaţie a naturii cât şi ca formă a creaţiei umane şi în acest sens se constituie ca
activităţi indispensabile formării personalităţii integrale a tinerei generaţii. Activităţile turistice şcolare
pot avea o mare varietate de forme, în funcţie de scop, durată, zona de provenienţă, mijlocul de transport,
sezon, numărul participanţilor, forma de organizare. Fie că e vorba de turism cultural (cu scopul principal
de a vizita anumite obiective), turism de recreere (ce are ca obiectiv agrementul), turismul de
circumstanţă (practicat în cadrul olimpiadelor, congreselor, festivalurilor, concursurilor şcolare), turism
de informare sau de studiu (cu scopul de informare pentru realizarea unui studiu sau a unei lucrări) sau că
e vorba de turism mixt (care îmbină mai multe obiective), excursia şcolară este benefică, scoţând elevii
din tiparele vietii şcolare şi învăţându-i să socializeze şi să aplice în mod concret cunoştinţe şi deprinderi
achiziţionate la şcoală, fiind în consecinţă un exemplu de bună practică în procesul instructiv-educativ.
Datorită rigurozităţii şi disciplinei impuse de procedurile necesare derulării excursiei, aceasta face
ca elevii participanţi să inveţe să fie mai atenţi, mai ascultători când li se explică ceva, mai disciplinaţi,
mai altruişti şi mai cooperativi. Totodată, excursia poate ajuta elevii mai timizi să devină mai sociabili,
având şansa de a se integra într-un grup. Excursia este o experienţă de viaţă. Ea dă posibilitatea elevilor să
confrunte şi să evalueze modul de a gândi în faţa unor realităţi noi. Înţelegerea ambienţei sociale şi
economice în care trăieşte, activitatea de grup într-un context mai larg şi mai păuţin controlabil decât cel
al şcolii, reprezintă etape ale adaptării elevului ca individ la realitatea socială. Timpul excursiilor nu este
513
dedicat în exclusivitate vizitelor, activităţilor instructive legate de lărgirea orizontului cultural. Timpul
neocupat cu astfel de activităţi nu va exclude jocul, care exprimă atât de bine vârsta tânără şi nevoia de
mişcare resimţită practic la toate vârstele. Modalităţile de recreere trebuie să fie liber alese şi liber
consimţite. În desfăşurarea jocurilor se va insista pe ceea ce îi uneşte pe copii cu ceea ce îi diferenţiază,
iar inrteresul va fi de a crea alianţe, nu rivalităţi. Elementele compensatorii ale efortului intelectual din
cadrul excursiei includ, pe lângă joc şi sport, muzica şi concursurile. Numitorul comun al tuturor acestor
activităţi constă în calitatea de a fi tonice şi constructive. O excursie reuşită e păstrată mult timp în minte.
Efectele benefice şi formative ale excursiei ca activitate extraşcolară au fost în mod practic
observate pe parcursul excursiilor organizate de mine şi colegii mei. Cel puţin la clasa unde sunt dirigintă,
am observat de-a lungul timpului felul în care aceste ieşiri au închegat clasa ca grup şi au consolidat
relaţiile dintre elevi. Indiferent de traseul şi de durata ieşirii, elevii s-au arătat mereu dornici şi
entuziasmaţi atât înaintea excursiei cât şi după aceasta. De accea, în continuare voi exemplifica buna
practică a excursiilor şcolare prin câteva imagini şi cuvinte legate de ieşirile extraşcolare pe care le-am
organizat cu elevii de gimnaziu ai Școlii Gimnaziale „Teodor Murăşanu” Turda în ultimii doi ani şcolari.
Un prim exemplu este excursia organizată în perioada 1-2 aprilie 2017 pe traseul Turda – Braşov cu
obiectivele turistice următoare: oraşul Braşov, Biserica Neagră, Castelul Bran, Castelul Peleş, Cetatea
Râşnov; cazarea s-a făcut la Pârâul Rece, unde copiii au fost plăcut surprinşi să asiste, seara, la un foc de
tabără uriaş în semn de bun venit.
514
O altă excursie am făcut-o la sfârşitul lunii octombrie 2017 pe traseul Turda-Orăştie-Hunedoara-

Deva. Aici am vizitat Arsenal Park-ul din Orăştie, Castelul Corvinilor şi Cetatea Devei. Pozele de mai jos
sunt grăitoare:
515
În data de 18 noiembrie 2017 am parcurs traseul Turda-Târgu-Mureş-Sovata-Praid:
516
În concluzie, toţi copiii s-au relaxat şi s-au simţit bine în toate locurile în care au fost cazaţi şi au
fost mulţumiţi de toate obiectivele turistice vizitate. S-a dezvoltat un spirit de cooperare şi de colegialitate
prin tot ce s-a realizat. După trecerea anilor copiii îşi vor aminti cu plăcere de evenimentele petrecute în
timpul excursiilor. De aceea, cred că organizarea unor astfel de activităţi trebuie continuată, constituind o
latură importantă a procesului instructiv-educativ.
517
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ, O

ADEVĂRATĂ PROVOCARE PENTRU DASCĂLI
Prof. înv. Primar BUZOIANU NICOLETA

Da, o provocare din ce în ce mai mare a devenit pentru dascăli promovarea imaginii școlii în
societatea actuală. Aceasta se datorează, pe de o parte, permanentelor vești negative din învățământ cu
care ne bombardează zilnic mass-media, iar pe de alte parte, modului în care chiar cei care fac parte din
sistem își taie singuri craca de sub picioare, complăcându-se într-o stare de mediocritate crescândă.
Am ales să scriu acest articol, pentru a da glas frustrărilor pe care și eu, ca atâția alți colegi, le
acumulez zilnic, observând ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Factorul principal în crearea imaginii școlii îl reprezintă calitatea procesului instructiv- educativ
asociată cu calitatea si măiestria cadrelor didactice. Dar despre ce calitate a cadrelor didactice vorbim,
atunci când mulți dintre colegii noștri au intrat în sistem cu o formare inițială precară, dată fiind
multitudinea de ”fabrici de diplome” apărute ca din senin în peisajul școlar românesc, după revoluție?
Acestea au scos cadre didactice pe bandă rulantă, cu un bagaj de cunoștințe redus în planul pedagogiei
școlare, psihologiei și mai ales al metodicii predării diferitelor discipline de învățământ. Iar atunci când,
la nivel de instituție, calitatea cadrului didactic nu este evaluată după cunoștințele și capacitățile sale în
domeniul didactic, ci după numărul de puncte acumulat în urma unor așa-zise ”activități” extracurriculare,
simpozioane și concursuri plătiteetc., de ce ne miră rezultatele catastrofale pe care elevii le obțin la
examenele de tot felul?
Oare nu ar trebui să fim puțin mai exigenți în primul rând cu noi, dascălii, pentru a ne extinde apoi
exigența la nivelul elevilor?
Dar poate că mediocritatea este obiectivul fundamental al sistemului actual de învățământ, din
moment ce, în ultima vreme, sunt promovați în funcții-cheie oameni cu o probitate morală îndoielnică și
cu o pregătire școlară la fel. Cum putem promova imaginea școlii în rândul elevilor noștri și al părinților
lor, dacă nu le putem explica de ce miniștrii și alte persoane importante din comunitate nu pot vorbi și
scrie corect românește? Cum putem combate lait-motivul societății noastre ”las’ că merge și-așa” în fața
elevilor noștri , când au atâtea argumente în jur, care ne contrazic?
Ceea ce vreau să subliniez este că, înainte de a căuta strategii noi de promovare a școlii, să ne
concentrăm mai mult pe cea care depinde cel mai mult de noi: imaginea de dascăl a fiecăruia dintre noi.
Să nu uităm că noi suntem primele modele pentru elevi, exceptându-i pe părinți, și să încercăm să fim
exemple de urmat pentru ei, prin tot ce ne definește: să fim îngrijiți, îmbrăcați decent, să folosim un
limbaj adecvat statutului pe care îl avem, un comportament asemenea, să ne exprimăm corect în orice
împrejurare, să le insuflăm copiilor dragostea pentru adevăr, dreptate, corectitudine și de ce nu, pentru
meseria de dascăl, dar un dascăl de calitate.
518
SERBAREA – CADRU OPTIM DE PROMOVARE A IMAGINII GRĂDINIŢEI ÎN

COMUNITATE
Caciuc Romelia, G.P.N. ,,Sfânta Maria”, loc. N. Bălcescu, jud. Bacău

Grădiniţa nu poate să rămână izolată într-o comunitate, ea trebuie să se integreze şi să pătrundă în
spiritul comunitar, căci comunitatea nu înseamnă altceva decât să fii şi să te simţi în contact cu ceilalţi.
Serbările şi activităţile susţinute cu diferite ocazii de către copiii din grădiniţă, oglindesc cel mai
relevant dinamica grădiniţei, implicarea ei în viaţa comunităţii şi nu în ultimul rând ceea ce se învaţă în
instituţia respectivă. Este foarte bine ca cei din jur să afle care sunt aspectele muncii noastre, de aceea
legătura cu familia şi comunitatea este foarte importantă, ţinând cont că resursele materiale sunt limitate
în general. Această legătură poate duce la procurarea de resurse extra-bugetare, de sponsorizări. Dacă cei
din jurul tău află de străduinţa ta şi a copiilor cu care lucrezi, devin şi ei cointeresaţi în diferite proiecte şi
parteneriate pe care le poţi propune diferiţilor membri şi factori ai comunităţii.
Serbarea este un eveniment de seamă în viaţa copiilor, dar şi a grădiniţei. Prin specificul lor, ca
activităţi extracurriculare, serbările reprezintă un nesecat izvor de bucurie şi satisfacţii, creând bună
dispoziţie şi favorizând dezvoltarea copiilor, atât din punct de vedere psihic cât şi fizic.
Manifestările artistice reprezintă un prilej de evaluare a activităţilor ce le-au pregătit. Prin poeziile
recitate, copiii dau dovadă că sunt obişnuiţi să vorbească corect, nuanţat, expresiv, folosind o mimică şi
un ton cât mai adecvat, prin mişcările prezentate se va vedea stadiul coordonării cu ritmul muzicii, prin
cântece se constată armonizarea cu ceilalţi, prin scenetele prezentate se vor vedea cunoştinţele şi starea
empatică.
Serbările reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii, crează bună dispoziţie, favorizează dezvoltarea
copiilor, din punct de vedere fizic şi psihic. Importanţa lor educativă rezidă în conţinutul artistic prezentat
precum şi în atmosfera sărbătorească ce se instalează cu acest prilej. De asemenea nu trebuie uitat
caracterul colectiv al acestui gen de activităţi care conduce la sudarea colectivului de copii, îi învaţă să
trăiască în grup, să se încadreze într-o disciplină fermă. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm la copii
dragostea pentru artă, pentru frumos.
Serbările în cadrul grădiniţei, au fost organizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, 8 Martie, 1 Iunie,
cu ocazia unor acţiuni din cadrul parteneriatelor educaţionale. De asemenea am organizat serbări cu
ocazia Zilei Naţionale, serbări de sfârşit de an şcolar/grădiniţă. Toate acestea contribuie la realizarea
sarcinilor educaţiei estetice, a dezvoltării gustului pentru frumos şi nu în ultimul rând, a dezvoltării pe
plan moral.
În realizarea serbărilor un rol deosebit de important l-am acordat auxiliarelor didactice din cuprinsul
cărora, am adaptat conţinutul acestora la particularităţile copiilor din grupele pe care le-am condus. În
acest sens amintesc doar câteva dintre ele : ,,Vers și cânt în grădiniţă” de Vasilica Firimiţă și Rodica
Şovar, „La grădiniţă e serbare ! ” – antologie de poezii şi scenete de Geta Stanciu, ,,Serbările copilăriei”
de Lucia Muntean, „Teatrul pentru copii” vol. I de Ana Letiţia și Nicolaie Comănici, ,,Teatrul pentru
copii” vol. II de Cornelia Marta, etc. Copiii au interpretat roluri de pitici, prinţese, feţi-frumoşi,
anotimpuri, zâne, animale, cu un farmec aparte. Lumea basmului transpusă prin rolurile, trăirile, emoţiile,
glasul copiilor, are un farmec aparte.
Serbarea e întotdeauna o sărbătoare în viața copiilor. Momentele de intensă trăire, aplaudate cu
căldură de părinți, bunici, unchi și mătuşi, nasc în sufletul preşcolarilor aspiraţia la armonie și bucurie ce
va contribui la construirea personalităţii. În strădania de a pregăti și de a susţine o serbare se clădeşte
voința copiilor, se conturează perseverenţa, independenţa, curajul – copiii învață să-și stăpânească
emoţiile faţă în faţă cu un public numeros și necunoscut.
În încheiere vă prezint câteva imagini din serbările realizate cu preşcolarii mei.
519
Bibliografie:
* Firimiţă Vasilica, Şovar Rodica - ,,Vers și cânt în grădiniţă”, Editura Didactică și Pedagogică,
Bucureşti, 1979;
* Revista Învăţământul Preşcolar Nr. 3-4, M.E.C.T. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2006
520
,,PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII’’ GRĂDINIŢA CU P.P. NR.21

DR.TR.SEVERIN
MOTTO:
Director,
PROF.CENUŞE DOINA
Cadre didactice,
PROF. BARANGĂ LAURA- MIHAELA
PROF. CÎRSTEA IONELIA
PROF. ILIESCU CLAUDIA-VENERA
PROF. MITROI LIZICA
PROF. MORARU ANCA-ELENA
,,...Să ţii în palmă sufletul unui copil este,cu siguranţă,un privilegiu.Să fii important în viaţa unui
copil este,poate,un dar divin!” Jean Jeacques Rousseau
Instituţia a fost înfiinţată în anul 1974,renovată în anul 2008/2009 şi se află în cartierul CET NORD
din Drobeta Turnu Severin.Grădiniţa cu personalitate juridică funcţionează cu un număr de opt grupe de
preşcolari din care cinci sunt cu program prelungit,iar trei cu program normal, la care sunt înscrişi 168 de
preşcolari.
Unitatea este situată pe strada Petre Sergescu,nr.3,lângă Şcoala Gimnazială,,Petre
Sergescu,,localitatea Drobeta Turnu Severin,judeţul Mehedinţi.
Misiunea grădiniţei:,,Grădiniţa noastră este palatul bucuriilor,a jocurilor,a educaţiei şi învăţării‚’’şi
o realizăm conduşi de viziunea ,,vom oferi calitate şi transparenţa actului educaţional într-un mediu
cald,deschis,stimulativ;întreaga echipă a grădiniţei în parteneriat cu copiii şi familiile acestora se vor
pregăti împreună pentru a fi oamenii de mâine.
Activitatea educativă din grădiniţă se desfăşoară în conformitate cu prevederile Curriculumului
preşcolar ,a programei instructiv-educative pentru învăţământul preşcolar,oferindu-se pregătire din partea
cadrelor didactice, cu experienţă,pregătite profesional cu gradul didactic I,acordând o atenţie deosebită
respectării particularităţilor de vârstă şi individuale ale copiilor.
Obiectivele generale ale grădiniţei sunt integrarea în colectivitate ,socializarea şi pregătirea pentru
şcoală a copiilor,iar aceste obiective fiind atinse prin activităţile liber-alese,activităţile de dezvoltare
personală dar mai ales prin activităţile pe domenii experienţiale.
Jocul,ca formă fundamentală de activitate la vârsta preşcolară,atât la grădiniţă,cât şi în alte medii
educaţionale,constituie principala modalitate de antrenare a copiilor în procesul de producere al noului.El
reprezintă o activitate fizică sau mentală fără finalitate practică şi căreia i te dedici din plăcere.Specific
vârstelor copilăriei,el are importanţă hotărâtoare pentru dezvoltarea psihică a copiilor.Noi cadrele
didactice din grădiniţă am ajuns la concluzia că fiecare copil trebuie tratat diferit,astfel încât să-l
determine să participe la jocuri şi activităţi cu plăcere,în ritmul său propriu,în măsura în care se simte
atras,nu trebuie forţat şi nici lăsat să se plictisească.Prin diferenţierea şi individualizarea învăţării nu
urmărim uniformizaea personalităţilor,ci dezvoltarea unor personalităţi diferite pe fondul trăsăturilor
individuale ale fiecăruia.Copiii împreună cu părinţii pot alege dinr-o paletă de activităţi opţionale
ca:pictură,dansuri,limba engleză,calculatorul etc.În cadrul activităţilor extracurriculare copiii sunt
implicaţi în variate parteneriate după cum urmează:
-Parteneriatul în cadrul Proiectului Naţional : ,,Clubul Pipo”
-Parteneriatul cu Teatrul de Păpuşi:,,Prietenii lui Pinocchio” şi,, Lumea păpuşilor vii”
-Parteneriatul ,,Prietenia Floare de Colţ”
-Parteneriatul ,,În curând vom fi şcolari” cu Şcoala Gimnazială ,,Petre Sergescu”
-Parteneriatul ,,Focul prieten sau duşman”cu I.S.U.Drobeta
- Parteneriatul ,,Prietenii cărţii” cu Biblioteca I.C.Bibicescu,Severin
Grădiniţa noastră va avea uşile deschise pentru toţi cei care au nevoie de educaţie pentru a asigura
apropierea între oameni ,cunoaştere şi acceptare reciprocă în vederea unei convieţuiri armonioase.
521
,,DOR DE EMINESCU”
ÎNV:CAIA DUMITRINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ COMUNA HANGU JUD.NEAMŢ
Educaţia este un sistem complex ce însumează instituţii dar şi activităţile desfaşurate pentru
promovarea ei.
Într-o şcoală educaţia şi calitatea acesteia este evaluată în funcţie de performanţele de care dau
dovadă absolvenţii respectivei şcoli.
Tot ce ţine de educaţie : cursuri, activităţi extracurriculare, serbări, concursuri, etc. Sunt menite să
promoveze imaginea şcolii.
Alături de şcoală, care trebuie să aibă dascăli devotaţi, bibliotecă modernă, laboratoare bine dotate,
sală de sport şi terenuri aferente, un rol important îl au familiie elevilor care trebuie să fie implicate în
actul educaţional.
Pentru promovarea imginii şcolii este nevoie de toate resursele existente , umane şi materiale dar şi
de susţinere din partea comunităţii locale, a asociaţiilor nonguvernamentale, de publicaţii locale şi de
proiecte locale în care se pot valorifica experienţele pozitive şi de bune practici în managementul
instituţional.
Un exemplu a fost activitatea extracurriculară din 15 Ianuarie 2018 intitulată ,,DOR DE
EMINESCU,, în care elevii clasei I de la Şcoala Gimnazială Hangu au recitat din lirica eminesciană şi au
realizat o expoziţie de desene.
Cu deosebită atenţie au urmărit prezentarea doamnei bibliotecare şi a doamnei învaţătoare despre

viaţa marelui poet naţional Mihai Eminescu.
Elevii au realizat desene cu chipul poetului şi au vizionat o expoziţie de grafică a talentatului autor
Mihai Catruna.
522
Toţi elevii pe durata derulării proiectului (trei zile de pregătire a desenelor şi învăţarea poeziilor) şi
o zi de participare directă cu desfăşurarea activităţii la biblioteca comunală au dobăndit competenţe cheie
prin asumarea de responsabilităţi şi relaţionarea cu ceilalţi.
523
1.Manifestarea interesului faţă de creaţiile marelui poet.

2.Manifestarea disponibilităţii pentru a particpa la activitati culturale.
3.Dezvoltarea sentimentelor de dragoste faţă de literatură şi artă.
4.Interesul extraordinar pentru artă prin desenele realizate şi vizionarea expoziţiei realizate de
graficianul Mihai Catruna.
5.Dezvoltarea interesului pentru manifestările cultural-artistice cu prilejul unor sărbători.
6.Elevii şi-au manifestat bucuria de a fi prezenţi la astfel de activităţi extraşcolare pe care ei le
îndrăgesc foarte mult.
7.Aprecierea din partea comunităţii locale şi a părinţilor care participă cu entuziasm la astfel de
manifestări.
Deoarece ne aflăm într-o societate în continuă schimbare , promovarea imaginii şcolii este
benefică pentru noi toţi şi aceasta se poate face pe pagina web a şcolii dar şi prin intermediul bibliotecii
comunale cu care colaborăm cu succes.
Activitatea a fost prezentată şi pe reţeaua de socializare Facebook pentru părinţii care nu au putut
participa în mod direct.
524
Căilian Nastasia Lenuța

Șc.Gim. Enea Grapini Șanț
Școala, după cum bine știm este instituția care pregătește, educa tânărul membru al societății in
vederea socializării lui. Școala este cea care deschide ochii omului către universul cunoașterii, lumii in
care trăiește. Ea are si rolul de a-i dezvolta aptitudinile si a-i crea pârghii motivaționale in activitățile sale
din societate. Totodată îl educa pe tânăr formându-i buna conduita in relațiile cu lumea înconjurătoare:
mediu, alte grupuri de oameni, responsabilități, obligații si drepturi in societate.
Pregătirea copilului pentru școala este considerata tot mai mult, funcția majora, obiectivul formativ
central al activităților instructiv-educative.
Pregătirea copilului pentru școala, trebuie înțeleasa ca o adaptare reciproca pe de o parte a copilului
la școala, iar pe de alta parte a scolii la copil. De altfel când ne referim la școala, trebuie sa avem in
vedere reconsiderarea ei permanenta in raport cu cerințele dezvoltării sociale, in așa fel încât ea sa
corespunda si sa răspundă in cel mai înalt grad acestor cerințe.
In acest fel pregătirea copilului pentru școala va fi implicit si o pregătire pentru societate.
Trăim intr-o lume care ne pune la grea încercare,în fiecare clipa, capacitatea de a face fata unor
impacturi afective, sociale, de a manifesta reacții comportamentale in care sa nu uitam de modul in care
ne văd ceilalți, de gradul de a se relaționa cu ceilalți, de a-și cunoaște posibilitățile, de a se putea mobiliza
pentru a trece de eșec, de deschiderea spre acceptarea părerilor celorlalți, de puterea de a fi om bun.
Este foarte adevărat ca familia, atmosfera ei calda, plina de afecțiune, contribuie prima si decisiv la
dezvoltarea fizica si psihica a copilului, dar personalitatea umana se conturează cald, uman, științific si
metodic, in cadrul scolii. Pregătirea pentru intrarea in viața adulta, anterior realizata de familie, va fi
continuata, in perioada școlarizării, de către aceasta instituție. Aceasta este acum, contextul in care copilul
va trebui sa facă prima încercare de a iubi pe altcineva in afara de sine.
Școala este a doua casa a tânărului în formare. In acesta casa el trebuie sa pășească cu bucurie si
încredere. Școala este un prim factor al educației continue si sistematice. Activitățile educative, utilizate
in școala, dezvolta un caracter programat, planificat, individual la individ.
Educația de baza este o datorie si o responsabilitate a individului fata de ceilalți membri a societății.
Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul si responsabilitatea de a se autoadministra sub
cum.
525
Iată câteva obiective care pot fi luate în considerare în vederea acestui demers de promovare:
1)Creşterea calităţii actului educaţional prin promovarea principiilor şcolii active;
2) Dezvoltarea personală a elevilor prin activităţile şcolare şi extraşcolare;
3)Asigurarea egalităţii de şanse privind promovarea elevilor pe treptele superioare de învăţământ,
eliminarea mediocrităţii şi a eşecului şcolar;
4)Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic, transformarea
cadrelor didactice în agenţi ai schimbării şi generării calităţii în educaţie;
5)Ameliorarea comunicării cu beneficiarii, părinţi, comunitate şi cadre didactice;
6)Diversificarea ofertei educaţionale a şcolii;
7)Dezvoltarea capacităţii de cooperare instituţională între şcoli şi între şcoală şi societăţi civile,
autorităţile publice locale şi judeţene, instituţii de cultură;
8) Realizarea unor proiecte pentru reabilitarea, dotarea şi modernizarea şcolii;
9) Crearea în şcoală a unui climat de siguranţă fizică şi psihică;
10) Formarea unei imagini pozitive şi creşterea prestigiului şcolii în rândul părinţilor şi a întregii
comunităţi prin crearea propriei culturi organizaţionale;
10 obiective, pentru o scoală de nota 10!
526
MODELUL CLASIC ŞI MODERN ÎN SISTEMUL DE ÎNVÂŢĂMÂNT

ROMÂNESC
Prof.înv.primar:Căimăcanu Marinela Mădălina Luminița

Școala Gimnazială Nr.3 Giurgiu-structură
„Orice metodă pedagogică rezultă din întâlnirea mai multor factori şi, din acest punct de
vedere, educaţia va rămâne mereu o artă: arta de a adapta, la o situaţie precisă, indicaţiile generale
date de cărţile de metodologie.” Gaston Mialaret
Pentru a atinge un nivel optim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune
accent pe felul cum se desfăşoară aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale.
Astfel apare termenul de „tehnologie didactică”, care acceptă două puncte de vedere: primul se referă la
ansamblul mijloacelor audio-vizuale ce se utilizează în practica educativă, iar al doilea se referă la
ansamblul structural al metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de organizare a predării-
învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, formele
de realizare a instruirii şi modalităţile de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactica.
Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”.
Metodele de învăţământ pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod
independent sau sub îndrumarea profesorului, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi,
aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.( M.Ionescu, V.Chiş, p.126)
Metoda este selectată de cadrul didactic şi este pusă în aplicare în lecţii sau activităţi extraşcolare cu
ajutorul elevilor şi în beneficiul acestora; presupune, în toate cazurile, o colaborare între profesor şi elev,
participarea lor la căutare de soluţii, la distingerea dintre adevăr şi eroare şi care, sub forma unor variante
şi/sau procedee selecţionate, se foloseşte pentru asimilarea cunoştinţelor, a trăirilor valorice şi a stimulării
spiritului creativ.
Când se alege o metodă, se ţine cont de finalităţile educaţiei, de conţinutul procesului
instructiv, de particularităţile de vârstă şi de cele individuale ale elevilor, de psihosociologia
grupurilor şcolare, de natura mijloacelor de învăţământ, de experienţa şi competenţa cadrului
didactic. O metodă se defineşte prin predominanţa unor caracteristici la un moment dat,
caracteristici ce se pot metamorfoza astfel încât metoda să fie satisfăcătoare într-o clasă, complementară
sau chiar contrară. Astfel, o metodă tradiţională poate evolua spre modernitate, în măsura în care
secvenţele proceduale care le compun ingăduie restructurări inedite sau când circumstanţele de aplicare a
acelei metode sunt cu totul noi. În unele metode moderne surprindem secvenţe destul de tradiţionale sau
descoperim că variante ale acestei metode erau de mult cunoscute şi aplicate. Noile tehnologii au produs
schimbări, modificări în toate domeniile și era de așteptat ca la un moment dat acest progres să
influențeze și procesul de predare-învățare.Astfel elevii sunt nevoiți să învețe să gestioneze un număr
impresionant de informații,să le analizeze, să ia decizii să-și dezvolte cunoștințele pentru a face față
provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce privește personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare
profesională. Totalitatea instrumentelor care aparțin tehnologiei informațiilor și comunicării sunt
binecunoscute sub denumirea de TIC.
În această categorie aș include: calculatorul, internetul, poşta electronică, imprimanta,
videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realități pe care elevii le experimentează în fiecare zi. La rândul
lui, cadrul didactic este pus în situația de a opta între continuarea demersului său educațional în mod
conservator, folosind metodele tradiționale, ignorând tendințele de schimbare sau acceptarea provocării și
implementarea în același timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
Elementul cheie în educaţie îl reprezintă elevul care trebuie să realizeze o serie de procese pentru a
putea cunoaşte şi utiliza practic informaţiile însuşite. O învăţare eficientă presupune mai întâi înţelegerea
faptelor, analizarea acestora, formularea unor idei pe baza cunoştinţelor dobândite ulterior, generalizarea
şi abstractizarea lor. Profesorul nu mai este cel care ţine o prelegere în faţa elevilor ci e mediator şi
îndrumător în activitatea de învăţare pe care aceştia o parcurg. Predarea se realizează prin utilizarea unor
metode activ – participative care să solicite interesul, creativitatea,imaginaţia,implicarea şi participarea
elevului,în scopul însuşirii unor cunoştinţe care să–i folosească.
527
BIBLIOGRAFIE:
 Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţă rii eficiente, Presa Universitarăclujeană , Cluj-Napoca
 Cerghit, I, 2006, Metode de învăţăm ânt, , editura Polirom, Iaşi
 Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
 Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaş i
 Vă ideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
528
Dezvoltarea imaginii de sine
Prof.Căldăruş Anca
Şcoala Gimnazială Nr.1 Suceava
În afară de faptul că se naşte nevinovat şi bun, fiecare copil vine pe lume cu problemele lui unice.
Avem misiunea de a-i ajuta pe copii să facă faţă încercărilor lor unice.
Ne putem ajuta copiii, dar nu putem îndepărta problemele şi încercările unice prin care trebuie să
treacă. Având această înţelegere, ne putem îngrijora mai puţin, în loc să ne concentrăm asupra schimbării
sau a rezolvării problemelor lor. O mai mare încredere e de folos atât părintelui, cât şi copilului. Ne putem
lăsa copiii să fie ei înşişi, îndreptându-ne atenţia mai mult înspre felul în care să-i ajutăm să crească în
contact cu încercările vieţii. Când părinţii răspund copiilor dintr-un unghi mai relaxat şi mai plin de
încredere, aceştia au o posibilitate mai mare de a crede în ei înşişi, în părinţi şi în viitorul necunoscut.
Fiecare copil are destinul lui personal. Acceptarea acestei realităţi îi linişteşte şi îi ajută pe părinţi să
se relaxeze şi să nu-şi asume responsabilitatea pentru fiecare problemă pe care o are copilul. Irosim prea
mult timp şi energie încercând să descoperim cu ce am putut greşi sau ce ar fi putut să facă copiii noştri,
în loc să acceptăm faptul că toţi au probleme şi încercări prin care trebuie să treacă. Datoria noastră este
să-i ajutăm să le înfrunte şi să le ţină piept cu succes. Nu uitaţi niciodată că ei au problemele şi calităţile
lor proprii şi că nu putem face nimic pentru a-i face altceva decât ceea ce sunt. Totuşi ne putem asigura că
le oferim posibilităţile de a da tot ce pot mai bun.
În momente dificile, când începem să ne gândim că ceva nu e în regulă cu copiii noştri, trebuie să
ne întoarcem şi să ne amintim că ei vin din Rai. Că sunt perfecţi aşa cum sunt şi că au încercările lor unice
în viaţă.
Nu e nevoie numai de compasiunea şi ajutorul nostru, ci au nevoie şi de aceste încercări, numai ale
lor. Obstacolele unice peste care trebuie să treacă le sunt de fapt necesare pentru a deveni tot ce sunt în
măsură să devină. Problemele pe care le înfruntă îi vor ajuta să găsească sprijinul necesar pentru
dezvoltarea caracterului lor special.
Pentru fiecare copil, un proces sănătos de creştere include şi timpul încercărilor prin care trebuie să
treacă. Învăţând să accepte şi să înţeleagă limitele impuse de părinţi şi de lume, copiii învaţă deprinderi
esenţiale de viaţă ca: iertarea, capacitatea de a amâna primirea răsplăţii, acceptarea, cooperarea,
creativitatea, compasiunea, curajul, perseverenţa, auto-corecţia, preţuirea de sine, independenţa şi
abilitatea de a se orienta singuri. De exemplu:
- Copiii nu învaţă să ierte, dacă nu există cineva care să ierte.
- Copiii nu învaţă să-şi dezvolte răbdarea sau să amâne primirea unei răsplăţi, dacă totul le vine de-a
gata imediat ce doresc ceva.
- Copiii nu învaţă să-şi accepte imperfecţiunile, dacă toată lumea din jur e perfectă.
- Copiii nu învaţă să coopereze, dacă întotdeauna totul merge aşa cum vor ei.
- Copiii nu învaţă să fie creativi, dacă nu sunt lăsaţi să facă nimic.
- Copiii nu învaţă ce este mila şi respectul, dacă nu simt şi ei durere.
- Copiii nu învaţă să fie curajoşi şi optimişti, dacă nu se confruntă cu greul.
- Copiii nu-şi pot dezvolta perseverenţa şi puterea, dacă totul este uşor.
- Copiii nu învaţă să se corecteze singuri, dacă nu au dificultăţi, eşecuri, sau nu fac greşeli.
- Copiii nu învaţă preţuirea de sine şi nici mândria sănătoasă, dacă nu înfruntă obstacole ca să
realizeze ceva.
- Copiii nu-şi dezvoltă independenţa, dacă nu trec prin experienţa excluderii sau a respingerii.
- Copiii nu învaţă să se conducă singuri, dacă nu au ocazia să reziste unei autorităţi şi/sau dacă nu
obţin ceea ce vor.
În multe sensuri, suferinţele încercărilor şi ale creşterii nu numai că sunt inevitabile, dar sunt şi
necesare. Dacă le rezolvaţi întotdeauna problemele, nu vor mai găsi înăuntrul lor acele capacităţi şi
deprinderi înnăscute.
529
Obstacolele vieţii le întăresc copiilor forţa şi pot scoate din ei tot ce este mai bun. Pentru ca un
fluture să iasă din larva în care a luat fiinţă, dă o luptă uriaşă. Dacă tai larva, ca să scuteşti fluturele de
luptă, el moare. Are nevoie de această luptă ca să-şi întărească muşchii aripilor. Fără luptă fluturele n-ar
zbura niciodată, ci ar muri. La fel, pentru ca şi copiii noştri să crească puternici şi să zboare liberi în lume,
au nevoie de un tip special de luptă şi de un tip special de sprijin.
Ca să depăşească încercările lui unice, fiecare copil are nevoie de un fel particular de iubire şi de
sprijin. Fără acestea, problemele lui vor fi amplificate şi deformate, unele până la punctul de a declanşa
boli psihice şi un comportament delincvent. Datoria noastră de părinţi este de a ne ajuta copiii în aşa fel
încât să ajungă puternici şi sănătoşi. Dacă intervenim mereu şi facem ca totul să le fie atât de uşor, îi
slăbim din toate punctele de vedere, dar, în acelaşi timp, dacă facem ca totul să le fie deosebit de greu şi
nu-i ajutăm îndeajuns, îi lipsim de ceea ce au nevoie pentru o creştere sănătoasă. Copiii nu pot face totul
singuri. Nu pot creşte şi nu-şi pot dezvolta toate deprinderile necesare unei vieţi de succes, fără ajutorul
părinţilor.
Există cinci importante mesaje pozitive care să-i ajute pe copiii voştri să găsească înăuntrul lor
puterea de a înfrunta încercările viaţii şi de a-şi dezvolta întregul potenţial interior.
1. E normal să fii altfel decât ceilalţi.
2. E normal să faci greşeli.
3. E normal să-şi exprimi emoţiile negative.
4. E normal să vrei mai mult.
5. E normal să spui „nu”, dar nu uita că mama şi tata sunt şefii.
530
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT

,, PARFUM DE TEI" CLUJ-NAPOCA
Str.Horea nr.23, str.Decebal nr.41, 49-51-structura
Loc. Cluj-Napoca , Cod 400174, Jud.Cluj
Tel.: (+40) 264-530.130
Fax: (+40) 264-530.130
Mobil: 004+0786/505.699//0752.650.260
E-mail: gradinitacuparfumdetei@yahoo.com
OFERTA EDUCAŢIONALĂ
AN ȘCOLAR 2017 – 2018
Prof.Căldărușă-Borzași Elena-Maria
Motto: „Eu sunt copilul. Tu‚ ţii în mâinile tale destinul meu.
Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi
Sau voi eşua în viaţă. Dă-mi, te rog, acele lucruri care
Mă vor îndrepta spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să
Pot fi o binecuvântare pentru lume …”
Child’s Appeal, Mamie Gene Cole
„Fericit este copilul care găseşte în fiecare etapă a
drumului , pe educatorul capabil să insufle treptat
forţa şi elanul necesare împlinirii destinului său ca om.
Maurce Debesse
Ce oferim:
-condiţii şi spaţiu educaţional de calitate;
-siguranţă şi protecţie pentru copii;
-program educaţional structurat conform Curriculum naţional şi cu respectarea specificului local;
-asigurarea unui curriculum echilibrat, realizat diferenţiat în funcţie de particularităţile individuale
şi de vârstă ale preşcolarilor, fără discriminări de etnie, sex sau religie;
-C D S – activităţi opţionale – limba engleză,
- limba germană,
- dans modern;
- șah(grupele mari).
- aprofundări şi extinderi;
- dezvoltarea socială şi cognitivă pentru
preşcolari;
- pregătire optimă pentru ciclul primar;
- activităţi extracurriculare atractive, concursuri, excursii, vizite, parteneriate, proiecte educaţionale
activităţi OUTDOOR etc.
Dotare:
- săli de grupa spaţioase, luminoase, amenajate cu mobilier modular modern, cabinet medical,
secretariat, contabilitate, magazie alimente, bucătărie, săli de mese, spălătorie, curte – loc de joacă, dotări
audio-video, P.C. în toate sălile de grupă, materiale didactice adecvate, novatoare, multe jucării variate şi
atractive, fond de carte bogat etc.
531
Rersurse umane:
- Un număr de 332 de copii;
- Director, 26 educatoare calificate, medic, asistentă medicală, logoped, consilier școlar,
administrator financiar, secretar, personal nedidactic.
Concursuri diverse la care se participă de-a lungul anului școlr:

- „Jocul şi copilăria” – arta;
- „Tinere talente” – interpretare;
- „Ziua Europei” – desene pe asfalt;
- „Ziua pământului” – pe teme de ecologie;
- „Copilărie fericită” – manifestaţii artistice şi sportive;
- „Prieten bun” – colaje;
- „Primăvara copiilor” – artistico-plastic, interpretare;
- „Europreşcolarul” – inteligenţă;
- „Bimbo Maestro” – cultură generală;
- „Piciul” – priceperi şi deprinderi;
- „Piticot” – educaţie socială etc.
Proiecte educaţionale:
• „ECOGRĂDINIŢA” – teme ecologice;
• „ŞCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE” – ZIBO – teme ecologice;
• „DA, POŢI!” – educaţie pentru societate;
• „ANOTIMPURILE” - Concurs și simpozion;
• „DE MIC ÎNVĂȚ SĂ MĂ FERESC DE RELE!” – educaţie rutieră;
• „ABC-ul animalelor” – protejarea și îngrijirea animalelor;
• Round Hill – PEDITEL – program de parenting.
VIZIUNEA: „Povesteşte-mi, dar voi uita, arată-mi şi îmi voi aduce aminte, lasă-mă să fac şi voi
înţelege!” - Confucius
MISIUNEA GRĂDINIŢEI:
Grădiniţa noastră asigură calitatea actului educaţional pentru toţi copiii, indiferent de etnie şi
religie, respectă ritmul propriu de dezvoltare al preşcolarului oferind accesul fiecărui copil la educaţie.
Creăm un spaţiu optim de dezvoltare, investigare şi inovare prin:
Performanţă, profesionalism, prietenie,

Afecţiune, armonie, adaptabilitate, acceptare,
Respect, responsabilitate,
Flexibilitate, fericire,
Unitate, umanism,
Metode moderne,
Diversitate, deschidere, dezvoltare continuă

Educaţie de calitate, egalitate,
Transparenţă, toleranţă,
Eficienţă, echitate,
Integrare, implicare, incluziune.
532
CHESTIONARUL PENTRU MĂSURAREA GRADULUI DE CREATIVITATE ȘI A

EMPATIEI PREȘCOLARILOR – FORMA PENTRU PĂRINȚI
Grădinița cu Program Prelungit ,,Parfum de Tei” Cluj-Napoca

prof.Căldărușă-Borzași Elena-Maria
CHESTIONAR
1.Copilul se plictiseşte uşor chiar dacă îi oferiţi jucării variate? DA NU

2.Obişnuieşte să spună ce a visat, după ce se trezeşte? DA NU
3.Când vede un om sau un animal cu răni este impresionat, i se face rău? DA NU
4.Îi place să spună minciuni inofensive sau glume? DA NU
5.Obişnuieşte să compună poveşti pe care le spune păpușilor, altor copii,
cui îl ascultă? DA NU
6.Obişnuieşte să imite şi să intre în pielea diferitelor personaje întâlnite în
poveşti? DA NU
7.Copilul pune întrebari multe când ajunge să vă enerveze, agaseze? DA NU
8.Când îl puneţi să vă povestească o întâmplare vă redă fără să adaoge
nimic de la sine? DA NU
9.Obişnuieşte să stea de vorbă cu animalele, plantele, jucăriile? DA NU
10.Obişnuieşte să joace mim? DA NU
11.Obişnuieşte să desfacă(descompună)jucăriile sau alte obiecte pentru
,,a vedea” ce au înăuntru ? DA NU
12.Când aude sau/şi vede alti copii plângând începe şi el să plângă fără alt
motiv? DA NU
13.Aţi constatat că utilizează aceeaşi jucărie în diferite situaţii de joc? DA NU
14.Meştereşte la jucării încercând să le facă mai bune, mai frumoase? DA NU
15.Trăieşte sufleteşte emoţiile eroilor din poveştile şi filmele pentru copii? DA NU
16.Îi place să se joace cu cuvintele născocind cuvinte noi, unele fără înţeles,
altele denumind obiecte cunoscute? DA NU
17.Obişnuieşte să dea alte nume, eventual porecle celor din jur? DA NU
18.Când cineva din familie este trist, supărat, se întristează uşor şi copilul? DA NU
19.Obişnuieşte să împartă celor din jur (copii, animale) mâncarea lui
preferată (dulciuri, fructe etc.)? DA NU
20.Dă impresia celor din jur că nimic nu-l poate face curios, nu-l interesează,
nu-l uimeste? DA NU
21.Aţi constatat că îi place să zădărască şi chiar să chinuiască uneori
animalele? DA NU
22.În mod obişnuit crede tot ce-i spuneţi fără să pună întrebări? DA NU
23.Când vă plimbaţi prin parc sau mergeţi într-un loc necunoscut este liniştit,
plictisit? DA NU
24.Obişnuieşte să necăjească alţi copii până la lacrimi (pune piedici, ascunde
lucruri, trage fetele de păr)? DA NU
25.Îi place să ia conducerea în jocurile de copii si să impună chiar
să se joace? DA NU
26.Îi place să stea să observe plantele, animalele, gâzele? DA NU
27.Îi place să asiste când cineva despachetează daruri? DA NU
28.Născoceşte (propune) jocuri care se transformă uşor în pozne sau mici
necazuri? DA NU
29.Devine nervos şi plânge când cei din jur se ceartă, sunt nervoşi? DA NU
30.Este indiferent sau chiar se amuză când vede copii care chinuie animalele,
rup flori etc? DA NU
533
Pentru fiecare răspuns semnificativ se acordă 2 puncte şi nici un punct pentru răspuns
nesemnificativ.
Itemii semnifictivi pentru creativitate:1-nu; 2-da; 4-da; 5-da; 7-da; 8-nu; 10-da; 11-da; 13-da;
14-da; 16-da; 17-da; 20-nu; 22-nu; 23-nu; 25-da; 26-da; 28-da. Cota pentru potenţialul creativ se află
însumând punctele obţinute la cei 18 itemi.
Itemii semnificativi pentru empatie:3-da; 6-da; 9-da; 12-da; 15-da; 18-da; 19-da; 21-nu; 24-nu;
27-da; 29-da; 30-nu. Cota pentru potențialul empatic se află însumând punctele obţinute la cei 12 itemi
semnificativi.
Nivelul potenţialului creativ se estimează funcţie de punctajul obţinut după cum urmează:
0- 6 puncte: potenţial creativ foarte slab
7- 12 puncte: potenţial creativ slab
13-18 puncte: potenţial creativ mediu
19- 26 puncte: potenţial creativ bun
27- 36 puncte: potenţial creativ foarte bun
Nivelul potenţialului empatic se estimează funcţie de punctajul obţinut după cum urmează:
0-4 puncte: potenţial empatic foarte slab
5- 8 puncte: potenţial empatic slab
9- 14 puncte: potenţial empatic mediu
15- 20 puncte: potenţial empatic bun
21- 24 puncte: potenţial empatic foarte bun
În următorul tabel sunt cuprinse diferitele posibilităţi de asociere a potenţialului creativ cu cel
empatic, scopul chestionarului fiind dacă există și care este potențialul copilului vis-a-vis de stilul
parental aplicat :
Potentialul Potentialul creativ

empatic F.slab Slab Mediu Bun F.bun
0-6 p 7-12 p 13-18 p 19-26 p 27-36 p
(A) (B) (C) (D) (E)
1 2 3 4 5 6
F.slab A1 B1 C1 D1 E1
0-6 p
(1)
Slab A2 B2 C2 D2 E2
7-12 p
(2)
Mediu A3 B3 C3 D3 E3
13-18 p
(3)
Bun A4 B4 C4 D4 E4
19-26 p
(4)
F.bun A5 B5 C5 D5 E5
27-36 p
(5)
534
BIBLIOGRAFIE
Aunola, K & Nurmi, J.-E., (1999), The role of parenting styles in children’s problem behavior.
Child development;
Batâr, D., (2015), Educaţia - analiză şi posibilităţi de investigaţie sociologică (curs), Sibiu;
Crick, N. R., Casas, J. F. & Mosher, M. (1997). Relational and overt aggression in preschool.
Developmental Psychology;
Cucoş, C., (2001) – Pedagogie, Editura Polirom, București;
Ionescu, M., Radu, I. (2001), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
Russell, A., Hart, C. H., Robinson, C. C. & Olsen, S. F., (2003), Children’s sociable and aggressive
behavior with peers: A comparison of the US and Australia, and contributions of temperament and
parenting styles. International Journal of Behavioral Development;
Sava, F. (2004). Analiza datelor în cercetarea psihologică. Metode statistice complementare,
Editura ASCR, Cluj-Napoca.
535
Autor: prof. Calen Raluca – Elena

Școala Gimnazială Nr.3 Pompiliu Dan, Zărnești
Școala cea mai bună este aceea în care și școlarul învață pe profesor. N.Iorga
Sistemul de învățământ poate fi definit ca un subsistem al sistemului social, specializat în
dimensionarea și structurarea unor oferte educaționale multinivelare, corespunzătoare mai multor
categorii de beneficiari ( în funcție de vârstă, interese profesionale, constrângeri materiale, obiective
sociale etc. ). 1 Astfel, școala apare ca un furnizor de astfel de oferte care trebuie în permanență să fie
diversificate, inovate pentru a reuși să atragă alți și alți elevi.
O școală bună este o școală ce în mod constant tinde spre mai mult, mai bine, ce vizează și acceptă
schimbările pe care le consideră de bun augur pentru ea.
Această promovare a imaginii școlii nu se face și nu este de dorit să se facă doar prin intermediul
mass-mediei și a altor astfel de mijloace, ci se pleacă chiar de la mediul legislativ, oferta curriculară,
perfectarea programelor de formare inițială și continuă a profesorilor. Trebuie să se aibă în vedere nevoile
educaților, nevoile societății din care provin acești educați și, astfel, să se acționeze în consecință. Nu este
suficient doar să aratăm ceea ce s-a făcut, ci există o nevoie stringentă de punere în practică. Nu sunt
suficiente bannerele, flyerele și alte astfel de materiale publicitare, este de dorit perfecționarea
managementului educațional.
Colaborarea între cei trei parteneri educaționali: școală – elevi – părinți trebuie să devină o
prioritate iar manangementul educațional să fie conceput ca arta de a lucra cu patru elemente: ideile (
perspectiva, obiectivele, programele, strategiile de acțiune), relațiile ( structura organizatorică,
legăturile dintre elemente și acțiuni, sarcini, echilibrul autoritate/ libertate, centralizare/descentralizare),
oamenii ( motivarea, delegarea autorității, stimularea, formarea, evaluarea), resursele ( identificare,
diversificare, procurare, adaptare, funcționare, integrare, perfecționare ) .2
Așadar, există o relație de interdependență între elementele menționate mai sus care trebuie întărită,
respectiv trebuie depusă o muncă asiduă pentru ca aceste elemente să ajungă să definească școală și să o
promoveze.
1
Constantin Cucoș, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, 2009, p.17
2
Constantin Cucoș, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, 2009, p.693
536
Ziua Școlii... mai aproape unii de alții
Prof. Călin Iuliana, Școala Gimnazială „Sfântul Nicolae”, com. Vînători, jud.
Galați
Ziua școlii noastre se aniversează pe data de 6 decembrie, odată cu prăznuirea hramului de Sfântul
Nicolae. An de an această zi este minunată pentru noi, cei dedicați meseriei de dascăl dar și pentru copiii
noștri frumoși și inimoși precum și pentru părinții și bunicii lor. Este un prilej de mare bucurie pentru noi
toți. Este momentul în care încercăm să prezentăm cele mai plăcute și interesante activități cultural-
artistice, activități pe care elevii noștri le desfășoară cu mare plăcere și implicare.
Ne bucurăm de o colaborare externă îndelungată cu profesori renumiți care sunt dăruiți misiunii lor,
formând caractere de admirat, modelând lutul încă proaspăt al firii copiilor.
În acest sens, Formația vocal-instrumentală de chitariști „Andantino” Vînători condusă de domnul
profesor Șuierică Sandu aproape că se identifică cu fiecare eveniment din viața școlii iar ziua noastră
devine o zi a tuturor. Prestația acestora este de fiecare dată un prilej de mare încântare pentru noi toți, care
fredonăm melodii ce ne identifică ca neam și țară. Ne place să credem, și sunt sigură ca așa este, că
sărbătoarea școlii este sărbătoarea întregii comunități vânătorene.
Elevii noștri sunt membrii Ansamblului de dansuri populare „Plai vînătorean” condus de către
domnul profesor Tăbuș Virgil. Aceștia ne reamintesc despre frumusețea costumului popular și despre
obiceiurile și tradițiile muzicale ale zonei noastre din sudul Moldovei.
Alături de aceste două formații, elevii nostri prezintă diverse momente artistice, poezii, cântece,
dramatizări.
Un loc aparte în spectacolele noaste îl ocupă Grupa de majorete a șolii, condusă de către doamna
profesor Pîrlog Nicoleta și care au obținut premii în toate competițiile unde au participat.
Grupul vocal al fetelor de la clasele V-VIII, condus de doamna profesor Dimofte Gherghina Gina
însuflețește întreaga audiență, și face ca inimile noastre să vibreze la unison.
Momentul aniversării zilei școlii se deschide de fiecare dată cu slujba religioasă închinată hramului
școlii, Sfântul Nicolae, slujbă susținută, în buna colaborare cu biserica satului, de preoții parohiei.
Nu în ultimul rând, ziua școlii este mult așteptată de către picii noștri, care primesc pachețele de la
Moș Nicolae, bucurându-se de darurile primite.
Clipele petrecute alături de părinți, bunici, reprezentanți ai comunității ne aduc mai aproape unii de
alții și ne fac mai puternici și mai uniți.
537
COORDONATE EDUCATIVE
ÎNTR-O ȘCOALĂ CU NUME
REGAL
Prof. Violeta Călin,

Școala Gimnazială Carol I Plopeni, Județul
Prahova
Scurt istoric,,Fiecare loc de pământ are o poveste a lui,
dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi
şi trebuie şi un dram de iubire ca s-o înţelegi“
Nicolae Iorga
În localitatea Plopeni, învăţământul a apărut imediat după înfiinţarea acestei comunităţi umane.
Astfel, în anul 1940, în colonia Mărgineanca exista un spaţiu de învăţământ pentru clase primare, în
sistem simultan, cu un număr de 7 elevi.
În anul 1946 s-a înfiinţat un gimnaziu, cu durata de 2 ani, unde învăţau copii muncitorilor din
colonie, cât şi ai cetăţenilor din localităţile vecine. După reforma învăţământului din 1948, această unitate
a început să se dezvolte, numărul elevilor care frecventau clasele I – VII ajungând la 380, din care 280
aparţineau coloniei.
În anul 1962 a apărut Şcoala Medie cu un efectiv de 40 de elevi în clasa a VIII-a.
De-a lungul anilor, şcoala a funcţionat ca: Școala primară, Școala medie, Liceu, Şcoala cu clasele I-
VIII Carol I Plopeni, în prezent purtând titulatura de Şcoala Gimnazială Carol I Plopeni. Denumirea de
Carol I i-a fost atribuită în anul 2005, ca semn de prețuire pentru primul rege al României, solemnitate la
care a participat și reprezentanți ai Casei Regale din România.
Aspecte de la solemnitatea de atribuire a numelui de Carol I Școlii din Plopeni
Școala a fost în permanență modernizată, dotată cu mobilier nou, aparatură și alte material didactice
corespunzătoare, încât, în prezent oferă condiții optime pentru desfășurarea procesului de învățământ.
Școala are în componența sa 16 săli de clasă, din care:o sală de clasă este amenajată ca laborator de
fizică-chimie,o sală de clasă este cabinet de limbă română,o sală de clasă este cabinet de limbi străine , o
sală de clasă este cabinet de matematică; o sală de clasă este cabinet de istorie; o sală de clasă este cabinet
de biologie; o sală de clasă este cabinet de informatică, dotat cu 25 de calculatoare, toate conectate în
permanență la internet.
538
Laboratorul de Limbi Străine Centrul de Documentare și Informare
Alte spaţii necesare procesului de învăţământ :cancelarie profesori, birou director,birou

secretariat,birou contabilitate bibliotecă și sală de lectură,cabinet profesori educație fizică, teren de sport
pentru desfășurarea orelor de educație fizică.
Personalul şcolii. La Școala Gimnazială Carol I, din Plopeni, în anul școlar 2015/2016 își
desfășoară activitatea un nr. de 38 personae, din care ,personal didactic -32 personal didactic auxiliar- 5,
personal nedidactic – 5.
Calitatea personalului didactic se reflectă în experienţa, calificarea şi gradele didactice
ale acestora.
6%
Debutant
12%
Definitivat
19% Grad II
63%
Grad I
Performanțele elevilor. Scoala Gimnazială Carol I, Plopeni, este una dintre instituţiile
reprezentative de învăţământ de de acest tip la nivel judeţean, reuşind să se individualizeze prin
performanţele obţinute de elevii săi la evaluările nationale, în cadrul concursurilor și olimpiadelor şcolare,
prin procentul ridicat de promovabilitate la sfârșit de an școlar, precum și prin admiterea absolvenților la
licee prahovene de prestigiu.
Dintre elevii școlii care s-au remarcat la olimpiade, faza națională, amintim: chimie- Căpraru
Adrian, Oprea Alexandra; matematică – Ion Sidorel; biologie – Balcan Ștefania.
539
Prof. ing. Iulia Lavinia Călina

Liceul Tehnologic de Transporturi Auto-Craiova
Promovarea imaginii școlii nu este o activitate nouă în domeniul învățământului fie el
preuniversitar sau universitar. Pentru că sunt profesor la un liceu tehnologic și mă ocup de ani buni de
coordonarea acestei activități de promovare, mă voi referi la modalitățile alese de promovare a imaginii
unui liceu. În general, se încearcă, mai degrabă, o promovare a ofertei educaționale pentru anul școlar
viitor. Scopul unităţii noastre şcolare este ca oferta noastră educaţională să satisfacă nevoile absolvenţilor
de şcoală gimnazială care doresc o pregătire de profil tehnic, în domenii care să le ofere posibilitatea unei
rapide angajări la agenţi economici cu reputaţie pe piaţa muncii. Am urmat acest scop şi când am cerut
aprobarea formării de clase pentru formele de învăţământ zi, seral dar şi ,, şansa a doua”, pentru a oferi
şansa de continuare a studiilor tuturor care doresc acest lucru, indiferent de vârstă. Începând de anul
viitor, în unitatea noastră şcolară se pot înscrie şi elevi pentru învăţământul dual, o şansă bună pentru
angajare imediată după terminarea studiilor.
Pentru atragerea elevilor interesați de domeniile de pregătire/calificările pentru care liceul (nostru)
este acreditat, este necesar să se prezinte o imagine clară a școlii, să se facă cunoscute oportunitățile,
facilitățile de care pot beneficia viitorii elevi ai liceului (nostru).
Din aceste motive sunt prezentate baza materială a școlii, parteneriate cu agenți economici
cunoscuți în viața economică locală și chiar națională, proiecte educaționale desfășurate, performanțe ale
elevilor, absolvenților liceului dar și ale cadrelor didactice. Modul de promovare ales este, de obicei,
același la toate liceele.
În general, se folosesc materiale promoționale (afișe, flyer-e, postere) care sunt oferite celor
interesați de oferta (noastră) școlară la ,, Zilele porților deschise „ (organizat la nivel local), la care
participăm anual cu materiale promoționale și prezentări multimedia inedite. Materiale promoționale sunt
oferite și în vizitele făcute de către colegi, în special, la școlile generale din oraș și județ. Foarte multe
licee ( inclusiv, liceul nostru) aleg să se promoveze și în media locală (presă sau/și tv), pe site-urile
proprii sau pe rețele de socializare. Anul trecut am păstrat tradiția realizării de materiale promoționale
prin care să fie redate principalele reușite ale liceului, specificul școlii dar și așteptări, viitoare
performanțe. În plus, am ales să primim vizita oricăror elevi doritori să cunoască baza materială, cadre
didactice dar și elevi ai liceului. Am stabilit un program de vizită al școlii astfel încât să nu fie perturbat
procesul de învățământ și cu ajutorul câtorva cadre didactice și elevi ,,ghizi-voluntari”, orice ,,musafir”
interesat de oferta (noastră) școlară a putut sa viziteze laboratoare, cabinete, ateliere, săli de clasă, etc.
Am ales acest mod de promovare ( transparent) a liceului pentru ca să nu existe dubii asupra
avantajelor de care se bucură elevii școlii noastre. Numai așa cei care optează să se înscrie la liceul
(nostru) sunt convinși că în școala noastră se practică un învățământ care încurajează competența în
scopul formării unui absolvent responsabil, autonom, capabil să decidă asupra carierei, să se dezvolte
profesional, cu o capacitate de integrare rapidă pe piața muncii.
Oferta de şcolarizare a unităţii noastre răspunde atât cerinţelor beneficiarilor direcţi, elevii, cât şi a
beneficiarilor indirecţi - părinţi, agenţi economici, comunitatea locală. În acest sens, școala noastră
urmăreşte promovarea unei politici educaţionale conforme cu cea din comunitatea europeană, în scopul
asigurării egalităţii de şanse pentru toţi, a nediscriminării, a educaţiei multiculturale în limbi străine,
europene.
540
ERASMUS+, oportunitate de formare continuă pentru cadrele didactice
Prof. înv. primar, Călinescu Anca

Şcoala Gimnazială ,,George Voevidca” Câmpulung Moldovenesc
În perioada 16- 20 noiembrie 2016, în cadrul proiectului de mobilitate şcolară Erasmus K1, cu
titlul ,,Calitate, inovaţie şi egalitate de şanse pentru o şcoală de succes, am participat la cursul de formare
,,Teaching creativity in school, Inspired by Edward de Bono”, oferit de organizaţia ,,Skupina Primera”
din Ljubljana, Slovenia.
Cursul s-a adresat atât cadrelor didactice din învăţământul preşcolar, deoarece a valorificat
dimensiunile creative ale jocului ca mod de a descoperi lumea, cât şi învăţământului primar şi gimnazial,
deoarece a oferit activităţi concrete de utilizare a metodelor creative de predare-învăţare.
Creativitatea în munca pedagogică este tot mai frecvent remarcată în ultima perioadă ca factor de
succes activitatea şcolară. Această abilitate trebuie să fie stimulată încă din primii ani de viaţă ai unui
copil, deoarece creativitatea poate juca un rol esenţial în procesul de învăţare, precum şi în viaţa unei
persoane.
Într-o lume în continuă schimbare, elevii vor avea nevoie de capacitatea de a cerne informaţiile şi
de a alege ce este cu adevărat important şi util. În condiţiile în care şcoala contemporanã deplaseazã
accentul de pe memorarea unei cantitãţi de cunoştinţe pe dezvoltarea gândirii creatoare , pe
însuşirea metodelor şi tehnicilor muncii intelectuale , pe dobândirea de muncã intelectualã
independentã , elevul devine – aşa cum s-a subliniat adesea – participant activ la propria formare, iar
învãţãtorul se situeazã pe o noua poziţie , aceea de îndrumãtor al elevului.
Tehnicile prezentate la cursul de formare pe care l-am urmat, urmăresc stimularea creativităţii
elevilor din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial. Acestea sunt mai puţin cunoscute, însă foarte utile
în activitatea didactică. Bazându-ne pe metodele de gândire concepute de Edward de Bono, elevii vor
aborda orice subiect folosind tehnici simple şi în acelaşi timp creative de soluţionare a unor probleme.
Noi, oamenii, avem tendinţa de a trage concluzii pripite. Decidem foarte uşor dacă ne place sau nu
un lucru, fără să luăm în calcul că există perspective intermediare, mai ales atunci când „Da” sau „Nu”
sunt răspunsuri evidente. Aplicând metodele concepute de Edward de Bono , elevii şi cadrele didactice
vor căuta să-şi deschidă mintea şi să ia decizii profunde în privinţa unei probleme, în care, de obicei, ar fi
luat o hotărâre rapidă. Elevii vor învăţa să raţioneze şi să găsească soluţii. De asemenea, vor descoperi că
o problemă poate avea mai multe soluţii.
Participarea la acest curs ne-a oferit oportunitatea de a ne îmbunătăţi competenţele profesionale, de
a intra în contact cu un set de metode şi instrumente creative şi inovatoare de predare, cu exemple de bune
practici prin schimb de experienţă cu un furnizor de educaţie din străinătate şi cu participanţi din diferite
culturi.
Unul dintre instrumentele prezentate la curs este ,,PMI” (Plus, Minus, Interesant), conceput de
Edward de Bono, care contribuie la depăşirea stereotipurilor şi eliminarea emoţiilor atunci când luăm
decizii. PMI este un instrument de direcţionare a atenţiei. Realizând un PMI, ne îndreptăm atenţia în mod
intenţionat mai întai către aspectele Plus, pe urmă către Minus, iar în cele din urmă către aspectele
Interesante. Acest lucru se realizează într-un mod foarte bine stabilit şi disciplinat, într-un interval foarte
scurt (adesea involuntar), de 2-3 minute. PMI este un exerciţiu care încurajează elevii să investigheze şi
să examineze toate laturile unei probleme. Acesta este destinat evidenţierii aspectelor negative şi pozitive,
stimulând interesul pentru idei noi, comentarii şi întrebari.
O altă metodă eficientă propusă de Edward de Bono este ,,FIP” (first important priorities- primele
priorităţi importante), metodă deosebit de importantă care reprezintă cristalizarea procesului de selectie
atunci când este necesar să luăm decizii în unele situaţii. Această metodă este adesea utilizată pentru a
evalua importanţa unor idei diferite – ca de pildă în cazul unui brainstorming. FIP reprezintă un scenariu
de judecată în care nu există răspunsuri absolut corecte, dar exista în mod cert răspunsuri/soluţii/
posibilităţi pozitive.Unele lucruri sunt mai importante decât altele. Unele motivaţii sunt mai puternice
decât altele. Cuvântul de ordine este : prioritizează conform propriilor valori!
A P C ( alternatives, possibilities,choices) este o altă metodă eficientă prin intermediul căreia
suntem învăţaţi să explorăm şi să găsim diverse alternative, rezolvări ale problemelor cu ajutorul mai
multor soluţii. Chiar dacă soluţia unei probleme poate fi satisfăcătoare, sau poate fi considerată bună, vom
541
învăţa că pot exista mai multe alternative sau căi de rezolvare a acesteia. Este important să exploram toate
alternativele, să găsim mai multe posibiltăţi de rezolvare pentru ca abia apoi să facem cea mai buna
alegere. A realiza un APC înseamnă a face un efort deliberat pentru a genera alternative în acel moment.
Metodele şi instrumentele prezentate mai sus reprezintă doar o parte din setul de metode studiat la
curs, care nu îi fac pe elevii noştri mai creativi, însă le stimulează creativitatea, ajutându-i să genereze idei
noi, să soluţioneze unele problemele pe care le întâlnesc, luând cele mai eficiente decizii.
În urma participării la cursul asigurat de programul Erasmus +, ne-am consolidat cunoştinţele
despre curriculum, ne-am dezvoltat noi competenţe pedagogice de aplicat la clasa de elevi- principalii
beneficiari, aspecte ce vor îmbunătăţi calitatea actului instructiv- educativ.
Impactul pozitiv al acestui proiect se reflectă în dezvoltarea individuală a fiecărui participant din
punct de vedere profesional şi social, aspect ce influenţează pozitiv asupra instituţiei aplicante.
542

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DEVESEL
Prof. CALU DIANA-MARIA

Promovarea activtăților desfășurate de școală , a concursurilor , serbărilor școlare , excursiilor ,
proiectelor educaționale contribuie la susținerea morală și financiară din partea comunității locale.
Școala este locul unde elevii își însușesc noțiuni ce sunt necesare pe parcursul vieții cum ar fi
cititul, scrisul , socotitul dar și locul unde își descoperă ce le place să facă , cum să-și petreacă timpul și
deprinderile lui în viață . Elevii trebuie să-și manifeste, să-și petreacă timpul într-un mod plăcut, util și
interesant. Acest lucru se poate demonstra prin desfășurarea unor activități extracurriculare având diferite
implicații educaționale sau prin participarea în cadrul diferitelor concursuri și parteneriate pe diferite
teme : protejarea naturii, reciclarea materialelor, campanile antiviolență . Acestea trebuie înțelese ca un
întreg sub denumirea de performanță educațională .
Performanţa educaţională se poate realiza prin atragerea de cadre şi închegarea unui corp profesoral
competent, promovarea unei viziuni moderne privind actul de învăţământ, precum şi asigurarea unei baze
materiale didactice complexe şi competitive. Acest lucru este o condiţie necesară dar nu şi suficientă
pentru formarea unei imagini pozitive. Tot mai pregnant apare astăzi, necesitatea formării şi promovării
imaginii şcolii atât ca entitate de ansamblu, dar şi a fiecărui cadru didactic în parte.
Participarea elevilor și a cadrelor didactice la concursuri naționale ce vizează activitatea educativă
este un exemplu de bună – practică în promovarea școlii.
Realizarea unei pagini de web a școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui curs de formare și a
fost finalizată ca o strategie de marketing . Prin prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în
școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar atitudinea comunității locale s-a schimbat.
îmbunătățită.
543
Promovarea imaginii școlii-,,Școala mea, micul meu univers"
Înv.Camer Ramona Elena

Școala Gimnazială Gîștești/Pașcani
Fiecare toamna aduce cu ea şi prima zi de şcoală. Septembrie se strecoară cu paşi repezi pe aripile
vântului în viaţa tuturor, iar zilele care au trecut au rămas doar o amintire.Vin zile frumoase care ne vor
umple sufletul de mulţumire şi împlinire , dar şi de auriu,cu miros de mere coapte, căci toamna aduce cu
ea mângâiere, speranţă, încredere şi un nou început de an şcolar. Odata cu ea , neîncrezători şi stângaci ,
trec pe alee paşii unor copii timizi în prima lor zi de şcoală , iar glasul primului clopoţel ne emoţionează
şi ne trezesc la lucruri noi ce ne stârnesc curiozitatea, emoţia, aşteptarea şi pentru toate este "un nou
început ". Neîncredere, vise , speranţe... început de drum.
În fiecare toamnă se întâmplă ca sufletele şi minţile miilor de copii să prindă aripi şi să zboare
tremurătoare spre tărâmul cunoaşterii mai profunde . Este zborul în viaţă, marele zbor către maturitate, iar
aceste aripi sunt atât de firave , încât au nevoie de căldură, dragoste şi dăruire din partea celor mari, ca să
devină tari şi puternice. Noi, dascălii, trebiue să fim alături de ei şi, cu toate puterile noastre, să facem
ca acest anotimp al copilăriei să fie cel mai frumos, cel căruia să nu-i lipsească soarele, să nu-i lipsească
florile dragostei, să nu-i lipsească raza senină a cunoaşterii, să nu-i lipsească veselia copilăriei, să nu-i
lipsească bucuria şi puterea credinţei, dar nici susurul lin şi vesel al muzicii. Noi suntem grădinarii, iar ei
sunt florile pe care le îngrijim, le ocrotim şi le formăm pentru viaţă.
Și unde găsesc acești copii minunați tărâmul cunoașterii ?Doar la școală!
Astfel că educaţia are un rol foarte important în formarea de oameni cu caracter, harnici şi buni la
suflet. Educaţia este completă atunci când toţi factorii educaţionali se implică în a face educaţie.
De aceea toţi au o mare responsabilitate. Din vremuri îndepărtate oamenii au simţit nevoia de a transmite
experienţa lor de viaţă generaţiilor următoare. Este foarte important de ştiut că oamenii trebuie să
aibă credinţă, nădejde şi dragoste de oameni, să respecte şi să protejeze mediul înconjurător, să
preţuiască ştiinţa, tehnica, informatica, arta ş.a.
Educaţia şcolară, cât şi cea extraşcolară, este foarte importantă De aceea, copiii au datoria
să fie politicoşi, răbdători şi dornici să înveţe lucruri noi şi interesante, deoarece în aceste
condiţii profesorii vor putea să le transmită din cunoştinţele şi experienţa dânşilor într-un mod
benefic şi constructiv.
Şcolile ca instituţii în sine, devin într-o mare măsură independente şi intră într-o competiţie a
performanţei educaţionale, implicit a imaginii publice, pentru atragerea de fonduri şi până la urmă de
elevi, lucru de care, în acest mediu concurenţial, depinde nu numai evoluţia instituţiei ci chiar existenţa ei.
Performanţa educaţională se poate realiza prin atragerea de cadre şi închegarea unui corp profesoral
competent, promovarea unei viziuni moderne privind actul de învăţământ, precum şi asigurarea unei baze
materiale didactice complexe şi competitive. Acest lucru este o condiţie necesară dar nu şi suficientă
pentru formarea unei imagini pozitive.
Tot mai pregnant apare astăzi, necesitatea formării şi promovării imaginii şcolii atât ca entitate de
ansamblu, dar şi a fiecărui cadru didactic în parte.
Participarea elevilor si cadrelor didactice la Concursuri nationale și internationale ce vizează
activitatea educativa este un exemplu de buna – practica în promovarea școlii.
Eu cred însă că cea mai bună dovadă de promovare a școlii noastre este sclipirea și zâmbetul
copiilor când ies pe poartă, la plecare, trăind poveștile din sala lor de clasă, fericiți și nerăbdători să
împărtășească din clipele fermecate petrecute aici.
544
PROMOVAREA IMAGINII GRADINITEI PRIN DERULAREA UNOR

PARTENERIATE IN CADRUL COMUNITATII LOCALE
AUTOR:PROF.CAPATINA MIHAELA
GRADINITA NR.42
I) IMPORTANTA DERULARII PARTENERIATELOR CU REPREZENTANTI AI
COMUNITATII LOCALE
Parteneriatul educational este un concept care devine tot mai prezent in relatiile de colaborare ce
se stabilesc intre unitatile de invatamant si diferitele segmente ale societatii. Necesitatea si importanta
parteneriatelor rezida in doua aspecte:
▪ nevoia deschiderii gradinitei catre comunitate
▪ sensibilizarea comunitatii la nevoile gradinitei
Modalitatea eficienta si viabila prin care comunitatea poate sa raspunda solicitarilor din sistemul
educational este practicarea in parteneriat a proiectelor, acest lucru ramanand un instrument valoros al
gradinitei-in general si un mare castig pentru educatia copiilor-in special, pornind de la ideea ca
prescolarul trebuie scos cat mai mult din atmosfera obisnuita a gradinitei pentru a intra in relatie cu
semenii. Copilul vine astfel in contact cu diferite persoane, creste si se dezvolta intr-un mediu comunitar
variat.
Educatoarea este cea care trebuie sa initieze, sa conceapa, sa structureze pertinent si corect
parteneriatul educational, traducandu-l intr-un proiect valoros pentru toate partile implicate.
II) TIPURI DE PARTENERIATE- dupa nevoile si scopul urmarit
▪ parteneriate care au ca scop modernizarea bazei materiale si a spatiilor de invatamant;

diversificarea, innoirea materialului didactic aferent procesului de invatamant;
▪ parteneriate ce vizeaza atenuarea problemelor copiilor cu nevoi speciale;
▪ parteneriate pentru cunoasterea reciproca si buna relationare;
▪ parteneriate ce vizeaza o cat mai buna integrare a copiilor in societate;
▪ parteneriate de imagine, in scopul popularizarii experientelor pozitive.
III) PARTENERIATE DERULATE
1.,,Impreuna pentru copii nostri”-parteneriat educational cu familia derulat pe parcursul a doi ani
scolari.
▪ Parteneriatul gradinita-familie construieste relatii stranse intre cele doua medii ale educatiei,
stabileste un sistem de valori apropiat intre acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
▪ Realizarea unui schimb de opinii in ceea ce priveste necesitatea unui mediu educational stimulativ.
2. ,,Prietenul meu, politistul!”-parteneriat cu politia in vederea intensificari activitatii de sprijinire a

copilului prescolar in dobandirea de cunostinte, capacitati si deprinderi care sa-i permita cu usurinta la
conditiile de mic pieton.
545
3. ,,Jucarii pentru copii”, ,,Iepurasul vine pentru fiecare”- sunt doua proiecte realizate in parteneriat
cu Serviciul Public de Asistenta Sociala si care au vizat formarea unei atitudini pozitive a prescolarilor
fata de bucuria de a darui, orientarea acestora spre atitudinea de prietenie si colaborare in spiritul
sarbatorilor de Craciun si de Paste..
4. Recuperarea copiilor cu tulburari asociate printr-un program de parteneriat intre educatoare-

logooped-psiholog.
Programul de parteneriat s-a initiat ca urmare a depistarii la nivelul grupei pregatitoare ,,Fluturasii”
a unor copii cu tulburari de vorbire si cu tulburari de comportament si a fost conceput in colaborare intre
cele trei parti: educatoare-logoped-psiholog in vederea unei interventii complete, din toate cele trei
aspecte , dar avand acelasi obiectiv cadru:
▪ Recuperarea cu tulburari in colectivul de copii si monitorizarea permanenta a lor.
CONCLUZII: Initierea si derularea de activitati in parteneriat reprezinta o provocare pentru

educatorul de azi, necesitand multa creativitate in concepere, dinamism in derulare, responsabilitate in
monitorizare, flexibilitate in luarea deciziilor.
546
COLABORAREA SCOLII CU FAMILIA, OBIECTIV ESENTIAL IN

Prof.inv primar: CAPATINA RODICA

Scoala Primara Lupsa de Jos
Şcoala si familia urmãresc acelaşi scop educativ, formarea tinerilor pentru a deveni personalitãţi
multilateral dezvoltate care sã poatã face faţã dinamicii sociale, schimbãrilor profunde şi alese din
societate. Pentru realizarea acestui scop unic este necesarã unitatea de acţiune, concordaţa dintre
mijloacele specifice de influenţare folosite în aceste douã instituţii sociale. In cadrul acestei colaborãri,
rolul conducãtor îl are şcoala.
Şcoala este interesatã sã colaboreze cu familia, sã-şi facã din ea un aliat, pentru ca acţiunea ei
educativã se fie mai profundã şi de duratã. Colaborarea şcolii cu familia este necesarã şi în vederea unei
informãri reciproce cu privire la dezvoltarea copilului, la comportarea lui, pentru cunoaşterea lui
multilateralã.
Colaborarea dintre şcoalã şi familie se poate realiza sub mai multe forme. Una dintre aceste forme
este vizitarea familiei de cãtre cadrele didactice.
Vizita la domiciliul elevilor poate da rezultate bune pentru realizarea obiectivelor comune urmãrite
de cãtre şcoalã şi familie. Cadrele didactice au ocazia sã-i antreneze şi pe pãrinţi în munca educativã , îi
pot îndruma şi pot obţine de la ei informaţii utile în legãturã cu particularitãţile individuale ale elevului.
Rezultatele vizitelor la domiciliu depind de modul cum sunt pregãtatite şi cum se desfãşoarã .
Inainte de a vizita familia unui elev, cadrul didactic trebuie sã se pregãteascã în acest sens. El îşi va
fixa problemele pe care le va discuta cu pãrinţii, va da şi va cere pãrinţilor informaţii. Consultarea
catalogului, informaţiile cerute de la profesorii clasei şi propriile informaţii îl vor ajuta pe diriginte sau
învâţãtor, sã ofere un tablou clar aspra situaţiei elevului.
In cadrul convorbirii pe care o va purta cu pãrinţii, profesorul, învãţãtorul, trebuie sã dovedeascã
mult calm. E necesar sã gãseascã argumente potrivite şi temeinice şi sã-i convingã pe pãrinţi de utilitatea
lor, dar sã nu renunţe la obiectivitate şi sinceritate in abordarea problemelor.
In discuţiile avute cu pãrintii e bine sã fie prezentate mai intâi aspectele pozitive din activitate,
succesele elevului sau schimbãrile lãudabile din comportamentul acestuia. Vor fi menţionate apoi
obiectele de învãţãmânt la care elevul întâmpinã greutãţi, ce greşeli se observã în activitatea sa la clasã
sau ce abateri disciplinare manifestã. Se va discuta cauza acestor neajunsuri si împreunã cu familia, se vor
gãsi mãsurile necesare pentru îndreptarea elevului.
Vizita la domiciliul elevilor îşi atinge scopul dacã familia devine un colaborator activ şi conştient al
şcolii, dacã se ajunge la stabilirea unui sistem unitar de mãsuri pentru îndrumarea elevului, dacã pãrinţii
sunt convinşi si hotãrâţi sã urmeze sfaturile cadrelor didactice.
O altã formã de colaborare a şcolii cu familia o constituie vizitarea şcolii de cãtre parinţi. Spre a-i
ajuta eficient pe copii, pãrinţii trebuie sã se informeze despre rezultatele muncii şi despre comportarea lor
în şcoalã. Cele mai multe informaţii le pot primi de la diriginte/învãţãtor şi de la cadrele didactice ale
clasei. Pãrinţii trebuie sã ţinã permanent legãtura cu şcoala, dar mai ales atunci când apar primele note
slabe sau se observã modificãri în comportamentul copilului. Mãsurile de îndreptare luate din timp, când
carenţele sunt mici, dau rezultate bune.
O altã formã de colaborare sunt şedinţele cu pãrinţii, şedinţe care sunt un prilej de comunicare între
şcoala şi familie. Principala menire a şedinţelor cu pãrinţii este informarea pedagogicã. Pãrinţii vor primi
informaţii pedagogice cu privire la formarea deprinderilor de muncã independentã la elevi, despre
particularitãţile de vârstã ale acestora, despre educaţia lor estetica, pregãtirea temelor, petrecerea timpului
liber etc.
Formarea şi educarea copilului în şcoalã este strâns legatã şi de ceea ce numim „cei şapte ani de
acasã” dar şi de interesul pe care familia îl manifestã pentru şcoalã, pentru învãţãturã.
BIBLIOGRAFIE:
1.Dolean I, Dacian D - ,, Meseria de parinte”, 2002, Editura Aramis , Bucuresti
2. Vrasmas E - ,, Consilierea si educatia parintilor”, 2002, Editura Aramis , Bucuresti
547
- Colegiul Tehnic Forestier-

Prof. Căpiță Livia – Cosmina
Colegiul Tehnic Forestier, Piatra Neamț
Colegiul Tehnic Forestier este amplasat în cea mai veche zonă de locuire a orașului, una dintre
vetrele istorice ale târgului Pietrei, într-un cadru natural pitoresc, înconjurat de munți și păduri, oferind
elevilor posibilitatea de a se califica în meserii cerute pe piața muncii din domeniul forestier. Clădirea în
care funcționează face parte din patrimoniul național, datând din anul 1929, când a fost construită din
donația familiei Lalu Dumitru, care a și propus ca patron spiritual pe Sfântul Dimitrie – Izvorâtorul de
Mir.
Denumirea actuală a școlii, Colegiul Tehnic Forestier, a fost introdusă în 2015, ca urmare a
solicitării cadrelor didactice, justificată de domeniile predominante în care se școlarizau elevii,
Silvicultură și Fabricarea produselor din lemn. Este singura școală cu tradiție din zona Neamț care asigură
o instruire de specialitate în domeniul Silvicultură și Fabricarea produselor din lemn.
Colegiul Tehnic Forestier Piatra Neamț se constituie într-o organizație educațională care oferă
oportunități de educație și instruire accesibilă, la standarde europene, în domeniul silviculturii și
exploatărilor forestiere, protecției mediului, fabricării produselor din lemn și mecanicii prin întreținerea
utilajelor, corelate cu cerințele actuale ale agenților economici privind standardul ocupațional.
Datorită modificărilor din nomenclatorul de meserii și noilor cerințe pe piața europeană asigurăm
pregătire de specialitate de nivel 4 în profilul – Resurse naturale si protecția mediului, cu specializarea
“Tehnician ecolog și protecția calității mediului”, “Tehnician în silvicultură și exploatări forestiere”,
precum și în profilul – Tehnic, specializarea “Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații” și nivel 3
– școală profesională de trei ani, în domeniul Fabricarea produselor din lemn, calificarea Tâmplar
Universal.
Școala își recutează elevii din întreg județul, cu precădere din zona rurală, dar și din județele
limitrofe. Deasemenea este autorizată să pregătească elevi în vederea obținerii permisului de conducere
categoria B, Tr.
Școala noastră pregătește elevii ca buni cetățeni față de ei și de comunitatea în care trăiesc, dezvoltă
priceperi ce permit elevilor să se integreze profesional și social, prin formarea de competențe profesionale
și sociale, îndrumă elevii să protejeze mediul și să participe activ la conștientizarea populației privind
efectele negative ale poluării.
Parteneriate și protocoale de colaborare: Parteneriat cu Parcul Național Ceahlău, Parteneriat cu
Direcția Silvică Neamț, Parteneriat cu ROMSILVA Administrația Parcului Național Vânători Neamț,
Parteneriat cu Sc. Nord Arin Internațional SRL Pîngărați Neamț, Parteneriat cu S.C Mecanica Ceahlău
S.A, Parteneriat cu S.C Prodalcar Impex S.R.L, Parteneriat Educațional “Un mediu sănatos, o viață
sanătoasă, prezent și viitor” cu Stația Meteorologică Piatra-Neamț.
Colegiul Tehnic Forestier Piatra Neamț, instituție de învățământ cu vechi tradiții în domeniul
forestier, este printre puținele de profile din țară, asigurând cu profesioniști atât necesarul intern de
resurse umane (reprezentat de Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA, Direcția Silvică Neamț și
agenții economici din domeniul protecției mediului, prelucrării lemnului și mecanicii) cât și pe cel
european. Absolvenții Colegiului Tehnic Forestier își pot găsi cu ușurință un loc de muncă în Uniunea
Europeană și datorită domeniilor de instruire conexe pregătirii de bază: salmonicultură, amenajări de
spații verzi, valorificarea produselor nelemnoase ale pădurii, fond cinegetic și vânătoare,
tâmplari,designeri mobilier.
Colegiul Tehnic Forestier Piatra Neamț Piatra Neamț promovează dezvoltarea unui mediu de
educație și formare profesională care să asigure pentru tinerii și adulții din zona Moldovei, județul Neamț
și alte județe ale Regiunii N-E, un învățământ creat pe valori, pe creativitate, pe competențe și abilități
care să le permită absolvenților rapida inserție pe piața muncii.
Bibliografie:
colegiultehnicpn.xhost.ro
548
„PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII”

Educația-cel mai dulce fruct
Profesor Capmare Mihaela Daniela

Colegiul Tehnic de Alimentație și Turism “Dumitru Moțoc” Galați
‚’Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătută, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale
în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.’’ Ioan Slavici

angajaţi .
Interacțiunea organizațiilor cu publicurile lor, oferă cadrul desfașurării unor eforturi specifice, de
tipul campaniilor de relații publice privind promovarea imaginii școlii. Studiul campaniilor reprezintă
cercetarea continuă a factorilor care conferă unei organizații viabilitate și credibilitate în mediul socio –
economic și politic global.
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii, o imagine
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii școlii depinde în mare masură de
creativitatea temei.
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente , trebuie să se se urmărească :
-Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate.
-Elaborarea unor proiecte la nivel local, judetean, inerjudetean etc. Care să vizeze multiplicarea
experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică în managementul instituțional.
-Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare, diversificare şi flexibilizare a
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor demersului educaţional.
-Eficientizarea colaborării cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice, având în vedere aspectul
multilingvistic şi multicultural al zonei.
-Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală.
-Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
-Realizarea unei pagini WEB.
-Asigurarea funcţionării site-ului Forum de discuţii pe site-il Suntparinte.ro
-Conştientizarea importanţei aplicării pachetului de sarcini pe probleme de comunicare şi relaţii cu
publicul.
-Reconsiderarea strategiei privind imaginea instituţională în rândul copiilor, părinţilor, comunităţii
-Organizarea şi distribuirea de responsabilităţi speciale legate de relaţia cu beneficiarii actului
educaţional .
-Organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate.
-Stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele
comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii-grădiniţă, instituţii publice locale şi
judeţene.
-Asigurarea transparenţei necesare participării responsabile a tuturor membrilor în structuri
parteneriale, conducerea locală, părinţi, ONGuri, oamenii de afaceri în ceea ce priveşte adecvarea ofertei
educaţionale a școlii la specificul comunitar.
-Monitorizarea activităţii extraşcolare şi a concursurilor şcolare.
-Identificarea de oportunităţi la nivelul comunităţii locale pentru sprijinirea copiilor proveniţi din
familii cu resurse financiare reduse.
549
Alegerea mijloacelor de comunicare în masă depinde atât de publicul-țintă,cât și de mesajul pe care

vrem să-l transmitem și bineințeles acest aspect depinde de bugetul pe care-l avem la dispoziție. Fiecare
mijloc de comunicare prezintă avantajele sale:
Televiziunea – combină caracteristicile legate de văz, auz și miscare; are credibilitate pentru ca
mesajul este transmis imediat; mesajul are mare impact; audiențele sunt immense; identificare bună cu
produsul; popularitate.
Revistele- ofera selectivitate în ceea ce privește audiența; atinge public mai înstărit; oferă prestigiu
celui care face publicitatea; un exemplar poate fi citit de mai mule persoane; reproducere culorile foarte
bine.
Ziarele- asigură selectivitatea piețelor geografice; usurința în schimbarea textului reclamelor; atinge
toate grupurile de venituri; cost relativ scazut; potrivite pentru publicitatea distribuitorilor și a
producatorilor;
Radioul- oferă selectivitatea pietelor geografice; saturare bună a piețelor locale; cost relativ scazut;
usurință în schimbarea textului reclamelor.
Internetul –combină caracteristicile legate de văz,auz și miscare; asigura selectivitatea piețelor
geografice; este potrivit pentru publicitatea distribuitorilor și producatorilor; are cost relativ scazut;
usurință în schimbarea mesajului transmis; oferă prestigiu celui care face publicitate;
La final trebuie analizate rezultatele campaniei și anume : impactul asupra publicului, efectul
asupra obiectivelor și asupra misiunii organizației, efectul asupra atitudinilor publicului față de
organizație și asupra percepției lor despre organizație, efectul asupra statutului financiar al organizației,
asupra atitudinii etice și asupra responsabilității sociale.
„Educația este ceea ce rămane după ce uitam tot ce am învăţat în şcoala.”
Albert Einstein
Bibliografie
1.Coman , Cristina , Relații publice și mass-media, Iași, Editura Polirom,2000
2.Dragan,I. , Paradigme ale comunicării de masă, Editura Șansa, Bucuresti, 1996
3.Rus,Flavius Catalin, Introducere în stiința comunicării și a relațiilor publice,Iasi, Editura
4.McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicării, București, Editura Comunicare.ro,2004
5.Remus ,Pricopie, Relații publice,Curs support
550
PROIECT DE EXCURSIE ŞCOLARĂ CU SCOP DIDACTIC ŞI RECREATIV
Prof. Căpriţă Paraschiva

Colegiul Economic Buzău
Itinerariul excursiei: Buzău - Brătileşti – Plaiul Nucului – lacul Mocearu – vârful Ivăneţu din
judeţul Buzău
Data/perioada de desfăşurare: 3 – 4 februarie 2018
Participanţi: elevii clasei a X- a „C”
Şcoala: Colegiul Economic Buzău
Organizator: profesor Căpriţă Paraschiva
Scop: organizarea excursiei răspunde dorinţei exprimate de elevi de a călători şi de a petrece
împreună timpul liber, desfăşurând activităţi instructive şi de divertisment (recreativ).
Obiective urmărite:
 vizitarea unor obiective turistice: lacul Mocearu şi vârful Ivăneţu
 stimularea interesului elevilor pentru cunoaşterea de locuri noi ;
 creşterea coeziunii colectivului de elevi şi consolidarea spiritului de echipă, a relaţiilor de
prietenie, stabilirea unui climat de încredere şi căldură sufletească, favorabil comunicării deschise şi unei
bune socializări;
 crearea unor reguli de comportament responsabil şi împărţirea echitabilă a sarcinilor între membrii
grupului;
 iniţierea şi desfăşurarea unor activităţi cu caracter recreativ, relaxant.
Organizarea activităţii pe etape:

1. Pregătirea excursiei (etapa tehnico-organizatorică):
 stabilirea împreună cu elevii participanţi a itinerariului excursiei, a obiectivelor urmărite şi
a datei (perioadei) de desfăşurare;
 colaborarea cu părinţii elevilor: acord pentru participare, sprijin pentru asigurarea
transportului şi a cazării;
 colaborarea cu conducerea unităţii de învăţământ pentru avizarea excursiei;
 calcularea cheltuielilor de deplasare şi stabilirea costului excursiei/elev; comunicarea
costului şi acceptarea benevolă de către toţi participanţii;
 documentarea asupra traseului, a obiectivelor turistice de vizitat şi asupra tuturor
caracteristicilor locurilor ce urmează a fi străbătute;
 stabilirea programului de desfăşurare a excursiei, ora şi locul de plecare/sosire, graficul
activităţilor pe intervale de timp, locul de cazare;
 întocmirea unui regulament de desfăşurare a excursiei şi prelucrarea lui elevilor
participanţi (pe bază de proces-verbal).
2. Desfăşurarea propriu-zisă a excursiei:

 organizarea elevilor, împărţirea responsabilităţilor în grup;
 vizitarea obiectivelor turistice;
 colectarea de material didactic/informativ;
 organizarea de activităţi distractive.
3. Valorificarea achiziţiilor rezultate în urma desfăşurării excursiei:

 întocmirea unui album documentar cu fotografii;
 iniţierea unor discuţii, dezbateri, exprimarea de impresii legate de excursia desfăşurată;
 propuneri pentru excursia viitoare.
551
Proces – verbal,
Încheiat astăzi, 26 ianuarie 2018 în şedinţa de prelucrare a regulilor de protecţie împotriva

accidentelor şi de prevenire a oricăror evenimente nedorite pe tot parcursul desfăşurării excursiei,
organizată cu elevii clasei a X – „C” în perioada 3 – 4 februarie 2018.
Profesorul organizator a adus la cunoştinţa elevilor următoarele:
 se va respecta întocmai programul stabilit (traseu, repere orare);
 în timpul deplasării, în mijlocul de transport, elevii au următoarele îndatoriri:
o să nu deschidă geamurile şi să nu se aplece în afară în timpul mersului;
o să nu-şi schimbe sau să nu-şi părăsească locurile;
o să păstreze ordinea şi curăţenia;
o să nu deterioreze scaunele şi instalaţiile cu care este utilat mijlocul de transport;
o să nu-l deranjeze pe conducătorul auto, distrăgându-i atenţia;
 în timpul vizitării obiectivelor turistice elevii trebuie:
o să se deplaseze în grup, însoţiţi de organizatori;
o să traverseze strada numai prin locuri marcate, sub supravegherea şi la indicaţia
organizatorilor;
o să nu alerge, să nu se îmbrâncească şi să nu atingă exponatele din muzeele vizitate;
o să păstreze liniştea şi să asculte explicaţiile ghizilor turistici;
o să se comporte politicos cu alte persoane străine grupului cu care se vine în contact;
 în timpul popasurilor în natură elevii trebuie:
o să nu se îndepărteze de grup;
o să nu efectueze activităţi care să le pună în pericol sănătatea, integritatea corporală (să nu
se joace periculos, să nu folosească obiecte ascuţite, tăioase, etc.);
o să lase curat locul în care au poposit;
 în incinta cabanei/hotelului în care se face cazarea se vor respecta întocmai regulile hoteliere;
 nu se vor frecventa locurile publice interzise minorilor;
 este interzis fumatul şi consumul băuturilor alcoolice pe toată durata desfăşurării excursiei;
 alimentele uşor alterabile vor fi consumate cât mai repede; este interzisă păstrarea lor pentru a
doua zi;
 orice nevoie personală şi orice disconfort vor fi anunţate imediat unui cadru didactic însoţitor;
 abaterile de la regulile formulate mai sus vor fi analizate şi sancţionate.
Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal.
552
IMPORTANȚA PROMOVĂRII IMAGINII UNITĂŢILOR ŞCOLARE ÎN

COMUNITATE
Prof. Înv. Primar CARACOANCEA RAMONA-MARIA

Școala Gimnazială Berzasca, Caraș-Severin
Promovarea imaginii unităţilor şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaţionali: școală-elevi-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție nu
poate forța alegerea. Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala
să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns,
şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile în
schimbare ale elevilor.
spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii.
Şcoala nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi
serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea
comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbărilor care se produc şi
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii,
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii școlii noastre au fost:
difuzarea informaţ iilor cu privire la oferta educaţ ională, programele și proie
materială, resursele umane, rezultatele şcolare; consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul promovării
imaginii instituției noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale /
regionale; să, internet). imagi
 promovarea
Propuneri de activităţi pentru formarea şi promovarea imagini a școlii au fost următoarele: -

transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi programele de
dezvoltare, oferta educaţională, activităţi derulate, rezultatele școlarilor, proiecte educaționale derulate ; -
promovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale prin reviste, pagina web a școlii; -
popularizarea ofertei educaţionale (în școală şi în afara ei) .
Deasemenea, pentru ca oferta să fie viabilă, trebuiesc depuse eforturi în asigurarea unor spaţii
educaţionale confortabile, sigure, adaptate nevoilor şcolarilor, atât fizice cât şi psihologice.
553
ROLUL PROIECTELOR EUROPENE

ÎN PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII
Prof.Cărăgui Ramona Lavinia

Liceul Tehnologic Bȋrseşti, Tg-Jiu,Gorj
Calitatea educației este dată de o transformare inovatoare, căutându-se în permanență o diversificare

a funcțiilor școlii în scopul dezvoltării acesteia ca centru de resurse pentru elevi și părinți, dar și pentru
ceilalți membri ai comunității. Ritmul și dinamismul dezvoltării poate izvorî din educație, aceasta având
mijloacele și forța de a instrui și educa generații mobile și active, bine înzestrate din punct de vedere
intelectual, capabile să depășească inerția unui mediu social refractar, în care se resimt încă note
accentuate de prejudecată și discriminare.
Proiectele scolare europene au ca scop îmbunătățirea calității și consolidarea dimensiunii europene
în educație, încurajarea învățării limbilor străine și a cooperării transnaționale între școli, promovarea
conștiinței interculturale și a inovației în ceea ce privește metodele pedagogice și tehnicile informaționale.
Aceste proiecte sunt promovate și susținute financiar de către Comisia Europeana prin Agenția Națională
pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, se derulează în
învățământul preuniversitar și implică un număr mare de persoane: elevi, părinti, toate categoriile de
personal didactic, precum și comunitatea locală asociații non guvernamentale s.a.
Scopul principal al colaborării şsolilor în cadrul acestor proiecte este introducerea dimensiunii
europene și promovarea multiculturalismului, iar obiectivele generale vizeaza: îmbunătățirea calității
învățământului prin realizarea unor schimburi de experiență și bune practici cu profesori și elevi din
instituții similare din străinătate, formarea și dezvoltarea unui spirit de respect față de valorile europene
prin încurajarea toleranței și a dialogului intercultural, implicarea activă a partenerilor sociali la viața
școlară prin stabilirea unor relații de parteneriat cu părinții elevilor și cu comunitatea locală.
Antrenarea elevilor la activități de anvergură internațională duce la înțelegerea existenței și
valorizarea pluriculturii, oferindu-le șanse de afirmare la nivel european. Creșterea prestigiului școlii vine
ca o consecință, imaginea acesteia fiind promovată atât la nivel național, cât și internațional,
îmbunătățindu-se astfel, pe de-o parte, relațiile cu organismele instituționale și cu autoritățile publice
locale, pe de alta parte, atrăgând atenția comunității locale asupra unor rezultate meritorii obținute de
elevii noștri îndrumați de un corp didactic de excepție..
Participarea la diferite activități in cadrul acestor proiecte presupune pe lângă dorința de implicare si
abilități de utilizare a computerului, și un bagaj minimal de cunoaștere a limbii engleze, acest lucru
impunând un proces constant de perfecționare a abilităților lingvistice ale elevilor și ale dascălilor.
Aceasta fiind o rezultantă extrem de important, știut fiind faptul că, într-o societate multilingvă, învățarea
limbilor străine deschide numeroase oportunități către o carieră mai bună, șansa de a lucra sau studia în
altă țară sau pur și simplu plăcerea de a descoperi noi orizonturi.
Schimbările cele mai mari care se datorează proiectelor, se întâlnesc la nivelul locului pe care
şcoala îl are în comunitate. Consiliul Local, dar şi întreaga comunitate dezvoltă încredere şi respect faţă
de şcoală, profesori, manager. Vizita atâtor grupuri de elevi şi profesori din ţări diferite impresionează
comunitatea şi o pune faţă în faţă cu nevoia de a promova elementele culturale locale, cu nevoia de a
realiza concret unitate la nivelul tuturor factorilor de conducere şi administrare, cu nevoia de sprijinire a
şcolii.
554
PROF. ÎNV.PREȘCOLAR: CARAMAN ANCA-ADRIANA

GRĂDINIȚA CU P.N. PLOPU, JUD.BRĂILA
dezvoltare instituțională . Prin oferta educațională grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleagă
caracter ocazional și iau forme foarte variate . Dintre activitățile desfășurate în gradinița noastră amintesc
doar câteva:
- Participare la concursuri locale, județene, naționale și internaționale avizate de MEN
Acst tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și
mai mult.
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice și de educație ale fiecărui copil atât în interiorul
grădiniței cât și în curtea acesteia.Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de
care grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori în actul
educațional:copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a
posibilă comunicarea liberă.Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emoțional, relațional dar
trebuie subliniat faptul că influența acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci prin sisteme
de activități de diferite tipuri , într-o succesiune gradată.Motivația unor activități de parteneriat este
nevoie de respect încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile acțiunii și strategiilor de atingere a
În acest an școlar derulăm o serie de parteneriate cu comunitatea locala prin care promovăm
1.,,Doi parteneri,același scop”- parteneriat cu familia
2.,,Un strop de credință” – parteneriat cu Biserica
3.,, Micul pieton” – parteneriat cu poliția
4.,, Cartea, prietena mea” – parteneriat cu Biblioteca Orășenească
5.,,Cu pași mici de la grădiniță la școală”- parteneriat cu școala
Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un act educațional de calitate
care să contribuie la formarea unei personalităti a copilului independente și creative, la formarea unor
copii sănătoși , activi, eficienți , cooperanți care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație în
viață.
555
Prof. Cărăuşu Adina

Şcoala Gimnazială Strugari
angajaţi .
Imaginea organizaţiei poate fi ȋmbunătățită prin :
a) Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate
b) Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a
exemplarelor de bună practică în managementul instituţional;
c) Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
d) Colaborarea eficientă cu toţi beneficiarii procesului educațional;
e) Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea absenteismului, violenţei şcolare, susţinerea
elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor cu înalte abilităţi;
f) Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală;


* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
internaţionale;
556
557
Importanța creativității în dezvoltarea inteligențelor multiple la copilul școlar

mic
CĂRBUREAN ANDREA CARMEN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ IERNUT
JUD. MUREȘ
Motto:
„Creativitatea este capacitatea
de a pune ordine în haosul naturii.„ Eric Hoffer
Creativitatea este o capacitate complexă și fundamentală a personalității, care, sprijinindu-se pe date

sau produse anterioare, în îmbinarea cu investigații și date noi, produce ceva nou, original, de valoare și
eficiență științifică și social-utilă, ca rezultat al influențelor și relațiilor factorilor subiectivi și obiectivi.
Ea poate fi considerată și ca aptitudine, dispoziție a intelectului de a elabora idei, teorii, modele noi,
originale. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important, fiind apreciată indeosebi prin creativitate: „
Gândirea ca o capacitate de prim ordin a persoalității există ca gândire umană numai prin creativitate”(I.
Kant).
În afară de faptul că este o capacitate și aptitudine (dispoziție) a personalității, a intelectului este, în
același timp, un produs și un proces. Este un produs pentru că se dobândește ca abilitate de a realiza ceva
nou (idee, teorie, model, metodă, etc) prin activitate, prin experiență, necesitând foarte multă muncă. Este
totodată și un proces, fiindcă necesită evoluție în timp, dezvoltări și uneori, retrageri ai factorilor și
elementelor noi, necesită învingerea unor obstacole.
Viața, în toate domeniile ei, necesită ca aproape fiecare individ să realizeze unele operații noi, ca
urmare a unor combinări și recombinări, asocieri, etc, a datelor, elementelor existente, care se
obiectivează în anumite soluții(metode, etc) utile și mai eficiente .
Creativitatea se poate manifesta în toate domeniile cunoașterii și vieții sociale: științifică,
economică, artistică, organizatorică, pedagogică, etc. Creativitatea poate fi cunoscută, masurată,
cerecetată și stimulată. Fiecare individ normal posedă o doză de creativitate. Creativitatea ca rezultat al
stimulării și activității înseamnă acumulări de capacități, abilități și posiblități de realizare a ceva nou,
original, în plan ideal abstarct ca și după caz, în plan practic, deci inventivitatea ideatică și practică.
La naștere copilul posedă doar o anumită potențialitate creativă, evidențiată de o anumită
flexibilitate, fluență și sensivitate a scoarței cerebrale ( și a sistemului nervos în general). Ulterior, în
procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea
menționată (flexibilitatea, fluența, sensivitatea), desigur în funcție de dezvoltarea și manifestarea
factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității-
cum sunt originalitatea și inventivitatea.
Din punct de vedere al produsului creativ, creativitatea poate manifesta următoarele tipuri –
expresivă, productivă, inovativă, inventivă și emergentă.
Pe lângă coeficientul de inteligență, un rol important în creativitate îl au si ereditatea, care poate
evidenția de la nașterea copilului elementele potențiale de creativitate, cum ar fi – flexibilitatea, fluența,
sensivitatea cerebrală,etc.; capacitățile intelectuale prin calitatea și nivelul lor- inteligența, memoria,
imaginația și gândirea- au un cuvânt greu de spus în creativitate; aptitudinile – care reprezintă sistemul
integrat al elementelor senzorio-motorii, cognitive, afectiv-motivaționale și voliționale, care asigură
efectuarea cu succes a unei activități, având un cuvânt important de spus în creativitate; caracterul – care
reprezintă totalitatea trăsătrilor psihocomportamentale esențiale și stabile ale personalității, prin care
acestea se manifestă ca o unitate bine conturată în contextul relațiilor și situațiilor sociale, direcționate
spre binele altora, spre realizarea unor idealuri și deziderate de grup; mediul socio- cultural –dacă se pune
accent pe invățare, pe procuparea pentru nou, pe investigare, atunci mediul ambiant este favorabil
creativității; motivația- poate fi un factor de dinamizare al creativității prin mobilurile și stimulii.
Cercetările în domeniul educației arată că există interacțiune între creativitate, inteligență,
randament școlar, conținutul învățământului și rezultatele învățării. Ca și condiții de stimulare continuă a
creativității ar fi: dinamizarea inițiativei și a muncii independente, a spiritului critic științific; dinamizarea
558
activității de documentare și experimentare independentă, prin activități în cercuri tehnico- aplicative,

științifice etc; receptivitatea față de nou și renunțarea la ceea ce este rutină și are uzură morala; pasiunea
pentru știință, tehnică, artă, etc. În concordanță cu aptitudinile fiecăruia.; verificarea practică a rezultatelor
muncii de creație și evaluarea rezultatelor obținute, cu manifestarea fenomenului de feed-back.
Stabilită numai pe baza notelor școlare, predicția creativității poate fi nesigură, dacă ea se bazează
pe fidelitatea de reproducere mecanică. Predicția va crește dacă notele școlare s-au obținut pe baza
asimilării logice și a gândirii independente și creatoare, a învățământului euristic. Pe baza unor activități
creatoare în artă, știință, tehnică, literatură,etc. predicția creativității este mai sigură.
Bibliografie:
1. Allport,G.W., Structura și dezvoltarea personalității, EDP București 1981
2. Neacșu, I., Motivație și învățare , EDP București, 1979
3. Stoica, A., Creativitatea elevilor, EDP București, 1983
559
MODALITĂŢI DE PROMOVARE A IMAGINII GRĂDINIŢEI
Prof. înv. preşc. CARCEA MARIANA ,

Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2,
Paşcani, jud. Iaşi
Imaginea unei organizaţii este dependentă pe de o parte de stilul managerial al conducătorului
organizaţiei şi pe de altă parte de calitatea activităţii desfăşurată de angajaţi. În cazul unităţilor şcolare,
directorii şi personalul didactic /didactic auxiliar/nedidactic influenţează imaginea acestora.
beneficiari/părinți. Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări
influenţeazaă alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectăm noi - cadrele
didactice - asupra comunitaţii să fie aceeaşi cu ceea ce dorim să realizăm. Construirea şi consolidarea unei
imagini pozitive se realizează în ani de grijă, de muncă sistematică, de comunicare eficientă, atât pe
orizontal, cât şi pe vertical. Promovarea imaginii unităţii cuprinde toate formele de comunicare şi
activităţile pe care unitatea le poate desfăşura pentru a atrage grupurile ţintă. Promovarea unei unităţi
şcolare se poate face prin: relaţii publice – de la un beneficiar la altul; tipărituri de promovare (broşuri,
cărticele, reviste etc.) ; prin publicarea rezultatelor pozitive prin intermediul mijloacelor mass media şi
prin intermediul reclamei.
Pentru a avea o imagine foarte bună pentru întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să utilizeze
mijloace variate de promovare a imaginii, precum: grupul de copii/părinţi si cadre didactice; internet;
pliantul de prezentare; afişe; mape de prezentare; revista grădiniţei;cărţi de vizită şi chiar ecusoane.
Este foarte important să promovăm imaginea unităţilor şcolare în comunitate, deoarece nu vom
avea probleme în realizarea planului de şcolarizare prestabilit. Acest lucru este vizibil, în cazul unităţii
noastre, deoarece – la fiecare început de an şcolar- rămân preşcolari necuprinşi , care sunt redirecţionaţi
către alte unităţi - mai puţin solicitate. O şcoală sau o grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării
permanente a comunităţii.
Există o multitudine de modalităţi prin care am reuşit noi, ca şi colectiv de cadre didactice, sprijinit
şi îndrumat de doamna director, să promovăm imaginea grădiniţei. Printre aceste modalităţi , se numără
şi:
 Promovarea examenului pentru directori – cu rezultate foarte bune;
 Existenţa a două proiecte educaţionale, cuprinse în CAEJ, şi a unui proiect educaţional
cuprins în CAEN, pentru câţiva ani consecutivi;
 Participarea unui număr destul de ridicat de preşcolari/şcolari şi cadre didactice
coordonatoare la activităţile competiţionale cuprinse în aceste proiecte educaţionale, atât prin participarea
directă, cât şi prin participarea indirectă;
 Obţinerea de numeroase premii de către preşcolarii noştri - participanţi în activităţile
competiţionale iniţiate de alte unităţi şcolare – de la nivel local, până la nivel naţional/internaţional;
 Iniţierea unui simpozion jedeţean , cu participare numeroasă de cadre didactice şi finalizat
cu o publicaţie ce cuprinde toate articolele participanţilor la activităţile acestui simpozion;
 Sărbătorirea Zilelor Grădiniţei, printr-un program atractiv şi cu implicare parentală, având
ca invitaţi reprezentanţi ai tuturor unităţilor de marcă ai comunităţii locale, precum şi reprezentanţi ai ISJ,
Iaşi;
 Derularea unor aspecte importante din activităţile grădiniţei noastre, printr-o prezentare de
tip PREZI, tuturor celor prezenţi la Zilele Grădiniţei;
 Existenţa revistei grădiniţei şi distribuirea gratuită a acesteia tuturor invitaţilor de la Zilele
Grădiniţei;
 Apariţia imaginii pozitive a unităţii noastre în paginile presei şi în programul televiziunii
locale, în urma derulării unor activităţi deosebite ;
 Participarea directă a părinţilor la o serie de activităţi demonstrative, realizate la grupele
de preşcolari, precum şi implicarea acestora în activităţi extracurriculare deosebite;
560
 Implicarea tuturor grupelor de preşcolari în diferite parteneriate locale, regionale,

naţionale şi chiar internaţionale;
 Îmbunătăţirea considerabilă a bazei materiale şi a mediului ambiental din grădiniţă, prin
contribuţia unor sponsori;
 Derularea activităţii de cerc pedagogic – din semestrul I, al anului şcolar 2017/2018 – la
nivelul unităţii noastre, unde au fost prezente colege din mai multe unităţi şcolare şi care au apreciat
laudativ calitatea activităţilor desfăşurate;
 Organizarea şi desfăşurarea unor serbări şcolare, cu ocazia unor evenimente deosebite, cu
invitaţi părinţi şi alţi membri ai comunităţii locale;
 Popularizarea rezultatelor activităţilor noastre, prin: portofoliile copiilor, organizarea de
expoziţii cu lucrările acestora şi prin panouri publicitare – cu diplomele obţinute de preşcolari, în cadrul
concursurilor şcolare;
 Existenţa pe facebook a grupului de interes - cu părinţi şi cadre didactice implicate -
pentru fiecare grupă, unde se fac publice aspectele activităţilor derulate şi rezultatele copiilor, se-
mpărtăşesc opinii şi interese commune;
 Viziunea/misiunea grădiniţei sunt foarte bine formulate şi sunt scrise cu majuscule,
aflându-se expuse la vederea tuturor celor ce patrund in interiorul instituţiei;
BIBLIOGRAFIE
561
PROMOVARE IMAGINII UNITATII ȘCOLARE-
Școala Gimnazială ,, M. Eminescu ” Lespezi

Prof. Carp Ana – Maria
Deci, trebuie sa fie legitima in ochii opiniei publice, sa se conformeze in general, normelor
acceptate.
public – tinta;
simplu anuntare;
562

anunta;

pentru nesupunere.
Evaluarea este al cincilea element semnificativ al unei campanii de publicitate. Se identifica ce
fel de schimbare de comportament dezirabila s-a produs, cand s-a produs si pentru ce publicuri.


563
◄Tema

comunicare ?
raspunde la el ?

TELEVIZIUNEA - combina caracteristicile legate de vaz, - mesaj efemer;

auz si miscare; - spatiile disponibile mai greu
- credibilitate pentru ca mesajul este de gasit;
transmis imediat; - costuri mari;
- identificare buna cu produsul; - mesaj limitat de segmente de
- popularitate. timp restrictionate;
REVISTELE - selectivitate in ceea ce priveste - nu pot domina intr-o piata
audienta; locala;
- atingerea unor publicuri mai - publicurile unui anumit tip de
564
instarite; reviste sunt aceleasi;

ZIARELE
RADIOUL
reclamelor.
INTERNETUL
mesajului transmis;
publicitate;
James E. Grunig considera ca numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expusi la media.
Cu cat oamenii sunt mai active professional, cu atat au mai putin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge
conotatie tematica.
565
intrebari :
timp.
controlate.

mod pozitiv.


aspect;
566
Comunicare.ro,2004
567
Prof. inv.presc. CĂŢĂNAŞ SORINA VICTORIA

GRĂDINIȚA CU P.P. PRICHINDEL, JIBOU
Grădiniţa Prichindel este o grădiniţă cu program prelungit, în cadrul căreia peste 200 de copii
beneficiază de educaţie, ingriire si supraveghere de calitate, sub supravegherea personalului didactic,
nedidactic ,auxiliar si medical de care dispune unitatea. Unitatea noastra este structurata pe 7 grupe cu
program prelungit
Unitatea de invatământ a fost infiintata in anul 1973, sub denumirea de Gradinita cu program
prelungit nr. 1 Jibou, functionand cu grupe de gradinita cu program prelungit si cu 2 grupe de cresa. Din
anul 2001 gradinita isi schimba denumirea in Gradinita Pricindel, nume sub care functioneaza si in
prezent. Gradinita Prichindel este o unitate de invatamant cu personalitate juridica , coordonatoare
financiar pentru 2 Gradinite cu program normal,si pentru 4 structuri.
doar câteva:
568
- MODALITĂŢI DE PROMOVARE A IMAGINII GRĂDINIŢEI

-
Prof. înv. preşc. CARCEA MARIANA ,

Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2,
Paşcani, jud. Iaşi
Acest tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și
mai mult.
1.,,Totul pentru copii nostri”- parteneriat cu familia
2.,,Sunt crestin” – parteneriat cu Biserica
3.,, Atentie, viata are prioritate!” – parteneriat cu poliția
4.,, Cartea, prietena mea” – parteneriat cu Biblioteca Orăsenească
5.,,Primii pasi spre scoala”- parteneriat cu scoala
Ne mandrim de asemenea cu Simpozionul si concursul national care a ajuns la a III editie si pe
care il organizam cu o mare implicare si responsabilitate ”Pamantul, casa vietii”
569
“ SAPTĂMÂNA EDUCAŢIEI GLOBALE “

“ LUMEA MEA DEPINDE DE NOI !“- “My World Depends on Us”
Întocmit: Prof. Câtea Alexandra

CSEI Braşov
„ Educaţia globală este o educaţie care deschide ochii şi minţile oamenilor faţă de realităţile lumii
globalizate şi le trezeşte pentru a aduce în lume o mai multă justiţie, echitate şi drepturi omeneşti pentru
toţi” ( Declaraţia de la Mastricht, 2002).
Săptămâna Educaţiei Globale încurajează elevii şi cadrele didactice şi diverse grupuri de tineri să
exploreze activităţi educaţionale pentru cetăţenie globală. Este o ocazie pentru a aborda probleme legate
de diversitate şi inegalitate la nivel local cât şi la nivel global, cu o înţelegere a problemelor de bază ale
cetăţeniei globale şi responsabilităţii. Prin urmare, activităţile propuse au urmărit punerea elevilor în
situaţii de viaţă concrete şi diferite, pentru a înţelege cât mai bine tot ceea ce presupune ideea de
schimbare în scopul identificării resurselor necesare pentru a susţine şi acoperi nevoile fiecăruia.
Scopul programului: Promovarea conştientizării consumului propriu, evidenţierea legăturilor
globale şi conştientizarea consecinţelor acţiunulor noastre. Evidenţierea unor modele durabile de consum
şi producţie.
Obiectivele programului:
 Conştientizarea lumii extinse şi a rolului nostru de cetăţeni ai lumii;
 Atitudini de respect pentru diversitate şi abilităţi de comunicare interculturale;
 Responsabilitatea pentru acţiunile noastre;
 Abilitatea de a lua măsuri pentru a face lumea un loc mai echitabil şi durabil.
Elevii din Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Braşov au serbat Săptămâna Educaţiei Globale
prin activităţi derulate în perioada 13 – 17 noiembrie 2017, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială Specială
Sfântu Gheorghe, activităţi prin care s-a urmărit formarea unei atitudini responsabile, cu impact pozitiv
asupra viitorului.
Astfel elevii au fost încurajaţi să desfăşoare activităţi educaţionale precum:
Activităţi:
-Ecologizarea spaţiilor şcolare şi sortarea deşeurilor ; Lecţia de ecologie din clasa noastră.
-Expunerea lucrărilor confecţionate în echipă – Expoziţia mea
-Coşuleţul de hârtie. Alte obiecte din materiale reciclabile
-Revista „ MICUL ECOLOGIST”
-„Mesajul nostru”
Obiectivele:
• Implicarea în activităţi de limitare a consumului;
• Valorificarea deşeurilor pentru construire a diverse obiecte;
• Comunicarea experienţelor legate de valoarea personală şi implicarea în comunitate;
• Identificarea formelor eficiente de comunicare între prieteni din zone diferite ale ţării
Rezultaltate:
- Diverse obiecte
- Imagini, desene
- Fotografii
- Tablouri
- Scrisori pentru prieteni
- Revista „ Micul ecologist”
Educatori, învăţători, elevi cu implicarea conducerii şcolii, au desfăşurat un program variat iar la
finalul acestuia s-a concluzionat că fiecare dintre noi are un rol important în a construi o lume mai bună.
Elevii şcolii noastre şi-au dezvoltat astfel abilităţi de lucru în echipă, au învăţat să respecte lumea
înconjurătoare, au învăţat că împreună este mai uşor să construim un viitor mai bun.
570
Școala mea,școlile mele
Prof.Silvia Catrina
Școala Gimnazială Potlogi
Viața mea este legată iremediabil de școală.Am deschis ochii într-un sat din sudul țării, acum mai
bine de jumătate de secol .Mama mea a fost învățătoare.La grădiniță n-am prea fost pentru că nu avea
local și nici educatoare,abia mai târziu o sala de clasa a primit destinația de grădiniță.Mama mă lua des cu
ea,la școală, chiar dacă eu nu începusem cursurile primare.Mă jucăm de multe ori prin grădina sau pe
lângă casă și mai mult de-a școala.Cu un catalog improvizat dintr-un caiet și neapărat ceva cretă prin
buzunare, cu care scriam pe niște bucăți de tablă rămasă de la acoperiș.
Mândră eram de școala mea!Mama a vrut să mă înscrie la Liceul pedagogic dar am ratat înscrierea
la probele eliminatorii și am ajuns la Liceul de matematică fizică nr.1 București,astăzi Colegiul Național
Tudor Vianu,unul dintre cele mai prestigioase liceee , unde am susținut examenul de admitere și am
reușit, fiind a două pe liste.Ce mândră am fost atunci de școală mea modestă de țară, care mă pregătise
atât de bine.Și mai târziu de liceu, care pe vremea acee era unul din cele șase licee cu profil de
informatică din țară,in perioada de pionierat a informaticii.
A urmat apoi facultatea tot la București și ,după patru ani,iată-mă la catedră predând matematică la
primul meu loc de muncă,o școală din mediul rural cu elevi de etnie rromă.Patru ani petrecuți în școala
aceea pot spune că au fost anii mei de ucenicie,cu greutăți dar și cu împliniri mici,cu supărări dar și cu
satisfacțîi .Am obținut definitivarea în învățământ chiar înainte de Revoluție și m-am transferat apoi mai
aproape de casă ,cu catedră în două școli gimnaziale.După ceva ani am obținut și gradul al II lea ,apoi
gradul I.Am făcut si crescut între timp trei copii, am construit o casă,am plantat și pomi impreuna cu sotul
meu,profesor si el (dar de muzica).
De cinci ani sunt directorul școlii mele și mă ocup de activitatea a trei școli și patru grădinițe,de
aproape șase sute de copii coordonați de cincizeci de angajați,cadre didactice,didactice auxiliare și
nedidactice.M-a preocupat tot timpul imaginea școlii în comunitate, și nu numai, și am făcut tot ce se
poate pentru ridicarea prestigiului acesteia.M-a preocupat ideea de școală prietenoasă și mi-am dorit că
toți cei care îi trec pragul,indiferent pentru care motiv,să-și amintească cu drag,cu plăcere de școală
noastră.Și pentru cadre…mi-am dorit ca școala să devină o a doua casă,toată lumea să se simtă bine ,să
simtă căldura școlii și să-și dorească să rămână.Încerc din răsputeri să-i ajut pe
oameni:elevi,părinți,profesori .
La începutul carierei mele didactice ,mijloacele de informare erau relative restrânse și puteai găși
informațîi mai mult din cărți și de la schimburile de experiență ,de la perfecționări.Preocupată fiind de
propria mea formare,încercând să fac lucrurile cât mai bine posibil,am găsit într-o revista de pedagogie,un
ghid de comportare a profesorului în clasa.L-am citit cu atenție,l-am păstrat,am încercat tot timpul să-l
respect ,pe cât posibil și acum,după treizeci de ani,multiplicat la xerox,îl ofer în dar colegilor mei,nou
veniți în școală noastră,în primul consiliu profesoral.Deși au trecut atâția ani mie mi se pare foarte
actual.Cred că ar fi foarte util debutanților,ar trebui studiat de către toți cei care trec pragul școlii pentru
prima oară, pentru că nicio școală nu te pregătește suficient pentru ceea ce urmează să trăiești la catedră.
N-am să reproduce aici chiar tot ce conține ghidul respectiv.Am să amintesc doar câteva sfaturi
care mi s-au părut tot timpul foarte importante și demne de luat în seama: cum să te îmbraci și cum să te
comporți în clasa și în diverse situatii(spre exemplu atunci când o întrebare a copiilor te surprinde sau nu
știi să rezolvi o problema),sfaturi despre temele elevilor,îndemnul de a ține cont că singurul nostru atu în
față elevilor este vârsta și că n-am venit la școală să dovedim ce deștepți și ce frumoși suntem ci menirea
noastră este să-i învățăm să învețe,să se descurce singuri,să-i direcționăm să-i ajutăm să crească
frumos,demn,curat.
Acum când balanță se înclină mai mult spre anii care au trecut și anii care au mai rămas până la
pensie sunt tot mai puțini mă gândesc că totuși acești ani au fost așa plini și nici nu știu când au trecut și
mă bucur că totuși ,nu mi-a pierit entuziasmul.Încă mai cred în oameni și în tot ce au ei mai bun de
oferit,încă mai cred că școală e pe mâini bune,că sunt mii de dascăli în școlile noastre care nu vin la
școală pentru salariu ci pentru că iubesc copiii și iubesc meseria asta nobilă de dascăl.
571
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI PRIN DERULAREA UNOR

PARTENERIATE
Anghel Mihaela și Cazan Marilena

Grupa Waldorf, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 9 Buzău
Parteneriatul educațional devine tot mai prezent în relațiile de colaborare ce se stabilesc între
unitățile de învățământ și diferitele segmente ale societății. Necesitatea și importanța parteneriatelor
rezidă în două aspecte:
▪ nevoia deschiderii grădiniței către comunitate;
▪ sensibilizarea comuniății la nevoile grădiniței;
O modalitate eficientă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educațional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru ramânând un instrument valoros al
grădiniței și un mare câștig pentru educația copiilor. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane,
crește și se dezvoltă într-un mediu comunitar variat.
Educatoarea este cea care trebuie să inițieze, să conceapă, să structureze corect parteneriatul
educațional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părțile implicate.
În conceperea și realizarea parteneriatelor educaționale pe care le-am derulat, am respectat câteva
reguli de bază:
▪ orice proiect de parteneriat s-a pornit de la anumite nevoi identificate (analiza de nevoi/SWOT:
puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări);
▪ analiza SWOT a dat naștere ideii de proiect, bine susținut de argument;
▪ proiectul a avut ca finalitate producerea unei schimbări în bine în domeniul ce l-a vizat; ca atare,
mai întâi am căutat răspunsul la întrebările:,,Ce schimbare se produce dacă derulăm proiectul?”, ,,Ce s-ar
întâmpla în cazul în care nu derulăm proiectul?”;
▪ am stabilit cu claritate etapele proiectului;
▪ am evaluat impactul proiectului asupra comunității locale;
PARTENERIATE DERULATE DE GRUPA WALDORF de la Grădinița cu Program Prelungit
Nr. 9 din Buzău:
1.”O grădină pentru copiii noştri”- parteneriat educațional cu familia derulat pe parcursul a trei
ani școlari.
Parteneriatul grădiniță-familie construiește relații strânse între cele două medii ale educației,
stabilește un sistem de valori apropiat între acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
Proiectul a avut ca scop desfășurarea împreuna cu părinții și copiii grupelor Waldorf și Gărgărițelor
a unor variate activități de transformare a unui spațiu nefuncțional într-un spațiu destinat activităților în
aer liber. Realizarea grădinii a dus la o mai mare varietate de activități desfășurate cu copiii și cu părinții
grupei, precum jocul la nisipar, jocuri libere la căsuțele grădinii, sărbatori.
2.,,Cartea-prietena mea!”-parteneriat cu Biblioteca Municipiului Buzău.
Proiectul a vizat formarea unei atitudini pozitive a preșcolarilor față de cărțile pentru copii,
orientarea acestora spre literatură, precum și realizarea unor noi forme de colaborare între educatoare,
reprezentanți ai bibliotecii și părinți. Proiectul a fost început cu realizarea în grupă a Căsuței poveștilor, a
continuat cu vizite la biblioteca grădiniței și Biblioteca Județeană, a cuprins realizarea de diverse cărți
chiar de către copii.
3. Parteneriatul cu Școala Sonnhalde din Gempen, Elveția – „Locul meu natal”, a vizat:
- Cunoașterea zonei natale și a altor meleaguri din Europa;
- Cultivarea dragostei față de tradiții, obiceiuri și față de arta populară românească;
- Aducerea în viața de zi cu zi a unor valori ale poporului român - valori materiale, valori spirituale
și promovarea acestora către partenerii proiectului
- Valorificarea pe plan superior a unor trăiri emoționale puternice prin intermediul versurilor,
cântecelor și al dansurilor populare.
Copiii din cele doua unități școlare au descoperit reciproc elemente specifice celor două popoare,
arătându-și dragostea față de locurile natale.
Proiectul s-a finalizat cu realizarea unei cărți de bucate românești și elvețiene.
572
4. „Educația salutogenetică”- simpozion, desfășurat în colaborare cu Casa Corpului Didactic din

Buzău
Sănătatea prin educaţie a devenit în zilele noastre o problemă arzătoare. Cum pot părinţii şi dascălii
să facă faţă unor provocări precum: lipsa de concentrare tot mai mare a copiilor şi adolescenţilor,
multiplele tulburări de învăţare, crizele de dezvoltare ?
Scopul simpozionului a fost înţelegerea problemelor majore cu care ne confruntăm în ceea ce
priveşte aspectele unei educaţii sănătoase a copiilor şi găsirea unor metode eficiente care să
îmbunătăţească calitatea procesului didactic, în vederea realizării unui demers educaţional sănătos, cu
efecte benefice de lungă durată.
Simpozionul a atins obiectivele vizate:
-identificarea unor componente care să ducă la dezvoltarea copiilor într-un mod pozitiv şi sănătos
sub aspect fizic, spiritual şi socio-emoţional;
-realizarea unui schimb de idei şi bune practici între cadre didactice- părinţi ;
-îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare între toţi factorii implicaţi în actul educaţional ;
5. Curs de introducere în pedagogia Waldorf, realizat în colaborare cu Casa Corpului Didactic
din Buzău
Cursul s-a adresat cadrelor didactice din învățământul preșcolar, care au avut astfel posibilitatea da
a avea o privire de ansamblu asupra pedagogiei Waldorf, de a-şi lărgi modalităţile de acţiune didactică
prin metode active şi creativitate sporită în demersul didactic şi educarea în familie;
573
Importanţa promovării imaginii unităţilor şcolare în societatea actuală

Prof. Laura Elena CEPĂREANU
Liceul Tehnologic „Construcţii de Maşini” Mioveni
Promovarea oricărei unităţi şcolare reprezintă o prioritate, mai ales, pentru o colaborare de succes
între principalii parteneri ai educaţiei, şi anume: şcoală, elevi, părinţi şi comunitatea locală.
Şcoala joacă un rol esenţial atât prin structurile sale, ciclurile şi tipurile de programe, cât şi prin
diversitatea obiectelor de învăţământ, a acţiunilor specifice de orientare şcolară şi profesională. Părinţii
exercită, de asemenea, o influenţă puternică asupra opţiunilor şcolare şi profesionale, prin transferul unor
modele către copiii lor sau prin proiecţia unor ambiţii neâmplinite.
Educaţia a devenit obligatorie, însă nicio lege nu poate forţa alegerea unei anumite instituţii de
învăţământ. Astfel, elevul, de cele mai multe ori sfătuit de părinte, face alegerea în funcţie de aşteptările
sale, de idealuri, sau în cazuri extreme, de nevoie. În aceste condiţii informarea nu este suficientă, şcoala
trebuie să deţină capacitatea de a se face „ofertantă” prin programele educaţionale de care dispune.
Pentru a reuşi, o instituţie de învăţământ, mă refer aici la nivelul liceal la care predau, trebuie să se
adapteze corespunzător noilor cerinţe ale mediului social şi economic în continuă schimbare. Astfel,
imaginea unei organizaţii depinde de stilul managerial aplicat şi de activitatea cadrelor didactice implicate
direct în procesul educativ. În acest sens, plecând de la întrebarea: „ce trebuie să ştie şi să fie capabili
absolvenţii să facă la sfârşitul învăţământului obligatoriu pentru a se putea integra cu succes în viaţa
socială sau pe piaţa muncii?”, instituţia şcolară prin reprezentanţii săi trebuie să promoveze o imagine
pozitivă pe plan local, şi nu numai.
Liceul Tehnologic “Construcţii de Maşini” Mioveni, amplasat în nord-estul judeţului Argeş, la o
distanţă de 14 km de oraşul Piteşti, este o instituţie cu o tradiţie de 50 de ani în pregătirea şi promovarea
specialiştilor în domeniul industriei constructoare de automobile, lucru notabil deoarece
înfiinţarea liceului este strâns legată de amplasarea Uzinei de Autoturisme în localitatea Colibaşi, urmând
să devină principalul izvor de personal calificat pentru această platformă industrială. Unitatea asigură
instruire de specialitate pentru formele de învăţământ liceal zi, profil tehnic, domeniul electronică
automatizări (cu specializările tehnician în automatizări), domeniul electric (cu specializările tehnician
electrician electronist auto şi tehnician electrotehnist) şi domeniul mecanică (cu specializările tehnician
mecatronist, tehnician transporturi şi tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii), învăţământ
profesional (cu specializările sculer matriţer, sudor şi mecanic auto), învăţământ profesional dual
(specializările electromecanic utilaje şi instalaţii industriale şi mecanic echipamente hidraulice şi
pneumatice), învăţământ seral, profil tehnic şi învăţământ vocaţional, profil sportiv (handbal-fete şi
fotbal-băieţi).
Toate aceste forme de şcolarizare au la bază calitatea, performanţa şi, nu în ultimul rând, adaptarea
participanţilor procesului educaţional la cerinţele societăţii moderne.
Astfel, permanent, în această instituţie de învăţământ predau cadre didactice cu un nivel de pregătire
şi formare continuă ridicate, preocupate pentru obţinerea de rezultate şi performanţe excepţionale cu
elevii.
Obiectivele principale, pe termen lung, sunt integrarea absolvenţilor pe piaţa actuală a muncii,
promovarea acestora la învăţământul superior şi egalitatea şanselor pentru toţi participanţii la procesul
educativ.
În acest context, liceul dispune de un complex şcolar modern cu 21 de săli de curs, laboratoare,
ateliere, şcoală de şoferi, bibliotecă, cabinet psihopedagogic şi o bază sportivă la standarde ridicate ce
cuprinde: sală de sport, teren de baschet, terenuri sintetice cu nocturnă pentru tenis şi fotbal, săli de
gimnastică.
Un proiect de succes se desfăşoară astăzi în urma semnării în iunie 2014 a unui acord de parteneriat
între Ministerul Educaţiei Naţionale, S.C. Automobile Dacia Renault S.A., Primăria Oraşului Mioveni şi
Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş prin care 42 de elevi sunt incluşi în stagii de practică şi pregătire în
atelierele uzinei. De asemenea, aceştia dispun de bursă suplimentară, transport, masă şi echipament.
574
În urma observării aspectelor legate de lipsa specialiştilor pe piaţa forţei de muncă actuale, dar şi un
interes tot mai scăzut al elevilor pentru şcolile profesionale şi de meserii, mai multe societăţi de prestigiu
din ţară au propus implicarea activă în cadrul sistemului de învăţământ prin crearea unor şcoli
profesionale în sistem dual.
Învăţământul dual este o formă a învăţământului profesional şi tehnic organizat la iniţiativa
operatorilor economici interesaţi, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică. De asemenea,
aceştia asigură oportunităţi sporite de educaţie şi formare profesională pe baza unui contract de
parteneriat şi a unor contracte individuale de pregătire practică. Mai mult, operatorii economici asigură
pregătirea practică a elevilor, bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice şi alte cheltuieli pentru
formarea de calitate a elevilor. Acest tip de învăţământ permite accesul gratuit la programe de pregătire
tuturor absolvenților de gimnaziu care doresc să urmeze cursurile, până la vârsta de 26 de ani.
Scopul acestui proiect este de a îmbunătăți corelarea dintre oferta învățământului profesional și
tehnic și nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel județean sau local, prin implicarea materială a
agenților economici în realizarea învățământului dual şi sperăm să devină o practică pentru cât mai multe
instituţii de învăţământ.
Continuarea popularizării unităţii noastre de învăţământ mizează pe formele de şcolarizare, dar mai
ales, pe esenţa proiectelor derulate la nivelul unităţii care evidenţiază profesionalismul, prestigiul,
competenţa, performanţa şi calitatea.
575
DIVERSITATE ŞI DIFERENȚE IN DEZVOLTARE- – PROMOVAREA

EDUCAȚIEI DE CALITATE, INCLUZIVĂ, IN GRĂDINIȚĂ
Prof.Inv.Preșc. CERCEL MARIA

G.P.P. NR.53, CONSTANȚA
La naștere există posibilități de dezvoltare pentru orice copil, indiferent de particularitățile sale.
Fiecare copil, în funcție de unicitatea sa și de nevoi, prezintă pentru educatoare anumite cerințe educative.
Acest lucru este valabil pentru toți copiii, fie că sunt considerați obișnuiți, fie speciali sau de excepție.
Fiecare copil este unic, este valoros și se dezvoltă în funcție de comunicarea sa cu lumea în care trăiește.
Acceptarea în grădinița a copiilor cu CES este o nevoie determinată de importanța intervenției
timpurii și de valoarea integrării educaționale pentru fiecare copil, dar și pentru toți. Primirea copiilor cu
CES în grădiniță este firească și constituie un prim pas spre normalizarea vieții, punând în aplicare dreptul
tuturor copiilor la educație și sprijinirea dezvoltării fiecăruia.
”Eu sunt copilul! Tu ţii în mâinile tale destinul meu.Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi
reuşi sau voi eşua în viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te
rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume.”
(Din ”Child’s Appeal”, Mamie Gene Cole)
La vârstele mici, ca de altfel la orice vârstă, există o serie de cerințe educative valabile pentru toți
copiii. Este vorba de acele cerințe legate de creștere, dezvoltare și educație, ca procese vitale în devenirea
individualității. Sunt cerințele de bază, esențiale care trebuie să satisfacă esența umană, ritmurile relative
ale dezvoltării, nevoiea de acțiune și de construcție a personalității.
În funcție de ecuația deja personală a copiilor, fiecarea are și cerințe particulare determinate de
ereditatea sa biologică și socio- culturală, dar și de modul în care își construiește experiența.
Când copilul vine în grădiniță, zestrea ereditară, mediul inițial de viață și elementele primare ale
personalității constituie parametrii care determină cerințele sale educative. În procesul complex al
dezvoltării, capacitățile generale și particulare pe care copilul și le formează sunt determinate în special
de experiența lui. În funcție de stimulările mediului, capacitățile sale instrumentale se realizează într-o
construcție personală. În formarea capacităților, competențelor și comportamentelor la vârstele mici, rolul
important revine substratului ereditar, dar în aceeași măsură și influențelor mediului primar de viață.
Astfel, dacă copilul are o deficiență organică înnăscută, mediul inițial poate să-i ofere condițiile să o
compenseze în mare parte, prin propunere și organizarea situațiilor de învățare, la vârstele mici. Sau, dacă
copilul se naște fără nicio problemă organică, prin funcționarea deficitară a capacităților lui de
instrumentare a experienței de viață primară, el poate să prezinte deja, după primii ani, deficiențe
funcționale.
De aici apar cerințele educative speciale. Acestea se referă atât la probleme care țin de deficiențe
senzoriale, mentale, de deficiențe și tulburările determinate de sfera funcțională, dar și de mediul social,
cultural care limitează, marginalizează sau vulnerabilizează copiii.
UNESCO se referă în acest sens la mai multe situații care sunt adevărate riscuri pentru copilăria
mică:
 au dizabilități;
 trăiesc în mediile geografice vulnerabile, cum ar fi cele izolate sau rurale;
 sunt dezavantajați de un mediu de viată marginalizat sau sărac din punct de vedere social sau
cultural.
Reiese că educația este cel mai important remediu în problematica dizabilității, la fel ca pentru orice
altă limitare funcțională a copilului. Cerințele speciale ale copiilor devin în educația timpurie obiective de
atins, prin măsuri adaptate și adecvate.
Educația timpurie este parte a educației incluzive și deschiderea grădiniței către toți copiii constituie
condiția unei educații de calitate, cu influențe puternice în dezvoltarea copiilor pentru viitor, pentru
participare și responsabilizare socială, dar și aprecierea și înțelegerea valorii umane.
576
Fiecare persoană trebuie să beneficieze de oportunități care să răspundă adecvat nevoilor sale
educaționale de bază.
Educația incluzivă se referă la ridicarea tuturor barierelor în învățare și la asigurarea participării la
educație a tuturor celor vulnerabili la excludere și marginalizare. În abordarea educației incluzive se
valorizează nu numai posibilitățile și premisele de dezvoltare ale fiecărui copil, ci și potențialul și
motivația de schimbare și dezvoltare profesională a fiecărei educatoare. Dacă promovăm politici și
practici cât mai incluzive în educația preșcolară, dacă ne focalizăm atenția asupra accesului, participării și
implicării tuturor copiilor de vârstă preșcolară în programe de educație, vom avea generații din ce în ce
mai bine pregătite, care se vor integra cu mai mare succes în societate.
Trebuie să pornim de la ideea că fiecare copil are dreptul de a i se acorda șansa unei vieți cât mai
apropiată de normalitate și integrare socială. Diferențele între copii pot deveni, de cele mai multe ori,
prilej de învățare și dezvoltare.
Toți copiii sunt diferiți și necesită atenție și sprijin pentru a crește și a se dezvolta. Unii au nevoi
mai mari, determinate de particularitățile care îi diferențiază de ceilalți, mai mult decât ne-am obișnuit noi
să acceptăm. Trebuie să ne gândim și la faptul că și familiile acestor copii au nevoi speciale în ceea ce
privește educația și că întreaga comunitate se cere a fi sprijinită pentru a deveni mai puțin discriminativă.
Pentru cadrele didactice se pune problema cum să identifice problemele/ cerințele educaționale ale
acestor copii, și mai important, cum să le trateze de pe o poziție care să nu frâneze dezvoltarea, ci să o
faciliteze.
Bibliografie:
Vrășmaș, Ecaterina (2010). Premisele educației incluzive în grădiniță. București: Editura
Vanemonde.
Vrășmaș, Traian (2004). Școala și educația pentru toți. București: Editura Miniped.
577
PROMOVARE IMAGINII UNITATII SCOLARE

CERGAN LIGIA
acceptate.
public – tinta;

simplu anuntare;
anunta;
578
pentru nesupunere.
Comunicare.ro,2004
579
PROIECT EDUCAŢIONAL NAŢIONAL

“PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI FOLOSIND DIVERSE
STRATEGII DE MARKETING”
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR:

CERNEA ELENA-ALEXANDRA

succesiv cu elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate .
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ ce ţine pe de o
angajaţi.
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei, publicităţii,
Consider ca fiind foarte importantǎ existenţa unor strategii de marketing în promovarea imaginii
gradiniţei si nu numai pentru a atrage prescolarii.
De 12 ani sunt cadru didactic al Gradiniţei cu Program Normal din Lunca Calnicului si am reusit
datorită strategiilor de marketing abordate, prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante
pentru comunitate si prin stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate
la problemele comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi
judeţene sǎ îmbunǎtǎţim imaginea gradiniţei.
potenialului copiilor nostri.
Am creeat pagina de facebook prin intermediul careia am prezentat diversele activitati desfasurate
cu copiii, astfel imaginea gradiniţei a fost vizibil îmbunătăţită, iar atitudinea unora s-a schimbat.
Uneori chiar şi stimularea participării cadrelor didactice şi copiilor la diverse concursuri,
parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece modul prin care se fac cunoscuţi stârnesc
interesul pentru cunoaşterea instituţiei pe care o reprezintă şi astfel imaginea fradinitei este îmbunătăţită.
Consider că orice acţiune realizată ce vizează gradinita, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-
o strategie de marketing, indiferent dacă aceasta se găseşte în mediul rural sau urban.
Chiar daca titlul proiectului este ’’PROMOVAREA IMAGINII SCOLII’’ eu am ales să realizez un
proiect cu imaginea Gradiniţei in care lucrez deoarece eu sunt cadru didactic al acestei unitaţii.
580
PROIECTE DE ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE DERULATE ÎN ŞCOALA

NOASTRĂ
Prof. Cetină Ileana
Fundaţia Terre des Hommes, dezvoltă programe destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru
cei mai vulnerabili copii şi militează activ pentru respectarea drepturilor fundamentale ale acestora.
Liceul Tehnologic Baia de Fier este o instituţie de învăţământ de stat, care cuprinde următoarele
forme de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal. Cadrele didactice care funcţionează
la Liceul Tehnologic Baia de Fier, sunt persoane calificate, cu o bună pregătire profesională, tinere,
dornice de a-şi îmbunătăţii metodele de lucru cu elevii care fac parte din grupuri dezavantajate prin
diverse activităţi. Pe raza localităţii există o comunitate de romi-rudari, ai căror copii participă la procesul
de educaţie în unităţile de învăţământ din comună. Datorită problemelor cu care se confruntă membri
comunităţii şi implicit copiii acestora, nivelul de educaţie este relativ scăzut faţă de restul populaţiei, acest
lucru datorându-se următoarelor cauze: capacitate intelectuală scăzută a parinților, situația materială
precară, familii monoparentale, parinți divorțați, familii numeroase, părinți plecați la muncă în străinătate,
lipsa spațiului de studiu, lipsa utilităților.
Pe baza criteriilor enumerate de mai sus, am selectat copii care au fost beneficiari direcți ai
proiectelor derulate la noi în școală. Proiectele implementate până în prezent, în școala noastră, au
contribuit la îmbunătățirea sistemului de protecție a copilului, de prevenire a situațiilor de risc și au
promovat incluziunea socială, dezvoltarea comunitară.
Proiectul "Joia veselă" a fost implementat în perioada 2016-2017. Grupul țintă a fost constituit din
16 elevi, care au participat la activități, aceștia îmbunătățindu-și frecvența la orele de curs(de exemplu: nu
au mai plecat acasă înainte de terminarea orelor de curs, pentru că știau că urmează să participe la
activitate în ziua respectivă), şi-au dezvoltat abilităţile psiho-sociale şi fizice. Activitățile din cadrul
proiectului au avut la bază spiritul fair–play și armonia. De asemenea s-a pus accent pe crearea unui spirit
solidar la nivelul comunității prin organizarea unor activități interactive și creative, jocuri în aer liber care
sa favorizeze situații de cooperare pentru a construi relații bune între copii, s-a urmărit creșterea stimei de
sine a elevilor și încrederii în forțele proprii, precum și reducerea comportamentelor antisociale.
În cadrul proiectului " Minte sănătoasă în corp sănătos!" s-au organizat activităţi de informare,
recreative şi sportive care au ca obiective: promovarea sănătăţii şi a stării de bine a copilului; dezvoltarea
personală; prevenirea îmbolnăvirilor. Prin activităţile desfăşurate, copiii şi-au dezvoltat abilităţile fizice,
înţelegând beneficiile sportului / mişcării pentru o bună condiţie fizică şi au învăţat să se hrănească
sănătos. Grupul țintă a fost constituit din 40 de copii din comunitatea romi-rudari şi din familii provenind
din medii dezavantajate.
Proiectul "Educaţie pentru sănătate" a fost implementat în şcoala noastră în anul 2016. Grupul
țintă a fost constituit din 30 de copii cu vârste cuprinse între 11-18 ani din comunitatea romi-rudari şi din
familii provenind din medii dezavantajate . Obiectivele proiectului au fost: promovarea unui stil de viaţă
sănătos; dezvoltarea personală a elevului; prevenţia accidentelor şi a comportamentelor de risc pentru
sănătate. În urma derulării acestor sesiuni de informare privind cunoştinţele despre sănătate, elevii şi-au
format un stil de viaţă mai sănătos, au învăţat că drumul spre o sănătate mai bună nu trece prin
restaurantele fast-food, de exemplu.
Proiectul "Păstrează-ţi sănătatea de mic! " implementat în şcoala noastră în anul 2017 a avut ca
obiective : reducerea comportamentelor de risc în domeniul sănătăţii; informaţii despre riscul
îmbolnăvirilor din cauza nerespectării principiilor unor comportamente sănătoase. Prin participarea la
activităţile proiectului, copiii şi-au dobândit cunoştinţe şi abilităţi despre igiena personală, formându-şi
atitudini şi deprinderi indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos.
Eveniment de incluziune socială" Fotbal fair-play " a avut ca obiectiv principal dezvoltarea psiho-
socială a copiilor prin joc. În urma acestor activităţi, copiii şi-au dezvoltat competenţele şi abilităţile
psiho-sociale şi de incluziune. Grupul țintă a fost constituit din 16 copii din comunitatea romi-rudari şi
din familii dezavantajate.
581
Prin activităţile de educaţie parentală – parteneriat "Şcoală –Părinţi –Comunitate" s-a urmărit
organizarea activităţilor de educaţie parentală pentru a dezvolta la părinţi abilităţile de a interacţiona şi
empatiza cu proprii copii. În urma participării la acest program a crescut implicarea părinţilor în educaţia
copiilor lor.
Evenimentul " Fair Play" a avut drept scop organizarea de activităţi sportive şi de loisir pentru un
număr de 16 copii din comunitatea Baia de Fier, alături de alte trei comunităţi din judeţ pentru a crea un
spirit solidar si fair play la nivelul celor patru comunităţi. În urma participării la acest program, copiii şi-
au îmbunătăţit capacităţile psiho-sociale, intelectuale şi şi- au dezvoltat abilităţile fizice.
Proiectul "Şcoala de vară" a urmărit organizarea de activităţi de informare, recreative şi de loisir
pentru 30 de copii de pe raza localităţii Baia de Fier pe parcursul a două luni pentru a dezvolta relaţiile de
cooperare şi integrare între copii. S-a creat un spirit solidar la nivelul comunităţii prin organizarea unor
activităţi creative şi recreative.
Proiectele implementate în unitatea noastră ,sub egida tdh au dus la creşterea bunăstării copiilor.
Efectele observabile şi cuantificabile ale activităţilor asupra beneficiarilor direcţi şi indirecţi sunt
următoarele: prevenirea abandonului şcolar (număr mare de copii din comunitatea romi – rudari care au
participat la activitaţi şi au avut iniţiativă), dezvolatarea armonioasă a personalităţii copilului(creşterea
stimei de sine, a încrederii în forţele proprii, gestionarea emoţiiilor şi soluţionarea conflictelor, reducerea
comportamentelor antisociale, preocupari pentru un stil de viaţă sănătos, o mai buna protecţie a copiilor,
copiii au fost valorizaţi din punct de vedere social.
Beneficiarii acestor proiecte se declară extrem de multumiţi de oportunitatea de a fi fost implicaţi
în aceste proiecte, dorind colaborarea şi pe viitor în cadrul unor proiecte asemănătoare la nivelul unitaţii
noastre şi nu numai.
582
Promovarea imaginii școlii -de-a lungul timpului- prin intermediul proiectelor

educaționale
Prof. Irina-Marina Chelariu

Școala Gimnazială „Gheorghe Nicolau” Români, județul Neamț
Introducerea proiectelor în curriculum nu reprezintă o idee nouă sau revoluţionară în domeniul
educaţiei. În cursul deceniului trecut, practicile au evoluat totuşi spre o strategie de predare mai
formalizată, învăţarea prin metoda proiectului câștigând un loc mai sigur în practicile şcolare pe măsură
ce experţii au început să documenteze ceea ce profesorii au înţeles de mult timp: elevii devin mai
implicaţi în procesul de învăţare atunci când au posibilitatea de a analiza, de a cerceta probleme
complexe, provocatoare, uneori neplăcute, care se aseamănă cu cele din viaţa reală.Învăţarea pe bază de
proiect merge dincolo de trezirea inetresului elevilor. Proiectele bine concepute încurajează investigaţia
activă şi dezvoltarea capacităţilor cognitive de nivel superior. (Thomas, 1998).
Aplicarea proiectelor educaționale diverse a fost o preocupare constantă a noastră de-a lungul
timpului, astfel încât am elaborat și pus în practică o serie de astfel de activități cu rezultate vizibile în
rândul tuturor elevilor, aceste proiecte având un caracter transdisciplinar și vizând diverse stiluri de
învățare, fiecare elev „regăsindu-se” cel puțin în unul dintre ele. Vom exemplifica, în cele ce urmează
prin câteva dintre acestea, diferite tipuri de activități desfășurate în școala noastră în vederea dezvoltării în
rândul elevilor a competențelor cheie ale secolului XXI, activități care au contribuit –implicit-la creșterea
prestigiului școlii.
Un prim proiect, demarat la nivel mondial și aplicat și în structura noastră școlară se intitulează
ECOȘCOALA, un program mondial ce pleacă de la premisa că mediul înconjurător se extinde oriunde
este viată, de la piscurile înzăpezite până la adâncurile oceanelor, în deșerturile dogoritoate, în
metropolele aglomerate, în satele risipite, în locuinţa caldă a familiei ,în școală, în clasa în care își
desfăşoară elevul activitatea - acesta este mediul înconjurător ce trebuie să rămână mereu curat. Tematica
proiectului este viaţa sănătoasă, dar numai într-un mediu curat, sănătos.
Problematica pe care și-a propus proiectul de la nivel local să o abordeze are în vedere formarea
atitudinii active faţă de realitatea şi protecţia mediului înconjurător la elevii de astăzi, societatea de mâine.
Printre obiective urmărite enumerăm: promovarea educaţiei ecologice în școală prin diverse forme de
instruire; conştientizarea problemelor de mediu; însuşirea unor norme, reguli fundamentale de protejare a
mediului înconjurător; conştientizarea legăturii: calitatea mediului – corp sănătos; parteneriate cu alte
școli; alternativă ecologică de petrecere a timpului liber.
Un alt proiect -în cadrul căruia suntem organizator principal- s-a desfășurat de-a lungul a trei ani
școlari și s-a realizat la nivel național, la acest proiect participând grădinițe, școli și licee din mai multe
județe: Neamț, Bacău, Iași, Vrancea, Argeș, Suceava. Proiectul cu titlul „Natura prin ochi de copil” a
plecat de la ideea că în experienţa noastră la catedră am descoperit tot mai mulţi elevi cu înclinaţii
artistice, dornici de afirmare, de colaborare, de lansare în competiţii am simţit nevoia să le oferim un
cadru adecvat desfăşurării unor activităţi de tip concurs, dezbatere, cenaclu, expoziţie. Obiectivele
proiectului au vizat astfel aceste competențe și nu numai: să-şi cunoască şi să-şi dezvolte capacităţile
creative ; să formeze şi să dezvolte competenţe de comunicare şi dialog; să-şi cultive spiritul de
colaborare, întrajutorare şi competiţie, scopul fiind dezvoltarea în rândul elevilor a competenţelor de
relaţionare intra şi interpersonale
Alt proiect, interjudețean de asceastă dată, a purtat numele: „Dăruind, vei dobândi!”, un proiect în
colaborare cu Centrul de servicii comunitare Buhuși ce a avut drept scop dezvoltarea capacităților
creatoare ale elevilor în cadrul activităților extracurriculare care solicită munca în echipă, precum și
cultivarea sentimentului de iubire și întrajutorare a celor cu mai puține posibilități materiale. Obiectivele
proiectului au vizat: atragerea elevilor în organizarea unor activități cu caracter extracurricular;
conștientizarea afectivității de grup ca suport al prieteniei; implicarea elevilor în activități care se
realizeaza în echipă; dezvoltarea în rândul școlarilor a responsabilității, a altruismului, a atitudinilor
tolerante față de coechipierii lor; stimularea și promovarea capacităților creatoare ale elevilor prin
expoziții cu diferite lucrări; manifestarea unei griji deosebite precum şi toleranţă faţă de persoane cu
nevoi speciale; acceptarea şi oferirea unui sprijin necondiționat. Printre activități s-au numărat și câteva
583
vizite la Centrul de servicii comunitare Buhuși, ocazie prin care elevii școlii noastre au realizat câteva
donații umanitare copiilor din Centru, învățând astfel să ajute, să protejeze, să tolereze, să fie responsabili.
Două proiecte desfășurate de noi cu elevii școlii s-au realizat la nivel local. Unul dintre acestea a
vizat păstrarea tradițiilor populare locale și, sub denumirea „Dansuri populare”, elevii au învățat despre
caracterul sincretic al folclorului românesc în care se împletesc mai multe arte: literatura, muzica,
coregrafia, arta costumului popular (cu simbolistica cusăturilor și a culorilor). Un al doilea proiect a avut
în vedere dezvoltarea laturii spirituale și, purtând titlul „Micii creștini”, activitățile desfășurate au avut
drept scop formarea caracterului moral-religios creştin al
copiilor prin cunoaşterea şi implicarea acestora în viaţa
tradiţională, creştin-ortodoxă a comunităţii locale. Obiectivele
propuse au vizat: educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi
caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de
ceilalţi; cunoașterea unor elemente de istorie, geografie, religie
care definesc portretul spiritual creştin ortodox al poporului
român; cunoaşterea unor elemente de tradiţie şi obiceiuri
creştine locale; cultivarea unor sentimente şi atitudini de
respectare şi păstrare a tradiţiilor popular-creştine locale şi
naţionale; implicarea în desfăşurarea şi conservarea unor tradiţii
creştin-ortodoxe ale comunităţii; informarea copiilor despre alte credinţe/culte şi convingeri religioase;
formarea atitudinii de asumare şi susţinere a propriei identităţi religioase; eliminarea din comportament a
oricărei forme de negare/violenţă pe criterii religioase, toate aceste obiective fiind corelate cu acele
competențe ce trebuie cultivate în orele de limbă și literatură română (în studiul parabolelor biblice și a
textelor populare de tip colind, bocet, poezie de inspirație religioasă), dar și în afara lor, în cadrul bisericii
în zilele de 25 și 26 decembrie cu grupuri de colindători sau în cadrul realizării unor expoziții cu desene
inspirate din textele literare cu temă religioasă.
Toate aceste activități au avut și au un impact puternic asupra beneficiarilor direcți și indirecți ai
actului educațional, un impact pozitiv, toate acestea contribuind la creșterea prestigiului școlii în care ne
desfășurăm activitatea nu numai prin activitățile cunoscute și apreciate la nivel local, dar și județean și
național.
584
Școala mea - Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" Botoșani

prof.Chelaru Andreea Adina
COLEGIUL TEHNIC "GHEORGHE ASACHI" BOTOSANI a fost înfiinţat prin Ordinul nr.
65/01.09.1973 al Ministrului Industriei Construcţiilor de Maşini–Unelte şi Electrotehnicii, ca ŞCOALA
PROFESIONALĂ Botoşani, de pe lângă Întreprinderea "Electrocontact" Botoşani, funcţionând ca grup
şcolar, în baza Ordinului Ministrului Educaţiei şi Învăţământului nr. 4.416 din 1973 privind înfiinţarea
unor şcoli profesionale ale Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini–Unelte şi Electrotehnicii şi în
temeiul Decretului nr. 423 din 1972, modificat prin Decretul nr. 117 din 1973, referitor la organizarea şi
funcţionarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini–Unelte şi Electrotehnicii.
Menirea sa, la acea dată, era de a pregăti forţa de muncă pentru Întreprinderea Electrocontact
Botoşani şi pentru alte unităţi ale tinerei, pe atunci, platforme industriale botoşănene. În decursul istoriei
sale, acestei unităţi şcolare i-au trecut pragul mii şi mii de tineri care şi-au desăvârşit pregătirea
profesională prin diverse forme de şcolarizare: liceu, şcoală profesională, şcoală de maiştri, şcoală
complementară şi şcoală postliceală, atât la învăţământ de zi cât şi la cursuri serale.
COLEGIUL TEHNIC "GHEORGHE ASACHI" BOTOŞANI îşi propune să se constituie într-o
organizaţie modernă, complexă, de dimensiune europeană, capabilă să ocupe şi să menţină, prin întreaga
ei activitate, un loc fruntaş în sistemul de învăţământ botoşănean şi românesc.
Calificările şi specializările în care se instruiesc elevii, specifice domeniilor de vârf ale economiei,
ştiinţei şi vieţii sociale (Electronică şi automatică, Electrotehnică, Electromecanică, Mecanică,
Informatică, Ştiinţe ale naturii, Ştiinţe sociale), le impun manifestarea interesului pentru partea aplicativă
şi practică a formării şcolare, formarea şi dezvoltarea unui larg spectru de competenţe generale şi
specializate, o temeinică bază educaţională, care să le permită înţelegerea fenomenelor şi conceptelor cu
care operează, abordarea acestora prin prisma rigorii ştiinţifice şi experimentului aplicativ asociat,
adaptarea la cerinţele şi exigenţele de instruire ale noului mileniu, dictate de evoluţia economică şi socială
prezentă şi de perspectivă.
COLEGIUL TEHNIC "GHEORGHE ASACHI" BOTOŞANI dispune de următoarele resurse
umane:
- Personalul angajat totalizează 120 de membri :
• 91 cadre didactice , dintre care :
- 72 titulare ( 79,12 %);
- 85 cu grade didactice sau/şi definitivatul în învăţământ (93,41 %)
(1 cu doctorat, 39 cu gradul didactic I, 23 cu gradul didactic II şi 22 cu definitivatul )
• 9 cadre didactice auxiliare;
• 20 de cadre nedidactice, de întreţinere şi de pază.
- Învaţă 1370 de elevi , dintre care:
• 1286 elevi - la liceu (93,87%);
• 50 elevi - în grădinița (6,13 %).
Baza materială a Colegiului Tehnic "Gheorghe Asachi" Botoşani este foarte bogată şi diversificată,
permiţând adoptarea de metode moderne de instruire teoretică şi practică. Unitatea dispune de:
• 2 sedii – unul principal (într-o zonă de interes social şi comercial a municipiului, la confluenţa
unor cartiere intens populate) şi unul secundar (în zona industrială, unde funcţionează Şcoala
profesională, o grădiniţă cu 115 copii şi atelierele şcolare), ambele reabilitate şi modernizate, prin
programe guvernamentale şi proiecte aprobate şi susţinute de către Inspectoratul Şcolar al Judeţului
Botoşani şi Consiliul Local al Municipiului Botoşani (tâmplărie termopan pentru ferestre, refacere şi
zugrăvire tencuială exterioară şi interioară, înlocuire şarpantă şi realizare acoperiş din tablă ondulată,
585
înlocuire corpuri de iluminat şi uşi, modernizare coridoare şi casa scărilor, reabilitare instalaţie termică,
amenajare curte interioară, realizare gard metalic împrejmuitor ş.a.);
Cele două sedii sunt:
• Sediul central al unităţii (corpurile A si B): Botoşani, Strada Prieteniei nr. 2, cod poştal 710077,
jud. Botoşani, Telefon 0231584006, Fax 0231584007, E-mail:asachicolbt@yahoo.com
• Sediul Şcolii profesionale (şcoala şi atelierele): Botoşani, Strada Cornişa nr. 15, cod poștal
710011, jud. Botoşani, Tel. 0231513052
586
GRĂDINIȚA ”ROZA VENERINI”, PILDEȘTI – NEAMȚ
Prof. înv. preșc. Chelaru Maria, Grăd. ”Roza Venerini”, Pildești - Neamț
Grădiniţele sunt asemeni copiilor, se nasc prin eforturi

uriaşe, cresc zi de zi numai dacă sunt iubite, alintate, îndemnate
să progreseze, aplaudate pentru fiecare comportament bun
manifestat.
Copiii sunt protagoniști principali al acestui așezământ,
pentru ei grădinița trebuie să trăiască și împreună cu ei să știe
să crească în spiritul valorilor Sfintei Roza Venerini, care
inspiră și astăzi acțiunea noastră educativă în scopul
dezvoltării integrale şi armonioase a copilului, în vederea
integrării senine în școală și societate, este vorba de o
concepție, nu numai strict instructivă, dar mai cu seamă
formativă.
Grădiniţa cu Program Normal „Roza Venerini” din Pildești, aparţine Congregaţiei Maestre Pie
Venerini. Ea poartă numele fondatoarei Congregaţiei, Roza Venerini, care a deschis în Italia prima şcoală
feminină publică în anul 1685.
Grădiniţa a fost construită în perioada 1996-1999 la capătul satului Pildeşti, un sat mare şi primitor,
cu oameni harnici, şi a fost inaugurată în anul 2000. În anul 2010 s- au
sărbătorit 10 ani de existență printr-o sărbătoare, o
sărbătoare a comunităţii surorilor Congregaţiei "Maestre Pie
Venerini", o sărbătoare a copiilor şi părinţilor, a satului.
Frumoasă, caldă şi primitoare grădiniţa de-a
lungul anilor a fost vizitată de oameni de seamă: nunţiul
apostolic Jean Claude Perisset, apoi PS Petru Gherghel,
episcop de Iaşi, care iubeşte atât de mult grădiniţele şi
mulţi alţii.
Suntem o instituţie de învăţământ acreditată şi aplicăm
Curriculum pentru Educația Timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi
6/7 ani, aprobat prin O.M. 5233/2008. Aici sunt primiți copii de la 3-6 ani fără deosebire de apartenenţă
religioasă, status social sau etnie.
An de an cu sprijinul conducerii Provinciei Surorilor
Maestre Pie şi a binefăcătorilor noştri este îmbunătăţită baza
materială a grădiniţei astfel încât să fie asigurate spaţiul şi
materiale didactice conform cerinţelor curriculare. Resurse
materiale suficiente cantitativ, accesibile, funcţionale, permit
individualizarea instruirii
Grădiniţa dispune de ample spaţii: săli de grupă
pentru activităţile instructiv-educative dotate cu mobilier
ergonomic, sală de joc cu multe mijloace de învăţământ
pentru dezvoltarea psiho-motrică a copiilor, spaţii de joacă a copiilor în aer liber cu spațiu verde și aparate
de joacă specifice vârstei copiilor.
587
În decursul celor 17 ani de funcționare a grădiniței ”Roza

Venerini” a căutat să fie un spațiu cald, ca o prelungire a celui
familial, unde copilul să crească pe plan intelectual și cultural și
să găsească în ajutorul înțelept al educatorului un interlocutor
primitor și pregătit. Aici copiii învaţă mai bine decât oriunde
adevăratul sens al cuvintelor: bunătate, înţelegere, toleranţă,
iubire, dragoste şi sprijin pentru aproapele.
În grădiniţă se asigură un program educaţional ce respectă
planul de învăţământ şi programa activităţilor instructiv-
educative în vigoare. Procesul instructiv-educativ este modern
şi de calitate, se utilizează strategii didactice moderne şi metode
de învăţare active.
Preocuparea permanentă a cadrelor didactice este aceea
de a adapta activităţile particularităţilor de vârstă şi individuale ale copiilor şi intereselor manifestate de
aceştia.
Dintre activitățile extracurriculare desfășurate împreună cu
preșcolarii noștri amintim: concursuri educative, expoziții,
serbări organizate cu ocazia anumitor sărbători, carnavale,
plimbări, drumeții, vizitarea unor obiective culturale,
spectacole de teatru etc.
Ne mândrim la drept vorbind cu proiecte și
parteneriate educaționale derulate de-a lungul anilor
de funcționare cu familia, biserica, cu instituțiile de pe
plan local cu diferite unități de învățământ din țară și
din străinătate, prin care ne-am propus promovarea
valorilor, sau mai bine zis a educației în spiritul valorilor,
copilul fiind valoarea esențială.
Grădiniţa se bucură de prestigiu, rezultatele foarte bune
datorându-se muncii în echipă, colaborării cu părinţii şi cu
ceilalţi factori socio-culturali.
Pentru copiii și părinții care au pășit pragul de-a
lungul existenței acestei grădinițe sfânta Roza Venerini
are un loc aparte, o cinstesc ca pe o iubitoare a şcolii şi
ocrotitoare a grădiniţei surorilor și spun că au înțeles mai
bine cuvintele Sf. Roza Venerini ,,Ceea ce vine din inimǎ
dureazǎ mai mult, este mai adevǎrat şi este mai aproape de
temperamentul copiilor.”
588
Prof.înv.preșc.Chelaru Mihaela
GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL CERCHEZU
Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educative atât pentru copii cât
capabil să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie,rasă decisă
dezvoltare instituționala .Prin oferta educaționala grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleaga
conținut cultural artistic, spiritual, tehnicoaplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de
participare la viața și activitatea comunității locale. Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere,
voie bună iar unora dintre ei posibilitatea uneia firmări și recunoaștere a aptitudinilor.
Aceste activități au character ocazional și iau forme foarte variate . Dintre activitațile desfășurate în
gradinița noastră amintesc doar câteva:

- Târgul de toamana,
- Ziua Educației,
- Participare la concursuri locale,
Acest tip de activități îi antrenează pe copii,îi apropie de grădiniță,îi determină să o îndrăgească și
mai mult.
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copi latât în interiorul
grădiniței cât și in curtea acesteia . Nu este sufficient ca oferta să fie cunoscută ci șiînteleasă îndeosebi de
părinți și copii.
Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor
didactice, reursele materiale ale grădiniței,cadrul ambiental, proiectele educaționale și parteneriatele în
care grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenațicei mai importanți factori in actul
educational:copiii, familia, grădinița șicomunitatea locală, iar prezența si stematică a părinților și a
activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de grupși al relației grădiniță-
familie- comunitate. Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare,de incredere și prietenie, care să facă
de activități de diferite tipuri , intr-o succesiune gradată.
Motivația unor activități de parteneriat este înțelegerea necesității de a integra grădinița în
mediul comunitar ca partener egal și consecvent în f ormarea viitorului cetățean.Proiectele educaționale
realizate cu diferiți parteneri locali sunt , de obicei foarte atractive, iar copiii participă activși eficient la
acestea. Pentru ca parteneriatele să funcționeze este nevoie de respect încredere reciprocă , consens cu
privire la scopurile acțiuniiși strategiilor de atingere a acestora și de asumarea în comun a drepturilor și
responsabilităților.
589
3.,,Învățăm să circulăm” – parteneriat cu poliția
contribuie la formarea unei personalităti a copilului,independente și creative, la formarea unor copii
sănătoși , activi, eficienți cooperanți care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație în viață.
590
JOCURI DE DEZVOLTARE SOCIO-EMOŢIONALĂ

Prof. înv. preș.Chelea Daniela
Șc. Veronica Micle Iași
Vârsta preşcolară constituie o perioadă destul de lungă în care se produc însemnate schimbări în
viaţa afectivă a copilului. Emoţiile şi sentimentele preşcolarului însoţesc toate manifestările lui, fie că este
vorba de jocuri, de cântece, de activităţi educative, fie de îndeplinirea sarcinilor primite de la adulţi. Ele
ocupă un loc important în viaţa copilului şi exercită o puternică influenţă asupra conduitei lui.
JOCUL ,,MINGEA ÎN CERC’’

GRUPA: MARE
LOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE GRUPĂ
Copiii formează un cerc, cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. În centrul
cercului stă conducătorul jocului. Acesta aruncă unui copil mingea, însoţind-o de indicaţia: „Mingea la
dreapta !”. Copilul care a primit mingea o trimite la dreapta. Mingea trece mai departe, până când
conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei (de ex., "la stânga"). Copilul care greşeşte este
scos din joc până când un alt jucător greşeşte, iar cel scos anterior întră în locul lui.
Abilități socio-emoționale implicate:
Copiii își pot exersa abilitățile de autoreglare emoțională, precum gestionarea emoțiilor negative
generate de posibilitatea de a fi eliminat din joc. Reglarea cu succes a emoțiilor negative și continuarea
jocului vor spori competența socială a copilului. Totodată, acest joc implică abilități de interacțiune
socială, ca de exemplu așteptarea rândului de a primi mingea și de a urma regulile. În concluzie,
stimulând implicarea copiilor în acest joc, educatoarele pot să dezvolte abilitățile de cooperare, de
așteptare a rândului, de urmare a regulilor și de gestionare a emoțiilor negative ale preșcolarilor.
JOC "CUTIILE FERMECATE CU EMOŢII ’’
GRUPA MICĂ
Materiale: două cutii, cartonaşe cu emoţii (bucurie, furie, tristeţe, teamă)
Obiective:
- să identifice şi să conştientizeze emoţiile trăite;
- să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale din desen;
- să asocieze trăirile emoţionale cu un anumit context.
Intr-o cutie se afla cartonaşe cu emoţii pozitive, iar în cea de-a doua cele cu emoţii negative, iar
fiecare copil trebuie să scoată din cele două cutii câte un cartonaş, astfel încât să aibă în mână un cartonaş
reprezentând o emoţie pozitivă şi una negativă.Fiecare copil trebuie să identifice denumirile emoţiilor de
pe cartonaşe şi să se gândească la o situaţie în care s-a simţit bucuros, respectiv o situaţie în care a simţit
tristeţe/teamă/furie.
Observaţii:
- prin această activitate copiii învaţă să identifice corect emoţiile proprii şi etichetele verbale
corespunzătoare şi încep să se familiarizeze cu contextul de apariţie al emoţiilor, ceea ce facilitează
identificarea consecinţelor trăirilor emoţionale.
BIBLIOGRAFIE:
591
1.Catrinel A. Ştefan, Kallay Eva, Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari,

editura ASCR, Cluj-Napoca, 2007.
2.Băban Adriana, Consiliere educaţională, editura ASCR, Cluj-Napoca, 2003.
3.Revista învăţământului preşcolar, nr. 1-2/ 2011.
4.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminita ,,Psihologie şcolară’’,Editura Polirom, Iaşi, 2008.
5.Roco, Mihaela, Creativitate şi inteligenţă emoţională, Editura Polirom, Iaşi, 2001.
592
Educație pentru viață
Prof. Chereji Mirela

Școala Gimnazială Budești
Județul Bistrița-Năsăud
La inițiativa d-rei Raluca Ciulei, fondator și administrator al Asociației Love for Life, se derulează
în școlile din comuna Budești, județul Bistrița-Năsăud proiectul Educație pentru viață. Titlul proiectului
este bine ales datorită faptului că educația, ca motor care pune în funcțiune societatea, are un rol
fundamental în viața omului, a comunității.
Activitățile propuse de Raluca aduc un suflu nou în școala românească pentru că ajută copiii să-și
dezvolte inteligența emoțională de care vor avea nevoie pentru a reuși în lume. Acestea se adresează în
egală măsură profesorilor și părinților, cei care sunt implicați în activitatea esențială de creștere, sprijinire
și educare a copiilor. Ele se desfășoară săptămânal dupa un plan bine gândit în așa fel încât să îmbine
activitățile fizice cu momente de reflecție și destindere, scopul fiind acela de a-i invăța pe copii să
interacționeze, să fie mai fericiți, mai sănătoși, mai împliniți, să se cunoască pe sine, să-și cunoască și să-
și identifice trăirile, să-și gestioneze emoțiile.
Bazându-se pe cercetări în domeniu, fiecare program începe cu o serie de activități fizice știut fiind
faptul că energia fizică este principalul combustibil în alimentarea talentelor și a abilităților emoționale și
mentale. Sportul determină o stare de spirit optimistă, întărește concentrarea, rezultatul ducând la
stabilirea unor relații plăcute în rândul elevilor care sunt mai puțin reactivi. Elevii sunt încurajați,
provocați, îndrumați continuu, ceea ce duce la motivarea lor. Încrederea pe care le-o acordăm de-a lungul
acestor activități îi motivează în învățare ducând astfel la rezultate bune, le crește încrederea în propria
valoare, au sentimentul bucuriei și al satisfacției profunde. Încurajările pe care le adresăm copiilor îi ajută
să fie mai eficienți, iar provocările le servesc ca oportunitate de a se dezvolta. Prin activitățile sportive
copiii se bucură de experiențe pozitive, se armonizează cu ceilalți, creează așteptări pozitive în mintea lor
despre ceea ce înseamnă să iubești, își întăresc sentimentele de încredere în ceilalți. Exercițiile fizice
stimulează capacitatea cognitivă, îi ajută pe elevi să aibă mai multă încredere în sine și să interacționeze
mai bine între ei.
Una dintre problemele cu care se confruntă societatea și școala este violența. Raluca propune în
acest sens o rezolvare simplă și la îndemana oricui: respirația care este privită ca un puternic instrument în
ceea ce privește relaxarea. Prin tehnicile de dezvoltare a calmului și relaxării se creează situații în care
elevii exersează starea de calm și liniște. Respirația profundă, ritmică devine astfel o sursă de vioiciune și
concentrare, dar și de relaxare și liniștire. Raluca are puterea de a crea situații în care elevii exersează
starea de calm și liniște, lăsându-i să se bucure apoi de pacea interioară. De asemenea concentrarea pe
respirație este unul dintre cele mai simple antidoturi în fața furiei.
Cunoscând puterea unei povești, în fiecare program Raluca inserează o poveste cu ajutorul căreia
elevii experimenteaza sentimente pe care mai apoi sunt ajutați să le recunoască și în felul acesta îi ajută să
se dezvolte personal pe baza atuurilor pe care și le descoperă, să se aprecieze și să se accepte așa cum
sunt.
Descoperind faptul că fiecare om are atuuri dar și limite elevii sunt învățați că acest lucru nu
înseamnă că nu are valoare. Purtând discuții cu elevii despre emoții, aceștia descoperă că există atât
emoții negative cât și emoții pozitive. Pentru a avea cele mai bune rezultate trebuie să apelăm doar la
emoții plăcute, pozitive, cum ar fi: bucuria, provocarea, noi experiențe, acestea găsindu-se în toate
activitățile din cadrul proiectului. Emoțiile plăcute resimțite de elevi reprezintă un stimulent al
performanței. Aceștia ajung să învețe din plăcere, cu bucurie și pasiune. Încrederea pe care le-o acordăm
copiilor în cadrul acestor activități îi motivează în munca lor, le crește încrederea în propria valoare, iar
dascălii se pot bucura de elevi fericiți și plini de viață.
Implicând elevii în luarea unor decizii, în stabilirea unui plan de acțiune sau cerându-le să participe
la procesul decizional pentru găsirea celor mai bune soluții, îi ajutăm să-și îmbunătățească capacitățile de
gândire de ordin superior.
Să transformăm momentele pe care le petrecem cu elevii în oportunități de a-i ajuta să crească, să
învețe și să se dezvolte în oameni fericiți, sănătoși și pe deplin ei înșiși.
593
PROMOVAREA IMAGINII IN SCOLI
Prof.inv. prescolar. Cherescu Carmen

Gradinita nr.1 P.P. Orsova
cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă.
Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de
implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie
să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale
“clientilor”.
centrale. Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară.
difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale , baza
materială, resursele umane, rezultatele şcolare; consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul promovării
regionale; promovarea imaginii grădiniței prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
Propunerea de activităţi pentru formarea şi promovarea imagini a grădiniței în anul şcolar curent, a fost
următoarea: -transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi
programele de dezvoltare, oferta educaţională, activităţi derulate, rezultatele preșcolarilor, proiecte
educaționale derulate ; -promovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale prin revista “Din
Dumbrava minunată”, pagina web a grădiniței;
Obiectivul general: crearea unei imagini favorabile a grădiniţei în comunitatea locală. Obiective
specifice: popularizarea rezultatelor gradiniţei în comunitatea locală; atragerea unui număr cât mai mare
de preşcolari din zona arondată unităţii noastre; realizarea planului de şcolarizare propus.
594
PLAN DE PROMOVARE A IMAGINII GRĂDINIŢEI

CHESA ROXANA
- Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate
- Promovarea imaginii instituţiei şi a factorilor ce se implică în procesul de asigurare a calităţii
educaţiei
- Iniţierea unor proiecte la nivel local, judetean,inerjudetean etc. care să pună în valoare
experienţa pozitivă şi exemplele de bună practică în managementul instituţional
- Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare, diversificare şi flexibilizare
a acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor demersului educaţional
- Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea preşcolară şi comunitatea locală.
Nr. Acţiuni / Măsuri Termen Cine răspunde Observaţii
Crt.
Realizarea unei pagini WEB - Permanent Director
Asigurarea funcţionării site-ului Coordonator de proiecte
Reconsiderarea strategiei privind imaginea

instituţională în rândul copiilor, părinţilor,
comunităţii
Organizarea şi participarea la acţiuni Permanent Director

comune şi relevante pentru comunitate
Reprezentanţi ai instituţiilor
publice
Cadre didactice
Responsabil activităţi
extracurriculare
3. Asigurarea participării responsabile a Permanent Director

tuturor celor implicaţi în educaţie –
comunitatea locală, părinţi,ONG-uri, în ceea Reprezentanţi ai instituţiilor
ce priveşte adecvarea ofertei educaţionale a publice
grădiniţei la specificul comunitar( întâlniri,
şedinţe cu caracter informativ, de analiză, de
consultare)
4. Promovarea imaginii instituţionale Permanent Responsabil comisie
5. Iiniţierea, implementarea de acţiuni cu Semestrul II Director, responsabil CEAC

parteneri educaţionali, comunitari în ideea
promovării ofertei educaţionale- Responsabil Comisie
Metodică
Responsabil activităţi
extracurriculare
595
6. Monitorizarea activităţii extraşcolare şi a Permanent Director

concursurilor şcolare
Responsabili comisii
Comisia de curriculum
responsabil proiecte
7. Identificarea de oportunităţi la nivelul Permanent Comisia pentru proiecte si

comunităţii locale pentru sprijinirea copiilor programe
proveniţi din familii cu resurse financiare
reduse
8. Iniţierea de programe de formare a copiilor Permanent Director

pentru realizarea unor proiecte în beneficiul
comunităţii (participarea la acţiuni Comisia de proiecte şi
organizate în scop umanitar) programe
9.. Elaborarea planului de dezvoltare a Noiembrie Director

grădiniţei pentru satisfacerea nevoilor 2010
proprii şi ale comunităţii locale Reprezentanţi ai
Administraţiei publice
locale
10. Întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului Permanent Director

şcolar pentru crearea unui ambient
favorizant procesului de învăţământ Reprezentanţi ai
Administraţiei publice
locale
GRĂDINIŢA CU PP NR.20
DROBETA TURNU SEVERIN
RAPORT DE ANALIZĂ
A ACTIVITĂŢII DE MEDIATIZARE A IMAGINII
SEMESTRUL I AL ANULUI ŞCOLAR 2012-2013
Promavarea imaginii grădiniţei în rândul părinţilor, a comunităţii locale prin intermediul televiziunii
locale, a radioului, a activităţilor desfăşurate în grădiniţă sau în afara acesteia aduce un plus de valoare
instituţiei. În acest mod reuşim să ne facem cunoscută o mare parte din activităţile desfăşurate cu
preşcolarii dar şi ambientul în care aceştia îşi petrec o bună parte din timpul zilei.
Astfel reuşim să atragem copiii către grădiniţa noastră.
OBIECTIVE PROPUSE
- Promovarea imaginii instituţiei şi a factorilor ce se implică în procesul de asigurare a calităţii
educaţiei
- Iniţierea unor proiecte la nivel local, judetean,inerjudetean etc. care să pună în valoare
experienţa pozitivă şi exemplele de bună practică în managementul instituţional
- Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare, diversificare şi flexibilizare
a acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor demersului educaţional
596
activităţi desfăşurate:
„Bun găsit grădiniţă”
Realizarea paginii web
„Carnaval de Hallowen”
„Frumuseţile toamnei”
„Colinde colinde”
„1Decembrie Ziua Naţională a României
Serbări cu ocazia venirii lui Moş Crăciun
Realizarea ofertei educaţionale şi afişarea acesteia
Activitatea de promovare a imaginii unităţii pe parcursul semestrului I al anului şcolar 2012-2013 a
fost organizată şi desfăşurată ţinând seama de obiectivele propuse.
Imaginea unităţii a fost promovată prin variate mijloace : presă, TV , activităţi desfăşurate în cadrul
grădiniţei şi cu sprijinul părinţilor. Toate activităţile au promavat o imagine pozitivă a tuturor
evenimentelor desfăşurate astfel încât cei care nu ne cunosc să poată avea încrederea că în momentul în
care vor aduce copiii în unitatea noastră aceştia se vor bucura de cea mai bună calitate a actului
educaţional.
Multe din evenimentele desfăşurate în grădiniţa noastră au avut ca parteneri părinţii care sunt
bucuroşi să ducă imaginea grădiniţei şi spre alţi părinţi considerând că mediul educaţional în care copiii
lor vin zi de zi îi ajută să, se dezvolte armonios din toate punctele de vedere psihic, fizic, motric şi
intelectual.
Există şi alte parteneriate care se derulează împreună cu diverse instituţii ale comunităţii locale.
În vederea popularizării aspectelor pozitive am publicat articole în ziarul Obiectiv mehedinţean
şi am avut o apariţie la televiziune.
Au fost încheiate parteneriate cu ISU Drobeta Turnu Severin, cu editura Esenţial, cu editura
Eduteca.
În vederea păstrării unei imagini pozitive şi a creşterii prestigiului grădiniţei noastre se vor lua toate
măsurile pentru iniţierea şi implementarea de acţiuni cu mai mulţi parteneri educaţionali, comunitari cu
scopul de a promova oferta educaţională şi a populariza cât mai multe activităţi.
Se va găsi posibilitatea medierii între unitatea şcolară şi autorităţile locale în vederea accesării
fondurilor comunitare.
597
MODALITĂŢI DE PROMOVARE A ŞCOLII
Prof. Chiciudean Nicoleta

Colegiul Naţional „Petru Rareş” Beclean
Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa
A promova şcoala în comunitatea locală, judeţeană sau naţională este la îndemâna oricărui cadru
didactic: începând cu activitatea din clasă ce se concretizează în reuşita elevilor la examenele de Evaluare
Naţională şi de Bacalaureat, apoi pregătirea suplimentară a elevilor pentru excelenţă ce generează
rezultate merituoase la olimpiade şi concursuri şcolare, dar nu în ultimul rând implementarea proiectelor
educative ce modelează caracterele elevilor.
În primii ani ai carierei didactice, în cadrul unui proiect al Parcului Naţional Munţii Rodnei am
participat la monitorizarea populaţiei de narcise din Şesul Mogoşenilor (jud. Bistriţa-Năsăud) cu elevi ai
Liceului Tehnologic Agricol Beclean. Această acţiune a fost publicată într-un ziar judeţean şi a produs
satisfacţie în rândul elevilor.
Apoi au urmat excursiile în diverse oraşe ale ţării, iar grupurile de elevi au expus un comportament
ce nu era mereu impecabil.
Cred că activitatea serioasă de la clasă, dedicarea profesorului şi implicarea elevilor asigură
rezultatele aşteptate de părinţi la examenele naţionale. Mă mândresc cu o serie de elevi ai Colegiului
Naţional „Petru Rareş” ce au obţinut nota maximă la Biologie, proba la alegere a profilului.
La olimpiade şi concursuri şcolare am contribuit la creşterea competitivităţii şi, de la timide
menţiuni, am cunoscut reuşita unui loc II sau I la faza judeţeană, precum şi un premiu special la faza
naţională a Olimpiadei de Biologie. Toate aceste rezultate apar consemnate la avizierul şcolii-gazdă a
concursului, pe site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean, la festivitatea de încheiere a anului şcolar, iar
aceste expuneri se distribuie unei ample colectivităţi.
Comunitatea va semnala şi generozitatea elevilor în cadrul activităţilor caritabile. Intenţionez ca în
săptămâna „Şcoala Altfel” la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa să realizăm ateliere de
producere a unor decoraţiuni pentru Sărbătorile Pascale, urmând ca suma colectată din vânzarea lor să o
donăm unei cauze umanitare.
Iar promovarea imaginii şcolii o să apară şi pe reţelele sociale...
598
EDIȚIA a-II-a A PROIECTULUI JUDEȚEAN “BRIDGES OVER TIME”,

ÎNSCRIS ÎN CAEJ 2016-2017, POZ.31
Autor Chifor Monica

Proiectul Bridges over Time propus de către Școala Gimnazială Iuliu Hațieganu, din Cluj-Napoca
si Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu, Cluj-Napoca, a derulat în anul școlar 2016-2017 o primă
ediție încununată de succes. Cunoscut deja cu prescurtarea Bridges, proiectul a venit în întîmpinarea
nevoii elevilor de afirmare a cunoștintelor de limba engleză într-un context mai larg, creativ, prin
îmbinarea interdisciplinaritații si interculturalitații, valori inexorabile ale contextului educațional actual.
Buna receptivitate în randul cadrelor didactice și al elevilor (nivel primar, gimnazial si liceal ), a deschis
calea unor contacte implicite între școlile partenere, a condus la schimbul de idei și bune practici între
dascălii implicați, care la rândul lor au coordonat colectivele de elevi în îndeplinirea sarcinilor
concursului. Ecoul pozitiv al proiectului s-a concretizat astfel într-o participare extrem de numeroasă atât
a elevilor și cadrelor didactice din județul Cluj, cât și din alte șaisprezece județe ale țării. Nu în ultimul
rând, proiectul și-a verificat validitatea în cadrul școlilor inițiatoare, aducând un plus de valoare
instituțiilor implicate, contribuind la buna imagine a școlii în colectivitate.
REZULTATE
Prin participarea la proiectul “Bridges Over Time” elevii si-au imbunatatit atat cunostintele de
limba engleza cat si cele legate de istorie, filosofie si arte vizuale beneficiand totodata de un mijloc
stimulativ de promovare atat a creativitatii cat si a talentului literar, respectiv artistic. In ceea ce priveste
beneficiarii indirecti, respectiv institutiile scolare, comunitatea si familiile acestora au fost promovate prin
rezultatele obtinute de elevi .Concursurile lansate in cadrul proiectului au presupus nu numai
implementarea interdisciplinaritatii si a transdisciplinaritatii , dar si formarea unor deprinderi de scriere
creativa si nu in ultimul rand a comportamentelor prosociale responsabile.
Mai mult decat atât, participând la acest proiect, elevii și-au dezvoltat competențele lingvistice de
limbă engleză și au folosit-o ca pârghie lingvistică pentru dobândirea de abilități în domenii ca; istorie,
arte plastice, filosofie sau tehnici de organizare a discursului .
Considerăm că proiectul și-a atins obiectivele avand in vedere faptul că au participat elevi din 16
județe incluzând un număr de 300 de elevi din 25 de școli.
PROMOVARE ȘI DISEMINARE
Proiectul a fost promovat pe site-ul http://www.didactic.ro , iar rezultatele , incluzand o expozitie
virtuala, pot fi vizualizate accesand site-ul proiectului la adresa http:wixsite.bridges. Diseminarea
proiectului s-a realizat si in cadrul Asociatiei Profesorilor de Limba Engleza (CETA), atat de către
doamna inspector pentru limbi moderne a judetului Cluj, Luisa Filip cat si de coordonatorii acestuia.
Conștienți fiind de oportunitățile oferite în cadrul proiectului, atât pentru elevi, cât si pentru cadrele
didactice coordonatoare, nu în ultimul rând pentru instituțiile școlare și comunitate, luând act de
inexistența unor concursuri interdisciplinare de scriere creativa în limba engleză sau a olimpiadei de
limba engleză pentru gimnaziu la nivel național, sperăm într-o implicare a cât mai multor cadre didactice
și elevi și la celelalte ediții ale concursului.
Intenționăm să asiguram o continuitate proiectului in anii școlari următori, o dezvoltare a acestuia la
nivel regional sau național, mizând totodata pe o permanentă îmbunătățire, în acord cu feedback-ul
participanților, cu nevoile comunității și mediului educațional, asimilând direcțiile de dezvoltare dorite ale
grupului țintă.
Lipsa taxei de participare va oferi șanse egale tuturor elevilor, inclusiv categoriilor vulnerabile, iar
pentru realizarea premierii sperăm în implicarea partenerilor noștri, a editurilor implicate, intenționând
totodata să căutam potențiali sponsori în comunitate, pe măsură ce proiectul se va dezvolta.
599
Parteneriatul educațional un mod de promovare a imaginii școlii

Autori: Chihaia Cristina – Şcoala Gimnazială nr.5 Braşov
Rusu Iulia - Liceul Teoretic „Ioan Pascu” Codlea
Într-o lume tot mai izolată, mai puţin dispusă pentru socializare, cooperarea între factorii
educaţionali – grădiniţă, şcoală, familie – devine necesară şi se impune şi ca obligaţie morală din partea
acestora pentru a favoriza socializarea copiilor, pentru a-i familiariza, prin exemple şi modele, cu
adevărate valori ale spiritualităţii umane.
Educaţia şi-a multiplicat necontenit formele de organizare, odată cu evoluţia societăţii, în care rolul
său a devenit din ce în ce mai important. Factorilor educativi tradiţionali, familia şi şcoala, li s-au adăugat
alţii noi, precum biserica, instituţiile de cultură, mass-media, diferite centre de agrement, adică toţi aceia
care asigură educaţia non-formală . Nu este posibilă în zilele noastre o existenţă izolată, în afara
comunităţii, cu binele şi relele acesteia, deci o educaţie concepută şi derulată exclusiv în cadrul familiei,
fără aportul calificat al şcolii. Acţiunea concentrată a factorilor educativi este un deziderat important, pe
care şcoala şi grădiniţa trebuie să-l conştientizeze şi să-l concretizeze.
În acest sens am încheiat un parteneriat între școală și mai multe instituții care reprezentau locurile
de muncă ale părinților elevilor tocmai pentru ca aceștia să ia contact cu realitatea zilelor noastre.
Motivaţia proiectului :
 Cadrele didactice, elevii şi părinţii implicaţi în proiect doresc să ridice nivelul calitativ al
activităţilor desfăşurate în cele două instituţii, să formeze tineri care să aprecieze fiecare meserie, să
cunoască locul de muncă al unor părinţi, să observe părinţii la locul lor de muncă;
 Instituţiile sunt situate în acelaşi judeţ. Şcoala este cea care pregăteşte viitorii profesionişti, iar
locurile de muncă sunt asigurate de micile întreprinderi. Observându-şi părinţii la locul lor de muncă,
copiii vor învăţa să preţuiască mai mult munca, să îşi respecte părinţii.
 Dorim să formăm şi să dezvoltăm în conştiinţa tinerilor ideea că valorile morale şi culturale,
obiceiurile şi tradiţiile acestui popor trebuie păstrate şi promovate, apreciate la adevărata lor valoare.
Cerinţe – cheie ale ideii de proiect :
 Cooperare
 Colaborare
 Educare
 Cunoaştere
 Afirmare
Rezumatul proiectului :
Proiectul „Să ne cunoaştem părinţii!” a pornit de la ideea existenţei unei societăţi democratice în
care şcoala şi comunitatea locală colaborează pentru educarea şi formarea unor buni cetăţeni. Din aceasta
perspectivă, proiectul şi-a asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţilor de învăţământ în
comunităţi şcolare, capabile să asigure o educaţie de calitate în cadrul unui parteneriat educaţional.
Am propus pentru acest proiect acţiuni care necesită efortul comun al cadrelor didactice şi al
părinţilor, precum şi al personalului din cadrul institutiilor, care să implice elevii în variate activităţi
desfăşurate în şcoală şi la sediul institutiilor, cu sprijinul reprezentantilor legali ai societăţilor.
Activităţile desfăşurate vor avea tematică diversă, potrivită nivelului de înţelegere şcolarilor mici.
Se vor evalua şi progresele realizate, concluziile şi experienţele dobândite, pregătirea activităţilor
viitoare, în vederea îndeplinirii scopului propus.
Scopul: cunoaşterea părinţilor la locul lor de muncă, în vederea aprecierii şi respectării muncii
fiecăruia.
Obiective
 Promovarea cooperării între şcoală şi instituţii din cadrul comunităţii , intre colectivele didactice ,
elevi şi personalul din cadrul acestor instituţii;
 Realizarea unui schimb de experienţă interesant şi util între cadrele didactice şi lucrătorii
institutiilor;
 Cunoaşterea şi promovarea valorilor culturale, a obiceiurilor şi tradiţiilor locale ;
 Încurajarea schimbului de opinii între parteneri ( elevi şi cadre didactice) ;
600
 Formarea şi dezvoltarea simţului estetic, al gândirii critice, în scopul deosebirii adevăratelor valori
de ceea ce este nonvaloare ;
 Utilizarea în activitatea instructiv-educativă a cunoştinţelor şi competenţelor dobândite ;
 Formarea la elevi a spiritului competitiv, a dorinţei de afirmare a propriei identităţi.
Impactul proiectului pentru cadre didactice, elevi, părinţi :
Pe tot parcursul procesului de implementare a activităţilor, atenţia se va concentra asupra respectării
echilibrului între cerinţele generale ale proiectului şi nevoile / particularităţile locale ale şcolii şi
comunităţii din care face parte. Accentul se va pune pe identificarea, sintetizarea, prezentarea unor
exemple de bune practici care pot fi transferate cu succes şi în alte şcoli.
601
FIZICA ŞI REALITATEA VIRTUALĂ
Prof Chilom Dan

Școala Gimnazială nr. 1 Roșia
Pentru mulţi învăţarea cu ajutorul calculatorului este un panaceu universal menit să scoată automat
lumea din întuneric şi să creeze un nou învăţământ . Ideea avansată este sinonimă cu manifestările
scriitorilor SF din perioada interbelică, ce vedeau anul 2000 plin de roboţi inteligenţi şi cu planetele
sistemului solar colonizate complet.
În realitate utilizarea aparaturii de acest tip are limitările ei şi abundenţa de informaţie de pe internet
mascheaza calitatea acesteia ,care lasă de dorit în multe cazuri. Accesul facil la informaţie , deseori oferită
de nespecialişti , duce la regres în locul progresului scontat.
Trecând peste aceste observaţii trebuie să recunoaştem faptul că utilizarea computerului pentru
învăţare a preocupat chiar de la începuturi pe utilizatorii acestuia.
Încă din perioada de început a “informaticii de masă “ se întâlnesc abordări diverse care în esenţă
nu se deosebesc mult de cele actuale.
În anii 80 calculatorul ZxSpectrum oferea soft educaţional în multe domenii .
Două exemple se pot vedea în figurile de mai sus , care sunt capturi ale ecranului calculatorului
emulat pe un computer modern. Datorită posibilităţilor hardware modeste paginile de lucru nu erau
spectaculoase dar se puteau folosi suficient de bine.
Abordările de acest tip se întâlnesc încă în programele moderne care , după părerea unor
“cunoscători “ , pot înlocui munca profesorului şi relaţia educat – educator.
Pentru a rezolva problema implementării în virtual se pot delimita trei linii majore de abordare
care se completeaza reciproc :
• Stocarea informaţiei şi accesare facilă – manualul electronic
602
• Testarea cunoaşterii şi completarea lacunelor – testul virtual

• Emularea realităţii pentru aprofundarea studiului – experiment virtual
Dacă pentru prima direcţie toată lumea este familiarizată cu depozitele de fişiere cu informaţie cum
ar fi enciclopediile virtuale pentru celelalte două este necesar software aparte, în general mai puţin
cunoscut dar din ce în ce mai accesibil.
Sistemul periodic a fost abordat în diferite moduri încât banalul tabel devine foarte viu şi bine
documentat. Pentru utilizatorii mai putin avizaţi sunt recomandate variantele simple, cu mai puţină
informaţie şi utilizare simplă, între care se înscriu şi produsele noastre ce pot fi downloadate de pe “
didactic.ro” .
Sipet este destinat calculatorului cu structură hard modestă şi nu ocupă resursele sistemului. El
lucrează cu ecranul în mod text , deci este foarte rapid pe oricare computer compatibil IBM.
O altă abordare am avut în varianta destinată calculatoarelor moderne care au o grafică foarte
bună. Siped este încă în lucru şi se doreşte a fi simplu si cât mai accesibil elevilor, ori profesorilor din
ciclul gimnazial.
Alături de aplicaţiile specifice AEL şi softurile comerciale , care uneori se dovedesc greu
de manevrat şi de multe ori necesită aparatură performantă de care dispun doar şcolile mari au fost create
şi aplicaţii care să poată fi folosite în instituţiile cu o dotare modestă ori acasă de toţi cei interesaţi chiar
dacă dispun de un sistem mai puţin performant . Între acestea se numără şi creaţia noastră , disponibilă
deocamdată numai sub Linux numită Evaluator
603
Specific este faptul că programul a fost structurat pe două planuri , deci din două utilitare , unul
pentru examinator şi altul pentru examinat. Partea destinată activităţii de evaluare efectuează notarea
numai în sistemul cu zece puncte urmând ca variantele ulterioare să permită adaptarea la alte modalităţi
de evaluare. Evaluator e destinat elevilor din ciclul gimnazial, deci este desenat în culori şi imagini vesele
dorindu-se o unealtă pentru învăţare plăcută şi utilă în acelaşi timp.
604
METODE ȘI TEHNICI MNEMONICE ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE
Prof Chilom Rodica

Școala Gimnazială nr.1 Finiș
Pentru a putea memora o serie de cifre se recurge uneori la asocierea acestora cu imagini ori chiar
versuri, cum se procedează uneori cu numărul “π” pentru care, în diferite limbi au fost scrise adevărate
poeme (având în vedere numărul enorm de zecimale, e de înţeles). Rezultatele nu sunt totdeauna cele
scontate pentru că uneori artificiul de memorare devine mai complicat decât secvenţa ce trebuie reţinută.
Asocierea cu imagini, de preferinţă din realitatea înconjurătoare comună, este deseori făcută
involuntar şi asigură, dacă nu memorarea, posibilitatea de a reaminti o parte din conţinut.
Fizica pune probleme de memorare mai ales în cazul formulelor şi relaţiilor de calcul consacrate
(legi , definiţii etc). Cea mai sigură cale pentru reţinerea corectă se dovedeşte a fi construcţia logică şi
clară a subiectului. Atâta vreme cât noile achiziţii se bazează pe vechile cunoştinţe şi pe o construcţie
logică ce are maximă claritate, acestea sunt acceptate uşor şi stocate fără efort major.
Probleme apar la introducerea de noţiuni care trebuie numai asimilate fără a putea să ne bazăm pe
construcţii logice. În aceste situaţii este necesară folosirea de trucuri menite să faciliteze achiziţia de date.
Reţinerea unor formule de calcul ce nu pot fi demonstrate, din diferite motive, poate fi facilitată
prin asocierea cu cuvinte uzuale, pe cât posibil din sfera cea mai apropiată de ambientul celor care învaţă.
În cazul interacţiunilor curent electric - câmp magnetic formula de calcul a forţei electromagnetice
nu se demonstrează. Deşi se pot face determinări experimentale, impactul acestora nu este major întrucât
se foloseşte o nouă mărime fizică introdusă oarecum forţat. Relaţia de calcul a forţei electromagnetice are
următoarea formă:
F=B∙i∙l
Ţinând cont de partea de după semnul de egalitate remarcăm faptul că grupul de litere se poate uşor
suprapune peste un nume de personaj din filme, unde numele de Bill ori Billy sunt des întâlnite.
Asocierea cu numele unui pistolar din filmele western este uşor de făcut şi astfel memorarea relaţiei este
uşurată.
În cazul formulelor puterii situaţia este asemănătoare doar că asocierea se poate face cu cuvinte
din vocabularul uzual. Formularea în funcţie de U şi I este de forma :
P=U·I
Se poate lesne remarca un cuvânt uzual ce poate fi cu uşurinţă asociat cu relaţia. Oricare copil este
atras de puii de găină, ori de pisică şi cuvântul este uşor de găsit.
Puţin mai greoaie este asocirea din cazul acestei relaţii scrise funcţie de tensiune şi rezistenţa
electrică. Aici este necesar un mic artificiu de scriere şi renunţarea la un simbol. Dacă scriem relaţia
folosind slash în locul liniei de fracţie vom avea:
P = U2 / R
Dacă omitem cifra doi vom avea un cuvânt simplu din limba noastră şi anume “pur”. Este suficientă
o scurtă discuţie pe tema sensului cuvântului şi transferul este asigurat.
Dacă dorim asociere pentru formularea relaţiei de calcul a puterii electrice exprimată în funcţie de
intensitatea curentului şi rezistenţa electrică putem folosi aceeaşi metodă descrisă anterior, însă cuvântul
rezultat este de circulaţie mai restrânsă. Relaţia scrisă este de forma :
P = I2 · R
În această situaţie cuvântul asociat este o plantă ce invadează culturile şi este relativ greu de
combătut (în mediul rural este mai apropiat de limbajul uzual) şi anume “PIR”. Trebuie specificat că
aceste relaţii sunt uşor de dezvoltat din prima relaţie care la rândul ei poate fi uşor obţinută folosind un
aparat matematic modest.
În cazul legii lui Ohm, care este foarte importantă şi nu se obţine din calcul, pentru asigurarea unei
memorări sigure, deşi relaţia este foarte simplă se folosesc o serie de regului mnemonice. Cea mai
605
eficientă şi cea mai cunoscută în acelaşi timp este metoda triunghiului. Aceasta permite obţinerea pe cale
grafică a oricărei componente în funcţie de celelalte. Mulţi vor considera că metoda este inutilă, având în
vedere simplitatea relaţiei, însă activitatea la catedră demonstrează că în suficiente cazuri împiedică
interpretări şi calcule eronate.
Regula se bazează pe scrierea relaţiei într-o forma bine definită într-un triunghi:
Acoperind elementul ce trebuie calculat vom obţine relaţia de lucru.Dacă vom acoperi U se vede
clar relaţia ar fi I · R .
O altă metodă, pomenită la început, este utilizarea versificaţiei Pentru că specific vârstei nu este
numai jocul, ci şi veselia se impune folosirea de versuri cât mai în ton cu utilizatorul. Este cunoscută de
mult timp scurta succesiune de versuri ce rezumă regula lui Lenz :
Eu curent indus...........
Totdeauna m-am opus
Cauzei ce m-a produs
Ea circulă sub diferite forme, este uşor de acceptat şi chiar produce efecte favorabile pentru cei care
învaţă.
Adăugarea unui surplus de date poate duce la supraîncărcare şi efectul poate fi invers, de reducere a
capacităţii de lucru şi poate crea serioase confuzii (de exemplu regula mâinii stângi şi regula mâinii
drepte) motiv pentru care rămâne să se stabilească dacă vor fi sau nu implementate în funcţie de terenul
de lucru.
606
DISEMINARE PROIECT ERASMUS KA1

ASIGURAREA EGALITĂȚII DE ȘANSE ELEVILOR AFLAȚI ÎN SITUAȚIE DE
RISC PENTRU PREVENIREA ABANDONULUIȘCOLAR, PRIN
DEZVOLTAREA REȚELEI DE PROFESIONIȘTI IMPLICAȚI ÎN EDUCAȚIE
Nr de referință: 2016-1-RO01-KA101 – 024076
prof. înv. primar CHINAN RAMONA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION SIMIONESCU” IAȘI
Scopul proiectului:
Scopul acestui proiect este de a creşte calitatea actului educaţional oferit de şcoala noastră,
prin pregătirea cadrelor didactice, contribuind astfel la creşterea prestigiului instituţiei şcolare în
comunitatea locală și reducerea abandonului școlar.
Fluxul II
Cursul de formare: CHANGE MAKING EDUCATORS;
Furnizorul de formare: FUTURE BALLONS;
Locul de desfășurare: FIGUIERA DA FOZ - Portugalia;
Ca urmare a participării la cursul de formare Educatorii promotori ai schimbării desfășurat
în perioada 19 – 23 iunie 2017 – Portugalia (FIGUIERA DA FOZ) am implementat la clasă
activitățile de fallow - up:
Nr. ACTIVITATE METODE/STRATEGII CLASA/DA
crt. Titlu/descriere TA
1. Școala de vară – Jocuri în mijlocul naturii
Dezvoltarea empatiei dintre P D și IV D
elevi de vârstă diferită
2. Workshop – aplicații din Atelier de bune practice 19. IX. 2017
cadrul cursului CHANGE - Schimb de experiență;
MAKING EDUCATORS - dezbateri;
- jocul de rol;
- brainstorming
3. Lecție demonstrativă – Joc de energizare „Scaunul ID
Dezvoltare personală fierbinte” 9. X. 2017
Tema: Comunicare și Jocuri didactice – „Ciorchinele”
relaționare interpersonal „Diamantul”
Subiectul: Sentimentele și Metoda „Pălăriilor gânditoare”
emoțiile mele
4. Activitate de formare a Activitatea pe echipe

părinților Prelegerea
Tema: Trăim în lumea Aplicație – „ACVARIUL” 12. X. 2017
reală Debriefing
Exercițiu introductiv:
Despre agresivitate și
empatie – activitate pe grupe
Prelegerea
607
Despre violență, climat

familial, dezvoltarea empatiei
Aplicații
Debriefing
5. Lecție demonstrativă – Joc energizant – „O îmbrățișare 20. XI. 2017
Activitate integrată - pentru fiecare”
CLR, DP, MM, AVAP Metoda „Acvariul”
Tema: Autocunoaștere și Activitate pe grupe – Metoda
atitudine pozitivă față de sine și Diamantul
față de ceilalți Metoda „Osul de pește”
Subiectul: Conflictul
6. Activități de implementare Dezbatere – PĂPUȘA AFLĂ
a propriilor strategii în TOT, CRITICUL, INTELIGENTUL septembrie
activitatea didactică ca urmare a Ateliere de lucru cu o temă dată – decembrie 2017
participării la cursul de – Proiecte de lucru – Cartea Educației
perfecționare clasei ID, Copacul ideilor – Diferiți, dar
TEMA - Proiectarea unor egali – Campanie antidiscriminare
tehnici teatrale și de joc în FARE 2017
cadrul activității didactice Activități/jocuri de expresie
verbală, corporală, expresie
plastică/estetică – Hai să facem o
poveste!, Mima, Mâinile fermecate,
Păpuși din carton
Lumea animației – activități de
prezentare a unor piese de teatru cu
suport
7. Titlul activității: Atelier – Strategia de lucru: O zi de

jocuri liber alese de copii 1.Cu cine fac pereche sau echipă? vineri, în fiecare
(Vizează dezvoltarea empatiei pe 2.Învățăm unii de la alții lună, în cadrul
orizontală, elev-elev, prin 3.Provocări și reușite programului
intervenția minimă a cadrului școlar
didactic).
Descrierea pe scurt a
activității: într-un atelier de 2 ore,
abordând jocurile educative liber
alese, elevii vor învăța unii de la
alții, în perechi sau pe grupe,
diferite jocuri specifice vârstei lor,
sub supravegherea cadrului
didactic și ghidați de acesta, cu
minimă intervenție.
608
Colaborarea dintre școală și familie, o reușită
Înv. Chiper Rodica

Școala Gimnazială Nr. 1 Măcin,Jud. Tulcea
E-mail: rodicagigi@yahoo.com
Intrarea copilului în școală este un moment unic. După cei șapte, mai nou, șase ani de acasă,
școala are un rol primordial în asigurarea educației copiilor. Educația este o acțiune la care își dau
concursul școala, familia, întreaga societate. Colaborarea între toți factorii educaționali, în primul rând
între școală și familie, este stringentă.
Școala nu-și poate realiza pe deplin sarcinile, mai ales cu elevii care rămân în urmă la învățătură,
dacă nu cunoaște condițiile familiale de muncă și viață ale copiilor.
Părinții nu pot cunoaște pe deplin psihologia copilului lor dacă nu află și modul lui de comportare
în condițiile școlare.
Activitatea de acasă este o continuare a activității pedagogice de la școală și invers, activitatea de
la școală este o continuare a activității de acasă. Întregul proces de educație și mai ales de instrucție se
realizează atât la școală, cât și acasă.
După cum spunea Maria Montessori, ”Copilul care se naște nu intră într-o ambianță naturală, el
intră în civilizație”.
Școala colaborează cu familia în domeniul învățării elevului, în domeniul comportamentului, în
domeniul dezvoltării lui fizice, intelectuale, morale și estetice, în domeniul deprinderilor și priceperilor de
muncă igienico-sanitare, în domeniul activităților libere, angajării copilului în diferite domenii de
activitate în afară de clasă și școală.
Pentru ca relația dintre școală și familie să fie cât mai apropiată și să-l ajute pe micul elev să se
încadreze mai ușor în procesul de învățământ, am implicat direct părinții în activitățile de consiliere și
orientare, desfășurate în afara orelor. De asemenea, părinții au venit cu idei de realizare a unor activități
extrașcolare. Am conceput împreună trasee pentru excursii, am vizitat diferite obiective propuse de ei, am
organizat concursuri sportive la care au fost prezenți și părinții, am pregătit măști și costume pentru
carnaval în colaborare, am ținut în fața părinților serbări, care au permis acestora să vadă manifestările
elevilor, rezultatul muncii lor, trăirile și comportamentul acestora.
Activitățile extrașcolare sensibilizează în primul rând latura estetică a elevilor, îi face pe elevi să
se bucure, să râdă, să ia atitudine în fața ”spectacolului lumii” și să le înflăcăreze inima pentru tot ce este
bun și nobil.
Așa spre exemplu, în preajma sărbătorilor de iarnă, copiii clasei noastre alături de câțiva părinți
inimoși, de doamnele învățătoare, am mers pe la diferite instituții din oraș, persoane cunoscute, cu
colindul. Toți au fost impresionați de colindul pe care l-au învățat copiii; un colind tradițional, din zona
Măcinului, ”Iceam Doamne”, un colind pe care rareori îl mai auzim.
Cunoașterea obiceiurilor populare, tradiționale, locale, are o importanță deosebită în cultivarea
identității naționale în contextul fenomenului de globalizare. Prin ele, copiii își îmbogățesc vocabularul cu
unele expresii populare, pătrund în tainele limbii materne, cunosc arhaisme, regionalisme, comorile
înțelepciunii populare, dezvoltându-li-se totodată mândria și dragostea de locul natal. Părinții s-au simțit
utili, au fost încântați și colaborarea a devenit una apropiată și bogată în conținut, nicidecum una
protocolară.
După John Dewey, ”educația este un proces al vieții și nu o pregătire pentru viață. Cred că
școala trebuie să reprezinte viața actuală, viață tot atât de reală și de vitală pentru copil ca aceea pe
care el o duce în familia sa, cu vecinii săi, pe locurile lui de joacă”.
609
Recuperatorii de folclor – soluție viabilă pentru conservarea patrimoniului

cultural și a tradițiilor populare
Prof. înv. primar CARMEN CHIRA –

Școala Gimnazială Ion Agârbiceanu- Alba Iulia
Creaţia populară românească reprezintă un adevărat patrimoniu naţional, care întregește identitatea
noastră ca popor european. Elevii din localitățile urbane nu mai sunt în contact cu tradițiile și obiceiurile,
acestea încep să se uite, în acest fel ajungându-se la uniformizare. Valorile culturale, veritabile
documente de viaţă, pierd din ce în ce mai mult teren, de aceea, considerăm că este oportun să veghem ca
adevăratele comori ale poporului să nu se piardă în negura vremurilor, din uitare sau neglijenţă. În acest
scop am format o echipă de recuperatori de folclor din elevii clasei mele și am pornit la realizarea unui
proiect care își dorește să conserve patrimoniul cultural şi tradiţiile din zona Alba Iulia și împrejurimi.
Direcțiile de acțiune sunt concretizate în identificarea, conservarea, înregistrarea şi promovarea
producţiilor folclorice locale; în formarea personalităţii elevilor prin însuşirea de valori ale culturii
naţionale; în cultivarea abilităţilor de comunicare și formarea şi dezvoltarea sentimentului patriotic.
Rezultatele finale ale proiectului se vor concretiza în cunoaşterea de către elevi a valorilor folclorice
locale; în formarea unor abilităţi de recondiţionare a materialelor cu specific popular local; în
dezvoltarea interesului pentru promovarea tradițiilor populare și descrierea de către elevi sub forma unor
desene, eseuri, a semnificaţiei unor tradiţii şi obiceiuri locale. Pe tot parcursul desfășurării proiectului se
urmărește realizarea în echipă a materialelor propuse și implicarea elevilor în multiple activităţi de
documentare, de observare, de culegere de date.
Până la momentul actual s-au strâns strigături pe care femei anume desemnate din sate, le strigau
cu ocazia nunților și obiceiuri care se țineau în preajma unor sărbători religioase.
Strigături de la nunți: 1. Mireasă cu ochi micuți,/ Nu te uita la drăguț,/ Ci te uită la bărbat/ Că cu el
te-ai cununat! 2. Sus e luna, jos ghinușa,/ Hai, nană, deschide ușa!/ -Stai, bade, oleac afară,/ C-ai uitat să
vii aseară./ 3. Nana mea și-a dracului,/ Din capătul satului,/ Nana mea și-a nevoii,/ Stai în capul Poienii!/
4. Socăcița de la oale,/ Și-a făcut jibluri la poale,/ Și-a furat carnea din oale./ Domnișoara de onoare/ N-
are pe sub rochie poale,/ Numai picioarele goale./ 5. Așa-i nănașul la piele/ Ca tureacul cizmei mele!/ 6.
Remețean cu șubă sură,/ Ziua bea și noaptea fură!/ Ziua, bate cărțile,/ Noaptea, fură fetele!/ 7. S-o
cunoscut doi frumoș,i/ Să trăiască sănătoși!/ S-o cunoscut doi iubiți,/ Să rămână fericiți!/ 8. Frunză verde
de pe coastă,/ Frumoasă-i mireasa noastră/ Nici mirele nu-i urât/ Numa oțâră-i negricios,/ Cumu-i omul
mai frumos!/ 9. Nunule, te-aș întreba,/ Ai mai cununat, au ba?/ P-ăștia doi să-i cununi bine,/ Să nu-i
despărțească nime! La plecarea de la mireasă: 1. Frunză verde iasomie,/ Noi mergem la cununie,/
Cununia cea de piatră/ Nu se uită niciodată./ Cununia cea de flori,/ Nu se uită până mori. Iu, iu, iu!/ 2.
Frunză verde baraboi,/ Haideți gospodari cu noi./ Care vreți, care puteți,/ Care nu, mai rămâneți! Iu, iu,
iu!/ 3. De trei ori pe după masă,/ Să scoatem răul din casă,/ Să rămână binele,/ Să se-mpace tinerii! Iu, iu,
iu!
Obiceiuri: Jocul miresei pe bani: La nuntă, mireasa este jucată pe rând. Primii sunt nașii, apoi
socrii, apoi neamurile apropiate și la urmă mirele. Toți cei care joacă mireasa îi dau bani.
La botezul nou-născutului: la botez, când se face baie copilașului se pun în apă flori-să fie să fie
împenat, creion- să fie deștept, mărgele- să fie fălos, bani- să fie bogat.
Bobotaia ( odaița): În seara de dinainte de sărbătoarea celor 40 de mucenici (9 martie), se face foc
în grădină, se aduce pâine și se aprinde să se ardă răul din ea. Copiii trec peste foc, să se ardă relele de pe
ei tot anul. Băieții mai mari ies pe deal, aprind roți vechi de cauciuc și le dau drumul la vale strigând: Să
se ardă relele!
Hrănitul păsărilor: După prinderea postului, se pune pe o scândurică mâncarea ce a rămas de
duminica, să o mănânce păsările cerului, ca să nu mănânce recoltele.
610
Săvânșii: În seara de Anul Nou, fetele și băieții se adună în fața unei case. Bătrâna din acea casă
așează pe masă 9 farfurii cu gura în jos și sub ele ascunde: cărbune, sare, oglindă, piaptăn, perie, pâine,
cheag, mărgele și cute. După un timp, fetele și băieții intră în casă, se așează la masă cei care sunt de
însurat/ măritat și ridică fiecare o farfurie. Dacă e cărbune- e negru, sare- sărac, oglindă- fălos, piaptăn-
colțos, perie- păros, pâine- bogat, cheag- burtos, mărgele- chipeș, cute- cu nasul mare.
În dimineața Anului Nou: Mama își ia copilul în brațe și-l duce la moașă acasă împreună cu un
plocon. Acolo, copilul, este așezat în mijlocul camerei, cu fața spre răsărit și cu picioarele așezate pe un
fier, ca să fie tare ca fierul. Pe cap i se pun 3 fire de busuioc legate cu un fir roșu, un covrig, o batistă în
care se înnoadă bani și boabe de grâu, peste care se toarnă câteva picături de vin roșu, pentru a-i crește
părul des, să fie sănătos și roșu ca vinul și să aibă noroc de bani și belșug în viață. Apoi, copilul este luat
de moașă de subsuori, care-l ridică în sus de trei ori până atinge grinda și spune: Crești din tină, până-n
grindă!/ Plug de fier, să lupți cu el!/ Grâu să scoți, pe patru roți!/ Sănătos ca Făt Frumos!/ Și deștept ca
omul drept!
Când plouă: se face o cruce în prag, să apere casa de fulgere și trăznete.
De Dragobete: se face o coroană ca să apere casa de rău.
În continuare echipa de recuperatori de folclor va lucra la strângerea, de la bătrânii satelor din zona
Alba Iulia, a obiceiurilor și tradițiilor populare, care la final vor fi prinse într-un volum al proiectului
BIBLIOGRAFIE
1.Robea, Mihail, „Cântece și poezii populare românești”, editura Casa Editorială Muntenia,
București, 2006.
2.Marienescu, Atanasie, Marian, „ Cultul păgân și creștin-Sărbătorile și datinile românilor”,
editura Saeculum I. O., București, 2005.
. Voronca, Niculița, Elena, „Datinile și credințele poporului român”, editura Saeculum I. O.,
București, 2008.
611
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN ACTIVITĂȚI

EXTRACURRICULARE
Școala Gimnazială nr. 1, Ghidigeni, Jud. Galați

Școala Gimnazială ,,I. Petrovici’’, Tecuci
Profesor Chirac Daniela
Activitățile extracurriculare sunt activități ce completează

activitatea de învățare realizată în clasă, urmărind lărgirea și
aprofundarea informației, cultivând interesul elevului pentru diferite
științe, atrăgând individul pentru viața socială, pentru folosirea într-un
mod cât mai plăcut și util a timpului liber, contribuind la formarea
personalității individului.
În cadrul acestor activități, elevii învață să învețe, se
autodisciplinează, exersează folosirea diferitelor surse informaționale,
cadrul didactic
influențând dezvoltarea personală a elevului ( și nu numai),
pregătindu-l pentru viață.
Aceste activități pe care cadrele didactice, elevii,
părinții, alte persoane implicate le desfășoară în școală sau în
afara ei, sunt factori care conferă unei școli viabilitate și
credibilitate în mediul socio-economic.
Dacă este să ne referim strict la promovarea imaginii
școlii prin activitățile extracurriculare, putem enumera câteva
caracteristici ale campaniei de comunicare cu opinia publică.
Astfel, campania trebuie să fie organizată, colectivă, orientată spre un anumit scop, poate urmări mai
multe obiective, are un caracter public (mass-media), se pot folosi mai multe canale de comunicare,
reprezintă o formă de activitate instituțională și bineînțeles, se
adresează unor categorii de public bine delimitate.
Promovarea imaginii instituţiei de învăţământ prin
implicarea elevilor în activităţi extracurriculare reprezintă o
latură importantă a procesului instructiv – educativ.
Pentru elevii școlii noastre, activitățile extracurriculare
sunt o adevărată formă de relaxare, mai ales că nu au
posibilități materiale de a vizita muzee, de a pleca în excursii
sau tabere, și chiar
de a merge la
spectacole. De
fiecare dată când sunt solicitați, mulți dintre copii răspund
pozitiv spre a desfășura activitățile propuse, aduc materialele
necesare, se implică activ pe tot parcursul acestora și chiar
solicită alte activități asemănătoare.
Pe tot parcursul acestui semestru școlar, elevii au avut
posibilitatea să participe la activități de voluntariat, activități
ecologice, de educație socială, educație pentru sănătate,
educație civică, educație estetică, educație religioasă și chiar educație incluzivă.
612
CHIRCA CAMELIA FLORINA

ȘCOALA GIMN. VINTILĂ BRĂTIANU ȘTEFĂNEȘTI-ARGEȘ
Proiectul ediţiei a II- a a Concursului Şcolar Județean „Păpușile tradiționale ale copilăriei de ieri, de
azi și de mâine” s-a desfăşurat în anul şcolar 2017-2018 în perioada 20 octombrie – 20 decembrie 2017,
fiind avizat de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş și inclus în „Calendarul Activităţilor Educative
Extrașcolare Judeţene” desfăşurate în anul şcolar 2017–2018, semestrul I, nr. 11536 din 13.10.2017 ,
poziția 26.
Concursul a fost organizat de Şcoala Gimnazială Nr. 1 Ștefănești în colaborare cu Inspectoratul
Şcolar Judeţean Argeş și C.S.E.I. Sfânta Filofteia Ștefănești și a fost structurat pe secţiuni gândite în
funcţie de ciclul de învăţământ în care sunt cuprinşi copiii participanţi(primar/gimnazial), activitatea
desfășurată fiind confecționarea de păpuși tradiționale, având ca temă sărbătoarea de 1 Decembrie .
Tematica concursului a avut atât un caracter didactic, cât şi un pronunţat caracter cultural-artistic,
respectând obiceiurile şi tradiţiile țării noastre.
Prin acest concurs ne-am propus pe de o parte dezvoltarea afectivă a personalităţii individului prin
educarea laturii moral-artistice, iar pe de altă parte să-i facem pe elevi să înţeleagă, să respecte frumosul şi
să-şi exprime bucuria momentului prin confecționarea de păpuși tradiționale.
A avut ca obiective:
o Cunoaşterea și păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor legate de portul popular românesc;
o Stimularea expresivităţii, dezvoltarea imaginației și creativităţii elevilor prin confecționarea de
păpuși;
o Cultivarea sensibilităţii şi a atitudinilor artistice ale elevilor din ciclul primar și gimnazial;
o Valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice în abordarea domeniului estetic şi creativ.
Obiectivele propuse au fost atinse, copiii dând dovadă de multă creativitate și imaginație, de faptul
că sunt sensibili la tot ceea ce este frumos și uman, bucurându-se de prezența doamnei inspector Florina
Biculescu, inspector învățământ primar ISJ Argeș.
Cadrele didactice participante au dat dovadă de multă măiestrie în coordonarea și îndrumarea
elevilor, aceștia confecționând păpuși pline de semnificații, foarte expresive și suggestive.
613
614
Prof.inv. primar CHIRIAC RĂDIȚA

C.S.E.I. Mihălceni- Vrancea
informaţional în care se formează, fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă sex, religie, nivel de
cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică etc.
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,,politică’’ , ce ţine pe de o
angajaţi .
1. Să faci lucruri bune, în sensul practicării unui management extrem de performant .
2. Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea,
simpatia, înţelegera şi sprijinul publicului .
5. Să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente, se vor urmări :
a) reliefarea rolului instituţiei educative, care va scoate în evidenţă:

* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
* participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale, naţionale şi
internaţionale;
615
prof. înv. primar Chiriac Violeta

Școala Primară Sarinasuf, jud. Tulcea
MOTTO ,,…este destul de adevărat că o structură organizațională nu are conștiință, dar

întreprinderea cu oameni conștienți este o structură organizațională cu conștiință.”Henry David Thoreu
Capacitatea de a genera gânduri complexe și apoi de a le comunica într-un mod clar joacă un rol
central în viața unei școli. Comunicarea reprezintă elementul indispensabil în funcționarea în bune
condiții a oricărei colectivități umane, indiferent de mărimea și natura ei.
Școala își propune să formeze multilateral personalitatea elevilor, să-i pregătească pentru viață,
ținând seama mai ales de perspectivele viitorului previzibil, acordând atenția cuvenită bogăției de forme
pe care se structurează comunicarea umană contemporană. În școală elevii nu trebuie să răpundă doar la
întrebări, ci să învețe arta comunicării.
Prin acțiuni educative se realizează educația. Unele acțiuni educative se află în afara sistemului de
învățământ, dar i se cuvine să atingă scopurile pedagogice identificabile, iar școala nu trebuie să rămână
indiferentă față de bogăția de forme de educație extrașcolară pe care se structurează comunicarea umană
contemporană.
Informarea permanentă a publicului larg, cât și a unor categorii specifice asupra unor fapte din
interiorul instituției presupune formarea unei bune imagini.
Din ce în ce mai mult, instituțiile de învățământ au nevoie de acțiuni publice cu scopul de a crea o
stare de înțelegere reciprocă, de a promova imaginea școlii și de a capta simpatia opiniei publice și a
comunității locale. Relațiile publice au menirea de a pune într-o lumină favorabilă realizările unei
instituții școlare în vederea captării încrederii publicului larg.
Școala, instituție publică, are obligația gestionării imaginii tuturor factorilor publici. O bună
gestionare a imaginii acestei instituții duce la creșterea încrederii publicului în activitatea acesteia, dar și
la diminuarea impresiei generale despre instituție.
O instituție de învățământ poate acționa în următoarele direcții:
a) relatarea știrilor: difuziunea către mass media a informațiilor despre evenimente sau personalități;
b) publicații: pregătirea periodicelor, a broșurilor și cataloagelor;
c) munca de contactare: activități diverse (Porți deschise, expoziții, serbări școlare, vizitarea școlii
de către cei interesați etc.);
d) relații cu conducerile la nivel local;
e) colectare de fonduri din sponsorizări, donații;
f) recrutare de noi elevi;
g) promovarea relațiilor interne cu personalul propriu;
h) conlucrarea cu mass media și cu comitetele de părinți.
De asemenea, școala are responsabilitatea publică de a realiza cu succes obiectivele instituției, de
a se adapta la schimbare și de a contribui la rezolvarea problemelor generale din societate. Ea trebuie să
aibă o preocupare permanentă pentru elaborarea și actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze
rolul școlii în dezvoltarea academică, socială, emoțională, estetică, fizică a elevilor.
Relațiile de colaborare dintre școală, familie, comunitate și alte instituții întăresc identitatea școlii,
sporesc prestigiul instituțional și personal al celor implicați și deschid perspectiva unor preocupări
informale cu valoare formativă. În acest sens, de mare ajutor s-au dovedit a fi activitățile pe care le-am
desfășurat pe parcursul celor cinci ani ai școlii primare.
Astfel, am inițiat și desfășurat mai multe activități educative extrașcolare cum ar fi: parteneriate cu
muzeele din județul Tulcea, cu instituții importante din sat și din comună (biserica, poliția); activități
comune părinți-elevi, sebări școlare, excursii tematice, participări la diverse acțiuni de voluntariat, la
concursuri și simpozioane.
Sebările școlare cultivă capacitățile de comunicare și înclinațiile artistice ale elevilor, atenția,
memoria, gustul pentru frumos. Noi, cei implicați în instrucție și educație, suntem datori să-i învățăm pe
copii ceea ce este românesc, să se aplece cu dragoste și respect spre păstrarea obiceiurilor și tradițiilor.
616
Sărbătorile de iarnă sunt prilej de bucurie pentru toți. Ele sunt însoțite de obiceiurile de iarnă ce se
derulează în aceeași perioadă începând cu Moș Nicolae, Ajunul Crăciunului, Crăciunul se continuă cu
Anul Nou și se încheie după Bobotează.
În ajunul sărbătorii Sfântului Nicolae am desfășurat o activitate comună părinți-elevi-bunici,
intitulată În așteptarea lui Moș Nicolae. În acest sens, părinții, bunicii și elevii au realizat în comun o
activitate practică(o plăcintă cu dovleac), după care elevii au susținut un mic program literar-artistic prin
care au evidențiat viața și activitatea creștină a Șfântului Nicolae și obiceiurile acestei sărbători.
Tot în luna decembrie, cu prilejul Nașterii Domnului, am organizat cu elevii mei, la căminul
cultural din localitate, o serbare școlară dedicată acestei mari sărbători la care au participat familiile
elevilor, localnici, reprezentanți ai comunității locale și ai Fundației Raza Soarelui. Elevii au prezentat un
montaj literar-muzical însoțit de colinde, armonii muzicale de o rară frumusețe, care prin conținutul lor
arată momentele principale legate de venirea pe lume a Mântuitorului și o dramatizare despre Nașterea
Domnului. La șfârșitul serbării elevii le-au oferit părinților, persoanelor în vârstă și altor invitați
decorațiuni pentru masa de Crăciun și felicitări pe care le-au confecționat în cadrul orelor de Arte și
abilități practice.
O altă activitate la care colectivul clasei a participat a fost concursul sportiv Cupa de 1 Iunie,
inițiat de către D.J.T.S. Tulcea cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului.
Iată câteva din activitățile educative pe care le-am desfășurat și care, alături de educația formală și
informală, i-a ajutat pe elevi să comunice mai ușor, corect, să capete curaj în a-și exprima gândurile,
sentimentele, pentru a-și susține punctul de vedere, dar au contribuit și la promovarea imaginii școlii.
Bibliografie:
• Bacoș, Cornelia, Rolul imaginii asupra mentalității colective, în revista Societate și cultură, nr. 3/
1992.
• Crăciunescu, Nedelcu, Forme de activități extrașcolare desfășurate cu elevii ciclului primar, în
învățământul primar, nr. 2-3.
• Stancu, Șerb ș.a., Relația cu publicul, Ed. Cartea Românească, București.
617
Școala românească pregătită sau nu pentru viitor ?
Chirica Lucreția Diana

Profesor Învățământ Primar
Suntem martorii degradării imaginii scolii românești . Degradare care are multiple cauze si nu
neapărat competenta dascălilor așa cum se prezinta de multe ori in mass-media . Pe rețelele de socializare,
forum-uri, in media, oameni ,care la rândul lor au trecut prin școala de stat , critica sistemul si scot in
evidenta punctele slabe ale acestuia fără a tine cont de reușitele elevilor si profesorilor la concursuri
naționale si internaționale si de interesul companiilor străine in recrutarea tinerilor absolvenți ai scolii
românești.
Poate ca este momentul sa ne întrebăm :”S-a schimbat in rău învățământul romanesc sau pur si
simplu nu mai corespunde nevoilor actuale de educație ?”
Toți dascălii simt ca generațiile de copii si părinți s-au schimbat mult .Copiii din generațiile actuale
sunt mult mai energici si deschiși, sunt foarte comunicativi si cu un interes crescut pentru tehnologie.
Părinții sunt la rândul lor ,din ce in ce mai implicați in activitatea școlară, își doresc sa fie des informați
,comunica deschis cu profesorul utilizând mijloacele actuale de comunicare.
Putem folosi toate acestea in interesul copiilor si al actului didactic colaborând cu părinții si
făcându-i sa înțeleagă ca numai împreună putem forma viitoarea generație.
Mulți ani am fost cadru didactic într-o instituție privata. Acolo nu eram „doamna” ci Lucreția. Nu
am fost învățătoarea lor ci prietena lor, cea cu care discutau deschis orice problema, aflam lucruri noi
împreună , găseam soluții , respectând toți aceleași reguli. Mă întâlneam des cu părinții si vorbeam despre
comportamentul si evoluția școlară a copiilor lor. Metoda aplicata la scoală era continuata de către
familie. Părinții participau la lecții deschise , ateliere, împreună cu copiii .
Aceleași metode le aplic si azi in cadrul unei scoli de stat cu 32 de copii si 64 de părinți.
Ora de Dezvoltare Personala este ora dedicata discuțiilor libere ,copiii povestesc diverse întâmplări,
găsim soluții împreună la problemele lor . Gratie tehnologiei moderne scriu des părinților pentru a-i
informa despre activitățile clasei si ii implic cat de mult pot in acestea. Copiii vin cu drag la școală ,sunt
prieteni si una dintre cele mai disciplinate clase din școală iar eu sunt Lucreția, prietena lor.
O clasa este o „celula „ a scolii in general. Haideți sa facem noi schimbarea , sa facem școala
plăcută copiilor si pas cu pas sa reînviem imaginea scolii românești!
618
DEZVOLTAREA PSIHOFIZICĂ A COPILULUI PREŞCOLAR
Educatoare Grad I CHIRICA NADIA,

Școala Gim. „Alexandru Cel bun”,
Grădinița cu P.P.nr. 17, Bacău
Perioada preșcolară este perioada celei mai autentice copilării, vârsta grației și se caracterizează
prin transformări importante în viața copilului în planul dezvoltării somatice, psihice, dar și în plan
relațional.
Acestui stadiu al preșcolarității i se atribuie denumirea de vârsta de aur a copilăriei, vârsta la care
copilul descoperă, nu doar existența altora ci propria sa existență. Preșcolaritatea este perioada
descoperirii realității fizice, a realității umane și mai ales perioada autodepășirii.
Lărgirea cadrului relațional (cu obiectele, cu alții, cu sine), constituie una din premisele dezvoltării
psihice a copilului în toate planurile. Exuberanța motorie și senzorială a acestei etape se va asocia firesc
cu îmbogățirea și flexibilitatea limbajului, cu dezvoltarea gândirii care câștigă coerență, claritate,
comunicabilitate și se emancipează într-o oarecare măsură de dominantă afectivă și activă care o frâna în
etapa antepreșcolară. 1
În această perioadă se va contura mai pregnant imaginea și conștiința de sine a copilului și mai ales
conștiința lui morală, devenind mai deschis la însușirea regulilor și normelor de comportament. Prin
achiziționarea unor deprinderi alimentare, igienice, de îmbrăcare se sporește gradul de autonomie al
copilului.
Familia și grădinița, păstrând o strânsă colaborare, sunt cele două medii formative ale copilului. În
familie copilul învață să vorbească, achiziționează primele norme de conduită și comportament, ia
cunoștință de spectacolul străzii sau de instituții culturale cum ar fi: teatrul, parcul de distracții,
cinematograful, grădina zoologică. În grădiniță, educatoarea este cea care organizează activități variate și
interesante, îi învață pe copii cântece, poezii, jocuri noi, le comunică lucruri deosebite, le cultivă dorința
de a fi de folos adulților.
Dacă apar diferențe de solicitări din partea celor două medii în care trăiește copilul (familie -
grădiniță) apare și pericolul dedublării comportamentului copilului. Acesta poate fi calm, liniștit, destins -
la grădiniță și iritat, tensionat, nervos, capricios, răsfățat - în familie sau invers. În acest sens unitatea
exigențelor educative devine esențială.
Creșterea din punct de vedere fizic, mai ales a taliei și a greutății exprimă calitatea regimului de
viață al copilului. Daca în perioada preșcolară era specific ritmul alert al creșterii în înălțime și ponderal
al copilului, în perioada preșcolară, în jurul vârstei de 4-5 ani creșterea este cea mai lentă (în medie 4 - 6
cm anual), iar spre sfârșitul preșcolarității se accentuează ajungând să crească în înălțime de la
aproximativ 92 cm la 116 cm, iar ponderal de la 14 kg la 22 kg. Exista mici diferențe de aproximativ 1 cm
în înălțime și 0, 5-1 kg în greutate, între băieți și fete.
Dacă la 2 ani capul reprezintă 1 / 5 din corp, la 6 - 7 ani el va reprezenta cca 1 / 6.
La nivelul oaselor lungi, al celor toracice, claviculare, procesul de osificare este intens. Dantura
provizorie începe să se deterioreze în timp ce mugurii danturii definitive se întăresc. Curburile coloanei
vertebrale se constituie, chiar daca nu au o stabilitate prea mare.
Țesutul muscular devine mai dens chiar dacă este la fel de inegal dezvoltat. Mușchii lungi ai
membrelor superioare și inferioare progresează mai rapid decât cei scurți ai mâinii și de aceea preșcolarul
efectuează mai ușor mișcările largi și ample (aruncare, lovire, mers) decât mișcările de precizie (desen).
Are loc o modificare spectaculoasă la nivelul sistemului nervos deoarece, în jurul vârstei de 5 ani,
creierul unui copil cântărește 80 % din creierul adult, datorită procesului de mielinizare (proces prin care
se formează teaca ce învelește fibra nervoasă) deși întregul corp al copilului reprezintă numai o treime din
dimensiunile adultului.
1
Pantelimon, Golu, E. Verza, M. Zlate, Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1993.
619
Creierul își mărește volumul. Dacă la naștere acesta cântărește cca 370 g, către 3 ani își triplează
greutatea, ajungând apoi, spre sfârșitul preșcolarității, să cântărească 1200 g.
Toate schimbările organice duc la o alură caracteristică pentru acest stadiu: copilul este relativ înalt,
plinuț, cu tenul roz, cu o privire vioaie, dând dovadă de inteligență și exuberanță motrică și senzorială.
PARTICULARITĂŢILE PROCESELOR SENZORIAL-PERCEPTIVE
La vârsta preșcolară se dezvoltă auzul, văzul, precum și analizatorul verbo-chinestezic.

Deși interesul pentru joc este foarte puternic va crește și interesul pentru răsfoirea cărților, pentru
ascultarea poveștilor, pentru filmele de desene animate, acțiuni palpitante.
Spațiul în care se mișcă preșcolarul suferă o mare extensie. Conținând multe obiecte incitante încep
să fie vitalizate o serie de trebuințe psihologice ale copilului. Dintre acestea trebuința de cunoaștere, de
investigare, sunt extrem de importante. Curiozitatea copilului este vie și permanentă și de aceea el vrea să
afle și să știe cât mai multe lucruri, dar pentru satisfacerea trebuinței de cunoaștere acesta trebuie să fie
instrumentat din punct de vedere psihic, adică să dispună de procese, funcții, însușiri și capacități psihice
care să-i permită a pune în stăpânire noile obiecte și fenomene.
Sensibilitatea - Reprezintă capacitatea copilului de a avea senzații. Aceasta se adâncește și se
restructurează. Pe primul plan se situează sensibilitatea auditivă și cea vizuală deoarece ele sunt cele care
captează informațiile cu prioritate.
La preșcolari se constată o lărgire a câmpului vizual și o creștere a preciziei de a diferenția nuanțele
cromatice. Preșcolarii mici sunt capabili să diferențieze și să denumească culori fundamentale ale
spectrului (roșu, galben, verde, albastru). Pe cele intermediare (portocaliu, indigo, violet) le vor diferenția
pe la 5 ani. Se înregistrează progrese ale capacității de recepționare a sunetelor înalte și ale capacității de
autocontrol a propriilor emisiuni vocale. În această perioadă, sensibilitatea auditivă devine de două ori
mai fină.
Sensibilitatea tactilă se dezvoltă în strânsă legătură cu cea chinestezică prin contactul cu obiectele,
fiind totuși subordonată văzului și auzului.
Perioada preșcolarității este perioada în care continuă să se dezvolte toate formele de sensibilitate,
modalități senzoriale (vizuală, tactilă, olfactivă, gustativă, chinestezică, etc.) precum și toate formele
complexe ale percepției: spațiului, timpului, mișcării.
Treptat copilul poate să perceapă succesiunea în timp a unor evenimente, durata desfășurării lor, un
rol important avându-l acțiunile practice, jocurile organizate, programul activităților instructive educative
din grădiniță .
Preșcolarii sunt receptivi față de realitatea înconjurătoare, dar percepția lor este globală, uneori
superficială. Educatoarea trebuie să asigure, în desfășurarea procesului instructiv educativ, condiții care să
favorizeze sporirea eficienței învățării perceptive prin orientarea și conducerea completă a capacității
preșcolarilor de sesizare, conștientizare, discriminare, recunoaștere și interpretare adecvată a obiectivelor
și fenomenelor percepute concret, intuitiv, direct, observațional.
Procesele percepției spațiului se datoresc îmbogățirii experienței proprii de viață a copilului sub
influența grădiniței, crescând și precizia diferențierii și denumirii formelor geometrice.
Cu toate acestea, în mica preșcolaritate percepțiile spațiale mai păstrează o notă de situativitate, iar
aprecierea timpului mai înregistrează unele erori legate, mai ales de subaprecierea duratei intervalelor
scurte.
Reprezentările - Reprezentările la preșcolar au un caracter intuitiv, fiind încărcate de elemente
concrete, particulare. Paralel cu reprezentări ale memoriei se vor dezvolta şi reprezentări ale imaginaţiei.
Funcţia cunoașterii reprezentărilor se va dezvolta după vârsta de 4 ani, ușurând procesul înţelegerii,
logica vieţii psihice, dându-i posibilitate copilului să poată trăi mental trecutul şi viitorul în prezent, realul
şi imaginarul în acţiune.
Cuvântul are o funcție reglatoare în formarea reprezentărilor și ajută la desprinderea unor însușiri
mai importante a obiectelor, la sporirea clarității și stabilității lor la reactualizarea experienței trecute și
integrarea ei în cea prezentă sau chiar în cea viitoare.
620
Reprezentările devin, prin suportul de cunoştinţe stratificate pe care le conţin, mediatoare ale
cunoaşterii, rezervoare de cunoştinţe. 2
CARACTERISTICILE DEZVOLTĂRII PROCESELOR COGNITIVE
Ca formațiune psihică deosebit de complexă, intelectul cuprinde procese și activități psihice variate
(gândire, limbaj, memorie, imaginație, atenție), care oferă posibilitatea desprinderii de stimulul concret ce
acționează direct asupra organelor de simț, permițând, astfel, depășirea experienței senzoriale.
Intelectul copilului, deși insuficient format, înregistrează în perioada preșcolarității o serie de
restructurări importante. Cum gândirea constituie un fel de stat major al intelectului, orientând,
conducând și valorificând toate celelalte procese și funcții psihice, ne vom referi mai întâi la câteva din
particularitățile sale. 3
Gândirea - Cu ajutorul gândirii omul poate să cunoască aspecte ale realității care nu-i sunt
accesibile nemijlocit, pe cale senzorială, deși punctul de plecare al procesului îl constituie întotdeauna
experiența senzorială. Gândirea preșcolarului este preconceptuală sau cvasiconceptuală. Gândirea
operează cu o serie de constructe care nu-s nici noțiuni individuale, nici noțiuni generale. În întregul său,
preconceptul este deci o schemă situată la jumătatea drumului între schema senzomotorie și concept în
ceea ce privește modul de asimilare și un gen de simbol imagistic, în ceea ce privește structura sa
reprezentativă. 4
„Gândirea preșcolarului are un caracter intuitiv, ea rămâne legată de imagine și de demersurile
individuale, de aceea, uneori, este incomunicabilă. Totuși preșcolarul este capabil de a sesiza configurația
ansamblului, fapt care îl conduce spre un debut al logicii“. 5 Gândirea intuitivă este în progres față de
gândirea preconceptuală sau simbolică, deoarece ea se aplică nu figurilor individuale ci configurațiilor de
ansamblu, rămânând orientată în sens unic.
Caracterul animist al gândirii copilului se continuă, de asemenea din stadiul antepreșcolarității. J.
Piaget a relevat patru stadii animiste: la 3 ani de antroporfism profund, în care copilul însuflețește totul;
după 3 ani și jumătate sunt vii doar jucăriile, apoi ele vor avea această caracteristică doar în timpul
jocului. La 5 ani jucăriile nu mai sunt însuflețite, dar și la 6 ani unele obiecte ( telefon, radio, ceas,
televizor, frunzele uscate mișcate de vânt, etc.) sunt considerate adesea ca vii. Sintetic, despre animism,
același autor afirmă că: tot ce se află în mișcare este viu și conștient. Vântul știe că suflă, soarele știe că
merge înainte. 6
Caracterul situativ-concret al gândirii derivă din faptul că este încărcată de percepţii şi reprezentări
de elemente neesenţiale, sugestive.
Preșcolaritatea este considerată o perioadă de organizare și pregătire a dezvoltării gândirii,
operațiilor concrete desăvârșindu-se între 7/8 ani și 11/12 ani.
2
Şchiopu, Ursula, 1995, apud Gh. Dumitriu, C. Dumitriu, Psihopedagogie, Editura Didactică și
Pedagogică R.A., București , 2003, pag. 13.
3
P. Golu, E. Verza, M. Zlate, Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992,
pag. 84)
4
J. Piaget, 1965, p. 173 apud. Ghe. Dumitriu, C. Dumitriu, Psihopedagogie, Editura Didactică și
Pedagogică R.A., București, 2003.
5
Ghe. Dumitriu, C. Dumitriu, Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2003,
pag. 14.
6
J. Piaget, B. Inhelder, 1976, pag. 92 apud. Ghe. Dumitriu, C. Dumitriu, Psihopedagogie, Editura
Didactică și Pedagogică R.A., București, 2003, pag. 15.
621
Limbajul - Evoluția limbajului este strâns legată de evoluția gândirii. Limbajul impune gândirii
exigențele sale culturale și astfel contribuie la restructurarea ei. Limbajul preșcolarului evoluează sub
toate aspectele: fonetic, lexical, semantic, ca structură gramaticală și expresivitate. Aceasta se
îmbogățește sub raport cantitativ. Dacă în jurul vârstei de 1 an copilul pronunță 5-10 cuvinte, vocabularul
lui activ va crește la cca 300-400 cuvinte la 2 ani, la 3 ani cca 800-1000 cuvinte, la 1600-2000 cuvinte la
4 ani, cca 3000 cuvinte la 5 ani pentru ca la 6 ani să ajungă la 3500 cuvinte.
Cunoașterea la copil începe de la acțiunea practică cu obiectele. Treptat acțiunile externe se
transformă în acțiuni verbale, iar în cele din urmă aceste operații se interiorizează desfășurându-se în
limbaj interior, într-o formă prescurtată și oarecum automatizată; ele devin operații și acțiuni intelectuale.
Relația strânsă între cognitiv și comunicativ se manifestă clar la antepreșcolară și preșcolarul mic prin
gândirea cu voce tare.
Comunicarea verbală cunoaște o dezvoltare intensă, trecându-se de la limbajul situativ, specific
antepreșcolarității la limbajul contextual. Între 3 ½ și 5 ½ apare limbajul interior care sporește enorm
posibilitatea copilului de a-și planifica mintal activitatea și de a și-o regla permanent. Astfel copilul
găsește singur soluții, poate ordona acțiunile vorbind cu sine, atunci când se află în situații dificile,
problematice.
Limbajul interior reprezintă mecanismul fundamental al gândirii, având o mare importanță în
dezvoltarea intelectuală a copilului.
Expresivitatea limbajului şi bogăţia sa se manifestă atât în sporirea caracterului explicit al
vorbirii, cât şi în creşterea lungimii propoziţiei. Deşi pronunţia cunoaşte o evoluţie sub aspectul
corectitudinii, aceasta nu este perfectă, fiind posibile omisiuni, substituiri, inversiuni de sunete. Prezenţa
unor defecte de vorbire care reprezintă o abatere de la dezvoltarea normală a limbajului (cele mai
frecvente fiind dislalia, rinolalia, bâlbâiala) necesită depistarea lor la timp şi tratamentul logpedic
corectiv. Trebuie avut în vedere faptul că multe din defectele de vorbire ce persistă la această vârstă se
datorează fie slabei dezvoltări funcţionale a aparatului fonoarticulator, fie insuficientei dezvoltări a
auzului fonematic. Defectele de vorbire nu trebuiesc confundate cu ușoarele greșeli de pronunție sau de
vorbire care au un caracter fiziologic și se înscriu în limitele normalului.
Materialul necesar desfășurării normale a gândirii și limbajului este furnizat de realitate, de
povestirea adulților dar și de propria memorie a copiilor. În relație cu lumea și cu ceilalți copilul își
formează treptat și capacitatea de a întipări, păstra, reactualiza experiența sa de viață. 7 În preșcolaritate,
datorită dezvoltării limbajului interior și a gândirii, alături de memorarea mecanică apare memorarea
logică, iar alături de memorarea involuntară (neintenționată) apare și cea voluntară (intenționată).
Primele manifestări ale memorării și reproducerii voluntare apar la vârsta preșcolarității mijlocii (4-
5 ani). Datorită solicitărilor din exterior apare mai întâi reproducerea involuntară și abia apoi
reproducerea voluntară. Se memorează mișcări, stări afective, imagini, idei, cuvinte.
Jean Piaget afirma : Copilul este mai avansat în acţiune decât în gândire, prin limbajul folosit
copilul dovedeşte la ce mod de dezvoltare e gândirea lui.
Imaginația - La vârsta preșcolară se poate vorbi de o adevărată explozie a imaginației. Această
explozie este întreținută în special de joc-activitate dominantă care se poate desfășura oriunde și oricând.
Procesul de conjugare a imaginaţiei creatoare cu cea reproductivă are loc în timpul jocului, acest
proces fiind susţinut şi de o experienţă cognitivă mai bogată, de o sferă a reprezentărilor mai extinsă, de o
intensificare a funcţiei reglatoare a cuvântului și de o dezvoltare a gândirii şi a trebuințelor, intereselor și
dorințelor noi.
Imaginaţia devine mai activă şi mai intenţională, creşte activitatea de prelucrare analitico - sintetică
a reprezentărilor, procesul imaginativ fiind stimulat de joc, activitățile obligatorii și liber creative, de
îndrumarea părinților și a educatoarei. L.S. Vygotsky (1970) constată că imaginaţia preşcolarilor este
foarte variată şi foarte bogată, copilul proiectând dorinţele lui dincolo de ceea ce este real.
7
P. Golu, E. Verza, M. Zlate, Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992,
pag. 89.
622
CARACTERISTICILE DEZVOLTĂRII PSIHOMOTRICE
Cunoaşterea particularităţilor anatomo-fiziologice ale copiilor constituie o condiţie absolut necesară

pentru buna desfăşurare a educaţiei fizice, în vederea folosirii în mod judicios de cître educatoare a
mijloacelor, metodelor şi procedeelor variate în însuşirea corectă a deprinderilor motrice de bază şi utilitar
aplicative, în vederea dezvoltării calităţilor motrice, precum şi dozarea raţională a efortului.
După perioada primei copilării urmează perioada preşcolară, care este cuprinsă cronologic între 3-6
ani şi este denumită „cea de-a doua copilărie”. Prin dezvoltarea lor progresivă morfo-funcţională,
activităţile lor devin mult mai adaptabile, mult mai adecvate şi ordonate, precum şi mult mai complexe şi
echilibrate. Copilul se desprinde treptat de ceea ce-i era specific primei copilării, apropiindu-se printr-un
ritm mai uniform perioadei de vârstă şcolară.
Încep să se evidenţieze predispoziţiile naturale, aşa-numitele „înclinaţii” personale de influenţă
genetico-constituţională care se dezvoltă în direcţii multiple. Toate trăsăturile activităţilor psihice, senzo-
motorii, limbajul, gândirea, memoria, deprinderile şi obişnuinţele sunt supuse unor continui modelări şi
perfecţionări realizabile prin procesele complexe educative.
În această perioadă viteza de creştere, statura ponderală, este mai lentă. În jurul vârstei de 4 ani
copilul îşi dublează talia de la naştere, având 104-105 cm, 16 kg şi 50 cm perimetru cranian. La vârsta de
6 ani are în medie 19-20 de kg, o talie de 114-115 cm, circumferinţa craniană măsoară în jur de 50 cm, iar
perimetrul toracic circa 54-55 cm.
În ceea ce priveşte proporţia dintre părţile corpului se constată că preşcolarul de 3-5 ani are capul
mare, trunchiul mic şi membrele superioare şi cele inferioare relativ scurte. Dezvoltarea sistemului
scheletar în acestă perioadă se concretizează prin creşterea oaselor pe seama cartilagiilor şi prin apariţia
de noi puncte de osificare. De aceea, se va evita efortul static şi se vor folosi exerciţiile cu efort dinamic
fără îngreunare, cât mai variate, care vor contribui permanent la menţinerea unei poziţii corecte a corpului
şi la corectarea unor eventuale atitudini vicioase.
De asemenea, se dezvoltă şi sistemul muscular, care îi va permite copilului să desfăşoare o
activitate intensă în mişcare. Astfel, activitatea neuro-motrică este într-o evoluţie perfecţinabilă continuă,
în concordanţă cu dezvoltarea foarte intensă psiho-intelectuală care se caracterizează prin creşterea
proceselor de cunoaştere a capacităţii de înţelegere a acumulărilor de observaţie şi experienţe, a
imaginaţiei. Muşchii sunt puţin dezvoltaţi, predominând grupele flexoare asupra celor extensoare, fibra
musculară este lungă comparativ cu porţiunea tendinoasă, este bogat în tascoplasmă, conţine mai multă
apă, mai puţine proteine, mai mult ţesut conjunctiv interstiţial şi mai puţin ţesut elastic.
La acestă vârstă copiii au tendinţa de a efectua mişcări folosind cu precădere muşchii flexeri, ceea
ce poate duce cu, timpul, la deviaţii, mai cu seamă ale coloanei vertebrale. De aceea, în jocurile dinamice
şi, în general, în orice fel de activitate fizică se va pune accentul pe grupele musculare extensorii şi pe
metoda de corectare prin mişcare a unor deficienţe în ţinuta corpului.
Aparatul respirator - plămânii - sunt foarte mari faţă de cutia toracică, inima ocupă un spaţiu
proporţional mai mare ca la adult. Insuficienta dezvoltare a musculaturii mici intercostale face ca
respiraţia să fie superficială şi o însemnată contribuţie la reglarea ei o au: călirea organismului prin aer,
exerciţiile speciale – care reglează grupele mari de muşchi.
Aparatul cardio-vascular este incomplet dezvoltat, muşchiul cardiac se dezvoltă într-un ritm invers
faţă de cel al plămânilor. Cordul se contractă mai des, frecvenţa pulsului este de 110 bătăi/minut la
preşcolarii mici şi 100 bătăi/minut la cei mari. Oboseala apare rapid, iar recuperarea cere un timp mai
lung.
Metabolismul este foarte activ, consumul de energie pe kilocorp este mai mare ca la adult.
Respectarea normelor igienico-sanitare şi deprinderea copilului cu aceste norme atât în familie, cât şi în
colectivitate sunt obiective obligatorii pentru ce se ocupă de formarea, instruirea şi educarea lui. De
aceea, alternarea raţională a activităţii intelectuale cu mişcarea constiruie o metodă de bază ce duce la
creşterea randamentului procesului de învăţământ. Corelaţia educaţiei fizice cu educaţia intelectuală este
ilustrată de vechiul dicton: MENS SANA IN CORPORE SANO” şi reversul său „CORPUS SAUM IN
CORPORE SANA.
Însuşirea cunoştinţelor, perfecţionarea proceselor psihice cognitive şi formarea deprinderilor de
muncă intelectuală nu se pot realiza decât pe un fon fizic corescpunzător. Activitatea de educaţie fizică nu
623
se poate desfăşura decât pe baza unei pregătiri teoretice complexe care să clarifice în conştiinţa copilului
sensul, conţinutul şi utilitatea actelor motrice ale exerciţiului fizic. Tot prin practicarea exerciţiului fizic
se realizează dezvoltarea funcţională a sistemului nervos central, a creierului, care reprezintă suportul
material central al activităţii intelectuale.
Preşcolarii mari vor poseda noţiuni generale referitoare la utilizarea raţională a deprinderilor şi
priceperilor motrice pe care le-au dobândit în grădiniţă, vor avea formate premisele unei conduite morale,
dar noţiunile, convingerile, sentimentele, deprinderile şi obişnuinţele vor avea un cîmp larg de dezvoltare
în cadrul şcolii.
Activitatea de educaţie fizică contribuie la dezvoltarea gustului estetic, la formarea unor
reprezentări şi aprecieri corecte asupra fenomenelor naturii. Prin practicarea cu regularitate a exerciţiilor
fizice organizate în cadrul grădiniţei, copilul va dobândi o dezvoltare proporţională a corpului, o eleganţă
în ţinută, agilitate şi precizie în mişcările efectuate.
Deci, educaţia fizică influenţează randamentul copilului în toate domeniile de activitate, indiferent
că acestea se bazează pe activitatea practică, fizică sau intelectuală, condiţionând starea sănătăţii,
capacitatea la efort şi contribuind la refacerea forţelor.
624
Povestea unei şcoli cu oameni minunaţi

Școala românească are nevoie de promovare!
Şcoala Gimnazială Pufeşti, jud. Vrancea are nevoie de promovare!
Prof.înv. primar: Chirilă Genoveva

Şcoala Gimnazială Pufeşti
Jud: Vrancea
Şcoala noastră a sărbătorit 150 de ani de existenţă în 2015 – dorim ca această instituţie prin
activităţile sale să îşi păstreze rolul uni creator de evenimente extrașcolare educaţionale. Este greu să urci
dar, mult mai greu este să te păstrezi în vârf.
Deci, să înceapă povestea noastră!
Pe 22 martie 2012 Şcoala Gimnazială Pufeşti intră într-un amplu proces de modernizare, fiind
absolut necesar. Lucrările au fost de o complexitate ridicată.(,,Reparaţii capitale la Şcoala din Pufeşti”, în
Monitorul de Vrancea, de luni 13 august 2013, an XII, nr. 2960, p. 4, de Aurel Şelaru). Noua locaţie a fost
inaugurată la 16 septembrie 2013 în prezenţa domnului deputat Laurenţiu Roşca Ţigăeru. În anul şcolar
următor 2014, deschiderea festivă s-a realizat de către domnul senator Cristian Dumitrescu –
vicepreşedintele Senatului României. Tot cu acest prilej a fost vernisată şi expoziţia de fotografie militară,
cu imagini din teatrele de operaţiuni militare ale Armatei Române -Afganistan şi Irak, surprinse de
,,ochiul” aparatului de fotografiat la declanşarea butonului său de către lt. col. Toni Ene. (A expus
fotografii la Palatul Parlamentului, Muzeul Militar Bucureşti). În anul şcolar 2015 –2016 au mai fost
vernisate şi expoziţiile de fotografie ale fotografilor Adrian Teodorescu (Focşani) şi Răzvan Teo Chirac
(Râmnicul Sărat; despre oraşul Roma), Nicolae Damian – ,,Vechile exploatări forestiere din Munţii
Vrancei’’ şi ,,Ţinuturi Vrâncene arhaice’’. O altă expoziție de fotografie a fost vernisată în aprilie 2016:
,,Antarctica – dincolo de capătul lumii” – a fotografului National Geographic, Helmut Ignat – Director
General la Konica Minolta România.
Școala Gimnazială Pufești a căpătat și o dimensiune europeană prin implementarea unor proiecte de
cooperare internațională: - Proiectul Masterchef Junior a constat în realizarea unei cărți de bucate în
format video. Au participat 11 școli din toată Europa, coordonate de Lycée Condorcet Arachon din
Franța. Materialele video au fost postate pe platforma twinspace și pe youtube. Ineditul acestui proiect a
fost faptul că grupul nostru de copii a gătit alături de semifinalista masterchef ProTV – Vlad Ana Maria
Gâscă. Proiectul nostru a primit premiul I la Concursul Național Made for Europe, faza județeană.
Vizitarea Parlamentului European din Bruxelles – a fost parte a unui proiect ce a vizat cunoașterea
Uniunii Europene, a rolului României ca parte a sa integrantă. Totul a fost posibil prin bunăvoința
eurodeputatului Mircea Diaconu – cunoscut actor și om de cultură, nu doar politician. Cel mai emoționant
moment a fost fotografia elevilor noștri îmbrăcați în costum național, cu renumitul actor Mircea Diaconu
și cu steagul României adus tocmai din Pufești, însoțiți de profesorii coordonatori Nicolae Damian și
Mariana Bogdan. La sosirea pe Aeroportul ,,Henri Coandă” din Otopeni, am fost sunați pentru realizarea
unui interviu ce a fost difuzat la Radio Iași. Proiectul a fost mediatizat și la nivel internațional prin
intermediul ziarului ,,Emigrantul -Mândri că suntem români în Parlamentul Europei la Bruxelles.
La deschidera noului an școlar 2015 – 2016, vicepreședintele Consiliului Județean Vrancea –
General (R) Ionel Cel -Mare a dezvelit monumentul dedicat celor 150 de ani existenţă ani a
învăţământului pufeştean. Tot cu acest prilej, a fost lansat numărul 4 al revistei noastre ,,Confluenţe" și
,,Monografia celor 150 de ani de istorie ai învățământului din comuna noastră" (autor: prof. dr. Damian
Nicolae - directorul Şcolii Gimnaziale Pufeşti ). Au trimis mesaje de felicitări şi succes către elevii acestei
comune, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, sportive, politice din România. Dintre aceştia
enumerăm: Leonard Doroftei, europarlamentarul Mircea Diaconu, vicepreşedintele Senatului Cristian
Dumitrescu, numeroase cadre universitare (profesorii universitari dr. Ion Velcea, dr. Petre Gâştescu, dr.
625
Silviu Costachie, dr. Silviu Neguţ, dr. Corina Dumitrescu etc) reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar
(prof. Marilena Oprea), exploratoarea Uca Marinescu, maratoniştii Adriana Istrate şi Ilie Roşu, mulţi alţii.
Activităţile extraşcolare fac obiectul unor serii de programe realizate în comun de către colectivele
de elevi şi profesori. Acestea sunt activităţi culturale, sportive, excursii şi drumeţii şi alte activităţi cu
scop creativ. Școala Gimnazială Pufești a reușit prin numeroasele activități extrașcolare și prin calitatea
acestora să se impună în peisajul educațional vrâncean.
Spre finalul anului școlar 2015 – 2016 am lansat un slogan identitar: ,,Primus inter pares” .
Începând cu noul an școlar 2016 – 2017 am lansat și un steag al unității noastre școlare care ne reprezintă
şi pe care-l purtăm cu mândrie pretutindeni.
De asemenea, toate activitățile noastre au fost promovate în mass-media județeană (presa scrisă, tv),
zonală (Radio Iași, TeleM), națională ( Sport TV, ProTV, Terra Magazin), internațională (Emigrantul –
Italia). Pe segmentul comunicare virtuală: pe canalul facebook , sunt postate fotografii și comunicăm în
timp real; site-ul www.scoalapufești.ro a fost lansat începând cu vara anului 2015, iar până în vara anului
2017 existau peste 7000 de vizitatori.
626
STRATEGII DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII
Prof. Înv.primar Chirilă Georgeta Mirela, Ș.G.Nr.1 Abram, Bihor
Într-o lume în care goana după avuțiile materiale primează îmbogățirii spirituale, în care mijloacele
media de orice fel și -au făcut parcă un țel din a ponegri școala și, mai ales, pe cei care lucrează în ea, cea
mai mare provocare a cadrelor didactice o reprezintă sarcina de a contracara, prin toate mijloacele de care
dispun, loviturile primite din partea așa-zișilor parteneri. Acest lucru îl pot face numai identificând și
utilizând modalitățile și strategiile cele mai bune de promovare a exemplelor de bune practici, a
activităților curriculare și extracurriculare pe care le desfășoară împreună cu elevii în școlile unde
lucrează.
Cum educația oferă modele, iar în școal ă modelul educatorului este dominant, conduita
profesorului în școală, dar și în afara ei, constituie ea însăși o primă strategie de promovare a ș colii.
Părinții vor opta întotdeauna pentru o școală cu cadre didactice bine pregătite, cu rezultate în plan
profesional, dar și cu o bună imagine în societate.
În al doilea rând, profesorii trebuie să găsească modalități de diseminare a rezultatelor școlarilor în
rândul părinților actualilor dar și viitorilor elevi. Acești părinți trebuie să cunoască profesionalismul
cadrelor didactice din ș coala pe care o vor urma copiii lor, rezultatele oținute de elevii pregătiți de aceștia
la concursurile școlare, dar și activitățile extracurriculare interesante pe care le desfășoar ă, atât în cadrul
școlii, cât și în afara ei. Implicarea părinților în proiecte comune cu elevii pot fi un mijloc de promovare a
școlii. Colaborarea cu instituțiile locale, pot fi de asemenea un mijloc de informare a comunității despre
calitatea actului educațional desfășurat într-o școală.
Realizarea unor fluturași, a unor postere cu aspecte din viața școlii, dar și editarea unei reviste a
școlii, cu apariții periodice regulate, pot permite părinților cunoașterea mai bună a școlii.
O atenție deosebită trebuie acordată strategiilor de colaborare și comunicare cu familiile elevilor.
Copiii ai căror părinți se implică și țin o strânsă colaborare cu școala obțin performanțe superioare. Când
părinții colaborează cu profesorii se obțin efecte pozitive legate de atitudinile elevilor privind școala,
temele, realizările și aspirațiile școlare. Dat fiind progresul tehnologic de care dispunem, conștientizarea
de către dascăli a importanței asigurării transparenței poate duce la crearea site-ului școlii, ce trebuie
actualizat în permanență, dar și a unui forum de discuții care să asigure o colaborare mai strânsă cu
părinții.
Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional, prin diversificarea și flexibilizarea acesteia
ȋn funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului educațional, reprezintă, de
asemenea, un mijloc de atragere a viitorilor elevi.
O altă strategie este contactul direct cu viitorii elevi. Este vorba de contactarea copiilor din grădinițe
prin participarea la activitățile metodice desfășurate de aceștia, prin realizarea unor proiecte școală-
grădiniță, prin vizitarea școlii cu diferite ocazii : ,,Ziua porților deschise’’, sărbătorile de iarnă, 1 iunie.
Realizarea unor expoziții cu produse ale elevilor în cadrul altor instituții locale, poate fi un mijloc
de a promova școala: expoziții de mărțișoare, felicitări, ouă pictate, iconițe etc.
Este foarte important să-i ajutăm pe părinți să înțeleagă că toate activitățile extracurriculare pe care
le organizăm aduc și ele beneficii în plan educativ elevilor: excursiile fixează cunoștințele pe care aceștia
le dobândesc la clasă; serbările cultivă ȋnclinațiile artistice, dorința de a ȋnvinge timiditatea, stimulează
independența ȋn acțiune; competițiile sportive prilejuiesc manifestarea aptitudinilor motrice, cultivă fair
playul.
627
Încercând să utilizăm toate aceste strategii și să identificăm altele noi, rămânând permanent fideli
misiunii de dascăl, putem spera să creăm premisele recâștigării prestigiului și aprecierii de care școala se
bucura cu ceva vreme în urmă.
628
PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL
„CU SPIRIDUŞUL CALENDARULUI ÎN ÎMPĂRAŢIA ANOTIMPURILOR”
Prof.înv. primar Chirilă Steluţa Claudia

Şc.Gimnazială Petros-Baru
Învăţământul românesc trebuie să îşi asume o nouă perspectivă asupra funcţionării şi evoluţiei sale.
În cadrul acestei perspective inedite, parteneriatul educaţional devine o prioritate a strategiilor orientate
către educarea tinerilor.
Pornind de la ideea că elevii noştri trebuie scoşi din atmosfera obişnuită a clasei pentru a intra în
relaţie cu alţi elevi din alte localităţi, am iniţiat proiectul „Cu Spiriduşul calendarului în împărăţia
anotimpurilor”. Această temă ne-a oferit posibilitatea îmbinării activităţilor curriculare cu cele
extracurriculare şi extraşcolare.
Proiectul îşi propune implicarea în acţiuni de tip parteneriat a trei şcoli din judetul Hunedoara.
(Şcoala Gimnazială “Octavian Goga”Deva, Şcoala Gimnazială “Avram Stanca”Petroşani, Şcoala
Gimnazială Petros Baru.)
A fost un bun prilej de a se completa cunoştinţele despre frumuseţea naturii în diferite anotimpuri şi
zone ale judeţului.
Una dintre acţiunile comune in cadrul acestui proiect s-a desfasurat la Petros Baru – 28mai , unde
„SPIRIDUŞII” din cele trei localităţi s-au întâlnit, au lucrat împreună, apoi s-au jucat.
Activitatea s-a desfăşurat pe 5 grupe. Grupele au avut de realizat mai multe sarcini de lucru. Mai
jos sunt prezentate fişele fiecărei grupe şi realizările lor:
La începutul activităţii
Grupa nr.1- „Zâna Primăvara”

1. Citiţi ghicitoarea pentru a descoperi ceilalţi ce grupă sunteţi;
2.Timp de trei minute notaţi pe fişă cât mai multe cuvinte despre anotimpul primăvara;
3.Pornind de la cuvântul ,,primăvara”şi scriind fiecare câte un cuvânt legat ca înţeles, trebuie să
obţineţi o propoziţie logică;
4.Scrieţi un cvintet pornind de la cuvântul ,,zâna”;
5.Alegeţi o colegă care să reprezinte ,,Zâna Primăvara”, realizaţi o rochie pentru ea, împodobiţi-o;
6.Prezentaţi lucrarea realizată.
629
Grupa nr. 2-,, Gâze şi fluturaşi”

1.Citiţi ghicitoarea pentru a descoperi ceilalţi ce grupă sunteţi;
3.Pornind de la cuvântul ,,primăvara”şi scriind fiecare câte un cuvânt legat ca înţeles, trebuie
să obţineţi o propoziţie logică;
4.Scrieţi un cvintet pornind de la cuvântul ,,fluture” ;
5.Alegeţi o colegă care să reprezinte ,,un fluturaş”;
Grupa nr.3-,,Sărbători de primăvară”

1 Citiţi ghicitoarea şi textul pentru a descoperi ceilalţi ce grupă sunteţi;
3.Pornind de la cuvântul ,,primăvara” şi scriind fiecare câte un cuvânt legat ca înţeles,
trebuie să obţineţi o propoziţie logică;
4.Scrieţi un cvintet pornind de la cuvântul ,,sărbătoare;”
5.Creaţi un colaj sub forma unui ciorchine cu sărbătorile de primăvară, din materialele pe
care le aveţi pe masă;
Grupa nr. 4-,, Primăvara”

4.Scrieţi un cvintet pornind de la cuvântul ,,primăvara”;
5.Din materialele pe care le aveţi realizaţi un tablou de primăvară;
630
Grupa nr. 5-,, Flori”

4.Scrieţi un cvintet pornind de la cuvântul,, floare”;
5.Din materialele pe care le aveţi realizaţi un covor de flori;
Toate grupele au primit diplome pentru frumoasele lor realizări.

Copiii aşteaptă cu nerăbdare alte întâlniri cu colegii din celelalte localităţi.
Bibliografie:
Maria Mocanu, Carmen Schuster, Managementul Proiectelor Ed. All;
James Mcollum, Management de proiect ,O abordare practică, Ed. Universitatea;
Maria Gheorghiu, Paleta copilariei, Ed. Tedit FZH, Bucuresti 1998.
631
1 DECEMBRIE-ZIUA NATIONALA A ROMÂNIEI
Prof.înv.primar Chirilă Violeta

Colegiul Național de Informatică Carmen Sylva Petroșani
România este patria noastră și a tuturor românilor. E România celor de demult și-a celor de mai
apoi. E patria celor dispăruți și a celor ce va să vie (Barbu Stefanescu Delavrancea).
Argument:Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul cel mai important din istoria
României, înfăptuirea unei dorințe de mii de ani a românilor din granițele fostei Dacii. Ziua Națională a
României este moment de readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea
și integritatea națională. Ființa noastră este încărcată de sacrificiul depus de strămoșii noștri pentru a-și
apăra țara. Noi suntem datori țării în care ne-am născut și este timpul să învățăm să o prețuim la adevărata
ei valoare.
Scopul :promovarea imaginii școlii ; dezvoltarea ,consolidarea și manifestarea sentimentului
patriotic ; îmbogăţirea cunoştinţelor istorice ;întelegerea faptului că Marea Unire din 1918 a fost şi este
unul dintre momentele cele mai importante pentru poporul nostru; stimularea expresivităţii prin
interpretarea de poezii, cântece și dansuri populare ; exprimarea imaginației creatoare prin desene,
postere și insigne aniversare și eseuri.
Obiective : să cunoască importanţa istorică a zilei de 1 Decembrie;să culeagă informatii care
oglindesc acest mare eveniment ;să memoreze poezii dedicate zilei de 1 Decembrie; să înveţe cântece
specifice;să își dezvolte imaginatia creatoare privind evenimentul aniversat în desene, pictură, postere , in
confectionarea de insigne aniversare si stegulete ;să participe cu dragoste şi interes la activităţile
propuse.
Grup țintă: elevii Colegiului Național de Informatică Carmen Sylva Petroșani ;
părinții copiilor ;cadrele didactice .
Locul de desfășurare : Teatrul Dramatic I.D.Sîrbu Petroșani ;C.N.I. Carmen Sylva .
Invitați :locuitorii orașului ;reprezentanți ai Primăriei Petroșani .
Rezultate așteptate :promovarea imaginii școlii ; implicarea activă a elevilor în procesul de
inițiere și derulare a proiectului ; manifestarea sentimentului de dragoste de țară și a simțămintelor
patriotice de catre participanții direcți și indirecți.
Modalități de monitorizare și evaluare : expoziție de postere și stegulețe ;filmarea progra-
mului artistic de către televiziunea locală ; diseminarea activităților în cadrul consiliului profesoral .
Produse ale proiectului : ecusoane aniversare ; stegulețe ;desene ;postere.
Impactul proiectului : promovarea imaginii școlii ; întărirea colaborării dintre comunitatea locala
și școală .
PROGRAM ACTIVITĂȚI
Nr.crt. ACTIVITATEA LOC DE PERIOADA

DESFĂŞUR RESPONSABIL
ARE I
Pregătirea activităților, stabilirea 20-24 nov. 2018

1. planului de desfășurare a evenimentelor cu Sala de clasă cadrele didactice
ocazia Zilei Naționale a Romaniei. Repetarea profesorii de
poeziilor ,a cântecelor și a dansurilor populare istorie
pentru serbarea școlară.
27-29 nov. 2018

Confecționarea de insigne aniversare
2. și stegulețe pentru marcarea evenimentului Sala de clasă cadre didactice
profesorul de
632
desen
3. 29 nov. 2018
Expozitie de desene ,, Marea Unire’’ Holul școlii Profesorul de
desen
4. MARCAREA FESTIVĂ A ZILEI

NAȚIONALE A ROMÂNIEI 30 nov. 2018
Cadrele didactice
Primirea invitaților și distribuirea de Directorul școlii
stegulețe și insigne aniversare tuturor.
Intonarea Imnului de Stat. Teatrul
Dramatic I.D.Sîrbu
Discursul profesorului de istorie și a
prezentatorilor despre marele Petroșani
eveniment istoric și despre semnificația Zilei
Naționale a României
Recital de poezie ,scenete istorice ,
interpretare de cântece patriotice dedicate
marelui eveniment ,dansuri populare .
633
PROFESOR CHIRIȚOIU IULIA
"OMUL SFINȚEȘTE LOCUL CÂND PUNE ȘI SUFLET" Anonim

Promovarea unei școli nu reprezintă nimic altceva decât implicarea OAMENILOR școlii
respective, de a se pune atât pe ei in valoare, cât și școala în ansamblul ei, ca instituție de educație. Școala
este punctul de plecare pentru fiecare dintre noi; fiecare an petrecut în școală este un an câștigat.
Imaginea unei instituții de învățămînt este dată în primul rând de oamenii care predau în ea, de
elevii care învață de la dascălii lor, de părinții responsabili, care nu privesc școala prin stereotipuri.
În esență, oamenii au rămas aceiași. Însă, diferența dintre trecut și prezent în ceea ce privește
promovarea imaginii școlii ține de mai mulți factori.
În zilele noastre, modalitățile de a atrage cât mai mulți elevi către o anumită școală sunt mult mai
variate decât acum o jumătate de secol. În cazul multor școli, internetul, spre exemplu, reprezintă un aliat
de nădejde în promovarea unei imagini pozitive.
Subiectul abordat în aceste pagini nu este unul exhaustiv, așadar voi enumera câteva modalități
care, din punctul meu de vedere sunt esențiale în procesul de promovare a oricărei școli.
Una dintre cele mai cunoscute și utilizate metode de promovare o reprezintă "ZIUA PORȚILOR
DESCHISE". Această inițiativă are la bază 4 piloni importanți :
 CADRELE DIDACTICE , ÎMPREUNĂ CU DIRECTORUL ȘCOLII
 ELEVII
 PERFORMANȚELE ELEVILOR ȘI IMPLICIT ALE ȘCOLII
 BAZA MATERIALĂ A ȘCOLII
Dascălii buni, dedicați, pasionați de meseria lor, sunt o comoară pentru școală și elevi. Din
experiența pe care o am la catedră, am învățat că elevii manifestă respect pentru profesorii care își iubesc
meseria, care știu să se facă înțeleși, care manifestă înțelegere pentru problemele elevilor. Profesorii sunt
imaginea școlii în care își desfășoară activitatea. O școală în care predau profesori bine pregatiți este o
școală pregătită să își intâmpine viitorii elevi așa cum se cuvine, să îi ghideze către un viitor mai bun, pe
un drum pe care nu l-ar putea parcurge fără ajutorul unor dascăli de excepție.
Elevii și performanțele acestora reprezintă o altă modalitate de a pune în valoare o școală. Se pot
prezenta în cadrul "Zilei Porților Deschise" rezultatele obținute de elevi la olimpiade și concursuri
școlare, sub atenta îndrumare a cadrelor didactice. Acestea fac dovada că valoarea școlii ține în mare
măsură și de valoarea elevilor ei.
Ultimul pilon ce stă la baza unei promovări de succes îl reprezintă baza materială a școlii. În secolul
vitezei, o școală care nu dispune de calculatoare în laboratoarele de informatică, de table inteligente,
proiectoare, laptop-uri și imprimante, nu este deloc atractivă pentru elevii zilelor noastre.
Promovarea școlii se poate realiza și prin prisma foștilor elevi ai școlii, elevi care ajunși la
maturitate sunt considerați oameni de succes. Întâlnirea cu astfel de oameni, care oferă un exemplu
pozitiv copiilor și adolescenților nu poate decât să ii ajute.
Prezentarea procentului bun de promovabilitate a examenului de bacalaureat este o caracteristică
valoroasă a unei școli de prestigiu.
634
O astfel de școală are și un istoric bogat, iar prezentarea acestuia este un mod de a aduce în cadrul
comunității informații interesante și de a pune în valoare școala.
Modalitățile de lansare a "Zilei Porților Deschise" sunt variate. O metodă extrem de utilizată este
mediatizarea evenimentului în mediul on-line. Școala poate avea o pagină pe o rețea de socializare, în
care pot fi integrate proiecte, concursuri școlare câștigate, istoricul școlii, etc. Și un site al școlii bine
organizat și updatat aduce un plus de valoare școlii, fiind cunoscut faptul că o mare parte din tineri își
petrec timpul liber în mediul on-line.
Alegerea unei școli a fost și este atât pentru părinți, cât și pentru copii și tineri un eveniment
încărcat de emoții, un drum către necunoscut care însă este luminat de dascăli pricepuți, care nu uită să fie
in primul rînd, OAMENI.
635
Voluntariatul este o oportunitate de dezvoltare personală

Prof. Chirteș Adela Roxana
Prin viziunea școlii,, ,,Nu pentru școală, ci pentru viață învățăm‟ reiese obiectivul major al școlii
noastre. Acesta îl constituie furnizarea unei educaţii mai bune, în care individualitatea elevului reprezintă
cheia succesului în învăţare și de formare profesională. Avem ca prioritate pregătirea elevilor pentru o
lume în schimbare, formându-le capacități, deprinderi și competențe care să le permită să-şi găsească
locul şi menirea socială.
Școala Gimnazială ,,Caius Iacob‟ este o şcoală deschisă valorificării potenţialelor variate ale
elevilor în activităţi de învăţare nonformale, de educație autentică, dezvoltând solidaritatea şi toleranţa,
competenţe de comunicare şi sociale în spirit civic european şi democratic.
Voluntariatul poate fi o sursă foarte bogată de învățare, atunci când există atât dorința de a învăța
din partea voluntarului. Fiind un proces de învăţare, voluntarul dobândeşte cunoştinţe şi abilităţi noi şi are
posibilitatea să interacţioneze cu tineri aparţinând diferitelor medii sociale și culturale.
Școala noastră promovează acțiunile de voluntariat în rândul elevilor. Grație implicării elevilor și
cadrelor didactice în diverse proiecte și activități elevii se confruntă cu situații și probleme care îi ajută să
dobândească noi abilități. În plus, elevii învață cum să reacționeze când sunt puși în fața unor întâmplări
mai puțin obișnuite.
Dezvoltarea personală prin voluntariat include activități și experiențe prin intermediul cărora elevii
își îmbunătățesc calitatea vieții și contribuie într-o mică sau mare măsură la schimbarea vieții altor
persoane, prin implicarea acestora în proiectele desfășurate.
Prin Campania Săptămâna fructelor și a legumelor donate desfășurată în fiecare an, în lunile
octombrie-noiembrie ce aparține Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară (SNAC), a fost
implementată o acțiune de sprijinire a unor persoane aflate în dificultate și copii proveniți din medii
sociale defavorizate. Acțiunea a urmărit formarea unor atitudini pozitive a elevilor şcolii, faţă de copiii
aflați în dificultate şi dezvoltarea practicilor de voluntariat. Campania, la care au participat elevii claselor
0-VIII, s-a concretizat în colectarea unor fructe și legume și donarea acestora unor fundații și instituții.
Elevii implicaţi în activităţi de voluntariat, au înţeles cât de important este să dăruieşti din proprie
iniţiativă, fără a cere nicio recompensă în schimb.
Prin această activitate extracurriculară, elevii au avut prilejul de a dărui cu mult drag și bucurie din
roadele toamnei unor copii ce au nevoie de mai mult ajutor din partea comunității.
Principalii beneficiari ai acestei activități de voluntariat au fost copii cu probleme sociale din școală,
copiii de la Centrul de Primire Minori, persoane de la Centrul de Îngrijire pentru Persoane Vârstnice și
copiii de la Fundația ,,Casa Speranței‟.
Înţelegând că viaţa socială impune astăzi cerinţe diferite de cele cărora până nu demult trebuia să le
răspundem, în cadrul școlii noastre s-au derulat activităţi prin care am format copiilor, încă de la cea mai
fragedă vârstă, deprinderi şi capacităţi în acord cu solicitările specifice noilor realităţi sociale: spirit
democratic, spirit de iniţiativă, încredere în forţele proprii, toleranţă şi respect pentru ceilalţi,
perseverenţă, spirit de răspundere, respect pentru normele sociale.
Spiritul sărbătorilor de iarnă a oferit momentul de a desfășura activități caritabile. În cadrul
proiectului educațional ,,Dreptul de a zâmbi‟ desfășurat în parteneriat cu Școala Gimnazială Nr.2 din
Curtici, elevii școlii noastre s-au implicat, cu sprijinul părinților, în colectarea unor cadouri de Crăciun
pentru elevii acestei școli. Scopul principal al proiectului ,,Dreptul de a zâmbi‟ este dezvoltarea toleranţei
la elevi în ceea ce priveşte diferitele culturi şi tradiţii, educarea elevilor pentru un stil de viaţă nonviolent
și acordarea sprijinului umanitar copiilor defavorizați. Activitatea a avut drept scop implicarea elevilor în
activităţi de voluntariat şi de caritate, care să contribuie la binele comunitar şi să creeze anumite legături
care să conducă la o responsabilizare mai mare a elevilor.
De asemenea, pentru a răspunde nevoilor elevilor proveniţi din medii sociale defavorizate, școala
noastră s-a implicat în Campania Umanitară ,,Cutia cu suflet‟ desfășurată în parteneriat cu ONG-ul
Cetatea Voluntarilor. Elevii au dăruit și împachetat împreună, de la mic la mare, cadouri pentru copii
nevoiași în perioada sărbătorilor de iarnă. Elevii noștri au avut posibilitatea de a întinde o mână de ajutor
celor mai puţin norocoși decât ei. Datorită generozității părinților și elevilor care au participat cu mult
suflet și dărnicie la această campanie, școala noastră a reușit să adune un număr impresionant de ,,cutii cu
suflet“ clasificându-se pe primul loc dintre școlile din județul Arad.
636
Acestea sunt doar câteva acțiuni desfășurate în cadrul școlii noastre în acest an școlar. Dincolo de
activitățile școlare și educația de bază, este de responsabilitatea părinților și profesorilor să orienteze
elevii, spre voluntariat. Astfel le vor oferi posibilitatea să descopere procesul conștient de dezvoltare
personală și, în același timp, un sentiment de acceptare și înțelegere din partea colegilor voluntari, la
rândul lor. Dezvoltarea voluntariatului creşte contribuţia la dezvoltarea societăţii noastre.
637
Dascălul, managerul clasei de elevi
Prof. înv. primar Chirteș Liliana Severiana

Școala Gimnazială Nr. 24 Timișoara
” Copilul ,fiinţă umană, situat într-un anumit mediu, este profund influenţat de acesta; comportamentul
său diferă după cum trăieşte solitar sau în colectiv şi depinde, într-o mare măsură, de natura relaţiilor cu
partenerii. Maturizarea nu aduce decât potenţialităţi pe care interacţiunile sociale trebuie să le actualizeze.”
Leroy Gilbert
J.Wittmer afirma “ Interacţiunile sociale condiţionează dezvoltarea intelectuală a elevului, atitudinile
sale cu privire la obiectivele educative ale şcolii şi rezultatele sale : relaţiile elevului cu profesorii şi colegii
influenţează foarte mult evoluţia atitudinilor, a conduitelor şi a cunoştinţelor învăţate.”
În sistemul social de educaţie şi învăţământ, profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să
stabilească relaţii de cooperare cu părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii.Ei nu educă numai
la catedră sau în clasă,ci prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii, desfăşoară o muncă de creştere şi
dezvoltare, de conducere şi direcţionare. Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară în faţa unor
individualităţi psihice umane în formare.
Cadrele didactice îşi manifestă comportamentul pedagogic în atitudini complexe şi variate, în funcţie de
acţiunea educativă în care sunt angajate. Pot fi relevate următoarele comportamente fundamentale ale
cadrului didactic în activitatea instructiv-educativă cu clasa de elevi:
- planifică activităţile cu caracter instructiv-educativ, determină sarcinile şi obiectivele pe variate
niveluri, îşi structurează conţinuturile esenţiale şi alcătuieşte orarul clasei etc.
- organizează activităţile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile şi formele de
organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui şi determina climatul şi mediul pedagogic;
- comunică informaţiile ştiinţifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileşte canalele de
comunicare şi repertoriile comune. Activitatea educativă implică şi un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin
arta formulării întrebărilor, dar şi prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor. Dialogul elev-
profesor necesită un climat educaţional stabil, deschis şi constructiv;
- conduce activitatea desfăşurată în clasă,direcţionând procesul asimilării, dar şi al formării elevilor
prin apelul la normativitate educaţională.Durkheim defineşte conduita psihopedagogică a educatorului prin
intermediul noţiunii de “dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor şi ideilor comune;
- coordonează în globalitatea lor activităţile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanenţă
realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale şi cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori
risipa şi contribuind la întărirea solidarităţii grupului;
- îndrumă elevii pe drumul cunoaşterii prin intervenţii punctuale adaptate situaţiilor respective, prin
sfaturi şi recomandări care să susţină comportamentele şi reacţiile elevilor;
- motivează activitatea elevilor prin formele de întăriri pozitive şi negative; utilizează aprecierile
verbale şi reacţiile nonverbale în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive; orientează valoric, prin
serii de intervenţii cu caracter umanist, tendiţele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează şi
manifestă solidaritate cu unele momente sufleteşti ale clasei;
- consiliază elevii în activităţile şcolare, precum şi în cele extraşcolare, prin ajutorare, prin sfaturi,
prin orientarea culturală şi axiologică a acestora. Un aport deosebit îl are educatorul în orientarea şcolară şi
profesională, dar şi în cazurile de patologie şcolară;
638
- controlează elevii în scopul cunoaşterii stadiului în care se află activitatea de realizarea a

obiectivelor, precum şi nivelurile de performanţă ale acestora. Controlul nu are decât un rol reglator şi de
ajustare a activităţii şi atitudinii elevilor;
- evaluează măsura în care scopurile şi obiectivele dintr-o etapă au fost atinse prin instrumente de
evaluare sumativă, prin prelucrări statistice ale datelor recoltate şi prin elaborarea sintezei aprecierilor finale.
Judecăţile valorice pe care le va emite vor constitui o bază temeinică a procesului de caracterizare a elevilor.
Majoritatea tipurilor de compotamente presupuse de acţiunile şi intervenţiile pedagogice ale cadrelor
didactice sunt de natură managerială.
În procesul de învăţământ , conducerea se realizează nemijlocit asupra personalităţilor în formare ale
copiilor şi tinerilor. Perspectivele de abordare a activităţilor din clasa de elevi într-o formulă nouă şi modernă
, aceea a managementului clasei, vin în întâmpinarea unei nevoi obiective de perfecţionare şi eficienţă.
Profesorul M. Zlate arată că elementele distinctive ale unei activităţi organizate sunt:
- scopul comun;
- diviziunea muncii;
- definirea riguroasă a rolurilor;
- structurile de rol;
- sistemul informaţional şi comunicarea.
E. Păun defineşte organizaţia ca “ organizare social- umană ce presupune asocierea spontană sau
dirijată, voluntară , a unui număr mare de indivizi ce deţin statute şi roluri bine definite, determinate sau nu,
în vederea realizării unui scop şi a anumitor obiective”. Caracteristicile comune care atestă apartenenţa
organizaţională a grupului şcolar sunt următoarele:
- numărul mare de indivizi aflaţi în interacţiune;
- desfăşurarea activităţii organizate în scop comun : informare, formarea, educarea şi devenirea
personalităţilor în formare ale copiilor;
- asocierea dirijată: formarea unei clase de elevi este o activitate asociată serviciilor de secretariat, în
faza de constituire, orientată de cadrul didactic, în faza de consolidare, ori dirijată şi condusă prin majoritatea
demersurilor celui din urmă, în toate situaţiile de instruire curente.
Principalele categorii de resurse educaţionale implicate în managementul clasei de elevi reprezintă o
gamă foarte largă a resurselor educaţionale. Importanţa analizei resurselor educaţionale, împlicate în
domeniul managementului clasei de elevi, este reliefată de determinarea şi identificarea resurselor “latente”,
potenţiale, prea puţin cunoscute şi exploatate, uneori defectuos de către cadrele didactice.
Clasificarea şi configurarea principalelor resurse educaţionale exploatabile la nivelul managementului
clasei de elevi se realizează pornindu-se de la criteriul statutului lor epistemologic în structura activităţii
instructiv-educative şi se prezintă astfel:
a.) Resurse valorice:
- idealul educaţional (concepţia despre om );
- normativitatea socială (raportul libertate/autoritate şi concepţia despre disciplină).
b.) Resurse materiale:
- spaţiul de învăţământ al sălii de clasă;
- mobilier şcolar;
- materiale didactice şi mijloace de învăţământ.
c.) Resurse financiare:
- bugetare: - cheltuieli materiale;
- burse;
- extrabugetare: - autofinanţare;
639
- sponsorizări.
d.) Resurse umane:
- capacitatea de muncă a cadrului didactic;
- capacitatea de muncă a elevilor ( capacitatea de învăţare );
- competenţele manageriale ale cadrului didactic;
- resursele comunităţii şcolare a clasei;
- structura familială a colectivului de elevi;
- climatul organizaţional al şcolii.
Pentru a fi un manager eficient al educaţiei, prin predarea-învăţarea disciplinei sale, profesorul trebuie
să aibă o concepţie largă asupra educaţiei şi instruirii, abordării ei interdisciplinare, o înţelegere clară a
funcţiilor manageriale şi a rolurilor derivate, a punerii lor în aplicare pentru variatele situaţii educaţionale.
Profesorul-manager poate deveni astfel pe deplin profesionist în educaţie, conducerea ei fiind o
atribuţie intrinsecă, o condiţie fundamentală. Astfel se diferenţiază de alte domenii unde profesiunea de
manager este complementară pentru un specialist (economist şi manager, inginer şi manager).
În cazul profesorului- manager sesizăm, de fapt, un pleonasm : educaţia este conducerea formării-
dezvoltării personalităţii, unde managementul este o componentă, un atribut, o dimensiune a activităţii
educaţionale în sine.( Elena Joiţa)
Bibliografie:
1.) Joiţa Elena, “Management educaţional”, Editura Polirom, Iaşi,2000;

2.) Johns Gary,” Comportamentul organizaţional”, Editura Economică, Bucureşti, 1998;
3.) Lefter Viorel,Manolescu Andrei, “Managementul resurselor umane”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1995;
4.) Leroy Gilbert, “ Dialogul în educaţie”,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1974;
5.) Niculescu Rodica, “ Să fii un bun manager”, Editura Port, Tulcea, 1994;
6.) Prodan A, “ Management de succes.Motivaţie şi comportament”, Editura Polirom, Iaşi, 1999;
640
“ Pot să aleg, dar ce aleg ? ”

prof. Gabriela Chiș, Şcoala Gimnazială Nr. 16, Oradea
Conform statisticilor realizate în România, încă din anul 2000 s-a constatat că 47,5 % dintre
fumători au început sã fumeze între 15-19 ani, iar în Programul European de Studiu pentru Alcool şi
Droguri (ESPAD) 2004, s-a constat că numărul celor sub 16 ani care fumează înregistrează o creştere de
11 % , iar 32 % dintre elevi au fumat prima ţigară înainte de 14 ani. Doar 13% cred că fumatul din când în
când este dăunator dar cred în proporţie de peste 75% că fumatul de 1-2 pachete pe zi aduce cu sine
riscuri pentru sãnãtate şi am constat aceste fenomen şi în cadrul şcolii noastre.
Se ştie că tutunul, ca orice drog, prin consumarea lui, produce dependenţă şi are efecte atât pe
termen scurt cât şi pe termen lung asupra sănătăţii. Fumatorii îşi expun corpul acţiunii a cca. 4.000 de
substanţe chimice ce se găsesc în ţigări, 40 dintre acestea cauzând apariţia cancerului. Pe lângă efectele pe
care le are asupra respiraţiei şi cavităţii bucale, fumatul este o cauză importantă a bolilor pulmonare
cronice obstructive, a tusei cronică, insuficienţei respiratorii; este o cauză majoră a bolilor de inimă,
influenţează apariţia cancerului bronho-pulmonar şi a altor tipuri de cancer. Este un factor de risc pentru
instalarea mai devreme a menopauzei la femei, apariţia prematură a ridurilor faciale, a osteoporozei la
femei, a disfuncţiilor sexuale la bărbaţi şi scăderea imunităţii în general.
Ca urmare a creşterii numarului elevi care fumau în timpul programului şcolar şi în special vârsta la
care începeau să fumeze (10- 11 ani), în ultimii cinci ani şcolari am fost nevoiţi să să implementăm-
anual- activităţi de prevenire şi reducere a consumului de tutun de către elevii din şcoala noastră.
Proiectul „ Pot să aleg, dar ce aleg?” a fost realizat în colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică Bihor.
Scopul proiectului a fost menţinerea la un nivel scăzut a consumului de tutun în special şi de
reducere a cazurilor de consumatori în rândul populaţiei şcolare. Prin activităţile pe care le-am desfăşurat,
am urmărit: sensibilizarea şi educarea populaţiei şcolare în scopul evitării consumului
experimental/recreaţional de tutun în special, conştientizarea acestora asupra consecinţelor pe care le are
tutunul asupra organismului, precum şi identificarea şi reducerea factorilor de risc.
Grupul ţintă a fost constituit din elevii din clasele IV- VII din cadrul Şcolii noastre. Proiectul a
cuprins mai multe etape. În prima fază am aplicat un chestionar tuturor elevilor din ciclul gimnazial cu
scopul de identifica gradul de conştientizare a factorilor care determină, influenţează şi menţin dorinţa de
a fuma.
În urma analizei chestionarului am constatat că majoritatea fumătorilor au model în familie, motivul
pentru care au început să fumeze este curiozitatea sau dorinţa de a avea prieteni şi de a se simţi diferiţi,
dar mulţi dintre ei nu cunosc în consecinţele reale ale acestui obicei. Rezultatele chestionarului au fost
disemintate în cadrul Consiliului Profesoral, în urma căruia, cu colaborarea profesorilor diriginţi, am
putut implementa faza a doua a proiectului.
În continuarea proiectului am desfăşurat activităţi cu caracter informativ la toate clasele, am
elaborat şi distribuit de materiale informative pentru elevi şi părinţi, am vizionat filme cu tematică
specifică şi discuţii interactive pe marginea acestora şi jocuri de rol. Aceste activităţi au fost desfăşurate
în scop preventiv şi la clasele din ciclul primar, în special la clasa a IV-a, în scop preventiv. În finalul
proiectului am organizat un concurs şi expoziţie de desen cu tema “Pot să aleg, dar ce aleg ?” în vederea
creşterii gradului de conştientizare şi implicare în activităţile derulate.
În urma acestui tip de program, am putut constata de-a lungul timpului reducerea numărului de
elevi fumători, iar sondajele pe care le realizăm anual şi observaţiile făcute de profesori ne permit să
spune că nu mai avem copii de 10-11 ani care să fumeze în timpul programului şcolar.
641
Bibliografie
*** http://www.ase.ro/site/despre/cabinet/drogurile.asp, accesat la data de 15.05.2015
*** http://www.eurespir.info/ro/statistici.html, accesat la data de 15.05.2015
642

Prof. Chiţă Ortansa Ilona
Liceul Tehnologic „Iordache Golescu”, Găeşti
Promovarea imaginii şcolii reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei parteneri
educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. În cadrul unităţii noastre de învăţământ, precum în toate unităţile
şcolare, există Comisia de Promovare a imaginii şcolii care are următoarele obiective::
- crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
- armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală;
- personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
- promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piaţa
muncii susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte abilităţi.
În acest an şcolar Comisia de Promovare a imaginii şcolii şi-a propus desfăşurarea unor activităţi
prioritare în realizarea unei astfel de campanii:
• consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională în cadrul
săptămânii Școala altfel;
• dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local şi judeţean, în scopul promovării imaginii şcolii
şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;
• promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă locală, post TV local,
internet - facebook).
Liceul Tehnologic „Iordache Golescu”-Găeşti are profil tehnic şi profesional. Elevii
de la profilul tehnic obţin la sfârşitul cursurilor atestat profesional iar cei de la învăţământul
profesional au posibilitatea să fie angajaţi de către Arctic S.A., agentul economic colaborator al liceului.
Activităţile care se desfăşoară în cadrul unităţii noastre de învăţământ sunt în colaborare cu diferite
instituţii: biserica, poliţia, DSP-Târgovişte, Universitatea Valahia-Târgovişte, Universitatea Piteşti, Şcoala
Postliceală Sanitară „Carol Davila”-Bucureşti, Casa de cultură „Dumitru Stanciu”.
Având în vedere că în oraşul Găeşti, sunt trei licee ( colegiu, tehnologic şi agricol),
elevii care se înscriu la liceul nostru nu au un nivel intelectual ridicat, însă încercăm să descoperim
calităţile lor artistice. Astfel în cadrul liceului nostru sunt elevi talentaţi la pictură, muzică, sport, creaţie
literară, unii dintre ei urmând cursuri de specialitate la Târgovişte, alţii făcând parte din grupurile artistice
ale Casei de Cultură „Dumitru Stanciu”- Găeşti. În acest an şcolar unii dintre elevii liceului nostru au
participat la câteva concursuri unde au obţinut diferite premii: Burcea Bogdan, clasa a XI-a A şi
preşedintele Consiliului Şcolar al Elevilor şi Lăcătuş Alin, clasa a XI-a A şi vicepreşedintele Consiliului
Şcolar al Elevilor au participat la „Art Respect Festival” organizat la Braşov în luna octombrie unde au
obţinut premiul I- muzică uşoară respectiv Trofeul grupei la categoria Jazz, iar în luna noiembrie au
participat la concursul „Stele de mâine”, de la Timişoara obţinând mențiune la categoria Pop-rock şi Jazz,
la concursul judeţean „Toleranţă şi iubire pentru semeni” elevii noştri au obţinut următoarele premii:
Mieluşică Serena, clasa a X-a A şi Costache Raluca, clasa a XI-a B, premiul al II-lea, secţiunea eseu ,
Voicu Ancuţa şi Voicu Florina, clasa a XI-a B premiul I, secţiunea colaje, Stănescu Denis, clasa a IX-a
D, premiul I, secțiunea pictură, etc.
Toate rezultatele obţinute de către elevii noştri la concursurile şcolare şi extraşcolare sunt
publicate în ziarul local Cronica Găeştiului sau pot fi văzute pe site-ul şcolii. În fiecare an şcolar, ISJ-
Dâmboviţa organizează activităţi de promovare a şcolii unde sunt prezentate ofertele şcolare, rezultatele
obţinute la diferite concursuri, simpozioane, manifestări cultural-artistice.
Utilizarea promovării prin intermediul internetului a reprezentat şi reprezintă o prioritate pentru
şcoala noastră, mai ales că tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet. În acest
sens, Comisia pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii a propus următoarele metode de
transmitere a informaţiilor în spaţiul virtual:
643
• Utilizarea site-ului http://ltiordachegolescu.ro

• Utilizarea reţelei de socializare Facebook @liceultehnologiciordachegolescu
644
INCEPUT DE PARTENERIAT GRADINITA-FAMILIE
CHITIBIA CLAUDIA CRISTINA-PROF.INV.PRESC.

GRAD.,,INSIR’TE MARGARITE
SECT.4,BUCURESTI
“Cine-l vede pe copil cum creste? Nimeni. Numai cei din alta parte spun: Vai ce a crescut! Dar nici
mama nici tata nu l-au vazut cum creste! El a devenit in timp. Si-n fiecare clipa a fost ce urma sa fie.”
(Antoine de Saint-Exupery)
Exista in viata fiecarei familii moment important. Cu siguranta ca printre acestea se afla si etapa
gradinitei. Ce ganduri, ce temeri ii incearca pe unii parinti? “Ii va placea copilului meu la gradinita?”, “Se
va adapta cu usurinta programului gradinitei?” etc.
In fapt, parintii sunt mai nerabdatori decat micutii lor sa inceapa gradinita, iar motivele sunt diverse:
 va avea copii cu care sa se joace
 va manca si va dormi mai bine
 va invata sa fie mai ascultator
 va avea un program bine stabilit
 va fi supravegheat pe timpul cat parintii lucreaza
Organizarea primei sedinte cu parintii, in luna iunie, inainte de venirea propriu-zisa a copilului in
gradinita, reprezinta o oportunitate de a informa parintii despre:
 regulamentul de ordine interioara al institutiei
 responsabilitatile personalului care deserveste gradinita si conditiile, uneori dificile, in
care isi desfasoara activitatea (o educatoare pe tura la 20-25 de copii, o ingrijitoare la 3 grupe de copii,
paturi insuficiente pentru numarul de copii inscrisi)
 rolul parintilor in procesul de adaptare si inegrare a copiilor din mediul familial in cel al
gradinitei
 strategii care tin de buna organizare a grupului de copii
La aceasta prima intalnire cu parintii, i-am familiarizat pe acestia cu unele manifestari ale copiilor
in primele zile, saptamani sau chiar luni de gradinita:
 plang (unii fac crize) la despartirea de parinti
 refuza sa manance si sa doarma dupa amiaza
 nu au minime comportamente de autonomie (nu mananca singuri, nu folosesc toaleta etc )
 au unele comportamente agresive (musca, tipa, imbrancesc copiii, strang de gat, arunca cu
jucarii )
 sunt instabili motric si emotional
 nu accepta respectarea niciunei reguli de convietuire in grup (opozitie permanenta)
Avand in vedere toate aceste particularitati, am considerat ca este oportun sa introduce in discutia
cu parintii ideea de pregatire pentru gradinita, oferind fiecarei familii un mic ghid de cunoastere a
copilului de 3 ani apt sa inceapa gradinita, intr-un spatiu nou, cu oameni necunoascuti, cu reguli noi, dar
benefice dezvoltarii lui ulterioare.
 Anunta ca are nevoie la toaleta (nu face pe el)
 Foloseste wc-ul sub supravegherea adultului
 Se spala si se sterge pe maini
 Mananca singur, folosind corect lingura
 Se incalta si se descalta singur
 Isi pune si isi scoate singur pantalonii
 Doarme dupa amiaza
 Stie sa isi spuna numele intreg
645
 Isi recunoaste lucrurile personale

 Manifesta disponibilitate de a respecta regula adultului
In ceea ce priveste stabilirea unor strategii care tin de buna organizare a grupei in aceasta perioada
de tranzitie, le-am propus parintilor urmatoarele masuri:
• Stabilirea locurilor la mese pentru fiecare copil

• Purtarea de catre copii a unor ecusoane cu numele lor
• Venirea la gradinita cu jucaria preferata
• Scurtarea timpului de ramas bun intre copil si parinte
• Insotirea copilului la gradinita de catre parintele care face fata cel mai bine acestei perioade.
Drumul de la grădiniţa spre şcoală poate fi unul lin,plăcut,sigur dacă desigur se şi doreşte acest
lucru din ambele părţi;gradiniţă şi familie.
646

ȘCOALA GIMNAZIALĂ TRAIAN, COM. TRAIAN, JUD.OLT
PROF. CHIȚU MARIANA CAMELIA -LB. ENGLEZĂ

Școala Gimnazială Traian din comuna Traian este una dintre cele mai appreciate școli din zona
rurală, din județul Olt, făcând cinste numelui pe care-l poartă și care ne amintește de rădăcinile viguroase
ale existenței noastre.
Promovarea imaginii școlii noastre reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaționali: școală-elevi-părinți. O şcoală performantă este o şcoală în care este promovată,
susţinută şi dezvoltată o legătură puternică între profesori şi părinţi. Este un parteneriat în care, nu trebuie
uitat niciodată, nucleul este elevul. Comunicarea, schimbul de informaţii privind copilul, trebuie să vină
din ambele sensuri, studiile aratând că o bună relaţie părinte – profesor se corelează cu performanţa
şcolară bună a copilului.
Este evident că părinţii au nevoie de un sprijin puternic din partea şcolii pentru a se implica eficient.
Comunicarea între profesor şi părinte determină motivarea copiilor în învăţare, creşterea interesului
acestora pentru studiu, pentru activităţile şcolare şi extraşcolare. Profesorii şi părinţii, împreună, ar trebui
să îi sprijine pe copii în a-şi planifica activităţile, în a-şi dezvolta interesul pentru diferite domenii. Ei pot
oferi permanent oportunităţi de învăţare, lucrând în parteneriat.
Comunicarea dintre părinte şi profesor trebuie să fie constantă, să implice toate mijloacele
disponibile şi să vizeze atât aspectele negative, dar, mai ales, aspectele pozitive. Este foarte important să
existe la ambii parteneri (părinte şi profesor) capacitatea de a da copiilor recompense spontane (laudă,
întărire pozitivă), relaţionarea dintre aceştia având valenţe formative în acest sens. Întrebările părintelui
pot viza atât aspecte ce ţin de activitatea şcolară, cât şi de cea extraşcolară, de grupul de prieteni sau de
relaţiile cu ceilalţi elevi.
Una dintre problemele care apar în relaţia profesor (diriginte) – elev este lipsa de implicare din
partea părinţilor, distanţa tot mai mare pe care aceştia o păstrează faţă de şcoală. Şcoala ar trebui să se
implice tot mai mult în atragerea părinţilor către ea, către profesori şi, în primul rând, către nevoile
elevilor. Evoluţia copiilor trebuie urmărită constant, şi nu doar atunci când sunt probleme foarte mari.
Astfel de momente tensionează foarte mult relaţia profesor – părinte şi, de foarte multe ori, dintr – o
greşită gestionare a situaţiei pot duce chiar la destrămarea acesteia. Se poate întâmpla ca profesorii să
considere nepotrivită intervenţia părinţilor, critica pe care aceştia o aduc şcolii, iar părinţii pot considera
că şcoala nu are reacţia pe care ei o consideră potrivită şi corectă. Rezolvarea unei asemenea situaţii nu
poate veni decât prin comunicare, prin deschidere şi flexibilitate în relaţia stabilită între cei doi parteneri.
O relaţie corectă şi eficientă între profesor şi familie este o relaţie în care există asertivitate,
acceptarea unui punct de vedere diferit, ascultare activă. Părinţii pot fi cu uşurinţă implicaţi în activităţile
şcolare şi extraşcolare, profesorii îi pot informa despre cum ar putea face acest lucru, cum pot deveni
parteneri reali.
Abordările contemporane în educaţie impun, ca şi condiţie obligatorie, ca profesorii să stabilească
relaţii de cooperare cu părinţii elevilor, cu familiile acestora, rolul lor nelimitându-se doar la educaţia de
la catedră sau din clasă.
Evoluţia copiilor este puternic influenţată atât în prezent, cât şi în viitor, de modul în care se
dezvoltă această relaţie părinte – elev – profesor.
De-a lungul activității de formare și promovare a imaginii școlii noastre au existat activități și
campanii prioritare precum: consilierea elevilor de gimnaziu privind orientarea școlară și profesională, ce
are ca scop creșterea interesului acordat procesului educațional și alegerea viitoarei cariere, dezvoltarea
de parteneriate la nivel local și județean în scopul promovării imaginii școlii.
S-a realizat un pliant de promovare a Centrului de Documentare și Informare al Școlii Gimnaziale
Traian, în cadrul căruia se desfășoară activitățile educaționale școlare și extrașcolare. De asemenea se
transmit în spațiul virtual informații și fotografii privind baza material, programele de dezvoltare, oferta
educațională, rezultatele elevilor și proiectele derulate în limba română și limbi străine.
Prin oferta educațională dăm posibilitatea părinților să aleagă activitățile opționale și
extracurriculare la care doresc să participe copiii. Prin oferta educațională avem în vedere promovarea
imaginii școlii la nivelul comunității locale, în rândul unităților de nivel școlar, la nivel județean,
647
național: promovarea școlii printr-un marketing educațional în care respectarea principiilor educației
incluzive să fie prioritară; realizarea unor activități de informare despre integrarea si progresul copiilor, a
copiilor cu CES, despre politicile educaționale, despre resursele educaționale folosite; participarea la
„activități deschise“, prin organizarea unor activități de tip: carnaval, expoziții cu produse ale activității
copiilor, strângere de fonduri, serbări, concursuri etc.
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil, atât în școală,
cât si în curtea acesteia (resurse umane, resurse logistice, locuri de joacă, resurse educaționale).
648
Pinacoteca "Marius Bunescu"-

bijuteria Colegiului Național ,, Ioniță Asan”
Prof. Chivu Aura Magdalena

Colegiul Național ,, Ioniță Asan”
Actul de naştere al pinacotecii datează din 17 aprilie 1947, când conducerea liceului „Ioniţă Asan“
trimitea un apel către pictorii născuţi în Caracal, în care se spunea: „Oraşul în care v-aţi născut, respectos
vă roagă prin noi de a-l ajuta la îndeplinirea unui frumos plan artistic, pe care-l nutreşte de mai multă
vreme: înfiinţarea unei pinacoteci ...“
Profesorul Pătru Crăciun, director al liceului „Ioniţă Asan“, la stăruinţa pictoriţei Hortensia
Popescu, începe în anul 1946 demersurile pentru achiziţionarea de opere de artă, având şi sprijinul unor
renumiţi pictori născuţi la Caracal, dintre care amintim pe Marius Bunescu, Mihail Lapatty, Ion
Musceleanu, Gheorghe Teodorescu-Romanaţi. Un apel asemănător a fost înaintat şi către Ministerul
Artelor, de la care se aştepta aprobarea oficială pentru înfiinţarea unei asemenea instituţii de artă. În
răspunsul afirmativ al ministerului primit în luna august se scria: „Avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă
că în şedinţa din 28 iunie 1947, consiliul superior al ministerului a luat cunoştinţă cu multă plăcere de
raportul dvs. Nr. 1211 /1947 cu privire la înfiinţarea unei pinacoteci pe lângă acel liceu ...“.
Pictorii cărora li se ceruse sprijinul, au răspuns şi ei cu entuziasm la apelul ce li se adresase.
Donator principal, pictorul Marius Bunescu se implică cu toată convingerea şi profesionalismul în
coordonarea acţiunii de achiziţionare a tablourilor, încercând să aducă în pinacotecă opere de reală
valoare artistică.
Hortensia Popescu - Liceul „Ioniţă Asan“

La 30 august 1947 se primea şi din partea Ministerului Artelor, un lot de cinci tablouri semnate de
Catul Bogdan, Dragoş Morărescu, Gheorghe Sârbu, Petre Molovăţu şi Constantin Bacalu.
În ziua de 1 septembrie 1947 a început organizarea pinacotecii într-o sală spaţioasă (18 m / 9 m),
care fusese amenajată după toate regulile muzeistice, pentru expunerea celor 26 de tablouri primite până
atunci. Pe lângă tablourile primite de la Ministerul Artelor, sau donate de pictori, au mai fost achiziţionate
lucrări realizate de Hortensia Popescu, Popa Jean Tudor şi Alexandru Ţipoia.
Inaugurarea oficială a pinacotecii a avut loc la 21 septembrie 1947, în prezenţa elevilor,
profesorilor, conducătorilor unor instituţii din localitate şi a unui numeros public. Cartea de Aur a liceului
consemnează de-a lungul timpului o serie de donatori importanţi:
- Academician prof. dr. Ştefan S. Nicolau, deputat al judeţului Romanaţi: « Am pentru liceul „Ioniţă
Asan“ două tablouri frumoase, opere ale pictorului Ghiaţă, precum şi o colecţie de 18 stampe japoneze
ce am promis să donez eu liceului pentru pinacotecă.»
- Elena Dona, împreună cu fiicele sale Cella şi Maruşca, deţinătoarele vestitei colecţii „Dona“ din
Bucureşti: « Nutresc faţă de oraşul meu natal, sentimentele cele mai alese, mai calde şi aş vrea să-l văd
înălţându-se mereu pe linia culturii. De aceea, împreună cu fiicele mele, donăm pinacotecii „Bunescu“
din Caracal un număr de 12 tablouri... ». Lucrările erau semnate de pictori de seamă, ca: Arthur Verona,
Iosif Iser, Ştefan Dimitrescu, Constantin D. Stahi, Ipolit Strâmbu, Theodorescu-Sion, etc.
Marius Bunescu, unul dintre cei mai de seamă peisagişti români: « În dragostea pentru locurile
copilăriei şi pentru cetăţenii acestui străvechi oraş, cât şi în dorinţa de a contribui la dezvoltarea lui
permanentă, la cele 26 de picturi personale donate demult pinacotecii „Bunescu“ din Caracal, adaug azi
încă un număr de zece picturi personale.»
Pinacoteca deţine mai multe lucrări de sculptură realizate de Vasile Năstăsescu (M. Eminescu,
I.L.Caragiale), Teodora Kitulescu (Cap de bărbat - Bunescu, gips), Raffaello Romanelli (Constantin
Poroineanu, Eufrosina Poroineanu, busturi de marmoră albă). An de an, numărul de lucrări donate ori
achiziţionate creşte, ajungând astăzi la cifra impresionantă de 331 de tablouri şi stampe japoneze.
Începând cu anul 1954 în cadrul pinacotecii se organizează periodic expoziţii pe diferite teme ca:
„Evoluţia picturii româneşti în secolul al XIX-lea“, „Pictori născuţi la Caracal“ (1957), „Femeia în arta
649
plastică“ (1960), „Oraşul Caracal în lucrări de grafică“ (1964), „Expoziţia de pictură şi grafică Marius
Bunescu“ (1968).
Cinci dintre foştii elevi ai liceului „Ioniţă Asan“ au absolvit Institutul de artă plastică „Nicolae
Grigorescu“ şi au onorat pinacoteca cu unele dintre operele lor. Aceştia sunt: Teodor Catană, Vintilă
Mihăiescu, Ion Truică, Popa Jean Tudor şi Ion Popescu Udrişte.
În curtea liceului la geamul pinacotecii străjuieşte bustul lui Marius Bunescu, operă a sculptorului
Corneliu Medrea.
650
«AVENTURĂ PRINTRE …. RÂNDURI»
Prof. înv. primar Chivulescu Maria-Daniela
Este titlul unui proiect care urmăreşte

stimularea lecturii elevilor din ciclul primar şi care se
derulează în Şcola Gimnazială „Coresi” în acest an
şcolar, pe o perioadă de 8 luni (noiembrie 2017 - iunie
2018).
Coordonatorii proiectului prezintă în câteva
rânduri care sunt motivele ce justifică necesitatea unui
asemenea proiect, precum şi relevanţa sa pentru
stimularea lecturii în învăţământul primar:
„Şcoala este cea care trebuie să trezească la
elevi interesul şi dragostea pentru citit. “Carte
frumoasă, cinste cui te-a scris” începe să devină un
enunţ învechit, pierzându-şi semnificaţia de odinioară pentru elevii noştri. Stă în puterea noastră, a
dascălilor, să luptăm ca acest enunţ să rămână contemporan cu EI, elevii. Stă în putera noastră să-i
convingem pe copii că a sta aplecat asupra cuvântului scris înseamnă a căuta şi a găsi calea cunoaşterii,
a înţelegerii, a propriei realizări şi a bucuriei. Lectura poate fi singura alternativă de salvare
intelectuală şi comportamentală, de atingerea unor momente de introspecţie şi reflecţie.”
Proiectul “Aventură printre rânduri” se
adresează unui număr de 457 de elevi de la ciclul
primar şi are ca obiectiv general stimularea interesului
pentru lectură în perioada școlarității mici în vederea
atenuării unora dintre cauzele care pot genera eșecul
școlar. Prin derularea acestui proiect, se doreşte
creşterea numărului de elevi care preferă lectura
altor activităţi, creșterea timpului acordat lecturii prin
promovarea strategiilor de citire – lectură la toate
disciplinele, îmbogăţirea bibliotecii clasei cu volume
donate de copii și participarea acestora cu creaţii
proprii în biblioteca clasei, creșterea nivelului de implicare a părinților și bunicilor în viața școlii prin
inițierea unor activități comune părinți –copii, bunici – nepoți.
Proiectul are în vedere desfășurarea unor activități
interesante și motivante, potrivite intereselor și
preocupărilor copiilor și ajută la dobândirea/dezvoltarea
competențelor de citit- scris, precum și la înțelegerea
faptului că lectura trebuie să ocupe un loc important în
dezvoltarea personală (Începe aventura! – lansarea
proiectului, Atelier de formare învăţătorilor, Colţul
cititorului, Rând cu rând spre aventură, Puterea exemplului,
E rândul adulţilor – activitate comună părinţi/bunici-copii,
Atelierul de lectură, Citiţi, dacă vreţi să scrieţi!,
Aventura....online!, Aventura de pe scenă , Aventura
continuă împreună cu prietenii noştri, Târgul de carte,
Aventura...la sfârsit de drum).
Impactul urmărit prin implementarea acestui proiect
este: trezirea interesului elevilor pentru carte și lectură, îmbunătățirea rezultatelor școlare ale acestora,
dezvoltarea cooperării între elevi la nivelul clasei/școlii, creșterea motivației pentru învățare, dezvoltarea
relației părinte- copil, abilitarea părinților cu practici de susținere, stimulare a interesului copiilor pentru
651
lectură, creşterea nivelului de implicare a părinţilor în viaţa şcolii, promovarea imaginii școlii în
comunitate, creşterea prestigiului școlii în comunitatea locală și educațională.
Începe aventura! a fost activitatea de lansare a
proiectului la care au participat toţi elevii claselor din
învăţământul primar din şcoala noastră, domnii şi
doamnele profesoare, doamnele directoare ale şcolii,
precum şi alţi invitaţi. Cu toţii au purtat tricouri
inscripţionate, pancarte sau afişe cu mesaje semnificative
ori personaje îndrăgite din cărţile preferate.
Va urma!
652
PERFORMANŢA ÎN EDUCAŢIE
Prof.înv.primar, Ciarnãu Romelia

Prof.înv.primar, Bireş Ramona
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,OLTEA DOAMNA’’,ORADEA
În contextul actual al schimbãrilor rapide,al competiţiei acerbe şi accelerate care ne influenteazã
viaţa,ne dinamizeazã mediul,ne impune noi determinãri,ne provoacã la regândindire a sistemelor şi a
structurilor economice şi sociale dintre identitatea naţionalã şi globalizare,se fac eforturi de adaptare a
societãţii la exigenţele lumii de mâine.
Trãim într-o lume bazatã pe competiţie şi eficienţã,a cãrei forţã rezidã în cunoaştere.
În cadrul competiţiei globale un element fundamental îl constituie creativitatea.Astãzi,mai mult
decât oriând,creativitatea reprezintã o condiţie fundamentalã a calitãţii educaţiei,una dintre premisele
esenţiale ale performanţei.
Creativitatea este acea caracteristicã a gândirii care foloseşte inventiv experienţa şi cunoştinţele
accumulate,oferind soluţii şi idei originale.Componenta principalã a creativitãţii o constituie
imaginaţia,dar creaţia de valoare realã mai presupune şi o motivaţie,dorinţa de a realiza ceva
nou,deosebit.
Şi cum noutatea ,azi,nu se obţine cu uşurinţã,o altã componentã este voinţa,perseverenţa de a face
numeroase încercãri şi verificãri.Gândirea creativã este deosebit de complexã şi are la bazã o serie de
factori,care îi permit combinãrile,transformãrile,implicãrile,relaţiile,identifi-
cãrile sau evaluãrile.
Pe lângã coeficientul de inteligenţã un rol important în creativitate îl au : ereditatea,capacitãţile
intelectuale,aptitudinile,caracterul,mediul social,cultural,efortul susţinut cu pregãtire şi investigaţie.
Stimularea creativitãţii tinerilor se poate realiza printr-o susţinutã şi elevatã pregãtire teoreticã şi
practicã,dinamizarea iniţiativei şi muncii independente,a spiritului critic ştiinţific,dinamizarea activitãţii
de documentare şi experimentare independentã,pasiune pentru ştiinţã în concordanţã cu aptitudinile
fiecãruia.
Deosebit de importantã este şi atitudinea profesorului,relaţia sa cu elevii.Aceasta implicã
schimbãri importante,atât în mentalitatea profesorilor,cât şi în ceea ce priveşte metodele de educare şi
instruire.
Performanţele se realizeazã prin stabilirea unei strategii educaţionale concrete şi
individualizate,centrate pe elev,printr-un mod atractiv de lucru suplimetar.Şcoala româneascã trebuie sã
vizeze doi poli importanţi,calitate şi performanţã.
De curând,eleva Tea Maria Deaconu a obţinut menţiune la Concursul Naţional ,,Un condei numit
fair-play’’,organizat de Comitetul Olimpic şi Spotriv Român.
Laureaţii celei de-a XVII-a ediţii a Concursului naţional de literaturã si jurnalism sportiv „Un
condei numit Fair-Play”, organizat de Comitetul Olimpic şi Sportiv Roman (COSR) prin Academia
Olimpica Românã (AOR), în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), prin Inspectoratele
Şcolare Judeţene, au fost premiaţi în cadrul unei gale care a avut loc la Casa Olimpica din Bucuresti.
Premiile au fost oferite de Mihai Covaliu, preşedintele COSR, George Boroi, secretarul general al
COSR, Iriana Deleanu, membru în Comitetul Executiv al COSR, medaliatele olimpice Ionela Tirlea si
Violeta Beclea Szekely, precum şi alte personalitãţi ale lumii sportive si culturale româneşti.
LuminaMath este o competiție națională de matematică, cu subiecte de tip grilă, care are o tradiție
de aproape douăzeci de ani în rândul elevilor din învățământul primar și gimnazial românesc. Convinși că
matematica reprezintă o parte indispensabilă a culturii generale, organizatorii propun subiecte care sunt în
concordanță atât cu programa școlară națională, cât și cu sistemele internaționale de educație și testează
nu doar cunoștințele elevilor, ci și capacitatea lor de a găsi, cu rapiditate, soluții inedite pentru probleme
noi.
Rezultatele elevilor şcolii noastre la acest concurs naţional, 87 de premii ,au plasat şcoala noastrã în
topul celor mai bune şcoli din judeţ şi din ţarã.
Concursurile şcolare fac parte din seria de activităţi extracurriculare la care elevii pot lua parte
opţional sau după recomandarea cadrului didactic. Societatea modernă cere oameni
creativi,inventivi,inovatori,aceasta fiind o condiţie hotărâtoare a progresului la care aspiră toate fiinţele
653
umane. Astfel,şcoala devine un spaţiu de promovare a creativităţii şi libertăţii individuale ce contribuie la

formarea viitorului om al societăţii moderne.
Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate cuantificabile (număr de
absolvenți, performanțe).Promovarea rezultatelor obtinute de elevii nostri la concursurile locale/judetene
si nationale, au dus la crearea unei imagini pozitive a şcolii în comunitatea localã.
MOTTO: Doar cãutând perfecţiunea, gãsim succesul !
654
IMPORTANȚA PROMOVĂRII IMAGINII ȘCOLII
Cicios Dan-Augustin, Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu”, Cluj-Napoca
O școală este parte a mediului social, dinspre care influențele

operează direct și indirect. Școala și mediul interacționează deschis
și dinamic. Pe de o parte, mediul social influențează școala.
Influența poate stimula sau nu dezvoltarea obiectivelor școlii. Pe de
alta parte, o școala nu poate niciodată scăpa de forțele mediului.
Școlile sunt capabile să influenșeze mediul. Interacțiunea dintre
școală și mediul extern cere o atenție constantă din partea
managementului. Supraviețuirea continuă a școlii depinde de modul
în care echipa managerială o adaptează la condițiile externe.
Concret, influența este dată de relațiile în care școala se angajează cu
diferite persoane, grupuri și organizații din comunitate.
Pentru a reuși, o instituție educațională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex și în
continuă schimbare. Toate activitățile instituției sunt dependente de mediul exterior. Managerii instituției au
nevoie să înțeleagă importanța mediului și a schimbărilor care se produc și modul cum pot afecta succesul sau
chiar supraviețuirea instituției. Mediul poate fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil,
forțele demografice, economice, ecologice, tehnologice, legislative și culturale ramân stabile de la un an la
altul. Într-un mediu în transformare lentă se produc mișcări slabe și ușor predictibile, instituțiile
supraviețuiesc ușor și au timp pentru măsuri inteligente pentru a se adapta, într-un mediu turbulent au loc
adesea schimbări impredictibile,în prezent, școlile operează în medii turbulente. Pentru a se menține
viabil, managementul trebuie să îndeplinească patru obiective:
. întelegerea macro mediului
. cercetarea sistematică a mediului
. identificarea celor mai importante oportunități și amenințări
. adaptarea inteligentă la mediu.
Când elevul alege să urmeze o anumită școală, el este influențat și se orientează după sfaturile
altora. Diferiți oameni din acest mediu social pot avea o mare influență asupra alegerii unui curs sau a
unei școli.
Grupurile de influență (parinți, prieteni, angajați ai școlii, directori de firme, colegi) sunt, de fapt, cei
care iau decizii. Școala are nevoie, de asemenea, să câștige încrederea și respectul acestor grupuri care pot
atrage elevi. Totuși, școlile sunt competitoare pe piața suportului material, care ia forma personalului,
materialelor, sponsorilor și altor resurse financiare. Prin cooperarea cu diferite instituții și organizații, o
școală poate să creeze noi forme ale serviciului pentru comunitate, care va crește valoarea educației oferite
în percepția clienților școlii.
Schimbarea imaginii ia foarte mult timp. Pentru a schimba o imagine săracă, numai relațiile publice
nu sunt suficiente. Imaginea negativă este, din nefericire, mai persistentă decât cea pozitivă. Oamenii au
tendință de a ignora informațiile care sunt conforme cu așteptările. Comunitatea se va convinge de calitățile
școlii numai dacă acestea vor fi experimentate de clienți. Școala poate să încerce diferite metode de a obține
informații referitoare la imaginea sa.
Nu întotdeauna imaginea proiectată de școală coincide cu identitatea ei, efortul școlii fiind îndreptat
în acest caz înspre corectarea imaginii cu ajutorul mijloacelor specifice oferite de către relațiile publice.
Școala comunică spre exterior o imagine pe foarte multe căi, uneori într-un mod inconștient. Felul în care
arată clădirea sau curtea școlii, comportamentul public al elevilor ei, punctualitatea, expresia și ținuta
profesorilor și multe alte amănunte aparent nesemnificative, contribuie în mod esențial la crearea imaginii
de ansamblu.
Comunicarea eficace presupune dezvoltarea unei strategii de comunicare coerente, care se va
concretiza într-un plan operațional organizat pe capitole. Comunicarea în mod profesional nu se face la
întâmplare și nu o poate face oricine. Comunicarea planificată nu a fost privită ca o prioritate pâna acum,
655
ceea ce se știa despre școală în afară și felul cum era ea perceputa de publicul extern nu constituiau
preocupări majore ale conducerii școlii.
Fiecare școală are mediul său, care se află uneori în plină evoluție. Unele elemente din trecut ramân
deosebit de puternice și-i marchează existența. Chiar așezarea geografică, competiția dintre școli de
același rang, mărimea, sunt elemente ce le pot individualiza. Întrebări ce vin din trecut pot aduce
informații prețioase în prezent. Care au fost forțele educaționale, economice, sociale care au dus la fondarea
școlii și care au menținut școala în trecut? S-au schimbat aceste forțe? Prin ce s-a diferențiat această
școală? S-a schimbat situația? În bine? Se poate reveni la ceva ce s-a pierdut? Aceste întrebari pot să
apară fără sens pentru piața unei școli dar nu e tocmai adevărat. Școala care se cunoaște și știe să-și
proiecteze valorile și caracterul își va atrage elevii și suporterii.
angajaţi-cadre didactice. Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii școlii noastre au fost:
•dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul
locale / regionale;
•promovarea imaginii școlii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
Bibliografie
1. Cucos Constantin – Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
2. Didactic.ro
3. http://www.scritub.com/management/marketing/MARKETING-EDUCATIONAL
4. Note de curs – Anghel Laurenţiu-Dan, 2009
656
MODALITĂȚI DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII
Cicios Maria, Liceul Teoretic “Eugen Pora”, Cluj-Napoca

Una dintre tendințele modernizării învățământului vizează flexibilitatea instrucției și educației
pentru a asigura dezvoltarea capacităților și aptitudinilor fiecărui elev, în raport cu propriile posibiliăți.
Școala este chemată să organizeze procesul de predare-învățare - evaluare în așa fel încât să-l pună pe
elev cât mai devreme posibil în posesia unor mijloace proprii de însușire a cunostințelor, de aplicare în
practică în mod constant și creator.
Școala modernă este aceea în care elevii trebuie să-și asume într-o mai mare măsură
responsabilitatea dobândirii cunoștințelor, cadrul didactic devenind în acest fel un organizator al activității
de învățare. Cerințele formării individului în școala modernă - în perspectiva educației permanente-
impun formarea si dezvoltarea capacităților acestuia de a-l învăța să învețe, să se instruiască
independent.Tehnicile de diferențiere a instruirii vizează o gradare a sarcinilor școlare, potrivit
posibilităților individuale și a ritmului propriu de dezvoltare a fiecărui individ, astfel încât randamentul să
fie asigurat pentru toți. Putem sublinia în acest sens rolul deosebit de important al cadrului didactic în
generarea unui climat de încredere în posibilitățile individului încât să combată complexul de inferioritate
pe care îl trăiesc mulți dintre cei care nu pot atinge performanțe ridicate și, de asemenea, să combată
atitudinea de uniformizare a condițiilor de învățare și dezvoltare pentru indivizii capabili de performanțe.
Calitatea managementului școlar, echipa de dascăli din școala în care îmi desfășor activitatea,
dotarea de care dispune școala, au contribuit la realizarea bunei imagini a școlii noastre. Munca în echipă,
cooperarea, respectul reciproc, atașamentul față de copii, entuziasmul și dorința de afirmare, preocuparea
pentru propria perfecționare a fiecărui cadru didactic, sunt câteva obiective ale celor ce muncesc în
această școală.
Directorul şcolii are un rol important în promovarea imaginii școlii. Acesta trebuie să aibă o
atitudine asertivă, democratică, de încredere în echipa de lucru, să fie receptiv, cooperant, comunicativ,
dinamic, obiectiv, cu respect faţă de realizările membrilor colectivului, să ţină seama de sugestiile
acestora şi să ia decizii cu privire la reducerea disfuncţiilor semnalate în activitatea şcolii. Toate aceste
aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv - educativă şi în conduita cadrelor didactice. Oferta
curriculară, resursele umane, resursele materiale sunt motive temeinice pentru care optează toți cei care
doresc să fie absolvenți ai școlii noastre.
Părinții caută această școală pentru pregătirea și formarea personalității propriilor copii.
Școala, este instituția sau mai bine zis locul unde elevii își însușesc noțiuni ce sunt necesare pe
parcursul vieții, cum ar fi cititul, scrisul , socotitul dar și locul unde își descoperă talentele, cum să-și
petreacă timpul și deprinderile lui în viață . Deoarece elevii își petrec aproape cel mai mult timp în școală,
aceștia trebuie să-și petreacă timpul într-un mod plăcut, util și interesant. Prin desfășurarea unor activități
extracurriculare având diferite implicații educaționale sau prin participoarea în cadrul diferitelor
concursuri și parteneriate pe diferite teme: protejarea naturii, reciclarea materialelor, campaniile
antiviolență, școala transmite informații despre imaginea sa comunității.
Activitățile desfășurate în diferite momente ale anului școlar- activitățile din Școala Altfel, întreceri
sportive, serbări școlare, festivalul național ”Datini și obiceiuri din străbuni lăsate”, expoziții, concursuri
pe teme ecologice, voluntariate, acte de caritate- au avut impact asupra comunității.
Participarea la diverse concursuri școlare a dat posibilitatea afirmării școlii noastre ca școală activă,
care se implică în diverse activități, a dat posibilitatea punerii în aplicare a cunoștințelor și aptitudinilor
deținute de elevi și profesori.
Diversele parteneriate încheiate cu mai multe școli din țară și din străinătate au reprezentat o ocazie
deosebită pentru școală de a se face remarcată prin proiectele desfășurate în colaborare cu aceste școli,
prin activitățile derulate în cadrul acestor proiecte.
Numeroasele premii obținute de elevi cu ajutorul profesorilor au avut darul de a schimba pozitiv
mentalitatea membrilor comunității asupra școlii.
657
Postarea diverselor informații și activități pe diverse site-uri și pe facebook-ul școlii sunt o dovadă
în plus că școala noastră este o școală activă, cu elevi și cadre didactice dornici de a se afirma prin diverse
activități, cu elevi talentați, cu profesori care își practică meseria aleasă cu cinste și dăruire.
Schimbarea imaginii ia foarte mult timp. Pentru a schimba o imagine săracă, numai relațiile publice
nu sunt suficiente. Imaginea negativă este, din nefericire, mai persistentă decât cea pozitivă.
Nu întotdeauna imaginea proiectată de școală coincide cu identitatea ei, efortul școlii fiind
îndreptat în acest caz înspre corectarea imaginii cu ajutorul mijloacelor specifice oferite de către relațiile
publice. Școala comunică spre exterior o imagine pe foarte multe căi, uneori într-un mod inconștient. Felul
în care arată clădirea sau curtea școlii, comportamentul public al elevilor ei, punctualitatea, expresia și
ținuta profesorilor și multe alte amănunte aparent nesemnificative, contribuie în mod esențial la crearea
imaginii de ansamblu.
Fiecare școală are mediul său, care se află uneori în plină evoluție. Unele elemente din trecut ramân
deosebit de puternice și-i marchează existența. Chiar așezarea geografică, competiția dintre școli de
același rang, mărimea, sunt elemente ce le pot individualiza.
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă
Bibliografie
1. Albu, Gabriel – Introducere într-o pedagogie a libertăţii, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
2. Cosmovici, Andrei – Rolul activitatilor didactice pe grupe în dezvoltarea tendinţelor de
cooperare, Revista de pedagogie Nr. 10;
3. Cosmovici, A; Iacob Luminita – Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
5. Didactic.ro
6. Tehnici de promovare
7. Note de curs – Anghel Laurenţiu-Dan, 2009
658
Prof. Cilibia Valentina

Școala Gimnazială Prunișor-Jud. Mehedinți
educația. Desemenea, promovarea imaginii școlii implică o activitate umană sau un sistem de activități
orientate spre satisfacerea cerințelor beneficiarilor actuali și potențiali.
Promovarea modelelor de bune-practici reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi puţin
costisitoare strategii de menţinere a mediului competitiv dintr-o organizaţie.
Unitatea scolara la care activez, este o scoala din mediul rural. Pe langa faptul ca sunt profesor,
indeplinesc si functia de director, de mai multi ani.
Directorul este personificarea şcolii şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are rolul de a descrie
misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
Directorul îsi comunică viziunea sa, personalului şcolii. Comunicarea internă este unul din cele mai
nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală, dar viziunea sa va trebui împărtăşită şi aprobată de
 Beneficiarii principali respectiv cu cei secundari (elevi şi părinţi) prin armonizarea
intereselor lor.
 Opinia publică generală ce se compune din categoriile de public general, care află pe
diferite canale,în special din presă, internet, pliante.
 Mass-media. Publicul media include companiile media care desemnează ştiri şi opinii
editoriale. Pot fi publicaţii specifice, ziare, reviste de tip magazin, posturi de radio şi televiziune.
 Publicul local ce este compus din locuitorii din zona unde işi defăşoară activitatea şcoala.
elevilor.
 valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
 dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi
situaţii de timp şi spaţiu;
 promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării
formative/continue a rezultatelor acţiunii didactice/educative care reflectă calitatea corelaţiei funcţional-
structurale dintre subiectul şi obiectul educaţiei;
 stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;
 antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică)
în contextul unor acţiuni de instruire formală-nonformală-informală, integrate/integrabile în sensul
educaţiei permanente.
659
didactic este lăsat să îşi exprime liber opinia cu privire la problemele pe care Instituţia le întâmpină.
Pentru o promovare continuă a activităților scolii și pentru o permanentă îmbunătățire a calității la
nivel instituțional, noi încearcă să dezvoltam permanent programele educaționale, să păstram renumele
de școală cu rezultate bune la examenele naționale, la concursurile școlare și extrașcolare, o școală în
care cadrele didactice sunt interesate permanent de perfecționare, de calitatea actului educațional. Pentru
toate acestea este necesar să existe o comunicare eficientă cu toți partenerii educaționali și o implicaremai
profundă a noastră, a cadrelor didactice.
660
De ce promovăm imaginea școlii

Prof. Cilibiu Maria
Școala Gimnazială ”Ion Grigoroiu” Lelești, jud. Gorj
Învățământul secolului al XXI-lea este strâns legat de regimul democratic, ca regim de organizare
statală, dar și de tipul de economie specific, libera concurență. Asfel, s-a găsit și cea mai importantă
necesitate de promovare a imaginii școlii – concurența.
În zilele noastre avem nevoie să facem cât mai multă reclamă școlii în care lucrăm, din care
provenim în unele cazuri, din mai multe motive: financiare, pe prim plan, sociale, culturale sau chiar
politice.
Criza de efective de elevi a dus la comasarea sau desființarea de unități școlare, legislația fiind una
destul de riguroasă și cu efecte dificile atât pentru personalul didactic, cât și pentru cei defavorizați care
ajung să fie privați de un traseu lin și scurt către școală; din acest motiv este nevoie ca personalul unei
școli să se orienteze către ceva nou, atractiv, să motiveze existența sa în comunitate, nu numai ca instituție
de însușit cunoștințe, absolvire sau promovare, ci și ca entitate culturală, socială, de implicare a elevilor în
viața comunității și de creare a unei relații de interdependență și necesitate reciproce.
Fiecare unitate de învățământ are ceva de arătat publicului, nu numai comunității, ci chiar țării
întregi. De aici și parteneriatele de la nivel județean până la cel național, proiectele dedicate elevilor sau
profesorilor, prin corespondență sau prezență directă. Așa creăm o unitate, un întreg al sistemului de
învățământ actual și promovăm imaginea școlii, demonstrăm că se poate învăța și arăta și celorlalți
capacitatea intelectuală, artistică, emoțională, empatică de care dispun cei implicați.
Imaginea școlii poate fi promovată în multe feluri, de la proiecte scrise până la media și concursuri
naționale sau internaționale, lucru ce este benefic dacă este luat drept model de urmat și dacă este
diseminat în favoarea elevilor și a societății din care ei provin.
Așa cum carnetul de note este oglinda elevului și imaginea școlii este reflexia colectivului de
profesori; promovarea și reputația unei școli este produsul unei echipe ce trebuie să dea dovadă de
colaborare, respect, toleranță, bună înțelegere și corectitudine. Numai în acest fel imaginea unei școli este
una pozitivă, de apreciat și lăudat, iar o mare contribuție și responsabiliate în acest sens îi revine
directorului. Nu trebuie uitată nici ”mâna de lucru” – elevii care au un mare aport la promovarea imaginii
școlii prin efortul de a se prezenta la evenimente, la concursuri, olimpiade, iar dacă ei reușesc să se
remarce și prin urcarea pe podium înseamnă că toată munca nu a fost în zadar.
O altă metodă de promovare este și oferta școlară, ce trebuie să fie cât mai diversificată și să aibă
tangență cât mai mare cu cerințele pieței de muncă; este vorba de școlile cu profil tehnic și vocațional, de
unde avem nevoie de elevi pregătiți să facă față cererii de pe piață. Este nevoie în sistemul românesc de
învățământ să se pună din nou accent pe meserii și din fericire multe unități școlare de profil au înțeles
acest lucru și fac mari pași spre reușită. Singurul impediment este efectivul de elevi; la acesta se mai
adaugă, e drept, și seriozitatea și interesul de care trebuie să dea dovadă cei ce ar trebui să fie specializați
în a-i îndruma și învăța pe viitorii meseriași.
În concluzie trebuie precizat că promovarea imaginii școlii este o necesitate, iar la aceasta trebuie să
contribuie atât personalul didactic, cât și elevii cu multă seriozitate și interes colectiv.
Bibliografie:
Gherguț, Alois, Management general și strategic în educație: ghid practic, Editura Polirom, Iași,
2007.
Joița, Elena, Management educațional, Editura Polirom, Iași, 2000.
661
Profesor pentru învăţământ primar Cîlniceanu Daniela Liliana
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII.Suntem Clasa Albinelor,mai precis clasa a IV-a B,iar stupul
nostru este Şcoala Gimnazială Numărul 3 din oraşul Rovinari,judeţul Gorj.Stilul managerial al
conducătorului instituţiei de învăţământ unde ne desfăşurăm activitatea precum şi atitudinea cadrelor
didactice este în favoarea promovării unei imagini pozitive a şcolii noastre prin popularizarea
performanţelor obţinute de elevi la nivelul comunităţii.Acest lucru se realizează prin conceperea de
proiecte şi parteneriate cu autorităţile locale(primărie,biserică,poliţie alte instituţii de învăţământ din
localitate),activităţi în care sunt implicaţi profesori,elevi,părinţi,membri ai comunităţii locale,
reprezentanţi ai autorităţilor locale,mass-media.Părinţii vor opta pentru o şcoală care ştie să promoveze
performanţa şi care reuşeşţe să-şi creeze o imagine pozitivă în comunitate.Promovarea imaginii şcolii se
realizează prin mijloace de comunicare mass-media,prin intermediul avizierelor din şcoală,prin site-ul
şcolii sau al inspectoratului şcolar,prin organizarea de activităţi de susţinere a elevilor cu dezavantaj
social sau a elevilor cu performanţe deosebite.Clasa Albinelor a fost apreciată şi a obţinut aplauze
binemeritate la Cercul Consilierilor Educativi care s-a desfăşurat în ianuarie 2018 la Şcoala Gimnazială
Numărul 3 Rovinari.Tema propusă s-a intitulat”Conflictul dintre generaţii”.Indiferent de
epocă,ţară,cultură sau educaţie,conflictul dintre generaţii a existat întotdeauna.De-a lungul timpului,el a
îmbrăcat şi forma unui fenomen în masă cum a fost mişcarea hippie,de exemplu.Albinele au abordat
această temă în stilul lor caracteristic prezentând un program artistic structurat în două momente
distincte.Prima parte a programului s-a axat pe cunoaşterea folclorului şi a tradiţiilor populare.Publicul a
ascultat renumite cântece populare româneşti în interpretarea talentatelor albine(“M-a făcut mama
oltean”,Cântă cucul bată-l vina”,Rău mă dor ochii mă dor”).Dansurile populare” Ciuleandra “şi “Purtata
fetelor de la Căpâlna” au fost appreciate de consilierii educative prezenti la activitate.Partea a doua a
programului a cuprins cântece şi dansuri moderne ,folk,rock(Iarba verde de acasă”,Vinovaţii fără
vină”).Mesajul transmis de Clasa Albinelor se putea deduce şi din versurile cântecelor interpretate:”Nu
contează cât de lung am părul/Mai presus e cât de mult gândesc”Această activitate şi multe alte activităţi
le puteţi vedea pe pagina noastra face-book Clasa Albinelor Rovinari
662

PRIN MANIFESTAREA MĂRINIMIEI MICILOR ŞCOLARI
CU PRILEJUL SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
Adriana CÎMPEAN, Liceul Teoretic „Avram Iancu”, Cluj-Napoca, Cluj
În luna decembrie a fiecărui an, paşii ne călăuzesc spre drumul speranţei pe care toţi îl parcurgem
cu ardoare. Sărbătoarea creştină, Naşterea pruncului Iisus, dar şi cea a Anului Nou trezesc în sufletele
noaste, mici şi mari, credinţă şi dorinţa de a fi optimişti, încrezători în realizarea ţelurilor personale, dar şi
a celor şcolare/ profesionale. În spiritul sărbătorilor de iarnă dorim să fim mai buni, mai iertători, mai
încrezători; de asemenea, avem frumoasa menire de a-i călăuzi şi pe elevii noştri spre toate aceste trăiri,
sentimente şi atitudini creştine. Astfel, elevii clasei a III-a B, de la Liceul Teoretic „Avram Iancu”,
coordonaţi în parteneriat cu prof. de Religie, Doamna Felicia Bărbos, au decorat sala de clasă, au
împodobit bradul de Crăciun, au scris o scrisoare bunicilor/ naşilor de botez/ unei persoane dragi, în
formă tradiţională, studiind astfel despre destinatar şi expeditor, utilizând formula de adresare, mesajul şi
formula de încheire, în comparaţie cu forma electronică – e-mail sau video; apoi, au colindat, au realizat
compoziţii plastice, participând astfel şi în cadrul secţiunii a II-a din cadrul concursului dumneavoastră
interjudeţean: Expoziţia de creaţie. Fiecare i-a scris lui Moş Crăciun o scrisoare, conţinutul căreia a
cuprins: formula de adresare, o succintă prezentare, o descriere pertinentă a atributelor principale,
pozitive, personale ale elevului, două-trei dorinţe la care visează a le fi îndeplinite de către Moşu’, o urare
adresată acestuia cu prilejul sărbătorilor de nea şi formula de încheiere. Secvenţa a doua a scrisorii a
cuprins şi un labirint, în care elevul trebuia să găsească drumul corect parcurs de Moş Crăciun, spre
hornurile mai multor case locuite de copii. De asemenea, în cadrul proiectului şcolii, intitulat Bucuria
Crăciunului în dar, cu ale sale secţiuni: Spectacol de Crăciun, Tărgul de Crăciun şi Magic Box, sub
atenta coordonare a profesorilor: Felicia Bărbos, Mariana Ilea şi Luana Turcu, elevii clasei mele au avut
marea bucurie: de a recita poezii, de a interpreta instrumental o colindă, de a confecţiona diverse
ornamente de Crăciun şi de a le vinde în cadrul târgului, de a fi buni creştini, mărinimoşi faţă de alţi copii.
Astfel, cu mic, cu mare, elev, părinte şi profesor, am realizat Magic Box-uri pentru a aduce câte un
zâmbet pe chipurile acestor copii şi părinţi, aceştia fiind consiliaţi de către specialişti din cadrul Asociaţiei
Caritas Eparhial Greco-Catolic Cluj, Departamentul socio-educativ, Proiectul After School. Un gest
nobil, creştin al fiecărui şcolar, al fiecărei familii doritoare a înveseli şi alţi copii cu prilejul sfintelor
sărbători de iarnă. S-au cumpărat: haine, rechizite şcolare, cărţi 3 D atractive, jocuri, precum şi cărţi de
genul Cele mai frumoase poveşti de Crăciun.
Noi, împreună, am dăruit fiindcă cei care dăruiesc au totul, iar cei care se abţin nu au nimic. Dacă
TU, cititor al acestor rânduri, te gândeşti la: Care este cel mai frumos dar pe care l-ai primit vreodată?
Sau şi mai bine, care este cel mai frumos dar pe care l-ai oferit vreodată?, probabil îţi vei aminti că, în
fiecare caz, cel mai frumos cadou a fost acela împachetat cu bătăile inimii celui care l-a oferit, acela în
care a fost inclusă o parte din sine.
Şi în acest an, tuturor copiilor şi adulţilor le-am adus sincera noastră urare: «La mulţi ani, cu
sănătate!» E un obicei străbun/ În fiecare an de Crăciun/ Bradul să-l împodobim/ Cu toţi să sărbătorim! /
Masa o-aşezăm frumos,/ Colindăm, colind duios,/ Îl aşteptăm pe Moş Crăciun/ Căci e seara de Ajun!/
Vin colindători prin case/ Şi ne spun colinzi frumoase,/ Iar noi le mulţumim/ Cu colaci îi răsplătim.
663
Campania “Magic Box” Bradul Nu defrişaţi păderea de

nostru conifere!
ECO (pictarea mulajelor din
împoobit! gypsum)
Şi iată cum formarea, dezvoltarea, cultivarea şi manifestarea competenţelor moral-civico-religioase

ale elevilor şi profesorilor pot sculpta şi constitui un imaculat profil civic al oricărei instituţii şcolare, cu
un impact de profunzime în comunitatea locală, regională, naţională şi/ sau europeană, prin deschiderea
paletei de parteneriate educaţionale comunitare, pe diverse tematici umanitare.
În încheiere, aducem preţuirea şi mulţumirile noastre atât partenerilor noştri educaţionali, cât şi
părinţilor-resursă, profesorilor şi elevilor din cadrul şcolii care au răspuns afirmativ chemării echipei de
proiect, care a proiectat, organizat, desfăşurat şi evaluat activităţile şi campaniile din acest an şcolar,
2017-2018, toate acestea fiind girate de către echipa managerială a Liceului Teoretic “Avram Iancu”,
profesor Adina-Claudia Turcu, Director şi profesor Marius Rusu, Director Adjunct.
Dorim ca acest exemplu de bună-practică să constituie un model reuşit, care de-altfel a fost foarte
bine primit de beneficiarii lui, ca oricare alt proiect umanitar, bineînţeles perfectibil, în funcţie şi de
misiunea şi viziunea şcolii, apoi de scopul şi obiectele stabilite de profesorii din cadrul diverselor catedre
de învăţământ cu prilejul implementării unor astfel de proiecte educaţionale, şcolare, extraşcolare şi/ sau
extracurriculare.
664
RODICA CÎMPEAN
GRĂDINIȚA LUMEA COPIILOR LUPENI
Instituțiile de învațământ au un rol deosebit de important în viața comunităților locale.Aici se
desfășoară procesul instructiv-educativ,prin care profesorii preiau resposabilitatea formării pentru viață a
copiilor,iar părinții își văd sau nu contribuția lor valorizată sau respinsă de către școală.
Există școli deschise sau închise față de comunitate.Părinții trebuie încurajați și abilitați să se
implice in activitățile care se desfășoară în cadrul unităților de învățământ..Școala poate deveni un punct
de întâlnire a influențelor educative formale cu cele nonformale și informale.
Cadrele didactice și directorii de școală trebuie să integreze într-o schemă realistă contribuțiile
părinților,ale administrației locale,ale agenților economici,ale reprezentanților mass-
media,sănătate,cultură.
Imaginea unei școli este în primul rănd reprezentată de cadrele didactice,de competența si gradul lor
de pregătire.Aceștia reprezintă emblema vie,care poate să atragă sau nu elevii spre școala respectivă.Se
știe că școlile cu cadre competente,calificate,devotate,atrag un număr mare de elevi.
La grădiniță se pot organiza activități la care să participe și părinții,pentru a vedea
cunoștințele,priceperile și deprinderile pe care și le-au însușit copiii.În acest sens am organizat
CARNAVALUL TOAMNEI,unde am confecționat împreună cu părinții măști care reprezintă fructe și
legume,am preparat salate de fructe și am confecționat diferite aranjamente din fructe și legume. A fost
totodată o trecere în revistă a cunoștințelor acumulate referitoare la anotimpul toamna.
Un rol deosebit de important îl au și serbările organizate cu ocazia diferitelor
evenimente:CRĂCIUN,8 MARTIE,ZIUA COPIILOR.Cu această ocazie părinții își pot admira copiii
evoluând pe scenă,se pot bucura de achizițiile acestora:cântece,poezii,dansuri.
Se pot organiza diferite expoziții tematice:desene,picturi,machete,cu ocazia cărora se prezintă
lucrările realizate de copii pe parcursul anului școlar.
Preșcolarii pot participa la o serie de concursuri care evaluează nivelul lor de pregătire,concursuri
de desen,pictură, activități practice. Diplomele obținute sunt o reflectare a muncii depuse de către cadrele
didactice.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre unitatea de învățământ către toți agenții
instituționali –sponsori,autorități,părinți-o menține în atenția generală a comunității.Pentru aceasta este
necesar să se păstreze în unitate o atmosferă primitoare și expresivă,plasând la vedere materiale
promoționale,produse ale activitații copiilor,să se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați
copiii,părinții și cadrele didactice.Pagina web și revista unității au de asemenea un rol deosebit în
promovarea imaginii.
Şcoala cea bună e aceea în care şi şcolarul învaţă pe profesor. – Nicolae Iorga
665
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI EMINESCU”, ZALĂU

- O ȘANSĂ PENTRU AFIRMAREA TA! –
P.P.I.P CIMPOIEȘ MIRELA CRINA
Este de necontestat faptul că imaginea unei școli se creează în timp. Ea se construiește în rândul
publicului prin serviciile oferite și prin sistemul comunicațional organizat . Imaginea și creșterea
notorietății instituționale sunt strâns legate de capacitatea școlii de a satisface cât mai bine nevoile
clientelei sale: elevi și părinți. De fapt, imaginea reală percepută de către public este de cele mai multe ori
ceea ce contează în decizia acestuia de a apela la serviciile unei școli.
Școala Gimnazială Mihai Eminescu, din Zalău, este o școală care vine în fața publicului cu o ofertă
generoasă:
- trei limbi de predare: română , germană, maghiară;
- mediu școlar prietenos, cu săli de clasă moderne;
- sală de sport recent renovată;
- cadre didactice cu o excelentă pregătire profesională;
- experiențe educaționale eficiente, variate și atractive;
- cultură instituțională bazată pe respect reciproc și colaborare;
- siguranță într-un spațiu securizat;
- grijă pentru copil, stabilitate, coerență, deschidere și viziune.
La școala noastră, managementul și cadrele didactice formează o adevărată echipă:
„O echipă motivată, în care toţi membrii sunt motivaţi, implicaţi în mod egal şi care relaţionează
unii cu alţii la parametrii optimi, este un factor cheie de succes. Orice proiect este expresia unei analize,
unei gândiri şi decizii colective, a unei comunităţi de finalităţi şi interese, precum şi a dorinţei comune de
schimbare şi cooperare. El este expresia unui efort de echipă aflată într-un permanent proces de inovare”
St. Iosifescu, 2001 – Ghid Formarea Formatorilor).
Echipa de cadre didactice a școlii Mihai Eminescu, contribuie în fiecare an la promovarea unei
imagini favorabile școlii prin articole în presa locală sau alte publicații, prin realizarea de proiecte de
parteneriat cu comunitatea locală, prin realizarea de lectorate în cadrul ședințelor cu părinții pe teme de
interes comun, prin participarea cu succes la concursuri județene sau naționale sau prin alte activități
socio-culturale
Așadar, Școala Gimnazială Mihai Eminescu din Zalău, este o școală care se remarcă printr-o
multitudine de PUNCTE TARI:
- are o imagine si un renume dobândit de-a lungul mai multor ani de activitate caracterizată prin
competență, responsabilitate, iniţiativă, creativitate, parteneriat, eficienţă socială şi dinamism;
- resursele materiale sunt puse în valoare de un colectiv de cadre didactice care este preocupat de
realizarea unui învăţământ de calitate, autentic ancorat în lumea contemporană;
- cadre didactice foarte bine pregătite din punct de vedere metodic și științific, interesate de propria
formare și de menținerea prestigiului școlii;
- părinți receptivi la nevoile școlii și cu o atitudine pozitivă față de actul de învățământ;
- implicarea în viața comunității prin promovarea de parteneriate cu autoritățile/instituțiile locale;
- atragerea comunității locale în manifestări de popularizare a activităților scolii;
- rezultatele obținute de elevii școlii la învățătură și concursurile școlare sunt foarte bune, iar
promovabilitatea de aproape sută la sută;
- locul II la nivel national atribuit de ARACIP în privința eficacității procesului educative;
Și…multe ar mai fi de spus.
Conștienți fiind că unul dintre cele mai importante obiective ale oricărui proiect instituţional de
dezvoltare vizează crearea unei imagini pozitive a instituţiei, importanţa menţinerii unei bune imagini
instituţionale în rândul publicului extern, este primordială pentru dascălii acestei școli.
666
IMAGINEA ȘCOLII
Prof.CIOARA CORALIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 TĂMAȘDA
Cu bune și cu rele,anii de școală rămân petru fiecare dintre noi o experiență de neprețuit.Cu toții ne
amintim în fiecare anndecum frunzele prind a se îngălbenii de începutul unui an școlar,de sunetul
clopoțelului,de zumzetele dn curetea școlii,de vocea blândă a doamnei învățătoare,adoamnei diriginte
demai târziu și de bucuria reântâlnirilor cu colegii din fiecare an.
Pânăaici amintirile sunt asemănătoare pentru toți,dar dacă r fi să continuăm depănarea gândurilor
care ne vin în minte atunci când auzim cuvântl școală,fiecae dintre noi construiește propria imagine a
școlii deși pote am învățat împreună în aceeași instituție.
Deci care este imaginea școlii?
Depinde cui adresăm această întrebare,în ce calitate se află interlocutorul nostru!
Dacă acesta este profesor al școlii lacare se face referire în descrierea imaginii școlii va predomina
imaginea din punct de vede academic dată de performanțele elevilor la
concursuri,olimpiade,admiteri,etc,dar și reușitele acestora în viață!
Dar dacă întrebarea a fost adresată unor foști absolvenți?
De obicei aceștia își vor aminti profesorii care le-au îndrumat pașii pe calea învățăturii,iar apoi vor
povesti experiențe și întâmplări care i-au marcat,fără ca acestea să fie neapărat legate de cursuri în
sine.(amintiri din excursii,tabere,drumeții,pauze,concursuri și compeiții).
Menirea firească a școlii pe lângă a oferi cunoaștere elevilor este aceea de a-i pregăti pentru a
face față cu brio vieții, care nu rareori îi pune înaintea unor teste pentru care ei nu au avut bibliografie.De
aceea școala trebuie să fie locul unde atât elevii cât și profesorii să învețe unii de la alții,cât și
împreună.Profesorii prin educația formală să ofere disciplilor lor tezaurul științelor și prin cea non-
formală,adaptată la copii,împletită cu cea dintâi să-i ajute pe aceștia să dobândească experiențe care să-i
pregătească pentru viață sub toate aspectele ei.
Pe de altă parte imaginea școlii este societatea în ansamblul său,generații după generații care se
succed lăsându-și moștenire valorile etice și morale tinzând spre progres.De aceea este foarte important
ca școala prin profesorii ei să fie adaptată la cerințele elevilor săi păstrând valorile consacrate dar în
același timp ținând pasul cu tendințele vremurilor,acest fapt creând o imagine atractivă a școlii și ea
rămânând valoarea primordială a societății.
667
COLEGIUL „ANDRONIC MOTRESCU” RADAUTI – JUD. SUCEAVA

PROF. ING. CIOATǍ ANGELICA
Colegiul „Andronic Motrescu” din Rădăuți – județul Suceava se înscrie în linia liceelor remarcabile
din zona care au rolul de a forma competente profesionale din diverse domenii. Activitățile educative
desfășurate au rolul de a dezvolta și a valorifica aptitudinile personale ale elevilor.
Într-o era a tehnologiei, industria alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei
naționale, produsele alimentare fiind de importantă strategică.
Asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției alimentare, prin valorificarea potențialului
productiv și a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor și standardele de calitate, se realizează
prin pregătirea forței de muncă la nivelul standardelor europene.
Elevii scolii noastre sunt implicații în proiecte extrașcolare naționale și internaționale. S-au
înregistrat performante școlare prin participarea elevilor la olimpiada de industrie alimentara unde am
obținut rezultate meritorii în ultimii 5 ani (premiul I – Bacău, 2013; premiul II – Galați, 2014; premiul I –
Craiova, 2015; premiul I – Sibiu, 2016; mențiune – Târgu-Mureș, 2017).
In anul școlar 2016-2017 elevii capabili de performanta au participat la concursul „Student pentru o
zi” , organizat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, unde s-au remarcat prin obținerea de
premii ( premiul III pentru elevii din clasa a XI –a/ tehnician în industria alimentara și premiul II pentru
elevul din clasa a XII-a/ tehnician analize produse alimentare). De asemenea, elevii din clasa a IX și a X
au fost premiați la concursul organizat de ISJ Suceava – „O meserie pentru fiecare”,
Performanta școlară se realizează atât prin implicarea cadrelor didactice în pregătirea elevilor dar și
existentei unei baze materiale adecvata asigurata prin proiect Phare.
In prezent profesorii sunt dornici ca elevii lor sa devina oameni valoroși.
668
MODALITĂŢI EFICIENTE DE REALIZARE A ACTIVITĂŢILOR DE

DEZVOLTARE PERSONALĂ LA GRUPA MICĂ
Prof.înv. preșc. Camelia Ciobanu

Școala Gimnazială Nr.1/Grădinița
cu P.P. Nr.4 Săveni, Botoşani
„ Formaţi minţi active, conştiinţe libere, buni cetăţeni! Activitatea educativă trebuie să antreneze
întreaga personalitate a copilului, trebuie să-i conducă pe copii spre a gândi liber şi creator, trebuie să-i
antreneze să-şi exprime cu claritate gândurile şi sentimentele, să-şi motiveze şi să-şi argumenteze
acţiunile.
Continuaţi să vă perfecţionaţi propria activitate didactică ! Niciodată nu vom şti totul şi mereu
vom avea ceva de învăţat! Generaţiile de copii sunt mereu altele şi a face educaţie presupune, pe lângă
experienţă şi cunoştinţe cât mai actuale din domeniile implicate” ( Postulate ale activităţii didactice cu
copiii preşcolari )
Copiii mici îşi petrec mare parte din timp încercând să înţeleagă lumea înconjurătoare; curiozitatea
naturală îi conduce pe copii să pună întrebări, să cerceteze şi să facă legătura între experienţe actuale şi
cele din trecut.
Toate cele trei mari tipuri de activităţi de învăţare- Activităţi pe domenii experienţiale, Activităţi
didactice liber–alese, Activităţi de dezvoltare personală deşi vizează atingerea unor competenţe
academice , urmăresc şi dezvoltarea fizică, socio-emoţională, dezvoltarea limbajului şi a capacităţilor de
învăţare ale copilului. Activităţile de dezvoltare personală înglobează rutine, tranziţii, activităţi opţionale
, activităţile recuperatorii şi de dezvoltare a abilităţilor individuale.
Rutinele – sunt activităţi reper care acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la
dezvoltarea globală a acestuia, reprezentând momente de care se ţine cont în organizarea şi derularea
demersurilor didactice ale zilei; ele înglobează activităţi de tipul : sosirea copiilor, întâlnirea de dimineaţă,
micul dejun, igienă- spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după –amiază,
gustările şi plecarea copiilor acasă.
Tranziţiile – sunt activităţi de scurtă durată care fac trecerea de la rutine la activităţile de învăţare,
de la momentele de învăţare structurată la cele de îngrijire, în diferite momente ale zilei.
Întâlnirea de dimineaţă este structurată , în mod tradiţional, pe următoarele componente ( salutul,
prezenţa, calendarul naturii, împărtăşirea cu ceilalţi, activitatea de grup şi noutăţile, evenimenele zilei)
care se pot desfăşura toate sau se selectează 2-3 în funcţie de ceea ce doreşte educatoarea să realizeze.
Salutul este prima etapă a întâlnirii de dimineaţă şi se realizează în formă de cerc sau semicerc, de
la stânga la dreapta; în timpul salutului se foloseşte un ton cald, prietenos, copiii adresându-se pe nume
unul altuia
Prezenţa este un alt moment important al întâlnirii de dimineaţă; ea îi ajută pe copii să se cunoască
mai bine.
Calendarul naturii se foloseşte pentru a crea copiilor abilităţi de observare în legătură cu
schimbările care au loc în mediul înconjurător.
Împărtăşirea, schimbul de impresii este aspectul cel mai important al întâlnirii de dimineaţă ; în
timpul acestui moment, copiii prezintă propriile idei, griji, experienţe şi arată colegilor obiecte care au o
semnificaţie importantă în viaţa lor.
Scopul activităţilor de grup este crearea coeziunii grupului prin intermediul cântecelor, jocurilor şi
activităţilor scurte, energice şi plăcute: activitatea de grup pune, de regulă, accent pe curriculum sau pe o
temă recent analizată în timpul activităţilor cu copiii.
Noutăţile zilei,evenimentele, ştirile zilei partea finală a întâlnirii de dimineaţă, sunt prezentate prin
mesaje scurte şi directe, îmbogăţite cu desene, care să trezească interesul şi să faciliteze accesul tuturor la
aceeaşi informaţie.
În cadrul activităţilor pe care le-am desfăşurat la grupa mică am respectat prevederile noului
curriculum care promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului iar proiectarea şi derularea
întâlnirilor de dimineaţă au avut ca fundament expresia „ Ziua bună începe la întâlnirea de dimineaţă”.
669
Voi exemplifica în continuare o modalitate de desfăşurare a acestei rutine, la nivelul grupei mici pe care o
conduc.
Tema anuală : „ Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
Proiect : „Sărbătorile de iarnă în sufletul meu ”
Tema săptămânii: „Primii fulgi de zăpadă şi Moş Nicolae ”
Pe fondul muzical „Dimineaţa veselă!”- Corneliu M., copii se aşază pe scăunele în semicerc şi se
salută de la stânga spre dreapta :
Salutul : „ Bună dimineaţa, copii!
Prezenţa copiilor
-se realizează cu ajutorul inimioarelor pe care este scris numele copiilor şi este lipit un semn
individual; copiii prezenţi îşi iau „inimioarele” şi le aşază pe panou, în interiorul unei „inimioare vesele”;
„inimioarele” copiilor absenţi le-am aşezat în interiorul „inimioarei triste”
Calendarul naturii
-prin intermediul unei conversaţii am stabilit , împreună cu copiii, anotimpul în care ne aflăm,
caracteristicile zilei respective iar apoi, din coşuletul Zânei Iarna copilul desemnat a luat imaginile
adecvate şi le-a ataşat zilei corespunzătoare.
Împărtăşirea cu ceilalţi
Din colectivul grupei mici au fost desemnaţi 2 copii care au povestit colegilor ce cadouri le-a pus
Moş Nicolae în ghetuţe şi cum s-au simţit în momentul în care şi-au descoperit cadoul.
Activitatea de grup
Am prezentat copiilor feţele triste ale unor fetiţe şi băieţi; după ce copiii au denumit starea
emoţională, am încercat să aflăm motivele ce au determinat-o ( unul dintre ele ar putea fi: nu au primit
cadouri de la Moş Nicolae.....oare de ce ? ce putem face noi pentru a dispărea supărarea şi a readuce
zâmbetul?) ; pentru a facilita comunicarea am utilizat o „cizmuliţă fermecată” iar copilul care a primit-o,
a oferit un cadou ( din cele puse la dispoziţie) copiilor trişti; „faţa tristă” va deveni „ faţă veselă”(
întorcând imaginea pe partea cealaltă) iar copiii au fost bucuroşi că au făcut o faptă bună.
Mesajul zilei:,,Să fim cuminţi şi-ascultători

Că vin multe sărbători….”
Noutatea zilei
Printre cadourile destinate copiilor supăraţi descopăr o carte; prezint copiilor cartea şi le spun că
ea ne va ajuta să aflăm mai multe lucruri despre Moş Nicolae( “Legenda lui moş Nicolae”)
Tranziţia spre centre am realizat-o intonând cântecul “Ninge, ninge” şi executând câteva mişcări
sugestive.
Consider că toate aceste momente au o mare importanţă în cadrul activităţilor desfăşurate cu copiii
deoarece reuşesc să destindă atmosfera şi în acelaşi timp să canalizeze atenţia asupra activităţilor ce
urmează a fi desfăşurate în ziua respectivă, punând în evidenţă experienţe pozitive ale bunătăţii, empatiei
şi bucuriei de a merge la grădiniţă.
Bibliografie
Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuţa Tătaru ( 2009)- „Educatia timpurie, ghid metodic
pentru aplicarea curriculumului preşcolar”- Editura Paralela 45, Piteşti
Smaranda Maria Cioflica,Nadina Mignea-Guga, Camelia Lazăr, Gabriela Berbeceanu, Elena
Ilie, Cornelia Marta – „ Ziua bună începe la „Întâlnirea de dimineaţă” ( 2009), Editura Tehno-Art
Colleen Bane – „ Bună dimineaţa! Mă bucur că eşti aici-Manualul cadrului didactic pentru
întâlnirea de dimineaţă”
670
MODALITĂŢI DE PROMOVARE A IMAGINII ŞCOLII

Prof.înv.primar CIOBANU I. NICOLETA
Şcoala Gimnazială Brastavăţu, Olt
Construirea şcolii din Brastavăţu a început în anul 1896 şi s-a încheiat în anul 1898.
În anul 1900, învăţător-director este Dumitru C. Costeanu, ajutat de preotul Spiridon Ionescu şi
Alexandru Voinescu, ultimul fiind invitat la o conferinţă ţinută în 1902 de George Coşbuc la şcoala din
Amărăşti. Dar şcoala din Brastavăţu nu a fost un factor de educaţie doar pentru copiii satului, ci şi pentru
toţi locuitorii comunei. Aici se ţineau conferinţe pentru toţi fiii satului, ce aveau diverse teme:
obligativitatea şcolară, igiena locuinţei, cât preţuieşte instrucţiunea unui om, donaţii pentru cantinele din
judetul Romanaţi etc.
Din această şcoală au plecat câteva personalităţi care au facut cinste comunei, cum ar fi: George
Stancu Predeţeanu, profesor universitar, decedat în 1903, înmormântat în cimitirul Belu, Ion Oprescu din
Cruşovu-directorul băncii capitalei, Ion S. Predeţeanu-casier la aceeaşi bancă, Ştefan Oprescu-directorul
ziarului Romanaţi, Crăciun Pătru-directorul Liceului Ioniţă Asan din Caracal, Octavian Iorgu Ocoleanu-
pilot de aviaţie, cel care a făcut primul zbor la Saigon, profesorul universitar Ştefan Zamfir.
De asemenea, printre absolvenţii acestei şcoli se numără numeroşi învăţători, profesori, ingineri,
medici, etc. Dintre aceştia, o parte activează în comună, iar alţii sunt angajaţi la diferite instituţii şi
întreprinderi din ţară. Cele mai multe cadre didactice ale acestei şcolii au învăţat aici.
Obiectivul general în promovarea imaginii școlii, este de crea o imagine pozitivă a instituției și a
ceea ce reprezintă sistemul de învățământ în comunitate. Acest lucru poate fi realizat prin eleborarea de
Şcoala Gimnazială Brastavăţu colaborează eficient cu reprezentanții Primăriei, Dispensarului,
Poliţiei, instituțiilor de protecție a minorului, organizează și participă la acțiuni în cadrul comunității,
monitorizează activitățile extrașcolare și concursurile școlare, dispunând de un blog personal şi pagină de
facebook. Elevii sunt implicați în programe ce urmăresc beneficul comunității și protecția mediului
înconjurător prin proiectul ECO-ŞCOALA BRASTAVĂŢU. Avem revista şcolii, numită GLASUL
NOSTRU unde pot scrie atât cadrele didactice, cât şi elevii.
instituțional și personal al celor implicați. Profesorii îi pot învăţa pe părinţi cum să se implice mai eficient
în educaţia copilului (comunicare, program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinţii vor
să ajute, dar nu întotdeauna ştiu cum. Şcoala dispune de săli de clasă, cu rol bine stabilit, ele fiind
laboratoare de fizică-chimie, de biologie şi cabinete amenajate pe discipline: limbă română, matematică,
istorie-geografie, educaţie tehnologică şi informatică. Toate sălile de clasă sunt dotate cu materiale
didactice diverse, cu mijloace şi echipamente moderne, unde elevii dirijaţi de cadrele didactice îşi pot
desfăşura intens şi eficient activitatea. Şcoala dispune de un CENTRU de DOCUMENTARE şi
INFORMARE în care există volume din literatura română şi universală, cărţi ştiinţifice şi pedagogice, dar
şi studii de specialitate realizate de cadrele didactice cu gradul I din şcoală.
Zeci de generaţii de elevi au trecu pragul şcolii, au învăţat din slova cărţilor şi şi-au luat zborul spre
piscuri mai înalte. Dacă zidurile şcolii ori băncile ar putea vorbi, s-ar putea scrie un roman. Profesorii de
astăzi au înţeles că au o misiune importantă, pe cât de frumoasă, pe atât de grea, aceea de a descoperi cu
ce este înzestrat fiecare elev , dar şi de a îmbogăţi această zestre şi a-i da valoare. Această muncă este
complicată, dar plină de iubire, de pricepere, de calm şi nu în ultimul rând de optimism. Însuşirile pe care
le are această şcoală pe scara timpului sunt: în primul rând cunoaşterea copilului, respectul, înţelegerea,
încrederea, prietenia, tratarea diferenţiată şi individualizată a elevilor, optimismul pedagogic, toate având
la temelie dragostea faţă de ei, faţă de această bogăţie a societăţii, elevii noştri. Aceşti elevi calcă zilnic
671
pragul şcolii noastre, având convingerea că fiecare pas îi apropie mai mult de realizarea visurilor şi
speranţelor de viitor.
672
PROF .ÎNV. PRIMAR CIOBANU LĂCRĂMIOARA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 BOGDĂNEȘTI SANTA MARE
Consider foarte importantǎ promovarea imaginii școlii, nu numai pentru a atrage elevi către
școală,ci chiar pentru ai păstra trebuie să- ți faci cunoscută activitatea împreună cu colegii.
Sunt prof. înv. primar într-o școală , din mediul rural unde la clasele primare se învață în regim de
simultan iar la clasele V-VIII sunt copii navetiști din trei sate.
copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ atragem atenția asupra
potențialului elevilor noștri.
Uneori chiar și participarea cadrelor didactice simpozioane, parteneriate poate reprezenta o
strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți stârnesc interesul pentru cunoașterea
instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel îmbunătățită.
În general înscrierea elevilor de la clasele V-VIII la unele activități școlare și extrașcolare
,participarea lor la diverse concursuri pe plan local,comunal sau județean unde au obținut diverse premii
în competiții cu cei din mediul urban copii au mai multă încredere în sine .Având mai multă încredere la
șfârșitul clasei a VIII-a se înscriu la licee de renume unde promovează cu brio unii mergând la Facultatea
de Matematică, Agronomie sau se întorc în școala de unde au plecat în calitate de Educatori sau
Profesori. Consider că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-
o strategie de marketing, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
673
674
COMPER-MATEMATICA
Concursul COMPER este organizat in parteneriat cu M.E.N. prin Protocolul de colaborare nr. 419/13.06.2016 si inclus in Calendarul Concursurilor Nationale Scolare
organizate in anul 2017-2018 fara finantare M.E.N. nr. 3076/17.01.2018, sectiunea 3, pozitia 85.
Scoala Gimnaziala Nr. 1
Localitatea Santa Mare, Judetul Botosani
Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)
675
PĂRINȚII - DE LA SPECTATORI LA PARTENERI AI EDUCAȚIEI
Prof. Nicoleta CIOBANU

Liceul Teoretic, Murfatlar, jud. Constanța
Societatea românească actuală, aflată în căutarea axului moral, a unor valori de mult pierdute,
face ca cei mai mulți dintre noi să fim – mai mult sau mai puțin- dominați de satisfacerea acelor
trebuințe care ne asigură supraviețuirea și ne preocupă ( dacă …) într-o mai mica măsură profilul
spiritual al celor ce reprezintă viitorul oricărui popor : tinerii.
De aceea cred că nu este lipsită de utilitate cunoașterea acelor mecanisme, procese și
comportamente ale personalității umane care intervin în educație. Cunoașterea lor nu trebuie să fie
apanajul celor care și-au făcut o meserie din a-i educa pe alții, ci și al părinților, tot mai ocupați și mai
ales grăbiți în relația cu proprii copii și, de ce nu, al tuturor celor preocupați de ceea ce se întâmplă cu ei
și cu cei din jur.
Familia – partener al școlii în educația copiilor și a tinerilor – este expusă tot mai mult unor
procese de natură să-i slăbească potențialul educativ. Inflația, șomajul, pauperizarea tot mai accentuată a
populației, ca și migrarea în masă a personalului, determinate de măsurile de restructurare luate la nivelul
economiei naționale, duc la destabilizarea relațiilor dintre membrii familiei, cu repercursiuni asupra
condițiilor umane. Aceste împrejurări (alături de altele) constituie o sursă potențială a creșterii numărului
copiilor cu comportamente predeviante sau deviante care necesită asistență socială și adoptarea unor
măsuri pedagogice si educative speciale.
Procesul de distanțare între școală și familie în planul educației este asociat cu deserviciile aduse
educației de mesaje ce provin de la unele instituții culturale, respectiv mass-media. Este suficient să
exemplificăm cu modele de comportament străine de orice moralitate pe care le propun unele societăți de
televiziune, unele ziare sau reviste; să recunoaștem inconștiența cu care unele emisiuni de televiziune
oferă, prin insistența cu care le prezintă modele de comportament, modele de violență, chiar “ tehnici” de
construire a unor infracțiuni. De altfel, dintr-o altă perspectivă, nu putem nega faptul că, în general,
consumul de emisiuni TV poate fi chiar stimulativ pentru rezultatele școlare bune, deci benefic din punct
de vedere educativ atâta timp cât pe de o parte noi profesorii, iar pe de altă parte părinții avem
posibilitatea de a învăța elevul să selecteze emisiunile în temeiul unor criterii clare de calitate etică și
estetică, să le formăm și să le cultivăm gustul pentru adevăr și frumos, să-i ajutăm să se orienteze în
această “junglă informațională” astfel încât să rămână numai cu achiziții și decantări de ordin etic-
comportamental, care să le fie utile în perspectiva formării personalității proprii.
Plecând de la starea de fapt a lucrurilor, urmărind comportamentul elevilor dar bazându-ne și pe
rezultatele unor studii ( 1995 I. Pitulescu, 1998 V. Ghica) conform cărora principala cauză care
determină un comportament deviant la elevi este dezinteresul părinților față de aceștia ( 98% din familiile
acestor elevi au refuzat orice colaborare cu școala), o echipa de cadre didactice de la Liceul Teoretic
Murfatlar au propus un proiect educațional “Parinții - de la spectatori la parteneri ai educației”,
proiect care s-a dorit a fi un program educativ structurat pe diverse teme sub forma unei terapii școlare,
realizat cu antrenarea mai multor factori educativi: cadre didactice, părinți, elevi, invitați speciali-
specialiști (medici, sociologi, polițiști, profesori universitari, psihologi, etc,).
Proiectul și-a propus următoarele obiective:
- Investigarea nevoilor de educație și a intereselor parentale
- Dezvoltarea și îmbunătățirea abilităților de consiliere și relaționare în raport cu poziția copilului în
cadrul familiei
- Formarea și dezvoltarea capacităților de autocunoaștere a părinților, de cunoaștere a nevoilor și
schimbărilor copiilor lor
- Realizarea profilelor educaționale la nivelul familiilor, în funcție de particularitățile părinților în
vederea integrării școlii în comunitate.
Proiectul s-a desfășurat cu sprijinul unor echipe de cadre didactice din trei unități școlare:
Liceul Teoretic Murfatlar, prof. coordonator Nicoleta Ciobanu, echipa de proiect: prof. Mădălina
Darie, prof. Emilia Bădescu, prof. Violeta Oancea, prof. dr. Steliana Borcan, psiholog Roxana Iconaru
Școala Gimnazială nr.1 Valu lui Traian, prof. coordonator, director Lavinia-Paula Robe echipa
de proiect:prof. Violeta Bodiu, prof.Ancuța Buliga, prof. Șeila Abibula prof. Georgeta Popescu
676
Liceul Teoretic Lucian Blaga, Constanța, prof. coordonator dr. Anastasia Dumitru, echipa de
proiect: prof. Elena Săpunaru, prof. Mariana Ștefan, prof. Mihaela Crijman
Proiectul s-a derulat pe parcursul unui an calendaristic și a avut ca modalități de monitorizare și
evaluare: chestionare, dezbateri, expoziții, CD-uri cu activități, portofolii, ghiduri.
Promovarea/mediatizarea proiectului s-a realizat cu sprijinul partenerilor media: Litoral TV, Telegraf,
Cuget liber, Radio Constanța, CTV. Ne-am bucurat pe parcursul derulării proiectului de sprijinul
Asociațiilor de părinți.
Proiectul nostru s-a dovedit a fi un instrument util în îndeplinirea misiunii pe care o au educatorii –
profesori sau părinți – care credem că ar trebui să mediteze asupra problemelor care privesc “dotarea”
tinerilor cu acele instrumente valorice și note de personalitate care să le asigure supraviețuirea.
677
ALEGEREA MIJLOACELOR DE COMUNICARE ÎN MASĂ ÎN

Adriana Ciobotar, Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi“
Acest lucru depinde atât de publicul-țintă, cât şi de mesajul pe care vrei să-l transmiți şi
bineînțeles acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispoziție. In consecință, trebuie luate în
considerare trei întrebări în selectarea unor media potrivite pentru un anumit mesaj:
• Ce audienţă vrei să atingi şi care este cota de credibilitate dată de acea audienţă fiecărui mijloc de
comunicare ?
• Când trebuie să atingi acea audienţă si până la ce dată trebuie să primească un mesaj pentru a
răspunde la el ?
• Cât trebuie sa cheltuiești şi cât îţi permiți sa cheltuiești?
După ce s-a răspuns la aceste întrebări trebuie avute in vedere alte patru întrebări :
• Care media ating cel mai mare segment al publicului?

• Care are cea mai mare credibilitate şi care este costul?
• Pe ce media poți să te bazezi că vor livra mesajul în limitele de timp necesare pentru ca mesajul
să fie eficient?
• Ar trebui folosit un singur canal mediatic? Dacă este dezirabil un mixaj de media, ce media ar
trebui folosite pentru a se completa unele pe altele?
TELEVIZIUNEA
-combină caracteristicile legate de -mesaj efemer;
văz, auz si mișcare;
-spaţiile disponibile mai
-credibilitate pentru ca mesajul este greu de găsit;
transmis imediat;
-costuri mari;
- mesaj cu mare impact;
-reproducere proasta a
- audieţe imense; culorilor;
- identificare bună cu produsul; -mesaj limitat de segmente
de timp restricționate;
- popularitate
REVISTELE
-selectivitate în ceea ce privește -nu pot domina intr-o piață
audienţa; locală;
-atingerea unui public mai înstărit; -publicul unui anumit tip de
reviste este acelaşi;
-oferă prestigiu celui care face
publicitatea; -mesajul este transmis
imediat;
-mai mulți cititori pentru un
exemplar; -costurile de producție sunt
678
- reproducere bună a culorilor. crescute;
ZIARELE
-selectivitatea piețelor geografice; -costuri mari pentru
acoperire națională;
-ușurința în schimbarea textului
reclamelor; -viața scurtă a mesajului;
-atinge toate grupurile de venituri; -tiraj irosit;
-cost relativ scăzut; -costuri diferite între
reclamele locale şi cele naționale;
-potrivite pentru publicitatea
distribuitorilor şi a producătorilor; -uneori,reproducerea
culorilor este proastă.
RADIOUL
-selectivitatea piețelor geografice; -mesaj limitat de segmente
de timp restricționate;
-saturare bună a piețelor locale;
-mesaj efemer;
- cost relativ scăzut;
-fără abordare vizuală;
-ușurința în schimbarea textului
reclamelor.
INTERNETUL
-combină caracteristicile legate de - mesaj cu impact limitat;
văz, auz ăi mișcare;
- mesaj limitat de segmente
-selectivitatea pieţelor geografice; de timp si spațiu restricționate;
-potrivit pentru publicitatea - audienţă selectă;
distribuitorilor şi producătorilor;
- slaba audienţă;
-cost relativ scăzut;
-ușurința in schimbarea mesajului
transmis;
-oferă prestigiu celui care face
publicitate;
James E. Grunig consideră că numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expuși la media. Cu
cat oamenii sunt mai activi profesional, cu atât au mai puțin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge
mesajul la publicul-țintă, trebuie folosite publicații specializate pentru că aici sunt căutate informații în
mod activ despre evoluția unui subiect.
679
Bibliografie selectivă
1. Coman, Cristina, Relații publice şi mass-media, Iași, Editura Polirom,2000
2. Drăgan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Editura Șansa, București, 1996
3. Rus, Flavius Cătălin, Introducere in știința comunicării si a relațiilor publice, Iași, Editura
Institutului European, 2002
Comunicare.ro, 2004
5. Remus, Pricopie, Relații publice, Curs suport
680
Prof.pentru Învățamântul Primar, CIOCĂNESCU CARMEN ISABELA
O institutie de învatamânt este un loc binecuvântat, prin menirea sa plină de noblețe și generozitate
- aceea de a forma și cultiva personalități, de a deschide porțile spre cultură, de a trezi interesul pentru
cunoaștere, dar și prin modul în care a fost realizată această datorie de-a lungul timpului, pentru multe
generatii, care, trecând pe acolo, au dat valoare acelei instituții . Şcoala înseamnă atât pentru locuitorii
comunei noastre cât și pentru cadrele didactice incursiune în trecut, asumarea prezentului și garanţia
viitorului.
Şcoala noastra pune un accent deosebit pe creativitate , flexibilitate și dinamism , având ușile
deschise pentru toţi cei care au nevoie de educaţie . Şcoala Gimnazială Nr.1, Telega modelează
dominantele personalitaţii umane în parteneriat cu comunitatea locală. Obiectivul general în promovarea
imaginii școlii, este de crea o imagine pozitivă a instituției și a ceea ce reprezintă sistemul de învățământ
în comunitate. Acest lucru poate fi realizat prin eleborarea de proiecte care să multiplice experințele
pozitive în managementul instituțional, prin implicarea beneficiarilor direcți și indirecți ai școlii,dar și ai
comunității. Am reușit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru
comunitate și prin stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la
problemele comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi
judeţene sǎ promovăm imaginea școlii.
copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici,ONG-uri) am reuşit sǎ atragem atenția
asupra potențialului elevilor noștri,dar și să descoperim adevaratele abilități,talente ce stau ascunse
profund în caracterul și personalitatea copilului.Prin prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în
școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar atitudinea unora s-a schimbat, participând
necondiționat la activitățile desfașurate în cadrul școlii,dar și în afara ei.
O multitudine de activități și proiecte educative ,având la bază satisfacerea nevoilor copiilor
noștri,se desfașoară în școala noastră, derulate și ca urmare a încheierii parteneriatelor educaționale,
parteneriate care au ca scop modernizarea bazei materiale şi a spaţiilor de învăţământ; diversificarea,
înnoirea materialului didactic aferent procesului de învăţământ; parteneriate ce vizează atenuarea
problemelor copiilor cu nevoi speciale; parteneriate pentru cunoaşterea reciprocă şi buna relaţionare;
parteneriate ce vizeză o cât mai bună integrare a copiilor în societate; parteneriate profesionale, ce vizează
formarea continuă a cadrelor didactice; parteneriate de imagine, în scopul popularizării experienţelor
pozitive. Cadrele didactice sunt în mare parte responsabile de această imagine a școlii care ajunge în
vizorul societății. Ele caută să aducă elemente de noutate, cu care să îi surprindă pe elevi, pe părinți și să
îi atragă spre școală, în ideea de a o frecventa cu plăcere și interes pentru cunoaștere. Un exemplu demn
de menționat din lista de activități educaționale care au adus un plus de valoare școlii și au promovat
imaginea acesteia la nivel local și național, este datoria de-a inocula copiilor dragostea și respectul pentru
tradiții, obiceiuri și folclor. Pe lângă dezvoltarea sentimentelor de respect și apreciere a valorilor
tradiționale, obiectivul nostru principal este formarea unor trăsături pozitive de voință și caracter la copii.
În era internetului când navigăm cu pasiune căutând să stabilim contacte cu oameni din cele mai
îndepărtate colţuri ale lumii, uităm uneori de cei care ne stau aproape şi care ne reprezintă ca indivizi şi
neam. Uitând că „veşnicia s-a născut la sat”, ne îndepărtăm de obârşii, de balade şi doine, de frumuseţea
dansurilor, cântecelor româneşti, de înţelepciunea pe care bătrânii satelor au păstrat-o cu trudă de-a lungul
veacurilor.Viaţa curge şi la noi în comună cu destule poticneli, dominată de grijile traiului zilnic.Dar
dacă vrei să-i cunoști cu adevărat pe oamenii noștri, vino la ŞCOALĂ şi ai să întâlneşti dascăli dedicaţi,
care iubesc tradiţia și împreună cu şcolarii și părinţii, fac să tresalte inimile de bucurie.
681
Astfel ansamblul de dansuri „Floare de maceş” condus de către, doamna Profesor pentru
învățământul primar , Alexandra Cercel, înca de la înfiinţare, anul 2009, a reuşit să obţină numeroase
premii. Ansamblului de dansuri, doamna a mai adaugat și un grup vocal cu același nume, nume ce
simbolizeaza gingaşia dealurilor pline de aceasta floare și astfel cu toţii: copii, părinţi, dascăli, am avut
placerea de a ne bucura de numeroasele premii obținute,dar și de promovarea imaginii școlii la nivel
național prin apariția la televiziune în cadrul unor emisiuni folclorice. Sperăm că această preocupare de
transmitere spre viitor a tradițiilor și obiceiurilor locale va fi în folosul elevilor și al comunității, dar și un
mijloc de valoare în promovarea imaginii școlii.
682
Strategii de promovare a imaginii grădiniţei
Prof. ptr. înv. preşcolar Ciochină Andrada Victoria

Grădiniţa cu P.P. nr.19 Sibiu
În cadrul grădiniței noastre predomină convingerea că omul este perfectibil prin educaţie, indiferent
de provenienţa socială sau potenţialul ereditar. Ne consideram o mare familie în care fiecare are ceva de
învăţat, adulţi şi copii care pretind unii de la alţii, dar şi oferă în aceeaşi măsură.
Promovarea Grădiniței cu P.P.Nr.19, Sibiu are la bază pe lângă oferta educațională variată și
educația incluzivă, aceasta vizând integrarea și accesul la educație a tuturor copiilor proveniți din mediul
multicultural, șanse egale de studiu, protecție socială, dezvoltare intelectuală și fizică; un act educațional
de performanță care să contribuie la formarea unei personalități autonome și creative.
Normele comportamentale ale grădiniţei sunt precizate în Regulamentul de ordine interioară dar
predomină şi cele stabilite de-a lungul timpului de personalul însuşi, nescrise în vreun regulament (nu se
criticăm colegii în fata părinţilor sau copiilor, nu se umblă cu reclamații ridicole, nu se dau copiii afară de
la ore pe motive disciplinare, se respectă o conduită morală, etc.).
Oferta educaţională a grădiniţei a fost armonizată prin realizarea şi aplicarea curriculum-ului
naţional, asigurându-se un act educaţional de calitate. De asemenea, aceasta urmărește educarea copiilor
în spiritul respectarii drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Următoarele acţiuni au fost
derulate pentru realizarea planului de şcolarizare: promovarea şi prezentarea ofertei educaţionale prin
acţiuni de promovare a grădiniţelor prin distribuirea de pliante, broşuri, flyere, etc. copiii au fost
repartizaţi la grupa pe nivele de vârsta, iar educatoarele au fost selectate pe criterii de experienţa didactică
şi studii de specialitate. Încadrarea în unitate a fost asigurată cu personal didactic şi nedidactic calificat.
Prin oferta educațională, grădinița noastră, dă posibilitatea părinților să aleagă activitățile
opționale si extracurriculare la care doresc să participe copiii. Activităţile opţionale au fost elaborate în
concordanţă cu cerinţele părinţilor, dar şi cu resursele existente, la ședințele cu părinții fiecare educatoare
a prezentat oferta disciplinelor opționale și în funcție de propunerile părinților și necesitățile copiilor au
fost elaborate planificările calendaristice avizate de conducerea unității și de Inspectorul de specialitate
după cum urmează: “Micii ecologişti”, “Învăţăm să prețuim cărțile”, “Matematica distractivă”, “Engleza
pentru cei mici”, “Ne jucăm, ne distrăm, învățăm”, “În lumea magică a cuvintelor”, “Vreau să fiu
ecologist!”, “Educație rutieră”; “Colorăm și franceza învățăm” și “Dans sportiv”
Un accent deosebit se pune și pe educația timpurie având în vedere faptul ca în acest an școlar în
gradinița noastră avem foarte mulți copii sub trei ani, ceea ce presupune o mai mare atenție din partea
educatoarelor grupelor mici cu privire la adaptarea și integrarea lor în colectivitate.
Educatoarele au oferit şi ele consiliere parinţilor de câte ori li s-a solicitat acest lucru şi de
asemenea i-a implicat pe parinţi în realizarea de alte activităţi, vizite şi plimbări cu preşcolarii. Relaţia
părinte – copil – educator s-a făcut prin activităţi demostrative pentru grupa mare, organizarea unei vizite
la şcoală, consilierea şi orientarea părinţilor (prezentări, dezbateri, invitaţi, etc).
Părinţilor li s-au distribuit chestionare în vederea monitorizarii stării de mulţumire în legătură cu
activitatea desfăşurată de educatoare la grupe, dar şi pentru a corecta anumite aspecte din gradiniţă în
general. Relaţia educatoare - copil a fost una eficientă şi benefică pentru toţi preşcolarii din grădiniţă.
Părinţii au fost implicaţi în unele activităţi la grupă şi au participat şi la pregătirea serbărilor.
Educatoarele împreună cu preşcolarii au participat activ la viaţa culturală a comunităţii, prin
organizarea de serbări, vizite la muzee, la piese de teatru, etc.
Activităţile demonstrative susţinute au avut drept scop transmiterea de cunoştiinţe necesare
îmbogăţirii vocabularului, dezvoltarea operaţiilor gândirii, a unui comportament adecvat şi necesar în
formarea preşcolarilor în vederea adaptării cu succes la şcoala. Educatoarele au înţeles că proiectarea
acţiunilor trebuie sa aibă în vedere schimbările sociale generale, dar şi pe cele cu caracter local (somajul,
apariţia unor noi profesii, impactul tehnologiei moderne).
De asemenea s-a ţinut cont de următoarele elemente care să ghideze comportamentul cadrului
didactic: activitatea centrată pe copil, scopul educaţiei şi instruirii este acela de a scoate cât mai multe
683
informaţii de la preşcolar decât să introducă din ce în ce mai mult în mintea sa, deci un proces de învăţare
lejer șo flexibilitate şi creativitate în abordarea situatiilor didactice.
În concluzie, în Grădinița cu P.P.Nr.19, Sibiu, dominantă este orientarea sociocentrică, aceasta
reprezentând un loc unde fiecare copil trebuie să se simtă liber, să poată să-şi dezvolte personalitatea şi
talentele şi să se pregătească temeinic pentru integrarea în societatea viitorului. Devine necesar că
grădinița trebuie să formeze oameni în spiritul normelor şi valorilor naționale, experienţelor europene,
pentru a deveni cetăţeni competitivi ai spaţiului european în viitor, de aceea ne preocupă permanent
păstrarea unei imagini de calitate a grădiniței și totodată îmbunătățirea strategiilor de promovare a
acesteia.
684
Promovarea unității școlare prin desfășurarea de activități extrașcolare
Prof. Ciochină Luisa

Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza pe de o parte de stilul managerial al
conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi.
În ziua de astăzi se vorbește despre procesul de învățământ bazat pe dezvoltarea competențelor, fapt
care aduce câteva modificări fundamentale în organizarea educației: natura activităților educative formale
se schimbă, iar importanța activităților extracurriculare și extrașcolare crește considerabil.
Un studiu referitor la impactul educației prin activități extrașcolare asupra dezvoltării copiilor arată
că aceasta are un potențial benefic asupra tuturor elevilor, dar principala sa valoare ține de latura
intrinsecă a participării la activități diversificate (mediu înconjurător, sport, creație, arta). Totuși,
implicarea în anumite forme de educație conduce la dezvoltarea unor abilități specifice și că există o
corelație între participarea în programe extrașcolare și existenta lor. Foarte multe cercetări au identificat o
corelație între participarea elevilor la activități extrașcolare și nivelul performanțelor școlare: cei care au
participat în mai multe astfel de activități erau cei cu performanțe superioare, spre deosebire de elevii care
au fost implicați în puține.
Educația se regăsește în toate activitățile în care ne angajăm și este indisolubilă de activitatea
umană. Pentru a facilita crearea de programe și politici, ceretătorii și teoreticienii au operat o serie de
clasificări, des utilizate în dezbaterile și documentele ce țin de domeniul educației.
Orice școală, în calitate de instituție publică de educație, este obligată să asigure transparența
deciziilor și informarea beneficiarilor asupra rezultatelor. Ea trebuie să implice părinții în procesul
educațional și, nu în ultimul rând, trebuie să țină seama de opinia și alegerile elevului.
Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ prin intermediul relaţiilor publice şi
publicităţii constituie un obiectiv deosebit de important, deoarece contribuie fundamental la creşterea
numărului de solicitări de servicii specifice prestate, dar şi a calităţii percepute a acestora.
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei
optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o
serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Într-o şcoală un loc promordial îl ocupă menţinerea şi stimularea democraţiei, găsirea de soluţii cu
privire la problemele pe care unitatea școlară le întâmpină. Stimularea dialogului se realizează prin
participarea cadrelor didactice la diferite proiecte, conferinţe, simpozioane etc, iar stimularea implicării
personalului prin diverse activităţi şcolare şi extraşcolare
O atenţie deosebită trebuie acordată implicării familiilor elevilor prin elaborare de strategii separate:
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu
epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al
copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru,
numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Educaţia extracurrriculară
(realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii
copiilor noştri.
685
Bibliografie:
1. Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pg.162;
2. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi
continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti,
2002, pg. 87;
686
DEZVOLTAREA ABILITĂȚII DE COOPERARE-PROIECT

EDUCAȚIONAL
Ciolan Lenuța, profesor, Școala Gimnazială “Toma Cocişiu” Blaj

Titlul proiectului: Dezvoltarea abilității de cooperare și utilizare a calculatorului în cadrul
proiectului Ireland In Questions
Grup ţintă: elevii clasei a VII-a de la Școala Gimnazială “Toma Cocişiu” Blaj
Obiective:
• dezvoltarea abilităţilor de cooperare;
• dobândirea unor cunoştinţe generale referitoare la Irlanda (cunoştinţe din domeniul istoriei,
geografiei, literaturii, artei şi sportului);
• familiarizarea elevilor cu munca în echipă și utilizarea calculatorului;
• sistematizarea informaţiilor găsite şi prezentarea lor în faţa clasei sub forma PPS.
Resurse:
• materiale: cărţi, reviste, calculator, videoproiector, fişe de lucru, chestionare;
• umane: elevii clasei a VII-a, profesorul de limba engleză, bibliotecara şcolii;
• de timp: 4 săptămâni
Stabilirea şi descrierea grupului ţintă vizat:
Grupul ţintă este format din 25 elevi de clasa a VII-a, elevi cu vârsta cuprinsă între 13 şi 14 de nivel
mediu la învăţătură. Este un colectiv omogen, relativ bine sudat cu dorinţa de afirmare a personalităţii.
Este vârsta la care elevii îşi doresc să facă parte din anumite grupuri, să fie remarcaţi şi acceptaţi, să-şi
impună părerile şi să atragă atenţia asupra lor. În acelaşi timp ei îşi doresc să fie implicaţi în activităţi
extraşcolare diverse, să participe la concursuri, competiţii, dar şi parteneriate.
Elevii clasei a VII-a au insuficient dezvoltată abilitatea de a coopera. Acest lucru a fost observat pe
parcursul orelor de curs, dar şi în urma aplicării unui chestionar. Elevii sunt dornici să lucreze în echipă,
să coopereze, dar nu găsesc totdeauna cele mai bune căi pentru a rezolva o sarcină cu succes. La
întrebarea “Preferi să rezolvi o sarcină singur sau în cooperare cu colegii?” toţi elevii au răspuns că-şi
doresc să coopereze, ceea ce înseamnă că elevii sunt deschişi pentru colaborare şi comunicare. Nu toţi
elevii comunică bine în limba engleză, dar îşi doresc să participe la diferite activităţi de învăţare care să
contribuie la îmbunătăţirea capacităţii de a comunica oral şi scris în limba engleză. Activităţile menţionate
de elevi sunt: concursuri, cântece, rebusuri, jocuri didactice desfăşurate în perechi şi în echipă.
Proiectul “Ireland In Questions” le-a fost prezentat elevilor după studierea unei lecţii referitoare
la Australia. Elevii au constatat că fiecare dintre ei ştia ceva diferit despre această ţară, unii având
cunoştinţe referitoare la istoria Australiei, alţii despre geografie sau sport. Colaborând pentru rezolvarea
unor sarcini şi lucrând în echipă au observat că pot afla unele lucruri noi chiar de la colegii lor şi în
acelaşi timp au şi ocazia să exerseze limba engleză.
Activitatea 1: Pornind de la o lecţie studiată la şcoală “Famous Places-Australia”, am aplicat un
chestionar prin care am dorit să aflu dacă elevii au cunoştinţe generale despre o altă ţară vorbitoare de
limba engleză, Irlanda. Apoi, am iniţiat o dezbatere, pe tema cooperării pentru identificarea nevoii de a
forma abilitatea vizată şi pentru a stabili ce metode trebuie să aplic pentru dezvoltarea acesteia.
Activitatea 2: În urma aplicării chestionarului am constatat că:
 toți elevii preferă să coopereze cu colegii pentru rezolvarea unei sarcini;
 majoritatea elevilor îşi doresc să fie implicaţi şi în alte situaţii de învăţare decât cele clasice
desfăşurate în timpul orelor de curs;
 toţi elevii au cunoştinţe minime despre Irlanda- ţară vorbitioare de limba engleză
(cunoştinţe care se referă strict la capitala ţării şi limba oficială).
Activitatea 3: Elevii se împart în 5 echipe şi fiecare echipă va primi ca sarcină să găsească
informaţii despre Irlanda pentru unul din următoarele domenii: geografie, istorie, literatură, sport, arte.
Elevii au libertatea de a folosi orice surse de informare pe parcursul a trei săptămâni fiind
îndrumați de profesorul de limba engleză.
Activitatea 4: Sub îndrumarea profesorului, elevii caută în timpul unei ore de curs informaţii pe
Internet, sau în cărţi şi reviste, recomandate de profesor.
687
Activitatea 5: Fiecare echipă realizează la şcoală în cursul unei ore o prezentare power-point cu
informaţiile găsite pentru domeniul indicat.
Activitatea 6: Fiecare echipă prezintă colegilor informaţiile găsite pentru domeniul indicat. Se
vizionează prezentările power-point şi eventual se iau notiţe.
Activitatea 7: Se formează alte echipe astfel încât noua echipă să cuprindă câte un membru din
fiecare echipă iniţială. Noua echipă conţine câte un expert din fiecare domeniu.
Evaluarea finală (concurs pe bază de întrebări din toate domeniile indicate spre studiu elevilor),
notarea şi feed-back pentru felul în care s-a derulat proiectul.
Evaluarea activităţilor:
1. Jurnalul- fiecare responsabil din cadrul unei echipe va completa un jurnal în care vor fi
consemnate activităţile derulate de echipa sa. Se vor nota întâlnirile pe care le au membrii grupului,
informaţiile găsite, întrebări adresate profesorului, vizite la biblioteca şcolii etc.
2. Feed-back imediat din partea colegilor la susţinerea materialului prezentat de fiecare
grupă. Se vor analiza prezentările power-point realizate de fiecare echipă.
3. Fişa de observaţie a profesorului, completată pe parcursul derulării proiectului (evaluează
eficienţa cooperarii, comunicării, achitarea de sarcini a echipei, respectarea, gestionarea timpului).
4. Feed-back la final de proiect. Elevii vor realiza un desen folosind doar semne ale vremii
(soare, nor, furtună etc) pentru a exprima sentimentele pe care le-au trăit pe parcursul desfăşurării
proiectului..
Rezultatele proiectului şi efectele pe termen lung:
Prin acest proiect îmi doresc să le trezesc interesul elevilor pentru descoperirea unor aspecte socio-
culturale irlandeze, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba engleză. Elevii vor comunica mai bine
în limba engleză şi vor învăţa să coopereze pentru rezolvarea unei sarcini. De asemenea, ei vor
conştientiza importanţa cunoaşterii unor aspecte geografice, istorice, artistice specifice spaţiului anglo-
saxon şi vor manifesta curiozitate faţă de tradiţiile şi obiceiurile specifice spaţiului de cultură şi civilizaţie
anglo-saxon.
688
SECRETE ALE CREŞTERII UNUI COPIL SIGUR PE EL!
Prof. inv. Prescolar Cioloca Liliana-Gabriela

Scoala Gimnaziala Strugari/Bacau
Structura Petricica
Una dintre cele mai importante atu-uri în viaţă pentru a avea succes este increderea in sine.
Creşterea unui copil sigur pe el reprezintă garanţia fericirii si succesului la maturitate. Oferă-i
micuţului tau instrumentele necesare pentru a avea incredere in forţele proprii.
1. Acceptă-l aşa cum este.

Unii copiii sunt introvertiţi, iar alţii sunt extrovertiţi. Insă fiecare copil este unic. Dacă micuţul tău
este mai introvertit nu inseamnă că este ceva in neregulă cu el, ci că este parte din personalitatea lui..
2. Încearcă să il incurajezi mai mult decât să il lauzi.

Sigur că şi laudele au rolul lor in dezvoltarea armonioasă a lui, insă incurajările sunt mai de dorit
pentru a consolida increderea in forţele proprii. Important este să ii incurajezi eforturile pe
tot parcursul unei acţiuni si să fii acolo pentru a-l susţine când se impotmoleşte sau e pe cale să
cedeze.
3. Împarte-i lucrurile pe care le are de făcut in sarcini mai mici .

Copilul tău se poate simţi vulnerabil si neajutorat, ba chiar pus in imposibilitate, dacă aude că are
de făcut vreo 10 probleme de matematică in 2 zile. Cantitatea ii poate copleşi pe micuţi in demersul lor de
a face ceva. Însa dacă îi imparţi tema in mai multe părţi şi îl vei ajuta să rezolve 2-3 dimineaţa, încă 2-3
seara şi apoi restul a 2-a zi, nu i se va mai parea atât de mult şi greu.
4. Ajută-l să inveţe din greşelile pe care le face .

Toţi copiii greşesc. Însa important este să şi inveţe ceva din acestea. Să nu le vada ca pe eşecuri sau
ca pe un capăt de lume. Felul in care sunt tratate si depăşite acestea face diferenţa. Nu
îl certa pentru ele, ci ajută-l să le repare, discută-le cu el si ajută-l ca data viitoare să nu mai cadă în
capcana lor.
5. Ajută-l pe copil să işi dezvolte abilităţi si aptitudini .

În consolidarea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii intră şi incurajarea aptitudinilor
copilului. Dacă îl ajuţi pe copil să inveţe să se îmbrace singur, să se spele singur pe dinţi, să puna masa, il
ajuti să devină independent si responsabil. Toate acestea contribuie la dezvoltarea unui copil sigur pe el!
6. Fii un exemplu pentru el.

Felul în care reacţionezi când greşeşti, cum te descurci cu toate treburile si cum nu te laşi niciodată
pagubaşă oricate piedici ai intampina in calea ta, reprezintă o lecţie pentru copilul tău din care are multe
de invăţat... şi de preluat. Micuţul imită ceea ce vede in jur, iar dacă te vede că ţipi, arunci cu toate in jur
doar pentru că ai ars mancarea, aşa va proceda şi el la randul lui. Însa dacă reacţionezi calm, poate faci si
haz de necaz pe seama intâmplarii şi o iei de la capăt fără frustrări şi suparare, atunci micuţul tău va
invata că totul are rezolvare .
689
IMNUL GRĂDINIŢEI ,,ALBINUŢA”

SATUL PETRICICA
Mai la vale-n Pietricica, Toţi cei mari

E o mică grădiniţăŞi toti cei mici
Cu nume de ,,Albinuţă” Noi ne adunăm aici,
Şi vin cu mămica.
Dimineaţa până-n zoriLucruri bune să-nvăţăm

Albinuţele vin roi. Şi frumos să ne jucăm,
De e frig sau de-i noroiPe cei mari să-i respectăm.
Ele-nvaţă lucruri noi.
690
TEHNICI DE PROMOVARE IMAGINII UNITATII SCOLARE
Propunator, Prof.Cioloca Oana-Scoala Gimnaziala Strugari,jud.Bacau
acceptate.
◄ Mesaje concurente – campania pentru a avea un impact nu trebuie bruiata de mesaje
concurente;
public – tinta;

691
simplu anuntare;
anunta;
◄ Campaniile de modificare a comportamentului.De exemplu, campanile de con vingere a

pentru nesupunere.
692
PROMOVAREA IMAGINII IN SCOLI
Prof.inv. prescolar. Cionca Oana

Gradinita nr.1 P.P. Orsova
angajaţi .
Asigurarea transparenŃei necesare participării responsabile a tuturor membrilor în structuri
parteneriale, conducerea locala, părinŃii oamenii de afaceri în ceea ce priveşte adecvarea ofertei
educaŃionale a şcolii la specificul comunitar( întâlniri, şedinŃe cu caracter informativ, lucrativ, de
analiză, de consultare).
Realizarea unor planuri operationale vizând relatia şcolară-părinti ca factor determinant în
realizarea obiectivelor comune, şedinte, întâlniri periodice a elevilor „ problemă”.
Identificarea de oportunităti la nivelul comunitătii locale pentru sprijinirea copiilor şi tinerilor
proveniti din familii cu resurse financiare reduse.
Initierea activitătilor educative şcolare şi extraşcolare diferentiate care să răspundă socializării
tinerilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agentii economici,personalităti.)
693
Prof. Ciorcilǎ Mariana ,

Şcoala Gimnazialǎ Strugari,
Jud. Bacǎu
economic si politic global.
Deci, trebuie sa fie legitima in ochii opiniei publice, sa se conformeze in general, normelor
acceptate.
Un model general al unei campanii au putut fi identificate urmatoarele elemente:
concurente;
◄ Publicul – tinta – este format din persoanele de la care se doreste obtinerea unui raspuns in
urma campaniei. Grupurile care sunt cel mai greu de atins, sunt cele care nu simt nevoia unui anumit
public – tinta;
Exista diferite campanii de relatii publice.
simplu anuntare;
anunta;
694

◄ Campaniile de modificare a comportamentului.De exemplu, campanile de con vingere a
◄ luarea in considerare a rolurilor complementare ale comunicarii interpersonale cu mass-
media;
O campanie de success trebuie sa aiba o latura educativa . Intotdeauna aceasta trebuie sa
lumineze publicurile ei, oferindu-le o perspectiva diferita despre ceva ce stiau deja sau credeau ca stiu.
Un al doilea element este asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale, care pot continua
la eficacitatea campaniei. Astfel, daca se doreste ca femeile din tarile din lumea a treia sa-si vaccineze
copii, campanile pot atinge rezultatul dorit daca doctorii si serul sunt deja disponibile.
pentru nesupunere.
Alegerea mijloacelor de comunicare in masa depinde atat de publicul-tinta,cat si de mesajul pe care
vrei sa-l transmiti si bineinteles acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispozitie. In consecinta,
trebuie luate in considerare trei intrebari in selectarea unorn media potrivite pentru un anumit mesaj ;
comunicare ?
raspunde la el ?
695
TELEVIZIUNEA - combina caracteristicile legate - mesaj efemer;

de vaz, auz si miscare;
- spatiile disponibile mai
este transmis imediat;
- costuri mari;
- mesaj cu mare impact;
- reproducere proasta a
segmente de timp
- popularitate. restrictionate;
REVISTELE - selectivitate in ceea ce priveste - nu pot domina intr-o

ZIARELE - selectivitatea pietelor - costuri mari pentru

reclamelor;
- tiraj irosit;
- atinge toate grupurile de
venituri; - costuri diferite intre
reclamele locale si cele
RADIOUL - selectivitatea pietelor - mesaj limitat de

restrictionate;
- saturare buna a pietelor locale;
- mesaj efemer;
- cost relative scazut;
- fara abordare vizuala;
- usurinta in schimbarea textului
reclamelor.
696
INTERNETUL - combina caracteristicile legate - mesaj cu impact limitat;

de vaz,auz si miscare;
- mesaj limitat de
restrictionate;
- potrivit pentru publicitatea
mesajului transmis;
publicitate;

Comunicare.ro,2004
5. Remus ,Pricopie, Relatii publice, Curs suport
697
IMPORTANŢA PROMOVĂRII IMAGINII GRĂDINIȚEI
Prof.Ciorogariu Camelia
Grădinița P.P. nr.5 .Lugoj
și pentru părinți. Misiunea noastră , a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil,
Promovarea imaginii grădinitei prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituționala . Prin oferta educaționala grădinița dă posibilitatea părinților să aleagă acivitățile
opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii.Activitățile extracurriculare au un conținut
cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de participare la
viața și activitatea comunității locale.Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere, voie bună iar
unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor.Aceste activități au caracter
ocazional și iau forme foarte variate . Dintre activitațile desfășurate în gradinița noastră amintesc doar
câteva:
Acest tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească
și mai mult.
Pentru ca oferta să fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spații de învățare confortabile,
sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil atât în interiorul grădiniței cât
și in curtea acesteia.Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de părinți și
copii.Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor
care grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori în
actul educational:copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a
comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor.
În toate tipurile de activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de grup și
al relației grădiniță- familie- comunitate.Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare ,de incredere și
prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă.Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv,
emotional, relational dar trebuie subliniat faptul că influenţa acestor activități nu se exprimă în activități
singulare ci prin sisteme de activități de diferite tipuri,într-o succesiune gradată. Motivația unor activități
de parteneriat este înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și
consecvent în formarea viitorului cetățean.Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali sunt
, de obicei foarte atractive, iar copiii participă activ și eficient la acestea.Pentru ca parteneriatele să
funcționeze este nevoie de respect încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile acțiunii și
Prin toată activitatea desfășurată în grădiniță, se asigură un act educational de calitate care să
698
BIBLIOGRAFIE
1. Revista învăţământului preşcolar 1-2/2013
699
Prof. CIORTAN CRISTINA-MIHAELA

Liceul Teoretic „Carol I” Feteşti
ȘCOÁLĂ, școli, s. f. 1. Instituție de învățământ public unde se predau elementele de bază ale
principalelor discipline; ◊ p. ext. activitate legată de această instituție; învățătură, învățământ. ♦ Localul,
clădirea în care este instalată și funcționează instituția de mai sus. ♦ Totalitatea elevilor și a cadrelor
didactice dintr-o asemenea instituție de învățământ. 2. Fig. Izvor, sursă de cunoștințe, de învățături;
mijloc, sistem de instruire într-un anumit domeniu; p. ext. învățătură, experiență dobândită pe această
cale. 3. Fig. Curent, mișcare științifică, literară, artistică etc. care grupează în jurul ei numeroși adepți;
baza teoretică a acestei mișcări. ◊ Expr. A face școală = a avea un număr de adepți. –
Din bg., sb., rus. škola, pol. skola. [sursa: DEX '09 (2009)]
Acum, la graniţa dintre o iarnă apăsătoare şi o primăvară imaginată, îndrăznim să gândim mai
profund, să facem presupuneri, chiar să visăm.
Aruncând o privire asupra definiţiei de mai sus, se observă că, denotativ ori conotativ, şcoala
vizează “elemente de bază”, “sursă de cunoştinţe”, “învăţătură”, “baza teoretică” ş.a.
Imaginea şcolii este determinată de un ansamblu de criterii care sunt organizate de-a lungul
timpului şi transmise cu modificări benefice, acceptate de comunitate. Imaginea este dependentă de
sistemul informaţional în care se formează, fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie,
nivel de cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică etc.
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,,regulă’’, ce ţine pe de o
angajaţi .
Învăţământul reprezintă un univers al noutăţii, al unei permanente înnoiri, în care practicile
învăţate să fie mereu reconsiderate, adaptate noilor condiţii şi cerinţe pentru a rămâne viabile şi actuale,
pentru a se putea asocia noilor modalităţi de organizare a învăţării şi a muncii, expresie a celor mai
recente experienţe şi cercetări pedagogice.
Necontenita reformă a învăţământului românesc lasă câmp deschis unei largi şi permanente
inovaţii în activitatea instructiv-educativă, la toate nivelurile şi componentele sale.
Orientarea actuală a învăţământului pune noi sarcini pe seama educatorului. Accesibilitatea vieţii
şcolare depinde de stilul de predare utilizat de profesor şi de comportamentul acestuia.
Practica şcolară mi-a confirmat necesitatea cunoaşterii elevilor pentru succesul activităţii şcolare
şi a desăvârşirii lor profesionale. Înţelegerea elevului se grefează pe fondul dragostei şi respectului faţă de
el. Apropierea de elevi implică puternic optimism fără de care strădaniile noastre ar fi zadarnice.
A porni cu încredere şi convingere că vei reuşi în muncă, înseamnă a-ţi asigura într-un procent
ridicat succesul. Dar, pentru acesta este necesar să facem loc unor înnoiri în însăşi fiinţa noastră, să
răsturnăm vechile relaţii şi să revoluţionăm metodologia tradiţională. Să ne debarasăm de ideea că „dacă
te apropii de elevi ţi se urcă în cap” sau „ţine-l la distanţă ca să te respecte”.
Autoritatea nu o menţinem prin pedeapsă, mai degrabă prin măiestrie pedagogică, prin apropierea
de elevi şi prin exemplul nostru personal.
Un educator sincer, cinstit cu elevii, mai ales când e vorba de evaluare, primeşte ca dar
ataşamentul elevilor săi.
Aşadar, este esenţială cunoaşterea progresivă a elevului, atât pentru descoperirea universului său
de interes cât şi pentru edificarea sa într-un anumit domeniu, în care, mai târziu, va deveni mediul în care
el va propulsa ca şi angajat.
Exemplul educatorului nu poate poza în două „haine”, cum nici imaginea şcolii nu poate fi
asociată unor ţinute sezoniere. Educatorul trebuie să rămână continuu în straiele strălucitoare ale
demnităţii, ale decenţei morale.
Aceste calităţi reprezintă busola ce va orienta fiecare elev spre tărâmul fericirii, al vieţii demne de
trăit. Iată de ce consider că apropierea de elevi constituie cheia succesului şcolar, cu multiplele lui
valenţe, dar care converge spre formarea celui mai valoros capital – OMUL.
700
Cadrul didactic: Ciovică Maria Casiana

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Ilovăţ
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii. Regulile şi
interpretările care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite
succesiv şi asimilate de comunitate.
Imaginea este dependentă de sistemul informaţional în care se formează, fiind condiţionată de
caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică.
Formarea imaginii unei instituţii şcolare se poate realiza, aplicând ce ţine de stilul managerial al
conducătorului organizaţiei şi de activitatea desfăşurată de angajaţi.
1. Să faci lucruri bune, în sensul practicării unui management extrem de performant.
simpatia, înţelegera şi sprijinul publicului.
4. Să foloseşti sponsorizarea.
5. Să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor organizaţiei.
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei, publicităţii
pentru formarea unei imagini multidimensionale prin transmiterea unor mesaje.
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente, se vor urmări:
a) reliefarea rolului instituţiei educative, care va scoate în evidenţă: trăsăturile definitorii ale
instituţiei educaţionale; locul şi rolul în sistemul educaţional; aprecierea făcută de sistem şi comunitate;
avantajele oferite elevilor; perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.
b) reliefarea activităţii instituţiei educative: evidenţierea activităţilor specifice instituţiei;
activităţile extraşcolare; programe şi proiecte ale instituţiei; activităţi în folosul angajaţilor;
activităţi în folosul comunităţii.
c) reliefarea rolului angajaţilor: rolul membrilor marcanţi ai instituţiei; drepturile şi obligaţiile
angajaţilor; profesionalismul; competenţa; participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice
locale , naţionale şi internaţionale; rezultate de prestigiu ale angajaţilor.
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unităţii o imagine
copiilor, am reuşit sǎ atragem atenţia asupra potenţialului elevilor noştri. Prin prezentarea diverselor
activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar atitudinea
unora s-a schimbat.
îmbunătățită.
În concluzie, părerea mea este că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi
transformată într-o strategie de marketing, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
701
Probleme de integrare ale copiilor cu cerinţe educative speciale

prof. înv. primar Cipariu Gabriela, Școala Gimnaziala Toma Cocișiu, Blaj
Omul este o fiinţă dependentă în activitatea pe care o desfăşoară de ceilalţi. Are nevoia permanentă
de a comunica şi coopera.Întâlnim peste tot în jurul nostru oameni cu deficienţe. Ei sunt percepuţi diferit,
perceperea lor socială nefiind întotdeauna constantă, ea variază de la societate la societate, furnizând
semnificaţii diferite, în funcţie de cultura şi de valorile promovate. Mulţi oameni au reticenţe faţă de
persoanele cu deficienţe, deoarece au o concepţie greşită despre ele. Trebuie însă să înţelegem că sunt
nişte oameni la fel ca ceilalţi, fiind produsul unic al eredităţii lor şi al mediului.
Persoanele deficiente, la rândul lor au două păreri în ceea ce priveşte impedimentul lor: unele îl
consideră un dezastru, iar altele un simplu inconvenient.
Din categoria copiilor cu C.E.S (cerinţe educative speciale) fac parte atât copiii cu deficienţe
propriu zise, cât şi copiii fără deficienţe, dar care prezintă manifestări stabile de inadaptare la exigenţele
şcolii. Din această categorie fac parte:
- copiii cu deficienţe senzoriale şi fizice (tulburări vizuale, tulburări de auz, dizabilităţi mintale,
paralizia cerebrală);
- copiii cu deficienţe mintale, comportamentale (tulburări de conduită, hiperactivitate cu deficit de
atenţie-ADHD, tulburări de opoziţie şi rezistenţă);
- copiii cu tulburări afective, emoţionale (anxietatea, depresia, mutism selectiv, atacul de panică,
tulburări de stres posttraumatic, tulburări de alimentaţie: anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, supra-
alimentarea);
- copiii cu handicap asociat;
- copiii cu dificultăţi de cunoaştere şi învăţare (dificultăţi de învăţare, sindromul Down, dislexia,
discalculia, dispraxia);
- copiii cu deficienţe de comunicare şi interacţiune (tulburări din spectrul autistic, sindromul
Asperger, întârzieri în dezvoltarea limbajului).
Copiii cu C.E.S. pot prin joc să-şi exprime propriile capacităţi. Astfel copilul capătă prin joc
informaţii despre lumea în care trăieşte, intră în contact cu oamenii şi cu obiectele din mediul înconjurător
şi învaţă să se orienteze în spaţiu şi timp.
Datorită faptului că se desfăşoară mai ales în grup, jocul asigură socializarea. Jocurile sociale sunt
necesare pentru persoanele cu handicap, întrucât le oferă şansa de a juca cu alţi copii, orice joc având
nevoie de minim două persoane pentru a se desfăşura. Jocurile trebuie însă să fie adaptate în funcţie de
deficienţa copilului.
Copiii cu tulburări de comportament trebuie să fie permanent sub observaţie, iar la cei cu ADHD
jocurile trebuie să fie cât mai variate.
Şcoala este de asemenea un mediu important de socializare.
Formele de integrare a copiilor cu C.E.S. pot fi următoarele: clase diferenţiate, integrate în
structurile şcolii obişnuite, grupuri de câte doi-trei copii deficienţi incluşi în clasele obişnuite, integrarea
individuală a acestor copii în aceleaşi clase obişnuite.
Integrarea şcolară exprimă atitudinea favorabilă a elevului faţă de şcoala pe care o urmează;
condiţia psihică în care acţiunile instructive-educative devin accesibile copilului; consolidarea unei
motivaţii puternice care susţine efortul copilului în munca de învăţare; situaţie în care copilul sau tânărul
poate fi considerat un colaborator la acţiunile desfăşurate pentru educaţia sa; corespondenţa totală între
solicitările formulate de şcoală şi posibilităţile copilului de a le rezolva; existenţa unor randamente la
învăţătură şi în plan comportamental considerate normale prin raportarea la posibilităţile copilului sau la
cerinţele şcolare.
În şcoală, copilul cu tulburări de comportament aparţine de obicei grupului de elevi slabi sau
indisciplinaţi, el încălcând deseori regulamentul şcolar. Din asemenea motive, copilul cu tulburări de
comportament se simte respins de câtre mediul şcolar (educatori, colegi). Ca urmare, acest tip de şcolar
intră în relaţii cu alte persoane marginalizate, intră în grupuri subculturale şi trăieşte în cadrul acestora tot
ceea ce nu-i oferă societatea.
702
Datorită comportamentului lor discordant în raport cu normele şi valorile comunităţii sociale,

persoanele cu tulburări de comportament sunt, de regulă, respinse de către societate. Aceste persoane sunt
puse în situaţia de a renunţa la ajutorul societăţii cu instituţiile sale, trăind în familii problemă, care nu se
preocupă de bunăstarea copilului.
Elevii cu C.E.S. au nevoie de un curriculum planificat diferenţiat, de programe de terapie
lingvistică, de tratament logopedic specializat, de programe specifice de predare-învăţare şi evaluare
specializate, adaptate abilităţilor lor de citire, scriere, calcul, de programe terapeutice pentru tulburări
motorii. De asemenea vor beneficia de consiliere şcolară şi vocaţională personală şi a familiei.
Stilul de predare trebuie să fie cât mai apropiat de stilul de învăţare pentru ca un volum mai mare de
informaţii să fie acumulat în aceeaşi perioadă de timp. Acest lucru este posibil dacă este cunoscut stilul de
învăţare al copilului, dacă este făcută o evaluare eficientă care ne permite să ştim cum învaţă copilul, dar
şi ce si cum este necesar să fie învăţat.
Unii elevi au nevoie de o terapie a tulburărilor de vorbire şi de limbaj şi de psihoterapie individuală
şi de grup pentru sprijinirea integrării pe plan social.
De asemenea copiii au nevoie de ajutor suplimentar din partea profesorilor şi colegilor, fiind nevoie
să primească în activitatea şcolară conţinuturi şi sarcini simplificate.
Elevii cu tulburări vizuale, tulburări de auz, cu dizabilităţi fizice, necesită programe şi modalităţi
de predare adaptate cerinţelor lor educative, programe de terapie, rampe de acces pentru deplasare,
asistenţă medicală specializată, asistenţă psihoterapeutică.
Elevii ce prezintă tulburări emoţionale trebuie să fie din timp identificaţi astfel încât consultarea
psihologului, a medicului neuropsihiatru şi terapia să fie făcute cât mai precoce, cu implicarea tuturor
factorilor educaţionali (familie, cadre didactice). Consilierul şcolar este şi el de un real ajutor, el oferind
consilierea elevului şi a familiei.
Şcoala va reuşi să răspundă cerinţelor speciale de educaţie ale copiilor aflaţi în dificultate şi
nevoilor de educaţie ale familiilor acestora doar prin eforturile ei interne şi cu sprijinul tuturor.
BIBLIOGRAFIE:
Weihs T. J. “Copilul cu nevoi speciale”, Ed. Triade, Cluj Napoca, 1998
Arcan P, Ciumageanu D. “Copilul deficient mintal”, Ed. Facla
Verza F., “Introducerea în psihopedagogia specială şi asistenţa socială”, Ed. Fundatiei Humanitas,
2002
Stoica M. , ,,Pedagogie şi psihologie” , Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 2002
703
PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL – MIJLOC IMPORTANT PENTRU

CREAREA OPORTUNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE ŞI COOPERARE PRECUM SI
DE PROMOVARE A IMAGINII SCOLII
Profesor, Cirlejan Anica

C.S.E.I Beclean
Societatea românească traversează o perioadă în care schimbările înregistrează o dinamică fără

precedent, punându-şi amprenta asupra direcţiilor reformei învăţământului românesc ce stabilesc
deschiderea acestuia spre societate, spre realităţile vieţii.
Profesorul trebuie să manifeste o mare receptivitate la schimbare, la cooperare educaţională fiind
pus în situaţia de a aborda cu şi mai multă flexibilitate noi căi de soluţionare a problemelor cu care se
confruntă, încercând să armonizeze strategiile de comunicare, cooperare şi colaborare cu diverse
segmente ale societăţii: instituţii de învăţământ, instituţii de cultură, asociaţii, societăţi comerciale,
familiile copiilor etc. Şi pentru că modalitatea eficientă şi viabilă prin care se poate răspunde solicitărilor
generate de neajunsurile din sistemul educaţional ”forţând” comunitatea să vină în ajutorul copiilor, este
tocmai parteneriatul educaţional; profesorul este acela care trebuie să-l iniţieze, să-l conceapă, să-l
structureze pertinent şi corect, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părţile implicate.
Parteneriatele se bazează pe metoda învăţării prin cooperare. Ea a fost studiată pe parcursul anilor de mai
mulţi psihologi care au tras o concluzie evidentă şi anume că munca în echipă dezvoltă capacitatea
copiilor de a lucra împreună, o competenţă împortantă pentru viaţa şi activitatea viitorilor cetăţeni.
Învăţarea prin cooperare solicită toleranţă faţă de moduri diferite de gândire şi simţire, valorizând nevoia
copiilor dar mai ales a copiilor ce ces de a lucra împreună, într-un climat prietenos, de susţinere reciprocă.
Principalele trăsături caracteristice ale unui parteneriat educaţional sunt :
-realizarea unei interacţiuni psihosociale, bazată pe sprijin reciproc, pe toleranţă, pe efort susţinut
din partea celor implicaţi, îndreptată către acelaşi scop;
- atenţia este îndreptată asupra procesului de elaborare împreună prin colaborare a demersurilor de
realizare a sarcinilor;
-motivaţia este rezultatul acţiunilor conjugate a tuturor membrilor ce urmăresc un destin comun;
- se reduce stresul în cazul evaluării, nu se urmăreşte sancţionarea greşelilor ci acordarea ajutorului
pentru a obţine un rezultat individual, dar şi colectiv.
Parteneriatul educaţional presupune participarea activă la realizarea unor acţiuni comune bazate pe
schimbul de propuneri şi idei. Cuvântul „ parteneriat ” presupune existenţa a doi sau mai mulţi parteneri
care, împreună încearcă să rezolve o problemă, sarcină prin acţiuni comune. În orice parteneriat trebuie să
existe totuşi unul sau mai mulţi coordonatori precum şi participanţii activi, la care se pot adăuga ca
parteneri diferite instituţii din comunitatea locală ( ONG-uri, biblioteca, consilii locale, palate ale copiilor,
inspectorate şcoalare, inspectorate de mediu etc.).
Metodele interactive folosite în cadrul parteneriatului stimulează munca în grup desfăşurată de cei
implicaţi în activitate, în cadrul căreia, toţi participă cu ceva şi nimeni nu pleacă cu nimic. Se obţine un
câştig atât pentru grup cât şi pentru fiecare individ în parte.
Buna desfăşurare a parteneriatului presupune existenţa unor competenţe din partea coordonatorului
sau dobândirea unora noi, prin experienţă proprie pe parcursul activităţilor. Nu ne naştem gata învăţaţi,
toţi dobândim pe parcursul vieţii prin diferite experienţe, noi calităţi, abilităţi, competenţe. Chiar dacă ele
nu sunt bine stăpânite de la început, prin exerciţiu şi studiu pot fi aprofundate şi însuşite.
Reuşita parteneriatului nu se datorează în exclusivitate coordonatorilor sau numai participanţilor, ci
este rezultatul muncii fiecărei părţi, rezultatul muncii partenerilor care comunică permanent şi învaţă unul
de la celălat. Într-un parteneriat membrii participanţi au personalităţi diferite, studii diferite, competenţe şi
experienţe diferite. Este foarte important ca pentru reuşita desfăşurării parteneriatului toţi să se
concentreze asupra scopului propus, să manifeste solidaritate şi camaraderie. Partenerii trebuie să
înţeleagă că randamentul şi calitatea muncii fiecăruia influenţează rezultatul final.
Personal, pe parcursul anilor am stabilit diferite relaţii de parteneriat atat cu familiile copiilor,
invitandu-i la diferite lectii deschise, serbari, precum si in activitatile de consiliere a parintilor, cu şcoli, cu
704
biserici, cu diverse instituţii şi societăţi comerciale.

Un exemplu concret este parteneriatul interjudetean cu Liceul Tehnologic Henri Coanda Dej.
intitulat VARSTELE COPILARIEI, DIALOGURI a caror coordonator si initiator sunt eu si colegele mele
Lup Crina si Baci Aurelia.
Argumentul acestui proiect este urmatorul:Un prieten adevarat te prinde de mana si iti atinge inima
(Gabriel Garcia Marquez) si de fapt si tema proiectului nostru pe care am inceput sa il punem in practica ,
stimuland cunoasterea, interrelationarea, imprietenirea si intrajutorarea copiilor de diferite varste care
provin din medii culturale si educogene diferite.
Proiectul nostru promoveaza institutia noastra de invațământ precum si diferite activitații, in spiritul
respectarii si afirmarii valorilor personale si educative si urmareste :
-cunoasterea si respectarea diversitatii umane, in paralel cu pastrarea identitatii
-creearea si pastrarea de relatii de prietenie, de colaborare si intrajutorare intre copiii nostri si
ceilalti copii.
Parteneriatele educative realizate între diferite instituţii ajută copiii şi cadrele didactice să intre în
contact direct cu probleme noi ale societăţii sau comunităţii din care fac parte. Astfel, prin mobilizarea
noastră, putem veni cu un plus de sprijin pentru copiii pe care îi formăm.
Bibliografie:
MIRON, I., 2003, Instrucţie şi educaţie, Editura Copyright , Bucureşti.
NĂDIŞAN, I., 2001, Conduita ecologică, Editura Universităţii de Nord – Baia Mare.
M.E.C., 1/2007, Revista Învăţământului preşcolar, Institutul de şiinţe ale educaţiei
705
Acte martirice
Profesor: Cîrstinoiu Mihaela

Şcoala cu cls. l-Vlll Sălătrucel
Istorisirea celor îndurate de martiri şi de mărturisitori, adică de creştinii care pentru mărturisirea
lui Hristos sufereau torturi, închisoare, pedepse, fără a muri, ni s-au păstrat, pentru o parte din ei, diverse
fragmente în actele zise martirice. Ele sunt de mai multe feluri:
Copii de pe procesele verbale de judecată, obţinute de creştini de la tribunale; acestea se numesc
propriu-zis „acte” (acta) şi sunt de mare valoare istorică.
Altele sunt povestiri scrise de creştinii contemporani, martori ai întâmplărilor, sau pe baza
mărturiilor unor martori contemporani, care fără să fie de faţă la chinurile martirilor, au istorisit
suferinţele acestora din auzite. Uneori şi-au scris pătimirea lor, până aproape de moarte, martirii însuşi, ca
Sfânta Perpetua. Aceste istorisiri ale arestării, judecării, chinurilor şi morţii lor martirice, se numesc în
general ,,martirii”. Valoarea lor este mare pentru credinţa şi viaţa credincioşilor, în epoca persecuţiilor din
timpul împăraţilor romani. Ele se citeau la cult, pentru îmbărbătarea şi edificarea credincioşilor.
În afară de acestea, s-au scris mai târziu numeroase povestiri despre martiri, cu caracter nesigur
sau legendar, ca literatură pioasă.
Martirii creştini au suferit cu un curaj neînfricat, care a uimit lumea greco-romană, toate torturile şi
pedepsele inventate de fanatismul şi brutalitatea lumii păgâne, care ura pe creştini, dispreţuia credinţa lor
într-un Dumnezeu spiritual şi invizibil, lua în derâdere credinţa lor în învierea morţilor şi în viaţa viitoare
şi nu avea nici o preţuire pentru viaţa lor morală, curată şi sfântă.
La îngrozitoarele suferinţe fizice, se adăugau suferinţele morale ale martirilor creştini provocate de
grija pentru părinţii, fiii, fiicele, rudeniile şi prietenii lor. Martirii le-au suportat pe toate cu un eroism fizic
şi moral unic, care a forţat chiar admiraţia păgânilor. Curajul martirilor a făcut pe mulţi păgâni să treacă la
creştinism: ,, Semen est sanguis christianorum” = ,, Sângele creştinilor este o sămânţă” , scria Tertulian.
Atitudinea morală a martirilor creştini în faţa morţii este vrednică de toată lauda, căci ei au renunţat
la toate ale lumii acesteia, la părinţi, la fii şi fiice, la fraţi şi la surori, la rude şi prieteni, din dragoste
nemărginită pentru Dumnezeu cel nevăzut şi pentru Domnul Iisus Hristos şi învăţătura Sa mântuitoare.
Prin aceasta, ei au împlinit cu prisosinţă cuvintele Mântuitorului, care a spus: ,, Oricine va mărturisi
pentru Mine înaintea oamenilor, şi Eu voi mărturisi pentru el înaintea Tatălui Meu care este în ceruri”…
şi ,, Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. Şi cel ce nu-şi ia
crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine” ( Mt. 10, 32, 37-38).
Martirii creştini au murit cu bucurie, senini şi răbdători în chinuri şi moarte, fără revoltă şi orgoliu,
modeşti, fără să se laude cu sacrificiul vieţii lor în faţa păgânilor, rugându-se pentru prigonitori lor,
iertându-i, aşa cum Domnul Hristos a iertat pe cei ce L-au răstignit ( Lc. 23, 34), încrezători în dreptatea
cauzei sfinte pentru care I-a întărit în mijlocul celor mai grozave chinuri şi suferinţe, că însuşi Domnul
Hristos va fi împreună cu ei şi va suferi împreună cu ei, bucurându-se că în modul acesta ei devin părtaşi
la suferinţele şi moartea Domnului Hristos pe cruce. Apocalipsa Sfântului Ioan este plină la fiecare pagină
de amintirea celor ce şi-au vărsat sângele pentru Hristos. „ Am văzut sub jertfelnic sufletele celor
Înjunghiaţi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care au dat-o” ( Apoc. 6, 9). De aceea
moaştele Sfinţilor au fost depuse chiar din secolul al II-lea pe sfânta masă, în altarele bisericilor, pe care
se săvârşeşte până azi jertfa euharistică, ele făcând legătura între jertfa lui Iisus Hristos pe Cruce, jertfa
martirilor şi jertfa nesângeroasă euharistică. În Apocalipsă, martiriul apare ca o formă strălucită a
sfinţeniei creştine. „ Aceştia, care sunt îmbrăcaţi în haine albe, se spune în Apocalipsă, sunt cei ce vin din
strâmtorarea cea mare şi şi-au spălat veşmintele lor şi le-au făcut albe în sângele Mielului ( Hristos)” (
Apocalipsă 7, 13-14).Martirii au fost îngropaţi cu deosebită cinste. Trupurile, resturile sau osemintele lor
au fost îngropate de creştini cu mare grijă, dragoste şi pietate. Pe mormintele martirilor sau în apropierea
acestora, s-au ridicat primele locaşuri creştine de cult, numite „ martyria”. La mormântul martirilor,
creştini se adunau şi săvârşeau cultul, în deosebi Sfânta Euharistie, în ziua aniversării morţii lor, pe care o
numeau „ ziua naşterii” , căci au trecut din moarte la viaţă . Din aceste însemnări, s-au format
martirologiile şi calendarul creştin.
În cinstea martirilor şi Sfinţilor s-au ridicat locaşurile de cult, iar numele lor a început să se dea şi
se dă până azi ca nume de botez.
706
BIBLIOGRAFIE
1. Coman G. , Pr. Prof .Dr Ioan - ,,Patrologie”, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000.
2. Mihăilescu, Pr. Prof. Ioan - Cultul martirilor la păgâni şi cultul martirilor la creştini, în
„Biserica Ortodoxă Română”, XLIII, 1925, nr.1.
707
Arta de a descifra înțelesurile educației
Autor: Cismaru Marinela

MOTTO
„Educația este arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute
ale acelora care dispun de ele.”
( Platon)
Plecând de la acest concept, putem adauga că educația reprezintă o dimensiune esențială a existenței,
ce se poate defini prin activități de stimulare, coordonare și de conducere în spațiul disciplinar și
interdisciplinar al fiecărui individ. Această entitate umană poate evolua din perspectiva unei educații
dirijate, atât în mediul familial, cât și în cel școlar.
Astfel, școala oferă oportunitatea de a descoperi, de a cultiva și de a înfrumuseța latura cognitivă și pe
cea afectivă. Un exemplu elocvent l-ar putea constitui participarea la activități didactice școlare și
extrașcolare. In cadrul Liceului Tehnologic ”Henri Coandă” din Râmnicu-Valcea, elevii participă frecvent
la astfel de activități, ca bază a unei formații intelectuale, civice, morale. Putem enumera activitatea-proiect
denumită “Sărbătoarea gândului frumos”, desfășurată în fiecare an prin sesiuni de colaje, omagii
cromatice aduse anotimpurilor, concursuri de creație, ritmuri sonore din suflete de copii, sentimente
descifrate din paginile emoționale ale adolescenței, timpuri ale efervescenței dozate în simțiri pure, aspecte
firești de îmbrățișare a naturii,
Activitatea se poate rezuma și la aspectele existențiale cuprinse într-o pagină de carte prin citate
celebre, ce stârnesc capacitatea de exprimare plastică, maniera specifică, vizuală de a reflecta realitatea
imediată și apropiată de vârsta pe care o reprezintă școala.
Pentru nivelul gimnazial se adaptează metoda learning by doing, prin exemple de bune practici,
elocvente fiind imaginile, dar și conceptul learning by teaching, metode ce au ca Obiective educaționale:
1.Îmbogățirea cunoștințelor și trezirea interesului pentru cultură, știință și tehnică;
2.Învățarea prin joc și joacă, o învățare interactivă;
3.Încurajarea copiilor să experimenteze, să-și pună întrebări și să caute răspunsul la întrebări;
4.Promovarea interdisciplinarității și stimulării creativității copiilor;
5.Folosirea simțului practic și creativ;
6.Stimularea muncii în echipă a copiilor prin activităţile de grup;
7.Eficientizarea procesului instructiv-educativ și modelarea personalităţii copiilor ţinând cont de
nevoia de consolidare a legăturii dintre educația școlară și cea extrașcolară.
708
709
DANSUL –MODALITATE DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII
ȘCOALA GIMNAZIALĂ GIUVĂRĂȘTI

PROFESOR CIUCĂ GIGI
Jocul/dansul dă sens copilăriei deoarece mişcarea, exerciţiul fizic în sine îi fac pe copii fericiţi.
Printr-o activitate minuţios elaborată, la şcolarul mic se pot descoperi talente cu înclinaţii spre dans, care
îndrumate şi cultivate atent pot da roade. Exerciţiile fizice realizate prin dans dezvoltă calităţi şi
deprinderi motrice şi artistice, cotribuind cu precădere la educaţia estetico-motrică a elevilor. Stimularea
şi formarea calităţilor psihico-fizice prin învăţarea unor paşi de dans determină dezvoltarea unor
capacităţi de percepere şi înţelegere a frumosului din natură, artă şi societate. Fiind practicate atât în
activităţi şcolare cât şi extraşcolare, dansurile ajută la dezvoltarea interesului pentru mişcarea expresivă şi
formarea unui limbaj motric expresiv, plastic şi estetic. Prin dans se realizează mişcarea într-un ritm suplu
şi natural, se sincronizează paşii pe ritmul muzicii. Implicarea afectivă şi efectivă a copiilor în acest gen
de activitate a dovedit că nu există un mijloc de educaţie fizică mai complet, pe care copilul să-l facă şi cu
multă plăcere. Dansul are la modul natural ritm, supleţe, echilibru, ţinută adecvată şi cultivă în mod plăcut
virtuţi fizice: îndemânarea, forţa, tenacitatea, viteza, simţul orientării în spaţiu. Îndemânarea, văzută prin
prisma dansurilor fie ele tematice sau populare este o calitate motrică complexă ce pote fi dezvoltată pe
tot parcursul orelor de educaţie fizică având multiple interferenţe cu celelalte calităţi. Orice mişcare
voluntară presupune un anumit indice de îndemânare. Am ales să tratez îndemânarea deoarece ea pote fi
dezvoltată de la vârste mici. Orice act sau acţiune motrică poate contribui direct la educarea şi dezvoltarea
îndemânării. Structura exerciţiilor trebuie să fie cunoscută de către elevi, pe baza exerciţiilor însuşite
anterior. Exerciţiile pentru dezvoltarea îndemânării sunt mai spectaculoase şi mai atractive pentru copii,
având o influenţă favorabilă şi asupra dezvoltării celorlalte calităţi.
Ca mijloace de dezvoltare a îndemânării pot fi: acţiuni motrice individuale sau în perechi, ştafete,
parcursuri aplicative şi jocuri dinamice şi nu în ultimul rând dansul. Prin figuri de dans executate pe
ritmuri muzicale se poate cultiva şi dezvolta muzicalitatea motrică, importantă în învăţarea şi prezentarea
dansului. Valenţele formative ale dansurilor rezultă din multiplele posibilităţi pe care le include mesajul
artistic, de a descoperi şi de a evidenţia cele mai intime şi mai profunde laturi ale sensibilităţii umane.
Prin elementele lor atletice şi estetice, dansurile contribuie la dezvoltarea tuturor proceselor
psihice(cognitive, afective, volitive) precum şi a componentelor personalităţii. Însă în planul proceselor
psihice, cu siguranţă cele mai favorizate rămân stările afective pe care le implică şi le provoacă învăţarea
şi prezentarea unui dans. După tratarea din punct de vedere teoretic a temei acestei lucrări, în partea
practică, de cercetare am testat modalitatea în care dansul dezvoltă îndemânarea la elevii clasei a II-a.
Pornind de la ipoteza conform căreia vârsta şcolarităţii mici este cea mai propice pentru dezvoltarea
îndemânării, se observă în cele trei teste aplicate la eşantionul experimental şi de control că elevii testaţi
au obţinut rezultate foarte bune. Dacă la eşantionul experimental în orele de educaţie fizică s-au învăţat şi
paşi de dans în momentul destinat dezvoltării calităţilor motrice, elevii au fost capabili de performanţe
ridicate. La eşantionul de cotrol se observă faptul că rezultale obţinute la cele trei teste nu diferă foarte
mult în testarea iniţială faţă de cea finală în comparaţie cu eşantionul experimental, unde modificările
valorice sunt pregnant accentuate în sens pozitiv. Utilizând şi paşi de dans în momentul dezvoltării
îndemânării în orele de educaţie fizică, copii au manifestat o atitudine de interes şi plăcere faţă de
activităţile desfăşurate, fiind puşi în ipostaza de a-şi utiliza debordanta energie specifică acestei vârste în
scopul îndeplinirii sarcinilor primite. Am testat o presupunere care s-a confirmat şi care poate servi şi
altor cadre didactice ca una dintre modalităţile de creştere a eficienţei învăţării. În fiecare oră am destinat
5-7 minute dezvoltării îndemânării după veriga prelucrării selective a aparatului locomotor prin exerciţii,
jocuri, ştafete, paşi de dans păstraţi pe parcursul mai multor lecţii. Am reuşit să perfecţionez această
calitate motrică, dar şi să îi stimulez pe elevi să practice cu plăcere acţiuni motrice specifice. Între joc şi
învăţare nu există o delimitare precisă, ci mai degrabă o punte de legătură. Prin mişcare bine organizată şi
structurată, cadrul didactic le poate deschide elevilor calea spre un organism sănătos, capabil să asimileze
informaţii noi din spaţiul şi universul ce-i înconjoară.
710
BIBLOGRAFIE
 Buruian, L., (2004), Educaţ
ia fizicăîn gră - îndrumar metodic-aplicativ, Casa de Editură
diniţă
Mureş
 Bocoş
, M., (2003), Teoria ş
i practica cercetă
rii pedagogice, Editura Casa Că
rţii de Ştiinţă
, Cluj-
Napoca
 Ionescu, M., Bocoş, M., (2001), Cercetarea pedagogică şi inovaţia în învăţământ, în ,,Pedagogie.
Suporturi pentru formarea profesorilor’’, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
 Dragomir, P., Scarlat, E., (2004), Educaţ
ia fizicăş
colară
,E
711

Prof.pt inv.preșcolar:Ciucă Niculina
Grădinița cu program prelungit Traian –Rm Vâlcea
Programul Step by Step a pătruns și în țara noastră așa-numitele pedagogii alternative, care au
devenit o disciplină de studiu în facultațile de Psihologie și Stiintele Educatiei. În practica școlară din
învațământul preșcolar și primar românesc au pătruns mai multe alternative educaționale printre care și
Step by Step, care pune accent pe copil cu problemele și interesele sale.
Este vorba de un program de educație destinat copiilor între 3 si 13 ani, precum și familiilor
acestora. Programul Step by Step urmarește să creeze temelia atitudinilor, cunostintelor și deprinderilor
de care vor avea nevoie copiii în viitor. El este conceput în spiritul respectului față de necesitațile
specifive fiecarei țări cu tradițiile sale culturale, în spiritul respectarii Drepturilor Omului si a Conventiei
Drepturilor Copilului.
Alternativa educațională Step by Step vizează dezvoltarea la copil a urmatoarelor capacitați:
a)creativitatea și de a-și dezvolta resursele proprii;
b)să gândească critic și de a fie capabil să aleagă ;
c)de a comunica usor cu semenii, de a întelege și de a negocia;
d)să poată avea inițiativă.
Alternativa educationala Step by Step presupune:
a)individualizarea actului didactic;
b)lucrul în grupuri mici de copii, învatarea fiind organizata pe centre de activitate delimitate atăt
fizic, cât și prin procesul de învatare;
c)asigurarea formarii continue, precum și sprijinul efectiv pentru cadrele didactice.
d)implicarea partinților sau a comunitații în activitațile didactice.
Activitatea de învatare este organizată pe centre de activitate ; stiinte , arte, constructii
,alfabetizare ,etc
„Mesajul zilei” introduce cunostintele sau deprinderile de achizitionat și prelucrat pe centre de
activitați. Urmează apoi momentul în care copiii comunică celorlalti noutatile sau experiențele personale
deosebite, dupa care se trece la lucrul pe centre de activitate. Fiecare centru de activitate are pregatite pe
masă sarcinile specifice . Lucrările se afisează în sala de grupă, unde raman cateva zile, după care ele sunt
introduse în mapa fiecarui copil, rămânand la îndemâna lor, și a părintilor.
Prin oferta educațională grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleagă acțvitățile opționale
și extracurriculare la care doresc să participe copiii.Activitățile extracurriculare au un conținut cultural
artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de participare la viața și
activitatea comunității locale.
Dintre activitațile desfășurate în gradinița noastră amintesc doar câteva:sărbătorirea zilei de naștere
a unui copil,vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși; participarea la concursuri locale,
județene, naționale și internaționale.
712
Familia și grădinița, factori principali în formarea și educarea preșcolarului
Educatoare : CIUCAȘ CRISTINA-ALEXANDRA

Grădinița cu P.P. ,, FLOARE DE IRIS’’, CLUJ-NAPOCA
Familia constituie, prima verigă și cea mai importantă, a educaţiei permanente a individului. Grupul
familial constituie prima „şcoala” a copilului, dupa care, grădiniţa şi apoi şcoala, clădesc opera de
integrare socială ,a copiilor, pe fundamentul iniţiat de ea.
Scopul educaţiei în familie, este crearea unui climat favorabil, în cadrul căruia copilul să poată
creşte şi educa, ca o personalitate complexă.
Funcţia de părinte este o „meserie” şi, ca orice meserie, ea trebuie invăţată. Noţiunea de părinte,
nu poate exista separat de cea de copil/urmaş, după cum noțiunea de educator, nu poate exista separat, de
cea de educat. Părinţii trebuie să cunoască, să devină conştienţi, de influenţa pe care o exercită prezenţa
lor în viaţa copilului, să fie convinşi că educaţia ce trebuie dată copilului, pentru societatea actuală, este
diferită de cele precedente, că societatea viitoare, va fi diferită de cea actuală, iar copilul trebuie pregătit
corespunzător. Greșesc acei părinți, care le interzic copiilor să se „atingă de anumite obiecte” sau să se
deplaseze cât de mult pot. Tendința copilului de a apuca, de a desface piesele unei jucării, de a le pipăi, de
a le privi, chiar de a le izbi, pentru a vedea dacă se sparg sau nu, nu trebuie oprită. Un copil sănătos, bine
alimentat și crescut în condiții igienice, manifestă un activism, care trebuie stimulat, dar și supravegheat
și îndrumat. Curiozitatea acută, de a cerceta tot ce-l înconjoară, trebuie încurajată.
Până la intrarea în grădiniță, copilul parcurge două etape din viața lui: vârsta sugarului (de la
naștere, până la 12-14 luni) și vârsta antepreșcolară (de la un an până la trei ani). De modul de dezvoltare
a copilului în această perioadă, răspunde familia, iar de la trei ani, sarcinile se împart, între familie și
grădiniță.
La vârsta preșcolară, un factor important, îl are, grădinița, care ,desfașoară, un amplu proces
instructiv-educativ, aplicând metode și procedee științifice. Pentru reușita actului educațional, munca
depusă de cadrele didactice în grădinița, trebuie continuată, susținută și întărită de familie.
Unitatea de acțiune, a celor doi factori (grădiniță-familie), în etapa de formare a copilului, este
condiționată de unitatea de vederi, de un mod comun de lucru și o bună cunoaștere reciprocă.
În procesul educației, rolul coordonator, îl are grădinița, iar mai apoi școala, însă, familia, este cea
care contribuie prin susținere și continuarea, a ceea ce unitățile de învățământ, se străduiesc să facă.
Educația preșcolară, asigură stimularea diferențiată a copilului în vederea dezvoltării sale în plan
intelectual, socio-afectiv sși psiho-motric, ținând cont de particularitățile specifice de vârstă, ale acestuia.
Dacă în familie, cerințele sunt mai puțin exigente și mai relaxante, apare grădinița, unde sistemul
este mai organizat, mai explicit, cu regului clare. Copilul, se adaptează treptat acestui sistem, fapt ce-i
îmbogățește experiența de viață socială.
Alături de asigurarea cunoașterii familiei copiilor preșcolari –condiția de bază a unei colaborări
eficiente, între grădiniță și părinții copiilor - se înscrie și necesitatea stabilirii unei programe comune, de
educatie, în grădiniță și în familie, care să susțină, să întărească și să întregească, munca educativă din
grădiniță. Din punct de vedere pedagogic, coordonarea presupune pe de o parte, selectarea si valorificarea
influențelor pozitive ce se exercită în familie, iar pe de alta, îndrumarea familiei, în vederea exercitării
unor acțiuni educative, care să fie în concordanță cu idealul educativ. Ca instituție, dispune de cadre
pregatite în acest sens, ele asigurând această coordonare.
Marele pedagog John Locke, convins de puterea exemplului în familie, de rolul ambiantei
familiale si inclinatia către imitație a copilului, se adresează părinților cu îndemnul: „nu trebuie sa faceți
în fața copilului, nimic din ceea ce nu vreți să imite” .
În concluzie, dezvoltarea fizică și psihică a copilului, la această vârstă, depinde în mare măsură, și
de cadrele didactice, dar și de părinți și de aceea, e nevoie, de un parteneriat educațional, în favoarea
creșterii și dezvoltării armonioase a copiilor.
713
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN PARTICIPAREA LA

SIMPOZIOANE
Prof. Ciucu Mirela

Unitatea de învățământ: Liceul cu Program Sportiv ”Iolanda Balaș Söter”
Participarea elevilor prin intermediul lucrărilor cu caracter științific, la simpozioane naționale și

internaționale, a constituit un bun prilej, pentru promovarea imaginii școlii, pentru stimularea creativității
elevilor, identificarea posibilităților de realizare a unor colaborări și parteneriate în vederea abordării unor
teme de importantă actuală dar, și participarea cu activități în cadrul unor proiecte educaționale. Astfel,
simpozioanele se constituie că o alternativă de reflecţie și analiză obiectivă asupra eficienţei activităţilor
de creativitate în diverse domenii printr-o colaborare interdisciplinară. Pin participarea la simpozioane,
elevilor li se oferă ocazia de a colabora cu elevi din alte școli ale județului sau din țară. În cadrul
simpozioanelor au fost prezentate lucrări cu conținut științific, variat și totodată relevant, pentru studiul
interdisciplinar. Prin multitudinea temelor, abordate de simpozioane, a făcut că elevii prin lucrările lor să
stabilească legături între disciplinele studiate. La simpozioane, au participat elevi, atât de nivel liceal, cât
și de nivel gimnazial.
Participarea directă sau indirectă, a adus colaborarea cu diverse școli din județ, dar și din țară. Prin
participare:
 a fost experimentată creşterea calităţii procesului educaţional prin promovarea relaţiilor de
comunicare între instituţiile de învăţământ;
 s-au dezvoltat relaţiile de comunicare dintre partenerii actului educaţional;
 implicarea cadrelor didactice în realizarea de schimburi de experienţă, proiecte
şi programe cu alte instituţii de învăţământ a dus la o bună colaborare și o mai eficientă promovare a
intereselor școlare;
 au oferite posibilităţi de a-şi susţine propriile concepţii, idei, metode delucru, practici
didactice, pentru cadrele didactice și elevi;
 a fost valorificat potenţialul creativ al elevilor;
 s-a dezvoltat spiritul civic şi capacitatea elevilor de a lua decizii.
BIBLIOGRAFIE
1. S. J. Bruner, Pentru o teorie a instruirii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970;
2. J. A. Comenius, Arta didactică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975;
714
Tradiții în comunitatea mea
Prof. înv. primar Ciuhureanu Aura Costinela

Școala Gimnazială Borănești, județul Ialomița
Motivaţia proiectului:
Ideea acestui proiect ne-a venit de curând, după ce am purtat discuţii la biserică cu părintele în
legătură cu sărbătoarea Înălţării Domnului, dar şi după ce am observat succesul unei activităţi desfăşurate
la noi la şcoală, ,,Gastronomia Europei”. Colegii noştri au fost foarte entuziasmaţi să facă diverse prăjituri
şi specialităţi, împreună cu doamnele învăţătoare, dar şi cu mămicile şi bunicile lor.
Astfel ne-am propus să derulăm un proiect, prin care să reamintim oamenilor din sat de tradiţiile
legate de sărbătorile din această perioadă (Înălţarea, Ziua Eroilor, Moşii de vară, Rusaliile), dar să
contribuim şi noi, pe măsura posibilităţilor noastre, la perpetuarea acestor tradiţii, să fim alături de
mămicile şi de bunicile noastre, să cinstim şi noi memoria înaintaşilor, nu doar în cadrul festiv, ci făcând
ceva util.
SCOPUL PROIECTULUI:
Păstrarea şi promovarea tradiţiilor specifice unor mari sărbători creştine în localitatea
Borănești.
 dezvoltarea capacităţilor de interrelaţionare, de comunicare şi comportare tolerante faţă de
diverse grupuri sociale a cel puţin 30 de elevi din Consiliul Elevilor prin participarea la acţiuni caritabile
şi de voluntariat timp de 1 lună;
 dobândirea unor abilităţi de colectare a unor informaţii prin metode specifice istoriei orale:
observarea, fotografia, interviul, de către cel puţin 30 de copii, până la data de 15.06.2018;
 Dezvoltarea cunoştinţelor despre datinile, obiceiurile şi credintele naţionale pentru un
grup de 100 de elevi prin organizarea de seminarii săptămânale cu tematică specifică, până la data de
15.06.2018.
Activităţi propuse
Nr.
Forma de organizare Tema Participanţi Data Responsabil
crt
Cercetare pe teren(observare, Echipa

de proiect
interviu, fotografii) – copiii, împărţiţi
pe echipe, vor merge în sat şi vor Tradi 21.0
- 26 de
1 discuta cu locuitorii, acasă cu ţii de Ziua 5-
elevi de la CE
părinţii/ bunicii, pentru a afla cum se Eroilor 28.05.2018
pregătesc aceştia pentru sărbătorile
care urmează.
Acţiuni de voluntariat: - 26 de
elevi de la CE 21.0
- identificarea a 10 femei din Echipa
2. comunitate , bune cunoscătoare ale - 30 de 5.- de proiect
tradiţiilor, dar şi renumite copii voluntari 24.05.2018
bucătărese, care îi vor ajuta pe copii
să facă anumite produse care vor fi - 6 dne
715
împărţite la biserică şi la monument ,,Să profesoare

de Înălţare: colaci, cornuri cu ne cinstim
ciocolată, ouă roşii; eroii!” - 10
mămici/bunici
- colectarea ingredientelor necesare, Echipa
apelând la donaţii de la la persoanele de proiect
mărinimoase din localitate ;
- ,,Gătim împreună ! ” – copiii, în
colaborare cu dnele învăţătoare şi
bunicile, vor frământa coca, vor
coace colacii/cornurile şi vor vopsi
ouăle;
- împărţirea unor pacheţele cu
alimente la biserică de Ziua Eroilor
Masă rotundă/dezbatere cu părinţii - 30 de

(elevii de la CE vor elabora o ,,Tra elevi de la
prezentare Power Point, cu diţiile din CE 29.0
3. concluziile cercetării de teren) şi Borănești – 5-
Echipa
vor distribui un pliant prin care între trecut - 30 de 31.05.2018
de proiect
promovează tradiţiile localității şi viitor” părinţi
noastre
,,Şi
Acţiune de voluntariat – participare
la curăţenie cu ocazia hramului
noi putem - 15 copii 02.0
4. Echipa
ajuta voluntari 6.2018
secundar la Biserica ,,Sf. Gheorghe” de proiect
biserica!”
Excursie la Bucureşti (parcul ,,Cap - 30 de Echipa

09.0
5. Herăstrău, Muzeul Ţăranului Român, itala ne elevi participanţi de proiect
6.2018
turul Bucureştiului) aşteaptă!” la proiect
I. Modalităţi de monitorizare şi evaluare

 Chestionare, interviuri în rândul elevilor, al părinţilor în legătură cu activităţile desfăşurate;
 Raport de activitate
 Fotografii
 Liste de prezenţă
 Jurnalul excursiei
716
“PATRULA DE RECICLARE A LICEULUI “VOLTAIRE” CRAIOVA
Liceul “Voltaire”Craiova
Profesor de geografie –CIUREA SIMONA MIHAELA
Fiind profesoara de geografie in cadrul LICEULUI “VOLTAIRE” CRAIOVA, incerc sa formez o

generatie de tineri responsabili ,preocupati de grija fata de mediul inconjurator,implicati in comunitate .
In acest sens am facut demersurile necesare pentru a devenii profesor coordonator al unei echipe de
15 elevi ai liceului,in cadrul Programului national de reciclare “PATRULA DE RECICLARE –EDITIA
CAMPIONILOR 2017-2018”
Programul educaţional de protecţie a mediului „Patrula de Reciclare” are ca scop creșterea gradului
de informare în domeniul protecției mediului şi promovarea beneficiilor colectării selective a deşeurilor
de echipamente electrice şi electronice (denumite în continuare „DEEE”) în rândul publicului larg.
Programul se desfăşoară pe întreg teritoriul României, în unitățile de învăţământ preşcolar, şcolar şi
liceal, cu avizul Ministerului Educației Naționale nr. 37583/6.09.2017, în parteneriat cu Inspectoratul
Şcolar Judeţean/Inspectoratul General al Municipiului București, în baza semnării unui protocol de
colaborare, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
Derularea programului
 Între 13 – 29 noiembrie 2017: Fiecare unitate de învățământ participantă primește
materialele necesare demarării Programului:
● Setul de colectare care conţine trei recipiente pentru colectarea DEEE-urilor, pentru trei categorii
diferite de deşeuri: (i) aparate mici electrice, electronice, electrocasnice (greutatea medie de 10
kg/bucată); (ii) baterii şi acumulatori portabili; (iii) becuri, lămpi şi neoane. Seturile de colectare sunt
destinate exclusiv colectării DEEE și vor fi amplasate într-un singur loc vizibil și accesibil. În cazul în
care setul de colectare va fi folosit în alt scop decât cel prevăzut în acest regulament, acesta va fi ridicat
de reprezentantul operatorului local al Programului, iar Patrula școlară respectivă va fi eliminată din
program.
● Pliante cu informații despre program;
● Afișul programului Patrula de Reciclare;
● Panou (”Suntem membri în Patrula de Reciclare”) de afișat într-un loc vizibil, la exterior (poartă,
gard, perete);
● Ghidurile adaptate grupelor de vârstă (grădiniță-școală primară și gimnaziu-liceu);
● Ghidul Profesorului Coordonator;
● Pachetul Agentului care conține materiale informative dedicate preșcolarilor și școlarilor
participanți. Fiecare unitate de învățământ va primi un număr de ghiduri și pachete pentru agenți egal cu
numărul de copii înscriși în Program.
Între 20 noiembrie 2017 – 15 mai 2018: Sub îndrumarea Profesorului Coordonator, Patrulele
școlare pun în practică propriile activități (activități educative, de informare, de creație) pentru a-și
informa comunitatea despre cât de important este să colecteze selectiv DEEE și pentru a încuraja obiceiul
de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. De asemenea, Profesorii Coordonatori și
elevii înscriși în Patrula de Reciclare desfășoară activităţi constante de colectare de deșeuri de
echipamente electrice si electronice mici (greutatea medie de 10 kg/bucată), baterii şi acumulatori
portabili, lămpi şi becuri, la containerele de colectare din incinta fiecărei unități şcolare.
Elevii “Liceului “Voltaire” din Craiova ,impreuna cu profesorul coordonator Ciurea Simona
Mihaela,si sustinuti de toti profesorii si elevii liceului au intrat in cursa pentru castigarea titlului ”Cea
mai activă Patrulă” din județul Dolj si va adresam rugamintea ca persoanele care doresc să predea
DEEE mari în contul Patrulei locale sunt încurajate să sune gratuit la Telverde 0800 444 800 sau să
completeze formularul de comandă online de pe www.patruladereciclare.ro/sustine-opatrula/.
SUSTINETI PATRULA DE RECICLARE A LICEULUI VOLTAIRE
717
718
What is Extensive Reading?

Prof. Ramona Ciurean
Scoala Gimnaziala “Gh. Lazar” Zalau
Extensive reading has been variously described as Free Voluntary Reading (FEVER),
Uninterrupted Silent Reading (USR), Sustained Silent Reading (SSR), Drop Everything and Read
(DEAR), or Positive Outcomes While Enjoying Reading (POWER).
Powell (2006, as cited in Jacobs et al., 2000) states that the term "extensive reading" was originally
coined by Palmer in 1917, to distinguish it from "intensive reading'' which is : “The careful reading of
short, complex texts for detailed understanding and skills practice”. It has since acquired many other
names such as "pleasure reading", "sustained silent reading", and "free reading". Regardless of the
different names, the characteristics generally include the relatively fast reading to understand material,
with the reading done mostly outside of the classroom and at each student's own pace and level. There are
few, if any, follow-up exercises, because the aim is for overall understanding rather than word-by-word
decoding or grammar analysis. For the same reason, there is minimum use of dictionaries. Most
importantly, as Thompson (1996) stated:
“instead of an inflexible curriculum saddling students with texts they neither enjoy nor understand,
with extensive reading, the material is generally chosen by the students themselves, who can thereby
enjoy some small measure of responsibility, for decisions affect in their learning, a basic tenet of
communicative teaching”.
As B. Blair (2011) notices, while intensive reading is important, learners will not become fluent and
confident readers if this is the extent of their reading practice. This is where extensive reading comes in.
To become good readers, learners need to read as much as possible, and they need to read books that
interest them and are at their own level of difficulty. According to Susser and Robb (1990), the key
features of this method are "reading (a) of large quantities of material or long texts; (b) for global or
general understanding; (c) with the intention of obtaining pleasure from the text. Further, because (d)
reading is individualized, with students choosing the book they want to read, (e) the books are not
discussed in class." (p.3). Moreover, the immediate aims of this method tend to be directly related to
reading: increased fluency and speed. This is not to say that comprehension is not important, since
research indicates that reading speed and comprehension are linked; the overall message may be lost if
the rate of processing information is too slow (Brown and Hirst, 1983, as cited in Blair, 2011). Thus,
comprehension as well as fluency benefit from extensive reading practice.
It simply refers to the outside reading pupils do on their own, with no help or guidance from the
teacher, it means reading book after book, rapidly. Extensive reading plays an important role in FLL. It is
an activity that can be carried out by the learner on his own, outside the classroom. Furthermore, it may
be the only way a learner can keep contact with English outside the classroom sessions. It also provides
valuable reinforcement of language and structures already presented in the classroom. As the learner is
reading for pleasure, he will be eager to see what happens next and will therefore try to read more rapidly,
i.e. the more a learner reads extensively, the faster he learns to read.
Undoubtedly, the main way in which the teacher can help the pupils to read extensively is by
directing their attention towards reading material they find interesting. Most pupils will not do a lot of
extensive reading by themselves, unless they are encouraged to do so by their teachers. It is therefore
important to convince learners of the value of extensive reading. Thus, the learner should be encouraged
to read extensively outside the classroom. He does this kind of reading, not to remember details for an
exam, but for general information and ideas, as well as for pleasure. He may even become so absorbed in
the material that he actually loses awareness of the fact he is reading. Extensive reading, especially where
learners are reading material written at their level, has a number of benefits for the development of a
learner’s language. Davies (1995) suggests that : “Any classroom will be poorer for lack of an extensive
reading programme, and will be unable to promote its pupils’ language development in all aspects as
719
effectively as if such a programme were present” (p.335). Davies also claims that such a programme will
make learners more positive about reading, improving their overall comprehension skills, and give them a
wider passive and active vocabulary. Day and Bamford (1998) agreed when citing two of the many goals
of extensive reading which are: enabling students to read without constantly stopping and providing an
increased number of words.
Extensive reading is therefore, the best possible way for learners to develop automaticity, that is the
automatic recognition of words when they see them and it is, by far, the best way to improve their English
when reading.
Bibliography:
1. Blair, B. (2011). Reading beyond the textbook: Why is extensive reading important?
http://www.fremmedspraksenteret.no/nor/fremmedspraksenteret/larings---ressurser/leseveiledning-i-
engelsk/reading-beyond-the-textbook/why-is-extensive-reading-
important_&PHPSESSID=nu0ufvvl9mno0qh5k0g3vd9vr1 (accessed 13.01.2017)
2. Davies, F. (1995). Introducing Reading. In Carter, R. & Nunan, D. (eds). London :
Penguin Group.
3. Day, R. & Bamford, J. (1998). Extensive Reading in the Second Language Classroom.
Cambridge: Cambridge University Press.
4. Jacobs, G. M., Renandya, W. A., & Bamford, J. (2000). Annotated bibliography of works
on extensive reading in a second language. Reading in a Foreign Language. 13.(1). p.449--522.
5. Susser, B. & Robb, T. N. (1990). EFL Extensive Reading Instruction: Research and
Procedure. JALT Journal Vol No.2. http://www.kyoto-su.ac.jp/~trobb/sussrobb.html(accessed
17.11.2016)
6. Thompson, M. C. (1996). Formal language study for gifted students. In L. VanTassel-
Baska, D. T. Johnson& L. Neal Boys (Eds.), Developing Verbal Talent, Ideas and Strategies for Teachers
of Elementary and Middle School Students. p. 149-173, Needham Hts., MA: Allyn &Bacon
720
EVALUAREA POTENŢIALULUI DE ÎNVĂŢARE LA ELEVII CU CES

Prof. de sprijin Carmen Ciuşca
Centrul de Pedagogie Curativă Simeria, punct de lucru CTTF ”Anghel Saligny”
Simeria
Reprezentantul acestei abordări este Milton Budoff (1968). Asumpţia de bază de la care porneşte
este aceea că o serie de copii ce provin din medii educaţionale dezavantajoase sunt mult mai capabili
decât indică performanţele lor la testele clasice. Ipoteza formulată este aceea că la aceşti copii carenţele în
dezvoltare sunt datorate unui mediu educativ nestimulativ şi că, oferindu-le oportunitatea de a învăţa de o
manieră sistematică şi organizată, ei vor obţine performanţe superioare celor desprinse dintr-o evaluare
clasică. Astfel, Budoff susţine că acest tip de evaluare se adresează în general copiilor ce provin din medii
educaţionale dezavantajoase şi, de asemenea, copiilor cu un IQ scăzut (sunt incluşi astfel în aceste
categorii copiii cu performanţe şcolare slabe, copiii cu tulburări de învăţare, copii cu cerințe educative
speciale). Se poate afirma atât la Feuerstein cât şi la Budoff că evaluarea dinamică se adresează aceloraşi
categorii de subiecţi:
a) ale căror performanţe actuale sunt scăzute datorită lipsei unui mediu stimulativ facilitator şi care,
ca urmare a acestui fapt, sunt clasificaţi sub media performanţelor de care pot da dovadă.
b) care au performanţe scăzute la testele clasice de inteligenţă, care sunt, deci, clasificaţi ca debili
mintali, dar care pot atinge performanţe superioare acelora relevate prin testele clasice.
Budoff consideră inteligenţa ca fiind aptitudinea de a profita din experienţele de învăţare la care
este supusă o persoană şi fiind, deci, o capacitate modificabilă.
Abordarea sa diferă de cele existente în domeniul evaluării dinamice prin următoarele aspecte:
a) procedura de lucru este explicit construită în a constitui o alternativă la testele convenţionale de
inteligenţă, mai ales în ceea ce priveşte aspectele legate de selectarea şi clasificarea copiilor cu cerinţe
educaţionale speciale;
b) testele utilizate sunt construite pe baza indicilor de validitate şi fidelitate;
c) scopul fazei de învăţare este acela de a familiariza subiecţii cu cerinţele testului, egalizând din
acest punct de vedere diferenţele existente între subiecţi.
Scopul evaluării dinamice din această perspectivă este acela de evaluare a potenţialului de
învăţare, care este văzut ca o aptitudine generală, nefiind relaţionată direct cu reuşita şcolară (Budoff,
1969) şi fiind o aptitudine modificabilă (Corman & Budoff, 1973).
Budoff şi colaboratorii săi au propus astfel o serie de instrumente destinate a evalua potenţialul de
învăţare, instrumente care sunt de fapt variante dinamice la o serie de teste clasice (Cuburile Kohs, testul
Raven). Consistenţa internă a testelor propuse de Budoff este una destul de mare (.86), iar fidelitatea test-
retest (evaluată pentru posttest la un interval între 1 şi 6 luni variază între.51 pentru Raven şi .95 pentru
cuburile Kohs. Caracteristica acestor probe constă în faptul că ele prezintă instrucţiuni extrem de clare
pentru administrarea fiecăreia dintre cele trei faze. Astfel, pretestul nu diferă de modalitatea de lucru
aplicată în testele clasice, rolul acestuia fiind acela de a stabili nivelul de pornire al subiectului, nivelul
performanţelor lui actuale. În faza de învăţare rolul examinatorului este acela de a dirija atenţia
subiectului înspre elementele esenţiale în rezolvarea sarcinii şi de a ghida răspunsurile acestuia către
ancore relevante pentru obţinerea soluţiei. Standardizarea fazei de învăţare este relativă, în sensul fixării
unor puncte de reper privind strategiile ce trebuie învăţate de subiect, însă modalitatea de realizare a
acestora poate fi diferită. Posttestul este identic pretestului, subiectul nu mai beneficiază în această fază de
ajutoare, înregistrându-se astfel măsura profitului cognitiv prin raportare la pretest.
Putem desprinde o primă aplicabilitate a acestei abordări experimentale. Este vorba, pe de o parte,
de posibilitatea identificării la copiii ce au potenţial de învăţare a unor linii de intervenţie eficace ca
urmare a observaţiilor făcute pe parcursul fazei de învăţare, iar pe de altă parte pot fi delimitaţi copiii cu
un potenţial ridicat de învăţare de cei care nu beneficiază în urma experienţelor de învăţare. Pot fi
identificate achiziţiile copilului în domeniul învăţării precum şi deficienţele la acest nivel, putându-se
construi, pornind de la aceste date, programe eficiente de optimizare cognitivă.
Într-o serie de studii longitudinale realizate, Budoff (1967, 1987) urmăreşte evoluţia copiilor cu un
IQ scăzut, dar aflându-se la diferite nivele în ceea ce priveşte potenţialul lor de învăţare. Rezultatele
721
acestor studii identifică o serie de diferenţe între copiii care au un potenţial de învăţare ridicat şi cei care
nu au un potenţial de învăţare:
a) obţin rezultate şcolare superioare;
b) ating ca adulţi standarde superioare din punct de vedere socoieconomic;
c) pot să îşi desfăşoare viaţa independent, fără a necesita supraveghere.
Aceste studii au fost realizate însă pe eşantioane restrânse de subiecţi şi nu a fost controlată
interacţiunea cu alte variabile (de ex. nivelul educativ de care au beneficiat, mediul familial).
Cu cât se pot realiza predicții cât mai realiste în privința potențialului unui elev cu CES, cu atât
acesta poate fi implicat în activități care să-l stimuleze și să-l pună în valoare, să-l ajute în dezvoltarea
intelectuală, dar și pentru a-i potența unele funcții psihice precum memoria, atenția, limbajul etc. Aceste
activități au un impact foarte mare și în dezvoltarea personalității copilului, a stimei de sine, a autonomiei
personale precum și a capacității de integrare în colectivul de elevi, respectiv în societate.
BIBLIOGRAFIE
Roth, M. (1998). Activarea funcţiilor cognitive în copilăria mică. Presa Universitară Clujeană.
Szamoskozi, Şt. (1997). Evaluarea potenţialului la elevi. Presa Universitară Clujeană.
722
Prof. înv. Primar: Clempuşac Maria

Şcoala Gimnazială Ştiuca
Judeţul Timiş
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii şcolii depinde in mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie sa se raspundă la întrebarea “ Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
atrage atenţia publicului ? “
Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte si simboluri într-o abordare originală pentru
fiecare public, se obţin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborata intr-o sedinta de
brainstorming, pentru că este important sa se aibă in vedere toate ideile, fară prejudecăţi si sa nu fie
înfrânată imaginaţia.
Ţinand cont de scopul si de obiectivele organizaţiei, trebuie stabilite obiectivele programului de
relatii publice privind promovarea imaginii şcolii. O definire clară a obiectivelor face posibilă evaluarea
succesului campaniei, pentru că poţi măsura cât de mult te-ai apropiat de îndeplinirea lor sau cu cât ţi-ai
depăşit aşteptările.
Aşteptările de timp sau orarele pentru atingerea rezultatelor nu trebuie stabilite decât cu
aproximatie, dar temenele – limită trebuie sa fie realiste, in funcţie de obiectivele alese.
Daca stii exact cât de mare este bugetul, poţi să identifici mult mai eficient ce soluţii creative vei
cultură şi instruire, apartenenţă etnică sau politică etc.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o
angajaţi .
1. Să faci lucruri bune, în sensul practicării unui management extrem de performant.
simpatia, înţelegerea şi sprijinul publicului .
5. Să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
6. Să întreţii relaţii foarte bune cu mijloacele de informare în masă.
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente se vor urmări :
723

* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
internaţionale;
local, naţional şi internaţional.
BIBLIOGRAFIE:
Comunicare.ro,2004
724
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII-

AXĂ PRIORITARĂ ÎN DEZVOLTAREA EI
Prof. înv.primar Clicinschi Camelia
Șc. Gimn. ..Iancu Munteanu” Tătărășeni-Botoșani
Promovarea imaginii școlii este o strategie care poate conduce la obținerea performanțelor
școlare, dacă activitățile desfășurate în acest sens sunt eficiente și aplicate pe mai multe niveluri. Acest
deziderat ar trebui avut în vedere de fiecare partener implicat direct și indirect în procesul instructiv-
educativ
educația. Ȋntr-o școală, promovarea modelelor de bune practice, mai ales in cazul cadrelor didactice,
aduce un plus de notorietate, unității respective. Promovarea ȋn domeniul educational necesită din partea
cadrelor didactice dăruire, perseverență, consecvență, cinste, dragoste pentru elevi.
acea dată despre o anumită unitate școlară, ȋnsă adevărata valoare se stabiliște la sfârșitul școlarizării, ȋn
funcție de performanțele de care sunt capabili absolvenții școlii.
deosebită importanta ȋn formarea personalității copilului. Parteneriatele dintre școala, familie și
comunitate pot ajuta cadrele didactice ȋn munca lor, pot perfecționa abilitățile școlare ale elevilor și
ȋmbunătăți abilitățile educaționale ale părinților.
De exemplu, parteneriatul încheiat între școală și familia elevului, presupune o mai bună
comunicare între cadrele didactice și beneficiarii direcți și indirecți ai educației. Părinții se pot implica în
organizarea unor vizite, excursii etc., pot îmbunătăți baza materială a clasei sau chiar a unității școlare în
care învață copilul.
succes la școală și mai târziu, ȋn viață. Pe lângă acest aspect o importanță majoră o au și factorii de mediu.
Starea socială sau nevoile speciale ale copiilor pot determina apetitul sau dezinteresul față de educație. Pe
lângă organizarea unui eveniment special, promovarea se mai poate face și cu prilejul unor sărbători,
manifestări cultural-artistice, aniversări, etc.
De asemenea, promovarea imaginii școlii se obține și prin participarea personalului didactic la
diverse programe de formare continuă prin intermediul cărora activitatea depusă de participanți se
optimizează și se racordează la standardele europene. Având în vedere că trăim într-o societate a
cunoașterii, este necesar ca fiecare individ să-și dezvolte competențele de comunicare, competențe în
domeniul tehnologiei informației și al comunicațiilor, competențe civice și de relaționare.
Alte activități care contribuie la îmbunătățirea imaginii școlii sunt antrenarea elevilor pentru
participarea la diverse concursuri și competiții școlare, invitarea unor oameni de succes în cadrul unității,
toate acestea conducând la creșterea motivației elevilor de a se regăsi printre cei mai buni.
Prin urmare, promovarea imaginii școlii constituie o strategie de îmbunătățire a activităților
educative și nu îi privește doar pe beneficiarii implicați direct în educație, ci și pe cei implicați indirect.
In concluzie, promovarea marketingului ȋn domeniul educației necesită din partea managerului
dăruire, perseverență, consecvență, dragoste pentru elevi.
725

prof. Manuela Climpe
Colegiul Tehnic TRANSILVANIA, Oradea

an şcolar 2017-2018, Nivel liceal
Disciplina: Lb. şi Lit. Română
Evaluarea calității o fac consumatorii, după realizarea prestațiilor educaționale.
Ei cumpără actul educațional înainte de a-i percepe valoarea.
Marketingul este o știință a vânzării și o artă de a convinge clienții să cumpere. Pentru aceasta
trebuie folosite metode și tehnici științifice de investigare a pieței și adaptarea eficientă la nevoile
consumatorilor. În ceea ce privește marketingul educațional și cultural, este justificat prin aceea că și
educația și cultura, în general, trebuie să devină domenii rentabile, punând în valoare ceea ce au de oferit,
valorificând pentru aceasta orice oportunitate.
Desigur, punctul de plecare și consecvență pe termen scurt în alegerea unei școli sunt informațiile
existente până la acea dată despre o anumită unitate școlară, dar adevărata valoare se stabilește la sfârșitul
școlarizării, în funcție de performanțele de care sunt capabili absolvenții școlii respective. O școală
trebuie să producă și să ofere pieței ceea ce se cere efectiv, să-și orienteze activitatea în funcție de
așteptările consumatorilor, mai precis a elevilor și a părinților acestora. Fără abilitatea de a atrage elevi,
profesori, specialiști, facilități, echipamente, școlile vor înceta să mai existe. Obținerea resurselor se face
prin schimb.
Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii şcolii trebuie să ai o descriere clară a
publicului, înainte să se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demografice (date statistice: vârsta, sexul,
educaţia, venitul şi mediul de provenienţă ) şi psihografice (informaţii calitative, referitoare la stilul de
viaţă, ceea ce le place şi ceea ce nu le place) îţi poţi face o strategie despre tacticile pe care trebuie să le
foloseşti, pentru a avea succes.
Cercetarea nevoilor reprezintă partea cea mai importantă a studiilor consacrate cererii de educație.
O latură care trebuie avută în vedere, când e vorba de marketing educațional, este satisfacția față de
serviciile educaționale. În cadrul parteneriatului școală- familie, subiecții pot fi întrebați direct dacă sunt
sau nu satisfăcuți de serviciile educaționale oferite. Afirmațiile acestora trebuie raportate la nivelul de
aspirații sau la așteptările lor, dar și la experiențele anterioare. Dacă se cunoaște ce anume așteaptă
publicul de la procesul educațional, atunci se pot elabora strategii de marketing care să asigure audiența
maximă a ofertei educaționale.
Este de preferat ca instituțiile să caute consumatori de educație care să fie interesați de oferta
actuală și apoi vor adapta această ofertă pentru a o face cât mai atractivă. Școlile nu pot alege mediul în
care să funcționeze, dar pot să acționeze asupra lui, să-1 influențeze. Cea mai eficientă metodă este de a
adapta educația la așteptările și nevoile clienților școlii, fiind vital ca școala să fie receptivă la o continuă
schimbare a nevoilor și intereselor acestora, altfel alege riscul de a pierde locul pe piață. Politica de
marketing derivă din obiectivele strategice ale școlii. Școala nu are întotdeauna obiectivul să aducă cât
mai mulți elevi în școală. Ea poate avea ca obiectiv de marketing consolidarea unei poziții existente sau
reducerea altora.
Alegerea școlii constituie una din cele mai importante decizii pe care le iau tinerii și familiile lor,
proces care începe cu mult înainte de înscriere și are consecințe pentru întreaga viață. Calitatea educației
oferite poate fi ridicată sau scăzută, în funcție de calitatea oamenilor care o oferă. Prin contactul zilnic cu
profesorii, părinții descoperă dacă școala poate să-și onoreze promisiunea. Mai mult, profesorii,
directorul, ceilalți angajați, împreună determină imaginea prezentă a școlii. De la modul în care se
adresează unii celorlalți și pâna la atmosfera în care ei lucrează împreună, elevii/părinții pot transmite în
afară normele și valorile pe care şcoala le consideră importante.
Promovarea cuprinde totalitatea activităților pe care școala le întreprinde pentru a atrage și a păstra,
în calitate de parteneri, grupurile-țintă prin educația oferită şi poate ajuta să informeze grupul-țintă despre
ceea ce oferă școala și să stimuleze interesul în educație. Numai promovarea nu este de ajuns să convingă
un client. Promovarea îl face pe client să treacă pragul școlii. De aici încolo, calitatea produsului și
726
oamenii implicați în educare pot să asigure o retenție a clientului. Există mai multe modalități prin care
școala poate aborda avantajul diferențierii față de competitori. Școlile pot încerca, de exemplu, să câștige
sau să-şi mențină poziția, prin complexitatea produsului oferit. Unele școli văd o oportunitate pentru
diferențiere în oferirea unei specializări care este cerută pe piață; alte școli se dezvoltă pe baza oferirii
unei produs general, care să mulțumească pe fiecare elev.
Printre strategiile de diferențiere pentru a câștiga avantaje sunt: o varietate mai mare de activitati
extra – curriculare, programe de schimburi internaționale etc. O școală nu este bună prin ceea ce crede ea;
o școală este bună dacă oamenii din afara ei cred asta. Este important ca imaginea pe care o proiectează
asupra comunității să fie aceeași cu ceea ce dorește școala să realizeze. Construirea și consolidarea unei
imagini pozitive durează ani de muncă sistematică de comunicare și de calitate. Schimbarea imaginii ia
foarte mult timp. Imaginea negativă este, din nefericire, mai persistentă decât cea pozitivă. Oamenii au
tendința de a ignora informațiile care sunt conforme cu așteptările. Școala poate să încerce diferite metode
de a obține informații referitoare la imaginea sa.
Când formulăm o strategie de marketing pentru viitorii ani, școala va trebui să răspundă la
următoarele întrebări:
1. Ce fel de servicii dorește școala să dezvolte?
2. Cum poate școala să se distingă de celelalte școli pe aceste piețe și ce avantaje particulare
dorește școala să obțină?
3. Ce obiective tactice de marketing dorește școala să realizeze?
4. Care sunt elementele marketingului mixt necesare și ce politici de preț, produs, distribuție,
personal și promovare vor fi utilizate pentru atingerea obiectivelor?
Strategia de marketing marchează direcția care a fost aleasă pentru activitatea de marketing,
obiectivele ce trebuie atinse și mijloacele ce se vor utiliza în acest scop. Însă reprezintă un proces ce
presupune nu numai strângerea și distribuirea de informații, ci și elaborarea unor programe de schimbare
educațională, ca răspuns la aceste informații.
Şcoala trebuie să își câștige de partea sa publicul intern: elevii, profesorii, secretariatul, personalul
administrativ. Aceasta realizează cea mai mare parte a relațiilor cu publicul si promovează gratuit
instituția. Toți cei care învață și lucrează în școală pot deveni cei mai buni purtători de mesaj ai ei, cu
condiția să cunoască și să adere la aspirațiile și valorile școlii. Modalitățile prin care se pot realiza relații
publice interne eficiente sunt diverse: reuniuni, ședințe, filme realizate de propriul personal, sistemul
intranet, scrisori, broșuri, pliante, comunicarea personală etc.
Educația este cel mai puternic motor al schimbărilor sociale și al dezvoltării, dar pentru activarea
acestui motor sunt necesare schimbări fundamentale, care să facă posibilă dezvoltarea unei societăți
echitabile, bazată pe cunoaștere. Ar trebui ca școala să țină cont de marile schimbări ale lumii
moderne și să recționeze prima, schimbând sistemul educațional vechi cu unul modern. Este ciudat,
dar sistemul educațional este deosebit de inert și este cel care, de multe ori, se schimbă ultimul.
Necesitatea de adaptare a instituțiilor de învățămînt la schimbările mediului, la nevoile individuale ale
clienților presupune implimentarea marketingului în obiectul de activitate al acestora, cu scopul
îmbunătățirii, menținerii și promovării acestor servicii în condiții de maximă eficiență, pregătind elevii
pentru viitor.
727
ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII

ȘCOLARULUI MIC
CLINCIU NICOLETA-LOREDANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIHĂILEȘTI JUD. BUZAU
Jocurile didactice vin în sprijinul procesului instructiv-educativ. Ele au un conţinut bine diferenţiat
pe obiecte de studiu, au ca punct de plecare noţiuni dobândite de elevi la momentul respectiv, iar prin
sarcina dată, aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze diverse soluţii de rezolvare potrivit capacităţilor
individuale, accentul căzând nu pe rezultatul final, ci pe modul de obţinere a lui, pe posibilităţile de
stimulare a capacităţilor intelectuale şi afectiv-motivaţionale implicate în desfăşurarea acestora.
Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la valorificarea creatoare a
deprinderilor şi cunoştinţelor achiziţionate, la dobândirea, prin mijloace proprii, a unor cunoştinţe.
Ele angajează întreaga personalitate a copilului, constituind adevărate mijloace de evidenţiere a
capacităţilor creatoare, dar angajează şi metode de stimulare a potenţialului creativ al copilului, referindu-
ne la creativitatea de tip şcolar, manifestată de elevi în procesul de învăţare.
Recunoaşterea jocului didactic ca pe o metodă de stimulare şi dezvoltare a creativităţii o
argumentăm prin capacităţile de antrenare în joc a factorilor intelectuali şi nonintelectuali evidenţiaţi de
cercetările ştiinţifice oglindite în literatura didactică. Referindu-ne la principalii factori determinanţi în
structurile creatoare ale personalităţii, constatăm că aceştia sunt solicitaţi şi antrenaţi cu ponderi diferite în
jocurile didactice.
Activităţile organizate sub formă de joc didactic trebuie să se adreseze spontaneităţii mentale fără
de care nu poate fi concepută creativitatea. „Fără creativitate, spontaneitatea se scurge goală şi sterilă şi
fără spontaneitate, creativitatea se limitează la un ideal fără eficacitate, fără viaţă.” (Jacob Levy Moreno) 1i
Eficienţa jocului este cu atât mai mare, cu cât realizăm o concordanţă perfectă între procesul de
cunoaştere, procesul de învăţare şi acţiunea de joc. Prin urmare, jocurile didactice au drept scop pe de o
parte instruirea copiilor într-un anumit mod – domeniul al cunoaşterii, iar pe de altă parte, sporirea
interesului pentru activitatea respectivă, prin folosirea unor instrumente distractive, caracteristice jocului,
care facilitează atingerea scopului formativ-educativ.
Jocul didactic realizează un antrenament general al cărui rezultat este o maturizare psihică a
copilului care îl ajută în adaptarea mai rapidă la exigenţele şcolare. Pentru a justifica denumirea de joc
didactic, activitatea trebuie să permită tuturor copiilor să se joace, să se întreacă, să se bucure de reuşită,
să rezolve sarcini.
Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învăţătorul consolidează, precizează sau
chiar verifică volumul de cunoştinţe ale elevului, le îmbogăţeşte activitatea didactică, le pune în valoare şi
le antrenează capacităţile creatoare ale acestora.
Folosirea jocului didactic în procesul instructiv-educativ face ca elevul să înveţe cu plăcere, să
devină interesat de activitatea care se desfăşoară, face ca cei timizi să devină mai volubili, mai activi, mai
curajoşi, să capete mai multă încredere în forţele proprii, mai multă siguranţă în răspunsuri. Începând cu
primul an de şcoală, copilul se integrează într-o nouă activitate de învăţare care devine o preocupare
majoră. Dar această activitate diminuează dorinţa lui de joc.
Urmărind dezvoltarea armonioasă a copilului, ne folosim de exerciţii fizice şi jocuri de mişcare.
Fiecare zi începe cu exerciţii de înviorare cu întreg colectivul. În timpul orei, diferite exerciţii de relaxare
sunt foarte indicate. Jocul răspunde nevoii de libertate şi de mişcare a copilului, dorinţei de evadare de la
gravitatea problemelor vieţii şi a presiunii comenzilor adultului. El permite copilului să participe de
bunăvoie când şi cum doreşte acesta să se bucure, când nimeni nu e pedepsit, starea de joc nu îi este
impusă copilului, ci el consimte singur să se joace.
De asemenea, copilul se angajează în joc cu o încordare pe măsura puterii lui, găseşte liniştea şi
satisfacţia pe care nu le poate avea în procesul efectuării sarcinilor şcolare. El se manifestă mai stăpân pe
1
Jacob Levy Moreno (1889-1974) s-a născut în România, la București, și a studiat medicina, matematica și filosofia la Universitatea din Viena. A fost medic
psihiatru și profesor la Universitatea Columbia, la Universitatea New-York și la New School for Social Research. Moreno a fost creatorul psihodramei,
sociodramei, sociometriei și psihoterapiei de grup. Mutandu-se la New York în 1925, a fondat Revista de psihoterapie, psihodrama și sociometrie. În 1932 a
introdus psihoterapia de grup ca metodă în cadrul Asociatiei americane de psihiatrie.
728
situaţie, jucătorului recomandându-i întreaga bucurie de a efectua acţiunea. Activitatea de joc îi aduce
copilului compensaţii psihice acceptate în ceva între real şi imaginar. Jocul permite o mai bună sudură
între proiectul şi rezultatul acţiunii, între aspiraţie şi realizare, lucru care nu se poate realiza atât de bine în
activităţile impuse.
Jocul capătă, astfel, funcţii specifice distracţiei, adică de a scoate copilul din activităţile şcolare, de
a-l amuza şi de a-i crea un domeniu de desfăşurare a gândirii pe un teren apropiat de ceea ce-l interesează.
Jocul contribuie şi la educarea emoţiilor, a sentimentelor morale şi a trăsăturilor pozitive de voinţă
şi caracter. Multe jocuri stimulează cinstea, răbdarea, spiritul critic şi autocritic, stăpânirea de sine. Jocul
mai are un aport deosebit în închegarea colectivului de elevi şi la formarea disciplinei conştiente.
Folosind materiale artistic realizate, frumos colorate, jocul contribuie la educaţia estetică, aceştia învăţând
să aprecieze frumosul.
Jocurile didactice sunt antrenante pentru toţi elevii şi acţionează favorabil şi la elevii cu rezultate
slabe la învăţătură, crescându-le performanţele şi făcându-i să capete încredere în capacităţile lor,
siguranţă şi promptitudine în răspunsuri, deblocând astfel potenţialul creator al acestora.
Abordând problema jocurilor didactice din punct de vedere psihologic, se consideră că ele pot
servi la educarea creativităţii la nivelul claselor pregătitoare, I-IV, în strictă dependenţă de cunoaştere de
către învăţător a valenţelor acestora, de capacitatea de selecţie, de structură a cadrelor didactice. ii2
Jocurile didactice desfăşurate într-un climat educaţional cu largi deschideri la nou, organizate pe
grupe de elevi, pot prefigura metode de stimulare a creativităţii.
Jocul, în special cel didactic,angajează în activitatea de cunoaştere,cele mai importante procese
psihice, având în acelaşi timp, un rol formativ şi educativ iii3.
Această notă distinctă a profilului personalităţii şcolarului mic poate fi fructificată în cadrul
procesului educaţional, în sensul întăririi şi întreţinerii interesului elevului pentru angajarea în fluxul unor
prestaţii şcolare elevate.
2
Ioan Cerghit, (2006),- ,,Metode de învăţământ”, Editura Polirom, Iaşi pag.65
Iucu Romiţă, (2001),- ,,Instruirea şcolară”, Editura Polirom, Iaşi, pag.154
3
729
METODE ACTIV –PARTIVIPATIVE UTILIZATE LA DISCIPLINA

MATEMATICĂ
Prof. Coadă Monica –Lucica

Liceul Teoretic ,, Tudor Vianu ” Giurgiu
În cadrul procesului de învățământ , activitățile de predare , învățare și evaluare constituie elemente

importante care se află într-o srânsă legătură . orice schimbare produsă la nivelul uneia dintre aceste
activități influențează modalități de realizare a celorlalte , generând o activitate în lanț , care impune
revenirile și revizuirile necesare .
Metoda este legată de celelalte componente ale activității didactice ( scop , conținut , mijloace ,
forme de organizare , evaluare ) . Metoda are o dublă deschidere , spre profesor și spre elev . Dacă sensul
de transmitere a cunoștințelor a rămas și va rămâne neschimbat , de la cel care instruiește la cel instruit ,
în concepția modernă se schimbă modul de transmitere . Cu o comparație mecanică , mult timp rolul
profesorului a fost analog cu cel al unei pompe , iar al elevului cu cel al unui recipient considerat elastic .
Diferitele metode încercau să identifice rostul pompării care să asigure o presiune cât mai mare în
recipient . Astăzi însă elevul este înzestrat și el cu o pompă de absorbție ( metodele paticipative ) cu care
participă la reglarea fluxului de cunoștințe .
O altă caracteristică actuală în acest domeniu este combinația metodelor . Astăzi asistăm la
acceptarea unei mari varietăți de de metode și mai ales combinarea între ele , cât și cu mijloace de
învățământ produse de tehnologia modernă , acestea devenind din simple auxiliare ale metodei ,
componente ale ei cu o astfel de pondere încât schimbă esența ( de exemplu învățarea asistată de
calculator ) . Această caracteristică nu face totuși inutilă prezentarea unei liste de metode ,, pure ” .
Diferiți autori clasifică metodele din diverse puncte de vedere . Astfel :
1. Metode bazate pe observare
2. Metode bazate pe cuvânt
3. Metode bazate pe activitatea practică
O altă clasificare diferențiază :
Expunerea sistemică a cunoștințelor
Metoda conversației
Problematizarea și învățarea prin descoperire
Modelarea matematică
Demonstrarea materialului intuitiv
Metoda exercițiului
Metoda învățării pe grupe mici
Metoda muncii cu manualul sau alte cărți
Instruirea programată
Din metodele prezentate anterior voi detalia pe cele mai importante .
I. Metode de comunicare orală

Dintre metodele expozitive ( povestirea , descrierea , explicația , prelegerea școlară , expunerea ,
conferința ) consider că putem unifica două dintre ele sub denumirea de expunerea explicativă . Cele 15 -
20 de minute rezervate pentru expunerea de către profesor a conținutului nou se pot transforma pentru
elevi pentru elevi într-un model de prezentare coerentă , logică , clară , cu exemple și contraexemple bine
alese , cu utilizarea optimă a tablei .
730
Situațiile cele mai potrivite pentru astfel de ore în care profesorul are rolul principal , sunt orele de
la începutul unor capitole noi , dar nu prima dintre ele . Prima oră în care abordăm un nou capitol trebuie
consacrată motivației introducerii lui .
A doua categorie de metode orale o constituie metodele integrabile , pe care le cuprindem sub
termenul general conversația . Cel puțin formal rolurile sunt egale , la întrebarea profesorului apare
răspunsul elevului . Se disting două feluri de conversații : cea care servește la avansul în dezvoltarea
lecției și cea în care vrem să aflăm ce știe elevul având ca scop evaluarea . Chiar și pentru a doua
categorie trebuie să ne rezum la întrebări cu caracter cognitiv : care ? cine ? unde ? ce sunt ? agreate astfel
de majoritatea elevilor care dau astfel răspunsuri reproductive . Acestea reprezintă doar un prim nivel al
cunoștințelor și nu poate fi neglijat . Pasul următor care trebuie făcut în orice dialog constă în întrebări de
tipul : cum ? din ce cauză ? dacă ... atunci ..
Se ajunge apoi și la forma superioară în care întrebarea este înlocuită cu o solicitare mai amplă
de genul : cum evaluezi ? compară ...? generalizează ...? așteptându-se un răspuns satisfăcător .
Se menționează astăzi tot mai mult conversația euristică , metoda socratică de desoperire a
adevărului de către elev bine dirijat de către profesor prin întrebări . Un dezavantaj al acestei metode este
acela că o dirijare prea apropiată , de fărmițare a mersului ideilor poate avea consecințe negative asupra
învățării de către întreaga clasă , profesorul încercând să-l facă pe elev să spună ceea ce ar trebui să spună
singur . Un rol important îl are conversația în lecțiile în care se cpmunică noi cunoștințe și se aplică cele
cunoscute , adică atunci când se aplică metoda exercițiului .
Învățământul problematizat a apărut în anii ”70 ca o reacție la stilul din ce în ce mai
,, finisat ” de transmitere a cunoștințelor .
Noțiunea care aduce specificul acestui învățământ este situația –problemă . Aici încă nu sunt
cunoscute nici ipoteza , nici cerința , deci profesorul nu trebuie să pună întrebarea : ,, Cum credeți că se
rezolvă ...? ” ci ,, Cum credeți că se pune problema ? ”.
Dacă etapizăm aplicarea învățământului problematizat în desfășurarea unei lecții , putem distinge
faptele :
Realizarea situației –problemă
Formularea problemei
Prezentarea încercărilor de rezolvare
Rezolvarea problemei
Verificarea
Evident că și în etapa formulării problemelor se apelează la elevi , îmbunătățind succesiv enunțurile
propuse până se ajunge la forma optimă . Ce urmează ține de fapt de metoda descoperirii , adică elevul
încearcă să rezolve o problemă dată înainte de a avea formulele și recomandările care vor fi motivate
chiar de respectiva problemă .
II . Metode de comunicare scrisă

Vom include aici : lucrul cu manualul , desoperirea prin analiză și învățământul programat.
Utilizarea manualului ca temă pentru acasă o consider benefică pentru adâncirea , completarea și
analiza materiei deja predate de către profesor . Orele de învățare din manual sunt potrivite mai ales către
sfârșitul unor capitole în care textul cărții cuprinde mai ales aspecte concluzive , observații și mai puțin
elemente de noutate .
Descoperirea prin analogie este forma cea mai simplă a eurasticii , întrucât se bazează pe
indicația implicită sau explicită a profesorului .
731
Învățământul programat a apărut în anii ”50 considerându-se autor al celui liniar B.F.Skinner ,
iar al celui rectificat N.A.Crowder .
Cel mai important lucru în ambele variante este programul , adică un text prelucrat într-un anumit
mod și scris într-un limbaj care să permită utilizarea unor aparate ( calculatoare ).
Bibliografie :
1. Florin Cîrjan : Didactica matematicii , Editura Corint , 2002
2. Elena Joița : Eficiența instruirii , Editura Didactică și Pedagogică , 1998
3. Marin Stoica : pedagogie și psihologie , Editura Gheorghe Alexandru , 2002
732
Utilizarea platformei Kahoot! în educație

Prof. COBEL GABRIELA MARUSIA, Școala Gimnazială Nr.7, Borșa, Jud.
Maramureș
Despre platforma Kahoot!
Kahoot! Este un instrument informatic creat pe o platformă gratuită de învățare bazată pe joc și
tehnologie educatională. Lansat în august 2013 în Norvegia, Kahoot! este acum folosită de peste 50
miloane de oameni din 180 de țări Aceasta platformă a fost proiectata pentru a fi accesibila la clasă și
alte medii de învățământ din întreaga lume. Jocurile de învățare Kahoot! pot fi create de oricine, pe orice
subiect și pentru elevi de toate vârstele. A câștigat rapid popularitate datorită faptului că se poate accesa
folosind orice dispozitiv, calculator sau laptop care dispune de un browser web. Kahoot! , poate fi utilizat
la clasă, pentru orice disciplină de studiu.
“De ce” și “Cum” să folosim dispozitivele mobile în educație, în activitatea proprie cu elevii, la
clasă? Cel mai important motiv ale utilizării acestor dispozitive este legat tocmai de mobilitatea acestora,
ele putând fi folosite în orice sală de clasă, nu numai în laboratorul de informatică, sau pot fi folosite și
pentru activități în afara școlii. Permit elevilor să fie autonomi și activi în procesul de învățare-evaluare
favorizând diferențierea și individualizarea învățării. Printre motivele utilizării dispozitivelor mobile în
lecții se numără: larga răspândire a acestora în rândul elevilor (aproape fiecare elev are deja un
smartphone sau/și o tabletă), obișnuința elevilor de a le folosi și, nu în ultimul rând, dezvoltarea foarte
mare a aplicațiilor educaționale care, odată instalate pe tablete sau smartphone-uri, pot fi folosite
independent de conexiunea la internet. Profesorii trebuie să pregătească foarte bine aceste activități, să
convingă elevii să folosească dispozitivele în timpul orei numai în scop educațional, să atribuie elevilor
sarcini clare și feedback, să folosească aceste activități pentru a impulsiona elevii să devină activi în
procesul învățării și pentru a le facilita învățarea în contexte cât mai diferite.
Aplicația Kahoot! este una dintre aplicațiile pe care eu le folosesc cu success în activitatea cu
elevii, la două discipline( fizică /chimie) în orice moment al activității: în etapa de predare în
recapitularea cunoștințelor, în fixarea cunoșințelor, ca evaluare formativă sau chiar ca evaluare sumativă.
Este o aplicație ușor de utilizat, foarte îndrăgită de către elevi. Este accesată de către aceștia de pe
dispozitivul mobil sau intrând pe site-ul https://kahoot.it/, în acest caz putând fi folosit și calculatorul
sau laptopul. Este foarte important faptul că elevii percep utilizarea acestei aplicații ca pe un joc, ei nu
simt că sunt evaluați, sunt bucuroși, relaxați, și dornici de a interacționa cât mai mult cu tehnologia
digitală în mediul școlar, în educație și, de ce nu, în autoeducație.
Aplicația conţine: a) Întrebări cu multiple variante-ca un test; b) Discuții sau sondaje; c) Este
proiectată să fie susţinută în faţa clasei şi jucată de întreaga clasă (individual sau pe echipe) și nu numai,
în timp real; d) Elevii pot da răspunsurile de pe telefon, tabletă, laptop, calculator. Aceste dispozitive
trebuie să aibă acces la internet. Care este activitatea profesorului?: a) Să introducă un nou subiect; b)
Să facă o evaluare formativă, recapitulare etc; c) Să iniţieze o discuţie pretest / post-test. Ce trebuie
făcut?: 1)Fă-ţi un cont gratuit pe kahoot.it; 2)Crearea unui nou Kahoot; 3) Adăugaţi întrebările;
4)Completaţi setările; 5) Adăugaţi o imagine de copertă.( se pot adauga și filmulețe) Cum se procedează
la clasă?: 1) Creaţi / Alegeţi Kahoot; 2) Lansaţi Kahoot! pe tabla interactivă sau folosind un
videoproiector; 3) Cereţi elevilor să se alăture introducându și un nume sau un număr (tot ce au nevoie
este să acceseze kahoot.it şi să intrducă PIN-ul care va apărea pe tabla interactivă); 4) Răspundeţi la
întrebări; 5) Răspunsurile corecte şi greşite apar pe tabla interactivă; 6) Câştigătorul este postat; 7)
Evaluaţi experienţa dvs. (opţional); 8) Descărcati rezultatele; Elevii pot crea propriile lor Kahoot!.
Activitatea elevilor: Elevii intră pe Kahoot!.it Pe tabla interactivă sau pe ecranul
videoproiectorului apare un cod PIN format din 6-7 cifre pe care elevii îl introduc pe telefoanele/tabletele
lor. Acest cod a fost proiectat pe un ecran cu ajutorul videoproiectorului de către profesor, când a pornit
testul de pe butonul PLAY. Pe telefoanele/tabletele lor, elevii introduc codul PIN iar apoi un nume de
utilizator (nickname), (care vor apărea și pe tabla interactivă). Apare întrebarea și apoi variantele de
răspuns, cărora le sunt atribuite forme geometrice colorate. După ce toți elevii și-au introdus numele de
utilizator, profesorul pornește jocul/testul, apăsând butonul START. Eu le-am indicat elevilor să introducă
numere de la 1 la17, câți elevi am avut folosind ordinea din catalog și știind astfel numele lor. Pe tabla
interactivă sau ecranul/peretele videoproiectorului apăreau cele 17 numere. Odată jocul/testul pornit, pe
733
tabla interactiva apar întrebările cu cele 4 variante de răspuns, fiecare răspuns având o anumită culoare(
roșu, galben, albastru, verde). Pe telefoanele elevilor apar cele 4 culori cu 4 forme geometrice, iar ei în
timp de 20 secunde (20 de secunde fiind timpul pe care eu l-am stabilit pentru răspuns) trebuie să atingă
culoarea al cărui răspuns cred că este corect. După terminarea timpului sau după ce au răspuns toți elevii,
va apărea situația cu răspunsurile tuturor. Pe dispozitivele copiilor va apărea, în timp real, culoarea verde,
dacă au dat un răspuns corect sau culoarea roșie, dacă răspunsul a fost incorect. La sfârșitul jocului
apare podiumul (pe dispozitivele lor se afișează locul ocupat în funcție de răspunsul corect și viteza
răspunsului). După ce au răspuns la toate întrebările profesorul poate salva și descărca rezultatele.
Rezultatele elevilor sunt centralizate în ordine descrescătoare a răspunsurilor corecte după viteza
raspunsului, rezultatele incorecte si altele. Eu am evaluat cu câte 1 punct fiecare întrebare și așa am
obținut notele în câteva minute după terminarea testului. Cât timp am câștigat? Mult! Elevilor le-a plăcut
foarte mult această metodă de evaluare, rugându-mă ca să o folosesc de fiecare dată.
Importanța utilizării aplicației Kahoot!
Interactivitate (dezvoltarea creativității, perspicacității, atenţiei, distributivității; Feedback imediat
pentru elev și profesor (folosirea acestor aplicații asigură corectarea imediată a răspunsurilor, elevul
realizând ce parte a materiei stăpânește mai puțin, iar profesorul își poate proiecta mult mai rapid
activitățile); Reducerea factorului stress (utilizarea acestor aplicații în evaluare încurajează crearea unui
climat de învăţare incitant și plăcut); Centralizarea și stocarea rezultatelor (stocarea rezultatelor elevilor
la diferite teste și interpretarea grafică a acestora permite crearea unei baze on-line cu informații
referitoare la nivelul lor de cunoștințe, dobândite la nivelul evaluărilor și oferă o perspectivă de ansamblu
asupra activităţii elevilor pe o perioadă mai lungă de timp. Profesorul economisește timpul pregătirii
testelor xeroxate, apoi corectate, apoi centralizate prin descărcarea rezultatelor. Diversificarea
modalităților de evaluare (folosirea acestor aplicații îmbogățesc practica evaluativă, evitând monotonia și
rutina); Obiectivitatea evaluării rezultatelor (printr-o evaluare asistată de calculator elevul nu va mai avea
senzația că a fost defavorizat într-un fel sau altul).
Avantajele utilizării aplicației Kahoot! 1) Pentru profesori: Îmbunătățirea calității actului de
predare-învățare-evaluare; Ridicarea standardelor la nivelul competențelor digitale; Dezvoltarea
creativității în proiectare; Timp redus în proiectarea activității didactice și feedback ( rezultatele clare și
centralizate se pot descărca imediat); Testele pot fi distribuite altor colegi profesori. 2)Pentru elevi:
Dezvoltarea autocontrolului; Îmbunătățirea abilităților digitale; Înțelegerea reciprocă; Dezvoltarea
încrederii de sine; Colaborarea și munca în echipă; Reducerea stresului.
Bibliografie: Platforma Kahoot!, https://kahoot.it ;Crearea unui joc, https://create.kahoot.it/ ;
Microsoft Innovative Educator, https://education.microsoft.com/skypekahoot.
734
Școala – o a doua mea casă
Prof. înv. primar Coca Ecaterina

Școala Gimnazială Grumăzești
„ Şcoala pentru mine a devenit o a doua casă. O casă în care fraţii sunt colegii de clasă, iar părinţii
sunt profesorii.”
Școala este o formă cu fond. Mai întai o clădire mai nouă sau mai veche, coridoare lungi si drepte
sau întortochiate și misterioase, scaune și eventual calculator. Dar școala este ceva mai mult și mai altfel
decât alte clădiri. Acest mai mult și mai altfel face ca școala să fie un spațiu viu, atrăgător și să rămână
mereu în amintire.
Elevul vine la școală pentru că trebuie, iar mai apoi descoperă ce bine te simți în mijlocul unor
persoane de vârsta ta cu elanuri adolescentine, cu dorința de a face lumea mai bună.
Școala este a doua casă a tânărului în formare. În acestă casă el trebuie să păşească cu bucurie şi
încredere. Școala este un prim factor al educaţiei continue şi sistematice. Activităţile educative, utilizate
în şcoală, dezvoltă un caracter programat, planificat, individual la individ.
Pe nesimţite, zi de zi, cu ajutorul şcolii, elevii îşi lărgesc orizontul asupra lumii. Opiniile lor devin
argumente ştiinţifice, iar sentimentele şi pasiunilor sunt integrate în marea cultură a civilizaţiei umane.
Privită în ansamblu, şcoală pregăteşte copiii să devină adolescenţi educaţi, iar mai apoi adulţi
responsabili, capabili să înţeleagă enigmele acestei lumi, să-i desluşească tainele. Prin educaţia oferită de
către profesori elevilor este asigurată evoluţia speciei umane, o evoluţie bazată pe informaţii certe şi
diverse. Pentru elevi, şcoala este un izvor nesecat de informaţii, un izvor din care curge necontenit ştiinţă
şi cultură.
Deşi este înţeleasă de multe ori greşit, şcoala nu este doar un loc în care se întâlnesc elevii şi
profesorii. Nu este nici sala de clasă în care profesorul întreabă, iar elevul răspunde, iar pe baza
răspunsului acesta din urmă este notat. Şcoala este un cuib de înţelepciune, este o interesecţie în viaţă,
care îţi permite să o apuci, în funcţie de interese sau pricepere, pe unul din drumurile care ţi se deschid în
faţă.
Educaţia durează pe tot parcursul vieţii şi are ca scop să dezvolte responsabilităţi şi independenţe.
Prin educaţie indivizii pot să se valorifice, să se ridice la nivelul aşteptărilor societăţii.
Rolul școlii este foarte important în viața oricărui copil. Pentru întărirea atașamentului dintre școală
și copil este nevoie ca părintele să înțeleagă cu adevărat semnificația și valorile acestui termen, precum si
modul în care școala ajunge să influențeze dezvoltarea intelectuală a copilului.
Cu toate că percepția părinților despre educație este destul de diferită, în realitate rolul școlii în viața
oricărui copil este foarte important, reușind astfel să îl pregăteasca pentru nevoile vieții de adult.
De-a lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea
nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim
la acel program la care elevul participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul
este acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va
găsi prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți.
Promovarea școlii se poate realize și prin participarea la aceste activități, care cuprind domenii și
arii foarte mari prin care elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune
dezvoltări armonioase pentru o integrare în societate.
În preajma sărbătorilor se organizează activități literar-artistice cu scopul de a valorifica tradițiile,
obiceiurile, specifice poporului nostru. Elevii cântă colinde, se bucură de magia sărbătorilor de iarnă, la
școală, dar și în cadrul familiei. Frumusețea colindelor parcă împrăștie în zare puritatea, iubirea, dragostea
de aceste comori preluate din moși, strămoși.
O altă sărbătoare importantă este 1 Decembrie, zi în care fiecare suflet de român vibrează la tot ceea
ce înseamnă tradiție, patriotism, iubire de neam și țară. Promovând valorile naționale învățăm să ne
apreciem, să valorificăm virtuțile noastre ca nație. Valorificarea specificului neamului nostru îl poate
determina pe elev să interiorizeze anumite trăiri, să iubească țara, neamul și pe cei de lângă ei. Iubirea,
colaborarea, dăruirea ne face mai buni, mai valoroși și acest lucru elevii îl află indirect din aceste
activități.
735
O altă temă foarte importantă este timpul liber și elevul trebuie să aibă alternative atractive și care îi
dezvoltă competențele însușite în școală. Activitățile extrașcolare sunt acele uși care se deschid pe ambele
părți, scopul lor fiind același, dezvoltarea personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit ca
elevul să învețe prin joc, să asimileze noi cunoștințe și într-un cadru nonformal. Datoria noastră de dascăli
este de a-i crea elevului spațiul, conjuctura care să îl ajute să dea frâu imaginației, să își valorifice
înclinațiile dezvoltându-le până va ajunge la performanță.
Un eveniment atât de important, Învierea Domnului, este un prilej de bucurie și orice persoană
trăiește intens toate etapele care duc la înălțarea sufletească de-a lungul acestor importante săptămâni. În
aceste săptămâni, în cadrul activităților extrașcolare este necesar să se desfășoare activități extrașcolare
care au ca scop formarea unor personalități armonioase, cu adâncă trăire și familiarizarea tânărului cu
semnificațiile religioase ale zilelor care premerg și urmează Învierii Domnului.
În cadrul activităților educative, se pot desfășura activități precum: recitarea unor poezii, creații ale
elevilor, scenete, realizarea realizarea de felicitări, desene tematice. Este recomandat ca aceste activități să
se desfășoare de la vârstele mici, ca orice tânăr să se identifice cu tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase
care marchează momentele cruciale ale existenței umane.
Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale
vieții. Cât sunt mici, toți copiii trebuie să își însușească valori morale, să trăiască momente înălțătoare, să
conștientizeze rolul religiei în formarea lui ca individ și să participe la toate evenimentele importante
alături de familia unită. Aceasta este soluția vitală pentru o viață echilibrată, pentru petrecerea
momentelor neegalabile din mijlocul familiei, pentru formarea ca individ responsabil și valoros pentru
societate.
Se recomandă desfășurarea de parteneriate școlare având ca parteneri: familia, comunitatea,
reprezentanții bisericii, școala. Această triadă stă la baza formării individului și niciun factor nu poate
lipsi pentru că acest echilibru pentru viitorul individului va fi afectat.
Elevii sunt încurajați în urma acestor activități să scrie versuri, jurnale ale trăirilor, astfel
transmițând sentimentele trăite, puternice, emoțiile și celor din jur. Mult mai interesant ar fi dacă și
părinții ar contribui la aceste momente.
Important ar fi ca în cadrul acestor activități să fie inserate și momente muzicale, cântări religioase
pe care ei să le îndrăgească. Se pot interpreta cântece alături de părinți, bunici, chiar și în biserică, mai
ales în anumite momente. Pot fi organizate și voluntariate sau se pot dona lucruri, dulciuri, alimente
pentru cei nevoiași. În acest caz, se dă o mai mare amploare evenimentului.
În final, atât activitățile curriculare cât și cele extracurriculare nu trebuie doar să educe pe tineri în
spiritul societății actuale, ei trebuie să fie învățați și să se adapteze. Astfel, ei vor fi pregătiți pentru o lume
care nu va mai fi „a noastră”, ci va fi „a lor”.
736
Balul bobocilor
Prof. COCIŞ ALEXANDRINA
Activităţile extracurriculare constituie o ocazie de manifestare inedită al talentului nativ al

copilului, o ocazie în care copilul îşi poate pune în valoare inteligenţa dominantă, descoperită şi
valorificată de cadrul didactic. De multe ori familia este surprinsă de potenţialul propriului copil.
Indiferent de proiectul educaţional al unei instituţii de învăţământ, mass-media trebuie să fie un partener
constant prin care activităţile să fie cunoscute şi recunoscute în comunitate. Site-ul web poate contribui
semnificativ la maniera în care organizația școlară realizează schimbul de informații cu mediul din care
face parte, prin furnizarea de informații atractive despre viața școlii. Prezentarea rezultatelor obținute la
învățătură, la diverse concursuri și competiții, promovarea serbărilor, a oricăror activități extrașcolare pot
fi privite ca o săgeată cu două capete: unul îndreptat spre elevi, ca protagoniști direcți ai acțiunilor, și
celălalt îndreptat spre societate. Astfel, pe de o parte, comunitatea intră în contact cu viața școlii și, pe de
altă parte, elevii simt o recunoaștere superioară a muncii lor, implicit o motivație suplimentară pentru
viitor.
O astfel de activitate este ”Balul bobocilor”, organizat in fiecare an pentru punerea in valoare a
celor mai noi liceeni. Bobocii din toată țara își fac intrarea în liceu prin cel mai așteptat eveniment al
toamnei. Toamna se numără bobocii, dar și balurile bobocilor, organizate în toate liceele din țară. Este
evenimentul major pentru elevii din clasa a IX-a, care se pregătesc pentru el din prima zi de școală. Fiind
evenimentul cel mai așteptat de toți elevii, elevii claselor a IX-a si a XII-a își concentrează toate eforturile
și toată energia pentru realizarea celei mai reușite petreceri. Într-o zi însorită din luna lui Brumărel a avut
loc Balul Bobocilor la Colegiul Aurel Vijoli. Balul s-a desfășurat într-un spațiu intim, Sala festivă
a școlii, deci un teritoriu cunoscut, ceea ce a făcut ca distracția să fie la ea acasă. Întregul bal se realizează
în conformitate cu o anumită temă, stabilită de organizatori și care în fiecare an diferă de cea precedentă.
Bobocii au fost selectați din cele patru clase a IX-a, de către colegii lor mai mari din clasa a XII-a și în
colaborare cu membrii Consiliului Elevilor.
Balul a debutat cu prezentarea bobocilor.Spectacolul prezentat de boboci a conținut ingrediente
variate, care mai de care mai atractive, de la prezentarea bobocilor, la probe de dans pe diferite teme
muzicale: vals, tango, rock, populară, la proba de măiestrie și aptitudini artistice, cultură generală – sunt
doar câteva dintre provocările la care bobocii au trebuit să răspundă. Cu toții s-au descurcat, unii cu
emoții, alții degajați, fără trac. Astfel s-au prezentat frumoșii boboci, din clasele a IX-a, cu carismă, cu
emoții inerente, dar constructive, cu atitudine și spirit de competiție. Cei care le-au mai tăiat din emoții și
i-au încurajat, împreună cu publicul entuziast și generos în aplauze, au fost cele două prezentatoare ale
balului, din clasa a XII-a.
Organizatorii spectacolului, elevii din clasele a XII-a, au avut inspirația de a realiza un decor
foarte reușit. Probele la care au fost supuși bobocii, momentele artistice din spectacol și atitudinea
participanților au făcut ca publicul să plece din sala de spectacol, după mai bine de două ore, cu amintiri
din cele mai plăcute.
Un merit deosebit îl au și profesorii care s-au ocupat de organizarea balului, îndrumători care au stat
ore în șir la repetiții, alături de elevi, pentru ca spectacolul să se transforme într-o amintire frumoasă.
737
738
COMISIA PENTRU PROMOVAREA IMAGINII UNITĂȚII DE

ÎNVĂȚĂMÂNT
STUDIU DE SPECIALIATE
ACTIVITĂȚI/ ACȚIUNI REALIZATE AN ȘCOLAR 2017– 2018,
SEMESTRUL I
CODECI ROXANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂICULEȘTI
Nr. DOMENIUL ACȚIUNI TER RESPONS

Crt MEN ABILI
1 MANAGEMENTUL • Constituirea comisiei. Elaborarea septembrie COMISIA
COMISIEI sarcinilor membrilor comisiei, PENTRU
planificarea ședințelor de lucru PROMOVAREA
• Identificarea nevoilor educabililor; IMAGINII
• Elaborarea documentelor specifice: UNITĂȚII DE
-plan managerial, plan anual de ÎNVĂȚĂMÂNT
activități, programul activităților la nivel octombrie
de școală, întocmire model fișe de
activitate/ fișe de lucru;
- completarea registrului cu procese
verbale, completarea permanentă a permanent
evidențelor activităților, evaluarea
activităților comisiei și a activităților
specifice la nivel de școală,
-analiza swot ( Raportul de activitate al iunie
comisiei);
-evaluarea gradului de satisfacție a
educabililor;
-întocmirea unui plan de măsuri pentru
anul școlar în curs (pe parcurs) în
funcție de disfuncționalitățile
identificate.
2 PARTENERIATE SI -Elaborarea proiectelor de parteneriat; permanent CADRE
PROIECTE -Încheierea de parteneriate cu instituțiile DIDACTICE
locale, cu alte școli, grădinițe, fundații
etc.
– Lista Acordurilor de parteneriat
încheiate pe parcursul semestrului I, an
școlar 2017 – 2018) -Elaborarea de
proiecte educaționale în cadrul
parteneriatelor încheiate;
- Ținerea unei evidențe stricte a
documentelor predate comisiei de către
cadrele didactice
-Mediatizarea informațiilor
3 PROMOVAREA -Promovarea prin toate mijloacele, permanent COMISIA
IMAGINII UNITATII inclusiv prin intermediul partenerilor, PENTRU
DE INVATAMANT elevilor, părinților, a activităților și PROMOVAREA
ofertelor școlii; octombrie IMAGINII
-Reactualizarea ofertei școlii; UNITĂȚII DE
-Reactualizarea informațiilor de pe permanent ÎNVĂȚĂMÂNT
739
blogul școlii și de pe paginile de

conversatie online
-Realizarea panoului ”Imaginea școlii”
cuprinzând date despre modalitățile de
informare puse la dispoziție de comisie
-Realizarea diferitelor materiale de
promovare a imaginii unității de
învățământ
4 ACTIVITATI -Elaborarea planului anual, a Octombrie
SCOLARE SI programului de activități școlare și
EXTRASCOLARE extrașcolare la nivel de unitate școlară în
funcție de interesele factorilor permanent
educaționali, cu tematică diversă, și
afișarea acestuia în incinta școlii precum
și publicarea acestuia pe blogul școlii;
-Corelarea programului de activități al
bibliotecii școlare cu cel al unității de
învățământ; noiembrie
-Elaborarea fișei activității și publicarea
acesteia;
-Evidența strictă a activităților
desfășurate (justificate prin fișele de
activitate primite de la cadrele didactice
și prin portofoliile activităților) permanent
-Mediatizarea activităților desfășurate;
ANALIZA SWOT /SEMESTRUL I

ANALIZA S.W.O.T.
PUNCTE TARI :
- Experienţă în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
- Personal didactic calificat, cu competenţe necesare evaluării şi valorificării valenţelor educative
derivate dintr-o problematică educativă diversă;
- Diversitatea programului de activităţi educative;
- Posibilități multiple de mediatizare a activităţilor extraşcolare şi extracurriculare la diferite
niveluri;
- Existenţa parteneriatului educaţional cu familia în vederea responsabilizării acestora în susţinerea
şi îmbunătăţirea actului educaţional;
- Existența parteneriatelor cu instituții locale.
PUNCTE SLABE :
- Contribuție deficitară a multor cadre didactice la promovarea imaginii unității de învățământ,
implicit la transmiterea informațiilor necesare pentru reactualizarea paginilor web ale școlii (activități
desfășurate, informații comisii, documente de interes general etc.), acțiuni care, de altfel, ar justifica ideea
de transparență susținută de școala noastră;
- Probleme în întocmirea situațiilor semestriale/ anuale ale comisiei, implicit în analiza real-
obiectivă a activității educative și elaborarea din mers a unui plan de măsuri pentru perioada urmatoare
din cauza faptului ca majoritatea cadrelor didactice nu elaborează și nu depun la timp documentele cerute
(parteneriate încheiate, fișele activităților etc.) .
Exemplu: până la sfârșitul semestrului I, am primit la comisie doar 5 planificări ale activităților
școlare și extrașcolare, doar 9 fișe de activitate (ce justifică în scris desfășurarea acestora) și doar 3
acorduri de parteneriat cu părinții.
- Dezinteresul unor cadre didactice pentru păstrarea și dezvoltarea bazei materiale a școlii, cum ar
fi manualele școlare, deși fișa postului o impune;
740
- Lipsa unui cabinet psihopedagogic și a personalului de specialitate

- Lipsa de inițiativă a cadrelor didactice, dar și a partenerilor;
- Insuficientă susţinere din partea anumitor cadre didactice a activităţilor extracuriculare,
individualizarea acestora și promovare lacunară;
- Lipsa fondurilor pentru recompensarea activităţilor de performanţă ale elevilor şi cadrelor
didactice;
- Fonduri insuficiente pentru desfăşurarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;
- Probleme în ceea ce privește conectarea la internet (în bibliotecă, în clase) cu mijloacele IT de
care școala dispune sau cu cele personale, ceea ce duce la imposibilitatea folosirii manualelor digitale, a
resurselor online etc.
- Abordarea sporadică a influenţei pozitive a activităţii educative şcolare şi extraşcolare asupra
dezvoltării personalităţii elevului de gimnaziu;
- Minimalizarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare de către părinţi;
- Insuficienta formare a cadrelor didactice în domeniul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;
- Carenţe în domeniul colaborării între cadrele didactice în scopul realizării unor proiecte
educaţionale interdisciplinare;
OPORTUNITĂŢI :
- Deschiderea activităţii educative spre implicare şi responsabilizarea în viaţa comunităţii;
- Diversificarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii actului educaţional prin perspectiva
descentralizării şi a concurenţei pe piaţa educaţiei;
- Valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin iniţierea de noi proiecte educative şi asumarea
de roluri;
- Interesul elevilor de a se implica în cât mai multe activităţi extraşcolare;
AMENINŢĂRI:
- Dezavantajul creat de programele şcolare încărcate care nu permit dezvoltarea componentei
educative;
- Oferta negativă a anturajului şi internetului;
- implicarea slabă a familiei în susţinerea activităţii educative din şcoală.
741
ȘCOALA INTERCULTURALĂ – O NOUĂ PROVOCARE

Prof.înv.primar Viorica – Elena Codescu,
Școala Gimnazială ”Dumitru I. Ionescu” Calvini
”Descoperirea celorlalți înseamnă descoperirea unei legături și nu a unei bariere”
Educația este un drept fundamental al omului (toți copiii trebuie să aibă dreptul la o educație
gratuită și de calitate) ce permite fiecăruia să dobândească cunoștințele necesare pentru a înțelege lumea
de astăzi și pentru a putea participa în mod activ la aceasta. Ea contribuie la păstrarea valorilor, stă la baza
învățării de-a lungul vieții, creează încredere, te face mai independent și totodată conștient de drepturile și
posibilitățile proprii. Ea învață pe individ cum să se comporte în calitate de cetățean responsabil și
informat.
Copiii cărora le refuzăm astăzi dreptul la educație, vor deveni adulții analfabeți de mâine.
Numeroșii copii nu pot fi excluși din școală doar pentru că aparțin minorităților etnice și au culturi
diferite.
Educația incluzivă este cea mai bună soluție pentru un sistem educativ care să răspundă nevoilor
tuturor elevilor. Ea nu trebuie tratată ca subiect aparte, ci ca o nouă abordare a dezvoltării sistemului
școlar. Un aspect primordial este acela de a ști cum să-i asiguri fiecărui elev educația optimă în funcție de
aptitudinile și nevoile sale.
Acum, toți elevii au posibilitatea de a participa la activitățile clasei. Diferențele dintre aceștia sunt
normale și tocmai acestea constituie frumusețea, bogăția activității.
Timp îndelungat, copiii cu deficiențe erau școlarizați separat în instituții sau chiar școli specializate.
În zilele noastre, școala oferă tuturor posibilitatea de a participa la activitățile sale. Ea s-a adaptat,
folosește metode de lucru variate care să faciliteze participarea și întrajutorarea.
Educația incluzivă înseamnă că școala poate oferi un învățământ de calitate tuturor elevilor, oricare
ar fi aptitudinile lor. Toți elevii vor fi tratați cu respect și vor beneficia de șanse egale de învățare.
Capacitatea fiecăruia de a avea acces la informație, la idei și la știință este esențială într-o societate a
informării incluzive. Se încearcă promovarea accesului universal la știință și educație pentru toți, fără
diferențe. Școala trebuie să adapteze programul, organizarea și procesul de învățare, să furnizeze resurse
umane sau materiale suplimentare pentru a stimula deprinderile acestor elevi și pentru a asigura
eficacitatea.
În diversitatea etniilor și categoriilor sociale de pe pământ constă frumusețea universului uman,
fiecare dintre acestea contribuind la patrimoniul cultural cu specificul său. Istoria, tradițiile, cultura
fiecărei etnii reprezintă un capitol important al universalității. Trebuie să învățăm să ne respectăm
reciproc, să comunicăm, să ne tolerăm, să cooperăm cu ceilalți. Numai așa vom reuși să demonstrăm că,
deși suntem diferiți, totuși suntem egali. Suntem egali, însă modul cum arătăm, cum gândim, cum ne
exprimăm, cum ne simțim, este diferit. Avem aceleați funcții, dar suntem și trăim altfel.
Școala Gimnazială ”Dumitru I. Ionescu” este un exemplu pentru ceea ce definim școala incluzivă.
Aici populația școlară este majoritară rromă. Întregul proces instructiv – educativ se bazează pe
incluziunea etno-educațională. Aceasta presupune includerea identității rrome cu toate componentele sale
(limbă, istorie, cultură etc.) în educația formală, informală și nonformală, context în care educație pentru
educație de calitate înseamnă și prezența elementelor relevante din punct de vedere identitar etnic în toate
ariile societății.
Incluziunea etno-educațională presupune un proces de învățare mutuală, îmbogățire, respect
reciproc și egală reprezentare a identităților majoritară și minoritate, fiind instrumentul perfect pentru
realizarea unei societăți inclusive, bazate pe integrarea și armonizarea culturilor. Fiecare individ învață
cultura celuilalt, indivizii învață să se cunoască și să se respecte unul pe celălalt, învață fundamentul
interculturalității: culturile sunt egale, autonome una față de cealaltă și au dreptul la garantarea unui
capital simbolic echivalent în societate. Capitalul simbolic se obține prin pătrunderea limbii și culturii
rromani în cultura de masă, printr-o producție culturală rromă coerentă și constant extensibilă.
Incluziunea etno-educațională presupune prezentarea, cultivarea, afirmarea și promovarea, în toate
segmentele educației, formală, nonformală și informală, atât a diferențelor, cât și a similitudinilor dintre
grupurile etnice, în scopul construirii dialogului și schimbului de valori, al cunoașterii și înțelegerii
742
reciproce, al cooperării și îmbunățățirii tuturor tipurilor de relații dezvoltate în societate - profesionale și

personale.
O politică educațională a promovării diferenței se bazează pe o societate decolonizată cultural, pe
dezvoltarea abilității de percepție a alterității în toate ramurile învățării: a fi, a știi și a face. O asemenea
perspectivă presupune personalizarea cunoașterii, adaptarea universaliilor la valorile și normele locale,
valorificatrea plenară și profundă a experiențelor fiecărui individ în calitatea sa recunoscută și valorizată
de membru al unui grup etnic. Practica vieții cotidiene a fiecărei persoane în cadrul grupului său etnic
devine un element de bază în metodologia formativă, educația răspunzând astfel direct și activ nevoilor
culturale individuale, adaptându-se memoriei culturale cu care este înzestrat individul prin apartența sa la
o anumită identitate grupală.
Mielu Zlate în paginile cărţii dedicate eului şi personalităţii afirma: „Dacă vrem să ne cunoaştem
mai bine este necesar să ne deschidem uşile şi obloanele casei noastre sufleteşti, să pătrundem în ea, să ne
analizăm gândurile, sentimentele, acţiunile, să ne cântărim calităţile şi defectele, să ne punem ordine în
ele, păstrând ceea ce merită şi azvârlind ce este vechi, uzat, nefolositor. Mai mult decât atât, este utilă
deschiderea uşilor şi obloanelor casei noastre sufleteşti nu doar pentru noi, ci şi pentru alţii, deoarece
numai astfel ne vom „vedea” mai bine pe noi înşine. Să ne reamintim că n-am venit pe lume cu o oglindă
în mână, ci că mai întâi ne oglindim în altul, pentru ca abia apoi, prin intermediul şi cu ajutorul acestuia,
în noi înşine!”
Şcolii îi revine rolul de a reflecta în curricula caracteristicile postmodernităţii şi ale globalizării, de a
educa formatorii şi formabilii pentru a descoperi şi a înţelege unitatea existenţială a omenirii pe această
planetă. După monismul şi etnocentrismul şcolii din perioada anterioară, educaţia interculturală reprezintă
o adevărată „dinamitare” a curriculei, impunând o reconsiderare, o reinterpretare şi o reformulare a
scopurilor, conţinuturilor, strategiilor şi sistemelor sale de evaluare. Interculturalitatea aduce cu sine o
nouă matrice a comunicării, ce presupune o deschidere de la comunicarea interpersonală şi socială spre
comunicarea interculturală. Aceasta din urmă, presupune capacitatea de a negocia semnificaţiile culturale
şi sistemul de valori, cultivarea unei atitudini tolerante, de deschidere şi permisivitate la diversitate. Se
impune o schimbare de paradigmă în care Eul şi Altul sunt complementari şi conviviali. Iar dacă a învăţa
să te exprimi înseamnă a învăţa să gândeşti, atunci comunicarea în perspectivă interculturală înseamnă a
renunţa la monologul cultural în favoarea dialogului cultural polifonic, şi a-ţi reprezenta alteritatea pe
principiul „toţi diferiţi, toţi egali”.
BIBLIOGRAFIE:
● Ciolan, Lucian, 2000, Paşi către şcoala interculturală, Colecţia Șanse Egale, Ed. Corint;
● *** , 2001, O nouă provocare pentru educaţie – Interculturalitatea, Editura Polirom
743
Promovarea imaginii Școlii Gimnaziale nr. 2 Reșița, Caraș Severin
prof. înv. primar Codilă Monica

Școala Gimnazială nr. 2 Reșița
jud. Caraș Severin
Școala Gimnazială nr. 2 Reșița, jud. Caraș Severin, este o şcoală cu renume european, fiind una
din puținele instituţii şcolare cu titlul european din județul Caraș Severin. Promovarea imaginii unităţii
noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei parteneri educaţionali: şcoală-
elevi-părinţi. De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii din anul şcolar 2016-2017,
activităţile prioritare în desfăşurarea unei astfel campanii au fost:
educaţionale, baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
• promovarea rezultatelor celor 3 proiecte internaționale susținute de Școala Gimnazială nr. 2 prin
ERASMUS+, proiecte în care am avut ca parteneri școli din Polonia, Spania, Germania și Croația;
educaţionali reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali, regionali, naţionali, internaţionali, ş.a.).
Un impact deosebit l-a avut permanenta updatare a site-ul şcolii şi reţeaua de socializare
Facebook.
mai ales că tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet.
Ştirile şi informaţiile promovate de reţeaua de socializare Facebook arată o creştere a numărului
de căutări de informaţii despre şcoala noastră.
Școala Gimnazială nr. 2 Reșița propune o campanie de informare modernă, cu privire la
activitatea educaţională din şcoală şi oferta educaţională pentru anul şcolar 2017-2018. Înafara
activităţilor de promovare clasică (Târguri educaţionale, Săptămâna Porţilor Deschise, participări la
concursuri şi olimpiade şcolare şi rezultate şcolare deosebite), unitatea noastră şcolară se adaptează la
metodele moderne de informare în masă a publicului.
Un punct forte al Școlii Gimnaziale nr. 2 Reșița, care cântărește greu în alegerea părinților ca și
școală pentru părinții lor, îl constituie colectivul de cadre didactice foarte bine pregătit, titulare, care au
obținut împreună cu clasele a VIII a cele ami bune rezultate la Evaluarea Națională.
Trebuie avut mereu în vedere următoarele:
• Crearea şi promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate.
• Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcție de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educațional.
• Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții elevilor, părinților și ai partenerilor locali
744
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII EVALUAREA FOLOSIND SPAŢIUL

VIRTUAL
PROF. ÎNV. PRIMAR, CODREA SIMONA-CARMEN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 169
BUCUREŞTI, SECTOR 6
Datorită importanţei evaluării, s-au dezvoltat diferite tipuri ale acestui tip de proces. Evaluarea
online a crescut în popularitate deoarece se crede că va ajuta la administrarea unor volume mari de notare
şi adminstrare.
În ciuda utilizării răspândite a computerelor în predare şi învăţare, utilizarea acestora în ceea ce
priveşte evaluarea a fost limitată. Există o tendinţă de a asocia evaluarea bazată pe utilizarea computerului
cu întrebările cu alegere multiplă, poate din cauză că aşa s-a utilizat pentru prima oară tehnologia
informatică. Evaluarea bazată pe utilizarea computerului nu face numai să genereze exerciţii de rutină ca
aceste întrebări cu alegere multiplă, ci poate îmbogăţi experienţa elevilor.
Principala utilizare a evaluării online poate avea ca scop mai degrabă evaluarea formativă decât
sumativă a elevilor. Acesta furnizează cea mai întâlnită formă de feedback prin intermediul forumurilor
de discuţii sau exerciţiilor online. O altă utilizare populară a tehnologiilor online este predarea electronică
a temelor care poate simplifica procesul administrativ. Cel mai puţin preţuită şi utilizată este
autoevaluarea, care are multe rezultate pozitive – de obicei încurajează independenţa elevului şi îi ajută pe
aceştia să dezvolte abilităţile necesare pentru o învăţare autonomă (şi pe tot parcursul vieţii).
Există un număr de beneficii percepute în utilizarea computerelor în procesul de evaluare care pot fi
enumerate ca:
 posibilitatea de a nota cu rapiditate şi în mod adecvat un număr mare de răspunsuri;

 monitorizarea răspunsurilor elevilor;
 evaluarea poate avea loc într-un mediu cu acces deschis;
 evaluările pot fi păstrate şi reutilizate;
 furnizarea de feedback imediat.
Măsura în care aceste alegeri sunt disponibile în învăţarea online depinde de mulţi factori, inclusiv
aspecte pragmatice de management al învăţării şi al cursanţilor, strategiile de predare utilizate,
tehnologiile şi software utilizat, cerinţe de a începe şi a finaliza la anumite date şi aşa mai departe.
Evaluarea online este susţinută de aceleaşi principii de valabilitate, fiabilitate, flexibilitate şi

echidistanţă şi utilizează multe din strategiile folosite în predarea şi evaluarea tradiţionale faţă în faţă.
Diferenţa constă în contextul evaluării, în interacţiunile dintre evaluator şi cei care sunt evaluaţi şi
procesele de colectare şi administrare.
Evaluarea online poate furniza:
 mai mare flexibilitate asupra locului, momentului şi modului în care este efectuată evaluarea;
 o mai largă gamă de opţiuni elevilor pentru a-şi demonstra cunoştinţele şi abilităţile.
Evaluarea poate fi efectuată de către cadrul didactic, elev, colegi sau de către o persoană sau un
grup din afară. Cele mai comune strategii de evaluare online utilizate în ÎPT sunt în prezent: utilizarea
comunicării prin computer ca mediu de transfer pentru a trimite şi a comenta pe marginea temelor de
genul: eseuri; alcătuirea şi predarea de portofolii; şi pentru testarea pe computer, de ex. răspunsuri scurte,
întrebări cu răspuns de tipul alegere multiplă şi quiz-uri. Unele dintre opţiunile online enumerate în
literatura de specialitate includ:
 teme scrise;
 participarea la discuţii online;
 eseuri;
745
 publicarea lucrărilor/prezentărilor elevilor;

 quiz-uri şi întrebări online;
 activităţi experienţiale, cum ar fi jocul de rol;
 teme colaborative;
 dezbateri;
 portofolii;
 revizuiri;
 examene online (cu carte deschisă, structurate, cronometrate).
Învăţarea online, prin natura sa, necesită un grad de independenţă al elevilor şi abilitatea de a
rezolva probleme (adică, abilitatea de a rezolva probleme de învăţare şi probleme tehnice). Lucrul în afara
şcolii, departe de profesori şi colegi, înseamnă că elevii trebuie să-şi asume responsabilităţi mai mari dacă
doresc să reuşească la cursurile online. În plus, există percepţia conform căreia elevii sunt încurajaţi să-şi
asume şi mai multe responsabilităţi pentru propriul proces de învăţare pentru a face faţă aşteptărilor
angajatorilor şi ale comunităţii. S-a încercat trecerea către abordări mai centrate pe elev în ceea ce
priveşte predarea şi învăţarea care încurajează elevii să facă acest lucru. Provocarea care rămâne este
aceea de a găsi rezultate măsurabile pentru a demonstra însuşirea competenţelor şi a abilităţilor dorite.
Însăşi învăţarea cu ajutorul calculatorului a cunoscut în prezent o dezvoltare rapidă datorită

extinderii spectaculoase a posibilităţilor hardware, pe de o parte, şi a aplicării tehnologiilor de programare
web, care au permis crearea unor interfeţe prietenoase (user friendly), pe de altă parte, precum şi a
posibilităţilor oferite de aşa domenii noi, cum ar fi Intranetul, Internetul, inteligenţa artificială etc.
Elevii înţeleg astfel să folosească testele online formative, ei fiind stimulați de faptul că reușesc
creșterea performanței lor de la o încercare la alta, în condițiile în care timpul alocat unei încercări se
reduce. De îndată ce o bancă de întrebări consistentă cu itemi repetabili este constituită, deschisă este
calea spre cea mai prețioasă dintre toate tipurile de evaluări – evaluarea formativă. Despre itemii
repetabili și despre raportul excelent dintre numărul de itemi creați în unitatea de timp aflăm în softurile
specializate (Wiris spre exemplu).
746
PROF. COJANU MIHAELA, SCOALA GIM. GRAJDANA, COM. TISAU,

JUD. BUZAU
Imaginea unei institutii este determinata de un ansamblu de criterii si reguli care sunt structurate de-
a lungul timpului.
Centrul vital al unei comunităti se poate muta în scoală, ca punct de întâlnire a mediului academic
cu piata fortei de muncă, a influentelor educative formală cu cele nonformale și informale. Rolul central
rămâne al profesorilor si al directorilor de scoală , care integrează într-o schemă strategică realistă
contributiile părintilor, ale autoritătilor din administratia locală, ale agentilor economici, ale
reprezentantilor media, sănătate, cultură.
Relatiile de colaborare dintre profesori si părinti întăresc identitatea scolii si sporesc prestigiul
institutional si personal al celor implicati, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună si deschid
Profesorii îi pot învăta pe părinti cum să se implice mai eficient în educatia copilului (comunicare,
program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părintii vor să ajute, dar nu întotdeauna stiu
cum.
Transmiterea regulată a vestilor pozitive despre scoală către toti agentii institutionali (sponsori,
autorităti, părinti, elevi) mentine scoala în atentia generală a comunitătii. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în scoală o atmosferă primitoare si expresivă, plasând la vedere
materiale promotionale, produse ale elevilor scolii (interventii în media, întruniri, festivităti), să se
realizeze proiecte comunitare în care să fie implicati elevii. Pagina web si revista scolii au de asemenea
un rol important în promovarea imaginii scolii în comunitate.
OBIECTIVE GENERALE : - Crearea si promovarea unei imagini institutionale pozitive în
comunitate
- Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experientei pozitive si a exemplarelor
de bună practică în managementul institutional
- Personalizarea ofertei educationale la nivel institutional prin diversificarea si flexibilizarea
acesteia în functie de nevoile si interesele partenerilor si beneficiarilor procesului educational
- Colaborarea eficientă cu toti reprezentantii minoritătilor etnice
- Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului scolar, integrarea elevilor pe piata
muncii, sustinerea elevilor cu dezavantaj social si conduite de risc, sustinerea elevilor în alte abilităti
- Armonizarea ofertei de servicii educationale si formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea scolară si comunitatea locală.
- Promovarea imaginii institutiei si factorilor ce îsi asumă responsabilitătile în procesele de
descentralizare si asigurare a calitătii educatiei
In scoala noastra s-au derulat numeroase activitati educative scolare si extrascolare care au
contribuit la promovarea imaginii scolii precum:
-activitati de voluntariat (“De Craciun TU……fii mai bun- activitate in urma careia s-au strans bani
din care au fost achizitionate imbracaminte, incaltaminte si hrana pentru elevii nevoiasi; “Din suflet
pentru suflet”- activitate derulata la Azilul de batrani unde elevii au adus un zambet pe chipul batranilor
recitand poezii si interpretand colinde.)
-amenajarea scolii( intreaga scoala a fost decorata si aranjata astfel incat toti cei care ii trec pragul
dar si cei care vin zilnic aici sa se simta cat mai bine)
747
-organizarea de serbari, concursuri si activitati culturale la care au fost invitati parintii, reprezentanti
ai comunitatii locale si diferite personalitati(Serbarea de Craciun, Ziua nationala a Romaniei,”Porni
Luceafarul”, 24 ianuarie, Concursul national de istorie “La scoala cu ceas”, olimpiade,etc.)
Toate acestea au contribuit la promovarea imaginii scolii noastre iar elevii acesteia au reusit sa
duca mai departe numele scolii si sa fie mandri de locul de unde au plecat.
748
JOCUL DIDACTIC ÎN ACTIVITĂȚILE DE EDUCAREA LIMBAJULUI
Cojocariu Irina Mariana – Grădinița PN NR 23 Iași
Perioada preșcolarității este puternic marcată de joc ca activitate fundamentală a acestei perioade.
Aproape toate cunoștințele asimilate în acest timp, formarea noilor competențe, au la bază jocul. Cei mari
pot folosi jocul ca metodă, procedeu sau formă de organizare a procesului educativ din grădiniță.
Jocul influenteaza dezvoltarea sociala, emotionala, psihica si cognitiva a copiilor si de aceea este
esential in dezvoltarea acestora in general, dar si in educatie. Studiile arata ca, cu cat se joaca mai mult, cu
atat copiii sunt mai descurcareti in viata.
”Jocul este un impuls irezistibil, prin care copilul îşi modelează propria-i statuie” definiţie dată
de Jean Chateau în ”Copilul şi jocul”.
”Jocul este o acţiune sau o activitate efectuată de bunăvoie înlăuntrul anumitor limite stabilite, de
timp şi de spaţiu, şi după reguli acceptate de bunăvoie, dar absolut obligatorii, având scopul în sine însăşi
şi fiind însoţită de un sentiment de încordare şi de bucurie, şi de ideea că este altfel decât viaţa obişnuită"
definiţie celebră de Johan Huizinga în Homo ludens
”Jocul este cel mai elevact tip de cercetare” definiţie celebră de Albert Einstein
La vârsta preșcolară dezvoltarea limbajului parcurge o nouă etapă caracterizată prin depășirea
cadrului restrâns al familiei. Activitățile desfășurate la grădiniță se caracterizează printr-o educație mai
bine organizată, mai complexă. La această vârstă, procesele psihice – percepția, gândirea, memoria nu s-
au desprins încă de acțiune; gândirea este subordonată acțiunii concrete, procesele de memorare sunt
cuprinse întotdeauna într-o activitate – copilul memorează relativ ușor deși nu își propune acest lucru.
Limbajul păstrează caracterul situativ. Este perioada în care se prezintă anumite particularități în
pronunțarea cuvintelor: inversiuni, omisiuni, reduplicarea unor sunete. Copiii prezintă interes pentru
aspectul sonor al limbii – memorează ușor poezii datorită rimelor, sonorității, muzicalității și măsurii
regulate a versurilor.
Începând cu vârsta de 4-5 ani se produce un progres în evoluția limbajului: dezvoltarea limbajului
interior. Procesele de memorare și de gândire se desprind de acțiunea concretă și se dezvoltă ca operații
mintale independente.
Dezvoltarea limbajului în perioada preșcolarității este considerabilă. La 4 ani copilul cunoaște
aproximativ 1600 – 2000, la 5 ani ajunge la circa 3000 de cuvinte, la 6 ani vocabularul depășește 3500
cuvinte.
Preșcolarii manifestă interes pentru aspectul sonor al limbii, încep să distingă cuvintele din
propoziții, silabele din cuvinte, suntele din cuvinte. Copiiii își însușesc reguli gramaticale. În activitățile
desfășurate la domeniul limbă și comunicare se vor forma deprinderi de exprimare corectă din punct de
vedere fonetic, lexical și gramatical. Educatoarea trebuie să urmărească corectitudinea exprimării copiilor
în toate activitățile desfășurate la grădiniță.
Atingerea obiectivelor cadru ale domeniului limbă și comunicare (dezvoltarea capacității de
exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale; educarea unei
exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic; dezvoltarea creativității și
expresivității limbajului oral; dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri,
semnificații mijlocite de limbajul scris) se vor realiza printr-o serie de activități specifice:
- Jocuri didactice și exerciții- joc
749
- Memorizări
- Convorbiri pe diferite teme
- Povestiri ale educatoarei și ale copiilor, ascultarea unor povestiri, povești și reproducerea acestora.
Nu există o metodă riguroasă de însușire a limbii.
Principalele modalități prin care se însușește limba sunt considerate de către Alexandra Mateiaș a fi:
tatonarea, imitarea de modele, conversația, ca dialog între adult și copil, convorbirile simulate, cele din
joc, exercițiile, explicația, exemplul. Acestea sunt folosite și pentru corectarea și prevenirea greșelilor de
pronunție și exprimare. O mare importanță o are atât îndrumarea venită din partea adultului cât și
participarea creatoare a copiilor. Esențiale sunt schimburile verbale, mulțimea, diversitatea și calitatea lor.
Grădinița oferă ocazii de stimulare verbală, criterii de apreciere a calității exprimării, poate favoriza
formarea unor competențeși obișnuințe de exprimare adecvată, eficientă, adaptabilă la diversitatea
situațiilor, conștientizarea greșelilor și corectarea lor. ” Luarea în considerare a particularităților
exprimării fiecărui copil este una dintre sfidările cele mai mari pentru învățământ și condiția reușitei reale
a acestuia. ”Alexandra Mateiaș – Pedagogia pentru învățământul preprimar, pag.82.
Unul dintre jocurile didactice care permite educatoarei să cunoască modul de exprimare a
copilului și stimulează exprimarea acestuia este ”Telefonul”.
Scopul: verbalizarea și exprimarea corectă a copilului

Obiectiv de referință: îmbogățirea vocabularului activ și pasiv pe baza experienței, activității
personale și a relațiilor cu ceilalți și simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere
gramatical.
Resurse materiale: telefoane de jucărie, coșuleț cu diverse jucării, jetoane reprezentânt diverse
activități desfășurate de copii – joc în parc, plimbare în pădure, pescuit, mers pe bicicletă.
Elemente de joc: folosirea telefonului, aplauze, numărarea în versuri, stimulente
Desfășurarea jocului: copiii așezați în cerc descoperă în mijlocul lor un coșuleț cu jucării. Printre
acestea se află două instrumente prin intermediul căruia putem vorbi cu alte persoane – telefoanele. Pe
rând, după o numărătoare în versuri, câte doi copiii vor primi câte un telefon și vor iniția o convorbire
telefonică. Se presupune că este duminică seara și copiii vor povesti ce s-a întâmplat în week-end, când
cei doi nu s-au întâlnit. Sunt aplaudate convorbirile cât mai corecte și la obiect.
Complicarea jocului: copiii vor întoarce câte un jeton și își vor imagina că au participat la acțiunea
descrisă pe acesta, își vor pune reciproc întrebări, vor spune cu ce impresii au rămas, vor dialoga pe baza
desenului cât mai corect.
La finalul jocului vor fi desemnați copiii care au comunicat cel mai corect, vor primi buline
stimulente.
Biblografie:
Chiscop Liviu – Didactica educației limbajului în învățământul preșcolar – Ghid metodic, Editura
Grigore Tăbăcaru, 2000
Culea Laurenția – Caietul educatoarei, Editura Diana
Mateiaș Alexandra – Pedagogia pentru învățământul preprimar, Editura Didactică și pedagogică,
R.A, București, 2003
750
Ce este școala?
Prof. Cojocaru Alina
Scoala este locul unde primim o educatie si invatam multe informatii despre viata, societate si
lumea inconjuratoare. Pe langa toate acestea, scoala poate fi locul unde invatati noi abilitati si unde va
faceti prieteni noi. Pe langa cladirea in sine, scoala reprezinta profesori, invatatori si colegi cu care veti
relationa ani buni.
Majoritatea timpului il veti petrece la scoala, asta insemnand de la 6-7 pana la 18-19 ani. Exista
sanse sa fi facut cativa ani de gradinita sau cresa inainte sa intrati in scoala primara. Scoala nu se termina
la varsta de 18-19 ani. Aveti optiunea de a merge mai departe la facultate.
Mai intai școala este o cladire mai noua sau mai veche, cu coridoare lungi si drepte sau intortochiate
si misterioase, cu sali cu mese, scaune si eventual calculator. Dar scoala este ceva mai mult si mai altfel
decat alte cladiri. Acest mai mult si mai altfel face ca scoala sa fie un spatiu viu, atragator si sa ramana
mereu in amintire.
Sufletul scolii sunt elevii si profesorii, necunoscute intr-o ecuatie al carui rezultat il reprezinta
formarea. Elevul vine la scoala pentru a sti, iar profesorul il ajuta sa stie si sa fie. Elevul vine la scoala
pentru ca trebuie, iar mai apoi descopera ce bine te simti in mijlocul unor persoane de varsta ta cu elanuri
adolescentine, cu dorinta de a face lumea mai buna, cu nelinistile iubirii. Profesorul este aceea persoana
care il calauzeste printr-un univers complicat, dar seducator, care ii propune un model si il ajuta sa
descopere si sa se descopere.
Scoala joaca un rol foarte important in vietile noastre, dar, din pacate , multe persoane nu au sansa
sa mearga la scoala. Motivele pot fi unele din urmatoarele:
- Poate nu exista scoli acolo unde se afla si apeleaza la cursuri prin corespondenta. Li se trimit
temele prin corespondenta, ei le rezolva si le trimit inapoi pentru a primi note.
- Se poate ca parintii sa lucreze cu ei in particular, sau angajeaza un meditator care sa faca toate
materiile cu ei.
- Daca invata undeva la tara, exista probabilitatea ca cei mici sa poata face doar patru clase,
deoarece nu au decat invatatori in sat, nu si profesori.
- Exista copii cu dizabilitati de invatare si merg la scoli speciale, nu la cele unde merg majoritatea
copiilor.
Exista multe scoli diferite, si fiecare e diferita in felul ei. Indiferent la ce fel de scoala mergeti,
principalul scop este cel al invatatului. Aveti nevoie sa invatati pentru a duce cea mai buna viata posibila.
Unele din cele mai importante lucruri pe care le invatati la scoala este cum sa comunicati.
Comunicarea inseamna abilitatea de a vorbi cu ceilalti, sa le spuneti ce ati invatat, sa le explicati ideile
voastre, sa rezolvati probleme, sa ganditi clar si logic si sa ascultati.
Scoala e locul unde invatati sa lucrati in echipa. Munca in echipa nu mai poate fi privita ca munca
in sine, pentru ca aveti pe cineva alaturi. Veti invata sa lucrati dupa un set de reguli si sa urmati
indrumarile profesorului/ invatatorului.
Socala nu trebuie sa se rezume numai la invatat, desi acesta este principalul motiv pentru care
mergeti acolo. La scoala veti cunoaste prieteni noi cu care va veti juca si cu care, in timp, veti tine
legatura si va veti aminti cele mai frumoase momente.
751
Strategii de promovare a imaginii școlii
Prof. Cojocaru Cătălin

În cadrul strategiei de promovare, o instituţie de învăţământ adoptă în primul rând strategii cu
privire la intensificarea comunicării cu beneficiarii principali, respectiv cu cei secundari (elevi şi părinţi)
prin armonizarea intereselor lor.
Opinia publică generală ce se compune din categoriile de public general, care află pe diferite canale
(în special din presă, Internet, pliante, broşuri, luări de cuvânt ale personalităţilor) despre existenţa,
activitatea şi caracteristicile unităţii şcolare, reprezintă o altă modalitate de promovare a imaginii școlii.
Publicul media include companiile media care desemnează ştiri şi opinii editoriale. Pot fi publicaţii
specifice, ziare, reviste de tip magazin, posturi de radio şi televiziune. Marketerii sunt foarte sensibili la
rolul jucat de presă în influenţarea organizaţiei lor să îşi atingă obiectivele. Ele doresc în mod normal o
reflectare a activităţii lor în presă.
Promovarea modelelor de bune practici – reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi puţin
elevilor.
Căutarea de informaţii cu privire la noi metode, tehnici, instrumente, modele.
de politică a educaţiei prin: valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi
amplificării activităţii intelectuale la parametrii de eficienţă individuală şi socială; dezvoltarea unui sistem
de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi situaţii de timp şi spaţiu; promovarea
unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării formative/continue a rezultatelor acţiunii
didactice/educative care reflectă calitatea corelaţiei funcţional-structurale dintre subiectul şi obiectul
educaţiei; stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”; antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei
(intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în contextul unor acţiuni de instruire formală-
nonformală-informală, integrate/integrabile în sensul educaţiei permanente.
Stimularea implicării, a dialogului şi a democraţiei
Într-o şcoală un loc promordial îl ocupă menţinerea şi stimularea democraţiei prin diverse şedinţe
la care participă toate cadrele didactice ale şcoli respective. În timpul acestor şedinţe se doreşte să se
obţină anumite soluţii pentru problemele apărute. Găsirea de soluţii se face prin discuţii deschise –
fiecare cadru didactic este lăsat să îşi exprime liber opinia cu privire la problemele pe care Instituţia le
întâmpină. Stimularea dialogului se realizează prin participarea cadrelor didactice la diferite proiecte,
extraşcolare
unităţile de învăţământ sau a căror activitate depinde de calitatea educaţiei oamenilor cu care lucrează.
O atenţie deosebită trebuie acordată implicării familiilor elevilor şi agenţilor economici (în
special în cazul grupurilor şcolare) prin elaborare de strategii separate:
752
Copiii ai căror părinţi se implică şi ţin o strânsă colaborare cu şcoala obţin performanţe,
superioare. Pe de altă parte, copiii din cămine şi cartiere considerate „defavorizate social” se confruntă cu
probleme sociale, care au efecte negative asupra reuşitelor lor educaţionale. Când părinţii colaborează cu
profesorii se obţin efecte benefice legate de atitudinile elevilor privind şcoala, temele, realizările şcolare şi
de date care să permită conectarea şcolii la resursele informaţionale ale comunităţii locale. Alţii au
clasă sau au fost oferite profesorilor sponsorizări pentru participarea la diferite conferinţe sau mese rotunde
legate de perfecţionarea lor profesională. Au fost şi cazuri când s-au instalat telefoane în sălile de clasă,
astfel încât părinţii să poată comunica cu profesorii în mod direct. Unele companii private au oferit
753
ACTIVITAȚILE EXTRACURRICULARE – UN MOD DE PROMOVARE A

IMAGINII ȘCOLII
Prof. Cojocaru Claudiu
Școala Gimnazială nr.1 Avrămeni
Religie ortodoxă
Activitățile extracurriculare au o importanță deosebită la nivel de școală. Majoritatea școlilor din
Romania pun un accent deosebit pe activitățile extrașcolare realizându-se o îmbunătățire evidentă a
performanței școlare. S-a observat faptul că activitatea de învățare dă rezultate mult mai bune dacă este
îmbinată și cu activități de recreere, cu activități care să vină în beneficiul elevului. În momentul în care
optează pentru diverse activități extracurriculare, elevii sunt nevoiți să le îmbine armonios cu studiul, care
nu poate fi ignorat sau pus pe locul al doilea. Aceștia devin mai responsabili cu datoriile pe care le au,
învață să-și organizeze programul eficient și își formează cât de timpuriu un simț al managementului
timpului ce le va folosi pe viitor, în carieră.
Școala noastră își propune să implice elevii și cadrele didactice în activități care să fie în
concordanță cu cerințele și preocupările elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în
diferite domenii.
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească. Ea este
cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi
îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii, elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia
şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de
pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de
muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural .
Serbările și festivitățile - marchează evenimentele importante din viața elevului. Din punct de
vedere educativ importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului precum și în
atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice,
le oferă elevilor răsplata primită după muncă și de asemenea au un rol de motivare, mai puțin
semnificativ.
Concursurile școlare - sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având, în același timp, o importanță majoră și în orientarea profesională a elevilor, făcându-le
cunoscute toate posibilitățile pe care aceștia le au.
Parteneriatele ajută elevii să facă schimburi de experiență cu alți elevi, să aibă o altă viziune față
de școală şi mai târziu să aplice ceea ce au dobândit prin astfel de parteneriate în viaţa de zi cu zi. Atunci
când școala reușește să atragă părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii prin astfel de acțiuni, să
realizeze activități cu caracter educațional împreună, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport
care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi
a clasei de elevi.
Parteneriatul școală–familie urmărește obiectivul comun pe care îl au cei doi factori educaționali:
asigurarea unui sistem unitar de cerințe de instruire și educare a elevului. Realizarea de cercetări
pedagogice constatative privind problematica violenței în școală a devenit o constantă în preocupările mai
multor instituții interesate de modalitățile de diminuare a acestui fenomen, care tinde să ia amploare.
Organizarea de acțiuni religioase de către factorii direct responsabili de educația religioasă a
elevilor – profesorul de religie, preotul, familia – poate duce la modificări comportamentale în sensul
reducerii violenței. Parteneriatul școală–familie–Biserică poate contribui la modificarea conduitei
elevilor, cu efecte pe termen lung.
Un aspect foarte important îl reprezintă promovarea activităților prin realizarea de conferințe de
presă unde pot fi invitați reprezentanți din mass media pentru popularizarea evenimentului respectiv,
informarea publicului larg și implicarea comunității, aplicarea unor chestionare elevilor, cadrelor
didactice și părinților pentru analiza atentă a impactului activităților desfășurate, realizarea de articole de
presă, prezentarea activităților pe siteul propriu, fotografii, filme etc.
754
Bibliografie:
Cernea, Maria, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ, ,,
În învățământul primar”, nr.1/2000, Editura Discipol, București
Crăciunescu, Nedelea, Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii ciclului primar, în ,,
Învățământul primar”, nr.3/2000, editura Discipol, București;
Decun, Livia, Contribuția activităților extrașcolare în optimizarea procesului de învățământ, ,,
Învățământ primar”, nr.4/1998, Editura Discipol, București;
Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2002
755
CE PRESUPUNE PROMOVAREA IMAGINII SCOLII?
Cojocaru Gabriela
infrânata imaginatia.
educatia, venitul si mediul de provenienţa ) si psiho grafice (informatii calitative, referitoare la stilul de
folosesti ,pentru ca strategia sa aiba succes. Pentru stabilirea si cercetarea publicurilor-ţinta se folosesc,in
Acest lucru depinde atat de publicul-tinţa,cat si de mesajul pe care vrei sa-l transmiţi si bineînteles
acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispoziţie. In consecinţa, trebuie luate in considerare trei
întrebari in selectarea unor media potrivite pentru un anumit mesaj ;
1. Ce audienţa vrei sa atingi si care este cota de credibilitate data de acea audienţa fiecarui
mijloc de comunicare ?
2. Cand trebuie sa atingi acea audienţa si pana la ce dată trebuie să primească un mesaj
pentru a răspunde la el ?
3. Cât trebuie să cheltuieşti si cât iţi permiţi să cheltuieşti ?
Dupa ce s-a răspuns la aceste întrebari, trebuie avute in vedere alte patru întrebari :
3. Pe ce media poţi sa te bazezi că vor livra mesajul in limitele de timp necesare pentru ca
mesajul să fie eficient ?
4. Ar trebui folosit un singur canal mediatic ? Daca este dezirabil un mixaj de media, ce
media ar trebui folosite pentru a se completa unele pe altele ?.
James E. Grunig considera ca numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expuşi la media. Cu
cât oamenii sunt mai activi profesional, cu atât au mai puţin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge
mesajul la publicul-ţinta, trebuie folosite publicaţii specializate pentru ca aici sunt căutate informaţii in
mod activ despre evoluţia unui subiect.
i
Jacob Levy Moreno
ii
Ioan Cerghit, (2006),- ,,Metode de învăţământ”, Editura Polirom, Iaşi pag.65
iii
Iucu Romiţă, (2001),- ,,Instruirea şcolară”, Editura Polirom, Iaşi, pag.154
756
Prof.înv.preşc.COJOCARU JANA
G.P.P.Nr. 20 SIBIU
succesiv cu elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate. Plecând de la ideea că fiecare copil este
unic, misiunea noastră este aceea de a asigura o educaţie incluzivă şi de calitate, oferind un mediu
educaţional centrat pe nevoile curente şi de viitor ale copiilor, în parteneriat şi în colaborare cu familia şi
comunitatea, promovând toleranţa şi înţelegerea. Grădiniţa noastră îşi propune să fie locul unde copilul
găseşte o lume în care se poate manifesta liber în compania celor de-o vârstă cu el şi în care adultul,
respectiv educatorul să ia în serios întrebările şi acţiunile lui, făcându-l conştient de sentimentul
autonomiei şi valorilor proprii. Ne dorim să fim o grădiniţă: în care copiii zâmbesc, cânta şi se mişcă; în
care părinţii sunt bineveniţi şi alături oricând de educatoare şi copii; în care toţi sunt importanţi (adulţi,
copii) şi fiecare are propria lui valoare; Grădiniţa noastră îşi propune să descopere, să dezvolte şi să
promoveze potenţialul nativ al fiecărui copil oferindu-i totodată posibilitatea de a se bucura de toate
şansele pe care le oferă educaţia. Cu cât ne vom apropia mai mult de el şi îl vom înţelege mai bine cu atât
vom învăţa mai multe despre ceea ce ar trebuie să facem pentru a-l ajuta să crească şi să se dezvolte la
nivelul întregului potenţial de care dispune. Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de
interferenţă a reclamei, publicităţii, utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a
evenimentelor pentru formarea unei imagini unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje.
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente proiectul se adresează:
• Beneficiarilor direcți: Copiii din unitatea de învățământ; Personalul didactic din unitatea de
învățământ; Personalul auxiliar din unitatea de de învățământ; Personalul nedidactic din unitatea de
învățământ.
• Beneficiarilor indirecți: Părinții copiilor; Comunitatea locală. Transmiterea regulată a veştilor
pozitive despre grădiniţă către toţi agenţii instituționali (sponsori, autorități, părinți, preşcolari) menține
grădiniţa în atenția generală a comunității.
Pentru realizarea acestui deziderat este indicat să se creeze în grădiniţă o atmosferă primitoare şi
expresivă, plasând la vedere materiale promoționale, produse ale activității preşcolarilor (intervenții în
media, întruniri, festivități), să se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați preşcolarii.
Grădiniţa este o instituţie de educaţie, are rol de a oferi sprijin educativ pentru copii şi părinţi. Ea este
terenul unor relaţii educative unde fiecare beneficiar - părinte, copil, educator are de învăţat şi trebuie să
se simtă valorificat şi important.
Promovarea imaginii grădiniţei se mai poate face si prin derularea unor parteneriate în cadrul
comunităţii locale.Parteneriatul educaţional este un concept care devine tot mai prezent în relaţiile de
colaborare ce se stabilesc între unităţile de învăţământ şi diferitele segmente ale societăţii. Necesitatea şi
importanţa parteneriatelor rezidă în două aspecte:nevoia deschiderii grădiniţei către comunitate;
sensibilizarea comunităţii la nevoile grădiniţei. Modalitatea eficientă şi viabilă prin care comunitatea
poate să răspundă solicitărilor din sistemul educaţional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest
lucru rămânând un instrument valoros al grădiniţei-în general şi un mare câştig pentru educaţia copiilor-în
special, pornind de la ideea că preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a grădiniţei
pentru a intra în relaţie cu semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, creşte şi se dezvoltă
într-un mediu comunitar variat. Educatoarea este cea care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze
pertinent şi corect parteneriatul educaţional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părţile
implicate
Înainte de a-şi înscrie copilul la grădiniţă părinţii îşi pun următoarea întrebare:„Care ar fi motivele
care să mă determine să –mi înscriu copilul la această grădiniţă?„
1. Mediul şcolar se concretizează într-un spaţiu plăcut , primitor care asigură siguranţa şi
securitatea copiilor. Sălile de grupă sunt dotate cu mijloace educaţionale moderne, mobilier individual şi
mobil şi sunt amenajate în funcţie de particularităţile de vârstă ale copiilor şi ţinând cont de preocupările
şi nevoile acestora.
757
2. Determinarea nevoilor, dorinţelor şi intereselor beneficiarilor constituie o prioritate în stabilirea

strategiilor educaţionale. Astfel , la nivelul grădiniţei există strategii prin care se urmăreşte: progresul
elevilor prin stimularea eficienţei individuale în asimilarea conţinuturilor; stimularea creativităţii elevilor
prin implicarea acestora în diverse activităţi; stimularea implicării părinţilor în activităţile grădiniţei şi
încurajarea dialogului; creşterea capacităţii elevilor de autoevaluare şi conştientizarea rolului grădiniţei
în propria formare. Oferta de opţionale presupune o gamă largă de activităţi pentru care părinţii optează
ţinând cont de aptitudinile şi dorinţele copiilor: limba engleză, dansuri, înot, atelier de creaţie.
3. Procesul de comunicare şi relaţionare cu părinţii este o prioritate , acesta contribuind în mare
parte la asigurarea succesului. Se urmăreşte astfel ca aceştia să devină parteneri activi , care să participe
permanent la toate activităţile grădiniţei, astfel încât să devină încrezători că nevoile propriilor copii sunt
îndeplinite. Desfăşurarea de serbări şcolare, dezbateri, şedinţe individuale şi colective, mese rotunde ,
activităţi demonstrative, sărbătorirea zilelor de naştere ale copiilor , festivităţi de deschidere sau de
încheiere a anului şcolar oferă părinţilor oferă imaginea clară a unei instituţii care a stabilit strategii
bazate pe creşterea calităţii actului instructiv educativ. La nivelul fiecărei grupe există grupuri on-line prin
care părinţii sunt permanent informaţi despre activităţile şcolii şi îşi pot exprima opinia cu privire la
diferite aspecte de ordin instructiv- educativ sau administrativ.
4. Gama variată de activităţi extraşcolare desfăşurate în timpul anului şcolar sau în perioada
vacanţelor contribuie la petrecerea în mod relaxant şi plăcut a timpului liber. În ultimii ani roadele unei
munci în echipă au început să apară: rezultatelor obţinute de elevi la diferite concursuri şcolare
demonstrează o pregătire temeinică a acestora şi contribuie la promovarea imaginii grădiniţei; creşterea
numărului de preşcolari înscrişi demonstrează satisfacţia beneficiarilor direcţi şi indirecţi.
CONCLUZII: Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru
educatorul de azi, necesitând multă creativitate în concepere, dinamism în derulare, responsabilitate în
monitorizare, flexibilitate în luarea deciziilor. În esenţă, a manageria un proiect înseamnă a stăpâni arta de
a şti să faci o schimbare: înseamnă să găseşti modul optim pentru a atinge un scop; să poţi conduce
efectiv resursele disponubile pentru a atinge scopul; să identifici just competenţele persoanelor implicate
în proiect şi să le utilizezi corespunzător; să combini atitudini, abordări şi tehnici ce se aplică la o gamă
largă de sarcini. Iar apoi să fii capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de
câştig.
BIBLIOGRAFIE
• Coaşan, A., Vasilescu A., (1988), Adaptarea şcolară, Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti;
• Cuciureanu, M., (2009), Educaţia timpurie, Integrarea copiilor în grădiniţă,
• Dumitrana, M., (2000), Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti;
• Farca, S., (2010), Grădiniţa mea favorită, Ghidul părinţilor şi educatoarelor, Editura Trei,
Bucureşti;
• Şchiopu, U., (2009), Psihologia copilului, Editura Diana Press, Bucureşti.
758
“ NOI SUNTEM PRIETENII NATURII”
Prof. înv.preșcolar – Simona Marilena Cojocaru

Gradinița cu P.P ,, Azur” Constanța
În contextual social actual,din perspectiva efectelor globalizării, Ministerul Educaţiei consideră ca
dimensiune fundamental a educaţiei in grădiniță ,şcoală şi in afara acesteia necesitatea consolidării unui
set de valori stabile şi coerente, care să determine la toţi actorii educaţiei, conduite favorabile unui stil de
viaţă sănătos – mental,,educaţional, fizic şi socio-moral.
În scopul potenţării acestei dimensiuni educaţionale Ministerul Educaţiei susţine o serie de
programe si proiecte educaţionale in domeniile educaţiei pentru sănătate, educaţiei civice,educaţiei
cultural-artistice, educaţiei ecologice, educaţiei prin sport, educaţiei rutiere, educaţiei parintilor etc.
Ecologia contemporană studiază structura, funcţionalitatea şi conservarea ecosistemelor.
Civilizaţia umană are un rol foarte important in evoluţia ecosistemelor de pe planeta noastra,dar, din
păcate, omul nu pare să fie conştient de imensul rol pe care îl are. Pentru a cunoaşte modul de funcţionare
al acestui sistem din care facem şi noi parte este esential ca omul să fie educat în spiritul respectului
pentru mediul inconjurător, pentru ca el să devină conştient de faptul că nu este stăpanul naturii, ci parte a
ei. În acest context, educarea maselor, in special a tinerei generaţii, in vederea insuşirii unei concepţii
ecologice unitare, a devenit tot mai necesară astazi, când se inregistrează o influenţă mai crescută a
omului asupra naturii, când tehnica se dezvoltă vertiginos, când se vorbeşte despre mecanizarea
agriculturii, de utilizarea pesticidelor, de dezvoltarea turismului etc.
Omul reprezintă o parte inseparabilă a naturii şi, împreună cu factorii de mediu, formează un tot
unitar, un adevărat sistem aflat în echilibru. Acest echilibru devine însă din ce în ce mai fragil pentru că,
lumea modernă tinde să rupă armonia din natură. Putem spune atunci că ecologia este şi ,, o ştiinţă a
supraveţuirii omeneşti ”.
Supraaglomerarea, dezvoltarea industriei, a agriculturii şi a mijloacelor de transport au dus la
modificarea condiţiilor de viaţă ale plantelor şi animalelor din mediul natural, la dispariţia unor specii,
poluarea mediului, murdărirea străzilor şi a parcurilor, la tulburarea liniştii.
Întreaga noastră planetă aflată în suferinţă, trage un semnal de alarmă « Natura este în pericol ! ».
Fiecare locuitor al Terrei trebuie să asculte acest mesaj, să-l înţeleagă şi să acţioneze într-un efort
conjugat pentru a salva viul şi « a trăi conform naturii ».
Pentru a desfăşura o activitate raţională, omul trebuie să fie informat asupra problemelor esenţiale
din domeniul actual al ecologiei. Scopul educaţiei ecologice este ca fiecare dintre noi să se simtă direct
responsabil şi angajat în acţiunile de protecţie a mediului înconjurător. Se cuvine a înţelege cât mai bine
legile convieţuirii interumane pământene.
Se impune, aşadar, să pornim cu studiul impactului activitaţilor umane asupra mediului
înconjurator încă de la grădiniţă şi să construim punţile de legătură cu următoarele trepte ale
invăţământului şi cu reprezentanţii comunităţilor şi ai autorităţilor locale, în vederea formării şi
dezvoltării deprinderilor şi atitudinilor necesare construirii unei societăţi durabile.
Aşa cum ne ocupăm de educaţia intelectuală, de cea morală şi estetică, de dezvoltarea aptitudinilor
şi sentimentelor, de educaţia voinţei, aşa cum ne îngrijim de educaţia tehnică şi profesională, este
momentul să ne ocupăm şi de educaţia ecologică prin care să-i învăţăm pe copii de ce şi cum trebuie
protejată natura.
Înţeleasă adesea ca ,,educaţie ştiinţifică”, de formare şi dezvoltare a personalităţii umane prin
intermediul valorilor ştiinţifice şi umaniste, educaţia intelectuală creează premisele informative necesare
pentru realizarea celorlalte dimensiuni ale educaţiei (Gh. Dumitriu 2)
Prin activităţile desfăşurate la clasă, prin activităţile extracurriculare organizate cu preșcolarii în
vederea cunoaşterii elementelor componente ale mediului înconjurător, ca şi prin acţiunile concrete de
ocrotire a unor plante şi animale, , am contribuit la stimularea receptivităţii preșcolarilor faţă de natura
înconjurătoare, declanşarea unor trăiri pozitive faţă de acestea , formarea unor premise ale conduitei
adecvate faţă de tot ce este în jur.
759
Motto: ,, Nu stăpânim natura, decât supunându-ne ei” Fr. Bacon
Bibliografie:
1. Breben, Silvia, Niţu Adina, Tuturugă Maria, Mascota Eco te învaţă!, Ed. Decesfera,
Bucureşti, 2007
2. Cucoş, Constantin, Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1998
760
,,SUNT MIC ŞI ÎNVĂŢ MUNCA SĂ O VALORIFIC!,,
Prof. înv.preșcolar – Simona Marilena Cojocaru

Gradinița cu P.P ,, Azur” Constanța
I.ARGUMENT
Curriculum-ul din grădiniţă prezintă, prin finalităţile, conţinuturile, timpul de instruire, strategiile
educaţionale promovate, o abordare globală a educaţiei timpurii, asigurând satisfacerea nevoilor, suficient
de variate, prezente şi a celor de perspectivă, ale copiilor preşcolari. Datorită caracterului său flexibil,
facil de adaptat la necesităţile momentului, curriculum-ul poate sprijini în mod real adaptarea copilului la
societatea dinamică, în care se naşte şi trăieşte, înarmându-l, progresiv, cu cunoştinţe atitudini şi
deprinderi necesare în viaţă.
Acest opţional reprezintă un prim pas în punerea bazelor unei educaţii financiare atât de necesare
omului contemporan.Fiecare activitate este o provocare la cunoaştere şi acţiune,o propunere de călătorie
fascinantă în lumea banilor.
Copiii vor identifica şi exersa diferite tipuri de comportamente în situaţii de învăţare autentică. Ei
vor învăţa reguli de politeţe pe care trebuie să le aplice la cumpărături,vor fi familiarizaţi cu produse
jucării,cu bacnotele şi monedele din ţara noastră,vor învăţa să economisească,dar şi să muncească pentru
a obţine ceea ce-şi doresc.
Jocul este principala modalitate de realizare a acestor abilităţi,îmbinând armonios elementele
instructiv-educative cu cele distractive.
Fiecare parinte cred ca a trecut prin experienta in care fiind la cumparaturi, copilul incepe sa insiste
foarte mult sau mai rau, incepe sa tipe ca isi doreste ceva iar noi nu mai stim cum sa reactionam corect.
Poate ca uneori putem sa refuzam, dar alteori cedam din cauza oboselii sau disconfortului pe care il
simtim cand toata lumea se uita la noi. Daca in schimb reusim sa-i explicam copilului care-i treaba cu
banii, cu siguranta ca aceste situatii pot sa apara mult mai rar sau poate chiar deloc. Dar din fiecare
experienta extragem ce e bun si aplicam ce se potriveste familiei noastre.
Trebuie sa tinem cont de mesajul pe care il transmitem copilului legat de relatia noastra cu banii, de
atitudinea fata de bani. Noi suntem modele pentru copii in toate, asadar inclusiv pentru relatia cu banii.
Trebuie să discutam despre bani in familia noastra.,le povestim istoria banilor, de unde vin banii, ce
reprezinta, cum se cheltuie.
Le explicam diferenta dintre nevoi si dorinte. Alimentele, hainele intra la categoria nevoi, dar daca
vorbim de haine de lux deja intra la dorinte. Daca ii obisnuim sa le cumparam tot timpul ce isi doresc, vor
creste cu ideea ca este datoria noastra sa le satisfacem toate cerintele.
Este recomandat sa platim cash cand suntem cu cei mici la cumparaturi, tocmai pentru ca banii sa
fie ceva palpabil pentru ei , sa socoteasca singuri cat trebuie sa platim si sa primeasca restul. Cardul este o
notiune prea abstracta pentru ei si nu o inteleg.
Ii putem ajuta sa castige bani de buzunar implicandu-i in treburile gospodaresti.
Sa-i obisnuim sa-si stabileasca obiective: ce vor sa faca cu banii, pentru ce le trebuie bani. Doar
avand in minte obiectivul vor fi capabili sa faca ceea ce e necesar pentru a castiga banii de care au nevoie.
Sa le dam voie sa invete din greseli.
In concluzie , avem nevoie de educatie financiara pentru copiii nostri, sa luam ce este util si ce ni se
potriveste, aplicam si adaptam din mers.
761
762
TRADIȚIA CĂLUȘARILOR
COJOCEA MIHAELA
Școala Gimnazială MIRCEA VODĂ,jud.CĂLĂRAȘI
De-a lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea
nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii
foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări
armonioase pentru o integrare în societate. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel
program la care elevul participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este
acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi
prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți.
763
În preajma sărbătorilor se organizează activități literar-artistice cu scopul de a valorifica tradițiile,

obiceiurile, specificul poporului nostru. Elevii cântă colinde, se bucură de magia sărbătorilor de iarnă, la
școală, dar și în cadrul familiei. Frumusețea colindelor parcă împrăștie în zare puritatea, iubirea, dragostea
de aceste comori preluate din moși strămoși.O asemenea tradiție se referă la dansul Călușului.
Tradiția călușarilor vine din vremuri străvechi și e născută din credințele păgane pre-creștine. Pe
vremuri călușarii erau preoți ai cultului solar. Conduși de un mare preot- devenit vătaf dupărăspandirea
creștinismului – dansurile lor erau mai mult decât inițiatice. Erau exorcizante. Marele preot era cel care
implora zeul săil ajute și el însusi conducea mica armată a călusarilor care se razboiau cu duhurile rele ce
puneau stăpanire pe sate. Mai mult, călușarii depuneau un jurămant al tăcerii, doar vătaful având voie să
vorbească. Din când în când, la îndemnurile vătafului, călușarii scoteau anumite strigăte de luptă. S-a
constatat că atât jurămantul de tăcere cât și strigătele de luptăîși aveau rolul lor mai mult decât important.
Xenophon ( Anabasis, VI,I 5-6) descrie astfel dansul tracic al săbiilor: “După libații si după cintarea
paianului, cei dintîi s-au manifestat tracii și au început să danseze cu arma în mina în sunetul flautului , în
acest timp sărind sus și ușor și agitând toți pumnalele. În cele din urmă , unul din ei l-a învins pe altul, și
toți au crezut că acela fusese ucis:el căzuse cu mare artă […] Învingătorul a luat arma celui învins și s-a
depărtat cintindsitalke , iar ceilalți traci il scoaseră pe cel ce căzuse ca și mort: de fapt el însă, nu suferise
câtuși de puțin.”
Bucurie și leac împotriva bolilor aduc cu ei vestiții călușari. Tradiția spune că fiecare ceată va da
viață dansului ritualic menit să-i scape de suferința pe aceia care n-au fost cu băgare de seama și au lucrat
în zilele de Rusalii, în popor cunoscuți drept cei “luați din căluș”.
Grupurile de călușari , variabile ca număr component , dar mai ales alcătuite din nouăflăcai ,
include: un vătaf, un stegar , un “mut”(acesta de obicei mascat și cu o sabie de lemn în mină) și călușari
de rând. Călușarii fac legământ de ceată pe durate diferite , în mod curent o săptămâna , uneori chiar și
trei ani , iar jurământul se efectuează cu mâinle pe steag sau trecând pe sub steag ; se crede că “mutul”
dacăîși încalcă consemnul muțeniei în timpul jocului, riscă săînnebunească. Un moment caracteristic , dar
totodată enigmatic este jocul executat în genunchi. Mutul , singurul care mai poartă sabie , este — prin
muțenia lui — păstratorul secretului inițiatic.Vătaful are misiunea supravegherii corectitudinii jocului , a
chemării periodice la vigilențăși a menținerii stării de taină.
764
BIBLIOGRAFIE
1.https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lu%C8%99arii
2.Daicoviciu, Hadrian. 1968. Dacii. Editura pentru literaturã,
3.Eliade, Mircea. 1995 (1970). De la Zalmoxis la Genghis-Han. Bucureşti: Humanitas, [pp.270].
765

PROF. PT. ÎNV. PREŞC. COLCER-RUSU MIRABELA
Grădiniţa este o instituţie de educaţie care are rolul de a oferii sprijin educativ atât pentru copii cât
şi pentru părinţi.
Misiunea noastră, a educatoarelor este de a promova un învăţământ deschis , flexibil, capabil să
asigure accesul egal la educaţie pentru toţi copiii indiferent de naţionalitate , religie, rasă deci să ofere
şanse egale de dezvoltare tuturor copiilor.
Promovarea imaginii grădiniţei noastre prin oferta educaţională este una din ţintele proiectului de
dezvoltare instituţională.
Prin oferta educaţională grădiniţa noastră dă posibilitatea părinţilor să aleagă activităţile opţionale şi
extracurriculare la care doresc să participe copiii.
Activităţile extracurriculare au un conţinut cultural , artistic , spiritual , tehnico-aplicativ , sportive
sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale .
Aceste activităţi oferă copiilor destindere , recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei
afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor.
Aceste activităţi au un caracter ocazional şi i-au forme foarte variate .
Dintre activităţile desfăşurate în grădiniţa noastră amintesc doar câteva:
 Sărbătorirea zilei de naştere a unui copil
 Vizionarea în grup a unor spectacole
 Excursii ,drumeţii, plimbări
 Vizite la diferite instituţii din oraş
 Participarea la Grădina Botanică la „Concert de colinde ” , „Aprinderea luminiţelor” cu
ocazia zilei de 6 Decembrie Moş Nicolae
 Participarea în cadrul proiectului „Petele-n vânt” – sprijinirea copiilor cu dizabilităţi din
Jud. Sălaj
 Participare la concursuri locale , judeţene, naţionale avizate de M.E.N.
 Colindatul instituţiilor locale cu ocazia Crăciunului
Acest tip de activităţi îi antrenează pe copii, îi apropie de grădiniţă , îi determină să o îndrăgească şi

mai mult.
Pentru ca oferta noastră să fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spaţii de învăţare
confortabile, sigure , adaptate nevoilor fizice, psihologice şi de educaţie ale fiecărui copil atât în interiorul
grădiniţei cât şi în curtea acesteia.
Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci şi înţeleasă în deosebit de părinţi şi copii.
Părinţii vor fii informaţi cu privire la calitatea serviciilor din grădiniţă , competenţa cadrelor
didactice , resursele materiale ale grădiniţei , cadrul ambiental , proiectele educaţionale şi parteneriatele în
care grădiniţa este implicată.
În realizarea parteneriatelor sunt antrenaţi cei mai importanţi factori în actul educaţional : copiii,
familia, grădiniţa şi comunitatea locală , iar prezenţa sistematică a părinţilor şi a comunităţii în „viaţa
grădiniţei” sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor .
În toate tipurile de activităţi în parteneriat un factor important îl constituie climatul vieţii de grup şi
al relaţiei grădiniţă – familie – comunitate.
Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare , de încredere şi prietenie, care să facă posibilă
comunicarea liberă.
Unele activităţi au efecte imediate, pe plan cognitiv , emoţional , releţional dar trebuie subliniat
faptul că influenţa acestor activităţi nu se exprimă în activităţi singulare ci prin sisteme de activităţi de
diferite tipuri, într-o succesiune gradată.
Motivaţia unor activităţi de parteneriat este înţelegerea necesităţii de a integra grădiniţa în mediul
comunitar ca partener egal şi consecvent în formarea viitorului cetăţean .
Proiectele educaţionale realizate cu diferiţi parteneri locali sunt, de obicei foarte atractive , iar copiii
participă activ şi eficient la acestea.
766
BIBLIOTECI CELEBRE ALE LUMII
Prof. Alina Coman
Biblioteca Liyuan, Jiaojiehe, China se află la două ore de Beijing. Pe dinafară, clădirea este
acoperită cu nuiele, integrându-se perfect în peisaj. Cărţile sunt depozitate pe rafturi care joacă şi rolul
de podele, de mese de lectură sau bănci pentru cititori.
Biblioteca Palatului Mafra, Portugalia a Biblioteca Escorial, San Lorenzo de El

fost deschisă în 1771, iar de atunci găzduieşte Escorial, Spania a fost fondată de Regele Filip al II-
numeroase colonii de lilieci, care se hrănesc cu lea al Spaniei (1527-1598). Pe tavanul ei sunt pictate
insectele care altfel ar putea devora multe din cele şapte arte liberale, Retorica, Dialectica, Muzica,
cărţile din bibliotecă. Gramatica, Aritmetica, Geometria şi Astronomia.
Este prima bibliotecă mare ale cărei colecţii au fost
aşezate în rafturi amenajate de-a lungul pereţilor, nu
în firide şi rafturi concepute în unghiurile drepte ale
încăperii.
Sala Teologiei, Abaţia Strahov, Praga, Biblioteca George Peabody, Baltimore, SUA a
Cehia a fost adăugată la corpul mânăstirii la fost terminată în 1878. Biblioteca se întinde pe şapte
jumătatea secolului al XVII-lea. Bolta a fost etaje şi face parte din Peabody Institute din
construită din cărămidă, pentru a preveni Baltimore, specializată în educaţie muzicală
incendiile, o problemă foarte frecventă pentru gimnazială şi universitară. Institutul şi implicit
bibliotecile medievale şi renascentiste unde, biblioteca au fost ridicate din banii filantropului
pentru încălzire, se foloseau lemnul şi George Peadboy, care a fondat o organizaţie
cărbunele. caritabilă ce asigură şi acum locuinţe sociale pentru
persoanele sărace din Londra.
767
Biblioteca Muzeului Shiba Ryotaro, Osaka, Biblioteca Tripitaka Koreana, Templul

Japonia a fost concepută de celebrul arhitect Haeinsa, Coreea de Sud se află într-o mânăstrile
Tadao Ando. Ea găzduieşte 20.000 de volume budistă izolată. Aici de găseşte cel mai amplu corpus
colecţionate de romancierul japonez Shiba de texte budiste din lume, cele mai vechi datând din
Ryotaro, căruia îi este dedicat muzeul. 1251.
768
Importanţa promovării imaginii organizaţiei şcolare
Prof.Coman Claudia Daniela,

Şcoala Gimnazială Gura Ocniţei
Localitatea Gura Ocniţei
Imaginea de sine este importantă pentru că reprezintă punctul de plecare al experienţelor de
viaţă. Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Imaginea unei instituţii educaţionale este generată de un ansamblu de criterii, reguli şi opinii
transmise, modificate , acceptate şi însuşite de o comunitate.Aceasta este influenţată de factori precum
vârsta, religie, etnie, nivel de instruire, economie, politică, etc.
Imaginea unei şcoli este conturată, în primul rând, de stilul managerial şi de activitatea cadrelor
didactice.
Pentru a obţine o imagine pozitivă a organizaţiei pe care o conduce, managerul trebuie să practice
un management performant, prin care să obţină încrederea, simpatia şi sprijinul comunităţii căreia îi
aparţine instituţia.
Managerul trebuie să folosească diverse strategii prin care să facă publice, să difuzeze informaţiile
cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele educaţionale (interne şi internaţionale),
baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare. De asemenea, acesta trebuie să consilieze elevii de
gimnaziu, părinţii, privind orientarea şcolară şi profesională; să dezvolte parteneriate eficiente la nivel
local, judeţean, internaţional, în scopul promovării imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu
cerinţele de pe piaţa muncii locale.
O altă modalitate de promovare a imaginii şcolii poate fi făcută prin diverse surse informaţionale
(presă scrisă, TV, radio, internet-reţele de socializare, pagina web a instituţiei).
Strategia promovării eficiente presupune evidenţierea trăsăturilor definitorii ale şcolii, locul şi
rolul acesteia, istoricul şi realizările raportate la aprecierea făcută de comunitate şi de sistemul căreia îi
aparţine. Importantă este evidenţierea avantajelor beneficiarului direct, elevul şi a perspectivelor acestuia.
În promovarea imaginii organizaţiei şcolare, managerul trebuie să evidenţieze si specificul acesteia prin
activităţile extraşcolare, programele şi proiectele actuale sau viitoare, activităţile în folosul comunităţii,
dar şi profesionalismul angajaţilor săi, dovedit prin competenţa, rezultatele elevilor la concursuri şi
examene.
Pentru a fi promovată, şcoala are multă nevoie de consolidarea parteneriatului său cu elevul-
familia şi comunitatea căreia îi aparţin. Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare
diferenţiate, care să răspundă socializării copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) se
poate atrage atenţia asupra potenţialului elevilor. Participarea cadrelor didactice și elevilor la conferințe,
simpozioane, parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul prin care se fac
cunoscuți, stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este
astfel îmbunătățită.
Şcoala trebuie să aibă o planificare strategică de analizare, interpretare şi utilizare a informaţiilor
interne şi externe, în scopul stabilirii tendinţelor de dezvoltare şi schimbare. De aceea, este nevoie de o
viziune de un management strategic, în care sunt necesare nu numai informaţiile şi competeţa de analizare
a acestora, ci şi empatia, intuiţia şi perseverenţa.
Managementul strategic este cel mai important în procesul de informare şi de comunicare prin
şcoală, despre dezvoltarea sa externă şi despre obiectivele sale , deoarece şcoala se raportează în
permanenţă la comunitatea locală, la elevi şi părinţi, precum şi la personalul propriu, propunându-şi să
asigure condiţii optime de desfăşurare a procesului instructiv-educativ performant.
Imaginea unei şcoli reprezintă echilibrul între personalitatea sa, imaginea proiectată în exterior şi
imaginea primită. Daca ea nu face nimic pentru a se asigura că entitatea sa este bine percepută şi
corespunde imaginii pe care vrea să o dea despre sine, imaginea va fi distorsionată.
De altfel, imaginea perceputa trebuie să fie analizată şi supravegheată pentru a se asigura că ea
corespunde imaginii proiectate.
769
Imaginea trebuie intreţinuta, supravegheata, imbunătăţită în raport cu schimbările de ordin

economic, financiar, comercial, cultural si chiar politic ce au loc în structura societăţii. O imagine
neîntreţinută este o imagine lăsată în voia opiniei publice.
Astfel, organizaţia şcolară trebuie să îşi construiască o imagine de responsabilitate socială, de
partener activ în comunitate, de persoană morală, pentru a putea fi recunoscută şi apreciată în societate.
770
Modalităţi de activizare a elevilor în lecţia de matematică
Prof. Coman Daniela Georgeta

Liceul de Arte „Margareta Sterian”, Buzău
Datele şi concluziile unor cercetări şi studii recente din domeniul psihologiei învăţării şi dezvoltării
evidenţiază relevanţa şi semnificaţia modalităţilor de activizare a elevilor, comparativ cu metodele aşa-zis
tradiţionale, preponderent expozitive. Procesul de reevaluare şi restructurare a metodelor didactice nu
presupune abandonarea metodelor clasice, ci restructurarea şi revitalizarea acestora, într-un spirit modern,
în vederea realizării obiectivelor preconizate de reforma şcolară. Metodele moderne active stimulează
implicarea elevilor în activitatea de învăţare, le dezvoltă gândirea critică şi capacitatea de adaptare la
viaţă.
Performanţele obţinute de elevi în activitatea şcolară reprezintă un răspuns la metodele didactice
utilizate de învăţător pentru a realiza o instruire diferenţiată şi personalizată.
Metodele moderne au tendinţa de a se apropia cât mai mult de metodele cercetării ştiinţifice,
antrenând elevii în activităţi de investigare şi cercetare directă a fenomenelor
Reforma în învăţământul românesc are un caracter complex, multidimensional, deoarece vizează
deopotrivă toate componentele învăţământului: domeniul finalităţilor educaţiei (ideal, scop, obiective),
structura învăţământului, conţinuturile de învăţare, optimizarea metodologiei didactice, a strategiilor de
predare-învăţare, reforma sistemului de evaluare.
Pe baza experienţei practice acumulată în munca instructiv-educativă cu elevii, în această lucrare
îmi propun să demonstrez că utilizarea unor metode moderne accelerează însuşirea cunoştinţelor,
formarea priceperilor şi deprinderilor, a capacităţilor, contribuind la dezvoltarea tuturor proceselor
psihice. Totodată, consider că metodele moderne duc la formarea capacităţilor de autoinstruire ce permit
achiziţionarea şi prelucrarea independentă a informaţiilor.
Tema aleasă vizează demersurile desfăşurate de către învăţător pentru inovarea şi modernizarea
strategiilor de predare-învăţare în vederea creşterii motivaţiei şi interesului elevilor pentru învăţarea
şcolară, pentru valorificarea potenţialului creativ şi intelectual al fiecărui copil, dar şi implicarea elevilor
in propria formare.
Metodele activ participative au menirea de a fi un instrument important care să permită trecerea din
planul „design-ului instrucţional” într-unul complex, al acţiunii de predare. Acestea ridică gradul de
interes din partea elevilor în ceea ce priveşte participarea activă la lecţie, stimulând elevii în realizarea
conţinuturilor şi aplicarea lor în viaţa reală.
Domeniul în care învăţătorul are o deplină libertate de alegere, selectare, inovare este cel al
metodelor de învăţământ, al mijloacelor didactice şi al formelor de organizare a activităţii de predare-
învăţare.
Învăţătorul trebuie să fie capabil de a utiliza o anumită metodă modernă activizatoare la o anumită
lecţie şi la momentul potrivit din cadrul orei, urmărind participarea activă a elevilor pe parcursul întregii
lecţii. Pentru aceasta, cadrul didactic trebuie să deţină competenţe cognitive, dar şi metodologice.
În ultimii ani au apărut multe studii, s-au derulat cercetări care au pus în evidenţă superioritatea
metodelor activ-participative în raport cu cele expozitive care îl transformau pe elev într-un receptor
pasiv.
Metode şi procedee, precum conversaţia euristică, jocul de rol, problematizarea, observarea,
mozaicul, cubul, brainstorming-ul, explozia stelară, organizatorul grafic sunt metode şi procedee
interactive care îl determină pe elev să se implice activ în redescoperirea cunoştinţelor, să analizeze, să
compare, să argumenteze, să rezolve situaţii problematice.
S-a constatat că implicarea activă a elevilor în procesul predării-învăţării are consecinţe directe atât
în planul dezvoltării proceselor intelectuale (gândirea creatoare, operativitatea gândirii, analiza, sinteza,
generalizarea, spiritul de observaţie, imaginaţia, memoria logică), precum şi al celor motivaţional-afectiv-
volitive (motivaţia intrinsecă, calităţile voinţei, emoţii superioare, intelectuale).
Totodată se are în vedere valenţele activ-participative în planul formării şi dezvoltării unor
capacităţi şi competenţe de comunicare şi relaţionare psihosociale (sociabilitatea, spiritul de echipă,
inteligenţa emoţională, capacităţi de autocunoaştere şi autoevaluare).
771
Învăţătorul va îmbina metodele intuitiv-observabile de explorare a realităţii (observaţia dirijată a

mulţimilor din mediul înconjurător, demonstraţia cu ajutorul materialelor didactice) cu metodele de
acţiune (materială sau mentală), toate reunite sub cupola metodelor activ-participative, care au avantajul
punerii elevului în situaţia de a căuta şi descoperi, de a rezolva situaţii noi, neînvăţate anterior. Învăţătorul
va da mai puţină importanţă memorării mecanice de reguli, problemelor/exerciţiilor cu soluţii sau
răspunsuri unice şi matematicii făcute cu „creionul şi hârtia”, respectiv „creta şi tablă”, punând accent pe
activitatea de rezolvare de probleme prin încercări, implicare activă în situaţii practice, căutare de soluţii
din experienţa de viaţă a elevilor, analiza paşilor de rezolvare a unei probleme, formularea de întrebări,
argumentarea deciziilor luate în rezolvare.
Metodele activ-participative dintre care se pot aminti: problematizarea, învăţarea prin descoperire,
modelarea obiectuală, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic etc., implică elevul cu resursele sale
(intelectuale, afectiv-volitive, motivaţionale) şi privesc elevul ca pe un constructor al personalităţii sale,
promovând învăţarea activă. Ele se bazează pe curiozitate epistemică, pe iniţiativă, asociază efortul de
gândire cu efortul practic, pun accent pe studiul independent, pe tehnicile autodidactice, îmbinând munca
individuală cu cea în echipă.
Introducerea metodelor active în procesul instructiv-educativ este determinată de necesităţile
sociale. Evoluţia învăţământului obligatoriu din România este corelată cu obiectivele de aliniere a
politicilor educaţionale româneşti cu cele europene. Societatea modernă cere elevului iniţiativă şi creaţie,
capacitate de investigare, deprinderi de muncă independentă. Şcoala românească tinde în prezent spre o
practică educaţională mai participativă, spre o instruire interactivă.
Activizarea elevilor la lecţie constituie o acţiune de educare şi instruire, de dezvoltare a
personalităţii acestora prin dirijare şi stimulare, prin trezirea interesului pentru studiu, pentru cunoaştere şi
acţiune, prin activitatea proprie.
Dacă învăţătorul stimulează sistematic gândirea copilului şi îl ajută să trăiască bucuria fiecărui
succes, atunci matematica va deveni o plăcere pentru majoritatea elevilor.
O lecţie activă se poate construi cu sprijinul şi concursul diferenţiat al elevilor, atât din punct de
vedere al sarcinilor pe care le adresăm, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul şi modalităţile de lucru.
Bibliografie:
☞ Neacşu, I., Găleteanu, M., Predoi, P., Didactica matematicii în învăţământul primar, Craiova,
Editura Aius, 2001;
☞ Bocoş, M., Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Cluj-Napoca, Ed. Presa
Universitară Clujeană, 2002.
772
ŞCOALA DIN ZILELE NOASTRE….
Liceul Tehnologic”C.G.Calinescu”Gradistea
Prof.inv.primar,Coman Nella
Noțiunea de succes s-a transformat, s-a schimbat de la o generație la alta, în pași rapizi și amețitori.
Școlile ţin pasul tot mai greu, iar toate schimbările nu au făcut din şcoală decât un „poligon de tragere” în
care se experimentează an de an diferite: metode, manuale, moduri de abordare şi doar o mică parte se
dovedesc a fi utile!!!!
Ce putem face noi, părinții şi cadrele didactice ca să atenuăm decalajul acesta între inerția școlii și
presiunea amețitoare a lumii de azi si de mâine? Ce contează, cu adevărat, chiar acum, în formarea unui
copil? Contează foarte mult parteneriatul dintre şcoalăşi familie, dar un parteneriat deschis cu „cărţile pe
masă” nu doar fictiv şi, pe foaie.
Un parteneriat înseamnă ca eu sa pot sa îmi spun părerea clară asupra unui aspect şi să contribui la
îmbunătăţirea actului educaţional atât ca părinte, cât şi cadru didactic. Cadrele didactice (şi aici mă refer
de la: educatoare, învăţătoare, profesori pe diferite specialităţi, psiholog şcolar- acolo unde există,
directorul unităţii şi chiar personalul auxiliar) să se implice în cunoaşterea copilului şi a familiei din care
provine; iar familia ar fi foarte bine să treacă „destul de frecvent” pe la şcoală pentru a cunoaşte cât mai
bine cadrele didactice cu care copiii intră în contact, să le cunoască toţi colegii pentru a vedea ce influenţă
exercită asupra copilului. In acelaşi timp activităţile curriculare şiextracurriculare trebuie făcute
cunoscute/popularizate şi familia să fie implicată; aici poate fi vorba de o lecţie demonstrativă, o excursie,
drumeţie, serbarea unui eveniment, ajutorarea unor familii nevoiaşe (cu siguranţă în fiecare comună sau
oraş există!!!) şi exemplele pot continua.
Dacă partenerii în educaţie ar ajunge să se cunoască mai bine, copilul nostru (al familiei şi al şcolii)
ar fi cel care ar avea de câştigatdin toate punctele de vedere: al socializării, în potenţialul cognitiv, în
formarea armonioasă a caracterului şi nu în cele din urmă în dezvoltarea fizică; toate acestea contribuind
la adaptarea într-o continuă lume a schimbării şi la formarea lui ca viitor om integru al societăţii de
mâine!!!
Dacă privim puţin în spate (în timp), pe vremea când de abia se introdusese cartea şi şcoală în lume,
activităţile ce nu ţineau de şcoală erau mult mai puţine şi mai neatractive faţă de cele din ziua de astăzi.
Partea grea în aducerea copiilor spre educaţie era chiar lipsa educaţiei în familie, majoritatea
proveneau din familii de ţărani, iar aceştia erau obişnuiţi numai cu activităţile agricole alături de
părinţi. Aducerea lor spre educaţie era mai greu de făcut, fiind ceva neobişnuit, ceva nou.Unul câte unul,
părinţii au fost convinşi că numai cu educaţie copiii pot evolua atât ei cât şi urmaşii lor. Copiii nu erau
obişnuiţi cu această activitate nu tocmai plăcută la început, dar totuşi an după an, şcoala a devenit din ce
în ce mai importantă.
Lucrurile s-au schimbat puţin, iar situaţia o cunoaştem cu toţii, educaţia înainte de a o face cadrul
didactic, vine de la părinţi şi din mediile în care trăiesc şi pe care le frecventează copiii, de pe canalele
media şi mai nou de pe internet unde mai toţi copiii „sunt clienţi fideli!”
În prezent însă, elevii nu mai sunt interesați de școală cum erau generațiile anterioare. Interesul
pentru învățătură scade odată cu apariția mai multor tentații, ceea ce îi distrage pe elevi de la activitățile
școlare. Totodată, unii părinți au așteptări mult mai mari decât capacitățile copilului de a învață și dau
vina pe profesori că nu reușesc să atragă copiii către învățătură.Numărul elevilor ce lecturează din plăcere
a scăzut odată cu evoluarea tehnologiei (ceea ce este puţin contradictoriu!!) și continuă să scadă pe zi ce
trece.
Activitățile preferate ale adolescenților din ziua de azi sunt să iasă în oraș cu prietenii, să folosească
excesiv telefonul mobil, să se joace la calculator și să utilizeze site-urile de socializare, folosindu-și tot
timpul lor liber, dar și cel în care ar trebui să se pregătească pentru școală, pentru ieşiri in aer liber.Deşi
şcoala nu este privită cu ochi buni de toţi elevii, ea este necesară pentru a-ţi dezvoltă capacităţile mentale,
pentru a-ţi putea forma o gândire practică şi logică şi nu în cele din urmă pentru a-ţi găsi un loc cât mai
bun de muncă conform dictonului „Cine are carte, are parte!”.
Este adevărat ca dăm olimpici de mare valoare! Este adevărat ca româna (datorită angajaţilor
români) este a doua limbă vorbită la Microsoft, corporaţia spre care tot mai mulţi it-işti tind. Ce înseamnă
773
asta….? Că avem un potenţial bun, dar că îl exploatăm foarte prost, iar câteva din cauze, în opinia mea,
trebuie căutate mai adânc atât în sistemul de învăţământ cât şi în implicarea familiei în şcoală!
In contextul unor decalaje clare între modernizarea societăţii şi sistemul tradiţional românesc, cu
toţii avem nevoie de repere la care să ne raportăm, de informaţii actualizate şi de o socializare pe măsură.
De asemenea avem nevoie de specialişti în educaţie, care să ne deschidă ochii spre lumea de mâine, să ne
ajute să conştientizăm nevoile reale ale copiilor noştri, să creăm parteneriate viabile între profesor-
părinte-elev pentru binele comun al tuturor părţilor implicate în educaţie.
Maturitatea, înţelepciunea şi experienţa noastră, a tuturor celor responsabili de evolutia
personalităţii copiilor, împreună cu un sistem educaţional competent pot contribui cu succes la evoluţia
pozitivă a noilor generaţii, a oamenilor „de mâine”, iar dragostea îmbinată cu raţiunea şi bazate pe
cunoştinţe precise reprezintă o garanţie a succesului în educaţie.
BIBLIOGRAFIA:
www.anidescoala.ro
suntpitic.ro
simplu.mixnet.ro
www.didactic.roş
774
Rolul activităţilor extracurriculare şi extraşcolare
P.I.P. :Coman Vasilica

Şcoala:”Petre P. Carp” Tufeşti –Brăila
Activităţile extracurriculare şi extraşcolare desfăşurate în şcoală au ca obiectiv formarea continuă

,învăţarea pe tot parcursul vieţii ,comunicarea, toleranţa,accesul la cunoaştere,la valorile
culturale,ştiinţifice,care să pună în valoare calităţile speciale ale dascălilor şi disponibilitatea acestora de a
participa la formarea tinerei generaţii.Redefinirea permanentă a calităţii educaţionale şi eficientizarea
procesului instructiv-educativ sunt obiective pe care am dorit să le atingem în pregătirea elevilor creându-
le astfel posibilitatea dezvoltării creativităţii în orice domeniu.
Mediul învăţării şcolare trebuie să fie suficient de stimulativ şi diversificat spre a oferi fiecărui elev
o motivaţie susţinută.De aceea,activităţile cu şcolarii trebuie organizate în aşa fel încât să permita elevilor
să exploreze şi să folosească legăturile interdisciplinare, instrumentale,intelectuale şi emoţional
afective,proprii unei educaţii integrale.Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă
masa de copii.
Prin conţinut bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde,”serbarea şcolară”valorifică
varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor.În cadrul colectivului meu de elevi ,am şi un
copil cu C.E.S(autist),însă,am încercat tot timpul dezvolatrea unor abilităţi de lucru corespunzătoare
diversităţilor de nevoi de învăţare la nivelul clasei. În cadrul serbărilor şcolare,şi nu numai, el ocupă un
loc important ca şi restul colectivului,având o satisfacţie deplină.
Copilul trebuie educat să respecte propriile valori culturale.Direct implicaţi în păstrarea
folclorului,elevii şcolii,fac parte dintr-o formaţie artistică de dansuri populare,formaţie ce a câştigat multe
concursuri şi festivaluri.
O altă activitate deosebit de plăcută este ”excursia”,care ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a
copilului, reprezentând finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire psihologică a elevilor.În
stimularea creativităţii, un rol deosobit îl constituie ” biblioteca şcolară”,care-l pune pe copil în contact cu
cărţile pe care acesta nu le poate procura.Lectura ajută foarte mult la dezvoltarea şi îmbogăţirea
vocabularului cu cuvinte şi expresii frumoase pe care elvii pot să le folosească oriunde.Aceste activităţi
presupun o continuă perfecţionare a metodelor folosite,stimulând totodată iniţiativa,fantezia şi contribuţia
creatoare a cadrului didactic implicat. Ca urmare,taxonomia de activităţi şi de arii de conţinut din şcoală
nu sunt numai simple date obiective,ci oportunităţi de a valorifica,de a educa,şi de a determina învăţarea
deschisă, peste tot şi pe parcursul vieţii în folosul civilizaţiei noastre.
Prin astfel de activităţi putem contribui la dezvoltarea unor atitudini şi comportamente democratice
la elevi,stimulând atât iniţiativa şi răspunderea personală cât şi spiritul de întrajutorare şi solidaritate de
grup, spiritul critic, capacitate de argumentare de a acţiona şi rezolva probleme în mod responsabil.
775
MATEMATICA İNTRE REAL ŞI DIVIN
Comănescu Cristina - Maria

profesor de matematică, Colegiul Naţional de Arte"Regina Maria”, Constanţa
"Legile naturii sunt doar gândurile matematice ale lui Dumnezeu." Euclid
Spre deosebire de alte științe care-și fondează esența pe baza observațiilor făcute asupra lumii
înconjurătoare, Matematica e mai specială. Matematica este un limbaj abstract folosit chiar și de alte
științe pentru a-și demonstra propriile teorii.
Mario Livio în cartea sa „Este Dumnezeu matematician” spune: “Contrar preciziei și certitudinii
specifice Matematicii, avem de-a face cu o diversitate de opinii caracteristică mai curând dezbaterilor
filozofice sau politice. Nu tocmai. Întrebarea dacă Matematica e inventată sau descoprită nu e, de fapt, o
problemă de matematică.”
Dacă am spune că Matematica este creată de mintea omului, atunci ar trebui să acceptăm că
altcineva a creat-o, ar trebui să recunoaștem că a fost creată de Dumnezeu și transmisă prin inspirație
divină oamenilor.
Matematica este adevarata doar daca axiomele pe care se bazeaza sunt adevarate. İn matematicã
cercetarile sunt obtinute din derivatii logice/. Multe metode matematice au o utilitate fundamentala in
stiintele empirice, ale caror fructe sunt ipotezele si teoriile.
Afirmaţiile ştiinţifice şi cele religioase vizeazã domenii diferite ale existenţei sau experienţei
umane. Teoria creaţiei din Bibile descrie raportul dintre Dumnzeu, lume şi om, ȉnsã nu şi ştiinţa despre
natura observabilã (empiricã) a lucrurilor.
Matematica a fost inventată sau descoperită? Răspunsul cel mai convenabil pentru orice știință
este acela cu referire la descoperire, deoarece invenția, prin amprenta umană asupra ei, lasă loc de mai
multe suspiciuni asupra adevărului științific decât descoperirea, unde adevărul științific este evident. Însă,
nici punerea de acord asupra descoperirii nu mulțumește viziunea ateistă asupra disciplinei, pentru că
aceste raționamene au împins opiniile ateiste spre ideea designului inteligent, iar astăzi ateismul caută
argumentele de rigoare tot în tolba ateistă, ajungându-se la recunoașterea posibilității creaționismului, dar
negându-se într-un mod viciat identificarea creatorului cu Dumnezeu.
Răspunsul la întrebarea: „Este matematica inventată sau descoperită?” ține de credința fiecărui om.
776
PROIECT ,,PRIETENIA CEL MAI DE PREȚ DAR’’
PROF.Condurache Sorina
Scoala gimnazială nr.1 Cătămărăști-Deal
TITLUL- Prietenia- cel mai de preț dar”

Resurse umane
- prescolari/elevi, cadre didactice
- părinţii prescolarilor/elevilor,etc..
Bugetul proiectului
- sponsorizări
- donaţii
-buget propriu
PERIOADA DE DESFĂŞURARE: octombrie 2017 - mai 2018
ARGUMENT
Ne-am propus să lărgim sfera noastră de prietenie prin încheierea unui parteneriat educaţional între
cele două școli, în ideea de a obişnui copiii să trăiască în relaţie cu cei din jur, să-şi dezvolte stări afective
pozitive, să manifeste prietenie, armonie .
În cadrul acestui parteneriat dorim să facem cunoscute cât mai multe lucruri despre noi şi copii, să
legăm prietenii, să facem schimb de experienţă şi de idei, să cunoaştem aspecte din viaţa copiilor.
Prin vizitele realizate, dorim să formăm o punte de legătură între cele două institutii, iar elevii să
inţeleagă prietenia, normele de convieţuire socială, precum şi necesitatea adaptării comportamentului
propriu la cerinţele grupului cu care vin în contact.
SCOP :Realizarea unui schimb de experienţă benefic copiilor şi cadrelor didactice.
OBIECTIVE:
- Formarea deprinderii copiilor de a respecta norme de comportare în societate, educarea abilităţii
copiilor de a intra in relaţie cu cei din jur;
- Formarea capacităţii de a trăi emoţii pozitive, de prietenie în momentul intâlnirii cu copiii din altă
localitate;
- Formarea deprinderea unui comportament adecvat în calitate de gazdă sau musafir;
- Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter, a unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de
ceilalţi;
- Cunoaşterea unor noţiuni de istorie, tradiţii, folclor care definesc portretul spiritual al poporului
român.
GRUP ŢINTĂ:
- Elevi
PARTENERI:
- Cele două instituţii şcolare;
- Părinţii copiilor
RESURSE:
a) umane
- elevii;
- cadrele didactice;
- parinţii copiilor.
b) resurse materiale
- baza didactică a celor două unitaţi
c) resurse financiare
- contribuţia parinţilor;
-donatii si bugetul propiu
- sponsorizări.
d) resurse informaţionale
- studii de specialitate;
- ofertele Şcolilor
777
MODALITAŢI DE REALIZARE:
- vizite reciproce;
- vizite comune;
- expoziţii comune;
- excursii comune;
- mese rotunde.
ETAPELE PARTENERIATULUI:
1.Diseminarea informaţiei
- Intocmirea documentaţiei necesare realizării parteneriatului;
- Redactarea parteneriatului şi planificarea activităţilor care urmează a se desfăşura pe parcursul
perioadei de parteneriat.
2.Ce sperăm să realizăm?
- Un parteneriat între cele două instituţii în folosul copiilor
EVALUAREA PROIECTULUI DE PARTENERIAT
- Expoziţie cu lucrările copiilor, realizate în cele două institutii;
- Realizarea unui album cu poze şi a unui CD cuprinzând aspecte din timpul derulării activitaţilor si
vizionarea lui de catre parinti, copii etc.;
- Decernarea de premii, diplome în cadrul concursurilor desfăşurate.
DISEMINAREA PROIECTULUI
- Publicarea parteneriatului (in cadrul comisiei metodice, la simpozioane şi prin articole publicate
in reviste
778
Promovarea imaginii în școli
Profesor Economist: Constantin Carmen

Liceul Carol I, Bicaz
Promovarea constituie o componentă esențială a comunicării, încât de multe de ori este numită
,,comunicație promoțională”.
Promovarea reprezintă acțiunea de a lansa, a susține o idee, a propaga un produs, un serviciu în
scopul creșterii notorietății.
Formarea imaginii unei instituții de învățământ se poate realiza aplicând o anumită,, politică’’, ce
ţine pe de o parte de stilul managerului școlii iar pe de altă parte de activitatea desfăşurată de profesorii
acesteia.
Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare, de încredere și prietenie, care să facă posibilă
comunicarea liberă. Unele activități educative au efecte imediate, pe plan cognitiv, emoțional, relațional
dar trebuie subliniat faptul că influența acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci prin
sisteme de activități de diferite tipuri, într-o succesiune gradată.
Pentru realizarea unei promovări de imagine pozitivă a unei școli eficiente se vor avea în vedere:
locul şi rolul în sistemul educaţional; tradiţiile şi realizările instituţiei; aprecierea făcută de sistem şi
comunitate; interacţiunile educaţionale cu alte instituţii; avantajele oferite elevilor; perspectivele medii şi
lungi ale instituţiei; evidenţierea activităţilor specifice; activităţile extraşcolare; programe şi proiecte ale
instituţiei; profesionalismul cadrelor didactice; competenţa acestora; contribuţii importante la realizarea
scopului instituţiei şi ale angajaţilor; participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice
locale, naţionale şi internaţionale; rezultate de prestigiu ale elevilor la concursurile și olimpiadele școlare
naționale sau internaționale.
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unității o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite. Misiunea
oricărei școli este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil să asigure succesul egal la
educație pentru toți copiii, indiferent de naționalitate, religie, rasă, deci să ofere șanse egale de dezvoltare
tuturor.
Promovarea imaginii unei școli este una din țintele de dezvoltare instituțională fie că vorbim de o
școală din mediul rural, fie din mediul urban, fie că e din sectorul privat, fie din sectorul public.
Un mijloc de promovare o constituie și diversele parteneriate educaționale unde sunt angrenați:
copiii, familia, școala, agenții economici și comunitatea locală.
Pentru ca parteneriatele să funcționeze este nevoie de respect, încredere reciprocă, consens cu
privire la scopurile acțiunii și strategiilor de atingere a acestora și de asumarea în comun a drepturilor și
Prin toată activitatea desfășurată în școlile din România se asigură un act educațional de calitate
care contribuie la formarea unei personalități a copilului dar în același timp și a independenței creative.
Bibliografie
1. Munteanu, V. (2009), Marketing. Știința și arta afacerilor, Editura Tipo Moldova, Iași
2. Oprea, I. , Pamfil, C., Zăstroiu, V. ( 2010) Dicționar universal ilustrat al limbii române.
Vol 8, Editura Litera, București
3. Rus, F., ( 2002) Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Editura
Institutului European, Iași
779
,, Educaţia este ceea ce supravieţuieşte dupa ce tot ce a fost învăţat a fost uitat.,,
Burrhus Frederic Skinner
COLEGIUL TEHNIC ,,LAZĂR EDELEANU,, Ploieşti – tradiţie şi performanţă

Profesor Constantin Cristina Viorica
Istoria Colegiului Tehnic”Lazăr Edeleanu” incepe in anul 1904, când personalitățile de frunte ale
științei românești , Vintilă I. Brătianu, A. Saligny și C-tin Alimănășteanu, conducători ai societății
“Comunitatea Petrolului”, hotărăsc inființarea “ Școlii de Maiștri Sondori” la Câmpina. În anul 1942,
Şcoala de Maiştri Sondori s-a mutat la Ploieşti, în localul din B-dul.Independenţei, nr.15, Casa Orăscu,
devenind, în baza legii 524, din 5 iulie 1945, Şcoala de Subingineri Sondori şi Rafinori, Şcoala Tehnică
Minieră de prelucrare a petrolului şi metalurgiei (1948-1949), Centrul Şcolar de Petrol Chimie Ploieşti
(din 1956 prin HCM nr.91/1955 care transforma şcolile medii tehnice în şcoli profesionale), Grup Şcolar
de Petrol Chimie (1958), Liceul Industrial de Petrol de Chimie (1970), Liceul Industrial Nr.4 Ploieşti
(1981, cu patru clase de liceu, şcoală profesională şi şcoală de maiştri), Grupul Şcolar de Chimie
Industrială Ploieşti (1990).
Din data de 28 octombrie 2000, în prezenţa ministrului Educaţiei Naţionale, Andrei Marga școala
primește titlul de Colegiul Tehnic “Lazăr Edeleanu”.
Pentru cei care se întreabă de ce să aleagă pentru a studia colegiul nostru le enumar principalele
puncte tari:
- Colegiul nostru beneficiază de numeroase dotari precum sala şi teren de sport, laboratoare de
fizica ,biologie,chimie,informatica, ateliere ,cămin , cantina ,bibliotecă şi săli de clasă repartizate pe un
spaţiu generos .
- Este uşor accesibil elevilor navetişti,fiind situat la intrarea în oraşul Ploieşti
- Colectivul de cadre didactic este bine pregatit, 64% sunt profesori titular şI 50% au gradul I
- Activităţi extracurriculare diverse:excursii, vizite, trupa de teatru şi majorete, echipa de fotbal şi
handball
- Diversitatea specializarilor.În colegiul nostru se organizează învăţământ liceal, cursuri de zi ,
învăţământ postliceal , învăţământ profesional şi dual , Şcoală de maiştri (Maistru în prelucrarea ţiţeiului
şi petrolului)
- Parteneriate cu agenţi economici unde elevii realizează practica şi pot fi angajaţi după absolvire
- Colegiul se află în vecinătatea Universităţii Petrol-Gaze Ploieşti , ceea ce poate stimuli dorinţa de
continuare a studiilor
Dacă argumentele pot părea neconvingătoare vă invit pe site-ul colegiului, realizat de un elev al
şcolii , www.edeleanu.ro
COLEGIUL TEHNIC ,,LAZĂR EDELEANU,, PLOIEŞTI
STR. PETROLULUI, NR. 14, 100531, PLOIEŞTI, JUD. PRAHOVA
Telefon 0244 / 573182 ; Fax: 0244 / 573792;
e-mail: lazar_edeleanu@yahoo.com
780
IMAGINEA ȘCOLII ÎN COMUNITATE
Prof. inv. primar: Constanin Georgeta

Liceul Teoretic Constantin Angelescu Ianca
cum.
781
Prof. Constantin Ionela, Grădinița P.P.Nr.7 Lugoj, jud. Timiș

Toți părinții își doresc același lucru: să aibă copii împliniți în viață din punct de vedere social,
emoțional și profesional.
Pentru noi, cadrele didactice de la Grădinița P.P.Nr.7 Lugoj, este cea mai frumoasă muncă posibilă
pe care o realizăm necondiționat. Această muncă ne ajută să ne reamintim că suntem oameni, să ne
retrăim copilăria și să ne bucurăm alături de micuți, așa cum o făceam atunci când eram noi copii. Efortul
pe care noi îl facem merită cu prisosință, pentru ca micii copii pe care noi îi educăm să aibă o dezvoltare
armonioasă și să fie pregătiți pentru etapele ce vor urma.
Grădinița P.P. Nr.7 din Lugoj, structură a Grădiniței P.P. Nr.2 Lugoj, funcționează începând din
acest an cu o grupă mixtă. În această unitate sunt cuprinși un număr de 31 de preșcolari, având la grupă 2
cadre didactice calificate. Grădinița își desfășoară activitatea într-o clădire mare, cu săli spațioase, având
o sală de grupă, o sală de grupă utilizată pentru primirea copiilor, pentru activitățile sportive și jocurile
distractive și de mișcare, o sală de joacă cu tobogane, căsuță și complexe de joacă, un dormitor, 2 grupuri
sanitare, bucătărie și sală de mese.
Unitatea dispune de o bază materială corespunzătoare amenajării spațiului educațional în mod
estetic și funcțional. Prin amenajarea spatiului educațional încercăm să-i ajutăm pe copii să se adapteze
mai ușor la alt mediu decât cel de acasă, stârnindu-le în același timp curiozitatea pentru nou.
În grădiniţă, rolul de modelator al fiinţei umane îi revine educatoarei. Aceasta are datoria de a-i
ajuta pe copii să descopere jocurile, lumea magică a poveștilor care le va stârni imaginația, limbajul
corect, precum și experiențe noi care le vor trezi interesul cunoașterii. Educatoarea face tot ce îi stă în
putere pentru a crea copiilor o lume mai bună. De asemenea, grădinița realizează integrarea socială și
pregătirea copilului pentru școală, rolul educatorului conturându-se și mai pregnant.
Cercetările din domeniul psihologiei preșcolarului sunt unanime în afirmarea ritmului deosebit de
dezvoltare al copiilor în cadrul acestei perioade de vârstă. Grădinița, etapă intermediară de ucenicie
socială între familie și școală, are un rol fundamental în educarea multilaterală a copilului.
Procesul de instruire al copiilor în grădinița de copii presupune pe de o parte socializarea acestora și
integrarea cu succes în microgrupul din care fac parte, ajutându-i să dobândească calitățile necesare
integrării în alte grupuri din jurul lor, iar pe de altă parte, reprezintă temelia pe care se vor forma
comportamentele necesare integrării cu succes în școală. Acum se dezvoltă intens procesele intelectuale,
se schițează trăsături morale, se însușesc deprinderi comportamentale, se formează premisele trăsăturilor
de caracter, iar grădinița are rolul de a le potența, dezvolta, valorifica.
Copilul este centrul activității, contribuind la propria formare prin acțiune concretă, prin efort
intelectual și implicare verbală, prin descoperire, exercițiu și rezolvare de probleme. Pentru ca acestea să
se realizeze cu succes, procesul intructiv-educativ trebuie să se bazeze pe joc - ca activitate dominantă.
Jocul este cel care reusește să îi ofere copilului preșcolar cel mai facil mod de adaptare la mediu și de
dezvoltare intelectuală, afectivă, fizică. Când copilul se joacă cu alţi copii, el învaţă să împartă jucăriile cu
alţii, să colaboreze, îşi dezvoltă altruismul, spiritul de echipă, comunicarea cu ceilalţi, prin urmare devine
mai sociabil, mai tolerant faţă de cei din jur, mai atent la dorinţele şi sugestiile celorlalţi.
Grădiniţa este mediul unde copiii preşcolari sunt primiţi, se mişcă şi se joacă, unde totul trebuie
gândit si amenajat, astfel încât acesta să fie o sursă din care copiii se inspiră şi învaţă, un loc plăcut,
frumos, în care se simt bine, în siguranţă.
Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline, desfăşurate cu
copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de
nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă.
În organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare au fost implicaţi preşcolarii, educatoarele
grupei, părinţii, preotul etc. Activităţile extraşcolare realizate au fost:
- sărbătorirea zilelor de naştere ale copiilor;
- activități deosebite cu copiii de Halloween, Crăciun, Ziua Mamei;
- organizarea de serbări cu diferite ocazii;
- teatru de păpuși;
- vizite, plimbări în natură ;
782
- activitatea cu copiii „La colindat”;

- activități desfășurate în cadrul proiectelor de parteneriat ;
- organizarea de expoziții cu lucrările copiilor;
Pentru eficientizarea muncii educative, am inițiat și derulăm activități în colaborare cu diferiţi
parteneri educaţionali în cadrul unor programe, proiecte în care suntem implicați, abordând diferite teme,
ca de exemplu:
- Proiect educațional interjudețean, „Punți între sat și oraș” ediția a-V-a ;
- Proiect de parteneriat educaţional „Doamne, noi pe tine te rugăm...”;
- Proiect educaţional local „Micul pieton”;
- Proiect educaţional local „Să avem grijă de natură”;
- Proiect educativ ,,Sănătate prin mișcare, educație prin sport”;
- Organizatori concurs interjudețean „Crăciunul copiilor la sat și la oraș”;
- Concurs și expoziție de creație plastică „Povestea fulgilor de zăpadă”;
Ne putem mândri și cu apariţia în ziarul on-line local LUGOJ ONLINE cu ocazia organizării
expoziției cu lucrări artistico-plastice din cadrul Concursului interjudețean „Crăciunul copiilor la sat și la
oraș”.
De asemenea, imaginea grădiniței în comunitate a fost promovată și prin participarea și câștigarea a
numeroase premii de către preşcolari la diferite concursuri internaționale, naționale, interjudețene,
județene și locale.
BIBLIOGRAFIE:
1. Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuta Tataru, „Educaţia timpurie: ghid metodic pentru
aplicarea curriculumului preşcolar”, Editura Paralela 45, 2009;
2. Florian Colceag, Florin Alexandru, „Copilul tău este un geniu!”, Ed. Tikaboo România,
București, 2016;
3. Rose Vincent, „Cunoașterea copilului”, EDP, București, 1972.
783
Şcoala părinţilor – program de educaţie al părinţilor în învăţământul special
Profesor psihopedagog educaţie specială Constantin Lenuţa, Centrul

pentru Educaţie Incluzivă “Maria Montessori“, Constanţa,
Implicarea familiilor în ameliorarea educaţiei copiilor cu cerinţe educative speciale a condus la

multe schimbări pozitive, adesea în modalităţi radicale. În România familiile şi asociaţiile de persoane ori
de părinţi ai copiilor cu dizabilităţi au contribuit în mod substanţial, mai ales după 1990, la adoptarea unor
măsuri de ameliorare a calităţii şcolarizării copiilor cu cerinţe educative speciale.
Se propun câteva standarde fundamentale pentru programele de colaborare a părinţilor în educaţia
specială: toate intervenţiile ar trebui să plece de la presupunerea că nu părinţii sunt cauza dizabilităţilor
copiilor lor; cadrele didactice ar trebui să aplice criteriul celei mai puţin periculoase presupuneri: de pildă,
dacă un program educaţional utilizat de un părinte a fost ineficient, aceasta s-a întâmplat nu pentru că
familia a aplicat necorespunzător acest program; o explicaţie completă a dificultăţilor copilului la şcoală
este esenţială pentru părinţi; niciun cadru didactic nu ar trebui să le spună părinţilor că nu mai este nimic
de făcut pentru copilul lor; programele de intervenţie şi sprijin ar trebui să implice familiile la maximum.
Părinţii sunt primii educatori ai copilului. De aceea profesia de părinte este foarte importantă şi nu
există o şcoală care pregăteşte în acest domeniu.
Copiii cu cerinţe speciale au aceleaşi nevoi de îngrijire din partea părinţilor ca şi ceilalţi copii. Ei au
nevoie de dragoste şi de a fi trataţi cu respect şi demnitate. Alături de aceste nevoi, ei au nevoi speciale
care cer ca părinţii să aiba mai mult timp, mai multe resurse materiale şi anumite abilităţi suplimentare
pentru a îngriji astfel de copii, a învăţa să-i iubească şi a învăţa să se bucure de cele mai mici progrese
făcute de copil. Interacţiunile reciproce între părinţi şi copii sunt importante pentru dezvoltarea cognitivă.
Formele de colaborare şi sprijin reciproc între şcoală şi familie constau in:
• activităţile de oferire a informaţiilor – în cadrul acestora familile primesc informaţii din partea
persoanelor autorizate (aviziere, scrisori şi bilete, carnete de corespondenţă, telefoane, publicaţii / buletine
periodice ale şcolii, diferite ştiri, programe de întâlnire cu părinţii, şedinţe).
• activităţile de împărtăşire a informaţiilor – cele mai obişnuite activităţi de acest tip sunt şedinţele
părinţi – cadru didactic. În educaţia cerinţelor speciale, şedinţele cu părinţii iau foarte des forma unor
şedinţe axate pe PEI. Se planifică acum activităţile de colaborare şi se rezolvă problemele apărute în
aplicarea planului. Informaţiile sunt oferite de asemenea prin intermediul unor carnete în care se notează
istoria devenirii copilului, performanţele acestuia, dar şi problemele întâmpinate. Informaţiile pot veni
atât de la cadrul didactic la părinte, cât şi invers.
• sprijinul colaborativ pentru curriculum-ul şcolar – activităţile de sprijin presupun o implicare
activă a membrilor familiei în cadrul programelor şcolii. Cele mai obişnuite activităţi de acest gen sunt
intervenţiile comune familie –şcoală, în care membrii familiei lucrează împreună cu cadrele didactice
pentru fixarea obiectivelor PEI. Părinţii pot juca rolul de profesori acasă şi pot supraveghea studiul
suplimentar al copilului în scopul sprijinirii derulării PEI sau a temelor şcolare.
• colaborarea cu comunitatea şcolară - presupune cooperarea pentru îndeplinirea unei sarcini anume
împreună, membrii familiei şi cadrele didactice. În cardul acestei colaborări, membrii familiei pot juca
rolul în cadrul şcolii de instructori, voluntar, membri de comitet de intervenţie, tutori, instructori de
“minipredare”, asistenţă în cadrul călătoriilor în afara şcolii, ajutor în pregătirea materialelor didactice şi
echipamentului necesar.
• pregătirea părinţilor este o activitate foarte constructivă deoarece implică învăţarea şi acumularea
cunoştinţelor şi tehnicilor folositoare părinţilor în schimbarea comportamentelor neadecvate ale copiilor.
Sensibilizarea părinţilor pentru obiectivele, ţintele, abilităţile programelor este esenţială în educarea şi
pregătirea acestora. Părinţii sunt parteneri la educaţie pentru că deţin cele mai multe informaţii despre
copiii lor. Relaţia de parteneriat între părinţi şi scoala presupune informarea părinţilor cu privire la
conţinuturile şi metodele didactice, participarea lor la expoziţii, drumeţii, excursii, serbări, vizite, etc, în
care sunt implicaţi proprii lor copii. Această relaţie a scolii cu părinţii copiilor cu cerinţe educative
speciale este necesară şi benefică, ea furnizând informaţional specificul dizabilităţii şcolarului, precum şi
date despre contextul de dezvoltare a acestuia. Părinţii informează şi despre factorii de influenţă negativă
784
care ar trebui evitaţi (fobii, neplăceri, stimuli negativi, atitudini, care determină inhibarea / izolarea
copiilor).
În concluzie, instituirea respectului reciproc, a relaţiilor empatice, ca bază a unei colaborări
autentice între cadrele didatice, elevi, familiile lor şi specialişti este un proces complex, care cere timp,
energie, prudenţă, adesea mult bun simţ şi bună credinţă. Este important de menţionat că în acest proces
nu numai copiii sunt cei care învaţă, ci şi adulţii.
785
PROIECT EDUCATIONAL
DE CONSILIERE A PARINTILOR
ELEVILOR DE LICEU
( realizat pe sem.II în cadrul studiului de cercetare doctorală)
ANUL SCOLAR
2017-2018
COORDONATOR PROIECT:
Prof. psihopedagog
drd.Constantin Malancă Veronica
Liceul Tehnologic Henri Coandă Buzau

Cabinetul Interscolar de Asistenta Psihopedagogică
786
PROIECT EDUCATIONAL
PĂRINŢI – CADRE DIDACTICE- ELEVI
ANUL SCOLAR 2017-2018
IDENTIFICAREA PROBLEMEI
Având în vedere modificările survenite în ultimii ani în scoala românească se constată că părinţii
întâmpină probleme în educarea copiilor.
ARGUMENT
Părinţii trebuie să ştie cum să-şi educe şi să-şi ajute copiii, în orice situaţie. Au probleme, dar nu au
curajul de a le spune, ori nu-şi dau seama că au probleme.
Şedinţele cu părinţii au doar rol de informare, părinţii nu ştiu să folosească informaţiile în beneficiul
elevilor. Când sunt chestionaţi, fie oral, fie scris, răspund cu teamă, nu sunt sinceri sau nu ştiu să
răspundă. Avem o colaborare excelentă cu părinţii, dar unilaterală: feed-back-ul nu se realizează, sunt
foarte buni executanţi, vor să ajute, se implică, dar nu ştiu „cum” şi „când” să facă ceea ce este potrivit
unei situaţii. În societatea în care trăim se pune din ce în ce mai mare accent pe conceptul de educaţie
permanentă, care este chiar o necesitate astfel, educarea părinţilor după principii ştiinţifice de
psihopedagogie devine o necesitate.
Familia este primul initiator socio-cultural al elevului , iar scoala constituie experienta de viata a
acestuia in societate.
Părinţii sunt preocupati în a-şi clarifica şi înţelege importanta educaţiei in familie şi a colaborarii cu
şcoala ca parteneri, constientizand deopotriva necesitatea coerentei influentelor educative ale tuturor
factorilor care actioneaza asupra elevilor.
Noutatea acestui parteneriat din acest an scolar este de a pastra cat mai eficient legatura parinte-
cadru didactic : întaliniri lunare, afisarea lucrarilor elevilor, evaluari periodice, participarea la activitati
demonstrative, procurare de material informational necesar proiectelor tematice, activitati optionale,
activitati extracurriculare, serbari, evenimente socio-culturale, email-uri cu materialele informative si
educative trimise de psihologul scolii .
Chestionarele aplicate si discutiile periodice individuale/de grup din anul trecut au evidentiat
diversitatea parerilor parintilor legate de stabilirea unor reguli si limite in comportamentul propriilor
copii. Actiunile derulate ne-au intarit convingerea ca fara stabilirea unui sistem unitar de cerinte in scoala
si in familie, colaborarea dintre cei doi factori educationali ar ramane fara rezultatele scontate.
DURATA:
sem. II - 2018
GRUPUL TINTA :
• elevii claselor IX- XII
• părintii elevilor
• prof.psihopedagog
• cadre didactice
• director
BENEFICIARI:
a) direcţi: elevii
b) indirecţi: părinţii elevilor , şcoala, comunitatea locală
LOCUL DESFĂŞURĂRII:
Cabinetul Interscolar de Asistenta Psihopedagogica
OBIECTIV GENERAL:
Dezvoltarea la părinţi a abilităţilor de a interacţiona şi empatiza cu proprii copii
787
OBIECTIVE SPECIFICE :
• conştientizarea progresului sau eşecului copilului, a schimbărilor survenite în evoluţia lui, nevoile,
încrederea în forţele proprii;
• îmbunăţătirea abilităţilor de consiliere şi relaţionare cu familia, îndeosebi cu familii în situaţii de
criză;
• promovarea unor schimbari în mentalitatea tradiţionala în raport cu pozitia copilului în familie;
• dezvoltarea unor atitudini stimulative si suportive în rândul părinţilor, bunicilor, cadrelor
didactice, asistenţi sociali;
• promovarea principiilor democratice în relaţia parinte–elev ;
• implicare unui număr mai mare de parinţi, bunici sau alţi membrii ai comunităţii in educaţia
copiilor;
• dezvoltarea la parinţi/bunici a unor abilităţi de bază de care au nevoie pentru a influenţa pozitiv
comportamentul elevilor ;
• cunoaşterea unor metode şi procedee pentru a preveni agresivitatea elevilor ;
• descoperirea de către părinţi a tipului de părinte pe care îl reprezintă, autocunoaşterea părinţilor;
• dialogul deschis între părinţi despre subiecte tabu privind climatul familial.
• -sa constientizeze necesitatea derularii acestui proiect de parteneriat;
• -sa stabileasca reguli pentru activitatea zilnica a copilului ce vor fi respectate de ambele parti;
• -sa se implice in atragerea de resurse (financiare si/sau materiale ) necesare unei mai bune
desfasurari a actului educational;
• -realizarea schimbului de opinii in ceea ce priveste necesitatea unui mediu educativ sanatos;
• -existenta unui consens intre parinti referitor la stabilirea, aplicarea si respectarea unor reguli de
comportament ale elevului ;
PARTENERI:
 directiunea
 asistent medical
 psiholog
 profesori
 părinţi
RESURSE:
UMANE :
• părintii elevilor de la clasele liceale , care vor avea un rol hotarâtor în reusita proiectului,
• elevii implicati
• cadrele didactice
• prof.psihopedagog
• d-na director
MATERIALE:
• Cabinetul scolar
• Sala CDI
• Calculator
• Retroproiector
• Imprimanta
• Materiale informative, pliante, chestionare
• Aparat foto, camera video
REZULTATE ASTEPTATE:
• Abilităţi de comunicare, în beneficiul copiilor, al şcolii ;
• Dezvoltarea capacităţii de a-şi înţelege şi de a-şi ajuta copiii;
• Mai mulţi părinţi/bunici implicaţi in educatia copiilor;
• Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor ;
• Ameliorarea calităţii deprinderilor parentale;
• Dezvoltarea unor atitudini si comportamente civice ale elevilor faţa de şcoala;
788
• Creşterea motivaţiei şcolare si a stimei de sine la elevi;

• Diminuarea problemelor de comportament ale elevilor de tipul atenţiei deficitare, agresivităţii,
violenţei.;
• Elaborarea unor portofolii tematice care se vor folosi in activităţile instructiv-educative.
• Crearea unui ambient nou si plăcut în şcoala,prin valorificarea lucrărilor create in cadrul
proiectului;
• Îmbunătăţirea relaţiilor dintre membrii comunităţii;
ACTIVITĂTI PROPUSE :
• Meseria de părinte
• Cum îţi educi copilul. Câteva idei de educaţie a copilului tău.
• Alături de şcoală
• Trăim in lumea reală
• Putem creste copii buni într-o lume negativă!
ETAPE DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI :
• Achiziţia echipamentelor şi instruirea personalului ;
• Efectuarea sondajului ;
• Anunţarea scopului invitaţiei;
• Evidenţierea necesităţii proiectului: motivaţia, argumentul;
• Anunţarea obiectivelor :
• Prezentarea ofertei, care poate fi îmbogăţită sau transformată, în funcţie de opţiunile, sugestiile
părinţilor;
• Anunţarea titlului proiectului, ca o concluzie a activităţii;
• Desfăşurarea acţiunii;
• Consilierea părinţilor
• Chestionar adresat părinţilor ;
• Oferirea spaţiului pentru întruniri şi discuţii ;
• Crearea de resurse ;
• Colaborarea cu alte instituţii şi organizaţii;
• Concluzii .Măsuri de lucru în viitor.
MODALITĂŢI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR:
• Popularizarea evenimentelor din cadrul calendarului propus;
• Organizarea de: activităţi practice şi aplicaţii pe teme specifice întâlnirilor dintre parteneri;
• Întâlniri cu reprezentanţii comunităţii locale,psiholog;
• Expoziţii de pliante;
MODALITĂŢI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A REZULTATELOR :
• panou al activităţii cu părinţii
• mapa parintilor
• rapoarte de evaluare
• chestionare
• fişe de evaluare a activităţilor
• portofoliul proiectului
• inventar cu bune practici
• CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului,
• expoziţii tematice.
IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI ASUPRA GRUPULUI ŢINTĂ, ASUPRA
ŞCOLII ŞI ASUPRA COMUNITĂŢII:
• părinţii vor şti „ce”, „cum”, „când” să facă cu ceea ce ştiu, în educarea elevilor ;
• va spori încrederea în ceea ce face şcoala;
• va creşte prestigiul şcolii în comunitate;
789
MODALITĂŢI DE CONTINUARE DUPĂ ÎNCHEIEREA PROIECTULUI:

Activitatea va continua prin includerea acesteia în Planul Managerial al Şcolii în anii şcolari ce vor
urma.
Activitatea va continua prin organizarea de activităţi şcolare si extraşcolare în care vor fi implicaţi
părinţi, bunici, alţi membrii ai comunităţii care vor fi incluse în Planul de Activităţi Extracurriculare al
şcolii.
ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE
- mediatizare, diseminare
- în timpul proiectului şi după încheierea acestuia: album cu fotografii
CONDIŢII CONTRACTUALE:
• Programul de activităţi va fi stabilit în comun.
• Programul poate suferi modificări pe parcursul semestrului, dacă este în interesul unei mai bune
funcţionări.
• Fiecare parte poate să vină cu completări sau cu modificări, cu condiţia să anunţe la timp.
• În organizarea activităţii la clasă, va fi acceptată şi prezenţa părinţilor care doresc să participe sau
să se implice.
• La sfârşitul semestrului, se va face evaluarea activităţii de proiect.
ACTIVITATI DE INFORMARE :
• Informarea părinţilor cu privire la documentele de reformă curriculară, obiectivele urmărite şi
politicile educaţionale ale acestor unităţi de învăţământ;
• Activităţi interactive sub formă de dezbateri – mese rotunde;
• Activităţi pentru atragerea unor surse extrabugetare;
• Organizarea şi desfăşurarea unor programe artistice cu elevii ;
• Activităţi extracurriculare organizate şi desfăşurate împreună cu părinţii;
• Activităţi educative desfăşurate cu părinţii şi specialişti.
CALENDARUL DE ACTIVITATI
NR CONTINUTUL ACTIVITATII MODALI PARTICIP PERIO
CRT TATI DE ANTI ADA
REALIZARE
1 Necesitatea parteneriatului scoala Referat:"T PARINTI IANUA
- familie ipuri de parinti, ELEVI RIE
tipuri de elevi ,, PSIHOLOG
chestionar
parinti
2 Timiditatea excesiva Lectorat PARINTI FEBRU
cu parintii PSIHOLOG ARIE
INVITATI
Intalnire si DIN
dialog COMUNITATEA
prezentare LOCALA
power point;
dezbateri;
3 Eu si familia mea Portofoluil PARINTI FEBRU
familiei ELEVI ARIE
PSIHOLOG
4 Adolescenţii sec. XXI Studiul de PARINTI MARTI
caz CADRE E
DIDACTICE
5 Autocunoastere si dezvoltare Joc de rol PARINTI MARTI
personala ELEVI E
CADRE
790
DIDACTICE
6 Situaţii problemă – violenţa în Studiul de PARINTI ARILIE
şcoală caz CADRE
DIDACTICE
7 Metode de modificare a Lectorat PARINTI APRILI
comportamentului cu parintii ELEVI E
Intalnire si CADRE
dialog DIDACTICE
prezentare
power point;
dezbateri;
8 Succesul şcolar Intalnire si PARINTI MAI
dialog ELEVI
CADRE
DIDACTICE
9 Minciuna şi chiulul Lectorat PARINTI MAI
Timiditate şi obrăznicie cu parintii CADRE
Intalnire si DIDACTICE
dialog PSIHOLOG
prezentare
power point;
dezbateri;
10 Cum a fost impreuna? Chestionar PARINTI IUNIE
Intalnire si
dialog ELEVI
CADRE
DIDACTICE
PSIHOLOG
791

PROIECT EDUCAȚIONAL “ ŞCOALA DE VARĂ”
Prof.înv.primar Constantin Silvia Florentina,

Şcoala Gimnazială Ţintea, Băicoi, Prahova
1. Argument:
Conceptul de „copilărie” este definit ca „Perioadă a vieții omenești de la naștere până la
adolescență; timpul când este cineva copil”. Acesta este completată de atribute precum creştere,
dezvoltare, joacă, bucurie, curiozitate, dar şi nevoie de îndrumare, educaţie, ocrotire, încurajare. Pe
lângă acestea se adaugă, „neoficial”, şi nevoia copiilor de a fi împreună cu alţi copii, bucuria jocului în
grup, dar, mai ales, eficienţa şi trăinicia învăţării prin joc. În aceste precizări se află fundamentul
proiectului nostru.
Vacanţa de vară este o perioadă lungă de libertate pentru toţi copiii. Cei mai mulţi dintre ei, dacă
nu chiar majoritatea, nu-şi pot permite, însă, să-şi petreacă vacanţa mare altundeva decât acasă.
Deoarece în şcoala noastră învaţă un număr considerabil de elevi defavorizaţi, avem în vedere
activităţi care să le insufle dragostea pentru şcoală, în paralel cu crearea de situaţii concrete în care aceştia
să se simtă valorizaţi prin oferirea unui spaţiu mai mare de afirmare a capacităţilor şi aptitudinilor lor.
Pentru aceşti copiii, esenţial este să le oferim modele de petrecere a timpului liber care să contracareze
practicile de copiere a unor atitudini şi obişnuinţe, manifestări nepotrivite, împrumutate de la cei mai
mari.
„Şcoala de vară” este un proiect care se înscrie în aria proiectelor personalizate care s-au
desfăşurat în şcoala noastră. Ţinând cont de specificul local al comunităţii, care se regăseşte în profilul
copilului şcolii noastre, bazându-ne pe entuziasmul curiozităţii caracteristic vârstei preșcolare și şcolarilor
mici, luând în considerare propunerile şi aşteptările formulate de copii, am propus, prin acest proiect,
activităţi care să-i ţină aproape de şcoală, să le ofere o alternativă valoroasă în petrecerea plăcută şi
instructivă a vacanţei, nu doar pe parcursul timpului petrecut în cadrul proiectului ci, mai ales, pentru cel
petrecut mai apoi acasă, cu grupul de prieteni, colegi, vecini, rude sau chiar individual.
Dincolo de toate acestea, trebuie să accentuăm esenţa proiectului – socializarea, prin adaptare la
celălalt, prin respectarea regulilor de grup. Copiii învaţă să descopere împreună, să comunice, să se
organizeze, să respecte reguli, să avanseze propuneri, să aibă încredere în sine şi, mai ales, să se bucure
împreună. Experienţele de grup încheagă prietenii, dărâmă barierele prejudecăţilor, dau naştere la
solidarităţi şi adaptări la situaţii sociale în miniatură.
Prin acest proiect şcoala va deveni un altfel de loc pentru o altfel de învăţare în această perioadă.
Va fi o nouă experienţă din viaţa de şcolar.
2. Institutia organizatoare:
Şcoala Gimnazială Ţintea
3. Perioada derulĂrii: 7 august – 19 august 2017
4. Parteneri:
o Biroul Cultură Bibliotecă Sport
5. Coordonator proiect:
Prof.inv.primar Constantin Silvia
6. Echipa de proiect:
Secretar Târsa – Stătescu Daniela – voluntar
Prof.ed. fizică – Calaver Adrian
Prof.ed.fizică - Stoica Robert
7. Grup tinta:
directi: elevi ai claselor primare ai Şcolii Gimnaziale Ţintea ,structură în cadrul Liceului Tehnologic
„ Constantin Cantacuzino” Băicoi
indirecti: părinţi, cadre didactice, elevi ai claselor I-IV , comunitatea locală;
792
8. Scopul:
Stimularea implicării voluntare a copiilor în activităţi recreativ-instructive, cu promovarea şi
valorizarea potenţialului individual şi de grup a acestora, precum şi însuşirea, pe termen scurt şi lung, a
unor alternative real-educative de petrecere a timpului liber în opoziţie cu tentaţiile nocive tot mai des
întâlnite chiar la vârsta micii şcolarităţi(excesul utilizării calculatorului, grupuri construite pe principiul
dominării şi violenţei, maturizarea nesănătoasă a sexualităţii, infracţionalitatea infantilă etc).
9. Obiective:
1. Dezvoltarea capacităţii de relaţionare şi comunicare principială cu alţi copii, de aceeaşi
vârstă, dar şi de vârstă şi nivel educaţional diferit;
2. Însuşirea şi practicarea unor activităţi specifice vârstei şi adresate petrecerii timpului liber
în mod benefic (jocuri, comportamente, manifestări);
3. Dezvoltarea capacităţii de a accepta noi provocări, care impun implicare personală în
descoperirea de soluţii practice şi utile vieţii de zi cu zi;
4. Dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii, deopotrivă prin spontaneitate, dar şi prin analiză şi
raţionare individuală şi de grup;
5. Dezvoltarea încrederii în propriile capacităţi şi a stimei de sine în raport cu ceilalţi, dar şi
cu sine ;
6. Dezvoltarea şi aplicarea concretă a abilităţilor de comunicare prin exprimarea opiniei
personale în situaţii decizionale;
7. Manifestarea bucuriei de a fi împreună cu ceilalţi prin adoptarea unor stări de acceptare,
negociere, colaborare, solidaritate;
8. Îmbunătăţirea relaţiilor elevilor cu şcoala, cu cadrele didactice şi alţi elevi ai şcolii;
9. Promovarea imaginii şcolii prin diseminarea proiectului;
10. Resurse:
1. Umane:
• Cadre didactice voluntare (profesori, învăţători, personal auxiliar);
• Elevi voluntari din ciclul gimnazial;
• Elevi ai claselor primare
• Familiile elevilor participanţi;
• Reprezentanţi ai conducerii locale;
• Comunitatea locală.
2. Materiale:
• Rechizite necesare unor activităţi practice: creioane colorate, acuarele, adeziv, hârtie colorată,
cartoane colorate, hârtie autocolantă şi creponată, foarfece, creioane, lipici, aracet, etc;
• Calculator, imprimantă, cameră foto digitală, consumabile;
• Materiale sintetice refolosite şi materiale din natură;
• Diplome pentru elevi , adeverințe pentru voluntari
3. Financiare:
• Contribuţii ale cadrelor didactice;
• Contribuţii ale părinţilor elevilor participanţi;
• Sponsorizări locale;
4. Spatiale:
• Sala de clasă;
11. Rezultate asteptate:
Proiectul se desfăşoară având ca ţintă următoarele rezultate:
 Participarea a unui număr de 20 de copii din cadrul şcolii noastre la programul Şcolii de
Vară;
 Atragerea altor copii, din alte şcoli şi care locuiesc la bunici, pentru a avea şansa unui
benefic schimb de experienţă între copii;
 Convingerea părinţilor asupra importanţei educării timpului liber la copiii lor;
793
 Participarea părinţilor la activităţi, prin contribuţii oricât de mici ar fi acestea – realizându-

se astfel un parteneriat voluntar pentru şcoală;
 Realizarea unor activităţi şi produse deosebite ale elevilor, prin care aceştia să se
regăsească, în special, ca individualitate aparţinând unei colectivităţi sociale;
Şcoala de Vară se doreşte, în primul rând, o modalitate de a oferi copiilor o alternativă atractivă
pentru petrecerea unei perioade din vacanţa de vară. Acesta este impactul pe termen scurt şi imediat.
Colateral, acest proiect prevede şi impact pe termen lung: copiii învaţă jocuri instructiv-recreative la
şcoală, jocuri pe care, mai apoi, le pot organiza singuri. Odată ce şi-au însuşit abilitatea de a se
organiza singuri pentru un joc pe care îl cunosc, apare şi transferul asupra altor activităţi, fie jocuri
aflate din altă parte, fie create de ei. Mai mult chiar, abilitatea de auto-organizare se transferă şi asupra
altor tipuri de activităţi, de învăţare efectivă, de efectuare a unor sarcini practice, de lucru în echipă etc.
De asemenea, programul are în vedere creşterea încrederii părinţilor în instituţia şcolară, o mai
bună colaborare şi implicare a acestora în sprijinirea activităţilor curriculare şi extracurriculare,
cunoscându-se importanţa părinţilor în desăvârşirea copiilor lor.
12. Activitati propuse:
Activitati organizatorice in vederea desfasurarii atelierului de vara "Insula de

nisip"
Pregatirea pentru expeditie. Alegerea si pregatirea echipamentului
Ziua 1
Inceputul calatoriei. Copiii si-au exprimat emotiiile si impresiile inainte de
marea "explorare"
Ziua 2
"Sa exploram mintea omului!" Am aflat de cele 5 simturi ale omului si de
capacitatea creierului uman. Ne-am jucat testandu-ne abilitatile proprii.
Ziua 3
Ce se intampla cu apa in natura? Circuitul apei in natura si importanta
apei in viata Terrei. Vietuitoarele pamantului si evolutia lor.
Ziua 4
Excursie in natura unde descoperim diferite tipuri de frunze.
Lucrare practica "Nuferi".
Ziua 5
Astrii si inventatori - Experiment 'Vulcanul"
Ziua 6
Matematica si limbaj - utilitatea numerelor in comunicare.
Jocuri matematice; Activitate practica " Curcubeul"
Ziua 7
Despre igiena si sanatate. Planetele vizitate de Micul Print
Ziua 8
Sunete si animale. Muzica preferata Activitate practica
"Realizarea graficului cu muzica preferata a prietenului meu".
Ziua 9
Resursele planetei. Activitate practica: obiecte/jucarii din diverse deseuri
Ziua 10
Note Festivitate de premiere; Prezentarea produselor copiilor;
/Festivitate
13. Evaluarea proiectului:

Eficienţa acestui program se va evalua:
 Pe tot parcursul desfăşurării activităţilor, prin urmărirea implicării copiilor şi a rezultatelor
obţinute de către aceştia pe plan intelectual, cognitiv, emoţional, comportamental şi al realizării de
produse concrete;
 Prin expoziţiile realizate la final de activitate tematică;
 Prin feed-back-ul zilnic din partea copiilor;
794
 Prin opiniile părinţilor asupra prelungirii activităţilor desfăşurate în spaţiul Şcolii de Vară
şi în spaţiul familial şi al comunităţii;
 Fotografii ale tuturor activităţilor desfăşurate;
 Diplome pentru participanţi şi adeverinţe pentru voluntari.
14. Diseminarea proiectului:

 Prezentarea programului în cadrul primei şedinţe a comisiei metodice;
 Postarea pe portalul Didactic.ro a unei prezentări Power Point cu aspectele remarcabile din
timpul derulării programului;
 Prezentarea în mass-media locală si nationala unui raport final al proiectului;
 Pliante, afişe, fluturaşi pentru mediatizare;
 Oferirea pentru arhiva digitală a şcolii a unui CD cu fotografii şi comentarii/concluzii
asupra conţinutului şi eficienţei proiectului;
795
Jocul in Gradinita “CASTEL”
Prof. Constantin Sorina Carmen

Grădinița„CASTEL”-București
“Omul nu este întreg decât atunci când se joacă” (Schiller)
Grădiniţa presupune un anumit nivel de dezvoltare fizică, intelectuală, morală, voliţională a

copilului, iar aptitudinea de şcolaritate solicită dobândirea unor capacităţi, abilităţi, priceperi şi deprinderi
absolut necesare şcolarizării. În acelaşi timp, adaptarea preşcolarului la cerinţele şcolii presupune
dobândirea de către copil a unei maturizări la toate aceste nivele, maturizare care să îl facă apt pentru
activitatea de învăţare de tip şcolar.
Copilul cunoaşte lumea care-l înconjoară, în primul rând şi în modul cel mai simplu, în timpul
jocului şi prin joc.
El se joacă vorbind şi vorbind copilul învaţă toate subtilităţile limbii materne, îşi însuşeşte armonia
ei şi totodată ceea ce filologii numesc ”spiritul limbii”.
Creatorii, artistul în pedagogie în primul rând trebuie să posede, în afară de studii ştiinţifice, o
imaginaţie dezvoltată şi aptitudini intuitive; ”tendinţa de a distra un copil” nu înseamnă ”neîncredere,
nerespectarea acestei imaginaţii”, ci din punct de vedere pedagogic ea este necesară ca un mijloc şi ca o
garanţie împotriva aşa zisei ”ofiliri” a copilului prin ”seriozitate”, care-l face pe copil ostil faţă de tot ce
este ”serios”.
În acelaşi timp această tendinţă este necesară ca un imbold al imaginaţiei, al intuiţiei.
Educatorul trebuie să îndrume interesul copilului faţă de jucărie în aşa fel încât să dea naştere la
mirare, mai mult sau mai puţin îndelungată.
Preocuparea pentru dezvoltarea intelectuală a copilului în perioada anteşcolară se regăseşte
concretizată în planul teoriei şi practicii structurii sistemelor şcolare, în decizia de instituţionalizare a
clasei pregătitoare.
Pare evident că în contextul actualelor schimbări legislative accentul cade pe funcţia formativă a
grădiniţei. Educaţia preşcolară are aici menirea să ofere copiilor o sumă de experienţe de învăţare care să
le uşureze integrarea în învăţământul primar.
Exigenţele impuse de grădiniţă, cu rolul de a finaliza procesul de formare a aptitudinilor de
şcolaritate, necesită identificarea şi adoptarea unor modele de instruire capabile să rezolve în plan
proiectiv şi metodologic dificultăţile, nu puţine, din practica educaţională.
Pentru orice părinte copilul său este unic și fiecare trăiește povestea lui de viață, depinde doar de noi
cât de mult îi sprijinim.
Grădinița este primul pas al copilului spre colectivitate. Pășește cu teamă pentru că nu știe ce îl
așteaptă. Și îl așteaptă alți copii care vor deveni prietenii și partenerii de joc și doamna care îl va învăța să
se îmbrace, să mănânce, să fie ordonat, să știe să se joace, să răsfoiască o carte, să-și imagineze povești,
să trăiască fericit în minunata lume a copilăriei.
Așadar, ca educatoare am încercat să creez un proces de învățare lejer, în care copilul să învețe
lucruri noi, stabilindu-și singur, în grup, dirijat din umbră de mine, tema, subiectul învățării.
Este necesar ca în activitatea cu preșcolarii educatoarea să dea dovadă de flexibilitate și creativitate
prin abordarea situațiilor didactice, pentru a evita rutina și a acționa pentru transformarea învățământului
care încă se bazează pe informație, pe reproducerea ei, într-un învățământ global, integrat și creativ, bazat
pe educația de formare.
Însă jocul este activitatea dominantă în grădiniță. Cel mai important motiv ar fi acela că acestea
corespund perfect cu particularitățile de vârstă ale preșcolarilor.
Jocul stimulează interesul și curiozitatea preșcolarului, favorizând acumularea unei mari cantități de
cunoștințe într-un timp redus și aparent fără efort.
Prin joc copilul învață cu plăcere, devine interesat față de activitatea care se desfășoară. Cu timpul
jocul schimbă comportamentul unor copii timizi, nesiguri. El stimulează și modelează procesele afectiv
emoționale, îmbogățind viața afectivă a copiilor și ajutându-i să-și stăpânească emoțiile.
Prin joc copilul dăruiește tot ce are el mai bun, atât ca forțe fizice, cât și ca valori morale. El
contribuie la formarea personalității copilului și creează o ambianță de cooperare.
796
Datorită conţinutului său practic, jocul didactic pare a fi cel mai eficient mijloc de activizare a
întregii grupe de preşcolari, potrivit formării deprinderilor practice elementare şi de muncă organizată,
dezvoltând spiritul de echipă, de întrajutorare.
Se poate considera că jocurile constituie o adevărată şcoală de educaţie a conduitei, a fanteziei şi
imaginaţiei. Ele formează atenţia, spiritul de observaţie şi redare (povestire), perseverenţa, îndemânarea,
ordinea, abilitatea, perspicacitatea, promptitudinea, contribuind astfel la dezvoltarea şi antrenarea
capacităţilor fizice şi intelectuale şi a trăsăturilor de caracter.
Jocul reprezintă în acelaşi timp o activitate în procesul căreia se modelează dimensiunile etice ale
conduitei. Cinstea, corectitudinea, onestitatea au în joc un caracter dominant. Folosit cu pricepere şi cu
tact pedagogic, jocul reuşeşte să înlăture şi să prevină rămânerea în urmă la învăţătură a preşcolarilor cu o
înţelegere mai greoaie.
Toţi marii psihologi şi pedagogi au acordat o importanţă deosebită jocului în formarea şi
dezvoltarea copilului pentru viață.
Toate acestea mi-au întărit convingerea că folosind jocul în procesul instructiv-educativ voi reuşi să
cunosc mai uşor şi mai bine personalitatea copiilor încă de la grupa mică şi contribuţia pe care aceasta o
aduce în instruirea şi educarea acestora, mă va ajuta să clădesc mai uşor întregul edificiu al cunoaşterii pe
care preşcolarii să-l dobândească cu uşurinţă şi plăcere.
Deoarece grădiniţa este instituţia specializată în formarea fizică şi intelectuală a copiilor, ea trebuie
să cultive jocul şi învăţarea ca forme dominante de organizare a activităţii, prin care se clasifică şi se
lărgeşte orizontul vieţii copilului şi nu ca simple momente recreative.
Copiii trebuie să înveţe jucându-se, căci jocul este activitatea prin care copilul cucereşte încredere
în forţele sale. De aceea învăţarea apare frecvent în împletirea cu jocul la această vârstă.
În programul zilnic al preşcolarilor intervin schimbări impuse de ponderea pe care o are acum
grădiniţa, schimbări care nu diminuează însă dorinţa de joc, jocul rămânând o problemă majoră a întregii
copilării.
În familie, jocul se desfăşoară într-o manieră distractivă, devenind un mijloc plăcut de petrecere a
timpului liber. La grădiniţă, acesta este înlocuit cu jocul didactic şi cu elemente de joc, favorizând astfel
adaptarea cu uşurinţă a preşcolarilor la activitatea dominantă – învăţarea.
Am organizat jocuri didactice la toate activităţile, în funcţie de obiectivele urmărite, considerându-
le mijloace preţioase de învăţare.
Ştiind că jocul este formă de organizare, metodă şi procedeu, am folosit des metodele interactive,
considerându-le jocuri cu multiple valenţe formativ-informative ce se răsfrâng asupra minţii şi
personalităţii copilului. Ele sunt mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile,
capacităţile copiilor de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilitate interioară,
formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. Am constatat că preşcolarii s-au implicat mai
mult în învăţare decât în abordările frontale sau individuale, au manifestat dorinţa de a împărtăşi şi
celorlalţi ce au experimentat. Dacă copiilor nu li se acordă ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii,
învăţarea nu are loc.
Relaţia între învăţarea sistematică şi joc constituie suportul pe care se sprijină întreaga muncă
instructiv-educativă din grădiniţă.
Jocul este important pentru formarea relatiei dintre adult si copilul pe care il are in grija. Il
cunoastem mai bine, dar si el ne cunoaste pe noi; ne apropiem de el; ii putem dezvolta diverse deprinderi
si obiceiuri bune intr-un mod placut; ii oferim atentie, prin joc invata sa stabileasca relatii cu cei din jur;
exploreaza, cunoaste lumea inconjuratoare; se dezvolta sanatos, armonios, atat din punct de vedere fizic,
cat si psihic; jocul dezvolta imaginatia, creativitatea, gandirea logica, simtul de observatie, vorbirea,
memoria, motricitatea, simturile; il disciplineaza.
Prin caracterul, continutul si structura lor, jocurile sunt foarte numeroase si variate. Ţinând seama
de sarcinile educatiei prescolarului si de influenta formativa a jocului asupra copilului, pedagogia
prescolara clasifica jocurile în: jocuri de creatie, jocuri de constructie, jocuri didactice, jocuri logice,
jocuri de miscare, jocuri distractive.
Jocul de creatie este cea mai raspândita si îndragita activitate, prin el copiii prelucreaza si transpun
pe plan imaginar impresiile pe care le au despre realitataea înconjuratoare, jocul refelctând raportul dintre
copil si mediul social. Copilul intrat în gradinita trece din familie în contact direct cu ceilalti copii, într-o
activitate organizata de observare a mediului social în care sunt prezentate aspectele practice ale vietii
797
adultilor, precum si relatiile dintre ei. Copiii creaza astfel jocuri ca: De-a mama, De-a doctorul, De-a
magazinu, etc.
Jocul de constructie reproduce cu mijloace scopuri lucide unele constructii sau obiecte din mediul
înconjurator. Copiii, gasind la gradinita un bogat material de constructie, învata sa realizeze treptat
diferite modele, fie din imaginatie, fie dupa o tema data. Astfel, ei construiesc diferite masini, roboti,
avioane. Materialul folosit este divers: cuburi, rotodiscuri, leggo, materiale plastice si din natura.
Jocul didactic are un caracter mult mai pronuntat decât celelalte jocuri si se utilizeaza în gradinita
în scopul îmbogatirii si aprofundarii experientei cognitive a copiilor, precum si în vederea dezvoltarii
proceselor psihice de reflectare directa si nemijlocita a realitatii. Jocurile didactice se practica atât în
cadrul activitatilor comune, cât si în afara lor, ele fiind niste activitati accesibile si atractive copiilor prin
intermediul carora se realizeaza majoritatea sarcinilor instructiv educative în gradinita.
Continutul jocului este dat de cunostintele copiilor despre plante, animale, obiecte, anotimpuri,
activitatea oamenilor, referiri la reprezentari matematice.
Sarcina didactica apare ca o problema de gândire si da sensul jocului si atractia copilului spre el. De
aceea sarcina didactica nu trebuie sa fie prea grea pentru a demoraliza copiii, dar nici prea usoara pentru
a-i plictisi.
Regulile jocului arata copiilor cum sa se joace, cum sa rezolve sarcina didactica si sunt conditionate
de continutul fiecarui joc.
Elementele de joc, o alta componenta a jocului didactic fac ca rezolvarea sarcinii didactice sa fie
placuta si atractiva pentru copii. Ele consta în: momente de asteptare, surprize, ghicire, miscare, întrecere,
galerie, aplauze.
Jocul didactic are o multime de valente formative. Prin intermediul lui se activeaza vocabularul si
limbajulcopiilor, se corecteaza deficientele de exprimare, se formeaza deprinderea de exprimare corecta,
coerenta, în propozitii logice.
Cea mai mare pondere în cadrul lor o au metodele de învatare prin actiune efectiva.
Raportul dintre principiile învatamântului si metodologia didactica, dinamica acestor categorii
pedagogice, atât în plan teoretic, cât si practic sunt conditionate de întelegerea caracterului interactiv
predarii si învatarii.
Având în vedere aceste principii, jocurile didactce se planifica în ordine cronologica, în asa fel ca
fiecare predare sa fie urmata de un joc de fixare si apoi consolidare a cunostintelor predate.
Pentru dezvoltarea auzului fonematic se pot desfasura jocuri ca: Deschiode urechea bine, Al cui
glas este, etc.
Prin jocuri ca: Gaseste cuvântul potrivit se urmareste activizarea vocabularului, spontaneitatea
gândirii prin realizarea unor exercitii verbale.
Jocurile didactice pentru cunoasterea mediului au ca scop consolidarea si verificare cunostintelor
copiilor în urma observarilor, a lecturilor dupa imagini, a plimbarilor si vizitelor (La piata, Când se
întâmpla, Cu ce calatorim).
Jocul didactic matematic constituie si el un mijloc atractiv de realizare a sarcinilor numaratului si
socotitului (Completeaza ce lipseste, Cine aseaza mai bine etc.)
Jocul logic ca modalitate de educare si instruire intelectuala a prescolarului realizeaza o îmbinare
optima între obiectivele urmarite, continutul activitatii si particularitatile psihice ale vârstei prescolare
prin transpunerea sarcinilor de învatare în joc.
Prin jocurile logice se urmareste dezvoltarea gândirii cu operatiile, efectuarea în practica jocului a
unor operatii matematice specifice. Se desfascoara cu ajutorul Trusei Dienes, materialul fiind astfel
conceput, încât conduce copiii catre o întelegere intuitiva si concreta a matematicii (Aseaza-ma la casuta
mea, Ghiceste cine sunt etc.)
Jocul de miscare - interesu lcopiilor pentru miscare, în general, este foarte mare la aceasta vârsta,
dorinta lor are la baza dorinte de ordin fiziologic. Ele au ca si scop, pe lânga calirea organismului si
întarirea sanatatii, dezvoltarea armonioasa a tuturor grupelor musculare, prevenirea localizarii unor
atitudini vicioase, cresterea capacitatii intelectuale, crearea unei bune dispozitii.
Jocurile cu caracter sportiv au dinainte stabilite regulile si momentele competitive. Regulile
precizeaza miscarile si actiunile necesare în joc (soarecele si pisica, Ratele si vânatoru, Trenul etc.)
Jocurile distractive sunt tratate de obicei ca jocuri de miscare. Aceasta încadrare este unilaterala
deoarece latura principala a acestor jocuri nu o constituie executarea unor miscari, ea realizându-se prin
798
posibilitatatea mintii si prin spiritul de observatie. Se caracterizeaza prin faptul ca este un joc cu tema si
reguli stabilite anterior în majoritatea cazurilor, specificul lui fiind ca atât miscarile, cât si cunostintele
copilului reprezinta un mijloc prin care se realizeaza amuzamentul (Zboara, zboara, Baba - Oarba etc.)
JOCURI PENTRU COPII

1. POVEŞTI IMPROVIZATE
Materiale necesare: jetoane, siluete cu locuri, personaje din poveşti,animale, mijloace de transport,
obiecte de mobilier,legume,fructe..., se decupează şi se confecţionează cu ele cărţi de joc.
Număr de copii: 2-6.
Se pun cărţile cu faţa în jos şi se începe cu formula : « A fost odată… », apoi se trage o carte şi se
începe povestea în funcţie de imaginea de pe cartea de joc. Copiii povestesc pe rând, se completează unii
pe alţii până când se epuizează toate ideile apoi trag o altă carte procedând la fel până vor epuiza toate
cărţile de joc primite.
2. SACOŞA GHICITOARE
Materiale necesare: o sacoşăcă, diferite obiecte la alegere, se pun în ea.
Număr de copii: 6-10.
Copilul alege prin pipăit un obiect din sacoşă pe care trebuie să-l denumească. Dacă ghiceşte
obiectul ales, mai caută unul.
Cine are cele mai multe obiecte devine conducător de sau sau câştigător.
3. PIRAMIDA PAHARELOR
Materiale necesate : 20 pahare de plastic şi o minge mică.
Număr de copii: toată clasa.
Se construieşte o piramidă cu paharele deplastic. Copilul cu mingea va trebui să dărâme piramida.
Se marchează distanţa de la care se aruncă mingea.
4. LA CE TE GÂNDEŞTI?
Mă gândesc la un obiect iar apoi copilul trebuie să-l ghicească folosind întrebările. Eu spun “da”
sau “nu” în funcţie de corectitudinea întrebării.
Exemplu: eu m-am gândit la un măr. Copilul întreabă: “ este mare?” Educatoarea răspunde: “nu”;
copilul: “este de mâncat?”; educatoarea răspunde: “da”...etc.
5. SOMNOROSUL
Copilul care conduce jocul , se preface că îi este somn şi spune: “Oh ce somn îmi este, vreau să
dorm!” Grupul de copii va încerca să-l trezească ridicându-i capul, braţele, picioarele, până reuşesc să-l
trezească. Se schimbă apoi cu un alt copil şi jocul continuă.
6. CARTEA DISPĂRUTĂ
Materiale necesare: jetoane cu imagini
Se arată jetoanele copiilor. Copiii le intuiesc apoi închid ochii, timp în care educatoarea ascunde o
carte. Copiii trebuie să ghicească ce carte a fost ascunsă.
7. GĂSEŞTE CULOAREA!
Materiale necesare: hârtie glasată de 6 culori, lipici ţi un zar mare.
Pe fiecare faţă a zarului se lipeşte câte o culoare din cele şase.
Copilul aruncă cu zarul, ghiceşte culoare pe care o are faţa zarului şi trebuie să denumească obiecte
de aceeaşi culoare din clasă.
799
8. STATUI MUZICALE
Se pune un CD cu muzică veselă.
Cât timp cântă muzica, copiii sar, dansează.
Când se opreşte muzica, copiii se opresc în poziţia în care se află rămânând aşa. Copilul care se
mişcă este eliminat. Ultimul rămas, câştigă.
9. SCĂUNELE MUZICALE
Se joacă cu toată grupa de copii. Scăunelele vor fi cu unul mai puţin decât numărul copiilor.Se
formează un cerc apoi:
-cântă muzica
-copiii aleargă în jurul scăunelelor
-când muzica se opreşte copiii îşi caută scaun şi se aşează repede pe el
-copilul care rămâne fără scaun,este eliminat
-se scoate apoi un scaun şi jocul continuă până la ultimul scaun şi la ultimul copil, care va fi
căştigător.
10. DĂ PACHETUL MAI DEPARTE!

Materiale necesare: hârtie de ambalaj, ziare, hârtie pentru carton, bomboane, biscuiţi, un mic
cadou.
Se începe cu micul cadou şi se ambalează în acelaşi pachet tot ce avem, intercalând între ambalaje
câte ceva (bomboană, biscuite...)
Copiii stau în cerc, muzica cântă şi pachetul trece de la unul la altul.
Când se opreşte muzica, cine are pachetul în mână desface primul ambalaj şi ia ce găseşte. Muzica
începe din nou, pachetul se plimbă iar până la următorul copil când muzica se opreşte din nou... până la
ultima surpriză şi cea mai mare.
11. LA RESTAURANT
Materiale necesare: o masă cu scaun, o farfurie, un pahar, un set de tacâmuri din plastic, fructe,
legume de jucărie sau din plastilină.
Sunteţi client şi veniţi la restaurant. Copilul este ospătar şi bucătar.Comandaţi masa.
Copilul pregăteşte comanda şi serveşte masa.
Faceţi ca şi când nu vă place (prea sărat, prea rece...) şi trimiteţi farfuria înapoi . După câteva
încercări mâncaţi cu poftă spunând complimentele de rigoare.
Variante:
-clientul se duce la piaţă unde nu este mulţumit;
-la doctor (veterinar care vine în vizită la căţeluşul bolnav şi îl consultă, îl îngrijeşte);
-mergeţi la ora de sport unde sunteţi profesor şi începeţi antrenamentele;
-îngrijiţi o grădină zoo(animăluţele din pluş se spală, le dă de mâncare, le scoate la plimbare..);
-aveţi un magazin de pantofi, haine…Copilul este clientul şi încearcă marfa…etc.
12. JOCUL ZGOMOTELOR

Materiale necesare : chei, clopoţel, cutie cu monede, cu zaruri, cu creioane…
Puneţi sub masă toate obiectele şi copiii în jurul mesei. Un copil, ia un obiect fără să facă zgomot cu
el. Dacă face zgomot, iese afară din joc. Copilul care a luat obiectul şi nu a făcut zgomot, se uită în cutie
ce este, mimează obiectul iar ceilalţi trebuie să ghicească.
13. CUTIA CU SCRISORI

Materiale necesare: o cutie de carton, hârtie glasată, carioci.
Se confecţionează cu materialele, o cutie, se face o tăietură asemeni cutiei poştale şi se scrie pe ea
“Cutie pentru scrisori”
Copiii fac desene reprezentând o scrisoare pentru un copil prieten din grupă. Pune “scrisoarea” în
plic, lipeşte timbrul şi o pune în cutia de scrisori.
Fără ca copilul să observe, educatoarea va înmâna “scrisoarea”celui căruia ia fost “scrisă”, iar
acesta îi va mulţumi celui de la care a primit scrisoarea.
800
14. MAREA PROBĂ

Se adună: ochelari, mănuşi, genţi, pălării, pantofi diferiţi, măşti, costumaţii. Fiecare copil îşi alege
cu ce doreşte să se îmbrace, apoi se face parada modei. Se fac poze, chiar şi haioase.
JOCURI DE EXTERIOR
15. VÂNĂTOAREA DE OBIECTE

Se ascund în curtea grădiniţei diferite obiecte. Exemplu: un obiect rotund, obiecte de diferite culori,
obiecte vegetale, obiecte care pot pluti.
Copiii trebuie să le găsească.
16. PRIMUL MEU BOWLING

Materiale necesare: 6 sticluţe de plastic, umplute ½ cu nisip.
De la o distanţă stabilită, copilul trebuie să le răstoarne pe toate pentru a căştiga.
17. CURSA CU OBSTACOLE

Materiale necesare: găletuţe, băncuţe, cercuri, cutii, mingi.
Copiii trebuie să parcurgă traseul cu toate obstacolele. Ex: să păşească peste găletuţe, să meargă în
echilibru pe băncuţă, să se învârtă în jurul unei mese, să treacă pe sub scăunele, să facă slalom printre
cutii, să treacă prin cerc, să meargă de pe un scaun pe altul, etc.
Jocul estete ranspunerea pe plan imaginar a vieţii reale pe baza transfigurării realităţii, prelucrării
aspiraţiilor, tendinţelor, dorinţelor copilului. Jocul este o activitate cu caracter dominant la această vârstă,
fapt demonstrat de modul în care polarizează celelalte activităţi din viaţa copilului, după durata şi
ponderea sa, după eficienţă, în sensul că jocul este activitatea care conduce la cele mai importante
modificări în psihicul copilului. Valoarea formativă a jocului se poate aprecia mai bine în funcţie de
planul dezvoltării. Prin joc, dezvoltarea intelectuală este puternic influenţată în sensul dobândirii de
informaţii pe de o parte, şi a diversificării acţiunilor mintale, pe de altă parte.
Bibliografie:
1. Angela Dumitrescu-Begu – „ Iesi, papucule, de sub pat!”, Editura Ion Creanga, Bucuresti,
1978;
2. Bălăceanu C., H. Bejat, M. Bejat, Elisabeta Chirtoc, Paula Constantinescu, Tamara
Dobrin, L. Gavriliu, Sinteze de psihologie contemporană
3. Bontaş, Ioan, Tratat de pedagogie, Editura ALL, Bucureşti, 2001;
4. Ciolan, L., Învăţarea integrată.Fundamente pentru un curriculum transdiciplinar, Editura
Polirom, Iaşi, 2008;
5. Centrul National de Resurse pentru Tineri – „ 855 de jocuri si activitati. Ghidul
animatorului”,Asociatia European Youth Exchange Moldova, Centrul National de Resurse pentru Tineri,
Chisinau, 2005
6. Centrul de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului, UNICEF – „Cartea
mare a jocurilor”
7. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
8. Ion Bogdanescu, Rus Grigore Nicolae – „ 110 jocuri pentru copii”, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2001;
9. Manolescu, Marin, Curriculum pentru învăţământul primar şi preşcolar-teorie şi practică,
Universitatea din Bucureşti, Editura Credis, 2004;
10. Mariana Barjoveanu, Romel Barjoveanu – „ Carte de invatatura pentru cei mici, parinti si
bunici”, vol II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970;
11. Mariana Iordachescu – „ Ala bala portocala”, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1970;
12. Maria Taiban, Maria Petre, Valeria Nistor, Antonia Berescu – „ Jocuri didactice pentru
gradinitele de copii”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976;
13. ***, Revista învatamântului prescolar, nr. 3, Bucuresti, 1998.
14. ***, Revista învatamântului prescolar, nr. 1 -2, Bucuresti 2000.
801
Școala Gimnazială Radomirești

Profesor Constantinescu Claudiu-Costel
O veche zicală spune că “Reclama este sufletul comerțului”, pornind de acest lucru, consider că
fiecare școală ar trebui să știe să își facă “reclamă” .
În ziua de astăzi, publicitatea este cea care vinde produsul, dacă este reusită și făcută astfel încât să
atragă publicul sau clientul atunci produsul se vinde fără probleme.
Promovarea imaginii școlii este publicitatea prin care școala se “vinde”, iar părinții viitorilor elevi și
chiar viitorii elevii sunt clienții sau publicul de care trebuie să se tină cont atunci când se promovează
imaginea unei școli.
Publicitatea unei școlii este întărită de rezultatele obținute de elevii la examenele naționale, de
încheiere de ciclu(evaluarea națională sau bacalaureat). Cu cât promovabilitatea este mai mare, cu atât
școala este mai bine vazută, iar conducerea și cadrele didactice sunt mai apreciate.
Promovarea imaginii unei școli presupune implicarea tuturor celor care își desfășoară activitatea în
ea, pornind de la conducerea școlii, cadrele didactice și până la elevii care învață în școala respectivă.
Elevii au rolul cel mai important, pentru că ei ajung mai ușor la colegii lor mai mici, iar aceștia își pot
influența părinții să aleaga școala respectivă.
Fiind în secolul vitezii promovarea imaginii unei școli se poate face prin intermediul mai multor
mijloace mass media(presă, internet, televiziune, radio etc.).
În literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de success privind
◄ identificarea nevoilor, a intereselor , a obiectivelor și posibilităților celor cărora se adresează;
◄ planificarea și executarea campaniei într-un mod sistematic;
◄ monitorizarea și evaluarea continuă pentru a vedea ce funcționează și unde trebuie făcute
◄ luarea în considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu mass-media;
◄ selecția unor media potrivite pentru fiecare “client”.
O campanie de success trebuie să aibă o latura educativă. Întotdeauna aceasta trebuie să-i lumineze
pe cei cărora le este adresată, oferindu-le o perspectivă diferită despre ceva ce știau deja sau credeau că
stiu.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde în mare măsură de
atrage atentia publicului ? “ . Prin creativitate,adică prin folosirea de cuvinte și simboluri într-o abordare
originală pentru fiecare public, se obtin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborată într-o ședință
de brainstorming, pentru că este important să se aiba în vedere toate ideile, fără prejudecăți și să nu fie
802
IMPLICARE SI MOTIVAŢIE IN ACTIUNILE SCOLII
Prof. Constantinescu Mihaela

COLEGIUL NAŢIONAL « CANTEMIR-VODA», BUCUREŞTI
MOTTO:
«SPUNE-MI ŞI O SĂ UIT,
ARATĂ-MI ŞI POATE N-O SĂ-MI AMINTESC NICIODATĂ,
IMPLICĂ-MĂ ŞI O SĂ ȊNŢELEG» ( proverb american)
Nu m-am gândit niciodată să ȋntocmesc o lucrare despre educație și imaginea scolii făcând apel la
cultura americană doar pentru a fi ȋn asentimentul elevilor mei care adoră această cultură; ei cred că de
acolo vin toate lucrurile bune, dar proverbul mi s-a părut potrivit pentru ceea ce eu vreau să demonstrez;
nu știu dacă toate lucrurile bune vin de acolo (fireste, că nu!), dar apreciez ȋntotdeauna structura lor
educațională: ȋmbinarea părții teoretice cu cea practică – foarte multă implicare pentru dezvoltarea
spiritului de orice fel inclusiv a celui civic.
Oamenii vorbesc despre spiritul civic abia atunci când se constată o lipsa acută a acestuia și atunci
se descoperă cu stupoare că ne pasă!
Această scurtă ȋncercare de referat pleaca și de la ideea că nici-o generație nu este mai bună sau
mai rea decât celelalte, fiecare generație are atu-urile ei. Lucrarea ȋși propune să demonstreze ȋn câteva
rânduri munca unui cadru didactic, profesor diriginte la clasa a IX-a, care ȋncearcă și uneori chiar reușește
să-i scoată pe acești tineri de la calculator, din cluburi pentru a le arata că există și alte modalități de
petrecere a timpului liber pentru ei sau ȋn folosul celorlalți, că educatia nu este sinonimă ȋntotdeauna cu
statul ȋn bănci, cu audierea profesorului ȋn liniște perfectă.
Vârsta cu care lucrez este una dificilă, vârsta când se acutizează «eul» și apar multe situatii dificile:
o lipsă de comunicare cu parinții pentru că aceștia «nu corespund acestor timpuri»; sunt considerați de
elevii mei mult prea invechiți ca să li se mai ceara și lor o părere, acceptarea sfatului profesorului doar așa
«de gura profului» altfel nu sunt convinși de acest lucru, ne plac americanii, dar gândim românește și nu
mergem la psihologul școlii pentru că acolo se duc doar nebunii. Aceștia sunt tinerii mei cu care comunic
zilnic și ȋncerc să-i atrag spre școala și altfel: prin proiectele educative care pot fi un puternic antidot
ȋmpotriva indiferenței, a ignoranței a refuzului de a cunoaște mai mult.
«E o prostie!», «Nu-mi place!», «Urasc chestia asta!», «Mă plictisesc!» frecvent spun elevii aceste
lucruri fără să cunoască de fapt, esența problemei ȋn care urmează să se implice sau să fie implicați. De
cele mai multe ori se ȋntamplă să vadă cu alți ochi ce se ȋntâmpla ȋn jurul lor, să cunoască și să
ȋndrăgească lucruri pe care le detestau ȋnainte.
Oricine lansează o invitație la opera sau la teatru acestor tineri se va lovi de un refuz categoric: «Nu
ne place!»; ce ascunde acest refuz? evident, lipsa cunoașterii, dar si lipsa banilor de multe ori. Distribuirea
gratuită a unor bilete ar fi o solutie, măcar din curiozitate se vor arăta câțiva voluntari; aceștia vor constata
cu stupoare că există o mare diferență ȋntre ceea ce există pe internet si ce au constatat ȋn sala de
spectacol, iar cu puțin noroc acești voluntari vor atrage și altii.
Concluzia tristă de multe ori este că suntem prea săraci pentru o cunoaștere adevarată.
Aceeași soartă o au și activitațile desfașurate ȋn folosul comunitații: «De ce?», «La ce ne
folosește?»; este ȋn motivația elevilor o bătălie acerbă ȋntre constrangere și recompensă.
Prin urmare, profesorul organizează toate aceste activități și ȋncearcă să ȋnlocuiască toate expresiile
enumerate mai sus cu sloganul: «Sunt interzise: ura și indiferența!»; rămâne ȋnsă de rezolvat principala
problemă: motivația și mai ales dedesubturile acesteia (banii, constrangerea, recompensa). Cu toate
acestea, ne pasă de spiritul civic și merită avută ȋn vedere implicarea pentru dezvoltarea spiritului civic.
CUM?
Ȋn câteva rânduri vă descriu câteva proiecte/ parteneriate ȋn care am fost implicată cu elevii
Colegiului “CANTEMIR-VODA” din BUCURESTI si experiența căpătată ȋn urma participării:
 Sa traim intr-un mediu curat - proiect educativ cu acțiuni de ecologie ȋn parteneriat cu Primaria
sectorului 2, București.
803
GRUP ŢINTĂ: elevi de gimnaziu și liceu

SCOP: descoperirea și prețuirea naturii prin muncă de voluntariat ȋn spatiile verzi din cadrul
Primăriei sectorului 2; ingrijirea parcului din curtea scolii.
Ani la rând elevii liceului nostru au participat la acest proiect de «gura profei» prin munci de
ȋntreținere a parcului public de lângă scoală fără o motivație serioasă de teama constrangerii pentru ca…
«altfel ce o să spună profa!». Fără o motivație puternică, liceul nu câștigă niciodată competiția ci doar
diploma de participare.
Anul scolar trecut 2015÷2016, anunță o alta participare, ȋn alte conditii: vom ȋngriji parcul din
curtea școlii; fiecare copac plantat, fiecare floare sădita – toate, dar absolut toate vor fi rasplatite. CUM? -
MATERIAL - ȊN CE FEL?
Nu, planta pe care o veți planta și de care veți avea grija va rezista ȋn timp, vor fi admirate ȋn primul
rând de voi când vă veți ȋntoarce peste 10 ani pentru a sarbători absolvirea liceului; aceste plante veți fi
voi peste 10 ani.
REZULTAT: participare numeroasă, dar nu totală, oricum nu aș fi avut această pretenție; ȋn
septembrie 2016 când au revenit la școală, elevii au fost uimiți că plantele lor erau tot acolo și crescuseră.
«Doamna, noi vom pleca peste cativa ani si nu le vom mai ingriji, dar dumneavstra ramaneti si veti
avea grija de plantele noastre pentru ca…sunt ale noastre… si peste 10 ani cand ne intoarcem vor fi tot
aici» Cu aceasta motivatie liceul castiga premiul I cu cel mai frumos spatiu amenajat.
 « Teatrul in liceul nostru» - proiect educativ pentru dezvoltarea spiritului artistic
GRUP TINTA: elevi de liceu
SCOP: atragerea tinerilor spre arta teatrala prin vizionarea de spectacole , dar si descoperirea de
posibile talente prin punerea in scena de catre liceeni a unei piese de teatru.
REZULTAT: Elevii participa la acest proiect timid la inceput si doar pentru ca vizionarea
spectacolelor este gratuita; de data acesta profa nu obliga pe nimeni sa mearga la teatru , chiar daca raman
bilete; la teatru merge cine doreste , profa nu constrange pe nimeni. Dupa o luna de desfasurare a
proiectului solicitarile de a merge la teatru erau mai numeroase decat numarul de bilete disponibile;
excelent, profa nu refuza pe nimeni.
De ce aceasta participare?
In primul rand pentru ca elevii s-au atras unii pe altii intrucat participarea gratuita le-a dat
posibilitatea sa vada si altceva si stupoare … le-a placut; apoi, poate pentru ca profa nu a folosit
constrangeri.
Am constatat ca elevii reactioneaza pozitiv daca nu sunt constrangeri, inseamna in mentalitatea lor
ca este ceva «cool» si … « Vrem si noi!».
Mai mult , colegii care prezinta piesa de teatru pe scena castiga premii si devin mici vedete.
« Vedete … ne place si noua , vrem si noi la anul pe scena!»
 FESTIVAL NICHITA STANESCU – parteneriatul liceului cu ASOCITIA CULTURALA
ADSUM.
GRUP TINTA: elevi de liceu
SCOP: organizarea de conferinte si festivaluri pentru comemorarea diferitilor oameni de cultura
Elevii in regim de voluntariat trebuie sa sustina un program artistic din opera lui Nichita Stanescu.
REZULTAT: Profa anunta proiectul si deschide lista de inscrieri; uimire… se inscriu destul de
multi , toti vor roluri, vor sa urce pe scena.
DE CE?
Profa nu lanseaza constrangeri si elevii se in scriu din ce in ce mai multi si pentru ca urca pe scena
si poate descopera ca sunt talentati si astfel, li se deshide in viata o portita; cei care nu au rol au vrut sa
participe ca spectatori. De ce? … cu siguranta au invatat din proiectul anterior si nu au vrut sa rateze
aceasta ocazie; au inteles si de la orele de dirigentie ca este bine sa cunosti oameni din multe sfere de
activitate, este bine sa comunici, este bine sa stii, sa ajuti , sa iubesti pentru ca…. Nu se stie niciodata
cand tu vei avea nevoie.
Daca ar fi sa scriu concluzii as scrie asa: participarea la aceste activitati inseamna pentru tinerii mei
si nu numai dezvoltarea seriozitatii, a responsabilitatii, stimularea spiritului de lucru in echipa,
gestionarea situatiilor de criza , prietenie si mai putina ura… mult mai putina ura.
Am constatat ca elevii care participa la aceste activitati sunt mult mai seriosi la orele de curs, invata
mai mult nu din cauza constrangerii care este NOTA… ci ,pentru ca asa trebuie.
804
As adauga in final ca tocmai de acest « ASA TREBUIE» avem nevoie in societatea noastra , de o
ordine fireasca a lucrurilor ,de prezenta permanenta a spiritului civic si de marea bucurie de a constata ca
acesta nu lipseste niciodata.
805
Coduri secrete
prezentare de prof. Mircea Constantinescu,

Colegiul Național Ecaterina Teodoroiu, Tg-Jiu
În toamna anului 1982, la o întâlnire științifică la Winnipeg, în Canada, doi matematicieni și un

inginer specialist în calculatoare au ieșit seara la o bere. Cei doi matematicieni au ajuns curând să discute
despre descompunerea în factori primi a numerelor mari și despre problemele pe care le comportă
calculele respective. Auzindu-i, inginerul a remarcat că genul de calculator pe care lucrează ar putea să le
rezolve una din dificultățile apărute. S-a întâmplat astfel că o seară petrecută la bar să aibă urmări
importante în domeniul securității datelor, pentru că greutatea descompunerii în factori a numerelor mari
stă astăzi la baza celor mai sigure tipuri de coduri secrete. Cum au ajuns rezultate matematice aparent
inutile să stea la baza sistemelor moderne de securitate, este un semnal de alarmă pentru oricine declară
că anumite fapte matematice n-au nicio aplicație practică. Printre susținătorii inutilității domeniului lor de
lucru se numără matematicienii înșiși. În cartea Mathematician’s Apology, marele matematician englez
G.H. Hardy scrie: “ Adevărata matematică nu are niciun efect asupra războiului. Nimeni n-a descoperit
vreun scop războinic la care să poată fi folosită teoria numerelor sau teoria relativității, și pare puțin
probabil ca cineva s-o facă mulți ani de aici încolo”. Aceste rânduri au fost scrise în 1940. În 1945 lumea
văzuse deja, sub forma bombei atomice, oribila dezmințire a spuselor lui Hardy referitoare la teoria
relativității. Cât despre celălalt exemplu, teoria numerelor, acest domeniu a produs sisteme de securitate
care sunt folosite pentru a controla sutele de rachete nucleare care au proliferat de la prima bombă
aruncată deasupra Hiroshimei. Desigur, codurile secrete nu sunt ceva nou. Cezar le-a folosit pentru
siguranța ordinelor pe care le trimitea generalilor în războaiele cu galii. Astăzi nu numai armata are
nevoie de tehnici de încriptare pentru securitatea comunicațiilor; există și motive comerciale sau politice
pentru a împiedica informațiile să ajungă la cine nu trebuie.
Toate cifrurile moderne folosesc calculatoare. Se poate presupune că inamicul are calculatoare
puternice cu care să analizeze mesajul, așa că sistemul trebuie să fie suficient de complex ca să reziste
calculatorului. Dificultatea proiectării și a întreținerii sistemelor de codificare face ca ele să fie constituite
din două componente: o metodă de codificare și o “cheie”. Metoda este de regulă reprezentată de un
program sau chiar un calculator specializat. Pentru codificare, sistemul are nevoie și de cheia aleasă, de
obicei un număr secret. Într-un sistem tipic cu cheie, cele două părți se înțeleg dinainte asupra unei chei
secrete, pe care o folosesc apoi pentru a trimite mesaje. Un astfel de sistem este sistemul de încriptare
standard american (DES), în care cheia este reprezentată de un număr a cărui scriere binară are 56 de
cifre. Deși DES este folosit și astăzi, el are un defect evident. Înainte de a putea fi folosit, expeditorul și
destinatarul trebuie să se înțeleagă asupra cheii; cum nu vor s-o transmită prin niciun canal de
comunicare, trebuie să se întâlnească pentru a o stabili. Acest sistem nu este potrivit pentru operațiuni
financiare sau comerciale internaționale, când adeseori este necesară transmiterea unor mesaje
confidențiale unui destinatar pe care expeditorul nu-l cunoaște.
În 1975, Whitfield Diffie și Martin Hellman au propus un sistem relativ nou de codificare, în care
metoda de încifrare folosește nu una, ci două chei, una pentru codificare și cealaltă pentru decodificare.
Sistemul funcționează astfel: un nou utilizator cumpără programul standard folosit de toți membrii rețelei
de comunicare. Una din chei, de decodificare, o pastrează secretă. Cealaltă, folosită pentru codificarea
mesajelor care i se trimit de către oricine din rețea, este publicată într-un anuar al rețelei. Pentru a trimite
un mesaj unui utilizator, este suficient să căutăm cheia lui publică de codificare, să transformăm mesajul
cu ajutorul ei și să-l trimitem. Cheia publică nu este de niciun folos la decodificare, unde este nevoie de
cealaltă cheie, cunoscută doar de destinatar. Dar oare cum a fost construit un astfel de sistem? Găsirea
unor numere prime mari este actualmente relativ ușoară, ca și înmulțirea a două asemenea numere prime
pentru a obține un număr compus de peste 100 de cifre. Invers însă, determinarea factorilor primi ai unui
astfel de număr este mult mai dificilă.
Această idee stă la baza celei mai răspândite implementări a unui sistem cu cheie publică, cel
proiectat de Ronald Rivest, Adi Shamir și Leonard Adleman de la Massachusetts Institute of Tehnology și
806
cunoscut sub numele de RSA, după inițialele numelor lor. Cheia secretă de descifrare folosită de metoda
RSA constă în esență, din două numere prime mari alese de utilizator (generate cu ajutorulunui
calculator-nu alese dintr-o listă de numere prime, la care ar putea avea acces și rivalull!). Cheia publică de
codificare este produsul acestor numere. Neexistând nicio metodă rapidă de determinare a factorilor primi
ai unor numere mari, este practic imposibil de reconstruit cheia de descifrare din cea publică. Astfel,
securitatea datelor unor uriașe rețele internaționale depinde astăzi de neputința matematicienilor de a găsi
metode eficiente pentru factorizarea numerelor mari.
Totuși, în ultima vreme s-au dezvoltat o serie de metode de factorizare care reprezintă o amenințare
potențială pentru codurile RSA. Astfel, în 1994, o variantă modernă a metodei Kraitchik a fost folosită
pentru a sparge o provocare criptografică datând din 1977. Iată în linii mari cum au stat lucrurile. În 1977,
după ce Rivest, Shamir și Adleman au propus sistemul de codificare cu cheie publică, matematicianul
Martin Gardner l-a descris în numărul din august al revistei Scientific American, în rubrica sa de
amuzamente matematice. În articol, Gardner a prezentat și un scurt mesaj codificat cu ajutorul schemei
RSA, folosind o cheie cu 129 de cifre rezultând din înmulțirea a două numere prime mari. Mesajul și
cheia erau produse de cercetători de la MIT, care au oferit, prin Gardner, o sumă de bani primei persoane
care reușește să spargă codul. Numărul compus care reprezenta cheia a ajuns să fie cunoscut sub numele
RSA-129. Pe atunci se considera că ar fi nevoie de peste 20 000 de ani ca să se descompună un număr
prim de acest tip, așa că grupul de la MIT a crezut că banii sunt în siguranță.
Două progrese făcute după 1977 au dus la rezolvarea problemei după numai 17 ani. Primul l-a
reprezentat metoda ciurului pătratic a lui Pomerance, bazată pe o implementare sistematică a ideii lui
Kraitchik, dezvoltată de Morrison și Brillhart în anii 1970. După aceasta, mai multe îmbunătățiri aduse în
următorii ani au pregătit terenul pentru asaltul asupra factorizarii RSA. Spargerea RSA-129 a fost posibilă
prin combinarea ciurului pătratic polinomial multiplu cu Internetul. În 1993, Paul Leyland de la Oxford
University, Michael Graff de la Iowa State University și Derek Atkins de la MIT au lansat un apel prin
Internet pentru a participa-cu calculatoarele personale-la un atac masiv, pe tot globul, asupra lui RSA-
129. În următoarele opt luni au venit în medie 30 000 de rezultate pe zi. În aprilie 1994, având deja peste
opt milioane de rezultate individuale, a fost pus la lucru un mare calculator paralel, care urma să caute o
combinație a micilor factorizari care să producă un factor al lui RSA-129. Calculul a fost încununat de
succes, RSA-129 fiind descompus în produsul a două numere prime, unul cu 64 de cifre, celălalt de 65.
807
Prof.inv primar si prescolar Contes Oana Anisia

Gradinita cu P.P.Nr 1 Tg-Jiu
doar câteva:
Acst tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească
și mai mult.
3.,, Învățăm să circulăm” – parteneriat cu poliția
4. ,,Focul, prieten sau dușman?” –parteneriat cu pompierii
5.,, Cartea, prietena mea” – parteneriat cu Biblioteca
7.,,Pas cu pas spre viata de scolar”- parteneriat cu scoala
808
PROMOVAREA IMAGINII UNEI GRĂDINIȚEI MODERNE
PROF. CORINA SZABO

GRĂDINIȚA PP.NR.14, TIMIȘOARA
dezvoltare instituțională. Prin oferta educațională grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleagă
conținut cultural artistic, spiritual, tehnico - aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de
caracter ocazional și iau forme foarte variate . Dintre activitățile desfășurate în grădinița noastră amintesc
doar câteva:
- Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși organizate de educatoarele grădiniței;
- Participare la concursuri locale, județene, naționale și internaționale avizate de MEN
Acest tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o
îndrăgească și mai mult.
grădiniței cât și în curtea acesteia.Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de
care grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori în actul
educațional: copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a
comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor. În toate tipurile de
familie- comunitate. Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare, de încredere și prietenie, care să
facă posibilă comunicarea liberă. Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emoțional,
relațional dar trebuie subliniat faptul că influența acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci
prin sisteme de activități de diferite tipuri , într-o succesiune gradate. Motivația unor activități de
parteneriat este înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și
consecvent în formarea viitorului cetățean.Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali
sunt, de obicei foarte atractive, iar copiii participă activ și eficient la acestea.Pentru ca parteneriatele să
funcționeze este nevoie de respect, încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile acțiunii și
În acest an școlar derulăm o serie de parteneriate cu comunitatea locală prin care promovăm
imaginea grădiniței noastre. Amintesc câteva dintre acestea:
1. ,,Împreună pentru copiii noștri”- parteneriat cu familia
2. ,,Micul creștin” – parteneriat cu Biserica
3. ,,Învățăm să circulăm” – parteneriat cu poliția
4. ,,Focul, prieten sau dușman?” –parteneriat cu pompierii
5. ,,Cartea, prietena mea” – parteneriat cu Biblioteca județeană
6. ,,Pas cu pas spre viața de școlar”- parteneriat cu școala
CONCLUZII:
809

▪ să poţi conduce efectiv resursele disponibile pentru a atinge scopul;
Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un act educațional de calitate care
810
STUDIU DE SPECIALITATE - EDUCAŢIA TIMPURIE ŞI DEZVOLTAREA

PERSONALITĂŢII COPILULUI
PROF. ÎNV. PRIMAR CORMOȘ ENIKO

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”OVIDIU HULEA” AIUD
Educaţia timpurie pentru copiii de 0-6/7 ani reprezintă o preocupare tot mai evidentă pentru toţi
factorii educativi şi dobândeşte un statut din ce în ce mai important în România. Extensia semnificaţiei se
referă la cuprinderea întregii perioade de dezvoltare a copilului de la 0 la 6 ani, pentru toţi copiii,
indiferent de mediul educativ în care se realizează această dezvoltare: familie, comunitate, creşă, grădiniţă
ş.a.
Obiectul investigaţiei întreprinse l-a constituit procesul formării şi dezvoltării personalităţii la copii,
prin educaţie timpurie. Argumentele de susţinere au fost următoarele:
- dezvoltarea umană pune în mişcare descrierea, explicaţia şi înţelegerea întregului act al evoluţiei,
de la prenatal la vârsta a patra;
- educatorul are ca misiune fundamentală dezvoltarea şi formarea personalităţii ca o continuă relaţie
între prezent, experienţa trecutului şi potenţialul anticipărilor viitorului;
- studierea factorilor dezvoltării, construcţia fundamentelor pentru a descoperi, explica şi controla
construcţia fundamentelor psihologice ale unui grup uman (copiii) prin puterea educaţiei, privite ca sistem
funcţional, cu finalitate formativă (valorică).
Scopul principal pe care l-am urmărit a constat în determinarea particularităţilor formării şi
dezvoltării personalităţii copiilor de vârstă (0-6 ani) prin educaţie timpurie, asigurarea coerenţei şi
continuităţii educaţiei odată cu trecerea copilului de la familie la creşă, grădiniţă, şcoală.
Pentru realizarea acestui scop, am formulat ipoteza, conform căreia este posibilă dezvoltarea
integrală a personalităţii fiecărui copil, dacă factorii implicaţi în educaţia timpurie sunt conştienţi de
specificul, nevoile şi capacităţile dezvoltării copilului de vârstă antepreşcolară şi preşcolară (0-6 ani), prin
educaţie timpurie.
Metodele utilizate în cercetare au fost:
- analiza documentară a studiilor teoretice privind personalitatea şi educaţia timpurie, a
documentelor de politică naţională şi internaţională, privind educaţia timpurie;
- metode de cunoaştere a copilului prin analiza conduitei şi a activităţii;
- observaţia sistematică în cadrul activităţilor desfăşurate în grădiniţă, privind domeniile de
dezvoltare;
- integrală (surprinde personalitatea copilului în totalitatea manifestărilor sale pentru a profila o
imagine completă şi multilaterală a acestuia) a copiilor, a părinţilor a cadrelor didactice;
- ancheta prin chestionar, focus-grup cu părinţii.
În urma derulării studiului am constatat următoarele:
Este necesară schimbarea perspectivei educaţiei timpurii orientate nu prioritar spre instituţiile
şcolare, ci către dezvoltarea copilului (integrală și armonioasă) de aceea, este necesară cunoaşterea
copilului şi aplicarea curriculumului în scopul dezvoltării acestuia. Concluzia care trebuie desprinsă din
studiu este aceea că o cunoaştere consistentă şi utilă, din punct de vedere educaţional a copilului nu poate
fi realizată decât luând ca bază caracterul stadial al dezvoltării psihocomportamentale. Aceasta permite,
pe de o parte, să stabilim cu mai multă rigoare obiectivele oricărui demers de investigaţie diagnostică sau
de cercetare, iar pe de altă parte, să apreciem mai obiectiv validitatea şi generalitatea datelor şi
informaţiilor culese în cadrul cercetărilor particulare.
Se impune actualizarea programelor de formare iniţială şi continuă. În perspectivă, este necesar să
se elaboreze o strategie punctuală cu privire la pregătirea resurselor umane care să se ocupe de educaţia
timpurie. În cadrul programelor de formare iniţială şi continuă sunt necesare transmiterea de cunoştinţe şi
însuşirea de metodologii ştiinţifice cu privire la creşterea şi dezvoltarea fizică normală, educaţia psiho-
motrică, educaţia prin joc, educaţia interculturală, cunoaşterea omului, cunoaşterea de sine, cunoaşterea
mediului social, înţelegerea responsabilităţii şi cooperării, a autonomiei şi socializării, cunoaşterea logico-
matematică şi fizică, formarea competenţelor de comunicare orală şi iniţiere în comunicarea scrisă,
iniţiere în educaţia plastică, în educaţia muzicală, în activitatea practică etc.
811
Evaluarea educaţiei timpurii să se facă ţinând seama cu prioritate de progresul copilului. Rolul
educatoarei este acela de a observa, a cunoaşte, a organiza şi a conduce indirect procesul educativ, ca
proces de dezvoltare. Evaluarea procesului instructiv-educativ în programul individualizat se face prin
diferite instrumente şi foloseşte observaţiile educatoarei. Observarea sistematică a fiecărui copil în parte,
înregistrarea comportamentelor acestuia şi informarea periodică a părinţilor cu privire la progresul
realizat de copil; utilizarea evaluării ca instrument de: măsurare, predicţie şi diagnoză.
Necesitatea educaţiei părinţilor din aceeaşi perspectivă (cum să cunoască mai bine copilul şi cum să
răspundă nevoilor copilului (nu o maturizarea forţată sau abandonarea copilului în mediul virtual).
Educaţia părinţilor este o altă componentă neglijată a educaţiei timpurii. Am observat din experienţa la
clasă că acei părinţi care sunt informaţi corect asupra curriculumului, programului din grădiniţă, cei care
participă efectiv la activitatea din grădiniţă (nu doar financiar) au tendinţa de a veni cu opinii, propuneri
interesate.
Dacă educaţia timpurie se face complet, coerent şi continuă pe perioada de la 0 - 6 ani, în familie
sau în instituţii destinate educaţiei timpurii, conceperea curriculumului pentru 3-6 ani asigură şi necesarul
pregătirii copilului şi a progresului personalităţii, socializarea specifică vârstei mici şi mai cu seamă
utilizarea în procesul educativ a unor metode active adecvate vârstei, precum şi mediul educativ care
asigură libertate de mişcare şi de acţiune pentru activitatea individualizată, practica a dovedit că
stadialitatea dezvoltării permite înscrierea copiilor în clasa pregătitoare.
Copilul, este o personalitate în devenire care se poate constitui ca partener al propriei sale formări.
Acest lucru va depinde de modul în care familia, grădiniţa îi va oferi ocazii de dezvoltare, condiţiile
experimentării acţionale şi motivate, precum şi condiţiile socializării acestuia. Între realitate şi deziderat,
calitatea educaţiei reprezintă chintesenţa devenirii umane, într-o lume morală, civilizată.
Bibliografie:
1. Borţeanu, S., Brănişteanu, R., Breban, S., Fulga, M., Grama, F.,... “Curriculum pentru
învăţământ preşcolar”, Editura Diactica, Bucureşti, 2009;
2. Ciolan, Laura, “Dezvoltarea educaţiei timpurii. Aplicaţii privind mangementul proiectelor”,
Editura Universităţii din Bucureşti, 2007;
3. Culea, Laurenţia, “Curriculum pentru educarea timpurie- o provocare?”, Editura Diana, 2009;
4. Dragan I., Nicola I., "Cercetare psihopedagogica" Editura Tipomur , Târgu Mureș 1993;
5. Dumitriu C. , "Introducere în cercetarea psihopedagogică". Editura Didactică si Pedagogică
București, 2004.
812
Carnavalul Toamnei
Educ.Cornaciu Bianca
Grădinița cu Program Normal Marcea
A venit toamna si la noi in gradiniță,toamna cu fructe ,legume gustoase si multe,multe frunze

aurii.Am imbrăcat gradinița in voal de aur si am facut figurine din fructe,legume asa cum ne-am
priceput,am cântat,am recitat poezii, am dansat si i-am mulțumit Zânei Toamnă pentru roadele bogate.
Legumele și fructele de la noi din grădiniță au îmbrăcat haine noi,au devenit vesele,s-au
transformat în diverse animaluțe,figurine deosebite făcute de copii cu ajutorul părinților și bineînțeles al
nostru,al doamnelor.
Astfel într-o zi frumoasă de toamnă, am pregătit o expoziție dedicată acestui minunat anotimp,ne-
am îmbrăcat de sărbătoare,am invitat si părinții,iar cum am știut mai bine ne-am prezentat figurina
personală.
Carnavalul Toamnei a fost o bună ocazie sa vorbim despre toamnă,să-i cântăm și să ne bucurăm că
suntem împreună.
Părinții au fost încântați,au cântat cu noi,au făcut poze si au avut emoții alături de copii,când
aceștia,timid ,își prezentau micuța operă de artă.Expoziția a fost diversă cu dovleci veseli,cosuleț cu
fructe,arici din cartofi și multe alte figurine amuzante.
A fost o zi de neuitat,iar obiectivul nostru a fost atins -am slăvit toamna,am înțeles că este un
anotimp darnic,anotimpul recoltei,știm că toamna plouă,este frig,ceața și ne îmbrăcam gros.
Carnavalul Toamnei ,o zi cu veselie pentru o toamnă aurie!
813
Proiect educaţional” Noi şi ceilalţi”
Parteneriat încheiat între şcolile Paltin şi Nistoreşti, judeţul Vrancea şi Şcoala

Schiller din localitatea Rodewisch-Germania
Prof. Cornea Graţiela, Şcoala Gimnazială Nistoreşti
Parteneriatul cu Şcoala Primară Schiller din Rodewisch-Germania ne-a obligat într-un fel la multe
acţiuni pe care le-am organizat şi desfăşurat cu elevi, cadre didactice, voluntari, atât la nivelul şcolii,
localităţii noastre cât şi al Şcolii Primare Schiller a localităţii Rodewisch.
Invitaţia a venit în urma vizitei iniţiatorului proiectului, Christian Unger, în octombrie 2012 ocazie
cu care am stabilit împreuna activităţile ce urmau să se desfăşoare în acel an şcolar. Proiectul a început cu
o primă activitate aceea de a vizita şcoala noastră urmată de înmânarea darurilor trimise de copiii din
Şcoala Schiller pentru copiii din şcoala Nistoreşti, discuţii, schimb de idei, impresii.
Invitaţii noştri au avut plăcerea să ne însoţească într-o frumoasă plimbare cu iz tradiţional ce
surprindea istoria şi obiceiurile din comuna noastră. Aşadar, am poposit pentru câteva ore în “ograda lui
moş Mihai” unde musafirii noştri au vizitat muzeul care-i poartă numele, plăcut impresionaţi de vasta
colecţie de costume populare pe care acesta le-a moştenit din moşi strămoşi precum şi de obiectele
populare colecţionate în timp, ce ascundeau amintiri plăcute în sufletul lui. De la tradiţii şi obiceiuri ne-
am îndreptat spre religie, poposind astfel şi la mânăstirea “Valea Neagră” ,un colţ de rai ascuns în inima
munţilor, un loc izolat dar plin de o încărcătură energetică pozitivă.
Lunile noiembrie şi decembrie au fost dedicate confecţionării darurilor de Moş Nicolae şi Moş
Crăciun pentru a le trimite prietenilor, colegilor din Rodewisch.
Luna aprilie 2013 a debutat cu ,,Obiceiuri străbune de Paşti”, acţiune de încondeiere a ouălor la
Şcoala Nistoreşti, alături de bătrâni ai satului, asistenţe la ore şi discuţii privind metodele activ-
participative de predare –învăţare.
,, De la copii la copii” au fost acţiuni de distribuire a materialelor primite de la copiii din
Rodewisch – rechizite, materiale de lucru, jucării, dulciuri.
Toate activităţile au fost însoţite de programe artistice, au fost îmbinate permanent utilul cu
plăcutul, obiceiurile, tradiţiile cu modul de proiectare, planificare, predare-învăţare-evaluare. Am
constatat accentul mare, în învăţământul german, pe partea practic-aplicativă a noţiunilor teoretice, a
orientării copiilor şi părinţilor către şcoli cărora le pot face faţă şi pentru meseria pe care o pot practica în
viaţă. Cei mai mulţi copii, părinţi se orientează încă din clasele primare spre ,,şcoli de mijloc”cum le
numesc ei, pentru a avea siguranţa unui loc de muncă. Cei cu posibilităţi intelectuale, dar şi materiale,
merg către şcolile înalte, facultăţi şi ajung în oraşe mari, dezvoltate, civilizate pentru a pune în practică
ceea ce au învăţat.
Activităţile extraşcolare au un palmares bogat, se axează mult pe învăţarea unui instrument muzical,
jocuri de rol, teatru, dansuri locale. Fiind urmaşii lui Motzart, au talent, aptitudini, voinţă, astfel ca toţi
elevii lui Schiller cântă la un instrument.
Bogaţia informaţiilor din punct de vedere al triadei predare-învăţare-evaluare, dar şi al obiceiurilor
celor trei şcoli şi localităţi au dus, sau dacă nu, trebuie să ducă la schimbări pozitive de gândire, atitudine,
mentalitate în rândul tuturor factorilor implicaţi. Să împrumutăm din experienţa colegilor germani ceea ce
considerăm că ne poate schimba pozitiv activitatea didactică şi relaţionarea cu cei din jur pentru a ne face
viaţa mai uşoară.
814
815
816

ȘCOLII
Prof. ȋnv.primar Coroi Manuela Irina

Școala Gimnazială Nr. 169
București
activitatea. De ce?
De 4 de ani sunt cadru didactic într-o școală cu elevi majoritari de etnie romă, din mediul rural. De
foarte multe ori atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucram
cu astfel de elevi. Nu de puține ori eram etichetați ,,mai puțin pregătiți,, , ,,plafonați,, etc., fără se ne
cunoască cu adevărat activitatea noastră.
îmbunătățită.
817
ROLUL ŞCOLII ÎN EDUCAŢIA MULTICULTURALĂ ŞI

INTERCULTURALĂ AL ELEVILOR
prof. Coroiu Ramona

Şcoala Primară nr.1 Gurani, judeţul Bihor
Educaţia în perspectiva deschiderii către valori multiple reprezintă un demers pe deplin justificat,
întrucât vizează o mai bună inserţie a individului într-o lume spirituală polimorfă şi dinamică. Acest
demers formativ vine atât în întâmpinarea dezideratelor individualităţii, prin valorizarea unor trăsături
particulare, unice, ce merită a fi recunoscute sau amplificate, cât şi în profilul societăţii, asigurându-i un
anumit grad de coerenţă, solidaritate şi funcţionalitate. Solidaritatea comunitară este potenţată prin felul
cum se gestionează reproducerea marilor simboluri în interiorului spaţiului socio-cultural respectiv, dar şi
prin modul cum este reglată deschiderea spre alte formaţiuni socioculturale.
Noţiunea de educaţie multiculturală desemneaza totalitatea programelor educaţionale ce răspund
necesităţilor impuse de coexistenţa într-un mediu multietnic. Scopul educaţiei multiculturale este de a
facilita acomodarea grupurilor etnoculturale minoritare şi, în aceeaşi măsură, acomodarea şi deschiderea
societăţii majoritare la modelurile culturale specifice grupurilor minoritare. Programele educaţionale
multiculturale sunt fundamentate pe principiul diversităţii culturale şi a deschiderii societăţii
contemporane; educaţia şi predarea interculturala sunt menite să concentreze atenţia elevilor spre propria
identitate, cât şi spre valorile umane universale, egalitatea oportunităţilor educaţionale pentru toate
grupurile din interiorul societăţii. Educatia multiculturală este considerată a fi, prin demersurile
antirasiale, antixenofobe, antidiscriminative şi de relativizare a culturilor existente, garantul unei societăţi
multiculturale viabile, factor de stabilitate democratică şi de diminuare a conflictualităţii.
Educaţia interculturală presupune o nouă abordare a orizontului valorilor. Problemele care se pun
acum sunt cele legate de negocierea valorilor, de interpretarea lor, de juxtapunerea şi complementaritatea
lor. Din recunoaşterea egalităţii valorice a culturilor nu trebuie trasă concluzia că toate sunt la fel şi că
dispar unele diferenţe sau chiar divergenţe. Şcoala trebuie să releve şi să cultive aceste diferenţe,
revalorizând noile expresii culturale în contextul mai larg, al comunităţii în care fiecare îşi găseşte locul
potrivit.
Obiectivul principal al educaţiei interculturale rezidă pregătirea persoanelor pentru a percepe,
accepta, respecta şi experimenta alteritatea. A face educaţie interculturală presupune ca însuşi procesul
educaţional să se realizeze într-un mediu interacţional, prin punerea alături sau faţă în faţă a purtătorilor
unor expresii culturale diferite.
Multiculturalismul european este o bogăţie potenţială cu condiţia să nu diminueze sau să anuleze
identitate fiecărei culturi, şi se poate converti într-un veritabil interculturalism. Politicle educative şi
culturale se cer a fi deschise nu numai în ceea ce priveşte valorile naţionale, ci şi cele internaţionale, căci
cooperarea economică şi politica a devenit imposibilă dacă nu se aliază cu spiritul de comprehensiune şi
cooperare în domeniile culturii şi educaţiei. O educaţie aptă să se fondeze pe diferenţă şi să se deschidă în
faţa diverselor valori este singura capabilă să răspundă nevoilor Europei de astăzi şi de mâine.
Sarcina şcolii de astăzi este de a forma elevilor o conştiinţă europeană. Încă din clasele primare se
impune cultivarea respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare. În acest sens, însă elevii trebuie
în primul rând centraţi cultural, trebuie să cunoască foarte bine valorile propriei culturi, ca apoi să fie în
stare a primi informaţii despre o altă cultură. Aşadar, rezultă că „şcoala trebuie să fie mai întâi culturală şi
apoi interculturală. Trebuie mers spre intercultural prin cultural.”
Educaţia inter şi multiculturală se constituie în noi dimensiuni ale educaţiei, destinate formării la
şcolari a unei conştiinţe europene, cultivării respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare,
dezvoltarea unor comportamente şi atitudini inter şi multiculturale, implicând simultan afirmarea fiecărei
culturi cu normele sale specifice, dar şi deschiderea către alte culturi, în perspectiva constituirii unei noi
civilizaţii comune.
Concluzionând, putem afirma că atâta timp cât societatea noastră devine din ce în mai
pluriculturală, educaţia inter- şi multiculturală au un rol bine determinat în dezvoltarea personalităţii
elevilor în calitate de subiecţi ai învăţâmântului românesc.
818
BIBLIOGRAFIE
1)Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom Iaşi, 2006
2)Salade, D, Dimensiuni ale educaţiei, EDP Bucureşti, 1998
3)Văideanu, G, Unesco 50 –Educaţie, EDP Bucureşti, 1996
4)Voinea, Maria; Bulzan, Carmen, Sociologia drepturilor omului, Editura Universităţii Bucureşti,
2004
819

FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE
PROF. COSAC NINA COLEGIUL TEHNIC ,, G-RAL DAVID

PRAPORGESCU,, TURNU - MĂGURELE
Motto: ,, Meseria de profesor este o mare şi frumoasă profesiune, care nu seamană cu nici o alta, o
meserie care nu se părăseşte seara, odată cu hainele de lucru. O meserie aspră şi plăcută, umilă şi mîndră,
exigentă şi liberă, o meserie în care mediocritatea nu e permisă, unde pregătirea excepţională este abia
satisfăcătoare, o meserie care epuizează şi înviorează, ingrate şi plină de farmec »(Victor Hugo)
Atât la nivel european, cât și la nivel național, se remarcă importanţa din ce în ce mai mare acordată
formării profesionale continue. Aceasta nu este privită numai ca o modalitate a dezvoltarii personale a
cadrelor didactice, ci devine o investiție superioară asupra creșterii calității muncii și a vieții.
Formarea continuă asigură actualizarea și dezvoltarea competențelor personalului didactic, inclusiv
dobândirea de noi competențe, în funcție de evoluția nevoilor de educație, a curriculum-ului, precum și în
funcție de exigențele privind adaptarea competențelor personalului didactic la schimbările din
structurile/procesele de educație.
Profesorii au rol de mijlocitor între lumea în continuă evoluție și elevii care sunt pe cale să pătrundă
în această lume Prin natura activitatii, li se cere un larg orizont cultural, o vasta informare in domenii
diferite, pe baza carora să poată răspunde adecvat intereselor variate ale elevilor lor. Permanenta
receptivitate pentru nou constituie o componentă fundamentală a sistemului motivațional al profesorului,
menită să-i alimenteze mereu lupta pentru o calitate tot mai ridicată a activității sale , pentru a preveni
rutina, stagnarea, schematismul si formalismul.
La Colegiul Tehnic ,,G-ral David Praporgescu” , activitatea de perfecţionare şi formare continuă ,în
anul şcolar 2016 – 2017, s-a desfăşurat în baza prevederilor Planului managerial şi a obiectivelor propuse
de Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman.
În vederea atingerii acestor obiective,la şcoala noastră, activitatea de formare/perfecţionare a
cadrelor didactice a avut un trend ascendent, arătând o preocupare permanentă a celor implicaţi în
procesul instructiv- educativ – evaluativ pentru dezvoltare profesională personalizată, pentru inovarea
practicii şcolare, realizându-se astfel:
- activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice, realizate la nivelul unităţii de învăţământ sau
pe grupe de unităţi, respectiv catedre, comisii metodice, şi cercuri pedagogice;
- sesiuni metodico-ştiinţifice de comunicări, simpozioane, schimburi de experienţă şi parteneriate
educaţionale pe probleme de specialitate şi psihopedagogice;
- stagii periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în domeniul ştiinţelor educaţiei;
- cursuri organizate de societăţi ştiinţifice şi alte organizaţii profesionale ale personalului didactic;
- cursuri de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice;
- cursuri de formare în vederea dobândirii de noi competenţe şi calităţii/funcţii,conform
standardelor de pregătire specifice;
- cursuri de pregătire a examenelor pentru obţinerea gradelor didactice;
- cursuri de pregătire şi perfecţionare pentru personalul de conducere, de îndrumare şi de control,
potrivit unor programe specifice;
- cursuri postuniversitare de specializare.
Formarea continuă determină apariţia unor idei şi restabileşte echilibrul dintre concepţiile noi şi
posibilităţile fixării lor într-o extensie practică operaţională, pentru ca un anumit domeniu să corespundă
aplicaţiilor lui reale. Ea este o posibilitate extraordinară de afirmare profesională prin competenţă şi
acţiune de calitate.
820
PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL:

Prof. înv. preşcolar, Cosău Claudia

Şcoala Gimnazială Tulgheş
Judeţul Harghita
Structura: Putna
Motto: Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să
probeze toţi, în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine. (John Amos
Comenius)
Într-o realitate în care percepţia asupra modalităţii de a educa şi asupra cerinţelor societăţii actuale e
în continuă schimbare, nouă, educatoarelor, nu ne rămâne decât să ne modelăm aşteptările după viteza cu
care se produce această schimbare şi care nu aduce, probabil, nimic de bun augur. Pentru a fi un bun
manager al situaţiei de adaptare la condiţii noi nu e nevoie decât de capacitatea de a pune în aplicare, fără
prea mare efort şi finanţare, proiecte educative reale, care să îndeplinească solicitările părintelui şi ale
copilului, în funcţie de orizontul de aşteptare al acestora. Aceasta presupune efectuarea demersurilor de
încheiere a protocoalelor de colaborare cu părinţii copiilor sau cu instituţii direct interesate, de proiectare
a activităţilor şi de aplicare a lor, după un termen stabilit de comun acord. Actul educaţional este eficient
în măsura în care participă toate părţile implicate în derularea activităţilor, putându-se constata o
îmbunătăţire a relaţiei părinte-copil-educatoare, părinţii însuşindu-şi procedee educative pe care le pot
aplica în paralel cu metodele de educaţie şi creştere aplicate până în acel moment.
Derularea cu succes a parteneriatelor e conferită de capacitatea de comunicare a educatoarei, de
informare directă şi oportună a părinţilor, utilizând un limbaj simplu atumci când situaţia o cere. Cartea
de vizită a educatoarei e dată de abilitatea sa de relaţionare eficientă atât cu copiii cât şi cu părinţii, a
copiilor e acea sclipire inteligentă a privirii, semn că şi-au însuşit şi au pus în practică ceea ce li s-a predat
ori li s-a oferit drept model iar cea a părinţilor e dată de feedback-ul pe care-l împărtăşesc: frecvenţa mai
bună a preşcolarilor, implicare efectivă în activităţile desfăşurate şi aprecierile sincere pentru activitatea
educatoarei. Crearea cadrului optim pentru derularea parteneriatelor, a implicării factorilor interni dar şi
externi şi comunicarea sunt elemente care depind de un bun manageriat al educatoarei. La grădiniţa
noastră am organizat şi desfăşurat cu succes activităţi în parteneriat cu părinţii (proiectul educaţional: Să
citim împreună!, Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane, serbările şcolare, zilele de
naştere, excursii, şezătorile şi concursurile diverse derulate cu concursul nemijlocit al acestora); cu
învăţătoarea claselor primare de la şcoala unde funcţionăm şi noi (acţiuni cu ocazia zilelor tematice: Ziua
Educaţiei, Săptămâna Educaţiei Globale, ZICI-Ziua Internaţională a Cititului Împreună, Hai să dăm
mână cu mână!, Importanța consumului de lapte şi a produselor lactate, serbări şcolare); cu Ocolul Silvic
(plantare de puieţi de brazi în parcul din curtea şcolii noastre şi ecologizarea împrejurimilor) şi cu
medicul stomatolog din comună, cu asistenţi medicali Caritas; cu directorul Şcolii Gimnaziale (spectacol
caritabil: Dăruind, vei dobândi!,) şi al Centrului de recuperare neurologică şi neuropsihiatrică din comună
(donaţii de fructe în Săptămâna fructelor şi legumelor donate); cu Centrul de plasament Borsec (donaţii
de legume); participare la diferite concursuri; colaborări cu educatoarea de la o grupă de preşcolari cu
limba de predare maghiară, dovedindu-şi eficienţa în educarea toleranţei şi a unei bune comunicări a
copiilor etnici, în limba română, cu copiii grupei de la grădiniţa noastră; relaţii de parteneriat cu şcoli din
alte judeţe sau ţări învecinate etc.
Implicarea preşcolarilor în proiecte care au ca scop exprimarea liberă a creativităţii, dezvoltarea
fizică armonioasă, dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi a aptitudinilor artistice atrage după sine
promovarea imaginii școlii. Rezultatul actului lor liber se va oglindi în activităţile curriculare şi
extracurriculare. Abordarea holistică se reflectă şi în stilurile de învăţare, gândindu-ne că preşcolarii sunt
capabili să “absoarbă”, asemenea unui burete, informaţia din mediu ca pe un întreg, urmând ca, după
descifrarea componentelor să construiască sensul informaţiei dobândite şi importanţa ei. Experienţele
complete trezesc curiozitatea şi motivaţia preşcolarilor, devenind surse de energie necesare procesului de
învăţare eficientă.
821
Scoala de cartier versus școlile de top
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 13 PLOIEȘTI

ÎNV. COSTACHE DANIEL –IONUT
Perioada înscrierilor copiilor într-o școală se transformă de la un an la altul într-o nebunie, un haos
asemănător zilelor de Black Friday, când toată lumea caută reduceri. Când ai un magazin de top, îți
permiți să “păcălești” clientul, să lași la preț sau să investeși în reclamă.
Magazinul din colț nu va avea nicio șană! Fie își vine marfa sub prețul pieței pentru a nu rămâne cu
ea pe rafturi, fie va pune lacătul pe pe ușă înainte de această zi.
Și ce treabă are magazinul cu școala? Are, pentru că oamenii nu mai caută într-o școală valorile. Cei
mai mulți caută pe internet review-uri despre școală, poziționare, poze din cadrul activităților și liste
întregi de concursuri pe care mulți dintre părinți nu le înțeleg. Dar este bine că sunt. Contează! Multe
dintre acestea sunt muncite, iar meritele sunt răsplătite prin teancuri de diplome, valabile 5 ani.
Ce faci când școala nu este poziționată într-o zonă centrală, mulți dintre copii sunt de etnie rromă și
reprezentanți ai Poliției nu vin pentru a încheia parteneriate ci pentru a căuta posibili infractori. Într-un
mediu în care sărăcia ucide educația și foamea învinge dorința de afirmare, ce șanse sunt sunt ca acea
școală să devină una de TOP? “Niciuna”, aș fi răspuns în primul an de învățământ, la fel cum ar răspunde
toți cei care nu știu că toți cetățenii acestei țări au dreptul la o educație. Și atunci ce e de făcut? Primul pas
este să îți cunoști elevii. Să înțelegi problemele și nevoile lor și apoi să le spui de ce ești acolo. Cum poți
vorbi despre imaginea unei școli, când la prima căutare pe google apare o știre în care apare directorul
școlii bătut de către elevi. Este vorba despre Școala Gimnazială nr. 13 din Ploiești. Și numărul pare
uneori cu ghinion. Dar nu este atunci când vrei să îți cunoști elevii și nevoile lor. Trebuie sa inveți să îi
asculți pentru a-i face pe parcurs să te asculte. E primul pas dintr-o luptă pe care trebuie să o câștigi, altfel
totul se poate întoarce totul împotriva ta peste câțiva ani. Imaginea școlii sunt elevii, ei sunt cea mai bună
reclamă pentru o această instutuție. Acesta este motivul pentru care am încercat să îi conving să vină la
școală. Vizitele printr-un cartier lipsit de securitate și discuțiile purtate cu părinții care nu știau ce vârste
au copiii lor sau cum se numesc sunt o altă etapă. O etapă în care trebuie să îi convingi care este rolul
școlii într-o societate. După 3 luni de vizite la domiciliul lor, au apărut și efectele. Dintr-un număr de
20 de elevi, doar 8 frecventau cursurile școlii, iar în prezent 18 copii vin zilnic la școală. Cu acești copii
am lucrat încă din clasa pregătitoare. A fost un real avantaj. Am parcurs împreună fiecare etapă și am
putut observa care sunt principalele probleme cu care se confruntă colectivul acestei școli. Am continuat
întâlnirile cu părinții la școală. Le-am explicat acestora că toți copiii merită o șansă, indferent de starea
materială a fiecărei familii. Pentru familiile nevoiașe am încercat să găsesc sponosori pentru ca aceștia să
își poată trimite copiii la școală. Pentru cei cu probleme la învățătura, un program de pregătire
suplimentară a fost binevenit, iar efortul meu s-a continuat printr-un parteneriat cu un centru educațional
de tip after school. Elevii își rezolvă temele aici, au parte de un program de odihnă adecvat vârstei lor și
de o masă în fiecare zi, gratuit.
Activitățile extracurriculare le stabilim împreună, iar de cele mai multe ori sunt implicați inclusiv
părinții. Este foarte important ca aceștia să conștientizeze ceea ce se întâmplă la școală. Doar așa vor avea
grijă să continue educația din școală.
Evadarea din cartier a fost decisivă. Am vizitat împreună muzeele din oraș, am interacționat cu
oamenii din mai multe instutuții publice și am aplicat regulile de comportament pentru fiecare caz în
parte. M-am bucurat că jocurile de rol de la clasă s-au transformat în situații reale de viață peste care
elevii au trecut cu succes.
Concursurile școlare sunt o bucurie pentru toți, ca oricare altă competiție. Nu a obținut niciunul
100 de puncte până în prezent, dar implicarea și efortul lor sunt de premiat ținând cont de contextul
prezentat la începutul articolului.
Am profitat inclusiv de rețelele de socializare. Avem o pagină de facebook prin intermediul căreia
promovăm toate activitățile la nivelul școlii. Este o soluție ieftină și devenită foarte populară în rândul
elevilor și părinților.
După aproape un deceniu de predare în această școală am descoperit noi sensuri ale idealului
educațional, dar și modul în care trebuie să te poziționezi într-o societate în care școala reprezintă doar o
822
instiutuție. Instutuția aceasta trebuiă să rămână o fabrică de valori, o fabrică funcțională indiferent de
resursele pe care le are. Poate că Școala nr 13 din Ploiești nu va fi niciodată de TOP, dar este cu siguranță
de TOP-ul celor mai bune școli de cartier.
823
MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL ȘI NEVOIA DE EDUCAȚIE
Costache Elena, Colegiul Tehnic “Dimitrie Dima”, Pitești

Nevoile oamenilor nu sunt numai necesităţi ce pot fi îndeplinite cu ajutorul bunurilor sau serviciilor,
precum hrana și odihna. O nevoie se iroseşte dacă nu se îndeplinește. Aceasta implică cheltuieli pe care le
putem socoti pierdute în cazul în care aceasta nu-şi găseşte locul în dezvoltarea individului.
Plasarea şcolii şi împrejurimile aceasteia determină accesul la produsul educaţional și încrederea
venită din partea comunitații. Accesibilitatea către clădirea şcolii, existenţa mijloacelor de transport și costul
transportului determină, în mare parte, cererea pentru educaţie.
Prin variantele alternative de educaţie în alte locuri (centre de formare, locul de muncă) sau prin
forme la distanţă (poştă, media), şcoala creşte accesibilitatea către ea.
Deşi învăţământul face parte din serviciile statului către populaţie, produsul educaţional este fomat
dintr-un număr de cursuri stabilite prin planurile-cadru, modul în care acestea se corelează între ele și
desfăşurarea programului de educaţie, alcătuiesc tipul de educaţie oferit de şcoală care este cu atât mai
important cu cât există o varietate mai mare de produse.
Educaţia reprezintă o modalitate prin care oamenii pot să-şi rezolve problemele în funcţie de
capacităţile şi competenţele dobândite în urma instruirii. Aşteptările sunt subiective şi determinate de
percepţia individuluilui în cauză, de valorile sale şi de asocierea cu utilitatea lor.
Calitatea educației are nivele diferite în funcţie de personalul care lucrează în şcoală (calitatea şi
nivelul studiilor, preocuparea continuă de a fi la curent cu noile tehnologii didactice şi apariţia noutăţilor în
domeniile de pregătire, modul de a se face înţeles de elevi sau părinți şi modul de a colabora cu ei).
Profesorii, directorul şi personalul auxiliar angajat determină "imaginea" şcolii. De la modul în care se
adresează unii celorlalţi şi până la atmosfera în care ei lucrează împreună, profesorii şi elevii pot transmite
normele şi valorile pe care acea şcoală le consideră importante.
Pentru realizarea produsului educaţional, cu orice tip de suport avut la dispozitie, orice stil de predare,
maniere sau beneficii ale acestora, managementul va trebui să aleagă profesori ale căror experienţă, ambiţie,
atitudine şi simţ al cooperării se potrivesc cel mai bine cu echipa; de aceea, politica de personal trebuie să
fie influenţată de cultura şcolii.
Promovarea eficientă cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care şcoala le desfăşoară
pentru atragerea elevilor. Obiectivul este acela de a influenţa mediul extern al şcolii, iar comunicarea care
nu influenţează este superficială.
Avantajul diferenţierii unei şcoli de alta are ca rezultat o atragere mai eficientă a elevilor. De aceea,
şcoala trebuie să ia în considerare elementele comune şi diferite pe care le oferă produsul său educațional
faţă de alte şcoli.
Sentimentele şi ideile subiective atribuite de beneficiarii educaţiei pot fi intrinseci (cele emoţionale
precum securitatea, siguranţa, familiaritatea, protecţia, plăcerea, satisfacţia) şi extrinseci (cele legate de
aspiraţia către o poziţie valoroasă în relaţiile cu ceilalţi: sentimentul de prestigiu, statut, diferenţiere faţă de
ceilalţi, de acceptare şi valorizare a eu-lui).
Pentru a avea succes, colaborarea dintre şcoală, părinţi şi comunitate este esenţială. În programele
în care sunt şi părinţi implicaţi se constată că elevii au performanţe mai bune la şcoală decât în aceleaşi
programe în care părinţii nu sunt implicaţi. Gradul de implicare al părinţilor în viaţa şcolarilor
influenţează performanţele acestora în sens pozitiv. Comunicarea eficientă dintre părinţi şi profesori se
reflectă în dezvoltarea copiilor.
824
RELAȚIA DINTRE ȘCOALĂ ȘI BENEFICIARII ACTULUI EDUCAȚIONAL
Școala Gimnazială Morărești, jud. Argeș

Prof. Costache Elena
Studierea opţiunilor de orientare a absolvenţilor învățământului gimnazial către liceu este o temă
complexă care a fost abordată prin diverse aspecte. Cel puțin pe parcursul ultimilor doi ani şcolari, se
demonstrează tendinţa orientării către învaţământul teoretic.
Alegerea şcolii care trebuie urmată este considerată una din cele mai importante decizii pe care le
iau elevii şi familiile lor. Acest proces începe cu mult timp înainte de înscriere, are consecinţe mult timp
după aceea şi manifestă un nivel ridicat de implicare (afectează în viitor toate elementele de bază ale vieţii:
cariera, alegerea partenerului de căsătorie, viitoarea locuinţă şi întreaga satisfacţie în viaţă), pentru că:
- dacă decizia se reflectă asupra imaginii de sine atunci ea are consecinţe pe termen lung;
- cu cât costul punerii în practică a deciziei este mai mare cu atât implică sacrificii personale
sau economice;
- dacă există risc personal şi social de a lua o decizie greşită atunci acesta este perceput ca fiind
ridicat;
- cu cât există mai multe grupuri de presiune pentru a lua o anumită decizie sau a acţiona
într-un anumit mod cu atât consumatorul de educaţie este mai puternic motivat să îndeplinească aşteptările
acestora: părinţi, profesori, cunoştinţe, prieteni.
Elementul direct afectat este cariera deoarece toate cunoştintele şi aptitudinile dobândite în procesul
instruirii vor fi utilizate pentru obtinerea unei cariere de succes în specializarea aleasă. Inconsistenţa pregătirii
în şcoală datorată programelor de studii "aerisite", poate fi un factor major de insucces în carieră. De
prestigiul şi valoarea şcolii urmate depinde uşurinţa cu care o persoană îşi va găsi locul de muncă.
În afara de implicaţiile pe termen lung, este importantă şi imaginea de sine.
Şcolile care doresc să-şi lărgească baza de selecţie pentru a creşte selectivitatea iau legătura direct cu
liceenii din ultimele două categorii pentru a le determina opţiunea. Informarea lor din timp cu privire la
criteriile de admitere şi la avantajele oferite de alegerea şcolii conduce la creşterea interesului şi a nivelului de
pregătire pentru admitere.
Punerea în practică a deciziei de a urma o şcoală implică sacrificii legate de următoarele aspecte: timp de
autoexaminare, materiale informative cu privire la universităţi, costul orelor de pregătire în particular, taxe de
înscriere la examenul de admitere, reviste şi publicaţii cu teste pentru examenele de admitere, vizite de
informare în diferite şcoli. Pe lângă acestea, se pot lua în considerare şi costurile legate de masă, cazare,
transport şi alte cheltuieli materiale pe durata studiilor, ceea ce reprezintă o mobilizare financiară importantă în
condiţiile economice actuale.
În alegerea şcolii, riscul unei decizii gresite este dat de: supraevaluarea potenţialului de a concura cu
şanse reale la admitere, riscul de a nu termina şcoala şi de lipsa unor perspective de angajare.
Întregul lanţ de satisfacţie a candidatului are drept nevoie de bază realizarea profesională, detaliată
în următoarele obiective specifice:
- obţinerea cunoştinţelor necesare pentru a activa pe piaţa muncii;
- alegerea unei specializări cerute pe piaţa muncii;
- obţinerea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare succesului în carieră;
- satisfacerea mai bună a nevoilor de bază pe perioada studiilor.
Revenind la structura procesului decizional, o importanţă din ce în ce mai mare tinde să fie acordată
evaluării după implementarea deciziei. Satisfacţia reală a consumatorului de educaţie este măsurabilă după
absolvirea şcolii. Acesta este momentul în care utilitatea cunoştinţelor şi deprinderilor căpătate în urma
deciziei luate la alegerea şcolii devine un indicator de satisfacţie. Acumularea de cunoştinţe şi deprinderi
care îl împiedică pe elev să-şi găsească un post va determina o insatisfacţie profundă. Aparent, vina de a
opta pentru o specializare fără căutare pe piaţa muncii cade în sarcina absolventului; în realitate, instituţiile
825
educaţionale acţionează ca intermediari între tineri şi angajatori şi au obligaţia de a oferi servicii educaţionale
de calitatea celor care le solicită. Crearea sau menţinerea de specializări care nu se regăsesc între cererile
formulate de piaţa muncii şi atragerea de candidaţi pentru ele sunt practici incorecte prin care viitorilor
absolvenţi li se promite un viitor incert, fiind creatoare de şomaj.
Grupurile-ţintă ale şcolii sunt acelea cărora şcoala intenţionează să le ofere educaţie şi să intre într-o
relaţie de schimb. De grupul-ţintă depinde rolul şcolii ca ofertant de servicii, depind misiunea şi produsele
educaţionale. În primul rând vorbim de un schimb material: şcoala este plătită pentru serviciile oferite -
direct de client, sau indirect din fondurile de stat. Supravieţuirea şcolii este dependentă de abilitatea de a găsi
grupuri-ţintă care sunt pregătite să urmeze cursurile oferite şi care asigură un suport material concret.
Comunicarea cu părinţii şi comunitatea locală trebuie să sublinieze cele mai importante puncte distinctive ale
şcolii: de ce ar trimite copilul la acea şcoală, care este diferenţa între acea şcoală şi celelalte din cartier şi dacă
poate şcoala să ofere un serviciu distinct sau unic.
Segmentarea pieţei. Este obişnuit ca şcolile să ofere aceleaşi produse educaţionale plecând de la
premisa că toată lumea doreşte acelaşi lucru în materie de educaţie. În studiile practicate se subliniază alte
preferinţe ale elevilor şi părinţilor, iar opiniile despre ce înseamnă o educaţie bună diferă foarte mult. În
realitate, nicio şcoală nu poate să satisfacă absolut pe toată lumea.
Diferenţierea ofertei. Din punctul de vedere al marketingului, nu este eficient pentru o şcoală să aibă
ca obiectiv împlinirea tuturor dorinţelor în acelaşi timp. Încercarea de a oferi tuturor ceea ce îşi doresc duce
la insatisfacţii. Dacă toate şcolile îşi doresc să ofere cea mai bună educaţie pentru toţi elevii, comunitatea nu
va putea face diferenţa între şcoli şi nicio şcoala nu va avea un profil recunoscut. Şcoala ar face bine dacă s-
ar focaliza pe calităţile sale specifice, care o transformă în cea mai bună şcoală pentru un grup-ţintă
specific, chiar dacă există riscul ca alte grupuri să prefere alte şcoli.
Segmentarea este utilă în împărţirea pieţei. Aceasta înseamnă că şcoala îşi divide grupurile-ţintă în
subgrupe sau segmente ale căror membri au aceleaşi nevoi sau dorinţe de educaţie. Astfel, aceasta poate
identifica cel mai potrivit grup-ţintă căruia să-i ofere educaţie de o calitate cât mai bună, potrivit nevoilor
şi dorinţelor acestuia. Segmentarea este punctul de plecare pentru descrierea şi dezvoltarea educaţiei
orientate pe anumite grupuri şi abordarea lor specifică. O dată ce piaţa a fost împărţită în sectoare, o şcoală
poate alege diferite strategii particulare: omogenitatea pieţei, scopul financiar, expertiza, facilităţile de care
dispune etc.
Bibliografie:
Costache Elena – Realizarea unei anchete – chestionar privind orientarea elevilor către învățământul
economic, studiu de specialitate, Editura Larisa, Câmpulung Muscel, 2015
826
Mihaela Costache- profesor pentru învățământ primar

Școala Gimnazială Nr. 13, Ploiești
Școala Gimanzială Nr. 13, din Ploiești/ Prahova, este o școală mică, cu elevi proveniți din familii
dezorganizate și dintr-un mediu precar. Acest lucru nu a reprezentat un impediment pentru cadrele
didactice care, o dată ajunse în această școală, pun suflet pentru acești copii pentru a le arăta o lume mai
bună și mai frumoasă.
Eu, Mihaela Costache, profesor pentru învățământ primar, predau în această școală din anul 2013,
pe când aveam doar 22 ani. Tot acest timp, am ignorat toate probleme și piedicile pe care le-am
întâmpinat sau pe care le auzeam: ” Sunt copiii de etnie rromă. Nu vor ajunge nicăieri!” sau “ De ce te
zbați atât?”. Astfel, am încercat să le schimb mentalitatea, să le arăt cât de importantă este școala, în orice
contex social și uman. Am participat cu ei la diferite concursuri școlare: Comper, Școala Siguranței
Brumi, Gazeta Matematică Junior, Pașaport pentru cultură, Detectiv în misiune literară, Mousse și Suc;
unde am obținut punctaje mari și premii importante. Spre exemplu, cei de la Școala Siguranței Brumi ne-
au făcut o vizită și au filmat una din activitățile noastre zilnice. Încet, elevii și-au dat seama de beneficiile
pe care le dobândesc prin efortul personal și prin activitatea zilnică la școala. Astfel, noi, cadrele
didactice, vrem să le declanșăm motivația intrinsecă pentru a învăța, pentru a veni la școală și pentru a
deveni adulți responsabili și întelepți pe viitor.
Această școală “sparge” zilnic numeroase bariere prin implicarea noastră 100%. Noi, profesorii,
mergem periodic în vizită la elevi acasă pentru a discuta cu părinții despre probleme copiilor, pentru a îi
încuraja să vină la școală, pentru a îî felicita pentru progresul și direcția bună în care se deplasează copilul
lor sau, pur și simplu, pentru a discuta cu părinții despre neajunsurile familiei și despre cum putem noi, ca
oameni, să-i ajutăm.
În această școală, noi am format o echipă puternică în rândul cadrelor didactice. Încă de la începutul
anului școlar, ne fixăm obiectivele și scopurile noastre în această școală și calea, pe care trebuie să o
parcurgem cu elevii, pentru îndeplinirea acestora. Cu cât așteptările noatre sunt mai înalte, cu atât elevii
au tendința de a se ridica la nivelul acestora. De aceea, pe lângă activitățile intructiv- educative, noi
desfășurșăm și activități extracurriculare în concoranță cu nevoile lor: activități la Biblioteca Județeană
Nicolae Iorga, la muzeu, în aer liber sau în curtea școlii.
În sensul promovării școlii și activității desfășurate cu elevii, am realizat o pagină de facebook
(https://www.facebook.com/Scoala-Gimnazial%C4%83-Nr-13-Ploie%C8%99ti-
569676496705006/?modal=admin_todo_tour), unde furnizez zilnic informații și poze cu și despre elevi/
școală.
Școala Gimnazială Nr. 13, din Ploiești, functioneză după un set de reguli , pe care elevii le cunosc,
pentru asigurarea unei transparențe necesară tuturor membrilor implicați în actul educativ (profesor- elev-
părinte-școală).
Ușor, dar sigur, le arătăm elevilor instituțiile importante orașului în care locuiesc. Un pas important
în această direcție, a fost vizita la Filarmonica Paul Constatinescu, din Ploiești, unde elevii s-au bucurat
de Atelierele lui Moș Crăciun. În timp, elevii își lărgesc orizontul și caută să descopere și alte activități,
decat cele uzuale, prin sfera cunoașterii.
Una dintre probleme importante ale acestei școli o reprezintă absenteismul. O problemă pe care nu
o regăsim la școlile de elită și pe care ne luptăm să o combatem. În acest sens, părinții sunt sunați zilnic să
își aducă copilul la școală, organizăm ședințe, consiliere școlară, vizite acasă. Astfel, prezența la
activitățile zilnice crește, iar elevii, și mai ales părinții, conștientizează importanța școlii pe termen lung.
Școala Gimnazială Nr. 13 vine în ajutorul elevilor și prin programul “ A doua șansă”, unde, elevii
care au depășit cu 4 ani vârsta necesară înscrierii la învățământul de zi, ei pot să-și înceapă sau să-și
continue studiile; sau prin cursurile de Frecvență Redusă.
Lupt zilnic să le arăt o lume prietenoasă și, de aceea, activitățile școlare pe care le desfășurăm sunt
diferențiate, în funcție de nivelul lor de achiziții. Din acest punct de vedere, am participat la Simpozionul
Național Lecturi specifice. Suporturi și hermeneutici, de la Cluj, sub îndrumarea cercetătorului științific
gradul I Ligia Sarivan. (Fig.1.)
827
De fiecare dată, activitățile pe care le desfășor sunt bine gândite/ alese și în concordanță cu
competențele specifice din programa școlară. De aceea, am colaborat cu echipa de cercetare din Institutul
de Științe ale Educației, în acdrul proiectului Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare
pentru învățământul primar. (Fig.2.)
Conchizând, motto-ul după care îmi ghidez activitatea ca profesor pentru învățământ primar este
Omul sfințește locul, întrucât fiecare copil este o plantă roditoare pe care trebuie sa o uzi constant, să ii
vorbești frumos și să o îndrumi să crească.
Fig.1. Simpozionul Național Lecturi specifice. Suporturi și hermeneutici
Fig.2. Afiș-Somnoroase păsărele, de Mihai Eminescu, realizat de clasa pregătitoare
828
Modelarea personalităţii elevilor prin educaţie muzicală
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “GHEORGHE LAZĂR”

PROF. COSTE VALERIA
Motto:” Muzica trebuie să fie scânteia ce aprinde focul în sufletul omenesc.” Ludwig van
Beethoven
Muzica, cea mai profundă şi mai complexă dintre arte, poate modela un copil în aşa fel încât să-l
ridice la un înalt nivel de înţelegere şi simţire. Ea exercită o profundă influenţă asupra şcolarului
declanşând stări afective şi sentimente care îl fac pe copil să vibreze în faţa problemelor vieţii şi a unor
manifestări morale, dându-i, aşa după cum spunea compozitorul I.D.Chirescu, ,,impulsuri noi şi puternice
de viaţă, de faptă şi de luptă pentru ţara şi neamul său’’.
Muzica este ştiinţă şi artă. Ea are valenţe cognitive, raţionale, educative, voliţionale, afective şi
estetice, formând un tineret bogat sufleteşte, capabil să recepteze frumosul din artă şi, prin aceasta, să fie
apt de a cultiva frumosul în viaţă, de a-şi disciplina continuu comportamentul conferindu-i corectitudine,
principialitate, frumuseţe.
Cunoscând excepţionalele resurse formativ – educative ale muzicii, precum şi puterea cântecului de
a emoţiona, influenţa şi mobiliza, am abordat cu elevii unei clase a treia opţionalul ,,Modelarea
personalitatii elevilor prin educatie muzicala.’’
Menirea acestui opţional a fost aceea de a continua şi îmbogăţi educaţia muzicală primită de elevi
prin lecţiile de muzică şi de a contribui la dezvoltarea sensibilităţii lor artistice, la modelarea profilului lor
intelectual, etic şi moral , la cultivarea aptitudinilor şi talentelor muzicale.
Întrucât muzica este o disciplină prin excelenţă practică,ea se învaţă numai practicând-o iar mesajul
ei se receptează cel mai bine tot în practică.
Repertoriul ales a inclus cântece patriotice, cântece religioase şi tradiţionale, cântece despre şcoală
şi muncă, despre natură , cântece de joc şi cântece diverse. Muzica acestor cântece aparţine unor mari
compozitori care s-au aplecat cu pasiune şi dăruire artistică asupra nobilei sarcini de educaţie muzicală a
şcolarilor: Gavriil Musicescu, Ciprian Porumbescu, Dumitru G. Kiriac, Timotei Popovici, Grigore
Teodossiu, Ioan Chirescu ş.a.
Prezentarea cântecelor s-a realizat prin intermediul casetelor şi al CD-urilor care au adus în clasă
vibraţia unor interpretări remarcabile ce i-a emoţionat profund pe elevi şi le-a trezit dorinţa de a învăţa
aceste cântece şi de a le interpreta cât mai frumos.
Învăţarea a fost precedată de exerciţii de cultură vocală având scopul de a forma şi consolida
deprinderile de a respira corect, de a cânta acordat şi omogen, de a emite sunete frumoase şi de a pronunţa
cuvintele clar şi expresiv.
În cadrul opţionalului, cântecele propuse s-au învăţat ,în special, prin cântare vocală după auz,
dezvoltând astfel vocea şi auzul muzical al elevilor şi formând deprinderi de cântare vocală expresivă.
S-a cântat la unison, cu ison ritmic şi armonic, în canon, cu acompaniament ritmic şi armonic, în
grup şi individual.
A existat şi preocuparea de a consolida şi dezvolta priceperile şi deprinderile legate de însuşirea
alfabetului muzical, în acest sens, cerându-li-se elevilor să descifreze prin efort propriu unele fragmente
accesibile din cântecele studiate, aflate în manualele şcolare.
Pentru dezvoltarea auzului armonico-polifonic, am introdus în repertoriul elevilor cântece, cum ar
fi: ,,Cântecul raţei’’, muzica D.G.Kiriac, ,,Greierul’’, muzica Ph. Gretry, ,,Sosirea rândunicii’’, melodie
germană pe versuri de G.Coşbuc, ,,Vai săracul pui de cuc’’, după Nelu Ionescu şi altele. În executarea lor
am urmărit ca intrarea vocilor să se facă la momentul oportun, să fie aceeaşi intensitate pentru a nu se
acoperi una pe alta, să se cânte încet astfel încât toţi elevii, pe lângă vocea lor, să audă şi vocea cealaltă,
să se cânte expresiv.
Isonul ritmic şi armonic, precum şi acompaniamentul ritmic şi armonic au fost realizate şi prin
intermediul unor jucării muzicale sau obiecte sonore cum ar fi: pianul, muzicuţa, tobiţele, castanietele,
trianglul sau clopoţeii, monedele, pietricelele etc.
Folosirea instrumentelor şi obiectelor sonore pe parcursul desfăşurării diferitelor activităţi muzicale
duce la stimularea şi muzicalizarea tuturor elevilor, îmbogăţeşte considerabil conţinutul şi forma
829
activităţilor muzicale oferind variate posibilităţi de exprimare muzicală, constituie un valoros mijloc de
conştientizare a tuturor elementelor de natură ritmică, melodică şi armonică, sporeşte considerabil latura
spectaculoasă a activităţii muzicale dând mari satisfacţii estetice atât micilor instrumentişti cât şi celor
care cântă vocal şi simt frumuseţea acompaniamentului orchestral.
Deoarece cântarea expresivă este un lucru mai greu de realizat în cadrul lecţiilor de muzică, ea a
ocupat un loc de frunte în orele de opţional. Începând cu faza de învăţare a cântecelor, am acordat atenţia
cuvenită mijloacelor de expresie muzicală - nuanţele şi tempoul, iar în faza de finisare, cântarea expresivă
a constituit preocuparea de bază.
Prin activităţi practice de audiţie şi cântare, elevii au înţeles că interpretarea melodiei trebuie să
sugereze pregnant conţinutul textului literar şi să prilejuiască auditoriului trăirea unor puternice emoţii
estetice.
În realizarea interpretării artistice, de mare importanţă este gestica dirijorului care trebuie să fie cât
mai simplă, mai precisă şi mai antrenantă, sugerând în mod plastic mijloacele de expresie izvorâte din
textul literar şi muzical al cântecului.
De asemenea, este foarte important ca dirijorul să participe afectiv la redarea imaginilor artistice,
într-o perfectă comuniune de simţire cu interpreţii, în sensul că, explicaţiile referitoare la tempo şi nuanţe
trebuie să fie dublate de trăirea emoţională a cântecului pentru că numai în acest fel se cultivă
sensibilitatea artistică în rândul interpreţilor.
Demn de menţionat este faptul că interpretarea cântecelor a inclus şi mişcarea corporală desfăşurată
concomitent cu cântarea pentru o mai profundă implicare a copilului în actul utilizării muzicii şi pentru o
mai facilă conştientizare a elementelor limbajului muzical. În acest sens, s-au utilizat cu succes:
dramatizarea izvorâtă spontan din imaginaţia copiilor (copiii au fost lăsaţi să exprime prin gesturi
corporale sau prin mimica feţei ceea ce gândesc despre ideile desprinse din acel cântec), sau punerea în
stare activă corporală prin bătut din palme, pocnit din degete,tropăit, legănat, utilizarea unor jucării
muzicale sau obiecte sonore.
Pentru a se putea analiza cu elevii în ce măsură s-au respectat în cântare nuanţele şi tempoul
corespunzătoare conţinutului de idei şi sentimente desprins dintr-un cântec, cum s-a respirat, cum au fost
pronunţate cuvintele, cum s-au emis sunetele şi cum a fost acompaniamentul ritmic sau armonic, s-au
folosit imprimările pe casete a cântecelor executate în grup sau individual. Aceste imprimări le-au produs
elevilor mari emoţii şi le-au dat posibilitatea să se asculte cântând, să descopere singuri unde au greşit sau
să fie mândri de interpretarea realizată.
Alături de cântece, jocurile cu cântec sunt foarte atractive pentru copii întrucât îmbină cu măiestrie
mişcarea, cântecul şi jocul şi conţin esenţe virtuale nelimitate în modelarea şi tonificarea fiinţei umane.
Spre exemplificare, voi prezenta în cele ce urmează jocul cu cântec ,,Înfloresc grădinile.’’ Acesta se
desfăşoară pe baza cântecului cu acelaşi titlu în care versurile aparţin poetului Ştefan O. Iosif, iar muzica
compozitorului Timotei Popovici. Textul literar al acestui cântec preamăreşte natura în sărbătoare:
grădinile înfloresc, cerul este ca oglinda, albinele harnice colindă din floare în floare, miile de fluturi
joacă pe câmpii, fetele şi băieţii joacă hora. Melodia, în ritm de horă, sugerează puternic dragostea de
viaţă redată de textul literar.
Copiii formează un cerc care închipuie conturul unei grădini înflorite. În interiorul cercului se aşază
5-6 copii la distanţe egale. Aceştia reprezintă diferite flori. Se mai stabilesc câţiva copii albine şi copii
fluturi care stau în afara grădinii. La cuvintele ,,Prin livezi albinele’’, albinele ocolesc grădina şi intră în
ea oprindu-se la câte o floare. La versul ,,Fluturii cu miile’’ fluturii înconjoară în zbor grădina sau intră în
ea, unde îşi continuă zborul. Când melodia ajunge la cuvintele ,,Joacă fete şi băieţi,’’ copiii din cerc
încep să joace hora cu care se încheie jocul. Apoi, jocul se reia cu alţi copii în rolurile de flori, albine şi
fluturi.
Cântecele, jocurile şi jucăriile muzicale constituie valoroase mijloace de formare şi dezvoltare a
priceperilor şi deprinderilor muzicale, şi-n acelaşi timp, căi directe şi rodnice de modelare a p
Bibliografie
I. Constantin Moise – “Psihopedagogie” Ed. Polirom
II. Munteanu Gabriela – “Jocul didactic muzical”
III. Harold C. Schonberg – “Vietile marilor compozitori” Ed. Lider, Bucuresti, 2008
IV. Paul Popescu Neveanu – “Psihologie” Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990
830

Autor:prof.Coste Diana Monica
COLEGIUL TEHNIC „UNIREA” STEI este unul din cele mai mari licee industriale din judeţul
Bihor avand o cifră anuală de şcolarizare semnificativă, elevii fiind cuprinşi in patru forme de invăţământ:
liceu curs de zi, liceu curs seral, şcoală profesională, şcoală postliceală, având diferite specializări:
economic, electronică-automatizări, mecanică, industria alimentară, turism şi alimentaţie.
COLEGIUL TEHNIC „UNIREA” ŞTEI a luat fiinţă ĩn anul 1962, sub denumirea de Grupul
Şcolar Minier, continuând activitatea de pregătire a cadrelor necesare industriei miniere, din judeţul
Bihor, ĩncepută ĩn anul 1952 printr-o unitate special profilată ĩn acest scop şi care şi-a intrerupt activitatea
ĩn anul 1959.
Înfiinţarea acestei unităţi de invăţământ s-a dovedit imperios necesară atât economiei judeţului
nostru, cât şi populaţiei din zonă pregătind personal de specialitate ca: maiştrii electromecanici, maiştrii
minieri şi tehnicieni geologi.
Începând din anul 1965 aria de pregatire s-a extins la pregătirea de muncitori prin şcoli profesionale
ĩn meseriile electrician de mină, lăcătuş de mina, miner, sondor de mină, preparator de minereuri,
strungari, sudori şi alte meserii practicate ĩn industria minieră. Din anul 1975 a luat fiinţă LICEUL
INDUSTRIAL NR. 2 Petru Groza cu profilele mine-petrol-geologie, mecanic şi electrotehnic. In anul
1991 liceul işi schimbă denumirea in GRUP ŞCOLAR MINIER PETRU GROZA, iar din anul 1993
devine GRUP ŞCOLAR „UNIREA” ŞTEI prin preluarea profilelor tehnologice de la LICEUL „AVRAM
IANCU” ŞTEI, care devine liceu şi mai apoi colegiu teoretic.
Incepând cu anul scolar 1995-1996 GRUP SCOLAR „UNIREA” ŞTEI se unifică cu ŞCOALA
PROFESIONALA AUTO STEI păstrându-şi denumirea, devenind unul dintre cele mai mari licee din
judeţ şi singurul din oraş care pregateşte forţa de muncă atât pentru zona Ştei, cât şi pentru zonele
limitrofe, având personal calificat cu rezultate deosebite. Dinamica dezvoltării şcolii a permis creşterea
numărului de elevi de la aproximativ 100 la înfiinţare, la peste 800 ĩn prezent reuşind să se adapteze din
mers noilor cerinţe de forţă de muncă.
Conducerea Colegiului Tehnic "Unirea" a înţeles că viitorul şcolii depinde de flexibilizarea ofertei
educaţionale, de adaptarea acesteia la cerinţele pieţei muncii, suprapunându-se perfect peste posibilităţile
de absorbţie a forţei de muncă pe care Şteiul şi zonele limitrofe le au, dovedind profesionalismul
managementului instituţional.
Deşi colegiu tehnic, şcoala a ĩnregistrat de-a lungul timpului numeroase rezultate atât la disciplinele
tehnice, cât şi la cele din trunchiul comun, mândrindu-se cu numeroşi absolvenţi care ulterior au finalizat
cursuri ale universităţilor prestigioase din ţară, printre care Universitatea Politehnica din Timisoara, Cluj-
Napoca, Oradea; de remarcat şi apreciat este numărul foarte mare de foşti elevi ai şcolii care, datorită unei
deosebite pregătiri, au fost admişi şi au finalizat sau urmează cursuri ale Universităţii de Medicină şi
Farmacie din cele trei centre universitare mai sus menţionate.
A fi dascăl ȋnseamnă daruire, optimism, perseverenţa, toleranță, ȋncredere, ȋnțelegere, răbdare,
sacrificiu şi de toate aceste calităţi se poate spune că dau dovada profesorii şcolii care cu pricepere se
dedică muncii lor şi marchează cu fiecare generaţie reuşitele mult dorite şi aşteptate .
Sunt mândră că astăzi pot să scriu acest articol ȋn calitate de profesor titular al acestei şcoli, cu o
vechime ȋn această şcoală de peste 18 ani şi imi doresc ca şi in viitor să pot spune că mi-am indeplinit
menirea, că am muncit cu folos şi că rezultatele străduinţelor noastre nu ĩntârzie să apară.
831
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE

Prof. înv. primar COSTE LIVIA – FLORINA
Liceul Teoretic nr.1 Bratca - Școala Gimnazială nr.1 Beznea
Învăţarea şcolară pune bazele învăţării pe durata întregii vieţi, astfel cadrele didactice trebuie să
urmărească modelarea copilului în conformitate cu obiectivele societăţii democratice, în vederea atingerii
pe termen lung a idealului educaţional, care constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative.
Se ştie că educaţia, ca acţiune socială organizată, presupune mai mulţi factori: familia, şcoala şi
comunitatea. Democratizarea educaţiei face necesară deplasarea centrului de interes de pe cunoştinţe
impuse - pe obiective, de pe programe abstracte - pe nevoile curente ale elevului, astfel încât acesta să fie
centrul de interes al tuturor.
O comunitate care plasează educaţia printre priorităţile sale, este o comunitate care acţionează
conştient în folosul tuturor membrilor săi. Este bine ştiut faptul că, pe termen lung, investiţia în educaţie
este cea mai valoroasă pentru societate.
Orice program educativ poate deveni eficient în măsura angajării părţilor componente. În acest sens,
vin în ajutor proiectele de parteneriat educaţionale care vizează întărirea relaţiilor dintre părinţi, elevi,
dascăl şi comunitate, creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor educaţionali.
Fiecare şcoală devine ,,o comunitate a celor ce învaţă”, în condiţiile propriului său plan de
îmbunătăţire continuă a predării, învăţării şi disciplinei. Toţi elevii săi se străduiesc şi fac progrese în
direcţia atingerii standardelor dorite, fiind ajutaţi de părinţi, cadre didactice şi alţi parteneri implicaţi.
Şcolile şi comunitatea îmbunătăţesc instrucţia, evaluarea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice,
implicarea părinţilor şi a oamenilor de afaceri, astfel încât fiecare aspect al educaţiei funcţionează ca parte
a unui sistem, care sprijină toţi elevii pentru a-şi atinge obiectivele.
Reforma efectivă a învăţământului preuniversitar, ca învăţământ public, se poate realiza numai în
interiorul spaţiului comunitar,ca rezultat al conlucrării şcolii cu mediul social, cultural şi
economic. Procesul educaţional este un act de socializare, de culturalizare, de formare şi dezvoltare a
personalităţii, dus la îndeplinire de echipa didactică.
Cadrele didactice şi părinţii trebuie să lucreze împreună pentru a dezvolta o relaţie de cooperare în
clasă. Centrul acestui parteneriat este copilul. Acest parteneriat între dascăl şi părinţi, oferă copiilor un
model asupra felului în care adulţii cooperează pentru a crea un mediu de învăţare stimulator. Este
esenţială implicarea activă a parinţilor încă din primul an de şcoală.
Învatatorii trebuie sa creeze o atmosferă deschisă prin implicarea şi încurajarea părinţilor: să vină la
ore, să-şi împărtăşească interesele şi talentele, să pună întrebări. Pentru ca învăţătorii să fie cu adevărat
deschişi părinţilor, ei trebuie să creadă cu adevărat în beneficiile prezenţei şi implicării celor din urmă.
Creşterea gradului de implicare al părinţilor în activităţile şcolii și consilierea părinţilor pentru
ameliorarea climatului educaţional în familie au avut un rol important în promovarea imaginii școlii prin
stabilirea unor întâlniri periodice (program de consultaţii ) și organizarea în comun a unor acţiuni.
În acest sens în fiecare an am ţinut seama de oportunitatea desfăşurării de activităţi şcolare şi
extraşcolare avându-i parteneri de nădejde pe părinţii elevilor pe care i-am coordonat de-a lungul
timpului. Amintim câteva activităţi: excursie având obiective turistice: Muzeul
Memorial „Octavian Goga” Ciucea – Grădina Botanică Cluj-Napoca – Salina Turda; Festivalul
Judeţean de colinde „Noi umblăm a colinda” Oradea; serbare dedicată Zilei Internaţionale a Femeii: “E
ziua ta, mămico!”; program artistic “E vremea colindelor”, etc.
Dacă părinţii sunt implicaţi în activitatea la clasă, învăţătorii pot observa direct felul în care ei îşi
motivează copiii, în care îi ajută să rezolve problemele. Copiii au ocazia să vadă că adulţii importanţi din
viaţa lor activează împreună spre un scop comun, dobândesc un simţ crescut al siguranţei şi încrederii şi
le face plăcere să simtă legătura dintre familie şi şcoală.
Părinţii care vin regulat la şcoală pot aprecia mai realist felul în care copilul se adaptează şcolii.
Copiii îşi văd parinţii într-o altă lumină. Un mare avantaj pentru dascăli este faptul că învaţă mai multe
despre viaţa de familie şi comunitatea copiilor.
Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional s-a realizat prin diversificarea și
flexibilizarea acesteia în funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului
832
educațional. De asemenea există o preocupare continuă pentru organizarea unor acţiuni în comun cu
partenerii educaţionali ce privesc educaţia morală, sanitară, rutieră sau pentru rezolvarea unor probleme
sociale ale unor elevi, dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu instituţiile de cultură la nivel judeţean şi alţi
factori, continuarea relaţiilor de parteneriat cu şcolile din judeţ şi din ţară.
Pentru buna desfășurare a activității instructiv - educative s-a asigurat un spaţiu şcolar prietenos şi
sănătos și s-au făcut informări periodice privind comportamentul elevilor și antrenarea familiei în
activităţi extracurriculare.
Dezvoltarea sentimentului de aparteneţă la cultura şi tradiţia şcolii s-a realizat prin păstrarea
uniformei şcolare pentru toţi elevii, amenajarea unor expoziţii cu lucrări ale elevilor, participarea
elevilor la concursuri şcolare locale şi judeţene.
Eficientizarea activităţilor curriculare s-a realizat prin evaluarea ofertei educaţionale şi
monitorizarea performanţelor școlare. Pentru obținerea unor rezultate foarte bune la nivelul școlii s-au
stabilit programe de pregătire suplimentară a elevilor în afara orelor de curs.
În cadrul școlii noastre s-au desfășurat o serie de activități de voluntariat:,,Sărbătoarea Recoltei –
donăm fructe și legume”, ,, Din suflet…pentru suflet! / Și tu poți fi Moș Crăciun!”, ,Dăruim
Zâmbete!”, “Micul ecologist”, etc., unde elevii au dovedit spirit de echipă și devotament.
Şcoala este instituţia care realizează în mod planificat şi organizat sprijinirea dezvoltării individului
prin procesele de instrucţie şi educaţie, concentrate în procesul de învăţământ. O şcoala eficientă este
partenera elevului, valorizând respectarea identităţii sale cu familia, recunoscând importanţa acesteia şi
căutând să atragă în procesul didactic toate resursele educative ale societăţii, pe care le identifică, le
implică şi le foloseşte activ.
Bibilografie :
*Înv. Nicoleta Beznea, art. ,,Familia şi şcoala în relaţie de parteneriat educaţional”, coord./ editori
Învăţământul primar-revistă dedicată cadrelor didactice/ nr.1-2/ 2005
*Inst. Ionela Petrosel , ,,Despre parteneriatul educational” ( sursa Internet)
*Băran- Pescaru, A., ,,Parteneriat în educaţie”, Bucureşti, Editura Aramis Print, 2004.
833

ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂLCACIU
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR COSTEA NICOLETA

LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI-ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂLCACIU
Una dintre cele mai aşteptate sărbători creştine de către copii este, fără îndoială, Sărbătoarea
Naşterii lui Iisus Hristos, sărbătoarea Crăciunului. An de an, la şcoala noastră, Şcoala Gimnazială
Bălcaciu, ne pregătim intens pentru această mare sărbătoare Ca în fiecare an , şi în anul acesta , am
pregătit împreună cu elevii un frumos program artistic care s-a desfăşurat la Căminul cultural din satul
Bălcaciu, în prezenţa părinţilor, bunicilor şi a altor locuitori. Cel mai aşteptat invitat a fost, desigur, Moş
Crăciun, care a apreciat cum se cuvine strădania micilor şcolari şi i-a răsplătit pe măsură.
Astfel, elevii clasei pregătitoare şi ai clasei I au pregătit, sub îndrumarea doamnei învăţătoare
Frăţilă Angela, sceneta,, Renii lui Moş Crăciun” şi un frumos program de colinde.
Elevii clasei a II-a, sub îndrumarea doamnei profesoare Furdui Liana au prezentat un program de
poezii, colinde şi cântece de iarnă.
Elevii claselor a III-a şi a IV-a au pus în scenă o frumoasă scenetă de Crăciun ,,Naşterea Domnului
Iisus” sub îndrumarea doamnelor profesoare Petri Ana Dorina şi Costea Nicoleta.
Este foarte important să amintesc faptul că părinţii au fost alături de noi, ajutându-ne cu costumele
copiilor .
834
Corul şcolii noastre, sub conducerea doamnei profesoare de religie Bărbat Ioana ne-a prezentat un
program de colinde româneşti.
835
Prietenia si intelegerea-punte spre normalitate
Profesor Ramona Costin

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva Satu Mare
Speranta, energia si bucuria de a trai, sunt starile de spirit care i-au adus pe podium, doi ani la rand,
pe elevii Centrului Scolar pentru Educatie Incluziva Satu Mare cu ajutorul prietenilor voluntari ai Liceul
Teologic Ortodox "Nicolae Steinhardt".
Impreuna au reusit sa obtina premiul III la Etapa regionala - Concursul National de dans:
"Impreuna pentru viitor" înscris în Calendarul Activităților Educative Naționale 2016-Bistrita si 2017-
Dej( sectiunea dans traditional si sectiunea dans modern).Acest concurs,uneste elevii voluntari și pe
tinerii din școlile speciale, atât în timpul, cât și în afara orelor de școală, în cadrul unui program bine fixat,
în vederea dezvoltării cooperării dintre aceștia, oferind totodata oportunitati si sanse egale tuturor copiilor
care isi exprima generozitatea in actiuni de voluntariat.Toate actiunile de voluntariat sunt pline de
elemente pozitive, de prietenie, de intelegere si de frumos, iar activitatile intreprinse cu fiecare ocazie, nu
fac decat sa creeze o punte spre normalitate.
Dansul modern, a fost un mixaj al mai multor melodii care se afla la ora actuala in top.Elevii de la
CSEI, simtindu-se onorati ca au avut ocazia sa danseze alaturi de prietenii lor mai mari, putand
transmite emotii si sentimente pe care din pacate nu le pot descrie in cuvinte. Din echipa de dans modern
a facut parte si o fetita cu deficienta senzoriala auditiva, demonstrand astfel ca aceasta deficienta nu sta in
calea talentului nici acum, ci din contra, o transforma intr –o adevarata emisar pentru egalitate si
toleranta.
Atitudinea,energia si mandria, intalnite in dansul popular , au facut inca o data dovada faptului ca
munca si dorinta de a reusi poate invinge orice. Asa se face ca in ciuda deficientelor mintale , dansul
sustinut de cele sase perechi , a fost dovada vie ,ca orice granita poate fi depasita acolo unde exista
bunavointa, constiinciozitate si dorinta.
Daruirea tinerilor voluntari ai Liceul Teologic Ortodox "Nicolae Steinhardt", a fost sustinuta si
incurajata si de directorii unitatii:preot –prof.Gabriel Groza si prof. Vasilica Vonethe.
,, A intra in lumea copiilor cu cerinte educative speciale, in subtilitatile lor, in trairile lor, a-i
scoate din marginalizare, din izolare, a-i integra in lumea noastra, inseamna enorm de mult pentru ei,
836
dar si pentru noi. De aceea , prin tot ce facem , incercam sa demonstram ca nu exista noi si ei. Exista
doar impreuna si numai astfel putem dobora marginalizarea si izolarea” este de parere un elev voluntar
al liceului.
Dansurile prezentate au demolat orice prejudecata prin expresivitatea si modalitatea aparte de a

transmite sentimente si emotii.De remarcat faptul ca in toate activitatile elevilor voluntari si beneficiari, s-
au regasit educatia, implicarea si pasiunea cu care profesorii voluntari , Simona Macarie , Bran Lenuta,
Carmen Lup, Florin Groza si Cristian Sabau,au coordonat fiecare moment.
Costumele deosebite, alaturi de gratia miscarilor, expresivitatea si sincronizarea perfecta au
imbracat dansurile intr-o aura luminoasa, aratand tuturor ca arta este o stare de spirit care poate sa faca
minuni si sa aprinda flacara sperantei in sufletul acestor copii cu abilitati diferite.
837
ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂICULEŞTI

ANUL ŞCOLAR 2017 – 2018
COSTINESCU CRISTINA
POEZIA EMINESCIANĂ –
UNIVERS MAGIC PENTRU COPII
MOTTO: ,,Fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci.”

Tudor Vianu
838
ARGUMENT
Eminescu n-a existat,

A existat numai o ţară frumoasă
La o margine e mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barbă nepieptănată de crai.
Şi nişte ape canişte copaci curgători
În care luna îşi avea cuibar rotit.
…………………………………….
Şi pentru că toate acestea
Trebuiau să poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus:
Eminescu
( M. Sorescu)
La fiecare început de ianuarie devenim părtaşi la nemurire, redescoperind în adâncul acelor

cuvinte, ,,ce exprimă adevărul”, esenţa spiritualităţii româneşti. ,,Eminescu este tot ce are sufletul nostrum
mai curat şi mai nins” , afirma Nichita Stănescu, creând astfel o punte între zariştea sufletului şi cea a
limbii române. An de an veem cum timpul nu rătăceşte pe cărări numele Lui, ci, dimpotrivă, cu fiecare
trecere ni-l adduce mai aproape. Vibraţia acestui moment omagial se transmite şi dinspre sufletele tinere
ale elevilor, care-I poartă lumina prin clipa de gând adresată întru retrăirea creaţiei sale.
SCOP:
- dezvoltarea dragostei pentru literatură
- cunoaşterea operei şi vieţii poetului Mihai Eminescu
- stimularea şi afirmarea potenţialului literar, artistic şi creative al copiilor din învăţământul primar
şi preşcolar
- descoperirea unor noi talente, care se pot dezvolta şi confirm ape parcurs, întărind prestigiul şcolii
şi al comunităţilor cărora le aparţin.
- educarea intelectuală, morală şi estetică a copiilor , pregătindu-I pentru o viaţă cu noi şi multiple
provocări.
OBIECTIVE:
- să cunoască semnificaţia zilei de 15 Ianuarie
- să cunoască viaţa şi opera marelui poet
- să recite expresiv poezii de Mihai Eminescu
- să realizeze compoziţii plastice inspirate din poeziile eminesciene
- să participe activ şi cu interes la activitate
- să realizeze compuneri dedicate poetului
GRUP TINTĂ: elevii şi preşcolarii Şcolii Valea Brazilor

Cadre didactice
COORDONATOR PROIECT: prof. pentru înv. Primar Costinescu Cristina

ECHIPA DE PROIECT: prof. pentru înv. primar Haiducu Veronica
prof. pentru înv. primar Necşoi Mihaela
prof. pentru înv. primar Deaconu Georgeta
prof. pentru înv. preşcolar Dumitrescu Emilia
RESURSE : umane: elevii şi cadrele didactice ale şcolii, respons. bibliotecă
materiale: volume de versuri, planşe, calculator
financiare: autofinanţare
839
LOC DE DESFĂŞURARE : sala festivă a şcolii
EVALUAREA PROIECTULUI:
Evaluarea proiectului se va realiza pe parcursul derulării proiectului, prin chestionare, dar şi prin
metode specifice: portofoliu, proiect, expozitie
MEDIATIZAREA: - prezentarea proiectului în Consiliul Profesoral, presă , comunitatea locala

INVITATI: Cadre didactice, parinti, reprezentati ai institutiilor locale
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
NR LOCUL
CRT ACTIVITATEA DESFĂŞURĂRII PERIOADA RESPONSABIL
1. Eminescu- suflet de crin Sala de clasă 15 ianuarie
- Lansarea şi popularizarea 2018
proiectului Deaconu Georgeta
- completarea activităţilor Costinescu Cristina
propuse Dumitrescu Emilia
- selectarea informaţiilor
necesare pentru derularea
proiectului
- prezentare ppt privind viaţa şi
opera lui Eminescu
2 Natura eminesciană în Sala de clasă 16 Ianuarie Haiducu Veronica

ochi de copil 2018 Necşoi Mihaela
-compoziţii plastice Deaconu Georgeta
inspirate din poeziile Costinescu Cristina
eminesciene Dumitrescu Emilia
Pictură, desen, colaj
3. Poezia lui Eminescu pe Sala de clasă 17 ianuarie Dumitrescu Emilia
note muzicale 2018 Costinescu Cristina
- interpretarea vocală Deaconu Georgeta
individual şi frontal Haiducu Veronica
- audiţii muzicale Necşoi Mihaela
4. Poezia eminesciană- Sala de clasă 18 ianuarie
univers magic pentru copii 2018 Costinescu Cristina
Secţiunea I: cunoştinţe Dumitrescu Emilia
generale despre viaţa şi opera Deaconu Georgeta
poetului Necşoi Mihaela
Sectiunea II: compoziţii Haiducu Veronica
plastice, colaj
Secţiunea III:
interpretare/
recitare versuri
eminesciene
5. Diseminare ala mare 19 Deaconu Georgeta
Popularizare în presă ianuarie Costinescu Cristina
MATRIX 2018 Dumitrescu Emilia
840
DOR DE EMINESCU
Noi toți Luceafăr te numim,
Că mare-ai fost și ești tot mare
Și zi, și noapte te iubim
Că ești al poeziei Soare.
Mereu va răsuna-n noi codrul,
Ce ție ți-a fost bun prieten,
Ne-om aminti din nou izvorul
Unde-adormeai pe pat de cetini.
Iar somnoroase păsărele
Ce tainic noaptea se ascund
Ne vor șopti prin rămurele
Cât le-ai purtat în al tău cânt.
Din tot ce-ai scris, și vers, și proză
E greu să-ți spun ce mi-ar plăcea,
Tu mi-ai făcut o viață roză
Cu toată fantezia ta!
(Din creațiile copiilor)
841
CARACTERISTICILE CAMPANIILOR DE SUCCES PRIVIND

Prof. Coştiuleanu Alina, Liceul Tehnologic Bîrseşti
Campaniile sunt eforturi coordonate, ample şi orientate spre atingerea unui anumit obiectiv sau a
unui set de obiective corelate, care vor permite organizaţiei să atingă , în viitor un scop pe termen lung.
Sunt construite şi elaborate pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a corecta sau
îmbunătăţii o situaţie. Ele ating aceste scopuri schimbând o lege sau o opinie, întărind un comportament,
o lege sau o opinie dezirabile, dar contestate de ceilalţi.
În literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de succes privind
promovarea imaginii Şcolii:
◄ identificarea nevoilor, a intereselor, a obiectivelor şi posibilităţilor publicurilor prioritare;
◄ planificarea şi executarea campaniei într-un mod sistematic;
◄ monitorizarea şi evaluarea continuă pentru a vedea ce funcţioneaza şi unde trebuie făcute eforturi
suplimentare;
◄ luarea în considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu mass-media;
◄ selecţia unor mijloace mass-media potrivite pentru fiecare public prioritar.
O campanie de succes trebuie să aibă o latură educativă. Întotdeauna aceasta trebuie să lumineze
publicurile ei, oferindu-le o perspectivă diferită despre ceva ce ştiau deja sau credeau că ştiu.
Un al doilea element este asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale, care pot contribui la
eficacitatea campaniei. Astfel, dacă se doreşte ca femeile din ţările subdezvoltate să-şi vaccineze copii,
campanile pot atinge rezultatul dorit dacă doctorii şi serul sunt deja disponibile.
Un al treilea element este constrângerea. În unele situaţii trebuie să existe ceva mai mult decât
stimulente materiale. De exempu, multe campanii pentru purtarea centurii de siguranţă în automobile au
trecut de la faza de educare şi de oferire de suporturi materiale, la instituirea de legi pentru acordarea de
amenzi.
Al patrulea element este susţinerea, care se referă la reluarea mesajului. Este nevoie de reluarea
mesajului, nu numai pentru că oamenii uită, dar şi pentru că apar şi membri noi în publicul–ţintă.
Susţinerea ajută la intensificarea puterii mesajului, pentru că extinde aria de acoperire a acestuia, care este
supus ăi de oameni din afara unităţii scolare.
Evaluarea este al cincilea element semnificativ al unei campanii de publicitate. Se identifică ce fel
de schimbare de comportament dezirabilă s-a produs, când s-a produs şi pentru ce publicuri.
Bibliografie selectivă
1. Coman, Cristina, Relaţii publice şi mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
2. Dragan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Editura Şansa, Bucureşti, 1996;
3. Rus, Flavius Catalin, Introducere în ştiinţa comunicării şi a relaţiilor publice, Editura
Institutului European, Iasi, 2002;
842
Promovarea Colegiului Tehnic „Traian Vuia” Oradea prin Lansarea

proiectului Erasmus+ - acțiunea KA1
COTCA ALINA
Proiect de mobilitate europeană pentru formare profesională (VET) cu titlul

”Cooperare interinstituțională europeană pentru formarea profesională a viitorilor
tehnicieni în turism”
• OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII:
• Promovarea imaginii şcolii prin participarea la proiectele europene, promovare în cadrul
comunităţii locale şi naţionale;
• Promovarea inserţiei profesionale, a competitivităţii, a creativităţii şi a spiritului antreprenorial
în vederea îmbunătăţirii ofertei educaţionale în formarea profesională iniţială din învăţământul
profesional şi tehnic.
• Dobândirea de competențe tehnice generale şi de specialitate într-un context de muncă modern la
nivel european;
• Dobândirea unor competențe cheie care să conducă spre îmbunătățirea nivelului de educare și
formare al participanților;
• Contactul cu profesioniști cu un înalt nivel de calificare, care să le faciliteze accesul la informații
și să îi îndrume în viitoarea meserie;
• DESCRIEREA ACTIVITĂŢII:
Joi, 28 septembrie 2017, la Colegiul Tehnic ,,Traian Vuia” din Oradea, în prezența
reprezentanților din partea Inspectoratului Școlar Județean Bihor (insp. Florian Mieluţ), Universității din
Oradea (lect. univ. dr. Remus Roşca şi şef serviciu bibliotecă Florica Ujoc), ai ANAF Bihor (doamna
Magdalena Berce), a d-nei Pantazi Teodora director la Centru Şcolar de Educaţie Incluzivă nr. 1 Oradea,
a conducerii şcolii, a cadrelor didactice şi nedidactice şi a elevilor clasei a XI+a C, a avut loc lansarea
proiectului cu finanțare europeană Erasmus+ „Cooperare interinstituțională europeană pentru formarea
profesională a viitorilor tehnicieni în turism” (EICTFTT).
Proiectul, a cărui valoare totală este de 33.360 de euro, va fi implementat pe o perioadă de 12
luni, între 1.09.2017-31.08.2018 şi se adresează unui număr de 16 stagiari VET de clasa a XI-a, elevi la
profilul servicii, calificarea Tehnician în turism, care studiază în clasa a XI-a modulul M6 - Operaţiuni
tehnice ale agenţiilor de turism. Ideea acestui proiect s-a sprijinit pe dorința instituției de învățământ de a-
şi adapta oferta educațională la necesitățile pieței forței de muncă, în contextul accentuării învățării
centrate pe elev. Proiectul presupune efectuarea unui stagiu de pregătire practică într-un mediu de lucru
european orientându-se înspre dezvoltarea competențelor profesionale, sociale, de comunicare,
îmbunătățirea competențelor lingvistice şi culturale, cooperare în relațiile de muncă şi incluziune socială a
elevilor. Parteneriatul este format din Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Oradea - beneficiar, agențiile de
turism Barvitur şi Viagens Abreu din Barcelos - organizații de primire, precum şi Amigos de Mobilidade
din Barcelos, Portugalia organizație intermediară. Partenerii de mobilitate au fost selectați astfel încât să
se plieze pe nevoile de formare ale acestora, iar localizarea acestora să permită studierea unei piețe
turistice bine dezvoltate. Elevii care vor face practica aici își vor însuși cunoștințe în domeniul turismului,
vor oferi sfaturi turiștilor, depinzând de veniturile, prețurile și dorințele lor, vor colabora cu personalul
pregătit foarte bine din punct de vedere profesional pentru a identifica unitățile concurente de pe piața
turistică și pentru a promova agenția prin pliante, prin social media sau alte canale. De asemenea, stagiarii
vor învăța să completeze documente specifice utilizate în agenția de turism. În urma plasamentului de
formare profesională parcurs, elevii vor primi certificate de participare la stagiu eliberate de către
instituțiile partenere implicate în proiect. Rezultatele învățării dobândite în urma parcurgerii stagiului de
pregătire practică vor fi recunoscute în țară prin intermediul sistemului ECVET - The European Credit
system for Vocational Education and Training - sistem care permite transferul și acumularea rezultatelor
învățării dobândite în diferite contexte de învățare. Rezultatele tangibile ale proiectului se vor concretiza,
printre altele, în: elaborarea unui caiet de pregătire practică, înfiinţarea a două firme de exerciţiu având ca
843
model agenţiile partenere şi realizarea unui CD ce va cuprinde materialele de lucru utilizate pe perioada
derulării stagiului de pregătire practică şi fotografii care să surprindă activitățile practice desfăşurate de
elevi. Rezultate intangibile aşteptate: competenţe profesionale la nivel înalt în domeniul operațiunilor
tehnice derulate în agenția de turism; îmbunătățirea competențelor cheie: lingvistice, digitale,
interpersonale, cooperare în relaţiile de muncă, culturale şi sociale; creșterea încrederii în sine, formarea
unei imagini cât mai clare asupra calificării şi a oportunităților de angajare; dobândirea certificatului
Europass Mobility, precum și a altor certificate de participare la stagiu menite să le faciliteze
participanților fluxul și să le crească șansele de angajare pe viitor; utilizarea ECVET care permite
transferul și acumularea rezultatelor învățării dobândite în diferite contexte; colaborarea în viitor cu alți
agenți economici parteneri.
844
Promovarea imaginii școlii – promovarea activităților din sistemul de

învățământ
Profesor invatamant prescolar Cotea Mioara

Educația omului este funcția pe care trebuie să o îndeplinească atât natura proprie a ființei umane,
cât și comunitatea prezentă în viața acestuia. Procesul educațional, cu reguli concrete în acțiuni, prin
mișcarea evolutivă reformează și schimbă comportamentul individului și al societății, astfel formând
ierarhia valorilor în raport cu cerințele și necesitățile existente ale timpului.
Treptat, atât omul cât și societatea devin dependenți unul față de altul în procesul schimbărilor,
corelat cu mediul educațional și al instruirii, astfel creând sistemul comun de activitate. Sistemul respectiv
de activitate, definit de ansamblul fenomenelor educaționale și sociale, în rezultat, stabilește legile
specifice ale domeniului, incluzând în sine educația, instruirea, învățământul.
Toate, la rândul lor, fac parte din activitatea pedagogică cu acțiunea de formare a personalității
individului. În activitatea de formare și instruire a omului într-un mediu social sunt prezenți diverși factori
cu rolul de a contribui considerabil la procesul educațional și al tuturor fenomenelor educaționale.
Diversitatea factorilor ce contribuie la procesul educațional într-un mediu social sunt actorii
societății precum – școala sau unitatea de învățământ, societatea în cauză, statul, familia, instituțiile și
întreprinderile interesate în promovarea procesului de educație și instruire, centrele bisericești. Relația
dintre școală – societate – stat – individ este rolul esențial și factorul primordial în dezvoltarea unui
sistem real de instruire și educație.
Abilitatea socială este definită drept capacitatea de a iniţia şi întreţine relaţii personale, de a fi
acceptaţi şi de a ne integra în grupuri, de a acţiona eficient ca membri ai unei echipe, de a influenţa
atitudinea, părerile şi comportamentul altor oameni, de a conduce oameni, în unele cazuri organizaţii
întregi şi de a preveni apariţia conflictelor, sau, în cazul în care au loc, de a le dirija corespunzător.
Printre metodele de dezvoltare a abilității sociale putem menționa exercițiile de spargere a gheții,
tehnica obiecte găsite, jocurile de rol și literatura pentru copii.
Exerciţiile/ jocurile de spargere a gheţii (ice- breaking) reprezintă un evantai de tehnici care au
drept scop principal diminuarea barierelor inhibitorii privind contribuţia persoanei la o activitate în grup,
în direcţia instituirii unui climat de lucru relaxant şi reconfortant. Exerciţiile de acest gen contribuie la
dezvoltarea abilităţior de comunicare verbală şi nonverbală.
Un exerciţiu extrem de simplu este cunoscut sub numele de „tehnica ziarului vorbitor”, prin care se
cere elevilor la inceputu unei ore să-şi exprime sentimentele produse de ziua respectivă acţionând asupra
unui ziar pe care l-a primit de la profesor; astfel ruperea ziarului poate desemna sentimente de frustrare
acumulate de elev. Ceilalţi elevi vor trebui să descrie în cuvinte starea persoanei respective şi să-i ofere
acesteia ceva din starea lor (de bucurie, de exemplu). Astfel poate fi realizat un echilibru emoţional al
elevilor înainte de începerea unei ore de consiliere.
O altă tehnică este aceea a „grupurilor zumzăitoare”; elevii sunt împărţiţi în grupe de lucru de câte
patru persoane pentru a le permite şi celor mai timizi să îşi exprime opiniile. Rezultatele muncii în echipă
vor fi prezentate de un singur elev, fără a se nominaliza elevii care au avut o anumită idee. La început
prezentarea o vor face elevii care nu au probleme de comunicare; pe măsură ce elevii se vor familiariza cu
aceaastă tehnică sarcina prezentării rezultatelor finale va reveni şi elevilor mai timizi.
Tehnica „Obiecte găsite” este o tehnică producătoare de amuzament şi energie, contribuind la
dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi negociere. Se va cere elevilor ca timp de câteva minute să iasă
din clasa şi să revină aducând cu sine un obiect pe care l-au găsit în afara clasei. Ei au sracina de a
prezenta cât mai frumos obiectul respectiv şi, chiar mai mult, să convingă profesorul să îl cumpere.
“Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii copilului. Jocul este singura atmosferă
în care fiinţa sa psihologică cere să respire şi, în consecinţă, să acţioneze.” (E. Claparede)
Pentru a putea utiliza metoda jocului de rol, este recomandabil ca numărul participanţilor să nu fie
mai mare de zece. De asemenea, metoda nu trebuie aplicată înainte ca participanţii să se cunoască unii pe
alţii (în caz contrar, implicarea va fi stereotipă şi rigidă, neatingându-se obiectivul principal al jocului de
rol, acela de implicare şi motivare a grupului de participanţi în vedera realizării unei pregătiri/ experienţe
comune).
845
Jocul de rol se desfăşoară în patru etape și anume: descrierea situaţiei, repartizarea rolurilor urmată
de distribuirea câte unei fişe pentru fiecare participant (care cuprinde descrierea rolului şi a situaţiei
scenetei), jocul de rol propriu- zis și analiza activităţii, reliefarea concluziilor.
Rolul profesorului este acela de a reliefa de fiecare dată existenţa unor valori şi comportamente ale
personajelor jucate, precum şi a consecinţelor rezultate din interacţiunea acestora.
Poveştile implică oameni, animale, figuri fantastice, obiecte neanimate care, în acest cadru literar,
au personalitate, credinţe, gânduri, emoţii, adoptă anumite comportamente. Pe parcursul dezvolării unei
poveşti apar o serie de probleme echivalente cu cele din viaţa reală, iar personajele şi obiectele din
poveste corespund gândurilor, emoţiilor şi comportamentelor particulare. Când un copil ascultă o poveste
se poate identifica cu un personaj sau cu o temă sau eveniment din poveste, reflectând propria situaţie de
viaţă. Copilul va recunoaşte relaţia dintre evenimentele şi temele din poveste şi evenimentele din propria
sa viaţă.
De asemenea, poveştile pot fi utilizate în scop educaţional: după încheierea lecturii profesorul poate
realiza împreună cu elevii caraterizarea personajelor pornind de la faptelele lor, pot fi imaginate alte
finaluri ale poveştii, pot fi căutate soluţii alternative la problemele personajelor.
Instituția de învățământ sau școala a fost, este și va fi mereu acel mediu social în care crește, se
dezvoltă, se educă și se instruiește omul-copilul-elevul.
846
ȘCOALA GIMNAZIALĂ GIUVĂRĂȘTI
Profesor Cotelin Luța

cum.
847
Prof.înv.primar: Cotul Virginia

informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie , nivel de
angajaţi .
-Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
-Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
-Să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
-Să foloseşti sponsorizarea ;
-Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
-Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
848
Importanța integrării senzoriale în activitatea didactică

– prezentarea unui scenariu didactic-
Alina-Maria Covaci, prof. în inv. preșcolar

Integrarea senzorială în procesul de învățământ reprezentă o modalitate eficientă de a-i ajuta pe cei
mici nu doar să exploreze lumea și mediul înconjurător ci și să contribuie la propria cunoaștere prin
intermediul simțurilor.
Cum putem exploata simțurile astfel încât să îi determinăm pe copii să asimileze cunoștințe, să se
cunoască pe ei înșiși și lumea din jur? Ei bine, învățarea eficientă se produce în situațiile de învățare în
care sunt angajate toate sistemele senzoriale ale copilului. Astfel, în predare și învățare este important să
se utilizeze lucruri din realitate, obiecte palpabile, din natură, sau modele ale lucrurilor reale din natură.
Învățarea este una productivă dacă este o învățare experiențială, adică se sprijină pe observarea realității și
pe investigarea directă a lucrurilor, nu doar pe relatarea teoretică cu privire la acele lucruri.
În acest sens, propun un scenariu didactic care se bazează pe realizarea de observații directe și care
include situații de învățare care antrenează toate simțurile copilului. Proiectul didactic prezentat este un
joc cu probe pentru Cunoașterea mediului, elaborat pentru grupa mare, având ca temă: „Simturile”.
Scopul activității este îmbogățirea experienței senzoriale a copiilor, precum și asimilarea de
cunoștințe noi referitoare la organele de simț și rolul acestora.
Obiective operaționale:
• Să enumere organele de simț, pe baza observației directe;
• Să identifice rolul organelor se simț, făcând apel la experiența anterioară;
• Să descrie caracteristicile obiectelor după: formă, mărime, culoare, gust, miros, auz, pipăit;
Metode și procedee: observația, conversația, explicația, exercițiul, expunerea, problematizarea.
Material didactic: săculeț umplut cu diverse obiecte: con de brad, vată, cub, nucă, balon, pană;
ochelari de soare, lentile colorate, lanterne, lupe, binocluri; tamburină, maracas, ouă de plastic
umplute cu diverse obiecte sau alimente (monede, orez, zahăr, hârtie, etc.); parfum, ceapă, esență de
vanilie, spirt; biscuiți sărați, bomboane, lămâie, ciocolată amăruie.
Forme de organizare: frontal și individual.
Durata: 40 de minute
Scenariul activității:
I.Moment organizatoric:
Se pregăteste sala de grupă: scăunelele sunt așezate în semicerc. Se pregătesc materialele didactice.
II.Captarea atenției:
Captarea se realizează prin intermediul unui joc distractiv: „Touch your.../shake your... ”, în care
copiii indică diverse părți ale corpului. Se prezintă apoi săculețul surpriză.
III.Anunțarea temei și a obiectivelor
Se anunță tema: „Astazi ne vom juca cu nasul, ochii, gura, urechile și mâinile – mai exact, vom
învăța despre simțuri!”
IV.Dirijarea invătării și obținerea performanței
Prima probă a jocului presupune antrenarea simțului tactil. Astfel, se va folosi un săculeț cu
diverse obiecte de diverse mărimi, forme și texturi. Educatoarea prezintă jocul și regulile jocului. Aceasta
va chema, pe rând, câte un copil care va trebui să găsească în săculeț, cu ochii închiși, obiectul indicat de
aceasta. Apoi, copilului i se va cere să descrie obiectul și să explice cum l-a găsit. Se trag concluziile-
pipăind cu mâinile un obiect, ne putem da seama de temperatura, forma, suprafața obiectelor și textura
acestora (moale, tare, neted, aspru, rotund, ascuțit).
Următoarea probă, pentru explorarea simțului văzului, va fi introdusă prin intermediul mai
multor întrebări adresate copiilor: „Cum sunt îmbrăcată?”, „Ce culoare au hainele mele?”, „Ce parte a
corpului folosiți pentru a vedea?”, „Ce putem vedea cu ochii?”. Se vor enumera proprietățile ochiului – cu
ajutorul ochiului putem vedea forma, mărimea, culoarea și distanța obiectelor. Apoi, se va utiliza o cutie
dotată cu diverse obiecte folosite pentru vedere: ochelari de soare, ochelari cu lentile colorate, binoclu,
849
lupă, lanterne. Copiii vor explora, pe rând, toate aceste materiale, observând cum anume se schimbă
diverse proprietăți ale obiectelor (culoare, distanța obiectelor, luminozitate, etc.).
Captarea atenției pentru angajarea simțului auzului se va face prin utilizarea unui clopoțel sau
tamburine. Copiii vor fi întrebați „Ce ați auzit?” „Care este organul care ne ajută său auzim și să
ascultăm?”. „Ce putem auzi cu urechile?” (zgomote, cuvinte, sunete muzicale). Apoi, educatoarea
introduce un joc pentru stimularea simțului auzului. Se vor folosi mai multe ouă din plastic umplute cu
diverse obiecte. Copiii vor fi chemați în față pentru a îndeplini sarcina de a forma perechi de ouă în
funcție de sunetul pe care acestea îl produc. Jocul implică sortarea și potrivirea corectă a ouălor după
sunet-recunoastrerea sunetelor similare.
Pentru miros, educatoarea va introduce o cutie cu recipiente în care se află diverși stimuli olfactivi
(alimente, parfum, etc.). În această probă, copiii vor trebui să identifice ce se află în fiecare recipient. Vor
fi întrebați „Cum miroase?” și „De ce organ ne folosim pentru a mirosi?” (ne folosim de nas pentru a
percepe mirosuri plăcute și neplăcute). Apoi, împreună cu educatoarea, vor sorta mirosurile în două
categorii: „miros placut” și „miros neplacut”. Se menționează și faptul că mirosul ne ajută să ne dăm
seama dacă alimentele sunt proaspete sau alterate.
Jocul următor va fi inițiat printr-o întrebare: „Cu ce organ de simț putem gusta alimentele?”. Limba
simte gusturile: dulce, sărat, acru și amar. În continuare copiilor li se vor prezenta o serie de recipiente cu
diverse alimente a căror gust va trebui să îl ghicească. Se adresdeaza întrebări pentru problematizare:
„Oare putem simți gustul unor alimente dacă nu putem mirosi?” (se accentuează faptul că simțul gustului
depinde de asemenea și de simțul mirosului). Copiii vor gusta alimente cu ochii închiși, ținându-se de nas
totodată.
V.Asigurarea transferului
Se vor adresa întrebări legate de ce anume au învățat, respectiv întrebări capcană precum: „Putem
mirosi o floare cu urechile?”,”Putem gusta o portocală cu ochii?”, etc.
VI.Încheierea activitătii
Educatoarea va face aprecieri generale și individuale la adresa copiilor, aprecia modul care aceștia
au participat la activitate gradul de implicare fiecărui copil activitate.
Bibliografie:
M Ed. C. T. Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2008
Chiș, V. Fundamentele pedagogiei, Cluj Napoca, 2014
850
prof. Covaci Mariana, Liceul Tehnologic Ruscova, jud. Maramureș
,,Școala trebuie adaptată la copii și nu copiii la școală." (Alexander Sutherland)

Pornind de la acest citat, subliniem ideea că aceasta este o modalitate de a atrage populația școlară,
de a-i convinge pe părinți că e lucrul cel mai important: copiii să se simtă în largul lor și să învețe cu
plăcere. Copiii sunt cei care pot contribui la promovarea imaginii școlii în momentul în care frecventează
relaxați cursurile unei școli, fără a o considera o povară.
cum.
851
MODALITATE DE PROMOVARE A ṢCOLII

PROPUNǍTOR: Cozma Ionela Maria
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARA-

DATA: 23.02.2015
CLASELE: C.P., a III-a, a IV-a ṣi preṣcolarii
UNITATEA DE ȊNVǍȚǍMȂNT: Scoala Gimnaziala Certeju de Sus
PROPUNǍTOR: Cozma Ionela Maria
ARIA CURRICULARǍ: Limbǎ ṣi comunicare
SUBIECTUL: Tezaur românesc
TIPUL LECȚIEI: Fixare ṣi sistematizare
SCOPUL LECȚIEI: Familiarizarea cu tradiţiile româneṣti, desprinderea mesajului transmis prin
intermediul poveṣtilor;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: sǎ prezinte în mod expresiv glume, proverbe ṣi ghicitori;
O2: sǎ creeze, printr-o participare cât mai activǎ, o atmosferǎ specificǎ ṣezǎtorii;
O3- sǎ interpreteze expresiv rolurile;
O4- sǎ exprime atitudini positive faţǎ de tradiţiile ṣi obiceiurile strǎmoṣeṣti;
O5- sǎ execute correct paṣii de dans popular;
STRETEI DIDACTICE:
METODE ṢI PROCEDEE: conversaţia, problematizarea;
MIJLOACE DIDACTICE: obiecte cu caracter ţǎrǎnesc, PC;
FORME DE ORGANIZARE: frontalǎ, pe grupuri;
BIBLIOGRAFIE:
* Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita,Editura V&I Integral, Bucuresti, 2005;
* Antologie de texte literare
* Culegere de cantece
DESCHIDEREA ŞEZĂTORII:
Şezătoarea se va deschide printr-o poezie spusă de un elev care va fi gazdă având în mâini o tavă
cu pâine şi sare pentru a întâmpina oaspeţii. Lângă acesta va mai fi un elev care va întâmpina oaspeţii
Elev 1: Foaie verde de trifoi ,
Bine aţi venit la noi .
Copil 1: Am aflat că-i şezătoare

Şi-am venit fără chemare,
Vă poftesc cu mic cu mare
Că-i o gazdă primitoare.
Să fim harnici şi voioşi,
Fete mândre şi feciori
Pui de românaşi voinici,
O să meargă treaba bici.
Elev 1:
Din vreme noi ne-am trezit
De oaspeţi ne-am pregătit.
Dar ia poftiţi de intraţi
Şi aici vă aşezaţi!
Odaia-i încăpătoare,
Hrana-i îndestulătoare.
Elev 2:
Fiincă azi e sarbatoare
852
Şi cu toţii aţi venit,

Am să-ncep c-o ghicitoare:
- Ce este o şezătoare?
Cine ştie mâna sus,
Să vedem ce-aveţi de spus! (Copiii se miră, se întreabă)
Orice zi de şezătoare
E un fel de sărbătoare
Când prietenii se-adună
Şi muncesc cu voie bună
Treaba lor cu toţi şi-o fac,
Dar nici din gură nu tac.
Basme, glume, ghicitori
Se spun pe la şezători.
Copil 5:
Acum ştie fiecare
Ce este o şezătoare:
Obicei vechi, aşezat
Şi de treabă, şi de sfat.
Fiecare ne-aşezăm
Şi de lucru ne-apucăm!
Toţi elevii se aşază la mese, asculta indrumarea invatatorului şi încep să lucreze. Fiecare echipă are
de realizat obiecte diferite: semne de carte cu ajutorul cusăturilor, papuşi din fire textile, ornează linguri
de lemne cu motive naţionale şi papuşi îmbrăcate in costume naţionale.
Un reprezentant al echipei va prezenta produsul finit şi modul de realizare
ÎNCHEIEREA ŞEZĂTORII:
Copil 8:
Ziuă bună, şi-am plecat
Noi aici v-am prezentat
Obiceiul vechi din sat
Ce străbunii l-au lăsat.
L-au lăsat cu jurământ,
Să iubim acest pământ.
Să iubim neamul şi glia,
Elevii vor dansa ,,Alunelul”
853
COZMA MADALINA
cum.
854

Prof. Magdalena Cozma
Şcoala de Artă „Sergiu Celibidache”
Loc. Roman, jud. Neamţ
Cunoaşterea tradiţiilor şi a faptelor de cultură aparţinând unui popor sau unei comunităţi permit o
mai bună înţelegere a structurilor sociale şi a fiinţei umane şi completează sinteza asupra spiritualităţii
spaţiului urban local. Municipiul Roman, situat la confluenţa Moldovei cu Siretul, este unul din cele mai
vechi oraşe moldoveneşti, atestat printr-un document oficial din 1392 emis de cancelaria domnitorului
Roman Muşat. Poziţia geografică, alături de factorii economici şi politici, au favorizat, de-a lungul
timpului, dezvoltarea culturală a oraşului. La Roman s-au născut ori au urmat cursurile unor şcoli din
localitate personalităţi de marcă ale culturii româneşti şi universale. Menţionăm pe: scriitorii Cezar
Petrescu, Garabet Ibrăileanu, Otilia Cazimir, Max Blecher, Octav Dessila, Filip Brunea Fox (fondatorul
reportajului românesc); regizorii Jean Mihail şi Hero Lupescu; inginerul Panaite Donici, medicul şi
chimistul Constantin Istrate (academician, preşedinte al Academiei Române), filologul Haralambie
Mihăilescu (academician), primul agronom român, Ion Ionescu de la Brad, economistul Ioan D. Strat
(primul rector al Universităţii A. I. Cuza din Iaşi), istoricul Nicolae Grigoraş, preotul Constantin Galeriu.
Aici au păstorit episcopii cărturari Macarie, Dosoftei, Melchisedec Ştefănescu (istoric, academician). În
cercul mai larg al tradiţiilor culturale romaşcane se înscriu, concentric, şi cele muzicale. În acest sens,
Romanul – raportat la numărul de locuitori – este oraşul unde s-au născut cei mai mulţi mari muzicieni
din ţară: Paul Ciuntu, Alexandru Zirra, Mihail Jora (academician), Dumitru D. Botez, Sergiu Celibidache.
Dintre cei aparţinând generaţiei tinere amintim pe violoncelistul Emil Klein şi compozitorul şi
muzicologul Liviu Dănceanu. Aceasta este o enumerare incompletă, bineînţeles, dar care oferă suficiente
argumente atât pentru conturarea imaginii tradiţiei culturale romaşcane cât şi pentru a justifica necesitatea
înfiinţării actualei instituţii de învăţământ muzical. Faptul s-a petrecut în 1958, în plină epocă
proletcultistă când, la iniţiativa unui grup de intelectuali romaşcani, Ministerul Învăţământului şi Culturii
a emis actul oficial de înfiinţare a Şcolii de Muzică şi Arte Plastice cu program suplimentar [actul nr., din
data de...etc.]. Şcoala a funcţionat iniţial în sediul unei instituţii aparţinând administraţiei publice locale
din perioada interbelică, apoi, în 1979, a fost mutată într-o casă construită la sfârşitul secolului al XVIII-
lea, ultimul proprietar de până la naţionalizarea socialistă fiind familia Celibidache. Ambele clădiri, prin
natura destinaţiei lor, erau improprii pentru învăţământul artistic. În 2001, pe fondul legii bazate pe
principiul restitutio in integrum, dar şi din cauza degradării clădirii, şcoala a fost mutată temporar din casa
familiei Celibidache în căminul Colegiului Naţional Petru Poni, apoi, în 2005 , în localul unei şcoli de
stat, unde funcţionează şi în prezent. Actuala conducere a şcolii, beneficiind de sprijinul Primăriei din
Roman, a reuşit să transforme clădirea şcolii de cultură generală într-un spaţiu adecvat învăţământului
vocaţional de artă. În anul 2010, ţinând cont de prestigiul mondial al unuia din muzicienii romaşcani,
instituţia noastră a adoptat titulatura de Şcoala de Arte Sergiu Celibidache. La iniţiativa Primăriei din
Roman, din anul 2010 şcoala noastră funcţionează cu program integrat de artă. Modificările demografice
din perioada anilor 70` şi mai apoi din anii 90`, au contribuit la redimensionarea spaţiului cultural
comunitar tradiţional, în sensul unei diversificări a manifestărilor şi intereselor culturale ale comunităţii.
În prezent, instituţia noastră a devenit un adevărat centru de cultură, recunoscut pe plan local şi
naţional, contribuind din plin la realizarea şi dezvoltarea fenomenului cultural comunitar pe baza unei
sinteze care însumează experinţa trecutului şi deschiderile spre comunitatea internaţională, predominant
europeană.
855
856
PATRULA DE RECICLARE A ŞCOLII GIMNAZIALE URSA SPUNE :

,,STOP DEEE!”
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GÎRCOV

PROF. COZMA NINETA
Dornici de a contribui la stoparea poluării mediului înconjurator, agenţii Patrulei de Reciclare a

Şcolii Gimnaziale Ursa, sub conducerea profesorului coordonator Cozma Nineta, s-au întrunit într-o
,,şedinţă” în care au stabilit un plan de acţiune.
Aceştia au desfăşurat activităţi de informare, de educare, de sensibilizare şi de mobilizare a
tinerilor şi a membrilor comunităţii locale. Agenţii Patrulei au împărţit pliante şi şi-au convins părinţii,
bunicii, vecinii şi oamenii din sat să renunţe la deşeurile şi echipamentele electrice şi electrocasnice
(DEEE).
DEEE reprezintă un risc pentru mediu şi pentru oameni prin componentele toxice pe care le conţin,
în cazul în care nu sunt colectate selectiv şi trimise spre reciclare. Nu este uşor să convingi oamenii să
renunţe la aparatele vechi pe care le păstrează inutil şi la obiceiurile lor comode, dar misiunea agenţilor
este ambiţioasă, deoarece ei au înteles că trebuie să protejeze mediul înconjurător , au înţeles că
reciclarea este singurul mod legal, responsabil şi civilizat de a ne debarasa de ele.
Patrula de Reciclare este un program naţional de educaţie de mediu care formează o generaţie de
tineri responsabili, preocupaţi de grija faţă de mediul înconjurător, implicaţi în comunitate şi încrezători
în propria putere de a aduce schimbări benefice în societate.
În cadrul Proiectului Patrula de Reciclare a Şcolii Gimnaziale Ursa au fost înscrişi 15 elevi , proiect
ce se derulează pe parcursul anului şcolar 2017-2018 sub coordonarea d-nei profesor de limba şi literatura
română Cozma Nineta.
Cu fiecare om informat, cu fiecare acţiune întreprinsă, cu fiecare deşeu reciclat, ajungem mai
aproape de acest ideal.
România se schimbă în bine...cu VOI!
SPUNEŢI ŞI VOI : ,, STOP DEEE!”
Elevii Şcolii Gimnaziale Gîrcov şi-au demonstrat şi ei talentul în cadrul Festivalului Rural de Teatru
pentru Copii ,, Atelierele de teatru”, eveniment ce face parte dintr-un proiect al Centrului Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt şi se adresează elevilor din ciclul primar şi gimnazial
din mediul rural.
Anul acesta, sub îndrumarea d-nei profesor de limba şi literatura română de la Şcoala Gimnazială
Gîrcov, Cozma Nineta, elevii au participat la etapa zonală care a avut loc în comuna Giuvarăşti cu -
piesele de teatru: - ,,Sagrada Familia” de Vladimir Helmis
- ,,Deşteptăciunea proştilor”
- monologurile: - ,, Mama Angheluşa” de Vasile Alecsandri
- ,,Într-o gară” de Vladimir Helmis.
La secţiunea scenetă, elevii Albulescu Alexandru, Vasile Georgiana, şi Malotea Valentina au
obţinut premiul I şi premiul pentru cea mai bună regie, iar la secţiunea monolog, eleva Staicu Adelina a
ocupat premiul I, calificându-se astfel la etapa judeţeană.
Căminul Cultural din comuna Osica de Sus a găzduit în data de 11 noiembrie 2017 cea de-a VII-a
ediţie a etapei finale a concursului. În acest an, din juriu, a făcut parte şi marele regizor Mihai Lungeanu.
Dornici să îşi demonstreze talentele actoriceşti la un nivel cât mai înalt, copiii au urcat pe scenă
încrezători.
La secţiunea monolog, eleva şcolii noastre, Staicu Adelina, a obţinut premiul II pe judeţ.
„Atelierele de teatru” reprezintă un prilej pentru tinerii din mediul rural dornici să cunoască o latură
artistică mai puţin apropiată de ei până acum şi pe care o pot explora îndeaproape.
857

ȘCOLII
Prof. Anda Crăcan

Școala Gimnazială „Timotei Petride” Latinu
Consider ca fiind foarte importanta existenta unor strategii de marketing în promovarea imaginii
scolii, nu numai pentru a atrage elevi către scoala ta, chiar pentru ai pastra sau ati face cunoscută
activitatea. Am reusit ca prin organizarea si participarea la actiuni comune si relevante pentru comunitate
si prin stabilirea unor legaturi, participarea responsabila a tuturor persoanelor implicate la problemele
comune ale societatii civile pentru realizarea proiectelor proprii, institutii publice locale si judetene sa
ȋmbunatatim imaginea scolii.
Un model general al unei campanii de promovare a imaginii scolii este cel realizat de Nowak si
Warneyd, caz in care au putut fi identificate urmatoarele elemente:
concurente;
◄ Publicul – tinta – este format din persoanele de la care se doreste obtinerea unui raspuns in
urma campaniei. Grupurile care sunt cel mai greu de atins, sunt cele care nu simt nevoia unui anumit
public – tinta;
O strategie de success trebuie sa aiba o latura educativa . Intotdeauna aceasta trebuie sa lumineze
intrebari in selectarea unor media potrivite pentru un anumit mesaj ;
Ce audienta vrei sa atingi si care este cota de credibilitate data de acea audienta fiecarui mijloc de
comunicare ?
Cand trebuie sa atingi acea audienta si pana la ce data trebuie sa primeasca un mesaj pentru a
raspunde la el ?
Cat trebuie sa cheltuiesti si cat iti permiti sa cheltuiesti ?
Care media ating cel mai mare segment al publicului ?
Care are cea mai mare credibilitate si care este costul ?
858
Pe ce media te poti sa te bazezi ca vor livra mesajul in limitele de timp necesare pentru ca mesajul
sa fie eficient ?
Ar trebui folosit un singur canal mediatic ?
Media Avantaje Dezavantaje
principale
TELEVIZIUNEA - combina caracteristicile legate de - mesaj efemer;
vaz, auz si miscare; - spatiile disponibile mai greu
- credibilitate pentru ca mesajul este de gasit;
transmis imediat; - costuri mari;
- identificare buna cu produsul; - mesaj limitat de segmente
- popularitate. de timp restrictionate;
REVISTELE - selectivitate in ceea ce priveste - nu pot domina intr-o piata
audienta; locala;
- atingerea unor publicuri mai - publicurile unui anumit tip
instarite; de reviste sunt aceleasi;
- mai multi cititori pentru un - costurile de productie sunt
exemplar; crescute;
- reproducere buna a culorilor
ZIARELE - selectivitatea pietelor geografice; - costuri mari pentru
- usurinta in schimbarea textului acoperire nationala;
reclamelor; - viata scurta a mesajului;
- atinge toate grupurile de venituri; - tiraj irosit;
- cost relativ scazut; - costuri diferite intre
- potrivite pentru publicitatea reclamele locale si cele nationale
distribuitorilor si a producatorilor;
RADIOUL - selectivitatea pietelor geografice; - mesaj limitat de csegemente
- saturare buna a pietelor locale; de timp restrictionate;
reclamelor.
INTERNETUL - potrivit pentru publicitatea - mesaj cu impact limitat;
distribuitorilor si producatorilor; - mesaj limitat de segmente
- cost relativ scazut; de timp si spatiu restrictionate;
- usurinta in schimbarea mesajului - audienta selecta;
transmis; - slaba audienta;
Uneori chiar și stimularea participarii cadrelor didactice și elevilor la conferinte, simpozioane,
parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuti
starnesc interesul pentru cunoasterea institutiei pe care o reprezinta si imaginea scolii este astfel
imbunatatita.
Consider că orice actiune realizata ce vizează scoala, cu scop pozitiv, poate fi transformata într-o
strategie de marketing, indiferent dacă scoala se găsește în mediul rural sau urban.
Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000
Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996
Rus,Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice,Iasi, Editura Institutului
European,2002
859
Prof. Gheorghe Crăcan

Școala Gimnazială Corbu Nou
Pentru a promova astăzi o școală, trebuie utilizată tehnologia digitală și a se renunța la pliantele
distribuite la ieșirea din școli! Comunicarea și marketingul școlilor și universităților au evoluat odată cu
evoluția noilor tehnologii. Aceleași tehnologii au fost leagănul unei întregi generații noi, denumită
Generația Z. Prin urmare, este esențial să fie sensibilizat auditoriul țintă pe canalele și instrumentele pe
care acesta le utilizează și le apreciază. Internetul, rețelele media sociale și videoul vor permite creșterea
reputației școlii cu această țintă și convingerea acesteia pentru a devenii viitorii studenți.
Cele mai bune practici pentru a vă promova școala prin intermediul tehnologiei digitale
Instrumentul digital 1 - Live
Tinerii apreciază conținutul video, inclusiv streaming live. Ei folosesc poveștile despre Snapchat
pe Twitter foarte mult și, într-o măsură mai mică, pe Poveștile despre Instagram, rețeaua socială fiind
folosită (se pare) mai mult de fete. Deoarece această generație este, în cea mai mare parte, prezentă pe
Facebook, Facebook Live poate fi, de asemenea, foarte indicat pentru a vă dezvolta notorietatea. Live vă
va permite să arătați în spatele scenei școlare, adică mediul înconjurător, premisele, atmosfera, etc., ca o
zi deschisă.
Instrumentul digital nr. 2 - YouTube
Filmul este un format care le vorbește tinerilor. YouTube este, de asemenea, cea mai populară
platformă video pentru ei; ei chiar consideră că este foarte cool. YouTube nu este exclusiv un site despre
divertisment ci și o sursă de informație. Unele școli folosesc deja YouTube pentru a oferi videoclipuri
educaționale, dar nu numai. Ele creează, de asemenea, mai multe videoclipuri creative și virale pentru a
atrage studenții viitori. Videoclipurile puternice în care sunt transmise sentimente puternice de
apartenență și mândrie sunt create ca o armă de seducție pentru a convinge persoanele eligibile că această
școală este cea de care au nevoie.
Instrumentul digital nr. 3 - Conținutul reclamei
Generația Z este o generație care se obosește ușor și rapid. În plus, atenția lor a scăzut semnificativ
de la 12 la 8 secunde. Aveți mai puțin de 8 secunde pentru a seduce! Apoi, trebuie să favorizăm
conținutul scurt care merge direct la subiect. Platformele de publicitate social media au integrat-o,
deoarece oferă mai multe formate de anunțuri scurte. Pe Snapchat, de exemplu, veți putea să utilizați
anunțuri de tip Snap, videoclipuri de până la 10 secunde între articolele Povești. Pe Instagram, există
același format de publicitate între povestiri, dar durează 15 secunde. În cele din urmă, YouTube a lansat
recent un nou format de anunț de 6 secunde: Anunțuri de tip Bumper.
Instrumentul digital nr. 4 - Rețele sociale
Federalizarea unei comunități pe rețelele sociale este o altă modalitate de a vă promova școala.
Crearea unei comunități de absolvenți LinkedIn cu un puternic simț al proprietății, a succesului și a
mândriei îi încurajează pe elevii viitori să se alăture școlii. Același lucru se întâmplă și în alte rețele
sociale. Pe Twitter, veți promova în continuare școala dumneavoastră profesioniștilor (companii,
parteneri, jurnaliști). La Instagram, au fost interesați mai mult studenți și candidați. În ceea ce privește
Facebook, veți federaliza puțin toată lumea, studenții actuali, precum și absolvenții și candidații, dar și
profesioniștii și părinții.
Instrumentul digital 5 - Căutarea
Pentru a recruta noi studenți la școală, puteți utiliza și publicitatea AdWords, cum ar fi anunțurile
text. Anunțurile text din Rețeaua de căutare (Rețeaua de căutare Google) vor ajunge direct la obiectivul
dvs. dacă licitați pentru cuvintele cheie potrivite. Când studentul dorește să întrebe despre motorul de
căutare Google, acesta va cădea mai întâi pe anunțul dvs. text. Un text atrăgător, legături relevante și iată!
Studentul trebuie doar să facă clic.
Instrumentul digital nr. 6 - Afișajul
În cele din urmă, puteți opta pentru afișarea în Rețeaua de display Google. În timp ce anunțurile
text pot fi disponibile, imaginile, anunțurile media îmbogățite și anunțurile video vor beneficia de un
impact vizual mai mare. O bună direcționare va permite apoi atingerea țintei potrivite pe site-urile
strategice. Pentru a viza viitorii studenți, ar fi ideal să afișați anunțurile pe site-uri de orientare.
860
Lumea digitală este largă și evoluează în mod constant.
EDUCATOARE: CRACIUN AURELIA CODRUTA

G.P.N NR.4 DUMBRAVA-HOLOD
PROIECT DIDACTIC
DATA: 07.03.2017
Unitatea de învățământ: Scoala Gimnaziala „Iosif Vulcan” com. Holod,
structura GPN Nr 4 Dumbrava
Grupa: Mijlocie
Educatoare: CRACIUN AURELIA CODRUTA
Tema anuală: „Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim ?”
Tema săptămânală: „Mama mea, comoara mea ”
Tema activității: „Mama”
Categoria de activitate: Domeniul limba si comunicare
Forma de realizare: memorizare
Tipul activității: formare de priceperi și deprinderi
Scopul :formarea si dezvoltarea unei exprimarai orale corect fonetic ,lexical si gramatical
Obiective operationale :
• Sa-si insuseasca textul poeziei.
• Sa recite expresiv, respectand intonatia, accentul, pauza, ritmul, tonul si nuantarea vocii.
• Sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele necunoscute. (sfaturi, cumpanit)
• Sa respecte regulile jocului “Continua tu ” in functie de explicatiile date.
• Sa raspunda la intrebari, vizand continutul poeziei.
Strategii didactice :
Metode si procedee:conversatia,explicatia,recitarea model ,exercitiul, jocul, explozia stelara
Mijloace didactice :imagine de iarna ,scrisoarea
Bibliografie:
 Curriculum pentru învățământul preșcolar, prezentare și explicitări, Editura DPH,
București, 2009;
 Repere metodice utile pentru învățământul preșcolar, volumul I, Editura Delta Cart
Educațional, Pitești, 2011
 Metodica activităților instructiv – educative în grădinița de copii;
 Piramida cunoașterii, repere metodice în aplicarea curriculum-ului preșcolar, Editura
Diamant, 2014;
DESFASURAREA ACTIVITATII
Etapele lectiei Continutul stiintific Strategii Evaluare
didactice
1.Momentul Asigur un climat favorabil
organizatoric pentru o bună desfășurare a
activității:
o Aerisirea sălii de grupă;
o Aranjarea scăunelelor;
Pregătirea materialului didactic
necesar.
2.Captarea Activitatea este intrerupta de Conversatia
atentiei interventia unui curier ce imi va
aduce un cosulet cu flori de
861
primavera. Sunt foarte surprinsa si il

voi intreba din partea cui sunt.
- Sunt foarte frumoase florile!
Din partea cui sunt?
- Din partea Zanei Primavara.
Curierul se retrage. Descopar

ca avem si o scrisoare. In interiorul
plicului este o poezie cu titlul
“Mama”. Se poarta o discutie pe
baza scrisorii.
3. In ce anotimp suntem? Conversatia

Reactualizarea Care este vestitorul primaverii?
cunostintelor Ce sarbatorim de 8 martie?
4. Enuntarea Astazi la educarea limbajului

temei si a vom invata poezia “Mama”.
obiectivelor -Cum se numeste poezia
noastra?
Repeta 2-3 copii.
5.Prezentarea Familiarizarea cu continutul Observatia Observarea

continutului si poeziei : Conversatia comportamentului
dirijarea Se va realiza cu o plansa ce copiilor
invatarii reprezinta scene din poezie.
Recitarea model
Recit poezia model de doua ori
,clar ,expresiv insotita de mimica si
gesticulatie adecvata .
“ Mama mea e ca o floare

N-are-n lume asemanare
Cu iubire ma invata
Sa ma port frumos in viata
Exercitiul
Basme si povesti imi spune
Si-mi da numai sfaturi bune
Sa fiu harnic si cinstit
Si in toate cumpanit.”
862
Explicarea cuvintelor
necunoscute :sfaturi, cumpanit. Voi
numi 2-3 copii sa alcatuiasca
propozitii cu cuvintele necunoscute.
Invatarea poeziei :
Poezia va fi memorata pe
unitati logice (strofe). Se va repeta
prima strofa cu 2-3 copii, apoi se
trece la urmatoarea strofa care va fi
repetata impreuna cu prima pentru
fixarea in memorie a fragmentelor
logic in succesiunea lor fireasca.
Astfel, in final, se repeta integral.
6.Obtinerea Joc Obervarea

performantei Voi propune un joc “Continua exercitiu interesului pentru
tu”, in care copiii numiti vor recita “Continua tu” activitate
poezia de unde a ramas copilul
solicitat inaintea lui.
Explic regulile jocului.
7.Asigurarea Se va realiza cu ajutorul Explicatia Aprecieri

retentiei si a metodei Explozia stelara. Conversatia verbale
tranferului Pe cele cinci colturi ale unei Explozia
stele mari sunt scrise intrebarile: stelara
Ce? Cine? Unde? Cand? De
ce?
1. Ce poezia am invatat
noi astazi?
2. Cine a daruit mamei
flori?
3. De unde a citit mama
copilului?
4. Cand sarbatorim ziua
mamei?
5. De ce darium mamei
flori?
8. Evaluarea Aprecieri verbale individale si Conversatia Aprecieri

collective pentru modul in care au verbale
participat copiii la activitate .
9.Incheierea Activitatea se va incheia cu un
activitatii cantec despre mama invatat , si astfel
se va face tranzitia spre urmatoarea
activitate din programul zilei.
863
MODALITĂŢI DE PROMOVARE A IMAGINII ŞCOLII
PROF.ÎNV.PRIMAR CRĂCIUN DANIELA

ȘCOALA.GIMNAZIALĂ "I.A.BASSARABESCU " PLOIEȘTI,
JUD.PRAHOVA
Promovarea imaginii în şcolile românesti pare să fie o noutate.
Şcoala începe să sufere din cauza lipsei clienţilor şi lipsei serviciilor educaţionale diversificate, ori
acestea poate ar aduce şi ceva bani în perspectivă.
Realizarea unei strategii urmăreşte cunoaşterea cât mai exactă a pieţei muncii şi a nevoilor
beneficiarilor sistemelor de instruire, a nivelului lor de satisfacere, dar şi a competitorilor, a furnizorilor
de educaţie.
Ȋntr-o școală, promovarea modelelor de bune practice mai ales in cazul cadrelor didactice, adduce
un plus de notorietate, unității respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate și mai receptive ȋn
succes la școală și mai târziu, ȋn viață.
O atenție deosebită a fost acordată și strategiilor de colaborare și comunicare cu familiile elevilor.
Copiii ai căror părinți se implică și țin o strânsă colaborare cu școala obțin performanțe superioare.
Când părinții colaborează cu profesorii se obțin efecte pozitive legate de atitudinile elevilor privind
școala, temele, realizările și aspirațiile școlare.
Pe de altă parte, copiii din cămine şi cartiere considerate „defavorizate social” se confruntă cu
problem sociale, care au efecte negative asupra reuşitelor lor educaţionale. Când părinţii colaborează cu
profesorii se obţin efecte benefice legate de atitudinile elevilor privind şcoala, temele, realizările şcolare
şi aspiraţiile şcolare. Implicarea părinţilor în educarea copiilor lor şi încurajarea studiilor superioare
depinde de părerea lor despre modul în care o persoană poate să îşi câstige un statut social satisfăcător.
Un alt mijloc de a face marketing este contactul direct cu viitori elevi. Este vorba de contactarea
copiilor din gradinițe prin participare la activitățile metodice desfășurate de aceștia, prin realizarea unor
proiecte școală- grădiniță, prin vizitarea școlii cu diferite ocazii : ,de ,,Ziua porților deschise’’, de
sărbătorile de iarnă, de 1 iunie.
Studiile arată că educatorii buni dintr-o școală au de regulă și flerul marketingului, pentru că ei fac
marketing ȋn orice moment al muncii lor. Ca buni educatori vom identifica și anticipa nevoile elevilor
nostri și vom satisfice aceste nevoi ȋntr-o manieră ,,profitabilă’’ trecând prin cunoștințele și abilitățile din
clasă și din afara ei.
publice şi publicităţii .
Directorul este personificarea şcolii, şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are rolul de a
descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
864
timp în lume. Modalităţile în care agenţii economici au înteles să sprijine şcolile au fost foarte diverse si
sunt foarte bine primite ,cand este vorba de modernizare,dotare etc.
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită, politică’’, ce ţine pe de o
angajaţi.
Imaginea organizaţiei poate fi gestionată în cel puţin şase moduri:
1. Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant;
2. Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea, simpatia,
înţelegera şi sprijinul publicului;
3. Să desfăşori o agresivă campanie publicitară;
4. Sa foloseşti sponsorizarea;
5. Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei;
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii,
utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei
imagini unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje.
Educaţia de succes este cel mai bun marketing.
Bibliografie
1. Baban, A. ( coordonator), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și
consiliere. Editura PSINET, Cluj-Napoca, 2003
3. Voiculescu, F., Analiza resurse- nevoi și management strategic în ȋnvățământ. Editura Aramis,
București, 2014
865
CUM CONTRIBUIE ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE LA

Profesor CRĂCIUN DORIANA MIHAELA, Grădinița cu Program Prelungit

Nr. 3 Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți
Promovarea imaginii unei grădinițe reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi.
Este unanim recunoscut faptul că perioda preşcolară lasă în viaţa copiilor cele mai profunde urme
asupra personalităţii lor, deoarece aceasta este perioada receptivităţii, sensibilităţii, mobilităţii şi a
flexibilităţii psihice dintre cele mai pronunţate.
Aceasta este perioada în care influenţele externe lasă cele mai durabile urme, în care se constituie
premisele personalităţii şi se aşează bazele eu-lui: cognitiv, afectiv-motivaţional şi volitiv-caracterial.
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor
liber.
Având un caracter atractiv, preşcolarii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
Ea lărgeşte orizontul cultural al preşcolarilor, completând cu noţiuni noi volumul de cunoştinţe
însuşite la activităţi. Participarea copiilor la acţiunile organizate în afara grupei şi a grădiniţei constituie,
de asemenea, un mijloc de formare a competenţelor.
Deci, procesul instructiv-educativ din grădiniţă presupune nu numai activităţile de învăţare
obligatorii, ci şi formă de muncă independentă complementară lor. Activităţile extracurriculare trebuie
privite ca o extindere benefică a activităţilor de la grupă, realizându-se obiective prioritare ale procesului
instructiv-educativ precum educarea atitudinii copilului faţă de învăţătură, faţă de semeni şi faţă de sine,
educarea pentru muncă, educarea pentru calitate, educarea sentimentelor estetice.
Toate aceste obiective se pot realiza prin activităţi extracurriculare care să continue, să consolideze,
să aprofundeze şi să îmbogăţească valoric munca de zi cu zi. Putem menţiona astfel serbările şcolare şi
concursurile „Sărbătoarea dovleacului”, „Iată, vine Moş Crăciun”, „Mamă, azi e ziua ta!”, „Știi și
câştigi!”, „La Paști”, „E ziua ta, copile!”etc.. Copiii participă cu viu interes la astfel de activităţi prin
care au posibilitatea să-şi valorifice calităţile interpretative, modelându-şi cultura, temperamentul şi
caracterul. Serbările şcolare au un rol important în dezvoltarea libertăţii de exprimare, de creaţie, în
stimularea imaginaţiei, a dezvoltării gustului pentru frumos, reprezentând totodată un bogat izvor de
satisfacţii, bucurii, copiii aşteptând cu nerăbdare serbările, şi mai ales dansurile pe care le pregătim de
fiecare dată. De asemenea, serbările contribuie la cultivarea respectului pentru valorile spirituale
româneşti, familiarizarea copiilor cu obiceiuri şi datini străbune, crează buna dispozitie, favorizează
dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic. Ele pot lua forme variate, de la solemna evocare
istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi realizarea serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire,
din dorinţa de a oferi spectatorilor momente de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai
frumoasă, mai plină de sens. Pentru ca aceste spectacole artistice să se transforme într-un succes deplin,
atât pentru interpreţi cât şi pentru spectatori, este necesar să se respecte următoarele etape:
- motivul pentru care se organizează serbarea
- selecţionarea propunerilor venite din partea copiilor
- stabilirea temei împreună cu copiii
- selectarea materialului tematic şi însuşirea temeinică a acestuia
- pregătirea cadrului corespunzător – amenajarea locului de desfăşurare
- spectacolul propriu-zis.
Anunțarea evenimentului (serbărilor) pe site-uri de socializare, în pliante – invitații, în ziare
contribuie la promovarea imaginii grădiniței în societatea în care trăim.
866
O vizită la muzeu sau la un edificiu de artă constituie o activitate cu multiple valenţe educative şi
instructive. Aceste vizite constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale şi istorice ale poporului
nostru.
În timpul acestor vizite se consolidează prin exemplificări „pe viu” cunoştinţele transmise în timpul
orelor (activităţilor de educaţie pentru societate).
O vizită la o fabrică (la o brutărie), la un magazin, la sediul poliţiei sau la spital este continuarea
unei activităţi în care s-a vorbit de o meserie sau despre importanţa muncii în viaţa omului.
O excursie este o modalitate de consolidare a cunoştinţelor dobândite la mai multe activităţi
(cunoaşterea mediului, educarea limbajului, activitate estetică), dar este şi un bun prilej pentru a modela
comportamentul copiilor sau de a suda unitatea colectivului. Excursia stimulează curiozitatea şi spiritul de
explorare al copiilor; facilitează adaptarea la realitatea înconjurătore, copiii dobândesc reprezentări cu
valoare de amintire chiar pentru toată viaţa. Cine nu-şi aminteşte excursiile din grădiniţă sau din clasele
primare?
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii şi al vieţii sociale, copiii se confruntă cu
realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acţiuni asupra obiectelor, fenomenelor din mediul
înconjurător, a unor zone geografice şi lucruri istorice.
Preşcolarii învaţă să observe plantele, animalele, munca depusă de unele insecte pentru a-şi strânge
provizii, să protejeze mediul înconjurător, să înţeleagă cauzele problemelor cu care se confruntă mediul.
Ei învaţă să respecte natura şi s-o preţuiască.
Vizionările şi spectacolele sunt o altă formă de activitate extracurriculară, prin care copilul face
cunoştinţă cu lumea minunată a artei, constituind şi o sursă inepuizabilă de informaţii. Teatrul de păpuşi
are darul de a stârni râsul copiilor prin diverse situaţii, dar scopul lui este de a realiza completarea unor
aspecte educative prin mijloace mai pe placul copiilor.
Activităţile extacurriculare sunt îndrăgite de copii şi devin prilej de autocontrol, dezvoltând treptat
spiritul critic şi autocritic al copiilor. Aceste activități contribuie la crearea unei imagini favorabile a
grădiniţei în comunitatea locală.
BIBLIOGRAFIE
1. Felicia Sos, Ovidia David, Serbarile, bucuria copiilor Luduş 2002;
2. Geta Nistor Stanciu, La gradinita e serbare Bucureşti 2004;
3. Revista ,,Învăţământul preşcolar” nr. 4/2007 ;
4. Revista învăţământul preşcolar nr. 1-2/ 2008, Bucureşti ;
5. Doina Elena Nedelcu, Educaţie democratică, incluziune şi interculturalitate, EDP, 2007;
6. Mircea Agabrian, Vlad Millea, Parteneriate Şcoala-Familia-Comunitate, Ed. Institutul
European, 2005;
7. Bunescu Gheorghe, „Şcoala şi valorile morale”, EDP, R:A:, Bucureşti, 1998.
867
VINDEREI - FILE DE ISTORIE
Crăciun Geraldina-Veronica, profesor la Școala Primară Docăneasa, comuna

Vinderei, județul Vaslui
Comuna Vinderei din județul Vaslui este situată într-o zonă de străveche populare, descoperirile
arheologice scoțând la iveală urme din paleoliticul timpuriu. Astfel la obârșia pârâului Vinderei, situată în
partea de NV a satului s-au descoperit resturi ceramice și o fibulă din bronz, iar la 1,5 km S-E de sat, în
unghiul format de șosea și de pârâul Valea Lungă s-au descoperit urme de locuire hallstatiene târzii.
În satul Brădești în punctul numit „lacul Ursoaica” la cota 318 m s-au descoperit fragmente
ceramice neolitice corodate, o daltă de aramă (datată eneolitic) și piese de silex lucrate cu multă măiestrie
atribuite tardenoisianului.
La Docăneasa, pe unul din malurile Jiravățului, în dreptul gării s-au gasit resturi ceramice aparținînd
epocii fierului, respectiv La Tenu-lui getic și secolului al IV-lea d.Chr și anume un obiect circular
confecționat dintr-o roca roz-gălbuie ornamentat prin linii incizate pe ambele părți.
La Obărșeni, la 2 km vest de sat, în punctul numit Cetățuia nu departe de izvoarele pârâului Valea
Lungă, s-a găsit o așezare neolitică fortificată cu șanț și val de pământ unde s-au descoperit fragmente din
ceramică, pictate tricrom, în bandă îngustă, aparținând culturii Cucuteni. La distanță de 300 m de așezarea
precedentă, pe dreapta pârâului Valea Lungă s-au descoperit resturi ceramice confecționate din pastă
poroasă asociate cu mărgele și vărfuri de săgețidin bronz cu trei aripoare aparținând perioadei
hallstattiene.
La vest de sat, pe locul numit „Izvorul Rece” s-a descoperit o așezare de tip „Poienești” din secolele
al II-lea și al III-lea d.Chr. Pe valea Drăghia, la est de sat, în punctul „Budăiul Dracului” s-au descoperit
resturi ceramice cu decor în bandă îngustă pictat roșu, negru și alb aparținănd culturii Cucuteni faza A3,
fragmente ceramice pictate tricorom, în bandă îngustă, topoare din gresie, vărfuri de săgeți confecțonate
din silex și două sceptre lucrate din granit.
La punctul „Drăghia” s-au descoperit resturi ceramice ce aparțin culturii „Protocucuteni-Gumelnița”
aspectul Stoicani-Aldeni și culturii Cucuteni A2. Pe stânga pârâului Lupăița, la 300 m est de așezarea
precedentă s-au descoperit resturi ceramice care aparțin perioadei La Tene III. Zone cu densități mari de
populație se localizau și în sudul dealurilor fălciului, conform lucrărilor străine: Carte de la Moldavie, F.
G. Bauer, 1781; Funf Moldavischen Districten, H. Von Ostellowitz, 1790 și Carta teatrî i voinî v Evropi,
1828, 1829, 1835. Sunt frecvente așezările rurale tip „Obârșie” situate în bazinele de recepție ale unor
afluenți secundari, caracteristice prin condițiile de apărare naturală (fig. 1 – Comuna Vinderei – harta
descoperirilor arheologice).
Întemeiată pe o cetate naturală străjituită de dealuri din toate părțile și la adăpostul pădurilor,
comuna a fost ocolită de invazia hunilor din anul 376 și de alte năvăliri barbare.
În perioada formațiunilor prestatale, aceste locuri au făcut parte din Țara Berladnicilor.
Destinul satelor componente ale comunei Vinderei se va lega tot mai mult de cel al Bîrladului ca
târg, ocol, ținut, municipiu.
După lupta de la Stănilești, din anul 1711, turcii și tătarii au părăsit Țara de Jos a Moldovei,
târgurile și satele de la Fălciu până la Galați. În timpul războiului ruso-austro-turc din 1736-1739, Ion
Neculce relatează că: „era de la Galați și până la Bîrlad tot tătari, de-au șezut toată vara, de-au mâncat pre
bieții oameni, de rămăseseră numai cu sufletul”.
În 1758 Țara de Jos a Moldovei este invadată de tătarii Nogai din Crimeea și tătarii din Bugeac.
După 1768 se redresează influențând puternic satele din jur. Cele mai vechi sate, atestate documentar
sunt: Obârșeni (Fundești) și Brădești (21.01.1434), urmate de Vinderei (1477) și Docani (1643). Pe
teritoriul actual al comunei sunt semnalate în documente o serie de așezări care nu mai există astăzi,
hidronime și toponime, sate siliști, moșii: Sușnești, Cărăpciunești, Cehani, Popești, Risipeni, Bălănești,
Strășinești, Fundești, Drăghișeni, Seliștea lui Mihai Bărbosul, Săliștea Fundeni, Hrănești.
Legenda spune că numele de Vinderei este luat de la Vindereu care a fost luptător în oastea lui
Ștefan cel Mare împotriva turcilor și tătarilor. Pentru merite militare deosebite, Vindereu, poreclit așa
deoarece a doborăt cu săgeata un vindereu (pasăre de pradă de mărimea unui uliu), primește de la Ștefan,
titlul de căpitan „și ocină toată viața de la Jeravăț în sus” și dealurile de la est la vest. Ocina lui Vindereu,
actuala vatră a satului, care și astăzi se numește „Baștină”, este situată în sudul satului Vinderei în
868
triunghiul format de valea Jeravațului, șoseau Vinderei-Tălășmani și drumul care pleacă din sudul satului
Vinderei spre S-V (formând a treia latură).
În 1846, comuna Vinderei și satele care o alcătuiau făcea parte din Ocolul Târgului, ținutul Tutova:
1. Lățăștii Brădești – 88 familii, liuzi, contribuabili;
2. Lățăștii Vinderei – 109;
3. Valea Lungă – 44;
4. Lățăștii Obârșeni – 54;
5. Lățăștii Docăneasa – 41;
6. Lățăștii Docani – 10;
7. Odaia Golei-Brădești – 5.
Reforma agrară din 1848 apermis împropritărirea clăcașilor și ănsurățeilor pe moșiile Tihulești și
Bălănești. După 1877 a avut loc împroprietărirea veteranilor de război. Pe la 1900, satul Vinderei forma
comuna cu cătunele Cruceanu (Crucea), Docăneasa și Valea Lungă. Avea 1529 locuitori, din care
Vinderei – 841, Valea Lungă – 216, Docăneasa – 346, Cruceanu – 15 familii (liuzi) 126 de suflete.
Docanii formau singuri o comună cu 146 case și 601 suflete, din care 45 știutori de carte.
Obârșenii formau comuna cu satul Pleșa, iar Brădești era comună cu un singur sat.
În 1921 a avut loc o altă împropritărire, o bună parte din țărani primind pământ.
869
Școala mea
Prof. înv. primar Crăciun Liliana

Școala Gimnazială ”Costachi S. Ciocan”
Comănești, Bacău
Copil fiind mă gândeam că școala mea este cea mai fumoasă, cea mai spațioasă și cu cele mai ”tari”
cadre didactice. Anii au trecut, am văzut și alte școli și, treptat-treptat am început să-mi mai pierd din
entuziasmul copilăriei. Aveam acum posibilitatea să compar, să observ ceea ce nu văzusem până acum.
Singurul lucru despre care nu aveam să-mi schimb nicicum părerea erau profesorii. Dintotdeauna am
considerat că au fost cei mai buni profesori.
Am avut în ciclul gimnazial un diriginte care ne-a învățat fizică și chimie, dar cel mai important ne-
a învățat să fim oameni, să fim uniți, să ne ajutăm, să ne respectăm și să avem cuvânt, încercând astfel să
ne îndume să ne alegem un model, să ne dorim să îl ”copiem”, să îi urmăm sfaturile și, chiar să-l depășim
dacă se poate. Vă dați seama, că date fiind aceste cuvinte, toți doream să devenim profesori. Bineînțeles
că acest lucru nu a fost posibil.
Norocul sau perseverența, nu știu care a atârnat mai mult în balanța vieții mele, m-au ajutat să devin
ceea ce pe atunci ne doream cu toții. Am devenit cadru didactic. Am profesat în mai multe școli, dar visul
avea să mi se împlinească în urmă cu 5 ani, când în urma unui pretransfer aveam să ajung profesor pentru
învățământul primar, unde altfel, decât în școala în care învățasem cu foarte mulți ani în urmă.
Reveneam aici cu mari emoții, cu dorința de a mă ridica la nivelul foștilor mei profesori și cu
speranța că peste mulți ani cineva ar putea spune și despre mine că i-am fost model.
Astfel, fiecare dintre noi, cadrele didactice de la această școală ne propunem să facem ca acest
lăcaș să devină una dintre școlile de prestigiu din zonă , apreciată de către elevi, părinți și comunitatea
locală, ceea ce presupune eficientizarea activității instructiv-educative, furnizarea condițiilor materiale
necesare unui învățământ de calitate.
Consider că sala de clasă, și implicit școala, este un mediu ambiant și plin de căldură, unde copiii
să se simtă ca în familie. Clasa este pentru copilul de șase ani o continuare a camerei de acasă, trebuie să
ofere confort, stabilitate și continuitate. Aici se pun bazele învățării, aici se formează primele rădăcini ale
unui viitor stâlp al omenirii. Școala noastră poate face acest lucru.
”Şcoala cea bună e aceea în care şi şcolarul învaţă pe profesor” spunea Nicolae Iorga.
Implicarea copiilor în activităţi școlare și extraşcolare stimulează dezvoltarea unor aptitudini ,
deprinderi şi abilităţi, mai ales dacă mediul în care se desfășoară toate acestea este pe măsura nevoilor. Nu
pot spune că este o școală foarte mare, dar este acea școală pe care am iubit-o, copil fiind și pe care o
admir și o respect acum ca om matur.
Și în încheiere, pe lângă mulțumiri pentru toți cei cu inimă mare, care mi-au călăuzit pașii
copilăriei, închei citându-l pe Victor Hugo, care spunea ”Cel care deschide uşa unei şcoli, închide o
închisoare”.
870
Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” Suceava

Prof. Crăciun Mirela Alina
„Educaţia trebuie să aibă ca scop nu numai formarea tinerilor pentru exercitarea unei meserii
determinate, dar în special de a-i face capabili să se adapteze unor sarcini diferite şi să se perfecţioneze
fără încetare…, ea trebuie să tindă astfel la optimizarea mobilităţii şi la uşurarea reprofilării
profesionale”
Edgar Faure
Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” este situat în cartierul Burdujeni, municipiul Suceava și
oferă servicii educaționale pentru tineri și adulți. Domeniile de pregătire sunt: Filologie, Științe sociale,
Științe ale naturii, pentru filiera teoretică, Tehnician electrician electronist auto, Tehnician
Transporturi, Tehnician în activități economice, pentru filiera tehnologică, Frizer-coafor-manichiurist-
pedichiurist, Mecanic auto, Electrician exploatare joasă tensiune, pentru învățământul profesional,
Tehnician în transporturi auto interne şi internaţionale, prin Școala postliceală.
Unitatea noastră are ca prioritate pregătirea elevilor pentru o lume în schimbare, formându-le
capacităţi, deprinderi şi competenţe care să le permită să-şi găsească locul şi menirea socială.
Considerăm că egalitatea şanselor în societate se realizează prin sprijinul acordat elevilor în situații de
risc, prin evitarea eșecului şcolar şi al integrării acestuia în societate. Promovăm dezvoltarea calităţilor şi
aptitudinilor fiecărui elev pentru a fi capabil să-şi construiască propriul viitor şi să se adapteze unei
societăţi dinamice. Respectăm fiecare elev, oricât de modeste ar fi rezultatele şcolare, identificând atuul şi
aptitudinile fiecăruia pentru a le putea valorifica.
Este datoria noastră să:

• sprijinim fiecare elev să-și dezvolte competențele și aptitudinile, ținând cont de interesele și
motivațiile personale, cât și de cerințele comunității locale și ale societății în general;
• oferim servicii educaționale care au la baza calitatea, performanța, egalitatea șanselor, promovarea
valorilor europene;
• dezvoltăm capacitatea de adaptare și orientare într-o societate aflată într-un proces continuu și
rapid de schimbare;
• urmărim ca fiecare absolvent al nostru sa devina în societate „omul potrivit la locul potrivit”.
Misiunea Colegiului Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” este cunoscută și asumată de către toate
grupurile de interese, reprezentate în școala de: profesori, elevi, părinți, autoritatea locală, agenți
economici și are în vedere asigurarea desfășurării activităților susținute de scopuri și valori comune ca:
• atingerea standardelor de performanță privind componențele activității manageriale;
• perfecționarea personalului didactic prin formare continuă;
• schimbarea caracterului învățământului din unul excesiv informativ într-unul formator de
competențe;
• utilizarea unui sistem de evaluare adecvat care să asigure măsurarea performanțelor școlare;
• alinierea și racordarea sistemului de formare profesională la exigențele învățământului european;
• colaborarea continuă cu comunitatea locala și partenerii sociali.
Obiectivele Colegiului Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” au fost stabilite în conformitate cu

documentul „Priorități pe termen scurt si mediu pentru învățământului preuniversitar”. Astfel,
principalele domenii pe care se axează reforma învățământului profesional și tehnic în școala noastră, sunt
următoarele:
• Implementarea învățării centrate pe elev;
• Eficientizarea parteneriatului cu agenții social-economici;
• Dezvoltare curriculum-lui la recomandarea angajatorului;
• Creșterea standardelor pregătirii profesionale;
• Formarea continuă a personalului didactic;
871
• Orientarea profesională și consilierea elevilor;

• Dezvoltarea sistemului informațional;
• Modernizarea bazei materiale a unității școlare;
• Optimizarea managementului educațional;
• Asigurarea de șanse egale pentru obținerea unei calificări;
• Integrarea elevilor cu nevoi speciale;
• Creșterea și asigurarea calității învățământului preuniversitar.
Colegiului Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” acceptă și își asumă rolul de iniţiator, susţinător şi
catalizator al comunităţii și continuator al tradiţiilor locale.
Surse: Planul de Acțiune al Colegiului Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” 2015-20120.
http://www.ctalicuza.ro/
872
CADRU DIDACTIC – CU DĂRUIRE PENTRU COPII
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CEFA- BIHOR

PROF. ÎNV. PRIMAR, CRĂCIUN RAMONA
Se spune că un dascăl bun echivalează cu un noroc în viaţă. De-a lungul anilor părinţii au dat gir
ideii că de felul în care porneşte copilul cu învăţătura în ciclul primar depinde formarea lui viitoare.
Din cele două afirmaţii se deduce clar importanţa învăţământului primar care contribuie în mare
măsură la formarea şi educarea fiecăruia dintre noi.
Persoana care asigură succesul elevului în viaţă încă din ciclul primar este cadrul didactic-
dascălul.El învaţă copilul să scrie şi să citească, să se exprime, să calculeze, îl ajută să cunoască mediul
înconjurător, să înţeleagă principalele momente din trecutul poporului român, să observe, admire şi
preţuiască frumuseţile ţării.
În şcoala românească şi-au dăruit priceperea, cunoscuţi sau anonimi, dascăli cu vocaţie, de mare
valoare, care au pregătit generaţii de elevi.
În societate are loc un proces de mare intensitate afectivă, dascălii se mândresc cu elevii lor şi
viceversa , elevii se mândresc cu dascălii lor.Mulţi oameni afirmă că s-au realizat pentru că au avut
norocul să aibă un cadru didactic cu dăruire pentru copii.
Şi acum şcoala românească are dascăli buni, cu dragoste pentru profesia aleasă. Cunoscuţi sau nu,
ei sunt la datorie, ca soldatul în post, cu arma la picior.Apăsaţi , dar nu încovoiaţi de greutăţile vieţii , ei
sunt mereu atenţi la privirile celor din bănci, la ochii îndreptaţi cu dragoste spre ei.
Cu experienţă mai multă sau mai puţină, cadrul didactic adevărat se pregăteşte pentru fiecare
întâlnire cu elevii săi.El este cu aceştia 4-5 ore, dar consumă mai mult timp pentru pregătire: structurarea
informaţiilor, accesibilizarea lor, alegerea exerciţiilorşi a aplicaţiilor practice, pregătirea materialului,
etc.Prin pregătirea lor cadrelor didactice şi-au format viziune, au căpătat putere creatoare mai mare pentru
a aborda la un nivel superior procesul de învăţământ. Rezultatele dascălilor sunt vizibile şi se măsoară în
rezultatele elevilor, în performanţele atinse de aceştia.
Practica diadctică, examenele şi concursurile de diferite feluri au descoperit şi alt fel de oameni
care lucrează la catedră. Nu se poate spune că toţi dascălii trebuie şi sunt foarte buni, pentru că nu este
posibil, sunt şi ei oameni. Dar nu poate fi admis ca cineva să predea având o pregătire mediocră. Este
dureros şi regretabil că există şi astfel de cadre didactice, dar şi mai dureros este faptul că se generalizează
situaţia şi se afirmă că toţi dascălii sunt aşa.
Este important ca noile legi şi modificări să fie aplicate şi înţelese creator în interesul micilor
şcolari şi pentru ei.
Trebuie să nu ne pierdem încrederea şi speranţa, să-i respectăm pe dascălii adevăraţi şi să-i
pregătim mai bine pe cei care au nevoie de acestă pregătire.De aceea dragi cadre didactice care ati ales
acesta profesie nobilă faceţi în aşa fel încât oriunde şi oricând să se poată spune despre noi că suntem
cadre didactice cu dăruire pentru copii.
873
Importanța cunoaşterii limbilor strãine în societatea de astãzi
Simona-Nicoleta Crãciun
Profesor de limbi strãine
Seminarul Teologic „Sf Andrei”, Galați
Comunicarea şi schimbul de informații reprezintã o trãsãturã de bazã a societãții in care trãim. Din
aceastã perspectivã studiul unei limbi strãine a devenit o prioritate pentru cei mai multi dintre noi.
Mai întâi de toate, voi aduce in discuție un citat celebru al filosofului Roger Bacon: “Knowledge of
languages is the doorway to wisdom” (“Cunoaşterea unei limbi inseamnã o poartã cãtre un alt univers”).
Sunt intru totul de acord cu acest punct de vedere si susțin ca o limbã strãinã presupune trecerea peste
hotarele lumii tale si explorarea unei alte lumi şi a altor modalitãți de a vedea şi percepe universul.
Învãțarea unei limbi strãine nu mai înseamnã o dovadã a inteligenței sau a poziției sociale aşa cum
era în trecut. In condițiile actuale ale globalizãrii şi, mai ales ale unei migrații intense de la est la vest, de
la sud la nord, sau din orice punct cardinal doriți cãtre orice orizont, acest aspect al studiului unei limbi
strãine de cea maternã a cãpãtat noi caracteristici, cred eu, mult mai pragmatice şi reprezintã garanția unei
reuşite în lumea întreagã. Sã dau exemplu țara noastrã: pânã în anii ’90, se invãța în şcoli limbile
francezã, rusã, englezã şi poate ceva germanã. Acum, chiar dacã pozițiile de pe podium s-au schimbat şi
engleza are locul fruntaş, societatea româneascã se aflã intro fierbere continuã pentru invãțarea cel puțin a
unei limbi strãine: existã o multitudine de grãdinițe sau alte forme de instituții pentru invațarea limbilor
strãine la orice nivel de vârstã.
Întrucât relațiile comerciale şi economice sunt intense pe plan european şi mondial, plurilingvismul
faciliteazã comunicarea şi colaborarea între națiuni, pe de o parte, iar pe de altã parte, înlesneste
promovarea culturalã, elaborarea şi realizarea proiectelor cu scopuri comune. O datã cu formarea Uniunii
Europene al cãrui crez „Unitate in diversitate” oferã şansa fiecãrei țãri de a se exprima, Europa a devenit
un adevãrat mozaic al popoarelor şi limbilor. Dacã la nivel instituțional existã câteva limbi de circulație
internaționalã care sunt folosite pentru comunicare oficialã, la nivel individual aceastã necesitate se
traduce în ocuparea unui loc de muncã. Pe piața muncii, cultura generalã şi comunicarea interculturalã
reprezintã un mare avantaj. Şi mai mult, cunoaşterea unei limbi strãine este nu doar un atu decisiv pentru
angajarea unei anumite persoane, dar a ajuns sa fie o conditie de bazã.
În concluzie, un proverb francez spune foarte elegant cã: „Un homme qui sait deux langues vaut
deux hommes” („Un om care cunoaşte douã limbi face cât doi.”).
874
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
Profesor : Cretan Raluca

Scoala Gimnaziala “Gh. Tatarascu”, Tg - Jiu
epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne timpului liber al copilului, în
care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi
factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii elevilor noştri.
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului
creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe
punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Dacă avem grijă ca obiectivele
instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de
relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să
folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, elevii
se autodisciplinează.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii–
pregătirea elevului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi
socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în
ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare
în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Educaţia elevilor în spiritul patriotic constituie o preocupare permanentă a cadrelor
didactice.Sentimentul patriotic nu este înnăscut,ci se dezvoltă în procesul educaţiei elevilor.Şcolii îi
revine sarcina organizării procesului de educaţie patriotică a elevilor,inserând în conştiinţa lor sentimentul
de dragoste faţă de patrie,acest sentiment prezentând anumite particularităţi specifice perioadelor de
vârstă.Fiecare dintre aceste activităţi contribuie,în funcţie de conţinutul ei, la formarea conştiinţei şi
conduitei patriotice a elevilor.Rezultatele pe care le obţin la aceste activităţi generează în sufletul elevilor
sentimente complexe: de bucurie,de dragoste faţă de patrie şi de admiraţie faţă de figurile măreţe ale
istoriei noastre.
Participarea elevilor la sărbătorile naţionale prin serbări cu tematică patriotică ,generează
sentimente patriotice adânci în conştiinţa lor.Atmosfera înălţătoare în care ele se desfăşoară trezesc trăiri
emoţionale.În evoluţia lor serbările se leagă strâns şi cu evoluţia sentimentelor de mândrie
naţională,inspirate din momente importante „1 Decembrie”,” 24 Ianuarie”, „Ziua Eroilor”etc.Antrenarea
în asemenea acţiuni contribuie la formarea deprinderilor de conduită patriotică,concretizează sentimente
patriotice pe care le generează evenimentele mari din viaţa poporului nostru.
Asigurarea climatului afectiv propice influenţelor educative reprezintă condiţia succesului şcolar.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun imbinarea activităţii şcolare cu
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative .Desfăşurarea activităţilor şcolare şi
extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative.În acest cadru, şi profesorul
îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă,
urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag
individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, orientează elevii către
activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii.De aceea şcoala
trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din timp a materialului de către cadrul didactic,
abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică şi dragoste
pentru copii.
875
Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin varietatea formelor şi a conţinutului, prin
durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare şi apreciere a
rezultatelor şi prin raporturile de colaborare, de apropiere, de încredere şi de prietenie dintre cadrele
didactice şi elevi.
BIBLIOGRAFIE:
1.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord. , ( 2008), Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi
2.Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicţionar de pedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
3.Ştefan, Mircea (2006),Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
4.Revista învăţământ primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea
procesului de învătământ
5. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
6. Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001,
876
ROLUL PROIECTELOR EDUCATIVE ÎN PROMOVAREA IMAGINII

ȘCOLII
PROF.ÎNV.PREŞCOLAR CREŢESCU ELENA-SIMONA

GRĂDINIŢA DIN CADRUL ŞCOLII GIMNAZIALE,,THEODOR
COSTESCU,,DR.TR.SEVERIN
''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătută, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale

în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa'' -Ioan Slavici .
Calitatea în educație înseamnă asigurarea pentru fiecare educabil a condițiilor pentru cea mai bună,
completă și utilă dezvoltare. Calitatea este dependentă de valorile societății în care funcționează sistemul
respectiv de educație. Școala de astăzi este un spațiu al confruntărilor și al conflictelor.
O asemenea realitate obiectivă impune un mod de abordare total diferită de metodele și practicile
utilizate până astăzi de cadrele didactice. Transformările profunde care au loc în sfera învățământului
românesc, determină oamenii de la catedră să-și analizeze continuu experiența acumulată, să o adapteze la
cerințele actualei societăți și mai ales la condițiile concrete întâlnite în clasă.
Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi sarcinile cadrelor didactice, care
trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte/programe educative operaţionale,
adecvate unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, proiecte/programe desfăşurate
pe baza unor convenţii/ contracte de parteneriat.
este o necesitate a activităţii didactice. Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi
familia, cu condiţia de a se stabili un cod unitar de cerinţe.
În urma colaborărilor constante cu părinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine copiii
şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative adecvate pe care le
pot aplica în educaţia copilului. Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un
surplus informaţional elevilor şi completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora.
Încheierea și derularea parteneriatelor educaționale au ca factor fundamental comunicarea. În acest
sens managerii școlii trebuie să desfășoare activități intense pentru informarea partenerilor cu toate datele
necesare derulării programelor, pentru ca aceștia să primească informații clare, complete și într-un timp
oportun. Implicarea elevilor în diferite proiecte unde își pot exprima liber creativitatea, imaginația și
inteligența atrage după sine promovarea imaginii școlii. Rezultatul actului lor creator devine astfel cartea
lor de vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
877
ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ 1 DECEMBRIE

GRUPA MIJLOCIE B P.P
878
VINE,MOŞ CRĂCIUN-SERBARE DE CRĂCIUN

GRUPA MICĂ B.PP
879
Prof. Inv. Presc. Dinu Veronica / Crețu Daniela

Grădinița “Căsuța Copilăriei”, Buftea, Ilfov
cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi.
liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să
depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de
ajuns,şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile în
schimbare ale “clienților”.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbărilor care se produc şi
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate.
Mediul poate fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice,
economice, ecologice, tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an.
• difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale , baza
materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
• dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul promovării
regionale;
• promovarea imaginii grădiniței prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
Propunerea de activităţi pentru formarea şi promovarea imagini a grădiniței în anul şcolar curent, a
fost următoarea:
-transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi
programele de dezvoltare, oferta educaţională, activităţi derulate, rezultatele preșcolarilor, proiecte
educaționale derulate ;
-popularizarea ofertei educaţionale propusă pentru anul şcolar 2017-2018 (în grădiniță şi în afara
ei).
Plan de promovare a imaginii grădiniței în comunitate
Obiectivul general: crearea unei imagini favorabile a grădiniţei în comunitatea locală.
Obiective specifice:
• popularizarea rezultatelor gradiniţei în comunitatea locală;
• atragerea unui număr cât mai mare de preşcolari din zona arondată unităţii noastre;
• realizarea planului de şcolarizare propus.
880
S-a realizat un pliant al grădiniţei şi o prezentare Power-Point a acesteia, postat pe pagina web a
unitații. Au apărut articole în presa locală legate de prezentarea unităţii noastre, precum şi de popularizare
şi diseminare a rezultatelor şi performanţelor.
În urma desfăşurării acţiunii, s-a realizat integral planul de şcolarizare al grădiniţei, iar imaginea
acesteia în comunitatea locală a crescut.
Pentru ca oferta noastră să fie viabilă, depunem eforturi în asigurarea unor spaţii educaţionale
confortabile, sigure, adaptate nevoilor preşcolarilor, atît fizice cât şi psihologige.
Bibliografie:
“Împreună pentru copii: grădiniţa şi comunitatea”- Proiectul pentru Reforma Educaţiei
Timpurii (P.R.E.T.)
881
Colegiul Național „Octavian Goga” Marghita, Județul Bihor.
Implicarea în proiectele FICE România

Prof. Crișan Florica
Învățământul liceal în municipiul Marghita a luat naștere la 1 septembrie 1956, când a fost înființată
Școala Medie Mixtă. Nomenclatura a fost modificată în timp: Liceu de Cultură Generală, Liceu Real-
Umanist, la fek și locația. 1 Începând cu anul 1981 a funcționat sub numele de Grupul școlar „Octavian
Goga” pe strada Nicolae Bălcescu, nr.80, locație care a rămas și după transformarea sa în Colegiul
Național „Octavian Goga”, la data de 15 septembrie 2006. Datorită înființării Grupului Școlar „Horvath
Janos” prin OMCTS nr. 5531 din 22.10.2010, a fost inițiată comasarea prin absorbție a Școlii cu clasele I-
VIII Marghita de către Colegiul Național “Octavian Goga”, școală localizată în strada Piața
Independenței. 2
În perioada funcținării sale, elevii îndrumați de cadrele didactice au realizat numeroase activități. În
cele ce urmează vor fi prezentate succint activitățile desfășurate în cadrul campaniilor realizate de
Federația Internațională a Comunităților Educative – FICE România.
În 2014, Campania s-a intitulat „19 Zile de activism în scopul prevenirii abuzului şi violenţei faţă de
copii şi tineri”. În cadrul acesteia au fost desfăşurate activităţi în scopul prevenirii abuzului şi violenţei
faţă de copii şi tineri, fiind implicaţi 1000 de elevi din ciclurile gimnazial şi liceal şi 41 de cadre didactice.
Au fost realizate prezentări Power Point, dezbateri în urma vizionării unui film tematic „Trafic de
persoane”, s-au aplicat şi interpretat teste sociologice, s-au prezentat scenete, au fost realizate afișe și
pliante (ulterior distribuite colegilor). În urma dezbaterilor s-a concluzionat următoarele: copii sunt expuşi
traficului de persoane, prostituţiei şi pornografiei; o cauză ar fi lipsa de informare a copiilor; urmările
acestora acţiuni sunt „distrugerea” psihică şi fizică a persoanelor victimă. În urma activităților desfășurate
a fost realizată și o expoziție (fig.1).
Fig.1. – Expoziția la final de proiect 2014
În 2017, Campaniei 19 Zile de prevenire a abuzurilor şi violenţei asupra copiilor şi tinerilor –

Proiect național de conștientizare, consultare și participare a copiilor și tinerilor la prevenirea tuturor
formelor de violență exercitate asupra lor în familie, școală, comunitate, realizat de către Federația
Internațională a Comunităților Educative, secțiunea România a impus desfăşurarea de activităţi pentru
conștientizarea impactului pe care îl au violența, practicile tradiționale, traficul de persoane și bullying-ul
asupra copiilor și tinerilor, precum și pentru a preveni abuzul şi violenţa faţă de copii şi tineri. Au fost
implicaţi în mod direct aproape 450 de elevi din ciclurile primar, gimnazial şi liceal şi 18 cadre didactice.
Au fost realizate dezbateri pornind de la filmulețe sau prezentări vizionate, prezentări Power Point, s-au
aplicat şi interpretat teste sociologice, s-au realizat desene tematice și întâlniri cu părinții. Au fost
realizate expoziții tematice atât în sălile de clasă cât și în holul școlii (fig.2). Ceea ce au realizat elevii sub
îndrumarea cadrelor didactice: Loredana Braia, Șandor Corina, Bențe Ioana Corina, Mal Zoie, Carmen
Asăvoaiei, Sârb Liana, Crișan Florica și Sărac Florica, Prahanca Luminiţa, Ciuciu Adrian, Nadia Dat,
Nan Ioana, Ursan Rodica, Blaga Mircea Ilie, Coraș Zenovia, Iștoc Nicolae, Mihele Mădalin, Iuhas
1
Gal N. (coord), (2007), Monografia orșului Marghita, Ed. Primus, Oradea, p.225-228
2
http://www.cnog.ro/
882
Margareta, a evidențiat faptul că elevii pot și expuși diferitelor practici tradiționale, a violenței fizice și
verbale atât în familie, cât și la școală și în societate. În ceea ce privește practicile religioase, s-a
concluzionat că nu este necesară impunerea unei vestimentații tipice copiilor de vârstă preșcolară și
școlară, sau a unor restricții în ceea ce privește implicarea în activitățile educative. De asemenea s-a
remarcat concluzia „Violența nu se combate prin violență”.
Fig.2 – Expoziția realizată în 2017
Bibliografie
1. Gal N. (coord), (2007), Monografia orșului Marghita, Ed. Primus, Oradea, p.225-228
2. http://www.cnog.ro/
883
Liceul Tehnologic Nr. 1 Popești

Profesor: Crișan Romeliu Gabriel
Liceul Tehnologic Nr. 1 este situat în localitatea Popești din comuna cu același nume. Din punct de
vedere geografic, comuna Popeşti este aşezată în NE județului Bihor, în bazinul hidrografic al văii Bistra,
afluent pe stânga al Barcăului, la poalele munților Plopiș.
În ceea ce privește școala, aceasta este compusă din două corpuri: A (clădirea nouă, construcția ei
începând în 1960) și corpul B (clădirea ,, Kastely”). Potrivit datelor existente, prima formă de învăţământ
din satul Popeşti, a fost atestată documentar în anul 1784. Şcoala a funcţionat de la înfiinţare până în
1945 pe teritoriul în care azi sunt amplasate atelierele școlii. În anul 1944, odată cu retragerea armatei
germane din comună, vor pleca din localitatea și călugării benedictini, părăsind clădirea ,, Kastely”, în
care din 1945 va funcţiona Şcoala Popeşti cu clasele I – VIII.
Începând din anul 1962, în urma demersurilor întreprinse de părinți, a primarului din acea vreme,
Dumitru Olaru și a inspectorului şcolar zonal Gavril Crişan, conducerea învăţământului românesc din
perioada respectivă a aprobat înfiinţarea Liceului Teoretic Popeşti .
Evoluţia și dezvoltarea şcolii a fost influenţată de evoluţia şi performanţele Întreprinderii Miniere
Voivozi, iar drept urmare în 1978 Liceul Teoretic Popeşti a fost divizat în două instituţii: Şcoala
Generală Popeşti (clasele I – VIII) şi Liceul Industrial Minier Popeşti (clase cu profil minier, şcoală
profesională şi Şcoală de Maiştri Mineri). 3
În anul 1993, oferta educaţională a fost orientată în funcţie de cerinţele de pe piaţa muncii în raport
cu dezvoltarea economico - socială a judeţului Bihor. Cele 2 şcoli au fost reunite sub denumirea de Grup
Şcolar Industrial Popeşti (învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal).
Începând din anul 2012, liceul își schimbă din nou numele, din Grup Şcolar Industrial Popeşti, în
Liceul Tehnologic Nr. 1 Popești, denumire sub care funcționează și în prezent.
Din punct de vedere administrativ, de Liceul Tehnologic aparțin următoarele structuri: Grădinița și
Școala Primară din localitatea Varviz, Grădinița și Școala Primară din localitatea Bistra, Grădinița și
Școala Gimnazială Nr. 1 din localitatea Cuzap, Grădinița și Școala Gimnazială Nr. 2 din localitatea
Voivozi, Grădinița cu Program Normal și cu Program Prelungit din localitatea Popești.
În perioada 2006 – 2012, prin elaborarea de proiecte şi programe a fost îmbunătăţită baza
materială prin dotarea cu echipamente de bază și de specialitate atât liceul, cât și unităţile de învățământ
care aparţin de PJ. Au fost demarate lucrări de reabilitare și amenajare de grupuri sanitare, introducerea
de încălzire centrală, asfaltarea curți si terenurilor de sport.
În cei peste 50 de ani de activitate, de pe băncile liceului au ieşit peste 3000 de tineri, din care
peste 800 au urmat cursuri de învăţământ superior. Din rândul absolvenţilor Liceului Popeşti care sau
remarcat îi amintim: Peşel Ioan (general - armată), Vanda Angela (medic chirurg - Bucureşti), Pondroş
Dorin (ing. Las Vegas - SUA), Băliban Dorel (colonel SRI- Gheorgheni), Macai Ionel (medic în
Chicago - SUA), Burdaş Florian (colonel armată Oradea ), Sabău Gavril ( fost director E.M.Voivozi)
Vesa Gavril( director şi dir. adj. E.M. Voivozi), Rugea Florin (inspector general al Poliţiei de frontieră din
România), Lincar Graţian (colonel - Oradea), Şipoş Roman (fost comandant al Poliţiei Bihor) Vancea
Ioan- şef S.R.I, Şipoş Sorin (prorector Universitatea Oradea), Moisa Gabriel (prof. Universitatea
Oradea), etc. 4
Școala este implicată în numeroase proiecte educaționale dar și parteneriate având ca scop
angrenarea elevilor în diferite activități extrașcolare. Dintre aceste proiecte pot fi amintite: „Pe urmele lui
Eminescu”, „Reușim împreună”, „Săptămâna educației globale - Lumea mea depinde de noi”, „Let's have
fun on halloween”, „Balul Bobocilor”, „Ziua Internațională a educației – 5 octombrie”, „Holocaustul în
România”, „Educație juridică pentru elevi”, „Și eu m-am născut român”, „Să exmatriculăm violența”,
3
Ioan, Giarca (2015), Studiu complex (geografic, istoric și sociologic) referitor la comuna Popești – Bihor, ed. Tipografia
Autograf Marghita, Marghita, p 85
4
Ibidem, p 87
884
„Mândri că suntem români”. Dintre parteneriatele pe care liceul le-a realizat specificăm cele cu: Poliția
din comună, Primăria Comunei Popești, CSEI Nr. 1 Popești, Parohia Ortodoxă din Varviz, Minionii
Meșteșugari, Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul” din Oradea, Colegiul Național „Octavian Goga”
Marghita, Liceul Tehnologic Nr. 1 Suplacu de Barcău, Școala Gimnazială Nr. 2 Bogei, Liceul Teoretic
„Josef Kozacek” Budoi, etc.
În cadrul liceului și în structurile sale funcţionează cursuri ştiinţifice şi literare precum: „Prietenii
pompierilor”, „Cercul de pictură pe sticlă”, „Sanitarii pricepuţi”, „Cercul literar – Călinescu”, „Circulaţia
micului pieton”, iar din 2010, este editează revista şcolară „Pasiuni şcolare”.(coordonator Giarca Ioan).
Bibliografie:
1. Giarca Ioan, (2015) - Studiu complex (geografic, istoric și sociologic) referitor la comuna
Popești – Bihor, ed. Tipografia Autograf Marghita, Marghita.
885
PRIN GRĂDINIȚĂ SPRE VIITOR

Educatoare: Crîsta Emanuela
Gradinița „Plianeta Piticilor”-reprezintă o șansă pentru fiecare copil de a-și cunoaște potențialul,
aptitudinile, aspirațiile personale și să înveșe să facă față cerințelor unei societăți aflată intr-o continuă
schimbare.
Grădinița noastră își deschide zilnic porțtile pentru zeci de copii zâmbitori și binedispuși, dornici de
a explora, de a socializa și de a se distra alături de ceilalți colegi de grupă.
Toți copiii sunt întâmpinați, în fiecare dimineață de educatoarele de la grupă, sunt ajutați și totodată
sunt îndrumați în a-și dezvolta autonomia în ceea ce privește schimbatul de hainele și încălțămintea de
stradă.
După micul dejun copiii intră în clasă și se așeză în semicerc pregătindu-se pentru începerea
activității. Într-un cadru destins și prietenos,copiii împreună cu educatoarea se salută, se face prezența, se
completează calendarul naturii și, pe rand, își împărtășesc starea de spirit pe care o au în momentul
respectiv. La acestă vârstă gesturile și cuvintele joacă un rol important, iar rolul meu ca și cadru didactic,
în acest punct, este acela de a traduce în cuvinte ceea ce ei simt. De aceea să vorbesc cu ei la începutul
activității sau pe parcursul zilei este foarte important. Suntem aproape de ei pentru a le putea observa cât
mai atent nevoile de bază pentru ca ei să se simtă în siguranță. Ei trebuie să fie îndrumați atunci când sunt
într-un impas, liniștiți când le e frică, îmbrățișați când au nevoie de căldură.
În partea a doua activității se urmărește parcurgerea unor conținuturi prin care copiii învață să aibă
încredere în forțele proprii, în lume și in adulții din jurul lor, să își îmbogățescă vocabularul cu cuvinte și
sructuri gramaticale noi, să-și dezvolte capacitatea de comunicare, să-și dezvolte capacitatea de gândire
logică, activitate practica și cea motrică.
Plecând de la joc și prin joc, pătrundem în lumi nebănuite, cunoaștem elemente din natură,
procesele, culorile, sunetele și forma lucrurilor care ne înconjoară și nu oricum, ci prin intermediul
poveștilor, al cărților și al cântecelor.
În cadrul activităților sunt îmbinate, așadar, elemente din fiecare, ținând cont de preferințele și
nevoile fiecărui copil, de energia și dinamica clasei, de modul de percepție și nivelul de implicare al
fiecărui copil.
La acestă vârstă copiii au nevoie să exporeze, să se miște - ei învață mișcându-se. Astfel că
activitățile noastre de învățare sunt împletite armonios cu jocuri cât mai dinamice, ieșitul și explorarea
directă în natură (de exemplu toamna se fac observații în pădure asupra schimbărilor care se petrec în
natură, ne jucăm cu frunze colorate, facem vizite prin grădini și livezi, facem provizii pentru iarnă,
culegem struguri si facem must etc). Astfel noi desfășurăm activități care solicită atât efort fizic cât și
plăcerea de a participa la activitate pin dezvoltarea curiozității și intensificarea actului de învățare,
eliminând total starea de plictis.
La finalul diverselor proiecte temetice precum cele legate de toamnă, obiceiuri de iarnă, primăvară,
Paște, se finalizează prin ateliere și serbări care se desfășoară în cadre diverse, la un nivel foarte ridicat,
cu un public ce nu se limitează doar la părinți, ci și invitați din afară. Spre exemplu serbarea de toamnă
care s-a desfășurat sub formă de șezătoare, a avut loc într-un cadru rustic, unde copiii au facut hore, au
spus poezii, ghicitori, cântecele și au desfășurat un atelier împreună cu părinții. Serbarea de iarnă, care a
avut ca temă „Obiceiuri de iarnă la români”, s-a desfașurat pe o scenă cu un public larg, la care au luat
parte atât părinții cât și apropiații acestora sau oameni din afară. Prin astfel de activități desfașurate, în
unitate sau în afara acesteia, reușim să îi facem pe copiii noștri să depășescă bariera emoțională, teama de
a se exprima și de a vorbi în public.
Relația cu părinții reprezintă o prioritate pentru noi. La finalul fiecărei zile cadrul didactic discută
cu fiecare părinte în parte aducându-i-se la cunostință principalele aspecte observate peste zi.
Obiectivele pe care le urmăresc cu strictețe în fiecare zi, reprezintă omul pe care îl voi forma pentru
mai târziu, pregătirea lui psihică pentru noua etapă care va însemna școala și fundamentul pentru ceea ce
va parcurge în viață.
886
Copilul preşcolar şi jocul didactic

PROF. INV. PRESCOLAR, CRISTEA ADELA
În decursul anilor, numeroşi autori (pedagogi şi psihologi) au încercat să dea o definiţie cât mai
elocventă jocului prin care să explice această formă de activitate umană. Evident că aceste încercări s-au
dezvoltat cronologic, definiţiile, explicaţiile, comentariile, clasificările, aspectarea teoretică situându-se
astfel pe o scară evolutivă.
O teorie superioară celor dinainte a formulat A. N. Leontiev prin care a definit jocul ca o activitate
de tip fundamental cu rol hotărâtor în evoluţia copilului, constând în reflectarea şi reproducerea vieţii
reale într-o modalitate proprie copilului, rezultat al interferenţei dintre factorii bio-psiho-sociali. Jocul
este transpunerea pe plan imaginar a vieţii reale pe baza transfigurării realităţii, prelucrării aspiraţiilor,
tendinţelor, dorinţelor copilului. Jocul este o activitate cu caracter dominant la această vârstă, fapt
demonstrat de modul în care polarizează celelalte activităţi din viaţa copilului, după durata şi ponderea sa,
după eficienţă, în sensul că jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modificări în
psihicul copilului. Valoarea formativă a jocului se poate aprecia mai bine în funcţie de planul dezvoltării.
Prin joc, dezvoltarea intelectuală este puternic influenţată în sensul dobândirii de informaţii pe de o parte,
şi a diversificării acţiunilor mintale, pe de altă parte.
Jocul favorizează dezvoltarea aptitudinilor imaginative, a capacităţilor de creare a unor sisteme de
imagini generalizate despre obiecte şi fenomene, posibilitatea de a opera mintal cu reprezentări după
modelul acţiunilor concrete cu obiectele în timpul jocului.
Noutăţi în teoria jocului aduce J.Chateau. El consideră că jocul oferă posibilitatea descătuşării
fiinţei umane de lumea înconjurătoare, că anticipează conduitele superioare, pentru copil orice activitate
fiind joc.
Psihologul francez J. Piaget defineşte jocul ca “pol al exerciţiilor funcţionale în cursul
dezvoltării individului” celălalt pol fiind exerciţiul neludic, când subiectul învaţă să înveţe într-un
context de adaptate cognitivă şi nu numai de joc.
Reevaluând informaţiile inserate până acum, conchidem că în teoria jocului, cele mai importante
contribuţii le-au avut Piaget, Claparède şi Leontiev şi drept urmare scrierile lor constituie opere de
referinţă în domeniu.
În sinteză putem defini jocul ca o activitate specific umană, dominantă în copilărie, prin care
omul îşi satisface imediat, după posibilităţi, propriile dorinţe, acţionând conştient şi liber în lumea
imaginară ce şi-o crează singur. Şi atunci când facem referire la “om” putem avea în vedere caracterul
universal al jocului, surprins foarte bine de Ursula Şchiopu în afirmaţia:”De fapt, omul se joacă la toate
vârstele. Chiar şi la vârsta a treia.” (U. Şchiopu, E. Verza, 1981, p.28)
Este cunoscut rolul jocului în formarea, dezvoltarea şi restructurarea întregii activităţi psihice a
copilului preşcolar, el fiind numit „forma de bază a activităţii prin care se formează şi se dezvoltă
personalitatea copilului. Jocul este o adevărată <<şcoală>> a vieţii pentru copil.”
Jocul didactic, ca metodă de predare-învăţare, dozat cu pricepere în ansamblul strategiei
educaţionale, asigură un caracter atrăgător, dinamism, varietate, bună dispoziţie activităţii de învăţare,
restabileşte echilibrul psihofizic, furnizează motivaţia secundară, nu mai puţin stimulatoare, fortifică
energiile fizice şi intelectuale ale copiilor/elevilor.
Dacă la început copiii reflectă în jocuri situaţii concrete, foarte clare, cu timpul ei se ridică de la
reprezentări la noţiuni pe bază de generalizări. Odată cu dezvoltarea gândirii pe baza comunicării, mai
ales în jocul colectiv, copilul îşi dezvoltă vorbirea. Denumind elementele de joc, împărţindu-şi rolurile,
interpretându-le, copiii sunt puşi în situaţia de a-şi alege cu grijă cuvintele, de a imita vorbirea adulţilor,
de a folosi cuvinte şi expresii adecvate.
În cadrul jocurilor cu subiecte din poveşti, preşcolarii îşi exersează vorbirea, îşi însuşesc expresii
literare, folosindu-le în dialogurile şi replicile cerute de situaţia noastră. În joc copiii se corectează uneori
în ceea ce priveşte exprimarea, creează îmbinări lexicale, îşi dezvoltă gândirea şi îşi îmbogăţesc
mijloacele de exprimare.
887
Jocul stimulează imaginaţia şi contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor preşcolarilor. Ei trebuie să

găsească răspuns la numeroasele probleme: cum să construiască, care este materialul cel mai indicat, ce
obiecte ar putea folosi în joc, cum să transforme un scaun în maşină, etc.
Urmărind cu atenţie copilul în timpul jocului, educatoarea constată lacunele din experienţa
individuală şi poate lua măsurile cele mai potrivite pentru a completa golurile semnalate. Orientându-şi
astfel preocupările, ea îmbogăţeşte cunoştinţele copiilor, le formează capacitatea de a opera cu,
cunoştinţele pe deplin asimilate, de a se folosi de ele în toate împrejurările, atât în activitatea de joc, cât şi
în activitatea de învăţare.
Prin munca îndeplinită sub formă de joc, preşcolarul capătă informaţii şi se formează ca membru al
grupului social. Numai prin jocul-muncă, preşcolarul va înţelege necesitatea, utilitatea muncii şi va căpăta
respectul faţă de munca altuia. La vârsta preşcolară, munca are un predominant caracter imitativ,
împletindu-se permanent cu jocul, fiind subordonată acestuia. Jucându-se, copiii află despre munca din
diferite sectoare de activitate şi educatoarea îi va sprijini în acest sens.
Prin joc se realizează educaţia viitorului om în acţiune. Aşa cum se comportă preşcolarul în joc, tot
aşa se va comporta şi în muncă, în perioada maturităţii. Organizarea justă a jocului duce la educarea unei
atitudini pozitive faţă de muncă. Jocul îl deprinde pe copil cu efortul fizic şi intelectual şi astfel îl
pregăteşte pentru munca de mai târziu.
Într-un joc bine organizat, elementele distractive se întrepătrund cu cele de muncă. Din punct de
vedere educativ, este foarte important să fie asigurată o justă proporţionare a jocului cu munca, a
elementului distractiv cu efortul fizic şi intelectual. J.Chateau, în lucrarea sa „Copilul şi jocul”, afirmă că
„a te juca înseamnă în general a-ţi propune o sarcină de îndeplinit şi a te obosi, a face un efort, pentru a
îndeplini această sarcină.”
Bibliografie :
1. Avram, Săftica ; Mihu ,Ecaterina; Său, Zonica , 2004, Jocul dicactic pentru preşcolari.
Ghid metodic, Editura Terra, Focşani ;
2. Chiscop, Liviu, 2000, Didactica educaţiei limbajului în învăţământul preşcolar. Ghid metodic -
Editura ,,Grigore Tăbăcaru‘‘, Bacău ;
3. Dima,Silvia, 1997, Copilăria- fundament al personalităţii. Cunoaştere - Exploatare – Educare -
Bucureşti, Editată de Revista Invăţământul preşcolar, Bucureşti ;
4. Tomşa,Gheorghe, (coordonator), 2005, Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Ed. Coresi,
Bucureşti
5. Programa activităţii instructiv-edicative în grădiniţa de copii, 2005,Bucureşti, Editura V&I
Integral, Bucureşti;
888
Familia un bun mediu educativ
Educatoare :Cristea Ene Ileana

Gradinita cu Program Normal “Prichindel”
Com. Cuza-Voda ,Jud. Galati
Familia trebuie sa fie un colectiv sanatos, adica in componenta sa sa existe toti membrii care
alcatuiesc in mod normal un asemenea colectiv (doi parinti), intre acestia sa fie relatii de intelegere,
respect, intrajutorare, sa traiasca in deplina armonie, sa duca o viata cinstita, onesta. Opiniile celor doi
parinti referitoare la copil trebuie sa fie convergente iar parintii trebuie sa fie un bun exemplu, avand in
vedere cat de puternic este spiritul de imitatie la copii. In comparatie cu familia cu un singur copil, familia
cu mai multi copii reprezinta un mediu educativ mai bun.
Daca copilul este singur la parinti el tinde sa fie mofturos, egoist, capricios datorita parintilor care
doresc sa-i faca toate poftele. In familiile cu mai multi copii, afectiunea parintilor se indreapta catre toti
copiii. Parintii trebuie sa aiba o autoritate asupra copilului. Aceasta autoritate nu trebuie obtinuta cu
ajutorul pedepselor sau a violentei si nici printr-un exces de bunatate si satisfacerea oricarei dorinte.
"Adevarata autoritate deriva din exigenta parintilor fata de comportarea copiilor, imbinata cu respectul
fata de acestia". Copilul trebuie sa simta iubirea pe care parintii i-o poarta, dar este necesar sa stie ca nu-i
vor ingadui orice capriciu.
"Dragostea este astfel nu numai cheagul familiei, ci si calea cea mai eficienta a educatiei, dar numai
daca ea e potrivita si cu masura". Nu in ultimul rand, "pentru a fi un bun mediu educativ, familia trebuie
sa aiba o situatie economica apta sa satisfaca trebuintele de prim ordin ale membrilor sai". Educarea un
copil nu este un lucru atat de usor. Unii parinti, avand conceptii invechite, cred ca ei stiu cel mai bine sa-
si educe copilul, neacceptand sfaturi din exterior. In prezent, exista o multime de carti, filme si emisiuni
special realizate pentru indrumarea pedagogica a parintilor. Familia care nu reprezinta un bun mediu
educativ
a) Familia descompusa - familia care ramane descompusa in urma unui divort sau a unui deces, nu
este un mediu educativ ideal. Dar totusi conditia de viata a copilului orfan de un parinte depinde foarte
mult de puterea de dragoste a celui ramas, care poate compensa dragostea celui disparut. In trecut divortul
era extrem de daunator pentru copii. Cercetarile actuale par sa indice ca copiii se simt mai bine daca
parintii nefericiti divorteaza decat daca stau impreuna intr-o atmosfera de furie, amaraciune, violenta si
ura .
b) Familia reconstituita - Recasatorirea creeaza o familie reconstituita sau combinata formata din
doi parinti, din care cel putin unul aduce in aceasta unitate familiala noua unul sau mai multi copii dintr-o
casatorie anterioara. Cuvintele mama mastera si tata vitreg sunt deja expresii peiorative. Atunci cand
copiii provin din doua familii diferite, mama va proteja pe ai sai, iar tatal pe ai lui, plangandu-se fiecare
impotriva copiilor celuilalt. In acest context merita sa ne punem cateva semne de intrebare: Cine asigura
disciplina in aceasta familie? Dar educatia? Care sunt indatoririle parintelui biologic caruia i s-a luat
copilul? Ce autoritate are acesta? Raspunsul la aceste intrebari variaza de la caz la caz
.
c) Violenta in familie este un fenomen ce ia amploare. Maltratarea partenerului si a copiilor are loc
in toate clasele sociale, dar posibilitatea maltratarii creste o data cu problemele financiare. Cazurile de
maltratare a copiilor sunt in crestere. "Ca si in cazul maltratarii unuia dintre soti, sunt responsabili mai
ales barbatii. In multe cazuri, cei care maltrateaza au fost maltratati in copilarie, astfel perpetuand un ciclu
de violenta". Copiii maltratati sunt frustrati de dragoste, pierd bucuria de dragoste si intelegere a
semenilor, sanatatea lor psihica fiind pusa la indoiala.
d) Alte cazuri in care familia nu este un bun mediu educativ: - Certurile si neintelegerile dintre
parinti au efecte traumatizante asupra copiilor. - Divergentele dintre parinti cu privire la masurile
889
educative au urmari negative asupra educatiei. - Daca parintii mint, fura, injura, sunt necinstiti, in cele
mai multe cazuri copilul va imita comportamentul acestora. In concluzie, as putea motiva alegerea acestei
teme: Am dorit sa demonstrez intr-un fel sau altul faptul ca nu este neaparata nevoie de o familie cu doi
parinti pentru a fi copilul fericit .
Copiii sunt mult mai fericiti daca cei doi parinti care au permanent neintelegeri, divorteaza. Deci,
chiar daca familia este completa, dar climatul moral din ea lasa de dorit, ea nu poate constitui un bun
mediu educativ. .
BIBLIOGRAFIE 1. Norman, Goodman (1992) Introducere in sociologie, Bucuresti, Editura Lider.

2. Victor, Tarcovnicu (1975). Pedagogie generala, Bucuresti, Editura Facla. 3. Nicolae, Margineanu
(1973). Conditia umana, Bucuresti, Editura Stiintifica. 4. Anthony, Giddens (1997). Sociologie,
Bucuresti, Editura Bic All.
890
SUFLET DE ARTIST
Prof. Cristea Ligia

Liceul de Arte, Oradea
Liceul de Arte din Oradea a devenit în ultimii ani neîncăpător pentru toţi acei elevi care doresc să
studieze muzica sau artele plastice. Acest lucru se datorează în primul rând echipei de profesori ai liceului
care se implică într-un act educaţional de înaltă calitate şi, în al doilea rând, dar nu în ultimul, echipei
manageriale care reuşeşte să conducă cu măiestrie un astfel de liceu vocational. Este, cu certitudine,
pentru această echipă managerială, o adevărată provocare având în vedere numărul foarte mare de
profesori - aproximativ 150.
Atragem elevi încă din clasa pregătitoare, continuăm apoi cu ciclul gimnazial şi cu cel liceal.
Clasele de muzică cuprind elevi care studiază pianul şi un alt instrument: vioară, chitară, flaut, violoncel,
oboi, clarinet, percuţie etc. iar orele de teorie muzicală le oferă elevilor un ajutor în descifrarea partiturilor
şi nu numai. În completarea acestor discipline specifice profilului muzică, vin orele de ansamblu coral şi
chiar orele de ritmică. Clasele de arte plastice, prin atelierele specifice (pictură, modelaj, desen, crochiuri
etc.) reprezintă oportunităţi pentru elevii talentaţi în acest domeniu. Un alt punct de atracţie al şcolii
noastre îl reprezintă clasele de arhitectură de la liceu. În acest mod oferim tuturor elevilor dornici să-şi
continue studiile în arhitectură, familiarizarea cu tot ce presupune această meserie încă din liceu.
Activităţile de promovare a imaginii şcolii au cuprins, pe de o parte, difuzarea informaţiilor cu
privire la oferta educaţională, proiectele interne (locale, judeţene, naţionale) cât şi cele internaţionale,
baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare. Pe de altă parte, aceste activităţi au avut în vedere o
bună consiliere a elevilor de gimnaziu şi de liceu privind orientarea şcolară. În plus, comisia desemnată
de către conducerea şcolii a promovat imaginea Liceului de Arte din Oradea prin diverse surse
informaţionale: presa scrisă, TV, radio, internet. În completarea acestor evenimente vin rezultatele
extraordinare obţinute de elevii noştri la olimpiadele naţionale şi internaţionale. În acest sens, premierea
făcută de către oficialităţile locale ( primărie, prefectură) ne-a dat încă o data ocazia să demonstrăm că
avem elevi foarte talentaţi şi foarte valoroşi, care muncesc la fel de mult în timpul liber ca cei de la alte
licee teoretice. Un exemplu în acest sens îl reprezintă cele 10 premii obţinute anul trecut, 2017, la
olimpiadele naţionale.
Fiecare activitate importantă a şcolii a fost astfel promovată cu success. Vorbim de prezenţa
corurilor şcolii de prezenţa orchestrei liceului la diferite evenimente locale şi judeţene, de participarea
elevilor noştri la diverse concerte şi expoziţii. Pe lângă aceste activităţi specific unui liceu vocational,
elevii şcolii noastre s-au implicat de-a lungul anilor în numeroase activităţi de voluntariat organizate la
nivel local, judeţean şi chiar national.
Am reuşit astfel să promovăm talentul micilor şi marilor noştri artişti într-un mod care a reuşit şi
reuşeşte în continuare să îi determine pe alţi copii să aleagă Liceul de Arte, Oradea.
891
Copii fericiți, părinți mulțumiți!

Promovarea imaginii grădiniței
Prof. Cristea Loredana Elena

G.P.P. ” PITICOT” Slobozia, județul Ialomița
În condițiile actuale, datorită multiplelor schimbări ce apar în societate, nici o unitate de învățământ
nu poate funcționa fără a avea o perspectivă clară care să-i asigure subzistența. De aceea a început să se
pună din ce în ce mai mult accent pe comunicarea, crearea și promovarea imaginii instituției de
învățământ pe piață, ceea ce constituie un obiectiv foarte important care, ajută la creșterea numărului de
solicitări cât și a calității acestora . Modul cel mai important de promovare a imaginii școlii este
comunicarea internă care reprezintă și startul într-o strategie de promovare. Pe lână aceasta o altă
modalitate de promovare a imaginii școlii o reprezintă realizarea unei pagini WEB și reactualizarea
periodică a acesteia, organizarea și participarea la cât mai multe acțiuni relevante , stabilirea de legături și
participarea responsabilă a tuturor partenerilor implicați pentru realizarea propriilor proiecte.
Grădinița reprezintă fundația întregii educații a copilului , este un mediu interesant și creativ, în care
se pun bazele educației copilului și care îl ajută să deprindă primele aptitudini necesare pentru școală și
totodată un mediu ce încurajează interacțiunile. Astfel grădinița este instituția care îi învață pe micuți cum
să respecte anumite reguli, un orar, o muncă structurată și egalitatea șanselor în ceea ce privește educația.
” Investiția în copii înseamnă investiția în viitorul nostru”:
Grădinița cu Program Prelungit ” Piticot” Slobozia, este o instituție de învățământ reprezentativă
din județul Ialomița, cu un număr de 10 grupe din care două în alternativa educațională ” Step by Srep”,
cu o capacitate de 200 de locuri. Datorită numeroaselor solicitări din parte părinților unitatea functionează
anual cu aprobarea Inspectoratului Școlar Județean peste capacitatea maximă.
Grădinița ” PITICOT” promvează o ofertă educațională completă, adaptată particularităților
copiilor pe grupe de vârstă – mică, mijlocie, mare - ținând cont de aptitudinile și calitățile fiecăruia. A fi
educator presupune un grad ridicat de responsabilitate și implicare, iar pasiunea pentru copii este ceea ce
reunește și determină cadrele didactice să le ofere ceea ce au mai bun .
Viziunea Grădiniței ” Piticot” - O gradinita prietenoasa pentru toti, care sa asigure dezvoltarea
libera, integrala si armonioasa a copiilor, pentru a deveni personalitati autonome si creative.
Misiunea Grădiniței ” Piticot”:
• Interactiunea gradinitei cu mediul social, cultural și economic, transformarea acesteia într-un
centru de resurse educaționale și de servicii de înaltă calitate oferite comunității.
• Conștientizarea nevoii de dezvoltare individuală a copilului și considerarea lui ca egal, ca parte a
societății.
• Asigurarea de șanse egale de integrare cu succes în școală și în societate, tuturor copiilor, prin
desfășurarea unui proces educațional la standarde ridicate.
• Formarea părinților ca parteneri ai procesului instructiv educativ, în interesul copilului.
Grădinița Piticot promovează educaţia în toate dimensiunile ei, acordând fiecărui copil şansa de a
deveni capabil să reacţioneze creativ şi responsabil la situaţii de viaţă diverse, prin punerea în valoare a
calităţilor personale.
Grădinița ” Piticot” vine în întâmpinarea tutror celor interesați cu:
- echipă de profesioniști formată din cadre didactice calificate, cu experiență în învățământul
preșcolar, profesori de specialitate, psiholog, medic, asistent medical, personal auxiliar;
- desfasurare de optionale atractive;
- activitati specifice programelor moderne de educatie, desfășurate la standarde naționale;
- metode de predare creative, moderne, diferențiate care subliniază aspectul formator și performant;
- curriculum echilibrat, relevant, diferențiat, care asigură progres, continuitate, dar și posibilitatea de
dezvoltare în același timp;
- varietate de activități extra-curriculare pentru a le da copiilor posibilitatea să-și identifice talentele
și pasiunile;
- grija, atentie, iubire, incredere, respect acordat fiecarui copil.
- parteneriat strans cu parintii.
892
Imaginea instituțională este importantă și se

completează cu rezultate cuantificabile,
performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri
de învățământ și de elemente ale culturii
organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri,
modele comportamentale, ritualuri, ceremonii.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive
despre grădiniță către toți agenții instituționali
(sponsori, autorități, părinți, ) menține unitatea în
atenția generală a comunității. Pentru realizarea
acestui deziderat este indicat să se creeze o
atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activităților desfășurate cu preșcolarii, intervenții în media, întruniri,
festivități, să se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați preșcolarii.
893

Prof. înv. primar, Cristea Roxana Ioana,
Școala Gimnazială nr. 24, Timișoara
„Școala trebuie adaptată la copii și nu copiii la școală."
(Alexander Sutherland)
Școala, biserica și primăria au fost și vor rămâne cele
mai însemnate instituții ale statului. De-a lungul timpului, toate
cele trei au suferit modificări, fie în sens pozitiv, fie în sens
negativ, însă au rămas mereu repere ale societății.
Școala românească de astăzi încearcă din răsputeri să se
ridice la nivelul celor europene. Eforturile ei de a se alinia la
nivelul celorlalte state depind de factori ca: imaginea școlii,
calitatea învățământului românesc, rezultatele elevilor și ale
profesorilor pe plan național și internațional.
Să ne oprim, însă asupra primului factor, adică
„imaginea şcolii”. Ce face oare, o şcoală să fie „văzută bine”, să crească în ochii societăţii? Ce este cu
adevărat important atunci când vrem să promovăm imaginea unei şcoli? Cel mai sigur, important este
cum văd copiii acea şcoală şi cum se simt ei în ea. Promovarea imaginii şcolii se face prin copii, prin
zâmbetele lor atunci când păşesc în instituţie. O şcoală adresată copiilor, este o şcoală „de succes”.
Întrebându-mi elevii cum ar face reclamă şcolii noastre, am ajuns la concluzia că şcoala, prin ochii
copiilor, se promovează prin: activităţi extraşcolare, uniforme atractive, spaţiu decorat într-un mod
atractiv,afişe cu şcoala lipite prin oraş, reclame la TV, revista şcolii.
Pentru a-i face pe copii să-şi iubească propria şcoală, trebuie să le oferim activităţi plăcute lor,
menite să îi înveţe într-un mod practic şi eficient. Spre exemplu, lecţiile despre mamifere au o şansă mai
mare să fie înţelese şi învăţate la zoo şi nu în sala de clasă, sau lecţiile
despre ecologie, au un impact mai puternic atunci când sunt proiectate
în aer liber, în diferite campanii de voluntariat de strângerea a deşeurilor
sau de plantare a pomilor. Orice activitate extraşcolară are, atât pentru
cadru didactic, cât şi pentru elevi, şansa mai mare să îşi atingă
obiectivele, decât una clasică, şcolară.
Uniforma şcolară poate duce la promovarea şcolii, într- un mod
pozitiv, dacă este aleasă ţinându-se cont de părerile şi de dorinţele
elevilor. O uniformă care să-i facă pe copii să se simtă ca aparţin
unei clase, sau unei şcoli, care are şi o notă personală, va fi acceptata
cu drag de către cei mici.
Spaţiul şcolar decorat adecvat, pentru cei mici, este cu adevărat
important. Copiii trebuie să simtă şcoala ca o a doua casă şi să îi ajute
să se relaxeze, să se destindă. Un spaţiu şcolar vesel, colorat, atractiv
pentru copii ajută nu doar imaginea şcolii, ci şi învăţarea copiilor.
Copiii trebuie să se mândrească cu şcoala lor, atunci când o
văd promovată în diverse locaţii, fie prin reclame video, fie prin
afişe. Daca aceste modalităţi de promovare se realizează de către
copii, ei vor fi mai bucuroşi şi mai mândri, la fel şi familiile lor, dar şi întreaga societatea va aprecia
faptul că elevii sunt implicaţi.
894
Şcoala şi imaginea ei trebuie să fie promovate prin copii, de către copii, dar mai ales pentru copii.
O şcoală creşte în ochii oricui, dacă este o şcoală iubită de copii. Poţi spune că imaginea şcolii este
promovată cu succes, daca trezești într-un copil dorinţa de a aparţine acesteia, sau mândria că deja îi
aparține ei.
895
ROLUL PARTENERIATULUI EDUCAȚIONAL ÎN PROMOVAREA

ȘCOLII
prof. Cristian Mirela

Școala Gimnazială "Alecu Russo" Iași
În contextul unei societăți care se schimbă, operând modificări de formă și fond la nivelul tuturor
subsistemelor sale, invătământul românesc trebuie să își asume o nouă perspectivă asupra funcționării și
evoluției sale.În cadrul acestei perspective, parteneriatul educational trebuie să devină o prioritate a
strategiilor orientate către dezvoltarea educației românești, cu rol important în promovarea imaginii școlii.
Pentru ca acest parteneriat să se constituie ca o soluție reală a problemelor din învățământ, sunt
necesare elaborarea unor strategii, a unor direcții care să unească eforturile parteneriale, precizarea rolului
asumat de instituții în parteneriate.
Dată fiind complexitatea problemelor cu care școala românească se confruntă, cât și impactul
educației școlare asupra intregului sistem social, soluționarea dificultăților prezente presupune
colaborarea, cooperarea și parteneriatul unor categorii largi, cum ar fi:
• Personalul din invățământ;
• Toate categoriile de elevi;
• Familia;
• Organizații guvernamentale cu caracter central sau local;
• Organizații cu caracter nonguvernamental;
• Reprezentanții cultelor religioase;
• Agenții economici;
• Autoritățile locale.
Pentru a realiza un parteneriat construit pe baza valorilor democratice, în societate trebuie să se
schimbe valori, atitudini si comportamente la nivelul tuturor factorilor implicați: decidenti, oameni ai
școlii, familii, elevi, reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale si nonguvernamentale.La nivelul
comunității se constituie un grup de lucru (nucleu comunitar), în care reprezentanții școlii trebuie să iși
asume rolul de promotor, catalizator și facilitator al parteneriatului educațional. Coeziunea și eficiența
unui astfel de grup sunt condiționate de asumarea și promovarea unor valori comune –cum ar fi:
asigurarea egalitații șanselor în educație; încurajarea ințtiativei și participării; dezvoltarea cooperării și
colaborării; statutarea disciplinei și responsabilitțtii.
1. Unitatea școlară în cadrul parteneriatului

Instituțiile de învățământ urmăresc să obtină recunoașterea importanței parteneriatului lor cu
intreaga comunitate locală, prin relații directe si prin “noile educații”: educația civică, educația in spiritul
inițiativei economice, educația ecologică, educația in spiritul drepturilor omului, a combaterii violenței,
educația in spiritul valorilor europene și al dialogului cultural European.Răspunzand cerințelor sociale și
comunitare, școala trebuie să orienteze intregul său demers asupra elevilor, care trebuie să devină centrul
de interes al oricărui parteneriat practicat in domeniul educației școlare.
Transformarea reală a elevilor in actori principali ai demersului educațional, poate conduce in mod
gradual la cresterea prestigiului scolii in comunitate si la sensibilizarea si mobilizarea partenerilor
potentiali ai unitatilor de invatamant. Pentru aceasta trebuie adoptate unele măsuri generale ca: formarea
personalului din învățământ în sensul comunicării, cooperării, parteneriatelor; promovarea unui cadru
legislative care sa încurajeje inițiativele școlii; sensibilizarea societății în raport cu problemele educației și
cu semnificația sa.În acord cu aceste cerințe, fiecare dintre unitățile școlare trebuie să se orienteze către
centrarea întregii activități asupra elevului, pregătirea resurselor umane ale școlii pentru parteneriat,
atragerea partenerilor potențiali în parteneriate efective.
2. Familia elevului
Cunoașterea și înțelegerea familiei în calitate de partener constant și autentic devine o prioritate
mai ales in contextul actual, în care familia înseși trebuie să se adapteze unor schimbări semnificative.
Îmbinarea la nivelul diferitelor familii a elementelor tradiționale cu elemente inedite generate de noi
896
realități socio-economice determină o diversificare a familiilor și a situațiilor considerate anterior atipice.

Pentru a atrage familia, scoala trebuie sa ia act de aceste schimbări, adaptându-și atitudinile și
comportamentele în consecință.Chiar în condițiile asumării acestei perspective, în relațiile dintre școală și
părinți pot aparea disfuncții. Pentru a le depăși trebuie asumate următoarele priorități; creșterea inițiativei
și implicării managerilor scolii in sensibilizarea si atragerea familiei; elaborarea unor proiecte centrate pe
parteneriatul cu părinții.
3.Comunicarea cu partenerii scolii
Încheierea și derularea parteneriatelor educaționale au ca factor fundamental comunicarea. In acest
sens managerii școlii trebuie să desfășoare activități intense pentru informarea partenerilor cu toate datele
necesare derulării programelor, pentru ca aceștia să primească informații clare, complete și într-un timp
oportun.Managerii trebuie să creeze un climat pozitiv de munca, descchis oricaror idei, flexibil oricaror
activități. In acest sens, relaționarea și comunicarea devin factori cheie ai realizării activităților propuse.
În societatea pe care o trăim, ca țară a unei Europe multiculturale si multietnice, secretul succesului
oricarei activitati este toleranta, flexibilitatea si cunoasterea. Activitatea de parteneriat în comunitate, fără
acești factori fundamentali nu poate avea succes.
897
Promovarea imaginii școlii prin derularea unor parteneriate
Prof. Cristian Aurelia

Școala Gimnazială Nr.1 Finiș, jud Bihor
1. Importanța derulării parteneriatelor cu reprezentanți ai comunității.
Parteneriatul educational este un concept care devine tot mai prezent în relațiile de colaborare ce
se stabilesc între unitățile de învățământ și diferitele segmente ale societății. Necesitatea și importanta
parteneriatelor rezidă în doua aspecte:
▪ nevoia deschiderii școlii către comunitate,
▪ sensibilizarea comunității la nevoile scolii.
Modalitatea eficientă și viabilă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educațional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru rămânând un înstrument valoros al
școlii-în general și un mare caștig pentru educația copiilor-în special, pornind de la ideea că elevul trebuie
scos cât mai mult din atmosfera obisnuită a școlii pentru a intra în relație cu semenii. Copilul vine astfel
în contact cu diferite persoane, crește și se dezvolta într-un mediu comunitar variat.
Profesorul este cel care trebuie să inițieze, să conceapă, să structureze pertinent și corect
parteneriatul educațional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părțile implicate.
II. Tipuri de parteneriate – după nevoile și scopul urmărit:

• parteneriate care au ca scop modernizarea bazei materiale și a spațiilor de învățământ;
diversificarea, înnoirea materialului didactic aferent procesului de învățământ
• parteneriate ce vizeaza atenuarea problemelor copiilor cu nevoi speciale;
• parteneriate pentru cunoșterea reciprocă și bună relaționare;
• parteneriate ce vizeză o cât mai bună integrare a copiilor în societate;
• parteneriate profesionale, ce vizează formarea continua a cadrelor didactice;
• parteneriate de imagine, în scopul popularizării experiențelor pozitive.
III. Reguli de bază - care trebuie respectate în conceperea și realizarea unui parteneriat educational:
• orice proiect de parteneriat trebuie sa pornească de la anumite nevoi identificate(analiza de
nevoi/SWOT: puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări)
• analiza SWOT dă naștere ideii de proiect
• proiectul trebuie susținut de un argument întocmit pe baza analizei SWOT
• proiectul trebuie să aibă ca finalitate producerea unei schimbări în bine în domeniul ce-l vizează;
ca atare trebuie mai întâi să precizăm răspunsul la întrebările:,,Ce schimbare se produce dacă derulam
proiectul?”, ,,Ce s-ar întâmpla în cazul în care nu derulăm proiectul?”;
• stabilirea cu claritate a etapelor proiectului;
• evaluarea și impactul proiectului.
IV. Etapele proiectului de parteneriat educațional

a) Întocmirea protocolului între parteneri-cuprinde angajamentul părților, obligații comune,
obligații individuale, semnarea protocolului între părți.
b) Structura proiectului
1.Organizarea documentației:titlul proiectului, tema, partenerii, colaboratori permanenți și
ocazionali, grup țintă, inițiatorul proiectului, beneficiari directi și indirecți, analiza de nevoi, argument,
mijloace de realizare, metode, tehnici, principii de lucru, scop și obiective, echipa de realizare, repere
temporale, locația, resursele proiectului, rezultate așteptate-previziunea impactului asupra persoanelor,
organizatiei, comunității și eventualele produse finale.
2.Organizarea desfășurării proiectului
• Echipa proiectului
• Alcătuirea programului de activități,în concordanță cu obiectivele stabilite(teme,conținuturi,
responsabilități, loc, dată)
898
• Identificarea resurselor ce pot fi puse la dispoziția proiectului care trebuie să fie în concordanță cu
obiectivele și cu programul de activități(umane, materiale, financiare, resurse de informație)
3.Implementarea proiectului- derularea propriu-zisa a activitatilor, conform calendarului.
4.Monitorizarea și evaluarea proiectului-se vor concepe de comun acord și se vor pune în
practica modalități de monitorizare, evaluare și autoevaluarea proiectului:la început, pe parcurs, la final.
5.Diseminarea rezultatelor-experiența pozitivă și rezultatele proiectului se vor face cunoscute,
utilizând o diversitate de mijloace de comunicare.
6.Finalizarea proiectului-moment mai special în care se va sărbători reușita și se vor analiza alte
nevoi care să conduca la un nou proiect.
V. Proiecte în parteneriat derulate de către școala noastră.

1. Proiectul POSDRU ID 155742 cu titlul „Abordare inovativă şi pachet de resurse suport
pentru stimularea participării la educaţie”(STIMUL) derulat în partenerit cu Inspectoratul Şcolar
Judeţean Mehedinţi în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, Inspectoratul Şcolar Judeţean
Bihor şi ONG –ul Asociaţia Transformational Leadership.
2. ”Vacanta mea e un curcubeu” – proiect educational organizat în partenerit cu Inspectoratul
Scolar si Rotary Club Oradea, pentru copiii mai putin favorizati gradinița noastă.
3. Proiectul POSDRU ”EDSANO”in parteneriat cu Fundația Tineri pentru Tineri si
Ministerul Educațșiei Naționale
4. ”Punte peste Carpați” – proiect educațional realizat în parneriat cu Şcoala cu clasele I-VIII
“Dimitrie Brânzdă” Viişoara, judeţul Botoşani
5. Proiectului ”TAMOP” în parteneriat cu localitatea înfrățită Cibakhaza, Școala Gimnazială
Damjanich Janos;
6. ”Scoala vine la tine acasă” proiect POSDU în parteneriat cu Asociația Tineri pentru
Viitor.
7. Proiectul POSDU „A doua șansă, o nouă șansă” in partenerit cu Asociația Nevo
Parudimos Proiectul ,Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, alături de Inspectoratul Școlar
Judetean Bihor și Fundația Ruharma din Oradea.
899
Modalitati de promovare a imaginii gradinitei
Prof. Cristian Mihaela

Gradinita nr. 94
angajaţi
beneficiari/părinți. Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări
influenţeazaă alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii
să fie aceeaşi cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia
ani de grijă, de muncă sistematică de comunicare şi de calitate.
a Activităţile desfăşurate în parteneriat sunt modalităţi propice pentru integra grădiniţa în mediul
comunitar ca partener egal şi consecvent în formarea viitorului cetăţean., la acestea se adaugă plăcerea de
a fi alături de colegi, activităţile desfăşurându-se într-o atmosferă de voie bună, având, pe lângă valoarea
social–educativă, un efect reconfortant. Proiectele educaţionale realizate cu diferiţi parteneri locali sunt,
de obicei, foarte atractive, iar copiii participă activ şi eficient la acestea. Stimulându-le interesul şi
iniţiativa copiii solicită participarea, implicarea în mai multe activităţi de acest fel.
Organizaţia educaţională trebuie sa puna accent pe formarea sau prezentarea unei „imagini“.
Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a unei persoane, grup de persoane sau a opiniei publice
despre instituţia respectivă. Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de
patrimoniu.Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a conducătorilor
acesteia, a directorului, în cazul instituţiilor publice. Trebuie desprinse activităţi de familiarizare a
personalului cu filozofia instituţiei şi de aderare la aceasta, încât să se considere coparticipant la succes.
Educarea personalului trebuie să vizeze în principal: respectul faţă de lege, conduită responsabilă în
instituţie, familie şi societate, dorinţa de perfecţionare a pregătirii, respectul faţă de celălalt, dorinţa de a
contribui la bunul mers a instituţiei.
Personalul instituţiei are un rol important în promovarea imaginii acesteia. În cazul instituţiilor
publice, trebuie să existe o imagine de informare corectă a publicului cu privire la: obiectivele şi sarcinile
instituţiei, atribuţiile conferite de lege,metodele folosite în activitatea de aplicare a legii, dificultăţi
întâmpinate.
Principalele instituţii de intermediere a imaginii sunt mass-media, iar principalii manipulatori de
informaţie sunt cei ce au atribuţii în colectarea şi preluarea acestora. Evaluarea imaginii pe care publicul-
ţintă şi-a creat-o cu privire la produs sau concurenţa existentă sunt esenţiale pentru realizarea unei
comunicări eficiente între emiţător şi transmiterea mesajului acestuia către receptorii actuali sau de
perspectivă.
Grupul de copii şi cadre didactice ,educatorii reprezintă imaginea oricărei grădiniţe. Este importantă
publicarea informaţiilor despre succesele lor şi în afara grădiniţei. Indiferent dacă este vorba despre o
victorie la un concurs sau despre prezentarea unei cărţi, diseminarea acestui mesaj se poate face în ziarele
locale sau la posturile de televiziune şi prin anunţuri la avizierul instituţiei sau al grupei
Internetul este, într-adevăr, o descoperire destul de recentă, însă nici un alt mediu nu s-a răspândit
cu o asemenea rapiditate.. În prezent, multe grădiniţe, mai ales în mediul urban au site propriu sau sunt
prezente pe siteuri care se adresează părinţilor şi copiilor.
Pliantul de prezentare (flyer), reprezintă o modalitatea utilă şi comodă de a-i informa pe ceilalţi..
Scopul distribuirii lui este acela de a stârni interesul prin transmiterea unor informaţii de bază. Revista
grădiniţei este un instrument care necesită un concept şi mult timp.
900
BIBLIOGRAFIE

3. Cristiana Boca, “Impreuna pentru copii: gradinita si comunitatea”, Bucureşti, Educaţia 2000+,
2009;
901
FIŞA PENTRU DEZVOLTAREA ÎNŢELGERII ISTORIEI
Autor: prof. Cristian Răducanu, Şcoala Gimnazială “Petre Ispirescu”, Colegiul

Naţional de Muzică “George Enescu”
Acest material propune elevilor şi dascălilor utilizarea unui set de întrebări pentru verificarea
nivelului de înţelegere a informaţiei istorice precum şi testarea profilului psihologic al elevilor privind
tipurile predominante de înţelegere şi învӑţare, cu scopul de a uşura pregătirea individualizată a elevilor la
orele de istorie. Astfel, tabelul de mai jos solicitӑ câteva rӑspunsuri despre intensitatea învӑţӑrii, iar testele
pe care le accesaţi prin linkurile de mai jos vӑ ajutӑ sӑ descoperiţi şi confirmaţi (prin testare multiplӑ)
stilul personal de învӑţare.
Tabelul privind verificarea înţelegerii informaţiei istorice – motive, explicaţii şi exemple
Pentru început, elevii pot fi informaţi că întrebӑrile la care vor rӑspunde în tabelul de mai jos
pornesc de la douӑ premise.
Mai întâi, premisa cӑ istoria generalӑ a unei ţӑri sau a lumii poate fi analizatӑ din perspectiva
experienţelor oamenilor care au fӑurit istoria şi din perspectiva psihologicӑ a unor concepte care se
repetӑ sau evolueazӑ, se schimbӑ, de-a lungul istoriei, cum ar fi de exemplu “nevoia”, “libertatea”,
“frica”, “apӑrarea”, “cooperarea”, “identitatea personalӑ” etc.
Astfel, atunci când învӑţӑm istoria ne putem reaminti propriile aşteptӑri şi viziuni privind
conceptele, tematica sau problemele pe care le ridicӑ istoria. Descoperim aşteptӑrile noastre:
• interogându-ne conştiinţa asupra acestor percepţii şi
• notându-le, pentru ca pe urmӑ sӑ
• le confruntӑm cu aşteptӑrile şi percepţiile legate de aceleaşi concepte sau probleme, pe care
oamenii din trecut le-au formulat şi pus în acţiune în contexte istorice diverse.
A doua premisӑ este accea cӑ învӑţarea se produce mai bine atunci când informaţia pe teme de
istorie este înţeleasӑ şi studiatӑ de-aproape, prin interiorizare şi prin interogarea ei din mai multe puncte
de vedere.
Astfel, învӑţarea prin interiorizare face apel la:
• surprinderea sentimentelor, emoţiilor (pozitive sau negative), semnelor de întrebare,
• depistarea prejudecӑţilor, interpretӑrilor personale (inclusiv a greşelilor de interpretare), ce apar ca
reacţii la descoperirea informaţiei.
• Auto-interogarea sincerӑ a prejudecӑţilor, factorilor, care influenţeazӑ înţelegerea unor probleme
istorice poate lӑmuri unele dificultӑţi de înţelegere sau acceptare, interiorizare, a informaţiei istorice.
Acest lucru este valabil mai ales când este vorba de studierea unor teme mai delicate pentru vârsta
adolescenţei, cum ar fi de exemplu câştigarea libertӑţii, autonomia, atitudinea conservatoare vs.
schimbarea radicalӑ, acceptarea egalitӑţii şi toleranţei faţӑ de minoritӑţi, definirea unei identitӑţi etc.
De asemenea, învӑţarea prin interogarea informaţiei din mai multe perspective face apel la
consultarea
• experienţelor autentice pe care apropiaţii noştri le-au avut în legӑturӑ cu tematica istoricӑ pe care
o studiem.
De exemplu, bunicii sau unii vecini mai vârstnici au trӑit întreaga perioadӑ comunistӑ, pӑrinţii şi
unchii au trӑit revenirea la democraţie, iar colegii de generaţie percep fiecare în felul sӑu, mai clar sau mai
estompat, realitatea cotidianӑ.
De asemenea, învӑţarea prin interogarea informaţiei din mai multe perspective face apel la
recunoaşterea diferenţei dintre noi, pe baza inteligenţelor multiple: unii înţeleg mai uşor istoria pentru cӑ
au
• inteligenţa socialӑ mai dezvoltatӑ, alţii se bazeazӑ pe
• inteligenţa psihologicӑ, alţii pe
• înţelegerea schematicӑ (logico-matematicӑ) a istoriei şi societӑţii, alţii înţeleg istoria pentru cӑ
pur şi simplu au
902
• implicare pe plan civic, pe plan social şi au în plus

• inteligenţӑ kinestezicӑ (sportivӑ şi actoriceascӑ). În fine, alţii se pot baza pe exemplu celor care
înţeleg mai lesne istoria şi pot apela la
• învӑţarea prin cooperare, cerându-le pӑrerile despre istorie şi argumentarea cu fapte istorice
concrete a pӑrerilor lor.
Tabelul privind verificarea înţelegerii informaţiei istorice
Nr. 1 2 3 4 5
coloanei
Întreba Care Care este Care sunt Care sunt Cine
rea care mӑ este ideea esenţialӑ sursele scrise experienţele mӑ poate
ajutӑ sӑ îmi informaţia de pe care o pot pe care directe sau ajuta sӑ
evaluez şi studiat? desprinde din le am la indirecte legate de înţeleg
cresc nivelul înţelegerea dispoziţie informaţia ideea?
de înţelegere informaţiei? pentru a studiatӑ?
a detaliilor înţelege
istorice informaţia?
Explica un fapt Ideea caiet cu Care îmi rude,
ţia întrebӑrii istoric mea lecţii,
este sunt propriile vecini,
concret, logicӑ? portofoliu cu aşteptӑri şi prieteni,
eveniment Rӑspunde ea notiţe proprii, viziuni privind colegi,
sau fenomen, “celor fişe de lecturӑ, conceptele, profesori,
un concept, o trei «Ce?»”: manuale, tematica sau specialişti,
tematicӑ • în Ce culegeri de problemele pe muzeografi
generalӑ, o context? sinteze, lucrӑri care le ridicӑ
sursӑ scrisӑ, • pe Ce de specialitate, istoria?
un exerciţiu cӑi? filme istorice Care îmi
sau o cerinţӑ • cu Ce artistice sau sunt
dintr-un test consecinţe? docuementare, prejudecӑţile,
se izvoare interpretӑrile
desfӑşoarӑ istorice, personale asupra
faptul istoric expoziţii, problemelor
studiat într-o excursii, alte studiate?
lecţie sau într-
surse Care sunt
o sursӑ Notez percepţiile
documentarӑ? doar sursa sau celorlalţi legate
Simt eu sursele din de aceleaşi
emoţia care ştiu cӑ pot concepte sau
înţelegerii ca extrage efectiv probleme?
pe un declic informaţia.
mental?
Teste online privind tipurile predominante de înţelegere şi învӑţare – explicaţii şi linkuri
Conform lui Howard Gardner, fiecare dintre noi avem moduri diferite de înţelegere a realitӑţii,
denumite inteligenţe (vizualӑ, auditivӑ, kinestezicӑ, logico-matematicӑ etc). Mediul online este încărcat
de teste pentru determinarea profilului de învăţare. Dintre ele patru ni s-au părut mai interesante şi mai
utile pentru stabilirea unui profil personalizat de învăţare de către elevi.
Pentru a îi ajuta în alegerea stilului de învăţare care li se potriveşte, le putem recomanda elevilor:
• să rӑspundă separat şi integral la toate cele patru teste
• să completeze testele online la următoarele linkuri:
http://www.edutopia.org/multiple-intelligences-learning-styles-quiz
http://www.acceleratedlearning.com/method/test_flash.html
http://www.personal.psu.edu/bxb11/LSI/LSI.htm
http://www.engr.ncsu.edu/learningstyles/ilsweb.html
903
• să îşi noteze separat rezultatele la fiecare test sub formӑ de procente

• să îşi calculeze o medie procentualӑ a tuturor rezutatelor.
Dacӑ elevii şi adulţii îşi vor cunoaşte mai bine tendinţele naturale pentru învăţarea eficientă ei îşi
vor putea alegeţi modul optim de învӑţare conform cu preferinţele mai dezvoltate.
Stiluri şi strategii de învăţare
Profesorii Richard Felder şi Barbara Soloman de la North Carolina State University au elaborat
ultimul din cele patru chestionare online listate în acest material. Căutând să înţeleagă şi să schematizeze
mecanismul determinat de interacţiunea celui care învaţă cu materialul de studiu, aceştia au stabilit alte
patru tipologii, care completează clasificarea inteligenţelor multiple a lui Gardner.
Astfel, Soloman şi Felder îşi elaborează tipologiile pe baza opoziţiei activ-reflexiv, senzorial-
intuitiv, vizual-verbal şi secvenţial-global, observând pe baza lucrului cu numeroase generaţii de studenţi
că acestea sunt principalele tendinţe care coexistă în definirea unui model de învăţare, fără a se exclude.
Referinţe bibliografice:
Gardner, H., Inteligenţe multiple. Noi orizonturi, Editura Sigma, Bucureşti, 2006
Gardner, H., Tratat de răzgândire. Arta şi sţiinţa răzgândirii noastre şi a altora, Editura Allfa,
Bucureşti, 2006
Stein, S.J., Book, H.E., Forţa inteligenţei emoţionale. Inteligenţa emoţională şi succesul vostru,
Editura Allfa, Bucureşti, 2003
Studiu online despre modelul de învăţare Felder tradus şi adaptat în finalul acestui articol cu titlul
Learning Styles and Strategies de Richard M. Felder şi Barbara A. Soloman, accesat în 3 noiembrie 2016
la adresa http://www4.ncsu.edu/unity/lockers/users/f/felder/public/ILSdir/styles.htm
Chestionar online al Edutopia privind inteligenţele multiple, accesat în 3 noiembrie 2016 la adresa
https://www.edutopia.org/multiple-intelligences-assessment
Chestionar online al Piedmond Education Service privind stilul de învăţare pentru copii, accesat în
3 noiembrie 2016 la adresa http://www.whatismylearningstyle.com/learning-style-test-1.html
Chestionar online al Accelerated Learning privind stilul de învăţare accesat în 3 noiembrie 2016 la
adresa http://www.acceleratedlearning.com/method/test_flash.html
Chestionar online al Illinois Online Network privind stiulul de învăţare accesat în 3 noiembrie 2016
la adresa http://www.personal.psu.edu/bxb11/LSI/LSI.htm
Chestionar online al lui Richard Felder si Barbara Soloman intitulat Index of Learning Styles
privind stilurile de învăţare accesta în 3 noiembrie 2016 la adresa
http://www.engr.ncsu.edu/learningstyles/ilsweb.html
904
Școala Gimnazială ,,Nicolae Milescu Spătaru ” Ferești, Vaslui

Profesor: Cristian Viorica Manuela
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. În acest sens, în unitatea noastră şcolară
funcţionează Comisia pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii.
De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii din anul şcolar 2017- 2018,
activităţile prioritare în desfăşurarea unei astfel campanii sunt:
imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii. locale / regionale;
Obiectivul general în promovarea imaginii școlii, este de crea o imagine pozitivă a instituției și a
ceea ce reprezintă sistemul de învățământ în comunitate. Acest lucru poate fi realizat prin eleborarea de
Sub îndrumarea inimoşilor dascăli, elevii din această şcoală manifestă interes pentru cunoaştere,
competiţie, se implică cu responsabilitate în activităţile şcolare şi extraşcolare. Reuşitele acestora îi
stimulează, îi motivează şi îi determină să răspundă provocărilor menite să le sporească bagajul de
cunoştinţe, abilităţile practice şi artistice. Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc
identitatea școlii și sporesc prestigiul instituțional și personal al celor implicați.
Propuneri de activităţi pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii în anul şcolar 2017-2018:
 Festivalul de ,,Datini și obiceiuri”,ediția a IV-a - organizat de Primăria comunei
Ferești în parteneriat cu Școala Gimnazială ,,Nicolae Milescu Spătaru” Ferești;
 Simpozionul Județean ,,Tradiții și obiceiuri românești” din cadrul Proiectului
Educațional Județean ,,Simfonia Artelor”
 Festivalul ,,Flori de salcâm”,ediția a III-a- organizat de Primăria comunei Ferești în
parteneriat cu Școala Gimnazială ,,Nicolae Milescu Spătaru” Ferești;
 Concursul Interjudețean de Tradiții și Obiceiuri de Iarnă ,,Datina”, organizat de Școala
Gimnazială ,,Constantin Parfene” Vaslui unde școala noastră a obținut premii importante( I, II);
 Festival interjudețean de gimnastică și dans ,,Ritmurile tinereții” organizat de Casa de
Cultură a Sindicatelor ,,Constantin Tănase” Vaslui.(două premii I și II).
 Concursul Național de Creație Literară și Plastică ,,Ion Creangă –cel mai frumos
mărțișor al românilor”-organizat de Școala Gimnazială ,,Constantin Parfene” Vaslui.(premiul I, II, III,
mențiune).
 Concursul Național de matematica ,,Hyperion” organizat de Școala Gimnazială
,,Mihai Eminescu ” Vaslui,etapa județeană/regional.(II, mențiune)
 ,,Creanga si copiii”- Concurs Interjudetean –Neamt, comuna Ruginoasa( două premii I).
Dorim să promovăm imaginea școlii noastre prin implicare, cu dăruire, prin multă munca și cu
rezultate excelente!
905
CRISTINA CHIRILA
When we are talking about a country’s future we must take into consideration its education and by
that, its schools. As a parent you always wander what is the best for your children, what is suitable for
them, if they can fit or if the institution with its tutors is the best choice for him. Thus parents are talking
to other parents, they consult publications, news, all sort of information that might help them to choose
correctly. As a principle, a manager (who owns a private school), or a teacher (who is looking for a job),
you have to think about promoting schools in communities, among other schools, although it can be really
difficult.
Promoting your school to parents, children, the local and business communities is an essential
feature of managing and leading a modern school. Your school's achievements are the real issues but
these can be lost in negative images and perceptions. Managing good media coverage can be the
difference between parents and the local community perceiving your school negatively and positively.
The wider community's perception will be largely determined by it. Being pro-active in managing good
news stories can not only bring positive attention to your school but can also have substantial tangible
benefits. They can:
• improve school ethos and pride;
• attract prospective parents and pupils;
• reward and celebrate the work of particular children, teachers and parents;
• contribute to a sense of school community;
• attract prospective staff;
• attract business community partners.
Establishing a positive image for your school will also help offset the damage of any single negative
incident that may arise later.
Promoting your school positively through the media is essential if your school is to develop and
thrive.
• First impressions count – conduct an image audit Try to look at your school through the eyes
of a first-time parent, or ask a non-teaching friend. Pay attention to:
 school grounds – are they tidy?
 can people find your office? Is signage adequate?
 what is the first thing people see when they enter your school?
 are they greeted promptly by friendly staff?
• Where are your students coming from? Think about ways in which you can work with your
local pre-schools (primary schools) and feeder primary schools (secondary schools) to establish good
relationships with students and parents before they start making that next education decision.
• Work in partnership Think about working with other public schools in your area for community
events, media articles and promotional material. This could have many cost saving benefits and will also
highlight the value of continuity in education in public school. It might be useful to produce a group of
schools brochure, for example, to hand out at promotion opportunities, to the tourism office and leave in
the local library, community areas and even your local real estate agent.
• Use of positive role models (advocates) Some schools have produced some fantastic people who
are very much in the public eye for sport, art and academic achievement. Find them and use them in your
promotional material and at special events if you can. Samples of newspaper advocate campaigns are on
the School Promotions intranet site.
• Use the media News media coverage is free. Use it. Your local newspaper is always looking for
stories and loves local good news stories. Develop a good working relationship with your local newspaper
– the more personal the better. If they don’t know you they are less likely to publish your stories.
Whatever is going on in your school (events, activities, new programs, new staff, meetings, new facilities,
cross-school events, business support) make sure you tell your local media and tell them BEFORE the
event. Two (2) weeks’ notice is good. If you don’t tell your local media about events you cannot say they
won’t help by publishing material.
• Advertising This requires homework. Find out whom you want to target, what they read, watch,
or listen to, and assess how effective your advertisement will be before you do anything. When you have
done your research develop an advertisement with impact –
906
• Promotion in the foyer If your office reception area can take it, use this space to promote the
events of your school. An In the News board or promotional video running on a loop is better for visitors
to look at than a wall with a dodgy landscape on it. Show off your student work. Have photographs of
Students of the Month. Having said that try not to have too much clutter. Find a balance.
• Develop a school welcome pack/parent information pack What do people get when they enroll
in your school? Think about producing a parent information booklet or folder that outlines key times,
dates and information that parents want to know. However, keep this concise – people will not read it if it
looks too thick and too long.
• Open door policy Always make parents feel welcome. They should feel that they can approach
you with a query, concern or suggestion. What arrangements do you have to enable working parents to
see you?
• Encourage feedback Create a feedback form and put it at your reception counter. People like to
see that you care about what they think.
• Public image What does your uniform look like to the outside world? Are your students in full
school uniform and do they look neat and tidy? Are your teachers and front office staff professional-
looking?
• Thank you certificates Make sure you acknowledge help from your local community. Produce
thank you certificates for businesses to display in their foyer. Even if these cost a bit of money to produce,
if the business is popular it could mean a lot of free publicity if it is displayed in a prominent place.
• Look at your emblem Does it still reflect your community? Is it still relevant? Does your
community connect with your emblem or does it just make your school look old and tired?
• Look at your school motto Does your school motto still reflect the purpose and vision of your
school? Note: If your community loves your school mottos and emblem, but you feel it doesn’t reflect
your school very well, you can develop a separate banner statement for your school and use your emblem
sparingly on promotional material.
• Get involved Community involvement is a two-way street. If your school is seen to be helping
your community, then people will be more inclined to get involved with your school and think good
things about you.
• Create a photo library An image really does say one thousand words. Especially when it has
happy kids in your school staring into the lens. Put together a photo library of images you can use on
promotional material and on your website.
• Open your school for community activities If your school is used for community activities (i.e.
classes, events, community meetings) it may be a way of promoting familiarity with your school grounds
and your staff.
You might think school looks in this way like a huge brand, still ,it is important (even if your
institution is public or private) to draw a positive attention and convince more students to attend your
school.
907
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI PRIN DERULAREA

PARTENERIATELOR ÎN CADRUL COMUNITĂŢII LOCALE
PROFESOR ÎNV. PREȘCOLAR- MIRELA CRIVINANȚU
În grădiniță implicarea părinților în formarea copiilor și formularea de cerințe unitare, grădiniță-

familie-comunitate, constituie un eveniment de dorit și o perspectivă pentru programele școlare. În același
timp, devine tot mai clar că este nevoie să ne apropiem profesional de familie pentru a facilita realizarea
programelor educaționale.
Anul acesta, la grupa mare din grădinița noastră avem în derulare proiecte de parteneriat locale cu
familia, școala, biblioteca, biserica, dar şi parteneriate judeţene, naţionale cu diferite instituţii şcolare din
ţară şi internaţionale. Iată câteva dintre acestea:
 ,,DOI PARTENERI ACELAȘI SCOP-EDUCAREA COPILULUI”- parteneriat
educațional grădiniță- familie;
 ,,SĂNĂTOŞI, VOIOŞI, VOINICI!”- parteneriat educațional de educație sanitară;
 ,,DE LA GRĂDINIȚĂ LA ȘCOALĂ”- parteneriat educațional cu școala- județean;
 ,,SUNTEM MICI, DAR CU CREDINȚĂ”- parteneriat educațional cu biserica;
 ,,BUNUL MEU PRIETEN, POLIȚISTUL- parteneriat educațional poliția comunitară;
 PARTENERIATUL NAŢIONAL CU ZIARUL ESENTIAL MEDIA;
 PROIECT EDUCAŢIONAL INTERCULTURAL „COPIL CA TINE SUNT ŞI EU”
Ediția I;
 PROIECT EDUCAŢIONAL ,,CARNAVALUL HALLOWEEN”;
 PROIECT EDUCATIONAL ,,MINȚI ASCUȚITE, MÂINI ÎNDRĂZNEȚE”Ediția II-
Activități extracurriculare;
 PROIECT EDUCAȚIONAL 5 OCTOMBRIE- ZIUA MONDIALĂ A EDUCAŢIEI, local;
 PROIECT EDUCATIONAL ,,UN MĂRȚIȘOR PENTRU FIECARE”- județean;
 PROIECT EDUCATIONAL „CARTEA E PRIETENA MEA, VOI CITI CURÂND DIN
EA”, -național;
 PROIECT EDUCATIONAL ,,TIMTIMTIMY”, Fundaţia Paralela 45, internațional
 PROIECTUL EDUCAȚIONAL TWINNING “THE BEAUTY OF THE FOUR
SEASONS”, național;
 PROIECTUL EDUCAȚIONAL „NAȘTEREA DOMNULUI – RENASTEREA
BUCURIEI”, național.
▪ să poţi conduce efectiv resursele disponubile pentru a atinge scopul;
▪ să identifici just competenţele persoanelor implicate în proiect şi să le utilizezi corespunzător;
▪ să combini atitudini, abordări şi tehnici ce se aplică la o gamă largă de sarcini, iar apoi să fii
capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de câştig.
908
,,O bună educaţie cere ca educatorul să inspire elevului stimă şi respect, şi nu se poate ajunge la
aceasta prin nimicirea individualităţii elevilor şi prin asuprirea stimei de sine”.
Samuel Smiles
909
De la Liceul Industrial de Băieţi la Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”

– repere în timp
Prof. Oana-Mădălina Cruceanu

Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”, Bacău
O analiză a fondurilor arhivistice ale judeţului Bacău evidenţiază că şi în această parte a României,
dar şi în restul teritoriului, învăţământul are vechi tradiţii. Progresul general al societăţii a atras după sine
şi creşterea numărului ştiutorilor de carte. Locuitorilor din Bacău nu le-au fost străine preocupările pentru
învăţământ, fiind înfiinţate şcoli de stat şi particulare, şcoli de băieţi şi şcoli de fete având diferite
specializări – industriale, pedagogice, tehnice, de comerţ etc.
Realităţile Bacăului la sfărşitul secolului al XIX-lea au justificat/creat necesitatea înfiinţării unei
şcoli de meserii. Aşa se face că la data de 1 octombrie 1899 s-a iniţiat o muncă permanentă pentru
instruirea viitorilor meseriaşi de care industria băcăuană avea atâta nevoie. La acea data s-a înfiinţat
Şcoala de meserii Bacău, care a purtat și numele de inferioară sau pe cel de arte şi meserii. Sub această
formă instituţia a funcţionat până la 1 septembrie 1936 când a devenit liceu industrial. În această nouă
formă şi-a desfăşurat activitatea până la 1 septembrie 1942. În acest moment, prin ordinul Ministerului
Culturii Naţionale nr. 17 0633 B unitatea a devenit şcoală tehnică industrială gradul I, având durata de
şcolarizare de 6 ani. După 1 septembrie 1944 a recăpătat forma de liceu şi a funcţionat aşa până în
septembrie 1948, când s-a desfiinţat, rămânând în lichidare clasele a VII-a si a VIII-a. Activitatea
integrală a şcolii a încetat în vara anului 1950, după o perioadă de 51 de ani.
După anul 1950 şcoala a avut o evoluţie diferită în funcţie de necesităţile comunităţii şi ale
societăţii. În acest sens un factor determinant a fost economia precară la care s-a adăugat şi lipsa bazei
materiale. De remarcat este faptul că şcoala a evoluat în concordanţă cu posibilităţile şi necesităţile pieţii
forţei de muncă din zona Bacău. Dovadă sunt diferitele denumiri pe care şcoala le-a purtat de-a lungul
timpului: în anul şcolar 1950/1951 – Şcoala Medie Tehnică de Ştiinţe Comerciale; în perioada
1951/1952/1953 – Şcoala Medie Tehnică de Drumuri şi Poduri; anul şcolar 1954/1955 – Şcoala Medie
Tehnică de Construcţii; anul şcolar 1955 – Şcoala Profesională Metal; perioada 1955/1966 – Grup Şcolar
Profesional şi Tehnic; în anul şcolar 1971/1972 unitatea a primit oficial numele de Complexul Şcolar de
Construcţii; în anii ΄80 numindu-se Liceul industrial nr. 5.
De-a lungul existenţei şcolii a fost creată o bogată şi variată arhivă, care reflecată munca
directorilor, profesorilor, maiştrilor şi elevilor pentru buna pregătire a celor ce au păşit în interiorul
instituţiei cu gândul de a realiza un lucru bine făcut.
Din fondul arhivistic se pot stabili condiţiile în care a funcţionat şcoala, dezvoltarea atelierelor,
dotarea acestora, specialitatea în care se pregăteau elevii din punct de vedere teoretic şi practic. Se poate
urmări suficient de bine şi dinamica elevilor, cu ajutorul cataloagelor, registrelor matricole, dărilor de
seama anuale, proceselor verbale de inspecţie, a celor încheiate în conferinţe şcolare.
Începuturile au fost însă destul de modeste, şcoala având înscrişi în primul an de învăţământ 25 de
elevi, dar în perioada imediat următoare numărul acestora a scăzut, pentru ca după primul război mondial
numărul elevilor să crească tot mai mult. Transformarea unităţii în liceu a determinat o creştere
semnificativă a numărului de elevi cu fiecare an şcolar.
Documentele din arhiva şcolii ne demonstrează că produsele rezultate din activitatea practică a
elevilor erau valorificate prin expoziţii şi vânzare chiar din perioada de început a existenţei sale.
În perioada posdecembristă unitatea şcolară a primit numele de Grup Şcolar Industrial “Anghel
Saligny”, respectiv în anul şcolar 1990/1991, pentru ca din anul 2001 să poarte numele de Colegiul
Tehnic “Anghel Saligny”. Numele marelui inginer român nu este legat întâmplător de instituţia de
învăţământ, ponderea cea mai mare având-o învăţământul tehnic şi profesional cu accent pe domeniul
construcţiilor publice.
În prezent Colegiul nostru functionează in trei corpuri de clădiri, dispune de o cantină, o sală de
sport modernă, o bibliotecă bogată şi un cămin pentru elevii externi. Activitatea întregului colegiu este
asigurată de aproximativ 100 de cadre didactice (profesori, ingineri, maiştrii, învăţători, educatori), 16
membrii ai personalului didactic auxiliar şi 45 de membrii ai personalului nedidactic. Colegiul are înscrişi
1108 de elevi cuprinşi în toate formele de învăţământ – preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi profesional.
Difersificarea activităţii didactice s-a produs în anul 2010 când Şcoala nr. 6 din cartierul C.F.R. a devenit
910
structură a colegiului. Aşa se face că baza materială a colegiului s-a îmbogăţit cu un Centru de
Documentare şi Informare ce poartă numele “Tudor Arghezi” şi care, de la inaugurare a găzduit multe
evenimente culturale sub patronajul doamnei Mitzura Arghezi. În anul 2012 a fost creată şi o filială a
Bibliotecii Judeţene Bacău ce uşurează accesul la lectură al elevilor din cartier. Existenţa învăţământului
preşcolar a determinat crearea unor facilitaţi specifice – program prelungit la grădiniţă, dotări cu
dormitoare, sală de mese, spaţii de joacă, etc.
Material realizat cu ajutorul surselor:
-Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, Îndrumator în Arhivele
Statului, Judeţul Bacău, vol. II, Îndrumătoare arhivistice, 15, Bucureşti 1989, p. 13, 90-92.
-Grup Şcolar Industrial “Anghel Saligny”, Bacău, Schiţă monografică, 1899-1999 Infopress SA, p.
21, 78-79.
911
Colegiul Tehnic ͈ Ion Mincu ̎
Târgu-Jiu, Gorj
Prof. Cucăilă-Ciulică Mădălina
Colegiul Tehnic ͈ Ion Mincu” este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă, finanţat din resurse
publice şi autofinanţare, adoptând sistemul tradiţional de învăţământ la forma de învăţământ de zi şi
şcoală postliceală. Predarea este normală, în limba română, iar limbile străine studiate sunt engleza şi
franceza. Instituţia noastră dispune de clădiri în stare foarte bună care au ca destinaţie: desfăşurarea
procesului instructiv educativ de predare-învăţare, desfăşurarea de activităţi sportive şi de instruire
practică, cămin și cantină. De asemenea, şcoala dispune şi de un teren de sport. În cadrul instruirii
practice elevii sunt integraţi în condiţii reale de producţie, în cadrul atelierelor şcoală, încurajându-se
munca în echipă şi folosindu-se tehnici care să întărească încrederea elevilor în propria valoare.
Căminul are utilităţi pentru 100 de elevi. Cantina are 100 de locuri în sala de mese, în prezent
funcţionând cu 70 de locuri.
Biblioteca este situată la etajul al doilea al școlii și este dotată cu un fond de carte foarte
diversificat, însumând circa 32000 de volume.
Centrul de documentare şi informare, aflat în cel de-al şaselea an de funcţionare, permite
continuarea activităţilor cu caracter informativ-aplicativ şi educativ, destinate atât elevilor, cât şi corpului
didactic.
În luna ianuarie 2018 a fost inaugurată o nouă sală de demonstrații. Dotările moderne în valoare de
50.000 lei și spațiul generos vor permite desfășurarea orelor de practică în cele mai bune condiții pentru
elevii de la școala postliceală de asistenți medicali generaliști.
Implicarea şcolii în procesul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic a presupus:
• preocupări pentru modernizarea şi adecvarea strategiilor de instruire
• preocupare permanentă a unui număr din ce în ce mai mare de cadre didactice pentru elaborarea
de instrumente curriculare pentru disciplinele tehnice sau cele de cultură generală;
• antrenarea unui număr mai mare de cadre didactice, ca grup de iniţiativă, în aplicarea unor
strategii didactice corespunzătoare fiecărei discipline şi adaptarea lor în funcţie de colectivul de elevi prin
indentificare nevoilor de dezvoltare personala a educabililor precum si dezvoltarea unui invatamant
incluziv la nivel de organizatie;
• motivarea elevilor în activitatea de identificare, ordonare şi valorificare a informaţiei;
• antrenarea unui grup de cadre didactice, care manifestă o rezistenţă mai mică faţă de schimbare, în
activităţi care vizează centrarea activităţii pe elev;
• consultarea comunităţii locale şi a partenerilor economici pentru a stabili parcursurile opţionale pe
care le vor urma elevii pentru a uşura inserţia socio- profesională a absolvenţilor;
• abordarea interdisciplinară a conţinuturilor şi elaborarea de opţionale care să vizeze dezvoltarea
creativităţii elevilor şi utilizarea tehnicii de calcul pentru identificarea, stocarea ordonarea informaţiilor
pentru ca strategia de pregătire să corespundă dinamicii informaţiei în domeniul vizat de formare;
• formarea continuă a profesorilor, existenţa programelor centrate pe activităţile elevului au
determinat un anumit sens al schimbării în didactica fiecărei discipline.
Orientarea modernă a strategiilor didactice permite elevului să exprime puncte de vedere proprii, să
realizeze un schimb de idei cu ceilalţi, să argumenteze, să pună întrebări cu scopul de a înţelege, să
coopereze în rezolvarea problemelor şi a sarcinilor de lucru. Profesorul facilitează şi moderează învăţarea,
ajută elevii să înţeleagă şi să explice puncte de vedere în învăţare. Învăţarea are loc predominant prin
formare de competenţe şi deprinderi practice, se realizează prin cooperare. Oferta educaţională a şcolii
este adusă la cunoştinţa elevilor şi părinţilor prin intermediul materialelor publicitare de promovare a
imaginii şcolii (pliante, postere) şi cu prilejul târgurilor ofertelor educaţionale organizate anual de ISJ
Gorj. Elevii şi părinţii sunt informaţi în legătură cu curriculum-ul şcolar şi cu misiunea şcolii.
Şcoala noastră se caracterizează print-un ethos profesional bun. Trăsăturile dominante sunt:
cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru prietenie,
libertatea de exprimare.
912
Climatul organizaţiei şcolare este deschis, stimulativ,caracterizat prin dinamism. Comunicarea

cadrelor didactice cu elevii este bună. Comunicarea cu familiile elevilor este eficientă (se organizează
periodic întâlniri cu părinţii şi se comunică în scris informaţii referitoare la comportamentul şi rezultatele
elevilor). Se incearca permanent implicarea responsabila a parintilor in activitatile pe care elevii le
defasoara in cadrul liceului punandu-se accent pe participarea acestora la buna guvernare in scoala.
Profesorii utilizează o gamă variată de strategii de predare-învăţare şi sunt preocupaţi de implicarea activă
a elevilor în actul învăţării dezvoltându-se un învăţământ centrat pe elev ; elevii cu dificultati de învăţare
sunt permanent ajutati sa depaseasca aceste dificultati fiind cuprinsi intr-un invatamant incluziv care
contribuie la micşorarea decalajelor care înca sunt între elevi ca si nivel de pregatire. Evaluarea elevilor
este iniţială, formativă şi sumativă şi utilizează instrumente diverse, punându-se accent pe instrumentele
alternative de evaluare. Relaţiile dintre cadrele didactice sunt deschise,colegiale,de respect şi de sprijin.
Directorul are o atitudine asertivă,democratică, de încredere în echipa de lucru, este receptiv, cooperant,
comunicativ, dinamic, obiectiv, cu respect faţă de realizările organizaţiei şi a nevoilor ei. În cadrul
instutuției se desfășoară proiecte naționale, regionale și locale.
913
Liceul cu Program Sportiv Arad

Prof.înv. primar Cucu Nadia Mihaela
„Şcoala mea – armonie şi echilibru între a cunoaşte, a şti, a lupta pentru a deveni un sportiv cult şi
pe culmi”
Liceul cu Program Sportiv în peisajul învăţământului arădean
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV Arad funcţionează din 01.09.1996, numindu-se la vremea
respectivă L.P.S. – C.S.S. Arad. În primul an de funcţionare, au existat două clase, orele de curs
desfăşurându-se la Grup Şcolar Industrial „Aurel Vlaicu” Arad, apoi în fiecare an, în conformitate cu
opţiunile elevilor sportivi, a crescut numărul claselor şi al elevilor, ajungându-se în anul şcolar 2015 –
2016 la un număr de 20 clase şi 378 de elevi înscrişi la începutul anului şcolar. Din anul şcolar
2016/2017, Liceul cu Program Sportiv are ca structură Grădiniţa PP4, unde sunt înscrişi 70 de preşcolari.
Începând cu anul şcolar 2010-2011, Liceul cu Program Sportiv s-a mutat în cartierul Bujac, datorită
unirii cu Şcoala Generală nr.9 Arad.În prezenta locaţie, elevii noştri îşi desfăşoară activitatea în condiţii
foarte bune, atât activitatea educativă, cât şi cea sportivă. Orele se desfăşoară în săli de clasă dotate, două
laboratoare de informatică, un laborator de limba şi literatura română, un centru de documentare şi
informare şi o bibliotecă cu un volum de carte care cuprinde peste 1500 de exemplare. Instituţia noastră
de învăţământ beneficiază de un complex sportiv modern: două terenuri sportive, o sală de sport utilată
conform normelor europene şi o pistă pentru desfăşurarea probelor de atletism.
Calitatea actului educaţional
Calitatea în şcoala noastră este asigurată de către cadre didactice calificate, majoritatea titulari cu
gradele didactice I şi II, bine pregătite din punct de vedere profesional.
Profesorii care alcătuiesc catedra de pregătire practică sportivă, sunt profesori cu un palmares
deosebit, cu rezultate sportive foarte bune la nivel naţional şi internaţional, unii dintre ei fiind antrenori
emeriţi.
Punctele tari ale Liceului cu Program Sportiv Arad
Având în vedere că Liceul cu Program Sportiv Arad este o şcoală vocaţională unică în judeţ, pe
lângă sportivii de performanţă de renume, şcolarizăm şi elevi care practică sportul în secţiile proprii ale
instituţiei noastre, respectiv handbal, baschet, atletism, precum şi numeroşi sportivi legitimaţi la
sporturile individuale: judo, kaiac canoe, nataţie, lupte, tenis. De-asemenea, ne mândrim şi cu elevi cu
rezultate onorabile şi la învăţătură: limba şi literatura română, religie, chimie. La nivelul şcolii se
organizează clubul de lectură „În lumea cărţilor”. Anual, catedra limbă şi comunicare publică revista
şcolii „Tribuna sportivului”, iar membrii clubului de lectură publică revista „În lumea cărţilor”.
Toate informațiile privind activitățiile desfășurate de elevii Liceului cu Program Sportiv, precum și
rezultatele deosebite obținute de elevii nostril se pot vedea și pe site-ul școlii: http://www.lpsarad.ro.
914
Prof. înv.preșc. CUCUIET MARIANA

Grădinița cu Program Normal CHINTELNIC
Jud. Bistrița-Năsăud
“Fiecare copil pe care îl educăm este OM dăruit societății “ (Nicolae Iorga)
Johans Amos Comenius, în lucrarea sa “Didactica magna”, consideră că la naștere, natura

înzestrează copilul numai cu “semințele științei”, ale moralității și religiozității”,ele devin un bun al
fiecărui om numai prin educație. Rezultă că în concepția sa, educația este o activitate de stimulare a
acestor “semințe” și implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul”nu poate devni om decât
dacă este educat”
și pentru părinți .Misiunea noastră , a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil,
capabil să asigure accesul egal la educație pentru toți copiii indiferent de naționalitate, religie,rasă deci să
Promovarea imaginii grădiniței noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituțională . Prin oferta educațională grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleagă
acivitățiile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii. Activitățile extracurriculare au
un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de
participare la viața și activitatea comunității locale. Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere,
voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor. Aceste activități au
caracter ocazional și iau forme foarte variate . Dintre activitățile desfășurate în grădinița noastră amintesc
doar câteva:
Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
Excursii, drumeții, plimbări;
Vizite la diferite instituții din oraș;
Participare la concursuri locale, județene, naționale și internaționale avizate de M .E .N.
Acest tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și
mai mult.
Pentru că oferta noastră să fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice și de educație ale fiecărui copil atât în interiorul
grădiniței cât și în curtea acesteia .Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înțeleasă îndeosebi de
părinți și copii .Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența
cadrului didactic, resursele materiale ale grădiniței, cadrul ambiental, proiectele educaționale și
parteneriatele în care grădinița este implicată.
În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori în actul educational:copiii,
familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a comunității în ,,viața
grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor.
În toate tipurile de activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de grup și
al relației grădiniță- familie-comunitate. Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare, de încredere și
prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă.
Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emoțional, relațional dar trebuie subliniat
faptul că influenta acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci prin sisteme de activități de
diferite tipuri , într-o succesiune gradată. Motivația unor activități de parteneriat este înțelegerea
necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și consecvent în formarea viitorului
cetățean.
Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali sunt , de obicei foarte atractive, iar copiii
participă activ și eficient la acestea. Pentru ca parteneriatele să funcționeze este nevoie de respect
încredere reciprocă,consens cu privire la scopurile acțiunii și strategiilor de atingere a acestora și de
asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.
915
imaginea grădiniței noastre .Amintesc câteva dintre acestea:
1.,,Împreună pentru copiii noștri”- parteneriat cu familia
3.,, Învățăm să circulăm” – parteneriat cu poliția
5.,, Cartea, prietena mea” – parteneriat cu Biblioteca Orășenească
7.,,Pas cu pas spre viata de școlar”- parteneriat cu școala
să contribuie la formarea unei personalități a copilului independente și creative, la formarea unor copii
916
MODALITĂȚI DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII
Prof. înv. primar CUCULEANU-MUNTEANU ADRIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ, COM. MĂGURELE
Imaginea organizaţiei poate fi gestionată în cel puţin şase moduri: să faci lucruri bune, în sensul
practicării unui management extrem de performant, să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice
prin care să obţii încrederea, simpatia, înţelegerea şi sprijinul publicului, să desfăşori o agresivă campanie
publicitară, să folosești sponsorizarea, să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat
obiectivelor organizației, să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei a publicităţii,
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente, se vor urmări :
- reliefarea rolului instituţiei educative, care va scoate în evidenţă:
- reliefarea activităţii instituţiei educative:
- reliefarea rolului angajaţilor :
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
internaţionale;
BIBLIOGRAFIE
-McQuail, Denis, Windahl, Seven, Modele ale comunicării, București, Editura Comunicare.ro, 2004
-Remus, Pricopie, Relații publice, Curs suport
917
IMPORTANȚA PROMOVĂRII IMAGINII ȘCOLII

ÎN COMUNITATE
Prof. CUIBUȘ MIHAELA LAURA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1

CIUMEGHIU, BIHOR
beneficiari/părinți. Astfel, echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru
elaborarea și actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea
academică, socială, emoțională, estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se
completează cu rezultate cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte
structuri de învățământ), precum și cu elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi,
simboluri, modele comportamentale, ritualuri, ceremonii. Mesajul transmis comunității locale trebuie să
fie consistent, să provină din mai multe surse și să exprime specificul unității respective în peisajul
educativ local.
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei şcoli se poate face prin proiecte,
parteneriate educative și activități extracurriculare, relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura,
cărticica, prospecte etc.). Pagina web și revista școlii au de asemenea un rol important în promovarea
imaginii școlii în comunitate.
Activitățile extrașcolare sunt de o reală importanță într-o lume dominată de mass media. Activitățile
de acest gen cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni: plimbări, excursii,
tabere, activități caritabile sau de voluntariat, etc. În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii, al
vieții sociale , copiii se confruntă cu realitatea și percep activ, prin acțiuni directe obiectele, fenomenele,
anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul acțiunilor turistice, elevii iși
pot forma sentimentul de respect și dragoste față natură, față de om și realizările sale.
Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunica cu mediul nu doar spre a oferi
informatii asupra serviciilor si produselor sale, ci pentru a se face cunoscută și a-și consolida poziția în
cadrul comunității locale. Cu ajutorul relațiilor publice școala își informează publicul țintă intern sau
extern asupra obiectivelor, misiunii, activităților și intereselor sale.
În concluzie, imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a unei persoane, grup de persoane sau a
unei opinii publice despre instituţia respectivă. Așadar imaginea unei instituţii se gestionează ca orice
obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii aceasta este mai valoroasă decât întreg patrimoniul instituției
respective.
Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a directorului
organizaţiei. Ca urmare, strategia instituţiei trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu
filozofia instituţ iei şi de aderare la acesta, astfel încât fiecare membru al echipei să se considere
coparticipant la succes.
BIBLIOGRAFIE
1. Petrescu, Ion- ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti; 1991
2. Cerchez, N ; Mateescu, E.- ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret,
Iasi; 1994
3. Jinga, Ioan- ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001
4. Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei-Revista
învățământului școlar, 3-4/2006
5. Ionescu, M.; Chiş, V- Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
918
Activități de promovare a unei unități de învățământ
prof. Cujbă Cristina - Mihaela

Colegiul Tehnic „Petru Mușat” – Suceava
Motto:
„Menirea firească a şcolii nu este să dea învăţătură, ci să deştepte, cultivând destoiniciile
intelectuale în mintea copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.“
(Ioan Slavici)
Personalizarea ofertei educaționale prin diversificarea și flexibilizarea acesteia în funcție de nevoile

și interesele educabililor, colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților etnice, promovarea unor
proiecte centrate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piaţa muncii, susţinerea elevilor
cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte abilităţi sunt doar câteva dintre
modalitățile de a promova pe plan local și nu numai o școală.
Colegiul Tehnic “Petru Mușat”, şcoală cu 54 de ani de istorie și tradiţie didactică este situată în
municipiul Suceava, oraş aşezat în partea de nord-est a României, o regiune care a fost binecuvântată cu
un important contur montan şi o mare diversitate de resurse naturale. Acestea şi-au pus amprenta pe
principalele domenii de formare pe care școala noastră le oferă beneficiarilor săi: prelucrarea lemnului,
mecanică, electro - mecanică, resurse naturale și protecția mediului, turism și alimentație publică, comerț
și economic.
Deservind peste 30.000 de elevi încă din 1963, școala joacă un rol important pe piața muncii din
România și Europa și, totodată, constituie un important bazin de recrutare pentru școlile postliceale și
universitățile din întreaga țară.
Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive se realizează cu ajutorul cadrelor
didactice și, bineînțeles, al elevilor.
Școala manifestă o grijă permanentă pentru imaginea pe care o creează în societate, inclusiv
imaginea dată de aparițiile școlii în media.
Cele mai importante apariții ale Colegiului Tehnic „Petru Mușat” Suceava în media suceveană fac
referire la: promovarea ofertei şcolare, activităţi de ecologizare, manifestări de promovare a istoriei
naționale şi religioase, manifestări culturale, manifestări artistice, activităţi de voluntariat, organizare de
concursuri, promovare proiecte.
mai ales că tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet.
Transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi programele
de dezvoltare, oferta educaţională, programele didactice, activităţile derulate, rezultatele elevilor la
diferite concursuri și olimpiade, proiectele interne şi internaţionale derulate, alte știri şi informaţii
promovate de reţeaua de socializare Facebook arată o creştere a numărului de căutări de informaţii despre
şcoala noastră.
Campania de promovare a ofertei educaționale se realizează în școlile gimnaziale din oraș și din
localitățile limitrofe în mod direct sau găzduind vizite de documentare ale tinerilor (în cadrul proiectului
"Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!“, „Ziua porților deschise”), utilizând un complex de
mijloace de transmitere: afișe, pliante, fluturași, filme de prezentare, site-ul și emailul oficial al instituției.
Participarea la târguri educaționale sau la burse de locuri de muncă este un alt mijloc prin care
oferta educațională este adusă la cunoștința publicului larg, un aliat de nădejde fiind, în acest sens, și mass
media.
919
„GRĂDINIȚA – LUMEA MINUNATĂ A COPIILOR”
Prof. Înv. Preșcolar: Cumpănșu Maria Alina

Unitatea de învățământ: Șc. Gim. Nr. 10/ G.P.P. OSTROVENI 1
“Fiecare copil pe care îl educăm este un OM dăruit societăţii” (N. Iorga)

Grădiniţa reprezintă minunata lume a copilăriei, fiind unul dintre partenerii de bază în societate
marcând astfel începutul traseului educaţional al copilului şi primii paşi către viitoarea sa devenire, de
cetăţean responsabil. Întregul personal al grădiniţei se străduieşte să acopere nevoile copilului
sprijinându-l în mod nemijlocit, prin intervenţie directă şi continuă. Imaginea grădiniţei are o puternica
influenţă asupra copiilor și a părinților, influenţând astfel alegerea beneficiarilor. Este important ca
imaginea grădiniței să fie una pozitivă, de muncă sistematică, de comunicare şi de calitate. Grădinița
trebuie să-și elaboreze propria ofertă educațională care trebuie să cuprindă următoarele aspect:
argumentele pentru care părinții și copiii aleg grădinița, viziunea grădiniței, publicului căreia i se
adresează, cadrele didactice, afișe, pliante. Grădinița dă posibilitatea părinților să aleagă activitățile
opționale și extracurriculare la care vor participa copiii lor. De asemenea în cadrul grădiniței sunt
încheiate diverse parteneriate cu: teatrul de păpuși, cu medic stomatolog, cu alte unități de învățământ de
nivel preșcolar locale și naționale. Imaginea grădiniței este promovată cu ajutorul cadrului ambiental, cu
resursele material existente, mediul relațional dintre grădiniță și familie, participarea cu copiii la diverse
manifestări locale. Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună
colaborare între cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi. Grădinița dispune de o bază
materială bine pusă la punct: numeroase sălii de grupă, sală de festivități, cabinet medical, sală de ședințe,
băi, holuri spațioase, sală pentru materiale didactice, birou administrative; mobilier specific nivelului de
vârstă preșcolară: măsuțe, scăunele, dulăpioare, pătuțuri; bază tehnologică adecvată: videoproiector,
calculator, aparat foto, aparat infoliat, aparat, televizor, tablă magnetic, flipchart; materiale necesare
desfăşurării activităţilor pe domenii experienţiale, activităţilor liber alese şi activităţilor de dezvoltare
personală: cărţi de specialitate, soft-uri educaţionale, planşe de diferite dimensiuni, cărţi cu imagini din
poveşti, harţi, atlase, albume, glob pământesc. Oferta educațională din grădiniță vizează următoarele
aspect: preșcolarii beneficiciază de servicii de educaţie la un înalt nivel de calitate; se urmărește
socializarea şi educarea copiilor în vederea adaptării şi integrării cu succes în viaţa de şcolar; siguranţă şi
securitate pe parcursul participării la procesul instructiv-educativ care se desfăşoară; cadre didactice bine
pregătite, personal didactic auxiliar şi nedidactic profesionist. Grădinița este locul potrivit de educare și
socializare a copiilor încă din primii ani de viață.
920
Şcoala Gimnazială Decebal Cricău

Prof. înv. primar Cupșan Lăcrămioara
Şcoala Gimnazială Decebal Cricău a luat fiinţă în anul 1884.

Şcoala este amplasată în centrul comunei Cricău școlarizând toţi elevii de vârstă şcolară de pe raza
comunei Cricău cu satele componente: Cricău, Craiva, Tibru.
Şcoala Gimnazială Decebal Cricău are în subordine următoarele unităţi şcolare: Grădiniţa cu
program normal Cricău, Grădiniţa cu program normal Craiva, Grădiniţa cu program normal Tibru.
Cele două unităţi şcolare învecinate sunt: Şcoala Gimnazială Nicolae Drăgan Galda de Jos, Şcoala
Gimnazială Mihai Emineascu Ighiu situate la distanţa de 7 km., respectiv 8 km faţă de Şcoala Gimnazială
Decebal Cricău.
În cele peste două secole în care Şcoala Gimnazială Decebal Cricău a învăţat şi a produs învăţare,
ideea şi acţiunea educaţională au fost mereu înscrise în cele mai înalte coordonate culturale şi morale ale
epocii. În egală măsură, munca de zi cu zi a elevilor şi profesorilor a determinat identitatea şi evoluţia
şcolii, construind în permanenţă dimensiunile sale esenţiale: tradiţie şi calitate.
Adaptându-se în mod firesc cerinţelor societăţii de mâine şi promovând o dezvoltare susţinută şi
conformă realităţilor europene, viziunea Şcolii Gimnaziale Decebal Cricău la început de secol XXI se
poate exprima sintetic astfel: Educarea viitorilor intelectuali, creatori de cunoaștere pentru societatea de
mâine!.
În sensul acestei viziuni comune a profesorilor, elevilor, părinţilor şi comunităţii locale, educaţia
oferită în Şcoala Gimnazială Decebal Cricău urmăreşte în primul rând formarea la toţi elevii a
competenţelor-cheie necesare pentru societatea cunoaşterii. De asemenea, din perspectiva unei tradiţii
excepţionale, se acordă o atenţie deosebită dezvoltării şi asumării de către elevi a unui sistem axiologic
puternic, menit să îi sprijine şi să îi orienteze pe parcursul întregii vieţi, fundamentat pe cultură generală şi
de specialitate şi pe asumare civică reală.
Misiunea şcolii este aceea de a sprijini fiecare elev pentru a-l face să se simtă competent, autonom
în vederea egalizării şanselor de reuşită socială şi profesională. Suntem singura speranţă şi şansă a
copiilor proveniţi dintr-un mediu social cu care viaţa nu a fost generoasă, încercând să le asigurăm
accesul la mijloace de informare şi educare.
Şcoala noastră dezvoltă capacitatea de adaptare şi orientare într-o societate aflată într-un proces
continuu şi rapid de schimbare.
Şcoala Gimnazială Decebal Cricău îşi propune să-şi dezvolte în parteneriat cu comunitatea un
mediu favorabil învăţării, bazat pe valori morale pozitive, în care fiecare individ să beneficieze de şansa
dezvoltării sale ca persoană şi personalitate reuşită, pentru a fi pregătit pentru o treaptă superioară de
educaţie şi ca un bun cetăţean în secolul XXI, prin efortul şi dorinţa pozitivă a elevilor, cadrelor didactice
şi administrative de a izbândi în acest demers. Formarea personalităţii şi a caracterului uman a fost
dintotdeauna o preocupare a şcolii.
Politica educaţională a şcolii este orientată spre lărgirea paletei educaţionale: centrarea activităţilor
pe elev, oferirea egalităţii şanselor, creşterea motivaţiei învăţării şi a gradului de aplicabilitate practică
corelate cu posibilităţile de dezvoltare economică a zonei şi a nevoilor privind ocuparea forţei de muncă.
921
Şcoala-obligaţie sau necesitate?
Curtaşu Elena-Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” , Piteşti
Şcoala este necesară pentru a reuşi? Care este diferenţa dintre şcoală si şcoala vieţii? De ce unele
figuri importante, exemple de reuşită in anumite domenii (industrie, politica, artistic…) nu au urmat
intotdeauna studii inalte?
Şcoala este un loc al ştiinţei. Este o instituţie care fabrică şi filtrează cunoştinţe in domenii diverse.
Ea instruieşte, creează clase sociale. Astfel există analfabeţi şi intelectuali. Şcoala reprezintă o « haltă »
indispensabilă prin care trebuie sa se opresaca fiecare individ care doreşte să ocupe un loc de frunte in
societatea modernă.
Totuşi, am văzut adesea sau am auzit vorbindu-se despre persoane care « au reuşit ,fără să-şi fi
terminat şcoala » sau care, dimpotrivă, au terminat mai multe şcoli şi , cu toate acestea, nu « s-au
realizat ». Se ridică astfel inevitabila intrebare : trebuie să mergem la şcoală, este şcoala indispensabilă in
atingerea scopului fiecăruia şi indeplinirea obiectivelor pentru o viaţă mai bună ?
Şcoala şi posteritatea
Istoria este dovada că au existat inventatori şi mari oameni de ştiinţă care au făcut descoperiri
uimitoare de care cu toţii profităm astăzi. Astfel, toti am auzit de Einstein, Galilei, Newton, Darwin sau
Hawkins, pentru a nu aminti decat caţiva dintre ei. Ei au lăsat moştenire umanităţii bunuri nemăsurabile,
reprezentând in acelaşi timp mari figuri care au reuşit datorită unei bune educaţii şcolare.
Şcoala şi ştiinţa
Conform progreselor ştiinţifice şi tehnologice, şcoala propune o mare varietate de cunoştinţe.
Teoriile sunt multe şi incearcă să explice cat se poate de bine fenomene ale vieţii şi ale materiei sub toate
formele sale. Ştiinţa este structurată şi prezentată sub formă de cursuri sau de discipline pe care elevul
model trebuie să le asimileze şi să le prezinte cât mai bine pentru a obţine note bune. Fără această ştiinţă
şlefuită de-a lungul anilor, noi nu am inţelege lumea in care trăim, nu am fi beneficiat de toate progresele
civilizaţiei şi lumii aşa cum este ea astăzi(oraşe, confort, tratarea bolilor etc.).
Şcoala şi conduita in societate
O societate, oricare ar fi ea , are nevoie de valori. Aceste valori, in societatea modernă de exemplu,
sunt insuflate următoarei generaţii prin intermediul şcolii. Educaţia şcolară modelează şi simplifică aceste
valori astfel incât să le facă usor de inţeles chiar şi unui copil. Toate aceste valori achiziţionate şlefuiesc
personalitatea , ne invaţă reguli şi legi ce trebuiesc respectate, pentru o societate mai bună. Şcoala vine
deci să completeze armonios sau să reghideze educaţia din familie sau educaţia străzii.
Şi totuşi… Reuşita şcolară inseamnă ea mereu şi reuşită in viaţă ? Doar pentru că am fost la şcoală
suntem obligatoriu « bogaţi », cu o stare materială satisfăcatoare ?
Studentul crede adesea că, odată şcoala terminată şi diploma obţinută, el va mege direct să işi
găsescă de lucru. Astfel, cu diploma in buzunar, incepe să işi caute un loc de munca ce i-ar permite să işi
pună in practică numeroasele cunoştinţe pentru realizarea unui obiectiv precis. Totusi, reuşeşte el asta
intotdeauna ? Oare şcoala este suficientă ?
Şcoala şi calea incertă către succes : sursa problemei
Din păcate, realitatea nu poate fi contestată : sistemul de invaţamant, in globalitatea sa, are
numeroase lacune care provin din faptul că şcoala duce lipsă de un plan precis care să permită punerea in
practică a cunoştinţelor, pentru a permite astfel indivizilor să-şi atingă obiectivele (autonomie financiară,
dezvoltare personală, pe scurt, o viaţă mai bună). Şcolile noastre sunt aproape incapabile să ii inveţe pe
elevi autonomia, spiritul antreprenor, de organizare si de utilizare a cunoştinţelor. Şcoala vieţii pune in
evidenţă această insuficienţă a sistemului educativ, redistribuie cărţile şi permite ascensiunea persoanelor
puţin instruite către sferele puterii. Un exemplu in acest sens ar putea fi celebrul Henry Ford care spunea
la un moment dat : « Permiteţi-mi să vă amintesc că eu am in biroul meu un ansamblu de butoane
electrice. E suficient să apăs pe unul dintre ele pentru ca să fac să vina un om capabil să răspundă la
orice intrebare referitoare la afacerea de care mă ocup personal şi căreia imi dedic toate eforturile.
Acum, vreţi să fiţi amabil să-mi explicaţi de ce, doar ca să vă răspund la intrebări, eu ar trebui să am
creierul plin de cultură generală in timp ce sunt inconjurat de colaboratori care pot să completeze orice
lacună sau punct slab al meu ? »
922
Atunci, trebuie totuşi să mergem la şcoală ?

Categoric da. Şcoala este o necesitate care ne permite să dobândim un nivel de instruire prin care să
inţelegem şi să explicăm mai bine lumea in care trăim. Fără şcoală, in lumea actuala, un individ riscă să
fie respins de societate. Totuşi, şcoala nu aduce totul, nu garantează succesul deplin, ceea ce insemnă că ,
in plus, e nevoie de alte aptitudini care să vina in completarea invăţării din şcoală.
Este nevoie deci, pe langă cunoştinţele dobândite la şcoală, de o anumită abilitate de a le sintetiza
cu ajutorul unui plan de acţiune precis şi orientat către un scop final, adică punerea acestor cunoştinţe in
practică. Punerea in comun a acestor cunoştinţe şi abilitaţi ii asigură, celui care le posedă, o reuşită socială
şi personală pe măsura aşteptărilor.
923
Prof. Dabelea Maria

LICEUL TEHNOLOGIC BÎRSEȘTI
TG.-JIU, GORJ
Educația este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri, aplicate în mod sistematic
în vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale tinerilor.
făcute în asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea profesorilor care susțin
educația.
Ca dascăl într-o școală ce se dorește compatibilă cu școala europeană, se impune însușirea
metodologiei și tehnologiei didactice care să conducă copilul în evoluția sa specific individuală și să ofere
sprijin educațional, dar și uman, în fiecare etapă a dezvoltării sale.
Așadar, învățătorul trebuie să creeze un proces de învățare lejer, în care copilul învață lucruri noi
stabilindu-și singur, sau în grup, împreună cu învățătorul, tema, subiectul învățăturii pentru că așa cum
spunea F. Froebel: ”Scopul educației și instrucției este de a scoate din ce în ce mai multe informații de la
individ, de cât de a introduce din ce în ce mai multe informații în mintea acestuia”. Într-o școală,
promovarea modelelor de bune practici mai ales în cazul cadrelor didactice, aduce un plus de notorietate,
unității respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate și mai receptive în adoptarea unor metode
și procedee didactice noi, de actualitate axate pe nevoile actuale ale elevilor. Promovarea în domeniul
educațional necesită din partea cadrelor didactice flexibilitate și creativitate în abordarea situațiilor
didactice, pentru a evita rutina, dar și dăruire, perseverență, cinste, dragoste pentru elevi. Alături de
școală, care asigură maxima comunicare între generații, familia și comunitatea au o deosebită valoare în
formarea personalității copilului.
Într-o instituție școlară pot fi oferite următoarele servicii educaționale în colaborare cu familia,
comunitatea: parteneriate cu biblioteca, cu biserica, spectacole, serbări școlare, activități extracuriculare
cum ar fi: excursii, drumeții, vizite, îngrijirea spațiilor verzi, plantarea unor arbori, etc.
Parteneriatele dintre școli, familii și comunitate pot: ajuta dascălii în munca lor, perfecționa
abilitățile școlare ale elevilor, îmbunătății abilitățile educaționale ale părinților, conecta familiile cu
membrii școlii și ai comunității, stimula serviciul comunității și suport familiilor, creea un mediu mai
sigur în școli.
Școala oferă servicii și copiilor cu cerințe educative speciale, de aceea se obligă să asigure și
servicii de specialitate: recuperare, consiliere școlară, asistență medicală și socială. Pentru a ușura
activitatea dascălilor care lucrează cu acești copii ar fi de mare ajutor găsirea și promovarea unor proiecte
focalizate pe susținerea elevilor cu nevoi speciale, cu dezavantaj social și conduită cu risc, reducerea
abandonului școlar.
Un rol important în promovarea imaginii școlii îl au și expozițiile, simpozioanele, târgurile
educaționale organizate de instituțiile de învățământ. Pe lângă organizarea unui eveniment special,
promovarea se mai poate face și cu ocazia unor sărbători, aniversări. În acest scop pot fi confecționate
diferite obiecte artizanale, colecționare de vederi și poze cu tradiții și obiceiuri legate de diferite sărbători,
realizare de albume etc.
Studiile arată că educatorii buni reușesc să identifice și să satisfacă nevoile elevilor într-o manieră
”profitabilă” trecând prin cunoștințele și abilitățile din clasă și din afara ei.
În concluzie, promovarea imaginii școlii necesită din partea dascălilor și conducerii dăruire,
perseverență, consecvență, dragoste pentru elevi, precum și orientarea activității în funcție de așteptările
societății.
924
MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRII LA ELEVI ŞI ASPIRAŢIA PROFESIONALĂ

Prof. Dabija Anca Delia – Colegiul Economic ,, Ion Ghica’’ Bacău
În zadar un om are scopuri clar formulate, dispune de un potenţial intelectual, de cunoştinţe, de

cerinţe, de deprinderi, de aptitudini deosebite; dacă el nu este împins, determinat, stimulat şi susţinut
energetic (din interior) nu are şansa de a duce la bun sfârşit o activitate, sau de a obţine performanţe prea
grozave. Eforturile gândirii se bazează pe o motivaţie, pe un interes, fără de care nu se poate realiza
nimic. Vorbind de motivaţie, ne referim la totalitatea motivelor care dinamizează comportamentul uman.
Un motiv este o structură psihică, ducând la orientarea, iniţierea şi reglarea acţiunilor în direcţia unui scop
mai mult sau mai puţin precizat. Motivele sunt, de fapt, cauzele conduitei noastre, mai exact cauzele
interne ale comportamentului. Prin urmare, este evidentă necesitatea de a ne preocupa de educarea lor.
Desigur, la baza motivaţiei stau cerinţele vitale de care depind existenţa şi bunăstarea organismului:
trebuinţele de hrană, căldură, aer curat. Satisfacţia lor asigură echilibrul vieţii – homeostazia cum o
intitulează biologii. Dar în afara acestora, chiar de la naştere, apar şi impulsuri, tendinţe de origine
psihică. Mai întâi se vădeşte tendinţa de dominare a mediului, atât de caracteristică speciei umane. Ea este
efectul unui surplus de energie disponibilă. Aceste manifestări dovedesc existenţa resurselor ce fac
posibilă învăţarea chiar şi în condiţiile artificiale ale şcolii, departe de solicitările imperioase ale mediului
şi ale tendinţelor vitale.
Trebuinţele devenite conştiente de obiectul lor sunt ceea ce numim dorinţe. Din ele izvorăsc
tendinţele, impulsurile spre mişcare, acţiune. Trebuinţele, dorinţele, intenţiile sunt puternic influenţate de
mediu, de experienţa socială. Ele se diversifică şi se complică foarte mult. Apar trebuinţe noi: azi simţim
nevoia telefonului mobil, computerului etc. – dorinţe noi create de progresul tehnic. Până şi preferinţele
alimentare sunt dependente de tradiţiile societăţii.
În procesul instructiv-educativ, există o serie de motive fundamentale:
1. Ataşamentul copilului faţă de mama sa, se manifestă prin mişcări şi tendinţe de a o ţine în
apropiere. Pentru că are nevoie de îngrijire şi protecţie, prezenţa mamei îi dă un simţământ de securitate
foarte important pentru dezvoltarea sa, atât mentală, cât şi fizică. Se ştie că un sugar abandonat şi
adăpostit într-un orfelinat unde nu are parte de prezenţa quasi-permanentă a adultului, nu creşte în
greutate în mod normal şi dezvoltarea sa suferă pe toate planurile (fenomen numit hospitalism). Dar şi
mai târziu, chiar adultul are nevoie de preţuire, de afecţiune. Alfred Adler vorbeşte de sentimentul
comunicării sociale ce stă la baza solidarităţii şi colaborării cu ceilalţi. Doar în condiţii favorabile se
formează dispoziţia altruistă, tendinţa de a ajuta pe cei ce întâmpină dificultăţi.
2. Tendinţele agresive se află la polul opus ataşamentului, creând mari greutăţi elevilor şi mediului
social în genere. Există formaţii nervoase ce declanşează emoţia de furie şi de posibile acte agresive.
Observându-se comportamentul animal, se constată că agresiunea, se declanşează în caz de pericol extrem
(când fuga nu ajută) sau de încălcare a teritoriului de unde animalele îşi procură hrana. Prin analogie, ar
trebui ca omul să reacţioneze agresiv numai în cazul unor frustrări extreme, a unor încălcări flagrante ale
drepturilor sale, or, dimpotrivă, există agresiuni fără un temei real. Exceptând cazurile de patologie
mentală, dispoziţiile agresive depind în mod esenţial de exemplul celor din jur şi de mentalităţi, influenţe
de natură educativă. Copiii obraznici, ostili, bătăuşi, provin mai totdeauna din familii unde părinţii le
recomandă o comportare bărbătească, adică violentă şi provocatoare.
3. O tendinţă care pare a avea o serie de premise native este tentativa de influenţare creatoare a
mediului (amintită mai sus), tendinţă de a-şi afirma forţele proprii, dorinţa de afirmare, motivaţia de
realizare. Ea se manifestă prin încercarea de a-şi realiza aptitudinile şi în dorinţa de a obţine un succes, o
performanţă într-o acţiune apreciată social. În ambele forme ale sale, aceste aspiraţii favorizează
progresul copilului. Motivaţia de realizare capătă o intensitate maximă atunci când individul ştie că
acţiunile sale vor fi apreciate cu ajutorul unui standard. Dorinţa de a obţine un succes depinde în mod
firesc de atractivitatea performanţei. Al doilea factor care influenţează eforturile unei persoane îl
constituie dificultatea sarcinii de rezolvat. Ciudăţenia constă în aceea că o performanţă este mai atractivă
când e foarte dificilă, decât dacă este uşor de realizat.
925
Dorinţa obţinerii unui succes este însă contracarată de frica eşecului, astfel încât modul de
comportare al unei persoane într-un concurs este influenţat de dialectica tendinţelor pozitive, în lupta cu
inhibiţia creată de teamă.
Revenind la miezul temei noastre, apare ca vitală întrebarea: Care sunt motivele care-l fac pe copil
să vină la şcoală, să asculte de profesori, să înveţe? Ele ar putea fi împărţite în două mari grupe:
 Motivaţia extrinsecă, atunci când elevul se încadrează în disciplina şcolară, fără un interes
direct pentru ceea ce se predă, ci pentru a primi, direct sau indirect, anumite recompense, îndeosebi
morale;
 Motivaţia intrinsecă, în cazul când învăţarea, dobândirea de cunoştinţe interesează în mod
direct pe şcolar.
La nivelul motivaţiei extrinseci există:
 Dorinţa de afiliere, când copilul merge la şcoală şi învaţă conştiincios mai ales pentru a face
plăcere familiei care se interesează de ce face la şcoală, îl laudă şi uneori, îl recompensează. La aceasta
se adaugă, câteodată, şi dorinţa de a corespunde aşteptărilor învăţătorului sau profesorului. Tot în această
categorie intră şi dorinţa de a fi împreună cu unii copii din cartier, preocuparea de a face ceea ce fac în
genere cei de vârsta sa – se manifestă deci tendinţa spre conformism.
 Alteori conformismul nu decurge din afirmaţii sociale, ci din tendinţele normative, obişnuinţa de
a se supune la norme, la obligaţii. Părinţii, profesorii, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare
socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune.
 Supunerea la obligaţii poate fi însoţită şi de teama consecinţelor neascultării. Frica, sentimentul
dominant în şcolile noastre de acum 100 de ani, a dispărut complet în anii dictaturii comuniste, când, dacă
un elev nu învăţa, cel pedepsit era profesorul, în diferite moduri (meditarea în vacanţă, interzicerea de a se
prezenta la examenele pentru acordarea de grade, etc.)
 Ambiţia, dorinţa de a fi printre primii, este şi ea un stimulent în unele cazuri. Asistăm, cu
amuzament, cum, uneori, în clasele mici, numeroşi elevi se agită, ridicând mâna ca să răspundă la o
întrebare. Există părinţi care exagerează în direcţia aşteptărilor, fapt ce poate duce la sentimentele
negative de concurenţă, ostilitate faţă de colegii rivali. Mai indicat ar fi să stimulăm o întrecere cu sine,
dorinţa de a obţine rezultate din ce în ce mai bune, fără a privi cu invidie la performanţele altora.
În centrul motivaţiei intrinseci găsim curiozitatea, dorinţa de a afla cât mai multe. Curiozitatea
are la bază un impuls nativ şi e prezentă mai ales în primii ani de şcoală. Menţinerea ei trează e în funcţie
de măiestria profesorilor şi constituie un factor important al trăiniciei celor asimilate. Curiozitatea se
permanentizează atunci când se îmbină cu convingeri referitoare la valoarea culturii, care facilitează
comunicarea cu ceilalţi şi asigură o mare bogăţie de trăiri, surse de satisfacţie şi echilibru sufletesc. Tot în
acelaşi cadru motivaţional apare şi aspiraţia spre competenţă, dorinţa de a deveni un bun profesionist. În
acest caz, eforturile se canalizează spre disciplinele ce au legătură cu viitoarea meserie.
Profesorii utilizează toate aceste motive ce apar cu o pondere variabilă de la un elev la altul, dar
trebuie să cultive prin toate mijloacele motivaţiile intrinseci.
FORMAREA MOTIVAŢIEI ÎN CONTEXTUL VIEŢII SOCIALE
Una din sarcinile educative de primă importanţă este dezvoltarea la elevi a acelui sentiment al
comunicării sociale, a dispoziţiei spre colaborare, întrajutorare, al solidarităţii sociale, al preocupării
pentru soarta celorlalţi, simţământ esenţial într-o societate democratică. Din păcate, învăţământul aproape
exclusiv frontal practicat la noi (care se bazează îndeosebi pe studiul individual şi obstrucţionează
aproape tot timpul colaborarea între elevi în timpul orelor) nu facilitează formarea unor deprinderi şi
înclinaţii spre colaborare. Dimpotrivă, activitatea didactică pe grupe îi face pe elevi conştienţi de valoarea
colaborării, chiar în munca intelectuală, şi favorizează solidaritatea, prieteniile. Astfel de activităţi conduc
la evidente progrese nu doar la nivelul capacităţii de gândire, ci şi de ordin educativ; apar frecvente relaţii
de ajutor între membrii aceleiaşi grupe la pregătirea lecţiilor, vizite reciproce, ajutor în caz de îmbolnăvire
a unuia dintre ei, a apărut practica de a face cadouri fiecăruia în ziua de naştere. Colectivul, în genere,
devine mai unit, iar certurile şi conflictele se răresc.
Colaborarea poate fi stimulată şi cu prilejul activităţilor din afara clasei sau extraşcolare: proiecte,
serbări şcolare, piese de teatru etc. O altă ocazie de muncă în comun o constituie excursiile, unde se pot
împărţi numeroase sarcini unor elevi; de buna lor îndeplinire depinde reuşita. Excursiile prilejuiesc jocuri,
concursuri, lasă amintiri de neuitat. Echipele sportive pot fi o şcoală a colaborării şi loialităţii, cu condiţia
să fie permanente şi conduse cu seriozitate. În şcolile noastre există o subestimare a rolului lor educativ,
926
mult mai apreciat în ţările occidentale. Activităţile invocate mai sus se includ în ceea ce pedagogii
numesc metoda exerciţiului, mijloc esenţial, nu doar pentru formarea de deprinderi, ci şi pentru
cristalizarea unor sentimente pozitive. Evident, ele îndeplinesc astfel de obiecte numai dacă sunt bine
organizate şi duc la succese îmbucurătoare pentru copiii participanţi.
Dacă activităţile menţionate creează posibilitatea unor combinări afective, transferul este influent
mai ales cu prilejul recompenselor, satisfacţiilor. Recompensarea meritată este un factor deosebit de
stimulator, satisfacţia succesului dinamizează şcolarul pentru a obţine şi alte rezultate bune; ea se
transferă, treptat, şi asupra disciplinei unde el a excelat. Un elev poate învăţa la un obiect care nu-l
interesează dintr-un sentiment al datoriei, dar bunele rezultate pot avea ca urmare formarea unui interes
pentru materia respectivă. Aici este transfer, dar poate interveni şi ceea ce s-a numit autonomie
funcţională. Aşa se explică de ce unii elevi conştiincioşi, care învaţă foarte bine la toate obiectele, ajung
să aibă multiple interese şi le vine greu, la terminarea liceului, să opteze pentru o singură specializare.
A.S. Makarenko, pedagog rus cunoscut prin rezultatele obţinute în reeducarea a numeroşi copii
delicvenţi, sublinia că omul are nevoie să întrevadă o bucurie, către care să tindă, să aibă o perspectivă.
Acest lucru e valabil mai ales pentru copii; totul – spunea pedagogul amintit – e să ştii să îmbini
pespectivele mai îndepărtate cu cele apropiate. Succesele şcolare au drept efect şi formarea unei atitudini
pozitive faţă de muncă, deosebit de importantă pentru obţinerea unor frumoase performanţe profesionale.
Dimpotrivă, insuccesele repetate pot îndepărta copilul de şcoală, de cultură şi devin un factor
demobilizator, ceea ce nu înseamnă că trebuie să renunţăm la dezaprobare şi alte forme de pedeapsă.
Părerea şi atitudinea unor profesori în direcţia binefăcătoarei indulgenţe, ca şi acordarea cu
uşurinţă a notelor de 9 şi 10, este greşită. De ce? Pentru că sunt defavorizaţi tocmai elevii buni care nu
mai au nici o motivaţie de a învăţa dacă este evaluat în aceeaşi manieră ca un elev mediocru ori slab. De
aceea, notarea trebuie făcută obiectiv şi cu discernământ. Pentru că performanţele obţinute fără efort nu
aduc nici o satisfacţie, din acest motiv dificultatea e mult mai atractivă.
Exigenţa este foarte importantă. În primul rând, pentru că numai prin eforturi serioase e posibilă
realizarea unui progres intelectual şi fiindcă atunci activitatea din şcoală e privită ca importantă, devenind
sursă de strădanii zilnice, dar şi de adevărate satisfacţii. Profesorul trebuie să aibă grijă să gradeze
exigenţele. El trebuie să propună sarcini pe care majoritatea şcolarilor să le poată realiza în cadrul unui
studiu concentrat. Abia după familiarizarea cu o problemă vor fi ridicate altele mai grele. Dificultatea
unei munci depinde şi de felul cum e privită de individ. Mark Twain observă că a înregistra hârtii într-un
registru e o muncă obositoare, dar să urci un munte cu un sac de 20 kg în spinare este o plăcută distracţie.
Marea artă a unui profesor e să facă interesante problemele disciplinei sale.
Enumerarea condiţiilor de mai sus sunt fundamentale pentru cristalizarea unor sentimente
pozitive, însă nu exclude şi utilizarea expunerilor în activitatea instructiv-educativă. Pe lângă necesitatea
predării clare şi argumentate logic, să nu uităm însemnătatea participării afective a profesorului.
Un factor esenţial al educării elevilor este personalitatea profesorilor. Profesorul trebuie să aibă o
mare autoritate care se impune prin deplina sa competenţă profesională şi tact pedagogic. Doar atunci el
devine un model pentru copii. Pentru că aceştia vor tinde să-i imite atitudinile, opiniile. Profesorul e cel
care organizează şi conduce lecţia, tot el participă cu însufleţire la activităţile iniţiate după ore. Dragostea
pentru disciplina sa şi convingerea în posibilităţile nebănuite ale copiilor ce cresc sub ochii lui le trezeşte
interesul şi dă avânt aspiraţiilor. Un asemenea profesor rămâne întreaga viaţă o icoană vie în mintea
discipolilor.
E de plâns situaţia în care profesorul are mentalitate de magazioner: el vine în clasă şi
înregistrează în catalog calitatea de cunoştinţe memorată de şcolari, apoi le predă noile cunoştinţe, după
care pleacă la altă clasă (altă sucursală). Formalismul în munca didactică, indiferenţa faţă de materia
expusă nu fac decât să genereze o mare plictiseală în sufletul copiilor. Munca profesorului nu dă rezultate
decât atunci când ea e însoţită de conştiinţa importanţei şi frumuseţii sale. Fără a fi actor, el trebuie să
participe cu însufleţire la miracolul creşterii inteligenţei, al înfiripării de idealuri la fiinţele doritoare să
cunoască şi să stăpânească lumea.
Nivelul de aspiraţie al elevilor
Vorbim de aspiraţie atunci când o dorinţă vizează un model a cărui realizare constituie un progres,
o dezvoltare într-o anumită direcţie. Termenul de aspiraţie se referă la aşteptările, scopurile ori
pretenţiile unei persoane, privind realizarea sa viitoare într-o sarcină dată (E. Hoppe). Sigur că aceste
pretenţii variază foarte mult: un tânăr aspiră să ajungă muncitor calificat sudor, un altul vizează să devină
927
inginer constructor, un al treilea speră să revoluţioneze tehnica computerizată… Evident, nivelul de

performanţă urmărit diferă fundamental şi eforturile necesare realizării lui sunt cu totul diferite.
Atingerea unui asemenea scop atrage după sine şi satisfacţii.
Nivelul de aspiraţie este în funcţie de aptitudinile şi forţa de voinţă ale fiecăruia. Dar şi ambiţia
socială joacă un rol hotărâtor. Aspiraţiile sunt şi în acord cu condiţiile materiale şi culturale în care se
dezvoltă copilul. De exemplu, printre fiii de ţărani sunt, proporţional, mai puţini cu aspiraţia absolvirii
unei facultăţi, în raport cu cei proveniţi dintre intelectuali. Elevul care face parte dintr-o clasă cu nivel
scăzut are de obicei aspiraţii şcolare mai limitate decât acela dintr-o clasă cu rezultate deosebite.
Experienţele efectuate au arătat că succesele obţinute duc la creşterea nivelului de aspiraţie, pe când
eşecurile au drept urmare scăderea pretenţiilor. De regulă, ambiţioşii îşi propun mereu ţeluri dificile, pe
când cei ce se subestimează tind spre performanţe modeste. În acest sens, nivelul de aspiraţie se apropie
de eul ideal, o concepţie despre posibilităţile globale ale persoanei. Aspiraţiile, motivaţia de realizare,
ambiţia contribuie la sporirea eficienţei muncii, a învăţării şi chiar la soluţionarea unor probleme. Totuşi,
creşterea performanţelor nu e tot timpul într-un raport direct cu intensitatea motivaţiei. Cercetările au
condus la stabilirea unei legi, cunoscută sub denumirea de legea Yerkes-Dodson, conform căreia creşterea
performanţei este proporţională cu intensitatea motivaţiei numai până la un punct, după care începe o
stagnare sau chiar un declin. Într-adevăr, motivaţia prea puternică provoacă apariţia de emoţii,
introducând oarecare dezorganizare, ceea ce împiedică progresul, ducând chiar la regres.
Şcoala, profesorii pot contribui la formarea unor aspiraţii, a unui eu ideal superior. Mai întâi,
modelul profesorilor poate fi un exemplu demn de urmat. Apoi, ei au menirea de a facilita constituirea
unei imagini de sine corespunzătoare, de a favoriza o justă autocunoaştere. Un nivel de aspiraţie adecvat
depinde de o justă apreciere a propriei posibilităţi (imagine de sine adecvată), căci supraestimarea te poate
condamna la o viaţă plină de eşecuri, iar subestimarea te face să ratezi ţeluri realizabile. De aceea,
dascălul trebuie să ajungă la o bună cunoaştere a elevilor săi, şi prin aprecieri bine motivate să le
consolideze o imagine de sine obiectivă.
BIBLIOGRAFIE
1.Băban, Adriana – Consiliere educaţională, Ed. Dacia, Cluj, 2001

2.Cosmovici, Andrei şi Iacob, Luminiţa – Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
3.Neculau, Adrian – Psihologie socială, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
4.Preda, Marian – Comportament organizaţional. Teorii, exerciţii şi studii de caz, Ed. Polirom, Iaşi,
2006
5.Vlăsceanu, Mihaela – Psihologia organizaţiilor şi conducerii, Ed. Paideia, Bucureşti, 1993
928
ROLUL STRATEGIILOR DE MARKETING

ÎN PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Dadulescu Monica
Consider ca diind foarte importantǎ existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii
activitatea. De ce?
De 4 de ani sunt cadru didactic într-o școală cu elevi majoritari de etnie romă. De foarte multe ori
atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucram cu astfel de elevi.
Nu de puține ori eram etichetați ,,mai puțin pregătiți,, , ,,plafonați,, etc., fără se ne cunoască cu adevărat
activitatea noastră.
îmbunătățită.
929

Înv. Dajiu Gabriel,
Școala Gimnazială Arcani, structura Școala Primară Stroiești
Prăbușirea demografică accentuată de după revoluție duce la scăderea dramatică a numărului de

elevi. Ca urmare a acestei situații, școlile au început să aplice adevărate strategii de promovare a imaginii
pentru a racola elevi, care să le asigure funcționarea pentru anii școlari viitori, ținând cont de faptul că
finanțarea se face pe baza costului pe cap de elev.
Un obiectiv deosebit de important care contribuie semnificativ la creșterea numărului de solicitări
de servicii prestate dar și a calitătii îl constituie crearea și promovarea imaginii instituției pe piață prin
intermediul publicității și relațiilor publice pe baza unor strategii de marketing bine conturate.
Pentru a-și rezolva multe dintre problemele dificile cu care se confruntă, școala trebuie să
colaboreze cu factori instituţionali locali care, într-un fel sau altul, sunt beneficiarii serviciilor educative
oferite de unităţile de învăţământ sau a caror activitate depinde de calitatea educaţiei oamenilor cu care
lucrează.
De aceea, se impune ca școala să aibă o atitudine de marketing, adică să se implice activ în relațiile
cu comunitatea locală dând dovadă de responsabilitate, selectând și desemnând persoana potrivită care să
întrețină relația cu publicul local și nu numai, angajându-se în rezolvarea problemelor comunității din care
face parte.
Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii școlii trebuie să existe o descriere clară a
publicului, apoi să se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demografice ( date statistice: vârsta, sexul,
educația, venitul si mediul de proveniență ) și psihografice (informații calitative, referitoare la stilul de
viață, preferințe ) se poate face o strategie despre tacticile care trebuie folosite pentru ca strategia să aibă
succes. Pentru stabilirea si cercetarea publicului țintă se folosesc, în general, chestionarele.
Promovarea imaginii școlii trebuie să țină cont în primul rând de calitatea actului educațional, de
investigațiile făcute în asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea cadrelor
didactice care susțin educația.
Aceasta implică o activitate umană orientată spre satisfacerea cerințelor consumatorilor actuali și
potențiali. Consumatorii evaluează calitatea, după realizarea prestațiilor educaționale
Principalii promotori care au un rol definitoriu pentru promovarea imaginii instituției sunt directorul
și comisia pentru promovarea imaginii școlii. Directorul este personificarea școlii, a direcției care trebuie
urmată, având rolul de a prezenta misiunea școlii ca expresie a intenției și locului în comunitate, pe
palierul educației. Comunicarea în interiorul școlii este unul din cele mai importante moduri de
promovare a școlii, reprezentând începutul strategiei de promovare iar directorul trebuie să beneficieze de
sprijinul echipei de management cât și de al cadrelor didactice din școală.
Conducerea școlii în colaborare cu membrii comisiei pentru imaginea școlii stabilesc informația
care trebuie făcută publică și promovată, identificându-se situația în care este nevoie să se promoveze
imaginea:
-site-ul școlii;
-rețele de socializare;
-târg educațional;
-ziare, reviste, broșuri;
-reclame;
-manifestări culturale locale;
-parteneriate, etc.
Activități de formare și promovare a imaginii pot fi:
-difuzarea informațiilor privind oferta educațională;
-proiecte educaționale;
-consilierea părinților privind orientarea școlară;
-dezvoltarea de parteneriate la nivel local, județean, regional, național;
-prezentarea bazei materiale, a resurselor umane și a rezultatelor școlare.
930
Datorită faptului că societatea este într-o rapidă și continuă schimbare, managerii instituţiilor de
învățământ au nevoie să înteleagă importanţa schimbărilor care se produc şi modul cum pot afecta
succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Dacă transformările vor putea fi prevăzute, instituţia va avea
timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate. Într-un mediu stabil, forţele demografice,
economice, ecologice, tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an. Formarea imaginii
unei școli se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o parte de stilul managerial al
conducătorului acesteia şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de cadrele didactice.
Bibliografie:
1. Rus,Flavius Cătălin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice,Iași, Editura
Comunicare.ro,2004
3. http://promep.softwin.ro/ promep/news/show/4185- marketing educațional – în sistem
descentralizat
4. http://books.google.ro/ cercetare+strategii+de+promovare
931
Scriere creativă- pași spre infinitul interior
prof. Dâlcu-Năstase Elena- Tatiana, Școala Gimnazială "Al.I. Cuza" Bacău

Multitudinea de texte pe care elevii le redactează la școală contribuie la dezvoltarea capacității de a
exprima gânduri și sentimente.
Funcția expresivă și poetică a limbajului este valorificată în activitățile creative din cadrul orelor de
limba și literatura română. Elevul este un "actor social" implicat în procesul de comunicare și de
redactare. Procesul formării și cizelării competențelor de redactare și a competențelor scripturale este
îndelungat, nu se oprește la ora de limba română, este un proces lung, uneori anevoios dar cu satisfacții
mari în urma "travaliului". Orice creație presupune parcurgerea unor pași dintre care amintim utilizarea
corectă a regulilor de ortografie și punctuație dar și a unor aspecte de ordin morfologic și sintactic.
Experiențele, gândurile, sentimentele pot fi numite sugestiv beneficiind de expresivitate,
autenticitate prin scris. Gradul de adecvare al temei la universul de așteptare al elevului, la universul
trăirilor, emoțiilor acestuia poate duce la deschiderea pentru actul creației. O deschidere ce duce la
închiderea benefică pentru exprimarea, în cadrul creației, a celor mai intense trăiri.
Nu orice sarcină de lucru ce presupune scriere este primită cu deschide de elevi și din acest
considerent temele propuse pentru acest tip de ore trebuie să aibă o cât mai mare deschidere spre
surprinderea dorințelor, emoțiilor elevilor.
Alina Pamfil spunea despre o a patra categorie de scriere indicată de programele școlare cea
reprezentată de jocurile limbajului și ale textualității. "Consider că această categorie poate fi integrată
scrierii imaginative, în virtutea faptului că structurarea lumilor imaginare este, în acelși timp, și un joc cu
limbajul și cu modelele textuale." Alina Pamfil, 2003,p. 110
Redactarea creativă presupune existența unui posibil cititor cu care se dorește a avea o relație
strânsă, o empatie și pe acest considerent putem spune că trebuie să aibă și o dimensiune etică.
Elevii Școlii Gimnaziale "Al.I. Cuza" Bacău au deschis porțile cetății lui Bacovia, au cules "Mugur
alb și roz și pur/ Vis de-albastru și azur" și au obținut Premiul I la Concursul Național de Creație Literară
și Reviste Școlare "Mihai Eminescu" Brăila, ediția a XXI a, secțiunea – Reviste Școlare- cu revista"
Mugur alb".
Felicitări elevilor și dascălilor care lucrează cu modestie, talent și pasiune pentru a forma oameni
demni și caractere nobile. Felicitări și mulțumiri doamnei bibliotecare Filip Rodica pentru sprijinul
acordat în redactarea revistei și realizarea graficii.
932
Prof. înv.primar:Damaschin Elena

Şcoala Gimnazială Nr.1 Lereşti,Argeş
Fiecare toamnă aduce cu ea şi prima zi de şcoală.Septembrie se strecoară cu paşi repezi pe aripile
vântului în viaţa tuturor, iar zilele care au trecut au rămas doar o amintire.Vin zile frumoase care ne vor
umple sufletul de mulţumire şi împlinire , dar şi de auriu,cu miros de mere coapte, căci toamna aduce cu
ea mângâiere, speranţă, încredere şi un nou început de an şcolar. Odata cu ea , neîncrezători şi stângaci ,
trec pe alee paşii unor copii timizi în prima lor zi de şcoală , iar glasul primului clopoţel ne emoţionează
şi ne trezeşte la lucruri noi ce ne stârnesc curiozitatea, emoţia, aşteptarea şi pentru toate este "un nou
început ". Neîncredere, vise , speranţe... început de drum.
În fiecare toamnă se întâmplă ca sufletele şi minţile miilor de copii să prindă aripi şi să zboare
tremurătoare spre tărâmul cunoaşterii mai profunde . Este zborul în viaţă, marele zbor către maturitate, iar
aceste aripi sunt atât de firave , încât au nevoie de căldură, dragoste şi dăruire din partea celor mari, ca să
devină tari şi puternice. Noi, dascălii, trebuie să fim alături de ei şi , cu toate puterile noastre, să facem
ca acest anotimp al copilăriei să fie cel mai frumos, cel căruia să nu-i lipsească soarele, să nu-i lipsească
florile dragostei, să nu-i lipsească raza senină a cunoaşterii, să nu-i lipsească veselia copilăriei, să nu-i
lipsească bucuria şi puterea credinţei, dar nici susurul lin şi vesel al muzicii. Noi suntem grădinarii, iar ei
sunt florile pe care le îngrijim, le ocrotim şi le formăm pentru viaţă.
Și unde găsesc acești copii minunați tărâmul cunoașterii ?Doar la școală!
angajaţi .

933


* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
934
Prof. Eustina Gianina Damaschin

Școala Gimnazială „Spiru Haret” Bacău
Școala reprezintă un creuzet al formării personalității celor mici și nu doar a lor. Copiii vin la școală
ca să capete cunoștințe din domenii extrem de variate, dar nu doar atât. Ei vin să își consolideze și
competențele sociale, să își dezvolte capacitățile de interrelaționare, de comunicare, de colaborare.
Școala, la fel ca și familia are un rol important în anumite componente ale educației nonformale.
Multe dintre activitățile extracurriculare desfășurate de către elevii și profesorii școlii noastre
reprezintă și o modalitate de a ne face cunoscuți / vizibili în comunitate.
Elevii noștri sunt recunoscuți în oraș prin uniforma pe care o poartă cu mândrie.
Activitățile lor, organizate de către cadrele didactice din școală, sunt valorizate și prin aparițiile în
presa locală. Dar trebuie să o spunem clar, răspicat: suntem vizibili în comunitate datorită faptelor
noastre, datorită acțiunilor la care participăm cu mic, cu mare. Articolele din presa locală sunt generate de
faptele noastre... Iar de mediatizat sunt mediatizate doar cele care aduc valoare la nivelul comunității
locale, cele cu impact la nivel local, cele care pot duce la schimbarea mentalității celor din jur.
De exemplu: zilele școlii sunt organizate anual... Și oricine își dorește poate să participe la toate
activitățile care se desfășoară: pot asista la orele demonstrative, pot fi spectatori la activitățile cultural-
artistice sau sportive, pot vizita școala, pot face sugestii, își pot exprima aprecierea față de activitățile
noastre.
Pentru că avem puterea de a aduce zâmbete pe chipurile celor mai puțin norocoși, periodic mergem
la câte o casă de bătrâni ca să le aducem o bucurie și niște „nepoți” cu care să stea de vorbă, cărora să le
împărtășească din experiența dumnealor de viață.
Sau facem pachete cu jucării, hăinuțe și cărți sau rechizite pe care le dăruim copiilor
instituționalizați sau celor necăjiți, aflați în grija câte unei parohii (nu doar în proximitatea școlii noastre).
Mai mult decât atât, când se simte nevoia, mergem la colegii noștri din mediul rural, din sate mai
depărtate de oraș, unde dăruim nu doar cărți, caiete, jucării sau dulciuri ci și ceva ce este mai important,
poate. Dăruim din timpul nostru, oferim prietenia noastră, arătăm tuturor că suntem copii care ne bucurăm
de soare, de vânt, de jocurile cu noii prieteni. De altfel, copiii sunt recunoscuți în comunitate prin
capacitatea lor fenomenală de a-și face prieteni din toate mediile sociale – pentru că la joacă nu mai
contează nici de unde vii, nici cât au costat hainele pe care le porți, contează doar bucuria de a te juca.
De exemplu, școala noastră a derulat un proiect de parteneriat cu o școală din Asău, zonă montană a
județului. Cele mai frumoase activități, care au rămas în memoria tuturor copiilor, au fost reprizele de
joacă de pe munte, partidele de fotbal ale copiilor din cele două școli. E adevărat că au contat și
activitățile de tip concurs cu tematică științifică, dar prietenia legată pe terenul de joacă a rezistat probei
timpului. La început, a fost nevoie de activitățile școlii pentru a ține legătura cu prietenii și colegii din
Asău. Acum, nu. Mulți dintre copiii implicați în proiect, acum liceeni sau chiar studenți în primii ani de
facultate, au menținut și mențin legătura cu prietenii lor, se vizitează și deapănă amintiri, se implică mai
activ în viața comunității. Toți au înțeles că numai împreună pot să contribuie la bunăstarea comunității
din care provin și că numai prin colaborare se poate genera progresul unei comunități, fie ea mică sau mai
mare.
Pe de altă parte, copiii noștri sunt vizibili și prin performanțele lor academice, prin implicarea în
desfășurarea unor activități de ținută științifică. Participarea la olimpiadele școlare, la concursurile
tehnico-științifice sau sportive este totdeauna încununată de rezultate pozitive care au ca efect creșterea
încrederii în sine pentru copiii participanți, creșterea încrederii părinților în calitatea procesului de
învățământ care se desfășoară la noi în școală și creșterea stimei de sine și în cazul corpului
profesoral...căci muncești cu mai mare plăcere, pui poate mai mult suflet, dai tot ce ai mai bun în tine
atunci când vezi că cei pe care îi îndrumi obțin rezultate bune, că valorifică cunoștințele transmise și, mai
mult decât atât, trec prin filtrul personal ceea ce tu, profesorul, le-ai dat și că folosesc aceste cunoștințe
extrem de variate, în contexte noi, neașteptate poate.
Comunitatea te recunoaște ca școală prin prisma rezultatelor, atitudinilor și comportamentelor celor
care își desfășoară activitatea în unitate, indiferent că este vorba de elevi, părinții lor, sau de adulții
salariați ai școlii. Părinții elevilor noștri au un rol la fel de important ca și copiii sau ca și profesorii,
935
pentru că ei sunt cei care pot aprecia calitatea muncii desfășurate în școală, prin rezultatele pe care le
obțin copii lor la activitățile școlare dar și la diferitele activități extracurriculare pe care le organizăm.
Uneori, această apreciere „din familie” vine ceva mai târziu decât ne-am aștepta poate pentru că e nevoie
de ceea ce se numește „confirmarea externă”: tu părinte vezi / afli că ceea ce a făcut sau a învățat copilul
tău la școală îl ajută să obțină recunoașterea celorlalți atunci când participă la un concurs, când dă dovadă
de altruism, când ajută fără să aștepte vreo recompensă, când se mulțumește cu un atât de simplu și
frumos în același timp „MULȚUMESC!”. Și atunci, tu, același părinte poate uneori nemulțumit de vreun
rezultat școlar, de vreo acțiune a școlii, vei spune mândru de copilul tău că ȘCOALA a contribuit și ea,
alături de tine la formarea unei personalități depline: cea a copilului tău. De aceea, fiecare în parte avem
responsabilitatea păstrării bunului renume al școlii și creșterii vizibilității, la modul pozitiv, unității
școlare. Este motivul pentru care, de fiecare dată când organizăm o activitate, fie ea cultural – artistică,
sportivă sau economică (pentru că periodic vrem să-i ajutăm pe elevii noștri să își formeze și să își
dezvolte spiritul antreprenorial), ne dăm tot interesul ca toate detaliile să conducă la obținerea unor
rezultate de calitate, atât pentru copii cât și pentru școală sau comunitate.
936
Clasic şi modern în educaţie – Metode şi tehnici interactive de grup
Prof.Damian Lenuta
Liceul ,,Stefan cel Mare,, Codaesti
Jud .Vaslui
Una din provocările lansate de societatea contemporană este necesitatea regândirii şcolii, a
educaţiei formale, alături de cea nonformală şi informală, în variatele lor forme de articulare. Ca
subsistem al macrosistemului de educaţie, sistemul şcolar, prin oferta sa educativă, contribuie la
structurarea traiectelor de (auto)formare şi (auto)dezvoltare a personalităţii individului, pregătindu-l
pentru a fi un beneficiar pretenţios al educaţiei permanente.
Motivaţia este rezultatul acţiunii conjugate a tuturor membrilor ce urmăresc un destin comun.
Atenţia este îndreptată asupra procesului de elaborare împreună, prin colaborare, a demersurilor de
realizare a sarcinii. Este împărtăşită părerea că toţi pot oferi alternative valoroase de soluţionare a
problemei, dacă le sunt oferite premisele necesare şi sunt ajutaţi Evaluarea urmăreşte acordarea ajutorului
imediat, având o funcţie mai mult corectivă, ameliorativă, decât de sancţionare, ducând la reducerea
stresului. Ea se realizează prin raportarea la progresul inividului, şi are în vedere atât participarea fiecărui
membru la procesul elaborării în comun cât şi rezultatele echipei.
Analizând poziţia cadrului didactic în faţa problemelor instruirii şi ale învăţării, lecţia de predare-
învăţare devine astfel “o aventură a cunoaşterii” în care copilul participă activ, după puterile proprii,
întâlnind probleme şi situaţii dificile, examinându-le şi descoperind soluţii plauzibile. Rolul profesorului
constă mai mult în cel de stimulae şi dirijare, iar motivaţia activităţii reiese din paticiparea entuziastă a
cadrului didactic. Elevul e implicat atât în procesul de predare, de învăţare şi de evaluare, iar disciplina
devine autodisciplină a muncii şi interesului, asigurată de satisfacţia cooperării. Conduita creativă a
cadrului didactic este unul din factorii care asigură dezvoltarea potenţialului creativ al elevilor. Predarea,
ca proces creativ, presupune ca profesorul să medieze între elev şi lumea cel înconjoară. El trebuie nu
numai să organizeze spaţiul şi activitatea, ci şi să participe alături de elevi la elaborarea cunoştintelor; să
servească drept model în legăturile interpersonale şi să încurajeze interacţiunile cooperante dintre elevi
Metodologia diversificată, îmbinarea dintre activităţile de cooperare, de învăţare în grup, cu
activităţile de muncă independentă reprezintă o cerinţă primordială în educaţia postmodernistă. Specific
metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor,
dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente.
Aceste metode interactive de grup se pot clasifica după funcţia lor didactică, în metode de predare-
învăţare interactivă - metoda predării/învăţării reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar); metoda
Jigsaw (Mozaicul); citirea cuprinzătoare; cascada (Cascade); metoda învăţării pe grupe mici – STAD
(Student Teams Achievement Division); metoda turnirurilor între echipe – TGT
(Teams/Games/Tournaments); metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles); metoda piramidei;
învăţarea dramatizată. Metodele de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare cuprind harta
cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map), matricele, lanţurile cognitive, fishbone
maps (scheletul de peşte), diagrama cauzelor şi a efectului, pânza de păianjăn ( Spider map – Webs),
tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique), metoda R.A.I. , cartonaşele luminoase. Cele mai
cunoscute şi mai folosite metode sunt cele de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii –
brainstorming; starbursting (Explozia stelară); metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de
Bono); caruselul; multi-voting; masa rotundă; interviul de grup; studiul de caz; incidentul critic; Phillips
6/6; tehnica 6/3/5; controversa creativă; fishbowl (tehnica acvariului); tehnica focus grup; patru colţuri
(Four corners); metoda Frisco; sinectica; buzz-groups; metoda Delphi.
Prin metoda predării/învăţării reciproce elevii sunt puşi în situaţia de a fi ei înşişi profesori şi de a
explica colegilor rezolvarea unei probleme. Astfel copiii sunt împărţiţi pe grupe de câte patru, în care
fiecare are un rol bine definit: unul este rezumator – cel care face un scurt rezumat al textului citit, unul
este întrebătorul grupului – cel care pune întrebări clarificatoare (unde se petrece acţiunea, de ce
personajul a reacţionat aşa, ce sentimente îl stăpâneau pe..., ce înseamnă...), altul este clarificatorul – el
trebuie să aibă o viziune de ansamblu şi să încerce să răspundă întrebărilor grupului, iar cel de-al patrulea
copil este prezicătorul – cel care îşi va imagina, în colaborare însă cu ceilalţi care va fi cursul
evenimentelor. Metoda este foarte potrivită pentru studierea textelor literare sau ştiinţifice. Elevii
937
aceleiaşi grupe vor colabora în înţelegerea textului şi rezolvarea sarcinilor de lucru, urmând ca frontal să
se concluzioneze soluţiile
Avantajele acestei medote de lucru sunt indiscutabile: stimulează şi motivează, ajută elevii în
învăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncă intelectuală pe care le poate folosi
apoi şi în mod independent, dezvoltă capacitatea de exprimare, atenţia, gândirea cu operaţiile ei şi
capacitatea de ascultare activă, stimulează capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea
de a de a selecţiona esenţialul.
Jigsaw (în engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic) sau “metoda grupurilor interdependente” este
o strategie bazată pe învăţarea în echipă (team-learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu în care
trebuie să devină expert. El are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate,
celorlalţi colegi. Metoda presupune o pregătire temeinică a materialului dat spre studiu elevilor.
Educatorul propune o temă de studiu pe care o împarte în patru sub-teme. Pentru fiecare temă în parte
educatorul trebuie să dea un titlul, sau pentru fiecare să pună o întrebare. Fiecare membru al grupei va
primi ca obiect de studiu materiale necesare fiecărei sub-teme, pentru care va alcătui şi o schemă. La
sfârşit elevii îşi comunică ce au învăţat depre sub-tema respectivă. Aranjarea în clasă a grupurilor trebuie
însă să fie cât mai aerisită, astfel încât grupurile să nu se deranjeze între ele. Obiectul de studiu poate
constitui şi o temă pentru acasă, urmând ca în momentul constituirii mozaicului fiecare “expert” să-şi
aducă propria contribuţie.
Aceste sunt numai câteva dintre metodele interactive de lucru în echipă. Fiecare dintre ele
înregistrează avantaje şi dezavantaje, important fiind însă momentul ales pentru desfăşurarea lor.
Pedagogul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege ceea ce ştie că se poate
desfăşura în propriul colectiv de elevi. Important este însă ca dascălul să fie acela care mereu va căuta
soluţii la problemele instructiv – educative ce apar.
În teoria şi practica didactică contemporană, problematica instuirii interactive cunoaşte abordări
ştiinţifice noi, complexe, interdisciplinare, susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă
a elevilor în procesele învăţării şi evaluării. Ea “reprezintă un tip superior de instruire, care se bazează pe
activizarea subiecţilor instruirii, pe implicarea şi participarea lor activă şi deplină în procesul propriei
formări, precum şi pe instaurarea de interacţiuni, schimburi intelectuale şi verbale, schimburi de idei,
confruntare de opinii, argumente etc. între aceştia.” (Muşata Bocoş, 2002, p. 8).
938
PROMOVAREA IMAGINII UNITĂȚII ȘCOLARE

ÎN COMUNITATEA LOCALĂ
Prof.înv.prim.:DAN ANIȘOARA
Școala Gimnazială Dăneasa, jud.Olt
Școala, alături de alte instituții care își desfășoară activitatea în comunitate este influențată direct de
nivelul de dezvoltare comunitară, în esență dezvoltarea comunității vizează evoluția acesteia.
Scopul educației pentru o dezvoltare permanentă și durabilă este ca tinerii elevi să devină cetățeni
activi, care au grijă și se implică în comunitatea din care fac parte. Importanța procesului de învățare este
de a câștiga experiență în relația cu comunitatea locală. Școala și comunitatea trebuie să se angajeze să
îndeplinescă noi tipuri de relații, fără a renunța la elementele fundamentale care le caracterizează și le
definesc identitatea.
Cooperarea activă a școlii și a profesorilor cu ceilalți factori educaționali ( comunitatea locală,
familia, biserica, mas-media, etc.) trebuie sa conducă la realizarea unor parteneriate solide, care să
permită o abordare pozitivă a diferitelor probleme ale elevilor.
Conducerea școlii trebuie să elaboreze și să actualizeze un sistem managerial adecvat în care să
evidențieze rolul și importanța școlii în dezvoltarea personalității tinerilor elevi. Transmiterea regulată a
veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali ( autorități, organizații neguvernamentale,
sponsori, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. De aceea este important să se
creeze în școală o atmosferă prietenoasă și primitoare, plasând la vedere materiale promoționale, produse
ale activității elevilor, să se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați și elevii, acestea având
Elevul vine la școală pentru a învăța, pentru a ști, iar profesorul îl ajută să conștientizeze, îl
călăuzește printr-un univers complicat. Privită din această perspectivă școala pare că depășește atribuțiile
strict didactice și devine mai mult decât o instituție, ea devine un spirit călăuzitor, un spațiu viu, atrăgător
și care va rămâne mereu în amintirea tinerilor elevi.
Școala este un prilej de a întâlni dascăli ce-ți luminează calea și încerca să te formeze. Ea este o
răspundere certă în dezvoltarea personalității copiilor. Obiectivul esențial în acest domeniu este de a-l
ajuta pe elev să-și construiască o imagine de sine suficient de pozitivă pentru a putea acționa. Trebuie
deci, să i se arate elevului că este capabil să învețe, să stăpânescă cunoștințe și să gasească în sine
rezervele care îi permit să o facă. Treptat, el trebuie să-și descopere valorile, domeniile,preferințele și
interesele de reușită.
Cei mai frumoși ani sunt anii de școală, care nu se uită niciodată și rămân adânc în fiecare inimă cu
cele mai frumoase și minunate amintiri. Deasemenea în anii de școală te simți cel mai fericit și vesel copil
din lume, alături de colegi și prieteni, apar și primele vise, primele dorințe ale viitorului tău.
Școala nu înseamnă numai ore de curs, note și teste, ci ea reprezintă locul în care atât elevii cât și
profesorii construiesc un mod de a socializa și de a trăi împreună. Este important ca școala să colaboreze
cu familia, să-ți facă din ea un partener, pentru ca acțiunea sa educativă să fie mai profundă și de durată.
Relațiile de colaborare dintre școală și familie este necesară și în vederea unei informări reciproce cu
privire la dezvoltarea elevului, la comportarea lui.
Pentru a-i ajuta eficient pe copii, părinții trebuie să țină legătura permanent cu școala, pentru a se
informa de rezultalele muncii și despre comportamentul lor la școală. Fără implicarea și ajutorul părinților
procesul educativ nu își poate găsi calea prin care să își poată imbunătăți performanța și modul de lucru.
Ambele părți au de câștigat dacă sunt evidente în comunitate mai ales dacă își atrag colaborarea unor
parteneri de tip asociații profesionale, celebrități locale.
Relația dintre comunitate și școală este de colaborare și susținere reciprocă. De multe ori școala
este pusă în situația de a rezolva o serie de probleme pe care, prin dimensiunea și locul pe care îl ocupă,
nu pot fi soluționate fără un sprijin adecvat și o susținere directă din partea comunității.
Școala și elevii pot ajuta organizațiile și fundațiile non-profit în proiecte sau prin derularea unor
programe pe bază de solicitări sau de voluntariat. Ca exemplu, protecția mediului înconjurător, asociații
antidrog, antialcool. Prin discuții în direct și ateliere de lucru stabilesc prioritățile și pașii care să-i
conducă la rezolvarea problemelor.
939
Bibliografie :
940
PROMOVAREA IMAGINII GRADINITEI ÎN COMUNITATE
Prof.inv.prescolar DAN ANISOARA

LiceulTehnologic”Dimitrie Filipescu”Buzau
Invatamantul prescolar constituie prima treapta a sistemului de educatie si instruire. În conditiile
unui sistem concurential în continua dezvoltare devine imperativa accentuarea eforturilor de promovare a
imaginii gradinitei si de stabilire a unor relatii directe cu viitorii potentiali beneficiari/parinti.Imaginea
gradinitei are o puternica influenta asupra asteptarilor, iar aceste asteptari influenteaza alegerea
beneficiarilor.
Promovarea imaginii institutiei cuprinde toate formele de comunicare si activitatile pe care unitatea
de invatamant le poate desfasura pentru a atrage grupurile-tinta prin educatia oferita.
Promovarea unei gradinite se poate face prin relatii publice, tiparituri de promovare (brosura,
carticica, prospecte etc.) si reclama.
Relatiile publice sunt o modalitate prin care scoala comunica cu mediul nu doar spre a oferi
cadrul comunitatii locale.
O campanie de comunicare/relatii publice ar trebui sa includa aspecte, precum:
• Viziunea/misiunea gradinitei;
• Publicul careia i se adreseaza;
• Sloganul/mesajul gradinitei;
• Mesaje, argumente pentru alegerea acestei gradinite de catre parinti si copii;
Primul aspect pe care trebuie sa-l aiba în vedere organizatia educationala este formarea sau
prezentarea unei imagini. Imaginea este o parere, opinie sau prejudecata a unei persoane, grup de
persoane sau a unei opinii publice despre institutia respectiva. Imaginea unei institutii se gestioneaza ca
orice obiect de patrimoniu, iar în unele situatii aceasta este mai valoroasa decât întreg patrimoniul
gradinitei respective.Gestionarea imaginii institutiei este o obligatie a întregii echipe si, în special, a
directorului organizatiei,iar mijloacele de promovare sunt:
• Grupul de copii si cadre didactice
• Internet
• Pliantul de prezentare
• Afise
• Mape de prezentare
• Ziarul (revista) gradinitei
• Carti de vizita si ecusoane
Pentru a beneficia de o imagine cat mai buna in comunitate este necesar sa antrenam in realizarea
acestor materiale de promovare cat mai multe grupuri de sprijin formate din parinti, specialisti din
comunitate. Asadar exista o gama variata de modalitati si strategii pentru promovarea imaginii gradinitei
in comunitate.
A) promovare indirecta, prin intermediul articolelor de presa scrisa, unde scoala si-a facut
cunoscute strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educationale, prin intermediul Internetului,
popularizarea exemplelor de buna practica.
B) promovarea directa, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea unitatilor
economice din comuna. Aceasta activitate implica vizitarea de catre cadrele didactice a familiilor cu
copii, popularizând astfel activitatea scolii.
• oferta de promovare;
• sit-ul unitatii si actualizarea la zi a acestuia;
• promovarea in mas media locala;
• promovarea ofertei la targul de oferte;
• prezentarea ofertei educationale si a materialelor promotionale in sedintele cu parintii.
• amenajarea de expozitii cu lucrarile copiilor la unitate, CCD, ISJ, parteneri,
941
• foto expozitii cu activitatile desfasurate la clasa si nu numai.
BIBLIOGRAFIE
2. Jinga, Ioan; ,,Managementul înva.amântului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001.
942
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI ÎN COMUNITATE
Profesor învățământ preșcolar Dan Emilia

G.P.P. ,,PRICHINDELUL”, RĂDĂUȚI, județul SUCEAVA
Promovarea imaginii grădiniței în rândul comunității este esențială pentru stabilirea unor relații
directe cu viitorii potențiali beneficiari –părinții. Imaginea grădiniței are o puternică influență asupra
așteptărilor, iar aceste așteptări influențează alegerea beneficiarilor. De aceea este important ca imaginea
pe care o proiectează asupra comunității să fie aceeași cu ceea ce dorește grădinița să realizeze.
Promovarea imaginii grădiniței reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi.
exprime specificul grădiniței respective în peisajul educativ local.
În conturarea unei strategii de promovare a imaginii unei grădinițe, se ţine cont, în primul rând, de
obiectivele urmărite de către unitatea școlară dar şi de orizontul de aşteptare al comunităţii. Factorul
principal în crearea imaginii grădiniței îl reprezintă calitatea procesului instructiv şi educativ asociată cu
calitatea cadrelor didactice. Trebuie făcută diferenţa dintre imaginea proiectată şi imaginea reală.
Utilizatorii care vor să beneficieze de serviciile oferite de grădiniță se ghidează în opţiunile lor după
această imagine propusă de unitatea şcoală, dar se pot confrunta cu dificultăţi reale în momentul când
cunosc imaginea reală.
Locul central în actul de construire a imaginii unei grădinițe este oferit de calitatea tuturor
proceselor instructive şi educative care au loc în unitatea şcoală, calitate regăsită în nivelul de satisfacţie
al beneficiarilor: preșcolari, părinţi, comunitate, faţă de serviciile oferite.
Echipa de conducere a grădiniței trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și
actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul grădiniței în dezvoltarea intelectuală,
socială, emoțională, estetică, fizică a preșcolarilor.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre grădiniță către toți agenții instituționali
menține grădinița în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat este indicat să se
creeze în grădiniță o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere materiale promoționale, produse
ale activității preșcolarilor (intervenții în media, întruniri, festivități, trofee, diplome), să se realizeze
proiecte comunitare în care să fie implicați preșcolarii. Pagina web și revista școlii au de asemenea un rol
important în promovarea imaginii grădiniței în comunitate.
Promovarea imaginii grădiniței are un puternic impact asupra comunității prin derularea unor
parteneriate în cadrul comunității locale.
Parteneriatul educațional este un concept care devine tot mai prezent în relațiile de colaborare ce
se stabilesc între unitățile de învățământ și diferitele segmente ale societății. Necesitatea și importanța
parteneriatelor au în vedere două aspecte:
▪ nevoia deschiderii grădiniței către comunitate;
▪ sensibilizarea comunității la nevoile grădiniței.
Modalitatea eficientă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educațional este participarea în parteneriat la proiectele derulate în grădiniță, acest lucru rămânând un
instrument valoros al unității, în general și un mare câstig pentru educația copiilor, în special, pornind de
la ideea că preșcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obișnuită a grădiniței pentru a intra în
relație cu semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, crește și se dezvoltă într-un mediu
comunitar variat.
Educatoarea este cea care trebuie să inițieze, să conceapă, sa structureze parteneriatul educațional,
traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părțile implicate.
Pentru ca un parteneriat să reprezinte un succes pentru toți partenerii implicați, e nevoie să
respecte câteva reguli esențiale în concepere și realizare:
▪ orice proiect de parteneriat trebuie să porneasca de la anumite nevoi identificate (analiza de
nevoi/SWOT: puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări);
▪ proiectul trebuie susținut de un argument întocmit pe baza analizei SWOT;
▪ proiectul trebuie să aibă ca finalitate producerea unei schimbări în bine în domeniul ce-l vizează;
▪ stabilirea cu claritate a etapelor proiectului;
943
▪ evaluarea și impactul proiectului asupra beneficiarilor.

Obiectivele generale ale promovării imaginii grădiniței în comunitate trebuie să se refere la:
 Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate;
 Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive și a exemplarelor
de bună practică în managementul instituțional;
 Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin diversificarea și flexibilizarea
acesteia în funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului educational;
 Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților etnice;
 Informarea membrilor comunității despre valorile promovate în instituțiile de învățământ
preșcolar, formându-i ca beneficiari direcți ai achizițiilor de ordin educațional ai preșcolarilor;
 Creșterea disponibilității de colaborare în cele mai diverse domenii (educativ, sanitar,
gospodăresc, informativ);
 Colaborarea între toate resursele umane implicate în viața grădiniței, astfel încât copilul să aibă
prioritate absolută;
 Promovarea imaginii publice a instituției prin mijloacele mass-media.
Termenul de parteneriat presupune realizarea unei alianţe pentru atingerea unor obiective comune.
Pentru ca parteneriatul să funcţioneze este nevoie de respect, încredere reciprocă, consens cu privire la
responsabilităţilor.
BIBLIOGRAFIE:
944
Prezentarea Grădiniţei nr 26 „Junior”, Brasov
Prof.înv.presc. Dan Florina

Grădiniţa cu Program Prelungit nr 26 “Junior”, Braşov reuneşte 8 grupe de preşcolari cu vârste
cuprinse între 3 şi 6 ani; are o echipă tânără şi bine pregătită compusă din 16 cadre didactice calificate.
Aici este locul minunat în care inocenţa se regăseşte dintotdeauna şi lumea în care jocul este la el acasă.
Deviza grădiniţei noastre este “Fiecare copil pe care îl educăm este un om pe care îl câştigăm” iar motto-
ul instituţiei “Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se înşele! Nu folosiţi
cuvinte când acţiunea, faptul însuşi sunt posibile” (Pestalozzi).
Grădiniţa dispune de material curricular adaptat nevoilor preşcolarilor (planuri de învăţământ,
programe preşcolare), existenţa unor programe pentru activităţi opţionale, existenţa unor instrumente de
evaluare, existenţa unei game variate de truse şi materiale pentru jocurile şi activităţile liber-creative, o
gamă variată de auxiliare didactice. Educatoarele dispun de material didactic variat.
Grădiniţa este implicată într-o multitudine de activităţi extracurriculare precum excursii, teatre de
păpuşi, concursuri, vizite, plimbări etc. În cadrul grădiniţei se desfăşoară 2 cercuri pentru preşcolari –
unul de artă şi unul de literatură.
De asemenea, grădiniţa are multiple colaborări în diverse proiecte:
- Implicarea unor grupe de copii în proiecte judeţene şi naţionale- “Prietenii naturii”. “Lumea
păpuşilor vii”, “Magia serilor de poveste”, “Sănătate prin mişcare”, “Paşii cunoaşterii de la grădiniţă la
şcoală“, Origami distractiv”, “Binele începe cu noi”,„Ecogrădiniţa”.
- Colaborare eficientă cu I.S.J., Consiliul judeţean, Primăria Braşov, în scopul asigurării condiţiilor
optime de derulare a procesului instructiv-educativ.
- Parteneriat eficient cu familia şi cu Asociaţia Părinţilor Junior 26.
- Parteneriat cu unele şcoli, cu instituţii de artă şi cultură, biblioteci.
- Partenariat cu biserica, poliţia, organele de protecţie socială şi paza contra incendiilor.
- Colaborare cu ONG-uri, firme particulare pentru obţinerea de sponsorizări.
În ceea ce priveşte preşcolarii…. dacă auziţi cumva vocile cristaline a unor copii zglobii, atunci să
ştiţi că aceia suntem noi…juniorii de la Grădiniţa nr 26, Braşov. Suntem mulţi copii în grupă, în fiecare
dimineaţă ne numărăm: 1, 2 , 3 …până la 25…30 şi ne străduim să adunăm cât mai multe feţe vesele. În
fiecare zi venim cu bucurie în această lume magică a grădiniţei, unde doamnele educatoare ne aşteaptă
zâmbitoare şi dornice a ne învăţa o mulţime de lucruri noi.
Noi suntem copii isteţi şi mereu puşi pe glume, ne plac surprizele şi petrecerile. Ne place să
cercetăm lumea şi să experimentăm. Ne placea mişcarea, sportul şi iubim natura – de aceea facem multe
drumeţii, plantăm copaci şi îngrijim natura. Ne place să ne jucăm, să ne bucură, să cântăm, să desenăm, să
construim, să ascultăm poveşti şi în tot ceea ce facem nu uităm să fim foarte uniţi, căci deviza noastră este
“Toţi pentru unul şi unul pentru toţi!”.
Povestea noastră continuă zi de zi, dar până ne vom mai vedea ca să v-o împărtăşim, vom poposi
pe-o floare frumos mirositoare şi vom cânta un cântec magic: “Şi-am, încălecat pe-o şa / Şi v-am spus
povestea aşa”
Urarile Grădiniţei nr 26, “Junior” pentru anul şcolar 2017-2018
Luaţi 12 luni si curataţile foarte bine de orice gânduri negative, de amărăciune, mândrie, ură,
invidie, frică, irascibilitate. Împărţiţi fiecare lună în 28 - 31 zile, după caz, astfel ca proviziile să ajungă
exact 1 an! Fiecare zi se prepara separat: 1 parte muncă, 1 parte linişte, 1 parte veselie şi umor. Se mai
adaugă 3 linguri optimism, 1 linguriţă toleranţă, o ceaşcă de bun simţ şi ... o picătura de speranţă! Peste
aluatul astfel obţinut se toarnă apoi dragoste din belşug! Preparatul gata făcut se împodobeşte cu un
bucheţel de curaj şi încredere în sine. Se serveşte zilnic, cu bucurie, la o ceaşca de ceai sau cacao cu lapte,
la micul dejun!
945
PROMOVAREA IMAGINII UNITATII SCOLARE. STRATEGII
Colegiul Național Vocațional “Nicolae Titulescu” Slatina

Prof. Dan Steluța
În condiţiile actuale, nicio organizaţie nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât
Dacă luăm în considerare sfera activităţilor nelucrative, marketingul atrage tot mai mult şi interesul
şcolilor deoarece majoritatea se confrunta cu scăderea numărului de candidaţi; creşterea costurilor; şi cu
faptul că organizaţiile particulare (colegii) – concurenţa - apelează la marketing pentru atragerea
fondurilor şi elevilor; deci este evidentă necesitatea stabilirii pieţelor ţintă, a îmbunătăţirii tehnicilor de
comunicare şi promovare pentru a răspunde mai bine nevoilor şi cerintelor elevilor.
perspectivă.
Intensificarea comunicării cu:
Opinia publică generală ce se compune din categoriile de public general, care află pe diferite
Pot fi publicaţii specifice, ziare, reviste de tip magazin, posturi de radio şi televiziune. Marketerii sunt
foarte sensibili la rolul jucat de presă în influenţarea organizaţiei lor să îşi atingă obiectivele. Ele doresc în
mod normal o reflectare a activităţii lor în presă.
946
Promovarea modelelor de bune practici – reprezintă una dintre cele mai eficiente şi puţin
elevilor.
Căutarea de informaţii cu privire la noi metode, tehnici, instrumente, modele.
 valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
 dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi situaţii
 promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării formative/continue
stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;
 antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în
permanente.
947
Profesor Înv. Preșcolar Danciu Bianca-Roxana

"O educaţie bună este izvorul întregului bine în lume." – Immanuel Kant
Grădinița este un mediu creativ și interesant, care pune baza educației copilului și îl ajută să
deprindă primele aptitudini necesare pentru școală, îi oferă oportunitatea de a descoperi lucruri noi și de
a-și dezvolta abilități esențiale pentru viațăa, pe care stând acasă nu le poate dobândi.
Grădinița reprezintă fundația întregii educații a copilului. Abilitățile și cunostințele pe care le
dobăndește în anii petrecuți la grădiniță îl vor ajuta să se descurce ulterior la școală.
Grădinița este un mediu care încurajează interacțiunile între copii. Din contactul cu alți copii, prin
pătrunderea în colectivitate, preșcolarul are ocazia de a învăța aptitudini noi, utile pentru dezvoltarea lui
de mai târziu. La grădiniță, copilul are ocazia să își facă primii prieteni, să coopereze și să colaboreze în
echipe, să dobândească abilități esențiale de socializare.
De asemenea, grădinița este un mediu interactiv care stimulează dezvoltarea procesului
comunicării. Interacțiunile cu educatoarea și cu ceilalți copii îl ajută pe preșcolar să își perfecționeze
limbajul și vorbirea, dar îl învață și noi reguli de comportare civilizată.
La grădiniță, copilul este stimulat să fie creativ și să-și folosească imaginația. După ce preșcolarul
reușește să treacă de perioada de acomodare, este pus de multe ori în situația de a se descurca singur și de
a deveni, astfel, mai independent, este pus în situația să se îmbrace sau să mănânce singur și să învețe
astfel să-și poarte de grijă, atât cât permite specificul vârstei.
Preșcolarul nu este doar beneficiar din punct de vedere intelectual, emoțional sau social de pe urma
înscrierii la grădiniță, ci și fizic. Programul grădiniței, care include și activități de educație fizică, îl ajută
să crească sănătos și să își formeze o ținută corporală corectă, grădinița fiind un mediu care stimulează
copilul să fie activ.
Grădinița contribuie la formarea caracterului copilului și a aptitudinilor esențiale in dezvoltarea
personală., îl învață să exprime sentimente, emoții și păreri și să aibă mai multă încredere în sine.
Grădinița este un factor important în dezvoltarea și educația copilului. Copilul are ocazia să învețe
cele mai multe lucruri din experiența proprie, dar și din interacțiunea cu cei din jur.
Promovarea imaginii grădiniței este foarte important să se facă într-o manieră cât mai realistă,
deoarece aceasta are o puternică influență asupra așteptărilor beneficiarilor, ba chiar mai mult, poate să
infulențeze alegerea acestora. Imaginea proiectată asupra comunității trebuie să fie aceeași cu ceea ce
dorește si poate grădinița să ofere.
Promovarea cuprinde toate activitățile pe care grădinița le poate desfășura pentru a atrage părinții,
prin educația oferită și activitățile spre a fi desfășurate. Creearea unei imagini pozitive, consolidarea
acesteia și menținerea ei în timp, presupune o perioadă mai lungă de timp, dar și implicare deplină și
consecventă a furnizorilor de educație, muncă sistematică de comunicare.
Promovarea imaginii grădinței se poate realiza prin realizarea unor broșuri de promovare, prin
realizarea unei pagini pe internet, cu exemple de bune practici din timpul activităților derulate cu
preșcolarii, dar și prin viu grai, având la bază experiențele anterioare ale beneficiarilor deja trecuți prin
acea unitate de învățământ.
948
Prof.înv.primar Danciu Florentina Rodica

Educaţia are un rol foarte important în formarea de oameni cu caracter, harnici şi buni la
suflet. Educaţia este completă atunci când toţi factorii educaţionali se implică în a face educaţie.
De aceea toţi au o mare responsabilitate. Din vremuri îndepărtate oamenii au simţit nevoia de a
transmite experienţa lor de viaţă generaţiilor următoare. Este foarte important de ştiut că oamenii
trebuie să aibă credinţă, nădejde şi dragoste de oameni, să respecte şi să protejeze mediul
înconjurător, să preţuiască ştiinţa, tehnica, informatica, arta ş.a. De asemenea, este bine să facă
mişcare pentru a avea minte sănătoasă în corp sănătos. Limbile străine au un rol important în
educaţie. Cunoaşterea regulilor de circulaţie şi a noţiunilor despre maşini este foarte importantă.
CD-urile educaţionale ajută foarte mult la învăţarea diferitelor discipline într-un mod atractic
şi prietenos. Filmele educative, jocurile educative pe calculator au şi ele un rol important în
procesul de predare şi învăţare.
De asemenea, este bine de ştiut că elevii foarte talentaţi au posibilitatea să-şi dezvolte
talentele, darurile cu care s-au născut prin participarea la cercuri extraşcolare de la Cluburi ale
Copiilor şi Palate al Copiilor. Acestea sunt foarte utile în formarea unor oameni deschişi şi spre
alte aspecte de viaţă, deoarece dezvoltarea şi perfecţionarea talentelor copiilor vor duce cu
siguranţă la formarea unor oameni foarte bine pregătiţi în diferite domenii.
Educaţia este foarte importantă, atât educaţia şcolară, cât şi cea extraşcolară. De aceea,
copiii au datoria să fie politicoşi, răbdători şi dornici să înveţe lucruri noi şi interesante,
deoarece în aceste condiţii profesorii vor putea să le transmită din cunoştinţele şi experienţa
dânşilor într-un mod benefic şi constructiv.
activitatea. Am reușit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate
si prin stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele
potenialului elevilor nostri. Chiar dacă, crearea blog-ului școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui
curs de formare, nu am perceput-o ca pe o strategie de marketing, dar, asta a reprezentat de fapt într-un
final. Prin prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost
îmbunătățită.
949
Planificarea,implementarea si evaluarea unei campanii de relatii publice privind

promovarea imaginii scolii
Prof. inv. primar Danciu Ionel Ginel

Scoala Gimnaziala Sarulesti, Buzau
deposit asteptarile. Asteptarile de timp sau orarele pentru atungerea rezultatelor nu trebuie stabilite decat
cu aproximatie,dar temenele – limita trebuie sa fie realiste, in functie de obiectivele alese.
Stabilirea publicului-tinta.
Alegerea mijloacelor de comunicare in masa Acest lucru depinde atat de publicul-tinta,cat si de
mesajul pe care vrei sa-l transmiti si bineinteles acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispozitie.
In consecinta, trebuie luate in considerare trei intrebari in selectarea unorn media potrivite pentru un
anumit mesaj ;
comunicare ?
raspunde la el ?
James E. Grunig considera ca numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expusi la media.
Cu cat oamenii sunt mai active professional, cu atat au mai putin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge
950
PROMOVAEA IMAGINII SCOLII
Profesor, Danciu Rodica

cum.
În cadrul scolii noastre o buna promovare a imaginii scolii am facut-o si prin implementarea a doua
proiecte Leonardo da Vinci si a trei proiecte Erasmus+ prin intermediul carora aproximativ 200 de elevi
au desfsurat stagiile de pregatire practica in tari din Europa: Polonia-Wroclaw si Lisabona- Portugallia.
951
IMPORTANŢA ALTERNATIVEI EDUCAŢIONALE STEP BY STEP
Dănciulescu Maria Denisa
Step by step este o metodă alternativă de educaţie a copiilor cu vârste cuprinse între 0- 16 ani ce
urmăreşte dezvoltarea "pas cu pas" conform datelor psihologiei ştiinţifice. Sistemul educaţional step by
step merge pe principiul educaţiei pe orizontale, unde elevul şi profesorul sunt prieteni, primul fiind
ghidat de către al doilea.
8 motive pentru a introduce metoda step by step în educaţia copilului
1. Se aplică strategii educaţionale pe centre de activităţi
Principiile educaţionale în metoda Step by Step sunt bazate pe învăţarea pe centre de activităţi care
permite o învăţare individualizată. Centrele de activitate sunt zone delimitate, dotate cu resurse
educaţionale specifice domeniului de interes. Astfel copilul se poate dezvolta şi perfecţiona conform
particularităţilor sale individuale. Cel mai important lucru este faptul că tu, ca părinte te vei asigura ca
preşcolarul sau şcolarul învăţa lucruri noi şi se dezvolta armonios în ritmul sau propriu, nefiind etichetat.
2. Se lucrează atât individual cât şi pe grupuri mici
Învăţarea pe centre de activităţi permite copiilor dobândirea de deprinderi necesare pe tot parcursul vieţii:
deprinderi comunicaţionale, motivaţionale şi de autosugestie. Metoda Step by Step ajută copilul să se
cunoască, să îşi descopere interesul pentru anumite domenii, pe măsură ce îşi însuşeşte noţiuni şi concepte
educaţionale de baza: scrierea, citirea etc. Curriculum şcolar este acelaşi ca cel tradiţional, însă diferenţa o
fac metoda şi strategiile prin care acestea sunt însuşite. Metoda Step by Step pune accentul pe dezvoltarea
individuală a copilului. Tocmai de aceea într-o grupă sau clasa de copii Step by Step se încurajează lucrul
în echipă. Cooperarea şi colaborarea au drept scop încurajarea copilului pentru a îţi exprima ideile şi
rezultatele în faţa celorlalţi. Un copil încrezător în sine va ştii ce îşi doreşte, având capacitatea de
verificare a demersurilor şi experienţelor individuale de descoperire a lumii şi de valorizare a lor.
3. Încurajează copilul să comuniceÎn momentul introducerii preşcolarului la grupa mică sau trecerii la alt
nivel de şcolarizare, de exemplu cel primar, copilul are nevoie de adaptare. În alternativa educaţională
Step by Step copiii sunt încurajaţi să-şi dezvolte aptitudini fizice, cognitive, emoţionale, etico-morale,
artistice, teoretice, sociale şi practice pentru a participa la o societate democratică, deschisă. Copiii din
alternativa educaţională Step by Step nu îşi vor cultiva teama de insucces, neîncrederea în forţele proprii,
reuşind astfel să îşi exploateze potenţialul la maximum pentru atingerea unor scopuri definite.
4. Poziţionarea mobilierului într-o clasa Step by Step este diferită
Într-o clasa sau grupă Step by Step se instaurează un climat educaţional prietenos astfel încat copiii să se
simtă liberi, într-un spaţiu motivaţional. Mobilierul este special creat astfel încat copiii să aibă acces la
toate materialele didactice, în funcţie de zonele de interes. Mesele şi scaunele sunt aşezate în semicerc sau
pe grupuri astfel încat copilul să se simtă implicat în activitate şi încurajat să participe activ la lecţie.
Poziţionarea mobilierului în centre de activităţi oferă cadrului didactic posibilitatea de evaluare
permanenta a evoluţiei copilului şi pe de altă parte încurajează copilul să se autocunoască şi să înveţe din
greşelile efectuate. Greşeala este o ocazie din care copilul învaţă.
5. Există două cadre didactice la aceeaşi clasă
Tocmai de aceea metoda Step by Step asigură două cadre didactice la aceeaşi grupă sau clasa de copii,
pentru a facilita individualizarea învăţării. Aceasta, pentru că fiecare copil să poată învăţa şi ajunge la
înţelegerea completă a sarcinilor propuse, în ritmul şi modul propriu, personal.
6. Copilul învăţa explorând şi experimentând
Metoda Step by Step încurajează învăţarea prin modul natural al copiilor de însuşire a noţiunilor şi
dezvoltare a aptitudinilor: explorare, experimentare şi descoperire. Activitatea de joc produce motivaţia
spre descoperire a copilului, pe care metoda Step by Step o cultiva. De aceea programul copiilor introduşi
în sistemul Step by Step poate decurge pe parcursul a 8 ore. Din punct de vedere psiho-fiziologic
variaţiile tipurilor de activitate, îmbinarea jocului cu educaţia fizică, precum şi libertatea de-a lucra în
ritmul propriu nu suprasolicita copilul şi duc la consolidarea achiziţiilor în mod concret.
7. Evaluarea copilului este permanentă
Sistemul de evaluare Step by Step nu este bazat pe punerea de calificative sau note. Astfel se elimină
îngradirea copilului şi concentrarea atenţiei spre a obţine un calificativ sau o nota mai bună. Dacă nu
există notarea nu înseamnă că un copil care învaţă în alternativă educaţională Step by Step nu este
952
evaluat. Dimpotriva este evaluat permanent: îşi prezintă propriul mod de rezolvare a sarcinilor în faţa
colegilor precum şi orice rezultat al activitaţii sale extraşcolare (la întâlnirea de dimineaţă). Completările,
întrebările, înţelesurile celorlalţi şi întrebările conducătoare ale învăţătorului îl vor face să-şi înţeleagă
corectitudinea sau incorectitudinea demersului, fără să fie notat, clasificat. Apoi lucrarile copiilor sunt
permanent expuse la vedere creând astfel posibilitatea de reflexie, de înţelegere şi de corectare a
demersurilor mentale neadecvate sau slab conturate. Există mapa cu lucrări a fiecărui copil - cuprinzand
lucrări datate şi comentate. Astfel educatoarea/ învăţătoarea şi părinţii pot urmări progresul şi slăbiciunile
copilului. Iar cadrele didactice au un caiet de evaluare analitic, în care noteaza progresul copilului.
8 . Părinţii sunt implicaţi activ în educaţia copilui
În alternativă educaţională Step by Step părinţii nu sunt doar informaţi asupra rezultatelor obţinute de
copil şi a treburilor administrative. Aici părinţii sunt invitaţi să participe efectiv la clasa, la procesul de
educaţie, ca partener. Prezenţa unui părinte în clasa este un fapt firesc, nici festiv, nici perturbător. Poziţia
"umar la umar" a educatorului cu copilul în centrele de activitate facilitează această participare.
În Bucureşti singurele instituţii de învăţământ privat care aplică metoda step by step sunt Gradiniţa Bambi
şi Şcoala Step by Step (www.bambistepbystep.ro ; www.scoalastepbystep.ro ). Începând cu anul şcolar
2013-2014 va funcţiona o clasa aV-a în cadrul Şcolii gimnaziale Step by Step. Date fiind dezvoltarea
copilului la clasa a V-a precum şi particularităţile curriculumului şcolar al gimnaziului (tipul de
cunoştinte şi abilităţi programate a fi asimilate) anumite caracteristici ale aplicării alternativei
educaţionale Step by Step se modifică în raport cu perioada claselor primare. Individualizarea şi
cooperarea rămân ca principii de lucru. În locul centrelor de activitate intervin proiectele tematice,
integrate, pluridisciplinare, iar în locul prezentarilor de sarcini - prezentările de proiect şi dezbaterile.
953
prof. Codruța Cornelia Dănuț,

Colegiul Tehnic C.D.Nenițescu, Baia Mare
Școala este instituția care pregătește și educă tânărul, în vederea socializării lui. Școala este cea care
deschide ochii omului către universul cunoașterii lumii în care trăiește. Ea are și rolul de a-i dezvolta
aptitudinile și a-i deschide porți spre viitoarele sale activitățile din societate. Totodată îl educă pe tânăr,
formându-i buna conduită.
Școala este a doua casă a tânărului. În acestă casă, el trebuie să pășească plin de bucurie și
încredere. Activitățile educative în care e antrenat îi dezvoltă multilateral personalitatea. Pentru ca o
persoana să-și lărgească orizontul intelectual, nu se poate limita doar la niște cursuri de specialitate.
Educația indivizilor nu e numai un drept, ci și o necesitate a secolului al XXI-lea. Ea ajută la promovarea
democrației, a justiției, la dezvoltarea ecologică, stiințifică, socială și economică, promovarea păcii și a
egalității între sexe. Educația ajută indivizii în a-și găsi cheia fericirii pentru a putea deschide acea ușă a
împlinirii totale.
În acest sens, instituțiile de educație liceale sunt într-o continuă concurență, încercând să atragă cât
mai mulți elevi. Având în vedere că natalitatea e în scădere continuă, numărul elevilor e din ce în ce mai
mic. Pe de altă parte, mulți copii din mediile defavorizate nu vor sau nu au posibilitatea să urmeze mai
mult de opt clase. Astfel, ideea de promovare a imaginii școlii a devenit o chestiune esențială pentru
învățământul liceal. Dacă liceele teoretice reușesc să-și realizeze numărul de clase propus, nu același
lucru putem spune din nefericire despre colegiile tehnice. Cu toate că prevederile Uniunii Europene cer
clar ca un procentaj mare din numărul instituțiilor de învățământ liceal să fie axate pe învățământul
profesional și cel tehnic, acest lucru nu se întâmplă în realitate. Astfel că la noi, accentul rămâne pe
învățământul teoretic, iar instituțiile cu profil tehnic cu greu reușesc să realizeze clase de elevi pentru a-și
continua activitatea și a păstra locurile de muncă ale profesorilor și ale personalului auxiliar. Așadar,
dincolo de actul didactic, noi, profesorii de la aceste instituții tehnice, avem sarcina continuă de a ne
promova imaginea școlii, încercând să-i atragem pe copii spre instituția noastră, lucru vital pentru
asigurarea pâinii noastre cea de toate zilele.
În ficare an se organizează într-un cadru plăcut tinerilor, și anume la Mall-ul din localitate, Târgul
ofertelor educaționale. Aici participă toate instituțiile de învățământ liceal din oraș. Fiecare instituție are
un stand, unde adună tot ce are mai bun: diplome ale elevilor, premii, trofee, o prezentare a instituției
care rulează pe un monitor etc. Alături sunt bineînțeles câțiva elevi destoinici care împart pliante viitorilor
absolvenți de studii gimnaziale. Scopul dascălilor și al elevilor de la stand e clar: să-i convingă pe elevii
de clasa a VIII-a să introducă pe lista lor de opțiuni și școala noastră.
De asemenea, dascălii se împat în echipe de câte doi și merg să promoveze imaginea liceului la cât
mai multe școli generale din oraș, dar și din întreg județul. Și asta din timpul lor așa zis liber și pe propria
lor cheltuială. Merg din școală în școală, le vorbesc învățăceilor despre școala noastră, despre activitățile
extrașcolare pe care le organizăm, despre beneficiile absolvirii unei școli tehnice. Filmulețul de prezentare
a școlii cuprinde imagini cu instituția noastră, cu dotările laboratoarelor, CDI-ul, sala de sport, dar și o
serie de poze de la activitățile desfășurate. Noi încercăm să marcăm cât mai multe evenimente,
organizând activități cultural-artistice de Crăciun, de Paște, de 1 Decembrie, 1 Iunie etc. Suntem inițiatorii
unor parteneriate și proiecte școlare: Maramureșul în straie și podoabe, Priorități și perspective pentru
un mediu durabil, Citește_convinge_creează, Natură_Puritate_Sănătate. La activitățile organizate sub
egida acestor proiecte, sunt invitați elevi de la școlile generale și dascălii lor. Încercăm să facem activități
cât mai interesante, cât mai plăcute și atractice, pentru a-i face pe învățăcei să se simtă la noi ca într-o
familie.
Sarcina noastră e plăcută, dar grea. Majoritatea elevilor sunt dornici să studieze la centru, la
colegiile naționale, și e foarte greu să-i facem să-și întoarcă privirea spre periferia orașului, în ateliere și
laboratoare. Noi, dascălii, încercăm să compensăm lipsa unor lucruri materiale, prin altele, spirituale.
Rămâne vie speranța că vom reuși. Nu ne putem da bătuți. E o luptă continuă pentru supraviețuire în
această junglă de asfalt. Actul didactic e sențiel, dar e păcat că nu se gândește prea multă lume cum ar
trebui tratați elevii care învață în unitățile de invățământ cu profil tehnic. Unele clase sunt formate din
elevi care nici nu au participat la examenele naționale, fiind corigenți, ori la română, ori la matematică,
954
ori la ambele materii. A-i duce cu tact și bunăvoință până în clasa a XII-a, e o adevărată artă. Păcat că
nimeni nu se gândește să le dea o adevărată șansă...adică un bacalaureat de alt nivel, altfel decât dau elevii
de la liceele teoretice. Nimeni nu a calculat de exemplu că în cei patru ani de liceu acești copii au cu 6
săptămâni mai puțin decât cei de la filiera teoretică, datorită practicii. Nimeni nu a scos ceva din
programa lor școlară. Astfel, la română au cu 18 ore mai puțin fată de cei de la teoretic, dar volumul de
materie identic și programa de bacalaureat la fel. Pentru a veni totuși în sprijinul lor, organizăm cu ei
consultații, bineînțeles fără remunerație.
Noi ne deschidem brațele către ei, promovând școala care este a doua noastră casă. Încercăm merem
să ne înmulțim membrii, trăind din amitirile trecutului, când aveam atât de mulți elevi, încât munceam pe
două schimburi. Școala noastră are și multe lipsuri, dar e a noastră și ne stăduim din răsputeri să o facem
să dăinuie.
Bibliografie:
1. Coman , Cristina, Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000
Institutului European, 2002
955
Modalități de promovare a imaginii școlii în comunitate
Prof. Dărăban Gheorghe Ciprian

Prof. Dărăban Paula Maria,
Liceul Tehnologic „Petru Maior” Reghin,
județul Mureș
Educația este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri aplicate ȋn mod sistematic
ȋn vederea formării și dezvoltării calităților intelectuale, morale sau fizice ale tinerilor (oamenilor), un
sistem de bunuri educaționale ce ȋnsumează instituțiile, dar și activitățile implicate ȋn promovarea și
difuzarea ei. Una dintre aceste instituții specializate care furnizează educație este școala cu slujitorii ei,
care trebuie să se ocupe în permanență de promovarea imaginii acesteia în comunitate, deoarece totul
depinde de calitatea actului educațional, de asigurarea celor mai bune condiții de desfășurare a activității
și, nu în ultimul rând, de calitatea profesorilor care susțin educația.
Evaluarea calității serviciilor educaționale este făcută de către consumatori (elevi, părinți, societate
în general), după realizarea prestațiilor educaționale. Desigur, se iau în considerare și informațiile
existente până la acea dată despre o anumită unitate școlară, însă adevărata valoare se stabilește la
sfârșitul școlarizării, în funcție de performanțele de care sunt capabili absolvenții școlii respective.
Serviciul educațional odată realizat și evaluat va determina o afluență mai mică sau mai mare de elevi
spre acea școală. Într-o școală, promovarea modelelor de bună practică, mai ales în rândul cadrelor
didactice, aduce un plus de notorietate unității respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate și
mai receptive în adoptarea unor metode și procedee noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale ale
elevilor, dovedind dăruire, perseverență, consecvență, dragoste pentru meserie și pentru elevi.
Alături de școală, care asigură maxima comunicare între generații, familia și comunitatea au o
deosebită importanță în formarea personalității copilului. Parteneriatele dintre școli, familii și comunități
pot ajuta pe profesori și elevi în munca lor, pot dezvolta abilitățile educaționale ale părinților, pot conecta
familiile cu membrii școlii și ai comunității, pot crea un mediu mai sigur în școli. Motivul principal
pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta elevii să aibă success la școală și, mai
târziu, în viață. În calitate de ofertante, școlile trebuie să aibă relații strânse cu exponenții colectivității
umane, dar și cu potențialii consumatori. Organismele publice, organizațiile nonguvernamentale, mediile
de informare în masă reprezintă un partener privilegiat al serviciilor educaționale.
despre raportul educație – cultură – civilizație. Omul educat este și cult, având o capacitate deosebită de
a obține recunoașterea socială a valorii sale, punându-și cunoștințele și calitățile personale ȋn serviciul
unei bune adaptări la viața socială.
Informațiile necesare cercetării structurii ofertei se pot obține din surse primare (anchete de teren, studii,
rapoarte, documentații, sinteze, statistici), cât și din surse secundare, cum ar fi mass-media. Pe baza
acestora se pot cunoaște dimensiunile ofertei educaționale pe o perioadă determinată de timp, se pot face
evaluări cu standardele consacrate, se pot face comparații ȋn interiorul sau pe medii sociale.
Politica de promovare trebuie elaborată prin studierea motivațiilor și a reprezentărilor simbolice ale
• Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive ȋn comunitate;
• Elaborarea unor proiecte locale care să viseze multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de
bună practică ȋn managementul institutional;
• Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților etnice;
956
muncii, susținerea elevilor cu dezavantaj social;
• Armonizarea ofertei de servicii educaționale și formarea permanentă în funcție de nevoile
specifice identificate ȋn unitatea școlară și comunitatea locală;
Ȋn literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de success privind
promovarea imaginii școlii:
• Identificarea nevoilor, a intereselor, a obiectivelor și posibilităților publicului prioritar;
• Planificarea și exectuarea campaniei ȋntr-un mod sistematic;
• Monitorizarea și evaluarea continua pentru a vedea ce funcționează și unde trebuie făcute eforturi
suplimentare;
• Luarea ȋn considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu mass-media;
• Selecția unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.
Un rol important în promovarea imaginii școlii ȋl au și târgurile educaționale organizate de
instituțiile de ȋnvățământ, precum ,,Ziua porților deschise”. Organizarea judicioasa a acestora poate sa se
soldeze cu succes ȋn ceea ce privește ȋnscrierea mai multor adolescenți la o formă sau alta de educație.
Târgul educațional trebuie sa ofere celor interesați multe informații dintr-un domeniu sau altul, prin
panouri, fotografii, grafice, pliante, ghiduri, etc. El este un cadru propice al difuzării directe a produsului
educational, un spațiu potrivit pentru comunicare ȋntre instituția de ȋnvățământ și viitorii elevi. Pe lângă
organizarea unui eveniment special, promovarea se mai poate face și cu prilejul unor sărbători, a unor
manifestări cultural-artistice și sportive, aniversări, etc. Ȋn acest caz se tipăresc programe, pliante, ghiduri,
ȋn care se poate explica oferta educațională.
Prestigiul Liceului Tehnologic „Petru Maior” din Reghin are o temelie solidă clădită pe muncă,
dăruire, onestitate, dragoste față de copii, a multor generații de cadre didactice. Astfel, ȋn opinia publică
suntem cunoscuți ca o școală ,,bună’’, ȋn care elevii dobândesc cunoștințe temeinice care ȋi situează pe
primele locuri la olimpiadele și concursurile școlare,precum și la examenul de bacalaureat. Avem
olimpici la faza națională la limba și literatura română, matematică, limba franceză, limba engleză,
geografie, discipline tehnice. Activitățile extracurriculare precum excursiile fixează cunoștințele pe care
elevii le dobândesc la clasă, serbările cultivă ȋnclinațiile artistice, iar activitățile sportive facilitează
manifestarea aptitudinilor motrice, fair playul. O măsură importantă ȋn reconsiderarea strategiei privind
imaginea instituțională ȋn rândul părinților a fost reactualizarea periodică a paginii WEB, asigurarea
funcționaării site-ului, , dar și realizarea unui forum de discuții. Mediatizarea acestor activități cu
participarea unor personalități din viața științifică, culturală, politică, sportivă, completează imaginea
școlii noastre ȋn perceperea părinților și elevilor, având ca rezultat un număr mare de elevi ȋnscriși –
aproximitiv 1400 de elevi.
deziderat s-a creat în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere materiale
promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), s-au
realizeat proiecte comunitare în care au fost implicați elevii.
consumatorilor. Educația de succes este cel mai bun marketing!
957
Bibliografie :
1. Baban, A. ( coordonator), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de
dirigenție și consiliere. Editura PSINET, Cluj-Napoca, 2003
2. Demetrescu, M. C. ( coordonator), Marketing intern și internațional. Editura Politică,
București, 1976
4. Nigrila, Iulian, Marketing educațional, support curs
5. Orientare școlară și profesională a tinerilor rezidenți ȋn zone defavorizate social-
economic și cultural. ISE, CNROP, București, 2001
6. Revista CARIERE
7. Tomsa, G., Consilierea și orientarea ȋn școala. Casa de Editura și Presa Românească,
București, 1999
8. Thomas, J.M., Manual de marketing, Editura Codecs, București, 1998
9. Ștefănescu, P., Bazele Marketingului, Editura ASE, București, 1995
10. Voiculescu, F., Analiza resurse- nevoi și management strategic ȋn ȋnvățământ. Editura
Aramis, București, 20014
958
PROIECT MANAGERIAL DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII ÎN

COMUNITATE
ȘCOALA GIMNAZIALĂ GARVĂN

prof. înv. Primar DARIE SIMONA
JUDEȚUL TULCEA
OBIECTIVE GENERALE
 Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate;
 Elaborarea unor proiecte la nivel local,județean, național , care să vizeze multiplicarea
experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică în managementul instituţional;
 Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
 Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii comunității;
 Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor
pe piaţa muncii, susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte
abilităţi;
 Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală.
 Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
descentralizare şi asigurare a calităţii educaţiei
DOME STRATEGII MODALITĂȚI DE RESPON TE

NIU REALIZARE SABILI RMEN BS.
1.Îmbun -Efectuarea -exerciții de luare a Director
ătățirea deciziilor pe baza deciziilor; Consilier Sep
calității studiilor de -dezvoltarea educativ tembrie
managementu oportunitate și abilităților de comunicare; Sefi de
lui școlar și analizelor de -lucrul în echipe catedră
administrativ eficiență realizate cu mixte (cu reprezentanții Secretar
participarea comunității locale); Responsa
reprezentanților -evaluarea bil cu imaginea
tuturor colaborării școala- școlii
departamentelor comunitate locală;
școlii;
-Înștiințarea
adecvată a Per
personalului despre manent
deciziile adoptate în
ședințele Consiliului
de Administrație și al
celui profesoral;
-Asigurarea
transparenței
necesare participării
responsabile a tuturor
membrilor în
structuri parteneriale,
conducerea locală,
părinți, ONG-uri în
ceea ce privește
adecvarea ofertei
959
educaționale a școlii
la specificul
comunitar.
2.Curric -Asigurarea -discuții în cadrul Director Per
ulum cadrului logistic comunității locale a CDS- Consilier manent
(spațiu, materilae ului; educativ
necesare) pentru -evaluarea Reprezent
programele și intereselor comunității anți comiisii
activitățile locale; metodice
comunitare; -dezvoltarea Consiliul
-Planificarea și abilităților de comunicare de administrație
organizarea orală; Responsa
întâlnirilor periodice -completarea de bil cu imaginea
cu pliante cu date privind școlii
reprezentanțiicomuni uniattea școlară și oferta sa
tății locale: membri educațională;
în organele alese de -actualizarea
conducere de la nivel frecventă a site-lui școlii.
local, părinți, oameni
de afacere,
reprezentanți ai
instituțiilor culturale
din localitate, privind
creșterea adecvării
ofertei educaționale a
școlii la specificul
comunitar;
-Participarea la
cursuri de pregătire
pentru satisfacerea
nevoilor și la
cererilor comunității
locale;
3.Proiec -întocmirea -dezbateri cu Director
tare- planurilor/programel reprezentanții comunității Consilier
organizare or de dezvoltare a locale; educativ
unității școlare Reprezent Per
pentru satisfacerea anți comiisii manent
nevoilor proprii și ale -informarea metodice
comunității locale; organizațiilor despre Consiliul
-înștiințarea activitatea școlii prin: site- profesoral
tuturor categoriilor și ul unitații școlare, pliante, Consiliul
organizațiilor postere, facebook etc. de administrație
interesate în ceea ce
privește activitatea
unității școlare și cu -parteneriate cu
programele naționale agenții economici, ONG-
de reformă în curs, uri,Poliție, Biserică etc;
precum și
promovarea altor
proiecte de inovație;
-colaborarea cu
autoritățile locale
alese( Consiliul
960
Local, Primărie,
Poliție)
4.Condu -punerea în -dezvoltarea abilității Director Per
cerea practică a de colaborare cu Consilier manent
operațională programelor comunitatea privind educativ
naționale de reformă conducerea operațională Consiliul
, aproiectelor de -discuții cu reprezentativ al
inovație aprobate și reprezentanții comunității părinților
întocmirea locale; Consiliul
documentelor de -informarea profesoral
implementare comunității despre Consiliul
-stabilirea activitatea de conducere a de administrație
legăturilor cu activității școlii prin Consiliul
autoritățile locale, promovarea unității școlare Local
agenți economici, - colaborarea cu
instituțiile naționale comunitatea locală pentru
și regionale de realizarea proiectelor și
cultură, biserica și programelor proprii și în
alte instituții creșterea imaginii școlii.
interesate pentru
realizarea proiectelor
propuse și în vederea
creșterii importanței
unității școlare
5.Contro -evaluarea -desfășurarea de Director Ma
l-evaluare ofertei educaționale activități ce implică Consilier i-Iulie
și a performanțelor abilități de colaborare cu educativ 2018
educaționale pe baza comunitatea locală privind Consiliul
indicatorilor de controlul-evaluarea reprezentativ al
performanță stabiliți activității școlii părinților
prin proiectul de -dezbateri în grup și Consiliul
curriculum sau prin colaborarea cu de administrație
proiectele de comunitatea locală privind Consiliul
dezvoltare realizate elaborarea/evaluarea Local
în urma diferitelor ofertei CDS-ului Responsa
forme de inspecție; -colaborarea cu bil cu imaginea
- comunitatea locală în școlii
asigurarea/pregătirea vederea organizării și
organizării susținerii examenelor
examenelor naționale naționale și a simulărilor
de sfârșit de la cls. II, IV, VI, VIII. și în Per
ciclu(capacitate) vederea păstrării manent
-întocmirea documentelor oficiale
documentelor legale
privind curriculumul
-întocmirea
documnetelor și a
rapoartelor tematice
curente și speciale,
solicitate de ISJ și
alte autorități
-arhivarea și
păstrarea
documentelor
961
școlare.
6.Motiva -stimularea și -colaborarea cu Consiliul Per
rea/ fundamentarea comuniatatea locală în profesoral manent
implicar dezvoltărilor locale vederea Consiliul
ea/ de curriculum pe motivării/implicării de administrație
participa experiența elevilor și cadrelor Consiliul
rea/ copiilor/tinerilor și didactice în procesul de Local
formare pe specificul educație Reprezent
a/ comunitar -asigurarea antul cu
dezvolta -consemnarea, condițiilor pentru formarea
rea încurajarea și dezvoltarea profesională și continuă
profesională transmiterea către cei personală
și personală interesați a
dezvoltărilor locale și
apropunerilor pentru
îmbunătățirea
curriculum-ului
național, provenite de
la cadrele didactice
din unitatea școlară
7.Forma -alcătuirea și Consiliul Per

rea grupurilor desemnarea -implicarea tuturor profesoral manent
colectivelor de participanților în Consiliul
catedră și a echipelor organizarea echipelor de administrație
de proiecte, în -implicarea elevilor, Consiliul
funcție de părinților, reprezentanților Local
necesitățile școlii și comunității locale, Consiliul
de activitățile comunității in activitatea elevilor
planificate derulată în școală Comitetul
-stabilirea și -implicarea de părinți
respectarea coerenței comunității în derularea Sindicat
între curriculum și activităților extrașcolare
dezvoltarea regioanlă -dezbateri în grupe
-identificarea și mixte privind rezolvarea
rezolvarea conflictelor apărute în Per
conflictelor de parteneriat cu psihologul manent
prioritate între școlii
reprezentanții
8.Finanț diverselor discipline
are în interesul elevilor Director
și comunității -evaluarea Reprezent Per
intereselor comunității anți ai manent
-armonizarea Administrației
mesajelor și publice locale
moderarea/medierea/preve Comisia
nirea disfuncțiilor în de proiecte și
relațiile dintre unitatea programe
școlară și autoritățile Asociația
-negocierea locale părinților
celor mai -inițierea de acțiuni
convenabile condiții vizând accesarea
financiare, contracte fondurilor comunitare
de sponsorizare și -inițierea de
962
fonduri bugetare și programe proprii înscrise

extrabugetare în strategia județeană
-rezolvarea privind Integrarea
rapidă, transpareantă Europeană
și eficientă a
conflictelor cu sau
între: copii și tineri,
cadre didactice,
părinți, comunitate
locală
-negocierea
celor mai avantajoase
condiții de sprijin
comunitar pentru
școală
9.Mediat -indreptarea -sesiuni de Direct Per
izare prioritară a eforturilor spre comunicări către ori manent
promovarea ofertei părinți Consil
educaționale, destinată -organizarea ierul
atragerii elevilor zilei ,, Ziua porților educativ
-promovarea deschise!” Consil
rezultatelor obținute de -editarea lunară iul
elevi la concursurile cu a revistei școlii profesoral
implicare locală, județeană, -prezentarea Consil
națională, internațională premiilor în ziarul iu de
-creșterea vizibilității județean administrație
școlii prin mediatizarea -organizarea de Secret
examenelor științifice și serbări școlare și ariat
culturale organizate și a festivități de premiere Comit
colaborărilor cu diverși -actualizarea etul de
parteneri site-lui școlii părinți
-conturarea unei - realizarea și Respo
imagini de brand unitar împărtățirea de pliante nsabil cu
prin definirea simbolurilor către comunitate imaginea
definitorii ale școlii -stabilirea unor școlii
simboluri definitorii
ale școlii: sigla, logo,
CD prezentare,
signalistică, uniformă
etc.
963
Educaţie şi formare profesională în Europa
Colegiul Naţional de Agricultură şi Economie Tecuci

Prof. ec. Dascălu Ionica
Fiecare țară din UE răspunde de sistemele sale de educație și formare profesională, politica acesteia
având rolul de a veni în sprijinul măsurilor luate la nivel național și de a ajuta la soluționarea provocărilor
comune, cum ar fi lipsa lucrătorilor calificați, evoluțiile tehnologice sau lipsa locurilor de muncă.
Comisia Europeană colaborează cu guvernele naționale, cu angajatorii, dar şi cu salariaţii ţărilor din UE,
dar şi din afara Uniunii pentru a îmbunătăți calitatea formării profesionale, pregătirea cadrelor didactice, a
formatorilor și a altor profesioniști din acest sector a adapta cât mai bine cursurile la piața muncii.
Au fost stabilite patru obiective comune la nivelul UE, pentru a face față, până în 2020, provocărilor
cu care se confruntă sistemele de educație și formare 1:
 realizarea în practică a învățării de-a lungul vieții și a mobilității
 îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării
 promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active
 stimularea creativității și inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de
educație și de formare.
Statele membre ale UE sunt responsabile de propriile sisteme de educație și formare profesională,
însă UE le ajută să stabilească obiective comune și să facă schimb de bune practici. Câteva din
instrumentele care stau la baza atingerii obiectivelor privind educaţia şi formarea profesională ar fi 2 :
1. Programul Erasmus care își propune să reducă șomajul în rândul tinerilor, ajutându-i să-și
mărească șansele de angajare.
2. Europass este un set de documente cu ajutorul cărora candidații la un post își pot prezenta
competențele și calificările într-un format european standard.
3. Cadrul european al calificărilor facilitează comparațiile între diferite calificări naționale,
făcând o paralelă între anumite examene și niveluri de învățământ și un cadru de referință comun. Este
conceput pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni să studieze și să lucreze în străinătate.
4. Procesul Copenhaga facilitează cooperarea dintre țările europene (inclusiv toate statele
membre ale UE), sindicate și angajatori, în vederea îmbunătățirii programelor de studii și formare
profesională.
5. Strategia UE pentru tineret promovează egalitatea de șanse în domeniul educației și al
integrării profesionale și îi încurajează pe tineri să joace un rol activ în societate.
6. Procesul de la Bologna și Spațiul european al învățământului superior au scopul de a
facilita trecerea de la un sistem de educație dintr-o țară a UE la un sistem din altă țară, prin promovarea
recunoașterii reciproce a perioadelor de studiu, a calificărilor comparabile și a unor standarde uniforme de
calitate.
7. Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) ajută universitățile, centrele de
cercetare și întreprinderile de top din Europa să coopereze pentru a răspunde unor provocări sociale
majore.
Educația, formarea profesională și încadrarea într-un loc de muncă sunt primordiale pentru
transformarea economiei Europei. Se estimează că, până în 2030, numărul de studenți la nivel global va
ajunge la 414 de milioane, ceea ce înseamnă că sistemele de educație și formare profesională trebuie să
devină mai flexibile pentru a putea răspunde nevoilor 3. Europa se confruntă şi cu un deficit de competențe
și în contextul economic actual se pare că persoanele înalt calificate au șanse mai mari să își găsească un
loc de muncă. Cele mai multe locuri de muncă necesită competențe digitale şi prin urmare este esențial ca
sistemele de educație și formare să asigure însușirea acestora. Un proces de învățare deschis și flexibil
constă în a explora pe deplin potențialul TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de educație și formare
profesională și adaptarea acestora la actuala lume digitală.
1
http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework_ro
2
Ibidem
3
http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/education-technology_ro
964
Practicile și resursele educaționale, instrumentele TIC permit creșterea eficienței educației,

favorizând o învățare personalizată, o experiență de învățare benefică și o mai bună utilizare a resurselor.
Aceste măsuri promovează și echitatea, facilitând accesul la o cantitate mai mare de informație.
În ultimă instanță, deschiderea educației ne poate permite tuturor să învățăm în orice moment,
oriunde ne-am afla, cu sprijin din partea oricui, utilizând orice tip de dispozitiv.
Bibliografie:
http://www.tvet.ro/
http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework_ro
http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/education-technology_ro
965
Profesor , Vasile Dascălu

Liceul ,,Dimitrie Cantemir” Darabani
Formarea imaginii unei organizații se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o
angajaţi .
1) Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
2) Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea ,
3) Să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
4) Sa foloseşti sponsorizarea ;
5) Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
6) Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
 trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale;
 locul şi rolul în sistemul educaţional;
 tradiţiile şi realizările instituţiei;
 aprecierea făcută de sistem şi comunitate ;
 interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
 avantajele oferite elevilor;
 perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.
 evidenţierea activităţilor specifice instituţiei;
 activităţile extraşcolare;
 programe şi proiecte ale instituţiei;
 activităţi în folosul angajaţilor;
 activităţi în folosul comunităţii.
• rolul membrilor marcanţi ai instituţiei;
• drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
• profesionalismul;
• competenţa;
• onestitatea;
• contribuţii importante la realizarea scopului instituţiei şi ale angajaţilor;
• participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi internaţionale;
• rezultate de prestigiu ale angajaţilor.
966
îmbunătățită.
967
De ce este important să promovăm imaginea unităţilor şcolare în comunitate?
Profesor: David Alida-Claudia,

Şcoala Gimnazială “Horea, Cloşca şi Crişan” Brad
parteneri educaţionali: şcoala-elevi-părinţi.
liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să
depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns,
şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile în
schimbare ale “clienţilor”.
centrale. Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară. Vânzarea este "mişcarea a ceea ce ai
de oferit către client". Marketingul este "a fi sigur că ceea ce ai de oferit este ceea ce doresc clienţii".
Aplicarea conceptului de marketing este mai complexă decât abordarea centrată pe vânzari. Uneori chiar
și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la conferințe, simpozioane, parteneriate poate
reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți stârnesc interesul pentru
cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel îmbunătățită.
Printre activităţile de formare şi promovare a imaginii unei şcoli se numără:
•dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean,
regional, național în scopul promovării imaginii instituției şi a corelării ofertei educaţionale cu
cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;
•promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
În concluzie, faţă de multiplele schimbări ce apar atât în micromediul cât şi în macromediul în care
activează, organizaţia şcolară trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine, ce se
concretizează în delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire a acestora, şi se
reflectă în conţinutul politicii de marketing a organizaţiei.
968
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE

EXTRAȘCOLARE
Profesor Fănica DAVID

Școala Gimnazială ,,Emil Atanasiu” Garoafa, Jud. Vrancea
Activitatea educativă extrașcolară din unitatea noastră școlară este concepută ca mijloc de
dezvoltare personală, ca modalitate de formare și întărire a culturii organizaționale a unității, ca mijloc de
îmbunătățire a motivației, frecvenței și performanței școlare, de promovare a imaginii școlii, precum și de
remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.
Activitățile educative extrașcolare desfășurate pe parcursul acestui an școlar sunt: culturale,
artistice, științifice, sportive, turistice, de educație pentru sănătate, de voluntariat.
Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite
competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări armonioase pentru o integrare în societate. Când
vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care elevul participă după ore și ar trebui
să facă acest fapt cu plăcere, deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune
dezvoltări, a formării personalității găsindu-și prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor
fi performanți.
Activităţile educative extraşcolare constituie modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei
prin activitățile extrașcolare, educația urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii.
Prin specificul lor, ca activități extrașcolare, serbările reprezintă un nesecat izvor de bucurie și
satisfacții, creând buna dispoziție și favorizând dezvoltarea copiilor, atât din punct de vedere psihic, dar și
fizic. Acestea favorizează, valorifică și dezvoltă experiențele copilului într-un climat nou, stimulativ, în
care are libertatea să-și manifeste interesele, să-și exprime impresiile și trăirile, pe baza căutărilor și
eforturilor personale, accentul deplasându-se cu preponderență de pe informativ pe formativ .
Alături de alte activități extrașcolare (excursii, drumeții, vizite, concursuri), serbarea are un efect
pozitiv asupra copiilor. Acest gen de activitate are darul de a sensibiliza copiii, de a le deschide un orizont
larg spre frumos,spre respectul pentru artă și creație, îi dezvoltă din punct de vedere spiritual, le produce
emoții estetice și bucurie.
Serbările dobândesc multiple valențe educative dacă sunt organizate în concordanță cu activitățile
instructiv-educative din planul de învățământ, ele fiind o încununare a rezultatelor și o personalizare a
cunoștințelor acumulate. Ele trebuie să aibă, în primul rând, un rol informativ, să valorifice pe diverse
planuri toate capacitățile copiilor: intelectuale, afectiv-morale, estetice și fizice. Se realizează programe
cultural artistice pentru a marca: Ziua Educației, 1 Decembrie, 6 Decembrie, Nașterea Domnului,
Nașterea poetului M. Eminescu, Ziua Mamei, Ziua Copilului. Toate aceste evenimente sunt promovate în
rândul părinților, în comunitatea locală, în presa locală.
969
Excursiile școlare ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a elevilor, la educarea lor cetățenească
și patriotică. Excursia îl reconfortează pe elev, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante,
dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific. Excursia este o formă de activitate cu caracter atractiv şi
mobilizator.
Concursurile școlare sunt o metodă de a stârni interesul elevului pentru diferite arii curriculare,
având în același timp o importanță majoră și în orientarea profesională a acestuia. Concursurile școlare
oferă elevilor posibilitatea de demonstra practic ceea ce au învăţat la şcoală şi acasă. Elevii noștri au
participat la concursul PREMIUM PORC, Sanitarii pricepuți, Cu viata mea îmi apăr viața ş.a.
970
Promovăm imaginea școlii și prin proiectele educaționale naționale, interjudețene, județene

coordonate de cadrele didactice din unitate: ,,Mlădițe talentate”; ,,Satul meu,orașul meu” ;
,,Sport,sănătate,succes!”, „Festivalul primăverii”; „De Moș Nicolae”; "Chimie pe înțelesul tuturor”;
Lumea cărților, lumea mea”; ,,Poveste fără sfârșit…”.
Preșcolarii/elevii din unitatea noastră promovează procesul instructiv-educativ de calitate prin

premiile, diplomele obținute la olimpiade, concursuri școlare, simpozioane.
Promovăm cultura organizațională prin activități de voluntariat: RoRec,Ecoatitudine,SNAC.
În concluzie putem spune că activitatea extrașcolară e o componentă educaţională valoroasă şi

eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, în promovarea imaginii școlii,
asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a preșcolarilor/elevilor
BIBLIOGRAFIE
Băran-Pescaru, A., Parteneriat în educaţie, Bucureşti, Editura Aramis Print, 2004
Cristea S., Pedagogie generală. Managementul educației, Editura Didactică și pedagogică,
București, 1996
Pescaru, Băran, Adina, Parteneriat în educaţie,Editura Aramis Print, Bucureşti, 2004.
Salade, D., Perfecționarea personalului didactic în pas cu cerințele unui învățământ modern,
Bucureşti, 2005.
971
Să comunicăm eficient cu copiii nostril
Profesor Viorica Davidel,

Școala Gimnazială ,, Nicolae Labiș″ Mălini
Copiii au mai mare nevoie de modele, decat de critici.Carolyn Coats
Realitatea de zi cu zi a familiilor de astăzi este diferită de cea a generaţiilor anterioare. Părinţii îşi
petrec din ce în ce mai puţin timp alături de copiii lor, majoritatea confruntându-se cu problema
echilibrării atribuţiilor din cadrul familiei cu cele de la serviciu. Antrenați în problemele zilnice, uităm de
cele mai multe ori, că cei cărora le-am dat viață au nevoie de un prieten cu care să discute problemele
zilnice, să găsească răspunsuri la întrebările specfice fiecărei etape din viața lor.
Să-ți asculți și să-ți înțelegi copilul este un element-cheie în relația dintre părinți și copii.
Manifestarea interesului față de probleme lui îl va determina să se deschidă și să îți spună ce are pe suflet.
Un copil trebuie să aibă dezvoltate - în principal prin educaţia primită „acasă“, un anumit grad de
autonomie (să se îmbrace singur, să se spele, să fie ordonat), un nivel rezonabil de politeţe, învăţată din
regulile impuse de familie, un limbaj dezvoltat care să-i permită să comunice eficient, un grad de
dezvoltare emoţională care să-i dea posibilitatea de a-şi controla fricile, emoţiile şi capacitatea de
relaţionare.
Inevitabil, la un moment dat, apare, conflictul între ,,generații ″. Ne întrebăm atunci, unde am greșit
oare?! Pentru a evita acest lucru e nevoie să știm că trebuie să ținem seama de două aspecte de maximă
importanță în relația noastră cu copilul:
a) Comunicarea eficientă cu copilul nostru,
b) Sinceritatea în relațiile cu copilul nostru.
Comunicarea eficientă cu copilul este un proces complex și complicat, care se construiește în timp,
cu mult tact din partea părinților. Aceștia au la fel de multe de învățat precum copiii când vine vorba de
cele mai bune și eficiente tehnici și instrumente de comunicare prin care să discute și să se înțeleagă cu
cei mici.
Sinceritatea este baza tuturor virtuților umane. Fără ea progresul și succesul ar fi imposibile.
Comunicarea sinceră și deschisă ajută la consolidarea unei relații apropiate și la prevenirea
comportamentelor negative, atât de frecvente la cei mici.
În relația cu copilul nostru e bine de respectat două reguli foarte importante;
a) Nu trebuie numai să le dăm sfaturi și să îi judecăm, ci să ascultăm și să îi înțelegem,
b) Nu trebuie să avem în permanență o atitudine critică față de ei.
În primul rând, ascultăm întotdeauna copilul cu atenție, dacă dorim ca acesta să dea ascultare pe
viitor la ceea ce încercăm să îi transmitem verbal. În momentul în care cel mic simte că este ascultat cu
atenție, simte totodată că este și îndrăgit, iubit și respectat. Vom primi, la randul nostru, acelasi tratament
din partea lui. Copilul va avea ocazia, în timpul conversațiilor, să învețe că dialogul presupune un schimb
de informații, așteptarea rândului ca interlocutorul să termine ce are de spus înainte de a vorbi și faptul că
nu trebuie să îi intrerupă pe ceilalți.
Comunicarea eficientă și pozitivă cu copilul ne ajută să ne apropiem mai mult de el, să îl înțelegem
și contribuie la dezvoltarea lui cognitivă, socială sau emoțională, dar și la disciplinarea lui.. Ca şi orice
altă relaţie, construirea unei relaţii pozitive între părinte şi copil este una care necesită multă muncă şi
efort pentru a o face puternică şi de succes. Acest lucru construiește și stabilește legături de care ne
bucurăm tot restul vieții, este o modalitate de a comunica iubirea, grija și respectul pentru copilul nostru.
În ceea ce privește clasa pe care o conduc în calitate de diriginte, am căutat ca în munca ce o
desfășor, să manifest preocupare și interes, atât pentru cunoașterea mediului familial de viață al copiilor,
prin vizite în cadrul familiilor acestora, prin discuții permanente cu părinții pe de o parte, iar pe de altă
parte, în vederea cunoașterii posibilităților, intelectuale, de voință, de sociabilitate, urmărind elevii atât în
cadrul orelor, cât și înafara acestora, în cadrul activităților extracurriculare.
În discuțiile cu părinții, deloc neglijabilă, a fost și cunoașterea sub aspectul stării de sănătate a
copiilor, cunoscut fiind faptul că anumite afecțiuni determinate genetic sau dobândite în evoluția lor,
poate avea urmări în comportamentul lor social sau a grupului, din care fac parte, asupra elevului. Astfel,
972
am încercat să cunosc din timp, lipsurile cu care vine elevul din familie şi să elimin sau să minimalizez
efectele negative pe care le pot avea asupra şcolarizării copilului.
Bibliografie:
Adrian Hatos, „Sociologia educatiei”, Ed. Polirom, 2006;
973
CENTRAREA PE ELEV - O TENDINȚĂ ACTUALĂ ÎN MANAGEMENTUL CURRICULAR
În condițiile societății actuale s-a impus o regândire a paradigmelor educaționale ceea ce

determină schimbări nete în organizarea activităților instructiv-educative începând de la bază, cu
ecuația elev-profesor, apoi continuând cu formarea profesională inițială și continuă a cadrelor didactice,
cu regândirea designului instituțional al școlii românești, cu inovări în privința transparenței și autonomiei
în luarea deciziilor la nivel de inspectorate școlare și până la politicile educaționale elaborate de comisiile
specializate din Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. Centrarea pe elev reprezintă una
dintre strategiile de bază ale reorganizării procesului curricular, aflată în complementaritate cu ”instruirea
interactivă, cu valorificarea curriculumului constructivist și cu axarea pe competențe” (Bocoș, M., Chiș,
V., 2013).
În literatura de specialitate este cunoscut faptul că începând cu anii `80 se manifestă concepția
constructivistă în teoria curriculară ceea ce impune ca predarea, considerată doar un mod de transmitere a
informațiilor, și învățarea, ca mod absorbționist, să se reconsidere trecând de la transmitere la
transformare, prioritate având efortul propriu-zis al elevului de a înțelege. În această perspectivă își are
rădăcinile preocuparea curriculară înspre particularitățile și nevoile elevului de cunoaștere, curriculumul
fiind generator sau facilitator al experiențelor de învățare, ceea ce se întreprinde consecvent și în țara
noastră.
Este știut faptul că la nivelul fiecărei țări există un sistem de învățământ ce cuprinde ansamblul
instituțiilor specializate în organizarea și desfășurarea educației și instruirii, prin conținuturi și
metodologii specifice culturii naționale și a valorilor sociale, morale. Se impune aici a aduce în
discuție conceptul de managementul curriculumului ce reprezintă modalitatea în care sunt organizate
și utilizate resursele (umane, materiale, financiare, de timp) implicate în procesul educațional,
existente la nivelul școlii, în funcție de valorile specifice tipurilor de școli, nivelurilor de învățământ și
a ciclurilor de școlarizare, precum și de nevoile formării profesionale a tinerilor cerute de piața muncii,
de dezvoltarea științei și tehnicii.
În acest context, cadrul didactic are statutul de manager educațional ce dispune de modalităţi de
intervenţie manageriale centrate pe elev, care au ca scop desfășurarea optimă a procesului instructiv-
educativ, respectiv crearea condiţiilor pentru dezvoltarea deplină a personalităţii copilului, prin
realizarea obiectivelor curriculare printr-o activitate de calitate (planificare pe termen lung, mediu şi
scurt, stabilirea unor conţinuturi și metode adecvate vârstei şcolare); prin utilizarea resurselor umane,
cadrul didactic fiind o sursă de informaţie și un supraveghetor atent, colaborând cu restul cadrelor
unităţii școlare; prin facilitarea unor relații de cooperare între copii, responsabilizări, promovând și
apreciind progresele și succesele fiecăruia; prin oferirea unui feed-back continuu cu orientare spre
sarcină și spre satisfacție (susținere, încurajare, entuziasm, respect, parteneriat), dar și prin participarea la
activităţi de formare pentru dobândirea competenţelor de consiliere. Astfel, în acest demers coerent al
centrării demersurilor educaţionale pe copil, curriculumul actual din România scoate în evidenţă relaţia
biunivocă conţinut-metodă şi pune un accent deosebit pe rolul cadrului didactic în procesul de activizare
a funcţiilor mintale constructive şi creative ale copiilor.
În cele ce urmează voi analiza modalitățile prin care se concretizează această preocupare a
centrării actului educațional pe nevoile elevului, la nivelul managementului curricular operativ, apoi la
cel tactic și, în final, la cel strategic.
La nivelul clasei de elevi, activitatea instructiv-educativă încurajează plasarea copilului în situaţia
de a explora şi de a deveni independent, fiind centrată pe măsurarea şi aprecierea progresului înregistrat
de elev, iar evaluarea formativă e folosită constant ca autoevaluare și evaluare reciprocă. În ce privește
experiențele de învățare în care sunt implicați elevii, acestea reprezintă achiziții în plan personal ale
elevului care se obiectivează în modificări pozitive ale structurilor cognitive, afective și psihomotorii. De
aceea, mediul educaţional trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului şi să pună în evidenţă
dimensiunea interculturală şi pe cea a incluziunii sociale. Mediul trebuie astfel pregătit încât să permită
copiilor o explorare activă şi interacţiuni variate cu materialele, cu ceilalţi copii şi cu adulţii. Astfel, există
o sferă largă a relațiilor pe care le întreprinde școala, parteneriate cu diferite instituții și în special, cu
părinții copiilor ce ar trebui să cunoască şi participe în mod activ la educaţia fiilor lor desfăşurată în
grădiniţă sau școală. Rolul familiei în aplicarea prezentului curriculum este acela de partener, implicarea
familiei constând în studierea unor cărți și reviste de specialitate, curiozități pe o temă dată (împreună cu
974
copiii); participarea părinţilor la unele activităţi la clasă, pentru a împărtăşi din informaţiile pe care le
deţin; formarea unor deprinderi sociale și participarea lor în derularea proiectelor educaţionale.
Se pot remarca noi caracteristici ale rolului pe care le deține în prezent cadrul didactic: selectează
informaţia cea mai bună, se informează din surse variate, dezvoltă comunicarea orală şi convenţională,
permite transferul de cunoştinţe și schimbul de păreri, chiar dezbateri organizate pe anumite teme,
dezvoltând încrederea în sine și autoevaluarea în baza analizei şi în comparaţie cu colegii. De asemenea,
acesta cultivă toleranța, dorinţa de cunoaştere, acţiunea și spiritul de competiţie, responsabilitatea
individuală şi de grup, urmărește interacțiunea dintre elevi, evaluează progresul rezolvării sarcinii de
lucru de către elevi şi progresul în utilizarea deprinderilor sociale, comunicând concluziile.
Astfel, sistemul educaţional centrat pe elev implică individul în procesul de învăţare, îl învaţă
să elaboreze trasee proprii de învăţare şi formare, proiecte individuale personalizate de învăţare, să își
asume responsabilitatea lor, să le aplice, să le conştientizeze; îl implică individual în evaluarea eficacităţii
procesului lor de învăţare şi în stabilirea obiectivelor în dezvoltarea viitoare. În ce privește munca
elevilor, aceștia cunosc şi aplică tehnici de lucru în grup, precum şi anumite deprinderi sociale, învaţă
atât subiecte ştiinţifice (sarcini de lucru) prezentate, cât şi deprinderi sociale (munca în echipă),
analizează aspectele pozitive şi negative ale muncii în grup, decid care comportamente trebuie păstrate şi
care nu, împărtăşind acţiunile desfăşurate în cadrul grupului.
Un sistem de învățământ într-adevăr centrat pe elev trebuie să aibă în vedere existența unui plan
educațional individual, specific elevului, așa încât acesta poate să își atingă obiectivele independent de
clasa din care face parte, asistența unui profesor de sprijin în timpul orei sau la cabinetul
psihopedagogului, condiții în care elevii sunt evaluați în funcție de obiectivele individuale (în ce măsură
le-au atins sau nu), evaluarea fiind centrată pe măsurarea şi aprecierea progresului înregistrat de elev.
Metodele cele mai frecvente de evaluare formativă sunt: portofoliul, proiectul, observaţia sistematică a
elevului, harta cognitivă și studiul de caz.
Bibliografie
- Ordinul OMEN nr. 4742/2016 pentru aprobarea Statutului elevului;
- Ordinul ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 5.079/31.08.2016 privind
aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar;
- Bocoș, Mușata, Chiș, Vasile, (2013), Management curricular, Vol.I, Editura Paralela 45, Pitești;
- Potolea, D., Manolescu, M. (2005), Teoria și metodologia curriculumului, București, M.Ed. C.;
- Stoica, Adrian, (2000), Reforma evaluării în învățământ, Editura Sigma.
975
COPILUL PRESCOLAR SI FOLCLORUL
Profesor pentru invatamantul prescolar: DEAC CLAUDIA MARIA –

Grǎdiniţa P.P. ,, Univesitatii Babes-Bolyai ’’ Cluj-Napoca
Valorificarea celor mai de preţ însuşiri ale copilǎriei – inventivitatea , fantezia, imaginaţia, cǎutǎrile
pasionale, elanul spre cunoaştere, cultivarea eficientǎ a dragostei pentru folclorul romanesc– sunt oglinda
vieţii şi istoriei unui neam.
E bine ca ei sǎ cunoascǎ muzica popularǎ, dansurile, costumele, obiceiurile şi tradiţiile locale care
au o importanţǎ deosebitǎ, datoritǎ conţinutului de idei şi sentimentelor, a faptelor care oglindesc trecutul
bogat şi valorile poporului nostru, toate acestea întru menirea neamului şi pǎstrarea identitǎţii acestuia.
In activitatile zilnice din gradinita, orice educator doreste sa aduca un crâmpei din folclorul autentic
si sa-i faca pe copii sǎ pǎtrundǎ în tainele comorilor înţelepciunii şi creaţiei populare.
Descoperirea şi familiarizarea copiilor cu „lumea minunatǎ a strǎmoşilor” a fost posibilǎ prin
intermediul parteneriatului cu Muzeul Etnografic ,, Poarta de su’ Feleac ’’, parteneriat avand titlul „
Muzeul-o punte intre trecut, prezent si viitor”, şezǎtori organizate alǎturi de bunici şi bunice, lecturi ale
poeziilor in grai popular. În cadrul acestor activitǎţi copii au întâlnit direct graiul popular, au vazut unelte
si costume populare, dar au trait şi momente de neuitat, de bucurie şi veselie din viaţa moşilor lor.
Copiii au suflet plăpând în care primele impresii pătrund adânc, primele impresii despre viaţă şi
despre lume rămân neşterse şi acum se formează primele emoţii şi sentimente morale. Acum se poate
interveni cel mai eficient în corijarea atitudinilor faţă de oameni, faţă de societate, tot acum le putem
insufla dragostea pentru pǎstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor noastre populare: „... nu e datorie româneascǎ
mai vrednicǎ de a fi îndeplinitǎ decât ca sǎ facem pǎrtaşi pe cei mai tineri de bucuriile sufleteşti moştenite
din vechime, cǎci zestre mai de preţ nu e alta...”, spunea G. Breazul, îndemnându-ne pe toţi sǎ cunoaştem,
sǎ pǎstrǎm şi sǎ continuǎm tradiţiile poporului român, întru menirea neamului şi pǎstrarea identitǎţii
acestuia, sǎ nu uitǎm cǎ „veşnicia s-a nǎscut la sat”.
Sistemul complex de relaţii în care este integrat omul zilelor noastre impune formarea copilului,
încǎ de mic, pentru a poseda acele disponibilitǎţi care sǎ-i permitǎ integrarea optimǎ în grupul social
cǎruia îi aparţine. Acest lucru trebuie învǎţat de la cea mai fragedǎ vârstǎ, iar primele mijloace prin care
poate fi realizat, având în vedere valenţele lor pedagogice deosebite, folclorul şi tradiţiile populare ocupǎ
un loc deosebit.
Copiii pot trǎi emoţii estetice puternice şi variate în contact cu frumosul din artǎ prin participare la
spectacole artistice, lecturi literare, vizite la expoziţii, muzee,la olar sau îşi pot cultiva înclinaţiile sau
talentul artistic prin lucrǎrile realizate de ei.
Acţiunile desfǎşurate trebuie sǎ constituie un simbol de educare a elevilor, un alt mod de a-şi
petrece clipe plǎcute ce vor rǎmâne adânc întipǎrite şi de neuitat în sufletele lor; un prilej excelent de
interrelaţionare între copii, pǎrinţi, comunitate, învǎţǎtoareşi care au un puternic ecou în râdul acestora şi
mai cu seamǎ în sufletele copiilor, oferindu-se posibilitatea de a se identifica, evalua şi promova tezaurul
de valori transmise şi îmbogǎţite de la o generaţie la alta.
Arta îl umanizeazǎ pe om!Tradiţiile şi obiceiurile populare rezidǎ în faptul cǎ fac apel la sentiment,
antreneazǎ latura afectivǎ a psihicului. Frumosul determinǎ puternice sentimente de admiraţie şi emoţii
artistice care lasǎ urme adânci, influenţând pozitiv dezvoltarea ulterioarǎ a copilului. De aceea este
necesar ca orice acţiune educativǎ sǎ cultive frumuseţea moralǎ prin modelele de conduitǎ a celor din jur,
prin transmiterea unor norme, reguli si valori morale. Este important sǎ sǎdim în sufletele copiilor
dragoste pentru locul în care s-au nǎscut şi cresc, dar cum altfel putem sǎdi în sufletele lor aceastǎ
dragoste dacǎ nu fǎcându-le cunoscute traditiile şi creaţiile de artǎ popularǎ pe care locuitorii zonei
noastre le-au realizat în decursul istoriei
Oferind copiilor zestrea inestimabilǎ lǎsatǎ de înaintaşi, le insuflǎm de la cea mai fragedǎ vârstǎ
dorinţa de a îmbrǎca costumul popular romanesc, ori de câte ori se iveşte ocazia, de a cânta cântece
populare, de a recita în grai popular.
Prin pǎstrarea tradiţiilor, a portului popular, a creaţiilor folclorice sǎdim în inimile copiilor
dragostea pentru frumos şi autentic, respectul pentru înaintaşi, în acelaşi timp fǎcându-i sǎ înţeleagǎ cǎ
prezentul este valoros numai împreunǎ cu trecutul. Fiind astfel îmbinate prezintǎ o garanţie pentru viitor.
Datinile, obiceiurile au rolul lor verificat de-a lungul istoriei, în permanenţa culturalǎ a unui
976
neam.De aceea cǎutǎm sǎ cultivǎm în rândul copiilor conştiinţa apartenenţei la o culturǎ naţionalǎ
valoroasǎ chiar prin diversitatea provenitǎ din unicitate.
BIBLIOGRAFIE:
,,Pagini din istoria muzicii romanesti”- George Breazul, Ed. Muzicala, 1977
,,Datinile si credintele poporului roman-Adunate si asezate in ordine mitologica”- Elena Niculita-
Voronca, Ed. Saeculum, 2008
977
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN ACTIVITĂŢI

EXTRACURRICULARE
PROFESOR DEAC IOANA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII BOGDAN VODĂ,
MARAMUREȘ
Promovarea imaginii școlii o putem face prin diferite activități extracurriculare care au menirea de a
crea o imagine pozitiva a școlii si a sistemului de învățământ în comunitate. Elevii noștri sunt încântați de
fiecare dată de ceea ce pot oferi comunități și vor să demonstreze când au ocazia că performanța lor poate
fi evidențiată și în alte circumstanțe decât cele aferente sistemului de învățământ.
Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia
extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit
în formarea personalităţii tinerilor.
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere
oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.
copiilor.
Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din
procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra
dezvoltării elevilor.
Activităţile extracurriculare au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ,
sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.
Acestea reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a copiilor dintr-o grupă, mai multe
grupe, sau chiar clase de copii din mai multe şcoli. Ele le oferă elevilor destindere, recreere, voie bună,
satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a
aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate, ca de exemplu : activitǎţi
artistice, ştiinţifice, sportive, obşteşti, turistice,etc.Astfel de activitǎţi oferǎ numeroase prilejuri de
afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalitǎţii acestora, întrucât lumea actualǎ este stǎpânitǎ de
calculator sau televizor.
Activitǎţile turistice sunt activitǎţi extracurriculare cu o deosebitǎ valoare formativǎ. Ele se pot
realiza sub forma plimbǎrilor, excursiilor sau taberelor.
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii
cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu
trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut,
au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.
Serbarea este o manifestare festivǎ, cu program complex, prilejuitǎ de sǎrbǎtorirea diferitelor
evenimente de însemnǎtate naţionalǎ sau internaţionalǎ, de tradiţiile şi obiceiurile statornicite în şcoalǎ.
Serbarea este o activitate extracurricularǎ tradiţionalǎ care are mari valenţe educative. Aceastǎ
activitate permita exprimarea activǎ nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un domeniu sau altul, ci a
unui numǎr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita comunǎ.
978
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crǎciunului, a zilei de 8 Martie, de 1

Iunie- ziua copilului sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral,
în scris sau prin muzicǎ.
Carnavalul este o manifestare veselǎ , antenantǎ, plinǎ de mişcare şi surprize. Am organizat
carnavale cu ocazia sǎrbǎtorilor de iarnǎ, cu ocazia Zilei Pǎmântului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie.
Participanţii au purtat costume întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat imaginaţia
elevilor. Element dominant al carnavalului a fost dansul, intercalat cu diverse forme de manifestǎri
artistice.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolarǎ, organizate pe diferite teme. Am
organixat la nivel de şcoalǎ concursuri de dans, de creaţii artistice, de desen între clase paralele sau între
clase de nivel primar.
Activitǎţile extraşcolare au o mare valoare educativǎ întrucât realizarea lor se face şi din punct de
vedere interdisciplinar. Astfel de activitǎţi i-au implicat pe elevi în promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor
specifice Maramuresului, dar şi în stimularea potenţialului creativ al copiilor prin organizarea şi derularea
unor programe artistice sau a unor expoziţii cu lucrarile elevilor.
Activitatea extracurricularǎ e o componentǎ educaţionalǎ valoroasǎ şi eficientǎ cǎreia orice cadru
didactic trebuie sa-i acorde atenţie, adoptând el în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de
realizare al activitǎţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosfera relaxantǎ care sǎ permitǎ
stimularea creativǎ a elevilor.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul
activitǎţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, sǎ
evite critica, în astfel de activitǎţi, sǎ încurajeze elevii şi sǎ realizeze un feed-back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE
1.Stefan, Mircea (2006), Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
2. Revista învǎţǎmânt primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activitǎţilor extraşcolare în optimizarea
procesului de învǎţǎmânt
979
Studiu de specialitate
Cerințe actuale ale învățământului matematic în ciclul preșcolar
Prof. înv. preşcolar Deaconu Elena

GPN Berislăvești, jud. Vâlcea
Educaţia copiilor de vârstă preşcolară i-a preocupat pe oamenii de ştiinţă încă din cele mai vechi
timpuri, ea îmbrăcând forme diferite în funcţie de dezvoltarea fiecărei societăţi.
Idei preţioase cu privire la educaţia copiilor de la cea mai fragedă vârstă le găsim la renumitul
pedagog ceh J.A.Comenius. În centrul gândirii lui Comenius se afla concepţia potrivit căreia omul poate
fi influenţat prin educaţie, că omul devine ,,om’’, adică o fiinţă ratională, prin educaţia începută din
copilărie.
Ca şi invăţarea limbii materne sau cunoaşterea mediului ambiant, educaţia în domeniul matematicii
începe în mod spontan, odată cu primele experienţe prezentate fiecărui copil de către universul lui
familiar.
De la cea mai fragedă vârstă, anumite atitudini, anumite căutări ale lui arată orientarea gândirii sale
spre primele descoperiri de natură logică şi matematică.
Îndeosebi lucrările lui Piaget pun în evidenţă legătura dintre jocurile spontane de triere şi ordonare
în care se complac cei mici şi apariţia primelor noţiuni matematice. Tot Piaget precizează că la vârsta
preşcolarului mic toate operaţiile sunt realizabile numai în raport de obiecte concrete deci operaţii
concrete, nu operaţii frontale. Abia la vârsta preşcolarului mijlociu se poate trece la acţiunile mentale
raportate la obiecte concrete. De asemenea subliniază că ’’între 3-7 ani copiii trebuie să-si dezvolte
capacităţile de cunoaştere în direcţia înţelegerii invariaţiei cantităţi, indiferent de locul sau poziţia pe care
o ocupă în spaţiu elementele care o compun ca şi a ordonării acestora dupa mărime.’’
Aparatul ştiinţific al matematicii moderne trebuie introdus treptat şi dezvoltat permanent. Jerome
Bruner recomandă programa de învăţământ în spirală, ideile să fie prezentate mai întâi în limbaj corect
astfel încât să poată fi înţelese de copii. Noţiunile matematice trebuie introduse cât mai devrene posibil
într-o ţinută ştiinţifică şi dezvoltate treptat.
Experienţele efectuate de M. Bejat şi P. Popescu-Neveanu cu privire la formarea primelor noţiuni
matematice la copiii de 3-7 ani pun în evidenţă posibilitatea acestora de a compara mulţimile, de a stabili
corespondenţa între mulţimi, de a sesiza modificările numerice de mărire şi raporturile de egalitate şi
inegalitate. Tot ei arată că în ultimii ani cercetători ca P.I. Galperin si L. Gheorghiev au revendicat
superioritatea formării noţiunii de număr prin măsurare faţă de calea bazată pe gruparea pe obiecte de
mulţimi, argumentând că prin măsurare rezultă mai evident faptul că numărul nu este altceva decât
raportul dintre parte şi întreg.
M. Malita susţine într-unul din studiile sale că dacă jocul copiilor va fi adaptat până la 6 ani
concepţiilor de bază ale teoriei mulţimilor, ei vor fi apţi de a câştiga noţiunile matematice şi de a dobândi
astfel cunoştiinţe ştiinţifice în cursul dezvoltării lor.
Activităţile cu conţinut matematic din grădiniţe urmăresc cinci obiective cadru:
* Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;
* Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele;
* Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor
geometrice;
* Dezvoltarea capacităţii de a utiliza corect unităţile de măsură, întrebuinţând un
vocabular adecvat;
* Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii adecvate;
Rezultatele experienţelor dovedesc că se poate începe formarea conceptului de număr de la vârsta
preşcolară prin exploatarea pedagogică adecvată a teoriei mulţimilor, având în vedere pe de o parte
plasticitatea deosebită a sistemului nervos al copiilor la aceasta vârstă, care oferă bogate posibilităţi de
formare a personalităţii, iar pe de alta parte, gradul intensităţii proceselor afective ale acestora.
980
BIBLIOGRAFIE:
1. Maria Eliza Dulamă - Metodologie didactică, Editura Clusium, Cluj – Napoca, 2006.
2. Prof. Dr. D. M. Trană - Note de curs-Didactica informatională, sem. I , Editura România
de Mâine, Bucureşti, 2005.
3. Ionescu M., Radu I., Salade D. - Dezbateri de didactică aplicată, Editura Presa
Universitară Clujeană, 1997.
4. F. Engels - Anti – Dühring, ediţia a III-a, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1995.
981
Să nu ne uităm eroii!
Profesor istorie-geogarfie Deaconu Monica Nicoleta

Școala Gimnaziala Răzvad, județul Dâmbovița
Zi de toamnă, 22 noiembrie 2017, în comuna Răzvad- Dâmbovița, natura moare, dar conștiința
reînvie, ne reamintim de eroii neamului, printre care îl regăsim pe eroul local, Căpitan Nicolae Apostol,
care acum 75 de ani se jertfea pentru țară.
Căpitanul erou Nicolae Apostol a luptat pe Frontul de Est, în cel de-Al Doilea Război Mondial, în
bătalia de la Stalingrad, la Cotul Donului în apropierea localității Malaja- Dontschinska, unde și-a pierdut
viața la 22 noiembrie 1942. A fost comandat Companie tren batalionar în Regimentul Care de Luptă.
Moartea i-a fost fulgerătoare, străpuns de o schijă, fiind înmormântat în ziua următoare într-o localitate de
pe linia frontului, departe de meleagurile natale, de familia pe care a iubit-o și de țara pentru care s-a
jertfit.
Deși s-a stins la doar 33 de ani, continuă să dăinuie prin moștenirea pe care ne-a lăsat-o, prin
urmașii săi și prin idealul pentru care a luptat.
În memoria sa, Primaria si Consiliul local Răzvad, Asociația Cultul Eroilor Dâmbovița și Școala
Gimnazială Răzvad au organizat un eveniment militar-religios de comemorare. Evenimentul a debutat în
sunetul cadențat al fanfarei militare care avea să vestească solemn manifestrea ce urma să se desfășoare la
monumentul ridicat de familia eroului la Biserica din Răzvadul de Jos.
La eveniment au participat reprezentanți ai Parlamentului României, Consiliului Județean
Dâmbovița, Primăriei și Consiliului local Răzvad, Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”
Filiala Dâmbovița, Inspectoratului Școlar Județean,Inspectoratului Județean de Jandarmi, structuri
militare, primari ai localitaților învecinate și numeroși localnici.
Imnul de stat a fost intonat de o elevă din clasa a III-a de la Școala Gimnazială Răzvad. Eroul
răzvădean Nicolae Apostol a fost pomenit în cadrul unei slujbe oficiate de un sobor de preoți.
Au rostit alocuțiuni: fiul căpitanului, dr. Florin Apostol, col. (r) Gheorghe Șerban- președintele
Filialei „Mihai Viteazul” Dâmbovița a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, primarul
comunei Razvad-Emanuel Spătaru și presedintele Consiliului Județean Dâmbovița- Alexandru Oprea.
Un moment emoționant l-a contituit discursul fiului capitanului erou, dr. Florin Apostol , care a dat
citire scrisorii prin care familia era înștiințată de moartea eroului.
Școala Gimnazială Răzvad a fost reprezentată de directorul unității de învațamânt, profesor Mariana
Urucu, profesor istorie-geografie Monica Deaconu, cadre didactice și elevi ai școlii, membrii ai Cercului
școlar Cultul Eroilor „Căpitan Nicolae Apostol” îndrumați de către domnul profesor Coneliul Spătaru.
Aceștia au prezentat un emoționant program artistic. Au avut loc depuneri de coroane de flori iar elevii
Școlii Răzvad au depus flori la monument.
Activitatea s-a încheiat , așa cum a debutat , în sunetul fanfarei militare cu defilarea Gărzii de
Onoare aparținând Batalionului 114 Tancuri.
Această activitate trezeste astfel, în mod firesc, în conștiința noastră, emoția profundei recunostințe
față de toți fii poporului nostru care s-au ridicat, de-a lungul veacurilor, prin jertfa vieții lor.Acești eroi au
demonstrat prin sacrificiul suprem, dragostea față de patrie.
Astăzi suntem datori și onorați să îi omagiem pe cei care s-au dovedit a fi cei mai buni aparători ai
neamului romanesc. Eroii care fac cinste și onoare poporului din care s-au ridicat și se constituie ca parte
a acestuia.
Acum, la aproape 100 de ani de la Marea Unire, le datorăm mai mult decat recunostință, le datorăm
existenta noastră ca neam, ca țară și ca indivizi. Să nu le uitam jertfa, să le cinstim memoria și, mai ales,
să avem grijă să nu uitam principiile care i-au mânat la luptă: LIBERTATE, DREPTATE ȘI CREDINȚĂ.
982
GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ ÎN CLASA DE ELEVI,

FACTOR IMPORTANT ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
Prof. Deak Alina

Prof. Deak Ştefan Tiberiu
Şcoala Gimnazială Dumbrava, Timiş
Situaţia de criză educaţională poate fi definită ca un eveniment sau complex de evenimente
inopinante, neaşteptate, neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sănătatea sau
siguranţa clasei şi membrilor acesteia. Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla şi soluţiona
o situaţie de criză presupune efort, strategii de intervenţie ferme, consum de energie, cu şanse de a
determina consecinţe greu de evaluat în planul echilibrului psihic al persoanelor implicate.
Deoarece oamenii trăiesc şi muncesc împreună este important că trebuie să se înţeleagă unii cu alţii.
Chiar dacă s-au stabilit de la început reguli ale clasei, rutini, o relaţie foarte deschisă cu elevii, este normal
să apară şi comportamente problematice. Chiar şi într-un mediu pozitiv de învăţare adulţii stabilesc limite
care nu sunt pe placul elevilor.
Fiecare cadru didactic poate identifica cu uşurinţă probleme de disciplină, precum agresivitate,
refuz, sfidare, ignorare, care împidică desfăşurarea optimă a activităţii şi eficienţa învăţării. De multe ori
soluţionarea acestora este dificilă deoarece sub denumirea acestor probleme se „ascund” mai multe
aspecte care trebuie gestionate.
Operaţia de gestionare a crizelor, este o iniţiativă managerială prin excelenţă care se organizează,
se conduce şi se desfăşoară după legităţi, principii şi funcţiuni cu o solidă specificitate managerială.
Prima etapă a activităţii de gestiune a situaţiilor de criză o reprezintă:

1.Identificarea şi cunoaşterea situaţiilor de criză: Ce fenomene şcolare în interiorul clasei de elevi
pot constitui adevărate crize: conflicte şi situaţii relaţionale greu controlabile intre:
- elevi: certuri injurioase, bătăi soldate cu traume fizice şi psihice (rănirea elevilor) care au implicat
mai mulţi elevi ai clasei şi au condus la divizarea grupului; prezenţa şi infiltrarea unor grupări delicvente,
implicarea mai multor elevi ai clasei în asemenea acţiuni: furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale,
tentative de sinucidere, omor;
- profesori-părinţi: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizaţiei clasei şi a
echilibrului atitudinal al cadrului didactic; denigrări; mituiri;
- inter-clase: prin exacerbarea stărilor de emulaţie în diverse împrejurări, prin conflicte deschise
între membri marcanţi ai celor două colective, toate însă cu proiecţii ample în planul relaţiilor ori a
stabilităţii organizaţiei clasei şi identificabile prin scăderea eficienţei activităţilor educaţionale.
2. Etiologia situaţiei de criză: necesitatea cunoaşterii profunde a situaţiei, dar şi a cauzelor acesteia
constituie o a două etapa în procesele de gestionare a crizelor şcolare.
3. Decizia reprezintă selectarea unui anumit curs al acţiunii dintr-un număr de alternative,
hotărând astfel declanşarea anumitor acţiuni care conduc la realizarea obiectivelor stabilite.
4. Program de intervenţie: înainte de a trece la măsurile imediate de soluţionare e necesar să se
alcătuiască un set de operaţii planificate în funcţie de parametrii de definiţie ai crizei.
- Aplicarea măsurilor -e bine să se alinieze strategic intervenţiile prin ajustarea lor permanentă la
situaţie, la oameni, la caracteristicile momentului ales.
- Controlul trebuie să însoţească orice demers acţional. Importanţa acestuia constă în grija pentru
localizarea cât mai fidela a fenomenului, evitarea şi prevenirea altor efecte ale crizei sau chiar micro-crize
paralele.
- Evaluarea: are în vedere măsurarea şi aprecierea stării finale a clasei în urma încheierii
demersurilor rezolutive. Un obiectiv esenţial al etapei evaluative îl constituie concluziile inferate în urma
impactului cu starea de criză şi angajarea tuturor celor implicaţi în acţiuni de cunoaştere şi de prevenire a
viitoarelor situaţii de acest gen.
Strategii de intervenţie
Un cadru didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
983
- Să înţeleagă cum se explică apariţia şi menţinerea comportamentelor dezirabile sau cele

problematice ale elevilor;
- Să dezvolte o atitudine profesională asupra problemelor de disciplină care să susţină aplicarea
metodelor şi principiilor gestionării clasei de elevi;
- Să anticipeze răspunsurile comportamentale ale elevilor şi să şi să-şi adapteze propriul
comportament acestora;
- Să adopte o poziţie strategică în situaţiile de disciplinare întâlnite la clasă astfel încât să
promoveze succesul, dezvoltarea socială şi emoţională a elevilor;
- Să dobândească metode practice de acţiune pe care să le folosească imediat în situaţii concrete de
management al comportamentului;
- Să identifice soluţii de rezolvare a unor probleme disciplinare întâlnite zi de zi.
Pe parcursul acestui demers vă vor susţine câteva principii de bază ale psihologiei copiilor:
- Copiii sunt diferiţi, de aceea e important să tratăm fiecare elev în mod diferit;
- Comportamentele copiilor se învaţă, adică îi putem învăţa pe elevi noi comportamente sau putem
diminua frecvenţa comportamentelor negative;
- Comportamentele se pot explica(au o cauză) şi pe baza acesteia putem găsi metodele cele mai
eficiente de a interveni;
- Un comportament problematic al copilului este un semnal pe care trebuie să-l analizăm şi să
intervenim asupra lui.
Trebuie adoptate strategii diferite pentru rezolvarea unor asemenea situaţii. Fiecare strategie ocupă
locul său şi nu trebuie să existe o singură metodă de rezolvare. Se poate alege o strategie sau alta în
funcţie de situaţie
Gestionarea situaţiilor conflictuale în clasa de copii ca grup social – Agresivităţii la copiii şcolari-
Studiu de caz
La copii, agresivitatea a devenit un subiect din ce în ce mai vehiculat, ocupând la ora actuală una
dintre preocuparile şi frământările de bază ale părinţilor si ale cadrelor didactice. Această problemă a
ridicat si ridică în continuare întrebări precum: ce măsuri trebuie luate, când şi cum să reactioneze,
s.a.m.d.
Fie că este vorba de agresivitate în familie, la şcoală, faţă de alţi copii, faţă de obiecte sau împotriva
copilului însuşi, simptomul devine rapid un motiv de îngrijorare şi chiar de excludere a copilului uneori.
De-a lungul activităţii mele didactice, m-am confruntat cu numeroase manifestări de agresivitate în
rândul copiilor. Am încercat intervenţia imediată în situaţiile de criză create, îndeosebi în timpul pauzelor,
atunci când, predilecţia pentru acte reprobabile creşte.
Voi prezenta în continuare cazul unei fetiţe cu probleme de agresivitate şi modalităţile pe care le-
am abordat în încercarea de a modifica comportamentele indezirabile.
Studiu de caz
Descrierea problemei
G.A., fetiţă în vârstă de 9 ani, care manifestă un comportament agresiv. Comportamentul a apărut
din primul an de viaţă şi se manifestă în mod special la şcoală, dar şi în societate inclusive împotriva
copiilor.
Părinţii sunt şocaţi fără să poată găsi o explicaţie, cu atât mai mult cu cât zilnic primesc reclamaţii
de la ceilalţi părinţi, vecini şi chiar personae necunoscute. Furia şi agresivitatea fetiţei se îndreaptă în
egală măsură către colegii de la clasă, către părinţi, copiii mai mici sau mai mari. Fetiţa nu este o fire
sociabilă, distruge jucăriile şi lucurile celorlalţi colegi, este tot timpul negativistă, manifestă un limbaj
vulgar, presărat cu injurii la adresa colegilor. Nu-i plac poveştile, desenele animate şi nici lecţiile, nu are
răbdare, ocupându-se mai mult cu crearea în jurul ei a unei mari dezordini de lucruri amestecate şi
aruncate de-a valma.
Cadrele didactice şi părinţii se găsesc momentan neputincioşi în faţa acestui copil . În ultimul timp,
disputele cu părinţii copiilor agresaţi, m-au determinat să conştientizez faptul că această situaţie aduce
mari prejudicii colectivului de copii.
984
BIBLIOGRAFIE:
1. PETREA, I, Si tu poti fi supernanny – cum să iti cresti bine copilul. Ed TREI, Bucuresti,
2007
2. http://www.gradinite.com/site/Articole/detalii/1021-Cum se naste gresivitatea la copii-
psihologie.html
3. http://www.copilasul.com/copilul-1-3-ani/18-20-luni/Agresivitatea şi muşcăturile BM-
COM.php
4. http://www.elady.ro/articole/Psihologie/Agresivitatea la copii.html
5. http://www.parinti.com/Agresivitatea copiilor-articol-176.html
985
REALIZAREA FUNCŢIILOR FAMILIALE PENTRU EDUCAREA

COPILULUI
Autor: Debre Beata

Școala Gimnazială Nr.1 Pericei
Funcționalitatea normală a familiei este condiționată de realizarea armonioasă a tuturor funcțiilor
biologice şi sociale, economice de solidaritate familială, educative, morale şi altele.
Funcția economică, are o influență deosebită asupra problemelor generale ale familiei. La baza
modificărilor de funcționalitate şi structură a familiei stă de multe ori lipsa părinților pe fondul
fenomenului migrației externe favorizat de şomaj şi sărăcie.
Funcția educativă continuă să aibă răspunderea în formarea aptitudinilor de bază ale copiilor, de a
modela personalitatea lor.
Formele concrete prin care familia îşi exercită funcția educativă asupra copilului sunt: 4
- În prima copilărie prin calitatea modelului lingvistic şi a mediului familial ce influențează
dezvoltarea gândirii.
- În perioada şcolarizării puterea modelului pe care părintele îl oferă în direcția dezvoltării
armonioase, normale a copilului.
În cadrul educației la nivelul familial, cel mai important rol îl au părinții amândoi: 5
- Mama este pentru copil primul intermediar al său cu lumea.
- Mama este pentru copil un permanent exemplu de cum să trăiască şi cum să se poarte, copilul
vede şi înțelege lumea, aşa cum o vede şi cum o exprimă şi mama.
- Absența sau insuficiența dragostei materne face copilul nefericit.
- În perioada pubertății când copilul trece prin schimbări fiziologice şi psihologice profunde,
prezența mamei este absolut necesară.
- Primele convingeri ce stau la baza caracterului, comportamentului uman se formează sub influența
mamei.
- Rolul tatălui, deşi redus la prima copilărie merge crescând în aceaşi măsură în care cel al mamei
scade, începând de la 7 ani cele două roluri au o importanță egală, ele descrescând paralel până când
copilul atinge acea autonomie care îi permite să înlocuiască relațiile copilăreşti cu părinții prin relații de la
adult la adult.
Pentru o educație bună şi eficientă copilul trebuie să simtă iubirea părintească, părinții să satisfacă
nevoile copilului să îl facă să se simtă iubit cu adevărat.
Un rol important în modelarea armonioasă a personalității copilului îl are climatul familial în care
acesta se dezvoltă şi trăieşte.
O atmosferă de familie veşnic frământată, veşnic în tensiune, uitată de ceea ce înseamnă lipsă de
afecțiune reciprocă, plină doar de certuri şi acte violente, aceasta reprezintă pentru un copil un mediu
traumatizat şi defavorizat pentru un copil în formare.
Cercetările realizate arată că în prima perioadă a vieții pentru a-şi satisface nevoile elementare
copilul depinde în întregime de părinți cu care are şi primele relații sociale.
Dacă este privat de aceste relații el nu-şi formează nici o deprindere, nu învață să vorbească, nivelul
său mental rămâne extrem de redus.
O foarte mare importanță o are relația copilului cu mama, dacă este lipsit de îngrijirea şi iubirea ei,
chiar dacă e alimentat normal, copilul pierde din greutate, stagnează în creştere, aşa că relațiile copil-
mamă sunt decisive şi de neînlocuit în dezvoltarea normală a omului.
4
Lou Hɑгvey-Zɑhгɑ, Educɑțiɑ copiiloг în fɑmilie, Edituгɑ Univeгs Enciclopedic Gold, 2016, p.129
5
Soгin Cгisteɑ, Educɑțiɑ. Concept și ɑnɑlizɑ. Volumul 2 din Concepte fundɑmentɑle în pedɑgogie, Edituгɑ: Didɑcticɑ
Publishing House, 2016, p.153
986
Afecțiunea de mamă este prima formă de afectivitate pe care o percepe copilul şi de care depinde
întreaga influență nedefinită, subtilă pe care mama o are asupra copilului şi prin care îl modelează, îl
educă. Deci familia devine astfel un spațiu de educare şi formare un loc al acceptării şi intimității. 6
După felul în care se regăsesc părinții reciproc, se formează şi atitudinea copiilor față de dragoste,
fidelitate şi încredere față de viață.
Acolo unde copiii sunt părăsiți sau lipsiți o perioadă lungă de timp de părinți, când sunt dați în fel şi
chip pe mâna mai multor persoane de legătură deja din fragedă copilărie, vor reuşi cu greu să spună da
propriilor lor părinți. 7
Iubirea care lipseşte nu poate fi înlocuită cu nimic, darurile de natură materială nu pot cumpăra
dragostea, respectul şi cinstea.
6
Elenɑ Bonchis, Fɑmiliɑ și гolul ei în educɑгeɑ copilului, Edituгɑ Poliгom, 2011, p.168
7
Ioɑn Mihɑilescu, Rolul fɑmiliei în dezvoltɑгeɑ copilului, Edituгɑ Cɑгteɑ Univeгsitɑгɑ,:2004, p.35
987
„ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE LA GRUPA PRICHINDEILOR”
Prof. înv.preşc. Decean Ioana Delia

- Grădiniţa P.P. Step by Step Nr.12 Alba Iulia
Prof. înv.preşc. Burnete Corina
- Grădiniţa P.P. Step by Step Nr.12 Alba Iulia
epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din
procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
Venind în completarea procesului de învăţare, activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor
liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al acestora este generator de căutări şi soluţii variate.
Datorită faptului că se desfășoară într-un cadru informal, activitățile extracurriculare ajută copiii cu
dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să-și reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul
intelectual.
În cele ce urmează, menționăm câteva exemple de activităţi extracurriculare cu impact asupra
copiilor și comunității pe care le-am desfăşurat la grupă:
Micii ecologişti de la Grădiniţa Nr 12, membri în Patrula de reciclare - în vizită la Fabrica de
porţelan “Axa Porcelaine” a fost o acţiune de împărţire de pliante, cu scopul de a-i informa pe cei
aproximativ 50 de angajaţi ai fabricii despre proiectul “Patrula de reciclare” în care suntem angrenați,
respectiv informații referitoare la colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. De
asemenea, am încercat să tragem un semnal de alarmă faţă de problemele de mediu.
În cadrul “Vizitei efectuate la Fabrica de încălțăminte Kozara”- Vințu de Jos, prichindeii de la
Grădiniţa P.P. nr 12 s-au alăturat partenerilor de la Grădiniţa Vinţu de Jos și au împărţit împreună pliante
cu scopul de a informa angajaţii despre proiectul “Patrula de reciclare” în care sunt implicate ambele
grădiniţe. La întoarcerea în grădiniţă, copiii au confecţionat împreună steguleţe cu mesajele ecologice.
„În spatele spectacolului gărzii…”, a fost un alt obiectiv, respectiv o vizită a Ceremonialului
schimbului de gardă, simbol al Cetăţii Alba Carolina și o vizită la herghelia de cai, a Cetății Alba
Carolina.
Vizită la biserică. În postul premergător Marelui Praznic al Învierii Domnului, copiii grădiniței
noastre însoțiți de educatoarele lor și de directorul instituției, au asistat la Sf. Liturghie oficiată de pr.
Jurcan E. la Biserica Sf. Mucenic Mina. Copiii s-au rugat împreună cu preoții și au primit apoi Sf.
Împărtășanie, primenindu-și astfel sufletele pentru a întâmpina cum se cuvine Praznicul Învierii
Domnului.
„Dăruim din suflet!” a fost acțiunea care ne-a apropiat de semenii noştri aflaţi în nevoi. Sprijiniţi
de părinţi, toţi copiii au adus la grădiniţă alimente, dulciuri şi jucării pentru a le dărui copiilor nevoiaşi.
Însoţiţi de educatoare, copiii și-au vizitat partenerii de la Grădiniţa Vinţu de Jos. S-au împrietenit repede
cu cei de acolo, s-au jucat împreună, le-au oferit darurile aduse şi i-au invitat să-i viziteze când vor putea
şi să se joace împreună în parcul de joacă al grădiniţei noastre.
„Vizită la IGSU” - În scopul diversificării activităţilor educative derulate, prichindeii au vizitat şi
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Alba, unde au avut ocazia să primească informaţii legate de
activitatea specifică pompierilor, a echipajelor SMURD, aflând şi amănunte interesante legate de modul
în care se acţionează în cazul accidentelor, incendiilor sau altor situaţii care necesită intervenţia acestora.
Preşcolarilor le-au fost oferite informaţii despre apelarea numărului unic de urgenţă 112, au avut ocazia să
vadă dotarea autospecialelor IGSU Alba, precum şi echipamentele de protecţie, momente atractive pentru
copii fiind cele în care cadrele IGSU le-au arătat cum sunt folosite furtunurile cu apă şi cum funcţionează
echipamentele de descarcerare, în acest sens fiind făcute şi cateva exerciţii demonstrative.
Cu scopul de a dobândi şi aprofunda date despre istoricul localităţii, faţă de obiceiurile şi tradiţiile
poporului nostru, faţă de morala creştină românească, am efectuat o Vizită la Muzeul Unirii. Am observat
obiecte de artă populară, o expoziție de icoane pe sticlă, iar “cireașa de pe tort” a constituit-o expoziția de
988
reptile amenajată în holul muzeului. Copiii au fost impresionați de mărimea exponatelor și de curiozitățile
aflate de la muzeograf.
“Minunata lume a animalelor” a fost un concurs derulat în cadrul proiectului de parteneriat
educațional cu același nume, avându-l ca invitat pe dr. Moruțan Horia- medic veterinar. Concursul s-a
desfășurat pe grupe și a conținut diverse și atractive probe, la finele căruia copiii au fost recompensați cu
diplome, după care gazdele i-au mulțumit oaspetelui și l-au invitat să vizualizeze expoziția de lucrări
individuale și colective, amenajată în sala multifuncțională a grădiniței.
Excursia la Grădina Zoologică Sibiu a fost un prilej de îmbinare a cunoștințelor dobândite în
cadrul Proiectului de cercetare “Urmele animalelor pe glob” și cele obținute prin prisma parteneriatului
“Minunata lume a animelelor”, dar și o evaluare sub forma unei recompense, excursia fiind și un mod de
relaxare activă.
Fiecare activitate în parte a avut rolul de a aduce copilului experienţe noi, de a-l pune în situaţia de
a descoperi lucruri interesante. Însă, dincolo de orice, nu trebuie să avem în vedere doar activitatea în
sine, ci natura particulară a experienţei individuale a educabilului, în cadrul activităţii care devine cea mai
interesantă pentru acesta. Din aceste considerente, rolul şcolii şi al cadrului didactic (în colaborare cu
alţi factori educaţionali, precum familia) este acela de a furniza cele mai valoroase activităţi
extracurriculare pentru dezvoltarea copilului şi a-l îndruma spre acestea.
Bibliografie:
• Cernea, M., Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
• IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
• ***, Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6 - 7ani, M.E.C.T.2008.
989
PROCEDEE EFICIENTE DE DEZVOLTARE A VITEZEI ÎN LECȚIA DE

EDUCAȚIE FIZICĂ
Prof. DELEANU EUGEN

Şcoala gimnaziala numărul 7 Buzău
Viteza, cu diferitele ei forme de manifestare , este prezenta in majoritatea actiunilor motrice. Ea
prezinta un interes deosebit pentru toate ramurile sportive , aportul ei in realizarea performantelor fiind
determinant in probele de sprint din atletism, jocurile sportive(contraatac, repliere, marcaj de marcaj). In
definirea vitezei nu sunt deosebiri semnificative, majoritatea specialistilor caracterizand viteza prin
iuteala (rapiditatea ) cu care se efectueaza calitatile motrice in structurile si combinarile cele mai diverse.
Formele de manifestare a vitezei :
• Viteza de reactie-timpul minim necesar declansarii actului motric ca urmare a unui stimul extern;
• Viteza de executie –viteza de realizare a unei actiuni singulare;
• Viteza de repetitie-rapiditatea cu care se repeta actele motrice in unitatea de timp;
• Viteza de deplasare-reprezinta urmarea fireasca a repetarii pasilor cu frecventa si fuleu cat mai
mare;
Desi nivelul sau calitativ , depinde in buna masura de fondul ereditar,aceasta se poate dezvolta (cu
pregatire la varsta 11-13 ani) daca se actioneaza asupra ei in mod constant si cu mijloace atent
selectionate.
In practica sportive , viteza se poate manifesta prin combaterea propriilor forme de manifestare,
viteza de reactie si executie, viteza de reatie si deplasare sau prin combaterea calitatii viteza cu celelalte
calitati motrice adica viteza-forta, din care rezulta detenta; viteza-rezistenta cea care permite mentinerea
vitezei de deplasare pe parcursul unor anumite distante (100-200 m); viteza-indemanare pe care o
intalnim in efectuarea unor actiuni de complexitate crescuta.La randul lor si calitatile de indemanare, forta
si rezistenta se pot efectua cu o mai buna eficienta daca se executa in regim de viteza.Interdependenta
intre calitatile motrice este recunoscuta, motiv pentru care profesorul trebuie sa stie care calitati sau
combinatii de calitati sunt prezente in continuturile pe care le preda sis a actioneze in mod corespunzator
pentru dezvoltarea lor in forme variate si attractive.
In activitatile intreprinse pentru dezvoltarea vitezei trebuie avut in vedere faptul ca aceasta calitate
nu se poate dezvolta pe un fond de oboseala.De aceea , dupa cateva repetari ale unor sisteme de actionare,
trebuie sa se acorde pause pentru o refacere completa dupa care exersarea poate fi reluata. Pentru
dezvoltarea viezei (sub toate formele ei) este necesar ca profesorul sa abordeze acest obiectiv in intreaga
sa complexitate , actionand in activitatea practica in mod corespunzator.Trebuie eliminate confuzia,
aproape generalizata prin care conceptional si practice, dezvoltarea vitezei se rezuma in mod unilateral la
dezvoltarea vitezei de deplasare, folosindu-se ca unic mijloc alergarea .In practica domeniului nu este
posibil sa se actioneze in mod separate si constant cu mijloace specifice pentru dezvoltarea fiecarei forme
de manifestare a vitezei;de aceea este recomandat ca sistemele de actionare sa fie astfel selectionate incat
sa se solicite in diferite proportii cel putin doua forme de manifestare a vitezei, de exemplu: reactie-
executie; reactie-deplasare.este important sa se aiba in vedere mai ales in perioada consolidarii unei
deprinderi motrice cand in procesul de exersare, pe langa executia propriu zisa sa se introduca
concomitent si solicitarea unor forme de manifestare a vitezei.In functie de spatial in care se desfasoara
activitatea si a specificului lectiei respective, preocuaparea pentru dezvoltarea vitezei, in special la ciclul
gimnazial, trebuie sa se realizeze permanent atat prin mijloace specifice, cat si nespecifice.Vorbind de
viteza de deplasare (cel mai frecvent intalnita) trebuie sa se precizeze ca dupa obtinerea vitezei maxime
(care se poate obtine in mod optim pe 20-30m) continuarea alergarii cu aceeasi intensitate depinde de
calitatea rezistentei.Din acest punct de vedere se recomanda ca accelerarile programate sa fie realizate pe
distante cuprinse intre 15-30m repetate de mai multe ori cu pause de revenire completa dupa fiecare serie.
Un rol important in activitatea elevilor pentru depunerea unor eforturi maxime prin care sa se
dezvolte viteza in au intrcerile organizate in forme cat mai variate si atractive , la care sa fie antrenat
intregul colectiv al clasei sau pe grupe care exerseaza concomitant.In efectuarea exercitiilor de vitez un
rol important il are activitatea de concentrare a atentiei.
990
1.Viteza de reactie-executie cu dominanta viteza de reactie

Exemple de exercitii:
-alergare usoara: la semnal sonor chimbare de directie, urmata de alergare de viteza pana la un nou
semnal (4x6 m)
-saritura usoara pe loc: la semnal sonor intoarcere urmata de alergare de viteza(4x16m)
-repetarea startului avand pozitii de plecare sezand , ghemuit, su spatele spre directia de deplasare,
culcat (6x4m)
-luarea unor pozitii integrale sau a unor segmente ale corpului la semnale sonore si vizuale date
alternative conform codului stability pentru fiecare miscare;
-cate doi fata in fata la 7-8m distanta , unul asezat celalalt se deplaseaza spre el cu joc de glezna .La
un moment dat cel de jos se ridica, se intoarce si alearga evitand sa fie prins de celalalt;
-asezat fiecare cu o minge: aruncarea mingii in sus, ridicarea si prinderea ei inainte ca aceasta sa
atinga solul. Mingea se arunca din ce in ce mai jos(10-20repetari).
-ruperi de randuri si regrupari in diferite formatii
2.Viteza de executie-reactie cu dominanta cea de executie
-pasarea mingii de baschet, volei, handball printr-un procedeu cunoscut cu un partener sau intr-un
perete, in timp de 30 secunde, se executa sub forma de concurs
-exercitii de demarcaj pe perechi (8-10 repetari fiecare)
-exercitii de influentare respective (indoiri, rotiri, arcuiri) executate in timp rapid, timp de 5-10
secunde
-stand cu palmele sprijinite pe un perete: se executa joc de glezne la semnal sonor , elevii se intorc
si alearga 4-5m pana la un nou semnal (6 executii)
-alergare cu joc de glezne: la semnal sonor alergare cu genunchii sus in timpul maxim (6x10
secunde)
-alergare usoara: la semnal schimbare de directie si accelerare
-alegare accelerate cu start din picioare 7-8m pana la un alt semnal sonor cand elevii se opresc si
incep sa se deplaseze inapoi cu spatele urmat de un alt semnal si o noua deplasare
3.Viteza de deplasare si reactie cu dominanta viteza de deplasare
-alergare accelerate pe distanta variabila (15-20m)
-alergare pe loc in viteza maxima timp de 10 secunde
-alergare usoara alterta cu accelerari in spatiile marcate cu creta pe sol(4x15m)
-elevii dispusi pe doua linii fata in fata numerotati cate trei la distanta de 15 m fata de cealalta: la
semnal toti eleviiefectueaza jos de glezne pe loc.La strigatrea unui numar, ex 3, elevii care poarta acest
numar alearga schimband locuri intre cele doua linii
-elevii in formatie de lini cu spatele spre directia de alergare: la semnal incep sa se deplaseze cu
spatele, la urmatorul semnal se intorc si accelereaza pana la urmatorul semnal
-elevii in linie :mers, la semnal executa o saritura inalta si accelerare pana la urmatorul semnal
(4x8m)
-elevii in coloana de gimnastica cate 4 siruri la distanta de 5-6 m unul fata de celalalt: la anuntarea a
doua cifre, ex 1 si 4, elevii din aceste siruri se intorc la stanga si respective dreapta schimband locurile
intre ei.Se executa sub forma de concurs.
Pentru asigurarea eficientei dorite este necesar ca exercitiile de viteza sa se efectueze in prima
parte a lectiei dupa ce organismul elevilor a fost bine pregatit pentru effort.In aceste conditii, este posibila
prelungirea solicitarii la efort cu intensitate maxima. Profesorul trebuie sa cunoasca ca insumarea
eforturilor de mare intensitate, repetate prea des, pot determina aparitia oboselii premature.In aceste
conditii exercitiile se pot continua numai in concordanta cu capacitatea de rezistenta a elevilor respective
aparand necesitatea lucrului diferentiat pe grupe omogene si asigurandu-se intervale de odihna
corespunzatoare.
Bibliografie:
Ghe. Mitra, Alexandru Mogos-Dezvoltarea calitatilor motrice in activitatea de ducatie fizica si sport
Paul Fielder-Metodica educatiei fizice si sportive
Eugeniu Scarlat-Lectia de educatie fizica, metode si mijloace
Eugeniu Scarlat, Mihai Bogdan Scarlat- Educatie fizica si sport
991
TRADIȚII ȘI OBICEIURI ÎN PRAG DE SĂRBĂTOARE
Articol realizat de: Prof. înv. primar Deliu Raluca

Clasa a II-a A
Școala Gimnazială Nr. 4 Frații Popeea- Municipiul Săcele, Județul Brașov
An de an, Școala Gimnazială Nr. 4 Frații Popeea din Săcele organizează, în pragul sărbătorilor de
iarnă, un eveniment devenit tradiție. Târgul de Crăciun este un moment așteptat cu nerăbdare și interes,
atât de către elevi cât și de cadrele didactice. Fiecare clasă se pregătește, sub îndrumarea profesorilor, în
cadrul orelor de Arte vizuale, Educație muzicală sau
chiar în afara programului, să-și etaleze cele mai
frumoase momente artistice sau obiecte confecționate
manual.
Anul acesta clasa a II-a A a dorit să demonstreze
că, prin muncă și implicare, poate realiza obiecte care pot
stârni curiozitatea și interesul celor care ne trec pragul în
cadrul acestui eveiment. Prin urmare, am decis, împreună
cu elevii mei, să confecționăm în cadrul orelor de Arte
vizuale și Abilități practice, folosind tehnici variate,
produse realizate manal.
Unul dintre cele mai apreciate produse a fost
figurina „Moș Crăciun„ pentru care am avut nevoie
de carton colorat roșu, două discuri
demachiante, doi ochișori, foarfecă, lipici și sclipici.
Tehnica de lucru pentru realizarea acestui produs
este foarte simplă. Din cartonul roșu se
realizează un coif, care se taie în bază atât cât este
necesar pentru a sta în poziție verticală și se lipește
colțul cu lipici. Căciula, barba și manșetele se
realizează cu ajutorul celor două dischete care se
decupează și se aplică direct pe coif. După finalizarea celor trei accesorii se lipesc ochii și se aplică
sclipici pentru a crea un efect plăcut. Alături de această figurină, elevii au realizat reni din tuburi de
carton, tablouri confecționate prin intermediul tehnicii șevețelului, îngerași din ipsos și globuri frumos
decorate pe polistiren.
Acest eveniment este unul foarte important
pentru noi deoarece și părinții au ocazia să își
demonstreze, alături de copiii lor, talentele culinare.
Astfel, ei pregătesc împreună cu micuții lor diferite
produse de patiserie pe care urmează să le expună și să
le vândă alături de celelalte produse în cadrul
Târgului.
Prin acest moment, de mare însemnătate pentru
noi, ne dorim pe lângă păstrarea trandițiilor și
obiceiurilor românești și realizarea unui parteneriat
solid între școală, elevi și familie.
992
EFICIENȚA COMUNICĂRII ÎN PROMOVAREA IMAGINII SCOLII
PROF. ÎNV. PRIMAR: DELLA SULTANA, ŞCOALA CU CLASELE l-VIII

"DR. CONSTANTIN ANGELESCU" CONSTANŢA
Comunicarea este expresia vieţii, de aceea trebuie cunoscut profilul psiho-social al grupului de elevi pe
care profesorul îl are la clasă.
La fiecare oră de curs, comunicarea orală este o componentă a creării climatului educaţional
favorabil, deoarece apare un dialog continuu între profesor şi elev, punându-le în valoare aptitudinile
pentru materia preferată. Profesorul are menirea de a demonstra utilitatea temei predate şi în celelalte
domenii. Elevii trebuie ajutaţi să găsească mai multe căi de rezolvare pentru unele probleme. Soluţia
obţinută de fiecare îi pune în valoare.
Aceste noi metode create de o pedagogie modernă şi postmodernă nu se pot desprinde în totalitate
de cele tradiţionale pentru că fiecare metodă nou creată are la bază "urme" ale vechilor metode. Nu putem
spune că oricare dintre metodele noi nu se bazează pe conversaţia sau explicaţiile, pe expunere, dar noile
metode sunt mai complexe, dinamice, urmăresc să implice elevul cu toate resorturile sale afective şi
intelectuale. Deşi comunicarea orală are o încărcătură emoţională mare, dar cu o mai mare libertate de
exprimare, vocea profesorului îi ajută să formuleze întrebarea sau răspunsul dorite.
Astfel, atunci când se simte nevoia de un dialog verbal, chiar dacă e paralel cu lecţia predată, trebuie
ascultat deoarece în felul acesta îsi dezvoltă capacitatea de comunicare chiar dacă se pierd câteva minute
din oră.
În acele cinci minute se mai descoperă ceva la elevul respectiv sau la elevii respectivi, astfel
consolidându-se legătura dintre profesor şi elev.
Vocabularul este o componentă de bază a studiului limbii.
Prin aplicarea unor forme variate de muncă, printr-un tratament pedagogic adecvat, vocabularul
elevilor suferă modificări în sensul dezvoltării, activizării şi nuanţării, elevii abandonând pasivitatea,
devenind motivaţi şi interesaţi.
În activitatea didactică exerciţiul reprezintă o metodă fundamentală ce presupune efectuarea
conştientă şi repetată a unor operaţii şi acţiuni, având o anumita finalitate. Exerciţiul nu se confundă cu
repetarea, el presupunând o îmbunătăţire continuă, de la un moment la altul. La intrarea în clasa I
vocabularul elevilor este sărac, nevariat şi imprecis. Analiza lui scoate în evidenţă prezenţa, pe lângă
cuvintele "concrete", a unui mare număr de cuvinte cu conţinut semantic fără mare specificitate, pe care ei
le utilizează plurivalent, ajutându-se de context, de mimică, de gesturi pentru a se face înţeleşi. În această
categorie de cuvinte intră mai puţine substantive şi verbe, dar mai ales o serie de indici situaţionali care nu
au sens decât în procesul comunicării ("asta", "aşa" etc).
Dezvoltarea vocabularului presupune dobândirea de noi achiziţii lexicale. Pe de altă parte, numărul
de cuvinte poate fi mare în memoria unui elev, dar acest stoc informaţional nu are o suficientă relevanţă.
Aşadar activizarea vocabularului presupune trecerea noilor achiziţii lexicale în vocabularul activ, în
comunicarea curentă, personală.
Tabloul acestor activităţi în care jucăriile sunt cuvintele, încep cu cele mai simple, cele care întampină
pe micul şcolar în orele de limba şi literatura română din perioada preabecedară, continuă cu jocurile ceva
mai solicitante ale celorlalte perioade şi clase încheiate cu jocurile mai complexe care îşi găsesc locul în
orele de curs din clasa a IV-a.
Reuşita depinde în mare măsură de modul de organizare şi desfăşurare a acestor activităţi şi de
măiestria fiecărui cadru didactic.
Bibliografie:
Bemat Simona, Tehnica Învăţării eficiente, Ed. Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2003;
Dogaru Zoe, Jocuri didactice pentru educarea limbajului, Editura Aramis, Bucureşti, 2001 ;
993
IMPORTANTA STUDIERII LIMBII ENGLEZE IN LICEELE

TEHNOLOGICE
FILIERA TEHNOLOGICĂ- PROFIL ,,ALIMENTATIE PUBLICA SI TURISM”
Profesor, Delurințu Carmen Mihaela

Colegiul National Vocațional „N. Titulescu”
Slatina, Olt
Nevoia de mobilitate și acces la informație din lumea contemporană, împreună cu importanța
comunicării eficiente cu celălalt, au făcut ca studiul a cel puțin unei limbi străine să devina element
indispensabil pentru orice cetățean pentru a face față provocărilor.
Studierea limbii engleze contribuie la formarea generală a unei persoane prin dezvoltarea
componentei de comunicare într-o limbă străină, dezvoltarea abilitaților cognitive, sensibilizarea faţă de
aspectele inter-culturale, lărgirea orizontului de cunoaștere, creșterea stimei de sine, sporirea motivației
pentru studiul continuu. Explorând diferențele dintre limba maternă și limba străină, elevii învață să
înțeleagă și să aprecieze tari , culturi diferite.
In prezent este tot mai important ca elevii de liceu de la filiera tehnologică să realizeze cât mai
eficient și rapid inserția profesională. Pregătirea in domeniul tehnologic și cunoașterea limbii engleze de
specialitate sunt două aspecte esențiale pentru reușita la angajare și pentru dezvoltarea profesională
ulterioară. Cunoașterea mai bună și pe cale directă a posibilelor locuri de muncă, discuțiile structurate pe
această temă cu actuali angajați, care sunt absolvenți ai aceluiași liceu și cu viitori angajatori ii ajută pe
elevii liceelor tehnice să-si dezvolte competențe de comunicare eficiente și să strângă date și informații
utile pentru viitorul lor profesional.
La acest profil, motivația elevilor pentru învățarea limbii engleze este tot mai mare deoarece:
- pe parcursul efectuării orelor de practica la agenții economici (restaurante, unități hoteliere), elevii
de la acest profil sunt puși in situații concrete de a comunica într-o limba străina,
- Certificatului de competenta in comunicarea in limba engleză , la niveluri echivalente cu cele
prevăzute în Cadrul European Comun de Referință ,pe care îl pot obține la sfârșitul liceului , alături de
certificatele lor de competente profesionale le asigura inserția pe piața muncii;
Astfel, pentru formarea și dezvoltarea competențelor și a valorilor și atitudinilor prevăzute în
programă, utilizez conținuturile cuprinse in programa, dar la alegerea temelor și textelor pe care se va
lucra am în vedere corelarea lor cu profilul și domeniul de specializare al clasei, astfel încât noțiunile pe
care si le vor însuși sa corespunda nevoilor, așteptărilor elevilor, să constituie alături de cunoștințele lor
de specialitate un mijloc de acces pe piața muncii.
În cadrul orelor de limba engleză se urmărește dezbaterea a unor teme de interes general pentru
elevii de la acest profil, astfel încât să poată susține conversații formale și informale, să recepteze corect
informații emise de cei din jur, să realizeze operații și acțiuni pe baza unor instrucțiuni orale de operare,
să transfere informații factuale din texte referitoare la domeniul ocupațional în diverse forme de
prezentare, să realizeze acțiuni adecvate pe baza unor texte cu conținut operațional, să realizeze
prezentări simple pentru promovarea de produse și servicii specifice domeniului ocupațional, să utilizeze
termeni de specialitate comuni relevanți pentru sarcina de lucru, să transmită, în limbaj clar și precis,
informații corecte vizând aspecte din domeniul de activitate, participarea la conversații folosind un limbaj
adecvat la context și respectând norme sociale și culturale, în funcție de rol și de relațiile cu
interlocutorul.
Temele propuse trebuie să-l ajute pe elev să-si însușească informații de specialitate din
comunicarea orală, scrisă care să-l ajute să se exprime oral și în scris în limba engleză.
De exemplu: informații obținute din comunicarea orală - vocabular cu relevanță pentru domeniul
alimentației și turismului; informații obținute din comunicarea scrisă - informații profesionale (date
tehnice ale produselor, servicii), materiale (prospecte, instrucțiuni, rețete), limbaj tehnic
/standard(cuvinte/expresii specifice domeniului), forme de prezentare a informației (tabele, grafice,
scheme); exprimarea orală - comunicare în situații/contexte diferite, activități și situații la locul de
muncă/ în familie/în comunitate; exprimarea scrisă - documente specifice domeniului ocupațional (fișe
tehnice, note de plată, comenzi), curriculum vitae, procese-verbale, rapoarte, inventar.
994
Pe parcursul orelor elevii sunt solicitați să realizeze anumite mape - proiecte conținând extrase din
reviste, ziare, pagini de internet pentru a exemplifica noțiunile dezbătute în clasă (meniuri de la diferite
unități alimentare, rețete, formulare pentru rezervarea unui bilet/unei camere, aplicare on-line pentru o
slujbă, etc ), să dezbată pentru a determina ce eforturi sunt depuse în lume pentru a încuraja respectul
pentru viață și natură; să caute să formuleze sloganuri publicitare pentru fiecare temă propusă și
promovarea lor (promovarea în presa scrisă, audio, audio-video a unui restaurant, hotel, oferte turistice,
magazin, produs alimentar); jocuri de grup pentru a încuraja interacțiunea elevilor și pentru a premia cele
mai bune inițiative.
995
PROMOVAREA ACTIVITĂŢILOR DIN ŞCOALĂ
Profesor pentru învăţământul primar DENOV MARIA

Şcoala Gimnazială “I.L.Caragiale”, Sibiu
Înfiinţată în anul 1962, Şcoala Gimnazială “I.L.Caragiale” din Sibiu, cunoscută şi sub numele de
Şcoala 16, oferă și promovează o educaţie de calitate, prin dezvoltarea în parteneriat cu comunitatea a
unui mediu favorabil învăţării.
Educaţia înseamnă mult mai mult decât acumularea unui volum cât mai mare de informaţii –
educație formală, ci și nonformală (orice activitate educaţională organizată în afara sistemului formal
existent – fie că se desfăşoară separat sau ca un element important al unei activităţi mai largi – care este
menită să răspundă nevoilor educaţionale ale unui anumit grup şi care are urmăreşte obiective de învăţare
clare). Acesta este unul din motivele pentru care, în şcoala noastră, se pune accent pe formarea
personalităţii elevilor, pe dezvoltarea aptitudinilor sociale ale acestora, cultivarea interesului pentru
cultură, descoperirea şi sprijinirea talentului pe care copiii îl deţin.
Activităţile extraşcolare vin în sprijinul activităţilor formale, printr-o prelungire într-un context
exterior şcolii. În conceperea unor activităţi de acest gen, punctul de plecare îl constituie preferinţele
copilului, activităţile spre care manifestă interes.
An de an, cadrele didactice, împreună cu elevii şcolii, planifică şi organizează activităţi
extraşcolare variate, atractive, cu numeroase valenţe formative, care permit manifestarea creativităţii şi
constituie o bună pregătire pentru viaţă.
Pentru şcoala noastră, semestrul I al anului şcolar 2017 – 2018 s-a dovedit ofertant în ceea ce
priveşte activităţile extraşcolare. Activitatea de debut a anului şcolar a fost drumeţia cu bicicletele, pusă
la cale de câţiva elevi ai şcolii, împreună cu diriginta lor. Acestei activităţi i-au urmat proiectele
organizate cu ocazia Zilei Educaţiei: amenajarea spaţiului verde al şcolii, vizitarea celei mai vechi
biblioteci din Sibiu – Biblioteca Astra, dar şi mini-proiectele alcătuite cu meşteşug de fiecare clasă în
parte. A sosit, cu paşi repezi, Sărbătoarea Recoltei, care a pus pe jar toate gospodinele din comunitate,
ce s-au întrecut în a trimite plăcinte cu mere sau dovleac, provizii de compoturi, gemuri, zacuscă, iar
elevii cei mai talentaţi, ne-au încântat privirea cu dansuri tradiţionale săseşti, aşa ca pe la secţia
germană. A urmat, apoi, cel mai aşteptat şi îndrăgit Festival cinematografic dedicat elevilor şi
profesorilor – Astra Film Junior, care a revenit pentru a IX –a oară la Sibiu, în cadrul Astra Film
Festival şi la care au luat parte toţi elevii şi dascălii şcolii, fără excepţie.
Ready to read for the record, este un eveniment anual, care adună împreună milioane de cititori,
pentru a celebra alfabetizarea şi pentru a susţine eforturile de a promova educaţia timpurie. Elevi ai şcolii
au avut plăcerea să-l cunoască astfel pe Quackers, personajul principal al poveştii cu acelaşi nume, scrisă
de Liz Wong.
Excursiile contribuie, de asemenea, la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării,
respectul pentru frumusețile naturii, artă și cultură. Amintesc aici excursiile la Bucureşti şi Hunedoara de
care s-au bucurat o parte din elevii noştri.
Prin participarea la proiectul Classic Junior Festival, elevii Şcolii Gimanziale “I.L.Caragiale”, au
cunoscut o nouă faţă a muzicii clasice, o muzica clasică într-o manieră interactivă și accesibilă, le-a fost
stârnit interesul pentru instrumentele muzicale, dar au petrecut şi un timp de calitate, într-o manieră
plăcută. În cadrul festivalului, concertele, teatrul muzical și restul evenimentelor au mers mână în mână
cu activitățile non-formale.
Sărbătoarea Lampioanelor, o sărbătoare cu tradiţie în toate şcolile cu predare în limba germană, a
fost prilej de bucurie pentru copiii şcolii, bucuria de a împărţi ce au cu aproapele lor.
Şi iată că, fără să ne dăm seama, printre o multitudine de activităţi reuşite, a început şi Proiectul
Internaţional de Educaţie Nonformală “Discover”, ce a adus elevilor o perspectivă interculturală asupra
lumii, le-a oferit posibilitatea de a gândi critic, de a practica şi îmbunătăţii abilităţile de limbă engleză.
Luna decembrie a venit odată cu concursul Judeţean de creaţie literară “Decembrie, suflet
românesc”, ediţia I, organizat de Şcoala Gimnazială “I.L.Caragiale”, concurs cu care ne mândrim şi la
care elevii şcolii au obţinut rezultate frumoase.
Au urmat atelierele de Crăciun, de la care ne-am dorit stimularea unor aptitudini şi a unor
deprinderi creative, ale copiilor, aceştia având oportunitatea de a lucra în echipă, într-un ambient festiv,
996
sub îndrumarea unor specialişti, în cadrul Atelierului lui Moș Crăciun. Nu au lipsit nici vizitele la diferite
fabrici din Sibiu, cum ar fi Scandia Food, nici serbările cu ocazia Crăciunului şi nici participarea la
piesele de teatru puse în scenă de talentaţii actori ai teatrului de Copii şi Tineret Gong.
Şi pentru că şi concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, elevii şcolii
bifează: competiţii de baschet, circuitul Naţional de minirugby, campionatul de tir cu arcul, concursul de
desene Astra Film Junior, concursul Lumina Math, Cupa de şah “Elisabeta Polihroniade”, concursul
Comper, concursul de benzi desenate Carrefour etc.
În loc de concluzie:
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria
Montessori –“Descoperirea copilului”)
997
Studiu de specialitate privind promovarea imaginii școlii
Profesor Invatamant Primar: Diac Loredana Violeta

Scoala Gimnazială ,,Ion Buteanu ,, Buces
Județul Hunedoara
Confucius spunea că: ,,Natura ne aseamănă, educația ne deosebește’’. Școala este instituția care a
devenit cea mai importantă furnizoare de educație. Prin ea se organizează trăirile unor experiențe de
învățare, se urmărește atingerea unor obiective cu ajutorul unor metode și mijloace științifice,astfel încât
fiecare beneficiar de educație să-și găsească adevaratul drum spre desăvârșirea lui ca individ al societății
în care activează.
Prestigiul unei școli crește dacă știm să o promovăm eficient, mijloacele de promovare fiind
nenumărate. Școala Gimnazială ,,Ion Buteanu’’ Buceș ,este locul unde îmi desfășor activitatea de
dăscăliță de câțiva ani. Aceastî instituție a fost înființată în urmă cu 100 de ani, în 1918. De atunci a trecut
prin mai multe transformări, iar acum este o școală primitoare, echipată cu săli de clasă și laboratoare,
bibliotecă, CDI, cancelarie, secretariat, direcțiune, sală de sport și grupuri sanitare, toate moderne,
estetice, conforme cu cerințele actuale. Nu întâmplător am amintit acestea, deoarece prima carte de vizită
a școlii este imaginea exterioară și interioară a ei. Felul în care arată școala întărește zicala că; ,,Omul
sfințește locul ’’,iar personalul didactic este este ,,la locul potrivit’’ , animat de har și vocație.
Un alt mijloc de promovare a imaginii școlii este informarea comunității locale despre misiunea și
viziunea școlii. Misiunea şcolii este de a asigura dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, de a forma persoane autonome şi creative. Şcoala este deschisă pentru toţi
cetăţenii, în scopul oferirii unor şanse egale de dezvoltare profesională.
Şcoala asigură însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi universale,
satisfăcând nevoile fiecărui elev de a se simţi pregătit în ceea ce priveşte deţinerea noţiunilor şi aplicarea
lor în practică, de a se simţi capabil să utilizeze informaţiile, de a fi deschis spre schimbare şi adaptare la
nou şi spre învăţarea şi respectarea valorilor societăţii democratice.
Şcoala noastră este preocupată de formarea elevilor, descoperirea talentelor, cultivarea şi
dezvoltarea acestora pentru obţinerea de performanţe.
Oferta educaţională este bogată şi variată şi se stabileşte în funcţie de resursele umane, opţiunile
părinţilor şi ale elevilor, vizând promovarea unui învăţământ deschis şi flexibil, capabil să ofere tinerilor o
educaţie de înaltă calitate în domeniul învăţământului din ciclurile primar şi gimnazial în condiţii de
egalitate, fără deosebire de sex, vârstă, etnie, religie.
De asemenea, şcoala noastră reuşeşte să asigure atingerea standardelor de performanţă conforme
dimensiunii europene pentru integrarea în liceele cu renume din județul nostru.
În scopul elaborării unei strategii asupra valorilor pe care vrem să le promovăm, dacă ne definim
aşteptările referitoare la ce este sau la ce trebuie să devină şcoala, înainte de proiectarea schimbării,
trebuie să ştim exact situaţia existentă, cu alte cuvinte, trebuie sa facem diagnoza mediului intern şi
extern. Imaginea școlii fiind deja conturată este întărită de colaborarea armonioasă și permanentă cu
părinții, prin informări în timp util despre situația elevilor, prin lectorate pe anumite teme susținute cu
aceștia pentru a veni în sprijinul lor cu sugestii și ajutor în demersul educațional. Este bine ca părintele să
aibă încredere în școală, dar pentru ca educația copilului să se ridice la nivelul așteptat, el trebuie să se
implice, să colaboreze cu personalul didactic pentru ca metodele și obiectivele propuse să fie
convergente. Așteptările părinților în ceea ce privește școala sunt diferite. Pentru unii o școală bună este
instituția în care li se dă voie copiilor să își dezvolte nestingherit personalitatea. Pentru alții, aceeași
școală poate apărea ca una în care domină indisciplina sau disciplina prea severă. Ei trebuie îndrumați că
fiecare școală are reguli pe care întreaga comunitate de elevi și părinți trebuie să le respecte.
Așa cum școala este văzută diferit de părinți, la fel se întâmplă și atunci când este vorba despre
cadrele didactice. Ele au stiluri de predare diferite, personalități diferite, iar prestigiul lor crește pe măsură
ce apar rezultatele elevilor la învățătură, la concursuri și olimpiade școlare, dar mai ales mai târziu ca
adulți.
Imaginea școlii are de câștigat prin parteneriatele stabilite cu comunitatea locală, cu primăria,
poliția, alte școli pentru schimb de experiență, prin activitățile extrașcolare diverse, prin transmiterea de la
o generație de copii la alta a tradițiilor și obiceiurilor locale.
998
Orice activitate deosebită desfășurată de școală trebuie popularizată cu ajutorul postărilor pe

internet, ziare, reviste sau alte mijloace mass-media, astfel imaginea școlii va avea de câștigat.
,, Menirea firească a școlii nu e să dea învățătură ci să deștepte cultivând destoinicirile intelectuale
în inima copilului, trebuința de a învăța toată viața.’’ ( Ioan Slavici).
,,Învățământul ar trebui astfel conceput, încât ceea ce oferă să fie perceput ca un dar neprețuit, nu ca
o datorie apăsătoare.’’ (Albert Einstein).
,,Școala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să probeze
toți, în propria lor practică, adevărul că; învățând pe alții ne învățăm pe noi înșine.’’ (Jan Amos
Comenius).
,,Fără școală să nu aștepte nimeni, nici părinți buni, nici fii buni, și prin urmare nici stat bine
organizat și bine cârmuit și păstorit.’’ ( Ion Heliade Rădulescu).
BIBLIOGRAFIE:
Traian Cozma: Iasi, Editura Polirom ,2008 ,pag 175 „Sedintele cu parintii”.
Calin C Marin :,,Filozofia Educatiei” Bucuresti Editura Aramis , 2001,pag.287 .
Jucu B. Romita :,,Aplicatii pentru gestionarea situatiilor de criza educationala”, Iasi, Editura
Polirom, 2006,pag269.
Jinga Ioan:,,Educatia si viata cotideana” ,Bucuresti, Editura Didactica Si Pedagogica,2008,pag 328 .
999
MICUL ACTOR …...
C.S.E.I ,,P.Popescu-Neveanu’’ Timisoara

PROF. DIACONESCU GEORGETA
Citeam într-o bună zi despre numeroasele activităţi extraşcolare desfăşurate de copiii din centrele
şcolare, despre activităţi în care şi copiii cu CES pot să reprezinte cu multă mândrie şcoala. Şi mă
gândeam că şi noi desfăşurăm în cadrul C.S.E.I ,,P.Popescu- Neveanu’’ din Timişoara, astfel de
activităţi, care nu fac altceva decât să promoveze imaginea şcolii şi să ne facă cunoscuţi.
Pentru cine nu cunoaşte Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă "Paul Popescu Neveanu" din
Timişoara, specificăm că se adresează copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
Mai exact, în fiecare început de primăvară, răspundem pozitiv la invitaţia diferitelor festivaluri de
teatru ce se organizează în judeţul nostru.
Aşa că de îndată ce am primit invitaţia la Festivalul de teatru pentru elevii din învăţământul special,
Editia a VII- a, din localitatea Lugoj (24 mai 2017), apoi încă o invitaţie pentru Festivalul de Teatru
Internaţional ,,Praf de stele’’Ediţia a IV – a Timişoara (26-28 mai 2017), în cea mai mare grabă am
început să căutăm elevi talentaţi, dornici să participe la astfel de concursuri.
Ne gândeam că perioada e destul de scurtă pentru a forma şi echipa, pentru a găsi şi o piesă potrivită
pentru aceşti copii.
Şi din acel moment a început aventura noastră.
Am reuşit să adaptăm o piesă frumoasă pentru noi, pe care am numit-o ,,Reţeta buclucaşă’’, am
găsit muzica potrivită pentru cele doua acte, am început să ne facem echipa de elevi şi apoi să căutăm
timpul liber în care să putem repeta. Timp liber nu prea aveam, dar am învăţat să ne organizăm mai bine,
să ne aşternem inima şi să ne motivăm şi noi, şi elevii.
Să mai spun ce a urmat? Repetiţii...repetiţii...şi iar repetiţii.
În fiecare zi, căutam momentul în care să ne putem întâlni şi să repetăm piesa….în fiecare zi mai
bine, în fiecare zi cu o mişcare scenică îmbunătăţită, în fiecare zi cu sufletul aşternut pe scenă, ca nişte
adevăraţi actori.
Mare ne-a fost mirarea şi de ce să nu recunoaştem şi bucuria, când copiii veneau cu câte o idee
pentru îmbunătăţirea replicilor, a ieşirilor şi intrărilor în scenă. Şi-au intrat atât de bine în rol încât pe zi ce
trecea, deveneau tot mai buni şi mai dedicaţi rolurilor şi activităţii lor, astfel au început să conştientizeze
cât de importantă este participarea la concurs, cât de mare le poate fi valoarea lor, şi doreau din tot
sufletul să se poata întoarce cu rezultate bune….mai exact cu Premiul I.
Unii dintre ei au participat şi în alţi ani, s-au întors cu premiul II, cu premiul III, dar niciodată nu au
reuşit să ia premiul I…..şi erau în clasa a VIII-a….timp să concureze şi în anii următori, nu mai era.
Alergam la repetiţii……..Pregăteam recuzita.
Nici nu credeam că e nevoie de atâtea!!!
Cam acesta ne era ritmul… Verificăm dacă am luat tot ce ne trebuia pentru momentul nostru
artistic.
Ziua cea mare a sosit.
Suntem emoţionati, pe o scenă adevărată de teatru e parcă altceva. Sunt mulţi oameni în sală, mulţi
ochi care ne privesc…multe aşteptări în spatele unei cortine.
Le dăm ultimele indicaţii ….hm! secrete de-ale actorilor… Piesa începe şi totul este aşa cum ne
aşteptam să fie: copiii se descurcă bine, sala râde şi aplaudă.
Reuşim!
Munca a fost multă şi rezultatul muncii noastre s-a concretizat prin faptul că la ambele concursuri,
copiii au obţinut locul I.
Atunci s-a şters oboseala, emoţia…….din inimă am făcut totul şi inimile noastre au trăit atâta
emoţie cât pentru o viaţă.
Am înţeles cu toţii că nimic nu este greu dacă vrei cu adevărat să ai succes şi ştim că succesul nu îl
poţi dobândi decât prin multă muncă şi seriozitate.
Ne-am reprezentat cu demnitate şcoala, ne-am făcut cunoscuţi deja prin piesele noastre de teatru,
am devenit concurenţii ce nu pot uşor să fie învinşi.
1000
BRAVO!!! BRAVO!!!
Aşteptăm invitaţia şi anul acesta!
1001
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII GIMNAZIALE ,, DOAMNA NICA”,

VALEA MĂRULUI,jud.GALAŢI
TRADIŢIE ŞI MODERNITATE
DIACONU CECILIA ANA-MARIA

Şcoala Gimnazială ,, Doamna Nica”, Valea Mărului, jud.Galaţi este un nume important în
învăţământul rural gălăţean, deoarece a dat numeroase personalităţi în diferite domenii.
Cu toate acestea, puţini ne cunosc. Aşadar, ce este Şcoala Gimnazială ,, Doamna Nica”, Valea
Mărului?
Ce am fost? Am fost o şcoală veche, de ţară, fără condiţii minime de desfăşurare a activităţii, cu
elevi puţini, apoi numărul lor a mai crescut, am lucrat în două schimburi ca în atâtea alte şcoli. Am
crescut cu timpul în toate componentele,mai ales cele ale aducaţiei şi valorii.
Ce suntem? Acum, în 2018, avem o şcoală nouă, la standarde europene, cu laborator de
informatică,bibliotecă; suntem o şcoală dorită de comunitatea locală şi de populaţia şcolară. Suntem un
colectiv ce muncim zi de zi pentru a ne creşte valoarea.
Ce vom fi? Vom fi viitorul aşa cum îl visăm, vom fi cei ce vor semăna în continuare educaţia
bunului-simţ şi al dorinţei de foarte bine.Vom fi şcoala secolului XXI care trebuie să realizeze activităţi
multiple,parteneriate, care să vizeze educaţia elevilor,capabili de a respecta valorile umane şi materiale,
stima de sine, egalitatea de şanse şi gen.
Localitatea Valea Mărului, unde se află Şcoala Gimnazială ,, Doamna Nica”, este o localitate în S-E
ţării, în judeţul Galaţi, la 20 km de municipiul Tecuci; are o atestare de sute de ani, în comună găsindu-se
chiar ceramică de factură dacică şi romanică. De asemenea, există atestări arheologice din care reiese că
segmentul estic al Valului lui Athanaric trecea pe lângă Puţeni( cum era înainte numită Valea
Mărului).Această comună este una dintre puţinele care are imn original şi stemă proprie( incă din anul
2013).
Şcoala este situată în centrul comunei. Primele menţionări despre învăţământul în comună datează
din 1866 şi sunt consecinţa directă a Legii Instrucţiunii Publice, dată de AL.I. Cuza. Şcoala a fost
construită în 1902 şi modificată de-a lungul timpului, dar a funcţionat în condiţii materiale modeste.Cu
toate acestea, standartul intelectual a fost întotdeauna ridicat, şcoala fiind instituţia dătătoare de lumină
intr-o lume rurală în care sărăcia era la ea acasă.Începând cu anul 2003, clădirea şcolii a intrat în renovare
generală şi modernizare după standardele europene.
Şcoala promovează păstrarea tradiţiilor prin toate activităţile realizate dar şi printr-un orţional de
istorie locală. Astfel ,elevii învaţă despre trecut, despre plaiurile natale, despre acţiunile străbunilor, adică
OAMENI, LOCURI, FAPTE. Iar elevii Şcolii Gimnaziale ,, Doamna Nca”, Valea Mărului au ce învăţa
despre comuna lor, despre oamenii din comună care au dus numele comunei mai departe: episcop Iosif
Gafton, scriitori Marcel Crihană, Speranţa Miron şi mulţi alţii.
Elevii devin mai sensibili tocmai la factorii centrali ai procesului educaţional: familia, şcoala,
comunitatea locală. Familia lor face parte din istorie, consătenii lor au participat la războaie despre care
au vrezut că sunt doar poveşti, istoria este însăşi viaţa noastră.
Aşadar, ne propun să devenim una din şcolile importante ale judeţului Galaţi, apreciată de elevi,
părinţi şi comunitatea locală pentru eficienţa activităţii instructiv-educative,asigurarea condiţiilor
materiale necesare unui învăţâmânt de calitate, asigurarea egalităţii şanselor tuturor elevilor, pentru
rezultate deosebite în activitatea de performanţă şi pentru ancorarea şcolii în comunitatea locală şi
europeană.
1002
Studiu de specialitate
VALOAREA INSTRUCTIV – EDUCATIVĂ
A FABULEI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
INST. Diaconu Luminiţa

Școala cu cls. I – VIII Suteşti
Lumea animalelor trezește o mare curiozitate din partea copiilor prin frumusețea naturală a acestora,
dar și prin comportamentul lor. Câinele este un statornic prieten al omului, pisica impresionează prin
tandrețe, ursul se comportă ca un stăpân, vulpea este plină de viclenie, iepurele este un fricos.
Îndrăgind animalele, copiii îndrăgesc și fabulele, adică poezii cu un conținut satiric și alegoric, în
care acțiunea este pusă pe seama animalelor, plantelor sau obiectelor.
Fabula ca specie epică s-a dezvoltat din basmul cu animale și reprezintă o transpunere alegorică a
lumii reale, a societății omenești într-o mare varietate de tipologii și caractere: boieri, țărani, împărați,
curteni, sau: lași, lingușitori, fricoși, ipocriți, vanitoși.
Deși în fabulă adevărul îmbracă haina metaforică, unele dintre ele sunt accesibile copiilor, iar
morala își atinge scopul, fabula constituind un bun mijloc de educare la copii a respectului față de muncă,
a credinței în prietenie, bunătate, modestie.
Tematica fabulei este variată, satira vizează veșnicele slăbiciuni omenești specifice omului etern sau
societății contemporane.
Procedeul artistic specific în construcția fabulelor este personificarea, atribuirea de însușiri omenești
celorlalte ființe și obiecte neînsuflețite. Rolul educatorului este acela de a explica elevilor acest fapt,
astfel încât ei să înțeleagă fabula ca o narațiune cu măști. Este un proces intelectual destul de complex
pentru copii. Este dificil pentru un copil care are încă puțină experiență de viață să înțeleagă trecerea
diferitelor însușiri de la animale la om. Pe de alta parte o astfel de activitate de transpunere, care reclamă
un efort de analiză, abstractizare, generalizare, micșorează impresia produsă de imaginile fabulei.
În studierea fabulei, imaginile trebuie tratate întâi ca imagini reale și nu alegorice. Fabula este
formată din două părți inegale din punct de vedere al dimensiunii, separate grafic: povestirea întâmplării
și învățătura desprinsă din întâmplarea respectivă (morala).
Învățătura care se desprinde din conținutul celor povestite este așezată de cele mai multe ori la
sfârșit.
Citirea și studierea fabulei în ciclul primar se face după următorul plan:
- Conversația pregătitoare
Se comunică mediul de viață prezentat în fabulă, aspectul general: se explică cuvintele
necunoscute. Se atrage atenția asupra celor două părți ale fabulei:
- Citirea fabulei de către învățător și apoi de către elevi
- Intuirea ilustrațiilor în legătură cu fabula.
- Conversația generalizatoare
Se relevă aspectul general de viață înfățișat: se scoate ideea principală. Se recitesc anumite pasaje
ale fabulei pentru înțelegerea deplină a conținutului ei.
- Povestirea fabulei de către elevi
- Descoperirea sensului analogiei
Învățătorul are în vedere în primul rand, ca din narațiune, elevii să desprindă sensul moralizator al
fabulei.
- Citirea expresivă a fabulei
- Citirea pe roluri
Semnificația morală a unei fabule se poate înțelege mai bine cerându-li-se copiilor să recunoască
în operele literare citite personaje similare sau împrejurări asemănătoare cu acelea întâlnite în fabule.
Pentru a realiza concordanța dintre conținut și formă și pentru a mări capacitățile de expresivitate a
limbajului copiilor, analiza fabulei poate fi continuată prin citirea pe roluri, mai cu seamă că fabula
asociază narațiunea cu dialogul. Prezența în fabule a unei mari părți dialogate îi conferă dinamism, îi
1003
marește interesul și permite, din punct de vedere didactic, o repartizare foarte clară a elevilor pe roluri.
Când dialogul este preponderent, prezentarea dramatizată se face cu multă ușurință.
BIBLIOGRAFIE:
1. Mariana Andrei - Introducere în literatura pentru copii, Editura Tiparg, 2010

2. Victor Zaharescu - Literatura pentru copii, Editura Universității din Pitești, 2008
3. Ioan Serdean - Didactica limbii române în școala primară, Editura Teora, Bucuresti,
1998.
1004
Educație pentru diversitate

–obiectiv prioritar al invatamantului romanesc actual
Prof. Înv. Primar –Diaconu Mihaela/Liceul de Arte Margareta Sterian Buzau

Școala pentru diversitate este de fapt școala pentru toți și reprezintă toleranța maxima în ceea ce
privește diferențele fizice, socio-culturale, lingvistice și psihologice existente între copii/elevi, misiunea
fiind aceea de a le oferi tuturor posibilitatea de a învăta în funcție de ritmul, capacitățile și nevoile proprii
si de a se exprima conform trăsăturilor individuate de personalitate.
Finalitatea fundamentalá a sistemului național de învățământ ar trebui să formeze cetățeni care sunt
membri ai aceleiași matrice sociale și care împărtășesc valori comune. Prin urmare, scoala reprezinta
numai un segment al sistemului social, iar schimbările din cadrul ei nu pot avea succes în absența unor
schimbări dirijate la nivelul celorlalte segmente. Acest proces educativ implică formarea unei atitudini
pozitive față de integrare într-o perspectivă cât mai apropiată, față de incluziune. Atitudine manifestată la
nivelul întregii societăți trebuie să respecte principiul normalizării, adică asigurarea accesului, pentru
toate categoriile de persoane, la tiparele existențiale și la condițiile de viată cotidiana, cât mai apropiate de
normele considerate firești pentru o viată obișnuită.
Obiectivele generale ale educației pentru diversitate se constitue în:
- asigurarea posibilitătilor participării la educație a tuturor copiilor, indiferent de cât de diferiți sunt
ei si cât se abat, prin modelul personal de dezvoltare, de la ceea ce societatea a denumit normal. Accesul
are in vedere posibilitatea copiilor de a ajunge fizic la influențele educative ale unei societăți (familie,
scoala, comunitate), de a se integra în școala si de a răspunde favorabil solicitarilor acesteia;
- calitatea educatiei se referä atat la identificarea acelor dimensiuni ale procesului didactic, ale
continuturilor invatarii, cat si la calitäti ale agentilor educationali, care sa sprijine invätarea tuturor
categoriilor de elevi, sa asigure succesul, sa faca sistemul deschis, flexibil, eficient si efectiv.
Fiecare școala care dorește să fie deschisa si flexibilă, prin aplicarea principiilor incluziunii, trebuie
sa demonstreze, prin managementul pe care il propune, urmätoarele:
- înțelegerea reală și recunoașterea incluziunii ca o parte a politicilor de egalizare a șanselor
persoanelor cu cerințe speciale, și nu ca o simpla plasare a copiilor împreună;
- recunoașterea legăturilor dintre educația incluzivă și valorizarea diversității umane prin
promovarea unui etos școlar care valorizeazä toți copiii și familiile lor;
- favorizarea unui climat de sprijin flexibil oferirea unor răspunsuri adecvate cerințelor
individuate prin oferta educaționala a școlii;
- susținerea implicării comunității locale în dezvoltarea programelor și a ofertelor educaționale
pentru toate categoriile de elevi din școala;
Școala incluzivă pune în centrul atenției sale persoana umanä ca ființă originala, unică și irepetabilă,
accentuând ideea că în fiecare societate există personalități, grupuri diferite, motivații, rațiuni și puncte de
vedere diferite.
În opinia mai multor autori, promovarea educației incluzive în școlile din sistemul de învățământ
trebuie sä aiba la baza următoarele principii-cadru:
- toți elevii au dreptul să participe la toate activitatile incluse in programa școlilor obișnuite;
- în timpul programului școlar, personalul didactic si de specialitate se va implica direct în
susținerea pe toate caile a integrarii maximale a elevilor cu cerinte educationale speciale ;
- școala va trebui, printr-o serie de schimbari radicale in domeniul curriculum-ului, sa vina in
întampinarea tuturor cerințelor educaționale ale elevilor, fară a leza demnitatea și personalitatea acestora;
Aplicarea acestor principii în practica scolii pentru diversitate presupune, din partea personalului
didactic si de specialitate, o serie de calitäti, cum ar fi:
- să aibă responsabilitatea recunoașterii nivelului de competență profesionalä și dorința de
perfectionare a capacitatilor de lucru in conditiile educatiei integrate și ale scolii incluzive;
- să manifeste o atitudine critica si constructivä, prin propuneri concrete si realiste, in sprijinul
includerii copiilor cu cerinte educative speciale in clasele unde isi desfasoara activitatea;
- să trateze elevii cu demnitate si respect si sa dea dovada de consideratie fata de situatia
particulara in care se afla copiii cu cerinte educative speciale;
1005
Școala incluzivă pune in centrul atenției sale persoana umana ca ființă originală, unică și irepetabila,
accentuand ideea ca in fiecare societate exista personalitati, grupuri diferite, motivatii, ratiuni si puncte de
vedere diferite.
1006

ȘCOLII
Prof. Diaconu Mihai,Școala Gimnaziala Uliești,Jud.Dambovita

activitatea.
MARKETINGUL EDUCAŢIONAL are ca scop maximizarea efectelor unui proces educaţional şi
armonizarea intereselor individuale cu cele colective referitoare la instruire. Astfel într-o definiţie mai
amplă a educaţiei acesta presupune procesul în care se dezvoltă capacităţile, ideile şi comportamentele
persoanelor. 8
POLITICA ŞI STRATEGIA DE PRODUS ÎN DOMENIUL EDUCAŢIONAL
Activităţile prin care se realizează produsele şi ajung acestea să satisfacă nevoile înainte de
concurenţă sunt obiectivele strategice ale unităţii. Ele sunt determinate având în vedere caracteristicile
produsului şi pot fi referitoare la: diferenţierea produsului, creşterea productivităţii şi îmbunătăţirea
calităţii. În ceea ce priveşte diferenţierea produsului educaţional prin ofertă, este evidentă în cazul
unităţilor şcolare vocaţionale sau în cazul liceelor tehnologice. 9
PREŢUL SERVICIILOR EDUCAŢIONALE
Conform LEN art.8 învăţământul de stat este gratuit. Pentru unele activităţi, niveluri, cicluri şi
programe de studii se pot percepe taxe, în condiţiile stabilite de lege. Statul asigură finanţarea de bază
pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţ învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi
confesional acreditat.
DISTRIBUŢIA SERVICIILOR EDUCAŢIONALE
Datorită caracterului de bază a serviciului, inseparabilitate de prestator, participarea consumatorului
în procesul de distribuţie este inevitabilă. Astfel se presupune o colaborare, chiar o cooperare între
prestator şi beneficiar din dorinţa realizării şi beneficierii de servicii de calitate. Distribuţia, are la bază un
ansamblu de elemente privind modul de transmitere a cunoştinţelor, la care se adaugă aspecte referitoare
la organizarea proceselor de învăţare. 10
STRATEGIA DE PROMOVARE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIONAL
În structura activităţilor promoţionale un loc preponderent îl ocupă publicitatea prin tipărituri (în
special prin intermediul pliantelor, prospectelor şi broşurilor), publicitatea gratuită, relaţiile publice şi
utilizarea mărcilor (emblema unităţii de învăţământ).
Oferta este luată în considerare la structurarea strategiilor în funcţie de modul cumământul general
obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat.
este abordat produsul în cadrul programului promoţional, opţiunea fiind aleasă dintre: strategia
promovării produsului global, pusă de regulă în aplicare prin intermediul unor instrumente specifice cum
sunt marca, simbolul etc. şi strategia promovării unor componente distincte.
IMPLICAREA RESURSELOR UMANE ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL
Comisia care organizează şi desfăşoară activitatea de recrutare în cadrul unităţii de învăţământ
poate fi compusă din: conducerea unităţii (director, director adjunct), responsabil arie curriculară căruia
aparţine postul scos la concurs, psihologul şcolii, reprezentantul agenţilor economici (mai ales în cazul
unităţilor de învăţământ tehnice) şi persoana responsabilă de perfecţionarea cadrelor didactice la nivelul
instituţiei. În cadrul comisie de recrutare şi mai târziu de evaluarea rolul fiecărui membru este altul,
fiecare Beneficiarul serviciilor nu sunt numai educabili, cei care beneficiază direct de servicii, ci şi
familiile acestora şi mediul de afaceri, prin forţă de muncă calificată. Din această cauză ar trebui realizată
şi susţinută o mai bună cooperare între instituţiile educaţionale şi mediul de afaceri. Diversitatea
serviciilor educaţionale oferite este influenţată de cererea pe piaţa muncii, care în colaborare cu unităţile
8
Ristea,A.L.,Marcheting.Premisesiprovocari ale economieiinalt competitive
9
Florescu,C.,Marketing,Editura Independenta Economica,Pitesti 1997
10
Burhn M.,Orientarea spre clienti.Teoria afacerii de success,Editura Economica,Bucuresti,2001
1007
şcolare vor determina în cazul liceelor profesionale oferta anuală a specializărilor. În ceea pe priveşte
posibilitatea de a dezvolta sau de a introduce servicii educaţionale noi, posibilităţile unităţilor
educaţionale sunt limitate.
1008
”BUCURIA” DE A ÎNVĂȚA
Prof. înv. primar DIACONU MIRELA-RALUCA

Liceul Teoretic ”Radu Vlădescu” Pătârlagele
ȋn promovarea și difuzarea ei. Promovarea imaginii școlii trebuie să țină cont de calitatea actului
educațional, de investigațiile făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de
calitatea profesorilor care susțin educația.
A fi un bun profesor este o artă. Este nevoie de foarte mult discernământ şi pricepere pentru a
înţelege universul în care trăiesc copiii de azi: gălăgie, agitaţie, muzică, imagini şi vorbe vulgare la tot
pasul, pe stradă, la televizor, în presă şi uneori chiar şi în familie. E uşor să contestăm tot. Să spunem un
„Nu“ hotărât fiecărei pagini din sufletul lor. Dar aşa îi pierdem. Nu cu răutate şi forţă, ci cu mângâiere să
pătrundem în lumea lor şi să ne apropiem de ei. Cu gingăşie, cu multă dragoste şi cu un dialog permanent
să le părtrundem în interiorul sufletulului şi a minţii. Copiii au nevoie de multă afecţiune şi de povaţă.
Problematica motivației și mai ales problematica stimulării motivației pentru învățare este un
subiect complex. Nu există un aparat care să ne determine să ne dorim să învățăm, să muncim mai mult
sau să devenim mai responsabili. Toate acestea țin de mecanisme psihice care ne pot crea aceste stări.
Cu toate acestea, în vederea motivării pentru activitatea de învățare este deosebit de importantă
relația care se stabilește între cadrul didactic și elevii săi. Dacă există colaborare între cei doi factori,
educator și educabil, putem discuta despre împărtășirea idealurilor, scopurilor, sentimentelor, așteptărilor,
ceea ce poate să-l ajute pe cadrul didactic să-l stimuleze pe elev, atunci când acesta pare că și-a pierdut
resursele energetice. Cunoașterea particularitățile individuale este o condiție esențială în stimularea
motivației pentru învățare, deoarece unele intervenții motivaționale, care nu țin seama de specificul
fiecărui elev, pot avea doar efecte pe termen scurt, dar dacă este vorba de o perioadă mai lungă intervenția
poate să nu aibă efect, iar pe noi, în activitatea didactică ne interesează acele rezultate de durată.
Ce înseamnă/determină ”bucuria” de a învăța ?
• Bucuria de a învăța provine din experienţe personale de succes;
• Bucuria de a învăța inseamnă un mediu care îți oferă libertatea de a explora;
• Bucuria de a învăța nu se asociază cu graba;
• Bucuria de a învăța este, de cele mai multe ori , o bucurie legată de un eveniment aparent banal,
împărtașit cu ceilalți;
• Bucuria de a învăța inseamnă contextualizare, învățare cu sens;
• Bucuria de a învăța fuge de prelegerile lungi ale profesorului;
• Bucuria de a învăța apare în situațiile în care o sarcină de invățare converge cu nevoile și
interesele actorului învățării.
• Jocul oferă copilului posibilitatea de a experimenta bucuria de a învăța.
În privința strategiilor pe care ar trebui să le punem în practică în vederea stimulării motivației
pentru învățare a elevilor, pot spune că benefice au fost următoarele:
 Crearea unui climat afectiv pozitiv – o atmosferă prietenoasă, bazată pe respect, înțelegere,
cooperare, comunicare, întrajutorare îl vor determina pe elev să dea măsura întregii sale personalități,
dobândind cu mai mare interes cunoștințe, deprinderi, atitudini. Cadrul didactic trebuie să se apropie de
elevii săi să le insufle și să le formeze sentimente morale într-o atmosferă destinsă și caldă.
 Utilizarea competiției - în general, această strategie este utilizată în cazul activităţilor de predare-
învăţare de cunoştinţe, şi extrem de rar în situaţii care urmăresc formarea de convingeri, sentimente şi
judecăţi morale. Forma frecventă de desfășurarea sunt jocurile didactice.
 Acordarea de recompense – în cadrul școlii cele mai utilizate forme de recompensă sunt: lauda,
recompensa materială, recompensa exprimată în timp liber, recompensa exprimată în termeni sociali
(conferirea unor responsabilităţi ca formă de apreciere). Atunci când recompensăm un elev îi creștem
acestuia încrederea în forțele proprii și stimulăm dorința de a se afirma în ochii celorlalți. Recompensa
trebuie să fie în strânsă legătură cu complexitatea sarcinii și trebuie acordată imediat după finalizarea
sarcinii.
1009
Motivaţia este cea care oferă cheia succesului în predare şi învăţare, atât pentru educatori, elevi sau
părinți, fiind fundamentul pe care se clădește succesul educaţional.
Stimularea motivației pentru învățare devine dezideratul principal al cadrelor didactice, al părinţilor.
Cu toate acestea, este o sarcină destul de dificilă, pentru că, această activitate trebuie să fie în
conformitate cu particularitățile fiecărui caz în parte, nefiind valabile rețetele universale.
Dirijarea și coordonarea motivației pentru învățare reprezintă una dintre cele mai dificile sarcini ale
activității desfășurate de cadrele didactice. Chiar dacă, această temă este una foarte bine argumentată
teoretic în literatura de specialitate, stimularea motivației elevului rămâne o artă, care ține de măiestria și
tactul pedagogic al dascălului.
BUCURIA DE A ÎNVĂȚA este un joc cu mai mulți câștigători, care poate conduce la schimbări
esențiale în educație, la creșterea calității serviciilor de educație, la învățarea de-a lungul întregii vieți și,
implicit, la bunăstarea individului.
O combinație eficientă între instrumente și modalitățile de organizare a activității în școală poate
conduce la cultivarea dorinței de a învăța. Trebuie să avem în vedere că motivația învățării la școlari se
bazează pe dimensiunea extrinsecă. Participarea activă a copiilor, bazată pe experiențe plăcute le dezvoltă
stima de sine, starea de bine în mediul educațional, dar și bucuria de a învăța.
In final amintește-ți de ce este important să îl implici activ pe copil atunci cand vrei să îl înveți
ceva:
„Spune-mi și am să uit. Arată-mi şi s-ar putea să-mi amintesc. Implică-mă și voi înțelege”
(Confucius).
1010
Iustin Pârvu (1919-2013)
DIACONU NICULINA
ZILE ṢCOLII noastre e o mare sărbatoare pe care o dedicam in amintirea părintele Iustin Pârvu.
Iată câteva lucruri despre SFINTIA SA:
1919 La data de 10 februarie, în satul Poiana Largului, comuna Călugăreni, județul Neamț, s-a
născut părintele Iustin Pârvu. A fost unul din cei mai mari duhovnici din România, fiind cunoscut ca mare
duhovnic și stareț al Mănăstirii Petru Vodă.
Iustin Pârvu iși amintea : „Eu am trăit în Poiana asta, dormeam și mă sculam numai cu muntele
Ceahlău […] Mama mă lua de sărbători și aproape în fiecare duminică mergeam la Mănăstirea Durău,
Secu sau Neamț, iar acolo am luat legătura cu niște bătrâni, părintele Domitian, părintele Pahomie și așa
am intrat în mănăstire dar până atunci multe năzdrăvanii am mai făcut că și Creangă s-ar mira de
istorisirile mele”, spunea părintele amintindu-și cu nostalgie anii copilăriei.
1936 In acest an, țăranul râvnitor de doar 17 ani, intră frate la Mănăstirea Durău.
1937 Merge la Seminarul Teologic Cernica de unde va pleca, mai apoi spre seminarul din Râmnicu
Vâlcea. Râvna sa pentru studiile teologice l-a numărat între cei mai buni elevi ai seminarului, dovadă că
la sfârșitul anilor 60 părintele încă dădea meditații seminariștilor de la Mănăstirea Neamț la dogmatica
greacă veche, franceză și germană.
1941 Este hirotonit preot de arhiereul Valerie Moglan vicar al Mitropoliei Iașilor.
1942-1944 Este numit preot misionar pe Frontul de Est în Neamț până la Odesa și a participat la
luptele din cel de-al II-lea război mondial cu divizia a IV-a Vânători de Munte ajungând până la Don.
După lăsarea la vatră continuă studiile la Seminarul din Roman.
1948 În acest an, părintele Iustin Pârvu va fi arestat. Era în luna mai, după Paști când părintele a fost
cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Durău prin comunele Farcașa, Poiana
Teiului. Este judecat și condamnat la 12 ani de închisoare din motive politice și va fi purtat prin mai
multe închisori: Suceava, Văcărești, Jilava, Gherla, Periprava și Adjud. Urmează apoi munca zilnică în
minele de la Baia Sprie, apoi reeducarea de la Pitești.
Anii de detenție au fost ani de permanentă mucenicie pentru Hristos, prin toate mijloacele folosite
de regim: foame, frig, tortură, bătăi, umilințe, privare de somn, de lumină, de aer, de comunicare.
1949 A fost torturarat și anchetat până în august, la închisoarea din Suceava de unde a fost
transferat la Aiud, închisoare comunistă pentru intelectuali.
1951-1954 Această perioadă a petrecut-o în lagărul de la Baia Sprie pâna când a fost mutat la
Gherla și apoi în alte închisori. În închisoarea Gherla după cuvintele sale „Nu mai eram o persoană, eram
un număr, 267. Nici nu ne dădeau voie să ne strigăm pe nume. Puteți să vă imaginați aceasta?”
1011
1960 La expirarea pedepsei date, a fost întrebat ce va face după ce va fi eliberat și a răspuns: „O iau
de unde am lăsat-o cu slujba bisericii.” Pentru acest cuvânt a primit încă 4 ani de închisoare fără
condamnare pe care i-a executat în Delta Dunării în teribilul lagăr de la Periprava.
1964 La întoarcerea în casa părintească, după 17 ani, când a fost eliberat, mama părintelui, Ana,
despre care el însuși spunea că este o „Sfântă”, la scurtă vreme s-a stins, iar părintele i s-a refuzat
întoarcerea în mănăstire.
1966 Până în acest an, a lucrat ca muncitor forestier, an când chiar la inițiativa ofițerului de
securitate care-l avea sub observație a fost reprimit în monahism la Mănăstirea Secu, Neamț.
1975 După ce în acest an a reușit să primească aprobarea regimului să călătorească în Sfântul Munte
Athos, pentru faptul că deși i s-a sugerat să rămâna acolo a preferat să se întoarcă în țară, autoritățile l-au
mutat cu domiciliul obligatoriu la Mănăstirea Bistrița, lângă Piatra Neamț.
1991 După o scurtă reîntoarcere la Mănăstirea Secu, a venit în satul natal Petru Vodă și cu
binecuvântarea IPS Daniel Ciobotea mitropolit pe atunci, iar astăzi patriarh a pus temelia mănăstirii de
călugări cu hramul „Sfinților Arhangheli”. Biserica din lemn a fost terminată în 1992 și a fost pictată în
tehnica tempera de pictorul Mihail Gabor în perioada 1994-2000.
2006 Din acest an, părintele Iustin nu a mai fost stareț al mănăstirii Petru Vodă, la cererea sa.
2012 Ca fost participant direct pe front, în acest an, părintele Iustin Pârvu a ctitorit primul
monument pentru pomenirea eroilor căzuți în luptele crâncene de la Codrii Pașcanilor unde se afla în
august 1944.
2013 La 16 iunie, părintele Iustin Pârvu s-a stins din viață. La înmormântare au participat peste
20.000 de oameni, care au lacrimat si s-au rugat pentru odihna vesnica la manastirea Petru Voda, din
muntii Neamtului, unde a fost inmormantat. Considerat unul dintre cei mai mari duhovnici ai României,
alături de Arsenie Papacioc, arhimandritul care a stat 16 ani în temnițele comuniste, iși doarme somnul de
veci, chiar langă altarul bisericii pe care a ctitorit-o.
Cu cinci zile înainte de a muri a făcut o profeție sumbră: „mai sunt 12 luni de libertate și apoi vine
urgia. Nu trebuie să ne înspăimântăm că vine sfârșitul, sunt vremuri foarte grele. Păstorul poate să te
vândă, poate să te trădeze, poate să te dea chiar lui Satana. Hristos a dat pentru noi, acum trebuie să dăm
și noi picătura de sânge”, a spus părintele Iustin Pârvu.
Întotdeauna într-o desăvârșită împreună glăsuire cu Biserica, niciodată nu s-a oprit din sârguința de
a învăța, astfel că la 94 de ani încă citea nu doar toate cărțile patristice care apăreau, dar și cele de cultură,
istorie, filozofie și politică pătrunzând idei complexe pe care, cu memoria sa extraordinară, le sintetiza
uluitor de repede și le spunea în funcție de importanța lor.[1]
Bibliografie:
1 - Eugen Neculai Vrăjitoru, Mari duhovnici ai ortodoxiei contemporane, Editura Sf. Ierarh
Nicolae, Brăila, 2014
1012
Importanța formării continue a cadrelor didactice
Profesor Voiculescu Diana

Formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar se realizează printr-un
sistem de instituţii, organizaţii şi structuri ale acestora, între care se stabilesc relaţii ierarhice şi relaţii
funcţionale menite să asigure coerenţa, compatibilitatea şi respectarea standardelor de calitate în
proiectarea, realizarea şi evaluarea programelor de formare continuă la nivel naţional.
Obiectivele esenţiale ale formării continue sunt următoarele:
• dezvoltarea individuală şi profesională prin achiziţionarea de noi competenţe (didactica
disciplinei, iniţierea în noile tehnologii);
• sporirea calităţii sistemului educaţional;
• cunoaşterea ambianţei sociale.
Formarea continuă urmăreşte perfecţionarea practicii pedagogice valorificînd mai multe modele
alternative “care permit aprofundarea reflexiei şi consolidarea cunoştinţelor noi” în situaţii diversificate,
proprii procesului de învăţămînt. Într-o societate aflată în permanentă schimbare, fiecare dintre noi, mai
ales dascălii, ne confruntăm cu nevoia de a dobândi noi competenţe, de a ne reînnoi bagajul de cunoştinţe
şi abilităţi prin participarea la programele de perfecţionare profesională continuă. Profesia didactică,
perfecționarea prin diferite moduri, presupune permanenta formare şi dezvoltare a cadrului didactic astfel
încât acesta să poată să îi poată oferi celui pe care îl învaţă o perspectivă clara asupra domeniului pe care
îl predă. Fiecare profesor se angajează astfel într-un proces de formare care îi va dezvolta cariera periodic
până la finalul acesteia, îi va îmbogăți experiența și îi va ușura munca prin aplicarea noilor metode de
abordare a disciplinelor curriculare.
Profesorul care lucrează în învățământul special are o motivație puternică în vederea perfecționării,
este interesat în permanență să descopere metode noi de lucru cu elevii cu CES, să descopere modalități
noi prin care își poate ajuta elevii să evolueze, să posede cât mai multe informații despre diverse afecțiuni
ale elevilor cu CES. Munca cu elevii cu CES este o permanentă provocare, trebuie să știi cum să le
captezi elevilor atenţia şi să le-o menţii pe tot parcursul lecţiilor, să predai accesibil şi convingător noile
cunoştinţe, să creezi situaţii de învăţare adecvate, să dirijezi învăţarea şi să obţii feed back, ori de câte ori
este nevoie, să evaluezi prin metode variate. Toate acestea focalizează atenţia asupra necesităţii formării
continue a cadrului didactic, formarea asigură evoluţia în carieră a cadrului didactic, perfecţionarea în
acord cu propriile nevoi dar şi cu ale elevului şi ale societăţii.
Un bun profesor este interesat să evolueze, să învețe în permanență, să nu se mulțumească cu ceea
ce deja știe, să cunoască metode noi de lucru, să găsească mijloace noi prin care să stimuleze curiozitatea
și interesul elevilor săi. A pune bazele unei dezvoltări armonioase a elevilor cu CES nu este ușor,
profesorul din învățământul special trebuie să cunoască în primul rând particularitățile psiho-fiziologice
ale copiilor cu cerințe educative special, în al doilea rând conținuturile învățării trebuie individualizate în
funcție de fiecare elev, metodele didactice trebuie adaptate în funcție de clasă, de elevi.
Progresul fiecărei școli stă în mâinile profesorilor care lucrează în respectiva instituție, profesorii
competenți sunt cei care nu uită să-și examineze critic activitatea proprie, se străduiesc să-şi aprofundeze
cunoaşterea, să-şi îndrepte judecăţile şi să-şi adapteze predarea la noile descoperiri, idei, teorii.
1013
ȘCOALA MEA…
Profesor Dicu Nicoleta, Școala Gimnazială „Ion Ciorănescu” Moroeni

MOTTO: *Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca
specialist, ci ca o personalitate armonioasă* Albert Einstein.
Școala poartă numele învățătorului de țară Ion Ciorănescu, cel care din 1894 până în anul 1920 a
învățat copiii satului, fiind stimat și respectat, cel care a desfășurat o activitate rodnică : instruirea
sătenilor, s-a implicat în construirea localului școlii (dat în folosință în anul 1910), unde a realizat și hărți
murale, a înființat o bibliotecă. Ion Ciorănescu a scris și manuale: ”Abecedar pentru clasa I” (1907)-
valabil pentru toate școlile din țară, primul abecedar în culori și “Abecedar pentru cei trecuți de vârsta
școlii primare”, manuale de aritmetică și geografie. De remarcat că la vremea aceea Ion Ciorănescu
elabora și un ”Abecedar pentru școlarii surdo-muți spre a învăța vorbirea, citirea cu grai și scrierea
română”(1932), primul manual de acest tip. Domnul învățător este remarcat de însuși ministrul
învățământului din acea vreme, Spiru Haret.Trimis de ministru la specializare în Germania, Ion
Ciorănescu este numit ulterior Inspector General în cadrul Ministerului Învățământului pentru
învățământul special din țară.
VIZIUNEA: „O ȘCOALĂ PENTRU TOȚI, O ȘCOALĂ PENTRU FIECARE!”
Şcoala Gimnazială „Ion Ciorănescu” Moroeni - Şcoala în care se lucrează în echipă, dar se acordă
atenție fiecărui copil în parte, o școală a egalității de șanse, o școală care promovează respectul pentru
adevăratele valori şi încurajează elevul în formarea sa ca om. În viziunea şcolii noastre, procesul
educațional trebuie să satisfacă cerinţele învăţământului modern european, să ofere elevilor noştri servicii
educaţionale de calitate, care să atingă indicatorii şi standardele de referinţă impuse de normele calităţii.
Ne propunem ca, prin calitatea serviciilor, să satisfacem încrederea publică şi să ne afirmăm ca ofertă
publică viabilă, să contribuim la dezvoltarea personală a clienţilor noştri prin formarea capacităţilor
cognitive şi prin însuşirea de către aceştia a valorilor civice, morale şi estetice. Deviza noastră este să
redevenim o unitate şcolară integrată nevoilor sociale ale comunităţii, care să realizeze pregătirea pentru
viitor.
MISIUNEA: „Şcoala Gimnazială „Ion Ciorănescu” Moroeni îşi propune ca, împreună cu toţi
factorii educaţionali, să asigure elevilor condiţii optime de învăţare, să dezvolte competenţe şi
capacităţi de comunicare eficientă, să formeze atitudini necesare integrării şi adaptării la schimbări
într-o societate democratică, ale cărei valori sunt spiritul de iniţiativă, capacitatea de asumare a
răspunderii, prin întărirea şi diversificarea laturii formative a procesului educaţional.”
Şcoala noastră are porţile deschise tuturor celor care vor să cunoască, să înveţe, să înţeleagă, să se
formeze şi să se împlinească, oferind şanse egale, prin servicii educaţionale de calitate. Dorim pentru
elevii noştri: o educaţie conform standardelor europene; adaptare la situaţiile de schimbare specifice unei
societăţi în dezvoltare; un procent de promovabilitate la examenele de sfârşit de ciclu gimnazial de peste
80%; capacitatea de a comunica în situaţii diverse; performanţe crescute la toate disciplinele de
învăţământ; cunoaşterea şi aplicarea tehnicilor de operare pe calculator, precum şi însuşirea de către elevi
a sistemului valorilor culturale, morale şi etice, necesare unei raportări eficiente la cerinţele unei societăţi
în permanentă schimbare.
Pentru atingerea țintei strategice: „Creșterea prestigiului școlii prin elaborarea și implementarea
unor proiecte și parteneriate educaționale”, la nivelul unității de învățământ, s-au desfășurat activități
extracurriculare în cadrul proiectelor de parteneriat elaborate și implementate în anul școlar 2016-2017, la
nivel local, județean și național.
Activităţile extracuriculare constituie un cadru favorabil dezvoltării personalității elevului prin
munca independentă în clasă, laboratoare, cabinete şcolare, elaborarea proiectelor în cadrul
parteneriatelor şi proiectelor educaţionale; cercuri tehnico-aplicative (ştiinţifice); expoziţii ale elevilor;
concursuri şi olimpiade şcolare. Activităţi complementare activităţiilor de învăţare realizate la clasă,
acestea urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru cunoaştere, atrag elevul la
folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util şi îl orientează către activităţi care întregesc educaţia
şcolară, contribuind la formarea personalităţii elevului și la promovarea imaginii școlii la nivel local,
județean și național.
Exemple de activități extracurriculare organizate al nivelul școlii :
1014
-Elaborarea și implementarea de parteneriate pentru desfăşurarea de activităţi la nivel local,

județean și național: • Parteneriat cu Primăria Moroeni; • Parteneriat cu Poliția Moroeni; •Parteneriat cu
Cabinetul medical; • Parteneriat cu Parohiile din localitate; •Parteneriat cu Parcul Națural Bucegi;
•Parteneriat cu Fundația Pentru Știinte și Arte „Paralela 45”; •Parteneriat cu Scoala „Vasile Cârlova”
Târgoviște; • Parteneriat cu Scoala Gimnazială „Gh. Popescu” Mărgineni Slobozia, Scornitești Olt;
•Parteneriat cu Scoala Gimnazială „Elena Doamna” Tulcea; •Parteneriat cu Scoala Gimnazială ” Mihai
Viteazul” Pucioasa; •Parteneriat cu Scoala Gimnazială „B.P.Hasdeu” Iași; •Școala Gimnazială *Sf.
Nicolae* Pietroșița; •Școala Gimnazială *Smaranda Gheorghiu* Târgovişte; •Liceul Tehnologic *Virgil
Madgearu* Roșiorii de Vede; •Asociația OVIDIU RO; •Asociaţia PartNET - Parteneriat pentru
Dezvoltare Durabilă Phoenicia Business Center.
- Realizarea de pliante şi afişe care vor cuprinde informaţii despre realizările şcolii:
-Implicarea elevilor şi a cadrelor didactice în realizarea activităților și în popularizarea

rezultatelor şcolii în comunitate;
-Popularizarea rezultatelor prin crearea site-ului școlii: https://scoli.didactic.ro/scoala-
gimnaziala-ion-cioranescu-moroeni
-Motivarea elevilor participanți prin acordarea de premii.
3. Bibliografia
[1] S.Cristea, Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera. Litera Internaţional, Chişinău,
Bucureşti, 2000.
[2] Planul de dezvoltare instituțională al Școlii Moroeni 2013-2017.
1015
AVEM O ȘCOALĂ CU CARE NE MÂNDRIM
Prof. Didu Alina Sorinela, responsabil de imagine al

Liceului Tehnologic „Alexandru Macedonski” Melinești, Dolj
Avem o școală cu care ne mândrim!
Iată care este unul dintre mottourile cu care începem orice discuție referitoare la unitatea de
învățământ din care fac parte alături de colegii și de elevii mei.
De-a lungul celor 21 de ani de când am pășit pragul acestei școli, m-am implicat în toate activitățile
care au fost inițiate în școala noastră. Am făcut asta, nu din obligație, ci din plăcere, întrucât consider că
este cea mai frumoasă „meserie” pe care un om o poate avea, și anume aceea de a te perfecționa
permanent, de a fi mereu tânăr, de a fi mereu copil, deși anii trec peste noi fără milă.
Fiind profesor de limba română, am inițiat concursuri de creație literară și plastică, scopul fiind
acela de a descoperi talentul elevilor și, bineînțeles, de a-l fructifica. Zeci de elevi au compus, astfel,
poezii pentru concursurile „Pentru tine, mamă”, „Anotimpul Poeziei”, „Dor de Eminescu”.
Am inițiat mese rotunde cu prilejul diverselor activități prin intermediul cărora am sărbătorit
evenimente importante, precum: Paștele, Nasterea Domnului, Ziua Copilului, Dragobete, Zilele
scriitorilor Mihai Eminescu și Ion Creangă. Am fost în numeroase excursii și am vizitat casele memoriale
ale marilor oameni de cultură din țara noastră: Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu,
Octavian Goga, Marin Sorescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Alexandru Vlahuță, Veronica Micle, Ion
Luca Caragiale, Nicolae Bălcescu etc.
Unul dintre proiectele pe care-l coordonez este „Pe urmele poveștilor lui Creangă”. Este un proiect
regional care a ajuns la cea de-a patra ediție și la care au participat peste 1000 de copii și cadre didactice.
Rezultat al acestui proiect sunt culegerile care au reunit creațiile participante din toate colțurile țării:
Oltenia, Muntenia, Maramureș, Ardeal, Banat, Bucovina, Dobrogea.
Am scris și cărți pentru copii, cărți pe care le-am oferit multor copii, părinți, bunici și cadre
didactice în mod gratuit. Amintesc, astfel, „Călător în Lumea Versului”, „Dincolo de tăcere”, „Întoarcerea
la rădăcini”, „ Pe urmele poveștilor lui Creangă”, „Incursiune în folclorul românesc”, „ Eros și natură în
lirica eminesciană”, „ Să învățăm literatura și gramatica prin joc” , „Religie și morală în opera lui Emile
Durkheim”etc. * lansarea propriei cărți „Călător în Lumea Versului” la Biblioteca Județeană, Dolj
1016
Cu prilejul importantelor sărbători de iarnă, de Paște sau de 8 Martie desfășurăm activități de

voluntariat la Unitatea Medico-Socială din Melinești, adică la un spital unde sunt internați bătrâni și care,
mai mult ca oricine, au nevoie mai ales de susținere morală.
Anul școlar precedent, săptămâna numită Școala Altfel, mult dorită de către elevi și de cadre
didactice, a fost deosebit de fructuoasă pentru elevii, părinții și cadrele didactice de la Liceul Tehnologic
Alexandru Macedonski din comuna Melinești, Dolj. Spun asta pentru că am participat cu toții la activități
pentru care ne-am pregătit cu mult timp înainte.
În primul rând, amintesc cele două excursii organizate la Bușteni și Hunedoara. Obiectivele
deosebite pe care le-am vizitat (Castelul Bran, Castelul Huniazilor, Biserica Sf. Vineri, Peștera Bolii,
Mănăstirile Prislop și Lainici, Turnul Chindiei, Mausoleul Mateiaș, Cetatea Râșnov, Muzeul Tiparului,
Cascada Urlătoarea etc. ) ne-au reamintit cât de frumoasă este țara noastră și cât de mândri trebuie să fim
că facem parte din ea!
Oboseala acumulată în zilele petrecute în excursie nu ne-au împiedicat să sărbătorim și Ziua Școlii.
A fost o zi frumoasă în care s-au depănat amintiri despre începuturile liceului, despre activitățile
desfășurate de-a lungul timpului, despre visuri împlinite sau proiecte de viitor. Au fost prezenți șiinvitați,
precum reprezentanți ai Consiliului Local, dar și elevi ai Palatului Copiilor din Craiova, elevi care ne-au
încântat cu un program de dans modern și muzică folk.
Îmbrăcați în frumoasele costume populare, elevii școlii noastre ne-au arătat prin joc și cântec faptul
că, în orice colț al lumii ne-am afla pe acest pământ, rădăcinile noastre, ale românilor, se află adânc
înfipte în satul românesc.
Pentru că vrem să descoperim și să promovăm talentul elevilor, am organizat o masă rotundă, dar și
ateliere de lucru la care elevii au participat în funcție de abilități. Astfel, în urma concursurilor de pictură,
de recitări, de cultură generală- toate având ca temă viața și opera scriitorului Alexandru Macedonski-,
toți copiii au fost premiați cu diplome, cărți, rechizite și dulciuri.
Pentru a constitui exemple de bună practică, activitățile școlii noastre au fost permanent mediatizate
de către mass-media locală și națională.
1017
VALENȚE INEPUIZABILE ALE LITERATURII

VALORIFICATE ÎN OFERTA EDUCAȚIONALĂ A GRĂDINIȚEI
Prof. înv. preșcolar: Didu Mirela

C.N. „Frații Buzești”, Craiova
Copilăria nu poate fi concepută fără lumea minunată a basmelor, a poveștilor, a poeziilor. Pentru a
fi receptată corespunzător, literatura pentru copii trebuie să pătrundă universul propriu de cunoaştere al
copilului, năzuinţele şi aspiraţiile sale, să dispună de un nesecat izvor de exemple care să trezească în
copii dorinţa de a fi mai buni, mai drepţi, mai comunicativi.
Cuprinderea activității opționale „Să învățăm din povești și poezii!” în oferta educațională a
grădiniței este justificată fiindcă toți copiii manifestă un interes deosebit pentru activitățile specifice
educării limbajului și o dorință intrinsecă de cunoaștere a operelor literare adecvate vârstei preșcolare.
Literatura pentru copii oferă micilor ascultători atât posibilitatea dezvoltării intelectuale, cât și
numeroase valențe de ordin moral și estetic. În atmosfera creată de literatură copilul participă atât
intelectual, cât și afectiv. Însoțind firul poveștilor, depănat uneori dintr-o lume total necunoscută, el face
un efort intens de a o vedea cu ochii minții și, în același timp, încearcă a o judeca prin modesta sa putere
de discernământ. Copilul este astfel creatorul propriilor imagini, povestitorul fiind cel ce le sugerează
verbal.
Oferind copiilor modele de exprimare verbală artistică, contribuim la cultivarea gustului pentru
literatură și la înfiriparea dorinței de a fi ei înșiși mici creatori.
Valoarea instructiv-educativă a literaturii pentru copii este recunoscută și subliniată de specialiști,
scriitori, psihopedagogi, cadre didactice. Aspectele practice care să ilustreze valorificarea valențelor
creațiilor literare pentru copii reprezintă o preocupare pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar.
Organizarea acestui opțional reprezintă și o oportunitate de îmbogățire a experienței didactice cu
referire la modalitățile de fructificare a forței de modelare pe care o are textul literar asupra personalității
copilului.
Competenţele generale urmărite la grupa mare sunt:
1. Dezvoltarea capacității de receptare a unui text literar, de a înțelege mesajul artistic și educativ,
de a lua atitudine față de comportamentul personajelor.
2. Familiarizarea copiilor cu unele aspecte ale limbajului artistic specific literaturii în proză și în
versuri și stimularea creativității lingvistice.
3. Cultivarea dragostei pentru literatură, a dorinței de a cunoaște aspecte din viața și opera
scriitorilor și de a fi ei înșiși mici creatori.
Între conţinuturile propuse pot fi enumerate:
- Condițiile unei audieri optime
- Modalități de identificare a mesajului literar
- Basme ce evidențiază trăsături fizice și morale ale oamenilor
- Povești și povestiri despre animale
- Poezii despre natură, viața copiilor și a animalelor
- Cum să povestim cursiv și expresiv pe baza suportului intuitiv
- Despre rime și figuri de stil
- Date biografice succinte și selecțiuni din operele scriitorilor: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Otilia
Cazimir, Elena Farago
- Povestiri după imagini sau cu început dat
- Jocuri didactice, jocuri de rol care să valorifice într-un mod accesibil conținutul basmelor și a
altor texte literare prezentate copiilor
- Modalități de redare a impresiilor și aspectelor din conținutul poveștilor și poeziilor prin desen,
pictură, modelaj, lucrări practice.
În ceea ce priveşte metodologia de abordare a acestui tip de opţional propun utilizarea unor
strategii activ-participative care presupun ca metode de învăţământ: expunerea, povestirea, explicația,
conversaţia euristică, simularea, jocul de rol, brainstorming-ul, turul galeriei, pălăriuțele gânditoare, cât și
diversificarea formelor de organizare şi integrarea unor mijloace de învăţământ eficiente în toate
activitățile.
1018
Activităţile de învăţare utilizate pentru realizarea obiectivelor sunt:

- lecturi ale educatoarei, audiții, repovestiri ale copiilor
- exerciţii de receptare a explicaţiilor şi exemplelor
- întrebări şi răspunsuri pe teme sugerate de textul literar
- recomandări, exemplificări, dezbateri
- convorbiri, lecturi după imagini
- exerciţii de audiere a unor texte în lectura unor actori, povestitori
- exerciţii de identificare a mesajului educativ al textelor
- observarea comportamentului personajelor literare, argumentări
- aprobări, dezaprobări, evidenţieri
- redarea prin desen, lucrări practice a unor aspecte din povești și poezii preferate
- jocuri de rol cu subiecte din basme
- vizionări de filme, diafilme
- lecții vizită, concursuri
Prin evaluare va fi înregistrat progresul copiilor în raport cu obiectivele propuse prin modalități
diverse:
- chestionare orală, concursuri, seri literare;
- confecţionarea unor machete cu aspecte din povești;
- iniţierea şi desfăşurarea unor jocuri de rol;
- întocmirea portofoliilor tematice.
Cartea de povești sau poezii este pentru copil o aventură spirituală, un pas spre descoperirea lumii
și a vieții, un fapt inedit, un prilej de reflecție, de meditație și de creație. Ea este cea care îl învață lucruri
bune, îl face să se bucure, să râdă și să plângă.
Bibliografie
1. Ana, Aurelia; Ivănuș, Zoe – ,,Activități opționale pentru învățământul preșcolar și primar”,
Editura Astra, Deva, 2005
2. Dima, Silvia - ,,Antologie de texte literare pentru copii”, București, 1993
3. Molan, Vasile - ,,Texte literare utilizate în grădinița de copii”, București, 1999
4. Revista Învățământul Preșcolar, nr. 1-2/2006, pag. 185
1019
EDUCAŢIA PENTRU TIMPUL LIBER,

COMPONENTĂ A OFERTEI EDUCAȚIONALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PRIMAR
Prof. înv. primar: Didu Sorin

Liceul Teoretic „Henri Coandă”, Craiova
Recunoscută şi ea ca problemă a lumii contemporane, valorificarea timpului liber a atras atenţia

prin complexitatea ei declanşând o serie de reacţii la nivelul diferitelor categorii de specialişti, reacţii care
s-au conturat treptat în direcţii de acţiune. Una dintre aceste direcţii de acţiune o constituie educaţia
pentru timpul liber ca proces de sensibilizare şi formare a copiilor, tinerilor şi adulţilor pentru
soluţionarea acestei probleme.
Educaţia pentru timpul liber se dovedeşte din ce în ce mai necesară şi benefică incluzând
componente culturale, artistice, turistice, sociale, etc. Ea este o educaţie rentabilă sub raport economic,
familial, sanitar şi social, iar importanţa ei sporeşte pe măsură ce timpul liber va spori pe diferite căi
(reducerea zilei de lucru, reducerea timpului pentru activităţi casnice prin utilizarea aparatelor electrice, a
roboţilor, etc.).
Alte componente ale „noilor educaţii”: educaţia ecologică, educaţia pentru sănătate, educaţia pentru
securitate personală, educaţia civică pătrund mai uşor decât educaţia pentru timpul liber în viaţa şcolii.
Oferta deosebit de bogată de petrecere a timpului liber impune necesitatea formării la elevi a unor
abilităţi de selectare atentă a activităţilor, adecvate vârstei, care corespund normelor morale şi de
convieţuire socială. Elevii trebuie consiliaţi şi orientaţi să-şi formeze capacităţi de organizare atât a
timpului de lucru, cât şi a timpului liber în raport cu nivelul vârstei şi particularităţile individuale.
Familia, ocupată cu activităţi cotidiene sau din comoditate, transferă o parte din sarcini unor
„educatori” uneori duri şi egoişti: curtea blocului, strada, televizorul, calculatorul.
De aceea am considerat că rolul şcolii devine tot mai dificil, trebuind să diminueze efectele negative
ale mediului educogen pentru a asigura o educaţie de calitate copiilor. Iniţiind un parteneriat cu familia şi
comunitatea am căutat acele modalităţi de valorificare a timpului liber al copiilor care să îndeplinească
trei condiţii: deconectare, dezvoltare, distracţie.
Pentru început i-am ajutat pe elevi să cunoască noţiunea de „timp liber” şi să înţeleagă ce reprezintă
aceasta în raport cu programul zilnic şi cu succesiunea în timp a activităţilor. Pentru aceasta am organizat
convorbiri tematice: „Ce fac după ce vin acasă de la şcoală?”, „Cum petrecem serile în familie?”, „Cel
mai frumos sfârşit de săptămână”, „Duminica în familie” şi jocuri didactice: „Ce ne învaţă ceasul”,
„Calendarul săptămânii”, „De-a vacanţa şi concediul”.
Elevii au dobândit informaţii despre modalităţi diverse de petrecere a timpului liber prin vizionări
de casete pe această temă, citirea unor albume de familie cu fotografii ce ilustrează activităţi ce ilustrează
activităţi desfăşurate în timpul liber, lectura unor amintiri de vacanţă din jurnalul învăţătorului sau din
propriul jurnal, întâlniri cu părinţi şi bunici care au povestit cum îşi petreceau timpul liber în copilărie.
Un obiectiv important al educaţiei pentru timpul liber l-a constituit formarea capacităţii elevilor din
ciclul primar de a identifica acele modalităţi de petrecere a timpului liber adecvate vârstei şi care să
îmbine utilul cu plăcutul. În acest scop am desfăşurat convorbiri cu elevii: „Cu ce mă joc?”, „Ce poveşti
citesc în timpul liber?”, „Ce emisiuni privesc la televizor?”, „Calculatorul, prietenul meu”, „Cum îmi ajut
părinţii în gospodărie?” şi elaborarea unor eseuri: „La teatrul de păpuşi”, „Anotimpurile şi jocurile
noastre”, „Cu familia la plimbare”, „În vacanţă la bunici”, „La agenţia de turism”, „Telefonul emisiunilor
pentru copii”.
Tematicile propuse au facilitat înţelegerea noţiunii de timp liber şi stimularea dorinţei elevilor de a-l
petrece în mod util şi plăcut.
Generos, geniul tehnic al umanităţii a dăruit copilăriei în ultimul timp un inestimabil tezaur al
cultivării spirituale: mijloacele mass-media şi calculatorul. Ne place sau nu ne place avem de-a face cu
altă copilărie. O copilărie a civilizaţiei multimedia, o copilărie a calculatorului şi a comunicaţiei prin
intermediul internet-ului. Aceste mijloace moderne vin în întâmpinarea unor trebuinţe legate de evoluţia
însăşi a copilăriei. Ele uşurează considerabil drumul cunoaşterii şi al sensibilizării afective faţă de
problematica vieţii, faţă de oameni şi lumea valorilor.
1020
Există însă şi alte urmări resimţite odată cu pătrunderea insistentă a mediilor moderne în viaţa
cotidiană. În sfera copilăriei apar acum noi atracţii şi trebuinţe, se resimt predilecţii culturale şi noi
deprinderi de petrecere a timpului liber, preferate altor ocupaţii şi distracţii cunoscute prin tradiţie.
Încântaţi de farmecul audiţiilor muzicale, al vizionării filmelor, al practicării unor jocuri pe calculator,
chiar dacă adecvate vârstei şi preocupărilor lor, elevii acordă mai putin timp lecturii, petrec mai puţin
timp în aer liber, manifestă interes redus pentru desfăşurarea unor activităţi casnice accesibile lor.
În acest mod creativitatea specifică vârstei lor nu-şi mai găseşte spaţiu de manifestare iar
personalitatea copilului are de suferit. De aceea am considerat că încă de la vârsta şcolară mică copiii
trebuie sensibilizaţi cu o paletă largă de ocupaţii cultivându-le pasiuni în jurul unor interese puternice şi
preocupări creative pe baza aptitudinilor fiecăruia.
Desigur, programul distractiv aduce în viaţa copiilor un spor binevenit de energie şi oferă un impuls
fanteziei. Dar, este cunoscut că distractivul poate fi îmbinat cu utilul ferindu-i astfel pe copii de pericolul
transformării lor în simplii spectatori.
Printr-o colaborare permanentă cu părinţii i-am conştientizat de rolul lor de educatori şi de faptul că
le revine responsabilitatea de a reglementa cu grijă vizionarea programelor de televiziune, abuzul de
audiţii, excesele în utilizarea calculatorului sau atracţia elevilor spre anumite grupuri de joacă şi activităţi
neconforme cu regulile morale şi de convieţuire socială. Alături de părinţi am organizat variate şi
atractive posibilităţi de petrecere a timpului liber al copiilor: participarea la activităţi culturale, artistice şi
sportive organizate de școală, vizite la Biblioteca Județeană și la Ludotecă, la Palatul Copiilor, la Clubul
Voinţa, vizionări de spectacole, vizite la muzee şi expoziţii, plimbări în Parcul Romanescu şi Grădina
Botanică, drumeţii, excursii.
În dialogurile cu părinţii am subliniat faptul că petrecerea raţională a timpului liber de către copii
este profitabilă sub aspectul cultivării spirituale, fiind o chestiune de educaţie, de comportare civilizată, de
ambianţă. Părinţii au înţeles că modul în care copiii vor şti să-şi organizeze acest timp se deprinde treptat,
se învaţă încetul cu încetul din fragedă copilărie iar exemplul adulţilor are în acest sens un rol important.
Pe parcursul acestor activităţi am explicat elevilor că ele reprezintă moduri de a petrece timpul liber
şi acum dar şi când vor fi adulţi. Prin activităţile desfăşurate elevii au elaborat de fapt programe creative
de petrecere a timpului liber în raport cu activitatea preferată.
Practicarea unui management al timpului liber adecvat vârstei foloseşte dezvoltării personalităţii
copiilor în ansamblu, stimulează comunicarea şi cultivă o atitudine optimistă faţă de viaţă.
Desigur lista conţinuturilor educaţiei pentru timpul liber este permanent deschisă astfel încât să
răspundă schimbărilor din viaţa socială, intereselor diverse ale copiilor şi obiectivelor acestui tip de
educaţie.
Toţi factorii implicaţi în educaţie, prin acţiuni unitare şi convergente, vor găsi soluţii educative care
să răspundă tuturor sfidărilor lansate de problematica lumii contemporane.
Bibliografie:
1. Constantinescu, Mihaela – „Post/Postmodernismului: Cultura divertismentului”, Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2001.
2.Gheorghe, Virgiliu – „Efectele micului ecran asupra minţii copilului”, Ed. Prodromos, 2007
3. Joiţa, Elena – „Pedagogie - educaţie şi curriculum”, Ed. Universitaria, Craiova, 2003.
4. Văideanu, George – „Educaţia la frontiera dintre milenii”, Ed. Politică, Bucureşti, 1988
1021
Prof. înv. primar: Dieaconu Mirela Camelia

Școala Gimnazială nr.1 Fântânele
„Școala are rostul să te ridice undeva de unde să-ți fie rușine să mai cobori„ Paul Loius Lambert
“Dacă cineva stăpâneşte bazele domeniului studiat şi dacă a învăţat să gândească şi să lucreze
independent, el îşi va găsi cu siguranţă drumul şi, în plus, va fi bine pregătit pentru a se adapta
progresului şi schimbărilor.” Albert Einstein
Una dintre tendințele modernizării învățământului vizează flexibilitatea instrucției si educației

Cerințele formării individului în școala modernă - în perspectiva educației permanente- impun
formarea si dezvoltarea capacităților acestuia de a-l învăța să învețe, să se instruiască
pentru propria perfecționare, sunt câteva obiective ale celor ce muncesc în această școală. În ceea ce
priveşte climatul organizational, putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi
angajare, relaţiile dintre cadre fiind colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.
Am reușit, ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate si
comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene, sǎ
copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici), am reuşit sǎ atragem atenia asupra
școlii, nu numai pentru a atrage elevi către școala ta, chiar pentru a-i păstra sau a-ți face cunoscută
activitatea.
îmbunătățită.
Oferta curriculară, resursele umane, resursele materiale sunt motive temeinice pentru care ne
mândrim cu școala noastră.
Consider că, orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
Atunci când foșii elevi își îndreaptă recunoștina înspre noi, dascălii lor, avem curajul și puterea de-a
pregăti și alți elevi, de-a forma oameni capabili să se descurce în hățișurile vieții cotidiene.
1022
În spatele fiecărui om bogat sau sărac, celebru sau nu, se află un dascăl. Iar primul dascăl care ne
sculptează caracterul și sufletul este neîndoielnic, învățătorul. Dascălul e ca o lumânare care se stinge
luminând pe alții ... După cei care ne-au dat viață, dascălii sunt oamenii care ne sunt neîndoielnic cei mai
dragi. Sunt oamenii care, cu pasiune și migală, cu responsabilitate și profesionalism, modelează caracterul
și educația fiecăruia dintre noi.
1023
Dima Luiza-Loredana, Școala Gimnazială Borăscu

Școala este locul unde fiecare copil primește și acumulează informații despre lumea ce-l încojoară
sau despre sine. E locul menit să educe, să informeze dar mai ales să formeze competențe, să formeze
caractere, să ofere exemple de conduită morală și bune pactici.Ce ar face un copil dacă ar aduna
informații, cunoștințe, sentimente dar nu ar putea să le folosească? Cum ar putea explica sau rezolva
anumite fenomene, experiențe sau situații problematice cu care se confruntă dacă nu ar fi deprinși cu
munca intelectuală, cu dorința de a cerceta, cu setea de a cunoaște în profunzime a lucrurilor,
fenomenelor?
Se pune însă o altă întrebare: cum vom face cunoscută oferata educațională a școlii noastre?; cum
vom promova cel mai bine școala pentru a atrage cât mai mulți elevi?
Voi încerca să enumăr câteva obiective care vizează în mod direct promovarea școlii:
 Elaborarea unor proiecte la nivel local, judetean,inerjudetean etc. care să vizeze
multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică în managementul instituţional
 Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare,diversificare şi
flexibilizare a acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor demersului
educaţional
 Eficientizarea colaborării cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice,având în vedere
aspectul multilingvistic şi multicultural al zonei
 Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
 Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
descentralizare şi asigurare a calităţii educației.
 Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate.
După stabilirea obiectivelor, voi încerca să găsesc cel mai bun mijloc de transmitere a acestora în
funcți de pblicul țintă căruia i se adresează. Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii
școlii trebuie să ai o descriere clară a publicului înainte să se aplice strategia. Cu ajutorul datelor
demografice ( date statistice : varsta, sexul, educatia, venitul si mediul de provenienta ) si psihografice
(informatii calitative, referitoare la stilul de viata, ceea ce le place si ceea ce nu le place ) îți poti face o
strategie despre tacticile pe care trebuie sa le folosesti, pentru ca strategia să aibă succes. Pentru stabilirea
si cercetarea publicurilor-țintă se folosesc, în general, sondajele de opinie pe baza de chestionar.
Alegerea mijloacelor de comunicare în masă:
Mesajele, dar și modalitățile de transmitere a acestora, sunt în funcție de publicul țintă și de bugetul
de care dispui. Trebuie să ai în vedere următoarele întrebări:
comunicare ?
raspunde la el ?
Dacă am ales cea mai plauzibilă cale de transmitere a mesajului, vom încerca și enumerarea de
măsuri concrete bine atabilite într-un plan:
 Realizarea unei pagini WEB
 Asigurarea funcţionării site-ului
 Forum de discuţii pe site-ul Suntparinte.ro
1024
 Conştientizarea importanţei aplicării pachetului de sarcini pe probleme de comunicare şi

relaţii cu publicul
 Reconsiderarea strategiei privind imaginea instituţională în rândul copiilor, părinţilor,
comunităţii .
 Marketing educaţional- iniţierea, implementarea de acţiuni cu parteneri educaţionali,
comunitari în ideea promovării ofertei educaționale.
 Monitorizarea activităţii extraşcolare şi a concursurilor şcolare
 Identificarea de oportunităţi la nivelul comunităţii locale pentru sprijinirea copiilor
proveniţi din familii cu resurse financiare reduse
 Conlucrare cu reprezentanţii administraţiei publice locale în confirmarea reţelei şcolare şi a
planului de şcolarizare
 Identificarea nevoilor de educaţie ale comunităţii şi posibilităţilor de realizare în cadrul
legal existent şi cu resurse disponibile.
 Armonizarea mesajelor şi mooderarea/medierea/prevenirea disfuncţiilor în relaţiile dintre
unitatea şcolară şi autorităţile locale
 Întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului şcolar pentru crearea unui ambient favorizant
procesului de învăţământ.
Schița de campanie privind promovarea imaginii școlii:
 Defineste problema. Stabileste obiectivel;e campaniei intr-un cadru organizational;
 Evalueaza impactul problemei asupra publicurilor si asupra organizatiei si defineste clar
 Dezvolta o strategie organizationala in consonanta cu misiunea organizatiei;
 Determina o strategie de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse;
 Planifica actiuni,teme si apeluri catre publicuri.Pentru a elabora o strategie functionala si
 Dezvolta un plan de responsabilitati organizationale, cu bugete si orare;
 Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasa si cum vei monitoriza
fiecare aspect;
 Evalueaza rezultatele campanie de promovare a imaginii unitatii scolare.
Evaluarea campaniei de promovare se va face permanent în perioada desfășurării campaniei
urmărindu-se impactul asupra publicului, efectul obiectivelor asupra grupului țintă,efectul asupra
statutului financiar al instituției,supra atitudinii etice și responsabilității sociale.
1025
EDUCAȚIA ECOLOGICĂ – ROL ESENTIAL ÎN PROMOVAREA

IMAGINII ȘCOLII ÎN COMUNITATE
PROF. DIMA ALINA FLORENTINA

SCOALA GIMNAZIALA NR. 150, BUCUREȘTI
Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare
socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste
sisteme socio-economice și elementele capitalului natural.
Fiecare dintre noi, conștient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabilă. De fapt, putem spune
că avem o gândire durabilă atunci când aruncăm deșeurile din plastic sau hârtie în locurile special
amenajate.
În condiţiile actuale, cumpărăturile la mâna a doua (parte integrantă a acţiunilor de reutilizare şi
reciclare) reprezintă o soluţie firească. Pe lângă faptul că presupun cheltuieli mai mici, acestea au o
contribuţie importantă la minimizarea impactului omenirii asupra climei. Cu fiecare produs aruncat,
poluăm aerul, apa, solul şi zonele înconjurătoare şi eliberăm în atmosferă CO2 şi gaz metan. Deseori, un
astfel de gest nu este decât o irosire a unor resurse valoroase.
Din fericire, sectorul reciclării şi al recuperării materialelor se dezvoltă rapid, devenind un element
cheie pentru protecţia mediului, încurajarea inovării şi stimularea economiei. O parte din noile staţii de
tratare transformă deşeurile în compost sau în combustibili solizi recuperaţi. Industria cimentului este una
dintre ramurile cu cele mai mari emisii de CO2, dar în ultimii ani, unii producători au adoptat practici
durabile, care permit recuperarea energiei şi materialelor din deşeuri şi reutilizarea acestora ca materii
prime sau combustibil primar. Există chiar instalaţii de valorificare a căldurii corporale!
Cu toţii putem face alegeri mai bune, cu impact pe termen lung şi care nu presupun schimbări
majore:
• Un european foloseşte până la 190 de sacoşe din plastic pe an. Aruncate în gropile de gunoi,
aceste produse au nevoie de până la 1 000 de ani pentru a se descompune. Dacă optezi pentru o sacoşă
reutilizabilă, reduci volumul de deşeuri şi păstrezi străzile mai curate.
• Când mergi la supermarket, alege produsele cu mai puţin ambalaj, iar la birou, gândeşte-te de
două ori înainte de a tipări un document. Astfel, vei contribui la stoparea despăduririlor şi îţi vei reduce
cantitatea de deşeuri cu şase tone pe an.
• Separarea deşeurilor reciclabile (sticlă, hârtie, carton, plastic, doze şi conserve) de cele menajere
poate reduce enorm cantitatea de CO2 emisă.
Trebuie să învăţăm să ne punem întrebări despre ce se întâmplă şi din ce cauză se întâmplă şi mai
ales din cauza cui se întâmplă toate problemele ce fac rau PĂMÂNTULUI şi implicit nouă. Este necesar
ca cei mai tineri să fie educaţi pentru a pune întrebări, dar mai ales pentru a nu trece, nepăsători pe lângă
rezultatul acţiunilor altora. Tinerii sunt singura speranţă a mediului înconjurător. Educarea lor va fi
echivalentă cu deschiderea ochilor spre natură şi va asigura sănătatea mediului de mâine.
Împreună cu elevii mei participăm la Proiectul „Gestionarea deșeurilor de ambalaje”. Copiii sunt
foarte interesați de reciclarea ambalajelor. Din fericire, semnalele transmise de parinți sunt pozitive. La
sugestia elevilor, o mare parte din ei au inceput sa colecteze selectiv și să refolosească anumite ambalaje.
Lecțiile sunt sub forma unor mici povestiri, pe baza cărora discutăm noțiunile teoretice și facem
exercițiile aplicative. Titlurile lecțiilor sunt sugestive: ”Despre ambalaje și deșeuri de ambalaje”;
”Reciclăm metalul!”; ”Și plasticul poate fi reciclat!„; ”Ce facem cu deșeurile de ambalaje care nu pot fi
reciclate?” etc.
Exercițiile aplicative sunt diverse:
- Monitorizați zilnic cantitatea de deșeuri de ambalaje din casă;
- Aduceți la școală câte un ambalaj pe care îl considerați frumos realizat;
- Realizați un poster cu tema ”Reciclarea metalelor”;
1026
- Elaborați un pliant de popularizare a informațiilor;

- Faceți desene cu coșuri de gunoi atractive care să deteremine colegii din școală să sorteze
ambalajele pe categorii;
- Pictați sticle pentru a realiza vaze pentru flori;
- Confecționați din materiale reciclabile un obiect de design interior pentru propria voastră cameră.
Jocul de rol: „Păstraţi mediul curat!”

Colectivul de elevi va fi împărţit în patru grupe şi câte un reprezentant al fiecărui grup va extrage
câte un bilet, cu una din următoarele notaţii:
- obiecte vechi (refolosite)
- obiecte confecţionate din materiale reciclate
- obiecte noi
- gunoaie
Fiecare persoană din grupul căruia îi aparţine va fi un astfel de obiect. De exemplu, din primul grup
de obiecte ar putea fi: un covoraş, o piesă de mobilier, un vechi ursuleţ de pluş, o bijuterie, un vas de
poţelan etc. În grupul materialelor reciclate ar putea fi: un pahar, un ziar, o cutie metalică, o haină etc. Ca
lucruri noi ar putea fi o farfurie, o casetă, un televizor, o ceaşcă etc. În grupul gunoaielor ar putea fi:
resturi alimentare, o pungă de plastic, o cutie de detergent,o cutie de conservă etc.
Când fiecare elev şi-a ales obiectul pe care să-l reprezinte, începeţi povestea astfel: ”Într-un
apartament locuiesc patru persoane: Popescu Petru–tatăl, Maria –mama, Mihai –fiul şi Silvia –fiica. Se
făcea că diferite obiecte casnice îşi povesteau viaţa şi se întrebau care le va fi destinaţia viitoare.
Dimineaţă membrii familiei s- au trezit foarte tulburaţi şi au început să-şi spună ce au visat...”.
În continuare explicaţi că fiecare grup va trebui să completeze povestirea. Veţi oferi următoarele
elemente ajutătoare :
- vocile sunt ale diferitelor obiecte casnice care îşi povestesc viaţa;
- fiecare grup trebuie să decidă care le va fi destinaţia;
- obiectele vechi pot avea amintiri şi pot împărtăşi din experienţa lor;
- lucrurile confecţionate din materiale reciclate pot explica faptul că pot fi obţinute obiecte noi din
materiale vechi: din lemn şi resturi textile se obţine hârtie şi de asemenea din hârtia veche se poate obţine
hârtie nouă;
- obiectele noi pot spune cum sunt ele utilizate şi cum au fost obţinute: de exemplu minereul a fost
extras din zăcământ, a fost topit şi prelucrat, a fost transportat, apoi finisat şi vândut, pot explica modul în
care mediul a avut de suferit în timpul procesuluide producţie;
- gunoaiele sunt înspăimântate de a fi aruncate la groapa cu gunoi sau de a fi incinerate; ele ştiu că
gropile de depozitare sunt surse de poluare şi nu doresc să ia parte la aşa ceva; dacă gunoaiele sunt
reciclate pot fi transformate în noi resurse disponibile. Asistaţi fiecare grup în timp ce elevii îşi pregătesc
rolurile şi acordaţi explicaţiile necesare.Asamblaţi rolurile într-o piesă de teatru scrisă de ei. Ea poate fi
prezentată însoţită decostume adecvate, pe 5 iunie, de Ziua mondială a mediului.
În acest an școlar am beneficiat de o sponsorizare Lego. Astfel, am învățat că folosind aceste piese
putem crea jucării noi fără a mai achiziționa altele. În prezent creăm orașul ideal, fără gunoaie, fără
poluare.
Copiii sunt atrași de astfel de proiecte. Ei vor fi în viitor principalii actori ai planetei.
1027
Proiectul educațional – modalitate alternativă de învățare
Dima Ghiorghița
Grădinița cu PP Nr.20
Drobeta Turnu Severin
Proiectul educaţional contribuie la dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme, abilităţii de
cooperare, creativităţii şi gândirii critice. Prin această metodă de învăţare se întăreşte legătura dintre
şcoală şi comunitate; elevii ies în afara sălii de clasă pentru a desfăşura activităţi de învăţare, dar în egală
măsură profesorii ajug în afara acesteia pentru a sprijini învăţarea.
Fiecare proiect se finalizează cu unul sau mai multe produse ale activităţii care pot fi strânse de
copii în portofolii, confecţionarea unor pliante, fluturaşi, afişe, albume foto.
Învăţarea prin metoda proiectelor şi realizarea unor parteneriate educaţionale şi-a câştigat un loc tot
mai sigur în practicile şcolare prin avantajul utilizării sale tot mai frecvent.
Vă prezentăm un proiect care s-a derulat pe perioada unei zile , în săptămâna ”Să știi mai multe, să
fii mai bun .”
Carte frumoasă, cinste cui te-a scris

Încet gândită, gingaş cumpănită;
Eşti ca o floare, anume-nflorită
În mâinile mele, care te-au deschis!
(Tudor Arghezi)
ORGANIZATOR:
Prof. Dima Ghiorghiţa
ARGUMENT
Pentru toate vârstele copilăriei,cartea constituie un adevărat univers al trăsăturilor morale,iar „tolba
fermecată”este mereu deschisă şi-n aceasta se regăsesc cele mai îndrăgite personaje din poveşti.
Sufletul copilului are nevoie de lumea fascinantă a poveştilor,unde el se simte erou,trăieşte cu mare
intensitate acţiunea, îi îndrăgeşte pe cei care îi poartă în lumea fermecată a poveştilor.
Copilul îşi îmbogăţeşte vocabularul cu denumirea obiectelor,lucrurilor,fiinţelor descrise în operele
literare,îşi însuşeşte expresii literare frumoase şi învaţă sensul figurat al unor cuvinte. Aceste expresii
înfrumuseţează şi îmbogăţesc limbajul copilului.
Este un lucru cunoscut faptul că preşcolarul ascultând multe basme şi poveşti se exprimă mai
uşor,creează povestiri mult mai interesante.
El povesteşte mai frumos folosind în povestea lui cuvinte alese ,expresii din poveştile care îl
fascinează. El ţine minte, nu numai expresiile întâlnite,ci şi înlănţuirea întâmplărilor,anumite descrieri
alelucrurilor sau fenomenelor care îl interesează.
La această vârstă,îi interesează poveştile,poeziile,cântecele despre animale,plante,viaţa
copiilor,păsări,copaci,flori,etc.
În acest sens povestirile marilor povestitori Ion Creangă-cu „Amintiri din copilărie”,”Punguţa cu
doi bani”,”Ursul păcălit de vulpe”,”Capra cu trei iezi”,Mihail Sadoveanu-„Dumbrava minunată”, Petre
Ispirescu”-„Prâslea cel voinic şi merele de aur”,etc, precum şi poeziile Elenei Dragoş,Otiliei Cazimir ale
lui Tudor Arghezi,sunt semnificative,aceasta fiind calea prin care acţionează literatura asupra sensibilităţii
copiilor prin intermediul limbajului poetului.
Biblioteca oferă copilului acel cadru liniştit,confortabil pentru a putea,la nivelul înţelegerii sale,să
îşi însuşească cunoştinţe variate din diferite domenii.
Dezvoltând dragostea copiilor pentru carte le satisfacem interesul de a cunoaşte viaţa,oamenii şi
faptele lor,vom creşte generaţii care vor simţi o sete permanentă pentru citit,pentru cunoaştere,pentru
lărgirea orizontului lor cultural,ceea ce se va răsfrânge pozitiv asupra vieţii şi activităţii lor,căci aşa cum
1028
spunea Miron Costin „Nu e alta şi mai frumoasă şi mai de folos în viaţa omului zăbavă decât cititul
cărţilor”.
SCOPUL PROIECTULUI :
Stimularea interesului copiilor pentru lumea cărţilor în vederea dezvoltării şi îmbogăţirii
vocabularului;
OBIECTIVE CADRU :
• Educarea capacităţii de a înțelege rolul si importanţa cărţii în dezvoltarea personalităţii umane;
• Familiarizarea copiilor cu tipografia şi a activităţilor ce se desfăşoară în cadrul acesteia;
• Formarea şi exersarea unor deprinderi de mânuire şi îngrijire a cărţilor.
RESURSELE PROIECTULUI :
Resurse umane : preşcolari , cadre didactice , părinţi , personalul de la tipografie.
Resurse materiale : cărţi , reviste , pliante , foi de hârtie , creioane colorate ,
carioca , diplome , CD-uri.
LOCUL DE DESFĂŞURARE :
SC Profin SRL
Grădiniţa PP Nr. 20
DATA : săptămâna ”Să știi mai multe, să fii mai bun”
INVITAŢI :
Reprezentanți ai - SC Profin SRL
Părinţi
CADRE DIDACTICE PARTICIPANTE :
BALICA VALERIA, BOIANGIU EMANUELA, CHESA ROXANA, COJOCARU CORINA
JENICA,
DOINEA CORNELIA, DĂOGARU VIOLETA, GÎRBOVAN OTILIA, PODEANU GENA,
GHINEA ELENA,
MODREA MIHAELA, PANA ICA, RADOSLAV ILEANA, ȘERBAN MARINELA,
TUTUNARU MARIA MIHAELA
MODALITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE :
• Produse ale activităţii • Expoziţie cu lucrări ale copiilor
• Diplome • Fotografii • Alte inregistrări
CALENDARUL ACŢIUNILOR :
Nivel I : Confecţionare şi expoziţie de carte
,,Scriitori români’’ lectură literară
Nivel II : Vizită la tipografie
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa, 2008, Psihologia şcolară, Editura Polirom, Iaşi
Manolache, Anghel, 1979, Dicţionar de pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
Ştefan , Mircea, 2006, Lexicon, Editura Aramis, Bucureşti
Revista Învăţământul primar nr.2-3/2000, Editura Discipol, Bucureşti
1029
Magia sărbătorilor de iarnă
Prof. Dimofte Gherghina – Gina

Șc. Gimn. „Sfântul Nicolae”, Vînători, Galați
În săptămâna 18-22 decembrie 2017, elevii claselor V-VIII de la Școala Gimnazială „Sfântul
Nicolae”, Vînători, Galați au participat la Festivalul muzical „Magia sărbătorilor de iarnă” organizat în
parteneriat cu Liceul Pedagogic „Carmen Sylva”, Timișoara. Manifestarea a fost una dintre activitățile
Proiectului educațional interjudețean „Magia sărbătorilor de iarnă”, cuprins în C.A.E.J. Timiș.
Obiectivele proiectului au vizat:
- Stimularea copiilor pentru a desfășura activități sociale în care să se exprime prin muzică sau prin
lucrări practice;
- Promovarea talentului copiilor prin expoziții și interpretare la scenă deschisă.
Elevii din fiecare clasă gimnazialăvs-au organizat în grupuri și au ales colindul pe care îl vor
interpreta. Regulamentul prevedea ca fiecare participant să cânte cu negativ sau acompaniament live. În
ziua concursului, fiecare grup a anunțat titlul colindului și modalitatea de acompaniere. Au participat 50
de elevi ai școlii care au încântat spectatorii cu colinde tradiționale:
 Deschide ușa, creștine!
 Sculați-vă, gazde mari
 Larg deschideți poarta
 Florile dalbe
 Colindița
De apreciat este faptul că doar un grup a ales să folosească negativul, celelalte preferând
acompaniamentul live – cu chitara. Juriul a fost format din cadre didactice din școală și reprezentanții
Consiliului Consultativ al Elevilor.
Deși inițial au fost destul de reținuți în a se înscrie, elevii s-au bucurat de eveniment, mai ales că a
fost primul de acest gen organizat în școală. Conducerea unității a sprijinit desfășurarea festivalului și a
apreciat prestația elevilor.
1030
CINE SUNT PURTĂTORII IMAGINII ȘCOLII ?
DIMULESCU RODICA
Școala este un univers al cuvintelor, care te duce în lumi neasemuite, create cu ajutorul imaginației,
este ușa care stă între noi și cunoaștere, între noi și știință, între noi și formarea elevilor ca viitori adulți.
Imaginea și valoarea ei trebuie promovată permanent, trebuie îmbunătățită permanent, fiindcă ea trăiește
continuu prin elevii ei și prin cadrele didactice care o animează. Școala este o poveste spusă din generație
în generație și de fiecare dată o facem altfel.
Imaginea unei școli este permanent formată prin cadrele didactice din cadrul instituției, precum și
prin calitatea actului educațional oferit elevilor. Elevii sunt o altă latură a celor care conturează imginea,
ei, fiind purtătorii de păreri, sunt dovada vie a calității educației dintr-o unitate școlară.
Calitatea în educație înseamnă asigurarea pentru fiecare educabil a condițiilor pentru cea mai bună,
completă și utilă dezvoltare. Calitatea este dependentă de valorile societății în care funcționează sistemul
respectiv de educație. Școala de astăzi este un spațiu al confruntărilor și al conflictelor. O asemenea
realitate obiectivă impune un mod de abordare total diferit de metodele și practicile utilizate până deunezi
de cadrele didactice. Transformările profunde care au loc în sfera învățământului românesc determină
oamenii de la catedră să-și analizeze continuu experiența acumulată, să o adapteze la cerințele actualei
societăți și, mai ales, la condițiile concrete întâlnite în clasă. Învățarea pe tot parcursul vieții este
permanentă în sfera cadrelor didactice.
Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi sarcinile cadrelor didactice, care
trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte sau programe educative
operaţionale, adecvate unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, proiecte sau
programe desfăşurate pe baza unor convenţii sau parteneriate.
este o necesitate a activităţii didactice, care au menirea de a duce imaginea școlii dincolo de curtea
instituției. Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia, cu condiţia de a se
stabili un cod unitar de cerinţe. În urma colaborărilor constante cu părinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi
cunoaşte mai bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului.
Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus informaţional elevilor şi
completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora. Încheierea și derularea parteneriatelor educaționale
au ca factor fundamental comunicarea.
În acest sens managerii școlii trebuie să desfășoare activități intense pentru informarea partenerilor
cu toate datele necesare derulării programelor, pentru ca aceștia să primească informații clare, complete și
într-un timp oportun. Implicarea elevilor în diferite proiecte, unde își pot exprima liber creativitatea,
imaginația și inteligența atrage după sine promovarea imaginii școlii. Rezultatul actului lor creator devine
astfel cartea lor de vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
Fiecare dintre cei care trec pragul școlii pot promova imaginea unei școli, dar acest lucru îl poate
face și mass media, interesată de instituțiile de învățământ mai mult atunci când sunt știri negative.
strategie de promovare a imaginii școlii, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban, căci
școala este un paradis al poveștilor de tot felul.
1031
O formare profesională de succes prin Programul Erasmus+
Prof. limba și literatura română, Dina Denisa-Reli

În perioada 27 noiembrie - 02 decembrie 2017, am participat la un curs de formare continuă care s-a
desfășurat în localitatea Vasto din Italia, în cadrul Proiectului Erasmus+, Acțiunea Cheie 1, domeniul
Educație școlară, Apelul 2017, titlul proiectului fiind: Merg la școală, reușesc!, proiect ce se derulează la
nivelul Școlii Gimnaziale Mănești, Județul Dâmbovița.
Cursul a fost intitulat: Inclusive teaching, family and social counseling for disadvantaged students
and in order to prevent the early dropout (Predarea incluzivă, consiliere familială și socială pentru
elevii dezavantajați cu scopul de a preveni abandonul timpuriu) și a avut ca obiective dezvoltarea
următoarelor competențe: efectuarea unei pedagogii incluzive, tehnici de gestionare optimă a unei clase
de elevi, utilizarea tehnologiilor în educația incluzivă și a hărților mentale în procesul de învățare,
facilitarea proceselor de comunicare și dezvoltarea competențelor emoționale între cadrele didactice, elevi
și părinți, pentru a crește motivația școlară și stima de
sine în rândul elevilor.
Prin acest curs, formatorii și-au propus să
dezvolte abilitățile și competențele profesorilor de a
crea instrumente educaționale eficiente, pentru a
răspunde nevoilor elevilor, pentru integrarea elevilor în
școală și pentru a preveni abandonul timpuriu.
Incluziunea în educație este văzută ca o politică
globală care prescrie dezvoltarea spre o școală
obișnuită, care salută toți elevii cu careacteristicile
individuale, interesele, abilitățile și nevoile lor de
învățare, toți copiii
cu și fără nevoi speciale și handicap.
O școală incluzivă trebuie să
asigure dreptul la educație al tuturor elevilor,
ținând cont de caracteristicile specifice ale
fiecăruia, astfel încât sunt necesare practici
de predare și modele de procedură ce vizează
spijinirea situațiilor dificultățiilor de învățare
și consolidarea abilităților de învățare.
Școala care combate atitudinile
discriminatorii și oferă o educație semnificativă
și adaptată individual fiecărui elev, beneficiază
de comunitatea clasei și a școlii.
Trebuie să regândim învățarea orientată către noi abordări pedagogice, să întărim conștientizarea
elevilor asupra propriului proces de învățare, jucând un rol activ în el.
Apreciez faptul că, la acest curs au fost prezentate metode didactice noi care pot fi aplicate în cadrul
activităților școlare și extrașcolare, și anume: Metoda Feldenkrais, Metoda cercul timpului și Metoda
spargerea gheții prin dans.
Metoda Feldenkrais a primit numele celui care a inițiat-o, Dr. Moshe Feldenkrais, Doctor în Științe
(1904-1984): Dacă știi ce faci, poți face ce vrei. El spunea că integritatea persoanei implică trei
componente: MIȘCARE, GÂNDIRE, EMOȚII. Domeniul de lucru al metodei este MIȘCAREA.
Obiectivul metodei este STIMULAREA SISTEMULUI NERVOS. Această metodă reprezintă învățarea
prin mișcare, fiind un sistem de educație somatic, ce mărește capacitatea de concentrare asupra acțiunii
1032
vieții de zi cu zi, a performanțelor de toate felurile, deoarece mișcarea activează toate funcțiile corpului,
stimulând sistemul nervos. Această metodă vine în sprijinul și susținerea celorlalte metode didactice și
poate fi utilizată în cadrul următoarelor discipline: limba și literatura română, matematică, muzică, desen,
religie, educație fizică, consiliere și dezvoltare profesională etc.
Metoda cercul timpului este metoda care facilitează comunicarea, permițându-le elevilor să prevină
și să faciliteze coeziunea, să gestioneze conflictele care pot apărea între ei. Este o metodă care le permite
elevilor să-și exprime liber sentimentele sau trăirile lor emoționale pozitive sau negative, susținând
dezvoltarea pozitivă a stimei de sine.
Metoda spargerea gheții prin dans are ca obiectiv principal stimularea motivației învățării
elevilor, de a-i face mai fericiți, încă de la prima oră de curs, efectuând exerciții fizice cu ajutorul muzicii.
Profesorul are responsabilitatea de a se axa asupra problemelor cunoscute sau necunoscute ale elevilor, de
a-i deconecta de la viața pe care o trăiesc în mediul lor familial.
Cursul de formare la care am participat, a
fost foarte bine structurat, interesant, atractiv,
realizându-se schimburi de bune practici,
informațiile obținute fiind utile în activitatea noastră
didactică, aplicabile în cadrul activităților școlare și
extrașcolare, cu scopul creării unor ore cât mai
atractive, astfel încât elevii să se simtă bine în
mediul școlar și să
1033
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN INTERMEDIUL ELEVILOR
Prof. Dinu Elena

Liceul Tehnologic „Ion Ghica” Oltenița, județul Călărași
„Menirea firească a școlii nu e să dea învățătură, ci să deștepte cultivând destoinicirile intelectuale
în inima copilului, trebuința de a învăța toată viața.” (Ioan Slavici)
Conform [1], școala este o instituție unde se învață disciplinele prevăzute într-un plan de
învățământ. Însă, mai mult decât atât, școala formează oameni și ar trebui să răspundă nevoilor actuale ale
elevilor. Astfel că imaginea unei astfel de instituții necesită o promovare cât mai largă.
În vederea promovării imaginii școlii se poate realiza următoarea activitate extrașcolară la care
participă 20 de elevi ai clasei a IX –a grupați în 5 echipe.
Fiecare echipă desemnează un coordonator, la care să se poată apela pentru clarificarea
nelămuririlor, și un secretar care să prezinte rezultatele obținute.
În prima fază, elevii vor completa un chestionar în urma căruia realizează ceea ce le oferă școala din
care fac parte, atât din punct de vedere al colectivului de profesori, cât și al dotării materiale, al pregătirii
de specialitate și al condițiilor de studiu. Observațiile remarcate sunt notate pe hârtie.
După o zi de reflecție acasă, grupele se reunesc și stabilesc prin discuții cele mai importante aspecte
care susțin imaginea școlii. Apoi, pe baza acestora, fiecare echipă își stabilește planul de prezentare al
instituției prin materiale concepute manual precum: schițe, pliante, broșuri, etc. În acest fel este stimulată
atât creativitatea elevilor, cât și abilitatea de a lucra în echipă, spiritul de toleranță.
Produsele obținute sunt prezentate întregului colectiv și corectate împreună cu dirigintele clasei.
În săptămânile următoare, echipele, însoțite de dirigintele clasei, precum și de alte persoane
reprezentative, merg la școlile gimnaziale la care au studiat și dau detalii elevilor din instituțiile vizitate
despre școala actuală.
Deoarece comunicarea despre imaginea școlii se face între elevi, promovarea instituției de
învățământ este mai eficientă. Reținerea în exprimare și timiditatea elevilor de gimnaziu dispare în
momentul în care aceștia vorbesc tot cu elevi, posibil cunoscuți, chiar dacă sunt de liceu, astfel că se
realizează un climat pozitiv, marcat de credibilitate care să le ofere încredere.
În plus, pentru continuitatea discuțiilor cu privire la oportunitățile oferite de școala liceală, elevii
creează un cont pe o rețea de comunicare aleasă prin vot.
Prin comunicarea cooperantă între asemănători „partenerii extrag îndemnuri, sfaturi sau alte
modalități de a reacționa (sincer sau simulat), de a accepta ori a evita angajarea în vederea succesului unei
acțiuni.” ([2], pag. 346)
În consecință, în vederea dezvoltării unei imagini cât mai favorabile a școlii comunicarea
cooperantă între elevi școlarizați pe nivele diferite poate fi o soluție potrivită pentru promovarea valorilor
și oferirea informațiilor despre oportunitățile oferite. În acest fel, copiii de gimnaziu, precum și familiile
lor descoperă ceea ce îi interesează cu adevărat și nu doar ceea ce li s-ar putea prezenta într-un cadru
oficial.
Bibliografie
[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98coal%C4%83
[2] Elena Joița, Vali Ilie, Mihaela Vlad, Ecaterina Frăsineanu, „Pedagogie și elemente de psihologie
școlară”, editura Arves, 2003
1034
ŞCOALA ÎN COMUNITATEA RURALĂ
Profesor învățământ primar: Dinu Adriana

Şcoala Gimnazială Nr. 3 Palanca, Structura Stoenești
Şcoala este o instituţie care oferă un serviciu social, care este direct influenţată de ceea ce se
întâmplă în mediul social, transmite cunoştinţe, dezvoltă abilităţi, norme, valori recunoscute şi acceptate
social; are o logică internă de dezvoltare, reproduce propriile norme şi valori, are propriul sistem de
organizare.
Şcoala funcţionează într-un context social imediat, într-o comunitate locală sau zonală, care
furnizează elevi, dar care are un set de aşteptări cărora instituţia şcolară trebuie să le răspundă. Ea este
una dintre instituţiile centrale ale comunităţii, are roluri specifice, dar nu poate funcţiona şi nu se poate
dezvolta fără a ţine cont de specificul comunităţii în care funcţioneză.
Comunitatea reprezintă o entitate socială în care legăturile dintre membrii sunt foarte strânse, iar
sentimentul de îngrup este foarte puternic şi cu rădăcini în tradiţii profunde, în special în mediul rural.
Comunitatea este depozitara unui bine comun, este element de referinţă morală pentru individ,
promovează valori de bază-prin legile şi tradiţiile sale- şi de referinţă pentru individ.
Succesul parteneriatului şcoală-comunitatea locală se bazează pe legătura permanentă, constantă
între agenţii comunitari şi reprezentanţii şcolii.
Şcoala, prin reprezentanţii ei, cadre didactice şi elevi, trebuie să identifice problemele de
comportament ale elevilor şi să colaboreze cu instituţiile abilitate.
Dacă ne referim la şcoala in comunitatea rurală, atunci putem vorbi de o şcoală din apropierea
capitalei, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Palanca, Structura Stoeneşti, aflată in comuna Floreşti-Stoeneşti,
localitate aşezată în nordul judeţului Giurgiu, la 30 de kilometri de Bucureşti şi la 100 de kilometri de
municipiul Giurgiu, de-a stânga şi de-a dreapta râului Sabar. Până in anul 1977, activitatea şcolii se
desfăşura în clădirea veche-clădire aflată în satul Palanca-aceasta devenind neîncăpătoare chiar de la
începutul anului şcolar 1974-1975, când efectivele claselor s-au mărit. Consiliul Local de acea vreme a
hotărât începerea construirii unei noi şcoli, în clădirea veche rămânând doar elevi din satul Palanca.
Aşadar, noua şcoală construită a fost dată in folosinţă în anul 1977.
În cei 40 de ani de activitate, şcoala a dat comunităţii generaţii de elevi bine pregătiţi pentru
societate, oameni morali, puternic implicaţi în viaţa comunităţii. Din rândul acestor elevi provin şi câteva
dintre actualele cadre didactice, cadre ce au ales să se în- toarcă în comunitatea din care au plecat-Petre
Carmen şi Ştefan Georgeta profesori învăţamânt primar, Badea Nicoleta-profesor limba română,
Codreanu Iuliana- profesor limba engleză, Ghiţă Gheorghiţa- profesor educaţie fizică.
Şcoala noastră este păstrătoare de tradiţii. Ajutaţi de bătrânii din comunitate, cadrele didactice
împreună cu elevii au amenajat un muzeu etnografic al zonei. Muzeul se află în incinta şcolii şi îşi
desfăşoară activitatea sub îndrumarea domnului profesor State Corneliu-profesor de istorie. Muzeul este
cunoscut în tot judeţul, prin apariţiile sale in Ziarul Sud.
Parteneră cu instituţii ca Poliţia Rurală şi I.S.U., şcoala are activităţi frecvente unde sunt invitaţi
reprezentanţi ai acestora. Aceste activităţi sunt interactive, elevii fiind foarte curioşi, iar reprezentanţii
acestor intituţii foarte deschişi la întrebările lor.
Cât priveşte parteneriatul dintre şcoală şi biserică, cele mai frecvente manifestări pe care le realizăm
sunt cele legate de sărbătorile creştine. De Craciun, elevii susţin serbări în şcoală, dar şi la bisericile din
sat. Îmbrăcaţi în portul popular, ei devin un moment de bucurie şi mândrie pentru comunitate.
1035
În şcoală realizăm obiecte cu ocazia sărbătorilor Pascale împreună cu părinţii şi bunicii elevilor.
Dacă şcoala are iniţiativa organizării unor forme de parteneriat relevante pentru comunitate, vorbind
aici de comunitatea rurală, atunci este posibil ca diverşi parteneri să se alăture activităţilor iniţiate de către
şcoală.
Dacă vom avea acces la mai multe resurse ale comunităţii –umane, materiale, informaţionale,
tehnologice- atunci formele de manifestare ale parteneriatului şcoală-comunitate vor fi mai diversificate şi
mai centrate pe nevoile comunităţii.
Bibliografie: Vrancea Media, 03.09.2013, Ce presupune un parteneriat între şcoală şi comunitate…
1036
MOTIVAȚIA-
ELEMENT ESENȚIAL ÎN ÎNVĂȚAREA ELEVULUI MIC
Profesor învățământ primar: Dinu Adriana

Școala Gimnazilă Nr. 3 Palanca, Structura Stoenești/ Giurgiu
Pentru a reuși să aibă performanțe școlare, un copil trebuie să beneficieze atât de un cumul de
condiții interne, cât și de anumite condiții externe. Astfel, dacă acestea sunt proprice, dezvoltarea
copilului va fi direct influențată, aceasta fiind un produs al celor doi factori.
Inițial, condițiile interne constau doar din fondul ereditar al copilului. Într-un cuvânt, dacă acesta a
moștenit de la părinții săi o dorință de învățare sau abilități de învățare, acestea vor influența întregul
proces al educației. Pe parcurs, acestora li se vor adăuga și alte elemente, venite spontan sau pe calea
educației școlare. Printre acestea, cele mai importante sunt abilitățile, deprinderile si capacitățile,
alcătuind, astfel, particularitățile sale individuale.
Astfel, pentru a realiza o educație permanentă, sunt necesare trei condiții: ocazia, motivația si
educabilitatea. Dacă ocazia se poate ivi în mediul școlar, iar educabilitatea este un factor strict intern, ce
poate fi influențat prin diferite metode școlare și crește pe baza factorilor ereditari, motivația este mult
mai problematică, atunci cand vorbim despre un copil, ce nu are un plan de viață și nu știe ce pondere pot
avea cunoștințele în calitatea viitorului său.
Așadar, cum motivăm un copil, ce încă nu a învațat prea multe despre consecințe si responsabilitate,
să învețe ce i se predă la școală sau acasă?
Așa cum definesc psihologii motivația, aceasta este un proces de bază ce activează, direcționează si
menține comportamentul uman. Într-un cuvânt, dacă vrem ca un copil să învețe, acesta trebuie sa aibă
propria sa motivație, a noastră neavând nici un rol, decât în cazul în care el va vrea să ne mulțumească.
Spre deosebire de motivația biologică, pentru comportamente menite să ajute supraviețuirea
(precum setea sau foamea), motivația psihologică este legată de experiență. Cu unele motive psihologice
te naști (ca cel prin care dorești să fii parte a unui grup), însă altele trebuiesc învățate. Din această
categorie face parte și învățarea. Astfel, o primă întrebare ce se va naște în capul unui copil pus să învețe
pentru școală va fi: „De ce?”. Fără un răspuns concret, pe înțelesul lui, acesta nu o va face așa cum
trebuie.
Câți dintre noi am urât matematica în școală? Sau fizica? Câți am înțeles, la acel moment,
importanța acestor două materii și aplicabilitatea lor în viața de zi cu zi? Câți dintre noi nu trebuie să le
explicăm la ce le folosește acest lucru acum, nu în viitor.
O categorie aparte din aria foarte largă a motivațiilor este reprezentată de motivația de autorealizare.
Încă de mici simțim o nevoie de a fi în competiție, de a fi mai buni decât ceilalți. Studiile au arătat că cei
care au un nivel ridicat al acestui tip de motivație sunt mult mai puțin anxioși atunci când întâmpină un
eșec si profesiunile alese sunt cele în care au șanse să înregistreze succesul. Acești oameni se vor bucura
mai mult decât ceilalți atunci când vor avea succes in acțiunile lor. De aceea, este important să ghidăm
copilul spre acțiuni competitive legate de școală.
Așadar, avem nevoie, în permanență, de acțiuni mai interesante decât cele precedente, pentru a le
menține interesul viu. Astfel, un elev preocupat, la început, de scrierea temelor, se va plictisi, în scurt
timp, de această activitate. Ne aducem aminte cu cât interes răsfoiaim, în primele zile de școală,
manualele, și cum, pe masură ce trecea timpul, le deschideam doar atunci când era nevoie.
Există două feluri de motivații: cea care vine din interiorul nostru – intrinsecă – si cea venită
datorită factorilor din exterior – extrinsecă. Într-un limbaj comun, motivația interioară reprezintă cea
oferită de natura activității desfașurate sau consecințele pe care acestea le pot avea, în timp ce cea
exterioară este exemplificată prin recompense. De exemplu, un copil cu motivație intrinsecă va învăța
matematica pentru că știe că este necesar acest lucru. Altul, cel cu motivație extrinsecă, o va face pentru
că așteaptă o notă bună sau un alt premiu, de la ceilalți. Care este cea mai bună motivatie, în acest caz?
Desigur, cea intrinsecă.
Așadar, cum îi creem unui copil dorința de a învăța? În primul rând, dacă acesta pare sa aibă și un
pic de motivație internă, este recomandat sa nu aplicăm nici un fel de motivație exterioară.
1037
Promovarea imaginii școlii prin dezvoltarea relației școală, familie, comunitate
Dinu Claudia-Floriana
Şcoala Gimnazială Nr.3, Doicești, Dâmbovița
O problemă stringentă pentru România o reprezintă responsabilitatea locală pentru calitatea
educaţiei şi succesul şcolar, care reclamă căi diferite de stabilire a relaţiilor de colaborare între şcoli,
familii şi comunităţi. Avem în vedere că şcolile de toate gradele sunt organizaţii responsabile pentru
educaţia formală a copiilor şi adolescenţilor. Şcolile care duc la bun sfârşit mult mai eficient această
responsabilitate se consideră pe ele însele şi elevii lor ca parte a sistemului social ce include familiile şi
comunităţile. Cercetările desfăşurate în Statele Unite şi în unele ţări din Europa arată că atunci când
şcolile, familiile şi comunităţile lucrează împreună ca parteneri, beneficiari sunt elevii.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa de a ajuta elevii să aibă
succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membrii ai comunităţii se
consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe
să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de
elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de
natura relaţiilor publice. În ţările dezvoltate, cu deosebire pe continentul nord - american, parteneriatele
şcoală - familie - comunitate sunt esenţiale în procesul de educaţie a elevilor şi în succesul lor la şcoală.
Alături de şcoală care asigură maxima comunicare între generaţii, familia şi comunitatea au o
deosebită valoare în formarea personalităţii copilului. Fiecare om vine pe lume cu o anumită zestre nativă,
apoi graţie climatului afectiv din familie, copilul cunoaşte lumea din jur printr-un permanent dialog cu cei
mari, învaţă şi poate să iubească, comunică, se ghidează după anumite modele, imită diferite acţiuni până
îşi formează propriile valori, propriile principii despre lume, despre viaţă.
În relaţia şcoală - familie - comunitate trebuie să existe relaţii de respect, de acceptare reciprocă,
de simpatie şi admiraţie, nu de suspiciune, nedumerire sau iritare şi provocare. Relaţiile dintre şcoală,
elevi, familiile acestora şi comunitate trebuie să fie bazate pe contact şi colaborare, pe transmitere de
informaţii şi prezentare a unor stări de lucruri, de influenţe pozitive asupra comportamentelor elevilor, pe
trăiri afective şi emoţionale reciproce în diferite forme de manifestare.
Pentru atingerea unui nivel de calitate ridicat în eficientizarea relaţiei şcoală - elev - familie -
comunitate, este necesar de abordat un stil empatic de comunicare între părţi ce trebuie transpus în
psihologia mentală a elevului astfel încât să se producă o apropiere între părţi, păstrând însă o neutralitate
necesară şi un echilibru constant şi permisiv.
Au existat întotdeauna educatori excelenţi şi părinţi iubitori, care nu şi-au pus probabil atâtea
probleme şi totuşi au reuşit foarte bine; dar poate că acest lucru era mai uşor într-o lume foarte statornică,
în care tradiţia avea ultimul cuvânt. Modificarea pe care au suferit-o, în curs de o generaţie sau două,
relaţiile dintre părinţi şi copii, dintre adulţi şi tineri, apare mai vădită în consideraţia pentru copil ce "are
semnificaţia de recunoaştere intimă şi profundă a valorii persoanei copilului şi de încredere în potenţialul
lui de dezvoltare" (Osterrieth, P., 1973, p.70).
În cadrul abordărilor contemporane ale fenomenului educaţional se impune tot mai mult implicarea
cadrelor didactice în relaţii de cooperare cu părinţii copiilor şi cu alţi factori sociali interesaţi de educaţie.
Rolul cadrelor didactice nu se reduce doar la educaţia la catedră sau în clasă, ci presupune o astfel
activitate în fiecare relaţie cu elevii şi familiile acestora, desfăşurând o muncă de dezvoltare, de conducere
şi de îndrumare. O relaţie eficientă cadru didactic – părinte presupune, printre altele, o ascultare activă,
implicarea familiei în acţiunile extraşcolare ale copilului, cultivarea şi practicarea toleranţei faţă de un
punct de vedere diferit.
Cooperarea activă a şcolii şi a învăţătorilor cu ceilalţi factori educaţionali – familia, comunitatea
locală, mass-media, biserica, organizaţii nonguvernamentale – trebuie să conducă la realizarea unor
parteneriate viabile, de natură să permită o abordare pozitivă a problemelor diverse ale tinerilor elevi.
Şcoala trebuie să găsească formele optime prin care cei implicaţi în acest proces de educare să poată
gestiona resursele umane, să aibă cunoştinţe de psihologie şi pedagogie, să se poată adapta rapid la
managementul schimbărilor din societatea actuală. Totuşi, rolul important, cel puţin acum, îl are şcoala,
cadrele didactice care, prin activităţile elaborate, pot dezvolta la elevi norme şi conduite sociomorale, pot
dezvolta abilităţi şi conduite morale şi civice, în contextul european actual.
1038
În acest sens, şcoala poate participa şi interacţiona dezinteresată cu familiile elevilor, poate iniţia
activităţi utile în şcoală sau în afara acesteia, sprijină actorii implicaţi pentru a se cunoaşte pe sine şi
pentru a înţelege normele moral - civice, poate îmbunătăţi calitatea vieţii şi performanţele elevilor, poate
forma abilităţi de gândire independentă şi critică etc. Familia reprezintă elementul cheie în socializarea
copilului cu ceilalţi copii din clasă fiind consultată cu privire la activităţile educative (extracurriculare) şi
cu privire la activităţile opţionale pe care doresc să le desfăşoare copiii.
Lecţiile cu accentuat caracter practic, care obligă la observaţie, la intervenţie personală, dar şi la
cooperare plac şi descătuşează energiile mintale şi sufleteşti. Limbile se dezleagă cu uşurinţă şi bucuriile
reuşitelor vor fi evidente.
Prin prezentarea unor modele comportamentale, pe cât posibil într-o comunitate, veţi observa
îmbunătăţirea rezultatelor şcolare şi o însuşire mai bună a valorilor morale. Una este să le vorbeşti despre
cele mai importante funcţii în comunitate (primar, preot, poliţist etc.) şi alta este să vorbească ei însuşi cu
oamenii care reprezintă aceste funcţii.
Degeaba povestiţi despre obiceiuri şi tradiţii elevilor dumneavoastră dacă nu luaţi parte împreună cu
ei şi oamenii din comunitatea locală la şezători, clăci, la slujbele de la biserică. Veţi vedea ce mult se
mândresc şi nu vor mai conteni povestind despre ce-au realizat.
Exemple de prezentare a modelelor comportamentale sunt multe, dar tu ca dascăl, modelator de
suflete trebuie să doreşti să creezi acea comuniune familie – şcoală – comunitate, în primul rând fiind
sincer cu tine însuţi şi cu ceilalţi în tot ce faci şi ce grăieşti, fiind dispus să înveţi mereu, alergând alături
într-o cursă pentru cunoaştere, către un ţel.
În prezent România cunoaşte o încercare de redefinire a rolului social al educaţiei, în contextul unui
”parteneriat pentru educaţie”, un dialog deschis, lucid, responsabil, între toţi factorii educaţionali (familie,
Biserică, şcoală, comunitate locală). Şcoala se deschide spre mediul comunitar şi se fac propuneri de
realizare a osmozei şcoală - comunitate (şcoala în comunitate şi comunitatea în şcoală), în perspectiva
înţelegerii şcolii ca un centru cultural şi civic, centru complex de învăţare la îndemâna tuturor, tineri şi
mai puţin tineri.
Bibliografie:
Agabrian Mircea, „Parteneriate familie – şcoală - comunitate”, Editura Institutul European, Iaşi,
2005;
Baran Pescaru Adina, „Parteneriat în educaţie: şcoală - familie - comunitate ”, Editura Aramis,
Bucureşti, 2004;
Chiru Mihaela, „Cu părinţii la şcoală – ghid pentru profesori”, Editura Humanitas Educaţional,
Bucureşti, 2003.
1039
PROMOVAREA IMAGINII UNITĂŢII,

GRĂDINIŢA NR. 242, BUCUREŞTI
CONSTANŢA DINU, PROF. ÎNV. PREŞC.,

GRĂDINIŢA NR. 242, SECTOR 5, BUCUREŞTI
Educația este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri, aplicate ȋn mod sistematic
ȋn vederea formării și dezvoltării ȋnsușirilor intelectuale, morale şi fizice ale preşcolarilor.
Promovarea imaginii grădiniţei trebuie să țină cont de calitatea actului educațional, de
investigațiile făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea cadrelor
didactice care susțin educația, dar şi de restul personalului angajat.
aceea dată despre o anumită unitate școlară, ȋnsă adevărata valoare se stabilește la sfârșitul școlarizării, ȋn
funcție de performanțele de care sunt capabili preşcolarii.
În cadrul târgurilor educaţionale şi din chestionarea părinţilor, am constatat că majoritatea
părinţilor cunosc grădinița noastră mai mult prin intermediul celor povestite de părinţii copiilor care au
frecventat grădiniţa şi foarte puţin sau deloc prin activităţi de promovare realizate de unitate. De
asemenea, de multe ori informaţiile sunt distorsionate sau insuficiente şi ajung târziu la grupul nostru
ţintă.
Astfel că în cadrul unităţii noastre ne-am propus să ţinem cont de următoarele aspecte pentru
promovarea unei imagini cât mai bune în comunitate:
• ne-am preocupat de îmbunătăţirea activităţii de pregătire a preşcolarilor capabili de performanţe
superioare în vederea obţinerii unor rezultate reprezentative la olimpiadele şcolare pe cunoştinţe,
concursuri de desen, pictură, concursuri sportive;
• valorificarea potenţialului aptitudinal al preşcolarilor prin constituirea unei mini-trupe de dans
popular şi una de dans sportiv, trupe cu care participăm la festivaluri, concursuri, evenimente caritabile;
• deoarece grădinița noastră furnizează cursuri opționale de limba engleză, dans și dezvoltare
personală,am exploatat această latură pentru a concentra servicii specifice şi a crea astfel un produs
specific pe piaţa de servicii educaţionale;
• ne propunem în viitorul apropiat un centru de resurse didactice pentru cadrele didactice din
învăţământul preșcolar sector 5, care să pună la dispoziţia acestora materiale didactice şi metodice de
actualitate care să poată fi valorificate în lecţii;.
• valorificarea superioară a experienţei metodice şi ştiinţifice a cadrelor didactice prin înfiinţarea
unui centru de consiliere curriculară pentru cadrele didactice din sectorul 5, urmând ca acesta să
funcţioneze din următorul an şcolar;
• se lucrează la realizarea unei biblioteci digitale cu înregistrări ale unor activităţi didactice model
în sprijinul cadrelor didactice stagiare sau colecţii/inventare de jocuri didactice, piese muzicale pentru
copii, fişe de activitate independentă, material didactic mărunt, planşe metodice etc.
• participarea la emisiuni televizate, având această oportunitate deoarece mai mulţi părinţi lucrează
la posturi de televiziune, Antena 1, B1TV, România TV;
• am aplicat diverse chestionare de identificare a opţiunilor părinţilor, despre ceea ce activităţi
extracurriculare doresc să se desfăşoare în unitatea noastră;
• am conceput şi distribuit în trading area (pe o rază de 1 km jur-împrejurul grădiniței) a unui pliant
cu oferta educaţională a grădiniţei noastre;
• am conceput cu ajutorul părinţilor în vederea distribuirii publicurilor țintă identificate, a unui CD
cu activităţile extraşcolare reprezentative desfăşurate de preşcolari şi educatoarele grădiniţei şi cu aspecte
din grădiniţă;
• am participat cu acordul conducerii şcolilor partenere, la şedinţele cu părinţii desfăşurate în şcolile
gimnaziale din apropiere, respectiv Şcoala Gimnazială nr. 188, Şcoala Gimnazială nr. 111, Şcoala
Gimnazială nr. 114, Şcoala Gimnazială nr. 109, în vederea popularizării activităţii grădiniţei;
1040
• am organizat „Ziua Porţilor Deschise” în unitatea noastră;

• ne propunem publicarea unui articol despre oferta grădiniţei în revista Pipo, revistă care se
difuzează în grădiniţele şi şcolile din sectorul 5;
• participăm frecvent la activităţi de voluntariat în cadrul comunităţii şi încercăm să popularizăm
activitatea în media locală;
• am susţinut şi ne propunem să susţinem în continuare spectacole de teatru, dans şi muzică în
cadrul activităţilor festive desfăşurate de şcolile gimnaziale sau comunităților din grupurile ţintă (folosind
Piața Progresul ca generator de trafic);
• promovăm oferta educațională a grădiniței în trading area:
o în rândul asociațiilor de proprietari prin reprezentanții lor, pentru atragerea copiilor din familiile
ce locuiesc aici;
o în rândul angajaților care lucrează la sediile companiilor din zonă, pentru atragerea acestora în
vederea înscrierii copiilor lor la grădinița noastră;
• efectuăm vizite la publicurile țintă din trading area pentru prezentarea ofertei educaționale a
grădiniței și distribuim materiale promoţionale personalizate cu însemnele grădiniței (de exemplu pixuri,
carnete de notițe, calendare de birou care au pe verso oferta de şcolarizare a grădiniţei, memory-stick-uri
cu prezentare în format electronic a unității, sacoșe din bumbac ecologic, seturi de iarnă – mănuși &
fulare pt. copii, umbrele etc.)
Ȋn concluzie, promovarea imaginii ȋn domeniul educației necesită din partea managerului dăruire,
perseverență, consecvență, dragoste pentru copii. Ȋn calitate de ofertante, grădiniţele trebuie să producă și
să ofere pieței ceea ce se cere efectiv, să-și orienteze activitatea ȋn funcție de așteptările consumatorilor.
BIBLIOGRAFIE
• Demetrescu, M. C. ( coordonator), Marketing intern și internațional. Editura Politică,
București, 1976;
• Nigrila, Iulian, Marketing educațional, support curs;
• Voiculescu, F., Analiza resurse- nevoi și management strategic ȋn ȋnvățământ. Editura
Aramis, București, 2014.
1041
Școala mea are copii minunați
prof. înv. primar Dinu Daniela

Școala Gimnazială, Comuna Vîlcănești
Suntem o școală mică unde elevii vin cu drag. Noi cei de la învățământul primar suntem o familie
unită. În clasele noastre totul se petrece sub formă de joacă. Elevii nu sunt stresați de teste și lucrări
infinite, deoarece am știut să îi atragem prin diferite jocuri și recompense, iar fiecare clasă își are familia
sa.
Clasa a III-a, este cea mai numeroasă clasă, unde întâlnești copii din toate categoriile sociale. Ajunși
la orele de curs, toți sunt egali, nu mai există copil bogat sau sărac. Prietenia este cuvântul cheie în
această clasă. Am învățat că respectul trebuie să vină din partea tuturor. Fiind uniți, sunt mai
puternici în tot ceea ce fac.
Au obținut foarte multe premii la concursuri naționale, județene, au participat la diferite proiecte, iar
părinții sunt deschiși pentru tot ceea ce este nou.
Am ales să vorbesc despre clasa a III-a, pentru că sunt copiii mei. Sunt copii minunați, ambițioși și
sunt mândră că sunt ai mei. Clasa este dotată cu tot ceea ce trebuie, asta datorită conducerii școlii. Deci,
mă duc la școală cu zâmbetul pe buze, pentru că ajung la familia mea numeroasă.
1042
Prof. DINU FILA

Grădinița ,,Zâna Florilor”
Sect. 6 București
Un rol foarte important în dezvoltarea armonioasă a copilului deține familia.În familie copilul
învață :
- Să respecte și să înțeleagă autoritatea părinților
- Să iubească , să dăruiască celor apropiați,
- Să păstreze anumite tradiții.
Alături de familie grădinița continuă pregătirea copilului pentru viața, fiind primul factor al
educației sistemice. Între acești doi factori trebuie să existe un raport de complementaritate, acțiunea
unuia să vină în completarea celuilalt. Munca educativă din grădiniță are mai mult succes dacă este atrasă
participarea familiei. Educația este un fenomen complex, un sistem de bunuri educaționale ce însumează
instituțiile, dar si activitățile implicate in promovarea și difuzarea ei. Cănd promovăm imaginea grădiniței
trebuie să ținem cont de calitatea actului educațional, de investigațiile făcute in asigurarea unor bune
condiții de desfășurare a activității, de calitatea educatoarelor care susțin educația. Promovarea în
domeniul educațional necesită din partea cadrelor didactice dăruire, perseverență, consecvență, dragoste
pentru copii. Astfel în opinia publică unitatea este cunoscută ca o grădiniță ,,bună”în care copiii
dobândesc cunoștințe temeinice necesare ulterior pentru școală. În grădiniță copilul se formează
continuu. Evoluția lui se manifestă în toate ariile de dezvoltare, cu timpul ajungând să se manifeste
dominant în doar câteva dintre ele. De asemenea în grădinită creăm diverse modele de învățare activă. În
aplicarea acestor modele se urmărește valorificarea maximă a potențialului fiecărui copil prin expunerea
sa la situații variate care să-i dea ocazia de a se manifesta intens motivat în domeniul in care capacitățile
sale sunt mai evidente.Va trebui să stabilim strategiile didactice de diferențiere și individualizare în
funcție de punctele tari și cele slabe ale copiilor. După cum am mai menționat , la promovarea imaginii
grădiniței contribuie și conceperea și desfășurarea parteneriatelor educaționale cu diverse segmente ale
societății: instituții de învățământ, de cultură, organizații nonguvernamentale, familiile copiilor.
Practicarea în parteneriat a proiectelor educaționale rămâne un instrument valoros al grădiniței și un mare
câștig pentru educația copiilor. Totodată în activitatea de promovare a imaginii grădiniței prioritare pot fi:
- Difuzarea informațiilor cu privire la oferta educațională, programele didactice, proiectele
educaționale, baza materială, resursele umane,
- Promovarea unității prin participarea la diferite simpozioane, concursuri locale, naționale, site,
facebook, pliante, reviste, colaborări.
În acest scop am inițiat un plan de promovare a imaginii unității stabilind ca obiective:
- Crearea și promovarea unei imagini pozitive în comunitate,
- Elaborarea unor proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea experienței pozitive,
- Personalizarea ofertei educaționale prin diversificare și flexibilizare a acesteia în funcție de
nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor demersului educațional.,
- Armonizarea ofertei de servicii educaționale și formare permanent cu nevoile specific identificate
in unitatea preșcolară și comunitatea locală.
Strategia de promovare a fost construită pe următoarele acțiuni și măsuri:
1. Prezentarea grădiniței pe un site destinat părinților ( forum de discuții pe site,
reconsiderarea strategiei privind imaginea instituțională în rândul copiilor, părinților, comunității,
organizarea și distribuirea de responsabilități speciale legate de relația cu beneficiarii actului educațional.
2. Organizarea și participarea la acțiuni comune și relevante pentru comunitate (stabilirea
unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune ale
societății civile pentru realizarea proiectelor proprii- grădiniță, instituții publice locale).
3. Asigurarea transparenței necesare participării responsabile a tuturor membrilor în structuri
parteneriale, conducerea locală, părinții, oamenii de afaceri in ceea ce priveste adecvarea ofertei
educaționale a grădiniței la specificul comunitar ( întălniri, ședințe cu caracter informativ, lucrativ, de
analiză, de consultare).
1043
4. Promovarea imaginii instituționale 9 rapoarte educative întocmite).

5. Marketing educațional ( inițierea, implementarea de acțiuni cu parteneri educaționali,
comunitari în ideea promovării ofertei educaționale).
6. Monitorizarea activității extrașcolare și a concursurilor pentru preșcolari
7. Realizarea unor planuri operaționale vizănd relația grădiniță-părinți-comunitate, ca factor
determinant în realizarea obiectivelor comune, ședințe, lectorate cu părinții etc.
8. Inițierea de acțiuni vizănd accesarea fondurilor comunitare.
Prin urmare există o multitudine de forme prin care putem promova imaginea grădiniței. Pe lăngă
cele enumerate mai sus o foarte bună modalitate de promovare rămâne aceea de a crea in grădiniță un
mediu plăcut, creativ, primitor care să ajute copilul să se simtă protejat, iubit, înțeles si apreciat.
BIBLIOGRAFIE
1. Băran-Pescaru Adina, Parteneriat în Educație, Editura Aramis Print, București, 2004
2. Demetrescu, M.C.(coordonator),Marketing intern si international, Editura
politică,București, 1976
3. Dima Silvia, Cei șapte ani de-acasă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999
4. Orban Adrian, Dacă îți pasă de copilul tău, Editura Bic All, Bucuresști, 2006
5. Tomșa, G., Consilierea și orientarea in școală. Casa de Editura și Presa Românească,
București, 1999
6. Voiculescu, F., Analiza resurse-nevoi și management strategic în învățământ. Editura
Aramis, bucuresti, 2014
1044
Inv.Dinu Gianina
Scoala Gimnaziala nr.11 Buzau
activitatea. De ce?
De 4 de ani sunt cadru didactic într-o școală cu elevi majoritari de etnie romă. De foarte multe ori
atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucram cu astfel de elevi.
Nu de puține ori eram etichetați ,,mai puțin pregătiți,, , ,,plafonați,, etc., fără se ne cunoască cu adevărat
activitatea noastră.
îmbunătățită.
1045
„SĂ NE CUNOAȘTEM ISTORIA”

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL
Prof. înv. primar dr. Dinu Izabela Nicoleta, Școala Primară Zănoaga -
Dumbrava, Prahova
Argument:
Este o datorie morală să facem cunoscute copiilor evenimente importante din istoria poporului
român, faptele de vitejie și eroii neamului. Cu atât mai mult, suntem datori să le facem cunoscute
elemente din istoria locală, ale căror mărturii îi înconjoară și care-i individualizează ca cetățeni ai unui
anumit ținut românesc.
Deși proiectul se derulează deja de câțiva ani, anul acesta este mult mai încărcat de semnificații și
mai important, fiind anul Centenarului Marii Uniri.
Prin activitățile realizate în cadrul acestui proiect dorim să răspundem interesului desebit pe care-l
manifestă copii pentru cultură și civilizație, pentru eroi. Activitățile vin în întâmpinarea nevoii de
cunoaștere și curiozității copiilor, dând răspunsuri la multe întrebări pe care elevii și preșcolarii le
adresează cadrelor didactice și îi ajută să înțeleagă evenimentele, cauzele care le generează, desfășurarea
reală a acestora și urmările lor.
Prin aceste activități li se oferă copiilor prilejul de a trăi momente de mare intensitate afectivă
contribuind, astfel, la formarea unor buni cetățeni, patrioți, mândri că aparțin acestui popor.
Derulând acest proiect împreună și cu ajutorul părinților, reprezentanților autorităților locale,
preotului satului și multor oameni ai satului ne simțim ca o mare familie.
Instituții implicate:
Grădinița cu Program Normal Zănoaga
Școala Primară Zănoaga
Biserica Zănoaga
Scopurile proiectului:
Cunoașterea unor fapte, eroi și evenimente însemnate din trecutul de luptă al poporului român
Familiarizarea cu mărturii ale trecutului istoric
Valorificarea potențialului creativ al elevilor
Obiective:
- Realizarea unor activități diversificate, desfășurate în locații diferite
- Cunoașterea unor momente din istoria poporului român prin intermediul exponatelor din diverse
locații
- Prezentarea conținuturilor istorice adaptate posibilităților de înțelegere ale copiilor
- Promovarea dialogului între elevi și preșcolari
Grup țintă:
Preșcolarii Grădiniței cu Program Normal Zănoaga
Elevii Școlii Primare Zănoaga
Rezultate așteptate:
- Aprecierea valorii mărturiilor istorice, existente pe plan local
- Trezirea unor sentimente de respect și apreciere a eroilor
- Realizarea unor lucrări de desen, pictură, modelaj, confecții, care să redea evenimente istorice,
laice, religioase, care să stimuleze potențialul creativ al copiilor
Resurse:
Umane: cadre didactice, preșcolari, elevi, părinți, preotul satului, autorități locale
Materiale: materiale didactice necesare desfășurării activităților, costume, însemnele de stat ale
României
Financiare: resursele proprii ale cadrelor didactice, sponsorizări, donații
Temporale: anii școlari 2014-2015, 2015-2016, 2016-2017, 2017-2018
Evaluare:
- Realizarea unor sondaje de opinie în rândul elevilor şi al părinţilor privind eficienţa proiectului
- Expoziţii cu lucrările participanţilor la proiect - desene, picturi, lucrări de modelaj, fotografii de la
activităţi
1046
- Urmărirea respectării termenelor pentru fiecare etapă a proiectului

- Urmărirea atingerii scopurilor şi obiectivelor propuse
- Analiza periodică a activităţilor desfăşurate în cadrul întâlnirilor de lucru
- Identificarea disfuncţionalităţilor în desfăşurarea proiectului
- Realizarea unei prezentări power-point/prezi în care este prezentat proiectul, derularea lui, cât şi
imagini din activităţile susţinute
- Postarea proiectului și a fotografiilor de la activităţi pe site-ul Școlii Gimnaziale „Învățător Dinu
Nicolae” Dumbrava
Calendarul activităților:
1. Ziua Armatei Române – octombrie
2. Marea Unire de la 1918 – noiembrie
3. Medalion Eminescu – ianuarie
4. Unirea Principatelor Române - ianuarie
5. Vizită la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – martie
6. Expoziție Pascală – aprilie
7. 9 Mai – zi cu triplă semnificație – mai
1047
Promovarea imaginii
Şcolii Gimnaziale Bărcăneşti, Judeţ Ialomiţa
Prof. Dinu Livia Constantina

Şcoala Gimnazială Bărcăneşti, Judeţul Ialomiţa
Moto: ,,Școala trebuie să te învețe să fii propriul tău dascăl, cel mai bun și cel mai aspru.”
Nicolae Iorga
Şcoala este instituţia în care elevul se educă, se perfecţionează, îşi formează caracterul, conduita
omului de mâine, care reprezintă viitorul unei naţiuni, a noastră, a poporului român.
Şcoala Gimnazială Bărcăneşti din Judeţul Ialomiţa este caracterizată printr-un ethos profesional
înalt. Valorile dominante sunt: egalitarism, cooperare, muncă în echipă, respect reciproc, atașament faţă
de copii, respect pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, entuziasm, dorință de
afirmare precum şi susținerea creativității.
Școala Gimnazială Bărcăneşti reprezintă o unitate distinctă în realitățile comunității locale.
Particularitatea ei derivă dintr-o anumită componentă a structurii sociale locale, cuprinzând un număr
mare de elevi care provin din familii defavorizate (fără resurse financiare, părinți plecați în străinătate la
lucru, nivel cultural scăzut, interes minim pentru școală, elevi de etnie romă).
Conducerea şcolii a aplicat în practică o conducere flexibilă şi stimulativă, bazată pe valori, cum ar
fi: încrederea în om, în capacitățile sale creative şi de autocontrol. Directorul este receptiv şi ascultă
sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente şi sincere la adresa acestora, le respectă competența, le
oferă o largă autonomie, îi sprijină şi evită un control strict birocratic.
Cadrele didactice se simt implicate stimulativ în procesul educațional şi totodată au încredere în
organizație. Din analiza datelor în organizație există o stare de echilibru şi un climat favorabil. Deşi nu
putem vorbi despre o cultură organizațională şi profesională monolitică, există în Școala Gimnazială
Bărcăneşti tradiții, atitudini, stiluri de interrelaționare, perspective comune de abordare a actului
educațional şi a rolului şcolii.
Simbolurile tradiționale din scoală țin de învățământul de masă, de educația pentru toți şi creează
o cultură profesională axată pe profesor/învățător şi pe ceea ce cadrul didactic are de făcut, fiind apreciat
mai mult specialistul decât metodicianul şi capacitatea dascălului de a derula activități extracurriculare
interesante. Reforma a introdus în şcoală sloganul „educația pentru fiecare” cu componentele: învățământ
diferențiat, parcursuri individuale de învățare, integrare, abordare transdiciplinară, relativ dificil de
acceptat de profesioniştii care predau o singură disciplină.
La nivelul Școlii Gimnaziale Bărcăneşti cadrele didactice sunt preocupate permanent de
colaborarea dintre partenerii educaţionali: şcoală-elevi-părinţi/comunitate locală.
Cadrele didactice îndrumate de coordonatorul pentru proiecte şi programe educative participă cu
lucrări ale elevilor la diverse concursuri şcolare şi proiecte educaţionale care favorizează promovarea
instituţiei noastre, Școala Gimnazială Bărcăneşti.
Începând cu anul şcolar 2015-2016, imaginea Școlii Gimnaziale Bărcăneşti a fost promovată prin
intermediul Proiectului Judeţen de limba franceză ,,En voyageant par les chemins de la langue
française”, iniţiat de dna profesor Dinu Livia Constantina, mai întâi la nivelul judeţului Ialomiţa, urmând
ca anul acesta şcolar: 2017-2018, să avem parteneri din aproape toate judeţele ţării. Astfel instituţia
noastră, o şcoală din mediul rural, este o şcoală cu potenţial.
De asemenea, imaginea şcolii este promovată şi prin intermediul paginii de facebook administrată
de un cadru didactic, unde se menţine şi legătura cu elevii şi părinţii cărora informaţiile cu privire la
unitatea şcolară Școala Gimnazială Bărcăneşti, le parvin în timp util. Ideea de a promova imaginea şcolii
prin intermediul internetului este o prioritate deoarece în prezent, tot mai multe persoane utilizează
reţelele de socializare şi accesează pagina instituţiei noastre.
Totodată, imaginea şcolii mai este promovată şi prin articolele de specialitate publicate de către
cadrele didactice, de competiţiile sportive şi activităţile de voluntariat în care sunt angrenaţi elevii.
Astfel constatăm disponibilitate din partea cadrelor didactice care sunt dornice de a se implica
activ în promovarea imaginii şcolii, care reprezintă o prioritate atât pentru managerul şcolii cât şi pentru
personalul angajat.
1048
,,Şcoala nu poate avea decât două scopuri. Primul e să dăm copilului cunoştinţele generale de care,
bineînţeles, va avea nevoie să se servească: aceasta este instrucţia. Cealaltă e să pregătim copilul de azi
pentru omul de mâine, şi aceasta este educaţia.”, spunea Gaston Berger.1
1
http://www.interferente.ro/citate-despre-scoala.html, accesat 02.02.2018, ora 19:21
1049
Prima dată la Grădiniţă
Prof. înv. preșc: Dinu Maria

Grădiniţa Nr.229, București
Doamnele educatoare se aşteptă ca micuţii, care vin prima dată în grădiniţă, să aibă episoade de
plâns, aceste reacţii sunt normale, naturale şi vor trece, însă reprezintă un moment foarte dificil de
adaptare din viața copiilor de aceea este nevoie de multă răbdare şi perseverenţă, în acelaşi timp şi părinţii
trebuie să fie sprijiniţi pentru a depăşi acest obstacol.
În primul an de grădiniţă apar anumite reactii, unele destul de violente, pe care copiii încep sa le
aibă după începerea grădiniţei, de tipul : „Nu mai vreau la grădiniță!" „doamna este rea!”, „copiii sunt
răi!”, „îmi este dor de mama!”, „ îmi este somn”, „vreau să mă joc acasă!”, "vreau în parc!". Copilul
începe să plângă de când se trezeste dimineaţa şi spune că nu mai vrea la gradiniţă, rugându-şi parinţii săa
nu-l mai ducă, să rămână acasă, să meargă la bunici etc.
În ciuda aparenţelor, aceste reacţii sunt considerate „normale” deoarece pentru copil să plece de
acasă dimineaţa, pe orice vreme, nu este un lucru plăcut. De asemenea, despărțirea de părinţi, programul
de la grădiniţă, obligativitatea de a respecta anumite reguli, necesitatea respectării uniui anumit program
(de masă, de joacă, de activităţi), imposibilitatea de a face „ce vrea şi când vrea” sunt resimţiţi de către
copil ca factori de stres pe care el încearcă să îl înlăture prin aceste proteste.
În condiţii normale, dacă părinţii nu cedează presiunilor şi îi explică copilului cu răbdare, dar în
acelaşi timp cu fermitate, că la Grădiniţă este un loc minunat unde îşi va face o mulţime de prieteni şi va
învăţa lucruri noi, iar doamnele educatoare prin răbdare şi activităţi captivante reuşesc să trezească
interesul micului „protestatar”, în câteva săptămâni copilul mearge cu plăcere la grădiniţă, participă la
jocuri alături de ceilalţi copii şi este vesel toată ziua de parcă nu ar fi avut niciodată probleme de
adaptare.
Copiii pot simţi revoltă, supărare, uneori chiar furie sau disperare. În acelaşi timp, pot simţi
curiozitate faţă de ce se întamplă la grădiniţă, bucurie când ceva îi surprinde plăcut. La toate aceste trăiri
şi sentimente ale lor ajungem adesea destul de greu pentru că cei mici nu le pot exprima în cuvinte. Cei
care reușesc să spună ce simt se adaptează mai repede şi simt că părinţii îi ascultă şi îi înţeleg.
În sufletul părinţilor apare însă uneori îndoiala. Mamele spun: „Mi se rupe sufletul cand îl văd cum
plange”, „Dacă aş avea cu cine să-l las acasă, nu l-aş mai aduce” etc. Puţini dintre ei rămân indiferenţi la
protestele celor mici susţinand că „toți copiii plâng la început” şi aşa este normal. Trăirile părintelui sunt
foarte importante pentru că, vrea sau nu, copilul le simte. Dacă mama are îndoieli şi este nehotărâtă dacă
să continue sau să încerce din nou anul viitor, copilul nu va simţi fermitate şi încurajare din partea ei şi nu
va reuşi să se mobilizeze pentru a se integra în grup şi în program. Tocmai penru a veni în sprijinul
părinților doamnele educatoare organizează activități deschise (ateliere) în cadrul cărora părinții lucrează
alături de copii lor, iar satisfacția rezultatului munciilor este dublată de plăcerea lucrului în echipă cu
părintele.
Pentru un copil ţinut mereu în casă, este firesc să răcească şi sa ia diferite boli de la ceilalţi copii.
Acest lucru impune un tratament şi o pauză acasă, după care copilul va plânge din nou când se va
însănatoşi şi va merge din nou la grădiniţă. Uneori, această alternanţă de 2-3 săptămâni la grădiniță şi 1-2
acasă durează mai multe luni sau chiar primul an. Pe langă răceli, pot apărea tulburări digestive pentru că
cel mic nu este obişnuit decât cu mâncarea făcută de mama. Cu toate aceste îmbolnăviri „normale”, există
şi o altă grupă de afecţiuni somatice care sunt de origine psihologică. Ele se numesc „somatizari” sau
„tulburări psihogene” şi pot cuprinde: voma, dureri de cap, insomnii, anorexie, diaree, dureri de burtă,
enurezis etc. Acestea arată o suferinţă psihică manifestată prin intermediul corpului şi cel mai adesea
medicul pediatru îndrumă părinţii către o psihoterapie sau o consiliere psihologică.
Există copii care nu mai râd, nu mai zâmbesc, nu mai sunt încantaţi de nimic, nu se mai joacă, nu
mai vorbesc, plâng din orice, devin foarte negativişti, refuză tot, nu mai mănâncă, devin agresivi sau
autoagresivi. În aceste cazuri, nu mai putem vorbi despre o reacţie de adaptare ci avem nevoie de ajutor
din partea specialiştilor.
1050
Bibliografie
http://www.copilul.ro/copii-2-3-ani/gradinita/Adaptarea-la-gradinita-a4463.html
http://www.itsybitsy.ro/adaptarea-la-scoala-sau-gradinita/
1051
Rolul parteneriatelor în promovarea imaginii școlii
Dinuță Camelia
Şc. Gimn. Al Ștefulescu, Tg-Jiu
Crearea unor parteneriate cu familia este un element legitim al procesului educativ, element care
influențează dezvoltarea și activitatea de învățare a elevilor. Parteneriatele cu familia ating un maxim de
eficiență și contribuie la obținerea unor beneficii pe termen lung atunci când sunt comprehensive și bine
planificate.
În rezolvarea multiplelor probleme de dezvoltare şi învăţare, şcoala dezvoltă o serie de structuri de
sprijin în favoarea copilului şi a familiei. În acelaşi timp este nevoie de activităţi de susţinere în afara
clasei şi de activităţi de sprijin atât a copilului aflat în situaţii dificile sau de risc, cât şi a familiei şi a
cadrelor didactice. Structurile de sprijin ale şcolii merg pe linia cabinetelor de asistenţă psihopedagogică,
de consiliere, de rezolvare a unor probleme specifice(cabinete de logopedie şi orientare profesională) şi a
centrelor de resurse pentru familie sau pentru profesori. La nivelul acestor structuri se dezvoltă programe
specifice de sprijin individualizat şi de grup pentru copii, părinţi şi profesori.
Şcoala de azi nu se poate perfecţiona decât evaluând permanent nevoile sale şi apelând la stucturile
de sprijin care să organizeze, să planifice şi să intervină în rezolvarea problemelor mai mult sau mai puţin
speciale. Pentru realizarea unor şcoli eficiente în care toţi elevii să înveţe şi să fie valorizaţi, pachetul de
resurse pentru profesori trebuie să includă următoarele:
-profesorii trebuie să fie interesaţi ca toţi elevii să înveţe:
-profesorii eficienţi îşi ajută elevii dacă:accentuează scopul învăţării;oferă diversitate şi opţiuni
variate elevilor;sunt refexivi şi se spijină permanent pe evaluarea prin mijloace variatea procesului
instructiv-educativ; utilizează flexibil resursele din şcoală, dar şi resursele comunităţii; cooperează cu toţi
ceilalţi colegi şi agenţi educativi.
-şcolile eficiente încurajează pe fiecare profesor în parte, oferindu-i :coducere efectivă; încredere;
sentimentul de optimism;
Au fost identificate două dimensiuni principale ale implicării părinţilor în activitatea şcolară a
copiilor:
• dimensiunea relaţiei părinte-copil, vizând controlul frecvenţei, al rezultatelor şcolare, al temelor,
ajutorul acordat de părinţi în rezolvarea temelor şi, în general, în îndeplinirea sarcinilor şi suportul,
respectiv susţinerea morală şi materială a activităţii şcolare acopilului;
• dimensiunea relaţiei familie-şcoală – care se referă, în principal, la alegerea filierei şi unităţii
şcolare şi la contactele directe ale părinţilor cu reprezentanţii instituţiei şcolare, cadre didactice şi
administratori.
Aceste contacte pot îmbrăca forma unor întâlniri colective desfăşurate în cadrul formal al
negocierilor dintre administraţia şcolară şi asociaţiilor părinţilor, al reuniunilor de informare a părinţilor
cu privire la conţinuturile şi metodele şcolare, orarelor, exigenţelor cadrelor didactice sau în cadrul
informal alunor excursii, vizite, ieşiri ale elevilor la diferite activităţi sportive serbări,aniversări etc. Ele
îmbracă, însă, şi forma unor întâlniri interindividuale, în cadrul formal al unor întâlniri programate la
iniţiativa cadrului didactic sau a părintelui ori în cadrul informal al întâlnirilor, mai mult sau mai
puţinîntâmplătoare, la ieşirea din şcoală sau în diferita spaţii publice, al telefoanelor şi scrisorilor, al
vizitelor la domiciliul elevilor.
Şcoala, singura instituţie care îşi propune planificat şi organizat să sprijine dezvoltarea individului
prin procesele de instrucţie şi educaţie,concentrate în procesul de învăţământ, simte tot mai mult nevoia să
realizeze un parteneriat activ cu familia şi comunitatea în care se dezvoltă copilul. Cele mai importante
relaţii din cadrul unei școli sunt:
- relaţiile dintre profesor şi elev;
- relaţiile interindividuale (dintre elevi, dintre profesori, dintre profesori şi specialişti care sprijină
şcoala, dintre profesori şi personaluladministrativ al şcolii);
- relaţiile dintre profesori şi părinţi;
- relaţiile dintre profesioniştii care sprijină dezvoltarea copilului cu părinţii şi profesorii (lucrul în
echipă pentru a lua decizii şi a întreprinde acţiuni în favoarea copilului.
1052
Colaborarea dintre şcoală şi familie presupune o comunicare efectivă şi eficientă, o unitate de

cerinţe şi o unitate de acţiune când este vorba de interesul copilului. Ea concepe cele două instituţii
sociale exprimându-se înschimburi de opinii şi în discuţii, iar atunci când este vorba de decizii, păstrându-
şi fiecare identitatea şi aportul specific.
Majoritatea părinţilor,inclusiv cei aparţinând claselor sociale defavorizate, se dovedesc a fi departe
de a accepta ideea lipsei lor de competenţă şi de a ceda integral prerogativele lor educative şcolii. Părinţii
pot fi parteneri în educaţie pentru că deţin cele mai multe informaţii despre copiii lor. Ei pot da
informaţii preţioase despre problemele, crizele de creştere, dorinţele, aşteptările,neîncrederile, pasiunile
elevilor.
Pentru realizarea parteneriatului cu părinţii este esenţial ca :
• părinţii să fie priviţi ca participanţi activi, care pot aduce o contribuţiereală şi valoroasă la
educarea copiilor lor;
• părinţii să fie parte la adoptarea deciziilor privitoare la copii;
• să se recunoască şi să se aprecieze informaţiile date de părinţi referitoare la copiii lor;
• să se valorifice aceste informaţii şi să se utilizeze în completarea informaţiilor profesionale;
• responsabilitatea să fie împărţită între părinţi şi profesori.
Relaţia dintre părinţi şi profesori implică ieşirea din frontierele şcolii şi determină o altă abordare a
profesiei didactice. În pedagogia tradiţională această temă era tratată sub denumirea de „colaborarea
dintre şcoală şi familie”. Actualmente, dimensiunile acestei relaţii sunt mult mai cuprinzătoare datorită
lărgirii conceptului de colaborare spre cel decomunicare prin cooperare şi, mai nou, prin conceptul de
parteneriat care le cuprinde pe toate şi, în plus, exprimă şi o anumită abordare pozitivă şi democratică a
relaţiilor educative.
O categorie aparte şi relativ recent apărută de specialişti o reprezintă specialiştii în intervenţia socio-
educativă. Aceasta cuprinde un ansamblu de acţiuni finanţate, organizate şi desfăşurate de societate în
direcţia susţinerii, orientării, corectării sau suplinirii activităţii educative a părinţilor. Toate tipurile de
specialişti cu care familia intră în contact prin copil (cadre didactice, pediatrii, medici, psihologi, jurişti
etc.) exercită un rol explicit sau implicit pe lângă părinţi. Educaţia copiilor a devenit, în societăţile
moderne, o problemă de interes naţional şi a fost preluată în responsabilitatea statului care dezvoltă, în
acest scop, un sistem deinstituţii specializate. A fi părinte este, astăzi, o „profesie” care trebuie învăţată ca
oricare alta.
1053
prof. înv. primar Diosán Csilla Magdolna

Șc. Gimnazială ‘’ Liviu Rebreanu” Tg. Mureș
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate.
Promovarea imaginii unei şcoli se face zi de zi și porneşte de la relaţiile care se stabilesc în cadrul
membrilor acelei instituţii. O bună colaborare bazată pe respect, un bun manager care încearcă să
consolideze echipa cu care lucrează şi să valorifice potenţialul fiecărui om , promovează o imagine
pozitivă, care se consolidează cu trecerea timpului. ,,Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-
însa”. Doar o muncă permanentă din partea întregului personal al unității poate atrage promovarea unei
imagini pozitive și menținerea acesteia.Fiecare membru al echipei are responsabilitatea de a-şi asuma
sarcinile, de a-şi duce la îndeplinire responsabilităţile, de a-şi recunoaşte eşecurile sau meritele. Nu
trebuie să cautăm recunoaştere personală, ci să lucrăm pentru succesul proiectului şi astfel al echipei
întregi. Este foarte important ca liderul unei echipe, managerul, să ştie cum să creeze un echilibru între
atenţia pe care grupul o acordă sarcinii imediate şi atenţia pe care o acordă relaţiilor cu ceilalţi membri ai
săi.
O bună publicitate, modalitate de a promova imaginea școlii, este să avem absolvenți foarte bine
pregătiți, care după ce părăsesc băncile școlii noastre să intre la liceele dorite, mai apoi să-și găsească
locul în societate. Pentru realizarea acestor așteptări este nevoie de rezultate bune la învățătură, chiar de
performanțe. Performanţa educaţională se poate realiza dacă avem în vedere anumite condiții. Mai întâi
este nevoie de atragerea de cadre didactice foarte bine pregătite profesional, receptive la noile tendințe în
educație, care să se caracterizeze prin: seriozitate, responsabilitate, implicare, dăruire, prin conduită
morală ireproșabilă și închegarea unui corp profesoral competent. Foarte important este și promovarea
unei viziuni moderne privind actul de învăţământ, precum şi asigurarea unei baze materiale didactice
complexe şi competitive.
Participarea la diferite concursuri, olimpiade, implicarea elevilor în activităţi diverse desfăşurate în
parteneriate cu alte instituţii locale sau naţionale, evidenţierea şi afişarea rezultatelor obţinute,
desfăşurarea unor acţiuni în colaborare cu părinţii promovează o bună imagine a şcolii.
Trebuie să redescoperim și să promovăm valorile tradiționale prin implicarea copiilor, părinților în
diverse activități școlare și extracurriculare legate de tradițiile locale. Scopul nostru trebuie să fie
creşterea interesului copiilor pentru tradiţii, pentru evenimentele laice şi religioase specifice zonei în care
trăiesc. Prin dezvoltarea capacităţii copiilor de a aprecia o melodie, un dans popular, obiecte de artă
populară autentică sau chiar realizarea acestora în ateliere specifice, dorim creșterea calității
învățământului. Copiii mici sunt niște ființe sensibile, dornice să învețe. Noi, dascălii avem datoria de-a
inocula copiilor dragostea și respectul pentru tradiții, obiceiuri și folclor. Tradițiile populare sunt tezaurul
nostru cel mai de preț și încercăm să facem tot posibilul pentru ca ele să se păstreze vii în mintea copiilor
și al părinților. Activitățile școlare și extrașcolare oferă oportunități de a valorifica această zestre populară
lângă dezvoltarea sentimentelor de respect și apreciere a valorilor tradiționale, obiectivul nostru principal
este formarea unor trăsături pozitive de voință și caracter la copii.
În activitatea de promovare a imaginii școlii trebuie să punem accent pe parteneriatul cu
grădinițele, în special cu grupele mari, scopul fiind atragerea preșcolarilor în clasa pregătitoare. Pentru
realizarea acestui obiectiv am derulat următoarele activități: Prezentarea în grădiniţe şi în mass-media a
ofertei şcolare; Întâlniri de lucru şi dezbateri cu factori de decizie din grădiniţe; Realizarea de afişe şi
fluturaşi de promovare a școlii; Întâlniri cu părinţii viitorilor elevi, cu prezentarea ofertei şcolare;
Prezentarea activităţilor extraşcolare realizate cu elevii clasei a IV-a; Vizitarea școlii şi a viitoarei săli de
clasă în cadrul “Zilelor Porților Deschise“; Activităţi comune realizate cu educatoarele de la grupele
pregătitoare pe diferite teme, care de obicei au fost organizate în incinta școlii, pentru ca viitorii școlari să
se familiarizeze deja cu atmosfera de la clasă, cu gustul recreațiilor.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii şcolii depinde in mare masură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la intrebarea “Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
1054
atrage atenţia publicului?“. Prin creativitate,adică prin folosirea de cuvinte şi simboluri într-o abordare
originală pentru fiecare public, se obţin efectele dorite.
1055
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE IN DEZVOLTAREA

COPILULUI PRESCOLAR
Prof. Dirle Camelia,

GPP Voinicelul, Satu Mare
Grădiniţa este o oază educativă, este spaţiul paradisului copilăriei în care copilul trăieşte şi îşi
încarcă rezervele energetice fizice şi psihice şi îşi constituie forţa de angajare în înţelegerea de scenarii de
viaţă, angajare activă în decodificarea de fenomene tot mai complicate.
Activităţile desfăşurate în grădiniţa noastră atat in interior cat si in afara ei, au si au avut in
permanenta un caracter atractiv, preşcolarii participând într-o atmosferă de voie bună, optimism, cu
însufleţire şi dăruire la activităţi cultural-educative,ecologice ,religioase si sportive.
În cadrul activităţilor extracurriculare desfăşurate în cadrul unităţii noastre au fost incluse: teatre de
păpuşi, plimbări, ieşiri în natură, excursii,vizite, serbări cu diferite ocazii, concursuri între grupele
aceleiaşi grădiniţe sau între grădiniţe, parteneriate şcolare pe diferite teme, actiuni de tip outdoor, etc.
La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la ce li se arată cu ajutorul imaginilor sau a
substitutelor (prezenţa concretului în orice tip de activitate este absolut indispensabilă). Rolul educatoarei
(dar şi al familiei) este acela de a oferi în mod gradat şi în acord cu particularităţile de vârstă, cunoştinţe
necesare care motivează conduitele şi normele eco-civice, de a crea şi de a organiza activităţi educative
stimulative.
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii şi al vieţii sociale, preşcolarii se confruntă cu
realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acţiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din
mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice. Ei dobândesc o mare cantitate de informaţii
despre animale, despre muncă şi viaţa omului în diferite contexte (în funcţie de: mediul rural-urban,
derularea anotimpurilor, meserii, etc). Îşi formează reprezentări simple despre structura şi condiţiile de
viaţă ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseţile şi
bogăţiile patriei sau despre trecutul istoric al poporului român (chiar dacă e puţin prematur pentru nivelul
lor de dezvoltare intelectuală). În cadrul acţiunilor şi implicit al activităţilor în aer liber, preşcolarii îşi pot
forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, pentru muncă, om şi realizările sale; copilul care a
învăţat să admire natura, parcul cu florile, să asculte susurul unui izvor, să observe munca depusă de
unele insecte pentru a-şi asigura proviziile, acel copil va deveni prietenul şi protectorul naturii şi un mare
admirator al animalelor manifestând nemărginită afecţiune faţă de ele.
Colectivul de educatoare a gradinitei noastre impreuna cu d-na director au gandit si organizat, in al
patrulea an consecutiv in luna decembrie, o activitate de tip outdoor cu tema,,Oraselul Voiniceilor”.
Atelierele pregatite au fost bine dotate cu materiale interesante, atractive ,pe placul copiilor.In luna mai
am participat la actiuni de tip outdoor cu tema,,Turnul Pompierilor”si ,,Somesul,o poveste curgatoare „
,organizate de ISJ ..Atelierele au fost asaltate de copii si de d-nele educatoare,pentru ca fiecare isi dorea
sa confectioneze obiecte din materialele pregatite. Satisfactia a fost maxima !
Plimbările, vizitele si excursiile au fost bine primite de către copiii din grădiniţă, participând cu
multă plăcere. Au fost organizate plimbari în împrejurimile grădiniţei de către grupele mici, în parcul
mare al oraşului de către copiii grupelor mai mari, la biserica ortodoxă din cartier, la ziua portilor
deschise a unor institutii.
Materialele didactice acumulate în decursul acestor tipuri de activităţi extracurriculare: planşe,
imagini, vederi, măşti, costumaţii, albume foto, diapozitive, diplome, cărţi, pietricele, ierbare, etc. rămân
o dovadă liberă a activităţilor desfăşurate şi „o punte către trecutul educaţional extracurricular„ în care au
fost implicaţi în diferite contexte.
Serbările, prin specificul lor de activitate extracurriculară, reprezintă un izvor de satisfacţii şi
bucurii, creează bună dispoziţie şi favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic.
Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic prezentat, precum şi în atmosfera de sărbătoare ce se
instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor am dezvoltat copiilor dragostea pentru artă, pentru
frumos. Au fost organizate serbări cu ocazia sărbătorilor de iarnă (,,Şi la grădiniţă vine Moş Crăciun”,
,,Crăciunul Copiilor”, ,,Naşterea lui Isus”, ,,Iata, vine Moş Crăciun !”); cu ocazia zilei de 1 Decembrie şi
24 Ianuarie,serbari dedicate zilei de 8 Martie, serbari de sfarsit de an scolar.
1056
Copiii grădiniţei noastre au participat la concursuri între grupele din grădiniţe sau între grădiniţe
diferite (pe diferite faze, pe diferite teme) dezvoltându-şi dragostea şi interesul pentru frumos,
sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice
în vederea cultivării şi promovării lor.Gradinita noastra a organizat concursuri cu teme diferite ,dupa cum
urmeaza: concurs de interpretare vocala,,Glasuri Cristaline”,Focul-intre pericol si joaca.” Copiii gradinitei
noastre au participat la numeroase concursuri, de unde sau intors cu rezultate deosebite. Ex: concursul
,,JOCURI DE COPII”a IX-a editie ,,Festivalul judetean al cantecului si jocului popular de la Lipau,
Festivalul folcloric judetean pentru copii prescolari,,Deschideti Portile Mari!”, concursul judetean de arta
plastica, concursul national,,Mestesugarul”,concurs regional,,Traditii si Obiceiuri de Pasti, concursul
regional,,Suntem mici, dar circulam corect”, concursul de interpretare vocala ,,Glasuri Cristaline” si
concursul organizat in parteneriat cu ISU Satu Mare ,,Focul intre pericol si joaca „.
Activităţile extracurriculare de educaţie ecologică s-au materializat prin plimbări în natură,
plantarea unor copaci şi flori în curtea grădiniţei. Prin aceste activităţi s-a urmărit cultivarea dragostei
pentru natură, înţelegerea de către preşcolari că protejarea mediului înconjurător este problema tuturor, nu
numai a celor mari.
Activităţile extracurriculare mai sus enumerate au valorificat şi dezvoltat interesele şi aptitudinile
copiilor; organizarea lor într-o manieră plăcută şi relaxantă valorifică benefic timpul liber al copiilor,
contribuind la optimizarea procesului de învăţământ; copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie
spiritul de iniţiativă; participarea este liber consimţită, necondiţionată, constituind un suport puternic
pentru o activitate susţinută; au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup; sunt caracterizate de
optimism şi umor; creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor; urmăresc lărgirea
şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ; contribuie la dezvoltarea armonioasă a
copiilor.
În acelaşi timp rolul acestor activităţi extracurriculare are un caracter colectiv care conduce la ,,
sudarea legăturii” dintre cei mici, îi învaţă să trăiască în grup si să aparţină unui grup. Ca parte integrantă
a procesului educativ, activităţile extracurriculare au respectat reperele oricărei activităţi didactice:
comunicare, etica relaţiilor educatoare – preşcolar, strategii de management.
1057
Partenerii naturii
Prof. înv primar, Doboș Maria

Școala Gimnazială Răchiteni, jud. Iași
Fie că sunt in ciclul achizițiilor fundamentale, fie că sunt în ciclul de dezvoltare, copiii trebuie să
fie îndrumați să simtă că natura este cea care le oferă cadrul prielnic propriei lor dezvoltări, ea le poate fi
prietenă, parteneră, dar, in cazul in care nu se simte respectată poate deveni o amenințare.
Abordarea constructivistă a învățării este o garanție a succesului, o garanție a faptului că elevii
vor învăța observând ceea ce se întâmplă in jurul lor. De asemenea, ei trebuie să fie încurajați să emită
judecăți, iar pentru ca judecățile lor sa fie cât mai aproape de realitate trebuie încurajați sa-si foloseasca
toate simțurile pentru ca observarea să fie cât mai eficientă.
Realizarea unor activități transcurriculare se impune în formarea unei atitudini ecologice a
elevilor față de mediu. Aceste activități trebuie gândite foarte bine de către cadrele didactice, astfel
încât,elevii să simtă că ei sunt inițiatorii, ei sunt principalii actori, iar rezultatele obținute sunt rodul
muncii lor.
În acest sens, echipa de cadre didactice formata din patru învățătoare a inițiat un proiect de
parteneriat între clase în sprijinul naturii. Elevii celor patru clase s-au întâlnit și au stabilit împreună
obiectivele proiectului:
-de ce dorim să ajutam natura;
-cum putem ajuta natura;
-cine ne-ar putea ajuta in acțiunile noastre;
-care-s materialele necesare realizării obiectivelor;
În jurul acestor probleme au gravitat discuțiile.
Copiii au fost incurajați să discute între ei, să vină cu idei, să se completeze unul pe celălalt.
Chiar dacă unele idei au fost greșite, copiii au fost incurajați si ajutați in corectarea lor.
Lucrul în echipă, conflictele cognitive create si formularea clară a obiectivelor au contribuit la
căștigarea încrederii elevilor în forțele proprii și la trecerea la acțiune:- realizarea programului de
activități al proiectului.
Printe activitățile realizate cu succes s-au aflat:
-Ecologizarea curții școlii și a împrejurimilor acesteia
-Însilozarea hranei pentru animalele și păsările din pădure
-Confecționarea de mărțișoare
-Plantarea de copăcei și floricele procurate cu banii obținuți din vânzarea de mărțișoare
Proiectul a fost creat pentru o perioadă de doi ani.
Pentru ca obiectivele proiectului să fie realizate cu succes s-a impus implicarea unor parteneri:
-Primăria Comunei Răchiteni
-Ocolul Silvic zonal
Când se făceau pregătirile pentru diseminarea rezultatelor proiectului, a ajuns în școală anunțul
referitor la inițiativa Uniunii Europene cu privire la Programul de încurajare a consumului de fructe în
școli.
Elevii prinși în proiect au fost încântați să reprezinte școala în concursul ce s-a desfășurat în
cadrul noului proiect. Atitudinea lor de încredere că vor obține rezultate bune, bazăndu-se pe experiența
acumulată ne-a determinat pe noi, cadrele didactice să-i sprijinim și să îi încurajăm.
Prima etapă a concursului a fost realizarea unei prezentări Power Point cu tema „Un măr pe zi, o
viață sănătoasă”.Aceasta a fost o misiune foarte ușoară,unele din materialele folosite fiind chiar
rezultatele proiectului de parteneriat între clase.
În urma evaluării realizată de o comisie constituită la nivel județean, școala noastră a fost
premiată cu un set de obiecte de bricolaj necesare pentru întreținerea spațiului verde al școlii.
De asemenea, școala a primit pomișori( meri, peri, cireși...) care au fost plantați cu ajutorul
copiilor, aceștia având sarcina de a-i îngriji, mai ales în zilele secetoase.
Copiii au trăit satisfacția măsurării propriilor rezultate, dar au ramas cu responsabilitatea
menținerii acestora, chiar a dezvoltării lor.
1058
La orice vârstă s-ar afla, un elev trebuie să fie responsabil vis a vis de natură pentru a-și oferi o
viață sănătoasă. Trebuie să înțeleagă faptul că orice gest făcut împotriva naturii este un gest făcut
împotriva propriei vieți.
1059
Prof. înv. primar DOBRE AURELIA-GEORGETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ, COM. MĂGURELE, JUD. PRAHOVA
Imaginea unei instituții educaționale este determinată de un ansamblu de criterii, reguli și
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului și transmise prin tradiție, modificate și îmbogățite
succesiv cu elemente noi, acceptate și asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
informațional în care se formează, fiind condiționată de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de
cultură și instruire, apartenența etnică sau politică. Formarea imaginii unei organizații se poate realiza
aplicând o anumită ,, politică’’, ce ține pe de o parte de stilul managerial al conducătorului organizației și
pe de altă parte de activitatea desfășurată de angajați .
Campaniile de promovare a imaginii unei școli reprezintă eforturi coordonate, ample si orientate
spre atingerea unui anumit obiectiv sau a unui set de obiective corelate, care vor permite instituției să
atingă , în viitor un scop pe termen lung. Sunt construite și elaborate pentru a aborda o temă, pentru a
rezolva o problemă sau pentru a corecta sau îmbunătăți o situație. Ele ating aceste scopuri schimbând o
lege sau o opinie, întărind un comportament, o lege sau o opinie dezirabile, dar contestate de ceilalți.
Exista diferite campanii de relații publice. Cele descrise de Patrick Jackson sunt: campania de
conștientizare pentru public, prin care îi anunțăm pe oameni despre ceva, pur și simplu anunțare;
campania de informare este diferită de cea de conștientizare, se oferaă informație în timp ce se anunță;
campania de educare publică se referă la faptul că publicul și-a asimilat materialul campaniei într-un grad
suficient de mare, încât să se simtă destul de confortabil emoțional și atitudinal pentru a-l aplica în
comportamentul zilnic; campania de reîntâlnire a atitudinilor și comportamentelor acelora care sunt de
acord cu poziția organizației; campania de schimbare a atitudinilor celor care nu sunt de acord cu poziția
noastră– acest lucru cere crearea disonanței cognitive; campaniile de modificare a comportamentului.
O campanie de succes trebuie să aibă o latură educativă. Întotdeauna aceasta trebuie să lumineze
publicul ei, oferindu-i o perspectivă diferită despre ceva ce știau deja sau credeau că știu. Un al doilea
element este asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale, care pot continua la eficacitatea
campaniei. Un al treilea element este constrângerea. În unele situații trebuie să existe ceva mai mult decât
stimulente materiale. Al patrulea element este susținerea , care se referă la reluarea mesajului. Este nevoie
de reluarea mesajului, nu numai pentru că oamenii uită, dar pentru că apar și membri noi în publicul–
țintă. Susținerea ajută la intensificarea puterii mesajului pentru că extinde aria de acoperire a mesajului
care este supus și de oameni din afara unității școlare. Evaluarea este al cincilea element semnificativ al
unei campanii de publicitate. Se identifică ce fel de schimbare de comportament dezirabil s-a produs,
când s-a produs și pentru cine s-a produs..
Promovarea imaginii reprezintă acțiunea de convergență și de interferență a reclamei, publicității,
utilizarea liderilor de opinie și a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare și multidimensionale prin transmiterea unor mesaje .
BIBLIOGRAFIE
*Coman, Cristina, Relații publice și mass-media, Iași, Editura Polirom, 2000
*Dragan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Editura Șansa, București, 1996
1060
EDUC. DOBRE AURELIA

GRĂDINIȚA CU P.N. BECHINEŞTI
și pentru părinți.Misiunea noastră, a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil,
capabil să asigure accesul legal la educaţie pentru toți copiii indiferent de naţionalitate, religie,rasă deci să
Promovarea imaginii grădiniţei noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituțională, un rol important în această promovare avându-l desfăşurarea diferitelor
parteneriate educaţionale.
Parteneriate derulate:
1. ,,Pas cu pas spre viaţa de şcolar ”-parteneriat grădiniţă-şcoală
• Argument: pregătirea copilului pentru şcoală este considerată tot mai mult “funcţia majoră”,
obiectivul final al activităţilor instructiv-educative din grădiniţă. Un rol important în pregătirea copilului
pentru şcoală revine atingerii obiectivelor ce vizează comportamente psiho-sociale ale personalitatii
copilului care contribuie la integrarea şi adaptarea copilului la viaţa şcolară.
• Scopul proictului: familiarizarea copiilor cu specificul activităților desfășurate în cadrul clasei de
elevi, în vederea unei adaptări optime la regimul școlar.
• Exemple de activităţi: “Să ne cunoaştem, să ne împrietenim!”, “Bradul ECO”, “Pentru tine,
mamă dragă!”, “Spre ce şcoală mă îndrept”.
2.”Un cadou valoros, un părinte mai bun pentru copilul tău” Parteneriat grădiniţă-familie
• Argumet: Scopul principal al activităţilor este acela de ai determina pe părinţi să conştientizeze
faptul că vârsta preşcolară reprezintă stadiul în care trebuie să ofere copiilor mai multă responsabilitate în
problemele personale favorizând deprinderea autonomiei prin implicarea şi încurajarea participării
copilului în procesul de luare a deciziilor ce îi afectează viaţa, în funcţie de vârsta şi gradul lui de
maturitate. Proiectul îşi propune să contribuie la orientrea părinţilor de la un model autoritar spre un
model bazat pe: deschiderea faţă de preocupările şi activităţile zilnice ale copilului, raţiune în stabilirea şi
aplicarea regulilor, afecţiune în explicaţiile date sau cerute, în vederea educării copilului în spiritul
responsabilităţii, autocontrolului şi al egalităţii pregătindu-l în felul acesta pentru viaţa de adult.
• Scopul proiectului: sprijinirea părinţilor în vederea înţelegerii şi asumării responsabilităţi-lor ce le
revin cu privire la creşterea , îngrijirea şi educarea propriilor copii.
• Exemple de activităţi: ,,Împreună pentru copiii noştri”, ,,Mic cu mare , lucrăm cu răbdare!”, “
Uite, vine Mos Craciun!”, ,,Când şi cât de autoritari trebuie să fim cu copiii?”, ,, O copilărie fericită”.
• Părinţii vor deveni mai interesaţi de activităţile desfăşurate la grădiniţă şi se vor implica mai activ
în derularea lor. Familia, grădiniţa şi comunitatea locală vor colabora în scopul dezvoltării armaonioase a
copiilor de azi, adulţii de mâine. Comunitatea locală va avea prilejul de a se manifesta ca partener activ
ai grădiniţei şi va dobândi familii cu părinţi responsabili pentru creşterea şi educarea copiilor.
3. ,,Viaţa are prioritate”-parteneriat cu poliţia în vederea intensificări activităţii de sprijinire a
copilului preşcolar în dobândirea de cunoştinţe, capacităţi şi deprinderi .
• Obiectivele proiectului: Sprijinirea copiilor pentru înţelegerea necesităţii respectării regulilor de
circulaţie, în vederea asigurării securităţii personale.
• Cunoaşterea consecinţelor nerespectării regulilor de circulaţie. ,,Semne de circulaţie”-convorbire
cu suport intuitiv, a fost una dintre activităţile derulate pe parcursul parteneriatului. Copiii au avut ocazia
să-şi etaleze cunoştinţele despre regulile de circulaţie cu o placere deosebită, fiind motivaţi de prezenţa
poliţiştilor.
În concluzie, derularea de activităţi în parteneriat permite popularizarea imaginiigrădiniţei . Scopul
parteneriatelor educaţionale este acela de a promova imaginea pozitivă, implicarea preşcolarilor în
diferite activităţi extraşcolare care să ajute la integrarea socială.
1061
Inteligenta emoțională în educația copiilor
prof. Dobre Carmen

Grădinița cu program prelungit nr. 2, Focșani
“Copiii din ziua de astăzi petrec mai mult timp singuri decât oricând în istoria omenirii, cu ochii
fixați pe un monitor. Oare acești copii experți în tehnologie vor ajunge niște adulții care să se simtă la fel
de confortabil în compania altor oameni ca în compania propriilor computere”. (Goleman)
Din ce în ce mai mult cadrele didactice, înregistrează deficiente la nivelul dezvoltării socio-
emoționale ale copiilor care sunt recunoscute sau nu de către familia copilului. Unul dintre cele mai
concrete fapte care determină necesitatea unui asemenea program este determinat de creșterea constată a
copiilor care prezintă tulburări, deficiențe, probleme socio-emoționale manifestate cu precădere în mediul
grădiniței.
Vârsta preșcolară constituie o perioadă destul de lungă în care se produc însemnate schimbări în
viaţa afectivă a copilului. Emoțiile şi sentimentele preșcolarului însoțesc toate manifestările lui, fie că este
vorba de jocuri, de cântece, de activități educative, fie de îndeplinirea sarcinilor primite de la adulţi. Ele
ocupă un loc important în viaţa copilului şi exercită o puternică influenţă asupra conduitei lui. Emoția este
o trăire a unei persoane faţă de un eveniment important pentru aceasta.
„Un IQ nu este o garanţie de prosperitate, prestigiu sau fericire în viată, pentru că școlile noastre şi
cultura noastră se concentrează asupra capacităților de învățătura, ignorând inteligenta emoțională, un set
de trăsături – unii l-ar putea numi caracter – care contează imens în destinul nostru personal” (Goleman,
2008, p. 64).
Cercetările realizate în domeniul afectiv, în ultimele două decenii, au condus la apariţia şi
dezvoltarea conceptului de inteligenţă emoțională, fiind demonstrată importanţa aspectelor non-cognitive
ale inteligenţei (factori de ordin afectiv) care determină comportamentul inteligent şi influenţează direct
asupra reuşitei în viaţă a individului.
Educaţia pentru dezvoltare emoțională este o nouă dimensiune a educaţiei ce vizează formarea-
dezvoltarea optimă a coeficientului de emoționalitate. Inteligența emoțională (EQ), exprimată prin
atitudini responsabile faţa de propriile stări afective, reflectate în comportamente comunicative rezonante,
asigură performanţa academică (IQ), sănătatea mentală şi integrarea socio-profesională. Studiile teoretice
privind problematica afectivă care furnizează permanent provocări educaţiei şi noi oportunităţi de
dezvoltare a dimensiunilor personalităţii umane, susţin apariţia şi constituirea unei noi dimensiuni –
educaţia pentru dezvoltare emoţională (Gilles, 2007, pg. 121).
Datele neurologice arată că există o mulțime de oportunități de a forma obiceiuri emoționale la
copii, deoarece o stare prelungită de disconfort emoţional poate crea deficienţe în capacitatea intelectuală
a copilului, oprindu-i posibilitățile de a învață.
Accentul asupra investigării inteligenței emoționale în preşcolaritate se datorează posibilității de a
surprinde dinamica dezvoltării competențelor emoționale. În acest sens, am propus utilizarea unor
instrumente bazate pe cercetări riguroase din ultimul deceniu, care evaluează comportamente specifice,
normative pentru anumite etape de vârstă în ceea ce priveşte dezvoltarea cognitivă, emoțională şi socială
a copiilor de vârstă preșcolara.
Spre exemplu, un studiu realizat pe 366 de preșcolari cu vârsta de 6 ani a demonstrat că stilul
cognitiv (abilitatea preferată de a analiza, interpreta informațiile) de tip reflectiv sau impulsiv conduce la
abilitați diferite sociale, stilul cognitiv impulsiv fiind asociat frecvent cu probleme comportamentale
deficite în colaborarea socială şi interacțiunea socială (Secer, Celikoz şi colab., 2009). Într-un studiu
realizat pe elevi de vârstă şcolară de către Marquez, Martin și Brackett (2006), inteligenta emoțională
evaluată prin MSCEIT (versiune spaniolă, 2002) relaționează moderat cu competențele sociale şi succesul
academic, chiar şi după controlul variabilelor confundate cu personalitatea şi inteligența generală.
Cu un suport empiric redus (Chiarrochi, Chan, Capoti, 1998), s-a considerat că inteligența
emoțională este cel mai bun predictor al succesului în viaţă, redefinind ceea ce înseamnă “să fii deștept”
(TIME, 1995, Cover) şi că inteligența emoțională oferă un avantaj în orice domeniu al vieţii, atât în viata
intimă şi romantică cât şi în regulile tacite care guvernează politicile organizaționale” (Goleman, 1995,
pg.36). De asemenea, inteligenţa emoţională este asociată cu adaptarea socială şi academică la şcoală
(Mestre, Guil, Salovey şi colab., 2006).
1062
Instrumentele aplicate pre- şi post intervenție dovedesc eficiența acestor tipuri de programe prin
comportamente specific competenţelor socio-emoţionale observabile în context educațional şi familial
(evaluator educatorii şi părinții), chiar şi numai după o lună de activităţi intensive cu copiii la clasă, fapt
datorat şi plasticităţii neuronale deosebite la această vârstă.
“Promotorii programelor de dezvoltare a inteligenței emoționale evidențiază prin cercetări recente
teorii că unii educatori cu tact pedagogic şi părinţii cu bune abilităţi parentale au ştiut dintotdeauna:
înțelegerea noastră şi a celorlalţi cât şi capacitatea de a folosi această înţelegere pentru a rezolva
problemele în mod adaptativ, furnizează o baza esenţială pentru învăţarea academică” (Cohen, 1999;
Goleman, 1995).
Astfel, s-a demonstrat faptul că opoziţia dintre emoţie şi raţiune este artificială şi inexactă, acestea
aflându-se în relaţie de complementaritate. Emoţiile, sentimentele sunt mai mult decât indispensabile în
luarea deciziilor raţionale, iar accesul la "învăţătura de tip emoţional" conduce la alegeri reuşite atât în
carieră, cât şi în viaţa personală. Prin urmare, emoţiile sprijină raționalitatea; competența emoţională,
nivelul căreia poate fi perfecţionat, ghidează individul în luarea deciziilor favorabile.
Dezvoltarea socio-emoţională este unul din aspectele care indică gradul de integrare socială a
copiilor în grupurile cu care aceştia intră în contact. O dată cu intrarea în mediul grădiniţei, copiii prezintă
un nivel mai redus sau mai înalt de adaptare la noile cerințe şi la regulile de grup. Unii dintre aceştia
manifestă dificultăţi în a intra în contact cu ceilalți copii şi cu adulții, în vreme ce alţii se integrează cu
uşurinţă.
Bibliografie:
1. Gilles, A. (2007). „Dezvoltaţi-vă inteligenţa”, Bucureşti.
2. Goleman, D. (1998). Emotional intelligence: Why it can matter more than IQ. London:
Bloomsbury
3. (Goleman, 2001, pg.16).Goleman, D., Boiatzis, R. (2007). „Inteligenta emoţională în
leadership”, Bucureşti.
4. Goleman, D. (2001). Inteligenţa emoţională, Editura Curtea Veche, Bucureşti.
5. Goleman, D (2001). Emotional intelligence: Issues in paradigm building. In C. Cherniss &
D. Goleman (Eds.), The emotionally intelligent workplace, (pp. 13-26), Jossey-Bass: San Francisco.
1063
Modalități de promovare a imaginii Școlii Gimnaziale nr. 1 Andreești
Prof. Dobre Ion- profesor Școala Gimnazială nr.1 Andreești

Email: dobrei79@yahoo.com
Școala Gimnazială nr.1 Andreești asigură un climat optim pentru transmiterea cunoștințelor a
modelelor moral-civice și culturale ce permit integrarea personalității umane în spațiul național și
european. Îşi propune dezvoltarea maximă a potenţialului de cunoaştere a copiilor pentru a modela
personalități armonioase, în care sădim dragostea pentru bine, adevăr şi frumos, sentimentul apartenenței
comunitare, importanța responsabilităților cetățenești.
Deviza noastră este: „O şcoală pentru viitorul tău”
VIZIUNEA ŞCOLII:
Şcoala Gimnazială Nr.1 Andreești va fi o unitate şcolară competitivă, bazată pe profesionalism,
civilizaţie, modernism şi siguranţă, în care va activa un grup socio-profesional caracterizat prin
eficienţă şi flexibilitate, într-o societate în continuă dezvoltare.
Valorile promovate şi cultivate sunt: demnitate, performanţă, calitate, competenţă, eglitate de

sanse, forţa echipei, punctualitate, creativitate, implicare personală , responsabilitate, respect,
încredere.
Dorim pentru elevii noştri:

- o educaţie conform standardelor europene ;
- adaptare la situaţiile de schimbare specifice unei societăţi în dezvoltare;
- un procent de promovabilitate la examenele de sfârşit de ciclu gimnazial de peste 75% ;
- capacitatea de a comunica în situaţii diverse, în limba maternă şi într-o limbă de circulaţie
internaţională (cel puţin) ;
- performanţe înalte la toate disciplinele de învăţământ ;
- cunoaşterea şi aplicarea tehnicilor de operare pe calculator ;
Viziunea şcolii derivă din idealul educaţional de formare a personalităţii omului de mâine şi constă
în asigurarea pregătirii optime a elevilor pentru învăţământul liceal, precum şi însuşirea de către elevi a
sistemului valorilor culturale, morale şi etice, necesare unei raportări eficiente la cerinţele unei societăţi în
permanentă schimbare.
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. În acest sens, în unitatea noastră şcolară funcţionează
Comisia pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii. Obiectivul central al desfăşurării activităţii
acestei comisii este „Creşterea flexibilităţii şi adaptarea ofertei educaţionale şi formare profesională
la cerinţele pieţii muncii, a nevoilor şi intereselor elevilor, conform tendinţelor de dezvoltare
economică locală, naţională şi europeană” şi „Asigurarea şanselor egale la educaţie şi formarea
profesională pentru elevi din mediul rural şi pentru elevii cu CES”.
De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii, activităţile prioritare în

desfăşurarea unei astfel campanii au fost:
• Valorificarea valorii istorice a zonei: proiecte educaționale legate de Tudor Vladimirescu –
comuna Vladimir fiind comuna natală a marelui erou.

1064
educaţionali reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali, regionali, naţionali, ş.a.).
Comisiei pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii si-a îndreptat atenția mai ales asupra
sectorului informaţional reprezentat de mass-media şi internet. În acest sens, s-a avut în vedere
publicarea unui număr crescut de articole în presa scrisă şi virtuală, realizarea unor activități extrașcolare
și popularizarea.
Un impact deosebit l-a avut permanenta updatare a site-ul şcolii www.scoalaandreesti.ro şi reţeaua
de socializare Facebook/scoalaandreesti.
mai ales că tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet. În acest sens, Comisia
pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii a propus următoarele metode de transmitere a
informaţiilor în spaţiul virtual:
• Utilizarea site-ului scoalaandreesti.ro
• Utilizarea reţelei de socializare Facebook, https://www.facebook.com/scoalaandreesti
Ştirile şi informaţiile promovate de reţeaua de socializare Facebook arată o creştere a numărului de

căutări de informaţii despre şcoala noastră.
1065
Colegiul Economic „Pintea Viteazul” din Cavnic- o poartă a Maramureșului

deschisă spre Europa
Prof. drd. Melania-Iulia Dobrican

Colegiul Economic ”Pintea Viteazul” Cavnic
Jud. Maramureș, România
De multe ori citim în presă despre profesori care au depășit barierele și au reușit să revoluționeze
felul în care se desfășoară orele la disciplina pe care o predau, despre școli europene în adevăratul sens al
cuvântului, despre unități de învățământ în care mijloacele moderne și tehnologia sunt la ele acasă și, din
păcate, suspinăm pentru că avem sentimentul unui vis de neatins, al unui ideal îndepărtat. De cele mai
multe ori, clasele în care pășim au podele șubrede, pereți însemnați de elevi plictisiți și coridoare gri. Cel
ce spune că educația se face oricum, oriunde, dacă există voință, nu a cunoscut niciodată sentimentul de
împlinire care te cuprinde în momentul în care disciplina ta prinde viață cu ajutorul unei table smart, a
unui proiector și a unui laptop.
Pot să mă consider norocoasă... Am parte de lucrurile de care mulți dintre colegii mei dascăli nu se
pot bucura. Sunt martoră la metamorfoza unui liceu care, în urmă cu câțiva ani părea să piardă trenul spre
dezvoltare, spre progres, spre Europa. Nimeni nu se așteapă ca într-un orășel de aproximativ 5000 de
suflete situat la poalele munților Gutâi să întâlnească azi multe dintre porțile deschise spre Europa ale
învățământului la nivel județean și nu numai (proiecte Erasmus+ anuale, atât la nivel gimnazial, cât și
liceal), posibilitatea de a efectua practica într-o țară UE (Portugalia) în urma unei selecții ce presupune o
pregătire deloc neglijabilă, gazda concursului inteliceal ”Reverberații eminesciene”, premianți la diferite
concursuri județene și interjudețene la diferite discipline și nu numai (spre exemplu avem pasionați de
artă fotografică, premiați la diferite competiții), laboratoare moderne, dotate și multe altele.
Sentimentul care te cuprinde adesea în sala profesorală este acela că te afli într-un incubator de idei,
un loc în care fiecare încearcă să dea tot ce e mai bun pentru a atrage elevii înspre școală, pentru a face
lecțiile mai atractive, mai practice, un loc în care învățăm unii de la alții, rezultatul final fiind unul
impresionant. Aici nimeni nu este doar profesor. Suntem părinți, scenariști, regizori, editori, designeri,
bucătari, psihologi și multe altele. Aceasta esta latura dinamică, surprinzătoare, captivantă a meseriei
noastre...Și această magie are loc doar dacă reușim să facem din catedră un liant între generații în loc să o
transformăm într-un zid, un pod pe care informația circulă în ambele sensuri, pentru că, vă dau cuvântul
meu, dacă vă lăsați elevii să vorbească, veți fi uimiți de perspectiva pe care o au asupra multor lucruri.
Unul dintre proiectele la care am avut șansa să particip în cadrul acestui liceu a avut ca și temă
importanța științei în educația tinerilor. În cadrul acestuia, elevii de gimnaziu au avut ocazia să
construiască roboți lego pe care apoi i-au ”programat” să execute diferite sarcini, folosind un calculator
de dimensiuni foarte mici montat pe robot. Deși verbul ”a programa” este unul care presupune multe
cunoștințe, stăpânirea unui limbaj de programare și a unor termeni din IT, lucrurile au fost astfel gândite
încât elevii au avut acces la o platformă interactivă cu ajutorul căreia le-a fost foarte ușor să construiască
codul sursă pentru sarcinile propuse pentru roboțel, utilizând blocuri de cod colorate, limbaj natural,
testare în timp real și multe altele. Astfel, ei și-au dezvoltat gândirea analitică, creativitatea, capacitatea de
a rezolva probleme în mod cât mai eficient, gândirea algoritmică, au învățat să acorde o atenție sporită
detaliilor. Toate acestea prin joc... Totodată, chimia cea încărcată de formule și reacții, fizica și
matematica prea teoretizate uneori și-au dezvăluit o latură ludică, necunoscută până la acel moment prin
realizarea unor experimente gândite, realizate și explicate de elevi, sprijiniți de profesorii coordonatori.
De asemenea am învățat să realizăm jocuri pentru calculator și telefon.
Un alt avantaj, pe lângă bagajul mare de cunoștințe teoretice și practice dobândite de elevi în urma
acestor proiecte este faptul că intră în contact cu elevi din diferite țări, experimentează ore în diferite
sisteme de învățământ, gustă din cultura fraților noștri europeni și, inevitabil, exersează și îmbunătățesc
cunoștințele de limba engleză. Este o experiență completă pentru ei, dar și pentru noi, ca și dascăli.
Este important să spunem că toate acestea nu ar putea fi realizate fără sprijinul necondiționat al
conducerii liceului, al autorităților, al inspectoratului școlar și, nu în ultimul rând, al părinților, care sunt
din ce în ce mai deschiși spre proiecte și activități ce țin de educația nonformală. Suntem cu toții o echipă
1066
care muncim împreună pentru un scop comun, o educație eficientă, care pregătește tinerii nu doar pentru
niște examene ci pentru viața pe care aceștia și-o doresc.
1067
Strategii de promovare a imaginii grădiniţei
Prof. ptr. înv. preşcolar Dobrin Marioara Cătălina

Grădiniţa cu P.P. nr.19 Sibiu
Necesitatea abordării unor strategi de promovare a grădiniţei sunt vădit necesare, nu numai pentru
atragerea preşcolarilor spre grădiniţă, cât şi pentru o face cunoscută.
Fiind o grădiniţă de periferie mai puţin cunoscută faţă de grădiniţele situate în zonele centrale,
aşezarea demografică a grădiniţei constituie un impediment, în ceea ce priveşte alegerea acesteaia.
Părinţii având prejudecăţi deoarece unii dintre aceştea au o situaţie materială precară.
Cu toate acestea grădiniţa beneficiază de condiţii optime pentru desfăşuraea activităţilor instructiv-
educative. Cadrele didactice sunt calificate şi majoritatea au gradul didactic I, sunt implicate în
permanenţă în activităţi curriculare şi extracuuriculare, în scopul de a da un plus valoare actului
educaţional şi pentru a promova un învăţământ de calitate.
Pentru atragerea preşcolarilor în unitatea noastră am urmărit să elaborăm o ofertă educaţională care
să vină în sprijinul dezvoltării preşcolarilor, fiind diversificată şi foarte atractivă.
Pe lângă oferta educaţională am prezentat oferta pentru opţionale, din care părinţii au avut
posibilitatea de alege ceea ce au considerat că le este folositor propriilor copii, aceştea fiind cei care
cunosc cel mai bine pasiunile şi personalitatea.
Totodată le-am oferit preşcolarilor, părinţilor/ aparţinătorilor legali posibilitatea de a participa la
acţiuni comune, în scopul de a stabilii relaţii de colaborare în cadrul comunităţii, prin realizarea unor
proiecte cu caracter educaţional, prin participarea la concursuri şi simpozioane. Am pus mare accent pe
realizarea de cursuri pentru părinţi pe teme diverse cu rolul de elimina actele de violenţă.
O importanţă deosebită am activităţilor extracurriculare excursiilor, ieşirilor şi întâlnirilor cu agenţi
economici, vizitelor la muzee, activităţilor cu părinţii şi cu preşcolarii la grădina Zoo. Activităţi care au
contribuit la construirea unei imagini de calitate în ceea ce priveşte imaginea grădiniţei, şi la interesul
părinţilor de a participa la acţiunile desfăşurate în parteneriat cu grădiniţa.
Părinţii au avut parte de o expunere transparentă a activităţilor desfăşurate în grădiniţă şi au fost
invintaţi lunar la întâlniri prin care au luat la cunoştinţă despre evoluţia propriilor copii, despre
comportamentul acestora pe parcusul activităţilor.
În cadrul activităţilor am implicat mass-media pentru a face acţiunile cât mai cunoscute şi pentru a
ridica renumele instituţiei de învăţământ, astfel încât sî îşi dorească să facă parte din grădiniţă.
Orice acţiune care vizează evoluţia preşcolarilor poate fi considerată o strategie de promovare a
imaginii grădiniţei atâta timp cât are un caracter pozitiv, indiferent de locaţia instituţiei de învăţământ sau
de mediul de provenienţă a preşcolarilor.
1068
COLABORARE SAU COMPETIȚIE
Prof.Dobrinescu Marioara
Diferenţe ce apar în interacţiunea dintre elevi şi în calitatea procesului de învăţare, datorita relaţiilor
de colaborare sau competitive dintre ei.
Cred că în educatie, competitia si colaborarea se află intr-o legatură foarte strânsă si că, atunci cand
sunt combinate si aplicate intr-un anumit mod, pot duce la rezultate grozave în întregul proces educativ
formal si non-formal.
Analizând comparativ cooperarea şi competiţia, se pot evidenţia următoarele trăsături caracteristice:
ambele sunt practici care se întâlnesc în şcoala contemporană şi sunt necesare. Competiţia devine
distructivă pentru armonia climatului educaţional atunci când este exacerbată şi devine un scop în sine.
Cadrele didactice trebuie să echilibreze cele două forme de organizare a activităţii instructiv-educative,
creând oportunităţi de învăţare axate pe activităţile de grup ce favorizează cooperarea şi întreţin
competiţia constructivă.
Competiţia are ca avantaje efectele pozitive în plan motivaţional, dar i se poate reproşa faptul că cel
mai adesea se constituie într-un factor ce determină conflict şi comportamente agresive de grup. Ea
determină interacţiune slabă între colegi, încercări de a-i împiedica pe ceilalţi să obţină performanţe, lipsă
de comunicare, neîncredere, frustrare, nesiguranţă, anxietate, neputinţă la copiii mai puţin dotaţi
intelectual (de aceea se recomandată ca aceasta sa fie folosită la copiii cu niveluri cognitive apropiate).
Dacă în clasele structurate competitiv elevii obţin note bune numai dacă unii din colegii lor obţin note
slabe, în clasele organizate în manieră cooperantă elevii sunt apreciaţi pozitiv şi ajung să aibă rezultate
bune în condiţiile în care ceilalţi membri ai grupului au aceleaşi rezultate. Competiţia poate fi benefică
atunci când elevii cooperează în grupuri mici împotriva altor grupuri. Activitatea de grup bazată pe
cooperare trebuie bine gândită de profesor pentru a-şi atinge scopurile.
Învăţarea prin colaborare are o multitudine de beneficii. Din punctul de vedere al performanţelor
şcolare învăţarea prin cooperare presupune mai mult efort pentru a reuşi, implicit rezultate mai bune la
nivelul tuturor elevilor (etichetaţi în mod tradiţional ca “foarte buni”, “mediocri”, “slabi”), motivaţie
intrinsecă, implicare în sarcină, o mai bună dozare a timpului disponibil pentru realizarea sarcinii, gândire
critică. Din punctul de vedere al relaţiilor interpersonale, se construiesc relaţii mai profunde şi mai calde
între elevi prin amplificarea spiritului de echipă, aprecierea şi valorizarea diversităţii multietnice prin
dezvoltarea empatiei şi coeziunii la nivelul grupului de elevi. Cooperarea între elevi duce la întărirea eului
şi a identităţii de sine, dezvoltarea competenţelor sociale, ameliorarea imaginii de sine, dezvoltarea
capacităţii de a face faţă adversităţii şi stresului. Ca dezavantaj al relatiilor de cooperare poate fi acela că
în unele cazuri conduce la piederea motivației – în principal din cauza conduitei de tip ”lene socială ”,
individul îşi imaginează că nu se poate stabili precis propria contribuție la grup.
Se poate astfel concluziona că atmosfera generală în clasă va fi cu atât mai bună, cu cât elevii sunt
mai implicaţi în activităţi ce necesită cooperarea. Un cadru didactic poate avea un avantaj real pe seama
competiţiei din clasa de elevi. Elevii se îndreaptă întotdeauna spre domeniile în care se simt puternici şi,
în contrast, este aproape imposibil să-i motivezi pe domenii ale vieţii sociale în clasă în care ei nu se simt
competenţi. Deşi în aparenţă am favorizat învăţarea prin cooperare, trebuie remarcat că nu poate fi omisă
sau neglijată competiţia. Trebuie astfel găsite formule prin care se combină cele două mecanisme de
relaţionare.
1069
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI CU PROGRAM PRELUNGIT

NR.6 BUZĂU
DOBRIȘAN VIORICA DANIELA

G.P.P. NR. 6 BUZĂU
Motto: ,,Eu sunt copilul. . . Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Dă-mi, te rog, acele lucruri care să
mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare.”
(din Child’s Appeal, de Mamie Gene Cole)
Activităţile instructiv-educative în Gradinita cu Program Prelungit nr.6 se concentrează în jurul
unui obiectiv fundamental: îngrijirea atentă a fiecărui copil, preocuparea pentru adoptarea unui regim de
viaţă sănătos, pentru menţinerea unei dispoziţii şi a unui tonus pozitiv, pentru echilibru şi dezvoltare
armonioasă de la cea mai mică vârstă.
Programul activităţilor zilnice se desfăşoară în intervalul orar
7.00 – 17.00 pentru grupele cu program prelungit şi 8.00 – 13.00 pentru grupele cu program normal
şi cuprinde jocuri şi activităţi didactice alese, activităţi pe domenii experienţiale şi activităţi de dezvoltare
personală.
Şi cum orice activitate umană este determinată de un motiv, motivul activităţilor derulate de cadrele
didactice de la noi din grădiniţă este: de a ajunge prin magie, gingăşie, imaginaţie, joacă să dezvăluie
copiilor zestrea spirituală a umanităţii prin activităţi de cunoaşterea mediului, de educare a limbajului,
activităţi matematice, artistico-plastice (muzică, desen, pictură, modelaj), activităţi practice şi
gospodăreşti şi de educaţie civică şi prin activităţi de educaţie fizică.
Grădiniţa îşi propune:
- asigurarea accesului la o educaţie complexă şi echilibrată pentru fiecare copil;
- crearea condiţiilor spirituale şi materiale favorabile vieţii într-un cadru modern, corespunzător
normelor şi valorilor comunitare necesare dezvoltării sănătoase a fiecărui copil;
- implementarea unor metode moderne şi eficiente de educaţie;
- exprimarea consecventă a iubirii faţă de copil ca baza a educaţiei.
Gradinitei îi sunt specifice atenţia dirijată către fiecare preşcolar, tratarea diferenţiată, monitorizarea
atentă a progresului şi a stării de sănătate.
Programul grădiniţei încurajează învăţarea limbilor străine şi derularea altor activităţi
extracurriculare care să stimuleze aptitudinile individuale: arte plastice, muzică, dans, educaţie fizică, etc.
Oferta educațională a G.P.P. nr.6 cuprinde toate disciplinele de învățământ specificate în
Curriculum Național, împărțite în urmatoarele domenii de învățare:
• Domeniul Limbă și comunicare;
• Domeniul Stiințe;
• Domeniul Estetic și Creativ;
• Domeniul Psihomotric;
• Domeniul Om și Societate.
Acestea sunt îmbogățite de programe educaționale care vizează dezvoltarea psiho-socio-
emoțioanală a copiilor, conform particularităților psiho-individuale de varsta, nevoilor și intereselor
fiecăruia dintre ei.
Oferta educatioanala a gradiniței noastre are o abordarea integrată și se adresează deopotriva
minții, emoțiilor și simțurilor.
Propunem un tip de învățare prin descoperire și experiement, urmând cu grijă cele patru stații de
excelență în vederea formării omului complet: EXPLORAREA, DESCOPERIREA, CUNOASTEREA si
EXCELENȚA.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE:
• „ Educație financiară”,
• „You can speak english?”, opţional de limbă engleză pentru cei mici
• „Artă vocală”, opţional de muzică vocală
• „În paşi de dans”, opţional de dans
• “Micii şahişti”, opţional de şah pentru cei mici
1070
Pe lângă activităţile cuprinse în Curriculum naţional, Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 6 Buzău
desfăşoară an de an şi o bogată activitate extracurriculară care vizează completarea activităţilor didactice
de zi cu zi şi asigurarea stimulării aptitudinilor copiilor şi insuflarea încrederii în forţele proprii, realizarea
legăturilor interdisciplinare şi a caracterului practic-aplicativ al cunoştinţelor şi deprinderilor, conform cu
viziunea şi misiunea unităţii de învăţământ.
1071
IMPORTANŢA PROMOVĂRII IMAGINII

UNITĂŢII ŞCOLARE ÎN COMUNITATE
Prof. Dobrovăţ Lavinia Narcisa

Şcoala Gimnazială “General Nicolae Şova” Poduri
cei trei parteneri: şcoală-elevi-părinţi.
Educaţia este obligatorie, dar, din fericire, nicio instituţie nu poate forţa alegerea. “Clientul” este
liber să aleagă. Această dependenţă a unităţii şcolare de libertatea de alegere a elevilor faca ca şcoala să
depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns,
şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregătită de a adapta programul educaţional la nevoile în
schimbare ale “clienţilor”.
comunităţii. Şcoala/grădiniţa nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o
De exemplu, în alte ţări se cheltuiesc foarte mulţi bani şi energie umană pentru promovarea şi
şi să se convingă că numai produsul educaţional oferit este cel mai bun. O mare atenţie şi cheltuială sunt
acordate identităţii vizuale şi reputaţiei numelui. Cum se aşteaptă mai mult, nevoile lui sunt central.
Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară.
Vânzarea este “mişcarea a ceea ce ai de oferit către client”. Marketingul este “a fi sigur că ceea ce ai
de oferit este ceea ce doresc clienţii”. Aplicarea conceptului de marketing este mai complex decât
abordarea centrată pe vânzări.
Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie de a se adapta corespunzător mediului complex şi
Managerii instituţiilor au nevoie să înţeleagă importanţa mediului şi a schimbărilor care se produc şi
mediul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor potenţiale
ale macrometrului va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate. Mediul poate
tehnologice, legislative şi cultural rămân stabilite de la an la an.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realize aplicând o anumită politică, ce ţine, pe de o
parte, de stilul managerial al conducătorului instituţiei şi, pe de altă parte, de activitatea desfăşurată de
angajaţi – cadre didactice. Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de inteferenţă a
reclamei, publicităţii, utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru
formarea unei imagini unitare şi multidimensional prin transmiterea unor mesaje. Managerul unei
instituţii şcolare poate promova o imagine pozitivă a acesteia printr-o planificare riguroasă, folosind
metodele şi tehnicile potrivite.
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii şcolii noastre au fost:
• Difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele şi proiectele educaţionale,
baza material, resursele umane, rezultatele şcolare;
• Consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
• Dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, naţional în scopil
promovării imaginii instituţiei noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii
locale/regionale;
• Promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
Astfel, propunerea de activităţi pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii în anul curent a
cuprins:
- transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza material şi programele de
dezvoltare, oferta educaţională, activităţi derulate, rezultatele elevilor, proiecte educaţionale derulate;
1072
- romovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale prin revista “Ecouri podurene” şi prin
pagina web a şcolii;
- popularizarea ofertei educaţionale propusă pentru anul şcolar următor.
De asemenea, pentru ca oferta noastră să fie viabilă, depunem eforturi în asigurarea unor spaţii
educaţionale confortabile, sigure, adaptate nevoilor elevilor, atât fizice, cât şi psihologice.
1073
Prof.înv. Primar Doda Maria Magdalena
Școala Gimnazială Vulcan este o școală din mediul rural, la 18 km distanță de orașul Brașov, școală
care poate concura cu școlile din mediul urban datorită implicării cadrelor didactice, a colaborării cu
instituțiile locale și comunitatea.
Promovarea imaginii școlii este prioritară pentru mine încă din prima zi în care am început să
activez în această unitate școlară, nu numai pentru a atrage elevi către școală/clasa dar și pentru a-i păstra
sau a-mi face cunoscută activitatea. De 6 de ani sunt cadru didactic la Școala Gimnazială Vulcan și am
reușit ca prin organizarea unor proiecte la nivel de școală şi județ, relevante pentru comunitate, să
stabilesc legături între școală-părinți-comunitate, să promovez valorile culturale, să sensibilizez prin
activitățile extracurriculare. Am reuşit sǎ atragem atenția asupra potențialului elevilor noștri, să
contribuim la imaginea școlii.
În acest sens, am organizat și participat la mai multe proiecte: „Copilărie fericită”, „Târgul
mărțișoarelor”, „Eminescu mai aproape de noi”, „Ziua eroilor”,
„1 Decembrie”, „Târg de Crăciun”, „Școala ne împrietenește”, „ Tradiții la români”.
Aș putea descrie multe proiecte, dar mă opresc la un proiect drag sufletului meu, proiectul închinat
celei mai speciale ființe de pe pamânt ...MAMA, dar și omagiu adus primăverii. Proiectul se desfășoară în
fiecare an la Centrul Cultural Multimedia Vulcan, proiect care a devenit tradiție, având peste o suta de
invitați ( părinți, cadre didactice , reprezentanți ai Primăriei Vulcan, dar si oameni cu suflet ).
Prin activitățile desfășurate sunt: legenda mărțișorului, scenete, dansuri, cântece dedicate mamei. În
partea a doua a Târgului mărțișoarelor, părinții, bunicii și ceilalți participanți la activitate au fost invitați
să admire și să valorifice creațiile realizate de elevii școlii.
Acest eveniment deosebit s-a încheiat cu oferirea unor mărțișoare confecționate de elevi și
degustarea de prăjituri.
strategie de marketing în promovarea imaginii școlii, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural.
1074
1075
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII GIMNAZIALE VULCAN
DIRECTOR. Prof. Doda Marius Adrian

Istoricul școlii
În localitatea Vulcan au existat două școli: școala germană și școala românească. În localul de
școală construit în 1893 învățau elevii de naționalitate germană. Din monografia comunei reiese că în
anul 1802 elevii români învățau în tinda bisericii. În anul 1820 școala se mută într-o cladire particulară
lângă biserică, având o singură sală de clasă cu o suprafață de 16 mp., elevii fiind îndrumați de un singur
învațător, până în anul 1854. Din acest an și până în 1902 a funcționat într-un alt local tot pe langă
biserica ortodoxă, local tot cu o singură sală de clasă, însă mai mare, cu o suprafată de 30 mp. În perioada
1902 – 1927 activitatea s-a desfășurat în actuala casă parohială, având două săli de clasă. Abia în anul
1927, școala se mută într-un local, cu patru sali de clasă.
În anul 1936, începe construirea actualei Școli Generale nr.1, cu 6 săli de clasă, cancelarie și alte
dependințe.
La 1 decembrie 1940, intră în funcțiune actuala școală construită prin efortul sătenilor și al
învățătorilor vremii. Deoarece populația școlară era în continuă creștere, în anul 1963, cladirea a fost
extinsă, prin contribuția voluntară a cetățenilor, cu încă patru săli de clasă.
La început, școala avea învățământ clasele I-VII, urmând ca din anul 1950 acesta să cuprindă și
clasa a VIII-a .
Atât cât putem culege din documentele existente școala ar fi fost strâns legată de biserică. În trecut,
personalul didactic era format din preoţi.
Până la reforma învăţământului, şcoala pentru populaţia germană a funcţionat ca școală
confesională, cadrele didactice fiind plătite de către biserică. Din 1948 școala confesională se transformă
în şcoală de stat. Ca număr de cadre didactice germanii aveau 4 învățători, iar populația română unul
singur. Începand cu anul 1912, românii aveau două cadre didactice, din anul 1925, trei cadre și în anul
1930, patru cadre. În anul 1968, prin continua dezvoltare a învățamântului șă atenția care se acordă
instruirii și educației, s-a ajuns la un număr de 20 cadre didactice pentru secția română și 10 pentru secția
germană.
În prezent, procesul instructiv-educativ se desfășoară în limba română, singura clasă de germană
fiind la învățământul preșcolar.
Școala Gimnazială Vulcan are arondată în prezent Grădinița cu Program Normal Vulcan, Școala
Primară Colonia Mina 1 Mai și Grădinița cu Program Normal Colonia Mina 1 Mai.
În prezent, școala funcționează cu 10 săli de clasă în trei schimburi. Unitatea noastră școlară este
dotată cu centrală termică , sistem video de supraveghere și sistem de monitorizare antiefracție.
Școala Gimnazială Vulcan are următoarele trepte de școlarizare: învățământ preșcolar, învățământ
primar, învățământ gimnazial și Programul ”A doua șansă” - îmvățământ primar și învățământ secundar
inferior.
În condițiile unui sistem concurențial în continuă creștere devin accentuate eforturile de
promovare a imaginii școlii și de stabilire a unor relații directe cu viitorii elevi/ cursanți/ părinți.
Imaginea școlii noastre are o puternică influență asupra așteptărilor beneficiarilor, în ultimii ani
conducerea școlii alături de cadrele didactice s-a preocupat pentru construirea și consolidarea unei
imagini pozitive în comunitate.
Pentru a avea o imagine memorabilă pentru întreaga comunitate, școala noastră a utilizat mijloace
variate de promovare a imaginii precum:
1076
- Elaborarea unor proiecte la nivel local, județean, național și internațional care sa vizeze
multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de bună practică.
- Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin inovare, prin diversificare și
flexibilizare a acesteia în funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor demersului
educațional.
- Armonizarea ofertei de servicii educaționale și formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitate și în comunitatea locală.
- Promovarea imaginii instituției și factorilor ce iși asumă responsabilitățile în procesele de
1077
Părinții implicați în activitatea școlară
Prof. înv. primar, Dodi Florina-Mihaela

Școala Gimnazială ”Anastasie Panu” Huși, jud. Vaslui
Fiecare părinte se întreabă – „Ce face copilul meu la școala? ” sau ” E suficient de activ, de pregătit,
de atent? ” Din dorința de a găsi singuri răspunsuri corecte la aceste întrebări s-a născut tradiția de a-i
invita, an de an, pe părinții la o lecție deschisă.
Elevii clasei mele au desfăşurat în fiecare an activități demonstrative pentru părinți, astfel la clasa
pregătitoare părinții au participat la o lecție de MEM, tema abordată „Protejarea mediului înconjurător”.
Activitatea didactică a purtat pașii tuturor prin totalitatea noțiunilor deja însușite. Elevii au lucrat frontal,
pe grupe, au completat fișe cu cerințe diverse, au realizat cutii pentru colectarea selectivă a deșeurilor.
Unii au dat răspunsuri hazlii, iar părinții au fost puși în dificultate. La finalul activității a fost realizat un
experiment – “Vulcanul”. Această activitate le-a plăcut foarte mult, elevii au fost îmbrăcaţi cu “halate”
confecţionate din saci menajeri, iar faptul că ei au devenit “mici cercetători” a fost minunat. Părinții ne-au
ajutat cu împărțirea “paharelor cu material didactic” - oțet și colorant alimentar roșu. Elevii au adăugat
lichidul peste paharul cu bicarbonat de sodiu ce reprezenta craterul vulcanului. Părinții au trăit bucuria
reușitei experimentului, iar elevii au fost foarte încântați.
La clasa I, tema aleasă a fost “Șezătoarea”. A fost necesară realizarea atmosferei specifice acestei
activități, astfel că ne-am mobilizat noi cu toții, începând cu mine (mulțumesc mamei și bunicii că m-au
ajutat cu decorul), pentru a aduce elementele autentice: covoare țesute, lăicere, masă, cuverturi, chiuă,
vârtelniță, furcă, fus, coșuri de nuiele, vase din lut și lemn, covată, lână, ștergare țesute, linguri, icoane.
Elevii, îmbrăcați în costume populare, au pregătit un program artistic aducând în atenție caracterul
satiric, dar și activitățile specifice șezătorii: depănat, țesut, cusut, curățat porumb, spartul nucilor, cântat,
dansat (aici jucat) . Fiecare elev s-a “fălit” cu rezultaul muncii, astfel unii umpluseră coșulețele cu boabe
de porumb sau miez de nucă, iar fetele au prezentat coșul cu gheme sau micul război de țesut. Ca la
fiecare șezătoare autentică cei prezenți au fost serviți de gazde cu: plăcinte, colaci, floricele.
Dacă elevii au tot lucrat și prezentat cele enunțate, a venit rândul părinților să fie implicați în
activitate. Am pregătit peste 40 de bilețele cu regionalisme: lătunoi, hleab, barabule, toaipă, tălăghir,
patașcă, tocmagi, scrob, casâncă etc., pe care le-am dat părințiilor pentru a le explica. Unele cuvinte s-au
dovedit dificile și pentru aceștia, iar elevii, unii chiar supărați, au pretins dulciuri pentru fiecare răspuns
greșit dat de părinți!
1078
De ce o lecție cu părinții? Prin participarea părinţilor la o lecție demonstrativă aceștia pot observa :
nivelul de atenţie al copilului , gradul de participare la activitate , nivelul real de cunoştinţe, nivelul de
emotivitate al copilului, complexitatea exerciţiilor care se fac într-o oră şi modul în care elevii
reacţionează la acestea, volumul de informaţii noi transmis şi cât de mult poate asimila din clasa propriul
copil. Cred că a vedea o oră cu proprii tăi ochi, este cea mai bună modalitate de a-ţi evalua corect copilul.
Și în acest an școlar vom avea o oră cu cei mai emoționați invitați, părinții. De la anul urmează să
trecem la un alt nivel, atunci părinții, la alegere, vor veni la școală să-i „învețe” pe elevi din experiența
lor profesională. Aceștia vor prezenta elemente specifice unei profesii, obiecte specifice acesteia, dacă
este cazul!
Pentru o mai mare transparență a procesului instructiv-educativ îi aștept pe părinți la școală, pentru
a asista la ore, când doresc, când observă că fiul/fiica lor are anumite probleme la învățătură, la realizarea
temelor! Haideți să ne dăm mâna pentru un scop comun – copilul dumneavoastră!
1079
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN PROIECTELE EDUCAȚIONALE

ÎN PARTENERIAT CU PĂRINȚII.
DOGARU CORINA
Trezirea interesului pentru activitatea școlară este punctul de plecare pe tărâmul cunoaşterii şi în
acelaşi timp chezăşia succesului în activitatea didactică pentru fiecare învăţător cât şi pentru elevii săi.
Copilul, în general, este lipsit de încredere în forţele lui. Efortul pe care îl face în primele clase este
uriaş. Adulţii uită de obicei acest lucru, de aceea nu le acordă la timp atenţia cuvenită, li se pare că este
ori prea ușor, ori prea greu, și de cele mai multe ori lasă totul în seama școlii.
Una din ideile directoare ale învățământului modern o reprezintă ideea elevului activ, organizator,
cercetător, independent, participant conștient la propria dezvoltare.
Ca activitate intenţionată şi orientată, educaţia extraşcolară-nonformală permite adâncirea
cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor din zonele de interes ale elevilor, cultivarea interesului şi
dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii. Ea permite folosirea eficientă şi
plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în
grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor
pozitive de caracter. Învăţătorul şi părinţii trebuie să sesizeze acest moment dificil din viaţa psihică a
micuţului, pe jumătate înspăimântat de tainele scrisului, pe jumătate crispat de efortul făcut pentru
descifrarea unor semne atât de curioase şi pline de mister.
De aceea proiectarea unor activități în parteneriat cu părinții este deosebit de benefică.
Proiectul educaţional “Părinții din nou la școală!” este un proiect pe care îl desfășor împreună cu
părinții elevilor mei în anul școlar curent. Prin acest proiect urmăresc promovarea unor schimbări în
mentalitatea tradiţională a părinților în raport cu poziţia copilului în familie, implicarea acestora în
activităţile şcolare, reducerea absenteismului școlar. Activităţile proiectului sunt focalizate în jurul a trei
direcţii principale de acţiune:
• Dezvoltarea la părinţi a abilităţilor de a interacţiona şi empatiza cu propriii copii;
• Stimularea activităţii în grup;
• Stimularea şi promovarea capacităţilor creatoare ale copiilor prin organizarea de expoziţii,
concursuri, serbări;
Educaţia extraşcolară permite de asemenea implicarea elevilor în activităţi opţionale în mai mare
măsură decât este posibil pe baza activităţilor curriculare, angrenându-i pe aceştia în forme specifice de
verificare şi apreciere a rezultatelor.Teme precum: “Bun găsit, școală dragă! ”,“ Crăciunul în inimile
noastre”, “ Martie - Mărţişor” și ”Ziua familiei” sunt foarte cunoscute și foarte îndrăgite de elevi și
părinți, deoarece îi provoacă să se implice afectiv şi efectiv în realizarea sarcinilor, în căutarea şi sortarea
materialelor necesare, în culegerea de informaţii şi curiozităţi referitoare la tema aleasă.
Am considerat că implicând părinții în activități școlare și extrașcolare, acestea vor fi mai atractive
pentru elevi, iar părinții vor fi mai implicați și mai conștienți de actul didactic, de importanța școlii în
viața copilului, realizând, astfel progres în activitatea didactică.
În urma derulării acestui proiect am constatat un progres în ceea ce priveşte antrenarea elevilor într-
un număr cât mai mare de activităţi extraşcolare şi în domenii diverse, iar în alegerea strategiilor de
abordare am avut în vedere compararea obiectivelor din taxonomiile cognitive, afective şi psihomotrice,
cu tipurile de inteligenţă sau cu diverse metode şi tehnici, în funcție de nivelul clasei pe care o conduc. În
asemenea situaţii, măiestria profesorului trebuie susţinută de diagnoza psihologică, fiind necesară în
acelaşi timp şi o colaborare directă, permanentă între profesor, părinte şi elev.
Proiectul propus atinge obiective nu doar din sfera educaţiei estetice, ci şi a celei morale .
Împreună cu copiii am elaborat o hartă a proiectului, pe care am expus-o în sala de clasă şi am
compus o scrisoare către părinţi, informându-i despre proiectul nostru şi rugându-i să colaboreze cu noi şi
să participe la acţiunile noastre.
Pentru o și mai bună desfășurare a proiectului educațional am încheiat un parteneriat școală-familie
intitulat ”Învățători și părinți- parteneri în educație”
Durata: - se va derula pe tot parcursul desfășurării proiectului ”Părinții din nou la școală”
Pateneriatul urmărește:
1080
• Dobândirea de către părinți a unor abilități care să sprijine formarea de comportamente adecvate la
copii, pentru relaționarea mai bună a acestora în cadrul grupurilor;
• Înformarea părinților cu privire la strategiile de cunoaștere a copilului;
• Crearea de oportunități pentru valorificarea experiențelor pozitive dobândite de aceștia în educația
copilului;
• Acceptarea de către copii a regulilor după care funcționează microgrupurile sociale (familie,
școală, grup de prieteni, anturaj de joacă, vecini, etc.).
Redactare şi monitorizare:
1. Locul desfăşurării – săli de clasă, bibliotecă, alte locaţii
2. Obiectivul general al proiectului:
Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare (capacităţi, atitudini) prin participarea părinţilor în proporţie de
cel puțin 85%
3. Grupul ţintă: părinţi, bunici, tutori legali
4. Beneficiari direcţi şi indirecţi:
• părinţi
- copii
• şcoală
• comunitate
5. Obiective specifice:
• implicare în cunoaşterea politicilor promovate de şcoală (alegerea opţionalelor, managementul
clasei, programe şcolare, standarde de performanţă)
• cunoaşterea tehnicilor de abordare a unor discipline şi modul de intervenţie în pregătirea temelor,
în dobândirea deprinderilor intelectuale
• conştientizarea progresului sau eşecului copilului, a schimbărilor survenite în evoluţia lui, nevoile
, încrederea în forţele proprii
• utilizarea părinţilor ca sursă de învăţare, în realizarea de materiale didactice
• identificarea unor probleme de natură şcolară, fizică, morală, socială, religioasă, psihică (legate
de adaptarea sau inadaptarea şcolară)
• organizarea activităţii extraşcolare, a timpului liber
6. Rezultate aşteptate:
• abilităţi, deprinderi de natură intelectuală
• îmbunătăţirea situaţiei şcolare
• asigurarea unui mediu propice învăţării şi educării
• interesul părinţilor pentru şcoală
• bune practici pentru părinţi
7. Modalităţi de monitorizare şi evaluare a rezultatelor proiectului:
• rapoarte semestriale
• fişă de evaluare a activităţii
• portofoliul proiectului
8. Impactul împlementării proiectului asupra grupului ţintă, asupra şcolii, asupra altor
parteneri:
• părinţi mai receptivi la cerinţele şcolii
• părinţii vor acorda sprijin susţinut copiilor
• părinţii se vor instrui şi se vor educa alături de copiii lor
• copiii se vor mobiliza pentru a obţine rezultate mai bune la învăţătură
• copiii se vor bucura de interesul părinţilor pentru a le diversifica activităţile de timp liber
• copiii vor descoperi în părinţi adevăraţi prieteni
• interesele şcolii promovate de părinţi ca pe propriile lor interese
• şcoala va avea în părinţi sprijin în instruire şi educare
• cadrele didactice vor fi cel puţin mulţumite de interesul părinţilor
• partenerii implicaţi vor avea o viziune reală asupra eforturilor şcolii în instruirea şi educarea
elevilor, a părinţilor
9. Modalităţi de continuitate după încheierea proiectului:
• promovarea unor activităţi în școală,comunitate, prin mijloace media
1081
• solicitări din partea părinţilor pentru anumite teme de interes, propuneri

10. Activităţi de promovare, mediatizare în timpul şi după derularea proiectului:
• întâlniri periodice, ședințe, lectorate, ore de consiliere
• dezbateri, mese rotunde, evenimente sociale
• activităţi practice, expoziții cu lucrări ale elevilor
• vizionarea unor casete, realizarea unor portofolii, albume școlare,
• excursii,drumeții, vizite la domiciliul elevilor
• serbări, sărbătorirea unor evenimente
• acţiuni de colectare de fonduri, obiecte pentru ajutorarea unor copii
11. Parteneri implicaţi în proiect:
• psihopedagogul școlii, asistenţi sociali, bunici
• profesori, consilier educativ,directorul școlii
• medici
Activităţi propuse pentru desfăşurarea proiectului:
1.Să lucrăm împreună - Lansarea proiectului
2.Participarea la concursuri școlare și extrașcolare- pregătirea pentru viitor, pentru viață (Când, cum
și la concursuri participă copiii noștri)
3.Ne interesează ce fac copiii noştri în timpul liber. Petrecerea a cât mai mult timp liber cu copiii.
Pregătirea suplimentară- un mare ajutor în formarea instructiv-educativă a copilului (acasă, la școală, prin
cercurile școlare)
4.Educăm pentru şi prin comunitate- educație pentru cetățenie europeană, educaţia pentru salvarea
mediului
5.Identificăm şi ameliorăm, rezolvăm problemele şcolare (remediere școlară)
6.Să creştem copii sănătoşi!
7.Ne pasă de ceilalţi - acţiuni de ajutorare, voluntariat
8.Cum formăm şi dezvoltăm personalitatea copilului
9.Şcoala noastră- şcoală pentru toţi (sprijinim copiii cu Ces, pe cei cu dizabilităţi)
10.Ne relaxăm împreună, ne cunoaştem mai bine(serbări, vizite, excursii)
11.Mulţumiţi de rezultate, de noi înşine? (evaluare, încheiere)
Acest parteneriat presupune o interacțiune, colaborare, cooperare între factorii educaționali familie-
școală-societate. Copiii noștri sunt viitorul nostru. După cum îi vom crește și îi vom învăța să se adapteze
schimbărilor permanente din lumea noastră de azi și în cea de mâine, așa vom asigura și continuitatea
culturii și civilizației umane. Prin derularea acestui proiect, recunosc și încerc să accentuez rolul
părinților de prim-educatori ai copiilor și voi încerca să-i determin să-și ridice semne de întrebare și
îndoieli, privind propriile metode folosite în educarea copiilor lor.
1082
STUDIU: Utilizarea metodelor informatice avansate în traducerea

asistată/automata
Dogaru Elena-Carmen
Colegiul Tehnic Costin D. Nenitescu Pitesti
În prezent, traducătorii pot face apel la resursele infomatice din ce în ce mai avansate pentru a-și
ușura munca și a deveni din ce în ce mai eficienți. Uneori, însă, programele informatice de traducere dau
rezultate mai putin adecvate. Metoda de lucru aleasă pentru acest studiu a fost compararea rezultatelor
obținute în urma utilizării a trei site-uri care ofera traducerea online.
Iata o parte din textul original si cele 3 traduceri, pe care se bazeaza observatiile noastre:
http://www.businessinsider TRANSL TRANSLATION2.PARALI
.fr/roger-federer-vie-fortune- GOOGLE ATOR- NK.COM
janvier-2018 TRANSLAT ONLINE.RO
Roger Federer a remporté E Roger Roger Federer a câştigat
ce dimanche 28 janvier 2018 le Roger Federer a această duminică, 28 ianuarie
20ème tournoi du Grand Chelem Federer a câștigat 2018 20 turneu de Grand Slam din
de sa carrière, en battant en cinq câștigat duminică, 28 cariera sa, bate croată Marin Cilic
sets le Croate Marin Cilic à l'Open duminică, 28 ianuarie 2018 a la Open din Australia, în cinci
d'Australie, à Melbourne. ianuarie 20 de Grand seturi în Melbourne.
Le Suisse, numéro deux 2018 a 20 de Slam al carierei Elveţia, numărul doi
mondial après l'Espagnol Rafael Grand Slam sale, învingând mondial după spaniolul Rafael
Nadal, est l'un des plus grands al carierei în cinci seturi Nadal, este unul dintre cei mai
joueurs de tennis de l'histoire. sale, croat Marin mari jucători din istoria de tenis.
Il a remporté le tournoi de învingând în Cilic la El a câştigat turneul de
Wimbledon à sept reprises, en cinci seturi Australian Wimbledon şapte rânduri, la
simple, depuis 2003, sans compter croat Marin Open în simplu, din anul 2003, să nu mai
plus d'une vingtaine de Masters à Cilic la Melbourne. vorbim mai mult de 20 de
travers le monde. Australian Elvețian masterat din întreaga lume.
Le Suisse, âgé de 36 ans, Open în numărul doi Elveţia, 36 ani, nu este
n'est pas seulement l'un des Melbourne. mondial după numai unul dintre cei mai talentaţi
joueurs les plus talentueux du ce Rafael jucători pe circuit, dar, de
circuit, mais aussi celui qui gagne Elveția Nadal este una asemenea, cel care câştigă mai
le plus d'argent. , numărul dintre cele mai mulţi bani.
doi după mari din istoria
spaniolul jucătorilor de
Rafael tenis.
Nadal, este El a
unul dintre câștigat la
cei mai buni Wimbledon de
jucători de șapte ori în
tenis din single din
istorie. 2003, plus mai
El a mult de
câștigat douăzeci de
turneul masterat în
Wimbledon întreaga lume.
de șapte ori
în single, din Elvetienii
2003, ca să , în vârstă de
nu mai 36 de ani, nu
vorbim de este doar unul
mai mult de dintre cei mai
1083
douăzeci de talentați
maeștri din jucători de pe
întreaga circuit, dar, de
lume. asemenea, cel
Elveția care câștigă cei
în vârstă de mai mulți bani.
36 de ani nu
este doar
unul dintre
cei mai
talentați
jucători de
pe circuit, ci
și cel care
face cele mai
multe bani.
Analiza erorilor pentru metodele de traducere utilizate
GOOGLE TRANSLATOR- TRANSLATION2.PARALINK.

TRANSLATE ONLINE.RO COM
Nu reda correct Nu reda correct numeralul Nu reda ideea de numeral ordinal
numeralul ordinal ordinal deloc.
Omite cuvinte din Omite cuvinte din Reda cuvinte pe care primele
traducere traducere doua le omit: turneu
Nu redau genul Nu redau genul personal Da o alta varianta corecta a
personal specific limbii specific limbii romane traducerii, pentru genitiv : din cariera
romane Reda nationalitatea dar sa.
Reda numele tarii in fara articol hotarat sau Probleme de acord :
loc de nationalitatea inlocuieste numele de -Schimba genul masculin in
persoanei. nationalitate la singular cu feminin : croata in loc de croat, « o
Traduce un pluralul. viaţă relativ secrete »
substantive propriu cu unul Reda gresit genul
comun, schimbând total feminine in loc de masculin Reda numele tarii in loc de
sensul: Master cu maestru (erori de sintaxa) nationalitatea persoanei
Transforma total fraza, Traduce un substantive propriu cu
Eroare de accord in schimband sensul : « este una unul comun, schimbând total sensul:
gen : cele mai multe bani dintre cele mai mari din istoria Master cu masterat, la star - steaua
jucătorilor de tenis. » Reda comparativul in loc de
Nu traduce genitivul Traduce un substantive superlativ
Greseala de sens : propriu cu unul comun, Schimba total sensul frazei
-raportat in loc de i-au schimbând total sensul: Master inversand cuvintele : « cu $ 64 de
adus cu masterat milioane dintre victoriile »
- își petrece banii Nu traduce genitivul: « El Traduce uneori mai bine :
- fortune tradus cu este capul o organizație » rapporter tradus cu « i-au adus »
„norocul” Greseala de sens : raportat
Voici tradus in 3 in loc de i-au adus; atlet cel mai
moduri de cele 3 programe ușor vandabile, își petrece banii;
de traducere: asa, aici, iata. Cu această victorie, el buzunare
In toate 3 situatiile se El este capul o organizație
gresesc cuvintele mai rar
intalnite: sacru in loc de
incoronat
Structuri fara sens
1084
daca determinantul este mai

departe: „el a fost încurajat
de tatăl său elvețian, .....joc
de sport”
Concluzii :
Programele de traducere intalnesc probleme atunci cand este vorba de fraza vazuta ca unitate, nu de
cuvintele luate separat. Tocmai de aceea apar greseli frecvente legate de acordul cuvintelor in gen si
numar, nemarcate sau marcate gresit, alegerea unui sens gresit al unor cuvinte polisemantice traduse
gresit in contextul dat. Din cauza traducerii bazate pe cuvant nu pe sintaxa, apar structuri fara sens, ori cu
sensul total schimbat. Genul personal (pe inaintea complementului direct persoana) nu este redat de
niciunul din site-uri, dat fiind si ca este specific limbii romane, probabil si greu de cuantificat pentru a fi
detectat de un program.
1085
Rolul serbǎrilor şcolare în dezvoltarea personalitǎţii elevului
Prof. înv. primar: Dogaru Ioana

Şcoala Gimnazialǎ ,,Grigore Moisil”, Ploieşti, Prahova
Indiferent de tipul de personalitate, omul îşi duce existenţa şi se dezvoltǎ în consonanţǎ cu legile
frumosului, ale armoniei şi coerenţei esteticului din naturǎ, societate şi opera de artǎ. Ȋn viaţa cotidianǎ ne
întâlnim la tot pasul cu obiecte, activitǎţi ce poartǎ pecetea esteticului: designul vestimentar, al bunurilor
de larg consum, arhitectura spaţiului ambiental, opere de artǎ, participarea la diverse ceremonii, de aceea
este necesarǎ o pregǎtire atentǎ pentru a recepta valorile estetice. Valorile emoţional-estetice pot fi
potenţate nu numai prin intermediul disciplinelor de profil, ci prin toate activitǎţile instructiv-educative,
fapt ce reclamǎ pregǎtirea tuturor educatorilor în direcţia formǎrii propriei sensibilitǎţi, dar şi pentru
formarea sensibilitǎţii elevilor, în vederea receptǎrii semnificaţiilor estetice.
Serbǎrile şcolare sunt manifestǎri artistice care fac parte din categoria activitǎţilor extracurriculare
deosebit de atractive pentru şcolarii mici. Ȋn cadrul acestor activitǎţi elevii recepteazǎ în mod sistematic şi
organizat informaţii din toate domeniile de activitate: literaturǎ, muzicǎ, arte plastice, ştiinţe ale naturii,
dans. Acestea le stârnesc interesul, le uşureazǎ însuşirea de cunoştinţe, deoarece sunt asimilate jocului de
cǎtre elevi. Ȋn joc copilul dǎ frâu liber imaginaţiei, jocul este o activitate care oferǎ prilej de activizare şi
dezvoltare a creativitǎţii.
Activitǎţile artistice, în general, sunt un alt fel de joacǎ, o joacǎ a ,, micilor actori”, o joacǎ în care
copilul respirǎ, se simte altfel, satisfacţia se citeşte pe chipul lui cu ocazia interpretǎrii unor roluri sau cu
prilejul recitǎrilor. Ȋn jocurile de rol propuse de conţinutul scenetelor, elevii intrǎ în pielea personajelor pe
care le interpreteazǎ, personaje din lecturile studiate la clasǎ sau din lecturile suplimentare. Ei sunt, pe
rând: prinţi, prinţese, Regina fulgilor de nea, Zâna Iarnǎ, Moş Crǎciun, colindǎtori, spiriduşi, fulgi de nea,
etc. Ȋn interpretarea acestor roluri copilul dǎ dovadǎ de originalitate şi creativitate în redarea impresiilor
proprii despre realitatea înconjurǎtoare, manifestǎ spontaneitate şi o mare intensitate a trǎirilor.
Serbarea antreneazǎ întregul potenţial intelectual, moral, estetic, afectiv, volitiv şi fizic al copiilor,
contribuie la lǎrgirea orizontului cognitiv, sunt dorite de copii pentru climatul ludic ce-l creeazǎ şi
atmosfera încǎrcatǎ de emoţii. Ȋnţelegând şi memorând poeziile, textele scenetelor, cântecele se dezvoltǎ
memoria, gândirea, limbajul. Intervenţia la momentul oportun cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare
elev şi susţinutǎ de raportul afectiv- motivaţional contribuie la mǎrirea stabilitǎţii atenţiei, iar mai târziu
sporeşte capacitatea de rezistenţǎ la efort.
Activitǎţile artistice îmbogǎţesc şi nuanţeazǎ viaţa afectivǎ a copiilor, le oferǎ prilejul de a trǎi
emoţii variate, iar munca laolaltǎ contribuie la dezvoltarea simţului de rǎspundere al fiecǎrui copil şi al
întregului colectiv prin dorinţa comunǎ de a obţine rezultate bune, favorizeazǎ stabilirea unei discipline
conştiente pe parcursul repetiţiilor şi în cadrul desfǎşurǎrii lor.
Contactul cu un public venit în numǎr mare trezeşte în copii energia latentǎ, exigenţa de a-şi stǎpâni
timiditatea, le cultivǎ spiritul de iniţiativǎ, de independenţǎ în acţiune, iar pregǎtirea din timpul repetiţiilor
contribuie la stimularea interesului pentru muncǎ şi a disciplinei muncii îndeplinite cu conştiinciozitate.
Activitatea interpretativǎ contribuie la educaţia moral-civicǎ şi de socializare, sprijinǎ integrarea socialǎ a
copiilor prin formarea şi dezvoltarea sentimentelor, convingerilor şi atitudinilor necesare îndatoririlor ce
revin tinerei generaţii, precum şi ale normelor de comportare şi convieţuire socialǎ. Cǎile de educare
moralǎ a copiilor prin activitatea artisticǎ sunt numeroase şi depind de orientarea conţinuturilor existente
în mesajul artistic.
Serbǎrile reprezintǎ un nesecat izvor de satisfacţii, bucurii, creeazǎ bunǎ dispoziţie, favorizeazǎ
dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic. Funcţia distractiv-recreativǎ a serbǎrii satisface
una din importantele trebuinţe ale copiilor, şi anume, aceea de refacere a echilibrului psiho-fizic, de
recreere şi deconectare.
Manifestǎrile artistice reprezintǎ un prilej de evaluare a activitǎţilor desfǎşurate într-o anumitǎ
perioadǎ de timp. Prin poeziile recitate, copiii dau dovadǎ cǎ sunt obişnuiţi sǎ vorbeascǎ corect, nuanţat şi
expresiv, folosind o mimicǎ şi un ton adecvat, din mişcǎrile prezentate se vede stadiul coordonǎrii cu
ritmul muzicii, prin cântece se constatǎ armonizarea cu ceilalţi, prin scenete se pot observa cunoştinţele şi
starea empaticǎ.
1086
Serbǎrile şcolare determinǎ ca celelalte activitǎţi de la clasǎ sǎ devinǎ mai productive, deoarece ele
împletesc armonios cunoştinţe de la diferite discipline şcolare, stimuleazǎ apariţia unor sentimente noi, le
dezvoltǎ pe cele mai slab manifestate anterior, în cadrul lor elevii îşi formeazǎ şi-şi perfecţioneazǎ
deprinderi artistice care stau la baza dezvoltǎrii dragostei pentru frumos, a gustului estetic, al aptitudinilor
estetice, contribuind la stabilirea unei legǎturi între cunoaşterea artei şi practicarea ei.
Orice serbare şcolarǎ e o sǎrbǎtoare pentru copii, pentru cadrele didactice, pentru pǎrinţi, iar
pregǎtirea ei constituie un excelent prilej pentru a pune în valoare imaginaţia, creativitatea fiecǎruia dintre
aceştia. Am organizat în parteneriat cu pǎrinţii serbǎri la sfârşit de an şcolar, cu ocazia unor evenimente, a
unor sǎrbǎtori religioase: ,,Carnavalul poveştilor”, ,,Serbarea abecedarului”, ,,Mândru cǎ sunt român!”,
,,Ziua mamei”, ,,E vremea colindelor!”, ,,Vine, vine Moş Crǎciun!”, pǎrinţii contribuind la realizarea unor
decoruri şi la confecţionarea costumelor necesare rolurilor din scenete. Serbǎrile dedicate sǎrbǎtorii
rligioase ,,Crǎciunul” sunt cele mai aşteptate, preferate de copii. Prin interpretarea rolurilor din scenetele
,,Naşterea Domnului” sau ,,Bradul credincios”, prin versurile poeziilor, prin colindele interpretate, elevii
au venit în contact cu obiceiuri, tradiţii ale poporului român, au redescoperit frumuseţea portului popular
românesc prin îmbrǎcarea costumelor populare.
Fiind o activitate extracurricularǎ, serbarea şcolarǎ contribuie la consolidarea legǎturii dintre şcoalǎ
şi familie, considerată dintotdeauna celula de bază a societăţii, de a cărei armonie generală depinde
dezvoltarea personalităţii copilului. Cei doi factori educativi, familia şi şcoala, trebuie să aibă acelaşi
scop-formarea personalităţii umane integrale şi armonioase.
Bibliografie:
1. Agabrian, M., ,,Parteneriate familie-şcoalǎ-comunitate”, Iaşi, Editura Institutul European,
2005
2. Cucoş, C. ,,Pedagogie”, Iaşi, Editura Polirom, 2002
3. Jinga, I., ,,Ȋnvǎţarea eficientǎ”, Bucureşti, Editura Aladin, 1999
4. Marcu, V., Orţan, F., ,,Managementul activitǎţilor extracurriculare”, Editura Universitǎţii
din Oradea, 2003
5. Nica, I., Ţopa, L., ,,Colaborarea şcolii cu familia elevilor din clasa I”, Bucureşti, Editura
Didacticǎ şi Pedagogicǎ, 1974
6. Stuparu, A., ,,Ȋn ajutorul diriginţilor şi învǎţǎtorilor”, Bucureşti, Editura Eurobit, 1992
1087
Imaginea școlii
Prof. Înv. Primar Dogaru Nicuța Aura

CNI “Matei Basarab” Rm. Vâlcea
Una dintre tendințele modernizării învățământului vizează flexibilitatea instrucției si educației
Școala modernă este aceea în care elevii trebuie să-și asume într-o mai mare măsură
responsabilitatea dobândirii cunoștințelor, cadrul didactic devenind în acest fel un organizator al activității
de învățare. Cerințele formării individului în școala modernă - în perspectiva educației permanente-
impun formarea si dezvoltarea capacităților acestuia de a-l învăța să învețe, să se instruiască
pentru propria perfecționare, sunt câteva obiective ale celor ce muncesc în această școală. În ceea ce
priveşte climatul organizaţional putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi
angajare, relaţiile dintre cadre fiind colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.
Directorul şcolii are o atitudine asertivă, democratică, de încredere în echipa de lucru, este receptiv,
cooperant, comunicativ, dinamic, obiectiv, cu respect faţă de realizările membrilor colectivului, ţine
seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea disfuncţiilor semnalate în activitatea
şcolii.
Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv - educativă şi în conduita cadrelor
didactice.
Oferta curriculară, resursele umane, resursele materiale sunt motive temeinice pentru care ne
mândrim cu școala noastră.
Părinții caută această școală pentru pregătirea și formarea personalității propriilor copii.
“Dacă cineva stăpâneşte bazele domeniului studiat şi dacă a învăţat să gândească şi să lucreze
independent, el îşi va găsi cu sigurnţă drumul şi, în plus, va fi bine pregătit pentru a se adapta progresului
şi schimbărilor.” Albert Einstein
Atunci când foșii elevi își îndreaptă recunoștina înspre noi, dascălii lor, avem curajul și puterea de-
a pregăti și alți elevi, de-a forma oameni capabili să se descurce în hățișurile vieții cotidiene.
,,La mulți ani! În spatele fiecărui om bogat sau sărac, celebru sau nu, se află un dascăl. Iar primul
dascăl care ne sculptează caracterul și sufletul este neîndoielnic, învățătorul. La mulți ani doamna
profesoara! Dascălul e ca o lumânare care se stinge luminând pe alții ... După cei care ne-au dat viață,
dascălii sunt oamenii care ne sunt neîndoielnic cei mai dragi. Sunt oamenii care, cu pasiune și migală, cu
responsabilitate și profesionalism, modelează caracterul și educația fiecăruia dintre noi. Vreau să vă
mulțumesc pentru tot ce ați făcut pentru mine! La mulți ani!
Bibliografie
1. Albu, Gabriel – Introducere Într-o pedagogie a libertăţii, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
2. Cosmovici, Andrei – Rolul activitatilor didactice pe grupe în dezvoltarea tendinţelor de
cooperare, Revista de pedagogie Nr. 10;
3. Cosmovici, A; Iacob Luminita – Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
5. Didactic.ro
1088
Profesor Domnițeanu Luminița

Colegiul Național Octav Onicescu, București, sector 4
succesiv cu elemente noi, acceptate și asimilate de comunitate.
Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţă – prin intermediul relaţiilor
calităţii percepute a acestora. În termeni de marketing, în promovare sau relaţii cu publicul, directorul este
cea mai importantă persoană. Directorul este personificarea şcolii şi a direcţiei pe care doreşte să meargă.
El are rolul de a descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena
educaţiei, în general.
Copiii ai căror părinţi se implică şi ţin o strânsă colaborare cu şcoala obţin performanţe superioare.
Ambele părți au de câștigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă își atrag colaborarea
unor parteneri de tip asociații profesionale, organizații nonguvernamentale, celebrități locale.
cum.
Pot fi folosite diferite moduri prin care imaginea școlii să fie promovată, printre cele mai eficiente
fiind:
• televiziunea – prezintă un mesaj cu mare impact și combină caracteristicile legate de văz, auz. și
mișcare;
• revistele – prezintă o selectivitate în ceea ce privește audiența și oferă prestigiu celui care face
publicitate;
• internetul – se evidențiază printr-un cost relativ scazut, ușurință în schimbarea mesajului transmis.
Două proiecte importante derulate la nivel național sau municipal care vin în sprijinul școlii sunt:
”Zâmbetul din cutie” și ”5 licee – 5 teatre”.
Campania umanitară “Zambetul din cutie” presupune colectarea unor cadouri de Crăciun de la
copiii din școlile partenere și distribuirea lor, către aproximativ 9000 de copii saraci, din 17 județe ale țării
Galați, Tulcea, Teleorman, Brăila, Giurgiu, Ilfov, București, Prahova, Botoșani, Dolj, Dambovița,
Neamț, Argeș, Tg. Jiu, Bihor, Alba Iulia, (40 de sate și comune).
Cinci teatre şi-au redeschis stagiunea pentru 150 de elevi din cinci licee din capitală, între care şi
membri ai trupelor de teatru din şcoli. Aceştia au vizionat gratuit piese din programul fiecăruia dintre
teatrele partenere în proiectul 5 licee – 5 teatre: Teatrul Naţional I.L. Caragiale Bucureşti, Teatrul
Evreiesc de Stat, Teatrul Ion Creangă, Teatrul Tineretului Metropolis şi Teatrul Mic.
Noile şcoli participante la această ediţie 5 licee – 5 teatre au fost: Liceul Teoretic Nicolae Iorga,
Colegiul Naţional Bilingv George Coşbuc, Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Colegiul Naţional Octav
Onicescu, Liceul Teoretic Tudor Vladimirescu.
1089
1090
DONISA ANCA CAMELIA

Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar și
prin spaţiile de învăţare disponibile. O școală / grădiniţă responsabilă nu poate funcţiona bine fă-ră
sprijinul comunităţii și este garantul dezvoltării permanente al acesteia.
Relaţiile de colaborare dintre profesori și părinţi întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
instituţional și personal al celor implicaţi, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și deschid
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă. Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în
comunitate, în special dacă își atrag colaborarea unor parteneri de tip asociaţii profesionale, organizaţii
nonguvernamentale, celebrităţi locale, etc.
Afirmarea în societate a oricărei instituţii formale – școală / grădiniţă – trebuie să aibă ca ,,te-
melieˮ o relaţionare optimă cu familia și comunitatea.
La nivelul fiecărei societăţi, au loc anumite confruntări și conflicte, din diferite motive, care
produc anumite transformări și în sfera învăţământului românesc, fapt care duce la o analiză con-tinuă,
din partea cadrelor didactice, a experienţei profesionale acumulate. Această autoevaluare este necesară
pentru a răspunde la cerinţele societăţii și mai ales la condiţiile concrete întâlnite în grupă / clasă.
Noile cerinţe educaţionale presupun ca, atât statutul, căt și sarcinile cadrelor didactice , să devi-nă
manageri de educaţie, prin intermediul unor:
- proiecte / programe educative operaţionale, adecvate specificului unităţii școlare și orizontului de
așteptări al comunităţii;
- proiecte / programe pe baza unor contracte de parteneriat.
Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actuali-
zarea unui plan de marketing, care să evidenţieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială,
emoţională, estetică și fizică a elevilor. Imaginea instituţională este importantă și se completează cu
rezultate cuantificabile (număr de absolvenţi, performanţe, integrare în muncă sau în alte structuri de
învăţământ și de elemente ale culturii organizaţionale ce ţin de mituri, eroi, simbolu-ri, modele
comportamentale, ritualuri, ceremonii.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politicăˮ, ce ţine pe de o
parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei și pe de altă parte de activitatea desfă-șurată de
angajaţi – cadrele didactice.
Promovarea imaginii școlii presupune:
- necesitatea unei susţineri constante a bazei materiale, a unităţii de învăţământ, prin atra-gerea de
donaţii și sponsorizări;
- gestionare optimă prin:
 practicarea unui management performant;
 desfășurarea de activităţi profesionale de relaţii publice;
 angajarea unui personal pregătit și motivat;
 afirmarea cadrelor didactice la manifestări educaţionale și știinţifice locale, na-ţionale și
internaţioanale.
Așa cum pentru o familie, copilul reprezintă ,,oglindaˮ acesteia, așa și pentru fiecare școală, e-levii
(direct sau indirect) reprezintă ,,cartea de vizităˮ a acesteia.
ˮȊnvăţătura trebuie transformată în fapte, altfel se pierde.ˮ (Balzac)
1091
IMPORTANTA PROMOVARII IMAGINII SCOLII IN COMUNITATE.
Instit. Doroftei Cristina Mihaela

Scoala Primara Sfera, Bistrita, Jud. Bistrita-Nasaud
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe
de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată
de angajaţi .
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii
, utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
Orice scoala poate acumula beneficii in urma sprijinului si sustinerii sale din partea comunitatii.
Cercetarile au arata ca scolile care sunt sprijinite de comunitati prospera , spre deosebire de scolile care
nu au suportul necesar. Astfel, sprijinul acordat poate veni din diferite directii, atat interne cat si externe
scolii . Un manager scolar eficient va gasi diferite parghii si strategii pentru a implica intreaga comunitate
in sprijinire unitatii de invatamant. Cateva strategii de promovare a imaginii scolii pot fi urmatoarele:
• Un articol saptamanal intr-un ziar local tiparit si/sau online, in care se pot evidential evenimentele
deosebite din cadrul scolii, rezultate deosebite in urma concursurilor, ori problem pe care le intampina
scoala si demersurile realizate pentru rezolvarea acestora.
• Ziua portilor deschise sau seara jocurilor oferind astfel parintilor oportunitatea de a vizita sala de
clasa a propriului copil si de a participa alaturi de el la activitatile propuse.
• Intalniri intre parinti si conducerea scolii de genul Ceaiul de la ora 5 unde parintii si administratia
pot face schimb de pareri si idei intr-un cadru mai putin formal.
• Pagina web și revista școlii au de asemenea un rol important în promovarea imaginii școlii în
comunitate.
cum.
1092
1093
Să promovăm ceea ce e al nostru!
Prof. Dorolți Ioana- Școala Gimn. Gheorghe Lazăr, Zalău

Prof. Dorolți Gabriel- Școala Gimn. Corneliu Coposu, Zalău
Nicolae Iorga spunea: Când nu vom mai avea tradiţii, obiceiuri, port popular, vom pieri ca naţiune
şi popor şi vom deveni ca o privighetoare fără glas.
Sunt puțini oamenii care n-au simțit niciodată febra sărbătorilor. Sunt puțini oamenii care n-au
simțit lumina caldă a lumânărilor în noaptea de Crăciun, care nu au fost măcar o dată să ducă vestea bună
a nașterii Domnului, care nu au iubit românește, care n-au cântat măcar o dată în viață Hristos a înviat din
morți… și totuși…
Pornind de la teza că învăţământul are o dimensiune pragmatică şi că, indiferent dacă este vorba de
preşcolari, şcolari mici sau elevi de liceu, profesorii trebuie să le dezvolte abilităţi de relaţionare cu
semenii, de cooperare şi de întrajutorare fără să se izoleze de contextul socio-cultural, am propus un tip
special de comunicare, care să spargă bariere de vârstă/ mentalităţi. Ce poate fi mai frumos în profesia
noastră decât să-ţi vezi elevii cum îşi expun, cu propriile cuvinte, interesul şi preocupările pentru anumite
subiecte, cum îşi pun în practică ideile, stabilesc relaţii simple, dar trainice, datorită preocupărilor
comune, specifice lor? Programa, planificarea şi planul managerial sporesc interesul elevilor pentru
obiceiurile şi tradiţiile româneşti, căci înglobează acele înţelesuri profunde asupra relaţiilor omului cu
natura, a relaţiilor interumane, a raportului acestuia cu viaţa socială.
Acest proiect și-a propus, prin implicarea a cinci școli din orașul nostru, cunoaşterea şi valorificarea
tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, prin respectarea, practicarea şi transmiterea lor generaţiilor actuale şi
viitoare, urmărind familiarizarea elevilor cu realităţile culturale de tradiţie românească, folosirea
imaginaţiei copiilor în crearea de decoruri specifice sărbătorilor româneşti și vizionarea unor imagini și
filmulețe reprezentative. De asemenea, stimularea spiritului de competiţie prin participarea la jocuri şi
concursuri și dezvoltarea spiritului de prietenie şi înţelegere între elevi, cadre didactice, părinţi a fost un
obiectiv pe care l-am urmărit. Totodată, am încercat motivarea elevilor şi stârnirea interesului lor faţă de
tradiţii şi obiceiuri interculturale, prin alte mijloace decât cele din cadrul clasei.
A fost o activitate în care am implicat elevi şi profesori ai şcolilor partenere, părinţi, membri ai
comunităţii locale .
Astfel, pe parcursul acestui an școlar, am colindat de la o școală la alta, am schimbat impresii, am
cântat și am recitat, am fost actori pentru puțin timp. Ne-am costumat , urmărind dezvoltarea spiritului de
competiţie și am încercat prin tot ceea ce am făcut să promovăm tradițiile și obiceiurile.
Tradițiile românilor sunt comori ce nu ar trebui uitate sau părăsite și nici schimbate prin cu alte
obiceiuri importate din alte țări. Ele sunt ale noastre, ne caracterizează, ne definesc și, prin ele, ne simțim
mai bogați, mai aleși, mai altfel decât alții. Aceste tradiții ne fac mai exotici în ochii europenilor și ai altor
nații, putem fi subiect de discuții și de laudă.
În concluzie, tradițiile românilor sunt diferite de la o zonă la alta, însă tocmai acest lucru ne face
mai frumoși, mai atragători și mai originali.
1094
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN PARTENERIATE

EDUCAȚIONALE
Prof. înv. primar Ioana Doroș,

Colegiul Național ,,Petru Rareș” Beclean, Bistrița-Năsăud
Din perspectiva educaţiei permanente care trebuie să caracterizeze omul modern, învățământul
primar asigură o ,,fundație solidă” pentru un proces continuu de educație. Calculatorul și televizorul au
devenit prietenii elevilor și, de aceea, școala trebuie să găsească soluții potrivite pentru a-i pregăti pe elevi
pentru viață. Prioritare în învăţământul primar sunt obiectivele centrate pe asimilarea intrumentelor de
bază care deschid calea spre dobândirea valorilor esenţiale ale culturii, pe stilul activităţii intelectuale, pe
atitudini şi capacităţi psihice fundamentale. Dezvoltarea fiecărui copil, în totalitatea potenţialului său
fizic, psihic, al aspectelor etice şi estetice constituie atât condiţie, cât şi rezultantă a abordării dezvoltării
personalităţii concepută în strânsă dependenţă cu mediul său natural, social şi cultural înconjurător.
Învăţătorii trebuie să-şi stabilească cu mare grijă obiectivele, conţinuturile activităţilor şcolare şi
extraşcolare, astfel încât elevul să fie atras spre școală. El trebuie îndrumat „să ştie să înveţe”, să ştie ce să
facă cu ceea ce a asimilat, să ştie să gândească pentru a soluţiona situaţii problematice în contexte noi.
Mediul învăţării şcolare trebuie să fie suficient de stimultativ şi diversificat, spre a oferi fiecărui elev o
motivaţie susţinută. Introducerea unor noi modalităţi de selectare şi de organizare a obiectivelor şi a
conţinuturilor, conform principiului „nu mult ci bine” ne-a demonstrat că important este nu doar ce
anume, ci cât de bine, când şi de ce se învaţă, dar şi la ce anume foloseşte ceea ce s-a învăţat la şcoală.
La Colegiul Național ,,Petru Rareș” din Beclean am organizat activităţile cu elevii în aşa fel încât să
le permită să exploreze şi să folosească legăturile interdisciplinare, precum şi instrumentele intelectuale,
emoţional-afective proprii unei educaţii integrale. Am acordat atenţia cuvenită activităţilor extracuriculare
desfăşurate în şcoală, dar şi în alte locuri. Activităţile au vizat educaţia intelectuală, fizică, morală,
religioasă, ecologică, rutieră, sanitară a elevilor. Am urmărit dezvoltarea unor atitudini şi comportamente
ale elevilor, stimulând atât iniţiativa, răspunderea personală cât şi spiritul de intrajutorare, solidaritate de
grup, spiritul critic, capacitatea de argumentare, de a acţiona şi rezolva probleme în mod responsabil.
Un rol important, în acest context, îl au parteneriatele educaționale pe care le-am organizat cu alte
instituții școlare sau cu unități din alt domeniu. În cadrul parteneriatul educațional ,,Caravana prieteniei”,
realizat cu elevi de la Centrul Social de Educație Incluzivă, ne-am propus valorificarea iniţiativelor
novatoare ale elevilor, cu aplicabilitate largă în domeniul educativ, în vederea dezvoltării personalităţii
lor și am urmărit următoarelor obiective specifice:
- socializarea şi intercomunicarea cu alţi copii prin intermediul jocurilor sau prin aplicarea unor
strategii de cooperare;
- dezvoltarea capacităţii de exprimare liberă, de susţinere a ideilor sau opiniilor despre un anumit
subiect;
- stimularea creativităţii şi expresivităţii prin activităţi practice;
- dezvoltarea încrederii în sine, a capacităţii de control a emoţiilor în situaţii mai deosebite;
- formarea spiritului de echipă şi colaborarea între elevii celor două instituţii;
- valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice în abordarea unor activităţi extraşcolare;
Ne bucurăm că am reușit să găsim resursele necesare pentru a-i face pe elevii de la CSEI să trăiască
cu drag copilăria, să simtă că fac parte din comunitatea oraşului Beclean, că sunt iubiţi, doriţi şi că vor
putea trăi în bună înţelegere alături de ceilalţi oameni care îi acceptă aşa cum sunt şi îi ajută.
În cadrul parteneriatul educațional ,,Minte sănătoasă în corp sănătos” am avut ca parteneri un medic
de familie și un doctor stomatolog. Am urmărit cunoaşterea şi consolidarea deprinderilor igienice
necesare copiilor, în viaţa de zi cu zi, pentru a fi sănătoşi şi pentru ca aceste deprinderi să devină
obişnuinţe, respectarea regulilor de igienă ale corpului, a alimentației (activitatea ,,Piramida
alimentelor”), îmbrăcămintei, locuinței, a sălii de clasă, cunoașterea efectelor nocive asupra organismului
ale consumului de dulciuri în exces, ale sucurilor cu cofeină, ale produselor de tip fast-food, cunoaşterea
importanţei exerciţiilor fizice şi a mişcării pentru dezvoltarea armonioasă şi sănătoasă a corpului,
învingerea fricii față de medic și rolul lui pentru păstrarea și menținerea sănătății. În cadrul acestui
parteneriat s-au implicat activ și părinții. Ei au urmărit respectarea normelor de igienă în familie.
1095
Pentru că tot mai puțini copii citesc cărți sau reviste, iar capacitatea de comunicare a elevilor are
mult de suferit, am realizat, împreună cu biblioteca din oraș, parteneriatul ,,Prietena mea, cartea”. Se
impune necesitatea atragerii elevilor spre „ lumea cărţilor”, nu în locul calculatorului, ci alături de acesta,
făcându-i să înţeleagă rolul cărţilor în viaţa de zi cu zi şi cultivarea interesului pentru lectura reală, pentru
răsfoirea şi citirea cărţilor, valorificarea înţelepciunii din cărţi, în toate sferele vieţii cotidiene, pentru
formarea şi dezvoltarea personalităţii elevilor. Am folosit metode și procedee cu ajutorul cărora să-i
sensibilizez pe elevi să citească, chiar să achiziționeze cărți. În cadrul activității ,,Ucenic la bibliotecă”,
fiecare a avut ocazia de ,,a fi o zi bibliotecar” și de a ajuta la recondiționarea cărților, aranjarea lor, să
împrumute cărți colegilor de școală. Ne-am înscris la un club de lectură și am organizat concursul ,,Cel
mai harnic cititor”. Premianții au primit cărți din partea clubului și diplome. Câțiva elevi au participat la
activitatea ,,Convinge-mă să citesc!, organizată în cadrul proiectului național ,,Prietenii lecturii”, iar
prezentările lor au fost popularizate în ziarul județean.
Împlicarea elevilor în proiecte educaționale îi determină să aibă o atitudine pozitivă față de
activitatea școlară. Ei îndrăgesc aceste activități pentru că îi ajută să se cunoască mai bine, să vină în
contact cu persoane din domenii de activitate diferite, să recepteze și să transmită gândurile, sentimentele,
dorințele într-un alt mod, să-și dezvolte creativitatea, să fie mai libertini și mai îndrăzneți, pentru că, așa
cum spunea Gaston Berger ,,Cei mai buni discipoli ai unui învățător nu sunt cei care repetă lecțiile după
ei, ci cei cărora le-a trezit entuziasmul, le-a dezvoltat forțele pentru a-i face să meargă singuri pe drumul
lor.”
Cadrele didactice trebuie să-i cunoască foarte bine pe elevi, să ţină seama de particularităţile de
vârstă şi individuale ale lor, de aptitudinile pe care le are fiecare, de inteligenţele predominante şi să ajute
la dezvoltarea lor. Numai astfel, procesul instructiv-educativ va avea calitatea şi rezultatele aşteptate.
Bibliografie:
Bocoş, Muşata, „Didactica disciplinelor pedagigice”, Presa Universitară clujeană, 2007;
Păcurari, Otilia, Târcă, Anca, Sarivan, Ligia, ,,Strategii didactice inovative” – suport de curs,
Centrul Educația 2000+, București, 2003.
1096
ACTIVITĂȚI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA RELAȚIEI PĂRINTE-COPIL-

CADRU DIDACTIC
Prof: Drăgan Alexandra

Grăd. Cu P.P.nr.1, Motru-Gorj
Primul mediu social în care un copil se dezvoltă este familia. În prima perioadă a vieții, lumea unui
copil se restrânge la casă și interacțiunea este cea cu membrii familiei. Odată cu vârsta, copilul se
deschide social către un nou mediu, cel al școlii, care poate începe cu grădinița sau cu clasa întâi. La
prima vedere, grădinița poate părea doar un loc de joacă, un spațiu unde părinții ocupați își pot lăsa copiii.
Cu toate acestea, grădinița contribuie la dezvoltarea psihică a micuților și se concentrează pe diverse
abilități necesare pentru viitor.
Grădinița îl ajută să se deschidă către ceilalți și să își renegocieze dimensiunile egoiste ale
personalității sale. De cele mai multe ori, familia este un loc în care sunt mai multi adulți. La grădiniță
însă, copiii sunt egalii săi și au drepturi egale
Într-un astfel de colectiv, copilul învață să coopereze cu ceilalți, să dăruiască și să primească. Învață
să se joace împreună cu ceilalți cu jucării comune, să participe la jocuri și să facă parte dintr-o echipă.
Această perioadă îl ajută foarte mult să își formeze niște reguli sănătoase de a fi în lume, printre ceilalți
oameni și de a găsi niște mijloace integrate social de a-și atinge scopurile.
Grădinița il ajută să își facă prieteni care nu sunt parte din familia sa și să se simtă bine alături de ei.
Copiii de aceeași vârstă își împărtășesc aceleași curiozități, descoperă lumea împreună și leagă uneori cele
mai trainice prietenii din existența lor, bazate pe încredere și afecțiune, fără interese sociale.
Grădiniţa introduce copilul într-o colectivitate care începe prin a fi un grup neorganizat şi are
menirea de a contribui la dezvoltarea lui psihică şi mai ales la dezvoltarea identităţii şi a identificării cu
modele sociale mai complexe şi mai socializate. Deoarece în grădiniţă există tutela educatoarei şi a
grupului de educatoare şi un regim de viaţă şi de instruire ce se adresează tuturor la fel, deci egal, sistemul
de adaptare a copilului la viaţa de grădiniţă trebuie să se modifice, fapt ce depinde mult şi de tactul
pedagogic al educatoarei. Perioada de adaptare, de trecere a copilului de la atmosfera de familie la cea din
grădiniţă şi apoi din şcoală nu se petrece la fel pentru fiecare copil. Educatoarea este o mijlocitoare nu
numai între copil şi familie, ci şi între copil şi copil sau între copil şi mediul înconjurător. În timp, în
grupul de grădiniţă se vor forma treptat interrelaţii sociale de vecinătate şi de simpatie. Aceasta perioada
reprezinta temelia intregii vieti de mai tarziu. La grădință, copiii își însușesc noțiunile de bază în ceea ce
privește scrierea, limbajul și numerele. De asemenea, acest mediu este perfect pentru a învăța conceptul
de relaționare și pentru o primă integrare în sistemul de învățământ.
Copilul preșcolar încă este la vârsta la care totul este un joc. Astfel, grădinița este instituția care îi
învață pe micuți cum să respecte anumite reguli, un orar, o muncă structurată și egalitatea șanselor în ceea
ce privește educația
Părinții sunt principalii colaboratori și parteneri ai grădiniței. Familia este pentru copil primul grup
în care exersează comportamentele sociale și se descoperă pe sine, este instituția cea mai stabilă,
responsabilă de păstrarea și dezvoltarea tradițiilor culturale.Vârsta preșcolară este, fără îndoială, temelia
educativă a întregii vieți. Datorită vârstei mici, educația preșcolară capătă caracter specific. Această
perioadă, ca îngrijire și educație, formează temelia întregii vieți de mai târziu. Debutul în
grădinița este temător, apare sentimentul abandonului alături de persoanele pe care le cunoaște mai mult
sau mai puțin. În acest moment este începutul parteneriatului dintre grădiniță și familie. Pentru ca
perioada de acomodare să fie ușoara și scurtă părinții sau alți membrii ai familiei sunt încurajați să stea
împreună cu cu ei la grădiniță, până copilul se adaptează. Parteneriatul grădiniței cu familia implică
informarea teoretică a părinților în problemele de psihopedagogie preșcolară. Educatoarea poate avea
discuții personale sau colective cu aceștia, dezbătând diverse teme: “Cum ne jucăm cu copiii
noștri”?,“Cum putem contribui la dezvoltarea limbajului copiilor”?, “Care sunt problemele copilului
singur la părinți”? Se pot ține lectorate cu părinții și ședințe pe diferite teme în cadrul cărora sunt invitați
specialiști (medici, logopezi, psiholog. De aceea este foarte importantă implicarea părinților în activitatea
grădiniței
1097
Ședințele cu părinții sunt prilejuri pentru a-i informa pe aceștia referitor la modul cum se comportă
copilul lor cu ceilalți copii, în grupul de joacă, la activități. Dialogul cu familia susținut în cadrul
ședințelor cu părinții, este un prilej deosebit, pentru educatoarea grupei de a se sfătui cu părinții, de a
discuta probleme educative, modalități de abordare a copilului, evenimente care intervin în viața acestuia.
Un parteneriat grădiniță – familie este eficient atunci când există o implicare activă a părinților în
activitatea grădiniței. Organizarea unor acțiuni în care să fie implicați părinții, de exemplu amenajarea
spațiului de joacă din sala de grupă prin care părintii să-și aducă contribuția, copiii învață să respecte
munca adulților. Organizarea și desfășurarea unor șezători “Bine și frumos e să muncești” la care
participă pe lângă copii și părinții, bunicii, urmărindu-se educarea dragostei și admirației față de folclor,
față de obiceiurile și tradițiile naționale.
Organizând vizite, plimbări, excursii împreună cu părinîii, cu sarcini și obiective stabilite, îi
încurajăm pe copii să comunice, să se întrebe, să cerceteze, îi ajutăm să cunoască lumea înconjurătoare cu
frumusețile și modificările aduse de mâna și mintea omului. În mediul înconjurător copiii au posibilitatea
să descopere că ei au drepturi, libertăți dar și îndatoriri și responsabilități față de familie, școală, mediul
înconjurator, față de păstrarea și conservarea naturii.
Știm că familia și școala sunt cei mai importanti factori educativi, care se ocupă de dezvoltarea
intelectuală, emoțională și volitivă a elevilor. Aceste două organisme educative trebuie să-și cunoască
foarte bine funcțiile, rolurile, limitele, pentru ca împreună să contribuie la dezvoltarea personală a fiecarui
elev în parte.Formele de colaborare ale grădiniței cu familia , în ordinea preferințelor sunt urmatoarele:
ședințe cu părinții, consultații cu părinții, carnet de corespondență, legatura prin telefon, corespondența
oficială, vizite la domiciliu, activități extrașcolare. O altă modalitate de a implica părinții în activitățile
grădiniței se realizează prin întâlniri programate, la care pot participa și rudele care doresc să se implice
în educarea copilului. Aceste întâlniri se pot realiza sub forma unui program: filme, prezentări, jocuri de
rol. În urma discuțiilor pe o anumită temă părinții pot învăța unii de la alții cum să găsească soluîii la
problemele reale cu care se pot confruna în familie la un moment dat. Pentru educatoare este o modalitate
de a afla multe lucruri despre ei și copiii lor, despre modul lor de viață acasă. Exemplific cu câteva astfel
de întâlniri organizate :
 Lecți dechise ;
 spectacole de teatru, concerte, concursuri sportive ;
 zile deschise completate cu expoziții din lucrările preșcolarilor ;
 activități în folosul grădiniței împreună cu copiii ;
 excursii, tabere împreună cu copiii ;
 Clubul părinților (eventual activități în parteneriat cu copiii);
 prezentări de filme sau de referate pe teme psiho-pedagogice ;
 expoziții de carte;
 dezbateri pe teme de pedagogie ;
 întâlniri, mese rotunde .
ACTIVITĂŢI REALIZATE ÎN ECHIPĂ PĂRINTE-COPIL-CADRU DIDACTIC:
 Tradiţii de iarnă la români – împodobirea bradului , program de colinde, dansuri
populare , pluguşorul, sorcova, daruri de Moş Crăciun;
 Organizarea unei petreceri – pregătirea mesei festive;
 Acţiuni caritabile – oferirea de pachete şi flori bătrânilor de la Azilul de bătrâni şi
copiilor internaţi în spital în perioada sărbătorilor;
 Bal mascat ;
 Excursii cu preșcolarii, părinţii și cadrele didactice .
Activitatea cu părinții, ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea copilului în programul educativ din
grădiniță, poate deveni un start bun pentru a crea părinților respectul de sine, încredere în competențele
lor, făcându-i mai buni. Parteneriatul grădiniță-familie se referă la construirea unor relații pozitive între
familie și grădiniță, la o unificare a sistemului de valori care poate avea un efect benefic asupra copiilor
atunci când aceștia văd educatoarea sfătuindu-se cu părinții.
Prin toate activitățile realizate în grădiniță urmărim să-i facem pe copii să deosebească binele de
rău, să știe ce se cuvine și ce nu se cuvine să facă, să fie toleranți atât cu ei cât și cu cei din jur. De la
simple cunoștințe și fapte de viață să-i determinăm pe copii să aibă atitudini personale participative, să-i
învățăm că nu pot să trăiască singuri ci numai împreună cu ceilalți.
1098
De aceea ne propunem continuarea activităţilor în care să fie implicaţi părinţi şi prescolari, găsirea
unor activităţi noi, inovatoare. Părinţii trebuie convinşi că numai împreună părinţi-copii-profesori pot face
din grădiniță un loc mai plăcut pentru toţi cei implicaţi în procesul educativ, un mediu bazat pe încredere,
comunicare, respect şi flexibilitate.
Bibliografie:
Eduard Dancila si Ioan Dancila – Noi și copilul nostru ne pregătim pentru școală, 2003, Editura
Edid
Anton Moisin – Arta educării copiilor și adolescenților în familie și școală, 2001, E.D.P. Bucuresti
Magdalena Dumitrana – Didactica Preșcolară, 1998, Ed. V&I Integral București
1099
Lectura- modalităţi noi de abordare în şcoala mea
Prof. înv. primar Carmen Drăgan

Şcoala “I.G.Duca”, Bucureşti
Abordarea lecturii în şcoală rămâne o provocare şi este de la sine înţeles că rolul profesorului este
esenţial în a găsi soluţii, mai mult sau mai puţin inovative, pentru a-i face pe elevi să descopere că pot fi
vrăjitori adevăraţi şi că, citind, lumea devine mult mai frumoasă. Nu e uşor, mai ales pentru dascălul de
lectură care întâlneşte, în şcoală şi în afara ei, multe şi neaşteptate obstacole.
Astfel, primul pas constă în motivarea elevilor pentru lectură, prin metode moderne, active, prin
proiectarea unor activităţi interesante, care să-i transforme pe elevi, din cititori neimplicaţi, dezinteresaţi,
în cititori naivi, curioşi, care să înceapă să intuiască magia lecturii. Cum s-ar putea proceda în acest sens
în clasele primare? Ce poate face învăţătorul? Încurajează elevii să vorbească despre impresiile de lectură
şi să le descrie folosind registrul emoţional. Imaginează activităţi prin care să încurajeze entuziasmul în a
descoperi cititul (de exemplu dramatizări ale unor episoade, prezentarea unor filme legate de ceea ce au
citit şi discuţii pe marginea lor, crearea unui roman grafic pornind de la cartea citită etc.). Încurajează
elevii să discute despre experienţele lor de lectură (dar şi despre literatura de ficţiune în general).
Încurajează elevii pentru răspunsurile date şi le adresează mesaje pozitive: Foarte bine! Interesant
răspuns! Îmi place cum ai formulat exemplul! etc. Mai departe, după ce prima, dar şi cea mai grea ţintă a
fost atinsă, se abordează teme simple, explicite, familiare, aparţinând universului lor de referinţă.
Învăţătorul poate propune sarcini de lucru simple – pentru explorarea lumii ficţionale şi pentru a-i ajuta pe
elevi să extragă informaţia esenţială dintr-un text. Propune, pornind de la text, activităţi care să valorifice
creativitatea şi să stimuleze imaginaţia şi talentele elevilor. Stimulează elevii în a răspunde creativ (scriere
creativă, desene). Propune sarcini de lucru pentru a-i motiva pe elevi să citească şi să discute despre cele
citite. Adună şi foloseşte experienţele pozitive legate de lectură. În acest fel, elevii stabilesc legături între
experienţe familiare, situaţii şi figuri din viaţa reală şi cele din cartea citită. În acest punct, e esenţial ca
învăţătorul să îi încurajeaze pe elevi să se implice în „lumea” cărţii, să citească pentru a-şi lărgi
cunoştinţele despre viaţă.
Cum stârnim interesul pentru lectură?
Putem încerca să folosim cărţi cu un format mai puţin obişnuit. Se spune că o carte îţi poate fi cel
mai bun prieten. Şi pentru că prietenii sunt diferiţi, copiii trebuie să afle că şi cărţile sunt diferite: subţiri şi
groase, cu multe desene, culori, cu personaje, sau doar cu scris, cu fermoar, cu lacăt, Dintre toate cele
enumerate, cărţile uriaşe au un impact special asupra micilor şcolari.
Un Muzeu al cărţilor e mai mult decât binevenit pentru a atrage atenţia asupra cartior
Putem crea momente speciale destinate exclusiv lecturii. „E vremea poveştilor” poate fi un
moment distinct în fiecare zi.
Înainte, în timpul şi după citirea textelor putem folosi metode active, metodele gândirii critice,
prin care elevii sunt antrenaţi să interogheze orice text citit, să reflecteze şi să dea un răspuns personal –
să aibă o opinie pertinentă şi să reacţioneze emoţional faţă de cele citite. Iata cateva:
1. Văd....Mă gândesc....Mă întreb... – este o tehnică care la clasele mici poate fi folosită la
începutul fiecărui text citit. Se arată elevilor o imagine/ilustraţie care are legătură cu textul ce urmează a fi
citit şi se explorează prin:
Văd... - Ce vezi în imagine? Ce vezi pe această pagină?....Copiii sunt încurajaţi să dea detalii despre
ceea ce văd.
Mă gândesc... – La ce te gândeşti când priveşti această imagine? Pentru a le fi mai uşor să răspundă
corect, copiii pot fi îndrumaţi cu Mă gândesc că...., astfel evitându-se eroarea de a pune o întrebare (Mă
gândesc de ce are ochii roşii... ceea ce este incorect)
Mă întreb... – Pune o întrebare legată de ceea ce ai văzut. Priveşte această imagine...La ce întrebare
ai vrea să ţi se răspundă?
2.Turnirul întrebărilor reciproce. Elevii sunt rugaţi să recitească textul, să găsească aspecte
nediscutate sau alte aspecte originale şi să formuleze întrebări deştepte
pentru colegii lor. Se pot organiza concursuri între echipe.Vor primi câte un punct pentru fiecare
întrebare deşteaptă şi câte un punct pentru fiecare răspuns corect.
1100
3. Ciorchinele - este o tehnică de predare-învăţare care încurajează elevii să gândească liber şi

deschis.
4. Harta cu figuri – este o tehnică care poate fi folosită şi pentru abordarea textelor informative.
Are ca scop selectarea/ realizarea elementelor reprezentate prin simboluri şi poziţionarea lor în spaţiul
ales. Copiii sunt împărţiţi pe grupe, li se cere să realizeze o “hartă” care reprezintă o scenă/o imagine/o
situaţie din textul citit pe care trebuie să poziţioneze simboluri în funcţie de informaţiile aflate din text.
5. Lectură creativă. Pentru stimularea lecturii creative, de profunzime, cu sens pentru elevi, se pot
formula sarcini care să valorifice abilităţile individuale şi profilul fiecărui elev, din perspectiva
inteligenţelor multiple. Textul literar sau nonliterar este abordat interdisciplinar şi elevii învaţă să caute
în text cu creionul în mână, să interogheze, să reflecteze, să integreze şi să reevalueze ideile şi
sentimentele exprimate în text.
6. Lectura cu predicţii – este una dintre tehnicile cele mai plăcute de copii şi este o lectură active.
Se împarte textul în fragmente şi se foloseşte tabelul de mai jos, care va fi derulat progresiv, pe măsură ce
se fac predicţii şi se completează ultima coloană:
Ce crezi că se va Ce dovezi ai?/ Pe ce te Ce s-a întâmplat?
întâmpla? bazezi?
7. Organizatori de tip cauză-efect – care pot lua diferite forme şi pot fi folosiţi pentru orice tip de
text.
8. Cadranele – metoda poate fi folosită completând în fiecare cadran desene/cuvinte/ enunţuri
plecând de la procesele comprehensiunii vizate de PIRLS, pe textul de explorat.
9. Diagram Venn - Două cercuri mari care se suprapun parţial. Ea poate fi folosită pentru a descrie
asemănări (porţiunea de suprapunere) între două texte sau între două personaje şi diferenţe (restul
cercurilor) între alte idei, concepte. Elevii pot complete individual asemănările, apoi se pot grupa în
perechi pentru deosebiri sau invers.
10. Lasă-mi ultimul cuvânt. Elevii aleg aspecte interesante din temă, scriu/ desenează ideea pe o
fişă, iar pe verso, un comentariu despre idee (acord sau dezacord, dezvoltarea ideii etc.). Un elev prezintă
ideea aleasă, dar nu şi comentariul. Alţi elevi sunt invitaţi să comenteze aceeaşi idee, dar ultimul cuvânt îl
are cel care a ales ideea, pentru a reflecta asupra celor spuse de colegul care a avut ultimul cuvânt.
Toate aceste metode îi transformă pe copii din cititori obligaţi în cititori pasionaţi.
1101
ANALIZA APTITUDINILOR DE ŞCOLARITATE
prof. Drăgan Cornelia-Mihaela

Școala Gimnazială Mihăilești, jud. Buzău
Începutul şcolii este un moment crucial de mare importanţă pentru copil, deoarece aceasta
reprezintă o nouă etapă în viaţa lui, cu multe necunoscute şi răspundere prin cerinţele pe care le implică
activitatea organizată şi sistematică a procesului de învăţământ. Este de fapt faza propriu-zisă de început
şi de pregătire pentru viaţa adultului de mâine.
Adaptarea la noile condiţii se realizează printr-un efort fizic mărit, dar mai ales un efort neuro-
psihic care poate să devină mai mult sau mai puţin stresant pentru copil, în funcţie de gradul lui de
dezvoltare, capacitatea de adaptare la noile condiţii. Deoarece grupa mare este parte componentă a
învăţământului preprimar, ajungem la concluzia că aptitudinea pentru şcolaritate a copilului este o
problemă a educaţiei preşcolare instituţionalizate, deci a grădiniţei care pune în discuţie obiectivele şi
conţinutul acesteia, formele de organizare a activităţii, metode de lucru folosite.
Aptitudinea de şcolaritate nu trebuie înţeleasă ca un simplu proces de „maturizare” spontană ci ea
constituie rezultatul interacţiunii dintre dezvoltare şi învăţare. Procesul de dezvoltare şi formare a
capacităţilor psiho-fizice se bazează nu numai pe nivelul de dezvoltare atins la un moment dat, ci şi pe
funcţiile în formare şi deschide noi orizonturi în clasificarea problemelor referitoare la pregătirea
copilului pentru activitatea şcolară. Una dintre întrebările la care trebuie să răspundem în legătură cu
aptitudinea pentru şcolaritate este aceea: „Ce capacităţi sunt necesare copilului ca să facă faţă exigenţelor
şcolii şi să asimileze cunoştinţele prevăzute de programa clasei pregătitoare?” Cercetările efectuate de
marii pedagogi ne oferă date concludente în acest sens.
Vicenty Okon consideră că „învăţarea lecturii şi scrierii” implică formarea unor capacităţi ca:
a) vizuale (perceperea semnelor grafice) ceea ce presupune diferenţierea formelor grafice după
forma lor; de a recunoaşte şi reproduce diferite simboluri;
b) auditive (perceperea fonemelor)
c) semantice (stabilirea unei legături între simbolurile grafice şi scrisul cuvintelor) ceea ce
înseamnă însuşirea limbajului şi formarea de concepte.
Pregătirea pentru şcoală trebuie încadrată în perspectiva mai lungă a pregătirii pentru viaţă, pentru
muncă şi se impune a fi împlinită printr-o viziune socială corespunzătoare. Preşcolaritatea cuprinde cea
mai importantă experienţă socio-educaţională din viaţa unei persoane.
Premisele socializării şi pregătirii pentru şcoală la preşcolar sunt diferite de ansamblul virtuţilor
comunicării verbale interpersonale care la această vârstă ating nivelurile superioare, copilul e apt de a
înţelege şi de a fi înţeles în sfera relaţiilor de comunicare reciprocă. Din cele arătate mai sus reiese că
numai grădiniţa poate oferi un complex de activitate adecvat pregătirii intelectuale pentru şcoală şi mai
ales climatul social de integrare în colectiv, care pregăteşte copilul pentru trecerea cu uşurinţă în
colectivul şcolar.
Deci pregătirea pentru şcoală este o problemă complexă care vizează investigarea unei game extinse
de disponibilităţi care să asigure reuşita startului şcolar.
Reuşita şcolară are o structură multifuncţională. Elementele care deţin rolul primordial în obţinerea
rezultatelor în ceea ce numeşte „aptitudinea şcolară” al cărui nucleu este reprezentat de inteligenţa
generală, factorul verbal educaţional şi cel de personalitate, motivaţie, interes, perseverenţă şi aptitudini
şcolare.
Adaptarea şcolară nu presupune numai obţinerea unor calificative superioare la învăţătură, ci şi
acomodarea respectivului copil la grupul şcolar, asimilarea unor valori sociale corespunzătoare vârstei.
Bibliografie: Coaşan, Aurelia –Aptitudinea de şcolaritate, în: „Copilăria-fundament al

personalităţii”, volum editat de revista Învăţământul preşcolar, Bucureşti, 1997, pag. 93-108
1102
Delia Drăgan- Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Suceava
Marketingul în școlile românești a devenit în ultimii ani o prioritate a conducerilor acestora. Școala
începe să sufere din cauza lipsei clienților și a serviciilor educaționale diversificate.
Cum putem folosi marketingul în acest scop? A fi orientat spre marketing înseamnă că principala
sarcină a instituției este să determine nevoile și dorințele pieței-țintă și să le satisfacă prin structura,
comunicarea, prețurile și livrarea de programe și servicii viabile, competitive și adecvate.
Teoria marketingului pleacă de la presupunerea că o școală nu este bună prin ceea ce crede ea; o școală
este bună dacă lumea crede asta. Impresia despre o școală are la bază o mixtură de factori obiectivi,
observabili și interpretările/așteptările subiective ale celor din afara școlii. Imaginea școlii are o puternică
influență asupra asteptărilor, iar aceste așteptări influențează alegerea clienților. Este important ca imaginea
pe care o proiectează asupra comunității să fie aceeași cu ceea ce dorește școala să realizeze. Construirea și
consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de muncă sistematică, de comunicare și de calitate.
Schimbarea imaginii ia foarte mult timp. Imaginea negativă este, din nefericire, mai persistentă decât
cea pozitivă. Oamenii au tendința de a ignora informațiile care sunt conforme cu așteptările. Comunitatea se
va convinge de calitățile școlii numai dacă acestea vor fi experimentate de clienți. Școala poate să încerce
diferite metode de a obține informații referitoare la imaginea sa. Pentru a întreba potențialii clienți și alte
grupuri din comunitate, școala poate utiliza evaluarea telefonică sau scrisă, interviul personal etc. Directorul
poate apela la organizații din afară pentru aplicarea de anchete. Deși sunt costisitoare se mărește
obiectivitatea investigației și sunt salvați timpi.
obiectiv este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere materiale
promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să se
realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea
Instituțiile educaționale au nevoie de resurse pentru a putea să ofere servicii altora. Școlile, liceele, ca
și universitățile depind de banii de la bugetul statului, de taxele de școlarizare, de donații și granturi ca
suport financiar, de elevi si de alți clienți, ca beneficiari ai serviciilor educaționale. Fără abilitatea de a
atrage elevi, profesori, specialiști, facilități, echipamente, școlile vor înceta să mai existe. Obținerea
resurselor se face prin schimb. Instituțiile educaționale oferă cursuri, programe educaționale, pregătire
pentru carieră și alte servicii pe piața educației. În schimb, ele primesc resursele necesare: taxe școlare,
donații, timp, energie, bani de la bugetul statului. Conceptul de schimb este central în marketing.
În topul școlii este directorul. În termeni de marketing, în promovare sau relații cu publicul, el este cea
mai importantă persoană. Directorul este personificarea școlii, de fapt și a direcției pe care dorește să meargă. El
are rolul de a descrie misiunea școlii ca expresie a intenției și locului în comunitate și pe scena educației, în
general.
Promovarea cuprinde toate formele de comunicare și activitățile pe care școala le poate desfășura
pentru a atrage grupurile-țintă prin educația oferită. Principalele modalități de promovare sunt: reclame
tipărite și reclame radio sau TV, broșuri, postere, fluturași, panouri publicitare, afișe.
1103
Pe lângă îndeplinirea funcției sale principale, aceea de a furniza servicii educaționale, școala poate
și trebuie să își asume un rol social în cadrul comunității, se poate implica în activități și proiecte de
interes general. Pentru foarte multe școli funcția principală a relațiilor publice este îmbunătățirea imaginii
școlii și conturarea identitățtii ei. Imaginea este un complex de impresii pe care publicul extern îl
receptează, fie direct fie prin intermediul experienței altora în legatură cu școala. Odată imaginea publică
creată ea nu poate fi schimbată cu ușurință. Este nevoie de o strategie foarte bine gândită și structurată iar
efectul aplicării ei nu se va resimți imediat.
Nu întotdeauna imaginea proiectată de școală coincide cu identitatea ei, efortul școlii fiind îndreptat
în acest caz înspre corectarea imaginii cu ajutorul mijloacelor specifice oferite de către relațiile publice.
Școala comunică spre exterior o imagine pe foarte multe căi, uneori într-un mod inconștient. Felul în care
arată cladirea sau curtea școlii, comportamentul public al elevilor ei, vocea secretarei la telefon,
punctualitatea expresia și tinuta profesorilor și multe alte amănunte aparent nesemnificative, contribuie în
mod esențial la crearea imaginii de ansamblu.
În condițiile actuale comunicarea școlii se schimbă, informația trebuie împaărtășită, școala trebuie
să devină transparentă în folosul ei și al comunității pentru a ușura luarea unor decizii corecte în ceea ce o
privește din partea tuturor celor interesați.
1104
Programul Erasmus+ , o șansă pentru o formare profesională de succes
Prof. religie, Drăgan Maria Magdalena

Școala Gimnazială Mănești
Județul Dâmbovița
În perioada 27 noiembrie - 2 decembrie 2017, cinci cadre didactice au participat la un curs de
formare continuă, desfășurat în localitatea Vasto din Italia, în cadrul Proiectului Erasmus+KA1 ″Merg la
școală, reușesc!″, proiect ce se derulează la nivelul Școlii Gimnaziale Mănești, Județul Dâmbovița.
Cursul a fost intitulat: "Inclusive teaching, family and social counseling for disadvantaged students
and in order to prevent the early dropout" (″Predarea incluzivă, consiliere familială și socială pentru elevii
dezavantajați cu scopul de a preveni abandonul timpuriu″).
Acest curs își propune să dezvolte abilitățile și competențele profesorilor de a crea instrumente
educaționale eficiente, pentru a răspunde nevoilor elevilor, pentru a merge spre integrarea educațională în
școală și pentru a preveni abandonul timpuriu.
Incluziunea în educație este văzută ca o politică globală care prescrie dezvoltarea spre o școală
obișnuită, care salută toți elevii cu careacteristicile individuale, interesele, abilitățile și nevoile lor de
învățare, toți copiii cu și fără nevoi speciale și handicap.
Școala care combate atitudinile discriminatorii și oferă o educație semnificativă și adaptată
individual fiecărui elev beneficiază de comunitatea clasei și școlii. Trebuie să regândim învățarea
orientată către noi abordări pedagogice, să întărim conștientizarea elevilor asupra propriului proces de
învățare, jucând un rol activ în el.
O școală incluzivă trebuie să asigure dreptul la educație al tuturor elevilor, ținând cont de
caracteristicile specifice ale fiecărui elev, astfel încât sunt necesare practici de predare și modelele de
procedură vizează sprijinirea situațiilor dificultăților de învățare, consolidarea abilităților de învățare.
Obiectivele principale ale cestui curs de formare au vizat dezvoltarea următoarelor competențe:
efectuarea unei pedagogii incluzive, tehnici de gestionare optimă a unei clase de elevi, utilizarea
tehnologiilor în educația incluzivă și a hărților mentale în procesul de învățare, facilitarea proceselor de
comunicare și dezvoltarea competențelor emoționale între cadrele didactice, elevi și părinți, pentru a
crește motivația școlară și stima de sine în rândul elevilor.
Ca profesor de religie, am fost impresionată de prezentarea în cadrul acestui curs a unor jocuri
didactice interactive, cât mai atractive și variate, de integrare a tuturor elevilor în școala incluzivă, și care
pun accentul pe dezvoltarea capacității elevilor de a gândi, recunoașterea și exprimarea emoțiilor, care
stau la baza experiențelor dureroase. Dintre aceste jocuri de rol amintim: teatrul celor oprimați/stresați-
teatrul forum și sferodinamia.
Teatrul celor oprimați/stresați- teatrul forum (teatrul social) întemeiat de către regizorul,
dramaturgul, scriitorul și omul politic Brazilian Augusto Boal. Utilizat asupra persoanelor care au suferit
cel puțin o traumă în viață, cu scopul de a combate descurajarea și discriminarea. Este un teatru fără
cuvinte, folosindu-se doar mimica și gestica, și prin aceasta deducându-se mesajul transmis. El reprezintă
un mijloc de educație nonformală.
Teatrul forum-Teatrul celor oprimați, reprezintă modalitatea de a descrierie o situație conflictuală

declanșată la nivelul școlii, cu care ne-am confruntat( ex. probleme între profesor-elev, elev-elev,
profesor-profesor, profesor-director, profesor-părinți, etc). Această metodă urmărește expunerea clară a
problemei, a cauzelor, găsirea unor soluții și implementarea lor, în vederea soluționării conflictului. De
asemenea, elevii pot juca rolurile diferitelor personaje, cu scopul de a-și pune în evidență aptitudinile
teatrale și de a demonstra că sunt capabili să rezolve situații neplăcute.
1105
Sferodinamia este metoda care prevede exerciții de relaxare a minții și a corpului în același timp, cu
ajutorul unor mingii, cu scopul de a îmbunătății abilitățile motorii prin mișcare, autocontrolul, echilibrul,
imaginația și încrederea în sine, având ca rezultat final temperarea comportamentului elevilor.
Menționez faptul că, a fost un curs foarte bine structurat, interesant, atractiv, realizându-se
schimburi de bune practici, informațiile obținute fiind utile în activitatea mea didactică, aplicabile în
cadrul activităților școlare și extrașcolare, cu scopul creării unor ore cât mai atractive, astfel încât, elevii
să se simtă bine în mediul școlar și să frecventeze cu regularitate și plăcere orele de curs.
1106
Evaluarea iniţială: semnificaţie şi interpretări actuale
Drăgan Nicoleta- Colegiul Tehnic de Aeronautică Henri Coandă, Bucureşti,

Limba franceză, clasa a IX-a
Evaluarea reprezintă, alături de predare şi învăţare, o componentă operaţională fundamentală a
procesului de învăţământ. Ea constituie elementul reglator şi autoreglator, de conexiune inversă, prin
sistemul de învăţământ privit ca sistem cibernetic. În perspectiva corelaţiilor sistemice dintre predare-
învăţare-evaluare, evaluarea ne informează despre eficienţa strategiilor şi metodelor, de predare-învăţare
dar în acelaşi timp asupra corectitudinii stabilirii obiectivelor operaţionale şi a măsurii în care acestea se
regăsesc in rezultatele şcolare.
Evaluarea reprezintă totalitatea activitatilor prin care se colecteaza, organizeaza şi interpretează
datele obţinute in urma aplicării unor tehnici, metode şi instrumente de
măsurare, elaborate in conformitate cu obiectivele si tipul evaluarii, in functie de continutul si
grupul de lucru vizat, in scopul emiterii unei judecati de valoare pe care se bazeaza o anumita decizie in
plan educational.
In mod curent prin evaluare in invatamant se intelege actul didactic complex integrat intregului
proces de invatamant care asigura evidentierea cantitatii cunostintelor dobandite si valoarea, nivelul
performantelor si eficienta acestora la un moment dat oferind solutii de perfectionare a actului de predare-
invatare.
Evaluarea are rolul de a măsura şi aprecia, in funcţie de obiective, eficienta procesului de predare –
invatare, raportata la indeplinirea functiilor ei, la cerintele economice si culturale ale societătii
contemporane.
Evaluarea iniţiala se efectuează la inceputul unui program de instruire. Ea permite să se prevadă
şansele de succes ale programului. Profesorul poate să verifice punctele forte şi punctele slabe ale elevilor
in scopul optimizării nivelului de pregatire de la care pornesc şi a gradului in care stăpanesc cunoştintele
şi abilităţile necesare asimilării conţinutului etapei care urmează, constituie o conditie hotaratoare pentru
reusita activitatii didactice. Aceasta strategie isi propune să identifice sensibilitatea şi potenţialul cognitiv
al elevilor ,,ceea ce influentează cel mai mult invăţarea sunt cunoştintele pe care elevul le posedă”.
Datele obţinute prin evaluările iniţiale oferă profesorului posibilitatea de a-şi alege modul cel mai
adecvat de predare a noului conţinut, dar si de a gândi modalităti de instruire diferentiată.
Evaluarea predictivă poate fi considerată o strategie psihopedagogică distinctă deoarece poate fi
desfăşurată nu numai la inceputul anului, ci şi la mijlocul sau sfârşitul lui, atât inaintea unei teme, cât şi in
orice moment al ei . Pe de altă parte, această strategie nu se limitează la testarea cunoştinţelor elevilor
deoarece işi propune, de cele mai multe ori, şi evidentierea unor priceperi şi aptitudini.
Evaluarea initială este utilă pentru refacerea sau remedierea unei stări de fapt, pentru aplicarea unui
scurt program de recuperare sau de refacere a noţiunilor fundamentale ce vor fi implicate in susţinerea
invătării următoare, pentru a omogeniza, intr-un fel, fondul de cunoştinţe şi abilităţi indispensabile unui
nou proces.
Evaluarea iniţială este indispensabilă pentru a stabili dacă elevii au pregătirea necesară creării
premiselor favorabile studiului noilor discipline de specialitate. Acest tip de evaluare oferă elevului şi
profesorului o reprezentare a potenţialului de învăţare, dar şi a eventualelor lacune ce trebuie completate
ori a unor aspecte ce necesită corectare sau îmbunătăţire (programe de recuperare). Evaluarea iniţială nu
îşi propune aprecierea performanţelor globale ale elevilor şi nici ierarhizarea lor, fapt pentru care se
recomandă raportarea la bareme de evaluare / apreciere. Şansa atingerii scopului evaluării iniţiale este cu
atât mai mare cu cât noi, educatorii (profesori, părinţi), reuşim să-i determinăm pe elevi să fie receptivi şi
să înţeleagă importanţa evaluării şcolare, tratând cu seriozitate rezolvarea sarcinilor propuse, prilej de
verificare a cunoştinţelor şi confruntare cu situaţii noi de învăţare, care trezesc motivaţia cunoaşterii şi
ambiţia soluţionării corecte a problemelor enunţate. Fiind anunţaţi de la început că notele la evaluarea
iniţială nu vor fi trecute în catalog, elevii au avut ocazia de a se concentra în mod expres asupra rezolvării
cu succes a subiectelor fără a considera, efectiv, că este o evaluare propriu-zisă, ci un exerciţiu util
activităţii de învăţare (rezolvarea corectă a subiectelor, încadrarea în timpul de lucru, ansamblul cerinţelor
privind redactarea unei lucrări scrise, concluziile evaluării fiind premisa pentru progresele ulterioare.
1107
Predarea, învăţarea, evaluarea - se prezintă ca elemente operationale ale procesului de invăţământ;

ele acţionează interdependent asigurând derularea lui ca unitate organica.Predarea are functia de
comunicare-prezentare a materiei. Invatarea pune accent pe initiativa individului si depaseste notiunile de
scoala si educatie; ea este activitate, proces, produs.Evaluarea se instituie ca punct final si initial:
-final: in raport cu o succesiune de pasi;
-initial: in postura de feed-back pentru un nou proces didactic.
Esenţa evaluării este cunoaşterea efectelor prin raportare la obiective; evaluarea este o succesiune
de operaţii de raportare la obiective prin acţiuni cu măsurare, apreciere, control şi se referă la rezultate,
procese şi condiţii.
Bibliografie:
Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
Cucoș,C-tin., Teoria și metodologia evaluării , Editura Polirom, Iași, 2008.
1108
ÎNVĂȚĂM SĂ PROTEJĂM NATURA!
Prof. înv. primar OZANA DRĂGILĂ

Școala Gimnazială Nr. 2 Reșița
„Iarna este anotimpul cel mai geros şi friguros, totuşi are şi ea frumuseţile ei. Afară este frig şi totul
e acoperit sub zăpadă albă şi pufoasă. Câmpiile sunt pustii. Oamenii se trag în casele lor călduroase,
numai câte un animal sălbatic caută hrană. Neaua cristalină străluceşte de parcă ar fi diamant, iar
geamurile sunt împodobite cu chiciure. Pe sub streşinile caselor atârnă ţurţuri de gheaţă de parcă ar vrea
să ne cânte o melodie a aerului rece de afară. Totul este miraculos. Pământul se pregăteşte pentru lucrurile
de primăvară aşteptând sub plapuma de zăpadă care le-ncălzeşte. Pe crengile copacilor dezbrăcaţi doar
câte o pasăre mai zboare de când în când. Natura întreagă îşi doarme somnul ei de iarnă, dar în liniştea ei
se aude şi gălăgie cu strigăte de bucurie şi zarvă. Adevărata fericire este a copiilor. Ei se bucură foarte
mult văzând cum cad fulgi de nea în formă de steluţe. Cei mai mulţi petrec pe afară jucându-se şi zburând
prin zăpada proaspătă. Îmbrăcaţi bine unii dintre ei se bat cu bulgări de zăpadă sau fac cetate. O parte din
copii se duc la săniuş, iar alţii se dau cu schi şi patine. Această iarnă vine pe la noi în fiecare an,
aducându-ne bucuriile şi frumuseţile sale.”Așa percepea un elev de-al meu sosirea Iernii.
Deși sunt doar în clasa I elevii au înțeles că trebuie să trăim în armonie cu natura. Numai așa viața
noastră are un sens, iar noi oamenii putem să cunoaștem fericirea.
Încă din clasa pregătitoare am încercat ca prin activitățile pe care le-am desfășurat cu copiii să aduc
natura mai aproape de ei. Am memorat versuri despre lucrurile care ne înconjoară, am învățat cântece
despre frumusețiile și bogățiile pe care natura ni le oferă, am redat în culori toate aceste minunății și am
participat alături de colegii mai mari la activități practice de protejare a naturii.
Educaţia ecologică este la fel de importantă pentru copii ca şi educaţia intelectuală, morală, estetică,
etc. În cadrul educaţiei ecologice, copiii învaţă de ce şi cum trebuie protejată natura. Îngrijirea mediului
implică din partea omului desfăşurarea unor acţiuni practice care să contribuie la evoluţia plantelor şi
animalelor, apărarea lor de acţiunile dăunătoare, care pun în pericol viaţa plantelor şi animalelor şi chiar
viaţa omului. Protejarea mediului înconjurător se insuflă de la cele mai fragede vârste. Mediul în care
copiii îşi desfăşoară activitatea îi influenţează permanent şi le oferă posibilitatea de a veni mereu în
contact cu ceva nou pentru ei, le stimulează curiozitatea şi dorinţa de cunoaştere.
Ca educatori, avem obligaţia profesională, dar şi morală, de a învăţa copilul că Terra este leagănul
plantelor şi al animalelor, este “casa noastră”, a oamenilor, „nava spaţială “ a întregii umanităţi.
Aşadar, suntem chemaţi să facem transferul de dragoste și respect pentru tot ce ne înconjoară de la
noi adulţii spre cei mici și foarte mici acum când încep drumul cunoaşterii .
Copiii de azi sunt martorii oculari ai transformărilor în toate domeniile de activitate, iar aspectele
noi le trezesc curiozitatea ce se manifestă prin adresarea de multiple întrebări.
Curiozitatea copilului de a cunoaşte tot ce-l înconjoară, de a afla cât mai multe despre natură, dar și
cauza fenomenelor ce se petrec sub ochii lor este manifestată prin întrebări ca: de ce?, cum ?, când?, din
ce cauza? etc.
Curiozitatea copilului este suscitată nu numai de obiectele pe care le poate percepe, ci şi de
legăturile interne, de cauzalitatea care există între obiecte şi fenomenele percepute: „de ce cad frunzele?”,
„de ce tună?”, „de ce creşte grâul?”
În cunoaşterea mediului înconjurător trebuie să predomine caracterul atractiv, accesibil şi ecologic.
Copiii au nevoie să perceapă cel mai mare adevăr din spaţiul viului: plantele se nasc, trăiesc şi mor,
lăsând seminţe pentru următoarea generaţie de plante.
Educaţia ecologică foloseşte abordări interdisciplinare centrate pe mediu şi problemele acestuia. La
copii, ea se realizează la nivelul afectiv. Copilul este mai sensibil şi se află la începuturile acumulărilor de
cunoştinţe despre mediu. Ei sunt dornici să participe la activităţile de îngrijire a plantelor, a animalelor.
Copiii trebuie să realizeze că problemele mediului înconjurător sunt ale lumii întregi, ale fiecăruia dintre
noi, iar fiecare acţiune negativă a noastră, poate afecta în mod distructiv natura. De aceea, ei trebuie să
ajungă să cunoască, să iubească şi să ocrotească natura.
Educaţia ecologică are semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintre om şi
mediu de viaţă, care nu este numai al său, ci şi al plantelor şi animalelor.
Îngrijirea şi protejarea mediului se insuflă copiilor de la cele mai fragede vârste.
1109
Copiilor le putem explica pe întelesul lor că pentru a trăi într-un mediu sănătos, fiecare trebuie să
ne îngrijim de curăţenia spaţiilor din jurul nostru, să contribuim la sănătatea noastră şi a celor din jur.
Prin participarea la diverse activităţi, copiii înţeleg rolul pe care ei îl au în mediu, ce acţiuni sunt
capabili să efectueze şi care sunt urmările unor atitudini necorespunzătoare faţă de mediul înconjurător.
În acest an am participat cu elevii mei la câteva activități: am pregătit răzoarele din grădina școlii; am
sădit diverse flori; am însămânțat diverse semințe de flori; am curățat copacii și gardul viu de crengile
uscate; am plivit de buruieni răzoarele; am adunat semințe de flori pentru a le semăna în primăvara
următoare; am decorat ecologic clasa și speciile lemnoase din curtea școlii cu ocazia venirii sărbătorilor
de iarnă; am realizat creații plastice pe aceste teme ,realizând expoziții pe holul școlii sau participând la
diverse concursuri de gen; am realizat serbări școlare unde prin versuri și cântece am încercat să elogiem
frumusețile și bogățiile naturii în diverse anotimpuri etc.
În cadrul unora din activități copiii au putut constata unele comportamente negative ale oamenilor
faţă de natură ( gunoaie aruncate la întâmplare, nu în locurile special amenajate; iarba călcată; crengi
rupte din copaci; hârtii şi ambalaje din plastic aruncate pe lângă locuinţe, etc.).. .
Toate acestea contribuie la poluare. În discuţiile purtate cu copiii am putut analiza cauzele poluării
atmosferei şi efectele nocive pe care le are asupra oamenilor şi naturii. Ei au putut să-și dea seama că
între om şi natură există o strânsă legătură şi că omul prin activitatea sa omoară puţin câte puţin natura.
Poluarea nu are graniţe şi este dăunătoare atât pentru oameni , cât şi pentru natură.O natură poluată nu
mai poate constitui motiv de bucurie și fericire, nici de inspirație pentru poeți, scriitori, pictori sau
muzicieni.
Putem spune că în școală noțiunea de protejare a mediului se învață integrat. Activitățile
intelectuale din cadrul disciplinelor de învățământ trebuie îmbinate armonios cu activitățile ecologice și
cele etracurriculare sau extrașcolare.
BIBLIOGRAFIE
1. N. A. GEAMĂNĂ ,,Suport de curs pentru cadrele didactice implicate în proiecte de educatie
ecologica la nivel preprimar si primar '' elaborat în cadrul Departamentului de Ecologie Sistemica si
Dezvoltare Durabila , Universitatea Bucuresti , 2004 .
2. J. FRIEDMAN , ,, Jelly Jam , prietenul nostru si al naturii '' , Bucuresti , 2004 .
3. C. PÂRVU ,,, Ecologie generala '' , Editura Tehnica . Bucuresti , 2001 .
1110
STRATEGII, DEMERSURISI METODE REUSITE IN FORMAREA

PARINTILOR IN SPIRITUL COLABORARII, AL PARTENERIATULUI.
GRADINITA NR. 1 VACARESTI

EDUCATOARE : DRAGNE ELENA
“ Un copil este ca o samanta de floare …
Cat de frumos va creste , cat de frumos va rodi
Depinde de gradinarul care o va ingriji ,
De ce pamant si de cata lumina are ,
De cat e ferita de frig , de furtuna si de soare prea tare .” ( Irina Petra )
Idealul educaţional constă în formarea şi dezvoltarea integrală a personalităţii din perspectiva

exigenţelor culturale, social-economice, ştiinţifice şi politice ale societăţii democratice pentru asumarea
unui ansamblu de valori necesare propriei dezvoltări, realizării personale şi integrării sociale şi
profesionale într-o societate a cunoaşterii, în contextul valorilor europene şi general-umane.
Realizarea acestui ideal nu poate fi concepută fără o legătură strânsă între cei trei piloni, care stau la
baza educaţiei permanente, de calitate. Aceşti piloni sunt: şcoala, familia, comunitatea - trei surse
principale pentru dezvoltarea şi educarea personalităţii umane.
De modul în care şcoala interrelaţionează cu familia şi comunitatea depinde formarea personalităţii
şi instruirea copilului. Relaţiile bune dintre şcoală, familie şi comunitate sunt în avantajul dezvoltării
copilului la diferite vârste.
Familia are un rol decisiv în maturizarea psihosocială a copilului, în conturarea concepţiei lui
despre lume şi despre sine. Influenţa exercitată de către părinţi asupra copilului este benefică, dacă aceştia
sunt competenţi privind educaţia, dacă îl îndrumă cu tact şi cu înţelepciune, dacă îl respectă şi-i
stimulează creativitatea, responsabilitatea şi libertatea.
Şcoala continuă, diversifică şi aprofundează educaţia copilului, organizează procesul educaţional,
centrat pe formarea integrală a personalităţii acestuia. Calitatea acţiunilor şi a influenţelor familiei şi ale
şcolii poate fi obţinută numai printr-o comunicare şi colaborare eficientă între actorii implicaţi în educaţia
copilului.
Relaţiile bazate pe înţelegere, susţinere, respect, dragoste creează temeiul comunicării şi colaborării
eficiente a familiei cu gradinita / scoala si este realizata prin intermediul parteneriatelor , care
actioneaza in urmatoarele directii:- ajuta cadrele didactice in munca lor ;- genereaza si perfectioneaza
competentele scolare ale copiilor ;- imbunatatesc programul de studiu si climatul scolar ;- dezvolta
abilitati educationale ale parintilor ;- creeaza un mediu de siguranta sporit in scoli.
Astfel in activitatile desfasurate cu parintii pe langa organizarea si sustinerea de sesiuni , lectorate ,
intruniri de informarea si formare pentru parinti (” Educati asa “) pe teme de interes comun,anul trecut ,
am lansat parintilor invitatia de a participa in derularea unor activitati la clasa , ca specialisti intr-un
anumit domeniu , pentru a surprinde si trezi curiozitatea pentru etapa experentiala ,pentru a imbogatii
aria cunostintelor pentru care noi nu suntem in masura sa le transmitem copiilor .
Astfel ,in cadrul proiectului tematic “ Imi aleg o meserie “prezenta unor parinti specialisti in
domeniile : “Apicultor “ si “ Cadru medical” au avut un impact deosebit starnind mare atentie prin
prezentarea unei personae straine pentru restul copiilor si curiozitate prin expunerea materialelor
corespunzatoare meseriilor in mod real.
In acest mod , prescolarii au observant stupul ( in miniatura ) ramele , albinele ( puse in cutiute cu
geam ) insrumente folosite pentru strangerea mierii , au aflat procesul de fabricare al mierii, frumusetea
acestei meserii dar si pericolul expunerii fara costumul de protectie . Prescolarii au imbracat pe grupuri ,
costume de apicultori si au fost incantati, deasemenea au primit fiecare pentru degustare borcanele mici
cu miere.
La fel de incantati au fost prescolarii si in cadrul activitatii avand ca invitat parintele “ cadru
medical “ in cadrul careia au aflat cum arata coloana vertebrala cu ajutorul paharelor de unica folosinta si
pericolele lovirii acesteia , au folosit stetoscopul si au aflat secretul descoperirii problemelor de sanatate
,, unde trebuie sa sune in caz de accidente, cetrebui sa faca pentru evitarea infectarii unei rani , au aflat
cum arata /se foloseste o masca de oxigen .
1111
Deasemenea am lansat parintilor invitatia de a participa cu randul si la desfasurarea unor activitati

practic - gospodaresti in cadrul proiectului derulat“ Bogatiile toamnei’la prepararea “ salatei de fructe”,
“salata orientala” , “compot “, “sandviciuri haioase si gustoase”etc., la care parintii au participat cu
placere si au descoperit ca pot antrena copiii in cat mai multe activitati de acest tip, pentru ca si ei pot la
aceasta varsta sa invete sa prepare gustari sanatoase , ii invata sa fie responsabili pentru o sarcina data, le
deschide apetitul celor mofturosi stiind ca a depus efort in prepararea acestora , ii invata sa respecte
munca , sa intretina curatenia la locul de munca etc.
Tot in cadrul proiectului am desfasurat cu parintii activitatea : “ Sarbatoarea dovlecilor “ in cadrul
careia
parintii ajutati de mine au lucrat pe grupuri( ateliere ) – au decorat cu plastilina imagini cu dovleci
haiosi ; - au confectionat dovleci haiosi din fasii de carton colorat , - au decorat haios dovleci naturali
folosind hartie creponata ,coli xerox color , dovedind indemanare ,imaginatie , creativitate si in urma
careia au apreciat efortul cadrelor didactice pentru desfasurarea acestui tip de activitati .La final copiii
costumati au desfasurat o parada a costumelor si mastilor , au fost serviti cu placinta de dovleac si dovleac
turcesc copt Toti participantii au primit diplome iar lucrarile au fost expuse in holul gradinitei
Deasemenea parintii au fost implicati in activitatea de confectionare a unor costume ecologice
utilizate intr-o activitate a parteneriatului cu scoala “Iancu Vacarescu”intitulat “Pas cu pas , spre scoala ne
indreptam”, pentru parada costumelor eco. In urma acestui eveniment ,copiii au fost premiati cu diplome
pentru cele mai frumoase costume
O alta modalitate de implicare a parintilor ,cu impact si feed back deosebit , sunt activtatile
extracurriculare desfasurate sub indrumarea educatoarei si cu deosebita influenta formativa realizata in
afara programului propriu- zis : plimbari , vizite , excursii,parteneriate pe diferite teme cu alte institutii .
Rolul educatoarei si al familiei este de a oferii in mod gradat si in raport cu particularitatile de
varsta , cunostintele necesare care motiveaza conduitele si normele eco- civice ; sa creeze si sa organizeze
activitati educative stimulative .In acest sens am organizat o vizita la farmacie ( in vederea consolidarii
cunostintelor acumulate in cadrul activitatilor la clasa ),excursii avand ca obiectiv vizitarea unor fabrici :
- fabrica de lapte “Natura “, fabrica de ingheteta “ Cicom “ ,fabrica de pufarine oferind prescolarilor
informatii despre procesul de fabricare al laptelui si produselor derivate , inghetatei, pufarinelor si
orientarea acestora in alegerea unui loc de munca in viitor .
Prin intermediul acestor metode prezentate am reusit ca de-a lungul anilor ,sa stimulez interesul
parintilor pentru implicarea in activitatile grupei ,sa beneficiez de suportul moral si financiar in toate
actiunile derulate pana in prezent ,cu scopul formarii si modelarii intregii personalitati a copiilor , dar mai
ales a comportamentelor civilizate ,dorite in mediile frecventate atat la nivelul gradinitei cat si in mediul
familial.
Parteneriatul Gradinita – Familie este o experienta benefica. Impreuna copii, parinti, gradinita,
comunitate valorifica o experienta care stimuleaza si sarbatoreste succesul educatiei.
1112
Înv. Dragnea Mariana, Școala Gimnazială Vulcana Pandele

,,Copilul este o fiinţă pentru care principala trebuinţă este jocul, această trebuinţă spre joc este ceva
esenţial naturii sale. Trebuinţa de a se juca este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa , să
procurăm şcolarului acele mobiluri de acţiune care se consideră de negăsit în sala de clasă. „( Ed.
Claparede, Educaţie funcţională)
parteneri educaţionali: şcoală –elevi-părinţi.
Obiectivul central al desfăşurării activităţii îl reprezintă creşterea flexibilităţii şi adaptarea ofertei
de educaţie şi formare profesională la cerinţele pieţii muncii, a nevoilor şi intereselor elevilor, conform
tendinţelor de dezvoltare economică locală, naţională şi europeană şi asigurarea şanselor egale la educaţie
şi formarea profesională pentru elevi.
Activităţile prioritare în promovarea imaginii şcolii sunt :
- difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programe didactice, proiecte educaţionale,
baza materială, resurse umane, rezultate şcolare;
- consilierea elevilor de gimnaziu şi a parinţilor cu privire la orientarea şcolară şi profesională;
- dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii şi a corelării oferte educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale ;
- promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale.
Imaginea şcolii poate fi promovată de asemenea prin publicarea unor numere de articole în presa
scrisă şi virtuală, apariţii radio şi TV, realizarea de clipuri promo care să prezinte informaţii cu privire la
intreaga activitate educaţională desfăşurată în şcoală.
Utilizarea promovării prin intermediul internetului reprezintă o prioritate pentru şcoală, având în
vedere faptul că tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet.
În afara activităţilor de promovare clasică (serbări şcolare, târguri educaţionale, Ziua Porţilor
Deschise, participări la concursuri şi olimpiade şcolare şi rezultate şcolare deosebite), unitatea şcolară se
adaptează la metodele moderne de informare în masa publicului.
Ştiut fiind că ,,talentul este o părticică, un storp de rouă într-un ocean,, şi că ,,talentul fără muncă
este ca o piatră rară, neşlefuită,,(Ion Hânguleşteanu) , cu ajutorul acestor activităţi şcolare oferim elevilor
, atât o cale de a descoperi noi talente , cât şi o modalitate de a le şlefui.
Bibliografie:
-Editura DPH- ”Învăţăm , jucându-ne!”
-Editura Carminis – ”Cu mic , cu mare...haideţi la serbare!”
-”Psihopedagogia personalităţii” –Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1996
-”Pedagogie Şcolară” - Editura Gheorghe Alexandru, Craiova 1995
1113
O educaţie românească pentru generaţiile viitoare
Prof.Dragoianu Maria-Magdalena
Scoala Gimnaziala Goiesti Dolj
Interesul pentru educaţie a fost dintotdeauna o preocupare majoră a societăţilor şi a elitelor lor. În
perioada modernă, începând cu revoluţia industrial, când accesul la şcoală s-a generalizat, învăţământul a
devenit o prioritate pentru toate clasele sociale, fie şi doar din speranţa, justificată, că individul să se poate
ridica deasupra condiţiei date de familia, locul şi circumstanţele în care s-a născut.
Studii efectuate în ultimii ani, care au analizat educaţia şi învăţământul românesc, fie pe toţi
parametrii învăţării (a învaţă să ştii, a învaţă să faci, a învaţă să fii şi a învaţă să trăim împreună, cum ar fi:
“The ELLI Index – Europe 2010”) fie pe parametri independenţi: “a învaţă să ştii” sau “a învaţă să faci”
au scos în evidenţă cam aceleaşi probleme: că există o strânsă corelaţie între nivelul scăzut al
învăţământului şi problemele economice ale ţării. Ca să nu mai vorbim de cele sociale. (1
Cum să facem acum, când harta etnică şi chiar socială a Europei unite se tot schimbă, să ne păstrăm
identitatea şi valorile naţionale și să le adăugăm valorilor internaţionale? Să ne găsim un loc şi o direcţie.
În întreg continentul european, încă de la începutul secolului XIX, dar mai ales după mijlocul său,
au apărut politici generale, naţionale de învăţământ cu programme şi pedagogii menite să se răspândească
în toate colţurile societăţilor.
Nici România nu a fost mai prejos – personalităţi cum ar fi Spiru Haret, Onisifor Ghibu, Vladimir
Ghidionescu, Emil Brândză, Ştefan Barsanescu, Dimitrie Gusti, contribuind enorm la promovarea atât a
valorilor româneşti dar şi la integrarea celor universale în cultură noastră. Recomandăm celor interesaţi
lucrarea profesorului Ion Albulescu de la Cluj, “Istoria pedagogiei româneşti”.
În perioada contemporană, globalizată, super-tehnologizată şi foarte dinamică în ceea ce priveşte
piaţa muncii, ţările care au reuşit să creeze schimbări majore şi benefice pentru învăţământ au avut câteva
lucruri în comun în politicile lor educaţionale.(2
Astfel, experienţă reformelor din ţări că Polonia, Coreea de sud, Finlanda, Singapore, Canada,
Estonia sau Australia, şi aici trebuie avute în vedere şi experienţele negative, arată că există trăsături
comune ale drumului către succes care ar putea fi sintetizate într-un “decalog” pe care România l-ar putea
urma în dorinţa ei legitimă de a-şi decide propriul destin prin generaţiile viitoare. Astfel, este necesară:
1. Crearea unei viziuni de ţară pentru educaţie şi învăţământ pe termen lung. Finlanda de
exemplu, are ca scop ca “prin educaţie de nivel înalt, ţara să poată sta mai departe de influenţele marilor
puteri, astfel păstrându-şi identitatea”; Singapore a avut “trecerea de la lumea a treia la lumea întâi “iar în
ultimii zece ani se concentrează pe menţinerea la acest nivel. De aceea, orice dezbatere publică trebuie să
contribuie la conturarea acestei viziuni care, odată articulate, să reprezinte punctal de referinţă al direcţiei
de dezvoltare şi perfecţionare a învăţământului pe termen mediu şi lung. Analizele sistemelor performante
sugerează că este nevoie cam de şase ani pentru a se vedea rezultate pozitive măsurabile.
2. Stabilirea de standarde ridicate şi deci, de aşteptări de la toţi elevii şi de la toate şcolile.
3. Egalitatea de şanse pentru toţi copiii. Pe lângă nevoia de fonduri pentru şcolile şi liceele
de la ţară sau din zone sărace, se poate stabili un sistem de aducere la oraş sau în şcolile mai căutate a
învăţătorilor şi profesorilor, urmând un sistem de alocare prioritară pentru cei ce stau o perioada la ţară
sau în şcolile defavorizate).
4. Pregătirea viitorilor profesori ar trebui să se facă în colaborare directă și verificabilă
între universităţi şi şcoli, cu practică la şcoli – parte din cerinţele pentru acordarea diplomei.
5. Alinierea curriculei pentru clasele 0-12 şi necesitatea coerenţei în implementarea ei la
nivel de clasă, cu asigurarea spijinului material. Acesta este un punct foarte vulnerabil al situaţiei actuale,
căci documentele existente separă pedagogia de curriculă, aceasta din urmă devenind doar o înşiruire de
conţinuturi. Se perpetuează la catedră idea că cea mai importantă misiune a dascălului este transmiterea
informaţiei, iar pedagogia şi metodica sunt doar nişte decoraţiuni ulterioare.
6. Motivarea şi implicarea elevilor în întreg procesul şcolar (excursii, ore după şcoală,
sport organizat, activităţi artistice, etc). La acest capitol s-au făcut progrese foarte bune în ultimii ani.
7. Clarificarea responsabilităţilor şi folosirea lor pentru dezvoltare şi iniţiative. Cine scrie
curricula, cine o verifică, de câte nivele de inspecţie este nevoie. De notat că în multe ţări, acreditările şi
evaluările se fac în proporţie de 80%, intern. Inspectorii au ca misiune principal sarcina de a verifica dacă
1114
ceea ce şcoala a evaluat este adevărat şi de a-i ajuta pe cei ce au nevoie să se îmbunătăţească prin
recomandări specifice. Tot aici, este necesară creş̦terea gradului de obiectivitate în evaluările elevilor și
corelarea evaluărilor şcolilor şi liceelor cu evaluările de la testele naţionale.(3
8. Eficientizarea folosirii resurselor. Şi aici s-au făcut progrese, însă descentralizarea
devine ineficientă dacă nu este corelată cu flexibilitatea în alocarea fondurilor.
9. Crearea unui “portret de caracter”, aşa cum îl numea Simion Mehedinţi, al elevului. Să
ne punem de accord asupra trăsăturilor de character pe care ar trebui să le aibă un elev al societăţii
româneşti contemporane şi, mai ales viitoare, într-o lume globalizată. Cu ce poate contribui caracterul
viitorului cetăţean român la bagajul umanităţii? O să ne referim la puţin mai jos la ce ar trebuie să includă
el pentru că experienţa ne-a convins că acest “caracter” implicit şi explicit exprimat în programele şcolare
poate deveni coloana vertebrală a oricărui sistem educaţional ce are că scop desăvârşirea individului ca
membru al unei societăţi democratice.
10. Conectarea la practicile educaţionale de success în contextual globalizării (ex:
promovarea analizelor lui John Hattie a cărui carte a fost tradusă în româneşte fără a fi însă promovată în
şcoli; sau luarea de decizii bazate pe studierea datelor colectate despre performanţele elevilor; crearea de
“comunităţi de învăţare” după modelurile Marzano)(4
Se vorbeşte (şi în multe ţări se şi acţionează) despre centrarea educaţiei pe elev. Această nu este o
vorba goală sau un doar sindrom al relativismului post-modern. Dimpotrivă, punerea elevului în centru
este în perfectă concordanţă cu ceea ce ce elitele societăţii româneşti, eminenţi pedagogi democraţi şi
progresişti au avut în prim plan în ultimii 150 de ani.
Astfel G.G. Antonescu spunea că “individualismul şi provocarea la acte de creaţie constituie două̆
note caracteristice ale culturii formative, pe care ne dorim să o realizăm în şcoală”(5iar Iosif Gabrea era
convins că “idealul educaţiei nu este altul decât potenţarea la maximum a individualităţii”(6 Iar exemplele
pot continua cu personalităţi ca: Onisifor Ghibu, Constantin Rădulescu-Motru şi alţii în a căror scrieri şi
acţiuni se poate găsi o enormă cantitate de gândire progresistă care ar putea face faţă oricăror scrutine
riguroase moderne.
Din literatura de specialitate contemporană, cel mai bun promotor al metodologiilor de gândire
independenţa şi logică de la Dewey şi Lipmann încoace este Albert Bandura, al cărui superb concept de
“auto-eficacitate” nu trebuie confundat cu termenul de “self-esteem” sau ”încredere în sine”. Auto-
eficacitatea este modul şi modelul prin care o persoană devine conştientă nu numai de ceea ce poate face
dar şi CUM poate cunoaşte şi înţelege. (7
Auto-eficacitatea se poate aplica la orice domeniu specific: în sport, la matematică, chimie, desen
sau muzică. Felul în care o persoană îşi percepe auto-eficacitatea poate prezice dacă individul va începe o
sarcină de lucru, cât timp va persista la realizarea ei, cât efort va investi în ea, dacă va da înapoi în caz de
dificultăţi şi dacă o va duce la bun sfârşit.
Rezultatele unor cercetări pe elevi din Banat şi Moldova(8 indică faptul că rezultatele studiilor din
afara României se aplică şi în ţară noastră. Mai precis, ei au constatat că tradiționala convingere că
inteligenţa este fixă este un factor negativ asupra progresului elevului; această convingere, aplicată la
clasă sau şcoală, determină “reducerea rezistenței și perseverenței în efort” şi, în consecinţă rezultate
slabe.(9 Pe de altă parte, scopurile de învăţare ale elevilor orientate spre cunoaştere, sunt indicatori
pozitivi de performanţă; cu alte cuvinte, auto-motivarea (care poate fi “antrenată”) este un indicator de
succes pe viitor.
Odată făcută legătură dintre specificul românesc şi contextul extern trecut şi contemporan, pe
fondul experienţelor noastre şi ale altora care au avut success, să vedem ce s-ar putea face pentru a pune
dorinţele în practică.
Şi putem porni în această încercare de la o întrebare pusă de un părinte român implicat în
dezbaterile pe teme de educaţie:
“Cum ştiu eu că şcoala la care merge copilul meu este o şcoală bună?” Această este o întrebare
fundamentală, care necesită un răspuns pe măsură.
În primul rând trebuie trecut dincolo de răspunsul simplist despre câţi olimpici produce şcoala sau
la câte facultăţi primesc copiii admitere. Acest gen de evaluare, deşi recunoaşte meritele unora dintre
copii, nu spune nimic despre”valoarea adăugată” dată de şcoală potenţialului fiecărui copil. Orice
profesor din lume va fi de accord că este mult mai greu, şi deci mult mai de admirat, să aduci un copil de
1115
5 la nota 7 sau 8 decât să îl ţii pe unul de 10 la 10. Pe hârtie, la rezultat, al doilea elev are nota 10, în timp
ce primul are doar opt. Ce şcoală este mai bună?
De asemenea, procentajul infim al olimpicilor din marea masă a elevilor şi a viitorilor cetăţeni ne
obligă să nu considerăm acest aspect (pozitiv de altfel) ca fiind definitor pentru calitatea unei şcoli, că să
nu mai zicem al unui întreg sistem. Că să nu mai vorbim că un număr ridicat dintre olimpici pleacă din
ţară.
Deci, cum ştim că ai noştri copii merg la o şcoală bună? Ce este o şcoală bună?
Răspunsul ar trebui dat de societatea românească. Ce fel de elev doreşte ea să fie produs de şcoală?
Ce fel oameni dorim să avem în ţară? Ce fel de cunoştinţe şi ce fel de caracter vrem să dezvoltăm în
copii?
Esenţial ar fi ca toate şcolile să aibă, pe lângă conţinuturi, obiective şi cadre cheie la fiecare materie
şi, pe lângă activităţile extraşcolare despre care se poate discuta separat, acel “portret” al elevului pe care
îl menţionam la început. Acesta (inspirat din formatul Bacalaureatului Internaţional dar adaptat la ceea ce
este nevoie în România) ar trebui să conţină o serie de trăsături de caracter care să fie integrate în
programe, care să fie prezente în viaţă de zi cu zi a şcolii, care să fie discutate de către cadrele didactice la
întâlnirile de pregătire profesionale. Astfel elevii ar trebui să devină:
• Persoane ce gândesc
• Capabili să comunice
• Posesorii unor principii cum ar fi onestitate, demnitate şi responsabilitate
• Persoane cu o viziune echilibrată a realităţii care să-i ajute să poate lua decizii logice şi etice
• Deschişi la minte – cu o toleranţă şi înţelegere a altor culturi
• Oameni ce reuşesc să combine armonios dezvoltarea intelectului cu dezvoltarea fizică şi psihică
• Capabili să-şi evalueze părţile pozitive, limitele şi experienţele astfel încât să-şi poată urma
propria dezvoltare
• Persoane capabile de compasiune, de empatie şi respect pentru situaţiile şi sentimentele altora
Dacă o şcoală îşi propune astfel de ţeluri şi are măsuri specifice de dezvoltare, evaluare şi
îmbunătăţire, atunci acea şcoală este o şcoală bună.
Dacă aceste trăsături ar deveni prioritare, şansa de a nu repeta greşelile din trecut despre care Mihai
Eminescu ne atenţiona, ar creşte:
Copiii români sunt încărcaţi cu materii atât de multe şi atât de diverse, încât nici profesorii, nici
şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Aceşti copii nu învaţă nimic, pentru că memoria nu păstrează
nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu şi judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect
al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scârba copilului de carte.
Pe de altă parte, nu ar trebui căzut nici în greşeala că “de pe timpul lui Eminescu tot aşa era”. Nu, au
fost foarte mulţi educatori de marcă în istoria pedagogiei româneşti care au contribuit la schimbări reale;
am menţionat pe câţiva dintre ei mai devreme.
Nu trebuie ignorat nici faptul că, în ciuda multor critici, multe aspecte ale sistemului de învăţământ
socialist, nu în ultimul rând cultură generală şi, de asemenea, multe dintre schimbările din ultimii 25 de
ani au fost pozitive. Le-au lipsit însă coerența, flexibilitatea şi viziunea pe termen lung. Toate acestea ar
trebui discutate în dezbaterile publice, iar acelea dintre ele care se potrivesc cu noua viziune de ţară, să fie
păstrate.
Astfel, am dori să sugerăm câteva direcţii pentru eventuale dezbateri, direcţii ce ar putea conduce
către o schimbare de paradigmă şi, implicit,gg către o apropiere a celor cu energie şi bine intenţionaţi din
societatea românească către un scop comun de a educa românii de astăzi pentru societatea românească de
mâine:
1. De la o supra-specializare timpurie să se treacă la o cultură generală mai largă până în
clasa a X-a şi la un sistem liceal mai flexibil (printre altele, vezi schimbările din Polonia începute în 1999
şi care au dat rezultate după doar câţiva ani).
2. De la ierarhizarea şcolilor pe baza de “rezultate” fără punerea în context, către o evaluare
pe baze de analize ale progreselor fiecărei şcoli, în funcţie de specificul ei şi al nivelului elevilor pe care îi
are în momentul admiterii; inclusiv al valorii adăugate, cu rezervele de rigoare, bineînţeles. Există metode
testate şi folosite ale acestor măsurători ale valorii adăugate (de exemplu “de Courcy analysis” în
Australia pentru învăţământul liceal sau studiile RÂND Europe pentru învăţământul superior european).
Deciziile la nivelul şcolilor, inspectoratelor sau ministerului să se facă pe baza de date, de analize a
1116
rezultatelor pornind de la nivelul copilului atunci când intră în unitatea de învăţământ respectivă. Dacă nu
este bazată pe dovezi, orice opinie rămâne o opinie. (10
3. De la o pedagogie separată de curriculum către o pedagogie axată pe conţinuturi şi
competenţe integrate. Aceasta, credem noi, este cheia către succes la nivel de clasă şi apoi de şcoală.
Poate fi exprimată explicit şi se poate stabili un program metodic de implementare şi evaluare.
4. De la o pedagogie care îl are pe profesor că element principal către o pedagogie ce se
concentrează pe elev, după cum am detaliat mai sus. Această schimbare însă nu se poate obţine dacă
profesoara sau învăţătorul nu se simt respectaţi; dacă nu li se acordă încredere, autonomie, resurse şi
acces la ele; dacă nu se crează pe o baza solidă de cunoştinţe profesionale, inclusiv pedagogice, dobândite
prin cursurile universitare de specialitate.
Astfel rolul universităţilor ar fi să participe activ la viitoare dezbateri şi
• să se implice direct în scrierea programelor şcolare, atât la conţinuturi, cât şi la competenţe şi
abilităţi
• să fie puntea de legătură dintre şcoli şi lumea de după şcoală, de după facultate; lumea reală în
care toţi absolvenţii vor sfârşi
• să stabilească parteneriate cu şcolile şi liceele prin care viitoarele cadre didactice să aibă şansa de
a obţine practică “în producţie”
• să ajute la evaluarea acestor experienţe la clasă şi să îi ajute pe viitorii dascăli să-şi îmbunătăţească
nu numai cunostiintele de specialitate, dar şi metodele de predare
• să devină nu doar pepiniere de viitori învăţători şi profesori, ci adevărate “laboratoare
pedagogice”.
Nicolae Slavici spunea: “Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând
destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţă”.
Nu avem nicio îndoială că cei mai mulţi dintre cei implicaţi în educaţie şi învăţământ, dar şi simplii
părinţi sau cetăţeni interesaţi de soarta viitorului ţării lor sunt de acord cu Nicolae Slavici.
Pentru ca şcoala să cultive “destoinicirile intelectuale”, şi am adaugă noi şi practice ale copilului, ea
ar trebui să ştie atât cum să o facă prin curriculum, pedagogie, resurse şi politici înţelepte dar şi care sunt
“destoinicirile” fiecărui copil care îi intră pe poartă. Şcoala, universitatea, părinţii, organizaţiile non
uvernamentale şi partidele trebuie să se pună de acord asupra direcţiei spre care să se îndrepte societatea
românească, să creeze cadrul necesar astfel încât copiii de astăzi să simtă “trebuinţa de a învăţa toată
viaţă” pentru propria desăvârşire şi a României devenire şi participare la progresul şi prosperitatea
umanităţii.
De la Aristotel încoace, care avea dilemele menţionate la începutul articolului, şi până în ziua de
astăzi, întrebările despre rolul şi scopul educaţiei viitorelor generaţii transcend graniţe şi perioade istorice.
Provocarea pentru noi astăzi este de a căuta şi încerca să creeam o lume mai bună cu materialul avut şi în
contextul social, uman, istoric şi geografic contemporan al României.
NOTE________________________
1 S. Vlaston, ‘Inca o palma pe obrazul invatamantului romanesc’, Ziare.com, septembrie 2010,
http://www.ziare.com/scoala/stiri-invatamant/inca-o-palma-pe-obrazul-invatamantului-romanesc-
1039621
2 S. Frank Bristow & S. Patrick, ‘An International Study in Competency Education: Postcards from
Abroad’, International Association for K-12 Online Learning iNACOL, October 2014,
http://www.inacol.org/wp-content/uploads/2015/03/CW-An-International-Study-in-Competency-
Education-Postcards-from-Abroad-October-2014.pdf
UNESCO, ‘Education Systems in ASEAN+6 Countries: A Comparative Analysis of Selected
Educational Issues’, Education Policy and Reform Unit UNESCO Bangkok, 2004,
http://unesdoc.unesco.org/images/0022/002267/226757E.pdf
3 C. Iosifufescu, C. Novak, D. Stroie, Z Viăduț, F. Nicula, & O. Jidveian, ‘Raport național privind
starea calității în unitățile de învățământ preuniversitar public din mediul rural’, Agenția Română de
Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar ARACIP, Tracus Arte, Bucureşti, 2015.
4 J. Hattie, Invatarea vizibila. Ghid pentru profesori, Trei, Bucureşti, 2014.
5. I. Albulescu, note de curs ‘Istoria pedagogiei româneşti’, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-
Napoca, p. 21, https://beyondreamz.files.wordpress.com/2010/01/istoria_pedagogiei_romanesti.pdf
6 Albulescu, p. 25.
1117
7 A. Bandura, Self-Efficacy: The Exercise of Control, W.H. Freeman, New York, 1997.
8 S. Butnaru & L.R. Gherasim, Performanta Scolara, Polirom, Bucureşti, 2013.
9 Butnaru & Gherasim, Performanta Scolara.
10 The Measures of Effective Teaching Project, http://www.metproject.org/
S. Waack, ‘Hattie Ranking: Influences And Effect Sizes Related To Student Achievement’, Visible
Learning, http://visible-learning.org/hattie-ranking-influences-effect-sizes-learning-achievement/
J. DeCourcy, ‘Resources’, Data Strategy Pty Ltd, 2015, http://www.datastrategy.com.au/
K. Yuan, ‘A Value-Added Study of Teacher Spillover Effects Across Four Core Subjects in Middle
Schools’, Education Policy Analysis Archives, v. 23, no. 38, Mar. 30, 2015, p. 1-24.
1118
Prof.Dragomir Marilena Claudia

Colegiul Economic ,,P.S.Aurelian Slatina,Olt
cum.
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă.
activitatea. De ce?
copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ atragem atentia asupra
1119
îmbunătățită.
1120
Un an de Școală comunitară
Director, Cristian Dragomir

Pentru a schimba imaginea de școală aridă în care elevul vine pentru că este obligat să facă acest
lucru, Școala Gimnazială Dragomirești a devenit, începând cu septembrie 2016,‘’școală conectată la
comunitate’’, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de formare a elevilor, printr-o dotare superioară și
crearea unor oportunități de implicare a fiecărui elev în activități care-i fac plăcere.
Elevii de astăzi sunt diferiți de cei din urmă cu câteva decenii, au așteptări și nevoi de formare
distincte. Ar fi ideal să le putem oferi o școală în care aceștia să se implice efectiv în propria formare,
dând fiecăruia posibilitatea să evolueze în raport cu propriul potențial, tinzând spre autodepășire, spre
atingerea motto-ului școlii: „Școala are rostul să te ridice undeva de unde să-ți fie rușine să mai cobori !”.
Vremurile în care elevii învățau de frica unei note mici sunt demult apuse. Astăzi, elevul trebuie
motivat să participe la actul educațional, să pună pasiune în ceea ce face, conștientizând veridicitatea
ideii „Școala te face mare’’. Învățarea, pentru a fi eficientă, trebuie să fie relevantă.
În cadrul proiectului scoala@com_unitate, derulat cu sprijinul Fundatiei NOI ORIZONTURI, au
fost dezvoltate două standarde ale școlilor comunitare, Voluntariat și Învățare relevantă, prin intermediul
a 6 activități desfășurate în perioada aprilie – noiembrie 2017: Școala mea, grădina mea!, Să fim
solidari!, Activități de socioanimație, Școala – dincolo de frontiere, Fac ce-mi place , Punct. Şi de la
capăt..
Proiectul a fost liantul construirii unei echipe -cadre didactice, părinți, reprezentanții instituțiilor
publice, alti membri ai comunității locale, pentru crearea contextului necesar atingerii scopului propus,
‘’Școala Gimnazială Dragomirești-școală comunitară’’. Am descoperit împreună că, așa cum afirma
Nelson Rockefeller :’’Nu poti lăsa urme pe nisip cât timp stai jos’’, societatea și comunitatea
schimbându-se cu noi, prin noi. Elevii s-au dezvoltat armonios în contexte noi, relevante, au avut
oportunitatea de a face ceea ce le place și pot face bine (dans, picture, colaj etc), fiind parteneri la propria
formare. Un exemplu deosebit de învățare relevantă a fost o lecție de istorie autentică. Dincolo de spațiul
formal al sălii de clasă, ora de istorie a avut o încărcătură deosebită. Mărturiile civilizației umane de la
Geangoești le-au trezit elevilor un interes aparte, aceștia fiind dornici să descopere. Harta vie a sitului
arheologic a fost adusă în sala de curs prin intermediul tablelor interactive achiziționate în cadrul
proiectului.
Cred într-o școală în care elevii și dascălii zâmbesc, în care se obțin rezultate pozitive prin învățare
relevantă, într-o școală care îl ajută pe elev să se descopere, să-și găsească locul în comunitate și drumul
în viață. Lumea devine mai bună prin educație, iar educația secolul XXI nu se poate face decât cu
sprijinul familiei și al comunității, în școli cu învățământ de calitate, flexibil și motivant pentru
beneficiarii direcți, deoarece, așa cum afirma Ferdinand I, ‘’Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce
domneşte într-însa!’’
1121
MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE REALIZATE ÎN

PARTENERIAT CU PĂRINŢII ÎN VEDEREA PROMOVĂRII IMAGINII ŞCOLII
Dragomir Daniela, Porf. înv. primar, Şcoala Gimnazială „I. H. Rădulescu”, Bucureşti,
Sector 1
Succesul unei campanii de promovare a imaginii şcolii depinde de strategia organizaţională, de
modalitatea de comunicare şi informare publică şi de forma de publicitate aleasă.
Activităţile extraşcolare şi nonformale permit aprofundarea cunoştinţelor dobândite de către elevi,
crearea de oportunităţi pentru valorificarea experienţelor, precum şi o modalitate de promovare a şcolii.
Programele şi proiectele vin în completarea activităţilor şcolare şi se pot organiza pe grupe şi cu
implicarea părinţilor. Şcoala este a doua instanţă de socializare, după familie, iar cadrul didactic trebuie să
colaboreze cu toţi vectorii educaţionali, în vederea armonizării educaţiei formale cu cea nonformală.
Derularea unor activităţi educative, proiecte şi programe educaţionale în parteneriat cu factori
importanţi din comunitatea locală, duce la o mai bună cunoaştere de către aceştia a politicilor promovate
de şcoală.
Cooperarea între factorii educaţionali, părinţi-profesori, familie-şcoală, detremină o percepţie
pozitivă a copiilor asupra şcolii, a activităţii de învăţare, de participare activă la activităţile extraşcolare.
Părinţii vor fi mai receptivi la cerinţele şcolii, vor acorda sprijin susţinut copiilor şi vor promova
intreselor şcolii în comunitate.
Pentru a facilita comunicarea şcoală – familie, profesorii trebuie să iniţieze activităţi care să
reprezinte oportunităţi pentru părinţi de a participa alături de copil , de a cunoaşte copilul în situaţii
diverse, de a se bucura de progresul lui, de a lucra împreună cu propriul copil la diverse proiecte tematice.
Profesorii trebuie să managerieze competent activităţile în care sunt implicaţi părinţii şi să urmărească un
scop bine definit. Printre activităţile de promovare a imaginii şcolii se pot enumera:
• Proiecte tematice;
• Excursie tematică;
• Vizită tematică;
• Şedinţe cu părinţii;
• Lectorate cu părinţii;
• Proiecte caritabile,
• Serbări şcolare;
• Colaborări cu ONG-uri;
• Activităţi antreprenoriale;
• Proiect: „Profesii şi meserii”;
• „Ziua porţilor deschise”;
• Ateliere de lucru cu părinţii;
• Obiceiuri şi tradiţii de sărbători;
• Redactarea şi promovarea revistei şcolii;
• „Şcoala părinţilor”.
Participarea democratică a părinţilor la activităţile, proiectele şi programele organizate de şcoală,
aduce beneficii importante pentru partenerii educaţionalii. Aceştia vor fi mai receptivi la nevoile şi
interesele copiilor, vor susţine mai intens acţiunile şcolii, vor oferi condiţii optime pentru ca aceştia să se
dezvolte, vor sugera copiilor importanţa educaţiei, vor comunica mai des şi mai deschis cu profesorii,
acceptă mai uşor responsabilitatea de părinte pentru a fi un bun exemplu.
Prin implicarea părinţilor în comunitatea şcolară se urmăreşte realizarea unei comunicări eficiente
între cei doi parteneri educaţionali, punerea de comun acord a sistemelor de valori, îmbunătăţirea
climatului şcolar şi crearea unei imagini favorabile a organizaţiei şcolare. Prin dezvoltarea relaţiilor cu
partenerii educativi din comunitate, părinţii, se urmăreşte comunicarea şi promovarea strategiilor
educative, stabilirea de atribuţii, competenţe şi responsabilităţi pe plan educativ şi organizarea unor
activităţi cu caracter educaţional.
1122
Implicarea directă a partenerilor educaţionali în activităţile formale şi nonformale permite o

abordare flexibilă şi deschisă spre soluţionarea problemelor educative. Mediul influenţează, iar educaţia
acţionează corelativ.
Schimbările în plan socio – economic exprimă necesitatea colaborării cu toţi partenerii educaţionali
în vederea alegerii programelor de promovare adecvate a imaginii şcolii.
Bibliografie:
Coman Cristina (2000), Relaţii publice şi mass-media, Ed. Polirom, Iaşi;
Vrasmaş Ecaterina (2008), Intervenţia socio – educaţională ca sprijin pentru părinţi, Ed. Aramis,
Bucureşti;
1123
Promovarea imaginii școlii prin intermediul serbărilor

Prof. înv. preșcolar: Dragomir Mirela-Dorinela
G.P.N. ZĂVOI
Caraș-Severin
Nu de mult a trecut perioada mirosului de brad și de lumânări aprinse, a aromelor de coznaci care
parfumează inconfundabil luna decembrie. An după an bradul își alege un loc drag de popas: grădinița de
copii. În jurul lui, cât ai clipi, se înfiripează o sebare. Și asta nu numai de Crăciun, ci și de Paști sau cu
prilejul altor evenimente, încercăm să ne luminăm sufletele alături de copii, cu o bucurie amplificată
mistic.
Pentru toate aceste celebrări serbările creează un cadru optim, dezirabil, de realizare a sarcinilor
educației nonformale, în scopul de a eficientiza învățarea, prin conținutul adaptat nevoilor fiecărui copil.
Prin specificul ei, acest tip de educație evidențiază și alte aspecte ale demersului formativ: varietate,
flexibilitate, posibilitate de diferențiere a conținuturilor și tehnicilor de lucru.
Cel mai important aspect însă, este acela că, activitățile se desfășoară, în mare parte prin
colaborarea educatoarei cu familia și cu diverse instituții din comunitate, ceea ce duce la promovarea
imaginii instituției. Și asta pentru că primul aspect pe care trebuie să-l aibă în vedere organizaţia
educaţională este formarea sau prezentarea unei imagini. Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a
unei persoane, grup de persoane sau a unei opinii publice despre instituţia respectivă. Imaginea unei
instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii aceasta este mai valoroasă decât
întreg patrimoniul grădiniţei respective.
Pentru a avea o imagine „de neuitat” pentru întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să utilizeze
mijloace variate de promovare a imaginii. Uneori acest lucru este relativ dificil, mai ales dacă nu dispui
de mijloacele necesare pentru a face asta. Din punctul meu de vedere această misiune este grea datorită
faptului că grădinița unde îmi desfășor activitatea este amplasată într-o localitate mică, lipsită de multe
resurse. Oamenii locului sunt preocupați de grija zilei de mâine, fapt care face ca implicarea și interesul
pentru educație, să fie, de multe ori, neglijate.
De aceea am considerat că prin organizarea de sebări voi reuși să atrag și să determin implicarea
într-un grad mai mare a părinților, bunicilor și a altor membri ai familiilor în activitățile grădiniței.
Deși reticenți în trecut, acum părinții se implică cu plăcere în activitățile de gen, solicitând cât mai
multe. La vizionarea programelor participă chiar invitați din alte localități: rude, prieteni, veniți să-și
încurajeze preferații. Astfel, imaginea grădiniței noastre a fost promovată cu succes în zonă și
împrejurimi.
Știu că serbările sunt o obișnuință pentru majoritatea gădinițelor, așa că am să vorbesc și despre un
alt mod prin care consider eu că particip la promovarea imaginii instituției în care activez. În fiecare an, în
apropiere de sfânta sărbătoare a Crăciunului, pornesc cu preșcolarii într-o minunată aventură, cum o
numim noi, anume cea a Colindei de Crăciun. Înarmați cu clopoței și voie bună, pornim să colindăm pe la
casele oamenilor darnici din sat, care ne așteaptă în prag cu bucurie și nerăbdare. Și nu ne abatem de la
tradiția instituită nici dacă vremea nu e prea prietenoasă. Pe lângă faptul că preșcolarilor le place că sunt
răsplătiți cu dulciuri și produse specifice, ca educatoare simt o împlinire deosebită deoarece, preț de
câteva momente, pot aduce bucurie pe chipurile și în sufletele oamenilor locului.
Și pentru ca aceste frumoase amintiri să nu rămână doar între zidurile grădiniței sau în mințile
noastre, m-am ocupat și de transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind activităţile
derulate, mai exact pe site-ul oficial al școlii, ceea ce a avut un impact major asupra comunității.
Bibliografie:
Revista învățământului preșcolar, Nr. 1-2/2008
1124
CUM STIMULĂM LA ELEVII NOȘTRI O CURIOZITATE ARZĂTOARE

Prof.înv.primar DRAGOȘ VIORICA ALINA
Școala Gimnazială,,Mihai Eminescu” Zalău, Sălaj
Așa cum bine a remarcat Samuel Johnson, editor și moralist, ,,curiozitatea este una dintre cele mai
durabile și mai sigure caracteristici ale unei minți pu ternice”. Este semnul unui spirit activ, deschis ,
orientat spre rezolvarea problemelor și, ca atare, nu numai că este esențială pentru o învățare de succes,
dar constituie și cheia creativității, i novării și progresului. Trebuie să facem tot ce putem pentru a
menține trează curiozitatea copiilor.
Evoluția i-a programat pe copii să fie curioși, să caute explicații, să-și pună întrebări. Din păcate
,adeseori, creșterea atenuează acest spirit cercetător. Pentru a-l parafraza pe criticul de educație și cultură
Neil Postman, copiii intră la școală ca semne de întrebare și ies ca puncte.Iar acest lucru este, în parte,
din vina noastră- profesori și părinți. Copiii îi văd pe adulți răspunzând mult mai des la întrebări decât
punându-le, ei ajungând să considere că a pune întrebări este ceva nepotrivit pentru un adult.Ceea ce
contează sunt răspunsurile-cunoașterea.
Și totuși ,capacitatea și înclinația de a sonda, de a explora și de a ști cum să pună întrebări
perceptive ,provocatoare și deschise reprezintă ceva extrem de valoros. Din fericire, adresarea unor ,,
întrebări încuietoare”este o abilitate care poate fi antrenată , la fel ca orice altă abilitate.
Există numeroase jocuri ce pot fi folosite la școală pentru a stimula copiilor curiozitatea, pentru a-i
învăța să pună întrebări cu adevărat imaginative. Iată câteva exemple de jocuri folosite de mine în munca
cu elevii mei!
1. JOCUL ,,CE-AR FI DACĂ....?”
Pe rând, se pun cât mai multe întrebări de genul ,,Ce-ar fi dacă.../”legate de o situație conjuncturală
în care vă aflați .În mod alternativ, acestea ar putea fi inspirate de o carte pe care elevii o citesc sau de un
domeniu mai larg , cum ar fi știința, natura, spațiul cosmic sau numerele. Iată câteva exemple:
• Ce-ar fi dacă animalele ar putea vorbi?
• Ce-ar fi dacă nimeni nu ar spune niciodată adevărul?
• Ce-ar fi dacă oamenii ar avea trei picioare?
• Ce-ar fi dacă orice om ar avea un frate geamăn identic?
2. UN TRASEU DE ÎNTREBĂRI
Se creează șablon cu mai multe ,,baloane de gânduri” fiecare conținând cuvintele ,,Mă întreb...”. Se
decupează aceste șabloane și se împart elevilor, încurajându-i pe toți să ,,se gândească la lucruri
importante”. Toți trebuie să scrie o întrebare în balon ,după care se creează un traseu de întrebări în sala
de clasă.Se cercetează împreună și fiecare copil alege pe cea de care este interesat să o cerceteze sau să o
discute în continuare.
3.DECLANȘATOARE DE ÎNTREBĂRI
Copiilor li se pare mult mai ușor să învețe să pună întrebări interesante atunci când li se dau niște
,,declanșatoare de întrebări” care să-i stimuleze. Se poate realiza împreună un poster care să
înfățișeze mai multe moduri posibile de a începe o întrebare încuietoare.
- De ce crezi că....?
- Ce s-ar putea întâmpla dacă...?
- Oare este posibil să...?
- Ce crezi despre...?
1125
4.PRAFUL MAGIC
Elevii sunt puși să-și imagineze că o persoană de renume vine la un ceai.De pildă, o celebritate , un
personaj dintr-o carte sau dintr-un film sau un anumit personaj istoric.Li se sugerează sa-și imagineze că
au un praf magic pe care să-l presare deasupra respectivului vizitator. Acesta le va da puterea de a pune
trei întrebări, iar răspunsul va fi adevărul și numai adevărul.Ce vor întreba?
5. JURNALUL ÎNTREBĂRILOR
O idee minunată este aceea de a-i ajuta pe copii să-și țină,, un jurnal al întrebărilor”- o broșură
pentru întrebări speciale.Acestea pot fi înregistrate pe măsură ce sunt puse,putând fi apoi folosite ca
subiecte de discuție.
Încurajarea copiilor de a pune întrebări care-i preocupă cu adevărat este o foarte bună
modalitatede a-i determina să manifeste un interes mult mai mare pentru subiectele de la școală. S aici
dascălul are un rol coplesitor .Să nu uităm că școala joacă un rol educativ important, dar există lucruri
esențiale pentru viitorul copiilor care nu figurează în programa de învățământ: curiozitatea, gândirea
flexibilă, perseverența, gândirea anticipativă- obligatorii pentru succesul copiilor noștri.
BIBLIOGRAFIE:
Simister C.J.- Jocuri pentru dezvoltarea inteligenței și creativtății copiilor, Ed. Polirom Iași-2011
1126
Promovarea imaginii grădiniței prin activitățile de voluntariat desfășurate la

grupă
Prof. înv. preșcolar Dragoslav Denisa-Elena

G.P.P. “Bobocei din Micoro III”
Județul Buzău
eforturilor de promovare a imaginii grădiniței şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
beneficiari/părinți. Imaginea grădiniţei are o puternică influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări
influenţeazaă alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii
să fie aceeaşi cu ceea ce doreşte grădinița să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive
ia ani de grijă, de muncă sistematică de comunicare şi de calitate. Promovarea cuprinde toate formele de
comunicare şi activităţile pe care grădinița le poate desfăşura. Fiecare cadru didactic trebuie să realizeze
acțiuni menite să ducă la creșterea prestigiului unității de învățământ unde lucrează.
În opinia mea, activitatea de voluntariat contribuie foarte mult la dezvoltarea personală, deoarece
diversele aspecte sociale cu care intri în contact făcând astfel de activități favorizează acumularea
experienței profesionale într-un anumit domeniu. În plus, nu sunt de neglijat nici investiția în propria
persoană, asumarea unor riscuri sau crearea unor legături durabile.
În primul rând, voluntariatul cuprinde acele activități desfășurate din proprie inițiativă de către orice
persoană. Opțiunile sunt variate, iar abilitățile pe care le poți dezvolta stau la baza succesului pe viitor. De
exemplu, lucrând cu anumite persoane care au dizabilități, îți poți dezvolta capacitatea de a comunica, de
a te exprima, de a asculta și de a-l înțelege pe cel de lângă tine.
În acest sens, în anul școlar 2017-2018, împreună cu părinții și preșcolarii de la clasă, am desfășurat
numeroase acțiuni de voluntariat.
O primă acțiune de voluntariat la care am participat, împreună cu grupa unde sunt educatoare, s-a
intitulat “Săptămâna fructelor și legumelor donate”, activitate din cadrul proiectului SNAC 2017,
“Dăruiește și primește!”. Această activitate a constat în strângerea de fructe și legume, care, mai apoi, au
fost donate copiilor de la Centrul Școlar pentru Educație Incuzivă Buzău.
O altă activitate de voluntariat s-a desfăsurat împreună cu școlarii din clasa a IV-a, de la Școala
NR.11 Buzău, în cadrul Proiectului “Copil ca tine sunt și eu” și a constat în strângerea de hăinuțe, jucării,
dulciuri care au fost dăruite copiilor de la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Buzău.
1127
PROMOVAREA ŞCOLII PRIN ACTIVITĂŢI
Prof. ing. Drăguş Oana Veronica

C.T.A.T. “Dumitru Moţoc” Galaţi
Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism “Dumitru Moţoc” Galaţi este un “tărâm” pe teritoriul
căruia se desfăşoară o multitudine de proiecte, activităţi, concursuri şi diseminări.
Clasa a cărei diriginte sunt a participat, printre altele, la activităţi cu subiecte “fierbinţi”, de genul
“Traficul de fiinţe umane”, “Nu-mi place violenţa”, ”Toţi suntem egali”, “Fumatul şi fumurile sale”.
Activitatea “Traficul de fiinţe umane” a avut scopul de a conştientiza din timp pericolul pe care ȋl
reprezintă traficul de finite umane. Obiectivele specifice urmărite au fost: să conştientizeze pericolul pe
care traficul de finite umane ȋl reprezintă pentru integritatea şi viata persoanei, să cunoască amploarea
fenomenului global incriminat ca trafic de fiinţe umane şi să ȋnveţe să se protejeze pentru a nu deveni
victimă ale acestei forme de sclavie modernă. Activitatea- concurs s-a desfăşurat pe grupe: s-au adresat
întrebări, s-au distribuit fişe cu cazuri de traficare, s-au aflat opiniile elevilor şi s-a comentat, printr-un
brainstorming cu clasa, s-au identificat trăsăturile portretului robot ale unei posibile victime şi s-au
completat folii flip-chart. În concluzie, s-a evidenţiat gravitatea problemei discutate şi necesitatea
prevenirii prin măsuri individuale de prudenţă, protecţie şi solicitare de sprijin ȋn caz de nevoie.
Activitatea “Nu-mi place violenţa” a urmărit prezentarea importanţei autocontrolului şi a
promovării păcii, armoniei şi nonviolenţei. Obiectivele specifice urmărite au fost analizarea manifestărilor
comportamentale violente şi nonviolente, caracteristici şi consecinţe; propunerea de soluţii de prevenire şi
promovare a nonviolenţei. S-a pornind tema dezbaterii de la campanile promovate ȋn mass media de
prevenire a violenţei, s-a comentat relaţia violenţă- nonviolenţă, elevii au completat ȋn tablel
caracteristicile şi consecinţele celor două atitudini. S-a subliniat importanţa autocontrolului şi a
promovării păcii, armoniei, nonviolenţei. În perechi, elevii au analizat o reclamă (mesaj, motto, desen) ȋn
prevenirea violenţei şi în final, au propus soluţii pentru prevenirea fenomenului de violenţă.
Activitatea ”Toţi suntem egali” a avut ca scop importanţa multiculturalităţii şi toleranţei ȋn
societatea modernă, mai exact, să identifice modele comportamentale, să-şi educe capacitatea empatică
faţă de problematica interculturalismului şi a toleranţei şi să-şi dezvolte capacitatea de argumentare.
Momentul organizatoric a constat într-un brainstorming pornind de la termenul interculturalitate. A
urmat o incursiune ȋn labirintul ipotezelor, elevii extragând câte un bileţel, ȋncercând să se pună ȋn situaţia
dată. S-au adresat ȋntrebări despre marginalizare, respingere, exemple de situaţii. După exprimarea
opiniilor, s-a ȋnceput o discuţie despre multiculturalitate şi toleranţă, punctând pe importanta acestora ȋn
societatea modernă, aflată ȋntr-o permanentă schimbare. S-au susţinut afirmaţii legate de toleranţă,
acceptare, cooperare.
Activitatea “Fumatul şi fumurile sale” a pus accent pe alegerea unui stil de viaţă sănătos.
Obiective specifice urmărite au fost analiza datelor şi statisticilor, evaluarea relaţiei dintre stilul de
viaţă ales şi consecinţele sale şi luarea unei atitudini critice la adresa unui stil de viaţă nociv.
Momentul organizatoric a debutat cu un citatul din Mark Twain. S-a subliniat faptul că este greu să
te laşi de fumat. Au avut loc discuţii despre motivele pentru care fumează adolescenţii: curiozitate, să
pară maturi, pentru că toti fumează, etc. S-a solicitat elevilor să completeze fişa de lucru. S-a discutat
despre experienţa personală. S-au distribuit fişe de documentare pe care elevii le-au citit şi apoi au
rezolvat exerciţiul. S-au comentează textele de pe fişe; s-a insistat pe faptul că nu toţi cunosc efectele
nocive ale fumatului şi că o astfel de informaţie ȋi poate influenţa pe mulţi să renunţe. În grupe de 4-5
elevi au realizat antireclame pentru fumat; s-au prezentat ȋn faţa colegilor. În concluzie, s-a subliniat
faptul că este mai greu să te laşi de fumat, decât să eviţi să te apuci. De asemenea, s-a precizat faptul că
deciziile aparţin fiecăruia, dar că trebuie să fim ȋn cunoştintă de cauză atunci când optăm pentru o decizie.
Elevii s-au implicat în activităţi la nivelul şcolii dar şi în afara acesteia. Bucuria implicării lor se
citeşte atât pe feţele lor cât şi în ardoarea cu care participă. Activităţile continuă!
1128
Să facem un stil de viață din lectura responsabilă

Prof. Adriana Drai
Liceul Teoretic William Shakespeare, Timișoara
Confucius spunea: “Dacă planul tău este pentru un an… plantează orez. Dacă planul tău este pentru
o decadă… plantează copaci. Dacă planul tău este pentru o viață… educă oamenii.” Cu ajutorul
poveștilor, copiii rețin mai ușor informațiile noi, află răspunsuri la multe întrebări și își trag mai ușor
învățămintele. Așa că… de ce să nu citim povești?
Așa a început colaborarea noastră, a Liceului Teoretic W. Shakespeare Timișoara, în calitate de
partener, cu inițiatorii proiectului național „Citește după cei 7 ani de acasă”.
Proiectul se desfășoară pe tot parcursul anului școlar 2017-2018 și se adresează elevilor din clasele
I-IV, dascălilor și părinților, deopotrivă, urmărind formarea unui stil de viaƫă în care cartea și povestea să
contribuie la starea de bine a copilului. Accentul se pune pe lectura responsabilă și pe implicarea
părinților în toate activitățile desfășurate, deoarece majoritatea copiilor doresc să petreacă timp cu părinții
lor, dar odată ce copiii împlinesc șapte sau opt ani, mulți părinți nu mai văd cititul împreună ca o opțiune
viabilă, ei fiind convinși că de acum copiii ar trebui să fie independenți și să citească singuri, de bună
voie, ca activitate în timpul liber. Experiența a dovedit însă contrariul, copiii încă își doresc să li se
citească și consideră activitatea timp de calitate petrecut în familie. Lectura comună acasă este o tehnică
adesea ignorată și subapreciată când vine vorba despre atragerea micilor cititori reticenți.
Activitățile se desfășoară lunar și sunt foarte variate: lectură în clasă, lectură în spații atipice
(parcuri, mijloace de transport în comun, spații neobișnuite), întâlniri cu scriitori români contemporani
(Petre Crăciun, Patricia Lidia , Ina Bulzan), lectură în familie, seară de lectură, donații de carte și
activități de lecură la sat, parada costumelor specifice personajelor din poveștile citite .
Din cadrul liceului nostru s-au înscris în proiect 3 clase : clasa a II a E2- prof. Termure Felicia,
clasa a II a E3- prof. Drai Adriana și clasa a IV a E3- prof. Seitan Aura Zlatița.
Dintre activitățile desfășurate în lunile care au trecut, aș vrea să evidențiez două dintre ele.
În luna decembrie 2017 am organizat la nivelul celor trei clase implicate un club de lectură, fiecare
clasă alegându-și câte un scriitor din lista bibilografică a proiectului. Clasa mea, a II a E3, și-a ales lectura
Elefantul Elmer, de David McKee, dintr-o frumoasă colecție de cărți pentru copii. De ce am ales această
lectură? Elemer este un elefant special, care spre deosebire de ceilalți, este multicolor, neavând deloc
culoarea gri, ceea ce îl face să se întrebe de ce este diferit de restul turmei. Pe lângă culoarea deosebită, el
este și un elefant poznaș, ce îi face pe semenii săi să râdă. Pornind de la aceste elemente de conținut, am
purtat cu elevii un dialog activ referitor la valorile morale, apoi am dramatizat povestea, iar la sfarșitul
activității au avut de ilustrat un alt sfârșit al povestioarei.
Activitatea din luna ianuarie 2018 – Întânire cu un scriitor român contemporan, Petre Crăciun,
a fost foarte reușită și mult apreciată de către copii, deoarece au avut ocazia să se întâlnească, să stea de
vorbă, să adreseze întrebări unui scriitor “în viață”. Întrebările adresate au scos în evidență dorința
elevilor de a afla cât mai multe despre autor, despre cărțile editate, despre modul în care și-a creat
personajele.
Implicarea școlii noastre în derularea acestui proiect o consider benefică atât pentru elevi, cât și
pentru părinți și dascăli. Pe tot parcursul proiectului elevii vor fi stimulați și încurajați să citească de
plăcere, să creeze povești, să stabilească relații de prietenie între elevi, să le împărtășească părinților din
experiențele de viață ale personajelor.
1129
ORĂŞTIA – UN COLŢ DE RAI
PROF. DREPTATE IOANA,

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “DR. AUREL VLAD” ORǍŞTIE
Leagăn de cultură şi istorie multiseculară Orăştia îmi apare astăzi ca un colţ de rai cu rădăcinile
adânc înfipte într-un trecut din care răzbat fiorii etnogenezei româneşti, tărâm cu crengile întinse,
pregătite să cuprindă nemărginirea unui viitor plin de promisiuni.
Gândul mă poartă spre trecutul atins de pala culturii neolitice, de cutumele dacilor îmbogăţite apoi
de amprenta înfloritoarei civilizaţii romane. De la locuinţele stăvechi turdăşene, admiraţia ajunge la
vasele patrulatere îndelung şi minuţios decorate printr-o tehnică specială – aceea a inciziilor punctate,
dictate poate de bucuria sau de lacrima cristalină a celor ce au făcut să dăinuie numele Orăştiei prin
asocierea cu spiritul ce incită încă la noi întrebări – nesecata taină a culturii Turdaş.
Mai auzim şi astăzi şuieratul de luptă al lupilor, se mai simte încă protecţia profetului Zamolxis care
ne-a imprimat spiritul înţelepciunii, al dreptăţii şi al nesupunerii venit din Munţii Orăştiei ce ascund
mândria puternică a vechilor daci călăuziţi de înţelepciunea razelor de soare.
Oraş străvechi conceput într-un spaţiu complex, în continuă mişcare ce poartă fără doar şi poate
urmele trecutului glorios, dar şi stigmatul acesteia, oraşul de pe malul Mureşului a absorbit înfloritoarea
influenţă a Sarmisegetuzei, dar a suportat cu stoicism urmările ambiţiilor lui Marte. Pârjolită şi prădată de
năvălitorii turci, călcată de tătarii hărăpăreţi, aşezarea renaşte ca pasărea Pheonix, mai puternică şi mai
înfloritoare.
Punct de sprijin pentru Horea, Mihai Viteazul sau Tudor Vladimirescu Orăştia şi-a dat tributul de
vieţi la Pleva şi Vidin.
Cetatea cu bisericile, piaţa şi clădirile publice confirmă că târgul de altădată este acum unul cu stare
materială destul de înfloritoare. Breslele de măceari, blănari, brutari, prelucrători de lână pe de o parte şi
olarii ca şi prelucrătorii de diverse obiecte de ascuţit pe de altă parte fac posibilă apariţia în micul târg a
primei Uniuni de artizani români. Alături de „românii de sus” îşi duc cu mândrie viaţa de agricultori sau
viticultori orăştienii din partea „de jos”.
Dezvoltându-se în apropiere de Câmpul Pâinii locul abundă în parcele de gâu şi porumb, dar
impresionează și culturile întinse de viţă de vie. Scaunul Orăştiei a constituit punct vamal al zonei ce
deservea unsprezece sate învecinate. Acesta este un motiv de mândrie astăzi pentru noi.
Imobilele situate la parterul şi etajul clădirilor având cornişa paralelă cu linia străzii alcătuiesc ceea
ce cu mândrie numim „arhitectura vechiului oraş”. Diversitatea arhitectonică este completată de
construcţiile săseşti, ungureşti şi nu în ultimul rând arhitectura sinagogii evreieşti care contribuie la
adâncirea renumelui oraşului nostru.
Contradicţiile dintre saşi, secui, maghiari şi ţigani i-au făcut pe orăştieni mai puternici, mai toleranţi
colorând cultura oraşului situat de-a lungul Mureşului cu diverse nuanţe ce-au dezvoltat o diversitate
culturală unanim acceptată astăzi.
Traducerea românească a primelor cinci cărţi din Vechiul Testament imprimă recunoaşterea urbei
ca vatră de cultură pură, adevărată. Apariţia Paliei la Orăştie vorbeşte de puternica credinţă, dar şi despre
neostenita sete de cunoaştere a oamenilor din acest loc binecuvântat. Apariţia publicaţiei Cosînzeana şi
febrila activitate a Casinei Române ce ar fi putut concura cu vestita Junime, alături de Despărţământul
Orăştiei al Asociaţiunii Culturale pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (ASTRA) şi de Colegiul
Reformat Kun ne consacră ca un centru activ de creaţie literară graţie unui fond uman extraordinar.
În Munţii Orăştiei se înalţă maiestoase Cetăţile de la Costeşti, Blidaru, Cetăţuie şi Piatra Roşie.
Acest complex de fortificaţii aveau rolul de a apăra inima Daciei. Nu se poate ocoli însă centrul
administrativ-religios al urmaşilor noştri – Sarmisegetuza Regia cu cetatea, sanctuarele şi aşezările civile.
Cunoscând Europa prin umanismul cărturarurului Nicolahus Olahus, impunându-ne convingerile
prin puterea lui Aurel Vlad, agăţând la poarta sufletului stihurile lui Dominc Stanca am învăţat de la
„vulturul Carpaţilor” Aurel Vlaicu că doar prin muncă poţi să străbaţi negura timpului şi poţi să rămâi
mereu în memoria locului natal.
Oraşul, spaţiul complex, într-o permanentă mişcare este supus însă unei magnifice metamorfoze.
Loc de deschidere sub imperiul fluxului de informaţii, oraşul s-a transformat devenind azi un corp striat
de artere, un furnicar de întreprinderi, o masă de autovehicule ce circulă bezmetic. Fiecare stradă, fiecare
1130
unghi se reinventează trăind între imaginaţie şi strălucirea unui vestigiu. Loc al strălucitoarelor cântece, al
proiectelor îndrăzneţe, al scriitorilor visători, al tensiunilor interioare specifice oamenilor de rând, urbea
pare un loc ce clocoteşte de tumultul energiilor vii, al vocii ce strigă realitatea.
Purtându-şi peste timp propriul destin, Orăştia a devenit municipiul cu largi uliţe invadată de
industrializarea capitalistă ce a transferat locul într-un ring al puterii. Viaţa dinamică şi prea ritmată
uneori răspândeşte cetăţeni dornici de o îmbogăţire rapidă, de o izolare nervoasă a individului, departe de
mentalul colectiv ce duce la o fragmentare şi incoerenţă a propriului eu rănit de aripile ascuţite ale
civilizaţiei noi. Străzile, vitrinele, zgomotul, grafitiul şi periferiile ne provoacă la o nouă luptă în urma
căreia cu siguranţă ne vom regăsi serenitatea pierdută şi vom îngropa în neştiut excesele noului prea
provocator.
Credincioșii se închină cu pioşenie la Biserica Ortodoxă „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, iar la
Muzeul de Etnografie şi artă populară aflat în inima oraşului vizitatorul poate vedea cea mai bogată
colecţie etnografică de pe întinderea judeţului Hunedoara.
Turistul dornic de noi descoperiri poate admira în centrul Orăştiei ruinele cetăţii falnice ale
trecutului său glorios ce se mândreşte cu zidul de apărare ce constituia un sistem de fortificaţii medievale
specifice. În incinta cetăţii se situează ansamblul constituit din Biserica Reformată şi Biserica
Evanghelică.
Nu putem să nu amintim reunirea oamenilor la Maialul orăştian. Moment de întâlnire a Uniunii
Meseriaşilor în trecut, astăzi reprezintă momentul întâlnirii semenilor pentru a omagia viaţa ca împlinire.
Sărbătoarea Dacilor, Ziua Recoltei, Festivalul folcloric „Tudorică Muntean”, Festivalul de Muzică Sacră
„Cu noi este Dumnezeu”, Festivalul Interjudeţean „Căluşerul trtansilvănean”, Concertul extraordinar de
colinde, Corala Armonia, Corul „Vlăstarele Orăştiei, Ansamblul folcloric „Doina Mureşului” reprezintă
momente unice în care orăştianul trăieşte într-un spaţiu deschis către înalt, pentru a putea comunica cu
lumea sacrului prin trăirea tradiţiilor şi obiceiurilor împletite cu noul provocator.
Cu visele transformate în fapte şi cu temerile învinse de puterile locului natal oamenii îşi prind
sufletul de oraşul în care au văzut lumina soarelui pentru întâiaşi dată, admirând trecutul şi prezentul
speră la un viitor în devenire.
Voi adăuga trei imagini reprezentative pentru municipiul Orăştie.
PALIA DE LA ORĂŞTIE
1131
Dr. Aurel Vlad
Nicolaus Olahus - umanist, istoriograf și om politic de origine română.
1132
POEZIA ÎNSTRĂINĂRII
PROF. DREPTATE IOANA,

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “DR. AUREL VLAD” ORǍŞTIE
Născut în Vălenii de Munte, Horia Stamatu se stabileşte în anul 1945 în Germania, la Freiburg este
cosiderat de Eugen Ionescu „cel mai mare poet al României actuale”.
Exilul e prima şi cea mai importantă dintre pedepsele ce s-au abătut asupra omului. Mai mult decât
o pedeapsă, e procesul prin care el ia fiinţă. Prin alungarea dincolo de hotare, ieşirea în afara ţinuturilor
familiare sieşi, fiecare exilat devine o frântură din istoria eroică a lumii noastre.
Diaspora nu l-a îndepărtat pe Stamatu de vatra naţională, ci l-a apropiat de tot ce înseamnă
românesc. Pentru el literatura şi românismul au constituit o hrană spirituală.
Titu Popovici considera că poetul exilat la Freiburg a trăit o dramă a ruperii de patria mamă, dar şi o
dramă a reîmpământenirii.
Sfârşitul primului război mondial aruncă o lume întreagă în exil, astfel Stamatu a trăit dezastrul
prăbuşirii Europei şi mizeria morală şi materială care a urmat războiului.
Exilul este o suferinţă, o boală a singurătăţii, dar Stamatu a considerat că sentimentul iubirii de ţară
e mai presus de orice, chiar dacă îl despărţea de ţară o mare depărtare. Chiar fiind o perioadă de grea
suferinţă, exilul este şi o speranţă a regăsirii propriei identităţi
Stamatu şi-a petrecut exilul pe axa Madrid – Paris – München – Freiburg. Putem vorbi de triunghiul
Germania, Franţa, Spania, zonă pe care au străbătu-o şi alţi intelectuali români.
Trăind experienţa unei mentalităţi occidentale, Stamatu nu s-a dezis niciodată de tot ceea ce
înseamnă spiritualitatea românească. Influenţele civilizaţiei occidentale l-au marcat pe poet, oferindu-i
şansa unei deschideri spre universalitate.
Etapele poeziei stamatiene punctează trei etape ale artei sale poetice:
• Poezia începuturilor concretizată în volumul Memnon.
• Poezia iniţiatică cu volumul Imperiul.
• Poeziei existenţialiste şi gnomice i se alătură ciclul poeziei hispanice în volumul Kairos.
În volumul Kairos, sentimentul dezrădăcinării de patria mamă răzbate în versuri de foc. Poetul este
lipsit de călăuzirea divină „ Nici un strop de har nu pică / din vreo inimă de sus / cerurile se despică / într-
o rană la apus.” Pare să uite calea cea dreaptă: „La izvorul unde curge / apă moartă apă vie / cine poate să
mai urce / drumul cine îl mai ştie?”( TIMP).
Prezentul este uneori împovărător, singura care îi rămâne este credinţa: „Stingher în insular popas /
prezentul scai îl scuturai / cu Petru singur am rămas / şi îngerii fugiţi din rai.”
Exilul este haos, unde „un dor fără saţiu / ce soarele-şi schimbă / spaţiu cu spaţiu,” loc unde numai
„ mângâietoarea viaţă - moarte” (În Haos). La Guenterstal este o mângâiere pentru sufletul greu încercat
al poetului.
Viaţa poetului „ Din ţară străină - n amurg” unde „s’ apropie valul de sânge” totul pare pierdut căci:
„Undele negre urcă pe văi / în valuri de cetini aprinse / de lumea ce arde-n văpăi / sunt toate oştile
învinse.” (Din ţară străină)
În poemul care poartă titlul volumului, Kairos, poetul are „alt tată”, iar împlinirea este posibilă în
„altă clipă / a clipit” şi „ se înfiripă TIMP FERCIT”
O adevărată cântare de laudă închinată exilatului este poezia Ce dor de dincolo venea? Împărţit
între pământul strămoşesc şi necesitatea de a trăi în noua patrie, sufletul poetului este însetat de tot ce
aparţine românismului: „la pasărea trasă / la malul de veci / să pleci / aşteaptă şi rabdă / foame şi sete /
cântă şi laudă / aude şi vede.”
În aşa numitul ciclul al Peisagiilor care cuprinde cea de-a doua parte a volumului, registrul poetic
se intelectualizează. Dominante sunt simbolurile focului, al luminii alături de teme deja impuse în
literaturp precum cea a frigului, a urii, a urâtului, realizate prin imagini terifiante, ce se „topesc de somn”,
somnul fiind asociat trecerii în nefiinţă. Poetul este doborât de neputinţa întoarcerii în ţara mult iubită,
România, el conştientizează că doar moartea îl va izbăvi.
1133
Kairos este volumul de mare profunzime a poetului din Freiburg, cuprinzând varietate şi
profunzime. Poezia iniţiatică este dominată de zbuciumul întrebărilor repetate, limitarea le subsumează, le
montează în formă şi le antrenează pentru receptarea estetică.
În Peisaj nostalgic recunoaştem originea română prin apropierea de originea dunăreană: „Pe
malurile Dunării iarba cât omul / e trestia din care cântase Pan / Rănit de moarte în acel asfinţit /
pomenire a tuturor umanelor stridenţe.”
Ciclul a cărui denumire este sugestivă, Secolul rece, sugerează moartea civilizaţiilor occidentale.
Peisajul sărăcăcios, sugerat de existenţa pietrelor reci, a cenuşii, râul devenit negru, copacii cu înfăţişări
bizare prezintă tablouri sumbre.
Solitudinea şi tristeţea domină întregul volum; debusolaţi oamenii dragi îşi pierd viaţa „furişându-
ne între da şi nu / Dormind deasupra morţii.”. Iubirea, neputincioasă nu poate ajuta, comunicarea nu este
posibilă: „Nici o inimă nu cutează […] / nici o gură nu surâde […] / Poeţii vorbesc încet / cu glasul lor /
de singurătate.” Spaţiul devine strâmt, neîncăpător pentru un suflet doritor de libertate, vegetaţia fiind
abia schiţată: „Triste peisagii străbătute / de ceţuri / prin care doar unele păsări mari / se zbenguiau
îmbătate / de urât / vegetaţia uscată şi rară. / Nu e timp de aşteptat între zidurile acestei cetăţi.” Nici
iubirea, nici credinţa nu pot aduce izbăvirea, căci „Dumnezeu aleargă atât de repede / încât nu-l poate
vedea decât inima, / Iubita mea stă pe loc în urmă […] ea nu ştia nici magia / căutătoarelor de comori /
nici echilibrul acrobaţilor îngereşti.”
Liricul alternează cu măreția tentației epicului în poezia Râul. Simbolurile care domină sunt a celor
două mari fluvii – Rinul şi Dunărea.
Poezia Râul trimite cu gândul la legăturile de sânge cu strămoşii noştri; situând pe Dionysos în
toposul vechii Tracii în care reînvie dorinţa reprimată de viaţă a poetului de viaţă:
„În Tracia s-a născut / Dionysos şi după ce-a urcat / peste undele râului a coborât / cu vinul răsărind
în viţă de vie.”
Asemeni lui Ulise, poetul se teme că ar putea să pierii asemenea corăbierilor, înainte de a revedea
patria mult iubită: „După ce-au ocolit pământul / şi au mâncat boii soarelui / şi poamele de aur / corăbierii
au pierit unde nici un cap de pământ / nu mai ridică foc din talazuri” (Ulise).
Poezia înstrăinării ia accente cutremurătoare, decăderea căzând ca un blestem. Totuşi poetul se
întoarce cu înţelegere spre compatrioţii săi: „Bucură-te Irimie / neamuri bucuraţi-vă / din umila Rumînie /
luaţi îndestulaţi-vă!”
În Occident „oamenii uitaţi aşteaptă” un semn din partea semenilor lor. Credinţa în Divinitate îi
apropie pe oameni, indiferent de religie„De-atunci neîncetat adie duhul / din Orient în Occident / din
Occident în Orient / Iberi şi Daci / toţi aţi luat şi aţi mâncat / din aceiaşi pâine / şi setea veşniciei / v’ aţi
stins-o în acelaşi vin!” (Pendulul).
Pentru poetul exilat patria este ca şi pentru Eminescu, limba română: „Patria ta, călătorule, / e tot
ce se desfăşoară / ochilor tăi mereu căutători / de adevăr tot ce se vede / […] Din noaptea durerii fără
capăt / se ridică roiuri de stil / şi-mi luminează calea / în lumea de aici / icoana celilalte.”
1134
STRATEGIA DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII
Educ. DROZD NĂSTACA

Liceul Tehnologic Ruscova
Grădinița cu PN Ruscova, Maramureș
Există două ipuri de strategii de prvarea școlii:
 promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde școala si-a făcut
cunoscute strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educaționale, prin intermediul Internetului,
popularizarea exemplelor de bună practică pe www.didactic.ro.;
 promovarea directă, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea unităților
economice din comună. Această activitate implică vizitarea de către cadrele didactice a familiilor cu
copii, popularizând astfel activitatea școlii.
- prezentarea ofertei educaţionale şi a materialelor promoţionale in şedinţele cu părinţii.
- amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor la unitate, CCD, ISJ, parteneri,
- foto expoziţii cu activităţile desfăşurate la clasa şi nu numai.
Formarea imaginii unei organizații se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o
angajaţi.
Imaginea organizaţiei poate fi gestionată în cel puţin şase moduri:
 Să faci lucruri bune, în sensul practicării unui management extrem de performant.
 Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea,
simpatia, înţelegerea şi sprijinul publicului.
 Să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
 Să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor organizației.
 Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente, se vor urmări:
a) reliefarea rolului instituţiei educative, care va scoate în evidenţă:
* aprecierea făcută de sistem şi comunitate;
* profesionalismul;
internaţionale;
1135
BIBLIOGRAFIE
1. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, București; 1991.
2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management școlar’’, Editura Spiru Haret, Iași; 1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, București; 2001.
1136
Inv.DRUMEA VERGINIA
ŞCOALA GIMNAZIALA,,IOANA R.ROSETTI”Brusturoasa,jud.Bacau
,,Menirea firească a şcolii nu e să dea invţtatura, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale
in inima copilului, trebuinţa de a învăţa toata viaţa." (Ioan Slavici)
Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul şi responsabilitatea de a se autoadministra sub

Există școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimţite în
rămâne al cadrelor didactice și al directorilor de școală , care integrează într-o schemă strategică realistă
Relațiile de colaborare dintre cadre didactice și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
Cadrele didactice îi pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în educația copilului
(comunicare, program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să ajute, dar nu
întotdeauna știu cum.
cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în alte structuri de învățământ și de elemente
ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale, ritualuri,
ceremonii.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituţionali (sponsori,
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Revista școlii au de asemenea un rol
important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Am reuşit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate si
comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi jueţene sǎ
îmbunǎtǎţim imaginea şcolii.
1137
Chiar dacă, crearea blog-ului şcolii, a pornit de la o simplă activitate a unui curs de formare, nu am
diverselor activităţi ce au fost derulate în şcoala noastră, imaginea şcolii a fost vizibil îmbunătăţită, iar
Uneori chiar şi stimularea participării cadrelor didactice şi elevilor la conferinţe, simpozioane,
parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuţi
stârnesc interesul pentru cunoaşterea instituţiei pe care o reprezintă şi imaginea şcolii este astfel
îmbunătăţită.
Consider că orice acţiune realizată ce vizează şcoala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
strategie de marketing, indiferent dacă şcoala se găseşte în mediul rural sau urban.
1138
Educația copiilor – cea mai valoroasă investiție
Prof. înv.primar- Duda Daniela-Elena

Școala Gimnazială Șăulia, jud. Mureș
Moto: „Nu există artă mai frumoasă decât arta educaţiei.
Pictorul şi sculptorul fac doar figuri fără viaţă,
dar educatorul crează un chip viu;
uitându-se la el, se bucură şi oamenii, se bucură şi Dumnezeu.”
( Ioan Gură de Aur)
Ne-am pus cu toţii întrebarea, la un moment dat, ce înseamnă de fapt educaţia. Este o ştiinţă, un fapt
sau doar o remarcă a unui comportament civilizat bazat pe însuşirea unor acţiuni împrumutate de la cei în
vârstă de către tineri? Ei bine, este foarte important să conştientizăm că educaţia stă la baza tuturor
proceselor care ne conduc către statutul de om civilizat, de fiinţă ce aparţine unei comunităţi,
dezvoltându-ne totodată şi latura spirituală.
Educaţia ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii. Pentru ca un individ să aibă şansa de a primi o educaţie
normală şi corectă trebuie să crească într-o familie care să-i ofere modele demne de urmat, părinţi care să
se implice în activitatea de la şcoală, să-l susţină şi să-l încurajeze pe copil.
Fără educaţie nu putem să ne integrăm în societatea actuală, care este într-o continuă schimbare.
Nevoia de adaptare este atât de puternică încât ne împinge către toate mijloacele posibile prin care se
poate produce educaţia, atât la nivel micro (familia, şcoala, biserica), cât şi la nivel macro (societatea).
Personalitatea fiecărui individ este dezvoltată de către educaţie, iar odată cu aceasta şi latura
spirituală, dar şi psihologică. Alături de familie, şcoala joacă un rol foarte important în procesul educaţiei,
dar şi a-l dezvoltării personalităţii.
Nu am fi ceea ce suntem astăzi dacă mediul în care am trăit şi ne-am dezvoltat de-a lungul vieţii,
din copilărie şi până la maturitate, nu ar fi fost benefic, iar între componentele lui nu ar fi existat un
echilibru care să ne definească personalitatea.
Educația în viața unui om are un rol foarte important, educația dezvoltă nenumarate laturi senzitive,
emoționale, cât și laturi pragmatice de viață, educația ca definiție este un fenomen social care reprezintă
transmiterea de date si trăiri existențiale, a generalităților despre cultură și societate. Educația dezvoltă
stilul unui om, până la urmă această învățare ți-o predai tu, nu există un profesor, învățărea ajută la
formarea unui scop în viată, la formarea viitorului, însă și cantitatea face diferența în acest caz, tocmai de
aceea în funcție de învățăturile primite, personalitățile sunt diverse. Adică un om plin de cultură și învățat
ca la carte niciodată nu va fi cel mai popular sau cel care se pricepe la cele mai multe lucruri practice, însă
unul care cu adevărat este educat să facă față vieții nu posedă o cantitate atât de mare de informații logice
sau teoretice.
Dezvoltarea personalității unui om începe în momentul în care persoana în cauză este capabilă de a
putea face alegeri, pentru că un om care știe să meargă într-o direcție, știe și de ce a ales să meargă în
acea direcție, asta e educația, atunci când știi de ce faci un lucru și știi cum să faci un lucru. Totul
contează într-o lume în care sunt puțini care au carte, iar restul face parte din cei șapte ani de acasă, acei
șapte ani care se transform într-o viață. Omul din zilele noastre are nevoie de personalitate puternică,
plină de anturaj, doar așa poți reuși într-o societate contemporană plină de cerințe spre fizic, nu spre
psihic.
Fie că dai importanță educației din școli, fie că dai importanță educației primite ca om de rând,
educație elementară, această învățare este importanță pentru caracterul și personalitatea ta, așa îți
conturezi motivația și voință, ceea ce îți dorești, o întâmplare nefericire nu ar trebui să schimbe ceea ce
educația te-a învățat să faci, mereu trebuie să ai o țintă, să tragi înspre acea țintă și să ai ai norocul ori
siguranța că vei nemeri din prima. Sunt multe păreri despre educație, bune și mai puțin bune, însă atunci
omul care vrea să te educe nu este un om cu carte la cap, adică unul capabil să fie învățător, nici tu nu vei
deveni un educat.
1139
Etapele ce duc la dezvoltarea personalității umane reprezintă, din punctul meu de vedere, cele mai
importante obiective din existența noastră, ca ființe inteligente, ce au transformat societatea actuală într-
una educativă perfecționistă.
Primii educatori cu ajutorul cărora se realizează educaţia sunt părinţii. Importanţa acestei educaţii,
ca şi cea a şcolii, se răsfrânge asupra tuturor laturilor personalităţii copilului, în funcţie de particularităţile
de vârstă, dar de cele individuale ale acestuia. Trebuinţele şi dorinţele copilului cresc pe măsură ce copilul
se dezvoltă.
De când copilul începe şcoala şi până la finalizarea acesteia, trebuie menţinută o relaţie strânsă cu
părinţii în ceea ce priveşte dezvoltarea lui către viaţa de adult. Nu numai copilul, cât şi părinţii trec prin
diferite etape care îi supun la felurite încercări de ordin psihic, de aceea este benefică antrenarea părinţilor
în munca educativă a şcolii.
Școala este a doua casă a tînărului în formare. în acestă casă el trebuie să paşească cu bucurie şi
încredere. şcoala este un prim factor al educaţiei continue şi sistematice. Activităţile edicative, utilizate în
şcoală, dezvoltă un caracter programat, planificat, individual la individ. Aceasta are un rol major în
formarea personalității oamenilor. Profesorul trebuie să cunoască bine condiţiile vieţii de familie unde
trăieşte copilul. Acest lucru se realizează prin vizitarea familiei, pentru cunoaşterea condiţiilor de viaţă,
activitatea şi odihna. Relaţia dintre părinţi şi copii, precum şi climatul familial, în general, reprezintă
motive de îngrijorare în ceea ce priveşte dezvoltarea fizică şi psihică normală a copilului.
În opinia mea, personalitatea umană se formează datorită educației care ne diferențiază de
majoritatea oamenilor comuni, punându-ne în cercul restrains al oamenilor educați și respectați de
societate.
Educația constituie o prioritate în viața fiecărui individ. Primi pași în educație îi îmbrățișăm de la o
vârstă foarte fragedă, astfel că la grădiniță și mai târziu la școală, personalitatea și cunoștințele individului
prind rădăcini pentru a putea devein o persoană educată. Diferită de educația gimnazială este stadiul liceal
și mai târziu cel universitar. Astfel un minim de cunoștințe dobândit pe parcursul anilor de școlarizare te
scot în lume cu un minim de cunoștințe despre tot ce îl înconjoară și este capabil să facă propriile alegeri
pentru bunăstarea lui.
În concluzie , educația trebuie să prezinte o prioritate în viață deoarece beneficiile aduse de aceasta
sunt nemăsurabile . Ea șlefuieste peronalitatea umana , putând astfel să influențeze modul în care oamenii
ne privesc .
Bibliografie:
• Cucoş, C., 1998,Psihopedagogie,Editura Polirom,Iaşi
• Joiţa, E., 2003, Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară, Editura Arves, Craiova
1140

DUDANU ADRIANA
In acest referat voi analiza planificarea, implementarea si evaluarea campaniilor de relatii publice
privind promovarea imaginii scolii.
acceptate.
Efectul scontat – care implica delimitarea clara a obiectivului campaniei:
Mesaje concurente – campania pentru a avea un impact nu trebuie bruiata de mesaje concurente;
Tema – campania este organizata in jurul temei, iar in cadrul acesteia se opteaza pentru accentuarea
unui aspect, a unei caracteristici;
Publicul – tinta – este format din persoanele de la care se doreste obtinerea unui raspuns in urma
Canalul – pot exista mai multe canale pentru diferite mesaje si pentru diferite cate gorii de public –
tinta;
Mesajul – este transmis in modalitati diferite, in functie de publicul caruia i se adreseaza. Etapele
sunt : sensibilizarea, convingerea / influentarea publicului, asigurarea celor care au aderat la campanie, ca
au luat decizii juste;
Efectul obtinut in mod real – poate fi cognitive ( creste nivelul de informare ) , afectiv ( stimuleaza
afectele, sentimentele ) si comportamental.
Exista diferite campanii de relatii publice. Cele descries de Patrick Jackson sunt : Campania de
constientizare pentru public, prin care ii anuntam pe oameni despre ceva, pur si simplu anuntare;
Campania de informare este diferita de cea de constientizare, se ofera informatie in timp ce se
anunta;
Campania de educare publica se refera la faptul ca publicul si-a asimilat materialul campaniei
Campania de reintalnire a atitudinilor si comportamentelor acelora care sunt de acord cu
Campania de schimbare a atitudinilor celor care nu sunt de acord cu pozitia noastra – acest lucru
cere crearea disonantei cognitive;
1141
Campaniile de modificare a comportamentului. De exemplu, campanile de con vingere a

identificarea nevoilor, a intereselor , a obiectivelor si posibilitatilor publicurilor prioritare;
planificarea si executarea campaniei intr-un mod sistematic;
monitorizarea si evaluarea continua pentru a vedea ce functioneaza si unde trebuie facute eforturi
suplimentare;
luarea in considerare a rolurilor complementare ale comunicarii interpersonale cu mass-media;
pentru nesupunere.
de schimbare de comportament dezirabila s-a produs, cand s-a produs si pentru ce publicur
folosi, ce tip de media poti sa folosesti
folosesti ,pentru ca strategia sa aiba succes.
comunicare ?
raspunde la el ?
1142

conotatie tematica.
1143

PROF.GIANINA DUDUIALĂ
COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU PETROȘANI
educația.
Promovarea imaginii școlii implică o activitate umană sau un sistem de activități orientate spre
satisfacerea cerințelor actuale ale societății în care trăim. Promovarea modelelor de bune-practici
reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi puţin costisitoare strategii de menţinere a mediului competitiv
dintr-o organizaţie.Promovarea imaginii unităţiilor şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună
colaborare între cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi și constituie unul din factorii de succes
. În acest sens, în orice unitatea şcolară funcţionează o comisie pentru formarea şi promovarea imaginii
şcolii.
De-a lungul unui an şcolar, activităţile pentru promiovarea imaginii școlii pot fi :
-difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele
educaţionale, baza materială, resursele umane și, mai ales, rezultatele şcolare;
-consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
-dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii
-promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio, internet).
Utilizarea promovării prin intermediul internetului a reprezentat o prioritate pentru şcoală, mai ales
că tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet. În acest sens, Comisia pentru
formarea şi promovarea imaginii şcolii a propus următoarele metode de transmitere a informaţiilor în
spaţiul virtual:utilizarea site-ului școlii și a reţelei de socializare Facebook.
angajaţi . Imaginea organizaţiei poate fi gestionată în cel puţin şase moduri :
Tehnici de design si implementarea campaniilor de relatii publice privind promovare imaginii
unitatii scolare pot fi:
4. Planificarea,implementarea si evaluarea unei campanii de relatii publice privind promovarea
imaginii scolii.
5.Evaluarea campaniei de relatii publice.
1144
Bibliografie:
Comunicare.ro,2004
www.didactic.ro
https://prezi.com/tuvbqdwp50tc/strategii-de-promovare-a-institutiilor-scolare/
promep.softwin.ro/promep/news/show/3383
1145
„CHIMIA VERDE”
Profesor de chimie gr.I Duică Mihaela Elena
Liceul Teoretic ,,Ion Heliade Rădulescu” Târgoviște, Dâmbovița
„Tot ceea ce este viu aspiră la culoare” (Goethe)
„CHIMIA VERDE”, cunoscută şi sub numele de chimie durabilă , reprezintă un concept care s-a
dezvoltat substanţial în ultimul deceniu şi promovează acea latură a chimiei care susţine şi respectă
natura.
Reprezintă o abordare de înaltă eficienţă în prevenirea poluării deoarece caută soluţii ştiinţifice
inovatoare pentru gravele situaţii de mediu ale lumii contemporane – multe dintre acestea fiind provocate
chiar de latura „neagră” a chimiei care a murdărit natura, a poluat-o.
De ce verde? Pentru că fiecare culoare posedă o anumită energie dominantă iar verdele reprezintă
o culoare puternică, aflată în stânsă legătură cu lumina, chimia, natura şi viaţa!
Verdele-culoarea clorofilei, are un efect calmant, liniştitor, relaxant, măreşte altruismul şi simţul
moral.
Iată de ce expresiile„a fi verde”sau „fi verde” reprezintă un strigăt de luptă al activiştilor de mediu
şi au devenit un important instrument de marketing pentru unităţile economice dar şi pentru mediul
educaţional.
Pentru chimişti „a fi verde” înseamnă aplicarea principiilor chimiei verzi asupra tuturor aspectelor
specifice ştiinţelor chimice: cercetare fundamentală şi aplicată, producţie şi desigur educaţie.
În domeniul cercetării, programele de „chimie verde” susţin în special obţinerea de produse chimice
lipsite de toxicitate pentru om şi mediu prin utilizarea de materii prime organice regenerabile (deşeuri
agricole sau reziduuri lemnoase).Principiile chimiei verzi se referă deci la reducerea,reciclarea sau
eliminarea totală a deşeurilor şi a substanţelor toxice cu impact asupra mediului şi a vieţii ,la obţinerea
de eco-produşi în industria chimică-fără a diminua însă progresul ştiinţific.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă „Metoda metatezei” recompensată cu Premiul Nobel pentru
Chimie în anul 2005 la descoperirea căreia şi-au adus contribuţia trei cercetători:
 Yves Chauvin (Institutul Francez al Petrolului)

 Robert Grubbs (Institutul de Tehnologie din California)
 Richard Schrok (Institutul de Tehnologie din Massachussets)
În lingvistică „metateza” este un termen care se referă la schimbarea între ele a două sau mai
multe litere într-un cuvânt. Prin analogie, atomii dintr-o moleculă de mari dimensiuni pot fi priviţi ca
literele ce compun un cuvânt! Ei pot fi mutaţi şi astfel se formează o nouă substanţă. Metateza
reprezintă aşadar o reacţie chimică prin care se pot rupe şi recompune legăturile dintre atomii de carbon
din compuşii organici pentru a le modifica locul în molecule.
1146
Marele avantaj constă în faptul că „producţia” de substanţe chimice în acest mod este mult mai
curată şi mai „inteligentă”, deşeurile obţinute pot fi reduse la minim sau practic eliminate.
Această metodă a deschis noi posibilităţi în obţinerea de materiale plastice elaborate, aditivi pentru
combustibili şi produse farmaceutice noi pentru boli considerate incurabile cum ar fi SIDA, cancerul sau
maladia Alzheimer şi a constituit un mare pas în dezvoltarea „CHIMIEI VERZI”.
De asemenea programele de „chimie verde” promovează o nouă politică energetică – „energia
verde”, energia curată, găsirea unor surse de energie alternativă la cele clasice, produsă din surse
regenerabile nepoluante.Conform Agenţiei pentru Conservarea Energiei (ARCE),România trebuie să
încurajeze dezvoltarea surselor alternative de energie astfel încât ponderea energiei electrice produse din
resurse regenerabile să ajungă la 33% până în anul 2010. Pentru 2007 cota obligatorie a fost stabilită la
0,7% . În condiţiile în care preţul produselor petroliere este în creştere, producerea energiei nepoluante ar
fi mai ieftină cu 40%. Principalele surse de „energie verde” identificate la noi în ţară sunt:
- biomasa (deşeuri din lemn, deşeuri agricole,gunoi menajer şi culturile energetice);
- hidroenergia
- energia solară,eoliană şi geotermală
Biomasa ar putea deveni la noi în ţară cea mai importantă resursă pentru
producerea de biocombustibili (aprox. 65%) dintre care cei mai importanţi
sunt:bioetanolul, biodiesel, biogazul, biometanolul, biodimetileter,
biohidrogen, biocarburanţi sintetici, uleiul vegetal pur. Totuşi unele voci
„verzi” spun că promovarea neraţională a biocarburanţilor ar putea avea efecte
nedorite!
Cert este că de la 1 iulie 2007,conform normelor UE ,agenţii economici au fost obligaţi să
comercializeze motorina „verde”-ce conţine minim 2% biocarburant.Urmează ca până la 1 iulie 2008
proporţia să crească la 3% iar până în 2010 la 5,75%. O fi bine sau o fi rău ?
Şi unii cercetători susţin că cererea crescută pentru biocarburanţi ar putea schimba structura pieţii
agricole ceea ce ar duce la mărirea preţurilor pentru un şir de produse.Să fie acesta un motiv al scumpirii
uleiurilor vegetale pe care l-am resimţit cu toţii în toamna aceasta sau doar seceta o fi de vină ?
Pentru liniştea noastră „chimia verde” caută încă surse de energie regenerabilă. Recent un grup de
cercetători norvegieni au construit primul prototip de centrală electrică din lume care va folosi apa de
mare pentru a produce o nouă formă de energie regenerabilă-energia osmotică! Dacă două surse de apă,
una sărată şi alta dulce sunt separate de o membrană semipermiabilă, atunci cea de-a doua se va deplasa
către prima şi va genera o supra-presiune care poate fi transformată în energie cu ajutorul unei turbine.
Aşadar să fim optimişti :viitorul este VERDE!
Nu pot încheia acest articol fără să amintesc că programele de „chimie verde” susţin şi o serie de
activităţi educaţionale (simpozioane, conferinţe, proiecte strategice –la nivel naţional sau local,
campanii de informare asupra alternativelor ecologice, acţiuni de popularizare a legislaţiei de mediu etc.)
precum şi parteneriate între mediul academic, industrie, agenţii guvernamentale şi organizaţii
neguvernamentale.
La nivelul şcolii „mesajul verde”al chimiei poate fi transmis atât în timpul orelor de curs sau de
opţional dar şi prin alte activităţi complementare: proiecte şcolare, sesiuni de comunicări, expoziţii, jocuri
tip rebus, reviste şcolare, vizite......Deci în concluzie-„să fim VERZI”!
Bibliografie:
Dorobanţu A., articol “Nobel 2005”, Revista Ştiinţă şi Tehnică, sept.-oct. 2005
1147
”PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII”
PROFESOR DULGHERU ANA CAMELIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 RÂMNICELU, COMUNA RÂMNICELU JUD.
BUZĂU
Satul Râmnicelu este așezat în zona limitrofă a municipiului Rm-Sărat. Teritoriul comunei este
străbătut de drumul național DN 22, Rm-Sărat-Brăila. Comuna are în subordine satele: Știubei, Fotin și
Colibași, așezate de o parte și de alta a râului Râmnic.
Comuna nu dispune de rețea de distribuție a gazelor naturale, însă rețeaua de apă potabilă cuprinde
întreaga comună.
Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, specific zonei fiind cultura cepei și a usturoiului, cât
și creșterea animalelor. Se mai cultivă grâu, porumb și floarea soarelui.
Pe raza comunei se desfașoară activități comerciale în cadrul unităților de alimentație publică.
În ceea ce privește veniturile, 80% din populație sunt agricultori, 5% lucrează în servicii publice,
7% sunt șomeri iar restul de 8% sunt navetiști.
Din totalul populației, aproximativ 30% din români și 7% din rromi, au un grad de instruire școlară
care depășește învătământul obligatoriu. Anual, absolvenții de liceu, foști elevi ai școlii Râmnicelu Nr.1,
urmează cursurile învățământului superior.
Populația școlară înregistrează o creștere lentă, dar continuă, în special în familiile rrome, cu o
dinamica demografică relativ echilibrată pe vârstă și sexe.
Fiind două școli în satul Râmnicelu, Șc. Nr. 1, la intrare în sat pe DN 22 Rm-Sărat – Brăila, și Șc.
Nr.2 (structură a școlii Nr. 1) la iesire din sat, elevii au de parcurs o distanță de 1-1,5 km până la școală.
În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare am putea spune că este un climat deschis,
caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare; este un climat
stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de
sprijin reciproc. Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv - educativă şi în conduita
cadrelor didactice. În paralel cu procesul instructiv sunt organizate numeroase acţiuni cultural-educative,
unele dintre ele devenite deja tradiţii ale şcolii :
• Acţiuni de voluntariat (de tipul Let's do it Romanía!, Săptămâna educaţiei globale,
etc.);
• Festivităţile de deschidere şi închidere a anului şcolar, cu premierea elevilor laureaţi la
concursurile şi olimpiadele şcolare;
• Serbarea şcolii;
• Concerte de colinde;
• Parteneriate Educationale.
Activităţile extraşcolare fac obiectul unor serii de programe realizate în comun de
către colectivele de elevi şi profesori. Ele prevăd activităţi culturale, sportive, excursii şi
drumeţii şi alte activităţi cu scop creativ. Păstrarea tradiţiilor şcolii reprezintă o preocupare
permanentă a colectivului managerial şi a colectivului de cadre didactice.
1148
Dovezi ale calităţii procesului de învăţământ, sunt rezultatele examenelor de evaluare naţională şi
de admitere în licee obţinute de elevi, precum şi la concursuri şcolare, unde an de an am obţinut
numeroase premii.
Cadrele didactice din şcoala noastră sunt interesate de perfecţionarea continuă pentru a se putea
ridica la nivelul cerinţelor actuale ale reformelor. Pe lângă participarea la activităţile metodice din şcoală,
cadrele didactice urmează diferite modalităţi de perfecţionare organizate de IŞJ Buzău, CCD Buzău,
Universități, etc.
Relaţiile profesor-elev sunt relaţii de colaborare, deoarece ambele părţi urmăresc aceleaşi ţinte:
formarea unei temeinice culturi generale, pregătirea pentru viaţă, astfel încât fiecare elev să progreseze în
raport cu aspiraţiile şi înclinaţiile fiecăruia.
1149
ÎNVĂŢAREA MATEMATICII PRIN ACTIVITĂŢI PRACTICE

Prof. Duminică Dumitru - Școala Gimnazială nr. 1 Uda, Argeș
Matematica, alături de limba română, este una din disciplinele de bază studiate în ciclul primar.
Studiul sistematic şi temeinic al acestei ştiinţe serveşte nu numai celorlalte discipline, ci şi întregii
deveniri a şcolarului.
Cuvântul "matematică" vine din grecescul μάθημα (máthema) care înseamnă "ştiinţă, cunoaştere
sau învăţare"; μαθηματικός (mathematikós) înseamnă "cel care îndrăgeşte învăţarea".
Aşadar, întreaga cunoaştere şi învăţare umană se construieşte pe temelia „matematică”, întrucât ea
dezvoltă gândirea, inteligenţa, spiritul de observaţie prin exersarea operaţiilor de analiză, sinteză,
comparaţie, abstractizare şi generalizare, structurează şi organizează mintea, stimulează spiritul de
competiţie şi dorinţa de a reuşi, plăcerea de a rezolva şi de a găsi soluţii, creşte puterea de deducţie şi
intuiţia. Acad. prof. dr. Grigore Moisil afirma: „Tot ce e gândire corectă, e Matematică sau modelare
matematică”.
În ciuda faptului că matematica este ştiinţa conceptelor celor mai abstracte, de o extremă
generalitate, majoritatea copiilor îndrăgeşte matematica şi aşteaptă cu plăcere aceste ore. Nu este mai
puţin adevărat că dascălul are rolul, locul şi menirea sa de a-i motiva pe elevi să o studieze cu plăcere şi
de a o face accesibilă şi puternic ancorată în realitate, de a le explica utilitatea şi aplicabilitatea ei în viaţa
de zi cu zi.
Poincaré afirma că:”Scopul principal al învăţământului matematic este de a dezvolta anumite
facultăţi psihice şi, printre ele, intuiţia nu e cea mai puţin preţioasă. Prin ea, lumea matematică rămâne în
contact cu lumea reală şi chiar dacă matematica pură ar putea să se lipsească de ea, tot la ea ar trebui să
recurgem pentru a umple prăpastia care separă simbolul de realitate. Practicianul va avea totdeauna
nevoie de ea şi la fiecare matematician pur trebuie să existe 100 de practicieni”.
Dinamica socială a ultimelor decenii aduce în faţa lumii contemporane o serie de provocări faţă de
care domeniul educaţiei nu poate rămâne indiferent. Principala caracteristică a acestor provocări este
aceea a complexităţii, întrucât se pare că niciodată până acum omenirea nu s-a confruntat cu probleme
atât de complexe. Copilul, viitor adult se află în faţa unui complex necunoscut pentru care trebuie pregătit
să-i facă faţă, să-şi sporească viteza de reacţie la provocările mediului şi să-şi dezvolte abilităţi,
competenţe conform standardelor.
Aşadar, abordarea procesului curricular implică o anumită înţelegere a copilului, considerat ca un
întreg, ca o fiinţă unitară, complexăde aceea, curriculum-ul nu trebuie să se adreseze separat unui aspect
sau altul al dezvoltării copilului, ci să-l privească pe acesta în integralitatea sa, iar predarea şi învăţarea să
fie văzute într-o perspectivă holistică, reflectând lumina reală, care este interactivă, integrată vieţii
individului. Curriculum-ul integrat este prezentat de educaţia organizată astfel încât traversează barierele
obiectelor de studiu, aducând împreună diferite aspecte ale acestuia, în asociaţii semnificative care să se
centreze pe ariile mai largi de studiu.
Integrarea conţinuturilor şcolare presupune stabilirea unor relaţii strânse, convergente între
următoarele elemente: concepte, abilităţi, valori aparţinând disciplinelor şcolare distincte (De Landsheere,
1992). Principalele niveluri ale integrării cunoştinţelor sunt:
- integrarea intradisciplinară,
- integrarea multidisciplinară,
- integrarea pluridisciplinară,
- integrarea interdisciplinară,
- integrarea transdisciplinară.
1. Integrarea intradisciplinară vizează organizarea şi predarea unor conţinuturi interdependente
aparţinând aceluiaşi domeniu de studiu, în vederea rezolvării unei probleme, studierii unei teme sau
dezvoltării unor abilităţi. Această modalitate de abordare a conţinuturilor oferă agenţilor educaţionali
parcurgerea rapidă a unui volum de cunoştinţe însă dintr-o singură direcţie.
2. Integrarea multidisciplinară presupune juxtapunerea unor conţinuturi diverse, uneori fără relaţii
aparente între ele. Această abordare propune predarea conţinuturilor care aparţin unei discipline şcolare
prin modalităţi specifice ale fiecărui domeniu, uzând de argumentaţiile altor discipline.
3. Integrarea pluridisciplinară (prefixul pluri înseamnă „mai mulţi”, „mai multe”) se referă la
studierea unui conţinut (proces, fenomen) dintr-o disciplină prin intermediul mai multor discipline
1150
deodată sau mai bine zis, tratarea unui conţinut din perspectiva mai multor discipline. Demersul
pluridisciplinar se revarsă peste limitele disciplinelor dar finalitatea sa rămâne înscrisă în cadrul cercetării
disciplinare.
4. Integrarea interdisciplinară (prefixul inter înseamnă „între”) reprezintă o formă de cooperare
între discipline diferite privind un anumit proces, fenomen a cărui complexitate poate fi explicată,
demonstrată, rezolvată numai prin acţiunea convergentă a mai multor puncte de vedere.
Interdisciplinaritatea presupune abordarea conţinuturilor complexe, având ca scop formarea unei
imagini unitare asupra unei anumite problematici şi vizează relaţiile, în special de metodologie, care se
stabilesc între discipline diferite, sau mai bine zis transferul metodelor dintr-o disciplină într-alta. Un
conţinut şcolar proiectat, elaborat şi utilizat în manieră interdisciplinară corespunde mult mai bine
realităţii prezentate, conducând la o înţelegere cât mai bună şi unitară din partea elevilor.
Ca şi pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea depăşeşte limitele disciplinei, însă finalitatea sa
rămâne înscrisă în cercetarea interdisciplinară. Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe
aspectele multiple ale dezvoltării copilului: intelectuală, emoţională, socială, fizică şi estetică.
Interdisciplinaritatea asigură formarea sistematică şi progresivă a unei culturi comunicative necesare
elevului în învăţare, pentru interrelaţionarea cu semenii, pentru parcurgerea cu succes a treptelor
următoare în învăţare, pentru învăţarea permanentă.
5. Integrarea transdisciplinară (prefixul trans înseamnă „dincolo”, „peste”) presupune o
întrepătrundere a mai multor discipline, care poate genera apariţia unor noi domenii de cunoaştere.
Transdisciplinaritatea presupune studierea, explorarea proceselor şi fenomenelor complexe, astfel încât,
prin coordonarea cercetărilor şi coroborarea rezultatelor acestora să se ajungă la constituirea unor
discipline noi. Finalitatea ei este înţelegerea lumii prezente, unul din imperativele sale fiind unitatea
cunoaşterii. Transdisciplinaritatea conduce la intensificarea relaţiilor dintre discipline şi la descoperirea
unor noi orizonturi ale cunoaşterii.
Recunoaşterea caracterului distinct al abordărilor menţionate nu implică ignorarea caracterului lor
profund complementar. Pentru a folosi o metaforă a unui autor cunoscut în domeniu, vom spune că
„disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea sunt cele patru săgeţi
ale unuia şi aceluiaşi arc: al cunoaşterii”.(B. NICOLESCU, 1997).
În viaţa de toate zilele, matematica are importanţa sa deosebită, recunoscută în întreaga lume.
Matematica este o disciplină creativă şi pasionantă. Ea poate produce momente de plăcere şi
încântare când elevul rezolvă o problemă pentru prima dată, descoperă o rezolvare mai elegantă a
problemei sau vede pe neaşteptate conexiuni ascunse. Cu toate acestea, pentru mulţi dintre elevi,
matematica rămâne o mare necunoscută fără prea multe soluţii pentru ei, dacă nu este legată de viaţa lor
de zi cu zi şi nu este aplicată în practică, fapt pentru care am ales să prezentăm câteva exemple de
activităţi practice pentru învăţarea şi utilizarea unităţilor de măsură la clasa I şi chiar a II-a, având drept
temei câteva din neajunsurile observate de-a lungul timpului la copii. De exemplu, elevii nu reuşesc să-şi
formeze imaginea corectă a lungimii metrului şi nu pot să concretizeze această lungime comparativ cu
talia lor sau cu lungimea pe care o reprezintă braţele întinse lateral sau chiar lungimea băncii în care stau
şi nu cunosc, cu aproximaţie, dimensiunile sălii de clasă, ale camerei de locuit, ale terenului de sport sau
ale şcolii în care învaţă. Sunt elevi care nu ştiu cu aproximaţie cât cântăresc, deşi cântarul de baie nu mai
este o raritate în casele lor. Cu privire la unităţile monetare, este ştiut că elevii care vin în clasa I cunosc
într-o măsură oarecare bancnotele şi monedele care circulă în ţara noastră, însă, atunci când sunt puşi în
faţa unor probleme aplicative de schimburi monetare, de calculare a restului, se constată deficienţe, ca şi
în cazul preţurilor unitare ale unor produse sau mărfuri de utilitate zilnică., incorect apreciate conform
raportului calitate/ preţ /cantitate.
Conexiunile matematicii cu viaţa de zi cu zi şi, mai târziu , în clasele mai mari, chiar şi cu alte
domenii ale cunoaşterii şi vieţii, le formează elevilor o gândire logică şi flexibilă, le sporeşte motivaţia
pentru studiul matematicii şi îi conduc la înţelegerea unitară a lumii înconjurătoare, putând fi, de altfel, şi
un instrument eficace în vederea petrecerii timpului liber în mod plăcut şi constructiv.
1151
MANAGEMENTUL ȘCOLAR – ÎN VIZIUNE EUROPEANĂ
Numele și prenumele : Dumitrache Antoaneta

Școala Gimnazială Drăgăești Paminteni, Mănești
Activitatea de formare continuă desfășurată în Roma, Italia în perioada 15 decembrie – 19
decembrie 2017, în cadrul proiectului ERASMUS+, Acțiunea Cheie 1, domeniul Educație școlară,
Apelul 2017
Am participat la cursul de formare numit ”School leadership in practice”, desfășurat în Roma-Italia,
care a avut urmatoarele obiective:
-conștientizarea aspectelor cheie legate de conducerea școlii;
-înțelegerea și dobândirea de metode și instrumente eficiente pentru implementarea conducerii unei
școli;
-proiectarea și dezvoltarea unui plan concret de conducere școlară în comunitate;
- dezvoltarea capacității de integrare a noilor metode și instrumente de predare.
Au fost
utilizate
următoarele
instrumente: lecții
față-în-față;
analiza
comparativă;
team-building și
work-team; studii
de caz cu cele mai bune practici; proiect de lucru; activități practice; joc de rol; focus-grup.
Au fost desfășurate următoarele tipuri de activități:
Prezentarea cursului și a participanților, brainstorming și team building pe cele opt competențe și
abilități cheie pentru secolul XXI: o introducere interactivă, bazată pe invățarea prin cooperare. Am
descoperit un clasament al statelor europene în funcție de calitatea managementului școlar (un indicator
urmărit fiind și rata de abandon școlar).
1152
A avut loc o prezentare generală a celor mai bune practici în Europa și Italia referitoare la
managementul școlar. Au fost purtate discuții pe teme precum: implicarea părinților și a comunității
locale în educația non-formală (cele mai bune practici, metode și instrumente), managementul clasei de
elevi privind educația non-formală.
A fost vizitat Liceul Dante Alighieri din Roma, au fost prezentate cataloagele electronice și
activități practice utilizând tehnologia modernă-tablele inteligente.
A fost organizată o vizită culturală în centrul orașului, descoperind diverse obiective turistice și culturale,
precum și anumite evenimente specifice orașului (Roma sărbătorește "Anul european al patrimoniului
cultural 2018").
A fost urmarită dezvoltarea competențelor digitale prin prezentarea unor instrumente bazate pe TIC,
site-uri web și platforme digitale în scopul eficientizării managementului școlar (instrumente de lucru
precum platformele Edmodo, Edpuzzle, Ted-Ed etc., diverse aplicații mobile).
Au fost organizate activități în aer liber, care au vizat dezvoltarea abilităților de orientare în spațiu,
activități care pot fi adaptate și aplicate la nivelul claselor de elevi în scopul unei mai bune cunoașteri a
mediului în care trăim și a oportunităților pe care acesta ni le oferă. Au fost planificate proiecte de viitor
și au fost schimbate date de contact cu ceilalți participanți la curs.
Activitățile derulate au fost atractive și utile pentru dezvoltarea managementului școlar, cu
posibilități de adaptare în funcție de specificul instituției școlare, care pot conduce către inovare.
1153
Preocupari în gimnaziu... și nu numai!

Coordonator de proiect: prof.Dumitrache Gabriela
I Participarea la Conferița Națională de chimie-Învățământ preuniversitar” Chimie pentru

Energie și mediu” ediția a VIII-a Brașov 16-18 sept.2016
Rezumat al prezentării:
Din dorința de a implica școala într-un proiect internațional, motivând astfel învațarea, am aderat la
proiectul inițiat de Societatea Regală de Chimie din Anglia: Water – A Global Experiment with
Hydrogels. Proiectul constă în trei experimente:
• Primul experiment îi provoacă pe elevi să raspundă la întrebarea: ”Cât de multă apă poate
hidrogelul sa rețină?”(How much water can my hydrogel hold?)
• Al doilea experiment trebuie să raspundă la întrebarea: ”Cât de repede poate hidrogelul să
absoarbă apa?”(How quickly can hydrogels absorb water?)
• Al treilea experiment reprezintă o provocare maximă, acest experiment este de fapt o investigație
deschisă care vrea să descopere dacă este posibil să recuperăm apa din hidrogeluri.
Am desfășurat proiectul în două etape: prima etapă i-a implicat pe elevii din cl. a-VII-a și o cl. a –
IV-a (ei au desfășurat experimentele 1 si 2), iar a doua etapă, care este în desfășurare implică elevii din
cl.a VII-a și aVIII-a.
Rezultatele experimentelor au fost urcate apoi pe platforma Societății Regale de Chimie.Răspunsul
primit a inclus și un certifiat care atestă includerea școlii noastre în lista participanților la acest
experiment de nivel mondial.
Elevii din Școala noastră distribuiți de Societatea Regală de Chimie pe Pinterest
Coordonatori de proiect: prof. Dumitrache Gabriela, dir.adj. Brasoveanu Camelia și prof.Bubau

Luiza
1154
II Experimentele atrag din ce în ce mai mult, motiv pentru care a fost ales proiectul: „Construcția
unui electrolizor sau cum să separi molecula de apă în oxigen și hidrogen cu ajutorul curentului
electric”desfașurat cu elevi din cl. aV-a și o cl. a-VII-a
Am muncit...
Și l-am realizat!
1155
III Excursia tematică: ”Circuitul mineralelor în natură - De ce se modifică culoarea frunzelor,

toamna?” realizată cu elevi din cl a- VII-a și a-VIII-a
Rezumat:
Frunza este un organ vegetativ al plantei care ajută la nutriţie. Ea poate îndeplini această funcţie
datorită structurii sale.
V-ați întrebat vreodată de ce își schimbă culoarea frunzele arborilor de foioase după sosirea
toamnei? Ei bine, au facut-o cercetătorii care activează în domeniul biologiei și au căutat să dea un
răspuns fenomenului.
În cele din urmă, după ani de studii, lumea plantelor și-a dezvaluit și acest mic secret. Frunzele
verzi, implicate în procesul de fotosinteză, acționează în natură ca niște “fabricuțe” de nutrienți pentru
arborii pe care îi îmbracă.
Însă pe masură ce zilele devin mai scurte iar vremea se răcește, după încheierea sezonului cald,
cantitatea de lumină devine și ea insuficientă. Așa că plantele recurg temporar la un compromis: își
creează provizii și închid “fabricile” din frunze pană la primavară.
Trecerea de la starea de activitate la cea de dormitare se face treptat, și o recunoaștem cu toții

după pigmentul frunzelor transformat din verde în galben, roșu, portocaliu sau brun. Această diferențiere
se face, după cum tocmai am spus-o, în funcție de anumiti pigmenți regăsiți dealtfel și în alte surse din
natură (coaja de măr, morcov, etc.).
Dacă clorofila este cea care conferă nuanța de verde frunzelor, carotenoidele și antocianinele sunt
responsabile pentru celelalte nunanțe. Clorofila absoarbe lumina din zonele roșu-portocaliu și albastru-
violet din zona spectrului vizibil. De asemenea, reflectă lumina verde, fapt ce explică de ce noi vedem
plantele ca fiind verzi.
Umiditatea solului, la fel ca vremea de afară, influențează în mod diferit de la un an la altul culorile
toamnei. Un val de caldură și umezeală la sfârșitul anotimpului cald, cu nopți reci, ar trebui să producă
cele mai intense culori. În niciun caz nu trebuie confundat acest proces firesc, anual, cu semnele de boală
cauzate de anumiți dăunători.
Acele și furnzele care cad în această perioadă nu sunt irosite. Ele se descompun în litiera și reintră
în circuitul naturii sub forma mineralelor și a substanțelor organice.
1156
Am surprins frumusețea naturii în care trăim într-o zi superbă de 28 oct.2017
IV Pe lângă dorința noastră de cunoaștere și recunoaștere în mediul școlar învațăm zi de zi că viața

se desfășoară între bucurie și suferintă. Ne pasă și de cei care au șanse mai mici în dezvoltarea lor
armonioasă și îi ajutăm să se integreze în societate.
• În cadrul Strategiei Naționale pentru Acțiune Comunitară (SNAC) am desfășurat o campanie de
donare de fructe și legume CSEI „Bradet” cu care avem un parteneriat în proiectul ”Suflet pentru suflet”
din 2013.
1157
• altă acțiune devenită traditională este aceea de a dărui de Craciun pachetele cu dulciuri și alte
produse de strictă necesitate copiilor instituționalizați la CSEI „Brădet”
Coordonator SNAC: prof.Dumitrache Gabriela

„Lucrand in echipa vom reusi”
1158
STRATEGIE DE PROMOVARE A ŞCOLII

Prof. DUMITRAȘCU MARIA MAGDALENA
Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate, Craiova
PREZENTARE GENERALĂ
• Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate din Craiova este o institutie de învăţământ public
general, situată pe strada Constantin Brâncuşi, nr.15, Craiova.
• Contact: Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate , Str. Constantin Brîncuși nr. 15, Craiova,
Dolj ; Tel/Fax: 0251 595 431; e-mail: liceulcfrcraiova@yahoo.com ;; web: cfr.licee.edu
• Tipul scolii: liceu tehnologic cu clasele IX -XII, cursuri de zi şi IX-XIII seral; Orarul şcolii: 8.00 -
15.00 – liceu zi şi 16.00-20.30 - seral; Limba de predare: limba română.
• Oferta educaţională a şcolii este generoasă şi atent concepută în aşa fel încât procesul instructiv-
educativ să fie centrat pe elev şi să respecte particularităţile de vârstă, interesele şi aptitudinile elevilor.
• Activitatea managerială, dinamică şi creatoare, asigură o bună desfăşurare a activităţii didactice, o
bună gestionare a resurselor umane şi materiale şi crează un climat propice dezvoltării personalităţii
elevilor noştri.
• Cadrele didactice ale şcolii beneficiază de o bună pregătire profesională, de o bogată experienţă,
dar şi de pasiune şi dăruire, ceea ce le permite organizarea şi desfăşurarea unui proces instructiv -
educativ de calitate, reflectat în rezultatele de excepţie obţinute de elevii noştri la bacalaureat,
concursurile şi olimpiadele şcolare.
• Elevii nostri, ambiţioşi şi pasionaţi de învăţătură, obţin an de an, rezultate excepţionale la
concursurile şcolare, concursurile sportive şi olimpiade.
• Activităţile extracurriculare completează conţinutul instruirii şi educaţiei şi sunt organizate în
funcţie de interesele elevilor, având o influenţă benefică în dezvoltarea copiilor şi un conţinut ştiinţific,
cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnico-aplicativ, turistic, sportiv, precum şi caracter
recreativ.
• Resursele materiale sunt puse în valoare de un colectiv de cadre didactice care este preocupat de
realizarea unui învăţământ de calitate.
Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate – Craiova îşi propune să dezvolte un învăţământ de nivel
european: acces la educaţie pentru toţi elevii, performanţă pentru fiecare elev, cadre didactice motivate,
1159
colaborare, cooperare, toleranţă şi deschidere. Dorim să organizăm procesul de învăţământ din liceul
nostru astfel încât să creştem şansele de reuşită ale absolvenţilor noştri.
Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate – Craiova îşi propune promovarea unui învăţământ
deschis şi flexibil, capabil:
• să ofere tinerilor din zona Olteniei oportunităţi de educaţie şi instruire de înaltă calitate în
domeniul tehnologic şi al transporturilor feroviare-în special, în condiţii de egalitate, fără deosebire de
sex, vârstă, etnie sau apartenenţă politică şi religioasă;
• să sprijine dezvoltarea carierei la nivelul standardelor de performantă conforme dimensiunii
europene, pentru a deveni cetăţeni activi, responsabili şi toleranţi în comunitatea care asigură sporirea
calităţii vieţii şi prosperităţii economice.
Iniţial şcoala pregătea specialişti exclusiv pentru domeniul căi ferate, dar de-a lungul timpului
numeroasele schimbări atât în ceea ce priveste cererea de pe piaţa muncii cât şi cele de la nivelul
curriculumului naţional, şcoala a rămas parţial axată pe specializări în domeniul transporturi căi ferate şi a
trecut la pregătirea tinerilor şi în alte domenii cu diferite specializări. Pentru aceste specializări, pregătirea
elevbilor se realizează în laboratoare special amenajate şi dotate cu echipamente şi dispozitive
electronice, amplificatoare, oscoloscoape, generatoare de semnal, traductoare, sisteme de automatizare,
aparate de măsură numerice, calculatoare şi soft-uri speciale. Pregătirea în domeniul informaticii se
realizează în 3 laboratoare dotate cu calculatoare de ultimă generaţie. Pentru studiul disciplinelor de
cultură generală, în şcoală există laboratoare moderne de : chimie, fizică, biologie, limbi străine (franceză,
engleză, spaniolă), religie, geografie, istorie, socio-umane. Biblioteca şcolii are un fond de carte bogat şi
variat, cuprinzând volume din domeniile de studiu al elevilor.Şcoala are cămin şi cantină care oferă
elevilor posibilităţi de cazare şi masă pentru elevi. Sănătatea elevilor este monitorizată de un cabinet
medical deservit de medic şcolar şi doi asistenţi medicali.
Obiectivele educative ale şcolii : "Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l
câstigăm !" (Victor Hugo)
De ani de zile, cadrele didactice din acest liceu reuşesc modelarea şi punerea în valoare a
capacităţilor intelectuale ale fiecărei generaţii de elevi prin asimilarea de temeinice cunoştinţe ştiinţifice şi
tehnice, care asigură o solidă pregătire pentru desfăşurarea unor activităţi utile, producătoare de bunuri
materiale, în concordanţă cu cerinţele de pe piaţa muncii, corelarea specializării cu nevoile activităţii din
transporturi, precum şi dezvoltarea armonioasă a individului prin sport.
Preocupările permanente ale dascălilor de aici pentru creşterea calităţii muncii de instruire teoretică
şi practică a elevilor au condus la obţinerea unor rezultate notabile la diferite concursuri pe meserii, la
olimpiadele interdisciplinare - cu profil tehnic, şi chiar pe plan sportiv. Pregătirea de cultură generală şi
de specialitate le oferă absolvenţilor mobilitatea necesară adaptării rapide şi eficiente la cerinţele
modernizării transportului feroviar. Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate – Craiova este o şcoală
unde teoria şi practica “comunică” mai bine decât oriunde. Fiind o şcoală cu o vastă experienţă în
domeniu, la noi tot ce înseamnă discipline, cunostinţe, metode de predare sau învăţare sunt bazate pe
experienţa celor care predau aici şi pe realitatea industriei din România. Teoria este acordată cu practica şi
orice elev este ghidat după principiul “experiental learning”, astfel încât nici o noţiune teoretică nu
rămane netestată sau verificată de el prin studii de caz sau experimente practice desprinse din realitatea
imediată. Aşadar, cunostinţele acumulate aici de oricine vor constitui o bază solidă pentru creşterea sa în
domeniu, pentru dezvoltarea sa profesională.
1160
1161
Motivation for learning English
Dumitraşcu Maria-Magdalena
Teacher of English
Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate - Craiova
Argument
Working as a high school teacher, I’ve have been observing the factors that influence both students’
success and failure in their acquisition of English. I have noticed that some students are successful at
language learning whilst others are not, although all my students are aware of the importance of learning
at least one foreign language nowadays. Student motivation is rooted in students’ subjective experiences,
especially those connected to their willingness to engage in lessons and learning activities and their
reasons for doing so. Although English is not the language with the largest number of native or “first”
language speakers, it has become a lingua franca. There is no doubt that English is and will remain a vital
linguistic tool for many business man, academics, tourists and citizens of the world who wish to
communicate easily across nationalities for many years to come.
Teaching, as all other processes, changes and develops continuously. One of the most important
things a teacher of English can give to a student is a love of language – an appreciation of subtle nuances
of meaning, for rhythm in poetry, for the power of word. Teachers of English often say that a student who
really wants to learn will succeed whatever the circumstances in which he/she studies. All teachers can
think of situations in which certain “motivated” students do significantly better than their classmates.
Students frequently succeed in what appear unfavourable conditions: they succeed despite using methods
which experts consider unsatisfactory. It seems reasonable then to suggest that the motivation students
bring to class is the biggest single factor affecting their success.
Motivation
Learners’ motivation has become more commonly recognized as perhaps the major determining
factor for successful learning in general, whether one is a high school student pushing one’s way through
the battery of required courses needed to graduate, or an adult learner taking distance education courses.
In any learning setting, the dynamics of motivation will be different. What will help a high school student
sustain motivation may not apply to an adult learner, for example. Similarly, what factors affect and
enhance learner motivation in the English as a Foreign Language (EFL) setting will differ as well.
Furthermore, motivation for EFL learners in a middle school or high school class will differ from the
experience of an EFL adult learner.
It is accepted for most fields of learning that motivation is essential to success: that we have to want
to do something to succeed at it. Without such motivation we will almost certainly fail to make the
necessary effort. If motivation is so important, therefore, it makes sense to try and develop our
understanding of it. Are all students motivated in the same way? What is the teacher’s role in a student’s
motivation? How can motivation be sustained?
Defining motivation
At its most basic level, motivation is some kind of internal drive which pushes someone to do
things to achieve something. In discussions of motivation an accepted distinction is made between
extrinsic and intrinsic motivation, that is motivation which comes from outside and from inside.
Extrinsic motivation is caused by any number of outside factors, for example, the need to pass an
exam, the hope of financial reward, or the possibility of future travel.
1162
Intrinsic motivation, by contrast, comes from within the individual. Thus a person might be
motivated by enjoyment of the learning process itself or by a desire to make themselves feel better.
Most researchers and methodologists have come to the view that intrinsic motivation is especially
important for encouraging success. Even where the original reason for taking up a language course, for
example, is extrinsic, the chances of success will be greatly enhanced if the students come to love the
learning process.
What is Student Motivation?

Student motivation naturally has to do with students' desire to participate in the learning process.
But it also concerns the reasons or goals that underlie their involvement or noninvolvement in academic
activities. Although students may be equally motivated to perform a task, the sources of their motivation
may differ.
Teachers are not, however, ultimately responsible for their students’ motivation. They can only
encourage by word and deed. Real motivation comes from within each individual.
Conclusion
Motivation may be influenced by various external factors including education, teachers, parents,
peers, and classroom, which can enhance or lower children’s motivation. In other words, it is possible to
enhance children’s motivation by creating an appropriate environment and using proper teaching methods
and materials. By stressing meaningful aspects of learning tasks, encouraging pupils to have clear and
specific goals, promoting perceptions of autonomy, and giving activities that are challenging but within
their competence, children might be more intrinsically motivated to learn English.
Our attempts to initiate and sustain our students’ motivation are absolutely critical to their learning
success, for as Alan Rogers writes, “motivation …is as much a matter of concern for the teacher as it is
for the learner; it depends as much on the attitudes of the teacher as on the attitudes of the students”
(Rogers 1996: 66).
Bibliography/ Sigles
Harmer, Jeremy. The Practice of English Language Teaching. Pearson Education Limited 2001
Harmer, Jeremy. How to teach English. Pearson Education Limited 1998
Rogers, A. Teaching Adults. Open University Press 1996
Brophy, Jere. Motivating students to learn. Lawrence Erlbaum Associates Inc. 2004
http://associates.iatefl.org/pages/materials/voicespdf/ltskills15.pdf
http://www.kidsource.com/kidsource/content2/Student_Motivatation.html
http://www.antimoon.com/how/lovelearn.htm
1163
PROF. DUMITRAȘCU ROXANA –GIANINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DUDEȘTI/
STRUCTURA ȘCOALA GIMNAZIALĂ TĂTARU
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. În acest sens, obiectivul îl constituie „creşterea
flexibilităţii şi adaptarea ofertei de educaţie şi formare profesională la cerinţele pieţii muncii, a nevoilor şi
intereselor elevilor, conform tendinţelor de dezvoltare economică locală, naţională şi europeană” (cf.
Obiectivului 2, PAS, anul şcolar 2010-2011) şi „asigurarea şanselor egale la educaţie şi formarea
profesională pentru elevi din mediul urban şi rural (din oraşul Fălticeni şi zona aferentă) şi pentru elevii
cu CES” (cf. Obiectivului 2, PAS, anul şcolar 2010-2011).
De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii din anul şcolar 2017-2018,
activităţile prioritare în desfăşurarea unei astfel de campanii au fost: imaginea unei instituţii educaţionale
determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi
transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de
comunitate; imaginea dependentă de sistemul informaţional în care se formează, fiind condiţionaţă de
caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe
de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată
de angajaţi .
“Politica” şcolii noastre pune mai presus de toate elevul, dezvoltarea lui armonioasă din toate
punctele de vedere, canalizandu-l către ceea ce ştie să facă mai bine.
Una dintre activităţile care au avut drept scop promovarea imaginii şcolii în comunitate a fost
întâlnirea din cadrul proiectului judeţean „Mari scriitori la ceas aniversar”, ce se va derula în perioada
decembrie 2017–mai 2018 şi va implica minimum 100 de elevi din învăţământul gimnazial şi 9 cadre
didactice de limba şi literatura română.
Activitatea, intitulată “Sub mireasma teiului eminescian”, a fost dedicată sărbătoririi a 168 de ani
de la naşterea “poetului nepereche”, bucurându-se de participarea unui număr impresionant de copii- 60
de elevi din şcolile partenere din Ciocile, Cireşu, Roşiori, Dudeşti şi Tătaru, coordonaţi de profesorii de
limba şi literatura română. Întâlnirea, moderată de prof. limba şi literatura română-Dumitraşcu Roxana şi
Bucur Cristina, s-a desfăşurat pe mai multe secţiuni: referate, recitări, concurs de cultură generală vizând
viaţa şi activitatea literară a poetului, desen & grafică. De asemenea, fiecare şcoală participantă a pregătit
un scurt dar emoţionant moment artistic ce a constat în interpretarea unor melodii ale căror versuri aparţin
creaţiei eminesciene.
Prin obiectivele şi activităţile propuse, elevii participanţi vor fi beneficiarii direcţi ai proiectului, iar
cadrele didactice de limba şi literatura română, părinţii şi comunitatea locală vor fi beneficiarii indirecţi,
în măsura în care tinerii implicaţi se vor forma ca cititori pe tot parcursul vieţii. Activităţile propuse de
proiect sunt diverse şi vizează formarea de competenţe, abilităţi şi deprinderi în domeniul lecturii: lectura
şi recenzarea unor opere beletristice, interrelaţionarea tinerilor ca cititori pasionaţi, promovarea operelor
unor scriitori canonici, dezvoltarea unui stil personal de receptare a operelor literare, lectură în spaţii
publice.
Unităţile de învăţământ participante vor elabora portofolii care să probeze implicarea în proiect prin
produse ale elevilor. Pe baza acestora, se va realiza evaluarea finală şi premierea participanţilor.
1164
Proiectul s-a născut din necesitatea infirmării ideii că lectura nu mai constituie o activitate îndragită
de către copii şi se vrea a fi o adevărată sărbătoare, propunându-şi stimularea curiozităţii elevilor prin
exersarea actului citirii. Dorim să-l întoarcem pe cititor la carte, folosind diverse metode, cât mai
antrenante şi mai atractive. Cititul trebuie înţeles de elevi ca odihnă activă, de recreere, nu ca o povară.
Totodată, dorim să-i ajutăm pe elevi, cadre didactice şi chiar pe părinţi să-i redescopere pe marii autori ai
literaturii române, precum Eminescu, Creangă, Caragiale.
Prin frumuseţea textelor literare, prin eroii şi întâmplările prezentate, operele oferă modele de
conduită, literatura devenind şi un instrument educativ ce ajută elevii la vârsta preadolescenţei să-şi
descopere propria identitate, într-o lume în care valorile sunt în derivă.
Scopul proiectului îl constituie cultivarea în rândul elevilor a plăcerii de a citi şi conştientizarea
importanţei pe care o are lectura în construirea şi desăvârşirea personalităţii lor.
Obiectivele privind elevii sunt: stimularea gustului pentru lectură, apropierea elevilor de carte şi de
cuvântul scris, îmbunătăţirea comunicării orale şi stimularea interesului pentru citit-scris, stimularea
imaginaţiei şi a creativităţii verbale, cunoaşterea operelor reprezentative ale scriitorilor, împărtăşirea
experienţelor personale.
Referitor la obiectivele privind cadrele didactice putem preciza educarea unei atitudini pozitive
faţă de abordarea metodelor interactive, ca metode de lucru folosite în sprijinul realizării obiectivelor
programului.
De asemenea, obiectivele privind părinţii sunt: conştientizarea acestora cu privire la rolul lor în
dezvoltarea şi educaţia propriilor copii dar şi creşterea implicării părinţilor în activitatea şcolii şi în
crearea unui mediu cald şi sigur pentru copil.
Aşadar, ţine de noi, cadre didactice, să gasim acele modalitaţi prin care putem face cunoscute piniei
publice activităţile ce se desfăşoară dincolo de uşile clasei.
1165
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII ÎN COMUNITATE
Prof. DUMITRESCU MARIA

Grădinița cu Program Prelungit Făget
Învățământul a avut si are un rol decisiv în dezvoltarea societății moderne. Instituțiile școlare au
îndeplinit roluri si funcții multiple într-o societate în care modernitatea este tendențială și nu structurală
.Asfel această poziție îi dă autoritate școlii dar,paradoxal și o anumită fragilitate în spațiul public.
Imaginea unei școli este ansamblul reprezentărilor,care îi sunt asociate unei identități specifice de către
toți actorii implicați în activitățile școlare, profesori, elevi, părinți, autorități, mass media. Imaginea școlii
este un complex constituit din istoria organizației școlare, calitatea ofertei educative, performanțele sale
și stabilitate instituțională, prestigiul în comunitate. Factorul principal în crearea imaginii școlii îl
reprezintă calitatea procesului instructiv educativ asociat cu calitatea si măiestria cadrelor didactice.
Imaginea unei școli este cel mai bine promovată prin acțiunile desfășurate,în contextul domeniului
de activitate .Calitatea unei școli depinde foarte mult de factorul uman ,atât de cadrele didactice ,elevi sau
orice persoană care își desfășoară activitatea în școală.
Fiecare copil pe care îl educăm este un ,,OM” dăruit societăţii. “Copilăria este o lume de miracole şi
de uimire a creaţiei scăldate în lumină, ieşind din întuneric, nespus de nouă, proaspătă şi uluitoare.”
Fiecare copil are în mâinile sale o cutiuță muzicală cu care vrea să transforme lumea în care trăieşte într-o
lume mai bună. într-o lume în care toate visele frumoase pot prinde aripi de înger şi pot deveni
realizabile.
Ştim cu toţii, copiii sunt diferiţi. Şi totuşi, câteva lucruri esenţiale îi fac să fie asemenea: toţi au
nevoie de dragoste, de securitate, de hrană bună şi de stimulare, toţi simt nevoia de siguranţă, de
acceptare, de recunoaştere, toţi caută sprijin în adult şi au nevoie de acesta pe măsură ce îşi dezvoltă
încrederea în sine şi îşi dobândesc propria independenţă. Independenţa spre ce anume? Independenţa de a
fi membri participativi ai comunităţii, membri care ştiu să îşi asume responsabilităţi şi să urmărească să le
fie respectate drepturile.
Suntem de părere că primii ani din viaţă sunt cei mai importanţi în dezvoltarea pasiunii pentru
cunoaştere, în acest scop, copiii sunt antrenaţi într-un mediu plin de informaţii, care combină cu succes
metodele de învăţare prin joc pentru a deprinde cât mai multe noţiuni lingvistice şi matematice precum şi
comportamentul în societate. Pe acest tărâm al inocenţei copiii pot deveni doctori, prinţese, zâne, şoferi,
piloţi, pot experimenta şi pot să-şi satisfacă nevoia de cunoaştere.
Grădiniţa este unul dintre partenerii comunitari implicaţi şi consecvenţi a cărei existenţă în societate
marchează începutul traseului educaţional al copilului şi primii paşi către viitoarea sa devenire, de
cetăţean responsabil. Întregul personal al grădiniţei se străduieşte să acopere aceste nevoi sprijinind
copilul în mod nemijlocit, prin intervenţie directă şi continuă. Relaţia dintre comunitate şi grădiniţă este
de determinare şi susţinere reciprocă. De nenumărate ori, grădiniţa este pusă în situaţia de a rezolva o
serie de probleme pe care, prin dimensiunea şi locul pe care îl ocupă, nu pot fi soluţionate fără un sprijin
adecvat şi o susţinere directă din partea comunităţii. Pe de altă parte, comunitatea încearcă să preia tot
ceea ce îi oferă societatea şi în egală măsură intervenţiile sistemului de educaţie..
Principala noastră preocupare este dezvoltarea socio-emoţională a copilului. Acum învaţă cum să
se poarte cu cei din jurul lor pentru a avea relaţii de prietenie, dar de noi depinde dacă şi cum vor învăţa
toate aceste lucruri. Ţinând cont de particularităţile psihologice ale acestei vârste, copilul va descoperi în
lumea minunată a grădiniței, jocul, interacţiunea cu alţi copii, relaţionarea, comunicarea şi va învăţa
foarte multe lucruri despre sine, despre alţii dar şi despre mediul înconjurător. Apreciem copilul pentru
ceea ce este şi îl încurajăm să fie ce-şi doreşte şi să-şi construiască personalitatea.
Grădiniţa noastră dispune de 4 săli de grupă dotate modern, bucătărie proprie utilată la standardele
impuse de autoritatea sanitară naţională, 2 grupuri sanitare, spălătorie și 1 sală destinată C.R.E.D..
Diversitatea ofertei educaţionale şi a serviciilor oferite de grădiniţă favorizează dezvoltarea liberă a
copilului şi orientarea către valorificarea aptitudinilor native ale copiilor. Programul instructiv educativ
proiectat în grădiniţa noastră valorizează în cel mai înalt grad nevoia de joc şi dezvoltare liber-creativă a
copilului. Grădiniţa cu Program Prelungit Făget respectă curriculum-ul preşcolar, activităţile fiind
1166
desfăşurate integrat şi interdisciplinar, dând unitate şi continuitate obiectivelor programei. Pe lângă

activităţile commune sunt selectate cu grijă activităţile alese şi jocurile didactice care consolidează
procesul de instruire şi educare a copiilor. Activităţile opţionale vin în completarea celorlalte activităţi din
grădiniţă şi oferă părinţilor posibiliatea de a descoperi la copiii lor diverse aptitudini artistice şi
intelectuale. Activităţile extracurriculare ocupă un loc important în programul nostru; ele sunt o
modalitate de a înscrie grădiniţa în viaţa comunităţii, de a lărgi orizontul de cunoaştere al copiilor, de a le
stimula curiozitatea şi sentimentul de apartenenţă. Pentru realizarea acestor obiective grădiniţa dispune de
cadre didactice calificate, bine pregătite şi interesate de autoperfecționare permanentă pentru a oferi
preșcolarilor, noi oportunități de învățare și dezvoltare cât mai eficiente.
1167

Prof. Nadia-Alina DUMITRESCU
Școala Gimnazială „Ion MAREȘ” Vulcana-Băi
„Școala mea, școala noastră, școală pentru fiecare” sloganul Școlii Gimnaziale „Ion MAREȘ”
Vulcana-Băi, invită de departe la deschidere, incluziune, apartenență, sprijin, valorificare, finalitate,
inovație, responsabilitate, integrare socială.
O școală bună este aceea unde copiii vin cu drag, oferta educațională este complexă, obiectivele
propuse sunt în deplin acord cu cele ale colectivității locale, unde cadrele didactice sunt bine pregătite și
conectate permanent la schimbările atât de bruște din învățământul românesc, unde comunicarea este
fundamentul unei bune relaționări, unde există sprijin reciproc profesor - profesor, profesor – părinte,
profesor – elev, elev-elev, unde există o permanentă preocupare pentru creșterea calității învățământului,
unde tehnologia este parte integrantă a procesului de învățământ, unde metodele și strategiile moderne
sunt folosite cu succes, unde există un climat afectiv și prietenos, punctualitate, implicare în proiecte,
unde talentele copiilor sunt valorificate, iar performanțele lor sunt promovate cu succes.
Calitatea în educație presupune asigurarea celor mai bune condiții pentru ca educabilii să se poate
dezvolta armonios. Calitatea este dependentă de valorile societății în care sistemul de educație se situează.
Școala de astăzi este spațiul educațional în care educabilii vin să se formeze pentru a pute fi
pregătiți integrării sociale, iar cadrele didactice, care sunt permanent preocupate de dezvoltarea personală,
să le asigure mediul favorabil acestui deziderat, condiție esențială a societății actuale aflate într-o continuă
schimbare.
Obiectivul general în promovarea imaginii școlii este acela de a crea o imagine pozitivă a instituției
în mediul apropiat, colectivitatea locală în principal, în mediul on-line, la nivel național sau internațional.
În acest sens, proiectele pe care le propune sau la care participă școala sunt adevărate cărți de vizită.
Astfel, implicarea elevilor în concursuri școlare și extrașcolare organizate la nivel
local/regional/național/internațional, parteneriatele încheiate cu diverse instituții, participarea la
simpozioane județene/naționale/internaționale, coordonarea sau participarea în proiecte ERASMUS+,
participarea la seminarii internaționale, vizitele de proiect, cursuri de formare, realizarea unei reviste a
școlii/clasei toate acestea sunt piese importante în promovarea imaginii școlii și pun în evidență valoarea
școlii românești.
De asemenea, prezentarea ofertei educaționale, ziua porților deschise sunt modalități de a face
cunoscută școala, obiectivele ei și competența cadrelor didactice, atât a celor cu un CV remarcabil, cât și
acelor tinere, în plină formare profesională, dornice de performanță.
În era tehnologiei avansate, o pagină web, un blog al școlii, o pagină pe o rețea de socializare, un
manager cu veleități de performer, respectarea principiul transparenței în educație sunt relevante pentru
promovarea imaginii școlii.
Școala Gimnazială „Ion MAREȘ” Vulcana-Băi se mândrește cu multe proiecte ERASMUS+,
premii importante obținute în cadrul unor concursuri organizate la nivel
internațional/național/județean/local, cu concursuri organizate la nivel local/județean, cu o ofertă
educațională atractivă, cu cadre didactice bine pregătite, cu elevi silitori care de-a lungul timpului au
dovedit că o școală mică de la țară poate pregăti un doctor bun, un avocat de succes, un polițist pregătit,
un profesor universitar, un model internațional etc.
Așadar, sub umbrela sloganului „Școala mea, școala noastră, școală pentru fiecare” se află o școală
în care orice copil, în funcție de inteligența emoțională nativă, își poate găsi locul pentru a-și explora
talentul și în care i se pune în valoare propria personalitate.
1168
Promovarea imaginii grădiniței
Prof. înv. Primar și preșcolar Dumitrescu Nicoleta

Grădinița nr. 272, București
În România promovarea imaginii școlii nu este o activitate urmărită și realizată de către o comisie
sau o persoană desemnată în acest scop. Din punctul meu de vedere promovarea imaginii unei unități de
învățământ este condiționată de mai multe aspecte sau factori cum ar fi: personalul, activitățile și procesul
educațional desfășurat aici, rezultatele copiilor, aspectul unității și dotările pe care le are, gradul de
mulțumire al părinților etc.
Luând în considerare aceste aspecte, mă voi opri asupra promovorii imaginii grădiniței, având în
vedere ca profesia mea este de educatoare și îmi desfășor actvitatea într-o unitate de învățământ preșcolar.
Personalul didactic din grădiniță îndeplinește un rol fundamental în promovarea imaginii grădiniței,
în primul rând prin calitatea procesului instructiv-educativ pe care îl desfășoară. Planificarea, organizarea
și desfășurarea unor activități diversificate cu preșcolarii, inițierea și derularea unor proiecte educaționale
pe teme de actualitate și de interes pentru nivelul preșcolar, colaborarea cu cât mai multi parteneri externi
unității de învățământ, reprezintă dimensiuni ale imaginii grădiniței. Elaborarea unor articole despre
activitățile realizate și publicarea acestora în reviste, cărți sau postarea lor pe site-ul unității de învățământ
constiuie mijloace eficiente de promovare a grădiniței.
Pe de altă parte, rezultatele obținute de copii în cadrul activităților, a concursurilor constituie o
metodă de promovare a imaginii grădiniței. Cu cât aceștia obțin rezultate mai bune, care sunt împărtășite
și făcute cunoscute în rândul părinților, al prietenilor acestora, cu atât imaginea grădiniței se consolidează.
Din acest punct de vedere, părinții devin promotori ai imaginii unității de învățământ prin transmiterea
mai departe în rândul prietenilor, a cunoscuților, sau prin rețelele de socializare, etc., a cât mai multor
informații pozitive despre grădiniță. Gradul de mulțumire al părinților cu privire la activitățile desfășurate
în grădiniță, rezultatele și evoluția propriilor copii reprezintă unul dintre factorii majori care conturează
imaginea grădiniței.
Un alt element care condiționează imaginea unei grădinițe este și clădirea, aspectul interior și
exterior al acesteia și dotările existente, care la rândul lor înfluețează într-o măsură mare eficiența și
calitatea procesului educațional. Este primul factor care are un impact major în special asupra părinților
sau persoanelor care vin pentru prima dată aici. Un rol important din acest punct de vedere, îl au directorii
unităților de învățământ care trebuie să gândească și să aloce un buget care să permită asigurarea unui
mediu educațional propice învățării și dezvoltării armonioase a preșcolarilor prin asigurarea unui mediu
intern și extern unității plăcut, cald și primitor, cu toate facilitățile necesare. Acest lucru însă, este foarte
dificil, având în vedere ca resursele sunt întotdeauna limitate.
Imaginea unei unități de învățământ este foarte importantă deoarece contribuie la conturarea
imaginii sistemului de învățământ românesc. Sunt cazuri în care, deși la nivelul unității de învățământ se
desfășoară activități, proiecte diversificate,etc, acestea nu sunt făcute cunoscute, nu sunt promovate
întotdeuana. De aici apare o percepție greșită, care este etichetată sub forma ”școală/grădiniță bună”... ;
unități care sunt supraaglomerate și alte a unități care deși au rezultate bune și se implică în proiecte
educaționale, etc, dar care nu știu să le facă cunoscute părinților, comunității; deci nu știu sau nu dețin
pârghiile necesare pentru o bună promovare a acestora.
De aceea, pentru a reduce aceste diferențe și pentru ca toate unitățile să aibă o imagine bună în
comunitate, în fiecare unitate de învățământ ar trebui să existe o comisie sau o persoană desemnată, care
să aibă pregătirea de specialitate pentru promovarea imaginii unității de învățământ, pe baza unei strategii
stabilite și a unor mijloace și metode moderne. În modul acesta imaginea de asamblu asupra sistemului de
învățământ românesc ar fi una mai bună.
1169
Sistemul de învățământ din România

Prof.înv.primar:Dumitrescu Rodica
Școala Gimnazială Nr.3 Giurgiu
Sistemul de învățământ din România este un subsistem al sistemului social global. El prezintă la
intrare exigențele sociale contemporane privind educația tinerei generații, ale pregătirii forței de muncă și
specialistilor și la ieșire - finalitățile, valorizarea și eficiența instituțiilor de instrucție și educație,
obiectivate în „produsul" sau specific - oamenii pregătiți, forța de muncă, specialiștii, capabili să se
integreze cu randament și spirit creator în activitățile social-utile. Întotdeauna, între fluxurile de intrare și
ieșire acționează un fenomen de reglare și optimizare, denumit conexiune inversă (feedback).
Educația se sprijină pe patru piloni importanți: a învăța să știi, a învăța să faci, a învăța să trăiești
împreună cu alții și a învăța să fii. În funcție de această optică, dar și de implicațiile globalizării asupra
indivizilor, ale problematicii lumii contemporane, educatorii din învățământ urmează să îndeplinească
roluri noi.
Profesorul îndeplinește o profesiune de o deosebită importanță, aceea care asigură formarea și
pregătirea personalității tinerelor generații și pregătirea lor profesională în cadrul instituțiilor de
învățământ, strâns legate de viață, de activitatea socio-profesională, morală și cetățenească.
Profesiunea didactică este asociată cu câteva categorii fundamentale de roluri, acceptate de
majoritatea sistemelor de formare a profesorilor: proiectare, mangementul și organizarea activităților de
învățare, consiliere psiho-educațională, managementul clasei de elevi, comunicare cu elevii, părinții și
colegii, dezvoltare profesională de-a lungul vieții, participare la perfecționarea procesului educațional și a
inovațiilor din școală, oferirea de servicii educaționale pentru comunitate etc.
Personalitatea profesorului în condițiile învățământului actual presupune și o serie întreagă de
calități, determinate de specificul și complexitatea muncii pe care o desfășoară. Profesorul își asumă deci
o multitudine de roluri, a căror exercitare este dependentă de personalitatea lui. În școală, profesorul este
conducătorul activității didactice care se desfășoară în vederea realizării obiectivelor prevăzute în
documentele școlare. Referitor la diversitatea rolurilor pe care le poate exercita profesorul, Anita E.
menționează următoarele:
Profesorul, ca expert al actului de predare-învățare: el poate lua decizii privitoare la tot ceea ce se
întâmplă în procesul de învățământ.
Profesorul, ca agent motivator, declanșează și întreține interesul, curiozitatea și dorința lor pentru
activitatea de învățare.
Profesorul, ca model: prin întreaga sa personalitate, prin acțiunile, comportamentul său este un
exemplu pozitiv pentru elevi.
Profesorul, ca profesionist reflexiv, se străduiește tot timpul să înțeleagă și să reflecteze asupra
întâmplărilor inedite din clasă, să studieze și să analizeze fenomenele psihopedagogice cu care se
confruntă.
Profesorul, ca manager, supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură consensul cu ceilalți
profesori, cu părinții și cu ceilalți factori.
Profesorul își asumă deci o multitudine de roluri, a căror exercitare este dependentă de
personalitatea lui.
Profesorul, ca lider, conduce un grup de elevi, exercitându-și puterea asupra principalelor fenomene
ce se produc aici. Este un prieten și confident al elevilor, un substitut al părinților, obiect de afecțiune,
sprijin în ameliorarea stărilor de anxietate.
Profesorul este cel care orientează și stimulează curiozitatea naturală și interesul spontan al elevilor
pentru descoperire, cel care îndrumă și încurajează activitatea de organizare și integrare a datelor culese, a
cunoștințelor reactualizate în vederea aplicării lor la soluționarea problemelor date, lăsându-le: libertatea
de examinare a faptului real ori de analiză critică a conținutului unui text; independență în activitate;
operativitate și rapiditate în reacții (cognitive, afective, motrice); deplină responsabilitate pentru ceea ce
întreprind.
În funcție de necesități, de gradul de autonomie sau semiautonomie a învățării, el poate interveni
din când în când, canalizând energiile partenerilor săi. Astfel, el este cel care oferă explicații, dă lămuriri,
1170
răspunde la întrebări, îi ajută să utilizeze corect anumite materiale, instrumente sau utilaje, caută să-i ajute
să evite devierile inutile, încercările fără obiect, eventualele erori și pierderi de timp.
Profesorul este cel care, ținând seama de logica învățării, orientează ceea ce elevii au de făcut,
devine ghid al demersului lor euristic, canalizându-i în direcția obținerii rezultatelor așteptate, în loc de a
le impune într-o manieră directă, dinainte stabilită cu mai multă sau mai puțină rigurozitate.
În literatura de specialitate se apreciază că profesiunea didactică nu se poate restrânge doar la cea de
simplă sursă de cunoștințe. Rolul conducător al profesorului în activitatea didactică rămâne însă una
dintre coordonatele de bază ale misiunii sale.
Rolul profesorului poate să fie analizat și din perspectiva relației profesor-elev. Având în vedere
valorile societății contemporane (libertate, responsabilitate, toleranță, cooperare), se impune o nouă
abordare a relației profesor-elev: asumarea de către profesor și elevi a unei responsabilități morale
comune în cadrul relației educaționale, conducând la angajarea afectivă și efectivă în procesul
educațional; recunoașterea reciprocă a „dreptului de a fi altfel” și valorizarea fiecărei ființe umane în
parte, indiferent de cât și de cum este diferită; încrederea în posibilitățile fiecărei ființe umane de a
progresa; recunoașterea faptului că toți elevii și profesorii sunt parteneri sociali cu funcții complementare,
dar cu responsabilitate comună; considerarea școlii ca mediu de construcție culturală; renunțarea la
principiul „căii optime unice” și conștientizarea faptului că majoritatea problemelor sociale și umane au
mai multe soluții echi-finale și echivalente; promovarea autenticității și sincerității – a fi tu însuți este mai
important decât a avea dreptate.
Un alt rol nou ar putea fi acela de meditator în procesul cunoașterii sau de consiliere, alături de rolul
tradițional de transmițător de informații, la care nu se renunță, dar a cărui pondere este, vizibil, în scădere
în cadrul învățământului modern, centrat pe competențe. De asemenea, profesorul este astăzi un veritabil
agent al schimbării, pregătindu-și elevii în această perspectivă, care se constituie tot mai mult într-o
dimensiune a omului contemporan.
Nu în ultimul rând, profesorul este chemat să se implice în luarea deciziilor de politică educațională
la diferite niveluri, precum și în procesul complex, dificil de inserție profesională și socială
corespunzătoare noilor condiții. O seamă de roluri noi derivă și din implicațiile educației permanente
asupra programelor școlare. Acestea tind să se integreze atât în plan orizontal, cât și pe verticală, să fie
centrate pe valori, atitudini și motivație, să cultive independența, propria responsabilitate, flexibilitatea,
facilitând dezvoltarea oamenilor.
Bibliografie:
1. Constantin Cucoş ,Pedagogie -, Polirom, 2006
2. Kristen A. Hansen, Stefen Snifer, Educaţia şi cultivarea democraţiei - metode pentru preşcolari,
1997
3. Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
4. Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
1171
Prof. înv. primar: Dumitrescu Veronica ,

Școala Gimnazială Băduleşti Dâmbovița
Şcoala are menirea de a forma personalităţile astfel încât ele sa fie contemporane cu
prezentul şi pregătite pentru viitor.Educarea la elevi a spiritului de independenţă este o necesitate impusă
de realitatea obiectivă. Elevii de azi trăiesc într-un climat social care este favorabil elevului, iniţiativei,
curajului de acţiune. Ei observă realitatea în continuă schimbare sub acţiunea omului înarmat cu stiinţa şi
tehnica în necontenit progres. De aceea, ei compară şi gândesc. Şcoala sprijinită de familie şi comunitatea
prin cunoştinţele, deprinderile şi priceperile pe care le transmit copiilor, le ajută acestora să-şi dezvolte şi
capacitatea de a se orienta corect manifestările lor de independenţă. În al doilea rând, spiritul de
independenţă este necesar pentru perioada când şcoala nu va mai fi de faţă, când omul integrat în
societate este nevoit să înveţe si să se adapteze singur. Ȋntr-o instituție școlară pot fi oferite
următoarele servicii educaționale: cursuri, seminarii, conferințe, sesiuni de comunicări, spectacole,
activități culturale ȋn biblioteci, activități extrașcolare, etc. Cu alte cuvinte, promovarea imaginii școlii
implică o activitate umană sau un sistem de activități orientate spre satisfacerea cerințelor consumatorilor
actuali și potențiali. Ȋntr-o școală, promovarea modelelor de bune practice mai ales in cazul cadrelor
didactice, aduce un plus de notorietate, unității respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate și
mai receptive ȋn adoptarea unor metode și procedee didactice noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale
ale elevilor.Promovarea ȋn domeniul educational necesită din partea cadrelor didactice dăruire,
perseverență, consecvență, cinste, dragoste pentru elevi. Alături de școală care asigură maxima
comunicare ȋntre generații, familia și comunitatea au o deosebită valoare ȋn formarea personalității
copilului.Parteneriatele dintre școlii, familii și comunități pot: ajuta profesorii ȋn munca lor, perfecționa
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta elevii să aibe succes la
școală și mai târziu, ȋn viață. Pe lângă acest aspect o importanță majoră o au și factorii de mediu. Starea
socială sau nevoile speciale ale copiilor pot determina apetitul sau dezinteresul față de educație.Școala
oferă servicii și copiilor cu cerințe educative special, de aceea se obligă să asigure și servicii de
specialitate: recuperare, terapie educațională, consiliere școlară, asistență medicală i socială. Așadar, ȋn
campaniile de promovare a imaginii școlii trebuie să fie incluse și dovezile unor reușite integrări sociale
ale copiilor cu CES. Ȋn vederea creării condițiilor optime pentru dezvoltarea copiilor cu nevoi special este
necesar ca școala, familia și comunitatea să preia responsabilitatea diferitelor atribuții pe parcursul
stadiilor de dezvoltare a copiilor. O cooperare bazată pe ȋncredere asigură integrarea lor socială. Ȋn
calitate de ofertante, școlile trebuie să țină relații strânse cu publicul, cu exponenții colectivității umane și
consumatorii potențiali. Organismele publice, organizațiile neguvernamentale, mediile de informare ȋn
masă reprezintă un partener privilegiat al serviciilor educaționale.
1172
Comportamentul post consum se apreciază prin estimarea indicelui de satisfacție. Adică,
absolvenții unei școli sunt ȋn măsură să facă aprecieri dacă așteptările lor au fost satisfăcute ȋn decursul
anilor de studii și ce nu a corespuns cu aceste așteptări ale sale.
1173
„CARTEA,OGLINDA SUFLETULUI”
Prof. Dumitrovici Slavca, Şcoala Gimnazială Berzasca
“O carte este viaţa celui care a scris-o. Şi-a pus în ea sentimentele, gândurile, munca şi iubirea.
Cărţile trebuie tratate cu respect, ele reprezentând însusi sufletul autorului lor...”
Motivaţia alegerii proiectului„CARTEA,OGLINDA SUFLETULUI” apare din experienţa

didactică la clasă, la orele de limba şi literatura română, unde am constatat că elevii, în mare parte, nu mai
sunt interesaţi de lectură. Agresiunea audio-vizualului în domeniul informaţiilor, de multe ori facile şi
nocive, lipsa posibilităţilor de selecţie, necesită găsirea unor modalităţi de atragere a elevilor către un
univers plăcut, atractiv, relaxant – lectura. Acest univers trebuie redescoperit de către elevi, prin iniţierea
şi parcurgerea unor teme interesante, bogate în conţinut informaţional, cu valenţe formative şi capabile să
readucă în conştiinţa lor adevăratul sens al cărţii.
Literatura, prin profunzimea mesajului, gradul de accesibilitate şi nivelul realizării artistice, se
dovedeşte capabilă să intre într-o relaţie afectivă cu cei cărora le este destinată: elevii. Mesajul artistic al
operelor contribuie la educarea acestora în spiritul unor virtuţi morale.Prin limbajul specific al cărţii,
personajele exponenţiale, epicul dens, conflictul împins spre suspans şi senzorial, deznodământul fericit,
literatura contribuie la formarea şi modelarea caracterelor, la stimularea dorinţei de cunoaştere şi
perfecţiune. Formarea şi modelarea caracterelor, deprinderilor elevilor cu normele de comportare
civilizată a sentimentelor morale, curajul, perseverenţa, respectul pentru muncă, sunt cerinţe cărora opera
literară, prin specificul ei, aduce o contribuţie majoră. De regulă, o mare parte dintre elevi citesc din
“constrângerea” notei din catalog.
Astfel, de multe ori lectura se transformă în asimilarea de cunoştinţe noi, fără ca cititorii să fie cu
adevărat afectaţi de lectură. Prin urmare, să-i învăţăm pe elevi cum să citească de plăcere, cum să se
relaţioneze cu textul şi cum să acţioneze ca răspuns la ceea ce au citit, cum să treacă de la reproducerea
naivă la analiza complexă a textului. Cercul de lectură ales oferă posibilitatea de a-i convinge pe elevi să
devină prietenii cărţilor, aducându-le ca argument cuvintele lui Charles W. Eliot : ,,Cărţile sunt cei mai
tăcuţi prieteni; sunt cei mai accesibili şi înţelepţi consilieri şi cei mai răbdători profesori”.
Aşadar, consider că este de datoria şcolii şi cu atât mai mult a profesorului de limba şi literatura
română de a găsi strategia adecvată şi puntea de comunicare prin care să cultive elevilor plăcerea de a citi.
Acesta este şi scopul prezentului demers didactic.
Grup ţintă:
* elevii claselor a V-a şi a VI-a, a VII-a, a VIII-a ai Şcolii Gimnaziale Berzasca
Motivaţia în contextul general:
 Cultivarea în rândul elevilor a plăcerii de a citi şi conştientizarea de către aceştia a importanţei pe
care o are lectura în construirea şi desăvârşire personalităţii lor.
Obiective:
 Încurajarea şi stimularea interesului elevilor pentru lectură;
Cultivarea lecturii de plăcere;
Formarea unor criterii proprii prin care elevul să distingă singur ce şi când să citească;
Dezvoltarea atitudinii de relaţionare a elevilor cu ei înşişi şi cu ceilalţi;
 Însuşirea unor instrumente de analiză şi valorizarea a operelor literare;
 Încurajarea aptitudinilor de creaţie literară ale elevilor talentaţi;
Familiarizarea cu personalităţi marcante ale culturii şi literaturii române;
 Stabilirea relaţiilor de prietenie între elevi.
Rezultate aşteptate:
- Sporirea interesului elevilor pentru lectură;
- Formarea elevilor ca cititori pe tot parcursul vieţii;
- Stabilirea unor relaţii de prietenie şi colaborare între elevi ;
1174
Diseminarea informaţiei:
Realizarea unei expoziţii cu materialele elevilor: desene, colaje, picturi ,cărți etc.
Realizarea unor programe artistice
Prezentarea creaţiilor literare ale elevilor
Evaluare:
Desfăşurarea unor activităţi comune sub forma unor jocuri şi programe artistice;
Aprecierea asupra colaborării în modul de lucru, în prezentarea produsele realizate;
 Acordarea unor diplome copiilor care s-au evidenţiat şi în cadrul unor concursuri având ca temă
lectura
Expoziţie de afişe cu mesaje pro-lectura.
1175
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE-ROL ÎN PROMOVAREA IMAGINII

ȘCOLII
Prof.Dumitru Anca, Școala Gimn.I.H.Rădulescu,București

dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Fiind foarte atractive ,elevii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi
dăruire, la astfel de activităţi.
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul
este garantat dacă aceste activități au ca obiective stimularea imaginaţiei, dezvoltarea interesului pentru
artă sau activități sportive.
În cadrul proiectelor de parteneriat educaţional, care s-au desfăşurat la noi în școală s-a urmărit
desfățurarea lor in zile cu o anumită semnificație:1 IUNIE,Săptămâna Altfel,Ziua Pământului,etc.
Specificul cultural, valorile promovate în aceste zile au determinat structura activităţilor.
A fost necesară antrenarea membrilor comunităţii în luarea unor decizii, direcţionarea unor
activităţi, remedierea unor aspecte negative.
Una dintre activitățile promovate de 1 IUNIE s-a concretizat într-un proiect cu Asociația pentru
promovarea tradițiilor românești.
Desfășurarea proiectului a fost următoarea:
Proiect extracurricular
Atelier de olărit
DATA ŞI DURATA VIZITEI : 1.06.2016

TEMA VIZITEI: „ Vizită la atelierul de olărit „
TIPUL VIZITEI : vizită cu practic aplicativ
ORGANIZATOR / COORDONATOR: Prof.Dumitru Anca
SCOPUL: observarea directă şi însuşirea de cunoştinţe despre modul de realizare a obiectelor din
lut
Resurse: -umane - elevi
-materiale - finantare extrabugetara cu implicarea comitetului de parinti
OBIECTIVE:
o Analizarea aspectelor legate de modul de modelare a lutului;
o Formarea unor noţiuni şi reprezentări despre procedeele de lucru;
o Formarea spiritului antreprenorial.
DESCRIEREA ACTIVITATII:
Activitatea a constat într-o vizită la atelierul de olărit. A fost o experiență inedită în care elevii
au văzut cum se obţin obiectele din lut. Beneficiind de explicațiile date, aceștia au aflat ce materiale se
folosesc pentru obţinerea produsului finit. Elevii au putut vedea cum se lucrează cu pământul pentru a
face până la final un obiect ca să se poată arde. Copiii au fost iniţiaţi în tehnicile de lucru: modelarea
lutului şi lucrul cu roata.Temele au fost libere şi au putut realiza obiecte precum: farfurii, căni, boluri,
decoraţiuni. Vizita s-a incheiat cu expoziţia produselor finite.
MODALITĂȚI DE EVALUARE
- S-au realizat desene, texte scurte cu impresiile lăsate de vizita efectuată.
- Fiecare copil a modelat din lut un obiect.
Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc, educă simţul
responsabilităţii şi statornicesc o atitudine justă faţă de colectiv şi faţă de scopurile urmărite.
De asemenea acestea trebuie să pună în valoare responsabilitatea individuală şi pe cea a
grupului,socializarea ,autocontrolul și nu în ultimul rând ,realizarea de sine prin independenţă.
1176
1177
Promovarea imaginii școlii- strategie de marketing
Dumitru Corina Olguța

Colegiul Tehnic ”Gheorghe Lazăr” Plopeni
La momentul actual, nici o unitate școlară nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară,
atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, care să-i asigure existenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în
școala trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine, ce se concretizează în
delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire a acestora.
Marketingul atrage tot mai mult şi interesul şcolilor deoarece majoritatea se confrunta cu scăderea
numărului de candidaţi, dar și creşterea costurilor. Pentru aceasta, este evidentă necesitatea stabilirii
pieţelor ţintă, a îmbunătăţirii tehnicilor de comunicare şi promovare pentru a răspunde mai bine nevoilor
şi cerintelor elevilor.
importante moduri de promovare a şcolii. Este startul într-o strategie de promovare. Dar directorul va avea
nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală.
Beneficiarii principali, respectiv cu cei secundari (elevi şi părinţi),
Opinia publică generală
Mass-media.
Publicul local
Ca modalități de realizare a unei mai bune comunicări enumerăm:
Diseminarea informațiilor cu privire la activitățile extracurriculare, proiectele , concursurile
desfășurate în cadrul instituției prin redactarea unor comunicate de presă, prin postarea pe site-ul școlii
”Colegiul Tehnic Gheorghe Lazăr Plopeni”, pe forumul I.S.J. Prahova , dar și în ziarele locale .
Evidențierea rezultatelor la olimpiade și concursuri, la examenul de Bacalaureat. Astfel, școala
noastră are o lungă tradiție în clasificarea pe locuri fruntașe , atât la faza județeană, dar și la faza națională
la Olimpiadă, pe profil tehnic, an de an având elevi clasați pe locurile 1,2 sau 3 la faza județeană, dar și
premii la faza națională.
Realizarea unei prezentări a școlii, atât Power-Point, postată pe site-ul școlii, cât și prin realizarea
unor pliante, postere, a unor flyere publicitare care să cuprindă imagini foto cu interiorul școlii, a sălilor
de clasă, imagini din timpul activităților curente din sala de clasă sau din ateliere.
Implicarea părinților, atât în luarea unor decizii, prin Comitetul de Părinți, cât și prin participarea
acestora la diferite activități extracurriculare : ”Împreună Împotriva Violenței”, ”Școala noastră-mândria
noastră” etc.
Premierea șefului de promoție și a eleviilor care au obținut premii la concursuri județene sau
naționale, atât din fondurile Comitetului de Părinți, cât și de Primăria Orașului Plopeni.
1178
elevilor.
.
Pe de altă parte, copiii din cămine şi localități considerate „defavorizate social” se confruntă cu probleme
Strategii de colaborare şi comunicare cu agenţii economici locali.
timp în cadrul liceului nostru. Instruirea practică a elevilor Colegiului Tehnic ”Gheorghe Lazăr” este
efectuată la S.C. Uzina Mecanică Plopeni și S.C. Hidraulica Plopeni, instituții cu care am avut o colaborare
permanentă , foarte bună.
1179
Importanţa promovării imaginii grădinţiei
Prof. Înv. preşcolar Dumitru Cristina

Grădiniţa Baduleşti
În condiţiile unui sistem concurenţial în continuă dezvoltare devine imperativă accentuarea
eforturilor de promovare a imaginii grădiniţei şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potenţiali
beneficiari/părințţi. Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări
influenţează alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii
să fie aceeaşi cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia
ani de grijă, de muncă sistematică de comunicare şi de calitate.
cei trei parteneri educaţionali: grădiniţă-preşcolari-părinţi.
modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o
Grădiniţa este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii cât îi
pentru părinţi. Misiunea noastră, a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil
să asigure accesul egal la educatie pentru toţi copiii indiferent de naţionalitate, religie, rasă deci să ofere
şanse egale de dezvoltare tuturor copiilor.
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii grădiniţei noastre au fost:
• difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele îi proiectele educaţionale ,
• dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, naţional în scopul
promovării imaginii instituţiei noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii
locale / regionale;
• promovarea imaginii grădiniţei prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
Promovarea imaginii grădiniţei noastre prin oferta educaţională este una din ţintele proiectului de
dezvoltare instituţionala. Prin oferta educaţionala grădiniţa noastră dă posibilitatea părinţilor să aleaga
acivitățile opţionale şi extracurriculare la care doresc să participe copiii. Activitățile extracurriculare au
un conținut cultural artistic, spiritual, sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa îi
activitatea comunităţii locale. Aceste activităţi oferă copiilor destindere, recreere, voie bună iar unora
dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaștere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional îi
iau forme foarte variate . Dintre activitaţile desfăşurate în gradiniţa noastră amintesc doar câteva:
- Sărbătorirea zilei de naştere a unui copil;
- Excursii, drumeţii, plimbări;
- Participare la concursuri locale, judeţene, naţionale şi internationale avizate de MEN
Acest tip de activităţi îi antrenează pe copii, îi apropie de grădiniţă, îi determină să o îndrăgească şi
mai mult.
Pentru ca oferta noastră să fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spaţii de învăţare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice şi de educaţie ale fiecărui copil atât în interiorul
grădiniţei cât îi în curtea acesteia. Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci şi înteleasă îndeosebi de
părinți şi copii. Părintii vor fi informaţi cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența
cadrelor didactice, reursele materiale ale grădiniței, cadrul ambiental, proiectele educaţionale şi
parteneriatele în care grădiniţa este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenaţi cei mai
importanți factori în actul educaţional: copiii, familia, grădiniţa şi comunitatea locală, iar prezența
sistematică a părinţilor şi a comunității în ,,viața grădiniţei,, sporesc interesul pentru educarea integrală a
copiilor. În toate tipurile de activităţi în parteneriat ,un factor important îl constituie climatul vieţii de
1180
grup şi al relaţiei grădiniţă- familie- comunitate. Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare, de
încredere şi prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă. Unele activităţi au efecte imediate, pe plan
cognitiv, emoţional, relaţional dar trebuie subliniat faptul că influenţa acestor activităţi nu se exprimă în
activităţi singulare ci prin sisteme de activităţi de diferite tipuri , într-o succesiune gradată.
Motivaţia unor activităţi de parteneriat este înţelegerea necesităţii de a integra grădiniţa în mediul
comunitar ca partener egal şi consecvent în formarea viitorului cetăţean. Proiectele educaţionale realizate
cu diferiți parteneri locali sunt, de obicei foarte atractive, iar copiii participă activ şi eficient la acestea.
Pentru ca parteneriatele să funcţioneze este nevoie de respect încredere reciprocă, consens cu privire la
În acest an şcolar derulăm o serie de parteneriate cu comunitatea locală prin care promovam
imaginea grădiniţei noastre. Amintesc câteva dintre acestea:
2.,, Noi suntem micii pietoni” – parteneriat cu poliţia
3.,, Comoara din cărţi” – parteneriat cu Biblioteca şcolara
4.,,Paşi spre succesul şcolar”- parteneriat cu şcoala
Prin toată activitatea desfășurată în grădiniţa noastră se asigură un act educaţional de calitate care
să contribuie la formarea unei personalităţi a copilului independente şi creative, la formarea unor copii
sănătoşi, activi, eficienți, cooperanţi care să se adapteze uşor la regimul şcolar şi la orice situaţie în viaţă.
1181
Beneficiile proiectelor europene pentru managementul instituţiei şcolare
Prof. Dumitru Gabriela
Colegiul Tehnic ,, Mihai Viteazu,, Vulcan, județul Hunedoara

Participarea în programul ERASMUS a promovat ideea că fiecare proiect este o oportunitate de
învăţare pentru cei implicaţi – profesori, elevi, director de şcoală. Fiecare dintre participanţii la proiecte
are de învăţat şi de câştigat în acelaşi timp. Proiectele europene aduc noi cunoştinţe, noi capacităţi,
schimb de idei, transfer de practici creative, acces la noi materiale didactice, exersarea şi perfecţionarea
limbilor străine în contexte reale.
În perioada 30.10.2017 – 17.11.2017, 10 elevi de la Colegiul Tehnic ,, Mihai Viteazu,, Vulcan,
specializarea Tehnician în automatizări, au beneficiat de 3 săptămâni de stagii de practică în cadrul
PROIECTULUI ERASMUS+, ACȚIUNEA CHEIE 1 , VET CU TITLUL “Mobilitate Erasmus pentru
Stimularea Angajabilității Viitoare” . Instruirea practică s-a desfășurat la CINEL - Centrul de formare
profesională pentru industria electronică, energie, telecomunicații și tehnologia informației din Lisabona,
Portugalia. Pe parcursul celor 3 săptămâni elevii au participat la activități practice în cadrul cărora au
realizat lucrări practice specifice specializării. Dotarea cu echipamente performante și formatori bine
pregătiți au permis elevilor dezvoltarea unor abilități și competențe, de la simpla încredere în sine până la
activități creative, competențe de comunicare în limbă străină, competențe de comunicare în viața de zi cu
zi într-un context cultural diferit. Programul de pregătire profesională a fost completat de un program
cultural bine structurat, elevii având posibilitatea să viziteze principalele obiective turistice din
Lisabona și împrejurimi.
Participarea în programul ERASMUS este o experienţă pe care niciun elev nu ar trebui să o rateze.
Argumentele aparţin atât planului personal, cât şi profesional. Acest stagiu de pregatire te ajută să
descoperi care este gradul tău de flexibilitate, cât de uşor te adaptezi la un nou stil de viaţă, la un nou
sistem de învăţământ. Eşti pus în situaţia de a comunica şi de a interacţiona cu oameni noi, diferiţi din
punct de vedere cultural. Această experientă te provoacă să te descurci de unul singur, departe de familie
şi de vechii prieteni.
O altă experiență utilă și de neuitat o constituie participarea a zece elevi la un stagiu de practică în
Germania, în perioada 07- 29.10.2017. Elevii din grupa care a efectuat deplasarea sunt de specialitate
„Tehnician transporturi” în clasa a XI-a, iar stagiul de practică era pe specialitatea electronică; însă
dragostea de meserie a formatorului nostru Domnul inginer Frank HOFFLEIT a făcut ca, de la noțiunile
teoretice de bază (Legea lui Ohm, utilizarea tehnicii de măsurare etc.) elevii să ajungă să-şi poată monta
singuri propriul aparat de radiorecepție pe unde scurte într-un timp record ! Au învățat să utilizeze:
aparatele de măsurare digitale, osciloscopul digital cu două spoturi, generatorul de semnale, trusa
electricianului, stația de lipire şi o minunată trusă cu module electronice, astfel că, după trei săptămâni în
care programul a fost de 8 ore pe zi, elevii noști au văzut ce îi așteaptă în orice atelier auto din Europa…
Avantajul noutăţilor, al împărţirii pe grupe de câte doi elevi, al dotării deosebite a atelierului, al
faptului că materialele auxiliare (cabluri, conductoare, cositor ş.c.l.) nu erau cântărite cu balanţa de
farmacie iar toate realizările lor (jocul Knobel, inimioara cu LED-uri pâlpâitoare, construcţiile din
conductoare de cupru şi chiar şi aparatul de radio) să poată fi luate acasă, a făcut ca elevii să se întoarcă
cu un bagaj consistent de noi cunoştinţe şi deprinderi utile; în acest sens mai vreau să adaug că, în
Germania, mecanicilor auto li se spune deja „mecatronişti” şi nu sunt neapărat negri din cap până în
picioare după o zi de muncă.
Elevii au avut parte şi de zile de destindere, au vizitat frumosul oraş Potsdam şi Parcul Filmului de
la Babelsberg (un cartier al oraşului Potsdam); aici au putut viziona proiecţiie 4D, au participat la o
vânătoare virtuală de monştri, au vizitat studiolu de film (mai verchi decât DEFA Berlin) şi care este încă
activ. La Berlin au vizitat Bundestag-ul (parlamentul federal) unde le-au fost prezentaţi peste 100 de ani
de istorie a clădirii distrusă de două ori şi renovată de trei ori. Au vizitat şi Muzeul Comunicaţiilor (din
1182
Egiptul antic până azi) şi Muzeul Tehnicii (transportul pe apă, în aer şi pe uscat în peste 100 ani de istorie
specifică).
1183
Unirea Principatelor Române înfăptuită la 24 ianuarie 1859,

sărbătorită la Liceul Tehnologic Baia de Fier
Prof. Dumitru Silvia

,,Unirea naţională fu visarea iubită a voievozilor noştri cei viteji, a tuturor bărbaţilor cei
mari…Pentru dânsa ei trăiră, munciră şi muriră.” (Nicolae Bălcescu)
La Liceul Tehnologic Baia de Fier, în perioada 19-23 ianuarie 2018, s-a derulat proiectului de
parteneriat educaţional "Hai să dăm mână cu mână!" în colaborare cu Serviciul Judeţului Gorj al
Arhivelor Naţionale şi Căminul Cultural "Ion Nițulescu" Baia de Fier.
24 Ianuarie este ziua în care sărbătorim an de an, din 1859 încoace, un mare eveniment al istoriei
poporului român: Unirea Principatelor. Este vorba despre Moldova şi Ţara Românească, două ţări diferite
în acele vremuri, dar care s-au unit sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.
De atunci, această dată este amintită an de an prin diferite manifestari, dintre care nu lipseşte
niciodată “Hora Unirii” cunoscutul cântec pe versurile poetului Vasile Alecsandri.
Vasile Alecsandri, Dumitru Almaş, Ion Creangă sunt unii dintre poeţii şi scriitorii români care au
închinat numeroase pagini acestui mare eveniment: UNIREA. Noi, cadrele didactice suntem datori să
facem cunoscute elevilor operele lor, deoarece cu ajutorul acestora vom reuşi cu mai multă uşurinţă să le
trezim în suflet sentimente înălţătoare de dragoste şi preţuire a valorilor patriotice. Elevii trebuie să
cinstească şi să fie mândri de pagina de istorie a poporului român, pagină scrisă de Alexandru Ioan Cuza
.
,,Cât or fi români pe lume
Cât va fi pe cer un soare
A lui Cuza mare nume
Să fiţi siguri că nu moare.”
(Vasile Alecsandri)
Prin derularea proiectului educaţional “Hai să dăm mână cu mână!” s-a urmărit implicarea elevilor
în diverse manifestări dedicate marcării importantului moment aniversar din istoria românilor. Astfel,
proiectul “Hai să dăm mână cu mână!” a fost lansat vineri, 19.01.2018, s-a mediatizat la nivelul şcolii şi
s-au selectat elevii şi cadrele didactice implicate. Echipa de proiect a prezentat argumentul proiectului,
scopul, obiectivele urmărite, grupul ţintă şi beneficiarii proiectului, activităţile care s-au derulat în cadrul
proiectului, precum şi durata acestuia. De asemenea, s-au menţionat partenerii proiectului.
Luni, 22.01.2018, activitatea "Unirea Moldovei cu Ţara Românească" s-a desfăşurat la Căminul
Cultural"Ion Nițulescu" din Baia de Fier. Scopul acestei activităţii a fost dezvoltarea şi consolidarea
sentimentului patriotic, stimularea interesului elevilor pentru istoria locală şi naţională, prin documentare
şi realizare de lucrări practice. Elevii implicați în proiect au realizat un panou cu materiale documentare
şi fotografii despre desfăşurarea evenimentului, au lecturat texte cu conţinut istoric, au realizat prezentări
ppt - "Importanţei zilei de 24 Ianuarie 1859", au realizat creaţii literare(compuneri narative sau
descriptive, eseuri, referate), au realizat creaţii plastice (desene, picturi, colaje) care au surprins marele
eveniment, au învățat cântecul" Hora Unirii" şi paşii de horă.
Dezvoltarea ataşamentului tinerilor faţă de comunitatea locală şi naţională din care fac parte este o
necesitate din ce în ce mai presantă în zilele noastre. Formarea deprinderilor de cercetare individuală şi în
echipe, cultivarea rigorii ştiinţifice a studiului şi îmbogăţirea culturii generale prin concentrarea atenţiei
asupra unor teme complementare programelor şcolare sunt elemente esenţiale pentru dezvoltarea
competenţelor specifice în învăţământul actual, a valorilor şi atitudinilor cetăţeneşti ale elevilor, a
sentimentului de apartenenţă la comunitatea locală şi a conştiinţei naţionale.
Marţi, 23.01.2018 , în cadrul activității "Hai să dăm mână cu mână !" elevii implicați în proiect au
prezentat un program artistic: poezii patriotice -elevii clasei a V a, scenete – elevii clasei a XI B, cântece
patriotice: elevii claselor VI-VII : ,, Aşa-i românul, hai să-ntindem hora mare”, ,,Fraţi români din lumea-
ntreagă”, ,,A sosit ziua dreptăţii”, ,,Doamna ocroteşte-i pe români”, ,,Acasă-i România”.
1184
O parte dintre elevi şi-au exprimat emoţiile şi sentimentele la reamintirea faptelor istorice ale
înaintaşilor noştri care au luptat pentru unirea românilor sub o singură graniţă, realizând o expoziţie cu
desene.
Doamna Paula Cristina Vasiloiu, şef Serviciul Judeţului Gorj al Arhivelor Naţionale ne-a vorbit
despre Reforma agrară din timpul lui Alexandru Ioan Cuza în comuna Baia de Fier.
Cântecele patriotice, poeziile interpretate de elevi, dar şi piesele de teatru ne-au ajutat să ne
amintim de trecut şi să simţim că suntem în zi de sărbătoare, o sărbătoare a noastră, a românilor. Elevi şi
profesori, părinţi şi prieteni, cu toţii am încercat să fim uniţi, de aceea cu drag am cântat şi am dansat
Hora Unirii împreună cu ansamblul folcloric al Căminului Cultural "Ion Nițulescu" din Baia de Fier.
1185
STRATEGII DE PROMOVARE A IMAGINII

UNITĂȚII ȘCOLARE
Prof. Dumitru Violeta

Școala Gimnazială Mareșal Al. Averescu Adjud-Vrancea
Existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii școlii este foarte importantǎ, nu numai
pentru a atrage elevi către școala ta, chiar pentru ai păstra sau ați face cunoscută activitatea.
În ciuda formelor diferite de manifestare o campanie de comunicare prezintă următoarele
caracteristici :
● este o sursă colectivă, organizată, orientată spre un scop;
● poate urmări mai multe obiective ( influențarea atitudinilor, a opiniilor sau comportamentelor);
● are un caracter public, în sensul că se desfășoară prin mass-media;
● folosește mai multe canale de comunicare;
● se adresează unor categorii de public bine delimitate ;
● reprezintă o formă de activitate instituțională.
Interacțiunea organizațiilor cu publicul lor oferă cadrul desfașurării unor eforturi specifice, de tipul
campaniilor de relații publice privind promovarea imaginii școlii. Studiul campaniilor reprezintă
cercetarea continuă a factorilor care confera unei organizații viabilitate și credibilitate în mediul socio -
economic și politic global.
O campanie de success trebuie să aibă o latură educativă . Întotdeauna aceasta trebuie să lumineze
publicul ei, oferindu-i o perspectivă diferită despre ceva ce știau deja sau credeau că știu.
eficacitatea campaniei. Astfel, dacă se dorește ca femeile din țările din lumea a treia să-și vaccineze copii,
campanile pot atinge rezultatul dorit dacă doctorii și serul sunt deja disponibile în sat.
Un al treilea element este constrângerea. În unele situatii trebuie să existe ceva mai mult decât
stimulente materiale. Multe campanii pentru purtarea centurii de siguranță în automobile au trecut de la
faza de educare și de oferire de suporturi materiale, la instituirea de legi pentru acordarea de amenzi
pentru nesupunere.
Al patrulea element este susținerea , care se referă la reluarea mesajului. Este nevoie de reluarea
mesajului, nu numai pentru ca oamenii uită, dar pentru că apar și membrii noi în publicul–țintă.
Susținerea ajută la intensificarea puterii mesajului, pentru că extinde aria de acoperire a mesajului, care
este supus și de oameni din afara unității școlare.
Evaluarea este al cincilea element semnificativ al unei campanii de publicitate. Se identifică ce fel
de schimbare de comportament dezirabilă s-a produs, când s-a produs și pentru ce publicuri.
Organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate si prin stabilirea unor
legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune ale societăţii
civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene se poate reuși să sǎ
1186
Crearea blog-ului școlii prin care se realizează prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în
școală este o altă strategie de promovare a imaginea școlii .
îmbunătățită.

Comunicare.ro,2004
1187
PROIECTUL EDUCAȚIONAL BAZAT PE ACORD DE PARTENERIAT,

INSTRUMENT DE PROMOVARE A IMAGINII ŞCOLII
Profesor-educator, Dumitru-Blaga Claudia-Luciana

Şcoala Gimnazială Specială nr. 8, Bucureşti
Teoria marketingului pleacă de la presupunerea că o şcoala nu este bună prin ceea ce crede ea. O
şcoală este bună dacă lumea crede asta. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra
comunităţii să fie aceeaşi cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze. Prin politica de promovare, instituţiile de
învăţământ îşi propun crearea, întreţinerea şi cultivarea unei imagini pozitive, favorabile, care facilitează
comunicarea şi acceptarea de către public a unei anumite poziţii a instituţiei, în cadrul reţelei de
învăţământ, a mediului în general.
În acest context, echipa de conducere a Şcolii Gimnaziale Speciale nr. 8 - Bucureşti are o
preocupare permanentă pentru elaborarea și actualizarea planului de marketing care să evidențieze rolul
școlii în pregătirea elevilor cu dizabilităţi pentru o integrare optimă în viaţa socială şi profesională, prin
corectarea şi compensarea deficienţelor pe care le prezintă.
Promovarea imaginii școlii se realizează ţinând cont de calitatea actului educațional, atât prin
centrarea învăţării pe elev şi abordarea educaţiei din perspectiva nevoilor educative speciale ale elevilor
cu dizabilităţi, dar şi prin implicarea părinţilor şi a reprezentanţilor comunităţii în pregătirea şi evoluţia
elevilor. De asemenea, se au în vedere investiţiile făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a
activității, calitatea profesorilor care susțin educația dar şi serviciile oferite (educative, terapeutice şi
medicale).
Unitatea deține multiple instrumente de marketing educațional: materiale scrise (pliante, broşuri,
revista şcolii, materiale publicitare, postere, rapoarte, proiectul şcolii, articole), materiale audiovizuale şi
multimedia, materiale de identificare instituţională, ştiri, evenimente, pagina şcolii pe Internet. Şcoala
organizează şi participă la diverse manifestări culturale, expoziţii, simpozioane, concursuri. De asemenea,
evenimente precum Ziua şcolii, Ziua Porţilor Deschise şi altele legate de diverse sărbători atrag atenţia
publicului şi contribuie la prestigiul şcolii.
Un alt exemplu de politică promoţională utilizată de şcoala noastră este cea realizată prin
intermediul proiectelor educaționale bazate pe acorduri de parteneriat cu şcoli gimnaziale, licee,
comunitate locală, părinţi. Aceste proiecte vin atât în întâmpinarea nevoilor speciale ale elevilor prin
colaborarea şcoală – familie – comunitate, cât şi în promovarea intereselor şi imaginii şcolii în afara ei.
În cadrul proiectelor educaționale bazate pe acorduri de parteneriat sunt antrenaţi elevi cu CES,
elevi - voluntari, profesori, părinţi, dar şi comunitatea locală, instituţii culturale, ONG-uri. Proiectele
prevăd realizarea în comun cu elevi voluntari din şcoli gimnaziale şi licee a unor programe, acţiuni,
activităţi şi proiecte cu caracter informaţional, asistenţial şi aplicativ. Gama de activităţi desfăşurate
cuprinde activităţi cultural artistice, cultural tradiționale, cultural - educative, participarea la târguri şi
expoziţii în care îşi expun lucrările realizate. Se evidenţiază, astfel, atât activităţile pregătite în comun cu
şcolile partenere, cât şi activităţile desfăşurate în cadrul şcolii de către elevii cu CES. Alături de şcolile
partenere, comunitatea locală şi părinţii reprezintă factori importanţi în desfăşurarea acestor activităţi.
Părinţii sunt percepuţi întotdeauna de către şcoală ca parteneri egali la educaţia copiilor şi invitaţi să ne fie
alături.
Toate aceste activităţi sunt făcute cunoscute în comunitate, mediatizate atât prin căile de
comunicare scrise (invitaţii, pliante, revista şcolii, scrisori, mape de prezentare, materiale publicitare,
postere, rapoarte, proiectul şcolii, articole), dar şi prin materialele audiovizuale, pagina şcolii pe Internet,
grupul de discuţii etc.
Evenimente desfăşurate în cadrul proiectelor educaționale aduc un plus de imagine școlilor
implicate. Alături de inserţia socială a elevilor cu CES în cadrul comunităţii şi conturarea unei
personalităţi tolerante la frustrare, crearea condiţiilor optime de dezvoltare fizică, intelectuală, psihică,
comportamentală, atitudinală a copiilor deficienţi în comunitate, promovarea reciprocă, în cadrul
activităţilor comune, a imaginii instituţiei partenere este rezultatul întregului proces ce se desfăşoară pe
toată perioada derulării proiectelor.
În condiţiile actuale, a te face cunoscut, a-ţi expune realizările şi a câstiga înţelegerea şi simpatia
celor care pot influenţa din exterior bunul mers al şcolii este vital pentru supravieţuirea acesteia.
1188
Veşnic tânăr şi ferice…
Prof. Durlă Mihaela-Marinela
15 ianuarie este o dată emblematică în memoria afectivă a oricărui român, pentru că ea marchează
naşterea celui considerat cel mai mare poet român al tuturor timpurilor, ultimul mare poet romantic,
Mihai Eminescu. Şi cum un mare scriitor are nevoie de un mare critic pentru a-i evidenţia valoarea,
contemporanul său, Titu Maiorescu, un critic şi teoretician literar vizionar sublinia, în anul morţii
poetului, importanţa acestuia şi mai mult decât atât, influenţa pe care acesta o va avea asupra întegii
poezii din secolul următor: “Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cât se poate omeneşte
prevedea, literatura poetică româna va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui si forma limbii
naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de
plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vesmântului cugetării româneşti.“
Ziua naşterii lui Mihai Eminescu, devenită Ziua Culturii Române, a fost aniversată la Colegiul
Tehnic “Nicolae Titulescu” Medgidia, în Centrul de Documetare şi Informare “Alpha şi Omega”, sub
forma unei acticvităţi intitulate “Mihai Eminescu, veşnic tânăr şi ferice”. Coordonatorii activităţii au fost
prof. Durlă Mihaela şi bibliotecar Turliu Raluca, invitat fiind un reprezentant al Bibliotecii Municipale
Medgidia, Filiala Nord, Ocheană Alina. Au participat elevi de la clasele a X-a A, a X-a B, a XII-a A.
Doamna bibliotecar Turliu Raluca a prezentat un material power – point care a ilustrat viaţa şi
activitatea marelui poet român. Elevii au descoperit astfel amânunte inedite din biografia acestuia: a
călătorit mult prin ţară, cu trupa de teatru Fanny Tardini, unde a şi fost sufleur; a avut o are iubire,
Veronica Micle, deşi nu a fost singura; moartea lui stă sub semnul misterului, existând mai multe teorii
referitoare la cauzele morţii, aşa cum şi data naşterii cunoaşte mai multe variante; a călătorit mult, nu doar
în ţară, ci şi în străinătate, unde şi-a făcut studiile, fără să le termine; a avut o existenţă zbuciumată, deloc
convenţională, burgheză. Doamna bibliotecar a ţinut să arate elevilor fotografiile care îl surprind pe poet
la diferitele vârste, atât la adolescenţă (din 1869), la tinereţe (1878) şi la maturitate (1885 şi 1887),
ultimele arătând un Eminescu măcinat cu siguranţă de boală dar şi de probleme existenţiale, “adevăratul”
Eminescu, autorul Luceafărului şi al Scrisorilor. Nu poate să nu fie amintită prietenia lui Eminescu cu Ion
Creangă, acesta din urmă începând să scrie la sfatul prietenului său.
Doamna prof. de română Durlă Mihaela a insistat pe trăsăturile romantice ale poeziei lui
Eminescu, în care sunt valorificate teme de circulaţie europeană: iubirea, natura, timpul, condiţia geniului,
precum şi motive literare specifice: luna, lacul, steaua, codrul, marea, noaptea. Dincolo de acestea însă,
Eminescu transgresează romantismul, anticipând modernitatea. Finalul Scrisorilor sale stă sub semnul
disonanţei, al dizarmoniei, al crizei şi al sentimentului de scindare, spcifice toate modernităţii. Importanţa
poeziei eminesciene este sugerată de apariţia unei laturi a criticii literare, specializată în studiul acesteia,
numită eminescologie, cercetătorii numindu-se eminescologi. Unul dintre aceştia este Ioana Em. Petrescu,
care detaliază, în “Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti”, ceea ce anticipase Maiorescu, şi anume
imfluenţa lui eminescu asupra poeţilor moderni din secolul al XX-lea.
În discursul său, doamna bibliotecar Ocheană Alina a punctat ideea că această zi specială este un
pretext pentru oricine, pentru elevi în special, să se apropie de carte, de spaţiul intim şi cald al bibiotecii,
de universul fictiv şi compensatoriu al textului, care ne facilitează trărea mai multor lumi posibile.
1189
Elevii au citit poezii care ilustrează tematica iubirii şi a naturii (Pe lângă plopii fără soţ, Floare-
albastră), texte care sunt meditaţii asupra condiţiei umane, asupra sensului vieţii şi al morţii (Mai am un
singur dor, O, mamă, Odă) şi fragmente din capodoperele eminesciene (Luceafărul şi Scrisorile).
Eminescu a fost un poet care a marcat generaţii de cititori, a generat biblioteci întregi (s-a scris
mult despre poezia lui dar şi despre viaţa lui), a născut patimi şi a scos la iveală detractori. I s-au aplicat
etichete: poetul nepereche, luceafărul poeziei româneşti, geniul literaturii române; este mult citat (“Cum
nu vii tu, Ţepeş, doamne...”), nu se ştie cât de citit şi mai ales de înţeles. Valoarea lui a fost oficial
recunoscută, astfel încât Ziua Culturii Naţionale se suprapune peste ziua lui de naştere. El este serbat în
medii culturale şi şcolare, dar adevărata celebrare a lui Eminescu rămâne lecturarea poeziilor sale.
Pentru a puncta importanţa marelui poet, un mare critic (G. Călinescu) încheia astfel studiul său
despre “Viaţa lui Mihai Eminescu”: “Astfel se stinse în al optulea lustru de viată cel mai mare poet pe
care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pamântul românesc. Ape vor seca în albie, si peste locul îngroparii
sale va răsări pădure sau cetate, si câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, pâna când acest pamânt să-şi
strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale."
1190
Prof.inv.primar:Duta Andreea
Scoala Gimnaziala nr.1 Budeasa,Arges
“Educatia este ceea ce ramane dupa ce uitam tot ce am învăţat în şcoala." -Albert Einstein
Calitatea în educație înseamnă asigurarea pentru fiecare educabil a condițiilor pentru cea mai
bună, completă și utilă dezvoltare. Calitatea este dependentă de valorile societății în care funcționează
sistemul respectiv de educație.
Suntem o şcoală deschisă pentru comunitate! Pregătim viitorii absolvenţi pentru integrarea ȋntr-o
societate ȋn schimbare!” Acesta ar trebui să fie principiul după care să funcţioneze fiecare unitate
şcolară.În condiţiile actuale, nici o organizaţie nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară,
atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, care să-i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea.
Obiectivul general în promovarea imaginii școlii, este de a crea o imagine pozitivă a instituției și a
ceea ce reprezintă sistemul de învățământ în comunitate. Acest lucru poate fi realizat prin elaborarea de
proiecte care să multiplice experințele pozitive în managementul instituțional.Trebuie urmărit
eficientizarea colaborării cu reprezentanții instituțiilor de protecție a minorului.
Imaginea unei instituţii de învăţământ este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de
cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică.
Formarea imaginii unei scoli se poate realiza aplicând o anumită ,,politică’’, ce ţine pe de o parte
de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
angajaţi. Pentru a avea elevi bine educaţi şi, implicit, cetăţeni demni şi responsabili trebuie să ne
ocupăm, mai întîi, de educaţia părinţilor. Şcoala a avut şi are un rol primordial în colaborarea cu
părinţii în scopul asigurării unei educaţii parentale de calitate. Educaţia este o acţiune la care îşi dau
concursul grădiniţa, şcoala, familia, întreaga societate, iar cooperarea acestor actori apare logică,
stringentă.
Școala a avut si are un rol decisiv în dezvoltarea societății moderne.Instituțiile școlare au îndeplinit
roluri si funcții multiple într-o societate în care modernitatea este tendențială și nu structurală .Astfel
această poziție îi dă autoritate școlii dar,paradoxal și o anumită fragilitate în spațiul public. Imaginea
unei școli este ansamblul reprezentărilor,care îi sunt asociate unei identități specifice de către toți actorii
implicați în activitățile școlare, profesori, elevi, părinți, autorități, mass media.
Managementul unei școli presupune o serie de acțiuni care vizează obținerea de performanță în
procesul instructiv-educativ. Performanța trebuie promovată, popularizată, adusă la cunoștința
comunității. Fiecare instituție de învățământ înființează pentru bunul său mers o serie de comisii cu
obiective și atribuții bine stabilite.
primul rând de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru
viață a copiilor, apoi de elevii care sunt expuși .
1191
ELOGIUL CĂRŢII
Profesor pentru învăţământul primar Duţă Mihaela

Şcoala Gimnazială ,,Emil Racoviţă”, Oneşti, Bacău
Fluxul bogat şi divers de informaţii, reflectând complexitatea lumii în care trăim, se ,,revarsă” şi
asupra elevilor, contribuind la formarea reprezentărilor despre natură şi societate şi prin aceasta la
formarea lor socială de mai târziu. Într-o formulare sintetică se poate spune că familiarizarea cu
instrumentele muncii intelectuale, în primul rând cu cititul şi scrisul, constituie conţinutul esenţial al
activităţii micului şcolar. Învăţarea de acasă, cu toate valenţele ei cognitive şi formative, nu poate înlocui
învăţarea şcolară, în care cartea reprezintă principalul mijloc de informare, formare şi inserţie socială a
noii generaţii.
Cartea reprezintă cel mai complet depozit al inteligenţei omeneşti, înmagazinând în filele ei
cunoştinţe, sensibilitate, fapte pe care le păstrează intacte un timp nedefinit. Uitate între file de sute de
ani, par moarte, dar noi le putem învia dezvăluind o lume nebănuită. O carte o citeşti când vrei, cum vrei
şi ori de câte ori vrei. Acest prieten tăcut îţi oferă ori de câte ori ai nevoie acelaşi răspuns fidel la fiecare
întrebare şi-l repetă cu nesfârşită răbdare până ce l-ai înţeles. Cartea este atât de înţelegătoare, încât atunci
când n-ai înţeles-o nu se supără, nu jigneşte, te aşteaptă să revii. Cartea este învăţătorul care te conduce la
bine, te face să te bucuri, să râzi şi să plângi. O carte te trimite la alte cărţi şi toate împreună formează
baza trainică a culturii noastre. Toate celelalte mijloace de răspândire a cunoştinţelor rămân subordonate
cărţii şi subordonate vor rămâne oricât de mult se vor înmulţi şi perfecţiona procedeele tehnice.
O dată cu intrarea în şcoală, copilul devenit elev părăseşte zona liberei acţiuni şi pătrunde în cea a
,,muncii” organizate şi orientate spre un scop precis. Dominanta cunoaşterii devine cartea. La început
abecedarul, atracţia irezistibilă către cuvântul scris, către carte în general, călăuzeşte micul elev al clasei I
spre lumea universului, a cunoaşterii, potolindu-i setea curiozităţii crescânde. Alături de nevoia şi
plăcerea de a citi, elevului îi revine şi „obligaţia” de a citi pentru pregătirea zilnică a lecţiilor: întâlnirea cu
cartea devine predominantă.
În viaţa micilor elevi întâlnirea cu cartea reprezintă o schimbare din ce în ce mai accentuată, iar
jocul şi jucăriile încep a fi deplasate tot mai mult spre ,,periferia” timpului lor liber.
Dar nu întotdeauna şi, mai ales, nu automat preocuparea pentru carte devine dominantă în
preferinţele activităţii elevului. La formarea ,,dragostei” faţă de carte contribuie atât atitudinea
învăţătorului cât şi cea a familiei.
Dacă în familie există o bibliotecă, fie cât de modestă şi, mai ales dacă există şi ,,iubirea” faţă de
carte, manifestată nu numai prin lectură ci şi prin modul cum sunt aranjate, păstrate, îngrijite sau cum se
vorbeşte despre diferite cărţi, atunci elevul îşi formează treptat respectul faţă de acestea.
Rolul învăţătorului este şi acela de a le îndruma paşii către anumite cărţi din biblioteca şcolii, ştiind
fiind că numai prezenţa cărţilor din familie nu este suficientă. Atât cadrul didactic cât şi părinţii trebuie să
întreţină şi să dezvolte motivaţia elevului pentru lectură. Inutil se justifică unii părinţi, atunci când li se
aduce la cunoştinţă că proprii lor copii citesc greoi, afirmând că le cumpără multe cărţi şi că au o
bibliotecă acceptabilă acasă. Simpla prezenţă a cărţilor este doar o premisă a cultivării gustului pentru
lectură. Ea trebuie urmată de îndemnul şi îndrumarea copilului către lectură. Desigur, nu este suficient
îndemnul atât de obişnuit ,,Citeşte!” ori ,,Pune mâna pe carte!”, ,,Lasă joaca şi pregăteşte lecţiile!”.
Sprijinul familiei şi mai cu seamă al şcolii trebuie să aibă în vedere ce citeşte, cum citeşte, cât timp acordă
lecturii şi ce anume învaţă în urma lecturii, îndeosebi a lecturii suplimentare recomandate prin programa
şcolară. Discuţiile cu elevii pe această temă sunt imperios necesare.
Este cunoscută ideea conform căreia majoritatea copiilor de astăzi află tot ce se întâmplă în lume
prin intermediul micului ecran al televizorului sau al monitorului computerului care îi ,,poartă” prin tot
universul. Folosind Internetul, pătrund în lumea basmelor, a filmelor, iar cele văzute la eroii îndrăgiţi de
ei le inspiră atitudini şi fapte. Aşadar, în afara muncii cu cartea în care se implică în mod necesar şcoala,
copiii învaţă şi pe alte căi ce e rău şi ce e bine. La ,,învăţarea socială” nu se poate renunţa, dar ea nu poate
fi absolutizată pentru că nu presupune neapărat o selecţie valorică a informaţiilor aşa cum se întâmplă cu
învăţarea automată de tip şcolar. Pe de altă parte, învăţarea extraşcolară este mai accesibilă şi mai uşor de
asimilat.
1192
Asigurarea unor reguli sau norme morale se poate lesne realiza prin intermediul basmului, al
povestirilor şi poveştilor citite. Modelele oferite prin intermediul personajelor îndrăgite de copii vor ghida
nu numai imaginaţia copiilor, ci şi comportamentul lor moral. Educaţia morală prin basme şi alte povestiri
a şcolarilor mici nu este numai posibilă ci şi necesară. Lumea basmelor le dezvoltă şcolarilor capacitatea
de a-şi organiza şi verbaliza trăirile dezvoltându-le curajul de a se lupta pentru dreptate.
Dacă un copil, în special când familia are musafiri, arată că ştie spre exemplu nume de cântăreţi sau
de fotbalişti, ori cine ştie ce eveniment petrecut de curând şi pentru aceasta este catalogat ca fiind
,,deştept” nu înseamnă neapărat că şi este. Eroarea familiei poate fi adeseori evidentă. Nu se poate pune
semnul egalităţii între recepţionarea unui spectacol sau a acţiunii unui film şi asimilarea corpului de
cunoştinţe sistematice prin învăţarea şcolară.
Cartea rămâne principalul izvor de informaţie, suportul de nelipsit al activităţii educaţionale în
perioada de formare a viitorilor ,,agenţi” de transformare şi perfecţionare a realităţii. A sta aplecat asupra
cuvântului scris înseamnă a căuta calea cunoaşterii, a înţelegerii şi a propriei realizări. Sunt cunoscute
numeroase cazuri când copilul citeşte cu cartea pitit sub bancă, într-un colţ al camerei, într-un parc,
oriunde poate dar nu învaţă şi lecţiile necesare. Aceste sunt neglijate pentru că părinţii surprinzându-l
citind cu patos chiar şi noaptea , cred că va obţine rezultate foarte bune la învăţătură. Dezamăgirea nu se
lasă aşteptată. Copilul poate fi atent să nu dezvăluie insuccesul şi calificativele slabe, minţind.
De cele mai multe ori, când află situaţiile reale, părinţii se întreabă: ,,Ce s-a întâmplat cu copilul
meu?” sau ,,Care-i cauza că citeşte foarte mult?”. Şi altfel, vârsta marii receptivităţi se scurge ireversibil,
lăsându-şi amprenta uneori negativă asupra copiilor. Numai atunci când învăţătorul şi părinţii găsesc timp
pentru a le asculta părerile despre conţinutul cărţilor citite sau trăiesc alături de ei bucuria succesului în
munca cu cartea, se realizează cu adevărat o comunicare între gândire şi viaţă. Chemarea cărţii vine la
început din afară, fiind favorizată de atmosfera din familie. Apoi, treptat, se constituie într-un stil de
muncă, parte componentă a regimului de activitate.
Cu toată dezvoltarea spectaculoasă a complexităţii de mijloace informaţionale şi de introducere a
unor modalităţi moderne de învăţat (învăţarea asistată de calculator) manualul rămâne instrumentul de
bază care asigură accesul elevilor la valorile culturii. Cartea continuă să rămână mijlocul cel mai valoros
de păstrare a valorilor cultural-ştiinţifice, tehnice, artistice, mijlocul cel mai eficient de depozitare şi
prezentare a informaţiilor.
La toate nivelurile învăţământului, manualul s-a dovedit a fi un valoros instrument de lucru pentru
elevi, unul din mijloacele de optimizare a activităţii de învăţare.
Tehnicile muncii intelectuale cu cartea şi prin carte au virtuţi superioare, care se caracterizează prin
coerenţa logică, posibilităţi de asimilare şi aprofundare a cunoştinţelor s.a., care n-au putut fi depăşite în
productivitate şi eficienţă de nici un alt mijloc de informare şi culturalizare. Aceasta a condus la
conturarea unei categorii a metodelor de învăţământ bazată pe comunicarea scrisă a informaţiilor numită
metoda lucrului cu manualul şi cu alte cărţi.
Învăţarea cu ajutorul manualului se realizează pe toate treptele învăţământului, şi în afara acestuia,
în scopul sporirii informaţiei achiziţionate, al formării capacităţii de prelucrare a acesteia , în scopul
susţinerii unui efort de autoinstruire şi autoeducaţie permanentă.
În munca sa cu manualul, elevul face „şcoala” activităţii sale cu cartea, a studiului individual.
Tehnica muncii intelectuale, pe care o învaţă prin modalităţile de utilizare a manualului, îi deschide
porţile spre activitatea cu orice fel de carte, dându-i acces la lărgirea continuă a orizontului cultural,
ştiinţific, tehnic, la autoinstruire, cu posibilităţi de a-i dezvolta interesul pentru lectură, până la pasiune
într-un anumit domeniu. Aceste consideraţii fac ca munca independentă să dobândească o pondere tot mai
mare în activitatea de învăţare şi, o dată cu ea şi în cadrul ei, însuşirea de către elevi a tehnicilor de
învăţare cu ajutorul manualelor să devină o sarcină prioritară a şcolii.
În accepţia tradiţională, manualul servea pentru confirmarea celor spuse de profesor, pentru
repetarea şi consolidarea definiţiilor, a regulilor, schemelor. În concepţia modernă, manualul include
elemente de investigaţie şi aplicare creativă în practică, oferă modele, algoritmi, pune probleme - toate
acestea reprezentând invitaţie la căutări.
Se ştie că o însuşire temeinică a cunoştinţelor nu poate avea loc decât în urma unor frământări
personale. Înţelegerea mai profundă a cunoştinţelor, dezvoltarea priceperii de a le aplica, formarea
deprinderilor rămân pe seama muncii independente, a studiului individual corelat şi îndrumat de profesor.
1193
Studiul cu cartea presupune o lectură activă care să suscite gândirea şi imaginaţia, să incite la
investigaţii să sugereze asociaţii de idei, să îndemne la reflecţii, la anticipaţii, la o comunicare continuă.
Acestea se realizează pe baza unor deprinderi de muncă intelectuală, de la cele mai simple (scrisul, cititul,
calculul) până la cele de nivel mai înalt (operaţii ale intelectului constituite sub forma unor algoritmi
mintali). Fiecare elev îşi formează un sistem al muncii intelectuale, adică o modalitate intelectuală în care
sunt utilizate metodele şi tehnicile de muncă intelectuală.
Numai când, atât învăţătorul cât şi părinţii sunt ataşaţi activităţii elevului, i se respectă timpul de
lucru şi cel de destindere, când este încurajat şi ajutat raţional acolo unde nu poate, chemarea cărţii vine
din interior şi aduce bucuria de a citi şi de a cunoaşte.
1194
BENEFICII ȘI VALENȚE EDUCATIVE

ALE VOLUNTARIATULUI
PROF. DUȚĂ SOFIA

ȘC. GIMNAZIALĂ NR. 3 SLATINA, OLT
,,Dacă așteptăm să trăim într-o lume mai bună, trebuie să
contribuim la crearea ei, pentru a fi schimbarea pe care ne-o dorim în lume."
(Mahatma Ghandi)
În anul 2006 a fost inițiată o Lege a Voluntariatului care este definită astfel: ,,Activitate de interes
public desfășurată din proprie inițiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o
contraprestație materială; activitatea desfășurată în domenii cum sunt: asistența și serviciile sociale,
protecția drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific, umanitar,
religios, filantropic, sportiv, de protecția mediului, social și comunitar și altele asemenea’’. Voluntariatul
reprezintă un element esențial al tuturor societăților. Voluntariatul transformă în acțiune declarația
Națiunilor Unite conform căreia ,,Noi, oamenii, avem puterea de a schimba lumea.’’
,,Voluntariatul este activitatea desfășurată din proprie inițiativă, de orice persoană fizică, în folosul
altora, fără a primi o contraprestație materială.” (Definiție adoptată de Consiliul Național al
Voluntariatului, iunie 2002)
Voluntariatul este ,,Orice acțiune întreprinsă de o persoană fără a se gândi la recompense
financiare.” (Tracker)
Acestea sunt câteva definiții ale voluntariatului, dar mai presus de orice definiție, voluntariatul este
atitudinea fiecăruia față de societate. Vorbind despre atitudini ne gândim desigur la respectul pentru
oameni, punctualitate, credibilitate, cinste, perseverență, consecvență, răbdare... tot ceea ce oamenii ar
trebui să învețe încă de mici – o relație sănătoasă cu oamenii și cu mediul înconjurător.
Voluntariatul nu este o noțiune nouă, românilor, așa cum nu este nouă pentru niciun popor, pentru
nicio colectivitate. Oamenii s-au ajutat mereu între ei, sau au muncit împreună pentru atingerea scopurilor
pe care și le-au propus, fie că-și strângeau recoltele, își construiau o casă, ridicau o biserică sau o scoală
în comunitatea lor. Din păcate însă, deceniile de totalitarism au marcat felul în care românii percep ideea
de muncă voluntară. Adesea, în special după Revoluția din 1989, voluntariatul era confundat cu munca
patriotică pe care mulți dintre români erau obligați să o facă în timpul regimului comunist, si în urma
căreia nimeni nu era câstigat nici din punct de vedere material, nici din punct de vedere spiritual. Iată
motivul pentru care primele organizații nonguvernamentale care implicau voluntari, au fost privite la
început cu suspiciune. Românii trebuiau să-și descopere identitatea, să-și descopere valorile, să-și
prețuiască semenii și să muncească împreună pentru construirea a ceea ce se dorește a fi o Românie
modernă, țară membră a Uniunii Europene a secolului XXI.
Activitatea de voluntariat contribuie foarte mult la dezvoltarea personală, deoarece diversele aspecte
sociale cu care intri în contact, făcând astfel de activități, favorizează acumularea experienței profesionale
într-un anumit domeniu.
Voluntariatul este o forță creativă care:
• construiește comunități sănătoase și puternice care respectă determinarea tuturor persoanelor;
• învață persoanele să își exercite drepturile ca ființe umane și astfel să-și amelioreze viețile; ajută la
soluționarea problemelor sociale, culturale și a celor legate de mediu;
• construiește o societate mai umană și mai dreaptă prin colaborarea la nivel mondial.
• prin voluntariat puteți determina o schimbare la nivelul comunității;
• participând la un program de voluntariat ai oportunitatea de a ieși din preocupările zilnice;
• poți simți că ai o contribuție directă la o realitate care este dincolo de problemele și interesele tale
particulare și că ești parte dintr-un efort general îndreptat înspre binele societății;
• voluntariatul le permite colegilor să comunice și să se cunoască între ei, le întăresc sentimentul de
camaraderie și îi ajută să lucreze mai bine în echipă.
Voluntarii sunt implicaţi într-o mare varietate de activităţi, cum ar fi furnizarea de activităţi
educative şi servicii, ajutor reciproc sau auto-ajutor, advocacy, campanii, acţiune comunitară şi pentru
1195
mediul înconjurător. Voluntariatul este unul dintre modurile în care persoane cu orice tip de abilităţi şi
profil, pot contribui la schimbări pozitive.
Voluntariatul oferă oportunităţi de educaţie formală şi non-formală şi este, prin urmare un
instrument esenţial în formarea continuă. Prin voluntariat, oamenii dobândesc cunoştinţe, îşi exersează
abilităţi şi îşi extind reţelele sociale, ceea ce adesea poate conduce la diversificarea şi îmbunătăţirea
ofertelor de angajare la dezvoltare personală şi socială.
Toţi avem cel puţin un lucru la care ne pricepem suficient de bine; aşadar, toţi avem ceva de pus în
folosul unei persoane care are nevoie de ajutor, în folosul străzii, al cartierului sau oraşului în care trăim
sau în folosul comunităţii în general. Important este să ne dorim acest lucru şi să gasim organizaţia care să
ne ofere oportunitatea de a face acest lucru Pentru copii şi adolescenţi e distractiv să facă lucruri bune
împreună cu prietenii, ei îşi formează astfel deprinderi şi abilităţi adăpostindu-se de tentaţiile periculoase
ca drogurile, tutunul, violenţa. Ei au astfel şansa de a deveni adulţi responsabili. Oricine poate fi voluntar.
Atunci când te implici în proiecte în beneficiul unei cauze sau al comunității tale, nu contribui doar la
dezvoltarea comunității, ci și la dezvoltarea ta personală și profesională. Voluntarii învață, voluntarii
experimentează, voluntarii lucrează în echipă.
Cum te dezvolţi când te implici în programe şi acţiuni de voluntariat?
În primul rând, câștigi experiență de muncă, înveți lucruri noi și deprinderi utile, îți menții ,,în uz’’
cunoștințe, abilități sau vreun talent pe care nu ai ocazia să le folosești în viața de zi cu zi, ești mai activ și
timpul tău liber îl petreci în mod util, provocator și, de ce nu, distractiv, socializezi mai mult: îți faci noi
prieteni, cunoștințe și contacte care îți pot fi utile în viață, te alături și tu prietenilor tăi care sunt deja
implicați în acțiuni sau programe de voluntariat, dai înapoi comunității și celor din jur o parte din ajutorul
primit la rândul tău în viață, devii parte a unei echipe sau organizații a cărei muncă și viziune o respecți și
vrei să o sprijini. Dacă tocmai te-ai mutat într-un oraș nou sau ai trecut printr-o schimbare de viață,
voluntariatul te ajută să te conectezi la comunitate și să faci tranziția spre noua ta viață. Poți testa practic
dacă ai abilitățile necesare pentru a urma o anumită carieră sau pentru o reorientare în carieră, ai ocazia să
îi ajuți pe cei mai puțin norocoși ca tine sau, dimpotrivă, poți fi alături de cei care trec prin aceleași
probleme ca tine, poți realiza ceva ce ți-ai dorit întotdeauna, ai oportunitatea de a lucra cu o categorie de
persoane cu care ți-ai dorit să ai contact sau ai ocazia de a întâlni persoane importante din comunitate,
înveți să îți asumi o responsabilitate și să realizezi ceva cu propriile tale mâini, contribui la dezvoltarea
comunității în care trăiești și a înțelege mai îndeaproape problemele comunității în care trăiești.
Dacă ești copil, e distractiv să faci lucruri bune împreună cu prietenii. Îți formezi deprinderi
sănătoase. Având timpul liber bine organizat, ești mai la adăpost de tentații ca drogurile, fumatul, etc, și ai
astfel șansa să devii un adult mai responsabil și implicit de a schimba în bine lumea din jurul tău.
Voluntariatul este una dintre sursele în care îți poți dezvolta abilitățile conversaționale, poți cunoaște
oameni noi și, în plus, poți participa la diferite evenimente care te vor ajuta să îți îmbogățesti
cultura generală.
Noi, cadrele didactice, avem rolul de a forma copiilor gustul pentru activităţi care să le facă bine
din punct de vedere sufletesc şi de pe urma cărora să beneficieze şi alţii. Puţini oameni mai ştiu să ofere
bunătate celor din jur. Pentru a avea o viaţă frumoasă trebuie să porţi în suflet câteva valori: iubirea,
respectul, credinţa, bunătatea. Fără ele nu există nimic. Un proverb albanez spune: ,,De la omul bun
niciodată nu vezi rele”.
Acţiunile voluntare pot ajuta foarte mult. Voluntariatul îi ajută pe oameni să simtă că fac o
diferenţă, că au puterea să schimbe lucrurile în bine.
Bibliografie:
1. Băban A. (coord.)- Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi de
consiliere, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001;
2. Jigău M.- Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti, 2001;
3. Theodosiu, D. – Mai aproape de elevi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972;
4. Tomşa G.- Consilierea şi orientarea în şcoală, Casa de Editură şi Presă Viaţa Românească,
Bucureşti, 1999 ;
5. www. Împarte.ro - Ghid de bune practici în lucrul tinerilor voluntari cu copiii din instituţii-
Salvaţi copiii;
6. www.didactic.ro
1196

Prof. Emödi Angela, Școala Gimnazială Nr.10 Satu Mare
„Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să probeze
toţi, în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine”. (Jan Amos Comenius:
Didactica Magna)
Viziunea Şcolii Gimnaziale Nr. 10 Satu Mare este educaţia de calitate orientată pe rezultate, ce să
respecte autonomia individuală şi cea instituţională, cu accent pe prevenţia deficienţelor, generând
calitatea educaţiei în mod conştient și pragmatic.
În data de 20.04.2016 a avut loc la Școala Gimnazială Nr.10 Satu Mare cea de-a treia ediție a Zilei
Interculturale a Dramei organizată în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun” Evenimentul
a fost coordonat de doamnele profesoare Kacsó Zsuzsánna și Emödi Angela. Clasele participante , elevi
din clasele primare și de gimnaziu s-au pregătit din timp cu producții artistice în limbile română,
maghiară, engleză, germană și franceză. Spectatorii din rândul elevilor, profesorilor, părinților și
bunicilor, au vizionat o multitudine de creații artistice cum ar fi teatru de păpuși, scenete, adaptări ale
unor fabule binecunoscute, magie, dar și renumite cântece din repertoriul formației „Beatles”. Această
activitate a participat la competiția județeană „O activitate de success in Școala Altfel 2016” și a câștigat
mențiune în domeniul artistic.
Elevii Școlii „ Makovecz Imre” (școala parteneră) din orașul Csenger, Ungaria, precum și elevi ai
Colegiului Național „Kölcsey Ferenc” din Satu Mare, au luat parte la această frumoasă activitate de
tradiție din școala noastră. Evenimentul a fost mediatizat de ziarele locale în limba maghiară și română,
precum și de ziarul online Szatmar.ro, ceea ce a făcut posibil ca și aceia care nu au putut să participle la
această activitate să poată fi informați despre programul mult așteptat al acestei zile.
Elevii participanți la cercul de teatru școlar în limba engleză din clasa a VII-a D au interpretat
scenete și adaptări ale unor fabule cum ar fi „Leul și șoricelul” sau „Greierele și furnica”. Elevii din clasa
a V-a au încântat publicul cu secvențe din musicalul „Fetița cu chibrituri” și„ My Fair Lady”. Programul
artistic prezentat în limba maghiară și engleză de elevii de la Școala „Makovecz Imre” din orașul
Csenger, Ungaria a fost deosebit de atrăgător atât ca și interpretare, cât și ca decor. Elevii de la școala
partneră Colegiului Național „Kölcsey Ferenc” din Satu Mare au interpretat cântece din repertoriul
formației „Beatles”. Elevii clasei a VI-a B au interpretat sceneta în limba maghiară, intitulată „Vis despre
o școală”. Din programul zilei nu au lipsit interpretări în limba germană – „Cenusăreasa” și în limba
franceză – recital de cântece și poezii.
Scopul organizării Zilei Interculturale a Dramei a fost colaborarea dintre școli și cultivarea
talentului elevilor. Este binecunoscut că însușirea a cel puțin unei limbi străine este o condiție de bază
pentru o educație de calitate, pentru succesul în viață. Scopul programului nu a fost doar exersarea limbii,
ci am urmărit să dezvoltăm la elevi încrederea în sine, formarea personalității, o viziune hotărâtă și
pozitivă asupra vieții.
1197
TEHNICI DE PROMOVARE A IMAGINII UNITATII SCOLARE
PROFESOR:ENACHE ANDREEA
acceptate.
public – tinta;
simplu anuntare;
anunta;
1198
pentru nesupunere.
◄Tema
1199

1. Ce audienta vrei sa atingi si care este cota de credibilitate data de acea audienta fiecarui mijloc
de comunicare ?
raspunde la el ?
1200
TELEVIZIUNEA
restrictionate;
REVISTELE
ZIARELE
RADIOUL
reclamelor.
INTERNETUL
1201

mesajului transmis;
publicitate;
conotatie tematica.
intrebari :
timp.
controlate.
Implimentarea proiectului implica adaptarea si aplicarea tacticilor in functie de strategii, tinand cont
de orar si buget, mentionand oamenii informati si rezolvand problemele in mod pozitiv.
1202

aspect;
Comunicare.ro,2004
1203
PROMOVARE A IMAGINII GRĂDINIŢEI O NECESITATE!
Prof.ENE CARMEN-MONICA
Grădiniţa Nr.35,sector 5,Bucureşti
Pentru a promova imaginea grădiniţei noastre am recurs la stabilirea unor obiective generale de
care am ţinut seama în elaborarea planului de activităţi din cadrul Comisiei pentru Promovarea Imaginii
Grădiniţei.Printre aceste obiective se număra:
- Elaborarea unor proiecte la nivel local,de sector,municipal etc care să vizeze multiplicarea
experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică în managementul instituţional
- Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare,diversificare şi flexibilizare a
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor demersului educaţional
- Eficientizarea colaborării cu toţi reprezentanţii comunităţii locale
- Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
Printre acţiunile importante demarcate pentru promovarea unei imagini de calitate

menţionez că au fost stabilite următoarele:
 Realizarea unei pagini WEB a unităţii noastre
 Asigurarea funcţionării site-ului
 Forum de discuţii pe whatsapp
 Conştientizarea importanţei aplicării pachetului de sarcini pe probleme de comunicare şi
relaţii cu publicul
 Reconsiderarea strategiei privind imaginea instituţională în rândul copiilor, părinţilor,
comunităţii
 Organizarea şi distribuirea de responsabilităţi speciale legate de relaţia cu beneficiarii
actului educaţional
 Organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate
 Stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la
problemele comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii grădiniţă-instituţii publice
locale
 Marketing educaţional privind iniţierea, implementarea de acţiuni cu parteneri
educaţionali, comunitari în ideea promovării ofertei educaţionale
 Monitorizarea activităţii extraşcolare şi a concursurilor şcolare
În cele ce urmează voi prezenta un model de ofertă educaţională realizată la nivelul comisiei noastre
de promovare a imaginii grădiniţei,realizată faţă verso,folosită drept pliant la târgul Grădiniţelor
Bucureştene.
1204
1205
Gradinita mea draga
Ene Carmen-Florica
Gradinita P.N. Veseliei Navodari
Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii, cât
și pentru părinți. Misiunea noastră a educatorilor, este de a promova un învățământ deschis, flexibil,
capabil să asigure accesul egal la educație pentru toți copiii, indiferent de naționalitate, religie, rasă, deci
să ofere șanse egale de dezvoltare tuturor.
Oferta educațională a grădiniței noastre dă posibilitatea părinților să aleagă activitățile opționale și
extracurriculare la care doresc să participe copiii. Activitățile extracurriculare au un conținut cultural
artistic, spiritual, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activități de joc sau de participare la viața și
activitatea comunității locale. Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere, voie bună, iar unora
dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor. Aceste activități au caracter ocazional
și iau forme foarte variate. Dintre activitățile desfășurate în grădinița noastră amintesc doar câteva:
*sărbătorirea zilei de naștere a unui copil; *vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
*excursii, plimbări; *vizite la diferite instituții din oraș; *participare la concursuri locale, județene,
naționale și internaționale avizate de MEN. În realizarea parteneriatelor și a proiectelor educaționale sunt
antrenați cei mai importanți factori în actul educațional: copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar
prezența sistematică a părinților și a comunității în viața grădiniței sporesc interesul pentru educarea
integrală a copiilor. În toate tipurile de activități în parteneriat un factor important îl constituie climatul
vieții de grup și al relației grădiniță-familie-comunitate. Cu prilejul acestor acțiuni, se asigură: petrecerea
timpului liber într-un mod activ, se asigură nevoia de mișcare și consumul de energie specifică vârstei,
relaționarea copiilor cu alți copii de vârstă apropiată, cu adulți, în contexte situaționale diverse,
generatoare de acțiuni adecvate, desfășurate în echipă.
Unul dintre proiectele educaționale pe care l-am derulat la nivelul grădiniței noastre este:
ECOGRĂDINIȚA -proiect care a vizat problemele legate de mediu, pornind de la considerentul că
acestea trebuie studiate de la cele mai fragede vârste, în cadrul unităților de învățământ. Educația
ecologică începută în grădiniță are semnificația deprinderii unui mod de a înțelege relația dintre om și
mediul de viață; prin astfel de activități, copiii conștientizează și exprimă respectul pentru mediul natural
de care beneficiem cu toții și pe care îl vor moșteni generațiile viitoare. Comportamentele și convingerile
formate la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viața. La această vârstă,
educația ecologică se realizează prin accentuarea sentimentelor și a atitudinilor, deoarece copilul
preșcolar este mai sensibil și se află la începutul acumulărilor sale teoretice referitoare la aspectele legate
de elementele structurale și funcționale ale mediului.
Activitatea: ”Învățăm să sortăm” s-a desfășurat pe o perioadă de timp mai mare, deoarece zilnic
copiii au sortat materialele reciclabile; acasă părinții le-au amenajat saci pentru materialele respective, iar
la grădiniță au coșuri pentru material plastic, hârtie/carton, baterii, aparate electrice. Orice rest de hârtie
din cadrul activităților practice, paharele de plastic din care beau apă, pungi de la pachetul pentru gustare
etc., erau duse de către aceștia la locul destinat fiecărui material. În cadrul activității: ”Micii grădinari”,
am pregătit pământul( greblat, săpat, udat cu unelte de grădinărit pentru copii), am semănat semințe și am
pus răsad de flori. Florile au fost urmărite și îngrijite ori de câte ori era necesar să fie stropite și plivite.
Asigurarea unui mediu curat, sănătos este un obiectiv de o importanță majoră, cu un impact deosebit în
viața noastră; în acest sens copiii sunt învățați încă de la grupa mică să își facă curățenie după fiecare
activitate (după masă, după desfășurarea unei activități practice/de desen/de pictură/modelaj etc.), să ducă
gunoiul la coșul potrivit, să așeze jucăriile/caietele/cărțile în ordine. În acest sens am desfășurat și o
activitate în cadrul proiectului, în aer liber:”Iubim curățenia”. După procurarea materialelor necesare
bunei desfășurări a activității: mănuși igienice, saci de gunoi, am ieșit cu toții în curtea grădiniței și am
igienizat spațiul respectiv prin strângerea gunoaielor aduse de vânt sau aruncate de persoane care intră în
grădiniță și sunt ”certate” cu curățenia- pentru că, trebuie să recunoaștem, încă mai sunt persoane adulte/
copii care aruncă la întâmplare ambalajele de la dulciuri sau șervețelele folosite. Pentru a asigura
continuitatea proiectului, am promovat campania de igienizare a spațiilor locative, de protejare a mediului
înconjurător prin diverse mijloace: afișe, pliante.
1206
Promovarea învățământului profesional la

Liceul ,, Simion Mehedinṭi’’ Vidra
dr.ing.Ghalayini Malvina
Liceul ,, Simion Mehedinṭi’’
Vidra-Vrancea
În cadrul Săptămânii Meseriilor, 26 – 30 martie, la Liceul ,, Simion Mehedinṭi’’ din Vidra se va
lansa proiectul “ Meseria brӑṭӑrӑ de aur”, coordonat de profesorii Ghalayini Malvina, Basuc Otilia şi
maistru Pavel Viviana.
Acest proiect se adreseazӑ în primul rând viitorilor absolvenți ai claselor a VIII-a şi pӑrinṭii
acestora,din 15 unitӑṭi de învӑṭamânt gimnazial, cărora le va fi prezentată pe larg oferta școlară a liceului
precum și oportunitățile de care pot beneficia dacă vor alege să-și desăvârșească studiile la această unitate
de învățământ.
Alături de elevi, la acest proiect vor participa reprezentanți ai agenților economici, parteneri de
practicӑ, care își recrutează din rândul tinerilor absolvenți ai Liceului ,, Simion Mehedinṭi’’ viitorii
angajați.
În cadrul proiectului se vor organiza următoarele acțiuni:
- promovarea învățământului profesional și a modului de organizare și funcționare a învățământului
profesional;
- consilierea elevilor din clasa a VIII-a, învățământ gimnazial, cu privire la oportunitatea
continuării studiilor în învățământul profesional;
- prezentarea ofertei şcolare a Liceul ,, Simion Mehedinṭi’’ pentru calificӑrile profesionale bucӑtar
şi ospӑtar ( chelner), vânzӑtor în unitӑṭi de alimentaṭie.
Pentru a-i atrage pe tineri, actualii elevi vor pregăti și o inedită expoziție cu diverse produse
realizate chiar în laboratorul de alimentaṭie publicӑ în care își desfășoară instruirea practică, vor împărți
pliante și vor răspunde la întrebări referitoare la activitățile didactice și exracurriculare care se desfășoară
aici.
Miza esenţială a proiectului este schimbarea percepţiei în legătură cu acest traseu de educaţie şi
formare profesională, întrucât educaţia şi formarea profesională iniţială au un rol esenţial pentru
dobândirea de abilităţi, cunoştinţe şi atitudini necesare integrării pe o piaţă a muncii dinamică şi
competitivă. De asemenea, se urmăreşte atragerea unui număr semnificativ de elevi şi companii în
învăţământul profesional şi tehnic prin evenimente de diseminare a beneficiilor pe care părţile implicate
le pot obţine.
Învățământul a luat o turnură foarte teoretică, generalistă, îndepărtându-se de nevoile pieţei pe
termen scurt, mediu şi lung.
Numărul celor care parcurg cursurile de pregătire ale învățământului profesional este sub nivelul
cererii pieţei şi majoritatea tinerilor se feresc să urmeze învățământul profesional din cauza unei idei
preconcepute conform căreia acesta nu este de calitate şi este urmat doar de cei care nu au capacitatea de
a urma un liceu teoretic.
În acest context, urmeazӑ sӑ le comunicăm tinerilor că Meseria este şi va rămâne mereu brăţară
de aur. A alege să urmezi un învățământ profesional este o decizie ce are în centrul său valorizarea
meseriei şi dorinţa de a fi sigur pe construirea unui viitor realist, eficient atât la nivel personal, cât şi
pentru societate.
Provocarea este schimbarea percepţiei publice despre rolul învățământului profesional în formarea
tinerilor români şi livrarea mesajului către publicul țintă al proiectului. Astfel, am ales să le spunem că:
Profesioniştii nu se nasc profesionişti.
Pregătirea de excepție a cadrelor didactice de la acest liceu, baza materială adecvată desfășurării în
bune condiții a actului educațional, paleta largă de specializări, începând cu învățământul profesional,
liceal zi și seral până la școală postliceală, diversitatea specializărilor, ne recomandă și ne acordă credit în
vederea atragerii a cât mai multor tineri spre liceul nostru. Având în vedere lipsa acută de forță de muncă
calificată de pe piața muncii, sperăm ca alături de noi să fie cât mai mulți părinți care să-și îndrume copiii
1207
spre Învățământul Profesional, mai ales că după absolvire își pot continua studiile fie la liceu zi ,sau dacă
muncesc, la liceu seral.
1208
Centrul Școlar de educație Incluzivă Beclean – O instituție deschisă tuturor
Prof. Lup Crina, CSEI Beclean

Aflat la intersecție de drumuri și timpuri, orașul Beclean, județul Bistrița-Năsăud, găzduiește de
aproape 40 de ani unitatea noastră școlară, Centrul Școlar de Educație Incluzivă. În tot județul sunt 4
astfel de centre.
Scurt istoric:
• Unitatea şcolară s-a înfiinţat în anul 1978 sub denumirea de Grădiniţa Specială Pentru Copii cu
Deficienţe.
• În anul 1983 are loc transformarea unităţii în Casă de copii preşcolari cu deficienţe.
• Începând cu anul şcolar 1996-1997 denumirea unităţii devine Casa de copii preşcolari pentru
deficienţi.
• Începând cu data de 1 septembrie 1998, unitatea se transformă în Grădiniţa Specială.
• În anul şcolar 2000-2001 devine Şcoala Specială Beclean.
• Începând cu anul şcolar 2006-2007, unitatea şcolară a purtat denumirea de Centrul Şcolar Pentru
Educaţie Incluzivă Beclean.
• Începând cu anul scolar 2013-2014 unitatea scolara poarta denumirea de "Centrul
Şcolar deEducaţie Incluzivă Beclean".
Oferta educaţională a unităţii şcolare cuprinde următoarele servicii:

Școlarizarea elevilor cu deficienţă mintală uşoară, moderată şi severă;
Terapii specifice pentru copiii cu cerinţe educative speciale (terapia tulburărilor de limbaj,
kinetoterapie, consiliere psihologică şi asistenţă educaţională, terapie ocupaţională);
Evaluarea, diagnosticarea şi monitorizarea evoluţiei şcolare a copiilor cu CES;
Realizarea şi aplicarea planurilor de servicii personalizate;
Adaptare curriculară pentru copiii cu CES;
Asistenţă socială şi servicii în regim de semiinternat sau de zi;
Informarea şi consilierea familiilor copiilor cu CES cu privire la problematica educaţiei copiilor lor.
Unitatea beneficiază de spații generoase, special adaptate nevoilor copiilor. În present, școlarizăm
90 de elevi cu cerințe educaționale speciale, de la vârsta de 4 ani până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Copiii sunt cuprinși în 15 clase și o grupă de preșcolari.
Personalul didactic este în număr de 40 de cadre didactice, mai existând și personal didactic
auxiliar și personal nedidactic.
Iată și câteva imagini grăitoare din activitățile noastre:
Purtăm cu mândrie costumul popular ori de câte ori avem ocazia:
Derulăm o serie de parteneriate cu diferite instituții din oraș, din județ dar și din alte județe
1209
Activitățile educative sunt numeroase și foarte attractive pentru elevi
1210
PE DRUMUL SPRE „GRĂDINIȚA IDEALĂ”

Prof. înv. preșc.MATEVICI LUMINIȚA , Grăd. P.P. nr. 2 , Pașcani , jud. Iași
Motto :
Există întotdeauna în copilăria noastră un moment când ușa se deschide și lasă să intre
viitorul! - Deepak Chopra
Întrebarea tuturor : „-La ce grădiniță îmi voi înscrie copilul ?”, ne va pune în dificultate pe fiecare
dintre noi la un moment dat. Pentru că , grădinița este, în fond, o opțiune e fiecărui părinte conștient de
importanța nemijlocită a acesteia în formarea și dezvoltarea copilului său . Ea îmbină dorința de a-i
asigura copilului o dezvoltare normală și de a-l pregăti treptat pentru anii de școală . Dincolo de toate ,
alegerea este corelată și cu necesitatea pragmatică a părinților de a încredința copilul spre supraveghere
unor persoane specializate, pe timpul cât aceștia sunt la serviciu.
Prin urmare , părinții își doresc„ grădinița ideală” pentru copiii lor .
Pornind de la această premisă , am înțeles necesitatea ca noi , educatoarele ,să facem tot ce ne stă în
putință pentru ca unitatea noastră să devină „grădinița ideală”.
Și atunci ne punem iarăși o întrebare :
„-Ce înseamnă pentru copii și părinți „grădinița ideală ”?
- Pe cine să întrebăm ? Bineînțeles că pe cei care sunt beneficiarii direcți ai serviciiilor noastre :
copiii și părinții și extrapolând , societatea din care facem parte .
Răspunsurile au fost următoarele :
♥ de la copii – locul unde să se joacă fericiți , unde să își facă prieteni și parteneri de joacă ,
unde să fie iubiți și să se simtă în siguranță ,
♥ iar de la părinți , răspunsurile au fost variate și complexe . Grădinița trebuie să fie locul
unde :
...copiii rămân fericiți, zâmbesc și se simt în siguranță atunci când rămân . Să își dorească să vină
cu drag în fiecare zi .
...copiii lor , în primul rând , să se joace liber cu alții copii și cu jucării.
...activitățile de pe parcursul unei zile șă fie diverse și adecvate vârstei . Copiii șă nu facă toți
aceeași activitate la aceleași ore, ci să se lucreze pe ateliere.
...educatorii lucrează atât cu toată grupa, cât și cu grupuri mai mici și chiar individual .
…grupele să nu fie aglomarate pentru ca educatoarea să poată lucre și supraveghea pe toți în
aceeași măsură.
...sălile de grupă să fie calde , primitoare și să ofere liniște și siguranță.
...copiii învață până și alfabetul și numerele dar în contextul preocupărilor lor cotidiene și să
acumuleze cunoștințe conștient dar nu constrânși ci prin experimente și prin joc.
...copiii lucrează și în parteneriate sau la proiecte ample , , având la dispoziție perioade mai
lungi (de aproximativ o oră) în care trebuie să realizeze anumite lucruri, să exploreze, să creeze,
individual sau în grup.
1211
...activitățile outdoor și jocurile în aer liber au loc în fiecare zi, dacă vremea o permite. Aceste
activități trebuie să fie prioritare în fața oricărei alte activități instructive.
...educatorii le citesc copiilor în diferite momente ale zilei, nu doar în timpul stabilit special pentru
lectura unei povești.
...curriculumul este adaptat deopotrivă atât copiilor cu ritm normal de evoluție, cât și celor cu
un ritm mai lent sau mai rapid.
Cunoscând răspunsurile întrebărilor ce ne frământă , nu ne-a rămas decât să luăm măsurile necesare
pentru ca grădinița noastră să devină locul preferat al copiilor dar și al părinților .
Relațiile de cooperare cu beneficiarii noștri în vederea susținerii actului educațional desfășurat în
unitatea noastră și răspunsurile întrebărilor noastre, ne-a conferit îmbunătățirea viabilității si credibilității
în mediul socio - economic și politic al urbei noastre stabilind grădinița în vârful ierarhiei unităților
preșcolare ale orașului . Și asta pentru că rând pe rând am început să răspundem cu „ DA „
cerințelor copiilor și părinților .
Cadrele didactice sunt toate titulare, cu o bogată experienţă, cu o bună pregătire profesională, ceea
ce permite desfăşurarea unui proces instructiv- educativ de calitate, reflectat în rezultatele de excepţie
obţinute de copiii noştri la concursuri și apoi în activitatea școlară. Colectivul de cadre din unitatea
noastră participă în permanență la activități de formare continuă, la activităţi de perfecţionare la nivelul
catedrelor şi comisiilor metodice, în utilizarea calculatorului, în studii postuniversitare, masterat, pentru
ca, să-şi formeze competenţele specifice profesiei, pe care apoi, să le valorizeze prin performanţe în
activitatea didactică şi ştiinţifică . Numai educatori bine pregătiți pot răspunde cerințelor actuale .
Campania noastră de promovare a imaginii unității noastre s-a făcut involuntar de voința noastră
pentru că imaginea grădiniței noastre a dobândit un contur definit prin responsabilitate, iniţiativă,
creativitate, parteneriat, eficienţă socială şi dinamism . Dorințele copiilor și părinților fiind îndeplinite ,
am devenit
„ grădinița ideală ” pentru aceștia . Noi însă știm că drumul nostru spre „ grădinița ideală ” nu
se va termina niciodată .
1212
1213
Săptămâna Educației Globale la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf.

Gheorghe” Botoșani
Prof. Șcarlii Ioana

Educația copiilor începe de timpuriu, în familie, apoi se continuă și în unități școlare specializate
în funcție de vârsta/înclinația copiilor. Desfășurarea procesului instructiv-educativ constă în îmbinarea
activităţilor şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative, permițând
manifestarea creativităţii întregului grup de elevi și a relaţiilor creative. Activităţile extracurriculare sunt
activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea
informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea
timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea personalităţii. În acest sens şcoala trebuie
să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme. Aceste activități contribuie
și la promovarea imaginii școlii prin implicarea partenerilor educaționali (părinți, alte unități școlare,
instituții).
O astfel de activitate extrașcolară, s-a desfășurat în data de 13.11.2017, în cadrul Săptămânii
Educației Globale, la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” Botoșani, intitulată „Importanța
educației religioase pentru viitorul nostru”, coordonată de Prof. Șcarlii Ioana. Partener al activității a fost
Pr. Prof. Dr. Daniel Dascălu, iar paricipanți, elevii: Mihai Maria, Ignat Maria Magdalena, Simeon Diana,
Plugariu Iustina, Apetroaie Alexandra, Cercel Manuela, Costaș Ramona Elisabeta (clasa a XI-a B) și
Ciobanu Georgiana, Sîrbu Geanina, Socor Ștefan (clasa a XII-a B). Ne-au onorat cu prezența și grupul de
profesori și elevi de la Colegiul Tehnic „George Coșbuc” mun. Bălți, Republica Moldova. Pr. Dascălu
Daniel a vorbit despre felul în care educația religioasă ne ajută să fim mai buni, prin exemplele vieților
sfinților, iar prof. Șcarlii Ioana, despre chipul Maicii Domnului în icoane, ce anume ne transmit icoanele
și etape de realizare plastică a acestora. Elevi au participat la workshopul de icoane (diferite etape ale
realizarii unei icoane).
1214
O altă activitate susținută în acestă săptămână, a fost cea din data de 14.11.2017, când, un grup de
elevi (clasa a IX-a B), coordonați de Prof. Șcarlii Ioana, s-au deplasat la Grădinița cu program normal
„Floare de colț”, Botoșani. Aici, în parteneriat cu Grupa „Iepurașii”, coordonată de Prof. Ciocoiu
Alexandra, au desfășurat activitatea cu tema „Împreună ne construim viitorul”. S-a urmărit sensibilizarea
atât a elevilor cât și a preșcolarilor, cu privire la protejarea naturii prin reciclare. Elevii au putut fi părtași
la educația artistică a preșcolarilor, prin realizarea unei machete ce conținea elemente făcute din materiale
reciclabile (plastic, hârtie, capace, coji de nucă).
1215
Pledoarie pentru clasa pregătitoare

Prof.înv.pr.,Şerban Nicoleta Veronica
„Copilul este aidoma albinei care adună nectarul pentru a face miere.
Copilul preface totul în miere.”
Antoine de Saint-Exupéry
A fi copil este unul din meritele vieţii. A fi şcolar este o mare realizare. A fi educator este o mare
împlinire. Educatorul, acest mare preot care se aduce pe sine jertfă la altarul numit „catedră” este
responsabil de tot ceea ce îi trece prin mână. Ia în mână o buburuză timidă şi eliberează o gingaşă
libelulă. Ce poate face posibilă o asemenea transformare? Mult sacrificiu, multă muncă, dăruire,
comunicare, înţelegere, încredere , iubire şi putem adăuga o întreagă listă în care fiecare îşi scrijeleşte tot
ceea ce a putut face şi tot ce nu a putut face pentru „crearea” unui om.
Aşezat la catedră, în faţa zecilor de ochi , însetaţi de cunoaştere, educatorul (fie el , învăţător, fie
profesor de învăţământ şcolar), are cea mai importantă sarcină : aceea de a crea destine.
A fi profesor în învăţământul primar este o onoare pentru fiecare dintre noi. Coroborând
cunoştinţele acumulate de-a lungul anilor cu experienţa didactică , putem transmite elevilor o informaţie
îmbrăcată într-o formă accesibilă vârstei lor.
Când s-a trecut la transformarea grupei pregătitoare în clasă pregătitoare, copiii, mai ales părinţii ,
au privit cu reticenţă această schimbare. Este normal. Este evident că orice trecere de la un nivel la altul
consumă în mai mică sau în mai mare măsură fondul psihic al unei persoane. În mod identic suferă toate
organismele vii. Însă toate aceste organisme, indiferent de natura lor, au o capacitate deosebită: cea de
adaptare. Această capacitate ar trebuie să fie în vizorul cadrelor didactice în perioada tranziţiilor şcolare.
Vulnerabilitatea extremă este punctul cel mai slab în această situaţie, de aceea atenţia cu care se
manipulează fiecare caz în parte trebuie să fie dublată. Acest exemplu, prin extrapolare, arată fragilitatea
unei tranziţii, a unei schimbări majore. Sarcina cadrului didactic de la o clasă pregătitoare este de n ori
mai mare. Trebuie să convingă părinţii şi pe cei din jurul său că această schimbare propusă de minister
este benefică copilului.
Un număr semnificativ de cercetători au demonstrat că , pentru orice problemă care apare în
dezvoltarea unui copil , indiferent dacă este de natură cognitivă, socială, emoţională sau de personalitate ,
cu cât intervenţia este mai timpurie , cu atât şansele de rezolvare sunt mai mari. Altfel spus, cu cât
intervenţia educaţională este mai târzie, cu atât mai mari sunt costurile asociate, iar prognosticul este mai
puţin favorabil.
În 73% din ţările europene majoritatea copiilor de 6 ani sunt înscrişi în programe educaţionale
obligatorii. Există ţări în care vârsta la care începe învăţământul primar este de 6 ani, iar copiii care
împlinesc această vârstă după o anumită perioadă reglementată de lege rămân în cadrul învăţământului
preşcolar.România, fiind o ţară europeană, care aspiră a fi tratată pe picior de egalitate de celelalte ţări
europene, ar fi trebuit să facă această transformare. De ce? Prin introducerea clasei pregătitoare gradul de
adaptabilitate şcolară va fi mai ridicat , va fi redus abandonul şcolar, rata absenteismului va fi mai
scăzută.
După un semestru petrecut în preajmă elevilor de clasă pregătitoare consider că , introducerea
acestui nivel în învăţământul primar , reprezintă un real avantaj atât pentru copil(se acomodează cu
sistemul şcolar, cu regulile sale, se crede mult mai matur –prin transformarea sa în şcolar, are continuitate
în învăţare), dar şi pentru cadrul didactic , care formează un colectiv omogen, poate să îi pregătească pe
elevi pentru rigorile materiei ce urmează a fi parcursă în anii viitori.
Da! Pentru clasa pregătitoare!(nu clasa 0-0 înseamnă nimic, noi ne pregătim pentru a face faţă cu
succes rigorilor vieţii. )
1216
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
Prof.Înv.Prim.și Preșc. Șerfezi Alina Erika

G.P.P .NR 28, Oradea
Procesul educțtional din grădiniță presupune și forme de muncă didactică complementară

activităților obligatorii. Acestea sunt activități desfășurate în grădiniță in afara activităților obligatorii sau
activități desfașurate în afara grădiniței. Ele sunt activități extracurriculare și se desfășoară sub
îndrumarea atentă a educatoarelor. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot
mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi
are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere
oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.
copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Activitățile de acest gen cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii. În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii, al vieții
sociale , copiii se confruntă cu realitatea și percep activ, prin acțiuni directe obiectele , fenomenele,
anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul acțiunilor turistice,
preșcolarii își pot forma sentimental de respect și dragoste față de natură, față de om și realizările sale. În
urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate ,
imaginea realității, în cadrul activităților de desen și modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt
folosite în activitățile practice, în jocurile de creație. Plimbările prin parc din această toamnă , frunzele
ruginii ,stolurile de păsări care se pregateau de plecare,frumusețea deosebită a acestui anotimp le vor
rămâne în suflet celor mici , creându-le emțtii estetice.La vârsta preșcolară, copiii sunt foarte receptivi la
tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul , fiind dispuși să acționeze în acest sens .Ca
educatoare, trebuie să oferim în mod gradat , în acord cu particularitățile de vârstă , cunoștințe științifice ,
să organizăm activități educative privind protejarea mediului înconjurător: curățarea parcului, , a mediului
de joacă , ocrotirea unor animale .
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii
cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu
trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut,
au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la
dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a
intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru.
Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădinițe, prin
care copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei.
Desi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator,
valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum și
în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum și a emisiunilor tv, poate constitui de
asemenea o sursă de informații, dar în același timp un punct de plecare în organizarea unor acțiuni
interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive,
urmate de discuții pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative,
stimulează și orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, etc.
Vizionarea filmelor și a emisiunilor la televizor aduce copiilor o mare satisfacție, prin faptul că arta
filmului dă copiilor iluzia realității.
1217
Educatoarele au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor

de televiziune pentru copii și selecționarea emisiunilor, programelor distractive care au o influență
pozitivă mai evident conturate.
Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în grădiniţă pe
nivele de vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii
neamului, la formarea , în sufletul copiilor, a unor sentimente morale , care se vor transforma în
convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.
În concluzie putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul
activităţilor extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să
evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feedback pozitiv.
BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei Revista invatamantului
prescolar, 3-4/2006,
2. IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
3. PREDA. VIORICA, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura
« Gheorghe Cârţu Alexandru », Craiova 2009
4. LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007
1218
Prof. Înv. Primar Şipoş Lia, Ursu Krisztina

Liceul Greco-Catolic „IULIU MANIU” Oradea
„E o mare primejdie să ajungi a fi mulţumit de tine însuţi” Nicolae Iorga

Anul acesta se împlinesc douăzeci de ani de când la Liceul Greco-Catolic”IULIU MANIU” din
Oradea există ciclul primar, în alternativa educaţională Step by Step. La început a existat o singură clasă,
iar acum sunt paisprezece.
Această extindere se datorează promovării imaginii şcolii în rândul părinţilor, care îşi aduc copiii
aici pentru oferta şcolară, care se îmbogăţeşte an de an.
Modul de lucru, specific alternativei, considerăm că este principalul motiv pentru care părinţii îşi
îndreaptă atenţia spre noi. Ei, pe măsură ce descoperă specificul sistemului, devin parteneri activi ai
şcolii, participând la tot felul de evenimente cum ar fi: amenajarea sălilor de clasă, sărbătorirea a 100,
200....700 zile de şcoală cu activităţi educative variate, drumeţii, vizite, excursii. Implicarea efectivă la
clasă prin supravegherea unor zone de învăţare (arte, construcţii) şi, nu în ultimul rând, susţinerea unor
proiecte educative mai ample sunt alte aspecte care îi determină pe părinţi să dorească aceste clase.
Recent CEDP Bucureşti, coordonatorii alternativei Step By Step, în colaborare cu LIDL România, ne-au
propus un proiect educaţional, „Sănătate ca la carte”. Împreună cu părinţii am organizat activităţi practice
de cunoaştere a alimentelor sănătoase. De asemenea ne-am întâlnit cu un nutriţionist care ne-a explicat
modul sănătos de combinare a alimentelor, iar apoi am pregătit împreună, copii, părinţi, dascăli,
nutriţionist, gustări sănătoase. Tot cu ocazia acestui proiect, mamele de meserie kinetoterapeut le-au
explicat elevilor importanţa posturii la scris, pe scaun în general, în mers dar şi importanţa mişcării
organizate. Astfel i-au învăţat pe aceştia un set de exerciţii de tonifiere a musculaturii spatelui, pe care le
fac zilnic. Toate aceste acţiuni sunt oportunităţi de comunicare, implicare şi satisfacţii de care părinţii se
bucură alături de noi.
Şcoala ca şi instituţie confesională este un alt aspect care promovează imaginea sa. Elevii participă
la o serie de activităţi cu tematică moral-creştină, care au un impact pozitiv asupra atitudinii acestora faţă
de cei din jur.
Participarea la concursurile şcolare locale, judeţene, naţionale, chiar şi internaţionale, dar şi
concursurile extraşcolare, contribuie la promovarea imaginii şcolii prin rezultatele obţinute de către elevi,
la fel ca şi examenele naţionale.
Există şi o preocupare a conducerii şcolii de a avea un program organizat pentru promovarea şcolii,
atât prin materiale promoţionale, site-ul instituţiei de învăţământ şi al Episcopiei Greco-Catolice de
Oradea cât şi prin dascăli care susţin în alte şcoli oferta educaţională.
Din punctul nostru de vedere părinţii care reuşesc să întindă punţi reale de comunicare cu şcoala
sunt principalii promotori ai imaginii şcolii. În ceea ce priveşte învăţământul primar, colectivul de
învăţătoare iniţiază o serie de acţiuni de voluntariat, prin care viitorii părinţi ai copiilor din şcoală să
cunoască o serie de aspecte cheie despre alternativa educaţională Step by Step, pentru ca aceştia să fie
bine informaţi şi să facă alegerea înscrierii cunoscând cât mai bine modul de lucru, aspectele comune şi
diferite faţă de învăţământul tradiţional.
1219
Putem concluziona faptul că promovarea imaginii şcolii este un aspect decisiv în atragerea
populaţiei şcolare şi că pentru aceasta întregul colectiv îşi aduce în mod direct sau indirect propria
contribuţie, printr-o influenţă pozitivă sau negativă, după propriile competenţe.
1220
Universul copilăriei
la Grădinița P.S. Nr. 2 din Arad
Prof. Înv. Preșc. Șoimoșan Ioana-Andrada

Grădinița P.P. “Palatul fermecat”, Arad
Structura Grădinița P.S. Nr. 2, Arad
Grădinița, poate, pentru mulți dintre noi, este considerată doar un loc de joacă, un loc unde părinții
își pot lăsa copiii atunci când sunt la munca, însă grădinița trebuie privită ca un loc unde copiii își
dezvoltă personalitatea, aptitudinile, și se pregătesc pentru viitor.
Vârsta preșcolară este un moment foarte important pentru dezvoltarea copiilor, iar dacă în grădiniță
sunt cadre didactice devotate și perfecționate, săli de clasă modernizate, materiale didactice inovative,
personal didactic auxiliar activ și iubitor, dezvoltarea este un real succes, la fel cum este și în grădinița
noastră.
Grădinița noastră fiind una cu program săptămânal, avem copiii din diverse medii sociale,care își
petrec majoritatea orelor din timpul zilei, unii dintre ei chiar 5 zile pe săptămână în cadrul grădiniței, ceea
ce ne face mult mai responsabili în ceea ce privește dezvoltarea armonioasă, atât fizică, cât și psihică, a
copiilor și construirea de caractere puternice pentru societatea de mâine.
Îmi place să cred că, în grădinița noastră, se poate regăsi un mic univers al copilăriei, unde
seriozitatea este îmbinată cu umorul, utilul cu plăcutul, unde prietenia, respectul și colaborarea își dau
mâna, din dorința de a putea dărui o a „doua familie” tuturor celor care pășesc pragul grădiniței, și în
speranța că pașii acestor copii extraordinari se vor îndrepta, mai târziu, spre locuri minunate.
A fost odată ca niciodată,

În acest an, ca și altădată,
Într-o grădiniță fermecată,
Cu o atmosferă minunată.
Copii mai mici, mai mari,
Frumoși, isteți, hoinari.
Și doamne educatoare,
Frumoase și zâmbitoare.
Doamnele, ca niște zâne bune,
Iubesc copiii, și-i îndrumă,
Spre tot ce e mai bun în viață
În fiecare dimineață.
Apoi, învață zi de zi
Cântece, povești și poezii.
Iar, încetul cu încetul,
Socotitul și alfabetul.
Și înainte de a pleca la școală,
Copiii harnici și zglobii,
Ce se jucau cu jucării,
Nu uită, ce doamna i-a-nvățat,
Să rămână veșnic,
Copii cu sufletul curat!
1221
STIMULAREA CREATIVITĂŢII PRIN ARTE VIZUALE SI ABILITĂŢI

PRACTICE
Profesor învățământ primar: Ștefan Georgeta
Școala Gimnazială Nr. 3 Palanca, Structura Stoenești

Arta este principala modalitate prin care se înfăptuieşte relaţia estetică dintre om şi realitate. Arta
este un mijloc important pentru stimularea creativităţii generale şi în special acreativităţii artistico-
plastice. Arta reflectă nevoia omului de a-şi înfrumuseţa viaţa, apoi de a crea lucruri frumoase pentru sine
şi pentru cei din jur.
În şcoala primară se învaţă elementele cele mai simple ale limbajului artistic, se educă şi se
formează o serie de procese psihice intelectuale, afective şi motivaţionale, foarte importante în actul
creator. Aptitudinile artistice se dezvoltă prin exersare. Existenţa unei predispoziţii, indispensabilă
formării aptitudinii, urmează să fie actualizată şi dezvoltată în procesul activităţii, fiind antrenată întreaga
personalitate. Astfel, formarea aptitudinilor nu se poate face independent de celelalte componente ale
personalităţii.
Influenţa artei asupra proceselor de cunoaştere constă în dezvoltarea, în primul rând, a capacităţilor
senzorio-perceptive. Cu ajutorul imaginilor artistice şi compoziţiilor muzicale, contribuie la lărgirea
orizontului de cunoaştere, la perceperea mai complexă şi mai cuprinzătoare a realităţii. Copilul
dobândeşte o serie de cunoştinţe despre culorile şi formele obiectelor, despre relaţiile dintre ele. Acum se
formează principalul fond de sprijin pe care se dezvoltă talentul. Operele de artă accesibile vârstei, pot
duce la dezvoltarea aptitudinilor artistice, a imaginaţiei creatoare, a gândirii şi posibilităţilor
creatoare ale copiilor.
Primele încercări ale copiilor sunt combinaţii de imagini din basme, povestiri, ilustraţii cunoscute
mai înainte. Toate formele artei duc şi la influenţarea bunei dispoziţii, stare care constituie un stimulent al
activităţii întregului organism.
Formarea sentimentelor estetice începe de timpuriu, prin plăcerea pentru a desena, a modela, a
colora, a construi. Noţiunile estetice apar prin aprecierea propriei lucrări în comparaţie cu lucrările altor
copiI. Prin educaţie este perceput, observat şi apreciat frumosul din lumea înconjurătoare, care va fi apoi
redat în lucrările proprii.
Atenţia se dezvoltă datorită modului în care sunt organizate şi se desfăşoară activităţile artistico-
plastice. Copiii trebuie să-şi concentreze atenţia asupra modelului, asupra explicaţiilor şi demonstraţiilor
de realizare a unui desen.
Desenul, pictura, modelajul, colajul etc. constituie ocazii de a utiliza operaţiile gândirii (analizarea
modelului, sinteza din timpul executării activităţii, comparaţia cu modelul iniţial).
Se dezvoltă spiritul de observaţie, se formează reprezentări tot mai fidele ale mediului înconjurător,
se oglindesc în desene caracteristici esenţiale ale unor categorii de obiecte, fiinţe şi fenomene, ducând
la generalizare. Se conturează elemente ale gândirii logico-abstracte care vor duce la înţelegerea, în
perspectivă, a unor concepte.
Imaginaţia creatoare se exprimă prin imagini plastice, pline de fantezie. Activităţile artistico-
plastice sunt mijloace eficiente de educare a dragostei faţă de muncă, a spiritului de echipă, de dezvoltare
a perseverenţei şi calităţilor voinţei. Astfel se conturează profilul moral al şcolarului mic.
Când realizează un desen, o pictură, un colaj sau un alt material, elevul îşi reprezintă un scop, îşi
canalizează toate eforturile pentru finalizarea acestui lucru. În acest timp el depune şi un efort intelectual
îndelungat, dezvoltându-şi răbdarea şi perseverenţa. Observând lucrările proprii şi ale celor din jur, elevii
învaţă să judece, să stabilească valoarea pe care o au acestea în mod obiectiv.
Prin caracterul practic- recreativ-creativ-atractiv, orele de Arte Vizuale și Abilități Practice vin în
completarea celorlalte discipline, profesorii putând adesea să aleagă să predea conținuturile în manieră
integrată. Predarea orelor de Abilităţi practice au o deosebită valoare educativă, contribuind la afirmarea
trăsăturilor morale de caracter ale elevilor. În cadrul acestor lecţii, elevii vin în contact cu numeroase
obiecte pe care le observă şi le analizează, sunt puşi în situaţia să le observe materialul de lucru, modelul
obiectului ce urmează să se confecţioneze, ceea ce duce la dezvoltarea spiritului de observaţie şi a
atenţiei. Îndemânarea, perseverenţa, migala, gustul estetic, spiritul critic, plăcerea şi bucuria de a îmbina
1222
culori şi modele, de a finisa lucrările, spiritul de ordine şi economie, disciplina şi spiritul de echipă sunt
calităţi pe care le câştigă elevii realizând lucruri utile. Disciplina Abilităţi practice, utilizând în mod
predominant limbaje acţionale, poate deveni un autentic spaţiu interdisciplinar. Şcolarul mic trăieşte
satisfacţii intense, de o mare forţă educativă atunci când participă la crearea unor valori de întrebuinţare.
1223

ȘCOLII
Prof. Ştefan Marcela

Şcoala Gimnazială Cruşeţ, Jud. Gorj
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. Activităţile prioritare în desfăşurarea unei astfel de
campanii au fost:
- Difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele
- Consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
Dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale/regionale;
- Promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio, internet).
Evoluţia tehnologică, diversificarea mijloacelor de tip mass-media şi multimedia, lărgirea
educaţionali reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali, regionali, naţionali, internaţionali,
economici.A.).
Obiectivele urmărite:
- Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
- Elaborarea unor proiecte la nivel local, judeţean, interjudeţean etc. Care să vizeze multiplicarea
experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică în managementul instituţional
- Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare, diversificare şi flexibilizare a
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor demersului educaţional
- Eficientizarea colaborării cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice, având în vedere aspectul
multilingvistic şi multicultural al zonei Bihorului
- Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
Şcoala Gimnazială Cruşeţ beneficiază, în percepția comunității locale şi judeţene, de un bun
renume, fapt datorat rezultatelor obținute în ultimii ani de elevii noştrii dar și moștenirii lăsate de
înaintași. Motivul pentru care mulți elevi și-au exprimat mandriade a fi absolvenţi ai acestei unităţi de
învăţământ are în vedere prestigiul unei școli de tradiție care a dat de -a lungul timpului elevi care au
absolvit licee de elită ale învăţământului doljean şi gorjean: Carol I-Craiova, Fratii Buzesti-Craiova.
Ecaterina Teodoroiu Tg-Jiu.C.N.StefanVelovan-Craiova, C, N. Elena Cuza-Craiova.
Strategiile actuale de promovare a imaginii instituționale (unele dintre ele aflate la început de
drum- spre exemplu, Ziua şcolii) și-au dovedit eficiența. A fost remarcată implicarea elevilor în
promovarea imaginii şcolii, atmosfera degajată, un colectivul unit de cadre didactice, informarea
riguroasă cu privire la istoricul şcolii, la oferta educațională etc. Discuțiile celor implicați în aceste
activități de promovare a imaginii școlii cu viitori boboci au fost convingătoare și, în unele cazuri,
decisive pentru atragerea de noi elevi: așteptările elevilor vizând, în primul rând, calitatea resursei umane
(profesorii) și a educației oferite de școală; de asemenea popularizarea rezultatelor obţinute de elevii
noştrii la concursurile pe discipline de învăţământ (premiile obţinute la olimpiadele de limba română,
matematică, biologie sau religie) concursuri extraşcolarele care elevii noştrii s-au clasat pe primele locuri
au dus la cresterea mândriei de a fi elev sau profesor la această unitate de învăţământ
Imaginea şcolii dobândeşte un contur definit prin responsabilitate, iniţiativă, creativitate,
parteneriate, eficienţă socială şi dinamism. Cadrele didactice de care beneficiază şcoala sunt titulare, cu o
bogată experienţă, cu o bună pregătire profesională, ceea ce permite desfăşurarea unui proces instructiv-
educativ de calitate, reflectat în rezultatele de excepţie obţinute de elevii noştri la examenele naţionale,
concursuri și olimpiadele şcolare. Activităţile extracuriculare se desfăşoară după un program propriu,
fiind monitorizate şi orientate spre strategii de colaborare cu comunitatea locală şi, în mod deosebit, spre
1224
părinţii elevilor. Resursele materiale sunt puse în valoare de un colectiv de cadre didactice care este
preocupat de realizarea unui învăţământ de calitate, autentic ancorat în lumea contemporană. Activitatea
managerială, deosebit de dinamică, se potenţează prin implicarea oamenilor şcolii în activitatea de
formare continuă, în activităţile de perfecţionare la nivelul catedrelor şi comisiilor metodice, în utilizarea
calculatorului, în studii postuniversitare, masterat, să-şi formeze competenţele specifice profesiei, pe care
apoi, să le valorizeze prin performanţe în activitatea didactică şi ştiinţifică. Imaginea şcolii noastre este
promovată prin intermediul site-ului școlii şi prin mass-media locală. Activităţile desfăşurate în şcoală sau
în alte locaţii, la care au participat elevi şi cadre didactice din şcoală în, au fost mediatizate în ziarele și
televiziunile locale. Pavoazarea coridoarelor şcolii, cu lucrările elevilor şi diplomele lor, atestă
participarea la diverse concursuri și activități precum şi câştigarea numeroaselor premii de care suntem
mândri. Au fost realizate activităţi educative şcolare şi extraşcolare diverse, care au contribuit la formarea
elevilor în spiritul principiilor şi practicilor europene;
- Cadre didactice foarte bine pregătite din punct de vedere metodic și științific, interesate de propria
formare și de menținerea prestigiului școlii;
- A fost asigurat cadrul legal de derulare a activităţilor instructiv-educative şi administrativ-
financiare;
- S-au derulat activităţi de cooperare europeană.
Puncte slabe
- Un număr mic de elevi arată, prin rezultatele la învățătură și frecvență, că pregătirea lor nu este la
nivelul standardelor de calitate. Se poate constata ca timpul scurs arată o perioadă cu reușite și împliniri,
aceste reușite reprezentând reflectarea unor principii moderne de organizare și desfășurare a procesului
instructive-educativ, în relația profesor - elev și în atitudinea părinţilor şi a comunităţii locale faţă de
şcoală
Evaluarea calităţii o fac consumatorii, după realizarea prestaţiilor educaţionale. Ei cumpără actul
educaţional înainte de a-I percepe valoarea. Desigur, se iau în considerare şi informaţiile existente până la
acea dată despre o anumită unitate şcolară, dar adevărata valoare se stabileşte la sfârşitul şcolarizării, în
funcţie de performanţele de care sunt capabili absolvenţii şcolii respective.
Serviciul educaţional odată evaluat, va determina o afluenţă mai mică sau mai mare de “clienţi”.
Serviciul în munca educativă reprezintă orice activitate care oferă beneficii şi are loc în momentul
interacţiunii dintre prestator şi cumpărător. Serviciile educaţionale sunt activităţi prestate în beneficiul
consumatorilor de educaţie, cu sau fără participarea lor directă, cu scopul de a le împlini anumite nevoi şi
a le produce satisfacţii intelectuale. Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la
conferințe, simpozioane, parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe
care se fac cunoscuți stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea
școlii este astfel îmbunătățită.
Bibliografie
1 Juganaru, Mariana, Cercetări de marketing. Editura Europolis, Constantă, 1996
2 Dragan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Editura Şansa, Bucureşti, 1996
1225
COPILĂRIA – TĂRÂM MAGIC
PROF. ÎNV.PRIMAR ȘTEFAN MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.7 ,,SF.MARIA,, TIMIȘOARA
Copilăria este un tărâm magic. Nu ştim când şi unde începe şi nu ştim când şi unde se termină. Ne
trezim doar că numai suntem copii, că am ieşit din copilărie, uneori fără să o fi trăit pe deplin...
Copilăria este o lume fermecată, duioasă, dulce, lină, în care orice se poate întâmpla. Orice! Este
vârsta la care suntem cel mai aproape de Dumnezeu şi de toate tainele existenţei. Ne putem întâlni
oricând cu balaurul cu şapte capete, cu zgripţuroaica cea haină, putem fi vrăjitori, eroi din filme sau benzi
desenate, putem vizita orice loc din lume cu ochii minţii şi să credem cu tărie că am fost acolo cu
adevărat.
Copilaria este aidoma albinei care aduna nectarul pentru a face miere. Orice copil este un trofeu pe
care viata il smulge morţii în marea bătălie care durează de miliarde de ani şi al cărei sfârşit nu se
cunoaşte încă.
Copilăria este cea mai nevinovată, cea mai îngerească, dar în acelaşi timp şi cea maiimorală, cea
mai adâncă şi perversă vârstă a omului.
Poate cea mai puternică arma împotriva răutăţilor adânc înrădăcinate în inimile oamenilor este
copilaria. Inocenta care însoţeşte aceasta vârstă surprinde mereu prin surâs şi candoare. În sufletul unui
copil e atât de multă speranţă şi dragoste încât rănindu-l i-ai omorî surâsul.
Copiii au felul lor de a vedea lumea şi sunt singurii cărora nu le este frică de viitor. Îşi zidesc
fericirea pe visuri iar poveştile în care „binele” învinge „răul” fac parte din realitatea lor. Între imaginar şi
fantastic, e o lume în care copiii se regăsesc, comunică şi o trăiesc din plin, e o lume unde viaţa reală nu
se regăseşte şi unde orice copil poate deveni un personaj îndrăgit, poate interpreta rolurile mult visate fără
a fi constrânşi de ceva, dar nu numai copiii se transpun acestei lumi, ci chiar şi adolecenţii, maturii.
Toate gândurile măreţe, toate invenţiile cu adevărat importante au izvorât din sufletul unui copil
care a visat să-şi depăşească condiţia şi să impresioneze lumea demonstrând astfel că evoluţia societăţii
depinde de ambiţia visului unui copil.
Copiii mileniului trei, trăind într-o lume a vitezei, a electronicelor ce au pus stăpânire pe tot ce ne
înconjoară, a făcut ca lumea veselă şi plină de candoare a copilăriei, să stea ascunsă după imaginile
monitorului computerului sau chiar să dispară.
Realitatea crudă în care trăim dezumanizează acea „zână” a poveştilor şi basmelor reducând lumea
copilăriei la o lume virtuală unde copiii preiau rolurile acelor personaje tridimensionale, iar imaginaţia ce
ne făcea părtaşi la acele trăiri intense din căţile de poveşti să se transforme într-o „zână a roboţilor”,
lăsând o incertitudine asupra faptului că, „răul” învinge întotdeauna „binele”. Cu toate acestea copiii
rămân copii, îşi trăiesc copilăria la momentul respectiv cu bune şi rele, înconjuraţi de dragostea părinţilor,
bunicilor, educatorilor şi a celor din jur. Însă nu putem spune că toţi copiii sunt privigeliaţi de aceste
momente din viaţă care nu se pot uita.
Sunt copii care trebuie să lupte pentru apărarea propriilor drepturi, copii pentru care dragostea
înseamnă atât de mult pentru că le lipseşte. Aceşti copii au nevoie doar de o şansă pentru a-şi demonstra
valoarea. E atât de greu să ajungi la sufletul unui copil însă e o aventură care merită într-adevăr trăită.
Copiii detectează artificialitatea, minciuna şi egoismul, oricât de mult ai încerca să-ţi maschezi atitudinea,
de aceea cu sufletul lor pur şi inocent ne înnobilează pe noi cei mari făcându-ne mai buni, mai curaţi şi
plini de speranţă.
Reteta pentru o copilărie frumoasă: se pune o rază de soare, o petală de trandafir, o stea
strălucitoare, o picătură de ploaie, câţiva fulgi de nea, un curcubeu, un câmp înverzit, o mare nesfârşită,
cântecul duios al mamei, vorba înţeleaptă a bunicii, apoi se amestecă totul cu zâmbetul său cristalin!
Copilăria este cea mai frumoasă perioadă din viaţa fiecăruia, reprezentând vârsta inocenţei şi a
candorii. Jocul şi joaca sunt elemente caracteristice copilăriei, ele îi dau farmec, reprezentând o
modalitate prin care copiii pot descoperi lumea înconjurătoare şi totodată minunatele lucruri pe care
copilăria le poate oferi. Aceste elemente se află într-o legătură foarte strânsă: prin joc, copiii descoperă
lumea, iar adulţii se întorc la perioada copilăriei, redescoperind acea vârsta a inocenţei. Datorită acestui
lucru jocul a devenit adiacent unei alte teme şi anume copilaria. Ea este cea care ne trezeşte la viaţă, cea
1226
care ne înconjoară cu dragoste, care îi aduce pe maturi în jocul nevinovat al copiilor, îi face să se prindă
în hora minunată şi inocentă ce înconjoară planeta.
Copilăria a fost şi va rămâne cea mai de preţ comoară pentru toţi cei care au unde să se întoarcă.
Copilăria nu ne-o poate lua nimeni şi oricând ne putem întoarce la amintirile ce stau prăfuite în
sufletele noastre, atunci când simţim că totul se depărtează de noi, când suntem vlăguiţi de tot ce ne
înconjoară şi putem spune asemenea acestor versuri:
1227
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ION BUTEANU” BUCEȘ - JUD. HUNEDOARA

PROF.ÎNV.PRIMAR ȘTEFAN MĂRIOARA
Școala a avut și are un rol decisiv în dezvoltarea societății moderne.Instituțiile școlare au îndeplinit
roluri si funcții multiple într-o societate în care modernitatea este tendențială și nu structurală.
Imaginea unei școli este ansamblul reprezentărilor care îi sunt asociate unei identități specifice de
către toți actorii implicați în activitățile școlare: profesori, elevi, părinți, autorități, mass media. Imaginea
școlii este un complex constituit din istoria organizației școlare, calitatea ofertei educative, performanțele
sale și stabilitate instituțională, prestigiul în comunitate. Factorul principal în crearea imaginii școlii îl
reprezintă calitatea procesului instructiv educativ asociat cu calitatea și măiestria cadrelor didactice .
Imaginea unei școli este cel mai bine promovată prin acțiunile desfășurate în contextul domeniului
de activitate .Calitatea unei școli depinde foarte mult de factorul uman ,atât de cadrele didactice ,elevi sau
orice persoană care își desfășoară activitatea în școală.
Obiectivul general în promovarea imaginii școlii este de crea o imagine pozitivă a instituției și a
ceea ce reprezintă sistemul de învățământ în comunitate. Acest lucru poate fi realizat prin elaborarea de
În cadrul obiectivelor urmărite de instituție pentru promovarea imaginii școlii este și dezvoltarea
resurselor umane. Se urmărește creșterea calificării și prestigiului personalului didactic. Școala poate
răspunde la nevoile și cerințele comunității doar dacă sporește baza materială a unității de învățământ prin
atragerea de donații și sponsorizări.
cum. Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea
estetică, fizică a elevilor. Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai
multe surse și să exprime specificul unității respective în peisajul educativ local. Transmiterea regulată a
veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori, autorități, părinți, elevi) menține
școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat este indicat să se creeze în
școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere materiale promoționale, produse ale
activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să se realizeze proiecte comunitare în
care să fie implicați elevii.
Pagina web și revista școlii ,,Suflet lângă suflet” au de asemenea un rol important în promovarea
imaginii școlii în comunitate.
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente se vor urmări:
a) reliefarea rolului instituţiei educative , care va scoate în evidenţă: trăsăturile definitorii ale
instituţiei educaţionale; locul şi rolul în sistemul educaţional; tradiţiile şi realizările instituţiei; aprecierea
făcută de sistem şi comunitate; interacţiunile educaţionale cu alte instituţii; avantajele oferite elevilor;
perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.
b) reliefarea activităţii instituţiei educative: evidenţierea activităţilor specifice instituţiei; activităţile
extraşcolare; programe şi proiecte ale instituţiei; activităţi în folosul angajaţilor; activităţi în folosul
comunităţii.
c) reliefarea rolului angajaţilor: rolul membrilor marcanţi ai instituţiei; drepturile şi obligaţiile
angajaţilor; profesionalismul; competenţa; onestitatea; contribuţii importante la realizarea scopului
instituţiei şi ale angajaţilor; participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale,
naţionale şi internaţionale; rezultatele de prestigiu ale angajaţilor.
1228

îmbunătățită.
1229
Să promovăm școala prin parteneriate internaționale

CHRISTMAS IS COMING! LET'S SEND CARDS AND WISHES.
PROJECT ETWINNING
Prof. Înv. primar Ștețca Tanea

Școala Gimnazială Remeți
Jud. Maramureș
Stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la conferințe, simpozioane, parteneriate
reprezintă o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți stârnesc interesul pentru
cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel îmbunătățită.
eTwinning este cea mai frumoasă, atractivă, creativă şi educativă formă de parteneriat pe care o
poţi practica.
Dacă doreşti să faci parte din comunitatea eTwinning înseamnă că doreşti o înfrăţire instituţională,
adică şcoala ta îşi construieşte o legătură aparte cu o şcoală din altă ţară, relaţie ce va stimula dezvoltarea
şi procesul educaţional din ambele şcoli. Înfrăţirea instituţională dintre şcoli funcţionează cel mai bine
atunci când ea aduce beneficii ambelor părţi şi funcţionează cel mai bine atunci când vizează procesul
educaţional şi aspiraţii comune în acest sens.
Să faci parte din această comunitate eTwinning nu este un lucru imposibil, totul este să vrei să
demarezi astfel de proiecte, să fii consecvent, serios, creativ şi deschis noului.
Scopul principal al eTwinning-ului este de a oferi cadrelor didactice şi elevilor din întreaga Europa
o platformă pentru colaborare şi concepere de proiecte. Primul pas constă în realizarea unei legături între
două cadre didactice din două ţări, cu ajutorul platformei eTwinning. Cel de-al doilea pas este conceperea
planului de proiect şi înregistrarea proiectului pe Desckop-ul platformei. În final, pasul al treilea constă în
desfăşurarea activităţilor comune cu elevii în Twinspace şi/sau cu ajutorul celorlalte instrumente ale
platformei. Proiectele nu beneficiază de susţinere financiară, nu există restricţii de natură administrativă,
iar întâlnirile „faţă în faţă” nu sunt necesare.
Proiectele eTwinning reprezintă o oportunitate de a vedea cum lucrează alte cadre didactice, de a
face schimb de informaţii, de a analiza, înţelege, de a învăţa şi experimenta lucruri noi.
Prin participarea la proiecte eTwinning, elevii au posibilitatea să comunice cu alţi elevi din ţările
participante, să afle elemente specific culturale, să înveţe utilizând noile tehnologii şi să-şi perfecţioneze
competenţele de comunicare în limbi străine.
Ideea de plecare a proiectului meu a fost de a conecta școli din țările europene, de a-i aduce pe elevi
și profesori împreună, într-un spațiu virtual, pentru a învăța unii de la alții despre cum se sărbătorește
Crăciunul în Europa.
Navigând pe platforma eTwinning am găsit cadre didactice doritoare să desfășoare un proiect
despre Crăciun și am ales proiectul cu numele Christmas is coming! Let's send cards and wishes.
Scopul principal al proiectului era de a împărtăși bucuria Crăciunului cu elevii din alte țări. Elevii
trebuiau să folosească multă imaginație și abilități creative diferite pentru a face felicitările de Crăciun și
să scrie salutări (urări). Mesajele s-au scris în limba maternă și limba engleză. Prin implicarea în acest
proiect, elevii aveau ocazia să descopere partea lor creativă.
Ideea de proiect mi-a plăcut şi atunci am hotărât să iau legătura cu fondatorii acestui proiect care
erau: Renata Janikowska, Publiczna Szkoła Podstawowa nr 2 im. Hansa Christiana Andersena,
POLONIA şi Ancuta Deliu, Liceul Teoretic ,, Ion Creanga'' Tulcea, ROMÂNIA. La scurt timp am fost
acceptată în acest proiect. Am citit cu emoţie cerinţele pe care trebuia să le îndeplinesc. Acestea erau:
1. Elevii vor face felicitări de Crăciun. Ei vor folosi diferite tehnici, cum ar fi desenul, pictura,
tăierea și lipirea, broderia, fotografiile unui peisaj de iarnă și utilizarea lor ca și felicitări de Crăciun.
2. Ei vor scrie pe aceste felicitări o urara în limba națională, tradusă în limba engleză și le vor
trimite fiecărei școli cooperante.
3. Dacă elevii sunt creativi și dornici, pot face și o scurtă povestioară comică legată de subiectul
Crăciunului (de exemplu: o aventură amuzantă cu Mos Craciun, de Crăciun sunt cu familia mea ... și așa
mai departe). Această povestioară să fie lucrată pe un instrument web și încărcată pe spațiul și blogul
TwinSpace.
1230
4. Fiecare partener la proiect va face o expunere a felicitărilor pe care le-a primit de la alte scoli
cooperante, va face fotografii și o prezentare folosind instrumentele web și va încarca prezentarea pe
Twinspace.
Cu oarecare teamă m-am uitat la ţările participante, dintre care amintesc: Spania, Belgia , Turcia,
Italia, Polonia, Slovacia, Cehia, Lituania, Serbia şi mă gândeam cu mândrie că şi elevii mei făceau parte
din această echipă. Atât eu cât şi elevii mei eram curioşi să vedem sălile de clasă a partenerilor noştri,
doream să păşim în alte şcoli europene şi acest lucru s-a putut realiza când am devenit parteneri activi în
acest proiect.
La început îmi era teamă că nu voi putea rezolva toate sarcinile, fiindcă nu cunoşteam foarte bine
limba engleză, nu aveam experienţă eTwinning şi nu cunoşteam prea multe instrumente web. Dar, cu
răbdare am început să descopăr această lume virtuală, să observ diferite instrumente web folosite în
prezentări, pe care din curiozitate le-am şi încercat: „Slideshare”, „Smilebox”, „Vimeo”, „Google docs”,
„Pizap”, MP3, MP4, Power Point, Twinspace, Forum, Chat, etc; să vizitez virtual şi alte şcoli europene, la
care nici nu visam să le trec pragul; să cunosc şi alte cadre didactice cu aceleaşi preocupări ca şi mine.
Proiectul s-a realizat în orele de arte, comunicare în limba română şi limba engleză.
Ca integrare curriculară, elevii participanţi la acest proiect au învăţat despre diferenţa literelor prin
prisma mesajelor scrise pe felicitări; au exersat abilităţi de comunicare în limba engleză, scris, citit; au
exersat şi folosit abilităţile de utilizare a tehnologiei web 2.0; au colaborat şi comunicat cu colegii; au
învăţat despre partenerii de proiect din celelalte ţări.
Marele benrficiu al acestui proiect este faptul că s-a format o echipă, care a muncit împreună. Sunt
elevii clasei I de la Şcoala Gimnazială Remeţi. Elevii au exersat limba engleză scris şi citit; cu ajutorul
unui calculator conectat la internet am urmărit, pe toată perioada proiectului, toate materialele partenerilor
de proiect, aşa încât am cunoscut mulţi elevi şi profesori din Europa.
La drept cuvânt, faptul de a participa la un proiect internaţional, în care sunt implicaţi profesori şi
elevi din diferite ţări europene, a dat o amploare benefică acţiunilor noastre. Am avut ocazia de a colabora
şi de a ne împărtăşi abilităţile şi talentele, de a învăţa lucruri noi şi toate pe tema Crăciunului, atât de
iubită de elevi. Cu câtă emoţie aşteptam ziua următoare pentru a vedea din ce ţară am mai primit o
felicitare. Cât de mulţumiţi am fost de felicitările realizate de noi pentru colegii noştri din Europa. Că câtă
dăruire am scris mesajele pe acele felicitări. Cel mai mult ne-am bucarat când am realizat o expoziţie cu
toate felicitările primite, iar la noi în clasă veneau şi alţi elevi din şcoală şi admirau expoziţia noastră.
Elevii mei se simţeau mândri de creaţiile lor. Ajungea să pui o întrebare despre o anumită felicitare şi ei
ştiau din ce ţară este aceea felicitare, citeau mesajul şi făceau repede şi traducerea în limba română.
Cea mai mare calitate a acestui proiect este că atât elevii cât şi profesorii participă efectiv la
procesul de instruire, unde se îmbină activităţile practice cu cele teoretice într-un proiect cu finalitate
1231
publică. Participarea la acest proiect a fost interesantă, amuzantă şi plăcută, elevii s-au implicat, au învăţat
mult mai uşor fiind motivaţi, s-au bucurat de rezultate.
Am învăţat foarte multe din acest proiect: informaţii ştiinţifice, modalităţi de a realiza prezentări
atractive, mi-am îmbogăţit vocabularul în limba engleză. De asemenea mi-am consolidat competenţele
TIC, dar cel mai important am reuşit să-i stimulez pe elevii mei, care şi-au exprimat dorinţa de a participa
şi la alte proiecte eTwinning.
În concluzie, comunitatea eTwinning reprezintă o oportunitate excelentă şi pentru noi, cadrele
didactice. Avem ocazia să cunoaştem colegi, să facem schimb de experienţă şi să învăţăm tot mai mult.
1232
Rolul activităţilor extracurriculare în educaţia copiilor
Autor: Știrb Eva

Educaţia este un concept cu o sferă foarte mare, care se realizează conform obiectivelor
educaţionale atât în cadrul procesului instructiv-educativ, cât şi prin activităţile extraşcolare. „După cum
cineva nu poate să înveţe să înoate decât în lupta cu valurile, tot astfel virtutea nu se poate realiza decât în
activităţi desfăşurate în vârtejul vieţii”(citat, Aristotel, revista dedicată cadrelor didactice Învătământul
primar, 1996 nr.1 și 2, Bucureşti, Editura Discipol)
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele
,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’,modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu
mult tact şi răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a
basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui
copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice
temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este
prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor” Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată
prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul
de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării
elevilor. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte
identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi
fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să
împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie
prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna
deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin
acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al școlii şi al învăţământului primar –
pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini
speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru
activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în
ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare
în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Exemple de
activităţi extraşcolare, vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale
poporului nostru. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează
şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele
şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei,
respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările
oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. În cadrul activităţilor organizate în
mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe
obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se
arată sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens . Am acordat
importanţa cuvenită sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor. Acestea au fost un
bun prilej de destindere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimentul apartenenţei la colectivitatea
din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea
oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite
1233
aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele
didactice în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de iniţiativitate al
copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va
asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire
independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi
şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă
important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative,
distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul
decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră,
educaţia pentru păstrarea valorilor, etc. Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii,
vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată
situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o
au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul
realizat de acesta. Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie,
facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă
spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale.
Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal -
pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de
talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare
a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
1234
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII PRIN PRISMA

PARTENERIATULUI EDUCATIONAL
Prof. consilier şcolar: Şuitariu Daniela Mihaela

Școala Gimnazială Prunișor-Jud. Mehedinți
Deschiderile oferite de transformările produse în societatea românească în procesul instructiv mi-au
permis să iniţiez o serie de activităţi educaţionale ce depăşesc cu mult graniţele orelor de curs având
convingerea că numai printr-o deschidere largă spre cunoaştere ne putem păstra şi conserva valorile, ne
putem înţelege mai bine, ne putem numi “ oameni ai planetei” şi mai ales ne putem cunoaşte şi ne putem
îndeplini visurile şi aspiraţiile.
Parteneriatul educaţional oferă autonomie în selectarea resurselor materiale şi spirituale. El
presupune implicarea în actul educaţiei, alături de şcoală, a instituţiilor statului abilitate în organizarea şi
desfăşurarea unor activităţi care să constituie mijloc şi instrument în educaţia pentru însuşirea şi
dezvoltarea valorilor morale. Parteneriatul educaţional reflectă o atitudine şi o relaţie calitativă a agenţilor
sociali care devin parteneri în câmpul educaţiei.
In continuare voi prezenta un Proiect educaţional desfasurat in şcoala unde sunt profesor consilier
şcolar.
,,NOI ŞI COPIII NOŞTRI...,,
ARGUMENT:
Cu cât se complică viaţa socială şi provocările lumii moderne, formulează întrebări şi cer răspunsuri
la care nu ne-am fi gândit acum câţiva ani, devine tot mai clar că este nevoie de un parteneriat în favoarea
şi pentru asigurarea viitorului lumii, pentru creşterea adecvată a copiilor.
Multe din răspunsurile aşteptate la problemele lumii de astăzi se găsesc în educaţie şi în modul în
care înţelegem influenţele ei asupra dezvoltării personalităţii umane.
Parteneriatul „Noi şi copii noştri” implică ca agenţi ai educaţiei diferite instituţii şi persoane din
comunitate care pot influenţa formarea şi instruirea copilului prin modalităţi indirecte, dar şi prin
modalităţi directe: sprijin, colaborare, cooperare. În fapt este o responsabilitate pe care o au diferite
instituţii, de a contribui la efortul educativ şi de a sprijini şcoala.
PARTENERI: Instituţiile pe care le-am antrenat în parteneriatul „Noi şi copiii noştri” sunt:
 Biserica Ortodoxă (Episcopia din Drobeta Turnu -Severin) – pentru dezvoltarea valorilor
moral-religioase care sunt un reper important în educaţia moral şi comunitară a copilului;
 Poliţia – educaţia preventivă şi cultivarea comportamentelor prosociale;
 Direcţia de Sănătate Publică – care constituie un partener necesar în creşterea şi dezvoltarea
tuturor membrilor comunităţii şi la care face cel mai des apel;
 Biblioteca şcolii – promovarea valorilor morale prin intermediul cărţii;
 Agenţia de Protecţia Mediului – promovarea comportamentelor ecologiste;
 Primaria Com.Prunisor – ca sponsor material al unor activităţi;
 Presa locală care a promovat ideile, noi imagini şi idei în sensul valorilor educaţiei.
SCOP:
 Realizarea unei bune colaborări între elevi, părinţi, profesori
 Sprijinirea actului educativ de către părinţi;
 Implicarea părinţilor în activităţi cu caracter educativ
 Sprijin în asigurarea bazei materiale a clasei
OBIECTIVE GENERALE:
 Dezvoltarea de activităţi şi programe de informare şi formare a părinţilor
 Identificarea şi dezvoltarea resurselor umane, materiale, metodologice
 Dezvoltarea unor atitudini pozitive şi a unor percepţii sociale faţă de problematica
creşterii, dezvoltării şi educării copiilor, precum şi eliminarea discriminărilor de orice natură.
OBIECTIVE URMĂRITE:
 Dezvoltarea deprinderilor educative ale părinţilor
 Identificarea rolurilor parentale şi responsabilizarea părinţilor
 Identificarea şi derularea unor forme de activităţi de sprijinire a parteneriatului educaţional
între şcoală şi familie, familie-copil, învăţător-elev, părinte-învăţător
1235
 Dezvoltarea şi producerea unor instrumente materiale adaptate nevoilor specifice acestor

grupuri
 Cunoaşterea posibilităţilor fiecărui copil
 Formarea unor atitudini pozitive ale elevilor faţă d muncă
BENEFICIRI:
 Copii;
 Părinţi;
 Cadre didactice.
TIPURI DE ACTIVITĂŢI: se vor desfăşura acţiuni de:
 Sprijin, informare, orientare, educaţie.
 Prin lectorate cu părinţii; dezbateri; activităţi comune: elevi -părinţi-învăţător-consilier
educativ; serbări şcolare; cursul pentru părinţi „Educaţi aşa!”.
1236
PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL
„PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII„

AUTOR: Prof. ȘUȘU ADRIANA - AUGUSTINA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială „Episcop Doctor Partenie
Ciopron„-Păltiniș,
Când spui școală, te gândești la acea instituție care îi oferă copilului tău tot ceea ce este necesar
pentru dezvoltarea și formarea lui ca om.
Școala Gimnazială „Episcop Doctor Partenie Ciopron„ , din comuna Păltiniș, jud. Botoșani, este o
școală cu un mare renume, aceasta fiind călăuzită de doctor Partenie Ciopron-primul Episcop General de
Brigadă al Armatei Române.
Denumirea școlii noastre, ne obligă în responsabilitatea de a forma elevi care să onoreze instituția
noastră și care să devină cetățeni ai acestei țări, creativi, critici și autocritici, capabili să se integreze în
orice loc.
În cadrul comunității, această unitate de învățământ este un element esențial, cu profesori cu o bună
pregătire didactică, deschiși către tot ceea ce este nou, dedicați meseriei și apreciați în comunitate.
Învățământul gimnazial este obligatoriu, dar o școală nu poate forța alegerea elevilor și/sau a
părinților, aceștia fiind liberi să aleagă, dar această alegere depinde de implicarea școlii în modificarea
nevoilor și așteptărilor acestora. A informa nu este de ajuns, școala trebuie să aibă capacitatea și trebuie
să fie pregătită de a adapta programul educațional la nevoile în schimbare ale elevilor, pentru că ea este
responsabilă de dezvoltarea permanentă a comunității, să-și creeze și promoveze o imagine pozitivă în
comunitate.
Școala Gimnazială „Episcop Doctor Partenie Ciopron„ -Păltiniș este caracterizată printr-un ethos
profesional bun. Trăsăturile dominante sunt cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, atașamentul
față de copii, respectul pentru profesie, libertatea de exprimare, dorința de afirmare. Climatul organizației
școlare este deschis, stimulativ, caracterizat prin dinamism. Relațiile dintre cadrele didactice sunt
deschide, colegiale, de respect și de sprijin reciproc.
Tipul dominant de cultură pentru organizația noastră este cultura de tip sarcină. Sarcinile sunt
distribuite în raport cu potențialul membrilor organizației, urmărindu-se valorificarea optimă a acesteia.
Cadrele didactice, întregul personal didactic auxiliar și nedidactic au posibilitatea să își pună în valoare
CREATIVITATEA și în același timp să dea dovadă de RESPONSABILITATE, construind și realizând
activitățile propuse, adaptate domeniului lor de pregătire. Managementul este unul transparent, flexibil,
stimulativ, bazat pe încrederea în oameni, în capacitățile lor creative și de autocontrol.
Școala Gimnazială „Episcop Doctor Partenie Ciopron„ promovează o educație de bună calitate,
bazată pe respectarea valorilor morale. Elevii beneficiază de șanse egale pentru formarea lor, prin
instruire și educație în vederea dezvoltării libere a personalității, a creativității, a încrederii în forțele
proprii și a pregătirii lor pentru viață.
În școala noastră funcționează Comisia pentru formarea și promovarea imaginii școlii, promovare
ce reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între partenerii educaționali. Valorificarea și
îmbogățirea elementelor valoroase din tradiția școlii și promovarea lor în comunitate prin organizarea de
activități și promovarea lor pe pagina de Facebook a școlii.
Diseminarea în comunitate și nu numai a activităților desfășurate în școală, dar și în afara ei, are ca
scop creșterea vizibilității școlii și întărirea imaginii acesteia. Menținerea colaborării școală-familie-
comunitate prin activitățile și acțiunile la care participă elevii școlii noastre fac să crescă prestigiul
acesteia în comunitate /județ.
Derularea de proiecte educaționale/parteneriate oferă elevilor șansa de a se dezvolta, de a dezvolta
sentimentul de apartenență al elevilor și al cadrelor didcatice, iar școlii posibilitatea de a-și îndeplini
misiunea de promovare. Cultura organizațională va deveni mai puternică, elevii, părinții și cadrele
didcatice vor deveni mai conștienți de rolul și de importanța pe care îl au în școală.
Școala Gimnazială „Episcop Doctor Partenie Ciopron„ funcționează și se dezvoltă prin efortul
combinat al structurii de conducere a școlii, al personalului școlii, elevilor și părinților, aceștia alcătuind
comunitatea educațională.
1237
Școala noastră urmărește să educe elevul nu numai pentru a ști, ci mai ales a ști să facă, a ști să fie,
a ști să devină, practicând un învățământ cu un standard înalt de calitate; urmărește să furnizeze servicii
de calitate, care să contribuie la creșterea calității activității instructiv-educative din școală, prin
seriozitate, folosind experiența și implicând toți actorii educaționali; urmărește să promoveze respectul
reciproc și cooperarea, prin colaborarea mai activă cu părinții, cu comunitatea, cu instituțiile de la nivel
local, județean și național cu atribuții în domeniul educației.
1238
Director, prof. Toader Izabela, Școala Gimnazială Vulcana Pandele

Prof. înv. primar Bălan Nicoleta-Mariana, Școala Gimnazială Vulcana Pandele
”Școală este tot ce vezi și tot ce auzi” (Nicolae Iorga)
Școala Gimnazială Vulcana Pandele te întâmpină cu căldură, dându-ți emoția plăcută a copilăriei și
dorința de a fi elevul ei. Școala noastră este un spațiu deschis pentru elevi, cadre didactice, nedidactice și
comunitate, un loc în care învățăm să reușim împreună. ”Școala din brazi” este un mediu favorabil
învățării și desfășurării a numeroase activități școlare și extrașcolare, elevii obținând rezultate deosebite la
diferite concursuri, olimpiade, competiții.
Printre activitățile de succes din anul școlar 2016-2017, se remarcă:
 Participare la Competiția Națională cu activitatea ”Un altfel de … mesaj printr-un film 3 D”,
coordonată de director, prof. Toader Izabela.
Activitatea ”Un altfel de … mesaj printr-un film 3 D” a fost selectată să reprezinte Județul
Dâmbovița la Competiția Națională ”Școala Altfel” 2017, domeniul abilități de viață. În urma voturilor
obținute pe platforma de votare – Competiția ”O activitate de succes în Școala Altfel” – sae.edu.ro,
activitatea a obținut locul I la numărul de voturi.
Scopul activităţii a fost valorificarea competenţelor emoţionale ale participanţilor prin descoperirea
mesajului “Urmează-ţi visul!”, din filmul 3 D “Storks”.
Obiectivele educaţionale ale activităţii:
 dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale elevilor şi ale adulţilor;
 însuşirea unor reguli de comportament civilizat în sala de sport amenajată pentru proiecţia
unui film 3 D;
 integrarea tehnologiei 3 D în procesul de înţelegere a mesajelor transmise elevilor;
 dezvoltarea personală şi profesională a participanţilor;
 îmbunătăţirea relaţiei elev - părinte, elev - elev, elev - cadru didactic, părinte - cadru
didactic.
Activitatea“Un altfel de . . . mesaj printr-un film 3 D” s-a organizat și desfășurat într-o manieră
unică la nivelul comunității noastre prin faptul că elevii, părinţii şi cadrele didactice au fost împreună într-
un număr foarte mare pentru vizionarea filmului animat, educativ 3 D, ”Storks”, în traducere „Berzele”,
proiectat de către echipa Teatrului Pas. Aceștia au colaborat în descoperirea mesajului filmului.
Personajul principal al filmului, Junior, este un copil care face tot posibilul să-şi îndeplinească visul
şi… reuşeşte. Vocile din spatele personajelor, Pavel Bartoş şi Smiley, animaţia, muzica şi locaţia special
aleasă şi amenajată au creat efecte speciale, captând atenţia întregului public.
La final, s-a organizat un focus-gup ad-hoc cu scopul de a împărtăşi impresii, stări, emoţii trăite în
timp şi spaţiu reale şi de a oferi feedback-ul activităţii. Fiind un film despre prietenie, despre cum este
bine să finalizezi ceea ce ai început sau despre cum să-l accepţi pe celălalt, participanţii s-au simţit foarte
bine împreună, şi-au însuşit regulile simple de comportament civilizat în sala de sport amenajată pentru
proiecţia filmului 3 D, au transmis verbal şi scris cu uşurinţă mesajele pe care le-au înţeles din film prin
brainstorming, şi-au depăşit barierele socio-emoţionale tocmai pentru că au avut oportunitatea de a fi
împreună şi de a primi informaţii educative într-un mod animat, atractiv, cu limbaj accesibil tuturor şi cu
impact covârşitor în dezvoltarea personală a copiilor de azi, elevii de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-
a şi a tinerilor de mâine.
Feedback-ul activităţii a constat în:
 ochelari realizați de elevi cu mesaje educative;
 un gând scris în Cartea Şcolii de către partenerul nostru şi participanţi;
 un colaj foto cu aspecte din timpul desfăşurării activităţii;
 un panou numit “Un altfel de mesaj” amenajat de către elevi pe holul de la etaj, la intrarea în
cabinetul de informatică;
 interes pentru diseminarea activităţii și discuţii face-to-face în cadrul întâlnirilor organizate cu
cadrele didactice, părinţii, comunitatea, mail, telefon etc.;
 activitate extraşcolară educativă reuşită, unică şi de neuitat.
1239
Lecţiile de viaţă învăţate în urma acestei activităţi sunt părţi din fişele de feedback ale elevilor,
părinţilor sau cadrelor didactice:
Am descoperit altfel de
Oamenii îşi manifestă zȃmbete şi uimire pe chipul Dacă vrei, poţi!
emoţiile altfel. copiilor.
Experienţa trebuie repetată. Ne-am simţit bine împreună.

Elevii s-au simţit importanţi. Copiii au întȃlnit oameni noi.
L i l l lii li t t i hi l hil t l lă f ili il

Ȋndemnul unui părinte este chintesenţa acestei activităţi:
“ Ia copilul cu tine şi o să (re)vezi filmul acesta cu alţi ochi!”
 Premiul I la etapa națională , obținut de eleva Mortici Adria Denisa, clasa a VIII-a B
la…
OLIMPIADA ”UNIVERSUL
CUNOAȘTERII PRIN LECTURĂ”,
desfășurată la Galați, în perioada
26-28.05.2017, coordonator, prof.
de Limba și literatura română
Bălan Nicoleta-Mariana.
Eleva a fost premiată atât la nivel local, cât și la nivel județean într-un cadru festiv.
 Participare cu echipajul ”Ambițioșii”, format din 4 elevi de la clasa a VI-a A, coordonați de

director, prof. Toader Izabela și prof. de Limba și literatura română Bălan Nicoleta-Mariana la
COMPETIȚIA NAȚIONALĂ EURO QUIZ 2017: ”EUROPA, CASA NOASTRĂ”, organizată de
Comisia Europeană și Ministerul Educației Naționale.
Cei patru elevi, Ciontea Beatrice Elena, Bărcun Adriana Gabriela, Moraru David, Neaga
Ioana Fabiana, au obținut 226 de puncte, răspunzând corect la 45 de întrebări din cele 50.
1240
Prof. Vasii Elena

Im utimii ani , din pǎcate, scoala și tot ceea ce ține de școalǎ ,de imaginea acesteia ,de procesul
instructiv-educativ a avut de suferit. Trecem printr-o perioadǎ dificilǎ ȋn care valorile și tradițiile școlii
romȃnești au fost uitate ,neglijate de prea multe ori .Ne-am pierdut cursul, nu ne mai putem gǎsi directia
și nu cunoaștem nici destinatia la care ar trebui sǎ ajungem ȋntr-o zi.
Nesiguranța, incertitudinea, incompetența ,incoerența ,lipsa de viziune ȋși lasǎ amprenta și asupra
educației . De aceea noi, dascǎlii, trebuie sǎ rǎmȃnem mereu ancorați ȋn realitate, sǎ fim interesanți și
actuali ,sǎ ne aplicǎm nouǎ ȋnșine principiul de Long life learning și sǎ nu uitǎm nicio clipǎ de ce am ales
sǎ ne facem profesori.
Imaginea școlii,a dascǎlilor,a elevilor a evoluat și ea .Societatea ȋn care trǎim este ȋn plinǎ
dezvoltare .Mijloacele mass media promoveazǎ școala și societatea ȋn care trǎim cu toții. Imagine, care de
cele mai multe ori,din pǎcate , prezintǎ un sistem de educație ȋnvechit,plin de violențǎ fizicǎ și verbalǎ
de unde copiii noștri se ȋntorc tot mai nefericiți ,cu dascǎli triști și copleșiți. Cuvintele schimbare
,reformǎ sunt rostite tot mai des și ne debusoleazǎ tot mai mult fie cǎ acestea sunt rostite de cǎtre miniștri
, dascǎli sau altcineva.
In școala noastrǎ, Liceul Tehnologic Moga Voievod , Hǎlmagiu , o școalǎ din mediul rural,
noi,cadrele didactice, am ȋncercat sǎ lucrǎm la ȋmbunǎtǎțirea imaginii școlii și a tot ceea ce ține de
procesul instructiv-educativ . Am incercat sǎ facem școala un loc atraciv ȋn care copiii sǎ vinǎ cu placere.
Un loc unde ,indiferent de religie și apartenența etnicǎ , fiecare copil sǎ fie liber sǎ se exprime ,sǎ
creeze, sǎ cerceteze ,sǎ descopere, sǎ ințeleaga ,sǎ invețe și sǎ aplice.
Elevii noștri sunt ca niște fluturi firavi ȋn palmele noastre și de noi depinde dacǎ aceștia ȋși vor
desface aripile și vor putea zbura sau vor muri de frica ȋnǎlțimilor nedesfǎcandu-și niciodatǎ aripile.De
privirea noastrǎ,de vorbele noastre va depinde curajul, ambiția, ȋnțelegerea ,rǎbdarea și toleranța pe care
o vor avea elevii noștri ulterior.
In dorința noastrǎ de a ȋmbunǎtǎți imaginea școlii noastre am ȋncheiat diverse parteneriate ȋntre
instituții.Am aplicat și am cȃștigat cȃteva proiecte europene.Am ȋncurajat participarea elevilor noștri la
diverse concursuri și competiții. Toate acestea au fost pentru noi o oportunitate de promovare a școlii
noastre și o modalitate de imbunǎtǎțire a imaginii pe care o are școala noastrǎ la nivel local, județean
,național și internațional.
Am incercat prin participǎri ale elvilor nostri la diverse concursuri ,proiecte,olimpiade sǎ promovǎm
imaginea școlii noastre. Ne-am axat individual pe fiecare elev incercand sǎ-l ajutam sǎ se cunoascǎ,sǎ se
ȋnțeleagǎ, sǎ se descopere , sǎ ȋsi dezvolte talentul și aptitudinile cu care a fost ȋnzestrat. Participȃnd la
toate aceste activitǎți copiii au avut ocazia sǎ se cunoascǎ pe ei ȋnșiși mai bine, lucru care i-a ajutat sǎ ȋși
aleagǎ domeniul ȋn care ar vrea sǎ lucreze ulterior sau sǎ aiba o carierǎ .Numeroasele premii cȃștigate la
diverse competiții sportive, olimpiade, concursuri lingvistice și de creație sunt o dovada ca fiecare copil
este unic si ca talentul acestuia a fost remarcat si dezvoltat de cǎtre fiecare profesor.
Nu a fost neglijat nici voluntariatul .Nu putem ramane insensibili la tot ceea ce se ȋntȃmplǎ ȋn jurul
nostru și la toți cei care au nevoie de ajutorul nostru. In toate activitatile noastre formale, nonformale,
extracurriculare ,noi,dascǎlii ,am incercat sǎ implicǎm și familiile elevilor.
La nivel local ne-am fǎcut cunoscute toate parteneriatele , activitǎtile ȋn care școala noastrǎ a fost
implicatǎ. Familia are și ea un rol important in procesul instructiv-educativ. Scoala fara susținerea
familiei este un efort zadarnic.De aceea am derulat diverse proiecte ȋn care, alaturi de elevii nostri ,a fost
implicatǎ și familia acestora. Elevii ,alaturi de parinti, au lucrat ȋn echipǎ .Acest lucru i-a ajutat sǎ se
cunoascǎ mai bine,sǎ fie mai apropiați,sǎ comunice mai bine.
Pentru clasele de gimnaziu am reusit sǎ castigǎm un proiect Comenius , cu parteneri din Polonia și
Italia. Elevii noștri au avut ocazia sǎ mearga la școalǎ și sǎ traiascǎ pentru o perioadǎ scurtǎ ȋn familii din
Polonia și Italia. Ei au relaționat cu elevi de aceeași vȃrsta avȃnd ocazia sǎ compare sistemul social și
cel educational din cele douǎ țǎri.Sǎ ințeleagǎ cǎ toți facem parte dintr-o mare familie europeanǎ ȋn care
diversitatea este promovatǎ și inteleasǎ. Elevii de gimnaziu au avut șansa sǎ ȋși dezvolte competențele
lingvistice ȋn limba englezǎ.
1241
Fiind un liceu tehnologic conducerea școlii a accesat și a cȃștigat doua proiecte cu finanțare
europeanǎ ,ȋn care elevii liceului nostru și-au putut face practica in țǎri precum Spania și Portugalia.
Aceștia au avut ocazia sǎ ȋși facǎ perioada de instruire practicǎ la organizații specifice pfrofilului
nostru.Aceastǎ posibilitate de a vedea, a lucra,a relationa direct cu clienții,cu Agențiile de Turism,cu
companiile de transport a fost pentru ei o experiențǎ pozitiva și o sansǎ de a-și gǎsi un loc de muncǎ pe
piața muncii dupǎ momentul absolvirii. Proiectul le-a dezvoltat pe lȃngǎ compentențele de specialitate și
competențe lingvistice și culturale.
Aceste proiecte naționale de tip grant “Copiii de azi-adulții de mȃine!”, proiecte europene PHARE
TVET au fost ocazii uriașe pentru elevii noștri de a se cunoaste ,de a dezvolta abilitǎți și competențe, de a
ințelege mai bine societatea ȋn care trǎim și evoluția de pe piața muncii ȋn care ulterior va trebui sǎ fie
competenți sǎ munceascǎ.
Toate aceste proiecte,competiții, concursuri sunt ocazii uriașe de promovare și ȋmbunǎtǎțire a
imaginii școlii nu doar la nivel local și judetean , național ci și internațional.
1242
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI ÎN COMUNITATE
BARBULESCU MIHAELA –CATALINA

Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţeazaă
alegerea beneficiarilor.
Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii să fie aceeaşi cu ceea ce doreşte
gradinita să realizeze.
Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de muncă sistematică de
comunicare şi de calitate.
Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care gradinita le poate desfăşura
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită.
Promovarea unei gradinita se poate face prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura,
cărticica, prospecte etc.) şi reclama. R
elaţiile publice sunt o modalitate prin care gradinita comunica cu mediul nu doar spre a oferi
cadrul comunitatii locale. Cu ajutorul relatiilor publice gradinita îsi informeaza publicul ținta intern sau
extem asupra obiectivelor, misiunii, activitatilor si intereselor sale. Chiar dacă în sistemul învăţământului
preşcolar locurile pentru înscrierea copiilor sunt limitate, şi grupele sunt supra aglomerate, totuşi, fiecare
grădiniţă ar trebui să realizeze propria campanie de comunicare.
Acesta nu vizează doar promovarea imaginii pentru atragerea copiilor, aspect specific învăţământului
privat, ci o modalitate eficientă de a comunica către comunitate viziunea, misiunea si performanţele
grădiniţei.
O campanie de comunicare/relaţii publice ar trebui să includă aspecte, precum:
-Viziunea/misiunea grădiniţei;
- Publicul căreia i se adresează;
- Sloganul/mesajul grădiniţei;
- Mesaje, argumente pentru alegerea acestei grădiniţe de către părinţi şi copii;
- Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante,
- publicaţii, postere, pagini web, evenimente) Tipuri de materiale promoţionale (de exemplu, insigne,
calendare, felicitări.
- Calendarul activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor,
comunicatelor de presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate;
Evaluarea calităţii comunicării prin monitorizarea articolelor din presa locală, nivelul finanţărilor
obţinute, calitatea aprecierilor părinţilor. Primul aspect pe care trebuie să-l aibă în vedere organizaţia
educaţională este formarea sau prezentarea unei imagini. Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a
unei persoane, grup de persoane sau a unei opinii publice despre instituţia respectivă. Imaginea unei
instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii aceasta este mai valoroasă decât
întreg patrimoniul grădiniţei respective. Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe
şi, în special, a directorului organizaţiei. Ca urmare, strategia instituţiei trebuie să vizeze activităţi de
familiarizare a personalului cu filozofia instituţiei şi de aderare la acesta, astfel încât fiecare membru al
echipei să se considere coparticipant la succes. Pentru a avea o imagine „de neuitat” pentru întreaga
comunitate, grădiniţele trebuie să utilizeze mijloace variate de promovare a imaginii, precum:
Grupul de copii si care didactice
Internet
Pliantul de prezentare
Afişe
Mape de prezentare
Ziarul (revista) grădiniţei
Cărţi de vizită şi ecusoane
Pentru a beneficia de o imagine căt mai bună in comunitate este necesar să antrenăm in realizarea
acestor materiale de promovare căt mai multe grupuri de sprijin formate din părinţi, specialişti din
1243
comunitate. Aşadar există o gamă variată de modalităţi şi strategii pentru promovarea imaginii instituţiei
in comunitate.
A) promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde școala si-a făcut cunoscute
strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educaționale, prin intermediul Internetului, popularizarea
exemplelor de bună practică pe www.didactic.ro.;
B) promovarea directă, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea unităților economice
din oras. Această activitate implică vizitarea de către cadrele didactice a familiilor cu copii, popularizând
astfel activitatea școlii.
- promovarea in mas media locală;
- prezentarea ofertei educaţionale şi a materialelor promoţionale in şedinţele cu părinţii.
- amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor la unitate, CCD, ISJ, parteneri, - foto expoziţii cu
activităţile desfăşurate la clasa şi nu numai.
BIBLIOGRAFIE 1. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti; 1991. 2.

Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi; 1994. 3. Jinga,
Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001.
1244
Profesor, CARACOSTEA MARIANA

Scoala Gimnaziala ,,George Valsan,, Independenta
Jud.Calarasi
Şcoala noastră dezvoltă calităţile si aptitudinile fiecărui elev şi îşi asumă rolul de continuator
al tradiţiilor locale.
Pentru promovarea imaginii scolii este foarte important relatiile dintre profesor si elevi.
Relaţia profesor-elevi are un caracter asimetric, întrucât profesorul, deţinând rolul conducător, este
cel care hotărăşte ce activităţi va desfăşura grupul clasei, cum se va lucra, ce se va învăţa. Rolul
conducător al profesorului a constituit obiectul a numeroase discuţii, începând cu negarea acestuia
(nondirectivismul pedagogic) şi terminând cu absolutizarea lui (autoritarismul pedagogic). La originea
disputei se află modul diferit de soluţionare a unei probleme mai generale, privind raporturile dintre
individ şi societate, care, în planul educaţiei, a condus la confruntarea dintre concepţiile “sociocentrice”
(ce acordă prioritate socialului, reducând individul la o “funcţie” a vieţii sociale) şi concepţiile
“antropocentrice” (ce acordă prioritate individului,considerând societatea, cu sistemele ei de
reglementare, marele adversar al individualităţilor).În mod curent, rolul conducător al profesorului se
justifică prin aceea că el este un“iniţiat” într-un domeniu al cunoaşterii şi activităţii umane, cunoaşte
cerinţele societăţii în materie de educaţie, legile procesului de învăţare, în concordanţă cu care va stabili
cel mai profitabil program de educaţie pentru elevii săi. Un profesor va fi cu atât mai bun, cu cât îl va
ajuta pe elevul său să ajungă cât mai repede în situaţia de a nu mai avea nevoie de sprijinul lui în
domeniul în care îl pregăteşte (să ajungă la autonomie).
De asemenea, este important ca pretenţiile educatorului să îi apară celui care se educă drept o
“cauză” a lui, o mişcare a voinţei proprii. Cea mai dificilă sarcină pentru un profesor este aceea de “a
imprima acţiunii instructiv-educative un astfel de curs încât copilul să continue să se comporte aşa cum
vrea şi cum doreşte el, dar vrerea şi dorinţa lui să coincidă cu ceea ce vrea şi doreşte educatorul”;
“copilul să facă din programul educativ o cauză a lui şi, drept consecinţă,activitatea educativă să fie
percepută ca activitate proprie, spontană, autodirijată”. În cazul şcolarilor, este desigur dificil pentru
profesor să acţioneze în aşa fel încât intervenţia lui să fie resimţită drept un ajutor, căci întotdeauna li se
va părea că sunt îndemnaţi să facă ceea ce încă nu vor să facă. Această discrepanţă între cerinţele
profesorului şi sentimentele elevului “depinde în soluţionarea ei de atmosfera generală a procesului de
învăţământ şi educare: dacă este pozitivă,încurajatoare, stimulativă” . O asemenea atmosferă pedagogică
se va obţine prin cultivarea unor raporturi personale de încredere, prin promovarea activităţilor de grup,
prin încurajări, ajutor, confirmări, dozarea raţională a cerinţelor şi evitarea situaţiilor împovărătoare
psihic.În acest fel, rolul conducător al profesorului va fi acceptat şi nu resimţit ca o intervenţieexternă,
ostilă, autoritatea sa va fi câştigată şi nu impusă.
Relaţia profesor-elev depinde în mare măsură de autoritatea reală a profesorului în ochii elevilor
săi. Această autoritate se câştigă prin competenţă, moralitate, flexibilitate în gândire şi consecventă în
ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate.
Relaţia profesor-elevi are un caracter dinamic şi evolutiv ,întrucât dobândeşte forme specifice în
funcţie de vârsta elevilor care compun clasa, dar şi în funcţie de natura obiectivelor educative care sunt
prioritare la un moment dat.
1245
CUPRINS
ABAZA CARMEN 9
ABAZA IRINA MARINELA 11
ABAZA MIHAELA ADRIANA 14
ACHIM MONICA 16
ACIU CRINA MARIA 18
ACSINTE MIHAELA 22
ADAM DOINA IOANA 24
ADAM ELENA 25
ADRIANA MARIS 27
AGACHE MARTA-CECILIA 29
AGACHI LUMINITA 31
AGIURGIOAIEI LUMINITA 33
ALB IONELA ANGELICA 34
ALBU SIMONA CRISTINA 36
ALBULESCU CORNELIA 38
ALDEA ROXANA 40
ALECUSAN GABRIELA 42
ALEXA CAMELIA 43
ALEXANDRA MARIA STEF 44
ALEXANDRU ELVIRA MARIA 45
ALINA IOANA RUSCOVAN 47
ALSTANEI MIHAELA RODICA 49
AMAICEI BILBOR MIHAELA ROXANA 51
AMALIA BULEA 53
AMARFEI NADIA-MARIA SI CLINCIU SIMONA-VIOLETA 55
AMARIEI ELENA 57
ANA-MARIA POPA 59
ANCUTA DIANA MARIA 61
ANDON DORINA MARIANA, CHIRICA CRINA SI POPA GETA 63
ANDRADA SCUTARU 64
ANDREI IRINA 66
ANDRECUT ALEXANDRA TEODORA 68
ANDREI DIANA MIHAELA 70
ANDREI DOINA 71
ANDREI IONELA 73
ANDREI MIHAELA- IULIANA 75
ANDREI MIHAELA 76
ANDREI MIHAELA 77
ANDRIES MIHAIELA 79
ANESCU ANA VALENTINA 81
ANGEARU MIOARA 82
ANGELA FERENTI 84
ANGHEL DANIELA 86
ANGHEL MARIANA 88
ANGHELACHE IULIA-NELA 89
ANGHELESCU LAURA 90
ANGHELINA GEORGICA 92
ANGHELUS LENUTA MIRELA 94
ANI ALEXANDRA MONICA 96
ANTON ADRIANA 98
ANTON ELENA 99
ANTON GINA 101
ANTON IOANA CODRUTA 103
ANTON IONICA 105
ANTONESCU ECATERINA 106
ANUTA ANGELICA 108
ANUTA MIRELA 113
APOSTOL GEORGIANA GABRIELA 114
APOSTOL NICOLETA 116
APOSTU ADINA 118
APOSTU MIHAELA 120
ARAU CORINA 121
ARCHIP DIANA-MARIA 123
ARDELEAN CAMELIA - IACOB CORINA 124
ARDELEAN RAMONA MARIA 125
ASANDEI ELENA 126
ATODIRESEI IONELA 128
ATODIRESEI MIHAELA ELENA 133
ATODIRESEI SORIN 135
AURELIA MOLDOVEANU 136
AVRAMESCU GINA 138
AXENE IONICA 140
AZAMFIRE MONICA 142
BACI AURELIA 144
BACIU LACRAMIOARA 146
BACIU - TODA ADRIANA -ALINA 149
BACIU MARIANA 150
BACSADI BARNA 152
BACTER GEORGETA CLAUDIA 154
BACTER MARINEL 156
BACISOR MARIA CRISTINA 157
BADEA CAMELIA 161
BADEAON MARIANA 164
BADELITA STEFANIA RITA 165
BADESCU MARIANA 167
BADIU IULIANA 168
BADOI MARIA 170
BADULESCU CONSTANTA MARGARETA 172
BADULESCU DANIELA 174
BAETANU ANA MARIA 175
BAGU CORNELIA FELICIA 177
BAIDIK MARGARETA 179
BALA VASILICA CLAUDIA 181
BALACI LAVINIA 183
BALAN CONSTANTA 185
BALAN DANIELA 186
BALAN ELENA 188
BALAN FLORINA-MIHAELA 189
BINCA LILIANA EMILIA 191
BIREESCU HELGA 193
BIRLA ANI LAVINIA 195
BIRLA FLORIN CONSTANTIN 196
BISTEA ANCA 197
BIVOLARU MARCELA 199
BIZU RAMONA 200
BLAGOE ROZETA ANA 201
BLAJ IOANA CORINA 202
BLENDEA IRINA 204
BOANCA ANCA SI ZANFIR ANGELICA OTILIA 205
BOANCA LOREDANA FLORINA 206
BOANGHER ALINA LUCIA 208
BOBIRSC ADRIANA 211
BOBIRSC DAN OVIDIU 213
BOBOC FLORINELA 215
BOBOC ILARIA CRISTINA 217
BOCA ALEXANDRA-FLORINA 219
BOCSOK GABRIELA 221
BODEA MIHAELA 223
BODNARIUC GABRIELA CRISTINA 225
BODOG ADRIANA 227
BOGA ANCA 228
BOGDAN MELINDA 229
BOGHEAN GEORGETA 230
BOITAN RODICA 232
BOITIU LILIANA-CORNELIA 234
BOJAN ELENA CLAUDIA 235
BOJAN VERONICA 240
BOLBOS IULIA-MARIA 242
BOLDEA CAMELIA-ROXANA 243
BOLOCAN VIORICA 245
BOLOG CLAUDIA ALINA 246
BOLOGH FLOAREA SILVIA 248
BONCA MIHAELA 249
BONCIU TANTICA 250
BONDAR DELIA 252
BORBELY STEFANIA SIMONA 254
BORCILA CRISTINA DANIELA 256
BORCSA MARIA 258
BORDEI CARMEN 259
BORDEI NICOLETA 261
BORDET DORIN DANUT 263
BORLEA MARIA 265
BOROS ANUTA 267
BOROS IOANA BIANCA 269
BORS VASILICA CARMEN 271
BORZ ALEXANDRA DANIELA 274
BORZA ALEXANDRA MIRELA 275
BALAN LAURA 277
BALAN MAGDALENA LILIANA 279
BALAN MIOARA 280
BALAN NARCISA 282
BALAN NUSA 285
BALANEANU MONICA 287
BALAS VERONICA 289
BALASA ANDREEA RALUCA 290
BALASA FLORI 292
BALAZS AMALIA 296
BALAZS MIHAELA-IOANA 297
BALINT ANCA GABRIELA 298
BALINT ZSUZSA 299
BALU VASILICA 300
BAN LIANA 302
BANU ELENE CRISTINA 304
BANU GEORGETA-MIOARA 306
BARA GEORGETA 308
BARABAS MIHAIELA 310
BARBITA GEORGIANA CRISTINA 312
BARBU ELENA - GABRIELA 314
BARBU MIHAELA FLORICA 318
BARBU NICOLETA 320
BARBULESCU COSMIN 321
BARCAN CARMEN - MIHAELA 323
BARDES AURA SI PATRASCU MADALINA ILINCA 324
BARGAOANU OTILIA ANUCA 325
BARLEA CORNELIA 328
BARSAN RODICA ELISABETA 330
BARTIS APHRODITA MARIDANA 332
BARZAN DANIELA ELENA 334
BATAUS SIMONA 336
BECE GEORGETA MADALINA 338
BECHERU COSMIN 340
BECHERU RAMONA FLORENTINA 343
BECHIR GHIULBERA 345
BEDER MELINDA MARTA 347
BEJAN CRISTINA 349
BEJAN MARIANA ANETA 351
BELU DANIELA LILIANA 353
BELU DANIELA 354
BERCEA CARMEN RAMONA 355
BERCEA MINODORA-MONICA 360
BEREA DOINA 361
BERES ANDREA 363
BERESCHI CARMEN ROXANA 365
BEREVOIANU DELIA IONELA 366
BIDA LILIANA RAMONA 367
BIMBIRICA MARIANA 368
BOSCA MARINELA NICOLETA 370
BOSNEAG DANIEL 371
BOSOVICI CRISTIAN OVIDIU 373
BOSOVICI ELENA DANIELA 374
BOSTENARU MIHAELA 375
BOTA DELIA MARIANA 376
BOTA-IOANA RODICA 378
BOTEZATU MARIOARA 379
BOTIS ANAMARIA 381
BOTIZA LIGIA DANIELA 383
BOTOROAGA ELENA 385
BOTOS VERONICA 387
BOULEANU ANA-MARIA 389
BRADILA LAURA 390
BRAIT CARMEN NICOLETA 393
BRASOVEANU CRISTINA IOANA 395
BRATU SIMONA 396
BREBEANU CRISTINA IULIA SI FRINCU CONSTANTIN DRAGOS 398
BREBU-JARCU LORENA-MARIA 399
BREDA KRISZTINA 401
BREDUREAN MARIA-GABRIELLA 403
BREGE ELENA VIORICA 405
BRINZUCA MARCELICA 406
BROICEA NORICA 408
BRUJA CARMEN-VASILICA 410
BRUTIU LUCIA-FLORICA 411
BUCSAN VIORICA 412
BUCUR COSMINA 414
BUCUR FELICIA-SANDA 416
BUCUR MARIANA 418
BUCUR RODICA 420
BUCURESTEANU LUMINITA 421
BUCURICA VAVILUTA 423
BUCUTA FLORINELA-RAMONA 433
BUDA CLAUDIA 436
BUDA VOICHITA MARIA 437
BUDAU PAULA 440
BUDISAN STELUTA 442
BUFNEA ANA-CAMELIA 445
BUJGOI ANISOARA 446
BUJOREAN MARIA RAMONA 448
BULARDA SANDA 450
BOBARCA CATALINA 452
GHECIU RODICA 454
PRISTER CRISTINA 456
TURCANU GINA 458
BULETEANU IULIANA 460
BULMEZ MARIANA ANA 462
BULZ LACRAMIOARA IULIANA 464
BULZA DANIELA 466
BUMBACEA FABIANA 468
BUN CLAUDIA - TEODORA 470
BUNDA CRISTINA 475
BRATESCU MARIANA 477
BURCI ADRIANA 479
BURGA CLAUDIA 481
BURIAN LIUDMILA 483
BURIU ROXANA SI COSTEA ADRIAN LIVIU 484
BURLACESCU IONELA 486
BURLACU ADINA 487
BURLACU CALINOIU RUXANDRA 489
BURTEA VIOLETA CRISTINA 491
BURTEA-PROTESOIU GABRIELA SI CALOTA RODICA 493
BURUIANA GIANINA 495
BURULEAN MARIANA-LUMINITA 496
BURZO AURELIA-MARIANA 498
BURZO MARIUS ION 500
BUSOIU MIHAELA 501
BUTA CORINA NICOLETA 503
BUTCARU ROMEO - FELIX 505
BUTE CICILIA 507
BUTUZA LUISIANA 508
BUZATU LILIANA 510
BUZILA CRISTINA 512
BUZOIANU NICOLETA 518
CACIUC ROMELIA 519
BARANGA LAURA MIHAELA, CIRSTEA IONELIA, ILIESCU CLAUDIA VENERA,
MITROI LIZICA, MORARU ANCA ELENA 521
CAIA DUMITRINA 522
CAILEAN NASTASIA LENUTA 525
CAIMACANU MARINELA MADALINA LUMINITA 527
CALDARUS ANCA 529
CALDARUSA BORZASI ELENA MARIA 531
CALEN RALUCA ELENA 536
CALIN IULIANA 537
CALIN VIOLETA 538
CALINA IULIA LAVINIA 540
CALINESCU ANCA 541
CALU DIANA MARIA 543
CAMER RAMONA ELENA 544
CAPATINA MIHAELA 545
CAPATINA RODICA 547
CAPITA LIVIA COSMINA 548
CAPMARE MIHAELA DANIELA 549
CAPRITA PARASCHIVA 551
CARACOANCEA RAMONA-MARIA 553
CARAGUI RAMONA LAVINIA 554
CARAMAN ANCA-ADRIANA 555
CARAUSU ADINA 556
CARBUREAN ANDREA CARMEN 558
CARCEA MARIANA 560
CARP ANA - MARIA 562
CATANAS SORINA VICTORIA 568
CATEA ALEXANDRA 570
CATRINA SILVIA 571
CAZAN MARILENA SI ANGHEL MIHAELA 572
CEPAREANU ELENA LAURA 574
CERCEL MARIA 576
CERGAN LIGIA 578
CERNEA ELENA-ALEXANDRA 580
CETINA ILEANA 581
CHELARIU IRINA-MARINA 583
CHELARU ANDREEA ADINA 585
CHELARU MARIA 587
CHELARU MIHAELA 589
CHELEA DANIELA 591
CHEREJI MIRELA 593
CHERESCU CARMEN 594
CHESA ROXANA 595
CHICIUDEAN NICOLETA 598
CHIFOR MONICA AURORA 599
CHIHAIA CRISTINA 600
CHILOM DAN 602
CHILOM RODICA 605
CHINAN RAMONA 607
CHIPER RODICA 609
CHIRA CARMEN 610
CHIRAC DANIELA 612
CHIRCA CAMELIA FLORINA 613
CHIRIAC RADITA 615
CHIRIAC VIOLETA 616
CHIRICA LUCRETIA DIANA 618
CHIRICA NADIA 619
CHIRILA GENOVEVA 625
CHIRILA GEORGETA MIRELA 627
CHIRILA STELUTA CLAUDIA 629
CHIRILA VIOLETA 632
CHIRITOIU IULIA 634
CHIRTES ADELA ROXANA 636
CHIRTES LILIANA SEVERIANA 638
CHIS GABRIELA 641
CHITA ORTANSA ILONA 643
CHITIBIA CRISTINA CLAUDIA 645
CHITU MARIANA CAMELIA 647
CHIVU AURA MAGDALENA 649
CHIVULESCU MARIA-DANIELA 651
CIARNAU ROMELIA SI BIRES RAMONA 653
CICIOS DAN-AUGUSTIN 655
CICIOS MARIA 657
CILIBIA VALENTINA 659
CILIBIU MARIA 661
CILNICEANU DANIELA LILIANA 662
CIMPEAN ADRIANA 663
CIMPEAN RODICA 665
CIMPOIES MIRELA CRINA 666
CIOARA CORALIA CODRUTA 667
CIOATA ANGELICA 668
CIOBANU CAMELIA 669
CIOBANU I. NICOLETA 671
CIOBANU LACRAMIOARA 673
CIOBANU NICOLETA 676
CIOBOTAR ADRIANA 678
CIOCANESCU CARMEN ISABELA 681
CIOCHINA ANDRADA VICTORIA 683
CIOCHINA LUISA 685
CIOLAN LENUTA 687
CIOLOCA LILIANA-GABRIELA 689
CIOLOCA OANA 691
CIONCA OANA ADRIANA 693
CIORCILA MARIANA 694
CIOROGARIU CAMELIA ADRIANA 698
CIORTAN CRISTINA-MIHAELA 700
CIOVICA MARIA CASIANA 701
CIPARIU GABRIELA 702
CIRLEJAN ANICA 704
CIRSTINOIU MIHAELA 706
CISMARU MARINELA 708
CIUCA GIGI 710
CIUCA NICULINA 712
CIUCAS CRISTINA-ALEXANDRA 713
CIUCU MIRELA 714
CIUHUREANU AURA COSTINELA 715
CIUREA SIMONA MIHAELA 717
CIUREAN RAMONA 719
CIUSCA CARMEN DANIELA 721
CLEMPUSAC MARIA 723
CLICINSCHI CAMELIA 725
CLIMPE MANUELA 726
CLINCIU NICOLETA-LOREDANA 728
COADA MONICA -LUCICA 730
COBEL GABRIELA MARUSIA 733
COCA ECATERINA 735
COCIS ALEXANDRINA 737
CODECI ROXANA 739
CODESCU VIORICA - ELENA 742
CODILA MONICA 744
CODREA SIMONA-CARMEN 745
COJANU MIHAELA 747
COJOCARIU IRINA-MARIANA 749
COJOCARU ALINA 751
COJOCARU CATALIN 752
COJOCARU CLAUDIU 754
COJOCARU GABRIELA 756
COJOCARU JANA 757
COJOCARU SIMONA 759
COJOCARU SIMONA 761
COJOCEA MIHAELA 763
COLCER-RUSU MIRABELA 766
COMAN ALINA 767
COMAN CLAUDIA-DANIELA 769
COMAN DANIELA GEORGETA 771
COMAN NELLA 773
COMAN VASILICA 775
COMANESCU CRISTINA MARIA 776
CONDURACHE SORINA 777
CONSTANTIN CARMEN 779
CONSTANTIN CRISTINA VIORICA 780
CONSTANTIN GEORGETA 781
CONSTANTIN IONELA 782
CONSTANTIN LENUTA 784
CONSTANTIN MALANCA VERONICA 786
CONSTANTIN SILVIA FLORENTINA 792
CONSTANTIN SORINA CARMEN 796
CONSTANTINESCU CLAUDIU-COSTEL 802
CONSTANTINESCU MIHAELA 803
CONSTANTINESCU MIRCEA 806
CONTES OANA ANISIA 808
CORINA SZABO 809
CORMOS ENIKO 811
CORNACIU BIANCA 813
CORNEA GRATIELA 814
COROI MANUELA IRINA 817
COROIU RAMONA 818
COSAC NINA 820
COSAU CLAUDIA 821
COSTACHE DANIEL IONUT 822
COSTACHE ELENA 824
COSTACHE ELENA 825
COSTACHE MIHAELA 827
COSTE VALERIA 829
COSTE DIANA MONICA 831
COSTE LIVIA - FLORINA 832
COSTEA NICOLETA 834
COSTIN DINA RAMONA 836
COSTINESCU CRISTINA 838
COSTIULEANU ALINA 842
COTCA ALINA 843
COTEA MIOARA 845
COTELIN LUTA 847
COTUL VIRGINIA 848
COVACI ALINA-MARIA 849
COVACI MARIANA 851
COZMA IONELA MARIA 852
COZMA MADALINA 854
COZMA MAGDALENA 855
COZMA NINETA 857
CRACAN ANDA 858
CRACAN GHEORGHE 860
CRACIUN AURELIA CODRUTA 861
CRACIUN DANIELA 864
CRACIUN DORIANA MIHAELA 866
CRACIUN GEALDINA VERONICA 868
CRACIUN LILIANA 870
CRACIUN MIRELA ALINA 871
CRACIUN RAMONA 873
CRACIUN SIMONA-NICOLETA 874
CRETAN RALUCA 875
CRETESCU ELENA SIMONA 877
CRETU DANIELA SI DINU VERONICA 880
CRISAN FLORICA 882
CRISAN ROMELIU GABRIEL 884
CRISTA EMANUELA 886
CRISTEA ADELA 887
CRISTEA ENE ILEANA 889
CRISTEA LIGIA MONICA 891
CRISTEA LOREDANA ELENA 892
CRISTEA ROXANA IOANA 894
CRISTIAN MIRELA 896
CRISTIAN AURELIA 898
CRISTIAN MIHAELA 900
CRISTIAN RADUCANU 902
CRISTIAN VIORICA MANUELA 905
CRISTINA CHIRILA 906
CRIVINANTU MIRELA 908
CRUCEANU OANA-MADALINA 910
CUCAILA CIULICA MADALINA 912
CUCU NADIA MIHAELA 914
CUCUIET MARIANA 915
CUCULEANU-MUNTEANU ADRIANA 917
CUIBUS MIHAELA LAURA 918
CUJBA CRISTINA - MIHAELA 919
CUMPANASU ALINA 920
CUPSAN LACRAMIOARA 921
CURTASU ELENA 922
DABELEA MARIA 924
DABIJA ANCA DELIA 925
DADULESCU MONICA MARIA 929
DAJIU GABRIEL 930
DALCU NASTASE ELENA TATIANA 932
DAMASCHIN ELENA 933
DAMASCHIN EUSTINA GIANINA 935
DAMIAN LENUTA 937
DAN ANISOARA 939
DAN ANISOARA 941
DAN EMILIA 943
DAN FLORINA 945
DAN STELUTA 946
DANCIU BIANCA-ROXANA 948
DANCIU FLORENTINA RODICA 949
DANCIU IONEL GINEL 950
DANCIU RODICA 951
DANCIULESCU MARIA DENISA 952
DANUT CORNELIA CODRUTA 954
DARABAN GHEORGHE SI DARABAN PAULA 956
DARIE SIMONA 959
DASCALU IONICA 964
DASCALU VASILE 966
DAVID ALIDA-CLAUDIA 968
DAVID FANICA 969
DAVIDEL VIORICA 972
DEAC ALINA SIMONA 974
DEAC CLAUDIA MARIA 976
DEAC IOANA 978
DEACONU ELENA 980
DEACONU MONICA NICOLETA 982
DEAK ALINA SI DEAK STEFAN TIBERIU 983
DEBRE BEATA 986
DECEAN IOANA DELIA 988
DELEANU EUGEN 990
DELIU RALUCA 992
DELLA SULTANA 993
DELURINTU CARMEN 994
DENOV MARIA 996
DIAC LOREDANA VIOLETA 998
DIACONESCU GEORGETA 1000
DIACONU CECILIA ANA-MARIA 1002
DIACONU LUMINITA 1003
DIACONU MIHAELA 1005
DIACONU MIHAI 1007
DIACONU MIRELA-RALUCA 1009
DIACONU NICULINA 1011
DIANA VOICULESCU 1013
DICU NICOLETA 1014
DIDU ALINA SORINELA 1016
DIDU MIRELA 1018
DIDU SORIN 1020
DIEACONU MIRELA CAMELIA 1022
DIMA LUIZA-LOREDANA 1024
DIMA ALINA FLORENTINA 1026
DIMA GHIORGHITA 1028
DIMOFTE GHERGHINA - GINA 1030
DIMULESCU RODICA 1031
DINA DENISA - RELI 1032
DINU ELENA 1034
DINU ADRIANA 1035
DINU ADRIANA 1037
DINU CLAUDIA-FLORIANA 1038
DINU CONSTANTA 1040
DINU DANIELA CONSTANTA 1042
DINU FILA 1043
DINU GIANINA 1045
DINU IZABELA NICOLETA 1046
DINU LIVIA CONSTANTINA 1048
DINU MARIA 1050
DINUTA CAMELIA 1052
DIOSAN CSILLA MAGDOLNA 1054
DIRLE CAMELIA 1056
DOBOS MARIA 1058
DOBRE AURELIA-GEORGETA 1060
DOBRE C. AURELIA 1061
DOBRE CARMEN LENUTA 1062
DOBRE ION 1064
DOBRICAN MELANIA-IULIA 1066
DOBRIN MARIOARA CATALINA 1068
DOBRINESCU MARIOARA 1069
DOBRISAN VIORICA DANIELA 1070
DOBROVAT LAVINIA NARCISA 1072
DODA MARIA MAGDALENA 1074
DODA MARIUS ADRIAN 1076
DODI FLORINA-MIHAELA 1078
DOGARU CORINA 1080
DOGARU ELENA-CARMEN 1083
DOGARU IOANA 1086
DOGARU NICUTA AURA 1088
DOMNITEANU LUMINITA 1089
DONISA ANCA-CAMELIA 1091
DOROFTEI CRISTINA MIHAELA 1092
DOROLTI IOANA SI DOROLTI GABRIEL 1094
DOROS IOANA 1095
DRAGAN ALEXANDRA 1097
DRAGAN CARMEN 1100
DRAGAN CORNELIA-MIHAELA 1102
DRAGAN DELIA 1103
DRAGAN MARIA MAGDALENA 1105
DRAGAN NICOLETA 1107
DRAGILA OZANA 1109
DRAGNE ELENA CORNELIA 1111
DRAGNEA MARIANA 1113
DRAGOIANU MARIA-MAGDENA 1114
DRAGOMIR CLAUDIA 1119
DRAGOMIR CRISTIAN 1121
DRAGOMIR DANIELA 1122
DRAGOMIR MIRELA-DORINELA 1124
DRAGOS VIORICA ALINA 1125
DRAGOSLAV DENISA- ELENA 1127
DRAGUS OANA VERONICA 1128
DRAI ADRIANA 1129
DREPTATE IOANA-FLOAREA 1130
DROZD NASTACA 1135
DRUMEA VERGINIA 1137
DUDA DANIELA - ELENA 1139
DUDANU ADRIANA 1141
DUDUIALA GIANINA 1144
DUICA MIHAELA ELENA 1146
DULGHERU ANA CAMELIA 1148
DUMINICA DUMITRU 1150
DUMITRACHE ANTOANETA 1152
DUMITRACHE GABRIELA 1154
DUMITRASCU MARIA MAGDALENA 1159
DUMITRASCU MARIA MAGDALENA 1162
DUMITRASCU ROXANA GIANINA 1164
DUMITRESCU MARIA 1166
DUMITRESCU NADIA-ALINA 1168
DUMITRESCU NICOLETA 1169
DUMITRESCU RODICA 1170
DUMITRESCU VERONICA 1172
DUMITROVICI SLAVCA 1174
DUMITRU ANCA 1176
DUMITRU CORINA OLGUTA 1178
DUMITRU CRISTINA VERONICA 1180
DUMITRU GABRIELA 1182
DUMITRU SILVIA 1184
DUMITRU VIOLETA 1186
DUMITRU-BLAGA CLAUDIA-LUCIANA 1188
DURLA MIHAELA-MARINELA 1189
DUTA ANDREEA 1191
DUTA MIHAELA 1192
DUTA SOFIA 1195
EMODI ANGELA 1197
ENACHE ANDREEA 1198
ENE CARMEN - MONICA 1204
ENE CARMEN-FLORICA 1206
GHALAYINI MALVINA 1207
LUP CRINA 1209
MATEVICI LUMINITA 1211
SCARLII IOANA 1214
SERBAN NICOLETA VERONICA 1216
SERFEZI ALINA ERIKA 1217
SIPOS LIA SI URSU KRISZTINA 1219
SOIMOSAN IOANA-ANDRADA 1221
STEFAN GEORGETA 1222
STEFAN MARCELA 1224
STEFAN MARIA 1226
STEFAN MARIOARA 1228
STETCA TANEA 1230
STIRB EVA 1233
SUITARIU DANIELA MIHAELA 1235
SUSU ADRIANA AUGUSTINA 1237
TOADER IZABELA SI BALAN NICOLETA MARIANA 1239
VASII ELENA 1241
BARBULESCU MIHAELA -CATALINA 1243
CARACOSTEA MARIANA 1245

Esential in Educatie - NR - .1.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Esential in Educatie - NR - .1.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3 / NR.

Esenţial în educaţie (CD-ROM)/ Nr. 1/ ianuarie, 2018 / (Anul 3/NR. 25)

Editor: Loredana DUMITRESCU

AUTORII ÎȘI ASUMĂ ÎNTREAGA RESPONSABILITATE

Esenţial în educaţie (CD-ROM) =

Coordonatori revistă școlară ANDREI MIHAELA- BACTER GEORGETA

BOGA ANCA BANU ELENE CRISTINA BOSNEAG DANIEL

BUJOREAN MARIA LENUTA CHESA ROXANA

CIOBANU CAMELIA CARMEN COSTACHE ELENA

CRISTIAN AURELIA DAVID FANICA DINU GIANINA

DRAGOMIR CLAUDIA DUTA ANDREEA

Metode educaționale interactive

Propunător: înv. Abaza Carmen

PRINCIPIILE APLICATE IN MANAGEMENTUL CLASEI

Profesor pentru invăţământ primar:Abaza Irina

a) comportamentul este cauzat (provocat de stimuli);

Figura 3 – Model al comportamentului uman

B. PRINCIPIUL COMPORTAMENTULUI MOTIVAT

C. PRINCIPIUL COMPORTAMENTULUI ORIENTAT

pornind de la aceste principii: al comportamentului cauzat, al comportamentului motivat, al

Activitățile de parteneriat educațional -

Prof. Abaza Mihaela Adriana

În contextul socio-economic și politic actual, apariția ofertelor educaționale suplimentare sau

IMPORTANŢA RELAȚIEI DINTRE GRĂDINIȚĂ ȘI PĂRINŢII

Prof. Învăț. Presc. Achim Monica

Frînturi din activitățile noastre cu...și pentru părinți

Luna Octobrie Luna Noiembrie

Luna Ianuarie Luna februarie

Luna Martie Luna MAI

Educaţia incluzivă-educaţia viitorului

Prof. înv. preşcolar ACIU CRINA MARIA

O realitate a societăţii contemporane o reprezintă diversitatea culturală, aceasta generează dorinţa

Tema săptămânii 1: “De la lume adunate şi­napoi la lume date”

Prof.înv.primar Acsinte Mihaela

SĂPTĂMÂNA EDUCAŢIEI ÎN TEHNOLOGIA COMPUTERELOR LA

Prof. Adam Doina Ioana

Eleviii de la gimnaziu au intrat pe https://studio.code.org/hoc/1, unde au avut de parcurs un joculet

LOCUL ŞI ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN

Şcoala secolului XXI

prof. Adriana Mariş

Stimularea interesului copiilor pentru lectura

Prof. înv. primar Agache Marta-Cecilia

,,NOI vă luminăm VIITORUL!”

Prof. Agachi Luminița

clasa a IX-a înv. profesional Denumirea agentului

MECANIC mecanic auto S.C. COMBEN SERVICE SRL

Creativitatea la școlarul mic

SPECIFICUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI

ÎNV.PREȘCOLAR ALB IONELE ANGELICA

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Tradiţie şi modern în învăţământul românesc

Profesor Albulescu Cornelia

- asimilarea perspectivei interdisciplinare, a predării integrale a ştiinţei.

Promovarea imaginii școlii prin intermediul parteneriatului educațional

Prof. înv. primar Aldea Roxana

Proiect educativ ,,BOGATIILE TOAMNEI”

DIRECTOR, PROF. ZEHAN PLATON ANA

Graficul desfăşurării activităţilor în cadrul proiectului

Nr. crt. Activitatea Data/perioada Loc de desfăşurare

1. Prezentarea proiectului 2-6 oct. 2017 Sala de clasa

”Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă”

Prof. Alexa Camelia

Importanța clasei pregătitoare în ciclul primar

Tema săptămânii 1: “De la lume adunate şinapoi la lume date”

Proiectul educațional- poartă magică spre comunitate/realitate