Vasile Alecsandri

-reprezentant de frunte al epocii paşoptiste, considerat cel mai mare poet până la
Eminescu.

Pasteluri
-Alecsandri este primul care introduce in literatură termenul de pastel (preluat din
pictură) definind o poezie descriptivă (da numele acestei specii literare).
-valoarea Pastelurilor a fost recunoscuta încă de la publicarea lor, de catre Titu
Maiorescu: în studiul “Directia noua în poezia şi proza românească” numeşte Pastelurile
“podoabă a literaturii române”, iar pe Alecsandri “cap al generaţiei paşoptiste”.
Clasificarea pastelurilor
1.Pasteluri care descriu anotimpuri
a. Iarna: “Miezul iernei”, “Iarna”, “Sfarsitul iernei”
b. Primăvara: “Oaspeţii primăverii”
c.Vara: “Lunca din Micesti”, Malul Siretului
d. Toamna: “Sfârşit de toamnă”
2.Pasteluri care descriu fenomene ale naturii:“Tunetul”, “Gerul”, “Noaptea”, “Viscolul”
3.Pasteluri ce descriu muncile câmpului: “Sămănătorii”, “Plugurile”, “Secerişul”
4.Pasteluri de inspiratie exotica: “Mandarinul”, “Pastel chinez”

Trăsături:
- cele mai multe pasteluri sunt alcătuite din 4 catrene
 prima parte a pastelului (2 sau 1, 3 strofe) este o descriere statică, obiectivă a
naturii (ai impresia ca Alecsandri priveşte de la o fereastră natura şi descrie cât
cuprinde cu privirea; nu face parte din peisaj)
 în partea secundă a poeziei apare elementul de mişcare: lupul, raţele, sania cu
zurgălăi
- toate pastelurile degaja o atmosfera de seninătate, de optimism, de dragoste de viata,
bucuria de a trai; totul degaja o armonie cosmica. este considerat un poet al luminii;
soarele, pietrele preţioase, apa, reflectă şi accentuează lumina zilei
- tabloul este întotdeauna clar conturat, iar culorile dominate sunt alb, negru, gri – de
aceea s-a apus despre Alecsandri ca este “mai mult un desenator decât un pictor în ulei”
- fiind o poezie descriptivă, poetul foloseşte numeroase figuri de stil cu ajutorul cărora
realizează imagini auditive, vizuale şi de mişcare
- versurile sunt în general lungi, cu o măsură de 15, 16 sau 17 silabe.

Malul Siretului
- pastel ce descrie natura, vara, rasaritul soarelui
- structura: 4 catrene
- primele 2 strofe descriu natura statica
- ultimele 2 strofe descriu natura in miscare
Pastelul “Malul Siretului” scris de Vasile Alecsandri, surprinde natura, vara, la
rasaritul soarelui
 Structura poeziei de 4 catrene, descrie natura static in prima parte a sa, iar in ultima
parte natura este prezentata dinamic prin elementele si figurile de stil, pe care autorul le
introduce.
In prima strofa, peisajul capata dimensiunile fantastice si o aura de mister.
Atmosfera este cetoasa, racoroasa, specifica diminetilor de vara. Aburii sunt comparati cu
fantome si personificati: “Aburii usori ai noptii, ca fantasme se ridica/ Si plutind deasupra
luncii, printre ramuri se despica.” Raul este si el comparat cu un balaur ce isi misca solzii
in raza diminetii: “Raul lucia se-ncovoaie sub copaci ca un balaur/ Ce in raza diminetii
misca solzii de balaur.”
Spre deosebire de alte pasteluri autorul face aici parte din peisaj. Pe final autorul da
poeziei un caracter de meditatie, de elegie.

Miezul iernei

Descrie anotimpul iarna.

Poezia este formata din 4 catrene.
- primele 3 strofe si primele 2 versuri din ultima strofa au un caracter
static.
Imaginile vizuale sunt completate de cele auditive “pare-un lac de diamanturi ce
scartaie sub picioare”, “fumuri albe se ridica in vazduhul santios” – atmosfera de mister,
“codrii – organe sonore”.
In strofa a II-a natura este transfigurata. Se gasesc tot felul de figure de stil,
comparatii, epitete, metafore, menite sa sustina atmosfera poeziei.
Masura este de 15-16 silabe.

Iarna

Poezia este formata din 4 catrene, masura de 16 silabe.

Ultimele 2 versuri din ultima strofa sunt dinamizate de sania cu zurgalaii. Prima
strofa prezinta un tablou de iarna in care zapada incepe sa cada. Repetitia din strofa a II-a.
Epitetul “cumplita iarna”, nu evidentiaza numai o caracteristica a naturii ci exprima
si comparatia “ca un roi de fluturi allbi” incearca sa salveze sufletul, sa sesizeze
frumosul.