Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Medicinei
Istoria Medicinei
Medicina arhaic\
Paleopatologia ne arat\ bolile de care a suferit omul primitiv dintre care cele
mai multe exist\ [i ast\zi (cele osoase).
S-au eviden]iat leziuni de tip reumatismal, de tip osteomielitic, leziuni osoase
tuberculoase, luetice, leziuni de tumori osoase (osteosarcoame).
1. Papirusurile medicale
papirusul Ebers
- a crezut c\ apar]ine celor 6 scrieri ermetice medicale din cele 42
ermetice care au fost anun]ate de Clement Flavius
- e datat 1555 BC, tradus complet în 1930 (Grapow)
- de dimensiuni mari (20 m lungime, 108 paragrafe)
- se refer\ în special la bolile interne
- arsenalul terapeutic este superior asiro-babilonienilor (plante cu efect
terapeutic, medicamente de origine animal\ - mierea, ceara, ou\,
lapte, pe[te, ulei de pe[te, începutul utiliz\rii organelor - ficat, rinichi;
metale [i pietre pre]ioase, metaloizi, c\rbunele animal)
- este descris\ prima metod\ de anestezie local\ (piatr\ memfitic\
pres\rat\ pe ran\+o]et refrigera]ie local\)
- forme medicamentoase: unguente, mixturi, pilule, comprimate,
fumiga]ii, emplastre, inhala]ii, infuzii, decocturi.
- ! fumiga]ia cu cannabis indica la geto-daci (Herodot)
papirusul Schmidt
- este anterior ca timp (1800 BC)
- de dimensiuni mai mici (5 m), se refer\ la chirurgie
- con]ine 48 cazuri chirurgicale, printre care fracturi, luxa]ii, circumcizie,
pl\gi (! luxa]ia ATM este tratat\ la fel ca ast\zi)
- este structurat astfel încât s\ descrie afec]iunile de la vertex în jos, cu
observa]ii clinice foarte riguroase
4
papirusul de la Londra
- cel mai vechi, neimportant
2. Studii de paleopatologie
3. Iconografie
1. Etapa vedic\
2. Etapa brahmanic\
Susruta Samisa este produsul [colii din Benares, fiind o vast\ enciclopedie
medical\, din 2 p\r]i, una referitoare la anatomie, fiziologie, medicamente, boli; iar
cealalt\ la chirurgie.
Nu erau permise disec]ii pe cadavre umane, dar se eludau interdic]iile
religioase prin a[ezarea cadavrelor într-un co[ de nuiele pe cursul unui râu, timp de
4-6 zile, nu atingeau cadavrul, observau descompunerea, reu[ind s\ descrie
existen]a a 200 oase, 300 mu[chi [i 70 „tuburi”.
Chirurgia foarte bine tratat\, ramur\ a medicinei cel pu]in egal\ cu medicina
intern\, cea mai important\ ramur\ a medicinei („cea mai nobil\ [i eficient\ ramur\ a
medicinei”).
„Medicul care nu practic\ [i opera]ii chirurgicale este ca o pas\re cu o singur\
arip\”. Cea mai important\ opera]ie era plastia nazal\. Alte opera]ii: extragerea de
calculi din vezica urinar\, opera]ia de cataract\, folosirea protezelor, chiar oculare.
Mai sunt prezentate elemente de asepsie [i antisepsie, de sutur\ a pl\gilor
abdominale (! cu ajutorul furnicilor negre). Plantele erau folosite pe scar\ larg\, de
exemplu Rowulfia carpentina în hipotensiune arterial\, psihiatrie (antidepresiv) -
„remediul oamenilor tri[ti”.
Budismul a fost introdus de un rajah (Buddha), care a decis s\ se izoleze de
lumea agitat\, a mers într-un pustiu, apoi dup\ mai mul]i ani, a dezvoltat o nou\
concep]ie asupra lumii [i vie]ii, al\tuiri de noi tehnici Yoga. Mai târziu aceast\
concep]ie a c\p\tat atribute de religie. M\n\stirile budiste aveau camere speciale
pentru îngrijirea bolnavilor.
Locul de na[tere al civiliza]iei hinduse a fost ocupat de trupele musulmane,
fiind reprezentat de actualul Pakistan.
Vorbim astfel de un spa]iu de interferen]\ între tradi]iile tibetane, medicina
chinez\, brahmanic\ [i cea budist\.
Medicina chinez\
~nc\ din urm\ cu 5000 ani, în v\ile fluviilor Huang He [i Yang Tze, a ap\rut o
civiliza]ie urban\, cu o scriere ideografic\, de aproximativ 3200 caractere (ast\zi
aprox.150). Nu s-au p\strat decât pe oase, carapace de broasc\ ]estoas\. Unii autori o
studiaz\ la Evul Mediu.
Chinezii atribuie toate descoperirile efectuate de-a lungul timpului unor
împ\ra]i legendari (Fu Xi, Huang Ti, Che Hong)
Teoria pulsului (din tratatul de teoria pulsului, datat în jurul 1000 AD, tradus
tot de Morraine). Pulsul era singura metod\ de examinare a unui bolnav.
Pulsul se palpeaz\ în 18 locuri diferite, fiecare palpare fiind superficial\, medie
[i profund\; înainte [i dup\ efort.
~n func]ie de mai multe criterii (vârst\, sex, anotimp etc.), sunt descrise 200
tipuri diferite de puls, dintre care 26 prevestesc moartea. S-au descoperit figurine
din vechea Chin\ cu semne de locuri unde pot ap\rea boli.
Chinezii sunt primii care au introdus o metod\ de profilaxie a variolei
(variolizarea preventiv\). Recoltau dintr-o pustul\ variol\ uman\, o uscau în timp
pentru a diminua virulen]a, apoi era triturat\ [i suflat\ printr-un tub de bambus pe
narina copiilor. Ace[tia f\ceau o form\ u[oar\ [i r\mâneau imuniza]i. Prima carte
despre variol\ a fost scris\ tot de chinezi, în 1001 AD.
~n România a fost introdus\ de un medic grec, primele inocul\ri [tiin]ifice au
fost realizate la 1714 de Iacob Pylarino, medicul personal al lui {erban
Cantacuzino [i Constantin Brâncoveanu. Vaccinarea antivariolic\, introdus\ în 1796,
se bazeaz\ pe un alt principiu [i anume imunizarea încruci[at\ între virusul variolei
umane [i virusul vaccinei.
Medicina greco-roman\
3. Medicina roman\
~nc\ din sec. VI BC, odat\ cu transform\rile sociale, au ap\rut noi me[te[uguri,
în care sunt implica]i oameni liberi („demos”), ace[tia devin mai boga]i, fapt ce duce
la un conflict politic între aristocra]ie [i demos. Cei din urm\ ies victorio[i, ceea ce
duce la întemeierea primelor state democratice din lume. ~ncepe astfel [i laicizarea
medicinei.
La început apare periodeutul, medicul c\l\tor, care se a[eza pentru o anumit\
peroad\ de timp în cetate, d\dea îngrijirile necesare, apoi se muta în alta [i tot a[a.
Apoi ace[tia ajung s\ se stabileasc\ în construc]ii speciale din cadrul
polisurilor. Cele mai importante [coli laice sunt cele din Kos [i Knidos. {coala din
Kos prive[te organismul ca o unitate structural-func]ional\, în continu\ leg\tur\ cu
mediul extern. Boala era v\zut\ ca o afectare general\ a organismului în totalitate
(organismul era considerat ca fiind alc\tuit din umorilichide fundamentale).
Terapia este naturist\ (Hipocrate este cel mai de seam\ reprezentant al [colii
de la Kos). Exist\ ideea de har, de talent, c\ci „dac\ ai un har, po]i s\ practici
medicina, dac\ acesta lipse[te, totul este zadarnic”.
Hipocrate
- exponent al [colii din Kos
- nu este demonstrat faptul c\ a scris toate cele 62 scrieri ale „colec]iei
hipocratice”
- Platon îl men]ioneaz\ în „Dialoguri” ca cel mai mare medic grec
- Soranus îi scrie biografia la 200 ani de la moarte (în care se demonstreaz\
descenden]a direct\ din Asclepios - 18 genera]ii; [i unde se aminte[te c\
atât tat\l, cât [i bunicul lui Hipocrate au fost de asemenea medici. Devenit
terapeut, c\l\tore[te pentru a-[i însu[i meseria, apoi se întoarce în Kos.
Ginerele s\u Polib face o sintez\ a hipocratismului.)
- cele 62 lucr\ri sunt foarte diferite, ca subiect, întindere [i nivel de
prezentare
- 5 lucr\ri de etic\ [i deontologie medical\ (sistem de reguli, valori, percepte
asupra rela]iei dintre medic [i societate / pacient / al]i medici). Colec]ia
include scrieri ale unor medici apar]inând diferitelor [coli din Grecia Antic\.
- lucr\ri de patologie general\ (aer, ap\, epidemii, „despre bolile omului”
etc.)
- ! prima lucrare de patologie special\ se refer\ la epilepsie („Boala sfânt\”)
- lucr\ri de oftalmologie, pediatrie, obstetric\, ginecologie
- nu existau titluri [i se denumeau cu primele cuvinte
9
Medicina elenistic\
{coala metodicilor
Asclepiade, adept al teoriei solidiste, dezvoltate de el în asociere cu teoria
atomic\ (Leucip & Democrit).
Exist\ 2 st\ri de boal\:
- porii se dilat\ [i atomii evolueaz\
- îngustarea porilor cu împiedicarea mi[c\rii atomice
! Au introdus diferite medicamente, cu ac]iune vasodilatatoare sau
vasoconstrictoare.
Celsius a l\sat o enciclopedie vast\, despre toate cuno[tin]ele din acea vreme
Plinus cel B\trân prezint\ informa]ii complexe despre plante medicinale
Rufus din Efes psihiatrie
Soranus pediatru, obstetrician
11
1. Medicina bizantin\
2. Medicina în califatele arabe medievale
3. Medicina în Europa medieval\
4. Medicina în Rena[tere
Medicina bizantin\
~n anul 325 la Niceea, la primul sinod, biserica cre[tin\ s-a decis s\ preia grija
îngrijirilor medicale umane. S-au închis templele dedicate zeilor vindec\tori,
deschizându-se institu]ii de caritate cre[tin\, pe specialit\]i [i tipuri de boli.
! Primul spital la 370, în timpul lui Vasile cel Mare.
Din perioada de ^nflorire, amintim personalitatea lui Razes (Al Razi), din sec.
IX-X, autor de c\r]i medicale, cea mai de seam\ fiind enciclopedia „Contines”
(„continentul”).
„Cartea lui Mansur” (numele califului) este o lucrare original\, scris\ cu o
atitudine conservatoare („dac\ po]i, folose[te diet\ [i nu medicamente sau dac\
folose[ti medicamente, alege unele simple [i nu complicate”); nu se admite
decât ceea ce se poate deomonstra la patul bolnavului. Lucrarea este structurat\
^n 10 volume, dintre care volumul VIII, cel referitor la medicin\ intern\, este
considerat o adev\rat\ capodoper\, devenit manual [i pentru unele universit\]i
europene.
Ali Al Bas este autorul unui tratat enciclopedic care se refer\ la clasici
(ierarhiza]i) [i la experien]a clinic\ proprie.
Cel mai important r\mâne ^ns\ Avicena, din ale c\rui lucr\ri amintim
„Canonul medicinei” (ultima mare sintez\ a ^ntregului câmp al medicinei,
realizat\ de o singur\ persoan\; cea mai limpede [i clar\ dintre sintezele Evului
Mediu), „Poemul medicinei” - o colec]ie de 5 c\r]i, dup\ cum urmeaz\:
1. se refer\ la „problemele generale”:
anatomia, fiziologia
igiena [i organizarea activit\]ii medicale
etica [i deontologia
istoria medicinei
2. medicamentele simple
3. medicina intern\
4. chirurgie (inclusiv bolile infec]ioase eruptive)
5. medicamentele compuse
Avicena (980-1037) era tadjic (un popor nordic), a fost un mare poet, filozof,
teolog; primul mare geograf [i geolog, muzician.
Europa Occidental\
Anatomia
Pân\ atunci, disec]iile fuseser\ interzise, dar odat\ cu apari]ia facult\]ilor de
medicin\, au ^nceput s\ se permit\ (prin bule papale) disec]ii ^n scop didactic. Era
disecat câte un singur cadavru ^ntr-un an universitar. Erau interdic]ii clare
referitoare la comentariile privind opera lui Galen. Disec]iile se f\ceau ^n amfiteatre
(putea participa oricine), profesorul citea din Galen, iar b\rbierul-chirurg t\ia (el nu
[tia latina, adic\ profu’ citea degeaba, c\ el tot ce [tia el t\ia... :-) ).
Andreas Vesalius (Vesal) - belgian, fiu de farmacist, a studiat la Paris
(universitatea era de tip Galenic), dar a terminat studiile la Padova, unde a devenit
mai târziu profesor de anatomie. Este considerat ^ntemeietorul medicinei moderne.
- a pus bazele [tiin]ei disec]iei, folosind instrumente speciale
- efectua disec]ii paralele, pe un num\r crescut de cadavre (metod\
[tiin]ific\ de cercetare)
- a studiat corelând structuralul cu func]ionalul
- ! este autorul primului atlas anatomic (6 plan[e, la Vene]ia, ^n 1538)
- a denumit cu câte un cuvânt anume diverse forma]iuni anatomice, ^n
neolatin\
14
Paracelsius
- consider\ c\ medicina trebuie s\ se ^nve]e din practic\, nu din c\r]i
- a f\cut [i chirurgie, chiar dac\ din punct de vedere religios ^i era
interzis
- precursor ^n balneologie [i patologie profesional\
Chirurgia ^n Rena[tere
15
Ambroise Pané a fost cel mai mare chirurg din acel timp.
- a urmat cursurile colegiului de chirurgie de la Paris (chirurg de rob\
lung\)
- numeroase opera]ii ^n armata francez\
- numeroase inven]ii ^n chirurgie (instrumente noi)
- redescoper\ ligatura vascular\
- propune pansamentul simplu ^n tratamentul pl\gilor (ini]ial
tratamentul era de cauterizare cu ulei de soc fierbinte)
- autor al unei c\r]i de chirurgie (1545)
- ^ntemeietorul balisticii ^n medicina legal\
V. Primul care a pus sub semnul ^ntreb\rii teoria lui Galen a fost Vesal,
care ^n edi]ia a 2-a (1555) arat\ c\ nu exist\ nici un orificiu
interventricular
Din punct de vedere medical, sec. XVII este un secol englez, doar Fran]a mai
remarcându-se ^n acest domeniu prin cele 2 facult\]i importante (Paris [i
16
OLANDA
17
Bibliografie