Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
13. Care este clasificarea contractelor după cum sunt sau nu nominalizate în legislaţia civilă:
a. contracte de adeziune şi contracte obligatorii;
b. contracte numite şi contracte nenumite;
c. contracte consensuale şi contracte solemne.
14. Cum se clasifică contractele după unele corelaţii existente între ele:
a. contracte numite şi contracte nenumite;
b. contracte negociate şi contracte obligatorii;
c. contracte principale şi contracte accesorii.
15. Cum se clasifică contractele după modul în care se exprimă voinţa părţilor:
a. contracte consensuale şi contracte solemne;
b. contracte negociate, contracte de adeziune şi contracte obligatorii;
c. contracte reale şi contracte de adeziune.
16. Care dintre următoarele sunt condiţii esenţiale pentru validitatea contractelor:
a. capacitatea de a contracta;
b. bunul să nu aparţină domeniului public al statului;
c. în toate cazurile, forma autentică.
18. Sunt considerate incapacităţi generale în materia încheierii actelor juridice civile:
a. situaţia minorilor;
b. interzişii judecătoreşti;
c. minorii care nu au împlinit vârsta de 16 ani.
19. Sunt considerate incapacităţi parţiale sau speciale în materia încheierii actelor juridice civile:
a. vânzarea între soţi;
b. interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator;
c. interzicerea drepturilor părinteşti.
23. Care faptă juridică licită nu are reglementare legală, fiind o construcţie a doctrinei şi a jurisprudenţei?
a) îmbogăţirea fără justă cauză;
b) gestiunea de afaceri;
c) plata lucrului nedatorat.
28. Ce fel de condiţii se cer pentru intentarea acţiunii în restituire în cazul îmbogăţirii
fără justă cauză?
a) numai condiţii juridice;
b) numai condiţii materiale;
c) atât condiţii materiale cât şi condiţii juridice.
29. Care sunt condiţiile juridice cerute pentru intentarea acţiunii în restituire în cazul îmbogăţirii fără justă
cauză ?
a) îmbogăţirea unui patrimoniu pe seama diminuării patrimoniului altei persoane
să se facă în baza unei dispoziţii legale, un contract sau o hotărâre judecătorească
b) să existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite ;
c) să nu existe un temei legal al îmbogăţirii unui patrimoniu pe seama diminuării patrimoniului altei
persoane.
30. Care sunt limitele obligaţiei de restituire în cazul îmbogăţirii fără justă cauză?
a) obligaţia de restituire nu cunoaşte nicio limită fiind vorba de o faptă juridică licită;
b) persoana al cărei patrimoniu s-a diminuat poate pretinde mai mult decât micşorarea patrimoniului sau
deoarece este creditorul obligaţiei de restituire;
c) persoana al cărei patrimoniu s-a diminuat nu poate pretinde mai mult decât
micşorarea patrimoniului său deoarece s-ar ajunge la o îmbogăţire fără justă cauză.
35. Care este domeniul de aplicaţie al răspunderii părinţilor pentru fapta copiilor lor
minori?
a) răspunderea se aplică numai părinţilor dacă filiaţia este din căsătorie;
b) răspunderea se aplică numai părinţilor dacă filiaţia este din căsătorie sau din afara căsătoriei;
c) răspunderea se aplică părinţilor indiferent dacă filiaţia este din căsătorie, din
afară căsătoriei sau ca efect al adopţiei copilului minor.
36. Care este raportul răspunderii părinţilor cu răspunderea institutorilor ori meşteşugarilor?
a) se aplică atât răspunderea părinţilor cât şi răspunderea institutorilor ori meşteşugarilor;
b) răspunderea părinţilor este subsidiară;
c) răspunderea părinţilor este principală.
37. Când trebuie să existe raportul de prepuşenie pentru angajarea răspunderii comitenţilor pentru faptele
prepuşilor?
a) la momentul formulării acţiunii în repararea prejudiciului;
b) la momentul săvârşirii faptei ilicite;
c) la momentul formulării acţiunii în regres.
38. Care sunt cazurile de limitare a răspunderii comitenţilor pentru faptele prepuşilor?
a) când comitentul a luat măsurile necesare pentru a preîntâmpina fapta păgubitoare a prepusului său;
b) când cel păgubit a ştiut că prepusul acţionează în folosul comitentului;
c) în cazurile în care activitatea prepusului nu a ieşit din sfera în care comitentul are obligaţia de a-şi
exercita supravegherea.
39. Care construcţii nu sunt considerate „edificii” în sensul art. 1002 Cod civil?
a) un pod;
b) locuinţele permanente;
c) construcţiile provizorii.
40. Care este temeiul juridic al răspunderii pentru prejudiciul cauzat de ruina
edificiului?
a) art. 1002 Cod civil;
b) art. 1001 Cod civil;
c) art. 1000 alin. 1 Cod civil.
42. Care sunt excepţiile de la principiul conform căruia plata poate fi facută de orice persoană?
a) în cazul obligaţiilor de a nu face;
b) în cazul tuturor obligaţiilor de a face;
c) în cazul obligaţiilor de a face intuitu personae.
47. Care sunt mijloacele juridice de care poate beneficia creditorul pentru
garantarea executării obligaţiilor debitorului său?
a) dreptul de retenţie;
b) clauza penală inclusă în contract;
c) arvuna.
1. Unicitatea patrimoniului:
a.exclude divizibilitatea;
b. nu exclude divizibilitatea;
c. implică indivizibilitatea.
23.Acţiunea în revendicare
a. este o acţiune reală şi petitorie;
b. are acelaşi regim indifferent de obiectul dreptului de proprietate;
c. are acelaşi regim indifferent de forma dreptului de proprietate.
28. Pentru a fi aplicabil art. 1909 alin. 1 din C. civ. , buna credinţă trebuie să existe:
a. pe tot parcursul exercitării posesiei;
b. în momentul intrării efective în posesia bunului mobil;
c. la momentul încheierii actului juridic, chiar dacă intrarea în posesie are loc ulterior.
29. Dacă se revendică un bun mobil pierdut:
a. pârâtul trebuie să fi exercitat o posesie de cel puţin trei ani pentru a câştiga;
b. reclamantul va câştiga dacă titlul său este preferabil;
c. reclamantul va câştiga numai dacă plăteşte posesorului de bună-credinţă preţul pe
care acesta l-a plătit găsitorului.
31. Într-o acţiune în revendicare mobiliară, pârâtul nu este îndreptăţit să invoce art.
1909 alin. 1 din C. civ. dacă reclamantul proprietar a pierdut stăpânirea bunului fiind
victima unei infracţiuni de:
a. tâlhărie;
b. abuzz de încredere;
c. înşelăciune.
46. Uzucapiunea:
a. poate fi invocată de instanţă din oficiu;
b. produce efecte retroactiv;
c. poate fi invocată numai pe cale de acţiune nu şi pe cale de excepţie.
4. Care este clasificarea actelor juridice dupa scopul urmarit la incheierea lor?
a. acte consensuale, solemne, reale
b. acte unilaterale, bilaterale, multilaterale
c. acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit
7. Ce semnificaţie are adagiul “Pacta sunt servanda” în materia actelor juridice civile?
a. principiului relativitatii
b. principiul fortei obligatorii
c. principiul irevocabilitatii
8. Cum se numeşte terţa persoană care, desi nu a participat la incheierea unui act juridic, este
insa îndreptăţită sau ţinuta, dupa caz, fie sa profite, fie sa suporte efectele acelui act, datorita
legaturii sau relatiei sale juridice cu una dintre partile lui ?
a. având-cauza
b. cedent
c. promitent
9. Care sunt elementele raportului juridic ?
a. ipoteza, dispozitia, sanctiunea
b. continutul, obiectul, subiectele
c. dreptul subiectiv, obligatia corelativã
12. Cum se clasificã bunurile dupa cum pot fi sau nu inlocuite in executarea unei obligatii
civile ?
a. diviziblie si indivizibile
b. fungiblie si nefungibile
c. sesizabile si insesizabile
15. Ce fel de obligatie este aceea care consta in indatorirea debitorului de a obtine un rezultat
determinat ?
a. de diligenta
b. de mijloace
c. de rezultat sau determinata
16. Care dintre cele de mai jos este un principiu fundamental al dreptului civil român?
a. principiul egalitatii in fata legii civile
b. principiul consensualismului
c. principiul proximităţii claselor de moştenitori
17. Ce fel de act juridic este vanzarea-cumpararea unui imobil, dupã modul de încheiere?
a. translativ, unilateral, consensual
b. consensual, cu executare instantanee
c. solemn, numit
18. Cum se împart bunurile, dupa modul de percepere?
a. fungibile si nefungibile
b. consumptibile si neconsumptibile
c. corporale si necorporale
21. De la ce datã începe sã curgã prescriptia dreptului la actiune in anularea unui act juridic,
pentru violenta?
a. cand aceasta a incetat
b. oricând ar putea sesiza instanţa competentă
c. cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea
22. Una dintre deosebirile dintre dreptul familiei şi dreptul civil constă în aceea că:
a. in dreptul familiei sunt dominante raporturile patrimoniale;
b. normele majoritare in dreptul familiei sunt cele dispozitive;
c. in dreptul familiei se cere o calitate specială subiectelor sale.
24. Printre altele, dreptul real seamănă cu dreptul de creanta prin aceea că:
a. au determinate atat subiectul activ, cat si subiectul pasiv;
b. sunt evaluabile în bani;
c. sunt insotite de prerogativa preferintei.
13. Care sunt condiţiile garanţiei contra evicţiunii rezultând din fapta unui terţ:
a) să existe o tulburare de fapt;
b) cauza tulburării să fie concomitentă vânzării;
c) cumpărătorul să nu fi cunoscut cauza evicţiunii.
15. Care sunt condiţiile care se cer întrunite pentru a opera obligaţia de garanţie contra viciilor lucrului
vândut:
a) viciul să fie posterior vânzării;
b) viciul să nu fie grav;
c) viciul trebuie să fie ascuns.
37. Ce poate să solicite instanţei de judecată locatarul dacă locatorul nu-şi respectă obligaţia de predare a
lucrului:
a) rezoluţiunea contractului pentru neexecutare;
b) obligarea la predarea silită a lucrului şi plata de daune – interese;
c) nulitatea contractului.
38. În ce condiţii se angajează răspunderea locatorului pentru tulburarea folosinţei provenind din viciile
lucrului:
a) numai dacă este de rea – credinţă;
b) indiferent dacă este de bună sau de rea-credinţă;
c) indiferent dacă este de bună sau de rea – credinţă, dar numai pentru viciile ascunse ale lucrului.
44. Ce condiţii se cer îndeplinite, din punct de vedere al capacităţii părţilor, în cazul contractului de mandat:
a) în toate cazurile, atât mandantul cât şi mandatarul trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
b) mandatarul poate avea capacitate restrânsă de exerciţiu;
c) mandatarul trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu, indiferent de natura actului pe care
urmează să-l încheie.
5.Cine poate dispune anularea, modificarea, rectificarea ori completarea actelor de stare
civila?
a. hotararea judecatoreasca irevocabila
b. persoana interesata
c. autoritatea administratiei publice locale
6. Cum poate minorul, cu capacitate de exercitiu restransa, incheia acte juridice de dispozitie?
a. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal
b. numai prin reprezentant
c. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare
7. Ce acte poate incheia minorul cu varsta intre 14-18 ani personal si singur?
a. orice acte de administrare
b. acte de dispozitie
c. acte de conservare
9. Cat timp trebuie sa fi trecut de la data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana disparuta
era in viata pentru a fi declarata judecatoreste moartea acesteia precedata de declararea
judecatoreasca a disparitiei?
a. 6 luni
b. 1 luna
c. 4 ani
12. Cate domicilii poate avea o persoana fizica, in Romania, in acelasi timp?
a. un domiciliu
b. doua domicilii
c. mai multe domicilii
13. Cand are loc reconstituirea actului de stare civila in sensul Legii nr.119/1996?
a. cand certificatul de nastere a unei persoane a fost distrus nemaiputandu-se recupera
b. cand certificatul de casatorie a fost pierdut
c. cand registrul de stare civila in care se consemneaza actele de nastere a fost pierdut sau
distrus
17. Care sunt situatiile care pot duce la modificarea numelui de familie?
a. stabilirea filiatiei copilului din casatorie
b. stabilirea filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de al doilea parinte
c. stabilirea filiatiei fata de mama
20. Care sunt caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice?
a. contradictorialitatea
b. confidentialitatea
c. inalienabilitatea
25. Care sunt caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice?
a. contradictorialitatea
b. confidentialitatea
c. inalienabilitatea
CHESTIOAR LA DISCIPLIA
DREPT SUCCESORAL
10. Care este termenul in care poate fi exercitat dreptul de optiune succesorala?
a. in termenul general de prescriptie;
b. in 6 luni de la data deschiderii mostenirii;
c. in termen de un an de la data deschiderii mostenirii.
13. Care sunt conditiile de formă pe care trebuie sa le îndeplinească acceptarea sub
beneficiu de inventar pentru a fi valabilă?
a. este un act consensul fiind necesar doar acordul de vointa
b. trebuie sa indeplineasca forma solemnă;
c. legea nu impune astfel de condiţii
22. Care este termenul în care se poate cere ieşirea din indiviziune?
a. de 6 luni de la data deschiderii succesiunii
b. este o actiune imprescriptibilă
c. in termenul general de prescriptie
24. Care sunt conditiile pentru ca mostenitorul care a atentat la viata defunctului să
fie înlăturat de la mostenire pentru ndemnitate?
a.mostenitorul sa-l fi omorat cu intentie
b. mostenitorul sa-l fi omorat din culpa,
c. mostenitorul sa fi fost condamnat pentru omor, iar hotararea penala sa fi
ramas definitiva;
32. Dacă la o moştenire legală sunt chemaţi un frate bun şi doi fraţi consangvini ai
defunctului:
a. fiecare va lua 1/3 din moştenire;
b. fratele bun va lua ½ din moştenire;
c. fiecare frate consangvin va lua 1/6 din moştenire
17. În care din formele şi modalităţile vinovăţiei infractorul nu prevede rezultatul faptei sale:
A. Intenţia indirectă;
B. Culpa simplă;
C. Uşurinţa.
22. Pentru a fi subiect activ al infracţiunii persoana fizică trebuie să îndeplinească printre altele
şi condiţiile generale:
A. Să se bucure de reputaţie neştirbită;
B. Să aibă vârsta de 14 ani împliniţi;
C. Să nu profite de o situaţie prilejuită de o calamitate.
23. Subiectul activ al infracţiunii, în legislaţia penală română trebuie să îndeplinească printre
altele şi condiţiile generale:
A. Să aibă libertatea de voinţă şi de acţiune;
B. Să acţioneze numai cu intenţie;
C. Să coopereze cu alţi participanţi.
24. Subiect activ calificat al infracţiunii trebuie să îndeplinească printre altele şi anumite
condiţii ce privesc:
A. Calitatea cerută în norma incriminatoare;
B. Voinţa de a săvârşi o faptă calificată;
C. Posibilitatea de a evita rezultatul.
33. I. C., M. A. Şi G. I., marinari pe un cargou sub pavilion românesc, în timpul unei escale în
portul Singapore, au sustras de la bordul navei, care transporta mărfuri în Coreea de ord, un
număr de 8 bare de zinc pe care le-au vândut unor localnici.
Fapta de furt calificat comisă de cei trei marinari:
A. Cade sub incidenţa legii penale române, deoarece infracţiunea săvârşită pe nava română este
considerată săvârşită pe teritoriul ţării.
B. Nu cade sub incidenţa legii penale române, deoarece a fost săvârşită în afara apelor
teritoriale româneşti;
C. Cade sub incidenţa legii penale străine, potrivit principiului teritorialităţii.
37. Elementul material al laturii obiective în conţinutul infracţiunii se poate prezenta în variante
alternative:
A. Numai prin acţiuni;
B. Numai prin inacţiuni;
C. Prin acţiuni şi inacţiuni.
38. Cerinţele esenţiale ataşate elementului material al laturii obiective a infracţiunii:
A. Constituie întodeauna circumstanţe agravante;
B. Constituie elemente constitutive ale incriminării;
C. Nu influenţează existenţa infracţiunii.
43. În cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită împrejurării că în timpul
când s-au săvârşit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se
află, se realizează:
A. O tentativă imperfectă;
B. O tentativă proprie;
C. O tentativă relativ improprie.
46. Dacă actele îndeplinite până în momentul desistării sau împiedicării producerii rezultatului
constituie o altă infracţiune:
A. Nu se pedepsesc;
B. Se pedepsesc ca tentativă la infracţiunea de la care s-a desistat;
C. Se aplică pedeapsa pentru acea infracţiune.
47. În cazul pluralităţii naturale:
A. Cooperarea mai multor persoane la comiterea faptei este cerută de însăşi natura faptei;
B. Este necesară gruparea sau asocierea mai multor persoane în vederea săvârşirii de
infracţiuni;
C. Este necesară în toate cazurile cooperarea a două persoane.
51. Pentru comiterea a două infracţiuni concurente de către persoana fizică instanţa de judecată
a stabilit două pedepse cu închisoarea de 5 ani şi de 2 ani, iar în baza art. 34 C. pen. a aplicat
inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani, fără a o spori:
A. Instanţa a procedat corect;
B. Instanţa a greşit fiindcă pedeapsa cea mai grea trebuia sporită;
C. Instanţa trebuia să adiţioneze pedepsele.
52. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii în cazul persoanei fizice poate consta
într-o condamnare definitivă:
A. La pedeapsa amenzii;
B. La pedeapsa închisorii de 6 luni;
C. La pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
53. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta într-o condamnare
definitivă:
A. La pedeapsa închisorii mai mică de 6 luni;
B. La pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni;
C. La pedeapsa închisorii de cel puţin 6 luni.
1. Răspunderea penală:
A. Poate fi definită ca fiind însuşi raportul juridic penal de conformare;
B. Nu constituie o instituţie fundamentală a dreptului penal;
C. Poate fi definită ca fiind însuşi raportul juridic penal de constrângere.
13. Termenul de prescripţie a executării pedepsei în cazul unor întreruperi repetate va produce
efecte dacă.
A. Se împlineşte odată şi jumătate;
B. Se împlineşte de la ultima întrerupere;
C. Se împlineşte de la momentul când a început iniţial să curgă.
16. În cazul vătămării mai multor persoane prin aceeaşi faptă, pedepsită la plângerea prealabilă:
A. Plângerea produce efecte numai dacă este făcută de către toate persoanele;
B. Plângerea produce efecte şi dacă este făcută de o singură persoană;
C. Împăcarea părţilor nu mai este posibilă.
17. Când la săvârşirea infracţiunii au participat mai multe persoane, întreruperea cursului
prescripţiei răspunderii peale are efecte:
A. Doar faţă de participantul în legătură cu care a intervenit cauza de întretupere;
B. Doar faţă de participanţii care au cunoscut cauza de întrerupere;
C. Faţă de toţi participanţii la infracţiune chiar dacă actul de întrerupere priveşte pe unul dintre
ei.
18. În cazul săvârşirii faptei de mai mulţi participanţi, înlăturarea răspunderii penale faţă de
toţi aceştia se poate face prin:
A. Retragerea plângerii prealabile faţă de toţi participanţii;
B. Retragerea plângerii prealabile faţă de un participant;
C. Retragerea plângerii prealabile faţă de un participant şi împăcarea cu restul.
20. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală în cazul persoanelor vătămate, lipsite de
capacitate de exerciţiu, dacă se face:
A. Personal;
B. Personal cu încuviinţarea reprezentanţilor legali;
C. Numai de reprezentanţii lor legali.
21. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală în cazul persoanelor vătămate care au
capacitate de exerciţiu restrânsă, dacă se face:
A. Numai de reprezentanţii lor legali;
B. Personal;
C. Personal cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de lege.
22. În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de
introducerea plângerii prealabile, iar acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu,
înlăturarea răspunderii penale se poate face:
A. Prin retragerea plângerii prealabile;
B. Atât prin retragerea plângerii prealabile cât şi prin împăcarea părţilor;
C. Prin împăcarea părţilor.
24. În cazul plângerii prealabile, părţile trebuie să-şi exprime acordul de voinţă cu privire la
împăcare:
A. Numai în faţa instanţei de judecată;
B. În şedinţă de judecată de aceste părţi, personal sau prin persoane cu mandat special ori prin
înscrisuri autentice;
C. Numai prin avocat.
33. În cazul în care pedeapsa de 10 ani ce se execută este rezultatul unui concurs de infracţiuni
săvârşite din culpă şi infracţiuni intenţionate condamnatul, care nu a fost folosit la muncă, poate
fi liberat condiţionat:
A. După ce a executat 2/3 din pedeapsă;
B. Jumătate din durata pedepsei;
C. 3/4 din pedeapsă.
43. În cazul infracţiunilor contra siguranţei statului, dacă se constată că există circumstanţe
atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă:
A. Cu cel mult o treime din minimul special;
B. Cu cel mult o treime din maximul special;
C. Până la o treime din minimul special.
45. Când se constată existenţa circumstanţelor agravante, dacă maximul special al pedepsei
aplicate persoanei fizice este neîndestulător, la acesta se poate adăuga un spor:
A. Jumătate din acest maxim, în cazul pedepsei închisorii;
B. De cel mult o treime din maximul special, în cazul pedepsei amenzii;
C. De până la 5 ani, dar care nu poate depăşi jumătate din maximul special, în cazul pedepsei
închisorii.
48. Inculpatul A.B., aflându-se într-un bar, a început să arunce cu scaune în ceilalţi clienţi ai
barului. Imediat au sosit organele de poliţie, care au acţionat energic în vederea imobilizării
inculpatului şi a conducerii sale la sediul poliţiei pentru cercetări. Inculpatul a ripostat,
ameninţând şi lovind cu pumnii pe lucrătorii de poliţie. Fapta de ultraj a fost comisă de
inculpat:
A. În condiţiile provocării, având în vedere intervenţia energică a organelor de poliţie;
B. Nu în condiţiile provocării, deoarece acţiunea organelor de poliţie a fost licită şi conformă
îndatoririlor de serviciu;
C. În stare de legitimă apărare.
49. Lipsa antecedentelor penale şi recunoaşterea faptei comise justifică atenuarea pedepsei unor
inculpaţi:
A. Care au comis infracţiuni de tâlhărie;
B. Care au comis infracţiuni de omor;
C. Niciuna din variantele de mai sus.
52. Judecându-l pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă [art. 182
alin. (1) C. pen.], instanţa l-a condamnat pe acesta la 1 an şi 6 luni închisoare cu reţinerea unei
circumstanţe atenuante. De asemenea instanţa a dispus suspendarea condiţionată a executării
acestei pedepse:
A. Soluţia este greşită deoarece pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă,
executarea pedepsei aplicate nu poate fi suspendată condiţionat;
B. Soluţia este corectă pentru că pedeapsa aplicată nu depăşeşte 3 ani;
C. Soluţia este greşită pentru că în cazul infracţiunii de vătămare corporală gravă, suspendarea
condiţionată a executării pedepsei se poate dispune numai dacă pedeapsa aplicată este de cel
mult un an.
53. În speţă, s-a reţinut că inculpatul a săvârşit infracţiunea de furt calificat [art. 209 alin. (3) C.
pen. –pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 4 la 18 ani]. Instanţa l-a condamnat pe
inculpat la pedeapsa închisorii de 2 ani, cu reţinerea unei circumstanţe atenuante, dispunând
totodată şi suspendarea condiţionată a acestei pedepse pe o perioadă de 4 ani:
A. Soluţia este corectă;
B. Soluţia suspendării executării este corectă cu motivarea că legea permite prin excepţie
suspendarea condiţionată a executării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat
[art. 209 alin. (3) C. pen.];
C. Soluţia este greşită pentru că în speţă s-a săvârşit o infracţiune intenţionată pentru care legea
prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani.
54. În cazul suspendării condiţionate a executării pedepsei, repararea pagubei produse prin
infracţiune:
A. Este o condiţie necesară pentru a se putea dispune măsura;
B. Trebuie făcută până la expirarea termenului de încercare, sub sancţiunea revocării
obligatorii a măsurii;
C. Trebuie făcută până la expirarea termenului de încercare, sub sancţiunea revocării
facultative a măsurii.
63. Pentru a interveni reabilitarea de drept este necesar ca în termenul de trei ani de la
executarea pedepsei ori stingerea executării acesteia, cel condamnat:
A. Să nu mai săvârşească o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare
de trei ani;
B. Să nu mai săvârşească nicio infracţiune;
C. Să nu fie condamnat pentru o infracţiune intenţionată.
2. Momentul morţii:
A. Coincide cu moartea creierului;
B. Coincide cu încetarea vieţii întregului organism;
C. Coincide cu moartea clinică.
3. Moartea aparentă:
A. Semnifică moartea clinică;
B. Se caracterizează prin reducerea la maxim a funcţiilor vitale;
C. Semnifică moartea creierului.
4. Infracţiunea de omor:
A. Are un obiect material, constând în corpul unei persoane;
B. Nu are obiect material, deoarece viaţa nu poate fi materializată în corpul persoanei;
C. Are un obiect material, constând în corpul unei persoane în viaţă.
8. Uciderea ,,monştrilor”:
A. Constituie infracţiunea de omor, în toate cazurile;
B. Nu constituie infracţiunea de omor, deoarece în favoarea uciderii lor pledează raţiuni de
milă umană şi de convieţuire socială;
C. Este permisă numai în cazul când apar atât de anormali încât nu ar putea fi socotiţi oameni.
10. Fapta inculpatului de a asmuţi câinii asupra victimei, cu consecinţa decesului ca urmare a
multiplelor plăgi muşcate:
A. Nu constituie infracţiunea de omor, deoarece inculpatul nu a săvârşit o acţiune de ucidere;
B. Constituie infracţiunea de omor;
C. Constituie infracţiunea de ucidere din culpă.
11. Fapta de a pune o picătură de otravă în cana cu ceai a victimei, şi de a o ajuta să bea, la
rugăminţile insistente ale acesteia, faptă care i-a determinat moartea, reprezintă:
A. Infracţiunea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
B. Fapta nu reprezintă infracţiune;
C. Infracţiunea de omor.
12. Aruncarea cu putere de la mică distanţă, a unei pietre de pavaj stradal spre capul unei
persoane şi rănirea acesteia, la nivelul capului, cu urmarea unor leziuni ce necesită 25 de zile de
îngrijiri medicale reprezintă:
A. Tentativă la infracţiunea de omor;
B. Vătămare corporală;
C. Vătămare corporală gravă.
13. Aruncarea unui borcan cu dulceaţă de la fereastra unui bloc ce dă spre un trotuar intens
circulat şi rănirea unui pieton care a suferit multiple traumatisme cranio-cerebrale ce au
necesitat 59 de zile de îngrijiri medicale reprezintă:
A. Infracţiunea de vătămare corporală;
B. Infracţiunea de vătămare corporală din culpă;
C. Infracţiunea de tentativă de omor.
14. Fapta inculpatului care, dorind să ucidă o femeie despre care ştia că este gravidă, îndreaptă
pistolul, din eroare, asupra unei alte femei, care nu este gravidă şi o ucide:
A. Constituie infracţiunea de ucidere din culpă;
B. Constituie infracţiunea de omor simplu;
C. Constituie infracţiunea de omor deosebit de grav.
15. Omorul (art. 174 C. pen.) reprezintă uciderea unei persoane săvârşită cu:
A. Orice formă de vinovăţie;
B. Intenţie directă sau indirectă;
C. Intenţie sau praeterintenţie.
17. Făptuitorul (F) urmăreşte să ucidă victima prin otrăvire, sperând să intre în posesia averii
acesteia. Din eroare, a fost ucisă o altă persoană decât cea avută în vedere de F. Încadrarea
juridică a faptei va fi în acest caz:
A. Omor simplu (art. 174 C. pen.);
B. Omor calificat din interes material [art. 175 lit. b) C. pen.];
C. Ucidere din culpă (art. 178 C. pen.).
20. Fapta inculpatului care, urmând să suprime viaţa victimei, i-a aplicat cu repeciziune mai
multe lovituri de cuţit în zona abdomenului, din care cauză s-a produs o hemoragie internă şi
externă masivă şi, în cele din urmă, moartea:
A. Constituie infracţiunea de omor simplu (art. 174 C. pen.);
B. Constituie infracţiunea de omor simplu (art. 174 C. pen.) cu reţinerea circumstanţei
agravante prevăzută în art. 75 lit. b) C. pen. (săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime);
C. Constituie infracţiunea de omor deosebit de grav [art. 176 lit. a) C. pen.].
21. Lovirea intenţionată de către făptuitor, cu aceeaşi ocazie, a două persoane constituie:
A. O infracţiune de lovire sau alte violenţe (art. 180 C. pen.);
B. Două infracţiuni de lovire aflate în concurs;
C. O infracţiune de lovire sau alte violenţe în formă continuată.
22. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două persoane, fapta constituie:
A. O infracţiune de ucidere din culpă, forma simplă;
B. Două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs;
C. Infracţiunea de ucidere din culpă în forma agravată.
23. Făptuitorul (F) loveşte victima (V) cu un cuţit în zona toracică provocându-i o leziune
profundă. Transportat la spital, V este examinat şi tratat superficial de medici, iar după câteva
zile decedează. Expertiza medico-legală constată o culpă medicală, în lipsa căreia leziunea ar fi
necesitat circa 40 de zile de îngrijiri medicale. F va fi condamnat pentru infracţiunea de:
A. Omor (art. 174 C. pen.);
B. Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. 183 C. pen.);
C. Vătămare corporală (art. 181 C. pen.).
25. Infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. 183 C. pen.) se săvârşeşte:
A. Cu intenţie indirectă;
B. Cu praeterintenţie;
C. Fie cu intenţie, fie din culpă.
26. Fapta inculpatului care, voind să facă o glumă, a legat de piciorul victimei capătul liber al
unei sfori prinsă la celălalt capăt de gâtul unui cal, pe care apoi l-a speriat, astfel că animalul,
fugind, a provocat târârea pe asfalt a victimei şi moartea acesteia, constituie:
A. Infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;
B. Infracţiunea de omor;
C. Infracţiunea de ucidere din culpă.
28. Vătămarea corporală gravă, în ipoteza punerii în primejdie a vieţii victimei, se săvârşeşte cu:
A. Orice formă de vinovăţie;
B. Numai cu praeterintenţie;
C. Cu intenţie indirectă sau praeterintenţie.
29. Fapta proprietarului care, pătrunde în locuinţa chiriaşului fără voia acestuia:
A. Constituie infracţiunea de violare de domiciliu;
B. Nu constituie infracţiune, deoarece a pătruns în locuinţa proprietatea sa;
C. Constituie infracţiunea de tulburare de posesie.
31. La infracţiunea de ,,şantaj” (art. 194 C. pen.) forma de vinovăţie cerută de lege este:
A. Intenţia directă sau indirectă;
B. Intenţia directă calificată prin scop;
C. Praeterintenţia.
32. Prin aplicarea de violenţe fizice, făptuitorul constrânge victima (V) să-i dea o sumă de bani.
A doua zi, în timp ce victima îi înmâna banii făptuitorului, acesta a fost prins în flagrant delict
de organele de urmărire penală, care fuseseră sesizate de victimă. În sarcina făptuitorului se va
reţine:
A. Şantaj;
B. Tâlhărie;
C. Tentativă la şantaj.
36. Fapta inculpatului de a-şi însuşi o umbrelă uitată într-un magazin de către un cumpărător,
care s-a înapoiat la scurt timp în magazin pentru a o relua constituie:
A. Însuşirea bunului găsit;
B. Furt calificat;
C. Tăinuire.
38. În situaţia în care făptuitorul sustrage bunul dintr-un loc asigurat cu pază, fapta de furt se
consumă:
A. În momentul în care făptuitorul a reuşit să depăşească paza;
B. În momentul deposedării persoanei vătămate şi a intrării bunului în posesia făptuitorului;
C. În momentul în care făptuitorul a deplasat din loc bunul.
40. Fapta inculpatului A.B., care, aflându-se într-un magazin cu autoservire, a luat o sticlă cu
băutură şi a ascuns-o sub haină, încercând să iasă din magazin fără să o plătească. După ce a
trecut de locul stabilit pentru plată, dar înainte de a ajunge la ieşirea din magazin, inculpatul a
fost surprins de angajaţii magazinului, care au găsit asupra lui sticla cu băutură. Fapta
inculpatului A.B. constituie:
A. Infracţiunea consumată de furt calificat;
B. Tentativă la infracţiunea de furt calificat;
C. Însuşirea bunului găsit.
43. Furtul unei biciclete, prin smulgerea acesteia din mâinile persoanei vătămate, constituie:
A. Furt;
B. Tâlhărie;
C. Infracţiunea de lovire sau alte violenţe în concurs cu infracţiunea de furt.
44. În cazul în care doi făptuitori, după o înţelegere prealabilă, atacă victima, unul săvârşind
acte de violenţă, iar celălalt sustrăgând bunul de la victimă, se va putea reţine:
A. Infracţiunea de lovire sau alte violenţe pentru unul dintre făptuitori şi infracţiunea de
tâlhărie pentru celălalt;
B. Infracţiunea de tentativă la tâlhărie pentru cel ce a aplicat loviturile şi infracţiunea de
tâlhărie pentru celălalt făptuitor;
C. Coautorat la infracţiunea de tâlhărie.
45. Fapta inculpaţilor care, prin violenţe şi ameninţări, au obligat un barman să le servească
băuturi alcoolice, al căror cost au refuzat să-l achite, constituie;
A. Infracţiunea de tâlhărie;
B. Infracţiunea de şantaj;
C. Infracţiunea de lovire sau alte violenţe în concurs cu infracţiunea de înşelăciune.
46. Dacă făptuitorul solicită victimei să-i predea haina, ameninţând-o cu un cuţit şi victima se
conformează, încadrarea juridică va fi:
A. Şantaj (art. 194 C. pen.);
B. Ameninţare (art. 193 C. pen.);
C. Tâlhărie (art. 211 C. pen.).
47. În cazul în care făptuitorul ameninţă cu bătaia două persoane, constrângându-le astfel să-i
predea bunurile personale ce le aveau asupra lor, fapta constituie:
A. O infracţiune de tâlhărie;
B. Două infracţiuni de tâlhărie aflate în concurs;
C. O infracţiune de tâlhărie în formă agravată.
48. Fapta de a lua, prin violenţă, bunuri ale unei persoane pentru a o constrânge, astfel, la
restituirea unei datorii, constituie:
A. Infracţiunea de lovire sau alte violenţe;
B. Infracţiunea de şantaj;
C. Infracţiunea de tâlhărie.
51. În situaţia în care partea vătămată, din cauza temerii, a remis inculpatului un bun aflat
asupra sa, pe care inculpatul a refuzat ulterior să i-l restituie, însuşindu-şi bunul, fapta
constituie:
A. Infracţiunea de abuz de încredere;
B. Infracţiunea de tâlhărie;
C. Infracţiunea de furt.
52. În cazul infracţiunii de abuz de încredere, făptuitorul poate deţine bunul în baza:
A. Unui contract translativ de proprietate;
B. Unui act al unei autorităţi;
C. În baza unui contract de împrumut de consumaţie (mutuum).
53. Sustragerea de către tutore a unei părţi din pensia de urmaş şi din alocaţia de stat cuvenită
minorilor aflaţi sub tutela sa constituie infracţiunea de:
A. Furt;
B. Gestiune frauduloasă;
C. Abuz de încredere.
57. Fapta inculpatului de a pretinde şi primi bani, inducând în eroare persoana vătămată cu
privire la împrejurarea că actul pentru a cărui neîndeplinire a pretins şi primit bani priveşte
îndatoririle sale de serviciu, constituie:
A. Infracţiunea de luare de mită;
B. Infracţiunea de înşelăciune;
C. Infracţiunea de trafic de influenţă.
1. La infracţiunea de ultraj:
A. Obiectul juridic este simplu;
B. Subiectul activ este calificat;
C. Latura subiectivă presupune vinovăţia sub forma intenţiei.
2. În cazul în care au fost agresaţi, cu aceeaşi ocazie, trei funcţionari publici aflaţi în exerciţiul
funcţiunii, în sarcina făptuitorului se va reţine:
A. Trei infracţiuni de ultraj;
B. O singură infracţiune de ultraj, sub forma unităţii naturale;
C. Infracţiunea continuată de ultraj.
3. Lovirea unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii, dar care şi-a depăşit atribuţiile de serviciu,
reprezintă infracţiunea de:
A. Ultraj;
B. Ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe;
C. Lovire sau alte violenţe.
6. Fapta subiectului activ de a lovi un poliţist pentru a-şi asigura scăparea după ce a sustras un
bun reprezintă:
A. Ultraj;
B. Ultraj în concurs cu infracţiunea de tâlhărie;
C. Furt şi lovire sau alte violenţe.
8. Latura subiectivă la infracţiunea de ,,abuz în serviciu prin îngrădirea unor dreături” (art. 247
C. pen.) se caracterizează prin:
A. Existenţa vinovăţiei sub forma intenţiei, directe sau indirecte, şi existenţa unui mobil;
B. Existenţa vinovăţiei sub forma intenţiei directe calificată prin scop;
C. Existenţa vinovăţiei sub ambele forme, intenţie sau culpă.
9. În cazul în care făptuitorul A.B. a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor din dispoziţia ilegală a superiorului C.D.:
A. Fapta nu constituie infracţiune pentru făptuitorul A.B., deoarece dispoziţia de serviciu
ilegală înlătură caracterul penal al faptei, urmând să fie tras la răspundere penală numai
făptuitorul C.D.;
B. Doar făptuitorul A.B. va fi tras la răspundere penală pentru fapta comisă, făptuitorul
C.D.
neavând nicio contribuţie la săvârşirea infracţiunii;
C. Făptuitorii A.B. şi C.D. vor fi traşi la răspundere penală pentru fapta comisă, primul în
calitate de autor, iar cel de-al doilea în calitate de instigator.
12. Fapta inculpatului A.B., care în calitate de primar, a eliberat unei persoane o adeverinţă prin
care se atesta, în mod nereal, că s-a anulat procesul-verbal de punere în posesie a părţii
vătămate asupra unui teren, adeverinţă pe care persoana beneficiară a depus-o la instanţa de
judecată, obţinând câştig de cauză într-un proces de servitute constituie:
A. Infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de fals
intelectual, în concurs ideal;
B. Numai infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;
C. Numai infracţiunea de fals intelectual.
16. În cazul în care, cu aceeaşi ocazie, făptuitorul, funcţionar public, a întrebuinţat aceeaşi
expresie jignitoare faţă de două persoane vătămate.
A. Există două infracţiuni de purtare abuzivă, în concurs ideal;
B. Există două infracţiuni de purtare abuzivă, în concurs real;
C. Există o singură infracţiune de purtare abuzivă, sub forma unităţii naturale.
22. În cazul în care făptuitorul A.B. îşi încalcă atribuţiile de serviciu din culpă şi cauzează o
vătămare importantă intereselor legale ale unei societăţi comerciale, fiind determinat cu intenţie
de făptuitorul C.D.:
A. Ambii făptuitori vor răspunde penal pentru neglijenţă în serviciu, primul în calitate de autor,
iar cel de-al doilea în calitate de instigator;
B. Autorul va răspunde pentru neglijenţă în serviciu, iar instigatorul pentru instigare la abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor;
C. Autorul va răspunde pentru neglijenţă în serviciu, iar instigatorul pentru abuz în serviciu
contra intereselor persoanelor.
24. Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană, de către un funcţionar public, într-o
zi nelucrătoare:
A. Fapta constituie infracţiunea de purtare abuzivă, dar numai cu condiţia ca subiectul activ să
se afle în exerciţiul atribuţiilor de serviciu;
B. Fapta constituie infracţiunea de purtare abuzivă, chiar dacă subiectul activ nu se află în
exerciţiul atribuţiilor de serviciu;
C. Fapta nu constituie infracţiune.
25. La infracţiunea de luare de mită, banii sau foloasele pretinse, primite ori a căror promisiune
a fost acceptată:
A. Reprezintă obiectul material al infracţiunii;
B. Reprezintă obiectul mitei;
C. Reprezintă obiectul juridic al infracţiunii.
26. Elementul material al infracţiunii de ,,luare de mită” (art. 254 C. pen.) poate consta în:
A. Darea de bani ori alte foloase;
B. Promisiunea sau oferirea de bani;
C. Acceptarea promisiunii unor foloase.
30. Mituitorul :
A. Este numai participant la infracţiunea de luare de mită, având calitatea de complice;
B. Este numai participant la infracţiunea de dare de mită, având calitatea de autor;
C. Este participant atât la infracţiunea de luare de mită (complice), cât şi la infracţiunea de dare
de mită (autor).
31. În cazul în care în momentul pretinderii sau acceptării promisiunii banilor sau altor
foloase, făptuitorul nu avea calitatea de funcţionar, însă ulterior a dobândit calitatea cerută
de lege şi apoi, în baza unei înţelegeri anterioare, a primit foloasele pretinse sau promise în
legătură cu îndeplinirea unui act de serviciu:
A. Fapta comisă constituie infracţiunea de înşelăciune;
B. Fapta comisă constituie infracţiunea de luare de mită;
C. Fapta comisă constituie infracţiunea de trafic de influenţă.
32. Dacă la data pretinderii banilor făptuitorul era considerat funcţionar în sensul art. 147 C.
pen., însă mai înainte de efectuarea actului de serviciu în vederea căruia a săvârşit fapta, a
pierdut calitatea respectivă, iar banii pretinşi anterior au fost efectiv remişi după pierderea
calităţii:
A. Fapta comisă constituie infracţiunea de înşelăciune;
B. Fapta comisă constituie infracţiunea de trafic de influenţă;
C. Fapta comisă constituie infracţiunea de luare de mită.
36. Fapta inculpatului, subofiţer de poliţie, care, pentru a nu întocmi dosar penal, a
cerut unui conducător auto suma de 70 lei, bani pe care i-a primit, iar la ieşirea din
serviciu nu a menţionat în raportul de activitate că îl oprise pentru control pe
conducătorul auto şi nici nu a raportat şefilor săi această împrejurare, constituie:
A. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;
B. Infracţiunea de luare de mită;
C. Infracţiunea de luare de mită şi infracţiunea de fals intelectual, în concurs real.
38. Fapta funcţionarului de a pretinde, direct sau indirect, foloase, în condiţiile prevăzute în
art. 254 C. pen., constituie infracţiunea de luare de mită:
A. Numai dacă funcţionarul a dobândit efectiv foloasele pretinse;
B. Indiferent dacă funcţionarul a dobândit sau nu efectiv foloasele pretinse;
C. Numai dacă funcţionarul a efectuat actul de serviciu în legătură cu care a pretins
foloasele.
39. La luarea de mită, dacă cererea funcţionarului de a i se da unele foloase se face printr-o
scrisoare, pretinderea există:
A. În momentul expedierea scrisorii care conţine pretenţia;
B. În momentul când destinatarul ia cunoştinţă de conţinutul cererii;
C. În momentul sosirii scrisorii la destinatar.
40. În cazul în care funcţionarul nu a urmărit să pretindă, dar cele spuse de el au fost
interpretate ca o pretenţie în legătură cu îndeplinirea unui act de serviciu şi, ca atare, i s-a
dat urmare, primind unele foloase:
A. Fapta constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;
B. Fapta constituie infracţiunea de neglijenţă în serviciu;
C. Fapta constituie infracţiunea de luare de mită.
46. Fapta inculpatului care, cu aceeaşi ocazie, a oferit la doi agenţi de poliţie suma de 200
dolari SUA, pentru ca aceştia să nu îi întocmească procesul-verbal de constatare a
infracţiunii la regimul circulaţiei rutiere:
A. Realizează conţinutul constitutiv a două infracţiuni autonome de dare de mită, în
concurs ideal;
B. Realizează conţinutul constitutiv a unei singure infracţiuni de dare de mită, sub forma
unităţii naturale;
C. Realizează conţinutul constitutiv a unei infracţiuni continuate de dare de mită.
47. În condiţiile în care patru inculpaţi, acţionând în baza unei înţelegeri prealabile, s-au
prezentat împreună, într-o noapte, la sediul unei societăţi comerciale, unde au propus
paznicilor ca, în schimbul unei sume de bani plătite pe loc de unul dintre ei şi a altor sume pe
care s-au obligat a le plăti ulterior, să le permită sustragerea mai multor bunuri –înţelegere
care s-a perfectat şi executat–, fiecare din inculpaţi va răspunde, pe lângă infracţiunea de
furt calificat, pentru:
A. Infracţiunea de dare de mită, în calitate de autor;
B. Infracţiunea de dare de mită comisă în împrejurarea agravantă prevăzută în art. 75 lit. a)
C. pen., în calitate de coautor;
C. Infracţiunea de dare de mită comisă în împrejurarea agravantă prevăzută în art. 75 lit. a)
C. pen., în calitate de coautor − pentru contribuţia proprie − şi infracţiunea de dare de mită
comisă în împrejurarea agravantă prevăzută în art. 75 lit. a) C. pen., în calitate de complice
− pentru contribuţia adusă la săvârşirea infracţiunii de către ceilalţi.
49. Dacă autorul infracţiunii de trafic de influenţă, după ce a pretins un anumit folos pentru
a determina un funcţionar să facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, a şi primit
folosul prin intermediul altei persoane, această din urmă persoană va răspunde:
A. În calitate de complice la infracţiunea de trafic de influenţă;
B. În calitate de coautor la infracţiunea de trafic de influenţă;
C. În calitate de autor la infracţiunea de trafic de influenţă.
50. Instanţa a reţinut că, la 16 octombrie 1995, inculpatul a pretins unor persoane şi apoi a
primit sumele de 600 mărci germane şi 100.000 lei pentru a interveni la poliţie şi la parchet
în vederea punerii în libertate a fiului lor aflat în curs de cercetare în stare de arest. Fapta
inculpatului :
A. Nu constituie infracţiunea de trafic influenţă, deoarece nu a indicat numele
funcţionarului faţă de care va exercita influenţa ;
B. Constituie infracţiunea de trafic de influenţă, deoarece prin indicarea actului de serviciu,
a precizat implicit şi persoana care îl va îndeplini ;
C. Constituie infracţiunea de înşelăciune, deoarece s-a referit generic la poliţie şi parchet, şi
nu la un anumit poliţist sau procuror.
56. În cazul deţinerii monedelor sau valorilor falsificate, dacă deţinătorul este însuşi
falsificatorul sau alt participant la falsificare:
A. Se reţine numai infracţiunea de falsificare de monede sau de alte valori [art. 282 alin. (1)
C. pen.];
B. Se reţin infracţiunile de falsificare de monede sau de alte valori [art. 282 alin. (1) C.
pen.] şi de deţinere în vederea punerii în circulaţie a monedelor sau valorilor falsificate [art.
282 alin. (2) teza a II-a C. pen.], în concurs real;
C. Se reţine numai infracţiunea de deţinere în vederea punerii în circulaţie a monedelor sau
valorilor falsificate [art. 282 alin. (2) teza a II-a C. pen.].
63. Folosirea în faţa autorităţilor a unui paşaport fals, pe numele altei persoane, constituie:
A. Infracţiunea de fals privind identitatea;
B. Infracţiunea de uz de fals;
C. Infracţiunile de fals privind identitatea şi uz de fals, în concurs ideal.
65. Inculpatul i-a aplicat fiului său, în vârstă de 3 ani, mai multe lovituri cu pumnul în zona
abdomenului. Deşi, loviturile au fost aplicate cu intensitate, totuşi minorul nu a decedat,
datorită intervenţiei la timp a medicilor. Potrivit opiniei instanţei supreme, fapta
inculpatului constituie:
A. Numai tentativă la infracţiunea de omor calificat;
B. Numai infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului;
C. Infracţiunile de tentativă la omor calificat şi de rele tratamente aplicate minorului, în
concurs ideal.
TESTE LA
Drept procesual civil I
1. Principiul nemijlocirii:
a. asigură soluţionarea cu celeritate a cauzelor civile;
b. constă în obligaţia ca hotărârea judecătorească să fie pronunţată numai de acei
judecători care au judecat fondul petenţei formulate;
c. presupune obligaţia instanţei de a cerceta direct şi nemijlocit toate elementele care
interesează dezlegarea pricinii .
2. Principiul disponibiliăţii:
a. constituie o aplicare a principiului contradictorialităţii ;
b. include şi dreptul părţilor de a efectua, în condiţiile legii, acte procedurale de
dispoziţie ;
c.are un caracter absolut.
6. Constituie modalităţi concrete prin care se poate manifesta rolul activ al judecătorului:
a. îndatorirea, în cazul in care părţile nu sunt asistate sau reprezentate de către un avocat
sau de vreun alt mandatar, de a da părţilor îndrumările necesare cu privire la drepturile şi
obligaţiile ce le revin în proces
b. nu constituie o garanţie a imparţialităţii şi independenţei judecătorului
c. obligaţia instanţei de a pune, din oficiu, în dezbaterea părtţilor orice împrejurare de fapt
sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea cauzei, chiar daca acestea nu sunt
menţionate în cerere sau întâmpinare
7. În cazul în care instanţa , din oficiu, ar introduce o altă persoană în proces, împotriva
voinţei părţilor, s-ar încalca:
a. principiul aflării adevărului
b. principiul disponibilităţii
c. principiul rolului activ al judecătorului.
13.Causa petendi
a.constituie cauza acţiunii civile
b.constituie cauza raportului juridic dedus judecăţii
c.interesează puterea de lucru judecat şi litispendenţ
20. În dreptul procesual civil românesc, raportul instanţei cu părţile este reglementat de o
procedură :
a. ce cuprinde atât elemente de procedură acuzatorială cât şi elemente de procedură
inchizitorială
b. acuzatorială
c. inchizitorială
34.Judecătoriile judecă
a.plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice
b.în primă instanţă, toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa
altor instanţe judecătoreşti
c.în orice alte materii date prin legea de organizare judecătorească în competenţa lor
35.Stabilirea valorii obiectului unui litigiu-criteriul de stabilire a competenţei materiale-se
face
a.la sfârşitul dezbaterilor
b.la momentul sesizării instanţei , luându-se ăn calcul atât valoarea capătului principal de
cerere, cât şi valoarea accesoriilor derivând din primul capăt,calculate până la sesizarea
instanţei
c.la momentul când reclamantul îşi modifică cererea de chemare în judeată, în sensul că îşi
majorează sau îşi restrânge pretenţiile
36.Dacă mai mulţi reclamanţi formulează o cerere unică prin care chiamă în judecată
acelaşi pârât, dar în baza unor raporturi juridice distincte
a..competenţa materială este dată de valoarea pretenţiilor fiecărui reclamant în parte
b. competenţa materială este dată de valoarea totală a pretenţiilor reclamanţilor
c. competenţa materială nu este dată de valoarea pretenţiilor
37.Tribunalul
a.rezolvă conflictul de competenţă dintre o judecătorie din raza sa şi un organ cu activitate
jurisdicţională sau un tribunal arbitral
b.soluţionează căile extraordinare de atac de retractare îndreptare împotriva judecătoriei
din raza sa teritorială
c.soluţionează cererile de strămutare de la o judecătorie la alta din raza sa teritorială,pe
orice motiv
38.Tribunalul
a.judecă cererea de recuzare formulată împotriva unui complet de judecată de la o
judecătorie din raza sa
b.judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecători în primă
instanţă
c.are competenţă exclusivă de înregistrare a partidelor politice
43. Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte într-un proces daca:
a. obiectul cererii este un obiect sau o obligaţie comună, drepturile sau obligaţiile lor au
aceeaşi cauză
b.sunt rude apropiate
c. drepturile sau obligaţiile lor sunt încălcate de către norme imperative si supletive
44. Dacă reclamanţii sau pârâţii nu s-au înfăţişat sau nu au îndeplinit un act de procedură
în termen:
a. judecata va continua şi cu privire la ei
b. judecata va înceta cu privire la ei
c. acestora li se va aplica sancţiunea perimării
53. Cand instanţa superioară de fond constată că recuzarea a fost pe nedrept respinsă:
a. reface toate actele şi dovezile administrate la prima instantă
b. reface numai actele pe care le considera necesare
c. poate reface toate actele şi dovezile administrate la prima instantă
60. Intervenţia este voluntară principală când cel care intervine invocă un drept:
a. al său
b. al reclamantului
c. al pârâtului
61. Când judecarea cererii principale ar fi întarziată prin chemarea în garanţie:
a. instanţa va respinge cererea de chemarea în garanţie
b. instanţa va suspenda judecata cererii de chemarea în garanţie
c. instaţa poate hotărâ disjungerea ei pentru a putea fi judecată deosebit
76. Mandatarul neavocat poate pune concluzii fără a fi nevoit să fie asistat de un avocat
dacă :
a. are o procură generală
b. este reprezentantul soţului sau a unei rude până la gradul trei şi procesul este în faţa
primei instanţe
c. are calitatea de consilier juridic şi potrivit legii, reprezintă partea
82.Dintre elementele cererii de chemare in judecata sunt prevazute sub sanctiunea expresa a
nulitatii :
a.numele,obiectul,semnatura ;
b.cauza,obiectul,domiciliul ;
c.semnatura,numele.motivarea de fapt.
83.Timbrul judiciar :
a.se aplica tuturor cererilor ;
b.se aplica si actelor notariale ce sunt incheiate de notarii publici;
c.nu se aplica din oficiu.
89.Citatia, sub sanctiunea nulitatii, trebuie inmanata partii, in pricinile care nu sunt urgente:
a.cu cel putin 7 zile inainta termenului de judecata;
b.cu cel putin 3 zile inaintea termenului de judecata ;
c.cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.
93.La primirea cererii de chemare in judecata, daca aceasta intruneste cerintele prevazute de
lege :
a.presedintele va dispune citarea paratului,punandu-i-se in vedere obligatia de a depune
intampinarea cel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul stabilit de judecata ;
b.presedintele va fixa termenul de judecata, astfel incat de la data pimirii citatie paratul sa
aiba la dispozitie cel putin 5 zile pentru a-si pregatii apararea ;
c.presedintele va stabili termenul de judecata astfel incat de la data introducerii cererii sa
existe un interval de cel putin 30 de zile.
95.Exceptiile procesuale :
a.pun in discutie fondul dreptului numai exceptiile procesuale de fond ;
b.pun in discutie fondul dreptului ;
c.nu pun in discutie fondul dreptului.
98. In cazul in care se invoca mai multe exceptii, ele se solutioneaza de instanta in
urmatoare ordine :
a.exceptiile legate de investirea instantei, exceptia de necompetenta, exceptia puterii de
lucru judecat, exceptia de prescriptie ;
b. exceptiile legate de investirea instantei, exceptia puterii de lucru judecat, exceptia de
necompetenta , exceptia de prescriptie ;
c. exceptiile legate de investirea instantei, exceptia de prescriptie, exceptia de
necompetenta, exceptia puterii de lucru judecat.
101. Competenta de a judeca cererea de partaj a bunurilor comune ale sotilor este:
a. instanta de la domiciliul paratului, in toate cazurile cand partajul se cere pe cale
principala;
b. instanta in raza careia se afla imobilul, cand partajul se cere pe cale principala, dar
numai dupa desfacerea casatoriei;
c. instanta care judeca cererea principala, cand cererea de partaj se solicita pe cale
incidentala.
104. Daca prin intampinare paratul invoca exceptia puterii de lucru judecat si exceptia de
prescriptie extinctiva, instanta :
a. trebuie sa uneasca cele doua exceptii cu fondul
b. se va pronunta mai intai asupra exceptiei puterii de lucru judecat
c. se va pronunta mai intai asupra exceptiei de prescriptie extinctiva\
107. Pentru a interveni nulitatea prevazuta la art.105 alin.(2) este necesar printre altele:
a. ca nulitatea sa fie expres prevazuta de lege
b. actul sa fi fost indeplinit de o instanta necompetenta
c. actul sa fi produs partilor o vatamare
113. Când pricina este de competenţa unei instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot
înlătura :
a. necompetenţa este de ordine publică
b. instanţa poate trece la soluţionarea pricinii
c. trebuie invocată de părţi până la prima zi de înfăţişare
115. Existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi titularul dreptului în raportul
dedus judecăţii defineşte :
a. interesul acţiunii
b. capacitatea procesuală de exerciţiu
c. calitatea procesuală
119. Când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă competente să judece aceeaşi
pricină:
a. va judeca cea dintâi sesizată
b. va judeca ultima instanţă sesizată
c. există conflict de competenţă
120. Dacă două instanţe aflate în conflict de competenţă nu se găsesc în raza aceleiaşi
curţi de apel, conflictul este soluţionat de către:
a. prima instanţă sesizată
b. instanţa mai înaltă în grad
c. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
121. În materie de asigurare, alegerea competenţei prin convenţie este nulă dacă:
a. vizează competenţa altei instanţe decât cea de la domiciliul pârâtului
b. în cazul asigurării maritime şi fluviale
c. a fost făcută înainte de naşterea dreptului la despăgubire
122. Atunci când într-un process au calitatea de reclamante mai multe personae
coparticiparea este:
a. procesuală activă
b. procesuală mixtă
c. procesuală pasivă
124. Exerciţiul dreptului subiectiv civil cu rea credinţă de către reclamant are drept
consecinţă:
a. respingerea acţiunii
b. anularea acţiunii
c. este lipsit de relevanţă procesuală
125. Acţiunile prin care se solicită constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept sunt:
a. acţiunile posesorii
b. acţiunile interogatorii
c. acţiunile în constatare.
TESTE
LA DREPT PROCESUAL CIVIL II
10. Intregirea sau modificarea cererii de chemare in judecata poate fi facuta de catre
reclamant:
a.numai pana la prima zi de infatisare, inclusiv ;
b.si dupa prima zi de infatisare, numai cu acordul paratului ;
c. neconditionat, pana la inchiderea dezbaterilor.
14.In cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, la prima zi de
infatisare, instanta :
a.il va informa pe parat ca a decazut din dreptul de a mai propune probe si de a invoca
exceptii, cu exceptia celor de ordine publica ;
b.îi va pune in vedere paratului sa arate exceptiile, doveziile si toate mijloacele sale
deaparare ;
c.va acorda, din oficiu, un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii.
22.Inscrisul autentic :
a.face dovada, pana la inscrierea in fals, in ceea ce priveste constatarile personale ale
agentului instrumentator ;
b.face dovada, pana la inscrierea in fals, cu privire la celelalte mentiuni inscrise pe baza
declaratiilor partilor ;
c.face dovada despre data sa, pana la proba contrarie.
32.Atunci cand un înscris necesar solutionarii unei cauze se află la o alta persoana decat
partea care reclama existenta si infatisarea inscrisului :
a.daca inscrisul de gaseste la o persoana fizica, alta decat una dintre parti, aceasta persoana
va fi citata ca martor ;
b.daca se dovedeste detinerea inscrisului de cealalta parte din proces, aceasta va fi
amendată.
c.daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei auoritati, instanta va lua masuri pentru
aducerea lui in termenul fixat in acest scop.
33.Daca administrarea unor dovezi urmeaza sa se faca in alta localitate decat in cea in care
se afla instanta de judecata, se va recurge la comisia rogatorie, dovezile putamd fi
administrate de o instanta :
a.exclusiv de acelasi grad cu instanta ce a solicitat comisia,
b.chiar mai mică in grad decat instanta care a solicitat comisia rogatorie, daca in acea
localitate nu exista instanta de acelasi grad ;
c.de acelasi grad sau chiar mai mica in grad in functie de volumul de activitate al acestora,
urmarindu-se asigurarea celeritatii judecatii.
39.Obiectul pricinii asupra caruia instanta trebuie sa se pronunte, potrivit art.129 alin.(6)
C.proc.civ. :
a.este stabilit prin cererea de chemare in judecata ;
b.este satbilit prin probele administrate in cauza ;
c.poate fi modificat, din oficiu, de catre insatnta.
45.Minuta se semneaza :
a.numai de judecatorii sau judecatorul care a participat la deliberare ;
b.de judecator si de grefier ;
c.de judecator sau grefier.
46.Daca unul dintre judecatorii din completul de judecata nu mai este indreptatit sa se
pronunte, in cazul amanarii pronuntarii :
a.hotararea va fi luata numai de ceilalti membrii ai completului,
b,procesul se va repune pe rol, cu citarea patilor ;
c.la pronuntarea va lua parte presedintele instantei care il va inlocui pe judecatorul care nu se
mai poate pronunta’
50.Daca apelantul nu a motivat apelul declarat pana la data cand dosarul a fost trimis
instantei de appel :
a.apelul se respinge ca nemotivat
b.apelul se respinge ca nefondat
c.el poate depune motivele de apel pana la prima zi de infatisare
51.Potrivit actualei reglementari, reprezinta cai de atac ordinare in dreptul procesual civil
român :
a.apelul ;
b.recursul, dar numai cel prevazut de art.304 C.proc.civ. ;
c.reviziurea
56.In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara a
intra in cercetarea fondului, instanta de appel :
a.va anula hotararea anulata si va proceda la evocarea fondului pronuntand o hotarare
definitiva;
b.va desfiinta hotararea apelata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante;
c.va casa hotararea apelata.
59. In apel :
a. nu se poate schimba calitatea partilor ;
b. se poate schimba cauza cererii de chemare in judecata ;
c. se poate schimba obiectul cererii de chemare in judecatat.
67. In cazul in care recursul a fost respins ca tardiv, hotararea atacata a devenit
irevocabila:
a. la data pronuntarii hotararii in recurs;
b. la data pronuntarii hotararii care a fost atacata cu recurs;
c. la data expirarii termenului de recurs.
68. In cazul in care recursul a fost anulat ca netimbrat, hotararea atacata a devenit
irevocabila:
a. la data pronuntarii hotararii in recurs;
b. la data pronuntarii hotararii care a fost atacata cu recurs;
c. la data expirarii termenului de recurs.
69. In materie civila, recursul impotriva unei hotarari judecatoresti se judeca de catre:
a. instanta ierarhic superioara;
b. Inalta Curte de Casatie si Justitie, daca prin lege nu se prevede altfel;
c. de regula, curtea de apel.
70. Atunci cand prin hotararea recurata instanta a solutionat procesul, fara a intra in
cercetarea fondului:
a. instanta de recurs, in caz de admitere a recursului, va dispune modificarea hotararii
recurate;
b. instanta de recurs, in caz de admitere a recursului, va dispune casarea hotararii recurate;
c. instanta de recurs, in caz de admitere a recursului, va anula sau desfiinta hotararea
recurata.
71. In recurs:
a. nu se poate schimba calitatea partilor;
b. nu se poate solicita compensatia legala;
c. se poate schimba cauza cererii de chemare in judecata.
72. Daca sunt gasite intemeiate mai multe motive de recurs, dintre care unele atrag
modificarea, iar altele casarea hotararii, instanta de recurs:
a. va casa in intregime hotararea atacata;
b. va modifica in parte si va casa in parte hotararea atacata;
c. va modifica in totalitate hotararea atacata.
73. Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu
apel:
a. nu este limitat la motivele de casare, prevazute in art. 304, instanta putand sa examineze
legalitatea si temeinicia hotararii recurate, sub toate aspectele, dar cu respectarea limitelor
investirii.
b. numai este necesar a fi motivat, instanta putand examina cauza sub toate aspectele;
c. de regula, se poate motiva pana la prima zi de infatisare.
74. In recurs:
a. intampinarea este obligatorie si trebuie depusa pana la prima zi de infatisare;
b. intampinarea nu este obligatorie;
c. se poate administra proba cu inscrisuri.
75. Atunci cand constata ca modificarea hotararii nu este posibila, fiind necesar
administrarea de probe noi, instanta de recurs:
a. caseaza hotararea si procedeaza la administrarea probelor noi necesare, daca instanta de
recurs este tribunalul sau curtea de apel.
b. anuleaza hotararea si trimite cauza spre rejudecare intotdeauna primei instante, cand
instanta de recurs este Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. caseaza hotararea si trimite cauza spre rejudecare in toate cazurile.
78. Recursul:
a. se depune la instanta a carei hotarare se ataca sub sanctiuea decaderii;
b. constituie o cale extraordinara de atac;
c. este nul daca nu cuprinde domiciliul sau resedinta ori sediul partilor.
83. Admiterea de catre instanta civila, in cursul judecarii unei plangeri contraventionale, a
exceptiei de neconstitutionalitate a unei ordonante de urgenta:
a. constituie motiv de recurs;
b. constituie motiv de recurs in anulare;
c. constituie motiv de revizuire.
89. Impotriva unei ordonante presedintiale se poate declara recurs. Instanta de recurs:
a. poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, putand sa oblige recurentul la
plata unei cautiuni;
b. poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata unei
cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta;
c. nu poate suspenda executarea ordonantei.
90. Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata, disparute in orice
chip, se pot reface:
a. de instanta investita cu judecarea pricinii;
b. de instanta de control judiciar;
c. de organele de urmarire penala, daca disparitia a fost cauzata prin savarsirea unei
infractiuni.
91. Incheierea de refacere a unei incheieri disparute dintr-un dosar aflat in curs de
judecata:
a. nu se poate ataca decat o data cu fondul;
b. se poate ataca separat cu recurs;
c. se poate ataca separat cu recurs in 5 zile de la pronuntare.
92. Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o
hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se declarase apel, hotararea pronuntata:
a. se poate reface numai de catre instanta care a pronuntat-o;
b. se poate reface de catre instanta de apel;
c. se poate reface de catre instanta de recurs.
96. Pentru faptele petrecute inainte de prima zi de infatisare, sotul paratului poate face
cerere reconventionala in procesul de divort:
a. cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare, sub sanctiunea decaderii;
b. pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului;
c. direct, in apel.
100. Pentru cererile accesorii solutionate in cadrul procesului de divort, termenul de apel
sau recurs este de:
a. 15 zile;
b. 30 de zile;
c. 10 zile.
102. Daca la termenul de judecata a divortului in fata judecatoriei, lipsesc ambele parti
nejustificat:
a. cererea de divort se respinge ca nefondata;
b. cererea de divort se respinge ca nesustinuta;
c. judecata se suspenda.
103. In procesul de divort, daca instanta constata din dovezile administrate ca ambii soti
sunt vinovati pentru desfacerea casatoriei, atunci pronunta divortul:
a. numai din vina sotului parat, daca acesta nu a facut cerere reconventionala;
b. din vina ambilor soti, numai daca ambii au introdus actiune de divort;
c. din vina ambilor soti, chiar daca paratul nu a facut cerere reconventionala.
108. Data convocarii pentru conciliere, in materie comerciala, nu poate fi mai scurta de:
a. 10 zile de la data comunicarii pretentiilor de catre reclamant;
b. 15 zile de la data primirii de catre parat a actelor ce reprezinta pretentiile reclamantului;
c. 30 zile de la data comunicarii pretentiilor de catre reclamant.
110. In materie comerciala, daca paratul are pretentii impotriva reclamantului derivand din
acelasi raport juridic:
a. el poate face cerere reconventionala, dar daca respectivele pretentii sunt evaluabile in
bani, cererea reconventionala nu poate fi judecata daca nu s-a realizat procedura prealabila
a concilierii cu privire la aceste pretentii;
b. el poate face cerere reconventionala, nefiind necesara o incercare de conciliere pentru
aceste pretentii;
c. nu poate face cerere reconventionala, el fiind obligat sa-si satisfaca pretentiile pe calea
unei actiuni separate.
119. La cererea cui se dispune repunerea in termenul in care partea trebuia sa efectueze
actul de procedura?
a. poate fi dispusa de instanta din oficiu;
b. poate fi dispusa si in cazul in care exista culpa partii respective insa numai cu acordul
partii adverse;
c. se dispune numai la cererea partii interesate.
120. Care este sanctiunea care intervine in cazul in care cererea reconventionala nu este
formulata in termenul prevazut de lege?
a. se respinge cererea ca tardiva;
b. se respinge cererea ca inadmisibila;
c. se dispune judecarea separata a cererii.
6. Ascultarea inculpatului:
a) poate începe cu citirea declaraţiilor pe care acesta le-a dat
anterior în cauză;
1
b) poate începe cu reamintirea declaraţiilor pe care acesta le-a dat
anterior în cauză;
c) nu poate începe cu citirea sau reamintirea declaraţiilor pe care
acesta le-a dat anterior în cauză.
2
b) la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în
primă instanţă, în termen de trei zile de la luarea măsurii;
c) la instanţa superioară aceleia căreia i-ar reveni competenţa de
a judeca cauza în primă instanţă, în termen de cinci zile de la
luarea măsurii.
3
15. Termenul de declararea recursului este de:
a) 10 zile;
b) 10 zile dacă legea nu dispune altfel;
c) 15 zile.
4
20. Soluţionând cauza, instanţa de apel:
a) poate crea în funcţie de probele noi administrate o situaţie mai grea
pentru cel care a declarat apelul;
b) nu poate cere o situaţie mai grea pentru cel care a declarat apelul;
c) legea nu reglementează această situaţie.
5
26. Participarea procurorului la judecarea apelului:
a) este obligatorie numai în cauzele cu inculpaţi arestaţi;
b) este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei;
c) nu este obligatorie.
6
b) organele de cercetare penală ale poliţiei, organele de cercetare
speciale, procurorul;
c) organele de cercetare ale poliţiei judiciare, procurorul, instanţele
judecătoreşti.
7
b) învinuitul este cercetat pentru săvârşirea unei infracţiuni pentru
care legea prevede o pedeapsă mai mare de 5 ani;
c) în toate cazurile arătate.
8
c) numai prin condamnarea inculpatului.
9
b) când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte diferite,
de una sau mai multe persoane împreună, în acelaşi timp şi acelaşi
loc;
c) toate variantele constituie cazuri de indivizibilitate.
10
52. Instanţa admite cererea privind administrarea probelor, dacă:
a) a fost propusă de partea vătămată;
b) a fost propusă de inculpat;
c) acestea sunt concludente şi utile pentru soluţionarea cauzei.
11
57. In cazul în care organul de urmărire penală sau instanţa de judecată
nu are posibilitatea efectuării unor activităţi în cadrul procesului penal,
se apelează la comisia rogatorie, care:
a) are ca obiect efectuarea unor acte procedurale;
b) are ca obiect efectuarea oricăror acte în procesul penal;
c) poate efectua numai acte procesuale.
12
62. în cursul soluţionării cauzei, măsura preventivă poate fi revocată
atunci când:
a) s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii;
b) învinuitul sau inculpatul solicită revocarea, pe motive de sănătate;
c) nu mai există vreun temei care să justifice menţinerea măsurii
preventive.
13
68. Durata arestării preventive a inculpatului este de cel mult:
a) 5 zile şi poate fi prelungită;
b) 30 zile şi nu poate fi prelungită;
c) 30 zile şi poate fi prelungită.
14
73. Este considerat act procesual:
a) executarea mandatului de arestare preventivă;
b) audierea unui martor;
c) punerea în mişcare a acţiunii penale.
15
a) publicitatea şedinţei de judecată;
b) procedura de citare a părţilor;
c) ascultarea învinuitului şi inculpatului.
16
c) numai în prezenţa apărătorului inculpatului
17
b) restituirea cauzei de către procuror organului de urmărire penală;
c) la solicitarea părţii vătămate.
91. Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală se
poate face:
a) numai de partea vătămată sau partea civilă;
b) părţile din proces;
c) orice persoană dacă prin măsurile şi actele de urmărire penală i s-a
adus o vătămare intereselor sale legitime.
18
c) când se constată pe baza unei expertize medico-legale că inculpatul
suferă de o boală gravă care îl împiedică să participe la judecată.
19
a) inculpatul, procurorul, partea vătămată, parte civilă, partea
responsabilă civilmente;
b) procurorul, partea vătămată, partea civilă, partea responsabilă
civilmente, inculpatul;
c) procurorul, partea civilă, partea responsabilă civilmente, partea
vătămată, inculpatul.
20
107. Extinderea procesului penal pentru alte fapte se dispune dacă în
cursul judecăţii se constată în sarcina inculpatului:
a) date cu privire la săvârşirea unei alte infracţiuni;
b) faptul că s-a sustras de la executarea unei pedepse;
c) date cu privire la săvârşirea unei alte fapte penale, având legătură
cu infracţiunea pentru care este judecat.
21
b) încetarea procesului penal;
c) clasarea cauzei.
22
118. Termenul de efectuare a actelor de cercetare în cazul revizuirii
este de:
a) 30 zile;
b) 2 luni;
c) 60 zile.
23
b) numai de condamnat;
c) numai de procuror şi condamnat.
24
c) infracţiunea săvârşită pentru a pregăti, a înlesni sau a ascunde
comiterea altei infracţiuni.
25
b) participarea procurorului este obligatorie numai dacă pedeapsa
pentru infracţiunea săvârşită este mai mare de 3 ani;
c) judecata nu poate avea loc dacă părţile nu sunt legal citate.
26
139. Pot fi atacate cu apel:
a) deciziile;
b) sentinţele;
c) hotărârile judecătoreşti.
27
a) de la comunicare;
b) de la pronunţare;
c) de la înregistrarea la parchet a adresei de înaintare a dosarului.
28
a) este obligată să suspende executarea hotărârii atacate;
b) nu suspendă executarea hotărârii atacate;
c) poate suspenda executarea hotărârii atacate.
156. Partea poate declara apel peste termen, dar nu mai târziu de:
a) 10 zile de la data, după caz, a începerii executării pedepsei sau a
începerii executării dispoziţiilor privind despăgubirile civile;
b) 30 zile de la data, după caz, a începerii executării pedepsei sau a
începerii executării dispoziţiilor privind despăgubirile civile;
c) executarea a 1/2 din pedeapsă sau începerea executării dispoziţiilor
privind despăgubirile civile.
29
a) suspendă executarea pedepsei;
b) nu suspendă executarea pedepsei;
c) în cazul apelului peste termen, nu este reglementată această
problemă.
A.
30
a) la instanţa de apel;
b) legea prevede alternativa depunerii cererii la instanţa a cărei
hotărâre se atacă sau la instanţa de apel;
c) la instanţa a cărei hotărâre se atacă.
31
a) se poate reveni până la începerea dezbaterilor la instanţa de apel;
b) se poate reveni înăuntrul termenului pentru declararea apelului;
c) nu se poate reveni.
32
c) când procedura de citare a părţii la termenul la care s-a judecat
cauza de instanţa de apel nu a fost îndeplinită conform legii.
180. încheierea de şedinţă, prin care s-a admis sau respins cererea de
abţinere:
a) este supusă recursului, termenul fiind de 3 zile de la pronunţare;
33
b) este supusă apelului, termenul fiind de 3 zile de la pronunţare;
c) nu este supusă nici unei căi de atac.
34
c) numai membrii completului de judecată în faţa căruia au avut loc
dezbaterile.
35
191. Instanţa de judecată poate dispune efectuarea în procesul penal a
unor acte de procedură prin delegare:
a) numai unei instanţe egale în grad;
b) numai unei instanţe ierarhic superioare;
c) numai unei instanţe ierarhic inferioare.
36
b) instanţa de judecată competentă să soluţioneze fondul cauzei
respective;
c) procurorul ierarhic superior celui ce efectuează supravegherea
cercetării penale în cauza respectivă.
37
b) există contraziceri între declaraţiile persoanelor ascultate în aceeaşi
cauză;
c) există contraziceri între declaraţiile persoanelor ascultate în aceeaşi
cauză, dacă aceasta este necesară pentru lămurirea cauzei.
38
a) contestaţiei la executare;
b) liberării condiţionate;
c) executării pedepsei la locul de muncă.
207. Suspendarea urmăririi penale se dispune:
a) prin rezoluţie, în cazul în care se constată printr-o examinare
medicală că învinuitul sau inculpatul suferă de o boală gravă ce nu-
i permite să iar parte la proces;
b) prin ordonanţă, în cazul în care se constată printr-o expertiză
medico-legală că învinuitul sau inculpatul suferă de o boală gravă,
ce nu-i permite să ia parte la proces;
c) prin ordonanţă dacă a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi prin
rezoluţie dacă nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală în cauză şi
dacă învinuitul sau inculpatul suferă de o boală gravă.
39
212. încetarea de drept a măsurilor preventive, intervine:
a) când nu mai există vreun temei care să justifice menţinerea măsurii
preventive;
b) când s-au schimbat temeiurile ce au determinat luarea măsurii
preventive;
c) în caz de încetare a procesului penal sau de achitare.
40
a) rudenia între una din părţile din proces şi un judecător de la
instanţa ce soluţionează cauza respectivă;
b) faptul că, în cauza respectivă, judecătorul a fost reprezentant al
vreuneia dintre părţi;
c) rudenia între una din părţile din proces şi apărător.
41
a) numai personal de cel vătămat, în scris sau oral;
b) personal de cel vătămat în scris sau oral sau prin mandatar;
c) personal de cel vătămat şi numai în scris.
42
227. Termenul de recurs este:
a) 10 zile dacă legea nu dispune altfel;
b) 15 zile
c) 10 zile necondiţionat
a) dispozitivul;
b) o parte introductivă şi o expunere;
c) o parte introductivă, o expunere şi dispozitivul;
43
b) în orice cauză;
c) în cauzele în care unul dintre inculpaţi se află în stare de deţinere.
44
237. Persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală se
numeşte:
a) făptuitor;
b) învinuit;
c) inculpat
239.Citarea se face:
a) doar prin nota telefonica;
b)doar prin nota telefonica si telegrafica;
c) si prin nota telefonica si telegrafica.
45
c)proces verbal.
236.Substituitii procesuali:
a)nu răspund de neglijenţă;
b)răspund de rămânerea in pasivitate;
c)acţionează in baza unei obligaţii convenţionale.
238.Invinuitul:
a)este parte in proces;
b)nu este parte in proces;
c)este persoana fata de care s-a pus in mişcare acţiunea penala.
46
a) procuror si organele de cercetare penală;
b) magistraţi;
c) organele de cercetare penală speciale;
a) preşedintele completului
b) completul de judecată
c) procurorul
47
244. Folosirea investigatorilor sub acoperire:
a) este obligatorie;
b) este facultativă;
c) se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricărui act de
cercetare penală, ocazie cu care procurorul poate îndruma organul de
cercetare penală cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penală;
48
b) dacă s-au efectuat acte noi de cercetare penală;
c) dacă inculpatul formulează o astfel de cerere;
a) prin rezoluţie;
b) prin ordonanţă;
c) prin hotărârea instanţei;
49