PSIHOLOGIE - FIŞE DE STUDIU

IMAGINAŢIA

Definiţie imaginaţia
- procesul psihic care constă în obţinerea unor imagini sau produse
noi în plan cognitiv, afectiv sau motor

- imaginaţia - specifică oamenilor sau şi animalelor?

- imaginaţia -în stransa legatura cu celelalte procese

Procedeele imaginaţiei:

- aglutinarea: constă în contopirea într-un întreg a diferitelor părţi ale unor obiecte
cunoscute (Ex: sfinxul, centaurul, sirenele)

- amplificarea/diminuarea: modificarea exagerată a dimensiunilor; procedeul este

întâlnit în basme (Ex: uriaşii, piticii, Setilă), dar şi în tehnică (Ex: minicalculatoarele)

- multiplicarea/omisiunea unor părti ale fiinţelor sau obiectelor. Ex: în basme apar
balaurul cu 7 capete, ciclopul în mitologie, „Coloana infinitului” în artă.

- diviziunea/rearanjarea: constă în separarea unui obiect în părţi componente şi

modificarea dispunerii acestor elemente în spaţiu (Ex: autoturisme cu motorul în
spate)

- adaptarea: constă în modificarea unui obiect în aşa fel încât să corespundă unor noi
cerinţe (Ex: hidroavionul)

- substituţia: presupune înlocuirea unui element (obiect, material, substanţă etc.) cu un

altul, mai avantajos (Ex.: înlocuirea cărămizilor fabricate din argilă arsă cu blocuri din
BCA)

- modificarea formei, volumului sau culorii unor obiecte pentru a corespunde unor noi
cerinţe (Ex: crearea unor noi specii de plante)

- schematizarea: vizează selecţia unor trăsături esenţiale ale unui element şi

eliminarea aspectelor secundare, nesemnificative (Ex: portrete-robot)

- tipizarea: presupune identificarea şi contopirea într-un personaj concret a aspectelor

comune (Ex: tipuri literare: avarul, parvenitul)

Psih. MONICA SCHILLER

 PSIHOLOGIE - FIŞE DE STUDIU

- analogia: este o formă superioară de comparaţie prin care se ajunge la inovaţii şi la

descoperirea de informaţii noi. (Ex: Sructura atomului este asemănată cu cea a
sistemului planetar.)

- empatia: constă în transpunerea cuiva în pielea altei persoane, căutând să se

înţeleagă mai bine felul în care ea interpretează evenimentele. (Ex: actorii)

Formele imaginaţiei:

1) Imaginaţia voluntară:
- imaginea reproductivă (imaginea memoriei)
- imaginea creatoare
- visul de perspectivă

2) Imaginaţia involuntară:
- reveria
- imaginile hipnagogice şi hipnopompice
- visul (ireal, afectiv, simbolic)

Psih. MONICA SCHILLER

 PSIHOLOGIE - FIŞE DE STUDIU

LIMBAJUL

Lectură:
Se spune că Aristotel a fost întrebat odată în ce măsură oamenii comunicativi şi instruiţi sunt superiori
celor închişi şi neinstruiţi. El a răspuns: “În aceeaşi măsură în care cei vii sunt superiori celor morţi.”
- Cum ne-am descurca în lume fără limbaj, fie el limbaj verbal sau nonverbal?
- Dar dacă nu am putea vorbi nici măcar în gând?

Limbajul este un proces psihic cu rol definitoriu pentru om. Prin însuşirea
cunoştinţelor despre limbaj pot fi înţelese raporturile dintre comunicare şi gândire.

Concepte cheie:

Definiţie comunicarea
- relaţia fundamentală între indivizii unei societăţi, cu scopul de
a schimba informaţii, idei, opinii
- comunicarea se realizează cu ajutorul limbajului

Definiţie limbajul
- un mod specific de exprimare a ideilor, sentimentelor şi gândurilor
- reprezintă o modalitate de comunicare

Definiţie limba
- este un sistem de comunicare specific oamenilor, alcătuit din
sunete articulate
- este principalul mijloc de comunicare dintre oameni
- este rezultatul influenţelor societăţii asupra relaţiei de comunicare
de-a lungul timpului (produs al istoriei)

!!! De reţinut:
- Limba este un limbaj specific oamenilor. Limbajul este un mod de comunicare.
- Comunicarea se poate realiza prin sunete articulate (cuvinte), sunete
nearticulate (specific animalelor: lătrat, mieunat), prin implicarea corpului
(limbajul non-verbal, limbajul surdo-muţilor, semnalizările cu steaguri,
semnalele morse, limbajul Braille).
- Limbajul stimulează şi faciliteatză celelalte procese psihice: gândirea,
afectivitatea, motivaţia, voinţa, imaginaţia.
- Prin limbaj transmitem: cunoştinţe şi judecăţi, trăiri afective, încurajăm, ne
auto-mobilizăm, exprimăm opinii şi creăm.
Schema de comunicare
Psih. MONICA SCHILLER
 PSIHOLOGIE - FIŞE DE STUDIU

codificare decodificare
EMIŢĂTOR MESAJ RECEPTOR

feed-back

Funcţiile limbajului
- funcţia de comunicare
- prin limbaj se realizează un schimb de informaţii, se exteriorizează anumite stări
interne ale subiectului: trăiri, dorinţe, vreri, gânduri, opinii şi se satisface nevoia de
socializare şi de apartenenţă la un grup.
- funcţia cognitivă
- limbajul verbal ajută la organizarea şi orientarea proceselor psihice de cunoaştere;
- limbajul structurează şi facilitează realizarea operaţiilor logice, a judecăţilor şi
raţionamentelor.
- funcţia reglatoare
- limbajul reglează activităţile umane în două planuri: intern şi extern.

În plan intern
- ajută la asimilarea de cunoştinţe, valori, principii, etaloane, modele
comportamentale.
- reglează comportamentele subiectului prin:
• autocomenzi
• autoîncurajări
• autorecompense
• autosancţiuni
• autoblamări

În plan extern
- determină influenţarea şi modelarea atitudinilor şi conduitelor celorlalţi.
- se caracterizează prin:
• comenzi
• avertizări
• sancţiuni
• recompense (laude)
• instrucţiuni

Formele limbajului
Psih. MONICA SCHILLER
 PSIHOLOGIE - FIŞE DE STUDIU

• în funcţie de codul folosit:

- limbaj verbal
- limbaj paraverbal
- limbaj nonverbal

• în funcţie de atitudinea emiţătorului:

- limbaj pasiv
- limbaj agresiv
- limbaj asertiv

• în funcţie de iniţiativa de comunicare:

- limbaj activ
- limbaj pasiv

• în funcţie de modul de desfăşurare a comunicării:

- limbaj extern (oral şi scris)
- limbaj intern

Formele limbajului

- solilocviu (vorbire cu voce tare, cu noi înşine; specific copiilor)

- oral (verbal) - monolog
- dialog
- extern: - colocvial

- literar (roman, poezie, eseu, articol)

- scris - administrativ (cerere, memoriu, formular)
Limbajul - ştiinţific (articol ştiinţific, referat, curs)

- formă automatizată (desfăşurată pe baza deprinderii)

- intern: - formă pasivă (ascultare şi înţelegere)
- formă anticipativă (prin care se planifică vorbirea orală sau scrierea)
- vorbirea internă ca modalitate desfăşurată de limbaj intern
Lectură:

Psih. MONICA SCHILLER

 PSIHOLOGIE - FIŞE DE STUDIU

Psihologul Benjamin Whorf a descoperit un fenomen pe care îl denumeşte “relativitate lingvistică” şi

care se referă la următoarea situaţie:
“Foarte mulţi oameni care vorbesc două limbi, arată că unele idei şi stări afective pot fi mai bine
transmise printr-o limbă decât prin cealaltă.
Dar este oare adevărat că ideile, percepţiile şi exprimarea sentimentelor ne sunt modelate de către
cuvintele limbii materne?
Pentru a testa această ipoteză, s-a realizat un studiu în care se comparau Dani, un popor de mici
agricultori care trăiesc în Noua Guinee, cu persoane care vorbeau limba engleză. În limba Dani există
doar doi termeni pentru culori: Mola – pentru culori luminoase, calde, şi Mili – pentru culori închise,
reci.
Dacă ipoteza lui Whorf ar fi fost adevărată, atunci cei din cultura Dani ar fi trebuit să nu distingă
culori pentru care nu aveau denumiri în limba lor. Cu toate acestea, s-a constatat că aceştia au realizat
distincţii foarte fine ale culorilor, deşi nu aveau cuvinte diferite pentru ele.
Deci, percepţia culorilor nu a fost influenţată de limba vorbită.”
(după Dworetzky, 1988)
Putem opera cu anumite noţiuni dacă nu avem cuvinte care să le definească?

Limbajul

Teme de discuţie:
- Ce este comunicarea?
- Care sunt componentele comunicării?
- Ce relaţie este între comunicare, limbaj şi celalalte procese psihice?
- Termenul de comunicare include termenii de limbă şi limbaj?
- Limba precede limbajul?
- Limbajul este însoţit de trăiri afective? Dar de efort voluntar? Daţi exemple.
- În ce relaţii se află limbajul şi gândirea?

Întrebări:
- Cum ne-am descurca în lume fără limbaj, fie el limbaj verbal sau nonverbal?
• Am fi într-adevăr “morţi”, nu am putea realiza niciun fel de schimb de
informaţii cu ceilalţi, nu ne-am putea insera în viaţa socială.
- Dar dacă nu am putea vorbi nici măcar în gând?
• Cu siguranţă gândirea noastră ar fi imposibilă.

Psih. MONICA SCHILLER

 PSIHOLOGIE - FIŞE DE STUDIU

Limbajul

Teme:
1. Comentează maxima: “Omul este înainte de toate, limbaj” (Karl Popper).

2. Găsiţi 5 maxime, proverbe sau citate cu privire la rolul limbajului în viaţa omului.

3. Emil îi povesteşte lui Octavian cum a fost în vacanţă. Octavian foloseşte în această
situaţie:
a. limbajul intern
b. limbajul activ
c. limbajul pasiv
Argumentează-ţi alegerea.

4. Completează spaţiile libere:

a. Monologul presupune ca subiectul care vorbeşte să aibă doar rol de .........................
b. În activitatea onirică (din timpul visului) intervine limbajul .............................
c. Limbajul scris nu dispune de un context......................., de posibilităţi de a reveni pentru
completări sau corecturi.

5. Precizează la ce fel de limbaj se referă scriitoarea Marie Chaix în următorul

fragment din romanul “Tăcerile sau viaţa unei femei”:
“Fuga mă încălzeşte, paşii mei răsună sec în strada adormită. Şi deodată încep să râd, peste
puţin timp o să râdem împreună... Nu trebuia să te deranjezi, îmi va spune strângându-şi
şalul la piept, tu ştii că am şi eu momentele mele de slăbiciune, dar trec, hai să ne culcăm.
Voi simţi pe obrazul meu mângâierea pufoasă a obrazului ei pudrat şi mâine totul va intra în
normal.”

Psih. MONICA SCHILLER

 PSIHOLOGIE - FIŞE DE STUDIU

MOTIVAŢIA

Definiţie motivaţia
- reprezintă ansamblul factorilor care declanşează activitatea
individului, o orientează către anumite scopuri şi o susţine energetic.

Factori motivatori:

1. Trebuinţele – stări de necesitate sau tensiuni interne, care orientează omul spre
anumite acte („simt nevoia să...”)

Clasificarea trebuinţelor:
- trebuinţe primare (înnăscute) – comune omului şi animalelor, dar la om sunt mai
cizelate, adaptate social
- trebuinţe biologice, organice (mâncare, sex);
- trebuinţe fiziologice, funcţionale (mişcare, relaxare)
- trebuinţe secundare (dobândite) – formate în decursul vieţii
- trebuinţe materiale (nevoia de locuinţă, de îmbrăcăminte)
- trebuinţe spirituale (de cunoaştere, de lectură)
- trebuinţe sociale (de comunicare, de cooperare)

Piramida trebuinţelor, elaborată de Abraham Maslow

7 Trebuinţe de autorealizare

6 Trebuinţe estetice

5 Trebuinţe cognitive: de cunoaştere şi înţelegere

4 Trebuinţe de stimă de sine

3 Trebuinţe de afiliere: de iubire şi apartenenţă la grup

2 Trebuinţe de securitate şi adăpost (de siguranţă)

1 Trebuinţe fiziologice: foame, sete, excreţie, sex

Reguli ale piramidei trebuinţelor:

- trebuinţa care motivează comportamentul este cea nesatisfăcută;
- trebuinţa nu apare ca motivaţie decât dacă cea de nivel inferior a fost satisfăcută;
- apariţia unei trebuinţe noi, după satisfacerea alteia, se face gradual, nu brusc;
- cu cât o trebuinţă este mai spre vârful piramidei, cu atât este mai specific umană
(este mai puţin urgentă, dar satisfacerea ei produce mai multă fericire).
Psih. MONICA SCHILLER
 PSIHOLOGIE - FIŞE DE STUDIU

2. Motivele – transpunerea în plan subiectiv a unei stări de necesitate (a unei

trebuinţe)
– motivul declanşează acţiunea, spre deosebire de trebuinţă, care
nu reuşeşte întotdeauna să declanşeze acţiunea
– motivele nu acţionează independent, ci interdependent, formând
„reţele” de motive
– clasificare: - individuale / sociale
- inferioare / superioare
- majore / minore
- egoiste / altruiste

3. Interesele – orientare selectivă, relativ stabilă şi activă, spre anumite domenii

de activitate
– o paletă largă de interese este semn al maturizării personalităţii
– clasificarea intereselor:
1. în funcţie de procesul psihic care le generează
- cognitive (gândite) - gândirea
- afective (simţite) - afectivitatea
- volitive (voite) - voinţa
2. în funcţie de domeniul de activitate
- tehnice
- culturale
- artistice
- muzicale
- literare
- sportive etc.

4. Convingerile – idee adânc implantată în structura de personalitate, puternic trăită

afectiv, care împinge spre acţiune
– „idee-forţă”
– intră în acţiune în situaţie de conflict valoric

5. Idealurile – model de perfecţiune umană, morală, socială sau de alt ordin, la

care aderă un individ sau un grup
– „valoare-supremă”
– rezultă din: - experinţă
- cunoaştere
- meditaţie
– cuprind: - sensul vieţii
- semnificaţia vieţii
- scopul vieţii
- modelul idealizat de viaţă
Psih. MONICA SCHILLER
 PSIHOLOGIE - FIŞE DE STUDIU

6. Concepţia despre lume şi viaţă

– ansamblul părerilor, ideilor, teoriilor despre om, natură şi
societate
– are rol strategic în orientarea comportamentului
– se formează sub influenţa:
- condiţiilor de viaţă
- culturii
- educaţiei
- experienţei de viaţă
– clasificare: - ştiinţifice / neştiinţifice
- realiste / utopice
- progresiste / retrograde

!! Între convingeri, idealuri şi concepţia despre lume şi viaţă există o strânsă legătură
şi interdependenţă, ele formând un nucleu motivaţional specific fiecărei personalităţi!!

Psih. MONICA SCHILLER