MEMORIA IN SPU

GANDIRE SI MEMORIE Intre cele doua procese exista o relatie de interactiune si sustinere reciproca manifestata prin rolul uneia in desfasurarea celeilalte. Memoria reprezinta in raport cu gandirea o sursa permanenta de informatii si depozitul in care sunt pastrate produsele gandirii. Astfel piramida notiunilor sau conceptelor empirice si stiintifice sunt conservate in memoria de lunga durata si sunt reactualizate in vederea procesarii. De asemenea in memorie sunt stocate schemele de actiune, operatiile care constituie baza pentru rezolvarea de probleme. Memoria sprijina si intelegerea, atat in ce priveste cuplajul informational, lanturile asociative cat si analogia. La randul ei, gandirea este implicate in toate formele memoriei. Prezenta gandirii ca intelegere determina distinctia dintre memoria mecanica si logica, ultima fiind premise necesara pentru invatarea autentica. Pastrarea beneficiaza de interventia gandirii deoarece informatiile sunt organizate si reorganizate pe criterii de semnificatie si utilitate. In cadrul reactualizarii, prin recunoastere si reproducere, intervine gandirea ca sistem de operatii: de exemplu in recunoastere perceptia actuala este comparata cu modelul stocat in memorie iar in reproducere sunt comparate si evaluate diverse modele din memorie pentru a fi valorificat cel optim. Legatura stransa dintre cele doua mai este evidentiata si prin legea ce afirma dependenta memoriei de intelegere care influenteaza si calitatile memoriei precum trainicia pastrarii si fidelitatea reactualizarii. Gandirea si memoria capata aspecte particulare contribuind alaturi de celelalte componente ale sistemului psihic uman la detasarea si afirmarea personalitatiica realitate unica si irepetabila.

VOINTA SI MEMORIA
In ce priveste relatia vointei cu memoria definita ca procesul cognitiv superior de intiparire, stocare si reactualizare a informatiilor, prezenta acestuia determina clasificarea memoriei in voluntara si involuntara. In memoria voluntara este prezent scopul, intentia si efortul voluntar. De asemenea, implicarea vointei in desfasurarea memoriei, determina si impartirea reactualizarii in voluntara si involuntara. Vointa ca factor psihologic al memoriei devine o conditie a optimizarii acesteia alaturi de atentie, motivatie si afectivitate. Unul din procedeele nemotehnice folosit pentru educarea calitatilor memoriei este repetitia ca act voluntar ce presupune vointa si calitatile acesteia precum fermitatea, perseverenta si taria. Cele doua procese au in comun calitatea promptitudinii(promptitudinea intiparirii si promptitudine in luarea deciziei). Memoria actioneaza in raport cu vointa ca rezervor de informatii si depozit memorativ in care sunt pastrate schemele de lucru, rezultatele ce au rol de model. Ca si in cazul memoriei, prezenta efortului voluntar devine un criteriu de clasificare a formelor imaginatiei in involuntare(visul, reveria) si voluntare(imaginatia reproductiva, imaginatia creatoare si visul de perspectiva).

MEMORIE SI IMAGINATIE 5.Comparatia: La o prima comparative dupa criteriile continut imformational reflectoriu, forma reflectarii si mecanismele psiho-fiziologice ale reflectarii, rezulta ca atat memoria, cat si imaginatia sunt procese cognitive superioare ce proceseaza si transforma informatia. In timp ce memoria reflecta trecutul ca trecut dar il poate adduce in present tinand cont de schimbarile din present, imaginatia se indreapta spre viitorul indepartat.

Memoria fixeaza continutul celorlalte procese psihice si de aceea materialul stocat are un character heterogen: imagini, idei, notiuni, trairi afective, scheme de actiune. Cea mai mare parte a materialului provine din interactiunea organelor de simt cu realitatea. Materialul stocat nu este pastrat in forma in care a fost fixat ci este organizat dupa criterii de semnificatie si utilitate. Imaginatia reflecta si ea obiectele si fenomenele din experienta anterioara, pe care le transforma. Produsele ei au un character complex, nu sunt doar imagini ci proiecte, descompuneri si inventii. O alta asemanare a celor doua procese o constituie faptul ca sunt specific umane in formele lor superioare. Ambele poseda mecanisme proprii prin care proceseaza informatia: memoria dispune de operatorii de organizare logica a informatiilor pe cand imaginatia transforma informatia cu ajutorul procedeelor imaginistice. Spre deosebire de memorie care este un proces logic, imaginatia este lipsita de legi si canoane. Atat memoria cat si imaginatia interactioneaza cu celelalte componente ale psihicului. Imaginatia interactioneaza cu gandirea, memoria, limbajul si reprezentarea iar memoria este distribuita tuturor mecanismelor psihice. Fara indoiala ca cele doua proceseposeda o individualitate proprie ce vizeaza structura si dinamica acestora. Astfel, imaginatia se clasifica dupa prezenta sau absenta intentiei si efortului voluntar in imaginatie involuntara(visul si reveria) si voluntara(reproductiva, creatoare si visul de perspectiva). Memoria prezinta si ea forme diverse ce se disting la nivelul subproceselor: memorarea este dupa prezenta\absenta intentiei si efortului voluntar, in involuntara si voluntara, in functie de intelegere, poate fi memorare mecanica sau logica. Pastrarea, in functie de durata poate caracteriza o memorie de foarte scurta durata, memorie de scurta durata(MSD) si memorie de lunga durata(MLD). Reactualizarea se poate realize prin recunoastere sau reproducere si poate lua o forma voluntara sau involuntara.

..
Intre cele doua procese exista o relatie de interactiune si sustinere reciproca atestata de rolul unuia in desfasurarea celuilalt. Memoria preceda imaginatia si ii pregateste desfasurarea. Ea sa deosebeste de imaginatie pentru ca are un caracter reproductiv, fiind cu atat mai valoroasa cu cat este mai fidela fata de materialul inregistrat. In schimb imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat se indeparteaza de experienta individuala si colectiva pe care o transcede si o transforma. Memoria este in raport cu imaginatia un rezervor de imaginatii si in acelasi timp un deposit ce ii conserva produsele. Dar si imaginatia influenteaza dinamica memoriei pe care o imbogateste cu noi date despre real si posibil. Imaginatia, umple golurile lasate de uitare in memorie.

MEMORIE SI LIMBAJ
Memoria Fiind un proces cognitiv superior, desfurarea ei nu poate fi conceput n absena limbajului. Coninutul informaional al memoriei l reprezint trecutul redat ca trecut, care implic verbalizarea. Formulrile verbale sunt garania memoriei de durat i permit vehicularea informaiilor. Rolul limbajului e evident i la nivelul caracteristicile memoriei, n special n ceea ce privete faptul c e mijlocit, cuvntul putnd fi folosit ca stimul-mijloc. Primul proces al memoriei, memorarea, prezint mai multe forme. n ceea ce privete memorarea voluntar, fiind contient, nseamn ca intenia a fost verbalizat. Foarte important este stabilirea contient a scopului, deci formularea lui clar, cu mijloace verbale. Memorarea logic presupune nelegere, deci formulri verbale, desprinderea semnificaiilor, limbajul fiind clar implicat. Pstrarea informaiilor presupune ntiprirea prin cuvnt. Pentru durabilitate, materialul trebuie gndit ceea ce nseamn vorbit. Reactualizarea informaiilor const n scoaterea la iveal a celor memorate, implicnd formulri verbale. Ea se realizeaz prin recunoateri i reproduceri. Reproducerile implic gndirea, i unde apare gndirea are i limbajul un rol e vorba de suprapunerea a dou modele mintale i compararea lor, operaii ce nu se pot face fr mijloace verbale. n cadrul acestor procese, se acord semnificaii proprii, formulate verbal i se reorganizeaz materialul ntr-un mod foarte personal, adugirile i sistematizrile implicnd i ele limbajul. n ceea ce privete factorii memoriei, natura materialului influeneaz memorarea, materialele verbalsemnificative ntiprindu-se i reactualizndu-se mai uor dect cele simbolic-abstracte, cu excepia studenilor. Rolul limbajului este evideniat i de faptul c dei un material mai mare se memoreaz mai greu, raportul se schimb dac e vorba de un material sistematizat, cu sens, care poate fi verbalizat.

Pentru optimizarea memoriei sunt recomandate practica retroversiunilor, care uureaz nvarea unei limbi strine, verbalizarea materialului i fixarea unui scop formulat verbal. De asemenea, un rol decisiv l joac aciunile cognitive implicate, subiectul reinnd 10 % din ce citete i 80 % din ce spune. i cu ct sunt implicate mai mult procesele superioare, cu att e mai evident rolul limbajului. Implicarea limbajului e demonstrat i de faptul c ntre oameni exist anumite diferene de memorare. Astfel, la nivelul coninutului activitii psihice, unii dispun de o memorie predominant verbal-logic, alii de una imaginativ sau afectiv. Uitarea poate fi combtut prin repetarea, mai ales verbalizarea materialului la anumite intervale de timp. Repetiia activ, independent, bazat pe redarea pe dinafar a textului cu cuvinte proprii este superioar repetiiei pasive, bazate pe recitire.