Beton Armat II - Partea-A-2-A PDF

B.A.
II
STAREA LIMITĂ ULTIMĂ LA

FORŢĂ TĂIETOARE
Conform Eurocod EN 1992-1-1
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Metoda de calcul din EN 1992-1-1
Metoda de calcul din EN 1992-1-1
Este denumită “The variable strut

inclination method”
Se bazează pe modelul grinzii cu
zăbrele (Ritter-Mörsch)
Ecuaţiile din EN 1992-1-1 au la bază
o importantă componentă empirică
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Catedra Construcţii de Beton Armat 2
Elemente care nu necesită armături transversale

pentru p
p preluarea forţei
ţ tăietoare
Într-un element nefisurat,, forţa

ţ tăietoare este
preluată prin eforturi principale de compresiune
şşi întindere în beton. Depăşirea
p ş rezistenţei
ţ la
întindere a betonului duce la apariţia fisurilor
înclinate în inima grinzii.
g
Fisurile delimitează o serie de “dinţi” de beton,
încastraţi în zona comprimată
comprimată.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


pentru p
p preluarea forţei
ţ tăietoare
Transmiterea forţei tăietoare se face în această situaţie

prin următoarele mecanisme:
- Forţe
ţ de lunecare preluate
p de betonul din zona
comprimată
- Forţe de frecare între feţele fisurilor
- Forţe datorate efectului de dorn al armăturilor
longitudinale
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


pentru p
p preluarea forţei
ţ tăietoare
Dacă fisurile nu afectează transmiterea eforturilor de

lunecare, eforturile de forfecare au, pe înălţimea
secţiunii, o distribuţie cu o valoare maximă, constantă
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
din axa neutră şi până
â la armătura întinsă.
î

pentru p
p preluarea forţei
ţ tăietoare
Dacă fisurile nu transmit deloc forfecare,, “dintele”

lucrează ca o consolă sub acţiunea forţei transmisă prin
aderenţă de armătura longitudinală.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


pentru p
p preluarea forţei
ţ tăietoare
Situaţia reală este intermediară între cele două cazuri

extreme, iar un model analitic de calcul este dificil de
realizat.
În consecinţă s-a adoptat o formulă empirică, care
conţine toţi factorii importanţi puşi în evidenţă de
î
încercările
i experimentale:
i
- dimensiunile secţiunii: bw şi d
- proprietăţile mecanice ale betonului: fck
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
- coeficientul
coeficient l de armare longit dinală întinsă: ρl=A
longitudinală As/bwd

pentru p
p preluarea forţei
ţ tăietoare
⇒ Forţa tăietoare capabilă:

[ ]
VRd ,c = CRd ,c k (100 ρ l fck )1 / 3 + k1σ cp bw d min
≥ VRd ,c = (ν min + k1σ cp )bw d
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


pentru p
p preluarea forţei
ţ tăietoare
⇒ Forţa tăietoare capabilă:

[ ]
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


pentru p
p preluarea forţei
ţ tăietoare
Dacă valoarea de proiectare a forţei tăietoare, VEd,
rezultată
lt tă din
di cea maii defavorabilă
d f bilă combinaţie
bi ţi ded
încărcări:
VEd < VRd ,c
NU ESTE NECESARĂ ARMĂTURĂ TRANSVERSALĂ

pentru preluarea forţei tăietoare generată de încărcările
exterioare aplicate şi eventual din precomprimare
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


pentru p
p preluarea forţei
ţ tăietoare
!!! Chiar dacă nu sunt necesare armături pentru forţă
tăi t
tăietoare, se prevede
d o armătură
ăt ă transversală
t lă minimă:
i i ă
ρw =
Asw
bw s
( )
> ρw ,min = 0.08 fck / fyk
Obs.1:
Ob 1 AAceastă
tă armătură
ăt ă minimă
i i ă se poate
t omite
it la
l elemente
l t la
l care
este posibilă redistribuirea transversală a încărcărilor, ca spre
exemplu la plăci (pline, nervurate sau chesonate).
Obs.2: Armătura minimă poate, de asemenea, lipsi la elemente
secundare (ex: la buiandrugi cu deschidere < 2 m) care nu contribuie
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
de manieră semnificativă la rezistenţa şi stabilitatea structurii
structurii.
Elemente CARE NECESITĂ armături

transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
Dacă valoarea de proiectare a forţei tăietoare, VEd,
rezultată
lt tă din
di cea maii defavorabilă
d f bilă combinaţie
bi ţi ded
încărcări:
VEd ≥ VRd ,c
ESTE NECESARĂ ARMĂTURĂ TRANSVERSALĂ

pentru preluarea forţei tăietoare generată de încărcările
exterioare aplicate şi eventual din precomprimare
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
Se bazează pe modelul grinzii cu zăbrele (Ritter-Mörsch)
Grinda este modelată ca o grindă cu zăbrele plană:
talpa
p co
comprimată
p reprezintă
ep e zona
o cocomprimată
p de
beton (din încovoiere)
talpa întinsă reprezintă armătura longitudinală întinsă
montanţii întinşi reprezintă etrierii
diagonalele modelează bielele comprimate din beton
formate în inima grinzii
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
Grindă lungă cu armăturile principale (de rezistenţă)

Bielă Zona
comprimată comprimată
înclinată de beton
Armătura întinsă Etrieri întinşi

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN
Modelul de grindă cu zăbrele


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
Se presupune că toate fisurile înclinate fac acelaşi unghi θ
cu axa grinzii
grinzii, acesta fiind şi unghiul de înclinare al
diagonalelor grinzii cu zăbrele.
Grosimea
G i diagonalelor
di l l este
t grosimea
i minimă
i i ă a iinimii,
i ii bw.
Se presupune de asemenea că la SLU toate elementele
grinzii cu zăbrele sunt în domeniul plastic, respectiv în
etrieri şi armăturile longitudinale efortul unitar este fywd,
respectiv fyd, în talpa comprimată este egal cu fcd, iar în
betonul diagonalelor cu fcd2 = νfcd (redus din cauza stării
biaxiale de eforturi).)
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
Modelul adoptat în EC2 nu ţine seama de eforturile de
lunecare preluate prin zona comprimată şi prin frecarea
între fetele fisurii înclinate.
Verificarea
V ifi la
l forţă
f ţă tăietoare
tăi t presupune:
I. Verificarea la compresiune a bielelor de beton
(diagonalele GZ)
II. Verificarea la întindere a armăturii transversale
(montanţii GZ)
III. Verificarea armăturii longitudinale
g la întinderea
suplimentară generată de forţa tăietoare
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
VEd / sin θ VEd

σ cw = = ≤ fcdd 2
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
bw ⋅ z cos θ bw ⋅ z sin θ cos θ


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
Pentru a ţine cont de starea biaxială de eforturi (întindere-

compresiune), rezistenţa la compresiune a betonului se
corectează astfel:
⎫
fcd 2 = ν 1fcd ⎪
⎪
⎛ fck ⎞ ⎪ ⎛ fck ⎞
ν 1 = 0.6⎜1 − ⎟ ⎬ ⇒ fcd 2 = 0.4⎜1 − ⎟ ⋅ fck
⎝ 250 ⎠ ⎪ ⎝ 250 ⎠
fck ⎪
fcd = ; γ c = 1.50 ⎪
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
γc ⎭

transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
⎧z ≈ 0.9d
Cum: ⎨
⎩sin θ cos θ = 1 / (cot θ + tan θ ) = 0.5 sin 2θ
Înlocuind, valoarea maximă a forţei tăietoare, asociată
zdrobirii betonului din diagonalele comprimate, este:
⎛ f ⎞
0.36 ⋅ bw d ⋅ ⎜1 − ck ⎟ ⋅ fck
⎝ 250 ⎠
VRd ,max =
cot θ + tan θ
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
Eurocodul EN 1992-1-1 limitează înclinarea bielelor la:
22° ≤ θ ≤ 45° ⇒ 2.5 ≥ cot θ ≥ 1
22° ⎛ fck ⎞ 45° ⎛ fck ⎞

V Rd = 0 . 124 ⋅ bw d ⋅ ⎜ 1 − ⎟ ⋅ fck V Rd = 0 . 18 ⋅ bw d ⋅ ⎜ 1 − ⎟ ⋅ fck
,max
⎝ 250 ⎠ ,max
⎝ 250 ⎠
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
¾ Dacă VEd > VRd45,°max ⇒ θ > 45° bielele comprimate înclinate de

beton nu rezistă, astfel încât este necesară mărirea
secţiunii sau a clasei de beton.
22°
¾ Dacă VEd < VRd ,max
⇒ θ < 22° se limitează unghiul fisurilor
înclinate la θ = 22° , respectiv cot θ = 2.5 .
22° 45°
¾ Dacă V Rd ,max
< VEd < V Rd ,max se calculează:
⎛ ⎡ ⎤⎞
⎜ ⎢ ⎥ ⎟
⎡ 2VEd ⎤ ⎜θ = 0.5 sin −1 ⎢ V
22° < θ = 0.5 sin −1 ⎢ ⎥ < 45° Ed
⎥⎟
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
⎣ bw zfcd 2 ⎦ ⎜ ⎢ 0.18b d ⎛⎜1 − fck ⎞⎟ ⋅ f ⎥ ⎟

⎜ ⎢ w
250
ck ⎟
⎥⎦ ⎠
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă ⎝ ⎣ ⎝ ⎠

transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
Asw – aria totală a secţiunilor

braţelor verticale
erticale ale unui
n i
z≈0,9d plan de etrieri;
VEd
θ Aswσsw
s – distanţaţ (p
(pasul)) dintre
etrieri
VEd
σ sw = ≤ fywdd
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
z cot θ
Asw
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă s 22

transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
VEd Asw VEd

Din σ sw = ≤ fywd ⇒ ≥
z cot θ s fywd ⋅ z cot θ
Asw
s
Cum: z ≈ 0.9d ; fywdy = fywk / γ s , γ s = 1.15
Asw VEd
≥
s 0.78 ⋅ fywk ⋅ d cot θ
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
Deci, după determinarea (alegerea) unghiului θ, condiţia

d rezistenţă
de i t ţă impune
i ca forţa
f ţ tăi
tăietoare
t generată
tă d
de
încărcări să fie inferioară forţei tăietoare capabile:
Asw
VEd ≤ VRd ,s = 0.78 ⋅ fywkk ⋅ d cot θ
s
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
Pentru a respecta condiţia de non-fragilitate, respectiv

pentru
pe u a evita
ev ruperea
upe e bruscă
b usc a eetrierilor
e o în momentul
o e u
fisurării betonului, trebuie prevăzută o armare
transversală minimă:
min
Asw Asw fck
≥ = 0.08bw
s s fywk
⇓
Asw min fck
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
ρw = ≥ ρ w = 0.08
bw s fywk

transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
III. Verificarea armăturii longitudinale la întinderea
MEd
Ftd
VEdcot θ
VEd z cos θ
Ecuaţia de moment în O: MEd = Ftd ⋅ z − ⋅
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
sin θ 2
⇓ 26

transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
MEd
Ftd = + 0.5 ⋅ VEd cot θ ⇒ ΔFtd = 0.5 ⋅ VEd cot θ
z
Forţa de întindere din armătura longitudinală sporeşte

faţă de valoarea generată de momentul încovoietor
datorită componentei orizontale a forţelor de
compresiune din bielele înclinate de beton.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
ΔFtd = 0.5 ⋅ VEd cot θ
La proiectare trebuie să se ţină cont de acest supliment

atât
tât lla stabilirea
t bili punctelor
t l d de ridicare
idi şii întrerupere
î t a
armăturilor longitudinale, cât şi la ancorarea
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
armăturilor în zona de reazem.
reazem

transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
lbd
lbd
La reazemele marginale simplu rezemate, chiar dacă MEd=0,

efortul în armatură la faţa reazemului nu este nul.
nul În consecinţă,
consecinţă
pe reazem, armătura trebuie ancorată la forţa ΔFtd.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
Dacă reprezentăm grafic modul de variaţie al funcţiilor:
Asw VEd Asw Asw

= ⇒ / (45°) = 1
s fywd ⋅ z cot θ s s cot θ
ΔFtd = 0.5 ⋅ VEd cot θ ⇒ ΔFtd / ΔFtd (45°) = cot θ
bw z ⋅ fcd 2 VRd ,max 2

VRd ,max = ⇒ =
cot θ + tan θ VRd ,max (45°) cot θ + tan θ
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
2.0
1.8
ΔFtd Asw
1.6
s
Asw Asw 1.4
/ (45°)
s s
1.2
ΔFtd / ΔFtd (45°) 1.0
0.8
VRd ,max VRd ,max
VRd ,max (45°) 0.6
0.4
0.2
0.0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
θ (°)
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


transversale p
pentru p
preluarea forţei
ţ tăietoare
Pe măsură ce scade înclinarea θ a diagonalelor,

cantitatea
tit t necesară ădde armătură
ăt ă transversală
t lă se
reduce, însă creşte forţa suplimentară de întindere
din armătura longitudinală
Valoarea maximă a forţei de compresiune din bielele
înclinate de beton corespunde unghiului θ = 45
45°
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Calculul practic pentru grinzile cu ETRIERI VERTICALI
Problema de VERIFICARE (Caz I)
Se cunosc: b,
b h,
h As1, Asw, s,
s fcd, fywd şi VEd
Se cere: Să se verifice dacă VRd ≥ VEd
⎡ 2VEd ⎤
Pas 1 Dacă se cunoaşte VEd ⇒ θ = 0.5 sin −1 ⎢ ⎥
⎣ bw zfcd 2 ⎦
Dacă θ < 22° Dacă 22° < θ < 45° Dacă θ > 45°
Grinda cedează la
cot θ = 2.5 ; z ≈ 0.9d z ≈ 0.9d forţă tăietoare prin
Pas 2
⇓ ⇓ zdrobirea diagonalei
d d ⋅ cot θ comprimate de beton
IVE
RSITATEA TEHNI VRd = 2.25 ⋅ Asw fywd VRd = 0 .9 Asw fywd
s
CA
s
UN

Problema de VERIFICARE (Caz II)
Se cunosc: b,
b h,
h As1, Asw, s,
s fcd, fywd
Se cere: Capacitatea la forţă tăietoare VRd
Pas 1 În acest caz, unghiul θ se determină astfel încât să se realizeze

echilibrul de forţe în nodurile GZ, respectiv punând condiţia: VRd ,max = VRd ,s
⎛ ⎞
⎜ ⎟
bw zfcd 2 A ⎜ 1 ⎟
= sw fywd z cot θ ⇒ θ = tan −1
cot θ + tan θ s ⎜ 1 f ⎟
⎜ cd 2 − 1 ⎟
⎜ ρw fywd ⎟
⎝ ⎠
Pas 2 Identic cu cel asociat problemei de verificare (Caz I)
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Problema de DIMENSIONARE
Se cunosc: b,
b h,
h As1, fcd, fywd , VEd
Se cere: Armătura transversală necesară (Asw, s)
Pas 1 Se calculează capacitatea la forţă tăietoare a betonului simplu (nearmat):
[ ]
Dacă VEd < VRd,c nu este necesară Dacă VEd > VRd,c ESTE NECESARĂ
armătură transversală. Aceasta se armătură transversală pentru
p
dispune p
pe criterii constructive. preluarea forţei
p ţ tăietoare.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Problema de DIMENSIONARE
Se cunosc: b,
b h,
h As1, fcd, fywd , VEd
Se cere: Armătura transversală necesară (Asw, s)
⎡ 2VEd ⎤
Pas 2 Se determină: θ = 0.5 sin −1 ⎢ ⎥
⎣ bw zfcd 2 ⎦
Dacă θ < 22° Dacă 22° < θ < 45° Dacă θ > 45°
cot θ = 2.5 ; z ≈ 0.9d z ≈ 0.9d

Pas 3 Se impune mărirea
⇓ ⇓
inimii secţiunii de
Asw VEd Asw VEd
≥ ≥ beton
s 2.25 ⋅ d ⋅ fywd s 0.9d ⋅ fywd ⋅ cot θ
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Grinzi cu ETRIERI ÎNCLINAŢI
Talpa comprimată Biele Talpa întinsă Etrieri înclinaţi
cot θ + cot α
VRd ,max = bw zfcd 2
1 + cot 2 θ
Asw
VRd ,s = fywd ⋅ z(cot θ + cot α ) sin α
s
ΔFtd = 0.5VEd (cot θ − cot α )
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Grinzi cu ETRIERI ÎNCLINAŢI
Talpa comprimată Biele Talpa întinsă Etrieri înclinaţi
Di
Dispunerea etrierilor
i il înclinaţi
î li i reduce
d forţa
f d
de
compresiune în biela diagonală şi măreşte astfel forţa
tăietoare care poate fi preluată de beton.
beton
Dispunerea etrierilor înclinaţi reduce forţa de
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
întindere din armatura longitudinală
longitudinală.
Grinzi cu armături longitudinale înclinate

Lungimea de
ancorare
Asw,i Asw,i
Vwd ,i = Asw ,i fyd ⋅ sin α
EC2 impune o distanţă maximă între punctele de

ridicare a barelor înclinate:
s ≤ 0.6d (1 + cot α )
IVE
RSITATEA TEHNI
EC2 impune ca cel puţin 50% din forţa tăietoare să
fie preluată cu armătură sub formă de etrieri.
CA
UN

Condiţia de evitare a cedării casante (fragile)

Pentru a evita apariţia unei cedări casante prin zdrobirea diagonalei
comprimate de beton este necesar ca forţa tăietoare ce produce intrarea
în curgere a etrierilor să fie inferioară forţei tăietoare la care se zdrobeşte
diagonala de beton. Deoarece valoarea maximă a forţei de compresiune
din diagonala de beton corespunde unui unghi θ=45°, din condiţia:
θ=
=45
VRd ,S ≤ VRd 45°
,max
se obţine cantitatea maxim admisă

de armătură transversală:
6444444444444474444444444444 8
Asw ,max f Asw ,max b f
= 0.5 ⋅ bw cd 2 = 0.5 ⋅ w cd 2
s fywd s sin α fywd
Grinzi cu etrieri verticali Grinzi cu etrieri înclinaţi
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


Beton Armat II - Partea-A-2-A PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Beton Armat II - Partea-A-2-A PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

B.A.

STAREA LIMITĂ ULTIMĂ LA

Conform Eurocod EN 1992-1-1

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Metoda de calcul din EN 1992-1-1

 Este denumită “The variable strut

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente care nu necesită armături transversale

 Într-un element nefisurat,, forţa

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente care nu necesită armături transversale

 Transmiterea forţei tăietoare se face în această situaţie

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente care nu necesită armături transversale

Dacă fisurile nu afectează transmiterea eforturilor de

Elemente care nu necesită armături transversale

Dacă fisurile nu transmit deloc forfecare,, “dintele”

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente care nu necesită armături transversale

 Situaţia reală este intermediară între cele două cazuri

Elemente care nu necesită armături transversale

⇒ Forţa tăietoare capabilă:

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente care nu necesită armături transversale

⇒ Forţa tăietoare capabilă:

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente care nu necesită armături transversale

NU ESTE NECESARĂ ARMĂTURĂ TRANSVERSALĂ

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente care nu necesită armături transversale

Elemente CARE NECESITĂ armături

ESTE NECESARĂ ARMĂTURĂ TRANSVERSALĂ

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente CARE NECESITĂ armături

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente CARE NECESITĂ armături

Grindă lungă cu armăturile principale (de rezistenţă)

Armătura întinsă Etrieri întinşi

Modelul de grindă cu zăbrele

Elemente CARE NECESITĂ armături

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente CARE NECESITĂ armături

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente CARE NECESITĂ armături

VEd / sin θ VEd

bw ⋅ z cos θ bw ⋅ z sin θ cos θ

Elemente CARE NECESITĂ armături

Pentru a ţine cont de starea biaxială de eforturi (întindere-

Elemente CARE NECESITĂ armături

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente CARE NECESITĂ armături

Eurocodul EN 1992-1-1 limitează înclinarea bielelor la:

22° ≤ θ ≤ 45° ⇒ 2.5 ≥ cot θ ≥ 1

22° ⎛ fck ⎞ 45° ⎛ fck ⎞

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Elemente CARE NECESITĂ armături

¾ Dacă VEd > VRd45,°max ⇒ θ > 45° bielele comprimate înclinate de

⎣ bw zfcd 2 ⎦ ⎜ ⎢ 0.18b d ⎛⎜1 − fck ⎞⎟ ⋅ f ⎥ ⎟

Elemente CARE NECESITĂ armături

Asw – aria totală a secţiunilor

Elemente CARE NECESITĂ armături

VEd Asw VEd

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Este denumită “The variable strut

Într-un element nefisurat,, forţa

Transmiterea forţei tăietoare se face în această situaţie

Situaţia reală este intermediară între cele două cazuri

Pe măsură ce scade înclinarea θ a diagonalelor,

EC2 impune o distanţă maximă între punctele de