Diagnosticul Zonei Costiere PDF

ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE
PROIECTE AXA PRIORITARA 5

Implementarea structurii adecvate de prevenire a
riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc
Domeniul major de interventie 2 – Reducerea eroziunii
costiere
Raport Diagnostic al Zonei Costiere
Iulie 2011
Raport Diagnostic al Zonei
Costiere
Domeniul major de interventie 2
Reducerea eroziunii costiere
A.N. Apele Romane

Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea - Litoral
iulie 2011
Str.Mircea cel Batran nr.127, cod 900592 Constanta – Romania

Tel. 0241.67.30.36; 0341.40.33.00; Fax: 0241.67.30.25
http://www.rowater.ro
COD FISCAL: 18279146; Cod IBAN: RO 31 TREZ 2315 047x xx00 6408
Raport Diagnostic al Zonei
Costiere
Domeniul major de interventie 2
Reducerea eroziunii costiere
A.N. Apele Romane

Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea - Litoral
iulie 2011
Halcrow Romania S.R.L.

Str. Carol Davila Nr.85, 050453, Sector 5
Bucuresti, Romania
tel + 40 311 065 376 fax + 40 311 034 189
halcrow.com
Halcrow Romania S.R.L. a pregatit acest raport in conformitate cu instructiunile clientului, Administratia
Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral, numai pentru utilizare exclusiva si specifica a acestuia.
Orice alta persoana care utilizeaza oricare informatie continuta in acesta o face pe propriul sau risc.
© Halcrow Romania S.R.L. 2011
Raport Dignostic al Zonei Costiere
Cuprins
1 Introducere 1
1.1 Cadrul general 1
1.2 Structura raportului 3
1.3 Zona de studiu 3
1.4 Definirea abordarii conceptuale 4
2 Diagnosticul zonei costiere – vedere de

ansamblu 6
2.1 Introducere 6
2.2 Caracterul general al coastei 6
2.2.1 Cadrul geologic si sedimentologic 6
2.2.2 Geomorfologia coastei 7
2.2.3 Caracteristicile batimetrice si hidrologice ale zonei de larg 8
2.2.4 Activitatile umane 9
2.2.5 Biodiversitatea, peisajul si patrimoniul cultural 10
2.3 Factorii de mediu care influenteaza procesele costiere 10
2.3.1 Regimul mareic 10
2.3.2 Variatiile nivelului marii 11
2.3.3 Vanturile 12
2.3.4 Valurile 13
2.3.5 Curentii si circulatia generala a apei 14
2.3.6 Temperatura, umiditatea si precipitatiile 14
2.3.7 Aportul si transportul de sedimente 15
2.3.8 Impactul interventiilor umane 17
2.4 Principalele influente asupra schimbarii viitoare 20
2.4.1 Introducere 20
2.4.2 Modificarea indicatorilor cheie 20
2.5 Model conceptual al comportamentului prezent si viitor al tarmului 26
3 Diagnosticul zonei costiere – Unitatea nordica28

3.1 Structura coastei 28
3.2 Dinamica costiera si comportamentul tarmului 30
3.2.2 Caracteristici costiere si sedimentologice 30
3.2.3 Dinamica costiera 31
3.2.4 Intelegerea conceptuala a comportamentului tarmului 39
3.3 Schimbarea liniei tarmului 46
3.3.1 Schimbarile istorice ale tarmului 46

3.3.2 Cauze si efecte istorice ale schimbarilor liniei tarmului 53
3.3.3 Rate de eroziune si puncte fierbinti (zone cu eroziune mai accentuata) 54
3.4 Dinamica viitoare in conditii de neinterventie 54
3.4.1 Viitoarele modificari ale tarmului in conditii de neinterventie 54
3.4.2 Impactul asupra mediului in caz de neinterventie 63
4 Diagnosticul zonei costiere – Unitatea sudica74

4.1 Diviziunea coastei 74
4.2 Dinamica costiera si comportamentul tarmului 77
4.2.2 Caracteristicile coastei si sedimentele 77
4.2.3 Dinamica costiera 78
4.2.4 Abordarea conceptuala a comportamentului liniei tarmului 94
4.3 Modificarea liniei tarmului 103
4.3.1 Modificarea in timp a liniei tarmului 104
4.3.2 Cauze si efecte istorice ale modificarii liniei tarmului 107
4.3.3 Rate de eroziune si puncte fierbinti 109
4.4 Dinamica viitoare in cazul neinterventiei 110
4.4.1 Modificarile viitoare ale liniei tarmului in cazul neinterventiei 110
4.4.2 Impactul asupra mediului in cazul scenariului fara interventie 120
5 Managementul costier 136

5.1 Introducere 136
5.2 Revizuirea mijloacelor existente de protectie 136
5.2.1 Unitatea nordica 138
5.2.2 Unitatea sudica 150
5.3 Optiunile strategice de management costier 167
5.3.2 Evaluarea optiunilor strategice 168
5.4 Optiuni privind managementul costier 213
5.4.2 Evaluarea optiunilor 229
6 Referinte 246
Anexa A Patrimoniului cultural in zona costiera

Figuri
Figura 1.1 Schema Raportului de diagnostic al zonei costiere ...................................................................................2
Figura 1.2 Zona de studiu .............................................................................................................................................4
Figura 2.1 Grafice cronologice ale nivelului mediu anal al Marii Negre la Sulina (1), Constanta (2), Varna (3),
Jibireni (4), Odessa (5), Sevastopol (6), Ialta (7), Kerci (8), Batumi (9) si ale aportului mediu anual de apa la
gurile Dunarii. Reproducere din Raportul privind dinamica coastei. .....................................................................11
Figura 2.2 Media anuala a vanturilor si percentila 99 calculata pentru inteaga perioada 2010-2040 pe baza
datelor COSMO-CLM SGA (luate din Raportul de Modelare Hidraulica 3D. Aceasta indica marea variabilitate
in predictiile calculate pentru viteze viitoare ale vantului. ......................................................................................22
Figura 3.1 Impartirea Unitatii nordice in celule principale costiere de sedimente . (Nota: celula de sedimente de
la Chilia la Sulina se afla imediat la nord de digurile de la Sulina) .........................................................................29
Figura 3.2 Celula de sedimente de la Sulina la Zatoane, care ilustreaza diagramele de distributie a vanturilor
(nota: orientarea figurii). .............................................................................................................................................33
Figura 3.3 Celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (inclusiv o parte a celulei de sedimente de la
Sulina la Zatoane), care ilustreaza diagrama de distributie a vanturilor in apropiere de tarm (Nota: orientarea
figurii)...........................................................................................................................................................................34
Figura 3.4 Evolutia costiera pe termen scurt pentru celula de sedimente de la Sulina la Zatoane (N1)................35
Figura 3.5 Modificare pe termen scurt pentru celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (N2) ..............36
Figura 3.6 Rate potentiale de transport aluvionar la Casla Vadanei Sud ................................................................37
Figura 3.7 Rate potentiale de transport aluvionar la Portita Sud .............................................................................38
Figura 3.8 Modelul conceptual al unitatii nordice ....................................................................................................40
Figura 3.9 Modelele de eroziune si acumulare: de la Sulina la Sf. Gheorghe..........................................................50
Figura 3.10 Modelele de eroziune si acumulare: de la Ciotic la Capul Midia .........................................................52
Figura 3.11 Rezumatul riscului de eroziune pentru Unitatea nordica.....................................................................64
Figura 4.1 Diviziunea celulei sedimentare Midia – Constanta de la Unitatea sudica in sub-sectoare: Golful
Mamaia (S1) si Constanta (S2) ....................................................................................................................................75
Figura 4.2 Diviziunea Unitatii sudice de la Portul Constanta la Vama Veche in celule sedimentare costiere:
Eforie – Capul Tuzla (S3), Capul Tuzla – Portul Mangalia (S4) si 2 Mai – Vama veche (S5)..................................76
Figura 4.3 Diagrama de distributie a valurilor pentru celula de sedimente Midia - Constanta (a se observa
orientarea din figura). .................................................................................................................................................80
Figura 4.4 Diagrama de distributie a valurilor pentru celula de sedimente Eforie – Capul Tuzla (a se observa
orientarea din figura). .................................................................................................................................................82
Figura 4.5 Diagrama de distributie a valurilor pentru celulele de sedimente Capul Tuzla - Mangalia si 2 Mai -
Vama Veche .................................................................................................................................................................84
Figura 4.6 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru sectorul Golful Mamaia (de la Portul Midia pana la
Tomis) (S1), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de
ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta
retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri.
Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare..............................................................................85
Figura 4.7 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru Tomis - Golful Constanta (S2), in cazul a trei tipuri de
furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei.
Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu
al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in
Rapoartele de modelare ..............................................................................................................................................86
Figura 4.8 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru celula de sedimente de la Eforie pana la Capul Tuzla
(S3), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani,
pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea
maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe
informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare................................................................................................87
Figura 4.9 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru celula de sedimente de la Capul Tuzla la Portul
Mangalia (S4), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de
Figura 4.10 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru celula de sedimente de la Portul Mangalia la Vama
Veche (S5), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de
Figura 4.11 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la Tomis.........................................................................90
Figura 4.12 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la nord de Capul Tuzla ................................................91
Figura 4.13 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la nord de Capul Tuzla ................................................92
Figura 4.14 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la 2 Mai..........................................................................93

Figura 4.15 Modelul conceptual al unitatii sudice ....................................................................................................95
Figura 4.16 Prezentare rezumativa a riscului de eroziune pentru Unitatea sudica ..............................................121
Figura 5.1 Starea protectiilor existente Celula Golful Musura ...............................................................................138
Figura 5.2 Starea protectiilor existente - Celula Sulina ...........................................................................................140
Figura 5.3 Starea protectiilor existente - Celula Zatoane - Midia ...........................................................................145
Figura 5.4 Starea protectiilor existente - Celula Capul Midia – Portul Constanta.................................................150
Figura 5.5 Starea protectiilor existente - Celula Eforie – Cap Tuzla.......................................................................155
Figura 5.6 Starea protectiilor existente - Ceulal Cap Tuzla - Mangalia..................................................................159
Figura 5.7 Starea protectiilor existente – Celula 2 Mai – Vama Veche...................................................................164
Figura 5.8 Strategia recomandata – Unitatea nordica al litoralului romanesc ......................................................186
Figura 5.9 Strategia recomandata – Unitatea sudica al litoralului romanesc ........................................................212

Tabele
Tabelul 3.1 Impartirea Unitatii nordice in celule de sedimente si sub-sectoare......................................................29
Tabelul 3.2 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor plajei pentru Unitatea nordica .......31
Tabelul 3.3 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor din zona litorala imersata a Deltei
Dunarii .........................................................................................................................................................................31
Tabelul 3.4 Ratele multianuale de eroziune pentru 1979-2006, asa cum au fost derivate din harti. ......................54
Tabelul 3.5 Estimari ale retragerii prevazute pana in 2040 aplicand regula Bruun in doua ipoteze privind
cresterea nivelului marii. Mai multe informatii despre parametrii utilizati in calcul se gasesc in Raportul
Modelarii Liniei Tarmului, volumul 4. ......................................................................................................................57
Tabelul 3.6 Estimarea zonei cu risc de eroziune pe scara larga pentru unitatea nordica .......................................60
Tabelul 3.7 Impactul asupra mediului varianta "fara interventie" ...........................................................................65
Tabelul 4.1 Diviziunea Unitatii sudice in celule de sedimente si sub-sectoare. ......................................................76
Tabelul 4.2 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor de plaja pentru Unitatea sudica .....78
Tabelul 4.3 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor in zona litorala submersa ...............78
Tabelul 4.4. Rate multianuale de eroziune pentru Unitatea sudica, in perioada 1979-2006, culese de pe harti..109
Tabelul 4.5 Estimari ale retragerii prevazute pana in 2040 aplicand regula Bruun in doua ipoteze privind
cresterea nivelului marii. Mai multe informatii despre parametrii utilizati in calcul se gasesc in Raportul
Modelarii Liniei Tarmului, volumul 4 .....................................................................................................................111
Tabelul 4.6 Estimarea zonala la scara larga a riscului de eroziune pentru Unitatea nordica...............................112
Tabelul 4.7 Impacturile de mediu ale scenariului fara interventie in Unitatea sudica .........................................122
Tabelul 5.1 evaluarea starii protectiei ......................................................................................................................136
Tabelul 5.2a Sumarul efectelor asupra zonei costiere – Golful Musura pana la digurile le de la Sulina.............139
Tabelul 5.2b Sumarul efectelor asupra zonei costiere – Jetelele de la Sulina pana la capatul sudic al insulei
Sahalin (Zatoane).......................................................................................................................................................141
Tabelul 5.2c Sumarul efectelor asupra zonei costiere – Zatoane pana la Portul Midia.........................................146
Tabelul 5.3a Sumarul efectelor asupra zonei costiere – Golful Mamaia – Capul Midia pana la Portul Constanta
....................................................................................................................................................................................151
Tabelul 5.3b sumarul efectelor asupra zonei costiere – Eforie – Capul Tuzla .......................................................156
Tabelul 5.3c Sumarul efectelor asupra zonei costiere – Cap Tuzla – Mangalia.....................................................160
Tabelul 5.3d Sumarul efectelor asupra zonei costiere – 2 Mai –Vama Veche........................................................165
Tabelul 5.4 Sumarul optiunilor strategice de protectie costiera pentru Unitatea nordica....................................172
Tabelul 5.5 Sumarul optiunilor strategice de protectie costiera pentru Unitatea sudica......................................187
Tabelul 5.6 Prezentare rezumativa a optiunilor de management al eroziunii costiere aflate la dispozitia
managerilor de coasta ...............................................................................................................................................215
Tabelul 5.7 Avantajele si dezavantajele tipurilor de materiale utilizate pentru optiunile de protectie...............226
Tabelul 5.8 Evaluarea preliminara a optiunilor de protectie pentru Unitatea nordica.........................................231
Tabelul 5.9 Evaluarea optiunilor pentru Unitatea sudica.......................................................................................236

Cuvant inainte
Documentul reprezinta livrabilul contractual „Raport Diagnostic”. Acesta va constitui
ulterior o anexa tehnica justificativa a Master Planului privind reabilitarea litoralului
romanesc.
Scopul Master Planului este de a facilita restaurarea si protejarea litoralului romanesc.
Factorii de mediu sunt o prioritate majora pentru Master Plan, asadar este necesara o
intelegere globala a factorilor naturali si antropici care provoaca schimbari ale zonei
costiere, precum si a legaturilor dintre acestia. Studiile de teren si rapoartele de
modelare hidraulica elaborate prin acelasi contract de asistenta tehnica furnizeaza
detalii cu privire la acesti factori.
Rapoartele-cheie care formeaza baza pentru elaborarea acestui document sunt:
• Raportul privind dinamica costiera care prezinta analiza aspectelor de
morfodinamica, dezvoltat in cadrul etapei de proiect privind studiile de teren si
care a fost elaborate de catre expertii de la Halcrow, GeoEcoMar, Universitea din
Bucuresti, INCDM, ISMAR si IPTANA;
• Raportul de modelare hidraulica a fost redactat in patru volume de expertii de la
Halcrow, ISMAR si GeoEcoMar;
• Raportul de expertiza generala a structurilor de protectie costiera care a fost
elaborat de catre experti de la Halcrow si IPTANA; si
• Raportul de referinta privind mediul pentru intreaga zona costiera, elaborat de
Halcrow, cu asistenta din partea INCDM.
Structura raportului este dupa cum urmeaza:
Sectiunea 1 - Introducere: ofera informatii generale cu privire la proiect, defineste
zona de studiu si notiunea de intelegere conceptuala a comportamentului zonei de
coasta;
Sectiunea 2 – Diagnosticul zonei costiere - Relieful de coasta la scara larga: aceasta
sectiune descrie aspectul general al coastei si factorii-cheie care afecteaza
morfodinamica acesteia, priviti atat sub aspectul proceselor actuale cat si al celor
viitoare. Aceste informatii au fost apoi utilizate pentru a dezvolta un model
conceptual probabil asupra dezvoltarii geomorfologice viitoare.
Sectiunea 3 - Diagnosticul zonei costiere - unitatea nordica: aceasta sectiune prezinta
modelul conceptual de evolutie a coastei pentru sectorul dintre Golful Musura si
Capul Midia si trateaza potentialele schimbari viitoare precum si impactul acestora
asupra mediului, excluzand interventia suplimentara a omului. Rezultatele sunt
concretizate sub forma unei evaluari a riscului de eroziune costiera.
Sectiunea 4 - Diagnosticul zonei costiere - unitatea sudica: aceasta sectiune are aceeasi
structura ca si cea anterioara, fiind delimitata intre Capul Midia si granita cu Bulgaria
(la sud de Vama Veche).
Sectiunea 5 - Optiuni de management al zonei costiere: aceasta sectiune evalueaza
optiunile pentru managementul costier in viitor. Abordarea vizeaza o analiza initiala
a starii protectiilor si a efectelor acestora asupra zonelor de coasta adiacente. A doua
parte se opreste asupra analizei strategice de abordare pentru intreaga coasta, urmata
de o dezbatere si evaluare preliminara a optiunilor adecvate sectoarelor costiere care
Pagina 1
necesita interventie. Aceste evaluari vor trebui sa fie dezvoltate in continuare si

evaluate cu partile interesate de proiect si echipa care elaboreaza Evaluarea Strategica
de Mediu a Master Planului.
Pagina 2
1 Introducere
1.1 Cadrul general

Firma Halcrow a fost angajata de A.N. “APELE ROMANE”, Administratia Bazinala
de Apa Dobrogea-Litoral ABADL (Ministerul Mediului si Padurilor din Romania)
pentru a oferi asistenta tehnica la intocmirea proiectelor de reducere a eroziunii
costiere pe coasta romaneasca a Marii Negre.
Asistenta tehnica se refera la Programul Operational Sectorial de Mediu din Romania
(POS Mediu), care este unul dintre cele noua programe operationale din cadrul
Obiectivului "Coeziune" din perioada de programare a Uniunii Europene 2007-2013.
Acest proiect se leaga concret de Axa Prioritara 5 a POS Mediu, „Implementarea unei
infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale in zonele cele mai
vulnerabile"; domeniul major de interventie 2 "Reducerea eroziunii costiere".
Obiectivul general al proiectului il constituie protejarea si imbunatatirea calitatii
mediului si a conditiilor de trai in zona sudica a coastei, care este grav amenintata de
eroziune.
Proiectul necesita dezvoltarea unui nou Master Plan al zonei costiere in vederea
definirii unei viziuni durabile si strategice de administrare a intregii coaste romanesti,
tinand seama de interactiunile tuturor zonelor. Master Planul va stabili prioritatile de
reabilitare a coastei romanesti, cu accent pe reconstructia si ameliorarea mediului.
Pentru crearea unui Master Plan durabil, este esentiala intelegerea completa a
factorilor naturali si antropologici si sa se tina seama de legaturile dintre acestia.
Studiile de teren si modelarile hidrografice realizate in cadrul acestor servicii de
asistenta tehnica prezinta rezultatele studierii detaliate a acestor factori. Principalele
rapoarte care au stat la baza raportului de fata sunt urmatoarele:
• Raportul privind dinamica coastei (Halcrow 2011a), care a fost realizat de
specialisti de la Halcrow, GeoEcoMar, Universitatea Bucuresti, INCDM,
ISMAR si IPTANA. Raportul privind dinamica coastei prezinta imaginea
dinamicii costiere care a fost asamblata in faza efectuarii studiilor de teren din
cadrul proiectului;
• Raportul de modelare hidraulica a fost realizat in patru volume (Halcrow
2011b-c) de catre specialistii de la Halcrow, ISMAR si GeoEcoMar;
• Raportul privind starea mijloacelor de protectie costiera, care a fost evaluat de
catre specialistii de la Halcrow si IPTANA; si
• Raportul de referinta privind starea mediului pentru intreaga zona costiera,
intocmit de Halcrow cu sprijinul INDCM.
Prezentul Raport de diagnostic al zonei costiere sintetizeaza informatiile din toate
rapoartele de mai sus si interpretarea acestora de catre specialisti si cuprinde o noua
analiza pentru fundamentarea alegerii optiunilor in cadrul Master Planului. In Figura
1.1 este prezentata o schema care arata relatiile dintre aceste rapoarte.
Pagina 1
Figura 1.1 Schema Raportului de diagnostic al zonei costiere
Pagina 2
1.2 Structura raportului

Raportul are urmatoarea structura:
Capitolul 1 – Introducere: ofera informatii generale asupra proiectului, defineste
zona de studiu si introduce conceptul de intelegere conceptuala a comportamentului
costier;
Capitolul 2 – Diagnosticul zonei costiere – Cadrul de ansamblu al coastei: capitolul
descrie caracterul general al coastei si principalii factori care influenteaza evolutia
coastei, atat in momentul de fata, cat si in viitor. Aceste informatii sunt apoi utilizate
pentru a realiza un model conceptual al dezvoltarii geomorfologice actuale si viitoare
probabile a zonei.
Capitolul 3 – Diagnosticul zonei costiere pentru Unitatea nordica: acest capitolul
prezinta modelul conceptual al modificarii coastei pentru unitatea costiere dintre
Golful Musura si Capul Midia. Reuneste toate informatiile de fundamentare cuprinse
in anexe si anume: modificarile istorice, procesele costiere actuale, geomorfologia si
principalele elemente de mediu. Capitolul ia in discutie de asemenea posibilele
modificari viitoare si impactul rezultat din acestea asupra modificarii mediului
costier, pornind de la premisa absentei oricarei interventii viitoare a factorului uman.
Rezultatele sunt prezentate sub forma unei evaluari a riscului de eroziune costiera.
Capitolul 4 – Diagnosticul zonei costiere pentru coasta sudica a Romaniei: capitolul
urmareste aceeasi structura ca si cel precedent, aplicata la coasta sudica.
Capitolul 5 – Optiuni de administrare a coastei: capitolul evalueaza optiunile de
administrare viitoare a coastei. Incepe cu o analiza initiala a starii mijloacelor de
protectie si a efectelor acestora asupra coastei invecinate, continuand apoi cu o
analiza strategica a optiunilor de protectie pentru ansamblul coastei, dupa care ia in
discutie optiunile generice adecvate pentru zonele costiere unde este considerata
necesara interventia.
1.3 Zona de studiu

Zona de interes pentru proiect o constituie intreaga linie de coasta a Romaniei, situata
in partea de vest a Marii Negre si avand o lungime de aproximativ 240 km. Limitele
geografice sunt golful Musura, la nord, si Vama Veche, la Sud, asa cum se poate
vedea in Figura 1.2.
In scopul analizei, coasta a fost impartita in doua unitati sau zone litorale: Unitatea
nordica, de la Golful Musura la Portul Midia, si Unitatea sudica, de la Capul Midia la
Vama Veche.
Pagina 3
Figura 1.2 Zona de studiu
1.4 Definirea abordarii conceptuale

Scopul Master Planului este acela de a facilita reabilitarea si protectia coastei
romanesti. Factorii de mediu reprezinta principala prioritate a Master Planului. Este
esential sa se tina seama de intelegerea facturilor naturali si antropogeni care
determina modificarea coastei si a relatiilor dintre acestia.
Intelegerea evolutiei coastei necesita cunoasterea contextului de mediu in care se
situeaza o anumita portiune a coastei. Acesta include interactiunile dintre diferitele
tipuri de elemente geomorfologice si formele mari de relief la diferite scari temporale
si importanta diversilor factori care forteaza si constrang aceste interactiuni.
Contextul de mediu include, de asemenea, influenta factorilor geologici (miscari
tectonice, structura geologica, litologie si relief), climatici si oceanografici de fond.
Acestia afecteaza la randul lor procesele costiere, modelele de eroziune, transport si
depozitare a sedimentelor si, in ultima instanta, morfologia coastei (Defra/EA, 2009).
Pagina 4
Reprezentarea concisa a celor de mai sus prin text si / sau scheme grafice este
denumita "abordare conceptuala" sau "model conceptual”, iar documentul de fata
rezuma abordarea conceptuala a proceselor costiere si a reactiei morfologice la
nivelul coastei romanesti.
Acest model conceptual ofera o descriere sau „relatare” a modului in care
functioneaza coasta prin reunirea tuturor informatiilor disponibile referitoare la
caracteristicile coastei, factorii care determina modificarea coastei, influentele
factorilor umani (si a altor factori) asupra vitezei de modificare si informatii privind
modificarea liniei tarmului in trecut. Astfel se constituie o baza de referinta pentru
evaluarea modificarilor morfologice probabile determinate de interventiile de
administrare, care a fost utilizata pentru prognozarea posibilelor evolutii viitoare ale
coastei in absenta oricarei interventii umane. De asemenea, modelul a fost utilizat in
dezvoltarea de optiuni pentru administrarea coastei in viitor.
Pagina 5
2 Diagnosticul zonei costiere – vedere de ansamblu
2.1 Introducere
Acest capitol are scopul de a realiza o prezentare la scara de ansamblu a zonei
costiere romanesti, care sa stea la baza realizarii noului Master Plan. Capitolul
reuneste informatii incluse in rapoartele anterioare din cadrul studiului, respectiv,
Raportul privind dinamica costiera, Raportul de mediu si cele patru Rapoarte de
modelare (Prezentarea generala a datelor existente, Raportul de modelare
hidrografica 3D, Raportul de modelare a valurilor si Raportul de modelare a liniei
tarmului). Pornind de la aceste surse, capitolul de fata traseaza cadrul de ansamblu al
coastei, descriind principalele caracteristici ale liniei tarmului si identificand
elementele de mediu care controleaza procesele costiere actuale. Sunt de asemenea
luate in discutie posibilele modificari ale situatiei din prezent a coastei ca urmare a
modificarilor viitoare ale climei globale.
Aceste informatii au fost utilizate pentru a realiza un model conceptual al dezvoltarii
geomorfologice actuale si viitoare probabile a coastei.
2.2 Caracterul general al coastei
2.2.1 Cadrul geologic si sedimentologic

Coasta romaneasca se situeaza in partea de vest a Marii Negre si are o lungime de
aproximativ 240 km. Limitele geografice sunt mai curand de natura politica decat
geomorfologica, fiind constituite de frontiera ucraineana, in golful Musura, la nord, si
frontiera bulgara, in apropiere de Vama Veche, la Sud, asa cum se poate vedea in
Figura 1.2.
Din punct de vedere geomorfologic, coasta poate fi impartita in doua mari unitati sau
zone. Aceste doua portiuni de coasta au un bilant sedimentar diferit si reactioneaza
foarte diferit la actiunea principalilor factori de mediu.
Unitatea nordica se compune din ampla coasta a Deltei Dunarii, cu complexul
lagunar Razim (Razelm) - Sinoe, avand plaje joase in zona deltaica / lagunara si pante
submarine line. Se intinde de la Golful Musura pana la Portul Midia si are o lungime
de aproximativ 160 km. Unitatea sudica este foarte diferita ca forma si are faleze moi
cu mici plaje-buzunar in fata, despartite de mici bare litorale de nisip. Aceste plaje au
pante submarine mai abrupte decat in Unitatea nordica.
Delta Dunarii se compune din depozite litorale, deltaice si lacustre relativ tinere (din
punct de vedere geologic), formate in decursul ultimilor aproximativ 10.000 de ani.
Spre deosebire de aceasta, Unitatea sudica prezinta aflorimente de depozite mult mai
vechi, precuaternare, calcarelele sarmatiene fiind cele mai raspandite in zona de plaja
(Chiriac, 1960). Deasupra acestor depozite calcaroase se gasesc straturi de argila
pleistocena, acoperite, la randul lor, de strate groase de loess si paleosoluri care
dateaza din Pleistocenul Mijlociu (Balescua et al., 2003). Loessul este un sediment
eolian format prin acumularea de sedimente siltice, prafoase transportate de vant, cu
cantitati mai reduse de nisip si argila, cimentate slab cu carbonat de calciu. Rezultatul
este o serie de faleze instabile, susceptibile de cedare prin alunecari de teren, cu
eliberare de sedimente siltice si, ocazional, de nisipuri foarte fine.
Pagina 6
Plajele Deltei Dunarii sunt in cea mai mare parte compuse din nisipuri fine bine
sortate, provenite in principal din aluviunile transportate de Dunare. Exista, de
asemenea, fragmente de scoici si cochilii de alte moluste, scoicile fiind mai prezente in
partea de sud a deltei. In momentul de fata, majoritatea acestor cochilii previn de la
specii alogene, introduse in zona in urma cu cateva zeci de ani.
Contrastant, plajele aflate de-a lungul Unitati sudice, situate in fata falezelor, sunt in
general mai stancoase, cu o acoperire mai redusa cu sedimente. Exista scurte portiuni
de plaje cu nisip, dar sedimentul tinde sa fie constituit din nisipuri cu granulatie
medie spre mare. Aici, Dunarea a avut o influenta mai redusa, mai ales dupa
construirea digurilor Portului Midia, care au blocat complet transportul litoral. Intre
Golful Mamaia si Constanta inca sunt prezente nisipurile fine provenite din Dunare.
Cochiliile si fragmentele de cochilii constituie o componenta importanta a plajelor din
Unitatea sudica, reprezentand pana la 98% din sedimentele de pe plaje la sud de
Agigea. Majoritatea fractiei nisipoase terigeneeste relicta, provenind din fostele vai de
rauri de la Techirghiol, Carasu si Ostrov, din Holocenul Tarziu, desi pe plaja se
intalnesc si fragmente de calcar si pietre provenite din eroziunea structurilor de
protectie si a falezelor joase. Unele plaje au fost de asemenea reconstruite artificial,
fapt care a introdus noi sedimente in sistemul plajei.
2.2.2 Geomorfologia coastei

Unitatea nordica este dominata de Delta Dunarii. Aceasta este a doua delta ca
marime din Europa, iar conditiile deltaice au aparut aici in era cuaternara, cand
Dunarea a inceput sa se verse in Bazinul Marii Negre (Panin, 1998). Formarea sa a
fost puternic influentata de o serie de transgresiuni si regresiuni in Cuaternar (a se
vedea Sectiunea 3.1.1.4 din Raportul privind dinamica costiera pentru detalii
suplimentare), dar si-a inceput faza curenta de evolutie acum cca 2000 de ani. Atunci,
lobul Sulina se afla la extindere maxima (aproximativ 12 km spre larg), dar in ultimii
2000 de ani s-a aflat intr-o eroziune aproape continua, in timp ce deltele Sf. Gheorghe
II si Chilia au progradat (Panin, 1998).
Campia deltaica marina se caracterizeaza prin prezenta a numeroase bare fosile de
plaja marina, care au fost integrate in campia deltaica in perioada de progradare a
deltei. Barele de nisip maritim pot fi izolate sau juxtapuse. Exemple de astfel de
complexe de bare de plaja sunt Saraturile, Letea, Perisor si Chituc. Barele de plaja tind
sa se aiba inaltimi de la cateva zeci de centimetri pana la 1,7 metri deasupra nivelului
mediu al marii, in timp ce zonele de depresiune dintre acestea se gasesc sub nivelul
mediu al marii sau putin deasupra acestuia. Exista, de asemenea, zone de dune care
pot atinge inaltimi de pana la 12 metri. Bariera de plaja actuala este si ea foarte joasa,
situandu-se intre 0,7 m si 1,5 m deasupra nivelului mediu al marii. Ca urmare, zona
este expusa la inundatii.
Modificarile istorice si contemporane ale pozitiei liniei tarmului sunt discutate in
capitolele urmatoare, dar, pe scurt, linia tarmului dintre Sulina si Sf. Gheorghe este
supusa in momentul de fata unui proces de eroziune rapida, cu o medie de 10 m pe
an in zona centrala (Stanica et al., in presa), in timp ce lobul Sf. Gheorghe avanseaza
treptat prin formarea si reconfigurarea insulei Sahalin (Sacalin) prin procesele
aluvionare. La sud de Sahalin, coasta este in general afectata de o eroziune neta, cu
exceptia subsectoarelor Periteasca si Chituc Sud – Capul Midia. Desi inainte de
constructia barajelor de la Portile de Fier I si Portile de Fier II a existat o tendinta
similara de modificare (mai putin la extremitatea nordica a plajei Sulina), de la
inceperea exploatarii barajelor si de la extinderea digurilor de la Sulina a crescut
Pagina 7
semnificativ viteza de eroziune a portiunii centrale a sectorului Sulina – Zatoane

(Stanica si Panin, 2009; Stanica et al.).
Formarea de dune pe plaja Sf. Gheorge tinde sa aiba un caracter sezonier, cu o
crestere a avandunelor intre lunile aprilie si decembrie si o tendinta de eroziune neta
din decembrie pana in aprilie (Vespremeanu-Stroe si Preoteasa, 2007).
Coasta sudica se caracterizeaza printr-un hinterland colinar si stanci care strabat un
strat de loess moale aflat deasupra unui strat de baza calcaros, cu o inaltime intre 15
si 20 de metri. Spre interior se gaseste Platoul Dobrogei, un platou de pe care raurile
curg spre coasta si spre Dunare. Partile inferioare ale albiilor care coboara spre coasta
sant ocupate in prezent de lacuri si lagune despartite de mare prin bariere de plaja
din nisipuri grosiere, bogate in cochilii, cu inaltimi de pana la 5 m (Charlier si
Charlier, 2010). Sedimentele nisipoase din care sunt constituite aceste plaje sunt
probabil in cea mai mare parte relicte, provenind din sedimentele din Dunare
transportate de-a lungul coastei in trecut sau din remanierea sedimentelor provenite
din fostele vai ale raurilor. Dovezile mineralogice sugereaza faptul ca nisipul din
Dunare a fost transportat chiar pana la Capul Constanta, dar nu si dincolo de acesta
(Kuroki, 2006) (a se vedea si Raportul privind dinamica sedimentelor). In spatele
barierelor de plaja se gasesc cateva lacuri, dintre care doua s-au format in depresiuni
complet izolate de mare si cu un aport limitat de apa dulce: Mangalia si Techirghiol.
Falezele instabile din roci moi aflate de-a lungul Unitatii sudice sunt susceptibile de
prabusire prin alunecari de teren. Stratele de loess si paleosol permit infiltrarea apei,
insa stratee de argila de la baza sunt impermeabile; aceasta inseamna ca argilele
devin alunecoase si se formeaza o suprafata de translatie intre limita loessului si
stratele de argila de dedesubt. Ca urmare a proceselor subaeriene si a actiunii
valurilor in partea frontala, falezele aflate deasupra argilelor aluneca in jos, iar
sedimentele, care sunt in general prea fine pentru a se acumula pe plaja, sunt
transportate de valuri in larg.
Caracterul acestor plaje variaza semnificativ in toata partea sudica a zonei de studiu,
de la plaje foarte inguste (de ex. Mamaia Sud) la foarte late, avand in spate zone joase
de vegetatie (de ex. intre Navodari si Navodari Sud) si de la tarmuri cu pietre la
nisipuri fine. Plaja Mamaia, situata in partea de nord a unitatii sudice, este cea mai
cunoscuta plaja de pe litoralul romanesc si este formata din nisip fin adus de Dunare.
Este o plaja nisipoasa joasa, aflata in fata lacului Siutghiol. Evolutia sa, in special in
ultimele decenii, este discutata mai pe larg in capitolele ulterioare ale raportului, insa
in momentul de fata este supusa eroziunii pe toata lungimea sa. Ca si in restul
Unitatii sudice, plajele sunt sarace in sedimente si, ca atare, sunt vulnerabile la
eroziunea cauzata de furtuni, cand volume insemnate de sedimente sunt antrenate in
afara plajei. Prin acest mecanism se produce o pierdere neta de sedimente la nivelul
plajelor, iar in momentul de fata plajele nu se refac complet in perioadele de calm.
Principalul proces de eroziune se produce iarna, cand conditiile sunt mai severe (a se
vedea textul referitor la inundatiile produse de furtuna la Capitolul 3.3.2).
2.2.3 Caracteristicile batimetrice si hidrologice ale zonei de larg

Marea Neagra este o mare interioara, cu o suprafata de 436.400 km2 si o adancime
maxima de 2.206 m. Este situata intr-un bazin vechi, supus activitatii tectonice care a
generat in trecut o subsidenta accentuata si izolarea periodica a Marii Negre de alte
mari. In prezent, se considera ca subsidenta in zona costiera din jurul Deltei Dunarii
este de aproximativ 1,5-1,8 mm pe an (Panin, 1998).
Pagina 8
Marea Neagra este legata de Mediterana, mai intai prin Stramtoarea Bosfor si Marea
Marmara, apoi prin Stramtoarea Dardanele. De asemenea, este legata de Marea Azov
prin Stramtoarea Kerci. Marea Neagra are un bilant hidrologic net pozitiv, cu
realizarea schimbului de apa prin cele doua stramtori. Primeste, de asemenea, un
aport fluvial insemnat, in special prin fluviile Dunare, Don si Nipru.
O caracteristica esentiala a Marii Negre este aceea ca este cel mai mare bazin
meromictic din lume, ceea ce inseamna ca straturile de apa superioare oxigenate nu
se amesteca cu apele de adancime. Acest fenomen este rezultatul topografiei moderne
a bazinului si aportului fluvial insemnat. Apele fluviale care se varsa in mare sunt
mai reci, nesaline si, ca atare, mai putin dense decat curentii din Mediterana. Ca
urmare, aceste ape plutesc deasupra celor mai sarate si mai dense provenite din
Mediterana. Urmarea este o structura verticala puternic stratificata, in care se mentine
un Strat Intermediar Rece (SIR) direct sub stratul de suprafata. Acest strat este format
din apa de suprafata sarata si rece, rezultata in urma racirii atmosferice locale si
scaderii aportului fluvial din lunile de iarna. Sub acest strat se gaseste un mediu
anoxic. Desi prezenta stratului anoxic nu influenteaza direct procesele costiere, are
totusi un rol semnificativ in ecosistemul marin dinamic, ducand la proliferari de
suprafata ale organismelor la sfarsitul primaverii si vara. Acest mediu anoxic si, ca
urmare, frecventa proliferarilor, a fost influentat de modificarea debitelor de apa, de
exemplu, prin constructia de mari baraje si capacitati industriale in toate bazinele
retelelor hidrografice.
Situarea coastei romanesti in partea de vest a Marii Negre este semnificativa din
punctul de vedere al expunerii. Zona din largul coastei romanesti se caracterizeaza
printr-o platforma continentala cu adancimi mici, care este cea mai mare platforma
continentala din aceasta mare, insa linia coastei este de asemenea expusa la un fetch
amplu pentru valurile de furtuna din nord-est si est. Orientarea generala pe directia
nord – sud a coastei, relativ la directia principala a vanturilor si valurilor de furtuna
dinspre nord-est, inseamna si ca, la scara larga, zona costiera este expusa direct
conditiilor celor mai aspre. Pe plan mai restrans, energia variaza datorita diferentelor
de orientare a liniei tarmului si regimului batimetric din apropierea tarmului, precum
si protectiei determinate de diferitele structuri costiere.
2.2.4 Activitatile umane

Unitatea nordica este dominata de intinderi mai joase si de zona de delta a Dunarii,
fiind in mare parte o zona protejata relativ neafectata de urbanizare. Cu toate acestea,
alte interventii care au afectat cursul Dunarii si aportul de sedimente au un impact
semnificativ asupra evolutiei liniei tarmului, fapt discutat mai pe larg in capitolele
urmatoare din raport.
Prin contrast, Unitatea sudica este cea unde sunt concentrate activitatile economice.
Constanta este al doilea oras ca marime din Romania si centrul turismului litoral
romanesc, principala plaja turistica intinzandu-se de la Navodari, la nord de
Constanta, pana la Vama Veche, in sud. De asemenea, de-a lungul coastei romanesti
exista cateva porturi mari: Constanta, Midia si Mangalia. La Constanta, porturile
Constanta Nord si Midia deservesc platformele industriale si petrochimice invecinate.
De-a lungul coastei Marii Negre se practica pescuitul comercial stationar sau prin
traulare, dar scaderea numarului cherhanalelor si, ca urmare, reducerea cotelor de
pescuit au limitat dezvoltarea acestei industrii.
Pagina 9
Informatii suplimentare privind activitatile din zona costiera si mediul socio-

economic pot fi gasite in Raportul de mediu.
2.2.5 Biodiversitatea, peisajul si patrimoniul cultural

Zona de studiu este constituita dintr-o mare varietate de peisaje si habitate, regiunea
joasa si mlastinoasa a Delte Dunarii, la nord, si pana la falezele marine si plajele cu
nisip si pietris de la limita sudica.
De-a lungul tarmului se gasesc 19 arii Natura 2000, dintre care una acopera insasi
Marea Neagra. Ariile Natura 2000 sunt arii protejate de legislatia Uniunii Europene si
cuprind Arii de Protectie Speciala (SAP) pentru pasari si Arii Speciale de Conservare
(SAC) pentru alte specii si pentru locuitori. In zona costiera exista sase SAP si noua
SCI. Ariile SCI sunt situri care au fost adoptate de Comisia Europeana, dar nu au fost
desemnate inca oficial de guvernul fiecarei tari. Pe langa acestea, exista 10 zone
desemnate ca fiind de importanta nationala.
Delta Dunarii este Rezervatie a Biosferei si este cea mai mare zona naturala protejata
din tara, cu o suprafata de 580.000 ha; are un triplu statut international: Rezervatie a
Biosferei, Zona Ramsar si Bun al Patrimoniului Natural si Cultural Mondial. Singura
zona umeda care mai este desemnata ca fiind de importanta internationala este
Techirghiol (din 2006).
De-a lungul coastei, exista numeroase constructii de interes cultural si religios, in
special in regiunea Constantei. Totusi, in zona nu sunt situri submerse de importanta
istorica si / sau culturala clasificate corespunzator.
In ciuda varietatii peisajului, nu exista puncte de interes peisagistic desemnate ca
atare in zona. Coasta a suferit modificari semnificative in ceea ce priveste caracterul
peisajului, in special ca rezultat al activitatilor antropogene. Printre acestea se numara
constructia de amenajari hidrotehnice, imbunatatiri funciare pentru constructia de
hoteluri si zone rezidentiale si realizarea de diverse tipuri de structuri de protectie a
coastei (diguri de protectie din beton, diguri de larg, stabilizari de faleze etc.), aflate
in momentul de fata intr-un proces de degradare.
Informatii suplimentare privind biodiversitatea, peisajul si patrimoniul cultural
puteti gasi in Raportul de mediu. Anexa A detaliaza locatiile de patrimoniu cultural
de-a lungul coastei romanesti.
2.3 Factorii de mediu care influenteaza procesele costiere
2.3.1 Regimul mareic

Marea Neagra este un mediu micromareic, cu variatii minime ale nivelului apelor
datorate mareelor, amplitudinea mareelor primavara fiind de aproximativ 0,05 m
(JICA, 2008; pe baza analizei armonice a mareelor efectuate in 2000 si 2001 in
porturile Constanta si Mangalia); ca atare, curentii costieri nu sunt influentati
semnificativ de maree si orice crestere a nivelului marii se datoreaza vantului si
valurilor.
In ciuda amplitudinii reduse a mareelor, s-a creat un spatiu disponibil, in special de-a
lungul coastei deltaice, datorita variatilor nivelului relativ al marii, fapt care este
discutat in cele ce urmeaza.
Pagina 10
2.3.2 Variatiile nivelului marii

Modificarile nivelului apei in regiunea Marii Negre se produc pe diferite intervale
temporale si spatiale.
La nivel regional, respectiv, in regiunea Marii Negre, variatiile nivelului marii depind
de bilantul cantitatilor de apa care intra si care ies din bazinul Marii Negre. Exista
variatii mari ale nivelului marii la scara anuala si decadala, care pot ajunge pana la
20-30 cm (Stanev si Peneva, 2002). Bilantul cantitatilor de apa depinde de:
• varsarea apelor curgatoare, care reprezinta 80% din aportul de apa. Dunarea
are cea mai mare influenta, dar Nistrul si Niprul au de asemenea o contributie
importanta);
• evaporarea la suprafata marii;
• precipitatiile;
• apa care intra si iese prin Stramtoarea Bosfor; si
• apa care intra si iese prin Stramtoarea Kerci.
Toate aceste componente au importante variatii sezoniere si de la an la an, ca urmare

a modificarii conditiilor de clima existente. Exista un decalaj de aproximativ doua
luni intre variatiile sezoniere ale nivelului marii si cele ale debitului Dunarii.
Capitolul 2.1.2.3 din Raportul privind dinamica coastei analizeaza mai detaliat
variabilitatea aporturilor de apa.
Pe langa aceste variatii sezoniere si de la an la an, se inregistreaza o crestere neta
continua a nivelului mediu al Marii Negre, incepand din 1840, legata de cresterea
globala a nivelului marilor si oceanelor ca urmare a modificarilor climatice (a se
vedea Figura 2.1). Cresterea nivelului relativ al marii in perioada contemporana
(adica in ultimul secol) se situeaza intre 2,8 si 3,1 mm pe an (Dan et al., 2009), fapt
corelat cu cresterea globala eustatica a nivelului marilor si oceanelor de aproximativ
1,3 mm pe an (Malciu, 2000) si cu subsidenta de aproximativ 1,5-1,8 mm pe an (Panin,
1999).
Figura 2.1 Grafice cronologice ale nivelului mediu anal al Marii Negre la Sulina (1), Constanta
(2), Varna (3), Jibireni (4), Odessa (5), Sevastopol (6), Ialta (7), Kerci (8), Batumi (9) si ale
aportului mediu anual de apa la gurile Dunarii. Reproducere din Raportul privind dinamica
coastei.
Pagina 11
Pe langa variatiile pe termen mai lung si sezoniere ale nivelului marii, care se produc
la scara regionala, exista si variatii mai locale, pe termen scurt, ca rezultat al
modificarii presiunii atmosferice si a vitezei si directiei vantului.
Valurile de furtuna sunt asociate sistemelor meteo depresionare din larg. Orice sistem
de furtuna care vine din Mediterana este canalizat prin zonele joase din jurul
Bosforului, Muntilor Pontici si Caucazului, ceea ce limiteaza viteza si traseul
cicloanelor. Ca urmare, frecventa valurilor de furtuna in Marea Neagra este mai mica
decat in alte regiuni ale Oceanului Planetar, dar acestea provoaca pagube mai mari,
deoarece magnitudinea ridicarii nivelului marii este de 7-8 mai mare decat alte
variatii ale nivelului marii (Mungov si Daniel, 2000). Ca atare, valurile de furtuna in
zona Marii Negre pot conduce la o crestere a nivelului apei cu pana la 1,3 m peste
nivelul mediu (Panin, 1999; Mungov si Daniel, 2000).
S-au stabilit corelatii intre frecventa furtunilor si modificarile nivelului marii asociate
debitului apelor curgatoare (Stanev si Peneva, 2002), pe de o parte, si Oscilatia Nord-
Atlantica (NAO), fenomen care influenteaza frecventa cicloanelor de iarna, afectand,
prin urmare, volumul precipitatiilor si temperaturile de la suprafata marii. NAO este
un fenomen climatic care consta in fluctuatii ale diferentelor presiunii atmosferice la
nivelul marii intre minimul islandez si maximul azoric. Relatia dintre NAO si Marea
Neagra este opusul a ceea ce se intampla in estul regiunii Nord-Atlantice si in marile
din vecinatatea acesteia: in faza pozitiva a NAO apar ierni relativ reci si uscate si
invers (Oguz et al., 2006). Semnificatia relatiei dintre NAO s nivelul Marii Negre este
controversata si unii autori (de ex. Woolf si Tsimplis, 2003) sugereaza ca nu exista o
influenta clara.
Pe langa valurile de furtuna, de-a lungul acestei coaste se manifesta si seise. Seisa este
un "val stationar" si este tipica pentru bazinele inchise sau semiinchise, cum este cel al
Marii Negre. Ele pot fi provocate intr-o apa in rest calma, de regula de vantul
puternic care bate dintr-o singura directie sau de schimbari ale presiunii atmosferice
si au un efect similar valurilor de furtuna. In nord-vestul si vestul Marii Negre, seisele
au o durata care variaza intre cateva minute si 13 ore si amplitudini intre cativa
centimetri si 2,0 m (Panin, 1999). Acesta este un fenomen specific coastei nordice a
Romaniei, cu aparitia de cresteri bruste ale nivelului marii, de mana la aproximativ
1,5 m, urmate de o usoara scadere. Fenomenul se manifesta o data la unu pana la
cinci ani, in perioada 1958 – 2005 inregistrandu-se cinci astfel de evenimente, care au
produs inundatii in zona Sulinei (a se vedea capitolul 2.1.2.8 din Raportul privind
dinamica coastei). Diferenta dintre valurile de furtuna si seisa este ca, in cazul seisei,
valurile se deplaseaza in sus si in jos, spre deosebire de valurile eoliene care se
deplaseaza inainte. Semnele premergatoare seiselor sunt foarte reduse sau lipsesc
complet, motiv pentru care aceste fenomene sunt imprevizibile; totusi, la construirea
de structuri de protectie intr-o mare semiinchisa, cum este Marea Neagra, trebuie sa
se tina seama de posibilele cresteri ale nivelului apei datorate acestui fenomen.
In regiunea Marii Negre exista si riscul producerii de tsunami, ca urmare a
cutremurelor submarine. Totusi, modelarile matematice ale datelor referitoare la
tsunami indica faptul ca in Marea Neagra acestea sunt rare si nu reprezinta un risc
potential pentru zona costiera (Bondar, 2009).
2.3.3 Vanturile
In zona costiera a Romaniei se inregistreaza medii anuale ale vitezei vantului relativ
ridicate (intre 4,2 si 6,95 m/s), cu o tendinta de maxime din directia nord si nord-vest.
Pagina 12
Modelarea realizata in cadrul acestui studiu (a se vedea Raportul privind modelarea

valurilor) a relevat faptul ca viteza medie a vantului pe termen lung inregistreaza un
maximum in zona centrala a coastei (in jur de 6 m/s), reducandu-se catre nord (5,6
m/s) si sud (5,8 m/s); acest lucru s-ar putea datora expunerii mai mari a partii centrale
a coastei.
Vantul cel mai puternic se inregistreaza iarna (din decembrie pana in februarie), in
timp ce vara (din iulie pana in septembrie) intensitatea este mai redusa. Ca atare,
plajele tind sa se erodeze in timpul iernilor, care sunt caracterizate prin furtuni
frecvente, dar sa se regenereze intre aprilie si iunie, cand predomina vanturile mai
slabe din sud, in special in sectiunea sudica a coastei. Ca durata si frecventa, sunt
predominante furtunile din Unitatea nordica (peste 55%) (Panin, 1998).
Pe coasta se manifesta si fenomenul de briza, datorita diferentelor de temperatura
intre mare si uscat. Acest fenomen este mai pregnant intre lunile mai si septembrie,
cand se inregistreaza temperaturi mai ridicate la nivelul uscatului. Ele pot initia un
transport eolian, avand in vedere ca in aceasta perioada sedimentele de pe plaje si
dune sunt mai uscate si, ca atare, mai usor de antrenat. Vitezele mari ale vantului
inregistrate pe aceasta coasta au ca rezultat un flux puternic de nisip peste avandune.
Vespremeanu-Stroe si Preoteasa (2007), in urma studiilor efectuate pe dunele de pe
plaja de la Sf. Gheorghe, au constatat ca fata dinspre mare a dunelor creste in timpul
vanturilor de intensitate slaba spre medie de pe uscat (intre 5,5 si 12 m/s) si se
erodeaza in timpul vanturilor puternice (> 12 m/s).
Pe langa transportul eolian, vanturile joaca un rol important in producerea valurilor.
Valurile sunt importante in special sub aspectul transportului sedimentelor de-a
lungul acestei coaste, tinand seama de faptul ca amplitudinea mareelor si, ca urmare,
intensitatea curentilor este redusa si joaca un rol minor in transportul sedimentelor.
2.3.4 Valurile
Regimul valurilor din Marea Neagra este influentat atat de valurile de hula, cat si de
valurile de vant produse local. Inaltimea medie a valurilor semnificative de larg
creste dinspre nord (0,85 m) spre sud (0,95 m) (a se vedea Raportul de modelare a
valurilor). Directia vantului si valurilor de larg este variabila, insa exista si variatii
sezoniere, cu conditiile cele mai nefavorabile in perioada de iarna (din noiembrie
pana in martie) si conditii mai calme din aprilie pana in octombrie.
Peste 90% din valurile de vant si de hula se propaga dinspre nord-est si scad in
inaltime spre coasta, in apropierea tarmului (Royal Haskoning, 2004). Analiza
seturilor de date rezultate din observarea valurilor litorale indica faptul ca sunt in
oarecare masura mai adapostite zona de nord a golfului (fata de valurile din nord-est)
si cea de sud, imediat la nord de digul de larg al portului Constanta, unde valurile
din sud sunt restrictionate (a se vedea Raportul de modelare a valurilor). Adapostite
sunt si zonele din spatele structurilor, cum ar fi digul de la Sulina si insula Sahalin.
In timpul furtunilor din nord si sud, inaltimea valurilor de larg depaseste adesea 5 m.
Au fost determinate conditiile de valuri litorale pe o perioada de 100 de ani
(corespunzand unui nivel al apei pe 100 de ani egal cu nivelul mediu al marii + 1.05
m) in cadrul modelarii valurilor realizate pentru studiul de fata (a se vedea Raportul
de modelare a valurilor). S-a constatat ca de-a lungul coastei s-ar putea inregistra
valuri cu o inaltime de pana la 5,88 m.
Pagina 13
Coasta romana este foarte susceptibila la eroziune pe termen scurt datorata

furtunilor. Modelarile recente (vezi Raportul de Modelare a Liniei Tarmului Vol 4) au
investigat retragerea potentiala a liniei tarmului intr-un numar de locatii si a stabilit
ca eroziunea pe termen scurt cauzata de furtuni poate fi de ordinul zecilor de metri.
Retragerea cea mai accentuate cauzata de furtuni tinde sa se regaseasca in Unitatea
nordica unde sedimentul este mai fin si plajele mai aplatizate. Este de asteptat ca,
pentru o mare parte din coasta, o parte importanta a pierderii transversale de
sediment pe termen scurt sa fie recuperata dupa perioada de furtuna, cand hule mai
scurte (valuri constructive) sunt dominante. Totusi, in lungul unora dintre sectoarele
sudice in prezent pare sa fie o pierdere neta de sediment ce conduce la o diminuare a
plajelor pe termen lung.
2.3.5 Curentii si circulatia generala a apei

In Marea Neagra exista curenti complecsi, care actioneaza pe mai multe scari spatiale
si temporale. Acesti curenti nu sunt influentati de maree, datorita regimului
micromareic al regiunii, ci sunt determinati de circulatia atmosferica, vant si debitele
apelor curgatoare, fiind influentati de batimetria litorala si de prezenta structurilor
costiere si portuare, cum ar fi diferitele diguri.
De-a lungul platoului romanesc al Marii Negre exista un curent aproape permanent
in lungul tarmului, care acopera o banda de coasta care se intinde intre aproximativ
20 si 40km in larg. Acesti curenti paraleli cu tarmul sunt orientati pe directia nord-
sud, care corespunde circulatiei generale din bazinul vestic al Marii Negre, avand
viteze intre 5 si 10 cm/s. Forma bazinului Marii Negre genereaza doua turbioane in
partea de est si in cea de vest, precum si un curent circular, care inconjoara Marea
Neagra. Curentii sunt de asemenea influentati de varsarea Dunarii prin cele trei brate
ale sale. Curentii generati de varsarea fluviului influenteaza doar o portiune de cativa
kilometri de la gurile de varsare, dar in aceste zone se formeaza la adancimi mari
curenti slabi in directia opusa celor de suprafata.
2.3.6 Temperatura, umiditatea si precipitatiile

In zona se inregistreaza ierni in general blande (cu temperaturi predominant
pozitive) si veri calde (cu o medie de temperatura de 21-22°C). Sub aspectul dinamicii
coastei, acest fapt stimuleaza dezvoltarea vegetatiei de dune, dar poate facilita si
transportul eolian, prin uscarea sedimentelor. Pe de alta parte, transportul eolian este
influentat negativ de conditiile de umiditate, umiditatea relativa de-a lungul coastei
fiind mai mare decat in orice alta regiune din Romania. Temperaturile mai ridicate de
pe uscat genereaza brize intre uscat si mare (a se vedea sectiunea 2.3.3.).
Timp de cateva zile pe an, dunele si limita dinspre apa a plajelor ingheata. In aceasta
perioada eroziunea extremitatii dinspre apa a plajei si a dunelor se reduce, intrucat
inghetul face sedimentele mai coezive si mai rezistente la actiunea vantului si
valurilor.
Desi nivelul precipitatiilor in zona este redus (intre 383 si 531 mm/m2/an), pe coasta se
inregistreaza ploi torentiale, care pot avea un impact semnificativ atat asupra dunelor
cat si asupra falezelor din loess moale din Unitatea sudica, care sunt deosebit de
susceptibile la actiunea apelor pluviale si, ca atare, la prabusire prin producerea de
alunecari de teren. Este mai ales cazul perioadei de la inceputul iernii, cand
precipitatiile abundente coincid cu furtunile de iarna, ducand la actiunea conjugata
asupra falezelor atat a valurilor, cat si a eroziunii subaeriene. Cantitatea si distributia
Pagina 14
precipitatiilor influenteaza si debitul Dunarii (fapt discutat pe larg la capitolul

2.4.2.4).
2.3.7 Aportul si transportul de sedimente

Dunarea este principala sursa de sedimente contemporane pentru zona costiera unde
sedimentele sunt redistribuite de curentii costieri si valuri. Dunarea se varsa in Marea
Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Majoritatea apelor si
sedimentelor deversate de Dunare sunt transportate prin bratul Chilia, ceea ce
conduce la progradarea deltei secundare Chilia aflata dincolo de frontiera cu Ucraina.
S-a estimat ca prin bratele Sulina si Sf. Gheorghe se deverseaza aproximativ 19%,
respectiv 23% din volumul de apa si sedimente (Bondar si Panin, 2001). Deoarece
digurile de la Sulina blocheaza transportul sedimentelor de-a lungul tarmului dinspre
nord (Panin, 1998, Giosan et al., 1999, Ungureanu si Stanica, 2000 etc.), in Unitatea
nordica romanesc nu mai ajung sedimente provenite de pe coasta ucraineana sau din
fluviile din Ucraina (Nistru si Nipru). Sedimentele aduse de Dunare pe coasta
romaneasca tind sa se distribuie in limitele Unitatii nordice, in timp ce partea sudica a
Unitatii sudice, de la Constanta Sud la Vama Veche, se afla complet in afara influentei
sedimentelor dunarene.
In Unitatea sudica aportul apelor curgatoare este redus. Exista o singura cale
navigabila dinspre Dunare care se varsa in mare in Portul Constanta si un curs de apa
dulce foarte scurt, la Mangalia, care de asemenea se sfarseste in port.
Sursele de sedimente de pe uscat tind sa provina din remanierea depozitelor existente
pe linia tarmului, cum ar fi barele litorale relicte si dunele din Delta Dunarii sau
barierele de plaja relicte din Unitatea sudica. Eroziunea falezelor din Unitatea sudica
nu reprezinta o contributie semnificativa la plajele invecinate. Loessul moale este
prea fin si, ca atare, are tendinta de a fi pur si simplu antrenat in larg, in timp ce
calcarul mai dur, de la baza, este foarte rezistent la actiunea valurilor si genereaza
cantitati foarte mici de sedimente (in principal bolovani si pietre, mai rar nisip) si pe
perioade indelungate de timp.
In nordul coastei romanesti exista un aport de sedimente provenite de pe coasta
ucraineana; in lungul insulei aflate de-a latul gurii de varsare a bratului Stari Stambul
din delta secundara Chilia, in golful Musura. Aceasta insula s-a format in anii’70-’80
si a continuat sa avanseze spre sud, ceea ce indica existenta uni transport continuu de
sedimente in celula din extremitatea nordica a coastei romanesti (Stanica et al., 2007).
In sud, exista un potential de transport al sedimentelor spre sud dincolo de frontiera
romano-bulgara, insa avand in vedere natura saraca in sedimente a celei mai mari
parti a coastei Marii Negre, doar o calitate mica de sedimente se poate pierde in acest
fel din zona costiera a Romaniei.
O alta sursa de sedimente o reprezinta cochiliile si fragmentele de cochilii de moluste
care se gasesc pe plaje atat in Unitatea nordica (in special la sud de Perisor) cat si in
Unitatea sudica, desi contributia acestei surse la bugetul sedimentar al plajelor creste
de la nord la sud. Cu toate acestea, s-a studiat foarte putin importanta populatiilor de
moluste pentru bugetul sedimentar al plajelor. Insa in unitatea sudica peste 98% din
sedimente sunt de origine calcaroasa, fapt care demonstreaza originea biogena a
acestora (Kuroki et al., 2006).
Pierderea de sedimente prin antrenarea in larg este greu de cuantificat, desi se
considera ca acesta este un proces activ in locurile in care s-au construit diguri de
protectie lungi. In restul zonelor, este probabil ca sedimentele mai fine aduse de
Pagina 15
Dunare sau rezultate din eroziunea falezelor de loess sa fie antrenate in larg. In
Unitatea sudica se pare ca are loc o pierdere neta de nisip prin antrenarea in larg a
sedimentelor in timpul furtunilor. Pe aceasta sectiune este posibil sa se fi produs si o
oarecare acumulare de nisip in depresiunile din suprafata suprafetelor de calcar care
ies la suprafata direct pe fundul marii pe portiuni intinse intre Eforie si Vama Veche
(a se vedea capitolul 3.2.2.5, Raport privind dinamica coastei si sedimentologia).
Insula Sahalin, care se intinde de la Sf. Gheorghe in lungul coastei din Unitatea
nordica, actioneaza in momentul de fata ca un colector / depozit de sedimente
introduse in sistem de miscarea de-a lungul tarmului si de bratul Sf. Gheorghe (Dan
et al., 2009). Acest fapt conduce la alungirea insulei spre sud-vest. Analiza volumelor
de plaja din aceasta sectiune a indicat si faptul ca nu exista o pierdere semnificativa
de sedimente prin antrenarea in larg (Dan et al., 2009).
Exista un potential de transport al sedimentelor litorale cu orientare generala de la
nord la sud. Pe alocuri, exista drifturi inverse rezultate din batimetria zonei din
apropierea tarmului, orientarea coastei in raport cu valurie predomnante sau cu
structurile costiere majore. Ratele potentiale de transport a sedimentelor au fost
calculate ca parte a modelarii realizate pentru acest studiu folosind tehnici diferite
(vezi Raportul de Modelare a Liniei Tarmului); Ratele de transport potential al
sedimentelor variaza considerabil in timp, datorita variabilitatii sezoniere si
interanuale ale vanturilor si valurilor (vezi Raportul de Modelare a iniei Tarmului si
Figurile din sectunile 3 si 4ale acestui raport). In lungul Unitatii sudice, diferitele
structure costiere au avut deasemenea un impact semnificativ asupra circulatiei
sedimentelor si au generat o segmentare a coastei in mai multe celule sedimentare
mai mici.
Rezumand, Unitatea nordica este formata din plaje constituite in principal din
aluviuni aduse de Dunare. Pe sectiunile de coasta afectate de eroziune se produce si o
remaniere a barelor litorale relicte formate anterior in Delta Dunarii, care sunt
redistribuite de valuri si curenti. Delta Dunarii este sursa principala de sedimente
pentru plajele din intreaga Unitate de Nord. Diferitele interventii din reteaua
hidrografica si delta au redus aportul de sedimente, insa Dunarea ramane in
continuare principala sursa.
La sud de Midia, influenta Dunarii se reduce simtitor, atat datorita factorilor naturali,
cat si celor antropogeni; cel mai insemnat astfel de factor este constructia digurilor de
protectie ale Portului Midia. Ca atare, desi aportul de sedimente al Dunarii este
principala sursa pentru zona litorala a coastei, sedimentele din aceasta sursa tind sa
ramana in zona de nord a litoralului. De cand au fost construite digurile de protectie
lungi ale Portului Midia, sedimentele nu mai sunt transportate spre sud prin dreptul
intrarii Portului Midia pentru a ajunge in zona Golfului Mamaia.
Si alte structuri construite de om u redus transportul aluvionar de-a lungul tarmului,
separand coasta intr-o serie de celule litorale de sedimentare mai mici:
• Digurile de la Sulina (celulele de sedimentare Golful Musura si Sulina)

• Portul Midia (celulele de sedimentare Zatoane – Portul Midia si Capul Midia –
Constanta)
• Portul Constanta (Celula Capul Midia – Constanta si Celula Eforie – Capul
Tuzla)
• Portul Mangalia (Celula Capul Tuzla – Mangalia si Celula 2 Mai – Vama
Veche).
Pagina 16
Intre aceste celule transferul este foarte redus sau complet absent si, ca urmare, zona
de sud a litoralului depinde de sursele de sedimente locale. Sunt putine insa sursele
actuale de sedimente de formare a plajelor de tipul falezelor sau apelor curgatoare,
unica sursa fiind remanierea depozitelor de plaja existente, care sunt pur si simplu
redistribuite local. De asemenea, exista dovezi ale producerii unei pierderi nete de
sedimente prin antrenarea in larg, fara a se produce o regenerare in perioadele cu
valuri mai calme. Ca urmare, intreaga Unitate sudica poate fi considerata drept zona
saraca in sedimente.
2.3.8 Impactul interventiilor umane

Acest capitol se ocupa de interventiile umane care au influentat morfologia coastei
actuale, fara a lua in discutie activitatile globale atribuite schimbarilor climatice.
Schimbarile climatice sunt tratate in capitolul 2.4 al raportului de fata.
Exista o serie de activitati umane care au influentat modul in care se prezinta coasta
romaneasca in momentul de fata. Acestea sunt:
• masurile de protectie a coastei;

• digurile de protectie din porturi;
• dezvoltarea de capacitati industriale in zona costiera;
• introducerea de specii alogene in ecosistem; si
• constructia de lacuri de acumulare si baraje in bazinele hidrografice ale
raurilor.
Acesti factori au fost discutati mai detaliat in Raportul privind dinamica costiera si in
fundamentarea din Anexa B a acestui raport, dar principalele aspecte sunt rezumate
in cele ce urmeaza.
2.3.8.1 Interventii care au influentat aportul de sedimente al Dunarii

Dunarea este principala sursa de sedimente pentru o mare parte a litoralului
romanesc, mai ales pentru Unitatea nordica. Au intervenit anumite schimbari, atat pe
cursul superior si pe cel al afluentilor, cat si in Delta, care au afectat acest aport de
aluviuni.
Dupa constructia mai multor baraje pe Dunare si pe principalii sai afluenti, la nivelul
intregului bazin hidrografic al fluviului (nu doar in Romania), aportul de nisip pentru
plaje al fluviului s-a redus simtitor. Aportul de sedimente al Dunarii a fost cel mai
mult afectat de construirea, intre anii 1968 si 1984, a doua hidrocentrale: Portile de
Fier I si Portile de Fier II. Conform studiilor efectuate de specialisti, s-a estimat ca prin
constructia hidrocentralelor, in paralel cu impactul celorlalte diferite lacuri de
acumulare de pe rauri, aportul de sedimente al Dunarii s-a redus cu peste 50%
(Panin, 1997).
De asemenea, au existat diferite interventii in Delta Dunarii, inca din secolul al XIX-
lea, incepand cu 1856. Acestea au constat din lucrari de indiguire, pentru reducerea
riscului de inundati, si imbunatatiri ale cailor navigabile, care au afectat distributia
debitului de apa si aluviuni intre cele trei brate principale ale deltei. De exemplu,
intre 1868 si 1902, meandrele bratului Sulina au fost taiate prin constructia a noua
canale. Aceasta a condus la o crestere a debitului pe bratul Sulina de la o valoare
initiala de 7-9% din debitul total al Dunarii la 18-20% (Panin, 1999). Alte lucrari au
inclus lucrarile de taiere a meandrelor bratului Sf. Gheorghe, la sfarsitul anilor '80,
avand ca rezultat modificarea regimului de debite si accelerarea curgerii prin noile
Pagina 17
canale. De asemenea, la nivelul intregii Delte a Dunarii, a fost implementat un amplu

program de construire de noi canale dupa 1960. Scopul acestuia a fost crearea de
posibilitati de acces pentru recoltarea stufului si pescuit, insa canalele nu au fost
intretinute si in momentul de fata se afla intr-un proces de colmatare.
2.3.8.2 Interventii costiere care au afectat bugetul sedimentar

Digurile si celelalte structuri grele construite pentru protectia porturilor si a cailor de
navigatie au produs cele mai importante schimbari ale transportului sedimentelor de-
a lungul coastei romanesti. Pe tarmul Unitatii nordice, o interventie majora a
reprezentat-o constructia digurilor de protectie de la Sulina. Acestea au fost realizate
pentru a se mentine o adancime corespunzatoare pentru navigatia maritima fluviala
la gura bratului Sulina. Intre 1856 si 1986, digurile (diguri de deversare ale canalului)
au fost prelungite in mai multe etape, astfel incat intrarea canalului se afla in acest
moment la aproximativ 8 km in larg fata de linia initiala a tarmului. Pe langa faptul
ca blocheaza transportul spre sud al sedimentelor litorale, digurile determina
deversarea sedimentelor din Dunare mai departe in larg si in afara sistemului costier.
Acest efect este accentuat de dragarea periodica pentru inlaturarea barei de nisip care
continua sa se formeze la gura de varsare (Stanica et al., in pregatire). Sedimentele
dragate sunt ulterior descarcate in larg, la sud de bratul Sulina. Difractia valurilor
cauzata de aceste diguri genereaza si o inversiune locala a transportului litoral nord-
sud, care influenteaza puternic distributia sedimentelor de-a lungul coastei la sud de
diguri.
Digurile porturilor Midia, Constanta si Mangalia afecteaza la randul lor transportul
de-a lungul tarmului si circulatia generala a sedimentelor, o parte a acestora fiind
transportata in larg. Portul Midia a influentat in special plaja statiunii Mamaia si
partial plajele de la nord de portul de agrement Tomis. Portul Constanta are o
influenta majora asupra falezelor si plajelor din sud, in timp ce Portul Mangalia
influenteaza eroziunea falezelor si plajelor intre satele 2 Mai si Vama Veche.
Alte structuri costiere care influenteaza budgetul sedimentar sau evolutia liniei
tarmului sunt digurile de larg, epiurile, digurile detasate si diverse combinatii intre
acestea. In Unitatea nordica, structurile de protectie tind sa aiba un caracter mai local,
in timp ce in sud structurile de protectie a coastei sunt mai extinse si se gasesc la:
• Mamaia;
• Constanta;
• Agigea;
• Eforie Nord – cordon litoral;
• Eforie Centru;
• Eforie Sud;
• Lucrari recente la Capul Tuzla;
• Costinesti;
• Tatlageac;
• Olimp;
• Neptun;
• Jupiter;
• Cap Aurora;
• Venus;
• Saturn;
Pagina 18
• Mangalia;
• 2 Mai.
Informatii mai detaliate privind starea actuala a acestor structuri puteti gasi in
inventarul structurilor de protectie a coastei si in Raportul de expertiza. Un rezumat
mai concis al structurilor de protectie, cu comentarii privind impactul lor asupra
mediului, se gaseste la Capitolul 5.2.
In unele locatii, in fata barurilor si restaurantelor de plaja, gramezi de nisip sunt
create ocazional ca parte a initiativei managerial in sezonul de iarna prin impingerea
nisipului de plaja cu ajutorul buldozerelor. Aceasta se petrece mai ales in sectorul
Mangalia nord. Sedimentul din aceste gramezi pare sa fie mai usor remobilizat de
vanturile puternice si poate fi transportat eolian spre uscat pe terenul si drumurile
adiacente si ca urmare sa fie pierdut pentru plaje. Practica descrisa este considerata a
fi lipsita de eficienta in reducerea riscului de inudare si eroziune si exista un risc de
accelerare a eroziunii plajei.
De-a lungul falezelor din Unitatea sudica, lucrarile de protectie includ lucrari de
drenare si de constructie a unor ziduri de sprijin. Este insa putin probabil ca acestea
sa fi avut vreo influenta semnificativa asupra aportului de sedimente, deoarece
falezele sunt compuse din nisipuri si aluviuni fine, care sunt mai curand antrenate in
larg decat sa se acumuleze pe plaja.
Controlul local al dunelor se realizeaza pe plajele din sud sub forma perdelelor de
stuf care fixeaza depunerile si reduc transportul eolian al nisipului spre uscat si in
afara sistemului plajei.
In zona litorala s-a extras dintotdeauna material sedimentar de pe plaje pentru
constructii. Desi acest lucru este in momentul de fata interzis de legislatia romana,
practica exista in continuare la o scara restransa. O alta practica este eliminarea
cochiliilor bivalvelor de-a lungul plajelor din sud pentru imbunatatirea calitatii
plajelor turistice (Ungureanu, Stanica, 2000).
S-au introdus si sedimente de plaja noi in sistemul costier, in special in Unitatea
sudica, prin scheme de refacere artificiala. Exemple de astfel de actiuni au fost
implementate la Hotel Parc, intre 1977 si 1978 (Gastescu, 2005), la Mamaia, in 1989, si
intre Venus si Cap Aurora, intre 2004 si 2005.
O consecinta indirecta a activitatilor umane este introducerea de specii alogene in
Marea Neagra, pe chila navelor sau in apa de balast. Printre acestea s-au numarat si
specii oportuniste de moluste. Pe langa modificarea echilibrului ecosistemului
existent, cochiliile acestor moluste reprezinta o proportie insemnata a depozitelor de
pe plaje. Un exemplu il constituie Mya arenaria, specie semnalata pentru prima data in
zona Marii Negre in anii ’70 si care in momentul de fata a ajuns sa reprezinte o sursa
tot mai importanta de material sedimentar, in special pe tarmul de nord. In ciuda
contributiei acestor moluste la bugetul sedimentar al plajelor, nu s-au studiat
suficient modificarile intervenite la nivelul populatiilor de moluste si in special
reactia la poluare si la invazia altor specii. Mai recent a fost introdusa o specie
alogena de stea de mare, Asterias rubens, a carei prezenta in Marea Neagra a fost
consemnata pentru prima data in 2003 (Karhan et al., 2007). Aceasta specie de stea de
mare se hraneste in special cu moluste si ar putea influenta in viitor productia de
cochilii si, prin urmare, aportul de sedimente, daca reuseste sa se stabileasca in zona
(Karhan et al., 2007).
Pagina 19
2.4 Principalele influente asupra schimbarii viitoare
2.4.1 Introducere
In termeni generali, marimea modificarii liniei tarmului depinde de gradul de
schimbare al fortelor determinante si de capacitatea sistemului de a raspunde
acestora. Fortele determinante, cum ar fi nivelul apei si actiunea valurilor, sunt
puternic influentate de cresterea nivelului marii si de probabilitatea furtunilor.
Capacitatea sistemului de a raspunde, de exemplu prin migratia inspre uscat, este
limitata de constrangeri cum ar fi geologia de baza, sistemele de protectie marina si
cantitatea de sedimente disponibile.
Schimbarile globale privind cresterea nivelului marii, regimul eolian si al valurilor,
numarul furtunilor, precipitatiile si temperatura vor juca un rol important in evolutia
viitoare a coastei.
Nu exista recomandari specifice sau competente cu privire la posibilele schimbari
climatice pentru litoralul romanesc si exista studii putine referitoare la impactul
oricarei schimbari climatice. Lipsesc, de asemenea, studiile care abordeaza posibilele
tendinte ale schimbarilor climatice si putinele rapoarte existente nu prezinta coerenta.
Modelele general acceptate ale schimbarilor climatice sugereaza ca ar fi o miscare
spre nord a zonelor climatice, ducand la prelungirea sezonului de vara, in
detrimentul altor anotimpuri.
2.4.2 Modificarea indicatorilor cheie
2.4.2.1 Modificarea nivelului marii

Cresterea actuala relativa a nivelului marii (respectiv in secolul trecut) este intre 2,8 si
3,1 mm/an (Dan et al., 2009.), ceea ce ia in considerare cresterea eustatica (globala) a
nivelului marii in jurul valorii de 1,3 mm/an (Malciu, 2000) si tasarea de aproximativ
1,5 – 1,8 mm/an (Panin, 1999). Desi aceasta nu este o valoare critica, trebuie sa fie
luata in considerare in contextul evenimentelor de furtuna, al volumelor diminuate
de plaja si al controalelor antropice pe coasta. In plus fata de cresterea globala a
nivelului marii, trebuie sa fie luate in considerare variatiile regionale interanuale ale
nivelului marii rezultate din schimbarile ciclului de apa si, pe termen scurt,
modificarile locale rezultate din furtuni si seise.
Panin (1999) a analizat impactul cresterii de nivel al marii asupra debitelor solid si
lichid ale Dunarii, in conditiile mentinerii constante a celorlalti factori de control. El a
concluzionat ca ar apare o penetrare mai accentuata a penei de apa sarata pe bratele
Dunarii, ceea ce ar afecta transportul sarcinii sedimentare de fund la gurile de varsare
si ulterior in zona litorala.
La tarm, impactul direct al cresterii nivelului marii va fi cresterea nivelului valurilor,
ceea ce ar rezulta in ape mai adanci mai aproape de tarm si, prin urmare, ar provoca
valuri mai mari la mal. In multe cazuri, acest lucru poate duce la eroziune sporita, in
special in cazul in care plajele sunt flancate de stanci sau structuri dure. De-a lungul
Unitatii sudice, plajele duc deja lipsa de sedimente si, prin urmare, impactul net va fi
cel de pierdere de sedimente de plaja, ceea ce, la randul sau, va spori presiunea
asupra zonei inalte a plajei. In cazul in care plajele sunt aparate de mijloace de
protectie costiera, expunerea sporita ca urmare a eroziunii plajelor si a valurilor mai
mari la tarm este de natura sa accelereze eroziunea bazei, sa sporeasca riscul de
deferlare si sa reduca durata de viata a mijloacelor de protectie. De-a lungul Unitatii
Pagina 20
nordice, toate sedimentele lansate urmeaza probabil sa fie redistribuite de-a lungul
tarmului si, prin urmare, un anume interval, anumite zone sunt de natura sa continue
sa creasca. De-a lungul deschiderii deltei, exista mai mult spatiu disponibil si, astfel,
plajele au mai mult loc sa se extinda spre interior prin procese de revarsare (de tip
„overwash”). Cordoanele litorale care dau spre complexul lagunar Razim-Sinoe vor fi
deosebit de vulnerabile la valuri mari, dar se poate compensa aceasta in cazul in care
sedimentele se muta in aceste zone de la nord. Probabilitatea ca acest lucru sa se
intample este, insa, incerta intrucat insula Sahalin actioneaza in prezent ca o zona de
depunere a sedimentelor. Pe baza faptului ca orice schimbare viitoare estimata in
ceea ce priveste climatul valurilor se incadreaza in variabilitatea naturala cunoscuta
in prezent nu se intrevede nicio schimbare semnificativa in regimul de transport al
sedimentelor, (a se vedea Raportul de modelare hidraulica tridimensionala).
De-a lungul falezelor moi de loess, ratele de eroziune se asteapta sa creasca atunci
cand falezele sunt neprotejate din cauza expunerii crescute, valurile actionand la un
nivel superior. Eroziunea acestor faleze nu va crea, totusi, materiale de formare a
plajelor si, prin urmare, nu se vor constitui plaje ca urmare a acestui fapt.
Exista o serie de sisteme de dune de-a lungul litoralului romanesc al Marii Negre,
inclusiv la Sulina si la nord de Sf. Gheorghe. Raspunsul acestor dune la cresterea
viitoare a nivelului marii va depinde de starea lor actuala, de rezervele de sedimente
dune - plaja si de aportul ulterior de sedimente. Exista posibilitatea ca dunele sa se
extinda catre tarm in eventualitatea unui scenariu de crestere a nivelului marii,
sedimentele fiind redistribuite pe partea dinspre uscat a dunelor. Cu toate acestea,
acest lucru presupune ca sedimentele raman in sistemul costier si nu sunt definitiv
pierdute in self in timpul furtunilor. Sistemele de dune sunt foarte sensibile la orice
schimbare in ceea ce priveste frecventa si gravitatea furtunilor (vezi mai jos).
Atat Panin (1999), cat si Stanica si Panin (2009) au incercat sa evalueze modul in care
nivelurile mai mari ale marii vor afecta ratele medii de eroziune de-a lungul coastei.
Aplicand regula Bruun si tinand cont de modificarile directiei predominante a
vantului si influenta cresterii nivelului marii asupra debitelor apelor si sedimentelor
Dunarii, Panin (2009) a estimat ca o crestere a nivelului marii de 30 cm pana in anul
2030 ar induce o eroziune suplimentara de 3 pana la 5 m/an. Atunci cand au folosit
un scenariu al unei cresteri mai mici a nivelului marii (12 – 14 cm pana in 2030),
Stanica si Panin (2009) au stabilit ca acest lucru ar induce o retragere de 1,5 – 2 m/an.
Modelarea tarmului efectuata in cadrul acestui studiu (a se vedea Raportul de
Modelare a Coastei) a aplicat o rata de crestere a nivelului marii de 3,3 mm/an, ceea
ce duce la o crestere a nivelului marii de 10 cm din 2010 pana in 2040. A fost aplicata
regula Bruun, cu ajutorul parametrilor specifici ai amplasamentului pentru diferite
locatii de-a lungul coastei. Din aceste calcule, a fost estimata o adancire medie
datorata cresterii nivelului marii de 5m, dar cu un interval de la 2,5 m la 9,0 m. Cea
mai mare eroziune a fost prezisa pentru tarmul dintre Perisor si Periteasca.
Toate aceste estimari presupun o crestere lineara a nivelului marii, mai degraba decat
o accelerare, si nu tin seama de nicio reducere suplimentara a incarcaturii cu
sedimente transportate pana la coasta.
O crestere a nivelului marii de o asemenea amploare ar avea, de asemenea, drept
rezultat inundarea unei suprafete mai mari a deltei si ar duce, de asemenea, la riscuri
mai mari de inundatii de-a lungul intregii zone a deltei in special avand in vedere
deversarea mai mica de sedimente manifestata in prezent din cauza interventiei
umane in bazinul hidrografic al Dunarii.
Pagina 21
2.4.2.2 Vanturile, valurile si transportul sedimentelor

In cadrul elaborarii modelului hidraulic tridimensional (a se vedea Raportul de
modelare hidraulica tridimensionala), au fost evaluate posibilele modificari in
campul vantului pana in 2040, ca urmare a schimbarilor climatice globale. Astfel s-a
constatat ca, desi o usoara crestere a vitezei medii a vantului a fost evidenta, aceasta
s-a incadrat in variabilitatea globala interanuala a vitezei vantului, manifestate de-a
lungul acestei coaste. Prin urmare, nu a fost posibil sa se indice, cu incredere, ca
vitezele vantului sunt de natura sa creasca in viitor. In mod similar, nu a fost posibila
stabilirea niciunei tendinte reale de schimbare a inaltimii medii a valurilor.
La randul sau, acest lucru inseamna, baza informatiilor existente, ca nu se prevad
modificari semnificative in transportul potential al sedimentelor, ca urmare a unei
schimbari a climatului valurilor, pe (a se vedea Raportul de modelare a coastei).
Viteza medie anuala
An
Viteza anuala 99% din timp
An
Figura 2.2 Media anuala a vanturilor si percentila 99 calculata pentru inteaga perioada 2010-
2040 pe baza datelor COSMO-CLM SGA (luate din Raportul de Modelare Hidraulica 3D.
Aceasta indica marea variabilitate in predictiile calculate pentru viteze viitoare ale vantului.
2.4.2.3 Furtunile
Termenul „storminess” (evenimente de furtuna) se refera la frecventa si amploarea
furtunilor. Asa cum s-a discutat mai devreme in raport, variabilitatea climatica
asociata Oscilatiei Nord-Atlantice (NAO) determina multe procese fizice costiere in
Pagina 22
Europa, inclusiv inaltimea nivelului marii si distributia geografica a cresterii nivelului

marii (Woolf si Tsimplis., 2003). Cele mai multe scenarii climatice pe baza de SRES
prezinta o continuare a fazei pozitive recente a NAO in primele decenii ale secolului
al XXI-lea, cu un impact semnificativ asupra zonelor costiere (IPCC, 2007).
Simularile climatice folosind IS92a si scenariile SRES A2 si B2 (Meier et al., 2004;
Räisänen et al., 2004) confirma tendintele existente in materie de furtuni. Acestea
indica furtuni localizate sporite in unele parti ale Marii Negre (Guedes Soares et al.,
2002). Modelarea de ansamblu a mareelor provocate de furtuni si a nivelurilor
mareelor in marile epicontinentale indica mai putine evenimente de maree, dar mai
extreme in anumite scenarii SRES de emisii (Hulme et al., 2002; Meier et al., 2004;
Lowe si Gregory, 2005).
De-a lungul coastei romanesti, nivelul marii variaza foarte putin ca urmare a
mareelor si, de aceea, mareele provocate de furtuna sunt un proces cheie prin care
tarmul evolueaza. Desi acestea sunt relativ rare, in comparatie cu alte regiuni costiere
din intreaga lume, ele provoaca daune semnificative din cauza configuratiei nivelului
marii (Mungov si Daniel, 2000).
De-a lungul Unitatii sudice, furtunile din ultimele decenii au dus la daune
considerabile si pierderi nete de sedimente de plaja. Aceasta tendinta se asteapta sa
continue si sa se agraveze in cazul in care frecventa sau intensitatea furtunilor creste.
Sistemele de cordoane litorale de-a lungul Unitatii nordice sunt, de asemenea,
sensibile la furtuni. In timpul unor astfel de evenimente, pot exista revarsari de
sedimente, prin acest proces barierele putand migra spre interior. Cu toate acestea, in
cazul in care barierele sunt deja epuizate de sedimente, un raspuns mai probabil este
descompunerea catastrofala si separarea ulterioara. Acest lucru va avea consecinte si
asupra ecosistemelor din spatele barierei („backbarrier”). Majoritatea sistemelor
costiere sunt vulnerabile la astfel de evenimente extreme. De-a lungul sirului de
dune, orice crestere a evenimentelor de furtuna ar putea duce fie la formarea de noi
creste de dune datorita miscarii inspre interior a sedimentelor din apropierea
tarmului, fie, invers, la dezvoltarea de depresiuni de deflatie (Pye si Saye, 2005).
2.4.2.4 Schimbarile in debitul Dunarii

Exista o serie de motive pentru care debitul Dunarii se poate schimba in viitor; cele
mai semnificative sunt: schimbarile in materie de volum si tipar al precipitatiilor,
schimbarea nivelului marii, interventia umana si poluarea. Orice schimbare in
materie de debit va afecta alimentarea cu sedimente a zonei de delta si costiera si, de
asemenea, alimentarea cu substante nutritive si apa dulce in Marea Neagra.
Marea Neagra este deosebit de sensibila la variatiile ciclului hidrologic, in comparatie
cu alte mari semiinchise intrucat raportul intre afluxul de apa dulce si volumul marii
este relativ ridicat (Stanev et al., 1999). Zona bazinului hidrografic al Marii Negre este
de cateva ori mai mare decat suprafata Marii Negre, prin urmare, variatiile climei
europene ar putea avea un impact direct asupra echilibrului hidric al Marii Negre
prin debitul raurilor (Stanev si Peneva, 2002). Exista totusi, unele dezbateri cu privire
la impactul schimbarilor preconizate in materie de precipitatii asupra debitului
Dunarii. Nohara et al. (2006) au sugerat ca debitul Dunarii ar putea sa scada cu 21,9%
ca urmare a reducerii propuse a precipitatiilor in regiunea mediteraneana. Sprijinind
aceasta, Prasch et al. (2011) au presupus ca, in conformitate cu schimbarile climatice
propuse, va fi mai putina apa disponibila in Dunarea superioara din cauza
precipitatiilor mai putine si a evapotranspiratiei mai mari. Desi acest lucru ar putea fi
Pagina 23
contracarat de topirea ghetarilor, studiul a concluzionat ca apa provenind din topirea

ghetarilor nu ar fi suficienta pentru a compensa apa mai putina din rauri pentru ca
influenta este mica in comparatie cu precipitatiile. Analizand trei scenarii diferite de
schimbari climatice, Ludwig et al. (2010) au estimat schimbarea debitului in raport cu
valoarea din 1991-200. Prin interpolarea rezultatelor, a fost stabilita o valoare de 90%
pentru anul 2040 (a se vedea Raportul de modelare hidraulica tridimensionala).
Lucarini (2010) a concluzionat, totusi, ca modificarile ciclului hidrologic pentru
conditii climatice viitoare prognozate nu sunt consecvente intre modele si ca
rezultatele de la modele trebuie sa fie foarte atent analizate.
Constructia barajelor de-a lungul Fluviului Dunarea poate afecta fluxurile de silicat
dizolvat natural (Yunev et al., 2007; Ludwig et al., 2009). In plus, fluxurile de azot si
fosfor au fost sporite puternic din surse antropice (Ludwig et al., 2009). Raportul
dintre azot, fosfor si silicat (N:P:Si) s-a schimbat, prin urmare, in timp. Raportul
dintre silicat si azot afecteaza dezvoltarea de infloriri algale, care, la randul lor,
afecteaza intregul ecosistem al Marii Negre. In zonele costiere, efectul biologic al
raportului N:P:Si marit de-a lungul ultimelor decenii a condus la o crestere a
frecventei de infloriri monospecifice de fitoplancton, ceea ce a afectat alte populatii
bentonice si, de asemenea, a dus la mortalitatea in masa a vietuitoarelor marine. In
prezent, sunt in vigoare controale mai stricte si eforturi de reglementare care par sa fi
condus la o redresare partiala a ecosistemului Marii Negre (de exemplu, McQuatters-
Gollop et al., 2008), dar recuperarea viitoare va fi, de asemenea, afectata de alti factori,
cum ar fi temperatura (a se vedea sectiunea 2.4.2.5 de mai jos). Mai multe informatii
despre infloririle de fitoplancton si ecosistemul Marii Negre, in ansamblul sau, sunt
furnizate in Raportul de mediu.
2.4.2.5 Temperatura
Tendinta de incalzire in toata Europa este bine stabilita (IPCC, 2007), temperaturile
crescand mai mult in timpul iernii decat in timpul verii (Jones si Moberg, 2003).
Modelele disponibile in prezent sugereaza ca ar putea interveni o crestere a
temperaturii medii de aproximativ 1,5° C, dar cu variatii locale si regionale.
In ceea ce priveste dinamica tarmului, impactul fundamental al unei schimbari a
temperaturilor de la suprafata uscatului este legat probabil de vegetatia dunelor si,
prin urmare, de stabilitatea dunelor. Temperatura si umiditatea relativa vor afecta, de
asemenea, rata la care dunele si plajele deschise devin suficient de uscate pentru a
incepe transportul eolian. Corre (1991) a sugerat din cercetarile sale ca parametrul cel
mai important pare a fi temperatura de iarna intrucat aceasta afecteaza mortalitatea
speciilor. O crestere a temperaturilor de iarna ar putea, de asemenea, avea impact
asupra stabilitatii dunelor din punct de vedere al geomorfologiei lor. In prezent, in
cele cateva zile pe an in care temperaturile scad sub punctul de inghet de-a lungul
coastei romanesti, s-a observat ca dunele si plajele devin mai consolidate si, prin
urmare, mai rezistente la eroziunea eoliana. Cu toate acestea, dunele sunt inca
vulnerabile la eroziunea valurilor atunci cand intervine eroziunea fetei dunei.
La scara mai larga, temperaturile mai mari vor afecta, de asemenea, echilibrul hidric
al Dunarii si, prin urmare, volumele de deversare (a se vedea mai sus).
O schimbare de temperatura a marii va avea cel mai semnificativ impact asupra
ecosistemelor sustinute de Marea Neagra. A existat o serie de studii efectuate pentru
a analiza relatia dintre clima si infloririle de fitoplancton, care afecteaza ecosistemul
global ca urmare a eutrofizarii. In general, temperaturile ridicate ale marii, combinate
Pagina 24
cu presiunea scazuta a vantului, determina un amestec redus in coloana de apa si,

prin urmare, retentia de substante nutritive in stratul de suprafata (fotic)
(McQuatters-Gollop et al., 2008). Se pare ca exista, totusi, o relatie neliniara intre
schimbarea climei si schimbarile ecosistemului care face ca predictiile viitoare sa fie
dificile (McQuatters-Gollop et al., 2008). Ifloriirile algale, de asemenea, depind de
debitul Dunarii, care transporta substante nutritive in Marea Neagra, si de raportul
N:P:Si (a se vedea sectiunea 2.4.2.4 de mai sus).
2.4.2.6 Precipitatiile
Pe o scara locala spre regionala, exista in continuare incertitudini considerabile cu
privire la intensitatea si frecventa precipitatiilor in viitor. In general, s-a sugerat ca
precipitatiile nete vor scadea, dar ca ploile vor fi mai intense (Huebener et al., 2007),
rezultand inundatii cu evolutie rapida, iar variabilitatea interanuala va creste (IPCC,
2007). Modelarea intreprinsa de-a lungul partii de sud-vest a Marii Negre
(Alexandrov et al., 2005) a sugerat ca ar putea interveni un declin in materie de
precipitatii de pana la 70%.
Reducerea precipitatiilor in timpul verilor calde ar putea face ca dunele si plajele sa
devina mai uscate si, prin urmare, mai vulnerabile la transportul eolian. Verile mai
uscate vor afecta, de asemenea, vegetatia dunelor, ceea ce va reduce, de asemenea,
stabilitatea acestora. Rezultatul net al acestor schimbari asupra bugetelor de
sedimente ale plajelor si dunelor nu a fost evaluat.
Modificarile precipitatiilor locale vor afecta, de asemenea, stabilitatea falezelor si a
pantelor. Falezele de-a lungul coastei romanesti sunt deosebit de sensibile la
scurgerile apelor subterane, acestea fiind compuse din loess permeabil si paleosoluri
suprapuse argilei impermeabile. Atat perioadele prelungite de precipitatii, cat si
cazurile de viituri vor fi deosebit de ingrijoratoare. Este dificil de prezis, cu toate
acestea, cat de mult ar putea accelera ratele de eroziune si ar putea exista un decalaj
intre un eveniment cu precipitatii intense si episodul rezultant al cedarii pantei.
Precipitatiile mai putine, dar mai capricioase vor reduce scurgerea apelor subterane si
dezechilibrul de apa dulce versus echilibrul de apa sarata (Panin, 1998). Acest lucru
ar putea afecta o serie de ecosisteme de-a lungul zonei costiere.
2.4.2.7 Influentele antropice

Impactul interventiilor anterioare ale omului de-a lungul coastei se pot observa in
locatii diferite de-a lungul tarmului, in special de-a lungul coastei deltei, care a fost
afectata in mod semnificativ de modificarile debitului de apea si sedimente ale
Dunarii. Este imposibil de prezis ce forma vor lua interventiile viitoare, dar
accelerarea ratei de retragere a tarmului este de asteptatin cazul in care acestea ar
reduce in continuare contributia de sedimente in zona costiera. Acest lucru ar putea
avea consecinte catastrofale pentru Unitatea nordica, in special intre Sulina si Sf.
Gheorghe, si de-a lungul sistemului cordonului litoral care protejeaza complexul
lagunar Razim-Sinoe.
De-a lungul Unitatii sudice, plajele sunt deja epuizate de sedimente si au fost
segmentate printr-o serie de structuri de protectie. Structurile din zona debackshore
vor fi supuse unei presiuni crescande in cazul unui scenariu de crestere a nivelului
marii, si, pentru a mentine nivelurile actuale de protectie, vor fi necesare lucrari
suplimentare. Acest lucru va face ca tarmul sa ramana in continuare intr-o pozitie din
ce in ce mai nefireasca, ceea ce va spori in continuare expunerea pe masura ce
Pagina 25
nivelurile marii cresc si apele din apropierea tarmului se vor adanci. Falezele de-a
lungul acestei sectiuni nu ofera nicio sursa importanta de sedimente pentru plaja
astfel incat, desi lucrarile de protectie ar mentine zona frontala a tarmului si ar spori
conditiile de expunere ale backshore-ului, nu ar avea un impact direct asupra
bugetului de sedimente.
2.5 Model conceptual al comportamentului prezent si viitor al tarmului

Textul de mai jos rezuma intelegerea actuala a modului in care zona costiera din
Romania functioneaza in prezent la scara mare. Figurile ce ilustreaza modelul
conceptual pentru Unitatile nordica si sudica sunt incluse in sectiunile 3 si respectiv 4.
Coasta Romaniei este situata in cadrul mai larg al Marii Negre, un bazin semiinchis
cu micro-maree. Dezvoltarea tarmului de astazi a fost puternic influentata de Delta
Dunarii, care a inceput sa se dezvolte cu peste 10.000 de ani in urma. Istoria nivelului
Marii Negre este incerta, dar se considera, in general, ca nivelurile marii au ajuns
aproape de cota lor prezenta cu aproximativ 5.000 de ani inainte de Hristos. Istoric
vorbind, Dunarea a contribuit si contribuie inca major cu sedimente la acest tarm. Pe
langa faptul ca au dat nastere unor campii deltaice considerabile de-a lungul celor trei
brate, sedimentele de fractie nisipoasa deversate de fluviu au fost transportate in
principal spre sud de curenti generati de valuri, construind plaje si inchizand foste
golfuri.
De-a lungul ultimilor 150 de ani sau mai bine, debitul Dunarii a scazut semnificativ
ca urmare a interventiilor diverse in amonte si de-a lungul afluentilor sai. Acest lucru
a avut implicatii semnificative asupra alimentarii cu sedimente a tarmului adiacent si,
prin urmare, a contribuit la tendinta de eroziune de-a lungul plajelor. Aceasta
eroziune ilustreaza faptul ca litoralul evolueaza inca spre o forma de echilibru mai
stabil. Dezvoltarea unei forme mai stabile va fi, totusi, afectata negativ de orice
accelerare a ratei de crestere a nivelului marii si, de asemenea, orice crestere a
evenimentelor de furtuna.
Litoralul romanesc este caracterizat de plaje de nisip, sustinute de o varietate de
morfologii, inclusiv dune, lagune, pante si faleze. In afara de contributia Dunarii,
exista putine surse contemporane de sedimente in zona costiera, dar acestea includ:
reprelucrarea sedimentelor relicte, cochiliile de moluste si o contributie minima de la
eroziunea falezelor de loess, de-a lungul Unitatii sudice, si a structurilor de protectie.
Litoralul romanesc este expus unor conditii extrem de schimbatoare ale vantului si
ale valurilor; acest fapt determina variatii semnificative interanuale si sezoniere in
materie de rate potentiale de transport de sedimente (a se vedea Raportul de
Modelare a Coastei). Modelele conceptuale pentru Unitatile nordica si sudica, incluse
in sectiunile 3 si respectiv 4, prezinta modelele conceptuale ale regimului de transport
regional al sedimentelor, bazate pe sinteza informatiilor publicate disponibile si pe
informatii nepublicate. Se identifica directiile de transport de sedimente, limitele
pentru driftul sedimentelor si zonele cheie de depounere a sedimentelor. Transportul
sedimentelor de-a lungul coastei este in primul rand determinat de valuri deoarece
curentii mareici sunt mici. Desi exista date putine privind transportul de sedimente,
in general se considera ca are directia nord - sud pentru mare parte din coasta, iar
aceasta tendinta este sustinuta de modelarea facuta in cadrul acestui studiu (a se
vedea Raportul de Modelare a Coastei). Exista, insa, variatii locale in materie de rate
si directii ca urmare a impactului structurilor mari costiere (digul Sulina, Portul
Midia si Portul Constanta) sau in cazul golfurilor unde influenta structurilor sau a
Pagina 26
formei terenului a condus la protejarea partiala a tarmului de actiunea pe unele

directii ale energiei valurilor. Ratele de transport de sedimente pe litoral de-a lungul
coastei de nord sunt, de asemenea, mult mai mari decat de-a lungul coastei de sud.
Exista trei zone cheie care sunt zone de depunere si acumulare a sedimentelor: Golful
Musura, capatul insulei Sahalin si zona de la nord de Portul Midia.
Influenta Dunarii s-a extins initial spre Mamaia, dar a fost intrerupta la Midia prin
construirea de diguri portuare. Dincolo de acest punct, se poate considera ca plajele
duc lipsa de sedimente. Plajele din cadrul Unitatii sudice sunt, prin urmare relicte si
se confrunta in prezent cu pierderi nete de sediment ca urmare a furtunilor, fara nicio
inlocuire fireasca a acestor pierderi. De-a lungul Unitatii sudice, construirea unei serii
de diguri asociate porturilor, a dus la compartimentarea coastei intr-o serie de celule
sedimentare costiere la scara mai mica care nu au o sursa naturala de sedimente. Nu
pare a exista potentialul schimbului de sedimente intre aceste celule sedimentare
deoarece digurile se intind dincolo de adancimea la care are loc transportul
sedimentelor (respectiv adancimea de inchidere). De-a lungul Unitatii sudice, este, de
asemenea, posibil ca transportul real de sedimente sa fie semnificativ mai mic decat
transportul potential din cauza disponibilitatii limitate de sedimente de plaja pe multe
dintre plaje.
Linia de coasta romaneasca este de asemenea susceptibila la eroziune de plaja pe
termen scurt in timpul furtunilor. Modelarea recenta (vezi Raportul de Modelare a
Liniei Tarmului) previzioneaza ca retragerea potentiala in timpul furtunilor severe
poate varia de la sute la zeci de metri cu cele mai ridicate valori in nord la Sahalin si
cele mai joase in apropiere de Vama Veche.
In absenta unor schimbari climatice semnificative si a cresterii nivelului marii in
urmatorii 30 de ani, luate in calcul de Master Plan, este putin probabil ca ar exista
schimbari majore in configuratia transportului sedimentelor si evolutia tarmului in
zona. Coasta in cadrul Unitatii nordice va continua sa se bazeze pe variabilitatea
naturala a volumelor debitelor Dunarii, in timp ce, de-a lungul Unitatii sudice,
degradarea in continuare a plajelor va depinde foarte mult de frecventa si gravitatea
furtunilor si de gradul de recuperare in urma furtunilor.
Efectul unei intensificari semnificative a ratei de crestere a nivelului marii ar fi
sporirea presiunii de eroziune asupra plajelor, sistemelor de faleza si dune si asupra
structurilor de protectie in cazul in care acestea exista. O mare parte din acest litoral
este deja lipsit de sedimente si nu exista in prezent nicio dovada care sa sugereze ca
aceasta situatie se va imbunatati. In cazul in care sporesc evenimentele de furtuna,
tendinta actuala de reducere a sedimentelor de plaja va continua, dar pierderea neta
de sedimente poate creste. In cazul in care exista „spatiu” disponibil in spatele
plajelor existente, exista potentialul de indreptare spre mare a cordoanelor litorale,
dar, in alte parti, latimile plajelor sunt de natura sa scada. Nu exista nicio dovada care
sa sugereze ca va exista o crestere a alimentarii cu sedimente a plajelor din larg si,
invers, previziunile actuale sugereaza ca volumele debitelor Dunarii vor scadea.
Modificarile productiei de cochilii sunt nesigure si vor depinde de modificarile de
ansamblu ale ecosistemului Marii Negre, determinate atat de activitati naturale, cat si
antropice. Acestea ar putea avea un impact in principal asupra plajelor din cadrul
Unitatii sudice.
Pagina 27
3 Diagnosticul zonei costiere – Unitatea nordica

Sectiunea a 2 a ofera o imagine de ansamblu a zonei costiere din Romania; aceasta
sectiune se concentreaza asupra Unitatii nordice care se intinde de Golful Musura la
Portul Midia (Capul Midia) si furnizeaza detalii la scara locala privind caracteristicile
cheie ale dinamicii costiere si intelegerea conceptuala a comportamentului tarmului
(sectiunea 3.2), modificarea acestuia (sectiunea 3.3) si prognoze asupra evolutia
viitoare (sectiunea 3.4). Se utilizeaza informatiile obtinute in rapoartele precedente ca
parte a acestui studiu, inclusiv Raportul privind dinamica costiera, Raportul de
mediu si patru Rapoarte de modelare.
3.1 Structura coastei

Unitatea nordica include coasta Deltei Dunarii, inclusiv complexul lagunar Razelm
(Razim)-Sinoe, cu plaje nisipoase deltaice/lagunare joase si pante submarine line, si
are o lungime de aproximativ 160 de km.
In ceea ce priveste procesele de sedimentare ale plajelor submerse si morfologia, zona
costiera poate fi impartita in trei celule costiere de sedimente: de la Golful Musura
pana la Sulina, de Sulina la Zatoane si de la Zatoane la Portul Midia. Celulele costiere
de sedimente sunt definite ca unitati costiere in care procesele naturale sunt relativ
autonome si nu exista aporturi (surse), volume transportate (transporturi de
sedimente) si iesiri (acumulari sau depuneri) de sedimente non-coezive distincte.
Modificarile de-a lungul tarmului din cadrul celulei sedimentare sunt, in general,
independente de modificarile din cadrul celulelor din aval si amonte, desi, in cazul in
care exista limite partiale pentru transportul de sedimente grosiere exista sau cand
limita este mobila, este esential ca legaturile sa fie luate in considerare.
Celula de sedimente de la Golful Musura pana la Sulina se afla cea mai mare parte in
Ucraina; numai ultimii kilometri din Golful Musura se afla intre granitele Romaniei.
Celula de sedimente de la Sulina la Zatoane cuprinde coasta deltaica intre cele doua
brate omonime ale Dunarii si include insula pana la sud de bratul Sf. Gheorghe.
Aceasta celula de sedimente a fost denumita N1.
Celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia cuprinde plajele Perisor si
Periteasca, cordoanele litorale situate in fata complexului lagunar Razelm - Sinoe,
succesiunea cordoanelor litorale macinate de eroziune la Chituc si unitatea de
tranzitie cuprinzand faleze cu deschidere spre plaje de tip golf la Corbu. Aceasta
celula de sedimente a fost denumita N2.
In cadrul celulelor de sedimente, au fost definite sub-sectoare (a se vedea Raportul
privind Dinamica costiera, sectiunea 3.1.2). Acestea nu sunt independente una de
cealalta in ceea ce priveste dinamica costiera, si, prin urmare, legaturile dintre ele
trebuie sa fie luate in considerare atunci cand se evalueaza modificarea liniei
tarmului. Limitele stabilite au fost alese pentru a pastra coerenta cu cercetarile si
analizele anterioare privind litoralul romanesc si sunt legate de limitele
administrative (a se vedea Tabelul 3.1).
Pagina 28
Figura 3.1 Impartirea Unitatii nordice in celule principale costiere de sedimente . (Nota: celula
de sedimente de la Chilia la Sulina se afla imediat la nord de digurile de la Sulina)
Tabelul 3.1 Impartirea Unitatii nordice in celule de sedimente si sub-sectoare

Celula de sedimente Sub-sector
De la Golful Musura pana Golful Musura
la digurile de la Sulina
De la digurile de la Sulina Sulina
pana la Zatoane Canalul cu Sonda
(extremitatea sudica a
limbii de pamant Sahalin) Casla Vadanei
Sf. Gheorghe
Sahalin
Delta secundara a bratului Sf. Gheorghe - Ciotic
Ciotic - Zatoane (coasta in spatele extremitatii sudice
a limbii de nisip Sahalin si sistemul de mlastini
Zatoane)
De la Zatoane pana la Perisor
Portul Midia Periteasca
Portita
Periboina
Chituc
Corbu (Capul Midia)
Pagina 29
3.2 Dinamica costiera si comportamentul tarmului
3.2.1 Introducere
Aceasta sectiune analizeaza dinamica costiera si comportamentul tarmului Unitatii
nordice, pe baza informatiilor furnizate la scara mai larga, in sectiunea 2.
3.2.2 Caracteristici costiere si sedimentologice

Caracteristicile geomorfologice cheie ale Unitatii nordice a litoralului romanesc sunt:
• Plaje bariera in fata Deltei Dunarii si cele ale complexului lagunar Razelm-
Sinoe;
• Cordoane litorale relicte de nisip care in prezent se erodeaza la Chituc; si
• Un tarm cu faleza, cu deschidere spre cordoane litorale, situat la capatul sudic
al unitatii, la Corbu.
Sedimentele care alcatuiesc plajele Deltei Dunarii in celula de sedimente N1 (Sulina -
Zatoane) sunt in principal aluviuni aduse de Dunare si redistribuite de valuri si
transportul aluvionar litoral. Majoritatea sunt terigene si constau in principal din
siliciu si cantitati secundare de minerale grele.
Celula de sedimente N2 Zatoane - Portul Midia este caracterizata de o cantitate mai
mare de fragmente de cochilii (pana la 50%), in comparatie cu N2 si Golful Musura.
Acest lucru creeaza plaje cu nisip mai grosier, dar sedimentele sunt mai putin dense
si mai plate, si, prin urmare, mai hidrodinamice, ca forma, ceea ce inseamna ca
sedimentele sunt mai usor mobilizate de valuri. Diametrul mediu al sedimentelor
prezente in celulele sedimentare N1 si N2 este prezentat in tabelele 3.2 si 3.3 de mai
jos (nu au fost disponibile date pentru Golful Musura):
Pagina 30
Tabelul 3.2 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor plajei pentru Unitatea
nordica
Celula de sedimente Sectoare Dimensiunea medie a
granulei de nisip, D50
(mm)
De la Sulina la Zatoane Sulina - Sahalin 0,16

(N1)
De la Zatoane la Portul Perisor si Periteasca 0,13

Midia (N2)
Portita si Periboina 0,22
Chituc 0,52 (include o cantitate

semnificativa de fragmente de
cochilii)
La nord de Portul 0,20

Midia
Tabelul 3.3 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor din zona litorala
imersata a Deltei Dunarii
Celula de sedimente Dimensiunea medie a granulei de
nisip, D50 (mm)
Sulina - Zatoane (N1) 0,10
Zatoane - Portul Midia (N2) 0,11
Mai multe informatii despre caracteristicile sedimentelor sunt furnizate in Raportul

dinamicii costiere (sectiunea 3.2.2).
3.2.3 Dinamica costiera
3.2.3.1 Valuri, vanturi si maree

Sectiunea 2.3.4 si 2.3.3 a analizat regimul vanturilor si valurilor in regiunea Marii
Negre. Aceasta sectiune se concentreaza asupra variatiile locale ale conditiilor
existente de-a lungul acestei unitati nordice a coastei romanesti. Aceasta utilizeaza
informatiile obtinute din studiile de modelare efectuate ca parte a acestui raport. Mai
multe informatii sunt furnizate in Raportul privind Modelarea Valurilor. Nu exista
informatii suplimentare privind mareele, deoarece aceasta este o zona de cu regim
micro-mareic si exista o amplitudine redusa la nivelul intregului litoral romanesc.
Celula de sedimente de la Golful Musura la jetelele de la Sulina: Datorita prezentei
digurilor de la Sulina (jetelele) care afecteaza climatul valurilor, partea de sud a
acestei celule de sedimente (care se incadreaza in zona de studiu) este expusa la
valuri nordice de furtuna, in principal de la nord si nord-est.
Celula de sedimente de la Sulina la Zatoane (N1): Imediat la sud de digurile de la
Sulina, sectiunea este la adapost de valurile din nord, si este expusa la valuri de
furtuna care provin in principal din sud si sud-est (a se vedea Figura 3.2).
De-a lungul tarmului intre partea de sud a sectorului Sulina si partea centrala a
insulei Sahalin, coasta este in general orientata spre nord-sud si nu exista niciun fel de
protectie din partea unei structuri naturale sau antropice. Valurile de furtuna cele mai
Pagina 31
importante provin din nord, in principal din sectorul de nord-est. Aceasta coasta este,
de asemenea, expusa la valuri dinspre sud-est. Avand in vedere orientarea sa si
unghiul de incidenta al majoritatii valurilor de furtuna semnificative (de la nord-est),
aceasta celula costiera este foarte dinamica, cu transport litoral semnificativ de
sedimente. Partea centrala a insulei Sahalin este expusa la valuri dinspre nord-est,
precum si la valurile dinspre sud.
Coasta din spatele limbii de pamant Sahalin (a se vedea Figura 3.3) este un mediu
lagunar calm datorita protectiei oferite de insula Sahalin si este compusa in principal
din nisipuri foarte fine si mal. Aceasta sectiune este expusa doar la valuri de furtuna
dinspre sud – sud – vest. Conform Dan et al. (2009, 2011), laguna primeste sedimente
transportate prin revarsare peste insula Sahalin.
Celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (N2): O caracteristica generala a
acestei celule costiere este expunerea la valuri sudice (in special cele generate de
furtunile de sud-est). Zona de la Zatoane la sud de Periteasca/nord de Portita este
afectata in principal de valurile sudice (in special sud-est si sud, dar cele sud-est sunt
cele mai semnificative). Aceasta fasie de coasta este la adapost de efectele valurilor
nordice. Valurile dinspre nord incep sa aiba influenta asupra coastei incepand de la
Portita, si aceasta influenta devine semnificativa spre sud, pe masura ce zona de
generare se mareste.
Pagina 32
4
5 9 10
7 8
6
11
Distanta de la punctul de referinta (km)
Legenda:
Punct referinta val la 5m adancime
Reprezentare schematica a tarmului
Figura 3.2 Celula de sedimente de la Sulina la Zatoane, care ilustreaza diagramele de distributie a vanturilor (nota: orientarea figurii).
Pagina 33
21 22
20
19
12
13 18
14 17
15 16
Legenda:
Figura 3.3 Celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (inclusiv o parte a celulei de sedimente de la Sulina la Zatoane), care ilustreaza diagrama de
distributie a vanturilor in apropiere de tarm (Nota: orientarea figurii).
Pagina 34
3.2.3.2 Furtuni
Celula de sedimente de la Golful Musura la Sulina:
Pentru Golful Musura parte a celulei Chilia, nu au fost disponibile date privind
partea ucraineana (majoritatea teritoriului), pentru a permite modelarea numerica a
rezultatelor. Cu toate acestea, din observatiile vizuale se poate observa ca furtunile, in
special din scetorul nordic, au un impact puternic asupra insulei bariera Musura, care
s-a format pe parcursul ultimelor trei decenii (Stanica et al,. 2007). Tarmului se poate
retrage zeci de metri in timpul furtunilor nord-estice.
Celula de sedimente de la Sulina la Zatoane (N1):
Furtunile au un impact foarte puternic asupra acestei celule costiere, retragerea
masurata (Stanica et al, 2000, 2011.) si modelata fiind de ordinul a zeci de metri (pana
la 40 de metri ca urmare a unei furtuni majore in noiembrie 1995) pentru fiecare
furtuna in parte.
Volume semnificative de sedimente sunt transportate in larg in timpul furtunilor, de
ordinul a zeci de metri cub pe metru de coasta, in cazul aparitiei unei furtuni pe an si
al unei furtuni la 10 ani.
N1: Volum deModelling
COSMOS material erodat
Results
Celula de sedimente N1:
180
160
140
Sulina - Zatoane
/m)
(m3/m)
120
3
Erosion(m
100
Eroziune
80
60
40
20
0
N1: Wave Poi nt 5 N1: Wave Point 7 N1: Wave Poi nt 9 N1: Wave Poi nt 10 N1: Wave Point 11
Locatie
Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(a)
N1: Retragerea maxima
COSMOS a Results
Modelling tarmului deasupra COSMOS Modelling Results
nivelul mediu al marii (NMM) N1: Eroziune maxima
50 3.5
45
3.0
40
(m )
tr e a t (m)
(m )
Depth(m)
35 2.5
B e a c h R eplajei
maxima
30
2.0
25
M ax Erosion
Retragerea
20 1.5
Eroziune
15
1.0
10
5 0.5
0 0.0
N1: Wave Point 5 N1: Wave Point 7 N1: Wave Point 9 N1: Wave Point 10 N1: Wave Point 11 N1: Wave Point 5 N1: Wave Point 7 N1: Wave Point 9 N1: Wave Point 10 N1: Wave Point 11
Location
Locatie Location
Locatie
1 in 1 1 in 20 1 in 50
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(b) (c)
Figura 3.4 Evolutia costiera pe termen scurt pentru celula de sedimente de la Sulina la Zatoane
(N1)
Celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (N2):

Furtunile au, de asemenea, un impact semnificativ asupra dinamicii pe termen scurt a
celulei de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (N2). Cu toate acestea, datorita
schimbarilor in orientarea tarmului si modificarilor datorate expunerii la valuri de
furtuna, comportamentul coastei variaza de-a lungul sau. Sectiunea Perisor -
Periteasca - nord Portita este la adapost de furtunile nordice, dar este expusa la valuri
din directii sudice (in special sud-estice). Fasiile centrale si de sud ale coastei
reactioneaza rapid in principal la valuri din nord, si aici retragerea tarmului pe
termen scurt este de ordinul a zeci de metri.
Pagina 35
Retragerea tarmului in timpul furtunilor este mai mare pentru partea de nord a
acestei celule, deoarece valurile de furtuna din sud-est sunt mai insemnate decat cele
din nord, din cauza diferentelor de lungime ale zonei de generare.
COSMOS Modelling Results
120
N2: Volum de material erodat Celula de sedimente N2:
100 Zatoane – Portul Midia
Erosion(m /m)
(m33/m) 80
60
Eroziune
40
20
0
N2 : Wa ve Poi nt 1 3 N2: Wave Poin t 1 4 N2: Wave Poin t 1 5 N2: Wave Po int 17 N2: Wave Po int 19 N2 : Wa ve Po int 21
Locatie
Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(a)
N2: Retragerea maxima
COSMOS ModellingaResults
tarmului deasupra COSMOS Modelling Results
nivelul mediu al marii (NMM) N2: Eroziune maxima
30 3.5
25 3.0
(m)
)
(m)(m)
re a t (m
2.5
B e a c h R e tplajei
20
Depth
maxima
2.0
15
Retragerea
Max Erosion
1.5
Eroziune
10
1.0
5
0.5
0
N2: Wave Point 13 N2: Wave Point 14 N2: Wave Point 15 N2: Wave Point 17 N2: Wave Point 19 N2: Wave Point 21 0.0
N2: Wave Point 13 N2: Wave Point 14 N2: Wave Point 15 N2: Wave Point 17 N2: Wave Point 19 N2: Wave Point 21
Location
Locatie Location
Locatie
1 in 1 1 in 20 1 in 50 1 in 1 1 in 20 1 in 50
(b) (c)
Figura 3.5 Modificare pe termen scurt pentru celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia
(N2)
3.2.3.3 Transportul sedimentelor

Celula de sedimente de la Golful Musura la jetelele de la Sulina:
In celula de sedimente de la Golful Musura la Sulina, cele mai multe sedimente sunt
transportate de la nord la sud de curentii de-a lungul tarmului. Digurile blocheaza
transferul de sedimente catre sud si au contribuit la acumulari in Unitatea nordica
(Baia de Nord), ceea ce a dus la transformarea Golfului Musura intr-o laguna. Zona
este acum o capacana activa de sedimente pentru toate materialele venite din Delta
Secundara Chilia.
Un alt sector acumulativ se afla la gura de varsare a jetiurilor Sulinei. Aici s-a
dezvoltat o bara a gurii; acesta este in mod constant dragata pentru a mentine
adancimi optime de navigatie de-a lungul canalului fluvial. Sedimente dragate (cu
sute de metri cubi pe an) sunt evacuate la adancimi de apa mai mare de 25 de metri,
disparand astfel din sistemul costier.
Celula de sedimente de la Sulina la Zatoane (N1):
Digurile Sulinei scurtcircuiteaza transportul de sedimente de-a lungul tarmului de la
nord la sud si genereaza difractii ale valurilor cu inducerea unor curenti turbionari
orientati sud-nord. Acest lucru inseamna ca la nivel local, de-a lungul partii nordice a
plajei Sulina, exista o inversare a derivei de la tendinta generala, cu transportul de
nisip de-a lungul tarmului catre nord. Aceasta parte nordica a plajei Sulina, acolo
unde este adapostita de jetiuri, este, prin urmare, in prezent, o capcana de sedimente.
Pagina 36
Dincolo de influenta jetiurilor, transportul de-a lungul tarmului de la nord la sud

continua si exista o zona de divergenta a sedimentelor de-a lungul sectiunii de coasta
Garla Imputita pana la Canalul cu Sonda.
Figura 3.6 prezinta ratele potentiale ale derivei litorale la Casla Vadanei dupa cum
rezulta din modelarea liniei apei pentru acest proiect. Mai multe detalii privind
modelele si ipotezele sunt prezentate in Raportul de modelare a liniei tarmului
Volumul 4. Estimarile ratei driftului litoral arata ca exista o variabilitate mare de la un
an la altul, cu o crestere pentru ultimii trei ani.
N1: Sulina - Zatoane

Rate potentiale de transport aluvionar litoral la Casla Vadanei Sud (20km de la
origine) pe 18 ani (1993 - 2010)
4,000,000
3,000,000
Potentialul Transportului Litoral
2,000,000
(m /an)
1,000,000
3
-1,000,000
-2,000,000
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
An
Transport aluvionar net anual Transport aluvionar brut anual
Transport aluvionar net anual mediu Transport aluvionar brut anual mediu
Figura 3.6 Rate potentiale de transport aluvionar la Casla Vadanei Sud
In continuare, transportul de sedimente spre sud creste cantitativ pana la capatul

sudic al insulei Sahalin, unde ajunge la milioane de metri cubi pe an. O mare parte
din aceste sedimente se acumuleaza pe self, contribuind la dezvoltarea unei
platforme deltaice submerse (Battacharya si Giosan, 2003).
Exista un al doilea transport de sedimente la capatul sudic al insulei Sahalin. Aici,
forma curbata a sectiunii centrale si sudice, precum si curbura de ansamblu a
tarmului de-a lungul acestei sectiuni duce la formarea de curenti turbionari cu
circulatie inversa, datorita impactului valurilor care vin din larg. Efectul imediat este
reprezentat de transportul de sedimente in laguna formata in spatele insulei. Aceasta
zona de divergenta corespunde sub-sectorului Zatoane si, impreuna cu expunerea la
valurile de furtuna sud-estice, ar putea explica rata foarte ridicata de eroziune din
aceasta zona.
Celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (N2):
Zona de la nord de Portita la sud-vest de Perisor este afectata de convergenta a doua
derive importante de-a lungul tarmului:
• De la nord la sud - de la Perisor spre sud
• De la sud la nord - de la Portita spre nord.
Figura 3.7 prezinta ratele potentiale ale derivei litorale la Portita Sud dupa cum
rezulta din modelarea liniei de coasta efectuata pentru acest proiect. Mai multe detalii
privind modelele si ipotezele sunt prezentate in Raportul de modelare a liniei
Pagina 37
tarmului Volumul 4. Estimarile ratei potentiale de transport aluvionar arata ca exista

o oarecare variabilitate de la an la an, in special in ultimii 10 ani.
N2: Zatoane - Portul Midia

Rate potentiale de transport aluvionar litoral a la Portita Sud (40km de la origine) pe
18 ani (1993 - 2010)
1,500,000
Potentialul Transportului Litoral 1,000,000
500,000
(m /an)
3
-500,000
-1,000,000
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
An
Figura 3.7 Rate potentiale de transport aluvionar la Portita Sud
Acest punct de convergenta este reflectat de sub-sectorul care se acumuleaza usor si

in mod constant in zona Periteasca.
De la Portita spre Portul Midia continua transport aluvionar de-a lungul tarmului de
la nord la sud. Partea cea mai sudica a Unitatii nordice este o capacana de sedimente
deoarece materialele transportate aici de transport aluvionar de-a lungul tarmului
sunt retinute ca urmare a digurilor de la Portul Midia. Inainte de constructia
digurilor, aceste sedimente ar fi fost transportate mai departe spre sud pentru a
alimenta plajele Golfului Mamaia din Unitatea sudica.
3.2.3.4 Impactul interventiilor umane asupra dinamicii costiere

De-a lungul Unitatii nordice, un impact major asupra dinamicii costiere l-au avut
interventiile antropice care au modificat modul de distributie si volumul de
sedimente deversate de Dunare in mare. Principalele modificari au fost:
• Indiguirea Dunarii si a afluentilor sai principali, care a dus la o reducere cu
peste 50% a alimentarii cu sedimente pentru apele de coasta.
• Interventiile hidrotehnice in Delta Dunarii care au afectat deversarile de apa si
sedimente dintre cele trei brate principale ale deltei. Acestea includ: taierea
meandrelor pentru a scurta distantele (Sulina in a doua jumatate a secolului al-
XIX-lea, Sf. Gheorghe in anii 1980), terasamente ale Canalului Sulina si lucrari
hidrotehnice de la Ceatal Izmail (inceputul din amonte al teritoriului Deltei
Dunarii).
Au existat, de asemenea, interventii directe in zona costiera, cum ar fi diguri de
navigatie si portuare, ecluze si lucrari majore de protectie a coastei. Acestea sunt mai
putine decat cele de-a lungul unitatii sudice, dar au schimbat circulatia naturala a
sedimentelor de-a lungul coastei si au blocat transferul acestora de-a lungul tarmului,
atat la scara mare cat si la nivel local.
La scara mare, principalele efecte asupra Unitatii nordice s-au datorat:
Pagina 38
• Jetelelor de la Sulina: aceste jetele se extind 8km in larg si prin urmare

blocheaza transportul de sedimente de-a lungul tarmului spre sud si, ca atare,
reprezinta o limita rigida, impermeabila intre celulele Golful Musura si de la
Sulina la Sahalin.
• Activitati de dragare la cordonul de la gura Sulina pentru a mentine adancimi
sigure de navigatie si descarcarea ulterioara a materialelor dragate in larg:
aceasta elimina sedimentele din sistemul costier.
Efectele la scara locala se observa in principal in partea de sud a acestei unitati si in
cadrul celulei de sedimente de la Zatoane la Midia (N2); pe langa modificarile
deversarilor de sedimente si apa mentionate mai sus, interventiile locale
semnificative includ:
• Inchiderea Gurii Portita care a fost legatura intre fosta laguna Razelm si Marea
Neagra pana in 1970 - acest lucru a avut un impact asupra dinamicii costiere
adiacente;
• Structuri care controleaza schimburile de apa si sedimente la stavilarele
Periboina si Edighiol in laguna Sinoe;
• Digurile Portului Midia: aceste structuri blocheaza transferul de sedimente de-
a lungul tarmului spre sud.
3.2.4 Intelegerea conceptuala a comportamentului tarmului

Prin combinarea informatiilor prezentate atat aici, cat si in studiile justificative,
intelegerea conceptuala a proceselor costiere de-a lungul Unitatii nordice este
prezentata in Figura 3.8. O scurta descriere a fiecarui sub-sector este, de asemenea,
furnizata mai jos.
Pagina 39
Figura 3.8 Modelul conceptual al unitatii nordice
3.2.4.1 Celula de sedimente: de la Golful Musura la jetelele de la Sulina

Aceasta celula are caracteristici tipice de coasta pentru o delta dominata fluvial.
Sedimentele sunt introduse in sistemul costier prin gurile de varsare ale afluentilor
secundari ai bratului Chilia. Deversarea de sedimente de la aici reprezinta aproape
Pagina 40
50% din deversarea totala de sedimente a intregului aport dunarean. Sedimentele

sunt apoi redistribuite in cadrul sistemului costier de catre curenti si valuri.
Coasta este caracterizata prin procese de acretie puternica, iar Golful Musura poate fi
considerat o capcana de sedimente (sau un rezervor de sedimente strategic) pentru
aluviuni si nisipuri fine. [Textul urmator descrie doar sub-sectorul de pe teritoriul
romanesc.]
Sub-sector: de la Golful Musura pana la Sulina
Golful Musura are o lungime de aproximativ 12 km. Aceasta a fost marcata anterior
de eroziune din cauza retragerii aproape continue a lobului deltei Sulina in ultimii
2000 de ani. Cu toate acestea, in secolul trecut, extinderea unei insule bariera de pe
coasta ucraineana peste golf a dus la transformarea golfului deschis intr-o laguna.
Acest lucru se datoreaza atat aportului semnificativ de sedimente de la afluentii
secundari ai bratului Chilia, precum si construirii si extinderii in etape succesive a
jetiurilor de la Sulina, care blocheaza transportul de nisip spre sud.
Sedimentele din laguna variaza de la granulatie fina (in principal mal amestecat cu
materii organice) aduse de afluentii Dunarii pana la straturi de nisipuri fine, ca
urmare a proceselor de trecere a valurilor peste insula.
Datorita prezentei jetiurilor Sulinei care afecteaza climatul valurilor, partea de sud a
acestei celule sedimentare este expusa la valuri nordice de furtuna, in principal din
sector nordic si nord-estic.
In cadrul acestui sub-sector, majoritatea sedimentelor sunt transportate de la nord la
sud de curentii litorali. Golful Musura poate fi considerat in prezent o capcana activa
de sedimente (sau un rezervor de sedimente strategic) pentru mal si nisipuri fine. Un
alta acumulare de sedimente se afla la gura de varsare a jetiurilor Sulinei. Aici, s-a
dezvoltat o bara a gurii; cu toate acestea, activitatile de dragare pentru mentinerea
unor adancimi sigure de navigatie indeparteaza aceste sedimente acumulate si le
deverseaza mai departe in larg dincolo de adancimea de inchidere, eliminand astfel
sedimentele din sistemul costier.
Nu exista nici o legatura a sedimentelor litorale cu celula spre sud.
3.2.4.2 Celula de sedimente: Digurile Sulinei la Zatoane (capatul sudic al limbii de

pamant Sahalin)
Orientarea de ansamblu nord-sud a acestei coaste ii confera o expunere permanenta
la vanturile puternice dinspre nord - nord-est si la furtunile care afecteaza vestul
bazinului Marii Negre.
Aceasta celula este alimentata cu sedimente transportate pe coasta de Dunare si
redistribuite de curenti si valuri.
Limita de nord este reprezentata de digurile Sulinei care impiedica transportul litoral
si care in timp a determinat o deplasare a gurii cu 8 km in larg. Digurile genereaza un
curent turbionar ca urmare a difractiei valurilor, cu orientare sud - nord, si provoaca
o inversare a derivei litorale. Curentul litoral sudic se reia de la sub-sectorul Canalul
cu Sonda si creste spre sud.
Limita de sud a celulei de sedimente este varful sudic al insulei bariera Sahalin.
Sedimentele transportate de curentul litoral se acumuleaza aici, iar extremitatea
sudica a insulei este o arie de depunere a sedimentelor.
Pagina 41
Cantitatea de sedimente este, de asemenea, afectata de dragarea unor volume

semnificative de material de la gura Canalului Sulina pentru a mentine adancimi
sigure de navigatie. Cantitatea dragata este descarcat in larg la adancimi mari,
dincolo de adancimea de inchidere, in afara sistemului costier.
Sub-sector: Sulina
Acest sub-sector este are o lungime de aproximativ 9 km, de la extremitatea dinspre
uscat a digului sudic al Sulinei. Partea de nord a sub-sectorului care este protejata de
jetiu si digul aferent, este formata din sedimente mai fine (nisipuri foarte fine) decat
sectiunile centrale si de sud care sunt alcatuite din nisipuri fine. Capatul sudic al
acestui sub-sector se afla la Canalul Imputita, si aici tarmul se caracterizeaza prin
cordoane litorale care separa mlastinile de mare.
Principala sursa de sedimente este reprezentata de aluviunile aduse de Dunare.
Dinamica sedimentelor acestui sector este influentata in mod semnificativ de digurile
de la Sulina. Imediat la sud de acestea, sectiunea este la adapost de valurile dinspre
nord si prin urmare, este expusa la valuri de furtuna care provin in principal din sud
si sud-est. Digurile afecteaza, de asemenea, in mod direct valurile, ceea ce duce la
formarea unui transport de sedimente spre nord, de tipul unui curent turbionar.
Aceasta zona este marcata de o dinamica mixta: acretie rapida in partea de nord (pe o
portiune cu o lungime de circa 600 m), stabila spre partea centrala si eroziune slaba
pana la severa in partea de sud.
Sub-sector: Canalul cu Sonda
Cu o lungime de aproximativ 6 km, acest tarm consta intr-un cordon litoral care
separa marea de o serie de mlastini si zone joase. Exista un cordon foarte ingust de
dune pe alocuri si o plaja inalta cu latimi reduse.
Orientarea de ansamblu nord-sud a acestei coaste determina o expunere permanenta
la vanturile puternice dinspre nord - nord-est si furtuni care joaca un rol distructiv
de-a lungul intregii coaste de vest a Marii Negre. Aceasta coasta este, de asemenea,
expusa la valuri dinspre sud-est.
Principalul aport de sedimente provine din transportul litoral sudic de sedimente
purtate de Dunare, dar acesta este afectat de o linie de separatie a derivei ca urmare a
efectului digurilor de la Sulina asupra valurilor care vin, ceea ce determina un
transport aluvionar cu localizare spre nord, urmat ulterior de se reluarea unei
circulatii spre sud.
Acest lucru inseamna ca acest sub-sector se confrunta in prezent cu o eroziune severa;
sedimentele rezultate pot fi transportate catre sub-sectoare, atat la nord cat si la sud.
Sub-sector: Casla Vadanei
Acest sub-sector are o lungime de aproximativ 10 km. De-a lungul fasiei de nord,
plajele separa marea de mlastina, dar la sud exista o serie de cordoane litorale relicte
de nisip.
Orientarea de ansamblu nord-sud a acestei coaste inseamna ca este expusa in
intregime la vanturi puternice dinspre nord - nord-est si furtuni care joaca un rol
distructiv de-a lungul intregii coaste de vest a Marii Negre. Aceasta coasta este, de
asemenea, expusa la valuri dinspre sud-est.
Aportul de sedimente provine din transportul litoral sudic al sedimentelor dunarene
si din refacerea si redistribuirea acestor depozitate in cordoane relicte de nisip.
Pagina 42
Curentul litoral sudic creste in intensitate catre sud, dar nu exista legaturi de
sedimente cu sub-sectoarele adiacente.
In general, aceasta zona este caracterizata de o eroziune severa, dar aceasta scade in
intensitate catre fasia de sud.
Sub-sector: Sf. Gheorghe
Cu o lungime de aproximativ 8 km, plaja este alcatuita dintr-o serie de creste de plaja
formate de sedimente transportate de Dunare care s-au acumulat pe parcursul
secolului trecut.
Ca si celelalte sub-sectoare de la nord, aceasta orientare a coastei inseamna ca este
expusa la vanturi si furtuni puternice predominante dinspre nord - nord-est, precum
si la valuri dinspre sud-est. Afluxul de apa dulce de la Sf. Gheorghe va influenta
conditiile locale hidrodinamice.
Aceasta intindere este aprovizionata de transportul litoral sudic de sedimente purtate
de Dunare, precum si de refacerea cordoanelor relicte de nisip din sub-sector catre
nord. Tarmul este in general stabil, fara o tendinta clara de eroziune sau de retragere.
Sub-sector: Sahalin
Insula Sahalin are o lungime de aproximativ 20 km; aceasta este o caracteristica
extrem de dinamica cu evolutie rapida.
Partea centrala a insulei este expusa la valuri dinspre nord-est, precum si la valuri
dinspre sud. Exista un transport sud-vest considerabil de sedimente purtate de
Dunare si, in prezent, sudul insulei este o arie de depunere sedimentara. O mare
parte din materiale se acumuleaza pe self, contribuind la dezvoltarea unei platforme
deltaice submerse.
Insula a evoluat prin procese tipice de eroziune in compartimentul nordic si central si
de acumulare catre-vest, extremitatea sudica a limbii de pamant rotindu-se in sensul
acelor de ceasornic. Insula se deplaseaza spre coasta, prin procese de spalare
exercitate de valurile de furtuna.
Insula bariera are o influenta semnificativa asupra sub-sectoarelor de la sud. Pe langa
faptul ca actioneaza ca o capcana (partiala) de sedimente, insula in sine are un impact
direct asupra dinamicii sedimentelor: forma curbata a partii centrale si sudice,
precum si curbura de ansamblu a tarmului de-a lungul acestei sectiuni duce la
formarea unui curent turbionar cu circulatie inversa, datorita impactului valurilor
care vin din larg. Acest fenomen duce la transportul de sedimente fine in laguna din
spatele barierei insulare. Prin natura sa, insula bariera, genereaza in zona din spate
un mediu calm de tip laguna, care conduce la depunerea de aluviuni fine.
Sub-sector: Delta secundara a bratului Sf. Gheorghe pana la Ciotic
Acest sub-sector are o lungime de aproximativ 8 km si cuprinde delta secundara Sf.
Gheorghe. Delta are trei brate secundare: Sf. Gheorghe (Olinca), care este continuarea
cursului principal al bratului; Seredne (Garla de Mijloc), care este cel mai mic si este
aproape blocat la gura de varsare; si bratul Garla Turceasca.
Mlastinile deltaice sunt alimentate cu sedimente fine transportate de Dunare canale si
garle ale bratului Sf. Gheorghe. Aceasta zona primeste, de asemenea, nisipuri fine
prin procese de revarsare de-a lungul insulei Sahalin.
Pagina 43
O influenta semnificativa asupra acestui sub-sector este reprezentata de insula

Sahalin care protejeaza aceasta coasta de valuri; ca atare, acest tarm este expus doar la
valuri de furtuna dinspre sud – sud – vest. Coasta din spatele insulei Sahalin este,
prin urmare, un mediu calm de tip laguna in care se pot acumula sedimente fine.
Forma curbata a limbii de pamant duce, de asemenea, la formarea unui curent
turbionar cu circulatie inversa, datorita impactului asupra valurilor care sosesc in
jurul insulei, ceea ce conduce la transportul de sedimente in laguna din spatele
acesteia.
Ca urmare, a avut loc o progradare activa de-a lungul acestui tarm. Are loc un
transport limitat al sedimentelor spre sud, ca urmare a liniei de separatie a derivei
create de insula.
Sub-sector: de la Ciotic pana la Zatoane (coasta in spatele partii de sud a insulei
Sahalin)
Acest sub-sector are o lungime de aproximativ 6 km si cuprinde sistemul de mlastini
Zatoane. Tarmul consta din mlastini, care pe locuri au deschidere spre plaje inguste.
Insula Sahalin are o influenta semnificativa asupra acestui sub-sector, deoarece
creeaza o linie de separatie a transportului de sedimente de-a lungul acestei sectiuni
de coasta care rezulta din curenti turbionari ce se formeaza in jurul extremitatii
sudice a acesteia.
Exista o lipsa semnificativa de material terigen, iar plajele, acolo unde sunt prezente,
sunt formate predominant din cochilii. Lipsa unui aport nou de sedimente, combinata
cu miscarea acestora atat la nord cat si de sud, a dus la o eroziune severa a acestui
sub-sector.
3.2.4.3 Celula de sedimente: de la Zatoane la Portul Midia

Granita de nord a acestei celule este reprezentata de punctul de transport net „zero”
in zona de sud a insulei Sahalin, in timp ce limita de sud este la digul nordic al
Portului Midia.
Principalele surse de sedimente sunt aici acumularile de la fostul litoral, remobilizate
de valuri si curenti, si cantitati semnificative de cochilii bivalve.
Orientarea tarmului se modifica de la est - spre vest, de-a lungul fasiei Zatoane -
Perisor, care este expusa furtunilor de la sud – sud – est, spre o orientare generala
nord – est – sud – vest de la digurile Portita la Midia, cu expunere la cele mai
puternice furtuni de vant din nord. Aceasta modificare a conditiilor de expunere
afecteaza, prin urmare, dinamica costiera de-a lungul acestei celule de sedimente.
Exista fostele guri de intrare active la Portita, Periboina si Edighiol, care controlau
schimbul de apa si sedimente cu sistemul lagunar Razelm - Sinoe. Acestea au fost fie
in intregime inchise (Portita) sau pot fi controlate artificial prin stavilare (Periboina si
Edighiol) desi in acest caz s-a obtinut numai un minim de control in ultima perioada.
Sub-sector: Perisor
Acest sub-sector este de aproximativ 23.5 km lungime si include cateva din zonele
umede ale sistemului costier de la Zatoane, la est. Exista o centura redusa de dune de
coasta si o zona ingusta de plaja inalta. Plajele sunt compuse atat din fragmente de
cochilii, cat si din materiale terigene, care au fost remobilizate la nivel local.
Pagina 44
Orientarea liniei tarmului este est - vest, de-a lungul fasiei Zatoane - Perisor, si este in
principal afectata de valurile sudice, (in special sud-est si sud, dar valurile de la sud-
est sunt cele mai semnificative). In ciuda acestui fapt, exista un potential de transport
aluvionar spre vest a sedimentelor spre Periteasca. Patrunderile inspre sistem la nord
sunt, totusi, considerate a fi limitate.
Plajele sunt in general stabile, desi exista o usoara eroziune de-a lungul partii de est.
Sub-sector: Periteasca
Pe o lungime de aproximativ 8 km, linia de tarm consta intr-o plaja bariera, care
separa Complexul Lagunei Razelm - Sinoe de Marea Neagra.
Datorita orientarii sale, este fasia cea mai sigura a coastei de nord romanesti si
adaposteste zona cea mai larga de dune si plaje inalte de pe intreaga coasta
romaneasca. Exista un punct de convergenta langa Periteasca, unde doua derive
converg de-a lungul tarmului, dar nisipul este, probabil, in principal furnizat de
refacerea acumularilor relicte formate din nisipul adus de Dunare. Exista, de
asemenea, un procent ridicat de fragmente de cochilii.
Aceasta coasta este, prin urmare, in general, stabila, cu o tendinta de usoara
acumulare pe alocuri.
Sub-sector: Portita
Pe o lungime de aproximativ 9 km, zona consta intr-un cordon de litoral, care separa
Complexul Lagunei Razelm (Razelm) - Sinoe de Marea Neagra. Plaja bariera, care se
intinde de la sud de Periteasca - Portita - Periboina la extremitatea de sud a lagunei
Sinoe este ingusta (variind de la zeci de metri pana la 200 m in latime) si include o
centura de dune foarte inguste si de plaja inalta.
Exista un curent de deriva activ spre litoralul sudic care transporta sedimente, cu
nisip aparut din eroziunea depozitelor relicte, format din sedimente aduse de
Dunare. Exista, de asemenea, un procent ridicat de fragmente de cochilii.
Intreaga plaja bariera de la sud de Periteasca la Periboina si extremitatea sudica a
Lagunei Sinoe (Edighiol) a migrat spre tarm prin procese semnificative de revarsare.
Linia tarmului se confrunta, prin urmare, cu o retragere rapida.
Sub-sector: Periboina
Sub-sectorul are o lungime de aproximativ 13 km si consta intr-un cordon de litoral,
care separa Laguna Sinoe de Marea Neagra. Sedimentele sunt aduse de Dunare si
exista o cantitate mare de fragmente de cochilii.
Orientarea liniei tarmului este nord – est – sud – vest de la digul Portita la Midia, si
este expusa celor mai puternice furtuni de vanturi dinspre nord. Exista, prin urmare,
un aport activ de sedimente pe litoral in partea de sud.
Exista foste guri de intrare active la Periboina si Edighiol, care controlau schimbul de
apa si sedimente cu sistemul lagunar Razelm - Sinoe. Acestea pot fi controlate
artificial prin stavilare dar asa cum sunt operate in prezent nu au nici un impact
direct asupra dinamicii costiere.
Intreaga plaja bariera de la sud de Periteasca la Periboina si extremitatea sudica a
Lagunei Sinoe (Edighiol) a migrat spre tarm prin procese semnificative de revarsare.
Linia tarmului se confrunta, prin urmare, cu o retragere rapida.
Sub-sector: Chituc
Pagina 45
Aceasta zona cuprinde o serie de bariere plaja relicte formate din sedimentele aduse
de Dunare si este de aproximativ 19 km in lungime. Sedimentele de pe plaja constau
in nisipuri aduse de Dunare si fragmente de cochilii. Exista, de asemenea, o prezenta
semnificativa de minerale grele in sedimentele de pe plaja, ca urmare a remobilizarii
selective a mineralelor de siliciu mai usoare, in timp ce mineralele mai grele au ramas
in situ sau au fost transportate pe distante mai scurte.
Orientarea liniei tarmului este nord – est – sud – vest de la digurile Portita la Midia, si
este expusa celor mai puternice furtuni de vanturi dinspre nord. Exista, prin urmare,
un aport puternic de sedimente pe litoral in partea de sud.
Aceasta zona se confrunta cu o eroziune usoara, dar este, in general, stabila de-a
lungul unitatii de sud, in cazul in care o anumita influenta a digurilor de la Midia
poate fi simtita.
Sub-sector: Corbu (Capul Midia)
De aproximativ 13 km lungime, acest sub-sector este format din plaje golfuri, care
stau in fata falezelor de descopertare a stratului. Sedimentele de pe plaja sunt
compuse atat din cochilii cat si din nisip adus de Dunare. Nu exista nicio contributie
din partea falezei, care este in principal compusa din maluri.
Orientarea liniei tarmului este nord – est – sud – vest de la digurile Portita la Midia, si
este expusa celor mai puternice furtuni de vanturi dinspre nord. Exista un transport
clar de nisip inspre sud; cu toate acestea, digurile de la sudul acestui sub-sector, de la
Portul Midia, inhiba transportul pre litoral si aceasta zona este in prezent, o capcana
de sedimente. Aceasta coasta este, prin urmare, in general, stabila, cu o tendinta de
usoara acumulare pe alocuri.
3.3 Schimbarea liniei tarmului

Diversele seturi de date au fost utilizate pentru a evalua modul in care linia tarmului
si motivul pentru care linia tarmului a fost in continua evolutie. Sectiunea 3.3.1 a
tratat schimbarile istorice ale liniei tarmului, in timp ce sectiunea 3.3.2 discuta cauzele
si efectele istorice ale schimbarilor de pe linia de tarm in ultimii 20 de ani (1990 -
2010).
Aceasta informatie a fost apoi folosita, impreuna cu ratele nete ale schimbarilor de
tarm, pentru a identifica gradul de risc, pentru fiecare sub-sector; acestea sunt
rezumate in sectiunea 3.3.3.
O descriere mai detaliata a schimbarilor istorice ale tarmului de-a lungul unitatii
dinspre nord este furnizata in Raportul privind dinamica costiera.
3.3.1 Schimbarile istorice ale tarmului
3.3.1.1 Introducere
Unitatea nordica este un tarm deltaic, cu o lungime de 93 km si a fost primul erodat
in ultimele cinci decenii. Sectoarele de retragere reprezinta (55,6%) din linia tarmului,
in timp ce sectoarele de avansare si stabile se extind cu ~ 48 km (29,6%) si respectiv ~
24 km (14,8%) de-a lungul tarmului. Exista doua tipuri diferite de modele de dinamici
ale tarmului: i) mobilitate ridicata in timpul perioadei 1961-1979, cu retragere mare si
ii) ratele de avansare urmate de mobilitate scazuta (1979-2006). Fluviul Dunarea este
principala sursa de sedimente pentru sistemul de transport aluvionar de-a lungul
Pagina 46
litoralului, pe Unitatea nordica. Pe fluviul Dunarea si afluentii sai principali au fost

construite baraje in numeroase locatii - inclusiv barajele de la Portile de Fier (Portile
de Fier I in 1970 si Portile de Fier II in 1983). Ca urmare, aprovizionarea cu nisip pe
plaje de catre fluviu a scazut semnificativ. Incarcatura reala de sedimente purtate de
Dunare in Marea Neagra este de mai putin de 40 milioane t/an, din care 10-12% sau
mai putin sunt materiale nisipoase, care reprezinta o sursa de sedimente in bugetul
litoral al zonei frontale a deltei.
3.3.1.2 Celula de sedimente: de la Golful Musura la digurile Sulinei

Sunt disponibile informatii limitate in ceea ce priveste dezvoltarea Lagunei Musura.
Analiza pozitiei liniei tarmului din studiile topografice, hartile, fotografiile aeriene si
imaginile din satelit sugereaza ca linia tarmului Musura, adapostita, mlastinoasa, care
este protejata de insula bariera, a fost acumulata cu o rata medie de acumulare de
52.8m/an intre 1961-1979, scazand cu 80% la 10.4m/an intre 1979-2006. Aceasta
acumulare este legata de dezvoltarea limbii de nisip din partea ucraineana a lagunei,
care inchide treptat laguna, si protejeaza linia tarmului de vanturi si valuri. Cu toate
acestea, rata de progradare a tarmului s-a redus inca de la inceputul anilor 1990 si
este cauzata de scaderea descarcarilor fluviale pe bratul sudic al lobului Stambulul
Vechi.
Modificarile morfologice ale insulei bariera Musura in timpul 1988-2002 arata o
alungire neta spre sud cu 130m/an (ajungand la 5,9 km lungime totala in 2002). Partea
de sud a insulei a migrat inspre uscat, cu o rata de 55 m / an, in timp ce partea de
nord a insulei s-a retras cu o rata de 25m/an. Masuratorile GPS ale insulei indica
faptul ca intre 2007 si 2008 insula s-a alungit in directia VSV-ENE cu 93 m, si cu 80 m
in plus in perioada 2008-2009 in aceeasi directie, cu o curbura spirala logaritmica.
Insula a fost formata initial ca un cordon submers de la marginea platformei deltaice
pana la bratul Stambulul Vechi, in nord, si aparut in 1988, de-a lungul marginii de
nord.
3.3.1.3 Celula de sedimente: De la Jetelele Sulina la Zatoane (capatul sudic al insulei

Sahalin)
Aceasta celula de sedimente cuprinde un numar de diferite forme de coasta cu
caracteristici comportamentale diferite si, prin urmare, rate variate istorice ale
schimbarilor (a se vedea Figura 3.7 de mai jos).
Sectorul imediat la sud de digurile de la Sulina, care se extinde pe 4 km, a fost supus
acumularii continue, in special in partea de nord. Aceasta acumulare a fost intrerupta
de constructia digului perpendicular pe malul Sulina, situat la 800m sud de jetelele de
la Sulina, in 1981, care a modificat circulatia curenta.
Rata medie a evolutiei liniei tarmului intre 1962-2000 a fost +7,6 m/an, desi rata de
avansare a scazut in timp, deoarece tarmul ajunge la echilibru dupa construirea si
extinderea jetelelor de la Sulina.
Dupa construirea digului in 1981, rata de acumulare a tarmului a crescut in portiunea
protejata de dig (sud), care a condus la formarea unei plaje largi (100m latime) si a
doua creste de dune. Creasta dinainte de dune este de 0-40m latime, 1,5 m inaltime si
este acoperita de tufele de Tamarix sp. Dunele de pe a doua creasta (dinspre uscat),
situate la peste 150m de litoral sunt mari de 2,5 m inaltime, si sunt stabilizate de
Tamarix, Hippophae si Salix.
Pagina 47
Mai la sud, sistemul de cordon deltaic Imputita - Ivancea s-a retras de la mijlocul
secolului 19. Mai recent, intre 1962-1979, au existat rate ridicate de retragere, dar rate
moderate dupa aceea. Acest lucru se datoreaza partial formei convexe a tarmului in
fata Canalului Sonda, care a servit pentru a concentra energia valurilor la nivel local,
rezultand in rate de eroziune crescute. Unele dintre materiale erodate au fost
redistribuite la doar cativa kilometri spre sud, in directia predominanta a curentului
de transport aluvionar inspre mal.
Din Ivancea la nord de Sfantu Gheorghe, plaja este formata din depozite de nisip si a
fost in mod semnificativ variabila in timp si spatiu. Unitatea nordica a fost erodat,
istoric vorbind, desi la rate mai mici decat cordonul deltaic Imputita - Ivancea, in
timp ce in partea de sud exista un sector de depunere.
La nord de gura Sfantu Gheorghe, pozitia tarmului a fost stabila pentru ultimele
patru decenii. Sectiunile nordice si centrale ale acestui tarm sunt sectoarele cele mai
stabile si omogene de pe intreaga coasta a Deltei Dunarii, datorita prezentei a doua
cordoane paralele submerse ale tarmului, care actioneaza, in general, pentru a atenua
atacurile valurilor generate de furtuni.
Configurarea morfologica a partii de sud dinspre Sfantu Gheorghe este puternic
afectata de prezenta cordonului de nisip care s-a format la gura de varsare a bratului
Sf. Gheorghe. Aceasta caracteristica morfologica, impreuna cu modelul hidrodinamic
rezultat din modul in care curentii fluviali si marini interactioneaza in cadrul acestui
sector, actioneaza pentru a impiedica circulatia curentilor de transport aluvionar de-a
lungul tarmului.
Laguna Sahalin din spatele barierei („back barrier”) are un mal mlastinos, este foarte
mobila, si este caracterizata prin rate ridicate de progradare in fata gurii fluviului. La
inceputul anilor 1960, au existat trei brate functionale ale deltei: Canalul Turcesc
(Turetki), Garla de Mijloc (Seredne) si Ruptura (Dardanele). Acestea au avansat
constant la rate de 20-25 m/an pana la inchiderea prin transgresia inspre tarm a
Insulelor Sahalin . Primul brat inchis de retragerea insulei bariera, care a blocat gura,
a fost Dardanele, in 1980, urmat de Seredne in 1986; in prezent gura Turetki este
situata la numai 300 m de insula. In zonele dintre afluenti ale deltei secundare Sf.
Gheorghe, ratele de avansare au valori de 5-8 m/an.
Insula bariera Sahalin se extinde de la gura Sf. Gheorghe in nord, pana la Capul Roch
in partea de sud. Insula bariera Sahalin a evoluat din anul 1897, cand a aparut pentru
prima oara in fata bratului Sf. Gheorghe, la marginea platformei deltei submerse.
Acesta s-a acumulat continuu de-a lungul secolului al XlX-lea (Ionescu-Dobrogeanu,
1909, 1938), ca urmare a depunerii sedimentelor fluviale.
Pana in 1942, partea de nord a insulei a suferit cele mai mari rate de migrare inspre
uscat, apoi valorile maxime de rasturnare s-au modificat prin faptul ca au migrat
gradual inspre sud, in fata gurii Dardanele intre 1942-1962, si in zona Turetki-Seredne
dupa 1942.
Din intreaga insula bariera, sectorul de nord al insulei a suferit cea mai activa
retragere activa intre 1920-1942, dupa care aceasta a scazut dramatic in favoarea
alungirilor. De la sfarsitul anilor 1960 si inceputul anilor 1970, sectorul de nord (1,5
km lungime), a devenit atasat la continent si, prin urmare, este mult mai stabil. In
consecinta, fluxul continuu sedimentar si expunerea la directia predominanta a
vantului (de Nord) au favorizat formarea unui camp de dune compus din dune mici
(2-3 m inaltime), foarte mobile. De la mijlocul anilor 1970, punerea in aplicare a
Pagina 48
exploatarii experimentale forestiere, in partea de nord a satului Sf. Gheorghe a

condus la o crestere a vegetatiei pe distante mari, astfel incat campul de dune mobile
de la insula bariera de nord Sahalin a devenit de asemenea, vegetat si s-au stabilizat
dune.
In ultimele decenii, insula/peninsula Sahalin s-a mutat spre vest cu ~ 750 m, iar
lungimea a crescut cu 3,8 km si latimea a crescut cu 200 m. O rata de acumulare
pentru perioada 1975-1990 este calculata la 167 m/an. Aceasta rata este foarte aproape
de rata estimata anterior (Gastescu, 1986). Dupa 1990, acumularea a trecut la eroziune
pana in 2000. In 2006, zonele de eroziune si de acumulare au fost relativ echilibrate.
Rata de eroziune a suprafetei de nisip intre 1990 si 1996 a fost de 8,3 ha/ an. Intre 1996
si 2000, rata de eroziune a crescut la 42,5 ha / an. Intre 2000-2006 rata de eroziune a
stagnat, drept urmare s-a erodat si zonele de acumulare au ajuns la un echilibru
relativ.
Intre 1999 si 2000, lungimea insulei nu a crescut si latimea a inceput sa scada. Cu toate
acestea, din 2000 pana in 2006, lungimea insulei a crescut cu ~ 1,8 km.
Campaniile de masurare GPS din 2008, 2009 si 2010 au aratat o alungire si curbura a
peninsulei la sud-vest, existenta unei prelungiri foarte subtiri a centurii de nisip a
insulei, care este instabila in timpul furtunilor.
Dupa 2007, peninsula a fost divizata in 2 - 3 parti, care au evoluat diferit in functie de
procesele geomorfologice de actionare.
Capul Roch (reprezentand extremitatea sudica a insulei Sahalin), s-a mutat continuu
in aval (sud). In prezent, transportul litoral de-a lungul extremitatii sudice a Insulei
Sahalin este estimat a fi intre 750000 m3/an (Giosan et al, 1997.) si in jurul valorii de
417.000 m 3/ an (Vespremeanu-Stroe, 2004).
Pagina 49
Figura 3.9 Modelele de eroziune si acumulare: de la Sulina la Sf. Gheorghe
3.3.1.4 Celula de sedimente: de la Zatoane la Capul Midia

Sub-sectorul Ciotica - Perisor se erodeaza: intre 1962 si 1979 rata de eroziune a fost de
8-17m/an. Cea mai mare rata de eroziune pe malul deltei Dunarii a fost inregistrata
de-a lungul tarmului Zatonul Mic - Zatonul Mare, atingand si chiar depasind 20 m/an
in aceasta perioada. De la deschiderea lacului Zatonul Mare (1961), printr-o gura de
Pagina 50
intrare care migreaza spre vest, cu o rata medie de 110 m/an, rata de transport neta in
sectorul Zatonul Mare a fost in jurul valorii de 345.000 m 3/ an. Din 1985, ratele de
eroziune au crescut pana in 2006 si rezultatele de masurare GPS in 2010 au aratat o
retragere a tarmului cu 35 m inca din 2008.
Sub-sectorul Periteasca se caracterizeaza prin eroziune inainte de 1995, dupa care a
inceput avansarea tarmului, care a condus la formarea unei campii a crestei de plaja.
Acumularea este mai mare in Unitatea sudica decat in partea de nord, desi de-a
lungul lungimii sectorului exista o reducere a ratei de acumulare.
In sub-sectoarele Portita – Periboina - Edighiol, rata medie de retragere a liniei
tarmului a fost de 6 m/an intre 1962 si ziua de azi. Recesiunea tarmului este ilustrata
de faptul ca o parte a terminalelor de referinta CSA 1962 a disparut sub mare.
Sub-sectorul Portita - Periboina are o lungime de aproximativ 10 km si este o bariera a
complexului lagunar Razelm. Bariera se ingusteaza si se muta spre vest, intr-o
miscare de translatie peste vechile formatiuni ale lacului. Miscarea a avut o valoare
cuprinsa intre 1.00 - 1.2 km in timpul perioadei analizate. In perioadele de furtuni
severe, in trecut, mai multe rupturi au fost determinate, denumite „portite” sau
„periboine”. Astazi, singura conexiune la sistemul de lacuri este prin deversarea
Periboina, construita pentru controlul evacuarilor din Lacul Sinoe.
In sub-sectoarele Periboina - Edighiol - Chituc, o recesiune a tarmului, de 600-800 m,
a fost observata in perioada analizata. In partea de sud a bancului de nisip Chituc, in
zona Vadu si Corbu, malul a avansat cu 300-500 m, comparativ cu 1900.
Pagina 51
Figura 3.10 Modelele de eroziune si acumulare: de la Ciotic la Capul Midia
Pagina 52
3.3.2 Cauze si efecte istorice ale schimbarilor liniei tarmului
3.3.2.1 Celula de sedimente: de la Golful Musura la jetelele de la Sulina

Din punct de vedere istoric, celula Golful Musura la digurile de la Sulina au suferit o
eroziune extinsa ca urmare a retragerii lobului deltei Sulina in ultimele 2 milenii. Cu
toate acestea, construirea deigurilor de la Sulina, si afluxul de sedimente din afluentii
de la Chilia au inversat aceasta tendinta pe parcursul secolului trecut. Digurile
blocheaza transportul spre sud si acest lucru, impreuna cu descarcarea de sedimente
de la afluentii Dunarii, a condus la acumularea si dezvoltarea unei limbi de pamant la
intrarea in golf, ducand la formarea Lagunei Musura.
In prezent, exista, prin urmare, putine zone de eroziune in curs de dezvoltare, sau un
risc scazut de eroziune in viitor, daca procesele actuale continua.
3.3.2.2 Celula de sedimente: de la jetelele de la Sulina la Zatoane (capatul sudic al

insulei Sahalin)
Celula de sedimente Sulina s-a confruntat cu un fenomen de eroziune naturala in
ultimii 2.000 de ani, desi ratele de eroziune s-au accelerat in timpul secolelor 20 si 21,
ca urmare a interventiei antropice, cum ar fi lucrarile de la digurile Sulina si Dunare .
Constructia acestor structuri a dus la o scadere a incarcarii de sedimente, atat in
cadrul Fluviului Dunarea cat si de-a lungul coastei in directia sud. Modelele de
circulatie actuale locale inseamna ca zona plajei bariera centrala este cea mai
vulnerabila la eroziune.
Insula Sahalin a evoluat natural, conform modelelor de eroziune si acumulare. Ea se
prelungeste in prezent si se ingusteaza pe masura ce inainteaza spre coasta. De-a
lungul timpului, un proces ciclic apare, prin care o insula se retrage spre coasta pana
cand se alatura tarmului ca o noua plaja bariera, dupa care se formeaza o noua
caracteristica.
Eroziunea tarmului prezinta un risc pentru caracteristicile de mediu semnificative
spre coasta ale plajelor bariera. Exista mai multe ecosisteme de apa dulce si nu exista
riscul de intruziune a apei sarate, care afecteaza ecosistemele in cazul in care apare
fenomenul de revarsare in timpul furtunilor, sau formarea unor patrunderi
temporare sau permanente.
3.3.2.3 Celula de sedimente: de la Zatoane la Portul Midia

Cea mai mare parte a acestei deschideri este in prezent erodata din cauza lipsei de
sedimente de la intrare din amonte; cu toate acestea zonele cum ar fi Periteasca si
Capul Midia sunt de acumulare. In cazul in care aceasta eroziune naturala continua,
patrunderile se pot dezvolta pe plaja bariera, rezultand in formarea admisiilor
naturale in zonele umede dinspre uscat. Eroziunea conduce la o ingustare a plajei
bariera si la un risc crescut de revarsari si de formare de patrunderi. Ca si in zona de
coasta de mai la nord, habitatele dinspre uscat sunt parti ecologice importante si fac
parte din Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, iar aceste caracteristici si habitate
desemnate ar putea fi afectate in mod negativ in cazul in care apar incursiuni
semnificative de apa sarata.
Pagina 53
3.3.3 Rate de eroziune si puncte fierbinti (zone cu eroziune mai accentuata)

Ratele multianuale de eroziune pe parcursul ultimelor trei decenii (1979 - 2006) au
fost derivate din harti si sunt sintetizate in tabelul urmator (Tabelul 3.4) pentru
fiecare sub-sector.
Tabelul 3.4 Ratele multianuale de eroziune pentru 1979-2006, asa cum au fost derivate din
harti.
Celula Sub-sectoare Modificarea
tarmului 1979-2006
(m/an)
Valorile + inseamna
acretie, valorile -
inseamna eroziune
Golful Musura Golful Musura 10,4

pana la jetelele
de la Sulina
Jetelele de la Sulina 8,1
Sulina pana la Canalul cu Sonda - 9,4
Zatoane (N1)
Casla Vadanei - 6,3
Sf. Gheorghe 3,7
Sahalin - 17,7
Delta secundara Sf. Gheorghe pana la
Ciotic
Ciotic pana la Zatoane
Zatoane pana Perisor - 2,7
la Portul Midia Periteasca 0,7
(N2)
Portita - 3,9
Periboina - 3,5
Chituc - 1,5
Corbu Capul Midia – nord 2,1
(Capul Midia) Capul Midia – sud 3,2
3.4 Dinamica viitoare in conditii de neinterventie
3.4.1 Viitoarele modificari ale tarmului in conditii de neinterventie
3.4.1.1 Introducere
Viitoarele schimbari ale tarmului au fost estimate folosind ratele de eroziune
proiectate in perioada de evaluare de treizeci (30) de ani a Master Plan-ului in
conformitate cu Termenii de Referinta ai proiectului. In plus, proiectiile privind
eroziunea iau, de asemenea, in considerare o perioada de 50 de ani pentru a fi
compatibile cu estimari mai detaliate care trebuie sa indeplineasca toate cerintele UE
pentru proiectiile care sa contribuie la Evaluarea Costurilor si a Beneficiilor pentru
proiectele prioritare.
Pagina 54
Luand in considerare faptul ca tarmul romanesc este puternic influentat in prezent de

interventia omului, evolutia sa reala in viitor depinde intr-o masura considerabila de
optiunile stratetige alese de catre factorii locali de decizie in legatura cu
Managementul Integrat al Zonei costiere. Cu toate acestea, aceasta sectiune a
Raportului privind Diagnosticul zonei costiere vizeaza numai evaluarea eroziunii
intr-un caz de referinta de “lipsa de interventie”. Acesta presupune un caz ipotetic
pentru managementul viitor al zonei costiere in care nu ar fi nicio interventie umana
in viitor pentru a atenua eroziunea costiera. Desi aceasta este foarte putin probabil sa
fie o optiune strategica adecvata de management pentru intreaga coasta, ofera
factorilor de decizie o evaluare de referinta in raport cu care pot fi masurate
beneficiile si costurile interventiei pentru gestionarea riscurilor de eroziune.
Prognozele preliminare ale tendintelor viitoare de eroziune si acumulare de-a lungul
liniei tarmului au fost obtinute din date istorice ale retragerii liniei tarmului provenite
din hartile existente. Au fost luate in considerare doua scenarii (asa cum sunt definite
de Raportul Dinamicii Costiere): un “caz de referinta” si scenariul “celui mai rau caz”
pentru Master Plan. In cazul de referinta se presupune ca nivelul marii continua sa
creasca cu rata curenta (2mm/an). Scenariul celui mai rau caz presupune ca rata de
crestere a nivelului marii se mareste la 10mm/an. Folosind aceste doua scenarii au
fost realizate o serie de 'contururi' ale riscului de eroziune.
Trebuie remarcat faptul ca estimarile eroziunii prezentate in acest raport sunt doar
orientative indicand tendintele generale de modificare a liniei tarmului si au fost
produse numai in scopul de a evalua scenariul de referinta al optiunii "Fara
interventie" pentru elaborarea Master Planului.
3.4.1.2 Metodologie
Au fost intreprinsi mai multi pasi in cadrul procesului de estimare a unei viitoare
modificari a tarmului:
• Analiza istoricului tendintelor si extrapolarea lor
• Evaluarea cresterii nivelului marii
• Evaluarea altor posibile schimbari climatice
• Evaluarea sistemelor de protectie existente
• Evaluarea zonelor tampon

Analiza istoricului tendintelor si extrapolarea lor
S-a depus o munca semnificativa in observarea istoricului tendintelor de schimbare a
tarmului, ca parte a acestui proiect; aceste informatii se regasesc in Raportul
Dinamicii Costiere.
Informatiile adunate au fost evaluate pentru a se calcula nivelurile multianuale de
eroziune pentru diversele sub-sectoare ale unitatilor nordica si sudica (vezi sectiunea
3.3.3 si 4.3.3).
Ca o prima evaluare a unei viitoare modificari a tarmului, aceste niveluri multianuale
de eroziune au fost extrapolate pentru a se calcula schimbari viitoare. Aceasta
abordare presupune de la sine ca tiparul specific din trecut va continua pe viitor si ca
schimbarile observate sunt mai degraba liniare decat de natura ciclica.
Pagina 55
Prin urmare, exista o incertitudine semnificativa cu privire la aceste estimari, dar ele
oferatotusi informatii fundamentale despre tendintele posibile si amploarea unei
viitoare schimbari.
Cu toate acestea, in anumite zone, sistemele de protectie si protejare a tarmului au
afectat in mod semnificativ felul in care s-a modificat linia tarmului de-a lungul
ultimelor decenii si pe alocuri exista putine informatii despre cum ar fi aratat plajele
si falezele in conditii naturale.
In aceste locatii au fost efectuate estimari cu privire la gradul schimbarii „naturale”
care s-ar fi produs in lipsa interventiilor. Prin urmare, exista o incertitudine
semnificativa cu privire la aceste niveluri, de vreme ce istoricul gradelor de eroziune
naturala nu ar mai fi reprezentativ din cauza interventiilor majore efectuate, precum
digurile portuare. Acestea ar ramane in continuare chiar si in cazul unei abordari fara
interventie a apararii tarmului, asa ca gradul de eroziune „naturala” a falezelor din
Unitatea sudica ar putea fi mult mai mare decat cel potrivit istoricului.
Consideratii asupra cresterii nivelului marii
In ceea ce priveste modificarile nivelului marii, nu exista recomandari specifice sau
autoritare pentru rata de crestere a nivelului marii care ar trebui sa fie asumata la
evaluarea necesitatilor viitoare de protectie costiera. Dupa cum s-a discutat mai sus,
pentru prognozele de eroziune, doua scenarii ale cresterii nivelului marii au fost luate
in considerare: un scenariu de referinta, in care ratele actuale de crestere a nivelului
marii continua (2mm/an), si scenariul “celui mai rau caz”, in care se presupune ca
rata de crestere a nivelului marii se va mari pana la 10mm/an.
In Raportul Modelarii Liniei Tarmului, un al treilea scenariu al cresterii nivelului
marii a fost evaluat, folosind o rata de 3,3mm/an; aceasta corespunde cu limita
superioara a cresterii istorice estimate a nivelului marii.
Exista o serie de metode de predictie disponibile prin care s-a incercat, prin
extrapolare, gasirea unei conexiuni intre cresterea nivelului marii si modificarea liniei
tarmului, dar fiecare din ele este constransa de supozitii si restrictii care influenteaza
aplicarea lor la anumite zone de coasta. Acest fenomen se datoreaza faptului ca nu
exista o legatura simpla intre modificarea liniei tarmului si cresterea nivelului marii.
Regula Bruun este probabil una dintre metodele aplicate cele mai raspandite, posibil
datorita utilizarii unui numar redus de parametri. Regula Bruun a fost obiectul mai
multor dezbateri si critici, dar inca este sustinuta de marea majoritate a specialistilor,
desi nu poate fi aplicata in toate zonele de coasta.
Supozitia ce sta la baza regulii Bruun este ca pe masura ce nivelul marii creste, tarmul
superior se erodeaza si sedimentele se depun pe tarmul inferior pentru a se mentine
echilibrul. Metoda nu ia in calcul transportul sedimentelor de-a lungul tarmului si
presupune, de asemenea, ca toate sedimentele rezultate in urma erodarii tarmului
superior sunt transportate spre mare.
Regula Bruun a fost aplicata utilizandu-se informatii specifice fiecarei portiuni a
coastei si nivelurile schimbarii au fost calculate in Raportul Modelarii Liniei
Tarmului, volumul 4. A fost stabilit un grad de crestere a nivelului marii de
3,3mm/an (rezultand o crestere a nivelului marii cu 0,10m din 2010 pana in 2040), care
corespunde limitei superioare a nivelului marii estimat in istoric. Pentru a analiza
ipoteza unei cresteri extreme a nivelului marii, a fost estimat si un grad de crestere de
10mm/an (rezultand o crestere a nivelului marii cu 0,30m din 2010 in 2040).
Rezultatele sunt prezentate in Tabelul 3.5 de mai jos.
Pagina 56
Tabelul 3.5 Estimari ale retragerii prevazute pana in 2040 aplicand regula Bruun in doua
ipoteze privind cresterea nivelului marii. Mai multe informatii despre parametrii utilizati in calcul
se gasesc in Raportul Modelarii Liniei Tarmului, volumul 4.
Celula Sub-sectoare Estimari ale retragerii tarmului si

sedimentara nivelul anual echivalent (m/an)
utilizand regula Bruun (2010-2040)
Cresterea Cresterea
nivelului marii nivelului marii cu
cu 3,3mm/an 10mm/an
(0.1m pana in (0,3m pana in
2040) 2040)
Golful Musura la
jetelele de la - -
Sulina Golful Musura
De la jetelele de la Sulina
Sulina la Zatoane
Canalul cu Sonda
(N1)
Casla Vadanei -7,5m (0,25m/an) -22,6m (0,75m/an)
Sf. Gheorghe
Sahalin
De la Sf. Gheorghe la
- -
Ciotic
De la Ciotic la Zatoane - -
De la Zatoane la Perisor
Portul Midia (N2) -9,0m (0,3m/an) -27,0m (0,9m/an)
Periteasca
Portita
-4,9m (0,16m/an) -14,6m (0,49m/an)
Periboina
Chituc -2,5m (0,08m/an) -7,6m (0,25m/an)
Corbu (Capul Midia) -5,3m (0,17m/an) -15,9m (0,53m/an)
Rezultatele arata ca retragerea estimata cu ajutorul regulii Bruun este mai mica decat
cea obtinuta cu ajutorul istoricului. Aceasta situatie nu este neobisnuita in cazul unui
tarm dinamic precum cel al coastei romanesti, deoarece regula Bruun este o metoda
bidimensionala si nu ia in calcul transportul de-a lungul tarmului si nici pierderea
sedimentelor cauzata de procesele de supra-spalare. Se presupune, de asemenea, ca
profilul plajei translateaza in mod simplu spre uscat si ca nu exista nicio schimbare a
formei acestuia precum inclinarea, de exemplu.
O abordare alternativa care a fost frecvent utilizata in cadrul altor studii implica
presupunerea ca gradele de eroziune stabilite de istoric iau in calcul efectele
variatiilor bugetului sedimentar in lungul tarmului. Se presupune, de asemenea, ca
viitoarele schimbari ale bugetului sedimentar vor fi mici; pentru a prevedea nivelurile
de retragere poate fi utilizata o versiune modificata a regulii Bruun (Dean, 1991).
Aceasta intrebuinteaza diferenta dintre valorile trecute si viitoare ale nivelului marii
pentru a calcula un nivel de retragere folosind regula Bruun, la care adauga apoi
Pagina 57
nivelul de schimbare din istoric. Totusi, de-a lungul acestei tarm, modificarea regulii
Bruun privind retragerea nu aduce o schimbare semnificativa nivelului istoric
extrapolat, dar a fost incorporata in prognoze pentru a obtine o estimare acoperitoare
a riscurilor viitoare de eroziune, folosind scenariul de 10mm/an pentru rata cresterii
nivelului marii.
Evaluarea altor posibile schimbari climatice
Sectiunea 2.4 abordeaza in detaliu posibile schimbari ale climatului ce ar putea
surveni in viitor. Un rezumat al informatiilor esentiale se regaseste aici.
Au fost estimate posibile schimbari in dinamica vanturilor (vezi Raportul Modelarii
Hidraulice 3D), dar s-a ajuns la concluzia ca, desi a putut fi observata o usoara
crestere in viteza vantului mediu, aceasta se incadra in variabilitatea interanuala a
vitezei vantului inregistrata de-a lungul coastei respective. Prin urmare, cat priveste
aceste estimari, se considera ca nu exista nicio schimbare semnificativa a vitezei
vantului sau inaltimea valurilor medii pe durata de timp acoperita de Master Plan. Se
recomanda, totusi, ca toate proiectele desfasurate in cadrul studiilor de fezabilitate sa
ia in calcul efectul pe care l-ar putea produce o crestere cu cel putin 10% a vanturilor
din larg si a valurilor extreme. Efectul pe termen scurt al furtunilor este dezbatut in
sectiunea 3.3.2 de mai sus.
Pe baza informatiilor existente, nu a fost prevazuta nicio schimbare semnificativa a
transportului potential al sedimentelor ca rezultat al unei schimbari in dinamica
valurilor (vezi Raportul Modelarii Liniei Tarmului).
Desi au fost efectuate o serie de studii care au analizat schimbarile debitului
sedimentar al Dunarii, ca rezultat al schimbarii climatice, acestea nu au fost luate in
calcul in mod direct cand s-au estimat modificarile posibile ale tarmului.
Alti factori climatici care ar putea influenta schimbarile viitoare ale liniei tarmului
sunt temperatura si precipitatiile. Desi schemele climatice pot realiza estimari ale
tendintelor posibile la scara mare, la nivel regional si local ramane inca o
incertitudine semnificativa privind viitoarele schimbari. De asemenea, exista putine
studii referitoare la impactul net al unor astfel de schimbari. Prin urmare, pentru
acest calcul, nu au fost luate in considerare aceste schimbari, dar acest fapt este
etichetat drept o incertitudine in cadrul supozitiilor facute.
Evaluarea sistemelor de protectie existente
Au fost estimate tendintele in evolutia tarmului pentru o abordare viitoare fara
interventie. Aceasta este o ipoteza conform careia nu ar exista cheltuieli de mentinere
si imbunatatire a sistemelor de protectie. Prin urmare, ele ar ceda la un moment dat,
in functie de durata lor de viata si alti factori precum curentii, starea in care se afla
plaja, producerea si frecventa episoadelor climatice extreme si schimbari in nivelul de
expunere.
Sectiunea 5.2 de mai sus abordeaza starea curenta a sistemelor de protectie si explica
felul in care a fost luata in calcul durata lor de viata in cadrul acestui studiu.
Acolo unde exista sisteme de protectie a zonelor de coasta care corecteaza pozitia
tarmului, a fost luata in calcul durata lor de viata ramasa cand s-a estimat gradul de
eroziune. Totusi, in numeroase cazuri, in urma cedarii sistemelor de protectie, ar fi o
perioada de retragere accelerata, tinandu-se cont de expunerea coastei si variatiile
posibile ale transportului de-a lungul tarmului. In zonele in care plajele au fost
pastrate mai late sau exista teren artificial, retragerea estimata a luat in calcul
pierderea acestor suprafete artificiale.
Pagina 58
Evaluarea zonelor tampon

Din punct de vedere al identificarii zonelor de risc, in unele locuri s-a luat in calcul „o
zona tampon de siguranta”. Aceasta actiune confirma faptul ca eroziunea nu este un
proces constant, liniar, ci se produce episodic in urma furtunilor si alunecarii
falezelor. Implementarea acestor zone tampon ar face posibila abandonarea sau
demolarea cladirilor si infrastructurilor inainte de distrugerile cauzate de eroziune.
Prin urmare, a fost propusa o zona tampon pentru locatiile construite sau aflate in
curs de dezvoltare.
3.4.1.3 Prognoze ale modificarilor tarmului si riscului la eroziune in cazul "Fara

interventie"
Prognozele modificarilor viitoare ale liniei tarmului si/sau magnitudinea riscului la
eroziune (incluzand o zona tampon – a se vedea mai sus) pentru Unitatea nordica
sunt prezentate in Tabelul 3.6 de mai jos.
Prognozele sunt pentru 30 si 50 de ani si identifica un ecart de risc la eroziune; cea
mai mica estimare se bazeaza pe continuarea cresterii actuale a nivelului marii si cea
mai mare estimare se bazeaza pe scenariul „celui mai rau caz” pentru cresterea
nivelului marii. O scurta explicatie a ipotezelor si consideratiilor facute in realizarea
acestor prognoze este inclusa in ultima coloana.
Dupa cum s-a mentionat mai sus, aceste prognoze sunt la nivel inalt si destinate
numai pentru a informa Master Planul. Studiile de fezabilitate pentru proiectele
viitoare vor trebui sa includa in plus, analize mai detaliate, la nivel local.
Pagina 59
Tabelul 3.6 Estimarea zonei cu risc de eroziune pe scara larga pentru unitatea nordica
Modificarea liniei Modificarea
Tendinte tarmului/riscul liniei
Durata de viata a de eroziune Supozitii si considerente
Unitate actuale de tarmului/riscul
Celula sistemelor de estimat pana
costiera sedimentara
Sub-sector evolutie a de eroziune
protectie 2040 (toate estimarile prevad cresterea nivelului
majora liniei tarmului estimat pana
(ani) (ecart in m) marii)
(m/an) 2060
(ecart in m)
nordica Golful Musura
la jetelele de la
Sulina Tendintele recente continua.
Golful Musura Zona de
Nu exista sisteme de Nu au intervenit schimbari majore la digurile Sulina.
pana la jetelele acumulare in Acumulare Acumulare
protectie Nu au intervenit schimbari majore ale fluxului
de la Sulina larg
Dunarii.
Jetelele de la
Sulina pana la Situatie stabila Tendintele recente continua.
capatul sudic Sulina /Acumulare Nu au intervenit schimbari majore la jetelele Sulina.
>10 Acumulare Acumulare
al limbii de (de la 5 la 15 Nu au intervenit schimbari majore ale deversarii de
pamant m/an) sedimente a Dunarii.
Sahalin
(Zatoane)
Tendintele recente continua.
Eroziune
Canalul cu Nu exista sisteme de Nu au intervenit schimbari majore la jetelele Sulina.
(intre -5 si - 280-300 470-490
Sonda protectie Nu au intervenit schimbari majore ale deversarii de
15m/an)
sedimente a Dunarii.

Eroziune
Nu exista sisteme de Nu au intervenit schimbari majore la jetelele Sulina.
Casla Vadanei (intre -5 si - 190-210 320-330
protectie Nu au intervenit schimbari majore ale deversarii de
10m/an)
Pagina 60

(m/an) 2060
(ecart in m)

Situatie stabila/
Nu exista sisteme de Situatie Situatie Nu au intervenit schimbari majore la jetelele Sulina.
Sf. Gheorghe acumulare
protectie stabila/Acumular stabila/Acumulare Nu au intervenit schimbari majore ale deversarii de
(intre 0 si 5m/an)
Eroziune Tendintele recente continua.

Nu exista sisteme de
Sahalin (intre -10 si -20 530-550 890-900 Nu au intervenit schimbari majore ale deversarii de
protectie
m/an) sedimente a Dunarii.
Delta
secundara a Situatie stabila
bratului Sf. (intre 2 si -2 Situatie stabila Situatie stabila Tendintele recente continua.
protectie
Gheorghe - m/an)
Ciotic
Ciotic –
Zatoane
(coasta din
spatele partii
sudice a limbii Eroziune
de pamant (intre 0 si -10 0-170 0-270 Tendintele recente continua.
protectie
Sahalin – si m/an)
sistemul de
mlastini
costiere
Zatoane)
Pagina 61

(m/an) 2060
(ecart in m)
Zatoane pana
Eroziune
la Portul Midia Nu exista sisteme de
Perisor (intre 0 si -5 80-100 140-160 Tendintele recente continua.
protectie
m/an)
Situatie stabila/
acumulare Nu exista sisteme de
Periteasca Acumulare Acumulare Tendintele recente continua.
(intre 0 si 2 protectie
m/an)
Eroziune
Portita (intre 0 si -5 >10 120-130 200-210 Tendintele recente continua.
m/an)
Eroziune
Periboina (intre 0 si -5 >15 110-120 180-190 Tendintele recente continua.
m/an)
Eroziune
Chituc (intre 5 si -5 >15 40-50 70-80 Tendintele recente continua.
m/an)
Situatie
stabila/acumular
Corbu (Capul Informatia nu este
e Acumulare Acumulare Tendintele recente continua.
Midia) disponibila
(intre 0 si 5
m/an)
Digurile portuare raman eficiente si dupa trecerea

Portul Midia - >30 -
perioadei de evaluare a Master Plan-ului.
Pagina 62
3.4.2 Impactul asupra mediului in caz de neinterventie

Tabelul 3.7 prezentat mai jos considera ca impactul unui scenariu fara interventie
asupra unitatii costiere de nord, in ceea ce priveste mediul. Sunt prezentate
informatiile cu privire la procesele actuale costiere, natura si starea mijloacelor de
protectie existente si riscul de eroziune. Sunt luate in calcul efectele potentiale atat
asupra caracteristicilor mediului natural al litoralului romanesc de nord, inclusiv in
locatii desemnate, cat si asupra mediului construit, care include factori cum ar fi
utilizarea terenurilor, infrastructura de transport si patrimoniul cultural. Dezvoltarea
in viitor este, de asemenea, luata in considerare in locatii in care Planurile Urbanistice
Zonale au fost aprobate. Aceasta evaluare utilizeaza informatiile cuprinse atat in acest
raport, cat si altele generate in cadrul acestui studiu. In urma acestei evaluari, Figura
3.11 prezinta un rezumat al riscului de eroziune. Mai multe informatii despre locatiile
de patrimoniu cultural sunt incluse in Anexa A.
Pagina 63
Figura 3.11 Rezumatul riscului de eroziune pentru Unitatea nordica
Pagina 64
Tabelul 3.7 Impactul asupra mediului varianta "fara interventie"

Unitate Celula de Sub Sub sector Lucrari existente
Risc de
costiera sedimentare sector Modificarea liniei
eroziune in
majora costiera Tip de tarm, Date de utilizarea tarmului/riscul de Timpul de Impactul asupra mediului in caz de
Dinamica lipsa
Descriere caracteristici terenului si Sumarul ariilor de interes eroziune estimat Descriere viata estimat intervetiei neinterventie
costiera
sedimentare administrative 30-50 ani (ani)
R / M / S / FR
(ecart in m)
nordica Golful Musura Golful Golful Musura are o Fostul golf care s-a Acretie rapida,
Acest sub-sector se Acest sub-sector sustine un Acretie zonala Jetele bratului Sulina (ziduri de ghidare a FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
la digurile de la Musura lungime de transformat in laguna incadreaza in raza
insula spit care ecosistem marin important, fapt offshore. directiei apei), dar fara structuri de desemnat al Marii Negre si acretia
Sulina (frontiera aproximativ 12 prin acumularea separa laguna de
teritoriala administrativa a ce se reflecta in desemnarea protectie costiera. continua va asigura protectia naturala a
de stat cu kilometri. S-a aflat (colmatarea) rapida a Comunei C.A. Rosetti si a
mare a evoluat zonelor protejate din cadrul habitatelor de uscat si de apa dulce (si a
Ucraina la intr-un proces sedimentelor costiere rapid in ultimele
Municipiului Sulina, Rezervatiei Biosferei Delta speciilor asociate) din Rezervatia Biosferei
jetelele istoric de eroziune care au format o insula. decenii. Efectul a
ambele aflate in judetul Dunarii (siturile SCI, SAP si Delta Dunarii. Daca directia de acretie se
Sulina) datorat retragerii Sedimentele variaza - in Tulcea.
fost colmatarea Ramsar), atat prin zona sa de inverseaza, exista riscul pierderii unora
aproape continue a laguna din spatele Aflat pe locul 3, Municipiul
rapida a lagunei delta cat si pentru dintre aceste habitate.
lobului deltaic insulei acestea sunt fine Musura. Sulina este situat pe componentele sale marine. Este putin probabil ca o continuare a
Sulina din ultimele (in general silturi) Coridorul Dunarii VII, al Delta Dunarii reprezinta proceselor costiere naturale sa conduca la
doua milenii. In amestecate cu materie retelei TEN-T Economia se suportul pentru un numar schimbari semnificative in caracterul
ultimul secol a organica (vegetatie), bazeaza pe turism, semnificativ de habitate si existent al cadrului natural.
suferit o tendinta de adusa de catre bratele industrie, transporturi si specii protejate, iar Golful O acretie continua va limita impactul
colmatare si de secundare, in alternanta servicii. Numarul Musura reprezinta o Zona cu asupra zonelor construite si a amenajarilor
transformare in cu straturi subtiri de populatiei se afla intr-o Valoare Ridicata pentru teritoriale. In cazul in care eroziunea va
laguna datorita nisipuri fine usoara descrestere. Pasarile aflate in rezervatie. aparea si in acest sub-sector, exista riscul
formarii unei insule transportate aici de Amenajarea teritoriala SAP-ul Marii Negre se afla de pierderii unor proprietati urbane, a unor
in dreptul intrarii in catre fenomenele de predominanta include asemenea in acest sub-sector. infrastructuri si servicii. Cu toate acestea,
golf. Acest fenomen spalare ale insulei din zone umede/mlastinoase, Peisajul acestei celule se exista un numar foarte mic de asemenea
se datoreaza atat timpul furtunilor. aferente zonei naturale caracterizeaza prin aspectul sau proprietati in zona de risc. Se preconizeaza
aportului Lungimea totala a protejate, apartinand natural. ca structurile jetelor de la Sulina vor fi
semnificativ de tarmului in Golful Rezervatiei Naturale Aceasta celula are drept pastrate deoarece sunt structuri de
sedimente al Musura este de 16 km. Biosfera Delta Dunarii si caracteristica ”ape de tranzitie” exploatare portuara si nu structuri de
bratului Chilia, cat intinderi de apa. situate la confluenta dintre apa protectie costiera.
si impactului Municipiul Sulina a marina din Marea Neagra si
digurilor de la detinut statutul de port deversarea de apa dulce, FR FR
Sulina care liber intre cele doua provenita cu precadere de la
blocheaza curentul razboaie mondiale, avand principalele brate ale Dunarii:
catre sud de nisip . o economie variata, Chilia si Sulina. Aceste ape sunt
atragand companii de supuse variatiilor de salinitate,
renume si o comunitate variatiilor termice sezoniere,
extrem de cosmopolita. hidr-dinamismului limitat,
Amenajarea urbana amestecului pe verticala,
(Municipiul Sulina) depunerii de materiale organice
include: locuinte, turism, si anorganice aluvionare,
port comercial si turistic/de acumularii rapide de
agremente, control vamal, sedimente, concentratiilor
piata deschisa, comert, ridicate de materie organica si
pescuit, industrie, servicii, nutrienti.
agremente,
spatiu public si plaja
Infrastructura de transport
include: drumuri judetene,
port si canal de navigatie
Serviciile includ:
alimentare cu energie
electrica, apa si canalizare
si servicii de salubrizare.
Nr. de cladiri aflate la
distanta de 400 m de tarm:
11
Jetele Sulina Sulina 9 km in lungime, de Sursa principala de Dinamica mixta, Sub-sectorul se afla pe raza Aceasta sub-celula sustine un Acumulare Zona naturala cu dig de colmatare din >10 FR Acretia continua in nordul acestui sub-
catre capatul la baza digului sedimente este acretie rapida in teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt roci sparte. sector va asigura protectia naturala a
sudic al Insulei sudic Sulina. Curent reprezentata de nord (pe o Comunei C.A. Rosetti si a ce se reflecta in desemnarea habitatelor (si speciilor asociate) de uscat si
Sahalin local de sedimente, aluviunile aduse de intindere cu Municipiului Sulina, zonelor protejate ale Rezervatiei apa dulce din cadrul Rezervatiei Biosferei
(Zatoane) de tip vartej cu Dunare, redistribuite de lungime de ambele situate in judetul Biosferei Delta Dunarii (SCI, Delta Dunarii. Cu toate acestea exista
deplasare catre valuri si curenti. Partea aproximativ 600 Tulcea. SAP si situl Ramsar), atat prin posibilitatea pierderii unor habitate (si
nord, generat de de nord a acestei zone, m), stabila catre Clasat pe locul al 3-lea, zona sa de delta cat si pentru specii) de uscat/apa dulce .aflate in
prezenta jetelor de care este si cea mai partea centrala, Municipiul Sulina se afla componentele sale marine. amplasamentul international de
Pagina 65

Risc de
costiera sedimentare sector Modificarea liniei eroziune in
Dinamica lipsa
costiera
R / M / S / FR
(ecart in m)
la Sulina, pe o protejata de catre jete si in eroziune situat pe Coridorul VII al Delta Dunarii reprezinta suport conservare din partile de sud ale acestui
lungime de 8 km. o structura spargeval usoara spre Dunarii in reteaua TEN-T. pentru un numar semnificativ sub-sector, daca eroziunea apare in partea
Plaja are o zona anexata tarmului, este accentuata in Economia se bazeaza pe de habitate si specii protejate. de nord. Se considera ca procesele naturale
ampla de duna si de alcatuita din sedimente partea de sud. turism, industrie, SAP-ul Marii Negre este de sunt preferabile fata de constructia de
plaje emerse. Limita mai fine (nisipuri foarte transporturi si servicii. asemenea situat in acest sub- structuri dure de protectie in acest mediu
sudica se afla la fine) decat in centru si Numarul populatiei se afla sector. sensibil.
Garla Imputita – iar sud, zone alcatuite din intr-o usoara descrestere. Aceasta celula se caracterizeaza FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
ultimii kilometri ai sedimente fine (nisipuri Amenajarea teritoriala printr-o mare diversitate de desemnat al Marii Negre.
acestui sub-sector fine). predominanta include organisme de apa dulce si Este putin probabil ca o continuare a
sunt reprezentati de zone umede/mlastinoase, salmastra, aflate sub o proceselor costiere naturale sa conduca la
plaje de bariera care aferente zonei naturale puternica influenta a Dunarii. modificari substantiale ale caracterului
separa zonele protejate, apartinand Canalele principale din actual al cadrului natural.
umede costiere de Rezervatiei Naturale hinterlandul acestei celule sunt Exista o oarecare nesiguranta cu privire la
mare. Biosfera Delta Dunarii si Sulina, Garla Imputita si Canal impactul pe termen lung al FI asupra
intinderi de apa. Rosu-Imputita. amenajarilor piscicole. FI dispune de
Municipiul Sulina a Exista o zona desemnata pentru capacitatile necesare pentru a crea un nou
detinut statutul de port dezvoltarea crustaceelor habitat pentru amenajarile piscicole si
liber intre cele doua destinata cresterii si valorificarii crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari
razboaie mondiale, avand molustelor marine (intre Sulina afuierile si sedimentarile in unele zone,
o economie variata, si Sf. Gheorghe). ceea ce ar putea conduce la modificari ale
atragand companii de calitatii apei si la o posibila sufocare a
renume si o comunitate crustaceelor. Deoarece frontul este in
extrem de cosmopolita. general lipsit de protectie, asemenea
Amenajarea urbana schimbari nu constituie o consecinta a
(Municipiul Sulina) Planului Principal, si
include: locuinte, turism, ar surveni in absenta planului.
port comercial si turistic/de Acretia continua va limita efectul asupra
agremente, control vamal, zonelor
piata deschisa, comert, construite si amenajarii teritoriale. In cazul
pescuit, industrie, servicii, in care eroziunea va aparea
agremente, si in acest sub-sector, exista posibilitatea
spatiu public si plaja pierderii unor proprietati urbane,
Infrastructura de transport a unor infrastructuri si servicii. Se
include: drumuri judetene, preconizeaza ca structurile jetelor de la
port si canal de navigatie Sulina vor fi
Serviciile includ: pastrate deoarece sunt structuri de
alimentare cu energie exploatare portuara
electrica, apa si canalizare si nu structuri de protectie costiera, iar
si servicii de salubrizare. canalul maritim de navigatie Sulina.
Nr. de cladiri aflate la ar ramane functional.
11
Canalul cu Avand o lungime Curent de litoral cu Eroziune Sub-sectorul se afla pe raza Aceasta sub-celula reprezinta 280-490 Zona naturala fara protectie costiera. Posibila pierdere a unor habitate de uscat
Sonda de aproximativ 6 deplasare catre sud al accentuata teritoriala administrativa a un ecosistem marin important, si apa dulce (si a speciilor asociate) din
km, reprezinta o sedimentelor aduse de Municipiului Sulina si a fapt ce se reflecta in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Ratele
plaja de bariera care Dunare. comunei Sfantu Gheorghe, desemnarea zonelor protejate ridicate de eroziune indica faptul ca exista
separa marea de o ambele situate in judetul din cadrul Rezervatiei Biosferei riscul producerii unei sparturi in plaja de
serie de zone Tulcea. Amenajarea Delta Dunarii (siturile SCI, SAP bariera, ceea ce ar putea conduce la
umede etc. Zona teritoriala predominanta si Ramsar), atat prin zona sa de incursiunea apei sarate in habitatele
dunelor este fie consta in zone delta cat si pentru protejate de apa dulce. Cu toate acestea, se
foarte ingusta, fie umede/mlastinoase, componentele sale marine. considera ca procesele naturale sunt
practic inexistenta aferente zonelor naturale Delta Dunarii sustine un numar preferabile fata de construirea unor
FR M
pe cele mai multe protejate apartinand semnificativ de habitate si structuri dure de protectie in acest mediu
portiuni, iar plaja Rezervatiei Biosferei Delta specii protejate. SAP-ul Marii sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din
emersa este ingusta. Dunarii, plaja, lacuri si raul Negre se afla de asemenea in SAP-ul desemnat al Marii Negre. Este
Sulina. Infrastructura de acest sub-sector. Plaja, compusa putin probabil ca o continuare a proceselor
transport include drumuri in principal din nisip provenit costiere naturale sa conduca la modificari
judetene. Nr. de cladiri din Dunare, protejeaza substantiale ale caracterului actual al
aflate la 400 m de tarm: 0 habitatele ecologice din delta. A cadrului natural. Exista o oarecare
fost desemnata o zona nesiguranta cu privire la impactul pe
delimitata de dezvoltare a termen lung al FI asupra amenajarilor
Pagina 66

Risc de
Dinamica lipsa
costiera
R / M / S / FR
(ecart in m)
crustaceelor, destinata cresterii piscicole. FI dispune de capacitatile
si valorificarii molustelor necesare pentru a crea un nou habitat
marine (intre Sulina si Sf. pentru amenajarile piscicole si
Gheorghe). crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari
afuierile si sedimentarile in unele zone,
ceea ce ar putea conduce la modificari ale
calitatii apei si la o posibila sufocare a
crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista
lucrari de protectie costiera a frontului,
asemenea schimbari nu ar reprezenta o
consecinta a Planului Principal si ar
surveni in absenta planului. Ratele ridicate
de eroziune semnifica faptul ca exista
riscul sa fie afectat hinterlandul, insa exista
foarte putine proprietati construite in zona
costiera. Exista posibilitatea pierderii caii
de acces de-a lungul drumurilor costiere
Casla Lungime de Curent de litoral cu Eroziune Sub-sectorul se afla pe raza Acest sub-sector sustine un 190-330 Zona naturala fara protectie costiera. Posibila pierdere a unor habitate de uscat
Vadanei aproximativ 10 km. deplasare catre sud al accentuata care teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt si apa dulce (si a speciilor asociate) din
In nord plajele sedimentelor aduse de scade in Municipiului Sulina si a ce se reflecta in desemnarea Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Ratele
separa marea de Dunare. intensitate spre comunei Sfantu Gheorghe, zonelor protejate din cadrul ridicate de eroziune indica faptul ca exista
zonele umede intinderea ambele situate in judetul Rezervatiei Biosferei Delta riscul producerii unei sparturi in plaja de
costiere, in Sud sudica. Tulcea. Dunarii (siturile SCI, SAP si bariera, ceea ce ar putea conduce la
tarmul este Amenajarea teritoriala Ramsar), atat prin zona sa de incursiunea apei sarate in habitatele
reprezentat de o predominanta include delta cat si pentru protejate de apa dulce. Cu toate acestea, se
serie de cordoane zone umede/mlastinoase, componentele sale marine. considera ca procesele naturale sunt
litorale fosile. aferente zonei naturale Delta Dunarii sustine un numar preferabile fata de construirea unor
protejate, apartinand semnificativ de habitate si structuri dure de protectie in acest mediu
Rezervatiei Biosferei Delta specii protejate. SAP-ul Marii sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din
Dunarii, pasuni naturale, Negre se afla de asemenea in SAP-ul desemnat al Marii Negre.
plaja si rau. acest sub-sector. Este putin probabil ca o continuare a
Infrastructura de transport Plaja, compusa in principal din proceselor costiere naturale sa conduca la
cuprinde: drumuri nisip provenit din Dunare, modificari substantiale ale caracterului
judetene protejeaza habitatele ecologice actual al cadrului natural.
Nr. de cladiri aflate la 400 din delta. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la
m de tarm: 2 A fost desemnata o zona impactul pe termen lung al FI asupra
FR M
delimitata de dezvoltare a amenajarilor piscicole. FI dispune de
crustaceelor, destinata cresterii capacitatile necesare pentru a crea un nou
si valorificarii molustelor habitat pentru amenajarile piscicole si
marine (intre Sulina si Sf. crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari
Gheorghe). afuierile si sedimentarile in unele zone,
surveni in absenta planului.
Ratele ridicate de eroziune semnifica
faptul ca exista riscul sa fie afectat
hinterlandul, insa exista foarte putine
proprietati construite in zona costiera.
Exista posibilitatea pierderii caii de acces
de-a lungul
drumurilor costiere .
Sf. Lungime de Curent de litoral cu Stabil Sub-sectorul se afla pe raza Acest sub-sector sustine un situatie Zona naturala fara protectie costiera. Posibila pierdere a unor habitate de uscat
Gheorghe aproximativ 8 km. deplasare catre sud al teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt stabila/acumulare si apa dulce (si a speciilor asociate) din
Plaja formata dintr- sedimentelor aduse de Comunei Sfantu Gheorghe, ce se reflecta in desemnarea Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, daca
o serie de creste de Dunare. situat in judetul Tulcea. zonelor protejate din cadrul FR FR apare o tendinta de incetinire sau inversare
plaja alcatuite din Localitatea Sf. Gheorghe Rezervatiei Biosferei Delta a acretiei. Cu toate acestea, se considera ca
sedimente aduse de este situat pe Coridorul VII Dunarii (siturile SCI, SAP si procesele naturale sunt preferabile fata de
Pagina 67

Risc de
Dinamica lipsa
costiera
R / M / S / FR
(ecart in m)
Dunare si materie al Dunarii, din reteaua Ramsar), atat prin zona sa de construirea unor structuri dure de
acumulata in cursul TEN-T. Economia locala se delta cat si pentru protectie in acest mediu sensibil. FI va
ultimului secol. bazeaza pe turism, componentele sale marine. evita afectarea pasarilor din SAP-ul
industrie, transport si Delta Dunarii sustine un numar desemnat al Marii Negre si din structurile
servicii. semnificativ de habitate si submerse ale SCI Sf. Gheorghe.
Numarul populatiei este in specii protejate. SAP-ul Marii Este putin probabil ca o continuare a
usoara descrestere. Negre si Structurile submerse proceselor costiere naturale sa conduca la
Amenajarea teritoriala de larg aleSCI Sf. Gheorghe se modificari substantiale ale caracterului
predominanta include afla de asemenea in acest sub- actual al cadrului natural.
zone umede/mlastinoase, sector. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la
aferente zonei naturale Plaja, compusa in principal din impactul pe termen lung al FI asupra
protejate, apartinand nisip provenit din Dunare, amenajarilor piscicole. FI dispune de
Rezervatiei Biosferei Delta protejeaza habitatele ecologice capacitatile necesare pentru a crea un nou
Dunarii, pasuni naturale, din delta. habitat pentru amenajarile piscicole si
padure si dune de nisip. A fost desemnata o zona crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari
Amenajarea urbana delimitata de dezvoltare a afuierile si sedimentarile in unele zone,
(Localitatea Sfantu crustaceelor, destinata cresterii ceea ce ar putea conduce la modificari ale
Gheorghe) include: si valorificarii molustelor calitatii apei si la o posibila sufocare a
locuinte, turism, port, marine (intre Sulina si Sf. crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista
comert, pescuit, industrie, Gheorghe). lucrari de protectie costiera pe front,
servicii, sporturi, spatiu asemenea schimbari nu ar constitui o
public si plaja. consecinta a Planului Principal si ar
Infrastructura de transport surveni in absenta planului.
include: drumuri judetene, O acretie continua va limita impactul
port, canal de navigatie si asupra zonei construite si amenajarii
diguri pentru controlul teritoriului. In cazul in care eroziunea va
inundatiilor aparea in acest sub-sector, exista
Serviciile includ: posibilitatea pierderii unor proprietati
alimentare cu energie urbane, infrastructuri si
electrica, apa si canalizare a unor servicii, inclusiv a drumurilor
si servicii de salubrizare. judetene.
4
Oportunitati: Oportunitate
pentru dezvoltarea
turismului in Sfantu
Gheorghe: plaja, pensiuni,
agrement, servicii, peisaj.
Sahalin Lungime de Curent foarte puternic Eroziune Sub-sectorul se afla pe raza Acest sub-sector sustine un 530-900 Zona naturala fara protectie costiera. Posibila pierdere a unor habitate de uscat
aproximativ 20 km. dinspre sud spre vest de accentuata la o teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt si apa dulce (si a speciilor asociate) din
Insula cu evolutie sedimente aduse de scara Comunei Sfantu Gheorghe, ce se reflecta in desemnarea Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Cu
rapida, Dunare. multianuala -de situat in judetul Tulcea. zonelor protejate din cadrul toate acestea, se considera ca procesele
caracteristica Deltei decada - si Amenajarea teritoriala Rezervatiei Biosferei Delta naturale sunt preferabile fata de
Dunarii. acretie la scara predominanta include Dunarii (siturile SCI, SAP si construirea unor structuri dure de
Sedimentele seculara zone umede/mlastinoase, Ramsar), atat prin zona sa de protectie in acest mediu sensibil. FI va
constau din (Mecanism de aferente zonei naturale delta cat si pentru evita afectarea pasarilor din SAP-ul
aluviuni danubiene. evolutie al Deltei protejate, apartinand componentele sale marine. desemnat al Marii Negre si din structurile
Dunarii). Varful Rezervatiei Biosferei Delta Delta Dunarii sustine un numar FR S submerse ale SCI Sf. Gheorghe. Este putin
sudic al insulei Dunarii, incluzand semnificativ de habitate si probabil ca o continuare a proceselor
se roteste in Complexul Sahalin- specii protejate. SAP-ul Marii costiere naturale sa conduca la modificari
sensul acelor de Zatoana, pasune naturala Negre si structurile submerse substantiale ale caracterului actual al
ceasornic si se si plaja. Nr. de cladiri aflate de larg ale SCI Sf. Gheorghe se cadrului natural. Tiparul ciclic al
deplaseaza spre la o distanta de 400 m de afla de asemenea in acest sub- dezvoltarii si eroziunii insulei fac parte din
est prin tarm: 4 sector. caracteristicile desemnate deci nu sunt
fenomene de considerate efecte negative. Insula Sahalin
spalare este sub-dezvoltata si nu exista proprietati
construite supuse riscului.
Delta Lungime de Zonele umede costiere - Progradare Sub-sectorul se afla pe raza Acest sub-sector sustine un situatie stabila Zona naturala fara protectie costiera. Posibila pierdere a unor habitate de uscat
secundara a aproximativ 8 sedimente fine activa ca rezultat teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt si apa dulce (si a speciilor asociate) din
FR S
bratului Sf. kilometri. Delta transportate de Dunare al acumularii de Comunei Sfantu Gheorghe, ce se reflecta in desemnarea Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Cu
Pagina 68

Risc de
Dinamica lipsa
costiera
R / M / S / FR
(ecart in m)
Gheorghe - secundara Sf. (distributare secundare sedimente aduse situat in judetul Tulcea. zonelor protejate din cadrul toate acestea, se considera ca procesele
Ciotic Gheorghe are trei ale bratului Sf. de catre Amenajarea teritoriala Rezervatiei Biosferei Delta naturale sunt preferabile fata de
distributare: Sf. Gheorghe) - precum si distributarele predominanta include Dunarii (siturile SCI, SAP si construirea unor structuri dure de
Gheorghe nisipuri fine - deltei secundare zone umede/mlastinoase, Ramsar), atat prin zona sa de protectie in acest mediu sensibil. FI va
(Kedrilez) - predominate pentru ale bratului Sf. aferente zonei naturale delta cat si pentru evita afectarea pasarilor din SAP-ul
continuarea zona ca urmare a Gheorghe in protejate, apartinand componentele sale marine. desemnat al Marii Negre.
cursului principal al fenomenelor de spalare laguna protejata Rezervatiei Biosferei Delta Delta Dunarii sustine un numar .Este putin probabil ca o continuare a
distributarului, pe Insula Sahalin de catre Insula Dunarii, incluzand semnificativ de habitate si proceselor costiere naturale sa conduca la
bratul Seredne, cel Sahalin Complexul Sahalin- specii protejate. SAP-ul Marii modificari substantiale ale caracterului
mai mic, in prezent Zatoana, raul Sf. Gheorghe, Negre se afla de asemenea in actual al cadrului natural. Adapostul de
aproape in pasune naturala si plaja. acest sub-sector. care beneficiaza insula Sahalin indica
intregime colmatat Nr. de cladiri aflate la o faptul ca este foarte putin probabil ca acest
si bratul Garla distanta de 400 m de tarm: sub-sector sa sufere o eroziune accentuata.
Turcului. 0 Exista un numar limitat de proprietati
construite expuse riscului in acest sub-
sector deci, daca eroziunea apare in acest
front, este putin probabil sa aiba efecte.
Ciotic - Lungime de Deficit important de Eroziune costiera Sub-sectorul se afla pe raza Acest sub-sector sustine un 0-270 Zona naturala fara protectie costiera. Posibila pierdere a unor habitate de uscat
Zatoane aproximativ 6 material terigen, plajele intensa. teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt si apa dulce (si a speciilor asociate) din
(tarmul din kilometri. Plaje sunt alcatuite mai ales Comunei Sfantu Gheorghe, ce se reflecta in desemnarea Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Cu
spatele inguste care separa din material detritic situat in judetul Tulcea. zonelor protejate din cadrul toate acestea, se considera ca procesele
partii zonele umede de organogenic (in Amenajarea teritoriala Rezervatiei Biosferei Delta naturale sunt preferabile fata de
sudice a mare. principal fragmente de predominanta include Dunarii (siturile SCI, SAP si construirea unor structuri dure de
insulei cochilii de moluste). zone umede/mlastinoase, Ramsar), atat prin zona sa de protectie in acest mediu sensibil. FI va
Sahalin - si aferente zonei naturale delta cat si pentru evita afectarea pasarilor din SAP-ul
sistemul de protejate, apartinand componentele sale marine. desemnat al Marii Negre.
zone Rezervatiei Biosferei Delta Delta Dunarii sustine un numar FR S Este putin probabil ca o continuare a
umede Dunarii, incluzand semnificativ de habitate si proceselor costiere naturale sa conduca la
costiere Complexul Sahalin- specii protejate. SAP-ul Marii modificari substantiale ale caracterului
Zatoane) Zatoana, pasune naturala Negre se afla de asemenea in actual al cadrului natural.
si plaja. acest sub-sector. Exista un numar limitat de proprietati
Nr. de cladiri aflate la o construite expuse riscului datorita
distanta de 400 m de tarm: caracterului subdezvoltat al acestui sub-
0 sector, astfel ca nu exista un risc major
pentru zona construita, chiar daca
procesele existente continua sa se deruleze.
Zatoane catre Perisor Lungime de Curent de litoral de Eroziune slaba Sub-sectorul se afla pe raza Acest sub-sector sustine un 80-160 Zona naturala fara protectie costiera. Posibila pierdere a unor habitate de uscat
Portul Midia aproximativ 23,5 sedimente cu deplasare catre est, stabila teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt si apa dulce (si a speciilor asociate) din
kilometri (include si spre sud. Surse de catre vest. Comunei Sfantu Gheorghe ce se reflecta in desemnarea Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Cu
zonele umede sedimente - atat si Murighiol, ambele zonelor protejate din cadrul toate acestea, se considera ca procesele
costiere Zatoane fragmente de cochilii cat situate in judetul Tulcea. Rezervatiei Biosferei Delta naturale sunt preferabile fata de
spre est). Parte din si material terigen. Amenajarea teritoriala Dunarii (siturile SCI, SAP si construirea unor structuri dure de
formatiunea litorala predominanta include Ramsar), atat prin zona sa de protectie in acest mediu sensibil. FI va
acumulativa zone umede/mlastinoase, delta cat si pentru evita afectarea pasarilor din SAP-ul
”Perisor” Plaje cu aferente zonei naturale componentele sale marine. desemnat al Marii Negre.
dune costiere de protejate, apartinand Delta Dunarii sustine un numar Este putin probabil ca o continuare a
dimensiuni reduse, Rezervatiei Biosferei Delta semnificativ de habitate si proceselor costiere naturale sa conduca la
plaja emersa Dunarii, incluzand specii protejate. SAP-ul Marii modificari substantiale ale caracterului
ingusta. Complexul Sahalin- Negre se afla de asemenea in actual al cadrului natural.
FR S
Zatoana, pasune naturala, acest sub-sector. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la
lacuri si rauri. Exista o zona desemnata impactul pe termen lung al FI asupra
Nr. de cladiri aflate la o delimitata de dezvoltare a amenajarilor piscicole. FI dispune de
distanta de 400 m de tarm: crustaceelor destinata cresterii capacitatile necesare pentru a crea un nou
29 si valorificarii molustelor habitat pentru amenajarile piscicole si
marine (intre Perisor si Chituc crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari
Pagina 69

Risc de
Dinamica lipsa
costiera
R / M / S / FR
(ecart in m)
Exista un potential risc la care sunt expuse
proprietatile construite daca directia
eroziunii continua; cu toate acestea exista
doar cateva proprietati in zona costiera de
risc.
Periteasca Lungime de Curent litoral activ de Acretie Sub-sectorul se afla pe raza Acest sub-sector sustine un Acumulare Zona naturala fara protectie costiera. Acretia continua va asigura protectia
aproximativ 8 sedimente cu deplasare stabila/slaba teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt naturala a habitatelor de uscat si apa dulce
kilometri. Cordon spre sud. Sedimentele Comunei Murighiol, ce se reflecta in desemnarea (si speciilor asociate) Rezervatiei Biosferei
litoral care separa provenite din Dunare, situata in judetul Tulcea. zonelor protejate din cadrul Delta Dunarii. FI va evita afectarea
Complexul Lagunar cel mai probabil Amenajarea teritoriala Rezervatiei Biosferei Delta pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii
Reazam - Sinoie de acumulate anterior in predominanta include Dunarii (siturile SCI, SAP si Negre. Este putin probabil ca o continuare
Marea Neagra. vechile formatiuni zone umede/mlastinoase, Ramsar), atat prin zona sa de a proceselor costiere naturale sa conduca la
Datorita orientarii costiere, repuse in aferente zonei naturale delta cat si pentru modificari substantiale ale caracterului
geografice, miscare de catre protejate, apartinand componentele sale marine. actual al cadrului natural. Exista o oarecare
reprezinta cea mai eroziune si fragmente Rezervatiei Biosferei Delta Delta Dunarii sustine un numar nesiguranta cu privire la impactul pe
protejata intindere de cochilii. Dunarii, incluzand semnificativ de habitate si termen lung al FI asupra amenajarilor
din nordul Complexul Sahalin- specii protejate. SAP-ul Marii piscicole. FI dispune de capacitatile
litoralului Zatoana, rauri, lacuri si Negre se afla de asemenea in necesare pentru a crea un nou habitat
romanesc. Cea mai plaja. Nr. de cladiri aflate acest sub-sector. Exista o zona pentru amenajarile piscicole si
intinsa zona de la o distanta de 400 m de desemnata delimitata de FR FR crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari
dune si plaja emersa tarm: 4 dezvoltare a crustaceelor afuierile si sedimentarile in unele zone,
de pe intregul destinata cresterii si valorificarii ceea ce ar putea conduce la modificari ale
litoral romanesc. molustelor marine (intre Perisor calitatii apei si la o posibila sufocare a
si Chituc). crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista
lucrari de protectie costiera pe front,
asemenea schimbari nu ar constitui o
surveni in absenta planului. O acretie
continua va proteja de asemenea zona
construita, desi dezvoltarea este limitata in
acest front cu precadere natural. Daca
eroziunea apare la acest front, un numar
mic de proprietati ar putea fi expuse
riscului.
Portita Lungime de Curent litoral activ de Eroziune intensa. Sub-sectorul se afla pe raza Acest sub-sector sustine un 120-210 Zona naturala cu front de plaja protejata Posibila pierdere a unor habitate de uscat
aproximativ 9 sedimente cu deplasare Intreaga plaja de teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt scurt la Gura Portitei. si apa dulce (si a speciilor asociate) din
kilometri. Bariera spre sud. Sedimentele bariera incepand Comunelor Murighiol, ce se reflecta in desemnarea Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,
litoral care separa provenite din Dunare, din sudul Jurilovca si Mihai Viteazu, zonelor protejate din cadrul incluzand Lacul Razim, pe masura ce
Complexul Lagunar cel mai probabil localitatii toate situate in judetul Rezervatiei Biosferei Delta structurile de protectie de la Gura Portitei
Reazam - Sinoie de acumulate anterior in Periteasca pana Tulcea. Dunarii (siturile SCI, SAP si se deterioreaza si cad. Cu toate acestea, se
Marea Neagra. Plaja vechile formatiuni la Periboina si Amenajarea teritoriala Ramsar), atat prin zona sa de considera ca procesele naturale sunt
de bariera de la sud costiere, repuse in varful sudic al predominanta include delta cat si pentru preferabile fata de construirea unor
de Periteasca - miscare de catre Lagunei Sinoe zone umede/mlastinoase, componentele sale marine. structuri dure de protectie in acest mediu
Portita - Periboina - eroziune si fragmente (Edighiol) se aferente zonei naturale Delta Dunarii sustine un numar sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din
catre varful sudic al de cochilii. deplaseaza spre protejate, apartinand semnificativ de habitate si SAP-ul desemnat al Marii Negre.
Lagunei Sinoe este interior in Rezervatiei Biosferei Delta specii protejate. SAP-ul Marii Este putin probabil ca o continuare a
destul de ingusta directia zonelor Dunarii, incluzand Negre se afla de asemenea in proceselor costiere naturale sa conduca la
>10 S
(mai putin de 200 umede costiere rezervatia Grindul Lupilor, acest sub-sector. modificari substantiale ale caracterului
m) in latime, invecinate prin lacuri, zone urbane si plaja. Exista o zona desemnata actual al cadrului natural.
incluzand o zona de fenomene de Infrastructura de transport delimitata de dezvoltare a Exista o oarecare nesiguranta cu privire la
dune foarte ingusta spalare cuprinde: drumuri crustaceelor destinata cresterii impactul pe termen lung al FI asupra
si plaja emersa. semnificative. judetene si valorificarii molustelor amenajarilor piscicole. FI dispune de
Nr. de cladiri aflate la 400 marine (intre Perisor si Chituc). capacitatile necesare pentru a crea un nou
m de tarm: 125 habitat pentru amenajarile piscicole si
crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari
crustaceelor. Deoarece frontul este in
Pagina 70

Risc de
Dinamica lipsa
costiera
R / M / S / FR
(ecart in m)
general lipsit de protectie, asemenea
schimbari nu constituie o consecinta a
Planului Principal, si ar surveni in absenta
planului.
Daca eroziunea continua in acest sub-
sector drumurile de la nivel local si
proprietatile ar putea avea de suferit.
Caderea structurilor de protectie de la
Gura Portitei ar conduce la
o posibila pierdere a elementelor
complexului turistic.
Periboina Lungime de Curent litoral activ de Eroziune intensa. Sub-sectorul se afla pe raza Acest sub-sector sustine un 110-190 Zona naturala, Stavilarul de scurgere de Posibila pierdere a unor habitate de uscat
aproximativ 13 sedimente cu deplasare Intreaga plaja de teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt la Periboina si apa dulce (si a speciilor asociate) din
kilometri. Bariera spre sud. Sedimentele bariera incepand Comunei Mihai Viteazu si ce se reflecta in desemnarea Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Cu
litoral care separa sunt aduse de Dunare, din sudul Istria, ambele situate in zonelor protejate din cadrul toate acestea, se considera ca procesele
Laguna Sinoie de avand o mare cantitate localitatii judetul Tulcea. Rezervatiei Biosferei Delta naturale sunt preferabile fata de
Marea Neagra. de fragmente de Periteasca pana Amenajarea teritoriala Dunarii (siturile SCI, SAP si construirea unor structuri dure de
cochilii. la Periboina si predominanta include Ramsar), atat prin zona sa de protectie in acest mediu sensibil. FI va
varful sudic al zone umede/mlastinoase, delta cat si pentru evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Lagunei Sinoe aferente zonei naturale componentele sale marine. desemnat al Marii Negre.
(Edighiol) se protejate, apartinand Delta Dunarii sustine un numar Este putin probabil ca o continuare a
deplaseaza spre Rezervatiei Biosferei Delta semnificativ de habitate si proceselor costiere naturale sa conduca la
interior in Dunarii, incluzand specii protejate. SAP-ul Marii modificari substantiale ale caracterului
directia zonelor rezervatia Grindul Lupilor, Negre se afla de asemenea in actual al cadrului natural.
umede costiere lacuri, zone urbane si plaja. acest sub-sector. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la
invecinate prin Infrastructura de transport Exista o zona desemnata impactul pe termen lung al FI asupra
fenomene de cuprinde: drumuri delimitata de dezvoltare a amenajarilor piscicole. FI dispune de
>15 S
spalare judetene crustaceelor destinata cresterii capacitatile necesare pentru a crea un nou
semnificative. Nr. de cladiri aflate la 400 si valorificarii molustelor habitat pentru amenajarile piscicole si
m de tarm: 28 marine (intre Perisor si Chituc). crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari
Exista un numar redus de proprietati
construite expuse riscului in cadrul acestui
sub-sector; insa exista un risc potential
pentru drumurile judetene si proprietati,
daca eroziunea continua.
Chituc Lungime de Curent sedimentar de Eroziune slaba - Sub-sectorul se afla pe raza Acest sub-sector sustine un 40-80 Zona naturala, Stavilarul de scurgere Posibila pierdere a unor habitate de uscat
aproximativ 19 km. litoral puternic cu stabila catre teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt Edighiol si apa dulce (si a speciilor asociate) din
Plaje formata dintr- deplasare spre sud. partea de sud. Comunei Corbu, situata in ce se reflecta in desemnarea Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, sub
o serie de plaje de Sedimentele sunt aduse judetul Constanta. zonelor protejate din cadrul actiunea eroziunii. Cu toate acestea, se
bariera fosile, de Dunare, avand o Amenajarea teritoriala Rezervatiei Biosferei Delta considera ca procesele naturale sunt
alcatuite din cantitate de fragmente predominanta include Dunarii (siturile SCI, SAP si preferabile fata de construirea unor
sedimente aduse de de cochilii. Exista zone umede/mlastinoase, Ramsar), atat prin zona sa de structuri dure de protectie in acest mediu
Dunare, cantitati semnificative aferente zonei naturale delta cat si pentru sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din
redistribuite de de minerale grele protejate, apartinand componentele sale marine. SAP-ul desemnat al Marii Negre. Este
catre valuri si prezente in sedimentele Rezervatiei Biosferei Delta Delta Dunarii sustine un numar >15 S putin probabil ca o continuare a proceselor
curenti, precum si plajelor, datorita Dunarii, incluzand semnificativ de habitate si costiere naturale sa conduca la modificari
cochilii. imbogatirii relative rezervatia Grindul Chituc, specii protejate. SAP-ul Marii substantiale ale caracterului actual al
(remobilizare selectiva a lacuri, zone urbane, dune Negre se afla de asemenea in cadrului natural. Exista o oarecare
mineralelor de siliciu de nisip si plaja. Este o acest sub-sector. Exista doua nesiguranta cu privire la impactul pe
usoare, in timp ce zona rurala cu potential locatii culturale protejate termen lung al FI asupra amenajarilor
mineralele grele au turistic, unde, in ultima (Categoriile A si B) amplasate in piscicole. FI dispune de capacitatile
ramas pe loc sau au fost perioada, dezvoltarea a imediata apropiere a Lacului necesare pentru a crea un nou habitat
transportate pe distante fost agresiva. Au fost Sinoe; acestea sunt situate in pentru amenajarile piscicole si
Pagina 71

Risc de
Dinamica lipsa
costiera
R / M / S / FR
(ecart in m)
mai mici). aprobate in prezent planuri imediata apropiere a granitei crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari
ample de dezvoltare sub-sectorului. Exista o zona afuierile si sedimentarile in unele zone,
turistica si de case de delimitata desemnata de ceea ce ar putea conduce la modificari ale
vacanta. Infrastructura de dezvoltare a crustaceelor, calitatii apei si la o posibila sufocare a
transport: drumuri destinata cresterii si valorificarii crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista
judetene. Nr. de cladiri molustelor marine (intre Perisor lucrari de protectie costiera pe front,
aflate la 400 m de tarm: 22 si Chituc). asemenea schimbari nu ar constitui o
surveni in absenta planului. Exista un
numar redus de proprietati construite
expuse riscului, daca eroziunea continua
sau creste in intensitate. Cu toate acestea,
in cazul dezvoltarii unor noi constructii,
acestea vor fi expuse riscului.
Corbu (Cap Lungime de Jetele din sudul Acretie Sub-sectorul se afla pe raza Acest sub-sector sustine un Acumulare Zona naturala fara protectie costiera. Acretia va continua sa asigure protectia
Midia) aproximativ 13 km. sectorului captureaza stabila/slaba teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt naturala a habitatelor de uscat si apa dulce
Plaje buzunar sedimentele Comunei Corbu, situata in ce se reflecta in desemnarea (si speciilor asociate) din cadrul
acumulate in fata transportate aici de judetul Constanta. zonelor protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. In
falezelor care catre curentul din Amenajarea teritoriala Rezervatiei Biosferei Delta cazul in care directia de acretie se
afloreaza. lungul tarmului. Din predominanta include Dunarii (siturile SCI, SAP si inverseaza, exista riscul pierderii unora
Sedimente acest motiv acest sector zone umede/mlastinoase, Ramsar), atat prin zona sa de dintre aceste habitate.
provenite din actioneaza ca un aferente zonei naturale delta cat si pentru FI va impiedica afectarea pasarilor din
Dunare precum si rezervor de sedimente. protejate, apartinand componentele sale marine. SAP-ul Marii Negre si a Lacurilor Tasul
constituite din Rezervatiei Biosferei Delta Delta Dunarii sustine un numar pana la Corbu.
cochilii. Dunarii, lacuri, pasune semnificativ de habitate si Este putin probabil ca procesele costiere
naturala, terenuri arabile, specii protejate. SAP-ul Marii naturale sa genereze modificari importante
dune de nisip si plaja. Negre si Lacurile Tasul pana la in caracterul existent al cadrului natural.
Sub-sectorul reprezinta o SAP-ul Corbu se afla de Acretia continua va limita riscul la care
zona rurala cu potential asemenea in acest sub-sector. sunt expuse zonele construite. Cu toate
turistic, marcata de o Patrimoniul cultural cuprinde: acestea, in cazul in care eroziunea va
dezvoltare rapida in ultimii CT-I-s-B-02632, Sit arheologic; aparea in acest sub-sector, un numar de
ani. In prezent au fost CT-I-m-B-02632.01, Asezare bunuri incluzand proprietati si
aprobate planuri ample de Romana din Secolul I – IV, AC; infrastructura locala ar putea fi puse in
dezvoltare turistica si CT-I-m-B-02632.02, Asezare pericol. Și siturile patrimoniului cultural ar
locuinte de vacanta. Latene, cultura greco-getica, V, putea fi expuse riscului.
Economia locala se bazeaza BC; CT-I-m-B-02632.03,
pe turism, industrie, Asezare, Epoca tarzie Hallstatt,
transport, agricultura si VI-V BC
FR FR
activitati de prestari
servicii. Depozitele de
calcar reprezinta de
asemenea resurse pentru
economia locala.
Alte functii si activitati:
Baza de antrenament
pentru artilerie si
proiectile.
Cresterea populatiei in
aceasta comunitate are un
ritm stabil.
Amenajarea teritoriala la
nivelul comunitatii
include: locuinte, turism,
port, comert, pescuit,
industrie, servicii,
agrement, spatiu public,
servicii de alimentare cu
apa si energie.
include: drumuri judetene
si comunale si cai ferate.
Pagina 72

Risc de
Dinamica lipsa
costiera
R / M / S / FR
(ecart in m)
Nr. de cladiri aflate la 400
m tarm: 48+23 (port Midia)
Recent, a fost elaborat un
Plan de Urbanizare Zonala
si include propuneri
pentru o noua dezvoltare
turistica si de locuinte
private pe tarm.
Portul Structurile de navigatie si operationale ale Portului Midia care nu sunt abordate in prezentul SAP-ul Marii Negre si a FR Structuri portuare spargeval (fara Se presupune ca structurile Portului Midia
Midia raport. Se presupune ca acestea vor fi pastrate iar portul va continua sa functioneze. Lacurilor Tasul pana la Corbu protectie costiera) vor ramane deoarece nu constituie
se afla de asemenea in acest structuri de protectie costiera. Aceste
sub-sector. structuri vor continua asadar sa ofere
protectie SAP-urilor Lacurilor Tasul pana
la Corbu si proprietatilor construite.
<20 FR
Pagina 73
4 Diagnosticul zonei costiere – Unitatea sudica

Sectiunea 2 a oferit o imagine de ansamblu pe scara larga a zonei costiere din
Romania, in timp ce Sectiunea 3 s-a axat pe Unitatea nordica.
Aceasta sectiune se concentreaza pe Unitatea sudica, care se intinde de la Capul
Midia la Vama Veche, la granita cu Bulgaria in partea de sud. Aceasta ofera detalii la
scara locala privind dinamica costiera si intelegerea conceptuala a comportamentului
tarmului (sectiunea 4.2), schimbarea tarmului (sectiunea 4.3) si evolutia viitoare
estimata (sectiunea 4.4). Utilizeaza informatiile obtinute in rapoartele precedente, in
cadrul acestui studiu, inclusiv Raportul privind Dinamica costiera, Raportul de
mediu si patru Rapoarte de modelare.
4.1 Diviziunea coastei

In ceea ce priveste procesele legate de sedimente in plaja submersa si morfologia
costiera, litoralul poate fi impartit in patru celule sedimentare costiere: Celula de la
Capul Midia pana la Portul Constanta, Celula de la Eforie pana la Capul Tuzla,
Celula de la Capul Tuzla pana la Mangalia si Celula de la 2 Mai pana la Vama Veche
(a se vedea Figura 4.1).
Celulele de sedimente costiere sunt definite ca unitati in care procesele naturale sunt
relativ autonome si exista aporturi (surse), volume transportate (transportul
sedimentelor) si iesiri (acumulari sau depozite) distincte ale sedimentelor necoezive.
Modificarile de-a lungul tarmului celulei de sedimente sunt, in general, independente
de modificarile din cadrul celulelor fie in amonte, fie in aval, desi, acolo unde exista
granite partiale pentru transportul sedimentelor grosiere sau granita este mobila, este
esential ca legaturile sa fie luate in considerare.
Celula de sedimente Capul Midia – Portul Constanta include doua sectoare diferite,
golful Mamaia si deschiderea orasului Constanta. Inainte de extinderea digurilor de
la Midia, sedimentele purtate de Dunare erau aduse pana aici prin intermediul
transportului de-a lungul tarmului. Aceste doua sectoare au fost denumite S1 si S2.
Celula de sedimente Eforie - Capul Tuzla se intinde de la digul de sud al Portului
Constanta pana la Capul Tuzla, care este promontoriului cel mai proeminent in
cadrul Unitatii sudice. Aceasta celula include Agigea, Eforie Nord, Eforie Sud si
faleza de la Capul Tuzla si plajele de golf cu deschidere, in cazul in care acestea
exista, si cordonul litoral Techirghiol. Aceasta celula de sedimente a fost denumita S3.
Celula sedimentara Capul Tuzla - Mangalia cuprinde faleza din loess, flancata de
plaje de golf inguste, intrerupta de cordoane litorale. O parte semnificativa din
aceasta celula este stabilizata in mod artificial de interventii umane. Aceasta celula de
sedimente a fost denumita S4.
Celula de sedimente 2 Mai - Vama Veche include faleza, flancata de plaje de golf, si
plaja continentala de la Vama Veche. Aceasta celula de sedimente a fost denumita S5.
Pagina 74
Figura 4.1 Diviziunea celulei sedimentare Midia – Constanta de la Unitatea sudica in sub-
sectoare: Golful Mamaia (S1) si Constanta (S2)
Pagina 75
Figura 4.2 Diviziunea Unitatii sudice de la Portul Constanta la Vama Veche in celule
sedimentare costiere: Eforie – Capul Tuzla (S3), Capul Tuzla – Portul Mangalia (S4) si 2 Mai –
Vama veche (S5).
In cadrul celulelor de sedimente, au fost definite sub-sectoarele (a se vedea Raportul

privind Dinamica costiera, sectiunea 3.1.2). Acestea nu sunt independente unul de
celalalt in ceea ce priveste dinamica costiera si, prin urmare, legaturile dintre ele
trebuie sa fie luate in considerare atunci cand se evalueaza schimbarea tarmului.
Limitele alese au fost selectate pentru coerenta cu cercetarile anterioare si analiza
pentru litoralul romanesc si legatura cu granitele administrative (a se vedea Tabelul
4.1).
Tabelul 4.1 Diviziunea Unitatii sudice in celule de sedimente si sub-sectoare.

Capul Midia pana la Portul Navodari Nord
Constanta
Navodari Sud
Mamaia Nord
Mamaia Central
Mamaia Sud
Tomis Nord
Tomis Sud
De la Eforie pana la Capul Tuzla Eforie Nord
Eforie Central
Eforie Sud
Pagina 76

Tuzla Nord
De la Capul Tuzla pana la Tuzla Sud
Mangalia
Costinesti
23 August
Olimp - Venus
Balta Mangalia
Saturn - Mangalia
De la 2 Mai pana la Vama Veche 2 Mai
Limanu
De la Vama Veche pana la granita de stat cu
Bulgaria)
4.2 Dinamica costiera si comportamentul tarmului
4.2.1 Introducere
Aceasta sectiune discuta dinamica costiera si comportamentul tarmului Unitatii
sudice, bazandu-se pe informatiile la scara mai larga furnizate in Sectiunea 2.
4.2.2 Caracteristicile coastei si sedimentele

Unitatea sudica este caracterizata de faleze (unele cu mici plaje de golf), intrerupta de
cordoane litorale care separa lacurile din vecinatatea coastei sau zonele mlastinoase
de la Marea Neagra. Mare parte din aceasta unitate a fost stabilizata artificial, de la
porturile Midia, Constanta si Mangalia pana la lucrarile vaste de protectie costiera de
la Mamaia Sud la Constanta, de la Eforie Nord la Eforie Sud, Costinesti, de la Olimp
la Mangalia si 2 Mai.
Sedimentele care constituie Unitatea sudica a litoralului romanesc au diverse surse, in
functie de diferitele celule sedimentare.
Celula de sedimente de la Capul Midia la Portul Constanta a fost alimentata anterior
cu aluviuni purtate de Dunare, aduse aici de transportul litoral, inainte de extinderea
digurilor Portului Midia in 1980. De-a lungul ultimelor trei decenii, din moment ce
sursa initiala a fost blocata de digurile de la Midia, a existat o crestere semnificativa a
rolului fragmentelor de cochilii de moluste ca sursa de sedimente pentru plaja.
S-a executat un volum limitat de innisipare artificiala acum aproximativ 20 de ani in
zona Mamaia Sud de la Lacul Siutghiol. Din pacate, in loc sa se utilizeze nisip fin, asa
cum exista in mod natural pe plaja, din lac s-au dragat nisip foarte fin si mal si s-au
pompat pe plaja. Sedimentele de innisipare au fost inadecvate pentru imbunatatirea
plajei si au fost duse rapid pe self.
Nu toate cele trei celule costiere la sud de Constanta sunt alimentate de Dunare si,
aici, sedimentele sunt aproape in intregime calcaroase. Acestea sunt derivate, in
principal, din fragmente de cochilii si, intr-o mica masura, din aflorimente de calcar
de pe fundul marii. Exista, de asemenea, volume mici de nisipuri terigene care au fost
transportate aici cel mai probabil in decursul erei Holocen tarzii de vaile active la acea
data (Techirghiol, Mangalia, etc.) si redistribuite de curentii litorali si de valuri.
Pagina 77
Principala caracteristica a acestei Unitati sudice o constituie provenienta calcaroasa a

majoritatii sedimentelor costiere. Granulele carbonifere au o greutate specifica mai
mica (aproape 2,4 in comparatie cu 2,7 pentru granulele terigene). In plus, granulele
derivate din cochilii tind sa fie mai plate decat granulele terigene. Acest fapt explica
particularitatile de distributie a sedimentelor de-a lungul profilurilor transversale,
precum si comportamentul lor.
O alta caracteristica generala a celulelor intre Agigea si Vama Veche o constituie
prezenta platformei submerse de calcar de Neogen superior cu peisajul sau neregulat.
Aceasta este, in general, acoperita de un strat subtire de nisip, dar distributia
sedimentelor neconsolidate pe suprafata platformei de calcar este foarte neregulata.
Diametrul mediu al sedimentelor prezente este afisat in tabelele 4.2 si 4.3 de mai jos:
Tabelul 4.2 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor de plaja pentru
Unitatea sudica
Unitatea (unitatile) costiere Dimensiunea medie a
granulei, D50 (mm)
Golful Mamaia (S1) 0,22
Tarmul orasului Constanta (S2) 0,21
De la Eforie pana la Capul Tuzla (S3) 0,41
De la Capul Tuzla pana la Mangalia (S4) 0,48
De la 2 Mai pana la Vama Veche (S5) 0,58
Tabelul 4.3 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor in zona litorala
submersa
Celula de sedimente Dimensiunea medie a
granulei, D50 (mm)
De la Capul Midia pana la Portul Constanta si de la 0,17

Eforie pana la Capul Tuzla (S1, S2, S3)
De la Capul Tuzla pana la Mangalia (S4 ) 0,17
De la 2 Mai Deschidere nordica (2 Mai) 0,15

pana la Vama
Veche (S5) Deschidere sudica (Vama Veche) 0,26
Mai multe informatii privind caracteristicile sedimentelor sunt furnizate in Raportul

privind Dinamica costiera (sectiunea 3.2.2).
4.2.3 Dinamica costiera
4.2.3.1 Valuri, vanturi si maree

Sectiunile 2.3.4 si 2.3.3 au tratat climatul de ansamblu al valurilor in regiunea Marii
Negre. Aceasta sectiune se concentreaza asupra variatiilor locale ale conditiilor
valurilor de-a lungul acestei Unitati sudice a litoralului romanesc. Utilizeaza
Pagina 78
informatiile obtinute din studiile de modelare intreprinse in cadrul acestui studiu.

Mai multe informatii sunt furnizate in Raportul de modelare a valurilor. Nu sunt
furnizate informatii suplimentare cu privire la maree dat fiind ca acesta este un tarm
micromareic si exista variatii reduse in ceea ce priveste intervalul mareelor de-a
lungul acestei unitati.
Celula de sedimente de la Capul Midia la Portul Constanta (sub-sectoarele S1 si
S2)
Partea de nord a Golfului Mamaia, sub-sectorul Navodari, este adapostita de valurile
generate de furtuni nordice de digurile de la Midia. Aceasta zona este, prin urmare,
expusa valurilor de la est si sud (in principal, ESE si SSE) (a se vedea Figura 4.3).
La sud de sub-sectiunea Navodari, mai departe de zona adapostita a digurilor, efectul
valurilor pe directia nord – est este resimtit treptat de plajele din Golful Mamaia. Prin
urmare, partile centrala si de sud ale golfului sunt afectate in principal de valuri pe
directia nord – est, in timp ce, ca urmare a efectului protector al extremitatii sudice a
golfului, rolul valurilor pe directia sud – est scade treptat.
Tarmul in fata Constantei este expus in principal valurilor pe directia nord – est si est,
dar valurile pe directia sud – est joaca, de asemenea, un rol important.
Pagina 79
24 26
26_5m
27
25
Legenda:
Figura 4.3 Diagrama de distributie a valurilor pentru celula de sedimente Midia - Constanta (a se observa orientarea din figura).
Pagina 80
Celula de sedimente de la Eforie la Capul Tuzla (S3)

Sectiunea de coasta Agigea - Eforie Nord este protejata atat de digul sudic al Portului
Constanta, cat si de portul de agrement construit in fata Hotelului Belona din Eforie
Nord. Prin urmare, aceasta zona este, in principal, expusa valurilor pe directiile est si
est – sud – est.
Situatia se schimba atunci cand ne deplasam spre sud intrucat partea centrala a
cordonului litoral Techirghiol este, de asemenea, expusa valurilor pe directia nord –
est. Valurile pe directia sud – est au, de asemenea, impact asupra acestei portiuni de
coasta. Coasta de sud la Eforie este expusa in principal valurilor pe directia nord –
est. Capul Tuzla nu ofera adapost suficient pentru aceasta sub-sectiune pentru
valurile pe directia sud – est care sunt secundare ca importanta.
Pagina 81
29a 30
29b 29c
30_5m
Legenda:
Figura 4.4 Diagrama de distributie a valurilor pentru celula de sedimente Eforie – Capul Tuzla (a se observa orientarea din figura).
Pagina 82
Celula de sedimente de la Capul Tuzla la Mangalia (S3 si S4) si celula de

sedimente de la 2 Mai la Vama Veche (S5)
Valurile cele mai importante sunt cele de la nord - est, pe locul al doilea ca importanta
fiind valurile de la sud - est. Cu toate acestea, numarul mare de structuri costiere in
aceste unitati inseamna ca pot exista schimbari importante la nivel local (de exemplu,
sectiuni mici de pe coasta, protejate de diguri, etc.).
Pagina 83
Figura 4.5 Diagrama de distributie a valurilor pentru celulele de sedimente Capul Tuzla - Mangalia si 2 Mai - Vama Veche
Pagina 84
4.2.3.2 Evenimente de furtuna

Celula de sedimente de la Capul Midia la Portul Constanta (S1 si S2)
In Golful Mamaia, retragerea pe termen scurt a tarmului, rezultata in urma furtunilor,
este de ordinul a zeci de metri (a se vedea Figura 4.6). In caz de furtuni extreme,
valurile pot avansa, de asemenea, pana la promenada de la Mamaia, unde retragerea
tarmului intre 20 si 100 de metri poate aparea din cauza unghiului mic al plajei. In
timpul furtunilor, volumele erodate de nisip sunt de ordinul a zeci de metri pe metru
liniar de plaja.
Pe plajele din fata Constantei, tarmul se retrage cu zeci de metri in timpul furtunilor
extreme (a se vedea Figura 4.7). Acest lucru determina, in general, acoperirea intregii
plaje inalte de valuri de furtuna, apa ajungand la partea de jos a digului si/sau a
falezei expuse. Pierderea plajei este doar un raspuns pe termen scurt si, in perioadele
de calm, plajele sunt, in general, refacute de valuri, revenind la dimensiunile lor
anterioare.
S1: COSMOS
Volum Modelling Results
de material erodat
30 Celula de sedimente S1:
25
Portul Midia - Tomis
/m)
(m33/m)
20
Erosion (m
15
Eroziune
10
0
S1: Wave Point 24 S1: Wave Point 25
Locatie
Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(a)
S1: Retragerea maximaResults

COSMOS Modelling a tarmului peste COSMOS Modelling Results
nivelul mediu al marii (NMM) S1: Eroziune maxima
30 3.5
25 3.0
(m )
a t (m)
(m)
Depth(m)
2.5
20
plajei
maxima
B e a ch R etre
2.0
15
Max Erosion
Retragerea
1.5
Eroziune
10
1.0
5
0.5
0
S1: Wave Point 24 S1: Wave Point 25 0.0
Locatie
Location Locatie
Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50 1 in 1 1 in 20 1 in 50
(b) (c)
Figura 4.6 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru sectorul Golful Mamaia (de la Portul
Midia pana la Tomis) (S1), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20
de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele
de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c)
prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in
Rapoartele de modelare.
Pagina 85

S2: Volum de material erodat
40 Celula de sedimente S2:
35
Tomis – Golful Constanta
3/m)
30
(m3/m)
Erosion (m 25
20
Eroziune
15
10
5
0
S2: Wave Point 26
Locatie
Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(a)
S2: Retragerea maxima

COSMOS Modelling a tarmului peste
Results COSMOS Modelling Results
3.5
30
3.0
25
at ( m(m)
)
(m) (m)
2.5
plajei
20
Depth
B e ac h R etre
2.0
maxima
Retragerea
15
Max Erosion
1.5
10
Eroziune
1.0
5
0.5
0
S2: Wave Point 26 0.0
S2: Wave Point 26
Locatie
Location Location
Locatie
1 in 1 1 in 20 1 in 50 1 in 1 1 in 20 1 in 50
(b) (c)
Figura 4.7 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru Tomis - Golful Constanta (S2), in cazul
a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani,
pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b)
prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea
maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare
Celula de sedimente de la Eforie la Capul Tuzla (S3)

Furtunile au, de asemenea, un rol important in remobilizarea sedimentelor de plaja in
aceasta zona. In timpul furtunilor puternice, tarmul se poate retrage zeci de metri, in
general, pana la baza falezei sau a digurilor care sunt pozitionate in spatele unora
dintre plaje (a se vedea Figura 4.8).
Au fost inregistrate inaintari nete mici in unele parti ale cordonului litoral din fata
Techirghiol, unde profilul de plaja este destul de abrupt si berma este mai inalta.
Pagina 86
140
S3: Volum de material erodat Celula de sedimente S3:
120 Eforie - Capul Tuzla
100
/m)
3/m)
(m(m 3
80
Erosion
60
Eroziune
40
20
0
Locatie
Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(a)
30 3.5
3.0
25
a t ( (m)
m)
(m)
(m)
2.5
plajei
20
Depth
maxima
B e a c h R e tre
2.0
15
Max Erosion
Retragerea
1.5
Eroziune
10
1.0
5
0.5
0
S3: Wave Point 29 S3: Wave Point 30 0.0
Locatie
Location Locatie
Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50 1 in 1 1 in 20 1 in 50
(b) (c)
Figura 4.8 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru celula de sedimente de la Eforie pana
la Capul Tuzla (S3), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani
si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip
erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta
adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de
modelare
Celula sedimentara de la Capul Tuzla la Mangalia (S4)

Ca si in sectiunea anterioara a coastei, valurile provocate de furtuni genereaza
eroziune pe termen scurt (a se vedea Figura 4.9). Retragerea tarmului pentru mare
parte din plajele din aceasta zona este limitata de latimea totala a plajei inalte si, in
timpul furtunilor extreme, valurile ajung la baza falezei (sau a digurilor).
De-a lungul cordonului litoral, retragerea tarmului in timpul furtunilor este, de
asemenea, de ordinul a zeci de metri, chiar daca aici plajele sunt gestionate de
structuri costiere.
Celula sedimentara de la 2 Mai – Vama Veche (S5)
In aceasta celula de sedimente, eroziunea pe termen scurt este semnificativa numai la
Vama Veche; aici, plaja se poate eroda zeci de metri in timpul furtunilor extreme de
iarna (a se vedea figura 4.10).
La 2 Mai si in partea centrala, acolo unde sunt prezente plaje inguste de golf mai
inguste de 10 metri in timpul verii/sezonului calm, retragerea tarmului in timpul
furtunilor este aproape de baza falezei. Exceptia face sectiunea cea mai nordica a
plajei de la 2 Mai, care este protejata de digul sudic de la Mangalia.
Pagina 87

350
Celula de sedimente S4:
300 Capul Tuzla - Portul
/m)
250
(m 3/m)
Erosion(m
Eroziune 3
200 Mangalia
150
100
50
0
S4: Wave Point 31 S4: Wave Point 32 S4: Wave Point 33
Locatie
Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(a)
S4: Eroziune maxima
nivelul mediu al marii (NMM)
3.5
30
3.0
25
(m)
)
(m)
at ( m
Depth(m)
2.5
plajei
20
maxima
B e a c h R e tre
2.0
15
Retragerea
Max Erosion
1.5
Eroziune
10
1.0
5
0.5
0
S4: Wave Point 31 S4: Wave Point 32 S4: Wave Point 33 0.0
S4: Wave Point 31 S4: Wave Point 32 S4: Wave Point 33
Location
Locatie Location
Locatie
1 in 1 1 in 20 1 in 50 1 in 1 1 in 20 1 in 50
(b) (c)
Figura 4.9 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru celula de sedimente de la Capul Tuzla
la Portul Mangalia (S4), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de
ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de
nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c)
prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in
Rapoartele de modelare.
Pagina 88

80
Celula de sedimente S5:
70
Portul Mangalia - Vama
/m)
60
(m 3/m)
Erosion(m
Eroziune 3
50
40
Veche
30
20
10
0
S5: Wave Point 34
Location
Locatie
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(a)
S5: Retragerea maximaResults
COSMOS Modelling a tarmului peste COSMOS Modelling Results
S5: Eroziune maxima
nivelul mediu al marii (NMM)
30 3.5
3.0
25
a t ( m(m)
)
(m)
Depth (m)
2.5
plajei
20
maxima
B e a c h R e tre
2.0
Retragerea
15
Erosion
Eroziune
1.5
10
Max
1.0
5
0.5
0
S5: Wave Point 34
0.0
S5: Wave Point 34
Locatie
Location
Locatie
Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50 1 in 1 1 in 20 1 in 50
(b) (c)
Figura 4.10 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru celula de sedimente de la Portul
Mangalia la Vama Veche (S5), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna
la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta
volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al
marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate
in Rapoartele de modelare.
4.2.3.3 Transportul aluvionar

De-a lungul intregii Unitati sudice a litoralului romanesc, la sud de Portul Constanta,
principala sursa contemporana de sedimente este reprezentata de fragmentele de
carcase de moluste – care sunt prezente pe platforma de calcar a fundului marii. Alte
aporturi mai reduse sunt reprezentate de fragmente de calcar si nisipuri terigene
erodate din bancurile de nisip litoral fosil. Intreaga zona poate fi considerata
subalimentata cu sedimente.
Celula sedimentara Capul Midia – Portul Constanta (sub-sectoarele S1 si S2):
In cadrul celulei sedimentare Capul Midia – Portul Constanta, digurile sparge-val
Portului Midia au o influenta semnificativa. Datorita efectului asupra valurilor
dinspre larg, digurile creeaza un curent in directia opusa a transportului aluvionar
general. Acesta se iveste datorita refractiei valurilor. Prin urmare, circulatia generala
in Golful Mamaia este orientata inspre sud – nord. Aceasta este, de asemenea,
afectata de valurile eoliene dinspre sud-est.
Sedimentele sunt transportate catre Navodari, care reprezinta un bazin sedimentar,
datorita localizarii sale in zona protejata de digurile sparge-val din Midia.
In partea centrala si de sud a statiunii Mamaia, linia tarmului din spatele celor sase
diguri de larg prezinta caracteristici speciale, induse de transportul sedimentelor in
spatele structurilor costiere. Linia tarmului este mai degraba sinuoasa, cu promontorii
cu plaje largi, de aproximativ 200 m lungime si adancimi de 10-15 m, promontoriile
Pagina 89
fiind legate intre ele, ceea ce creeaza un efect „tombolo”, respectiv acumularea de
sedimente formand o pasarela pe apa, in „umbra” digurilor de larg detasate.
Figura 4.11 prezinta ratele potentiale de transport aluvionar litoral la Tomis, in
centrul unuia dintre golfurile artificiale, conform modelarii liniei tarmului realizate
pentru acest proiect. Mai multe detalii privind modelele si ipotezele aferente sunt
prezentate in Raportul de modelare a liniei tarmului, Volumul 4. Valorile estimate ale
ratei potentiale de transport aluvionar litoral indica o mare variabilitate de la an la an.
S1+S2: Portul Midia - Constanta

Rate potentiale de transport aluvionar litoral la Tomis (15km de la origine) pe 36 ani
(1993 - 2028)
35,000
30,000
25,000
20,000
(m /an)
15,000
3
10,000
5,000
-5,000
1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019 2021 2023 2025 2027
An
Figura 4.11 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la Tomis
Directia generala de transport aluvionar litoral nord-sud este reluata de la Capul

Singol (Pescarie).
Toate lucrarile de protectie costiera influenteaza pe plan local transportul aluvionar.
Aceasta zona prezinta un deficit accentuat de sedimente, precum si celulele
sedimentare situate in continuare, inspre sud.
Celula sedimentara Eforie – Capul Tuzla (S3):
La fel precum in cazul celulei sedimentare Capul Midia – Portul Constanta, se creeaza
o divergenta privind transportul aluvionar litoral general inspre sud de-a lungul
acestei sectiuni de coasta, indusa de prezenta digurilor sparge-val (care se intind pe
11 km in larg). In zona sudica a digului sparge-val, de la Agigea catre sudul plajei
bariera Techirghiol, transportul aluvionar longitudinala general este de la sud la
nord, datorita refractiei valurilor din spatele digului sparge-val, precum si rolului
proeminent al valurilor de furtuna sud-estice.
Structurile costiere (precum Miniportul Belona, diguri sparge-val si sisteme de
protectie in Eforie Nord) au un impact local asupra transportului aluvionar si ratelor
de acumulare. Ca urmare, exista o acumulare de sedimente in zona sudica, in fata
unei parti din Miniportul Belona si, de asemenea, mici acumulari aluvionare in
golfurile artificiale create intre digurile sparge-valuri.
Transportul aluvionar litoral sudic net este reluat la capatul sudic al plajei bariera
Techirghiol si se extinde catre Capul Tuzla. Granita sudica a acestei celule
sedimentare, Capul Tuzla, reprezinta un promontoriu cu apa de mica adancime pe o
distanta considerabila inspre larg. Aceasta trasatura actioneaza ca o bariera
permeabila pentru sedimentele transportate inspre sud. Portiunea din larg a
promontoriului Tuzla inceteaza, cu toate acestea, sa constituie o granita pe durata
Pagina 90
furtunilor, cand miscarea generata de valuri transporta sedimentele fie catre sud (in
cazul furtunilor nordice), fie catre nord (in cazul furtunilor sudice).
Figura 4.12 prezinta ratele potentiale de transport aluvionar litoral la Capul Tuzla,
de-a lungul fronturilor cu faleze, conform modelarii liniei tarmului realizate pentru
acest proiect. Mai multe detalii privind modelele si ipotezele aferente sunt prezentate
in Raportul de modelare a liniei tarmului, Volumul 4. Valorile estimate ale ratei
potentiale de transport aluvionar litoral indica o mare variabilitate de la an la an.
S3: Eforie - Capul Tuzla

Rate potentiale de transport aluvionar litoral la nord de Capul Tuzla (8km de la
origine) pe 36 ani (1993 - 2028)
350,000
300,000
250,000
200,000
(m /an)
150,000
3
100,000
50,000
-50,000
-100,000
1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019 2021 2023 2025 2027
An

Figura 4.12 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la nord de Capul Tuzla
Sistemul de protectie costiera din fata Eforie Sud a condus, de asemenea, la

perturbarea directiilor si ratelor generale de transport; totusi, acesta nu mai produce
efecte, intrucat sistemul de protectie este uzat moral si tehnic.
Celula Capul Tuzla – Mangalia (S4):
La sud de Capul Tuzla, toate falezele (inclusiv Celula 2 Mai – Vama Veche) se
erodeaza in mod activ. Cu toate acestea, datorita granulatiei fine (namol si argila) a
compozitiei sedimentelor erodate, acestea nu alimenteaza plajele din apropiere.
Plaja bariera Costinesti a fost caracterizata de un fenomen de usoara eroziune in
ultimele cateva decade. De-a lungul acestei fasii de coasta, o “protectie naturala” este
reprezentata de zona de larg cu ape de joasa adancime din fata Capului Midia, ceea
ce reduce drumul de apa al valurilor furtunilor nordice. Un impact suplimentar
asupra reducerii actiunii valurilor este generat de epava “Evdokia”, scufundata in
urma cu aproximativ 50 de ani. Datorita orientarii est-vestice, aceasta structura
actioneaza ca un dig de larg (fara intentie) pentru partea centrala a plajei bariera
Costinesti.
Circulatia generala aluvionara a fost afectata de construirea unui sistem de dane in
anul 2006. Aceste structuri au fost construite pentru a proteja un canal de revarsare
dinspre Lacul Costinesti catre mare. Acest sistem greu de protectie schimba
orientarea transportului aluvionar litoral, antrenand o usoara acumulare in partea de
nord (frontala) si un fenomen de eroziune catre sud.
Transportul aluvionar longitudinal continua spre sud, pana la digul sparge-val
nordic al Portului Mangalia, unde este blocat, avand ca urmare o acumulare locala de
sedimente. Sistemul lung de protectie costiera dintre Olimp si Mangalia, alcatuit din
Pagina 91
dane, diguri sparge-val, epiuri, diguri de larg antreneaza, de asemenea, modificari ale
sabloanelor de circulatie a apei si sedimentelor.
Figura 4.13 prezinta ratele potentiale de transport aluvionar litoral la Mangalia, in
centrul frontului formand un golf artificial, conform modelarii liniei tarmului
realizate pentru acest proiect. Mai multe detalii privind modelele si ipotezele aferente
sunt prezentate in Raportul de modelare a liniei tarmului, Volumul 4. Valorile
estimate ale ratei potentiale de transport aluvionar litoral indica o mare variabilitate
de la an la an.
S4: Capul Tuzla - Portul Mangalia

Rate potentiale de transport aluvionar litoral la nord de Capul Tuzla pe 36 ani (1993 -
2028)
60,000
50,000
40,000
(m /an)
30,000
3
20,000
10,000
0
1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019 2021 2023 2025 2027
An

Figura 4.13 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la nord de Capul Tuzla
Celula sedimentara 2 Mai - Vama Veche (S5):

La fel precum alte porturi situate pe aceasta sectiune de coasta, Portul Mangalia
constituie o granita impermeabila pentru transportul sedimentelor. Imediat la sud de
digul sparge-val se afla o mica fasie de plaja stabila sau in usoara crestere, de cativa
zeci de metri lungime. Aceasta reprezinta un mic bazin sedimentar drept efect al
adapostirii si produce un impact asupra valurilor dinspre larg generate de digul
sparge-val al Portului Mangalia.
In dreptul celei de-a doua plaje de golf („pocket”) de la 2 Mai, directia transportului
aluvionar se modifica brusc, influenta digurilor sparge-val se reduce, iar transportul
aluvionar longitudinal isi reia cursul general sudic. Digul pescarilor tip sparge-val de
la 2 Mai are o influenta localizata asupra acestei deplasari, dar regimul sudic net al
transportului aluvionar continua catre teritoriul romanesc.
Figura 4.14 prezinta ratele potentiale de transport aluvionar litoral la 2 Mai, conform
modelarii liniei tarmului realizate pentru acest proiect. Mai multe detalii privind
modelele si ipotezele aferente sunt prezentate in Raportul de modelare a liniei
tarmului, Volumul 4. Valorile estimate ale ratei potentiale de transport aluvionar
litoral indica o mare variabilitate de la an la an.
Pagina 92
S5: Portul Mangalia - Vama Veche

Rate potentiale de transport aluvionar litoral la 2 Mai pe 36 ani (1993 - 2028)
60,000
50,000
Potentialul Transportului Litoral 40,000

(m /an)
30,000
3
20,000
10,000
0
1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019 2021 2023 2025 2027
An
Figura 4.14 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la 2 Mai
4.2.3.4 Impactul interventiilor umane asupra dinamicii costiere

In Unitatea sudica au avut loc numeroase interventii directe asupra zonei de coasta,
de ex. diguri sparge-val, de navigatie si porturi, ecluze si lucrari grele de protectie
costiera. Aceste interventii au schimbat circulatia naturala aluvionara de-a lungul
coastei, au blocat transferul aluvionar longitudinal etc. si au avut impacturi
deopotriva localizate si la scara larga.
Principalele interventii sunt urmatoarele:
• Digurile sparge-val ale Portului Midia: acestea blocheaza transferul aluvionar
longitudinal catre sud si constituie o granita impermeabila a celulei
sedimentare Midia - Constanta.
• Digurile sparge-val Constanta si Portul Mangalia: acestea au avut impact
asupra circulatiei apei si sedimentelor, se intind pe cativa kilometri si
constituie, de asemenea, granite impermeabile ale celulelor sedimentare.
• Diverse lucrari grele de protectie: acestea tind sa aiba impacturi mai localizate
in cadrul dinamicii costiere si includ structuri situate in: Mamaia, Tomis
(orasul Constanta), Eforie Nord, Eforie Central, Eforie Sud, Costinesti, Olimp,
Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia si 2 Mai.
De asemenea, au existat interventii directe de-a lungul plajelor, precum:
• Excavarea nisipului de plaja: desi volumele excavate pot fi mici, gaurile create
pot accelera transferul de sedimente catre mare, in special pe durata furtunilor,
Desi o astfel de activitate este in prezent interzisa de legislatia romana, aceasta
se mai efectueaza pe o scara mai mica.
• Crearea de damburi lungi de nisip in fata barurilor si restaurantelor de pe
plaje, in special in zona Mangalia: implica impingerea nisipului dinspre partea
inferioara a plajei catre spatele plajei. Aceasta actiune poate prezenta un
beneficiu localizat si pe termen scurt, dar in acelasi timp poate avea un efect
prejudiciabil, antrenand pierderea neta inspre uscat, intrucat nisipul
damburilor tinde sa fie usor mobilizat de vanturi.
Pagina 93
• Amplasarea de bariere de stuf de-a lungul plajelor turistice din aceasta Unitate
sudica, in vederea retinerii nisipului transportat de vant in sistemul de plaje;
aceasta incurajeaza depunerea si, prin urmare, reduce transportul eolian de
nisip catre uscat si in afara sistemului de plaje.
De-a lungul acestor plaje sudice, unde nu exista o sursa contemporana de nisip
terigen, modificarile la nivelul comunitatilor de moluste au afectat, de asemenea,
acumularile de sedimente. Introducerea de specii straine coastei Marii Negre si
efectele poluarii au afectat gama de specii si, prin urmare, au influentat volumele de
scoici si volumul sedimentelor biogene produse.
4.2.4 Abordarea conceptuala a comportamentului liniei tarmului

Figura 4.15 prezinta abordarea conceptuala a proceselor costiere manifestate in
Unitatea nordica, prin combinarea informatiilor prezentate atat in acest studiu
precum si in cadrul studiilor suport. Mai jos este prezentata, de asemenea, o scurta
descriere a fiecarui sub-sector.
Pagina 94
Figura 4.15 Modelul conceptual al unitatii sudice
Pagina 95
4.2.4.1 Celula sedimentara: Capul Midia – Portul Constanta (Golful Mamaia)

Inainte de construirea Portului Midia, aluviunile provenite din Dunare erau
transportate inspre sud catre acest front de catre curentul longitudinal de tarm.
Constructia portului a blocat insa aceasta cale sedimentara.
Structurile portului Midia au, de asemenea, o influenta semnificativa asupra
caracterului circulatiei costiere.
Sub-sectorul: Navodari Nord
Acest sub-sector se intinde intre Navodari, Digul de larg si zona Navodari Camping
si consta intr-o plaja bariera, ce separa Lacul Siutghiol (fosta laguna) de mare. Malul
vestic al Lacului Siutghiol este alcatuit din faleze fosile inactive.
Acest sub-sector este influentat in mare masura de Portul Midia si digurile sale
sparge-val. Digurile sparge-val asigura protectie impotriva valurilor generate de
furtunile nordice, lasand coasta expusa doar valurilor din directiile est si sud.
Digurile sparge-val afecteaza, de asemenea, valurile dinspre larg, creand un curent in
directia opusa transportului aluvionar general. In sfarsit, digurile sparge-val inhiba,
de asemenea, transportul aluvionar dinspre nord.
Plaja este alcatuita dintr-un amestec de sedimente; inainte de construirea digurilor
sparge-val Midia, sursa de baza a sedimentelor era asigurata de transportul
longitudinal al nisipului dinspre Dunare. Dupa construirea digurilor sparge-val,
fragmentele de scoici au devenit principala sursa de sedimente.
In pofida lipsei de noi aporturi de sedimente dinspre nord, litoralul este in general
stabil, prezentand un usor fenomen de acretie in locurile ferite ale structurilor,
datorita protectiei create de port si, de asemenea, deplasarii localizate a sedimentelor
dinspre sud, antrenate de digurile sparge-val.
Sub-sectorul: Navodari Sud
Acest sub-sector se intinde intre zona Navodari Camping si granita dintre Navodari
si Constanta. Exista un sistem de dune de-a lungul portiunii de tarm acoperite de apa
doar la furtuni puternice.
Aceasta zona este afectata, de asemenea, de digurile sparge-val Midia, iar in acest
sector se manifesta, totodata, un transport aluvionar inspre nord, datorita digurilor
sparge-val. Cu toate acestea, nu exista aporturi noi de sedimente dinspre sud, intrucat
aceasta conexiune sedimentara a fost blocata de digurile sparge-val.
Partea centrala a golfului si Statiunii este in general stabila, dar cunoaste o usoara
eroziune neta. Cu toate acestea, zona este considerata subalimentata cu sedimente,
intrucat nu exista nici o sursa contemporana de nisip terigen. De asemenea, plajele
sunt susceptibile de a fi afectate in caz de furtuna, cand pot avea loc modificari
semnificative ale volumului acestora.
Sub-sectorul: Mamaia Nord
Acest sub-sector se extinde intre granita dintre Navodari si Constanta si Hotel Rex.
Plaja asigura o protectie naturala a mediului construit.
Digurile sparge-val Midia influenteaza inca transportul sedimentar iar transportul
aluvionar litoral are loc pe directia sud – nord de-a lungul acestui front. Aceasta zona
se afla in partea inferioara, pe directia transportului aluvionar, a celor sase diguri de
larg detasate de-a lungul fronturilor Mamaia Central si Mamaia Sud, care au avut, de
asemenea, un impact asupra sabloanelor de circulatie a sedimentelor. In plus, aceasta
zona primeste foarte putine sedimente noi dinspre nord.
Pagina 96
Prin urmare, frontul este considerat subalimentat cu sedimente, fragmentele de

carcase de moluste reprezentand principala sursa de sedimente a plajelor, iar in
prezent cunoaste un fenomen de eroziune neta.
Sub-sectorul: Mamaia Central
Acest sub-sector se intinde intre Hotel Rex si Hotel Melody si este protejat de o serie
de diguri de larg detasate.
Partea centrala si sudica a Golful Mamaia este afectata, in principal, de valurile nord-
estice, in timp ce rolul valurilor dinspre sud-est se diminueaza treptat ca urmare a
efectului de adapostire al extremitatii sudice a golfului. Digurile sparge-val Midia
influenteaza inca transportul aluvionar de-a lungul acestui front.
Pana in urma cu trei decenii, sedimentele proveneau din aluviunile dunarene.
Construirea digurilor sparge-val Midia a blocat, insa, aceasta sursa principala de
sedimente. Rolul fragmentelor de carcase de moluste a crescut de atunci semnificativ
drept sursa de sedimente pentru plaje. Zona este considerata subalimentata cu
sedimente, neexistand nici o sursa contemporana de nisip terigen.
Lucrarile de protectie costiera influenteaza pe plan local transportul aluvionar si ajuta
la mentinerea unei plaje de-a lungul acestui front. Cu toate acestea, digurile de larg
nu par sa fi fost eficiente in prevenirea eroziunii locale si sunt, de asemenea, in stare
precara. Plaja din spatele interstitiilor dintre digurile de larg se ingusteaza, iar plajele
sunt caracterizate de un fenomen general de eroziune.
Sub-sectorul: Mamaia Sud
Acest sub-sector se intinde intre Hotel Melody si Pescarie si este protejat de o serie de
diguri de larg detasate.
Acest front este caracterizat de o dinamica similara sub-sectorului aflat imediat la
nord si, tot astfel, poate fi considerat subalimentat cu sedimente. O innisipare
artificiala s-a efectuat cu 20 de ani in urma in zona Mamaia Sud, din Lacul Siutghiol,
dar a constituit un esec, conform celor descrise in Sectiunea 4.2.2.
Cat priveste Mamaia Central, de-a lungul acestei fasii digurile de larg nu par sa fi fost
eficiente in prevenirea eroziunii locale si, de asemenea, sunt in stare precara.
Majoritatea plajelor sunt afectate de eroziune si sunt inguste de-a lungul acestui front.
Sub-sectorul: Tomis Nord
Acest sub-sector se intinde intre Pescarie si Strada Renasterii si este caracterizat de
faleze in fata carora se gaseste o plaja ingusta. Litoralul este protejat de o gama de
structuri artificiale, care reflecta problemele pe termen lung existente aici. Aceste
structuri au afectat in mod semnificativ dinamica naturala costiera.
Sectorul este marginit de un dig de larg lung catre nord si exista o lucrare noua de
consolidare cu roci si imbunatatire funciara, cuprinzand o plaja mica sau fara plaja, la
sud de digul de larg in forma de „L” din capatul nordic al frontului. Mai departe
catre sud, plajele sunt sustinute de promontorii, create prin largirea digurilor sparge-
val in forma de T.
Linia de coasta din dreptul Constantei este expusa in principal valurilor nord-estice si
estice, dar valurile sud-estice joaca si ele un rol important. Toate lucrarile de protectie
costiera influenteaza pe plan local, de asemenea, transportul aluvionar.
Pagina 97
Falezele sunt alcatuite din loess moale, continand in principal namol si cantitati
reduse de nisip fin si argila. Prin urmare, falezele nu contribuie la sistemul de plaje,
iar plaja ingusta contine o cantitate ridicata de material de scoici.
Cea mai mare parte a tarmului, acoperit de ape doar la furtuni puternice, nu prezinta
modificari, fiind ferit, dar furtunile pot determina eroziuni semnificative ale plajelor.
La capatul sudic al acestui sub-sector se afla faleze abrupte, neadapostite, susceptibile
de eroziune si prabusire, datorita alunecarilor de teren.
Sub-sectorul: Tomis Sud
Acest sub-sector include Strada Renasterii, Portul Turistic Tomis si Portul Constanta.
Litoralul consta dintr-o serie de golfuri sustinute de promontoriile create din diguri
sparge-val. Sunt prezente, de asemenea, recifuri submerse catre capatul sudic si
diguri de larg in Portul Tomis.
Acest sub-sector cuprinde, de asemenea, plaja turistica a Constantei (plaja
“Modern”), Miniportul Tomis si coasta integral artificiala la sud de Miniport, catre
Portul Constanta.
Linia de coasta din dreptul Constantei este expusa, in principal, valurilor nord-estice
si estice, dar valurile sud-estice joaca si ele un rol important. Se manifesta un
transport aluvionar net pe directia nord-sud, intrucat digurile sparge-val Midia nu
mai influenteaza regimul transportului aluvionar. Dinamica naturala costiera este, cu
toate acestea, semnificativ afectata de gama de structuri costiere existente de-a lungul
acestei fasii de litoral.
Sedimentele plajelor contin o proportie ridicata de scoici si, desi nu sunt ferite,
falezele nu vor constitui o sursa de sedimente, intrucat sunt alcatuite in principal din
namoluri.
Falezele si plaja sunt mentinute artificial de structuri de constructie grele, care au
condus la crearea de plaje artificiale sanatoase si stabile, prin urmare riscul de
eroziune este in prezent scazut.
4.2.4.2 Celula sedimentara: Eforie - Capul Tuzla

Aceasta sectiune de coasta este caracterizata de faleze moi, cu mici plaje de golf
ocazionale la baza acestora. Sectiunile de faleze sunt separate de plaje bariera/bancuri
de nisip ce despart lacurile din vecinatatea coastei si/sau lagunele de mare. Parti
extinse ale acestei sectiuni, din Eforie Nord, Centru si Sud, sunt mentinute aproape
integral in mod artificial. Sunt prezente cateva celule de litoral local cu circulatii
aluvionare distincte.
In ansamblu, sistemul de transport aluvionar litoral se mentine pe directia sudica.
Exceptiile sunt locale si sunt induse de existenta digurilor sparge-val si altor lucrari
de amenajare costiera.
Sub-sectorul: Eforie Nord
Situat intre digul sparge-val de la Agigea si Hotel Vraja Marii, acest sub-sector este
caracterizat de o plaja mai larga catre nord, care se ingusteaza catre sud, cu recifuri
submerse in larg.
Digurile sparge-val ale Portului Constanta au o influenta semnificativa asupra acestui
sub-sector, datorita efectului lor de adapostire a frontului si intreruperii sabloanelor
de transport aluvionar. Aceasta zona este in principal expusa valurilor din directiile
est si sud-est, datorita efectului de adapostire al digurilor sparge-val ale Portului
Pagina 98
Constanta. Digurile sparge-val lungi ale Portului Constanta creeaza un curent

longitudinal local cu orientare nordica.
Sursele principale ale sedimentelor de plaja sunt reprezentate de scoici si fragmente
de calcar erodate de pe fundul marii. O sursa importanta de sedimente poate fi
reprezentata de fostul banc litoral Holocen care separa fostul golf Techirghiol de
mare.
Dinamica plajelor este controlata, aproape integral, de interventia umana. Cu toate
acestea, digurile de larg submerse sunt in prezent ineficiente, ceea ce antreneaza o
intensificare a erodarii plajei si ingustarea neta a plajelor datorita lipsei de noi
sedimente. Noile structuri de protectie din capatul sudic au produs o eroziune a
plajei din aceasta zona dar au redus riscul de eroziune a falezei.
Sub-sectorul: Eforie Centru
Acest sub-sector se intinde intre Hotel Vraja Marii si Tabara Internationala. Estre
caracterizat printr-o plaja lata si in buna conditie care se ingusteaza catre sud si prin
diguri de larg submerse.
Portiunea centrala a Plajei Bariera Techirghiol este expusa valurilor nord-estice; cu
toate acestea, valurile sud-estice constituie, de asemenea, un factor de influenta.
Digurile sparge-val lungi ale Portului Constanta creeaza un curent longitudinal local
cu orientare nordica.
Structurile costiere (precum Miniportul Belona, diguri sparge-val si sisteme de
protectie in Eforie Nord) au un impact local asupra transportului aluvionar si ratelor
de acumulare. Ca urmare, exista o acumulare de sedimente in zona sudica, in fata
unei parti din Miniportul Belona si, de asemenea, mici acumulari aluvionare in
golfurile artificiale create intre digurile sparge-val.
Principalele surse de sedimente sunt reprezentate de fragmente de scoici si fragmente
de calcar erodate de pe fundul marii. Prin urmare, plaja este subalimentata cu
sedimente.
In majoritatea locurilor, plaja de la baza falezei nu mai exista, cu exceptia unor mici
sectiuni, unde se mentine intre structurile costiere. Chiar si aici, structurile de
protectie cedeaza, ceea ce inseamna ca acestea nu mai sunt eficiente si nu mai pot
mentine o plaja. Prin urmare, tendinta neta manifestata de-a lungul acestei zone de
coasta este aceea de eroziune.
Sub-sectorul: Eforie Sud
Acest sub-sector se intinde intre Tabara Internationala si Pescarie Eforie Sud. Sub-
sectorul este caracterizat de faleze si mici plaje artificiale, sustinute de structurile
costiere.
Litoralul Eforie Sud este expus in principal valurilor dinspre nord-est, iar sistemul
general de transport aluvionar este pe directia sud, exceptiile fiind locale si induse de
existenta digurilor sparge-val si altor lucrari de amenajare costiera. Granita sudica a
acestei celule sedimentare, Capul Tuzla, reprezinta un promontoriu cu apa de mica
adancime pe o distanta considerabila inspre larg. Aceasta trasatura actioneaza ca o
bariera permeabila pentru sedimentele transportate inspre sud. Portiunea din larg a
promontoriului Tuzla inceteaza, cu toate acestea, sa constituie o granita pe durata
furtunilor.
Pagina 99
Sursele principale ale sedimentelor sunt reprezentate de fragmente de scoici si

fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. Prin urmare, plaja este subalimentata
cu sedimente.
In majoritatea locurilor, plaja de la baza falezei nu mai exista, cu exceptia unor mici
sectiuni unde se mentine intre structurile costiere. Chiar si aici, structurile de
protectie cedeaza, ceea ce inseamna ca acestea nu mai sunt eficiente si nu mai pot
mentine o plaja. Prin urmare, tendinta neta este aceea de eroziune, falezele fiind
susceptibile de alunecari de teren.
Sub-sectorul: Tuzla Nord
De-a lungul acestui sub-sector, intre Pescarie Eforie Sud si Capul Tuzla, falezele sunt
protejate de noi lucrari de protectie a falezelor. Plajele din fata falezelor sunt foarte
inguste.
Cele mai semnificative valuri sunt cele dinspre nord-est, cele dinspre sud-est fiind de
importanta secundara, iar sistemul general de transport aluvionar litoral se mentine
pe directia sud.
Sursele principale ale sedimentelor plajelor sunt reprezentate de scoici si fragmente
de calcar erodate de pe fundul marii. Este improbabil sa existe o alimentare
semnificativa cu sedimente dinspre plajele situate in zona opusa transportului
aluvionar, datorita deficitului de sedimente. Limita sudica a celulei sedimentare,
Capul Tuzla, este un promontoriu cu ape putin adanci pe distanta mare in larg.
Aceasta caracteristica actioneaza ca o bariera permeabila pentru sedimentele
transportate spre sud. Partea din larg a promontoriului Tuzla, inceteaza, totusi, sa fie
o limita in timpul furtunilor.
Plajele foarte inguste dintre faleze sunt susceptibile de eroziune pe durata furtunilor;
cu toate acestea, retragerea falezelor este redusa, datorita lucrarilor de protectie.
4.2.4.3 Celula sedimentara: Capul Tuzla - Mangalia

Aceasta celula sedimentara este caracterizata de faleze neconsolidate, precedate de
plaje de golf la baza acestora. Falezele sunt separate de plaje bariera / bancuri de
nisip, care separa lacurile si /sau lagunele de mare.
Portiuni extinse ale acestei celule, din Costinesti (10 Steaguri – Hotel Forum) si Olimp
– Venus si Saturn – Mangalia sunt mentinute aproape integral in mod artificial.
Directia generala de transport aluvionar litoral ramane cea sudica. Exceptiile sunt
locale si sunt induse de existenta digurilor sparge-val si altor lucrari de amenajare
costiera.
Sub-sectorul: Tuzla Sud
De-a lungul acestui sub-sector, intre Capul Tuzla si Cherhana, falezele sunt protejate
de noi lucrari de protectie.
Valurile semnificative sunt cele dinspre nord-est, cele dinspre sud-est fiind de
importanta secundara. Directia generala de transport aluvionar litoral ramane cea
sudica. Capul Tuzla reprezinta un promontoriu cu apa de mica adancime pe o
distanta considerabila inspre larg; aceasta trasatura actioneaza ca o bariera
permeabila pentru sedimentele transportate inspre sud, cu toate acestea pe durata
furtunilor pot avea loc anumite deplasari aluvionare.
Prin urmare, exista un aport limitat dinspre sursele longitudinale, iar sursele
principale de sedimente pentru plaje sunt reprezentate de scoici si fragmente de
Pagina 100
calcar erodate de pe fundul marii. Desi nu sunt protejate, falezele nu vor reprezenta o
sursa de sedimente, intrucat sunt alcatuite din sedimente prea fine. Prin urmare,
plajele sunt subalimentate cu sedimente.
Asadar, plajele de golf foarte inguste se erodeaza si sunt susceptibile de epuizare pe
durata furtunilor. De-a lungul timpului, falezele au fost, de asemenea, susceptibile de
eroziune si prabusire prin alunecari de teren, dar in prezent sunt protejate.
Sub-sectorul: Costinesti
Acest sub-sector se intinde intre Cherhana si Hotel Forum si este alcatuit dintr-o
bariera de nisip situata in fata sistemului lacului. Noi diguri de larg protejeaza gurile
de alimentare/varsare ale lacului.
importanta secundara. De-a lungul acestei fasii de coasta, o “protectie naturala” este
reprezentata de zona de larg cu ape de joasa adancime din fata Capului Midia, ceea
ce reduce drumul de apa al valurilor furtunilor nordice.
Directia generala de transport aluvionar litoral ramane cea sudica; cu toate acestea,
circulatia sedimentara generala a fost afectata de construirea unui sistem de diguri in
anul 2006. Acest sistem greu de protectie schimba orientarea transportului aluvionar,
antrenand o usoara acumulare in partea de nord (frontala) si un fenomen de eroziune
catre sud.
Principalele surse de sedimente ale plajei sunt reprezentate de scoici si fragmente de
calcar erodate de pe fundul marii. Plajele sunt, in general, subalimentate cu
sedimente.
Datorita structurilor, plaja se largeste catre sud si este, in general, stabila de-a lungul
sectiunii centrale si se erodeaza la sud de digurile de larg nou construite. Falezele
neprotejate sunt susceptibile de eroziune si prabusire prin alunecari de teren.
Sub-sectorul: 23 August
Acest sub-sector se intinde intre Hotel Forum si Pescarie Tatlageac. La poalele
falezelor de loess moale se intind plaje foarte inguste.
importanta secundara. Sistemul general de transport aluvionar litoral se mentine pe
directia sud, totusi conexiunile cu zonele adiacente sunt improbabil sa fie
semnificative, datorita structurilor si deficitului general de sedimente.
Prin urmare, plajele sunt inguste si subalimentate cu sedimente. Falezele nu
furnizeaza sedimente pentru constructia plajelor, intrucat sunt alcatuite in principal
din namoluri fine.
Ca urmare, plajele de golf deja inguste se erodeaza in prezent, iar falezele din spatele
acestora sunt susceptibile de eroziune si prabusire prin alunecari de teren.
Sub-sectorul: Olimp – Venus
De-a lungul acestui sub-sector, intre Pescarie Tatlageac si Hotel Silvia, exista o
succesiune de plaje controlate si mentinute artificial. Aceste plaje sunt sustinute de
structuri de diguri sparge-val modificate si promontorii artificiale, cu recifuri
ocazionale in larg.
Doua mici portiuni ale coastei din aceasta zona (Neptun si Neptun – Jupiter)
reprezinta foste plaje bariera de separare a lacurilor de mare, dar in prezent acestea
sunt controlate de structurilor costiere invecinate.
Pagina 101
importanta secundara. Sistemul general de transport aluvionar litoral se mentine pe
directia sud; cu toate acestea, numarul mare de structuri costiere din aceste sectiuni
poate antrena modificari semnificative pe plan local (de ex., mici fasii de coasta
protejate de diguri sparge-val etc.).
Plajele sunt inguste si subalimentate cu sedimente. Principalele surse de sedimente
ale plajei sunt reprezentate de scoici si fragmente de calcar erodate de pe fundul
marii.
Dinamica plajelor este aproape in intregime controlata de interventia umana dar, in
general, plajele sunt inguste si se erodeaza datorita lipsei de noi aporturi de
sedimente si structurilor pe cale sa cedeze.
Sub-sectorul: Balta Mangalia
Situat intre Hotel Silvia si Hotel Cerna, acest sub-sector este caracterizat de o plaja
bariera ce separa tinuturile umede costiere ale Mangaliei de mare. Zona este bogata in
izvoare naturale mezotermale sulfuroase.
importanta secundara iar directia de transport aluvionar litoral este catre sud. Este de
asteptat ca aporturile dinspre zona opusa directiei de transport aluvionar litoral sa fie
totusi reduse, datorita diverselor structuri si deficitului general de sedimente.
Prin urmare, plajele sunt subalimentate cu sedimente din cauza lipsei de sedimente
proaspete si se erodeaza in prezent.
Sub-sectorul: Saturn – Mangalia
Aceasta zona de coasta dintre Hotel Cerna si Digul de larg Mangalia Nord este
caracterizata de o serie de intervale bine indiguite, sustinute de diguri sparge-val
modificate si structuri de promontorii artificiale.
Sistemul general de transport aluvionar litoral se mentine in directia sud si continua
pe aceasta directie pana la digul sparge-val nordic al Portului Mangalia, unde este
blocat, prin urmare rezultand o acumulare aluvionara locala.
Este de asteptat ca aporturile dinspre zona opusa directiei de transport aluvionar
litoral sa fie reduse, datorita structurilor si deficitului de sedimente; prin urmare,
principalele surse de sedimente ale plajelor sunt reprezentate de scoici si fragmente
de calcar erodate de pe fundul marii.
Dinamica plajelor este controlata aproape in intregime de interventia umana. Un
fenomen de eroziune se manifesta in centrul golfurilor create de structurile de
protectie. De asemenea, se manifesta un fenomen de acretie in zona opusa directiei de
transport aluvionar litoral de langa digul de larg Mangalia, ce formeaza granita
sudica a acestei celule sedimentare.
4.2.4.4 Celula sedimentara: 2 Mai – Vama Veche

Aceasta celula sedimentara este caracterizata de faleze active cu plaje bariera ce
delimiteaza lagune (pe teritoriul Bulgariei). Falezele sunt formate din formatiuni de
loess pe argile rosii peste un strat de calcar.
Sistemul general de transport aluvionar litoral este inspre sud, cu exceptia curentului
turbionar local indus de Digul sparge-val Mangalia Sud.
Plajele sunt formate in principal din resturi de scoici.
Pagina 102
Sub-sectorul: 2 Mai
Acest sub-sector, care se intinde intre Digul sparge-val Mangalia Sud si Pescarie 2
Mai, este caracterizat de faleze de loess si doua mici plaje de golf.
importanta secundara. Sistemul general de transport aluvionar este in directia sud, cu
exceptia curentului local turbionar creat de Digul sparge-val Mangalia Sud, ce
creeaza un mic depozit sedimentar.
Principalele surse de sedimente ale plajelor sunt reprezentate de scoici si fragmente
de calcar erodate de pe fundul marii. Prin urmare, acestea sunt subalimentate cu
sedimente.
In capatul nordic al sub-sectorului plaja este relativ stabila datorita influentei digului
sparge-val Mangalia. Celelalte portiuni sunt afectate de o tendinta neta de eroziune,
insotita de pierderea sedimentelor de plaja. Falezele sunt susceptibile de eroziune si
prabusire prin alunecari de teren.
Sub-sectorul: Limanu
Acest sub-sector se intinde intre Pescarie 2 Mai si Vama Veche Vila Nord. Aceasta
este o coasta cu faleze moi, iar plajele de la poalele falezelor au cativa metri in latime
si sunt alcatuite in principal din aflorimente de calcar.
importanta secundara. Sistemul general net de transport aluvionar este in directia
sud, cu toate acestea aporturile de sedimente sunt reduse, datorita unei schimbari
abrupte a directiei de transport aluvionar, cauzate de digurile sparge-val Mangalia. Si
deficitul general de sedimente din sistem.
Principalele surse de sedimente ale plajei sunt reprezentate de scoici si fragmente de
calcar erodate de pe fundul marii. Astfel se explica existenta plajelor inguste de-a
lungul acestui sub-sector.
Falezele sunt susceptibile de eroziune si prabusire prin alunecari de teren.
Sub-sectorul: Vama Veche
Acest sub-sector se intinde pana la frontiera romaneasca cu Bulgaria. Sub-sectorul
cuprinde faleze si o plaja cu nisip. Principalele surse de sedimente ale plajei sunt
reprezentate de scoici si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii.
Cele mai semnificative valuri sunt cele dinspre nord-est, cele dinspre sud-est fiind de
importanta secundara. Directia generala de transport aluvionar este catre sud, dar
aporturile vor fi reduse ca urmare a deficitului de sedimente.
Plaja este relativ stabila, dar faleza este susceptibila de alunecari de teren.
4.3 Modificarea liniei tarmului

Diverse seturi de date au fost utilizate pentru a evalua cum si de ce evolueaza
litoralul. Sectiunea 4.3.1 prezinta modificarea in timp a liniei tarmului, in timp ce
sectiunea 4.3.2 prezinta cauzele si efectele in timp ale modificarii liniei tarmului in
ultimii 20 de ani (1990 – 2010).
Informatiile respective au fost utilizate, impreuna cu ratele nete de modificare a liniei
tarmului, in vederea identificarii nivelului de risc aferent fiecarui sub-sector; aceasta
situatie este prezentata rezumativ in sectiunea 4.3.3.
Pagina 103
O descriere mai detaliata a modificarii in timp a liniei tarmului de-a lungul unitatii
sudice este prezentata in Raportul privind Dinamica costiera.
4.3.1 Modificarea in timp a liniei tarmului
4.3.1.1 Introducere
Tarmul cu faleze dintre Capul Midia si Vama Veche este puternic influentata de
interventia antropica. Prezenta a numeroase diguri, construite incepand din 1980, a
condus la fluctuatii ale pozitiei liniei tarmului, avand ca urmare zone localizate de
acretie, neintalnite in perioadele anterioare.
Dezvoltarea a trei porturi (Constanta, Midia si Mangalia) a antrenat o modificare
majora a miscarii aluvionare de-a lungul coastei. Incepand din anul 1980, s-a
inregistrat o majorare a ratelor de eroziune, in comparatie cu perioadele anterioare.
Singurul sector caracterizat de acretie este Midia (Figura 3.4.7), cu valori usor mai
scazute dupa 1980 (aprox. 2m/an).
Proiectele de innisipare, implementate in partea de sud a barierei Mamaia, au fost
eficiente pentru o scurta perioada de timp. Fenomenul de eroziune a fost mai
pronuntat in portiunile de nord si centru ale barierei, dupa 1980 (valori de peste
2m/an).
Bariera Eforie a fost caracterizata de rate de eroziunede 2m/an, cu valori mai ridicate
de-a lungul extremitatii sudice (Figura 3.4.19). Rate de eroziune usor mai scazute (sub
2m/an) au fost inregistrate pe litoralul Neptun (Figura 3.4.25). Cele mai ridicate rate
de eroziune se inregistreaza in sectorul Mangalia, la sud de digul VI-J-23, cu rate de
peste 4m/an (Figura 3.4.29). Vama Veche - 2 Mai a reprezentat o coasta de acretie, cu
toate acestea, in perioada 1960-1980, ca urmare a efectului creat de digul sudic al
portului Mangalia, aceasta sectiune de coasta a devenit una de eroziune (Figura
3.4.30), cu rate de eroziune de aproximativ 3 - 4m/an.
Pe scurt, factorii cheie care au determinat intensificarea eroziunii incepand din anul
1980 sunt urmatorii:
• Frecventa si variabilitatea, pe scara decadala, a furtunilor maritime. Numarul si
intensitatea furtunilor au fost mai ridicate in perioada 1970-1980 dar s-au
diminuat de atunci. Aceasta explica scaderea ratelor de eroziune pe coasta
deltaica.
• Reducerea aportului de sedimente, ca urmare a construirii barajelor din Bazinul
Dunarea.
• Structurile costiere care au determinat eroziunea in directia deplasarii liniei
tarmului si un fenomen de acretie in directia opusa transportului aluvionar
litoral.
4.3.1.2 Celula sedimentara: Capul Midia - Portul Constanta

De-a lungul timpului, aceasta sectiune de coasta a fost supusa unei interventii
antropice semnificative, care a condus la modificarea sa, in special in Constanta, unde
plaje si structuri de protectie s-au dezvoltat si apoi au disparut.
Valoarea medie pentru coasta Midia (km 0,0 Capul Buhaz - Capul Clisargic sau
Gargalac km 6,6) a fost de 2,03 m/an in perioada 1924-1960 si a crescut moderat pana
la 2,32 m/an intre anii 1960-1979, atingand o valoare maxima de 3,22 m/an intre 1979-
Pagina 104
2005. Aceasta acumulare continua sa fie antrenata de aporturile reduse de sedimente

dinspre gurile Dunarii, dar s-a intensificat ca urmare a construirii portului.
Tarmul Mamaia a fost caracterizat de acretie pe aproape toata suprafata, cu valori de
pana la 1m/an spre nord si peste 2m/an in partea centrala si sudica. Au fost
descoperite doua mici puncte de eroziune, una in sectorul central nordic, a doua
inspre sud. In perioada 1960-1980 s-a observat un fenomen incipient de eroziune in
Unitatea nordica (2-3m/an), in partea centrala si spre sud, desi valorile respective au
fost scazute. Ca urmare a interventiei antropice, sectiunea centrala a devenit una
eroziva. Dupa anul 1980, eroziunea a fost dominanta in centru si jumatatea sudica
(2m/an).
In perioada 2007-2010 s-a observat o modificare sezoniera a deplasarii liniei tarmului,
de 20 m, retragerea medie fiind de aproximativ 1,5m/an. In sezoanele reci din anii
2009 si 2010, pe durata furtunilor, plaja a fost inundata (limita valurilor masurata in
martie 2010 a concis in aproape toate sectiunile cu limita vestica a plajei), iar valurile
au avariat cateva facilitati aflate pe plaja.
Litoralul nordic al Constantei reflecta construirea numeroaselor diguri dupa anul
1960 prin fluctuatiile pozitiei sale.

Aceasta este o alta celula unde de-a lungul timpului modificarea liniei tarmului a fost
direct afectata de activitatea umana, de exemplu lucrarile de stabilizare a falezelor si
construirea si extinderea Portului Constanta.
Intregul tarm Eforie este caracterizat de o modificare medie de -0,01 m/an in perioada
1924-1960, valoare ce poate fi exprimata drept o stare de echilibru. Valorile medii
pentru perioada 1960-1979 au indicat o modificare negativa de m/an. Construirea
digurilor din perioada 1970-1980 a schimbat regimul intr-unul de acretie (cu o medie
de 0,35 m/an in perioada 1979-2005).
Falezele de la Eforie Nord sunt intrerupte de plaja bariera, caracterizata o fenomen
eroziune accelerata. Bariera litorala s-a ingustat cu peste 30m in Unitatea sudica,
reprezentand punctul maxim de eroziune, initiat in conditii naturale, dar amplificat
in ultimele decenii.

Tarmul Costinesti a fost caracterizat de un fenomen de eroziune in sectoarele nordic
si central, dar a fost in principal stabil in partea de sud. Modificarea medie a acestor
compartimente in perioada 1924-2005 a fost de aproximativ -0,6 m/an, chiar in
conditiile erodarii din partea de nord de pana la 40m si de peste 50m in partea
centrala. Avansarea liniei tarmului inspre sud (Golful Francezului) este
surprinzatoare, dar se poate datora unei alunecari de teren cauzate de eroziunea
produsa de valuri, sau unei inexactitati a hartii din 1960. Intrucat aceasta perioada
este caracterizata de eroziune accentuata, cu deplasari similare ale liniei coastei cu
80m inspre tarm (nord si sud) si 100m in centru. O eroziune mai intensa se observa
dupa 80 de ani, cu mentinerea doar a unei acumulari reduse in aceeasi sectiune
centrala a plajei de la Costinesti (progresie liniara 20m).
In urma ploilor abundente si a manifestarilor de furtuna din anul 2005, sectiunea
centrala a plajei a fost reconstruita si a fost construit un canal protejat de doua diguri
mici care face legatura intre mare si lac.
Pagina 105
Cea mai semnificativa modificare a tarmului Neptun s-a datorat lucrarilor de

amnajare a Lacului Comorova, avand ca urmare impartirea lacului in trei unitati
distincte: Neptun, Jupiter si Tismana. In conditii naturale, pana in anul 1960, acest
tarm a fost caracterizata de acretie, cu rate care au atins 2m/an.
La sud de Capul Tatlageac, pe un sector in linie dreapta de aproximativ 1km, pana in
anii 1980 s-a inregistrat un fenomen de acretie, dupa care ratele de eroziune au atins
in jur de 2m/an. Rata de eroziune se intensifica in mod accentuat inspre sud, cu valori
cuprinse intre 4-5 m/an. Acest comportament se poate datora construirii a numeroase
diguri dupa anii 1980.
Sectorul de tarm Olimp - Neptun este caracterizat de existenta a sase diguri de larg
detasate si a unui dig de larg submers, paralel cu tarmul. Plaja dezvoltata aici se
intinde intre extremitatea Lacului Tismana si dig, si masoara 1,2 km lungime. Plaja
bariera care separa vechiul Lac Comorova de mare a fost innisipata artificial, iar pana
in prezent a fost extinsa cu pana la 50m (inspre sud) si 110m (inspre nord).
Tarmul Capul Aurora (intre Jupiter si Venus) cuprinde o succesiune de epiuri si un
dig de larg submers. Aceasta a avut ca urmare crearea unei serii de mici golfuri
artificiale. Plajele sunt controlate in intregime in mod artificial si, ca urmare,
tendintele privind pozitia tarmului nu au fost cuantificate.
Bariera litorala a Mangaliei separa Mlastina Hergheliei de mare, pe o lungime de 1,3
km. Latimea maxima a plajei de 170m se inregistreaza in sectiunea sudica, iar cea
minima (40m) in cea nordica. In conditii naturale (pana in 1960), bariera era in stare
de echilibru relativ, cu o usoare predominare a acretiei, la rate de 0,5-1m/an. In
perioada 1960-1980, bariera a intrat intr-un regim de eroziune, cu rate de 2m/an, cu
doua zone de eroziune accentuata (una inspre nord, cealalta inspre sud), unde ratele
de eroziune au crescut intre 2,5 si 3,5 m/an. Dupa 1980, tendinta de eroziune a
continuat, cu valori medii de 2m/an.
Incepand din anii 1960 s-au produs modificari semnificative in zona Mangalia, care
au continuat pana in anii 1980, cand lacul a fost legat de mare prin doua canale
separate de o insula. Construirea digului sudic al Portului Mangalia, in anii 1970,
constituie acum principalul obstacol in calea miscarii sedimentelor de-a lungul
coastei.
Comparand harta 1913/1926 cu cea din 1960, se poate observa o eroziune a liniei
tarmului cu 50m inspre nord, in timp ce inspre sud eroziunea a fost mai scazuta, cu
valori ce nu au depasit 50m.
4.3.1.5 Celula de sedimentare: 2 Mai - Vama Veche

Fata de hartile din 1960 si 1979, exista modificari majore ale infatisarii liniei tarmului
la nivelul acestei celule de sedimentare. In partea nordica a 2 Mai s-a construit un nou
baraj cu doua diguri, ceea e a condus la intreruperea curentilor longitudinali de tarm.
Golful a fost initial stabil, dar a actionat ca depozit de sedimente dupa construirea
digului sudic al Mangaliei, cu rate de acretie de 2m/an. Stabilizarea lucrarilor portului
a condus la initierea unui regim accentuat de eroziune dupa 1979, marcat de
retragerea liniei tarmului cu aproximativ 50m pe plaja 2 Mai. Cele mai mari
modificari au avut loc pe plaja de langa pescarie, deopotriva la nord si la sud de digul
mic (crestere de 3-3,5 m/an).
Pagina 106
Plaja Vama Veche este caracterizata de un regim eroziv in conditii naturale, cu rate de
-1m/an (usor mai ridicate spre nord), cu toate acestea ulterior, in perioada 1979-2005,
ratele de eroziune aproape ca s-au triplat (-3m/an).
In perioada 1960-1979 a avut loc o modificare a regimului general al intregii coaste.
Acest efect s-a datorat influentei exercitate de umbra digului sudic al portului
Mangalia, resimtita la nord de plaja Vama Veche. Chiar si in aceasta perioada,
portiunea respectiva a plajei a fost caracterizata de un regim de eroziune, cu rate de
peste -1m/an.
Tarmul sudic s-a modificat semnificativ in decursul ultimului secol.
4.3.2 Cauze si efecte istorice ale modificarii liniei tarmului
4.3.2.1 Celula sedimentara: Capul Midia - Portul Constanta

Cea mai mare parte a frontului este caracterizata de eroziune datorita structurilor
portului care blocheaza transportul aluvionar litoral longitudinal si orientarii liniei
tarmului in Mamaia, care o face vulnerabila la furtunile extreme dinspre nord si est,
unde cel mai lung drum de apa al valurilor se combina cu vanturile siberiene
puternice. Desi eroziunea falezelor conduce la aporturi de sedimente, acestea sunt
prea fine pentru a contribui al construirea plajelor si, in general, sunt spalate in larg.
Plaja bariera de la nord de Mamaia se erodeaza in prezent si exista un risc potential la
adresa proprietatilor, infrastructurii si lacului de apa dulce dinspre coasta.

La fel precum in cazul multor altor sectiuni ale litoralului romanesc, frontul celulei
Eforie – Capul Tuzla este afectat de prezenta numeroaselor structuri costiere, inclusiv
digurile de larg ale Portului Constanta, care impiedica afluxul de sedimente dinspre
celula catre nord, si au un impact localizat asupra plajei Eforie Nord din imediata
apropiere. De-a lungul fronturilor cu faleze, acest lucru, combinat cu transportul
aluvionar litoral sudic, a condus la ingustarea plajelor din fata falezelor si expunerea
falezelor insesi la atacul direct al valurilor. Chiar si in cazul in care exista structuri de
protectie, acestea nu au fost proiectate sa fie expuse la un astfel de atac direct si, prin
urmare, se manifesta o eroziune accentuata. In timp ce aceasta conduce la un aflux de
sedimente proaspete, falezele sunt alcatuite din argile si loess fin deasupra apei, iar
aceste sedimente sunt prea fine pentru a folosi la construirea plajelor. In general,
sedimentele care se erodeaza din faleze sunt spalate in larg si sunt potential pierdute
din sistemul sedimentar costier.
In celelalte portiuni, plajele sunt caracterizate de un fenomen de eroziune
permanenta, mai putin in apropierea portului de agrement Eforie, unde plaja este
relativ larga si sanatoasa. Aceasta eroziune nu doar ca afecteaza plaja, dar sporeste
riscul pentru hinterland. In special plaja bariera Eforie central este supusa unui risc
semnificativ.

La Costinesti exista un punct activ de eroziune (risc inalt), in particular la sud de
digurile de larg recente pentru protectia gurii de varsare. Acesta are un impact direct
asupra digurilor de larg. De-a lungul timpului s-a inregistrat o eroziune a plajei
bariera din dreptul lacului. Anterior, acesta nu avea legatura cu marea, dar in anul
2005 o ploaie si o furtuna puternica au condus la ruperea barierei si formarea unei
Pagina 107
guri de admisie, prin care apa patrunde spre lac. Canalul rupturii a fost acum armat,
iar lacul s-a schimbat din lac cu apa dulce in lac cu apa salina / salmastra. Pe masura
ce salinitatea lacului creste, exista riscul infiltrarii apei sarate in acvifer.
Noi structuri costiere se construiesc in zona “23 August”, la nord de Olimp /
Tatlageac. Cu toate acestea, in general zona mai larga este susceptibila de eroziune
(risc scazut-mediu), in special ca urmare a furtunilor. Exista structuri de protectie a
falezelor in anumite locuri, dar acestea sunt in stare precara, iar falezele din spatele
lor se erodeaza.
Plajele apartinand statiunilor turistice Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora si Venus sunt
caracterizate de numeroase structuri de protectie costiera, care separa plajele naturale
de cele mentinute artificial. Structurile sunt in stare precara, ineficiente si prezinta
riscuri pentru sanatate si siguranta. De asemenea, exista si o problema generala,
obisnuita in alte zone, privind calitatea apei in zonele de uscat adapostite ale
structurilor de protectie costiera. Plajele dintre structuri sunt in stare precara si
susceptibile de a disparea sau de a fi disparut prin eroziune, care se intensifica inspre
sud. Prin urmare, aceste zone sunt considerate de risc inalt, datorita fenomenului de
eroziune. Exista un risc semnificativ la adresa proprietatilor si infrastructurii, ca
urmare a liniei tarmului in eroziune pe o portiune semnificativa a litoralului.
Zona Mlastinii Mangalia, dintre statiunile Venus si Saturn, este una naturala, fara nici
un fel de structuri de protectie costiera. Tinutul mlastinos constituie o zona protejata
Natura 2000, amenintata de eroziunea plajei bariera din dreptul sau. Exista riscul ca
furtuni extreme sa conduca la spalarea sedimentelor plajei in larg. Prin urmare,
aceasta zona este considera a se confrunta cu un risc inalt datorita fenomenului de
eroziune.
Fata de celelalte statiuni turistice, frontul Saturn este in intregime artificial. Structurile
de protectie costiera sunt in stare precara, ineficiente si prezinta riscuri pentru
sanatate si siguranta. De asemenea, exista si o problema privind calitatea apei in
zonele de uscat adapostite ale structurilor. Prin urmare, aceasta zona este considera a
se confrunta cu un risc inalt datorita fenomenului de eroziune.
4.3.2.4 Celula sedimentara: 2 Mai - Vama Veche

Celula sedimentara de la sud de digurile sparge-val ale Portului Mangalia este
reprezentata de tarmul faleza dintre 2 Mai si Vama Veche (pe teritoriul romanesc), cu
plajele de golf de la 2 Mai si o plaja cu nisip la Vama Veche.
Dinamica liniei tarmului a fost influentata, de asemenea, la nivelul acestei celule de
interventiile umane. Dupa construirea digurilor sparge-val ale Portului Mangalia,
plaja de la 2 Mai a fost supusa unei eroziuni active, de ordinul a cativa metri pe an.
Acest fenomen a scazut in intensitate in ultimul deceniu, intrucat practic cea de-a
doua plaja (sudica) de golf de la 2 Mai are doar cativa metri si se retrage efectiv la rata
de retragere a falezei. Singura fasie protejata este plaja 2 Mai din extremitatea
nordica, ca urmare a fenomenului de adapostire creat de digurile sparge-val
Mangalia. Plaja de la Vama Veche a fost caracterizata de un fenomen de eroziune
redusa, dar intr-un fel poate fi considerata stabila in prezent.
Principalul proces costier din aceasta sectiune este reprezentat de eroziunea falezelor,
proces generalizat pe toata intinderea celulei.
Pagina 108
4.3.3 Rate de eroziune si puncte fierbinti

Ratele multianuale de eroziune din ultimele trei decenii (1979-2006) au fost culese de
pe harti si sunt prezentate rezumativ in tabelul urmator (Tabelul 4.4) cu privire la
fiecare sub-sector.
Tabelul 4.4. Rate multianuale de eroziune pentru Unitatea sudica, in perioada 1979-2006,
culese de pe harti.
Celula Sub-sectoare Modificarea liniei tarmului 1979-2006
(m/an)
valorile +ve inseamna acretie, valorile –ve
inseamna eroziune
Midia - Navodari Nord 0,15

Constanta Navodari Sud 0,23
Mamaia Nord -0,79
Mamaia Central -1,38
Mamaia Sud -1,21
3,12 (Gestionata artificial – inadecvata
pentru analiza tendintelor dinamicii
Tomis Nord costiere naturale)
1,42 (Gestionata artificial – inadecvata
Tomis Sud costiere naturale)
Eforie - Capul 1,17 (Gestionata artificial – inadecvata
Tuzla pentru analiza tendintelor dinamicii
Eforie Nord costiere naturale)
Eforie Central -0,52
0,78 Gestionata artificial – inadecvata
Eforie Sud costiere naturale)
Tuzla Nord -0,38
Capul Tuzla - Tuzla Sud -0,29
Mangalia Costinesti -1,11
23 August -0,92
-0,37 Gestionata artificial – inadecvata
Olimp - Venus costiere naturale)
Venus - Saturn -2,12 Gestionata artificial – inadecvata
(tinuturile umede pentru analiza tendintelor dinamicii
Mangalia) costiere naturale)
-1,49 Gestionata artificial – inadecvata
Saturn - Mangalia costiere naturale)
2 Mai - Vama 2 Mai -2,24
Veche Limanu -1,75
Pagina 109
Celula Sub-sectoare Modificarea liniei tarmului 1979-2006

(m/an)
valorile +ve inseamna acretie, valorile –ve
inseamna eroziune
Vama Veche -1,19
4.4 Dinamica viitoare in cazul neinterventiei
4.4.1 Modificarile viitoare ale liniei tarmului in cazul neinterventiei
4.4.1.1 Introducere
Dupa cum este descries in Sectiunea 3.4.1, modificarile viitoare ale liniei tarmului au
fost estimate pentru perioada de evaluare a Master Planului de 30 de ani, precum si
pentru o perioada de 50 de ani pentru compatibilitate cu cerintele UE. Au fost luate in
considerare doua scenarii (asa cum au fost definite de Raportul Dinamicii Costiere)
pentru a oferii un „caz de referinta” si scenariul „celui mai rau caz” pentru Master
Plan. In cazul de referinta se presupune ca nivelul marii continua sa creasca cu rata
curenta (2mm/an). Scenariul celui mai rau caz presupune ca rata de crestere a
nivelului marii se mareste la 10mm/an. Folosind aceste doua scenarii au fost realizate
o serie de 'contururi' ale riscului de eroziune.
Sectiunea 3.4.1.1 ofera detalii suplimentare despre acest process.
4.4.1.2 Metodologie
Au fost intreprinsi mai multi pasi in cadrul procesului de estimare a unei viitoare
modificari a tarmului:
• Analiza istoricului tendintelor si extrapolarea lor;
• Evaluarea cresterii nivelului marii;

• Evaluarea altor posibile schimbari climatice;
• Evaluarea sistemelor de protectie existente;

• Evaluarea zonelor tampon.
Acesti pasi sunt prezentati in detaliu in Sectiunea 3.4.1.2. Tabelul 4.5 prezinta
rezultatele prognozelor de retragere a liniei tarmului bazate pe Regula lui Bruun, si
presupunand rate de crestere a nivelului marii de 3,3mm/an si 10mm/an.
Pagina 110
Tabelul 4.5 Estimari ale retragerii prevazute pana in 2040 aplicand regula Bruun in doua
ipoteze privind cresterea nivelului marii. Mai multe informatii despre parametrii utilizati in calcul
se gasesc in Raportul Modelarii Liniei Tarmului, volumul 4
Celula sedimentara Sub-sectoare Estimari ale retragerii tarmului si nivelul
anual echivalent (m/an) utilizand regula
Bruun (2010-2040)
Cresterea nivelului Cresterea nivelului
marii cu 3,3mm/an marii cu 10mm/an
(0.1m pana in 2040) (0,3m pana in 2040)
De la Capul Midia la Navodari Nord
Portul Constanta
Navodari Sud
Mamaia Nord -4,8m (0,16m/an) -14,4m (0,48m/an)
Mamaia Centru
Mamaia Sud
Tomis Nord
-6,0m (0,3m/an) -18,0m (0,6m/an)
Tomis Sud
De la Eforie la Capul Eforie Nord
Tuzla
Eforie Centru
-3,0m (0,1m/an) -9,1m (0,3m/an)
Eforie Sud
Tuzla Nord
De la Capul Tuzla la Tuzla Sud -3,0m (0,1m/an) -9,1m (0,3m/an)
Mangalia Costinesti
23 August
Olimp-Venus
-3,2m (0,11m/an) -9,5m (0,32m/an)
Venus - Saturn (balta
Mangalia )
Saturn-Mangalia
De la 2 Mai la Vama 2 Mai
Veche -2,6m (0,09m/an) -7,9m (0,26m/an)
Limanu
Vama Veche
Valoarea medie a retragerii (m) -4,7m (0,16m/an) -14,0 (0,47m/an)
4.4.1.3 Prognoze ale modificarilor tarmului si riscului la eroziune in cazul "Fara

interventie"
Prognozele mofidicarilor viitoare ale liniei tarmului si/sau magnitudinea riscului de
eroziune (incluzand o zona tampon – a se vedea mai sus) pentru Unitatea sudica sunt
prezentat3 in Tabelul 4.6 de mai jos.
Prognozele sunt pentru 30 si 50 de ani si identifica un ecart de risc la eroziune; cea
mai mica estimare se bazeaza pe continuarea cresterii actuale a nivelului marii si cea
mai mare estimare se bazeaza pe scenariul „celui mai rau caz” pentru cresterea
nivelului marii. O scurta explicatie a ipotezelor si consideratiilor facute in realizarea
acestor prognoze este inclusa in ultima coloana.
Dupa cum s-a mentionat mai sus, aceste prognoze sunt la nivel inalt si destinate
numai pentru a informa Master Planul. Studiile de fezabilitate pentru proiectele
viitoare vor trebui sa includa in plus, analize mai detaliate, la nivel local.
Pagina 111
Tabelul 4.6 Estimarea zonala la scara larga a riscului de eroziune pentru Unitatea nordica
Modificarea Modificarea
Tendinte Durata de viata a liniei liniei
Unitate actuale de sistemelor de tarmului/riscul tarmului/riscul Supozitii si considerente
Celula protectie
costiera
sedimentara
Sub sector evolutie liniei de eroziune de eroziune (toate estimarile tin cont de ridicarea
majora tarmului (ani) estimat pana estimat pana nivelului marii)
(m/an) 2040 2060
(ecart in m) (ecart in m)
Sud Golful Situatie stabila/ Nu exista sisteme

Mamaia – Navodari acumulare de protectie
Capul Midia Acumulare Acumulare Continua tendintele actuale.
Nord (intre 0 si
pana la 0,15m/an)
Portul
Constanta Situatie stabila/
Navodari acumulare Nu exista sisteme
Acumulare Acumulare Continua tendintele actuale.
Sud (intre 0 si de protectie
0,15m/an)
Situatie stabila/
Mamaia eroziune Nu exista sisteme
20-40 40-50 Continua tendintele actuale.
Nord (intre 1 si - de protectie
1m/an)
Situatie stabila/ Durata reziduala a structurilor de

Mamaia eroziune protectie <5ani
<5 70-80 100-110
Centru (intre 0 si - Eroziune accelerata dupa cedarea
1,5m/an) structurilor de protectie
Pagina 112
Celula protectie
costiera
sedimentara
(m/an) 2040 2060
Aceasta coasta
a fost
gestionata
artificial, prin
urmare Durata reziduala a structurilor de
nivelurile protectie <5ani
Mamaia Sud <5 140-150 170-180
curente nu le Eroziune accelerata dupa cedarea
indica pe cele structurilor de protectie
viitoare in
cadrul
abordarii fara
interventie.
Aceasta coasta
a fost
gestionata
artificial, prin Durata reziduala a structurilor de
urmare protectie <5ani.
nivelurile Eroziune accelerata a terenului amenajat
Tomis Nord <5 110-120 150-160
curente nu le dupa cedarea structurilor de protectie.
indica pe cele Marja suplimentara pentru zona de
viitoare in protectie a falezelor.
cadrul
abordarii fara
interventie.
Pagina 113
Celula protectie
costiera
sedimentara
(m/an) 2040 2060
Aceasta coasta Sistem de protectie

a fost al zonei de coasta
gestionata <10
artificial, prin Durata reziduala a structurilor de
urmare protectie <10ani.
nivelurile Portul Tomis Eroziune accelerata a terenului amenajat
Tomis Sud 150 to 160 190-200
curente nu le <20 dupa cedarea structurilor de protectie.
indica pe cele Marja suplimentara pentru zona de
viitoare in protectie a falezelor.
cadrul De la portul Tomis
abordarii fara la portul Constanta
interventie <10
>30
Digurile de larg raman eficiente dincolo
Portul
- - de perioada de evaluare a Master
Constanta
Planului
Eforie –
Capul Tuzla
Eforie Nord Aceasta coasta Sistemul de 60-70 80-90 Durata reziduala a structurilor de
a fost protectie protectie <5ani.
gestionata <5 Eroziune accelerata a terenului amenajat
artificial, prin dupa cedarea structurilor de protectie.
urmare portul turistic Marja suplimentara pentru zona de
nivelurile >30 protectie a falezelor.
curente nu le Pagina 114 Rata de eroziune previzionata de -
indica pe cele 1m/an dupa cedarea structurilor de
viitoare in protectie.
Celula protectie
costiera
sedimentara
(m/an) 2040 2060
cadrul
abordarii fara
interventie.
Aceasta coasta existente <5

a fost noi >15-20
gestionata
artificial, prin
urmare Durata reziduala a structurilor de
Eforie nivelurile protectie <5ani.
40-50 60-70
Centru curente nu le Eroziune accelerata dupa cedarea
indica pe cele structurilor de protectie.
viitoare in
cadrul
abordarii fara
interventie
Pagina 115
Celula protectie
costiera
sedimentara
(m/an) 2040 2060
Aceasta coasta <5

a fost
Durata reziduala a structurilor de
gestionata
protectie <5ani.
artificial, prin
Eroziune accelerata a terenului amenajat
urmare
dupa cedarea structurilor de protectie.
nivelurile
Eforie Sud 60-70 80-90 Marja suplimentara pentru zona de
curente nu le
protectie a falezelor.
indica pe cele
Rata de eroziune previzionata de -
viitoare in
1m/an dupa cedarea structurilor de
cadrul
protectie.
abordarii fara
interventie.
Situatia falezelor
Structura recenta de protectie a
este stabila, dar
extremitatii inferioare intarzie eroziunea
plajele se
Tuzla Nord <10 20-30 30-40 timp de pana la 10 ani.
erodeaza
Marja suplimentara pentru zona de
(intre 0 si - protectie a falezelor.
0,5m/an)
Capul Tuzla - Situatia falezelor

Mangalia Structura recenta de protectie a
este stabila, dar
extremitatii inferioare intarzie eroziunea
plajele se
Tuzla Sud <10 20-30 20-30 timp de pana la 10 ani.Marja
erodeaza
suplimentara pentru zona de protectie a
(intre 0 si - falezelor.
0,5m/an)
Pagina 116
Celula protectie
costiera
sedimentara
(m/an) 2040 2060
Diguri de
Eroziune (in Protectia sparge-valurilor si
colmatare (epiuri)
zonele extremitatilor inferioare eficienta timp
<5 ani
Costinesti neprotejate) 40-50 60-70 de <5 ani.
(intre 0 si - Marja suplimentara pentru zona de
Diguri
1m/an) protectie a falezelor.
>15 ani
Eroziune
Nu exista sisteme
23 August (intre 0 si - 40-50 60-70 Continua tendintele actuale.
de protectie.
2m/an)
Plajele se
erodeaza
Aceasta coasta Durata reziduala a structurilor de
a fost protectie <5ani.
gestionata Eroziune accelerata a terenului amenajat
Olimp - urmare <5 60-70 110-120 Marja suplimentara pentru zona de
Venus nivelurile protectie a falezelor.
curente nu le Rata de eroziune previzionata de -
cadrul
abordarii fara
interventie.
Pagina 117
Celula protectie
costiera
sedimentara
(m/an) 2040 2060
Nu exista sisteme
Eroziune de protectie
Balta
(intre -1 si - 60-70 100-110 Continua tendintele actuale.
Mangalia
3m/an)
Plajele se
erodeaza
Aceasta coasta Durata reziduala a structurilor de
a fost protectie <5ani.
gestionata Eroziune accelerata a terenului amenajat
Saturn - urmare <5 60-70 100-110 Marja suplimentara pentru zona de
Mangalia nivelurile protectie a falezelor.
curente nu le Rata de eroziune previzionata de -
cadrul
abordarii fara
interventie.
>30
Digurile de larg raman eficiente dincolo
Portul
- - de perioada de evaluare a Master
Mangalia
Planului
Pagina 118
Celula protectie
costiera
sedimentara
(m/an) 2040 2060
2 Mai – Vama Durata reziduala a structurilor de

Veche protectie <5ani.
Eroziune
Eroziune accelerata a terenului amenajat
2 Mai (intre 0 si - <5 70-80 110-120
dupa cedarea structurilor de protectie.
2m/an) Marja suplimentara pentru zona de
protectie a falezelor.
Eroziune
Nu exista sisteme Marja suplimentara pentru zona de
Limanu (intre 0 si - 60-70 90-100
de protectie protectie a falezelor.
2m/an)
Eroziune
Nu exista sisteme Marja suplimentara pentru zona de
Vama Veche (intre 0 si - 50-60 70-80
de protectie. protectie a falezelor.
1,2m/an)
Pagina 119
4.4.2 Impactul asupra mediului in cazul scenariului fara interventie

Tabelul 4.7 prezentat mai jos ia in considerare impactul unui scenariu fara interventie
asupra Unitatii sudice a litoralului, din punct de vedere al mediului. Acesta prezinta
informatii privind procesele costiere actuale, natura si starea structurilor de protectie
existente si riscul de eroziune. Sunt luate in considerare impacturile potentiale asupra
caracteristicilor naturale ale mediului pe litoralul romanesc nordic, inclusiv locatiile
nominalizate, si asupra mediului construit, incluzand factori precum utilizarea
terenului, infrastructura de transport si mostenirea culturala. De asemenea, a fost
luata in considerare dezvoltarea viitoare, in cazurile in care exista Planuri Urbanistice
Zonale aprobate. Aceasta evaluare utilizeaza informatiile cuprinse deopotriva in acest
raport si in alte rapoarte generate ca parte a prezentului studiu. Drept rezultat al
acestei evaluari, Figura 4.16 prezinta un rezumat asupra riscului de eroziune. Mai
multe informatii despre locatiile de patrimoniu cultural sunt incluse in Anexa A.
Pagina 120
Figura 4.16 Prezentare rezumativa a riscului de eroziune pentru Unitatea sudica
Pagina 121
Tabelul 4.7 Impacturile de mediu ale scenariului fara interventie in Unitatea sudica
Unitate Celula Sub Sub sector Lucrari existente
costiera sedimentara sector Modificarea
Risc de
majora liniei
eroziune in
Tip de tarm, Date de utilizarea tarmului/riscul Impactul asupra mediului in caz
Dinamica Timpul de viata lipsa
Descriere caracteristici terenului si Sumarul ariilor de interes de eroziune Descriere de neinterventie
costiera estimat (ani) intervetiei
sedimentare administrative estimat
R / M / S / FR
30-50 ani
(ecart in m)
sudica Golful Mamaia - Navodari Structura spargeval Plaja de bariera care Stabil (in Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre se afla de Acumulare Absenta protectiei costiere FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Capul Midia pana Nord Navodari - separa Lacul Siutghiol ”umbra” Digului
teritoriala administrativa a asemenea in acest sub-sector. desemnat al Marii Negre. .FI va evita
la Portul Campingul (fosta laguna) de mare sudic de laOrasului Navodari, situat O plaja de bariera cu sediment afectarea pasarilor din SAP-ul Marii
Constanta Navodari (bancul de vest al Portul Midia). La
in judetul Constanta. adus de Dunare este prezenta Negre. Este putin probabil ca o
Lacului Siutghiol fel ca si sub-
Economia orasului in acest loc. Exista o zona continuare a proceselor costiere naturale
constand din faleze sectorul Navodari, clasat al treilea, delimitata desemnata drept sa conduca la modificari substantiale ale
fosile inactive). Surse Navodari Sud
este bazata pe: industrie zona de dezvoltare a caracterului actual al cadrului natural.
mixte de sedimente pana este expus (chimica), turism, crustaceelor, destinata cresterii Exista o oarecare nesiguranta privind
acum trei decenii - furtunilor din
transport si servicii. si valorificarii molustelor efectele pe termen lung ale FI asupra
sedimentele proveneau directia sud-est.
Amenajarea teritoriala marine (intre Navodari si amenajarilor piscicole. FI dispune de
din aluviunile Dunarii, predominanta include: Portul Constanta). capacitatile necesare pentru a crea un
dupa constructia zone urbane (Navodari - nou habitat pentru amenajarile piscicole
digurilor de la Midia, locuinte, industrie, turism, si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
sursa principala de comert, servicii publice, mari afuierile si sedimentarile in unele
sedimente a dobandit control vamal, spatiu zone, ceea ce ar putea conduce la
caracter organogenic public), teren arabil, plaja FR FR modificari ale calitatii apei si la o
intra-bazinal (fragmente si un lac. In apropiere de posibila sufocare a crustaceelor.
de cochilii). port se afla rafinaria Deoarece in prezent nu exista lucrari de
Petrom. Infrastructura de protectie costiera pe front, asemenea
transport include: port, schimbari nu ar constitui o consecinta a
canal navigabil, drumuri Planului Principal si ar surveni in
judetene si comunale, si cai absenta planului. Daca plaja ramane
ferate. Utilitati: alimentare stabila, va continua sa asigure protectia
cu energie electrica, gaz, proprietatilor construite catre interior.
apa si canalizare si servicii Cu toate acestea, in cazul in care
de termoficare. Populatia eroziunea va aparea si in acest sector,
orasului este relativ exista posibilitatea pierderii unor bunuri
constanta ca dimensiune. incluzand infrastructura locala si
Nr. de cladiri aflate la proprietati.
distanta de 200m de tarm:
126
Navodari Camping Navodari Plaja de bariera care Partea centrala a Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre si SAP-ul Acumulare Absenta protectiei costiere FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Sud - Granita dintre separa Lacul Siutghiol golfului si teritoriala administrativa a Lacului Siutghiol se afla de desemnat al Marii Negre si SAP-ul
Navodari si (fosta laguna) de mare statiunea Orasului Navodari, situat asemenea in acest sub-sector. Lacului Siutghiol.
Constanta (bancul de vest al Mamaia - supuse in judetul Constanta. O plaja de bariera cu Este putin probabil ca o continuare a
Lacului Siutghiol unei eroziuni Amenajarea teritoriala sedimente aduse de Dunare proceselor costiere naturale sa conduca
constand din faleze slabe predominanta include: este prezenta in acest loc. la modificari substantiale ale caracterului
fosile inactive). Surse zone urbane (Navodari), . Exista o suprafata delimitata actual al cadrului natural.
mixte de sedimente: teren arabil si un lac. desemnata drept zona de Exista o oarecare nesiguranta cu privire
pana acum trei decenii - Infrastructura de transport dezvoltare a crustaceelor la impactul pe termen lung al FI asupra
sedimentele proveneau include: drumuri judetene destinata cresterii si exploatarii amenajarilor piscicole. FI dispune de
din aluviunile Dunarii, si comunale si cai ferate. molustelor marine (intre capacitatile necesare pentru a crea un
dupa constructia Nr. de cladiri aflate la Navodari si Portul Constanta). nou habitat pentru amenajarile piscicole
digurilor de la Midia, 200m tarm: 125 si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
sursa principala de FR S mari afuierile si sedimentarile in unele
sedimente a dobandit zone, ceea ce ar putea conduce la
caracter organogenic modificari ale calitatii apei si la o
intra-bazinal (fragmente posibila sufocare a crustaceelor.
de cochilii). Deoarece in prezent nu exista lucrari de
protectie costiera pe front, asemenea
schimbari nu ar constitui o consecinta a
Planului Principal si ar surveni in
absenta planului.
Daca eroziunea continua, exista riscul sa
fie afectate proprietatile construite, ceea
ce ar putea include pierderea facilitatilor
si proprietatilor turistice si a
Pagina 122

costiera sedimentara sector Modificarea Risc de
majora liniei
eroziune in
sedimentare administrative estimat R / M / S / FR
30-50 ani
(ecart in m)
infrastructurii locale.
Mamaia Limita intre Plaja de bariera care Eroziunea - intr- Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre si SAP-ul 20-50 Absenta protectiei costiere FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Nord Navodari si separa Lacul Siutghiol o zona cu curent teritoriala administrativa a Lacului Siutghiol se afla de desemnat al Marii Negre si SAP-ul
Constanta - Hotel (fosta laguna) de mare net cu deplasare Municipiul Constanta, asemenea in acest sub-sector. Lacului Siutghiol.
Rex (bancul de vest al sud-nord, apare clasificat ca fiind de rang I, O plaja de bariera cu .Este putin probabil ca o continuare a
Lacului Siutghiol in continuarea situat in judetul Constanta. sedimente aduse de Dunare proceselor costiere naturale sa conduca
constand din faleze curentului Mamaia reprezinta este prezenta in acest loc. la modificari substantiale ale caracterului
fosile inactive). Surse longitudinal principala zona turistica, Locatii culturale: CT-III-m-B- actual al cadrului natural. Pierderea
mixte de sedimente: imediat dupa majoritatea hotelurilor, 02942, CT-III-m-B-02943, CT- sedimentelor plajei in cazul in care
pana acum trei decenii - cele sase restaurantelor, facilitatilor III-m-B-02944, arta continua sau creste eroziunea poate
sedimentele proveneau structuri de agrement si a celorlalte monumentala (statui, afecta valoarea atractiva a acestei statiuni
din aluviunile Dunarii, spargeval aflate structuri de agrement au basoreliefuri, arta turistice, si pot aparea riscuri legate de
dupa constructia in fata zonelor fost construite in anii 70, si monumentala in spatii sanatate si siguranta o data cu
digurilor de la Midia, Mamaia Centru sunt toate proprietate publice) degradarea si caderea structurilor de
sursa principala de si Sud. privata. Exista o zona delimitata protectie.
sedimente a dobandit Amenajarea teritoriala desemnata drept zona de Exista o oarecare nesiguranta cu privire
caracter organogenic predominanta include dezvoltare a crustaceelor la impactul pe termen lung al FI asupra
intra-bazinal (fragmente facilitati turistice, destinata cresterii si exploatarii amenajarilor piscicole. FI dispune de
de cochilii). dezvoltare urbana, comert, molustelor marine (intre capacitatile necesare pentru a crea un
facilitati de agrement, Navodari si Portul Constanta). nou habitat pentru amenajarile piscicole
FR M
spatii publice, transport si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
public, lac sarat, teren mari afuierile si sedimentarile in unele
arabil si plaja. zone, ceea ce ar putea conduce la
Frontul costier in aceasta modificari ale calitatii apei si la o
locatie sustine o industrie posibila sufocare a crustaceelor.
turistica importanta in Deoarece in prezent nu exista lucrari de
timpul sezonului estival protectie costiera pe front, asemenea
(de la inceputul lui Mai schimbari nu ar constitui o consecinta a
pana in Septembrie). In Planului Principal si ar surveni in
2008, a fost infiintata absenta planului.
pentru o perioada scurta Daca eroziunea continua, exista riscul sa
de timp o plaja Blue Flag. fie afectate proprietatile construite, ceea
Utilitati: alimentare cu ce ar putea include pierderea facilitatilor
energie electrica, apa si turistice si de agrement si a
canalizare si servicii de infrastructurii locale.
termoficare.
distanta de 200m de tarm:
80
Mamaia Hotel Rex – Hotel Plaja de bariera care Eroziune, plaje Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre si SAP-ul 70-110 Structuri spargeval in largul tarmului FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Centru Melody separa Lacul Siutghiol aflate sub teritoriala administrativa a Lacului Siutghiol se afla de desemnat al Marii Negre si SAP-ul
(fosta laguna) de mare influenta Municipiul Constanta, asemenea in acest sub-sector. Lacului Siutghiol.
(bancul de vest al efectului clasificat ca fiind de rang I, O plaja de bariera cu .Este putin probabil ca o continuare a
Lacului Siutghiol antropogen (in situat in judetul Constanta. sedimente aduse de Dunare proceselor costiere naturale sa conduca
constand din faleze spatele Mamaia reprezinta este prezenta in acest loc. la modificari substantiale ale caracterului
fosile inactive). Surse structurilor principala zona turistica, Patrimoniu cultural: CT-II-m- actual al cadrului natural. Pierderea
mixte de sedimente: spargeval, plaje majoritatea hotelurilor, A-02896, Fosta Resedinta sedimentelor plajei in cazul in care
pana acum trei decenii - administrate restaurantelor, facilitatilor Regala, 1926; arta continua sau creste eroziunea poate
sedimentele proveneau pentru scopuri de agrement si a celorlalte monumentala (statui, afecta valoarea atractiva a acestei statiuni
din aluviunile Dunarii, turistice) structuri de agrement au basoreliefuri, arta <5 M turistice, si pot aparea riscuri legate de
dupa constructia fost construite in anii 70, si monumentala in spatii sanatate si siguranta o data cu
digurilor de la Midia, sunt toate proprietate publice): CT-III-m-B-02954, degradarea si caderea structurilor de
sursa principala de privata. Sezonul turistic CT-III-m-B-20163, CT-III-m-B- protectie.
sedimente a dobandit estival se desfasoara intre 20164, CT-III-m-B-20165, CT- Exista o oarecare nesiguranta cu privire
caracter organogenic inceputul lunii Mai pana III-m-B-20166, CT-III-m-B- la impactul pe termen lung al FI asupra
intra-bazinal (fragmente in luna Septembrie. 20167 amenajarilor piscicole. FI dispune de
de cochilii). Amenajarea teritoriala Exista o zona delimitata capacitatile necesare pentru a crea un
predominanta include desemnata drept zona de nou habitat pentru amenajarile piscicole
turism, urbanizare, comert, dezvoltare a crustaceelor si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
Pagina 123

majora liniei
eroziune in
30-50 ani
(ecart in m)
agrement, spatii publice, destinata cresterii si exploatarii mari afuierile si sedimentarile in unele
transport public, teren molustelor marine (intre zone, ceea ce ar putea conduce la
arabil, lac sarat si plaja. Navodari si Portul Constanta). modificari ale calitatii apei si la o
Utilitati: alimentare cu posibila sufocare a crustaceelor. Un
energie electrica, apa si asemenea impact ar fi consecinta unei
canalizare si servicii de modificari a optiunilor strategice de
termoficare. management costier prin implementarea
Nr. de cladiri aflate la Planului Principal.
distanta de 200m de tarm: Pe masura ce eroziunea plajei continua,
82 exista riscul sa fie afectata zona
construita, inclusiv proprietatile si
facilitatile turistice precum si
infrastructura locala si serviciile.
Mamaia Hotel Melody - Plaja de bariera care Plajele cele mai Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre si SAP-ul 140-180 Structuri spargeval in largul tarmului FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Sud Pescarie separa Lacul Siutghiol afectate de teritoriala administrativa a Lacului Siutghiol se afla de plus structuri de control al plajei la desemnat al Marii Negre si SAP-ul
(fosta laguna) de mare eroziune, in Municipiul Constanta, asemenea in acest sub-sector. sud Lacului Siutghiol. Este putin probabil ca
(bancul de vest al prezent foarte clasificat ca fiind de rang I, O plaja de bariera cu o continuare a proceselor costiere
Lacului Siutghiol inguste si situat in judetul Constanta. sedimente aduse de Dunare naturale sa conduca la modificari
constand din faleze intretinute Mamaia reprezinta este prezenta in acest loc. substantiale ale caracterului actual al
fosile inactive). Surse artificial prin principala zona turistica, Patrimoniu cultural: CT-III-m- cadrului natural. Pierderea sedimentelor
mixte de sedimente: interventii ale majoritatea hotelurilor, B-02945, CT-III-m-B-02946, CT- plajei in cazul in care continua sau creste
pana acum trei decenii - omului (in restaurantelor, facilitatilor III-m-B-02947, CT-III-m-B- eroziunea poate afecta valoarea atractiva
sedimentele proveneau spatele de agrement si a celorlalte 02948, CT-III-m-B-02951, CT- a acestei statiuni turistice, si pot aparea
din aluviunile Dunarii, structurilor structuri de agrement au III-m-B-02952, arta riscuri legate de sanatate si siguranta o
dupa constructia spargeval fost construite in anii 70, si monumentala (statui, data cu degradarea si caderea
digurilor de la Midia, deplasate, sunt toate proprietate basoreliefuri, arta structurilor de protectie. Exista o
sursa principala de protejate de privata. Sezonul turistic monumentala in spatiu public. oarecare nesiguranta cu privire la
sedimente a dobandit sistemul de estival se desfasoara intre Exista o zona delimitata impactul pe termen lung al FI asupra
caracter organogenic Epiuri Mamaia inceputul lunii Mai pana desemnata drept zona de amenajarilor piscicole. FI dispune de
<5 R
intra-bazinal (fragmente Sud - Pescarie). in luna Septembrie. dezvoltare a crustaceelor capacitatile necesare pentru a crea un
de cochilii). Amenajarea teritoriala destinata cresterii si exploatarii nou habitat pentru amenajarile piscicole
predominanta include molustelor marine (intre si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
turism, urbanizare, comert, Navodari si Portul Constanta). mari afuierile si sedimentarile in unele
agrement, spatii publice, zone, ceea ce ar putea conduce la
transport public, teren modificari ale calitatii apei si la o
arabil, lac sarat si plaja. posibila sufocare a crustaceelor. Un
Utilitati: alimentare cu asemenea impact ar fi consecinta unei
energie electrica, gaz, apa modificari a optiunilor strategice de
si canalizare si sisteme de management costier prin implementarea
termoficare.Nr. de cladiri Planului Principal. Pe masura ce
aflate la distanta de 200m eroziunea plajei continua, exista riscul sa
de tarm: 89 fie afectata zona construita, inclusiv
proprietatile si facilitatile turistice
precum si infrastructura locala si
serviciile.
Tomis Pescarie - Strada Faleza si plaja ingusta, Mentinute Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre si Lacurile 110-160 Imbracaminte de stanci noua si FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Nord Renasterii mentinute artificial prin artificial prin teritoriala administrativa a Tasul pana la SAP-ul Corbu se recuperarea uscatului cu plaja putina desemnat al Marii Negre
lucrari ingineresti dure intermediul Municipiul Constanta, afla de asemenea in acest sub- sau inexistenta la structurile .Este putin probabil ca o continuare a
de protectie costiera interventiilor clasificat ca fiind de rang I, sector. spargeval in forma de L din capatul proceselor costiere naturale sa conduca
(sisteme de epiuri si omului situat in judetul Constanta. Patrimoniul cultural cuprinde: nordic al frontului. Mai departe spre la modificari substantiale ale caracterului
spargeval, diguri de Municipiul Constanta are CT-I-s-A-02555, Necropolis din sud, promontorii largi sustinute de actual al cadrului natural. Pierderea
larg) un impact semnificativ la anticul oras Tomis; CT-I-m-A- capete abrupte create din epiuri sedimentelor plajei in cazul in care
nivel teritorial si a infiintat 02555.01, Necropolis roman; largite cu cap in T, construite din <5 R continua sau creste eroziunea poate
impreuna cu localitatile CT-I-m-A-02555.02, Necropolis piatra si elemente de beton armat, afecta valoarea atractiva a acestei statiuni
inconjuratoare Asociatia Exista o zona delimitata prevazute ocazional cu imbracaminte turistice, si pot aparea riscuri legate de
Metropolitana. desemnata drept zona de de piatra pentru a proteja piciorul sanatate si siguranta o data cu
Principalele functii ale dezvoltare a crustaceelor, falezei. degradarea si caderea structurilor de
orasului sunt: port, destinata cresterii si exploatarii protectie.
universitate, industrie, molustelor marine (intre Exista o oarecare nesiguranta cu privire
Pagina 124

majora liniei
eroziune in
30-50 ani
(ecart in m)
transport, servicii, turism Navodari si Portul Constanta). la impactul pe termen lung al FI asupra
si cultura. amenajarilor piscicole. FI dispune de
Amenajarea teritoriala capacitatile necesare pentru a crea un
predominanta include: nou habitat pentru amenajarile piscicole
urbanizare in Constanta, si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
comert, agrement, spatii mari afuierile si sedimentarile in unele
publice, alei pietonale, zone, ceea ce ar putea conduce la
sport, cultura, plaja si modificari ale calitatii apei si la o
faleze: posibila sufocare a crustaceelor. Un
energie electrica, gaze modificari a optiunilor strategice de
naturale, apa si canalizare management costier prin implementarea
si sisteme de termoficare. Planului Principal.
Infrastructura de transport O eroziune continua semnifica un risc
include: strazi urbane, privind posibila pierdere a unor
drumuri Europene si proprietati construite, incluzand facilitati
nationale si un terminal de turistice si infrastructura locala. Și
transport. siturile patrimoniului cultural ar putea fi
Utilitati: alimentare cu apa, expuse riscului.
canalizare, termoficare si
alimentare cu energie
electrica
Tomis Sud Strada Renasterii– Faleza si plaja mentinute Mentinute Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre se afla de 150-200 O serie de promontorii sustinute fie M FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Portul Turistic artificial prin lucrari artificial prin teritoriala administrativa a asemenea in acest sub-sector. de capete abrupte create din epiuri desemnat al Marii Negre
Tomis– Portul ingineresti dure (din nou intermediul Municipiul Constanta, Aceasta zona sustine largite cu cap in T, construite din .Este putin probabil ca o continuare a
Constanta - sisteme de epiuri, interventiilor clasificat ca fiind de rang I, importante bunuri ale piatra si elemente de beton armat, sau proceselor costiere naturale sa conduca
structuri spargeval omului situat in judetul Constanta. patrimoniului cultural, din epiuri in forma de L din aceleasi la modificari substantiale ale caracterului
submerse, diguri de larg Amenajarea teritoriala inclusiv Turnul Macelarilor materiale. Recifuri submerse in larg, actual al cadrului natural. Pierderea
la baza falezei). Sectorul predominanta include: din parcul arheologic. spre capatul sudic. Structuri sedimentelor plajei in cazul in care
cuprinde si plaja urbanizare in Constanta, Patrimoniul cultural: CT-I-m- spargeval in dreptul Portului Tomis, continua sau creste eroziunea poate
turistica a Constantei comert, turism, agrement, A-02553.05, Roman edifice, la capatul sudic. Diguri de larg si afecta valoarea atractiva a acestei statiuni
(plaja “Modern”). Portul spatii publice, alei mosaic, IV - VI AC; CT-I-m-A- imbracaminte fara sparturi intre turistice, si pot aparea riscuri legate de
de agremente Tomis si pietonale, sport, cultura, 02553.10, Roman edifice, Portul Tomis si Portul Constanta. sanatate si siguranta o data cu
intregul tarm artificial plaja si faleze: mosaic, thermals, aqueducts, degradarea si caderea structurilor de
din sudul portului de Utilitati: alimentare cu III AC; CT-I-m-A-02553.12, protectie.
agrement pana la Portul energie electrica, gaze Roman Thermals, III-IV, AC; Exista o oarecare nesiguranta cu privire
Constanta (promenada naturale, apa si canalizare CT-I-s-A-02561, Protectii costiere la impactul pe termen lung al FI asupra
de la Cazino, cu diguri si sisteme de termoficare. Archaeological Submersed <10 amenajarilor piscicole. FI dispune de
de larg din structuri de Infrastructura de transport Site; CT-I-m-A-02561.01, capacitatile necesare pentru a crea un
beton si stabilopozi). include: strazi urbane, Archaeological Submersed Portul Tomis nou habitat pentru amenajarile piscicole
drumuri Europene si Vestige, Medieval Age; CT-I- <20 si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
nationale, cai ferate si un m-A-02561.02, Archaeological mari afuierile si sedimentarile in unele
terminal de transport. Submersed Vestige, Roman Portul Tomis catre zone, ceea ce ar putea conduce la
Utilitati: alimentare cu apa, Byzantine Age; CT-I-m-A- Portul Constanta modificari ale calitatii apei si la o
canalizare, termoficare si 02561.03, Archaeological <10 posibila sufocare a crustaceelor. Un
energie electrica. Submersed Vestige, Roman asemenea impact ar fi consecinta unei
Nr. de cladiri aflate la Age; CT-II-s-B-02832, CT-II-a- modificari a optiunilor strategice de
distanta de 200m de tarm: B-02832.03, CT-II-a-B-02832.04, management costier prin implementarea
200 CT-II-a-B-02832.01, urban site Planului Principal.
Peninsula; CT-II-m-A-02800, Eroziunea va creste de asemenea riscul
Genovese Lighthouse, 1860- la care sunt expuse proprietatile urbane
1861; CT-II-m-A-02800, The si infrastructura, inclusiv facilitatile
Casino, 1910; CT-II-m-B-02802, comerciale si turistice. Ar putea fi
House, 1902; CT-II-m-A-02798, afectata si infrastructura.
Lions House, 1898-1902; CT-II-
m-B-02803, Barzanescu House,
1900; CT-II-m-A-02804,
Cananau House, 1913-1926;
CT-II-m-B-02805,
Pagina 125

majora liniei
eroziune in
30-50 ani
(ecart in m)
Zottu House, 1904; CT-II-m-B-
02806, House, XX;
CT-II-m-A-02807, Comanescu
House, 1903;
CT-II-m-B-02808, N Pilescu
House, 1903;
CT-II-m-B-02810, Turkish
Mosque;
CT-III-m-B-02920, CT-III-m-B-
02921,
02922,
02923,
CT-III-m-A-02924, CT-III-m-B-
02925,
arta monumentala (statui,
basoreliefuri,
arta monumentala in spatii
publice)
Exista o zona delimitata
desemnata drept zona de
dezvoltare a crustaceelor
destinata
cresterii si exploatarii
molustelor marine (intre
Navodari si Portul Constanta).
Portul Structurile de navigatie si operationale ale Portului Constanta Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre se afla de FR Structuri spargeval si jete (fara Sub-sectorul consta din port si structuri
Constanta care nu sunt abordate in prezentul raport. Se presupune ca teritoriala administrativa a asemenea in acest sub-sector. protectie costiera) de navigatie care se preconizeaza ca vor
acestea vor fi pastrate iar portul va continua sa functioneze. Municipiul Constanta, Orasul istoric al Constantei fi pastrate. Este putin probabil ca o
clasificat ca fiind de rang I, poarta importante elemente de continuare a proceselor neintrerupte sa
situat in judetul Constanta. patrimoniu cultural, inclusiv produca efecte semnificative asupra
Amenajarea teritoriala locatii culturale si de locatiilor desemnate sau asupra
predominanta include: patrimoniu, muzee si cladiri caracterului existent al cadrului natural.
urbanizare in Constanta, de cult. Patrimoniu cultural: Structurile portuare vor continua sa
portul Constanta, cel mai CT-I-m-A-02557.08, Mic val de asigure protectia zonei construite.
mare port la Marea pamant epoca Romano-
Neagra, rada, comert, bizantina, VI AC; CT-I-m-A-
turism, agrement, spatii 02558.05, Val mare de pamant
publice, alei pietonale, din Evul Mediu Timpuriu, IX
sport, cultura, plaja, faleza AC; CT-I-m-A-02559.09, Val de
si portul de agrement. piatra, Evul Mediu Timpuriu,
Utilitati: alimentare cu X AC; CT-I-m-A-02555.04,
energie electrica, gaze Mormant Hipogeal Paleo- >30 FR
naturale, apa si canalizare, Crestin, Epoca Romana, IV;
sistem de termoficare si CT-I-m-A-02553.11, Turn de
statie de tratare a apei. aparare, epoca Romei
Infrastructura de transport bizantine, IV-VI AC; CT-I-m-
include: strazi urbane, A-02561.04, Vestigiu
drumuri Europene si arheologic submers, epoca
nationale, cai ferate, rada elena; CT-I-m-A-02561.05,
portului si un terminal de Vestigiu arheologic submers,
transport. Nr. cladirilor epoca greaca; CT-II-m-B-02783,
aflate la 200 m de tarm: Fosta gara feroviara maritima,
1820. Oportunitati: zone cu 1930-1935; CT-II-m-B-02784,
oportunitati pentru diferite Fosta Bursa de Valori, 1905-
categorii turistice in zona 1910; CT-II-m-B-02785, Lucrari
peninsulara. de electrificare si Sediul
Electrificarii Orasului 1900-
Pagina 126

majora liniei
eroziune in
30-50 ani
(ecart in m)
1905; CT-II-a-A-02786, Siloz
Anghel Saligny, 1904 – 1909;
CT-II-s-B-02820, locatie urbana
Eforie -Cap Tuzla Eforie Nord Structura Faleze si plaja. Falezele si In cele mai multe Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre si SCI-ul 60-90 Un singur epiu modificat din stanci in FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Spargeval de plajele mici artificiale sunt locuri plaja de la teritoriala administrativa a Dunelor Marine de la Agigea capatul de nord. Platforma in desemnat al Marii Negre, insa dunele
la Agigea - protejate de structurile costiere. baza falezei nu Orasului Eforie, situat in precum si rezervatiile naturale eroziune naturala la sud cu plaja marine si caracteristicile care le califica
Hotel Vraja Principala sursa de sedimente - mai exista, judetul Constanta. se afla de asemenea in acest redusa sau inexistenta. Mai departe pentru SCI-ul Dunelor Marine Agigea si
Marii fragmente de cochilii si exceptand mici Dezvoltarea localitatii sub-sector. Patrimoniul spre sud plaja este ingusta, sustinuta pentru rezervatia naturala nationala nu
fragmente de calcar erodate de portiuni unde s- Eforie Nord a fost cultural este reprezentat de: de o serie de epiuri de piatra si vor fi probabil afectate datorita situarii
pe fundul marii. Curent local a mentinut intre determinata de CT-II-m-A-02896, Hotel elemente armate cu imbracaminte de lor in interiorul uscatului. In cazul in
de-a lungul tarmului orientat structurile dezvoltarea localitatii Belona, XX, arta monumentala piatra din loc in loc si diguri de larg care apare sau se accentueaza
spre nord - generat de jetele costiere. Faleza - Eforie Sud si atractiilor (statui, basoreliefuri, arta care protejeaza piciorul falezei. Un semnificativ procesul de eroziune, exista
lungi ale Radei Portului supusa sale turistice incluzand monumentala in spatii nou port de agrement in capatul de un oarecare risc ca dunele frontale sa se
Constanta. alunecarilor de serviciile de tratament publice): CT-III-m-B-02937, sud contribuie la mentinerea unei erodeze si sa fie remobilizate. Este putin
teren. balnear si tratament CT-III-m-B-02938. Exista o plaje relativ intinsa si in buna stare in probabil ca o continuare a proceselor
medical, care au devenit zona delimitata desemnata amontele curentului litoral . Structuri costiere naturale sa conduca la
tot mai sofisticate si drept zona de dezvoltare a spargeval submerse in largul modificari substantiale ale caracterului
diversificate intre anii 1965 crustaceelor destinata cresterii tarmului, peste jumatatea sudica a actual al cadrului natural. Exista o
si 1970. Sezonul turistic si exploatarii molustelor frontului. oarecare nesiguranta cu privire la
estival se desfasoara in marine (intre Agigea si impactul pe termen lung al FI asupra
perioada Mai - Septembrie. Mangalia). amenajarilor piscicole. FI dispune de
Amenajarea teritoriala capacitatile necesare pentru a crea un
predominanta este variata nou habitat pentru amenajarile piscicole
si include: urbanizare, si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
comert, turism, agrement, mari afuierile si sedimentarile in unele
Protectie
spatii publice, alei R zone, ceea ce ar putea conduce la
<5Marina>30
pietonale, sport, cultura, modificari ale calitatii apei si la o
teren arabil, faleze, plaja, posibila sufocare a crustaceelor. Un
port de agremente si zona asemenea impact ar fi consecinta unei
piscicola. In 2008, a fost modificari a optiunilor strategice de
infiintata pentru o management costier prin implementarea
perioada scurta de timp o Planului Principal. Eroziunea falezei ar
plaja Blue Flag. Utilitati: duce la un risc marit pentru zona
alimentare cu energie construita incluzand facilitatile turistice
electrica, gaze naturale, si infrastructura. Și bunurile din
apa si canalizare, sistem de patrimoniul cultural ar putea fi expuse
termoficare si statie de riscului.
tratare a apei.
include: strazi orasenesti,
drumuri nationale si
comunale si cai ferate.Nr.
de cladiri aflate la 200m
tarm: 247. Oportunitati:
zone cu oportunitati
pentru turism de tip variat,
redezvoltare, regenerare
zona naturala.
Eforie Zona Hotel Vraja Plaja Principala sursa de Eroziune Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre, SAP-ul 40-70 Portiunea din nord este o plaja larga, FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Mediana Marii - sedimente - fragmente de teritoriala administrativa a Lacului Techirghiol si situl in buna stare, care se ingusteaza catre desemnat al Marii Negre si SAP-ul
Tabara cochilii si fragmente de calcar Orasului Eforie, situat in Ramsar, precum si SCI-ul sud, cu recifuri submerse in larg. Lacului Techirghiol si va evita impact
International erodate de pe fundul marii. O judetul Constanta. plajei submerse din Eforie Noua imbracaminte de piatra si asupra habitatelor subacvatice ale SCI-
a importanta contributie poate fi Amenajarea teritoriala Nord se afla de asemenea in digurile de larg/promenada din ului plajei submerse din Eforie Nord.
reprezentata de catre fostul predominanta este diversa acest sub-sector. capatul sudic cu plaja redusa sau Este putin probabil ca o continuare a
existent <5 R
cordon litoral din Holocen care si include: urbanizare, Exista o zona delimitata inexistenta. proceselor costiere naturale sa conduca
nou >15-20
separa fostul Golf Techirghiol comert, turism, agrement desemnata drept zona de la modificari semnificative in caracterul
de mare (de exemplu Yacht Club dezvoltare a crustaceelor existent al cadrului natural. Pierderea
Europa), spatii publice, destinata cresterii si sedimentelor plajei in cazul in care
alei pietonale, sport, valorificarii molustelor marine continua sau creste eroziunea poate
Pagina 127

majora liniei
eroziune in
30-50 ani
(ecart in m)
cultura, teren arabil, lac si (intre Agigea si Mangalia). afecta valoarea atractiva a acestei statiuni
plaja. turistice, si pot aparea riscuri legate de
Utilitati: alimentare cu sanatate si siguranta o data cu
energie, apa si canalizare degradarea si caderea structurilor de
Infrastructura de protectie.
transport: drumuri Exista o oarecare nesiguranta cu privire
comunale si nationale, cai la impactul pe termen lung al FI asupra
ferate. amenajarilor piscicole. FI dispune de
Nr. de cladiri aflate la capacitatile necesare pentru a crea un
200m tarm: 54 nou habitat pentru amenajarile piscicole
si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
mari afuierile si sedimentarile in unele
zone, ceea ce ar putea conduce la
modificari ale calitatii apei si la o
posibila sufocare a crustaceelor. Un
asemenea impact ar fi consecinta unei
modificari a optiunilor strategice de
management costier prin implementarea
Planului Principal.
Daca eroziunea continua sau se
accentueaza, poate provoca posibila
pierdere a proprietatilor construite,
incluzand facilitati turistice si
infrastructura.
Eforie Sud Tabara Plaja si faleza. Falezele si In cele mai multe Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre, SAP-ul 60-90 Portiunea de sud cuprinde o serie de FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
International plajele mici artificiale sunt locuri plaja de la teritoriala administrativa a Lacului Techirghiol si situl promontorii cu plaje inguste sustinute desemnat al Marii Negre si SAP-ul
a - Pescarie protejate de structurile costiere. baza falezei nu Orasului Eforie, situat in Ramsar, precum si SCI-ul de epiuri modificate si structuri de Lacului Techirghiol, si va evita impactul
Eforie Sud Principala sursa de sedimente - mai exista, judetul Constanta. plajei submersa de la Eforie capete abrupte artificiale din piatra si asupra habitatelor submerse ale SCI-ului
fragmente de cochilii si exceptand mici Orasul Eforie Sud este o Nord se afla de asemenea in elemente de beton armat. plajei submerse de la Eforie Nord.
fragmente de calcar erodate de portiuni unde s- statiune turistica acest sub-sector. .Este putin probabil ca o continuare a
pe fundul marii. a mentinut intre importanta, o statiune Patrimoniul cultural cuprinde: proceselor costiere naturale sa conduca
structurile balneara din 1912 cand se sit cultural categoria B si un sit la modificari substantiale ale caracterului
costiere. Faleza - numea Carmen Sylva, si cultural categoria A actual al cadrului natural. Pierderea
supusa are o istorie remarcabila in Exista o zona desemnata sedimentelor plajei in cazul in care
alunecarilor de domeniul turismului delimitata de dezvoltare a continua sau creste eroziunea poate
teren. costier. Statiunea balneara crustaceelor destinata cresterii afecta valoarea atractiva a acestei statiuni
este bine cunoscuta pentru si valorificarii molustelor turistice, si pot aparea riscuri legate de
tratamentele sale medicale. marine (intre Agigea si sanatate si siguranta o data cu
Facilitatile turistice au fost Mangalia). degradarea si caderea structurilor de
diversificate in timpul protectie.
anilor 1965-70. Sezonul Exista o oarecare nesiguranta cu privire
turistic estival se la impactul pe termen lung al FI asupra
<5 R
desfasoara in perioada Mai amenajarilor piscicole. FI dispune de
- Septembrie. capacitatile necesare pentru a crea un
Amenajarea teritoriala nou habitat pentru amenajarile piscicole
predominanta este variata si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
si include: urbanizare, mari afuierile si sedimentarile in unele
comert, turism, agrement, zone, ceea ce ar putea conduce la
sanatate, spatii publice, modificari ale calitatii apei si la o
alei pietonale, sport, posibila sufocare a crustaceelor. Un
cultura, plaja, spa, port de asemenea impact ar fi consecinta unei
agrement, rada, teren modificari a optiunilor strategice de
arabil, lac si zona piscicola. management costier prin implementarea
Utilitati: alimentare cu Planului Principal.
energie electrica, gaze Sunt expuse riscului, in cazul continuarii
naturale, apa si canalizare sau accentuarii eroziunii, proprietatile
si sisteme de termoficare. construite in varful falezei, incluzand
Infrastructura de transport facilitati turistice si infrastructura.
include: strazi orasenesti,
Pagina 128

majora liniei
eroziune in
30-50 ani
(ecart in m)
comunale.
200m tarm: 251
Oportunitati: zone cu
oportunitati pentru
dezvoltarea turismului si
regenerare zona naturala.
Tuzla Nord Pescarie Faleze. Principala sursa de Plaje buzunar Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre si SCI-ul 20-40 Noi lucrari de protectie a falezei si FI va evita afectarea habitatelor din SAP-
Eforie Sud – sedimente - fragmente de foarte inguste, in teritoriala administrativa a Zonei Marine a Capului Tuzla protectie cu armatura de piatra. ul desemnat la Marii Negre si a
Cap Tuzla cochilii si fragmente de calcar eroziune. Faleza Comunei Tuzla, situata in se afla de asemenea in acest habitatelor inter-maree din SCI-ul Zonei
erodate de pe fundul marii. - supusa judetul Constanta. sub-sector. Patrimoniul Marine a Capului Tuzla. Este putin
alunecarilor de Amenajarea teritoriala cultural este reprezentat de: probabil ca o continuare a proceselor
teren. predominanta include: CT-I-s-B-02769, Situl costiere naturale sa conduca la
teren arabil, urbanizare, arheologic "Stratonis"; CT-I-m- modificari semnificative ale caracterului
drumuri, plaja, faleze si B-02769.01, Farul Tuzla, V-VI, existent al cadrului natural. Exista o
zone piscicole. Planul AC; CT-I-m-B-02769.02, oarecare nesiguranta in ceea ce priveste
General de Urbanizare Asezare, Latene, III, BC; CT-I- efectele pe termen lung ale FI asupra
actual asigura o alocare s-B-02771, Asezare, II- III, BC. zonelor piscicole FI dispune de
substantiala locuintelor si Exista o zona delimitata capacitatile necesare pentru a crea un
dezvoltarii turismului pe desemnata drept zona de nou habitat pentru amenajarile piscicole
litoral. Infrastructura de dezvoltare a crustaceelor si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
transport: drumuri destinata cresterii si exploatarii mari afuierile si sedimentarile in unele
comunale. Nr. de cladiri molustelor marine (intre zone, ceea ce ar putea conduce la
aflate la 200m de tarm: 96. Agigea si Mangalia). <20 M modificari ale calitatii apei si la o
Oportunitati zone cu posibila sufocare a crustaceelor. Exista
oportunitati pentru pericol pentru proprietatile construite
dezvoltarea turismului de daca eroziunea continua sau se
diferite tipuri, activitati si accentueaza. Noile dezvoltari de genul
functii conexe. Un Plan de celor aprobate recent prin Planul de
Urbanizare Zonala aprobat Urbanizare Zonala ar fi de asemenea in
recent ofera oportunitati pericol.
pentru dezvoltarea pe
termen lung a litoralului,
cu propuneri de amenajare
teritoriala pentru locuinte
private permanente, case
de vacanta, facilitati
turistice, spatiu public,
amfiteatre si consolidarea
falezei.
Cap Tuzla - Tuzla Sud Cap Tuzla - Faleza cu o plaja buzunar Plaje buzunar Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre, SCI-ul 20-30 Noi lucrari de protectie a falezei si FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Mangalia Cherhana foarte ingusta intre cele 2 foarte inguste, in teritoriala administrativa a Zonei Marine a Capului Tuzla protectie cu armatura de piatra. desemnat la Marii Negre si a habitatelor
promontorii. eroziune. Faleza Comunelor Costinesti si se afla de asemenea in acest inter-maree din SCI-ul Zonei Marine a
- supusa Tuzla, ambele situate in sub-sector. Capului Tuzla.
alunecarilor de judetul Constanta. Exista o zona delimitata Este putin probabil ca o continuare a
teren. Amenajare teritoriala desemnata drept zona de proceselor costiere naturale sa conduca
predominanta constand in dezvoltare a crustaceelor la modificari semnificative ale
principal in teren arabil, destinata cresterii si caracterului existent al cadrului natural.
dezvoltare urbana, valorificarii molustelor marine Exista o oarecare nesiguranta in ceea ce
drumuri, plaja, faleze si (intre Agigea si Mangalia). 20 S priveste efectele pe termen lung ale FI
zone piscicole. Planul asupra zonelor piscicole FI dispune de
General de Urbanizare capacitatile necesare pentru a crea un
actual asigura o alocare nou habitat pentru amenajarile piscicole
substantiala locuintelor si si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
dezvoltarii turismului pe mari afuierile si sedimentarile in unele
litoral. zone, ceea ce ar putea conduce la
Un important far se afla in modificari ale calitatii apei si la o
acest sub-sector. posibila sufocare a crustaceelor. Un
Pagina 129

majora liniei
eroziune in
30-50 ani
(ecart in m)
Infrastructura de asemenea impact ar fi consecinta unei
transport: drumuri modificari a optiunilor strategice de
comunale management costier prin implementarea
Nr. de cladiri aflate la Planului Principal.
200m de tarm: 12 Continuarea sau accentuarea eroziunii ar
conduce la un risc marit pentru
proprietatile construite pe varful falezei.
Exista doar un numar limitat de bunuri
construite in zona tarmului dar exista
cateva proprietati, drumuri locale si un
far care au fost anterior identificate ca
fiind expuse riscului.
Costinesti Cherhana – Plaja Cordon mic nisipos. Eroziune slaba, Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre se afla de 40-70 Noile structuri spargeval protejeaza FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Hotel Forum Principala sursa de sedimente - relativ stabila in
teritoriala administrativa a asemenea in acest sub-sector. gurile/iesirile lacului. Epiu/chei desemnat al Marii Negre
fragmente de cochilii si centru, eroziuneComunei Costinesti, Patrimoniul cultural consta singular din piatra la sud. .Este putin probabil ca o continuare a
fragmente de calcar erodate de la sud de situata in judetul din: CT-I-s-B-02638, Sit proceselor costiere naturale sa conduca
pe fundul marii. structura Constanta. arheologic, la modificari substantiale ale caracterului
costiera nou Amenajarea teritoriala punctul"Parthenopolis"; CT-I- actual al cadrului natural. Pierderea
construita. predominanta este diversa m-B-02638.01, Asezare, Epoca sedimentelor plajei in cazul in care
Faleza - supusa si include: turism, romana; CT-I-m-B-02638.02, continua sau creste eroziunea poate
alunecarilor de dezvoltare urbana, comert, Asezare (Parthenopolis), IV afecta valoarea atractiva a acestei statiuni
teren. agrement, spatii publice, BC- VI AC ; CT-I-m-B- turistice, si pot aparea riscuri legate de
alei pietonale, sport, 02638.03, Turn, Epoca Antica; sanatate si siguranta o data cu
cultura, agrement, teren CT-I-s-B-02640, Sit arheologic; degradarea si caderea structurilor de
arabil, plaje lungi naturale, CT-I-m-B-02640.01, Asezare, protectie.
faleze, zone piscicole si un Epoca romana; CT-I-m-B- Exista o oarecare nesiguranta cu privire
lac. 02640.02, Asezare Neolitic la impactul pe termen lung al FI asupra
Statiunea Costinesti a fost Exista o zona delimitata amenajarilor piscicole. FI dispune de
dezvoltata pentru turistii desemnata zona pentru capacitatile necesare pentru a crea un
tineri in anii 1970 ca parte dezvoltarea crustaceelor nou habitat pentru amenajarile piscicole
a programului de destinata cresterii si exploatarii si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
dezvoltare turistica a molustelor marine (intre mari afuierile si sedimentarile in unele
Epiu
litoralului. Agigea si Mangalia). zone, ceea ce ar putea conduce la
<5 ani
Utilitati: alimentare cu modificari ale calitatii apei si la o
energie, apa si canalizare R posibila sufocare a crustaceelor.
Structura
Infrastructura de Deoarece frontul este in general lipsit de
spargeval
transport: strazi orasenesti, protectie, asemenea schimbari nu
>15 ani
drumuri comunale cai constituie o consecinta a Planului
ferate. Principal, si ar surveni in absenta
Nr. de cladiri aflate la planului.
200m tarm: 439 Daca eroziunea continua, acest lucru ar
Oportunitati: exista putea conduce la pierderea facilitatilor si
oportunitati pentru bunurilor din cadrul acestei statiuni
dezvoltarea turismului de turistice. Exista pericole si pentru orice
diferite tipuri, activitati si dezvoltari realizate prin Planurile de
functii conexe. Planul Urbanizare Zonala.
General de Urbanizare a
fost aprobat. Cateva
Planuri de Urbanizare
Zonala care asigura de-a
lungul litoralului: zone de
locuinte private
permanente, locuinte de
vacanta, facilitati turistice,
comert, zone pentru
practicarea sporturilor,
plaja, consolidarea falezei.
23 August Hotel Forum Faleza care pe alocuri are plaje Plaje buzunar Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre se afla de 40-70 Absenta protectiei costiere FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
– Pescarie foarte inguste la baza. foarte inguste in teritoriala administrativa a asemenea in acest sub-sector. FR M desemnat al Marii Negre.
Pagina 130

majora liniei
eroziune in
30-50 ani
(ecart in m)
Tatlageac eroziune, care Comunelor 23 August si Patrimoniul cultural consta Este putin probabil ca o continuare a
face front cu Costinesti, ambele situate din: CT-I-s-B-02564, Asezare, proceselor costiere naturale sa conduca
faleza, supusa in judetul Constanta. Epoca Romana, II – IV PC. la modificari substantiale ale caracterului
alunecarilor de Amenajarea teritoriala Exista o zona delimitata actual al cadrului natural.
teren. predominanta include: desemnata zona de dezvoltare Exista o oarecare nesiguranta cu privire
teren arabil, dezvoltare a crustaceelor destinata la impactul pe termen lung al FI asupra
urbana, drumuri, zone cresterii si exploatarii amenajarilor piscicole. FI dispune de
umede/mlastinoase, plaja, molustelor marine (intre capacitatile necesare pentru a crea un
faleza, zone piscicole si un Agigea si Mangalia). nou habitat pentru amenajarile piscicole
lac. Planul General de si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
Urbanizare actual asigura mari afuierile si sedimentarile in unele
o alocare substantiala zone, ceea ce ar putea conduce la
locuintelor si dezvoltarii modificari ale calitatii apei si la o
turismului pe litoral. posibila sufocare a crustaceelor.
Infrastructura de Deoarece frontul este in cea mai mare
transport: drumuri parte lipsit de protectie, asemenea
comunale si cai ferate schimbari nu vor constitui o consecinta a
Nr. de cladiri aflate la Planului Principal si ar surveni in
200m de tarm: 74 absenta planului.
Oportunitati: zona este In cazul continuarii eroziunii,
privita de guvernul local infrastructura locala si proprietatile
drept o zona cu construite sunt expuse riscului. Exista si
oportunitati pentru diferite riscul suferirii unor pierderi de bunuri
functii legate de turism. apartinand patrimoniului cultural. Orice
Un Plan de Urbanizare facilitati construite prin Planurile de
Zonala pe termen lung a Urbanizare Zonala intre calea ferata si
fost aprobat si ofera faleze, si in zona Lacului Tatlageac ar
propuneri pentru o putea de asemenea sa fie expuse riscului.
dezvoltare foarte
concentrata in zona
Lacului Tatlageac,
incluzand locuinte
permanente, case de
vacanta, facilitati pentru
practicarea sportului si alte
facilitati turistice. Un al
doilea Plan Zonal ofera
propuneri pentru facilitati
turistice de-a lungul
tarmului (intre calea ferata
si faleza) spre Costinesti.
Olimp - Pescarie Succesiune de plaje sprijinite de Dinamica Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre se afla de 60-120 Capatul de nord are epiuri in forma FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Venus Tatlageac – diguri de larg la baza falezei plajelor este teritoriala administrativa a asemenea in acest sub-sector. de Y din piatra si elemente de beton desemnat al Marii Negre. Este putin
Hotel Silvia sau sustinute de epiuri si alte controlata prin Orasului Mangalia si a Exista o zona desemnata armat, cu structura de protectie a probabil ca o continuare a proceselor
lucrari costiere dure, sunt interventia Comunei 23 August, delimitata de dezvoltare a falezei in spate. Mai departe spre sud, costiere naturale sa conduca la
controlate si mentinute omului aproape ambele situate in judetul crustaceelor destinata cresterii la Olimp, Jupiter, Aurora si Venus) modificari semnificative in caracterul
artificial. Cele doua portiuni in intregime. Constanta. Amenajarea si valorificarii molustelor exista o serie de promontorii bine existent al cadrului natural. Pierderea
reduse de aici (Neptun si teritoriala predominanta marine (intre Agigea si inchise sustinute de epiuri modificate sedimentelor plajei in cazul in care
Neptun-Jupiter) reprezinta include: turism, dezvoltare Mangalia). si de structuri de capete abrupte continua sau creste eroziunea poate
foste plaje de bariera care urbana, comert, agrement, artificiale, avand din loc in loc recifuri afecta valoarea atractiva a acestei statiuni
separa lacurile costiere de spatii publice, transport in larg si elemente de beton armat. <5 turistice, si pot aparea riscuri legate de
mare, dar in prezent sunt public, zone Din loc in loc exista imbracaminte de R sanatate si siguranta o data cu
controlate de structurile umede/mlastinoase, piatra si diguri de larg in spatele degradarea si caderea structurilor de
costiere invecinate. padure, lacuri artificiale plajelor, in general inguste. Plaja este protectie. Exista o oarecare nesiguranta
(de exemplu Neptun I si II) in stare relativ buna numai la Neptun, cu privire la impactul pe termen lung al
teren arabil si o plaja unde este sustinuta de epiuri lungi si FI asupra amenajarilor piscicole. FI
construita de mana de un recif in larg. dispune de capacitatile necesare pentru a
omului, precum si o crea un nou habitat pentru amenajarile
intindere de plaja naturala piscicole si crescatoriilor de crustacee,
Pagina 131

majora liniei
eroziune in
30-50 ani
(ecart in m)
aflata in fata Lacului dar si de a mari afuierile si sedimentarile
Tatlageac Statiunile Olimp, in unele zone, ceea ce ar putea conduce
Neptun, Jupiter, Cap la modificari ale calitatii apei si la o
Aurora si Venus au fost posibila sufocare a crustaceelor. Un
dezvoltate in 1960 -1970 ca asemenea impact ar fi consecinta unei
parte a programului de modificari a optiunilor strategice de
dezvoltare turistica a management costier prin implementarea
litoralului. Utilitati: Planului Principal. Exista posibilitatea
alimentare cu energie pierderii facilitatilor turistice o data cu
electrica, gaze naturale, eroziunea si a infrastructurii locale si
apa si canalizare si sisteme serviciilor.
de termoficare.
include: drumuri nationale
si locale. Nr. de cladiri
aflate la 200m de tarm: 315.
Planul General de
Urbanizare al orasului
Mangalia este in curs de a
fi intocmit.
Balta Hotel Silvia – Plaja de bariera care separa Eroziune Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre, SAP-ul 60-110 Absenta structurilor de protectie, FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Mangalia Hotel Cerna zonele umede costiere ale teritoriala administrativa a Limanu-Herghelia si SCI-ul plaja de bariera naturala desemnat si caracteristicile de interes ale
Mangaliei de mare. Zona Orasului Mangalia, situat Mlastina Herghelia-Marea SCI.
bogata in izvoare naturale in judetul Constanta. Colina a Pesterii Oban se afla .Este putin probabil ca o continuare a
mezo-termale sulfuroase. Amenajarea teritoriala de asemenea in acest sub- proceselor costiere naturale sa conduca
predominanta include: sector. la modificari substantiale ale caracterului
turism, dezvoltare urbana, Exista o zona delimitata actual al cadrului natural. Eroziunea
comert, agrement, spatii desemnata drept zona de continua va avea ca rezultat cresterea
publice, transport public, dezvoltare a crustaceelor riscului de spargere a plajei de bariera
ape minerale, lac, rada si destinata cresterii si inguste, ducand la posibila pierdere a
plaje mici. valorificarii molustelor marine habitatelor (si speciilor asociate) din
Utilitati: alimentare cu (intre Agigea si Mangalia). hinterland, incluzand si consecinta
energie electrica, gaze incursiunii apei sarate.
naturale, apa si canalizare Exista o oarecare nesiguranta privind
si sisteme de termoficare. efectele pe termen lung ale FI asupra
Infrastructura de transport amenajarilor piscicole. FI dispune de
include: drumuri FR M capacitatile necesare pentru a crea un
comunale si nationale. nou habitat pentru amenajarile piscicole
Nr. de cladiri aflate la si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
200m tarm: 19 mari afuierile si sedimentarile in unele
zone, ceea ce ar putea conduce la
modificari ale calitatii apei si la o
posibila sufocare a crustaceelor.
Deoarece frontul este in general lipsit de
protectie, asemenea schimbari nu
constituie o consecinta a Planului
Principal, si ar surveni in absenta
planului.
Exista un numar limitat de proprietati
construite in zona costiera, insa o
eroziune continua ar mari riscul la care
sunt expuse un numar de cladiri si
infrastructura de transport.
Saturn - Hotel Cerna Faleze cu plaje mici artificiale Dinamica Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre, SAP-ul 60-110 O serie de promontorii bine inchise FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Mangalia – Structura intre epiuri. Principala sursa de plajelor este teritoriala administrativa a Limanu-Herghelia si SCI-ul sustinute de epiu modificat si desemnat si caracteristicile de interes ale
spargeval din sedimente - fragmente de controlata prin Orasului Mangalia, situat Mlastina Herghelia - Marea structuri de capete abrupte artificiale SCI.
Mangalia cochilii si fragmente de calcar interventia in judetul Constanta. Colina a Pesterii Oban precum cu un unic recif in larg (la Mangalia) <5 R .Este putin probabil ca o continuare a
Nord erodate de pe fundul marii. omului aproape Amenajarea teritoriala si SCI-ul Izvoarelor sulfuroase din piatra si elemente de beton armat. proceselor costiere naturale sa conduca
in intregime. predominanta include: o din Mangalia se afla de Din loc in loc exista imbracaminte de la modificari substantiale ale caracterului
Pagina 132

majora liniei
eroziune in
30-50 ani
(ecart in m)
rada, turism (inclusiv asemenea in acest sub-sector. piatra si diguri de larg in spatele actual al cadrului natural. Pierderea
hoteluri si restaurante) Patrimoniul cultural cuprinde: plajelor, in general inguste. sedimentelor plajei in cazul in care
dezvoltare urbana CT-I-s-A-02696, Vechiul oras continua sau creste eroziunea poate
(Mangalia), comert, Callatis; CT-I-m-A-02696.01, afecta valoarea atractiva a acestei statiuni
agrement, cultura, sport, Fortareata din perioada turistice, si pot aparea riscuri legate de
sanatate, spatii publice, romana si roman-bizantina, I- sanatate si siguranta o data cu
transport public, lac, plaja, VII, AC; CT-I-m-A-02696.07, degradarea si caderea structurilor de
port de agrement, zona Vagonet Necropolis, III-I BC; protectie.
piscicola, teren agricol si CT-I-m-A-02696.08, Colonia Exista o oarecare nesiguranta cu privire
zona umeda. Statiunea greaca Callatis, IV-I, BC; CT-II- la impactul pe termen lung al FI asupra
Saturn a fost dezvoltata in s-B-02899 amenajarilor piscicole. FI dispune de
anii 60-70, ca parte a Exista o zona delimitata capacitatile necesare pentru a crea un
programului de dezvoltare desemnata drept zona de nou habitat pentru amenajarile piscicole
turistica a litoralului. dezvoltare a crustaceelor si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
Utilitati: I destinata cresterii si exploatarii mari afuierile si sedimentarile in unele
n 2008, a fost infiintata molustelor marine (intre zone, ceea ce ar putea conduce la
pentru o perioada scurta Agigea si Mangalia). modificari ale calitatii apei si la o
de timp o plaja Blue Flag. posibila sufocare a crustaceelor. Un
energie electrica, gaze modificari a optiunilor strategice de
naturale, apa si canalizare, management costier prin implementarea
sistem de termoficare si Planului Principal.
statie de tratare a apei. Exista facilitati turistice importante si
Infrastructura de bunuri expuse riscului pe masura ce
transport include: drumuri eroziunea continua, inclusiv facilitati de
comunale si nationale, cai cazare, servicii si infrastructura de
ferate. transport. Și o serie de situri ale
Nr. de cladiri aflate la patrimoniului cultural ar putea fi expuse
200m tarm: 257 riscului.
Planul General de
Urbanizare a orasului
Mangalia este in curs de
pregatire.
Portul Structurile de navigatie si operationale ale Portului Mangalia care nu sunt abordate in SAP-ul Marii Negre se afla de - Structuri spargeval si jete (fara Sub-sectorul consta din port si structuri
Mangalia prezentul raport. Se presupune ca acestea vor fi pastrate iar portul va continua sa asemenea in acest sub-sector. protectie costiera) de navigatie care se preconizeaza ca vor
functioneze. fi pastrate. Este putin probabil ca o
continuare a proceselor neintrerupte sa
produca efecte semnificative asupra
locatiilor desemnate sau asupra
>30 FR
caracterului existent al cadrului natural.
Structurile portuare vor continua sa
asigure protectia zonei construite.
2 Mai –Vama 2 Mai Jete Mangalia Faleze si doua plaje buzunar La nord - plaja Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre si SCI-ul 70-120 Structura unica de protectie costiera FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Veche Sud - mici. Principala sursa de este relativ teritoriala administrativa a Vama Veche -2 Mai se afla de din piatra si elemente de beton armat, desemnat si caracteristicile de interes ale
Pescarie 2 sedimente - fragmente de stabila, a Comunei Limanu, situata asemenea in acest sub-sector. folosite in mod curent ca si cheu SCI.
Mai cochilii si fragmente de calcar disparut datorita in judetul Constanta. spargeval de catre pescarii locali. In .Este putin probabil ca o continuare a
erodate de pe fundul marii. eroziunii in rest Amenajarea teritoriala rest, nu exista protectie costiera. proceselor costiere naturale sa conduca
(partile centrale predominanta este diversa la modificari substantiale ale caracterului
si de sud). Faleza si include: rada, turism, actual al cadrului natural. Pierderea
este supusa dezvoltare urbana, comert, <5 M sedimentelor plajei in cazul in care
alunecarilor de agrement, spatii publice, continua sau creste eroziunea poate
teren. sport, agrement, plaja, afecta valoarea atractiva a acestei statiuni
zone piscicole si teren turistice, si pot aparea riscuri legate de
arabil. sanatate si siguranta o data cu
De decenii aceasta zona a degradarea si caderea structurilor de
reprezentat o zona protectie.
Pagina 133

majora liniei
eroziune in
30-50 ani
(ecart in m)
atractiva pentru turism, O eroziune continua va duce la posibila
din pacate nu a fost pierdere a proprietatilor construite
instituit un control incluzand infrastructuri de transport si
corespunzator al facilitati turistice. Orice construite in
dezvoltarii. baza Planului de Urbanizare Zonala
Utilitati: alimentare cu aprobat ar fi de asemenea in pericol.
energie, apa si canalizare
Infrastructura de
transport: strazi urbane,
drumuri Europene si
nationale, cai de acces spre
rada si cai ferate
Nr. cladirilor aflate la 200
m de tarm: 171
Oportunitati: exista
oportunitati pentru
dezvoltarea diferitelor
activitati si functii turistice,
plaja. Un Plan de
Urbanizare Zonala a oferit
propuneri pentru locuinte
private (cu caracter
permanent), locuinte de
comert, spatii publice,
plaja si protectia falezei.
Limanu Pescarie 2 Țarm de faleza lina, plaje la Faleza este Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre si SCI 60-100 Absenta protectiei FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Mai – Vila piciorul falezei - latimi de supusa teritoriala administrativa a Vama Veche - 2 Mai se afla de desemnat si caracteristicile de interes ale
Nord Vama ordinul metrilor, constand in alunecarilor de Comunei Limanu, situata asemenea in acest sector. SCI.
Veche principal din aflorimente de teren. in judetul Constanta. Patrimoniul cultural include: .Este putin probabil ca o continuare a
calcar. Amenajarea teritoriala CT-I-s-A-02563, Vagonet, proceselor costiere naturale sa conduca
predominanta include: Latène, IV-III, BC la modificari substantiale ale caracterului
teren arabil, urbanizare, actual al cadrului natural.
plaja, faleze si zone Eroziunea plajei si falezelor va mari
piscicole. riscul pentru zona construita, desi exista
Infrastructura de un numar limitat de proprietati in zona
transport: drumuri tarmului. Exista si riscul suferirii unor
comunale si nationale. pierderi de bunuri apartinand
Nr. de cladiri aflate la patrimoniului cultural. Orice dezvoltari
200m tarm: 26 FR M construite in baza Planului de
Oportunitati: exista Urbanizare Zonala aprobat ar fi de
oportunitati pentru asemenea in pericol.
dezvoltarea diferitelor
activitati si functii turistice,
plaja, spatii publice. Un
Plan de Urbanizare Zonala
aprobat ofera propuneri
pentru locuinte private (cu
caracter permanent),
locuinte de vacanta,
facilitati turistice, comert,
spatii publice, plaja si
protectia falezei.
Vama Vila Nord Faleze si o singura plaja Plaja relativ Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre si SCI 50-80 Absenta protectiei FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul
Veche Vama Veche nisipoasa. Principala sursa de stabila, faleza teritoriala administrativa a Vama Veche - 2 Mai se afla de desemnat si caracteristicile de interes ale
- Granita sedimente - fragmente de este supusa Comunei Limanu, situata asemenea in acest sector. SCI.
FR M
teritoriala cochilii si fragmente de calcar alunecarilor de in judetul Constanta. Patrimoniul cultural include: .Este putin probabil ca o continuare a
erodate de pe fundul marii. teren. Amenajarea teritoriala CT-I-s-B-02779, Situl proceselor costiere naturale sa conduca
Plaja nisipoasa - cordon litoral predominanta este diversa arheologic Vama Veche; CT-I- la modificari substantiale ale caracterului
Pagina 134

majora liniei
eroziune in
30-50 ani
(ecart in m)
care separa falezele (nord in si include: teren arabil, m-B-02779.01, Asezare, epoca actual al cadrului natural. Pierderea
Romania - la sud in Bulgaria). dezvoltare urbana, romana; CT-I-m-B-02779.02, sedimentelor plajei in cazul in care
locuinte, comert, spatii asezare, Latene, cultura greaca, continua sau creste eroziunea poate
publice, sport, agrement, III-I, BC afecta valoarea atractiva a acestei statiuni
plaja, pescuit, o zona turistice, si pot aparea riscuri legate de
vamala de securitate si sanatate si siguranta o data cu
turism (desfasurat din mai degradarea si caderea structurilor de
pana in septembrie). protectie.
. O campanie O eroziune continua va duce la posibila
nonguvernamentala pierdere a proprietatilor construite
puternica derulata in anii incluzand infrastructuri de transport si
90, pentru conservarea facilitati turistice, si va pune in pericol
identitatii culturale a bunurile patrimoniului cultural. Orice
satului si identitatii dezvoltari construite in baza Planului de
naturale a dus la o crestere Urbanizare Zonala aprobat ar fi de
a atractivitatii turistice a asemenea in pericol.
zonei, din pacate nu s-a
efectuat un control
corespunzator al
dezvoltarilor.
Utilitati: alimentare cu
energie, apa si canalizare
Infrastructura de
transport: strazi comunale,
comunale.
200m de tarm: 158
Oportunitati: oportunitati
pentru diferite activitati
turistice (de exemplu plaja,
camping, restaurante,
pensiuni), spatiu public
etc. Un Plan de Urbanizare
Zonala aprobat ofera
propuneri pentru locuinte
private (cu caracter
permanent), locuinte de
comert, spatii publice,
plaja si protectia falezei.
Pagina 135
5 Managementul costier
5.1 Introducere
Aceasta sectiune se concentreaza asupra optiunilor posibile disponibile pentru
managementul viitor al litoralului romanesc in urmatorii 30 de ani si mai bine.
In primul rand, regimul actual de management este revizuit si evaluat luand in
considerare: mijloacele existente de protectie prezente (inclusiv structurile portuare),
starea si durata probabila de viata a acestora, precum si impactul pe care mijloacele
de protectie il au in prezent asupra tarmului.
Urmatoarea sectiune (sectiunea 5.3) revizuieste optiunile strategice generice privind
tarmul care ar putea fi aplicate pentru managementul riscurilor de eroziune costiera
pe parcursul perioadei de 30 ani a Master Planului. Este prezentata o evaluare la nivel
inalt a caracterului oportun al optiunilor pentru fiecare locatie si, pornind de la
aceasta, este identificata o optiune strategica recomandata pentru fiecare sectiune de
coasta (sub-sector).
Sectiunea finala (sectiunea 5.4) sintetizeaza principalele abordari privind
managementul tarmului care pot fi utilizate pentru punerea in aplicare a optiunilor
strategice si sunt discutate optiunile adecvate de management pentru fiecare sub-
sector.
5.2 Revizuirea mijloacelor existente de protectie

Urmatoarele sectiuni cuprind tabele care sintetizeaza structurile de protectie din
cadrul fiecarei celule de sedimente si al fiecarui sub-sector de-a lungul Unitatii
nordice (sectiunea 5.2.1) si al Unitatii sudice (sectiunea 5.2.2).
Tabelele (Tabelele 5.2a, b, c si Tabelele 5.3a, b, c, d) includ o descriere pe scurt si o
clasificare a starii mijloacelor de protectie existente, precum si un rezumat al efectelor
acestora asupra zonei costiere. Acesta din urma este descris in termeni de efecte
asupra proceselor costiere si de efecte asupra mediului (natural si construit) si al
oamenilor. Aceasta revizuire s-a bazat pe informatiile continute in cadrul Raportului
Expertiza (Inventarul Factorilor Antropici). In acest raport, a fost identificata fiecare
structura de protectie costiera, a fost evaluata starea sa actuala si s-a facut o estimare
privind anii de „viata” efectiva ramasi.
Starea mijloacelor de protectie se bazeaza pe (Tabelul 5.1):
Tabelul 5.1 evaluarea starii protectiei

Clasificare Descriere
stare
Foarte buna Defecte superficiale care nu vor avea niciun efect asupra performantei
structurii
Buna Defecte minore care nu vor reduce performanta totala a structurii
Acceptabila Defecte care ar putea reduce performanta structurii
Proasta Defecte care ar reduce semnificativ performanta structurii
Foarte Defecte grave care ar duce la esuarea completa a performantei structurii
proasta
Pagina 136
Durata estimata de viata este un indiciu privind cat timp structura va continua sa
indeplineasca functia pentru care a fost construita. Aceasta este doar o estimare
deoarece durata reala de viata va depinde de conditiile predominante si aceasta
evaluare nu ia in considerare evenimentele extreme care pot sa apara. De asemenea,
presupune ca nu sunt efectuate intretinerea sau alte reparatii.
Locatiile si starea mijloacelor de protectie existente sunt, de asemenea, prezentate in
hartile anexate pentru fiecare zona (Figura 5.1-5.7).
Pagina 137
5.2.1 Unitatea nordica
5.2.1.1 Celula de sedimente: Golful Musura pana la digul Sulina
Figura 5.1 Starea protectiilor existente Celula Golful Musura
Pagina 138
Tabelul 5.2a Sumarul efectelor asupra zonei costiere – Golful Musura pana la digurile le de la Sulina
Celula de Sub-sector Mijloace existente de protectie Efect asupra zonei costiere
sedimente Descriere Stare Mediu natural Mediu construit si
oameni
Golful Golful Musura Digurile de la Sulina (diguri Mijloace Desi nu exista structuri Nu exista structuri de
Musura de ghidare a directiei de costiere de-a lungul acestei protectie costiere, dar digurile
pana la curentului), dar nu exista protectie: sectiuni, digurile lungi de la asigura avantaje la navigatie.
digul Sulina structuri de protectie costiere. nu se Sulina, care se intind pe 8 km
aplica in mare, au un impact
semnificativ asupra circulatiei
sedimentelor.
Plaja: in
acretie A existat o intrerupere a
regimului de transport natural
pe litoral, care a contribuit la
retraerea plajei care se intinde
la sud de Sulina pana la Sfantu
Gheorghe. Cu toate acestea,
digurile au incurajat, de
asemenea, acretia plajei de la
Sulina, la adapostul digului
sudic si al acretiei in Lagunea
Musura.
Pagina 139
5.2.1.2 Celula de sedimente: digul Sulina pana la extremitatea sudica a insulei

Sahalin
Figura 5.2 Starea protectiilor existente - Celula Sulina
Pagina 140
Tabelul 5.2b Sumarul efectelor asupra zonei costiere – Jetelele de la Sulina pana la capatul sudic al insulei Sahalin (Zatoane)
sedimente Descriere Stare Dinamica costiera Mediu (natural si construit)
si oameni
Jetelele de la Sulina Deschidere naturala cu dig scurt Mijloace de Cea mai mare parte a coastei Sector de coasta naturala.
Sulina pana la de piatra protectie: nu are niciun mijloc de Nu se asteapta ca micul dig sa
capatul sudic acceptabile protectie si aici nu exista aiba vreun efect major asupra
al insulei >10 ani niciun impact direct asupra sitului Natura 2000.
Sahalin proceselor costiere. Cu toate
(Zatoane) acestea, digurile de la Sulina
Plaja: stabila/ (si dragarea aferenta) la nordul
acretie unitatii au influentat in mod
semnificativ circulatia naturala
a sedimentelor, inhiband
aportul de sedimente din nord,
dar provocand si un transport
net de sedimente spre nord in
aceasta zona la adapostul
digurilor.
Micul dig de-a lungul acestei
deschideri afecteaza la nivel
local driftul sedimentelor si
exista dovezi de acretie de
sedimente la sud, unde s-au
format o plaja larga si dune,
rezultand si eroziunea imediat
la nord de structura.
Canalul cu Sonda Plaja naturala fara mijloace de Mijloace de Nu exista mijloace de protectie Sector de coasta naturala.
protectie costiera protectie: nu si, prin urmare, niciun impact Plaja naturala si dunele
se aplica direct asupra proceselor protejeaza habitatele ecologice
costiere. din Delta. Cu toate acestea,
Plaja: se Plaja si dunele ofera o protectie eroziunea neta de-a lungul
erodeaza naturala. acestei deschideri, legata de
Eroziunea actuala rapida a modificarile debitului de
coastei poate, totusi, sa fie sedimente din Dunare si
atribuita in parte impactului impactul digurilor de la Sulina,
Pagina 141

si oameni
digurilor de la Sulina de la a provocat eroziunea unei zone
nord de unitate, care au afectat importante din mlastinile
in mod semnificativ circulatia Deltei.
naturala a sedimentelor in Lipsa de interventii cu mijloace
aceasta zona si au redus de protectie este in conformitate
aportul de sedimente in zona. cu caracteristicile naturale ale
rezervei Biosferei si sitului
Natura 2000.
Casla Vadanei Deschidere naturala fara Mijloace de Nu exista mijloace de protectie Sector de coasta naturala.
mijloace de protectie costiera protectie: nu si, prin urmare, niciun impact Plaja naturala protejeaza
se aplica direct asupra proceselor habitatele ecologice din Delta,
costiere. Plaja actioneaza ca dar aceasta protectie scade ca
mijloc natural de protectie, dar urmare a tendintei nete de
Plaja: se in prezent se erodeaza rapid,
erodeaza eroziune si aceasta eroziune a
partial ca urmare a digurilor provocat pierderea unei
de la Sulina de la nordul suprafete importante din
unitatii (vezi textul de mai mlastinile Deltei.
sus).
Lipsa de interventii cu mijloace
de protectie este in conformitate
cu caracteristicile naturale ale
rezervei Biosferei si ale sitului
Natura 2000.
Sf. Gheorghe Deschidere naturala fara Mijloace de Nu exista mijloace de protectie Sector de coasta naturala.
mijloace de protectie costiera protectie: nu si, prin urmare, niciun impact Plaja naturala protejeaza
se aplica direct asupra proceselor habitatele ecologice din Delta.
costiere. Plaja actioneaza ca
mijloc natural de protectie si, Lipsa de interventii cu mijloace
Plaja: stabila/ in prezent, are perioade atat de de protectie este in conformitate
acretie eroziune, cat si de acretie, cu caracteristicile naturale ale
sedimentele fiind mutate de-a rezervei Biosferei si ale sitului
lungul tarmului dinspre nord. Natura 2000.
Prin urmare, se poate
considera ca este intr-un
Pagina 142

si oameni
echilibru dinamic.
Sahalin Deschidere naturala fara Mijloace de Nu exista mijloace de protectie Sector de coasta naturala.
mijloace de protectie costiera protectie: nu de-a lungul insulei Sahalin, Lipsa de interventii cu mijloace
se aplica ceea ce inseamna ca procesele de protectie este in conformitate
naturale de evolutie continua. cu caracteristicile naturale ale
Aceasta zona are o evolutie rezervei Biosferei si ale sitului
Plaja: se complexa si este afectata atat
erodeaza Natura 2000.
de procesele de-a lungul
tarmului, cat si de cele
perpendiculare pe tarmInsula
migreaza in prezent spre uscat,
cu transfer de sedimente
dinspre fata frontului spre
spate, prin procese de
revarsare. In acelasi timp, se si
alungeste spre sud.
Insula Sahalin actioneaza ca o
structura naturala de protectie,
oferind adapost fata de
valurile pentru delta
secundara Sf. Gheorghe.
Delta secundara a Deschidere naturala fara Mijloace de Nu exista mijloace de protectie Sector de coasta naturala.
bratului Sf. Gheorghe - mijloace de protectie costiera protectie: nu de-a lungul acestei deschideri, Plaja naturala protejeaza
Ciotic se aplica dar protectia fata de atacul habitatele ecologice din Delta.
direct al valurilor este oferita
de insula Sahalin (a se vedea Lipsa de interventii cu mijloace
Plaja: stabila sub-sectorul de coasta de mai de protectie este in conformitate
sus). Acest lucru a facut ca cu caracteristicile naturale ale
aceasta coasta sa ramana rezervei Biosferei si ale sitului
destul de stabila, plaja Natura 2000.
actionand ca principal mijloc
de protectie pentru zona de
backshore. Schimbarile viitoare
vor fi afectate de insulei
Pagina 143

si oameni
Sahalin.
Ciotic – Zatoane (coasta Deschidere naturala fara Mijloace de Nu exista mijloace de protectie Sector de coasta naturala.
in spatele partii sudice mijloace de protectie costiera protectie: nu de-a lungul acestei deschideri, Plaja naturala protejeaza
a limbii de nisip Sahalin se aplica prin urmare procesele costiere habitatele ecologice din Delta.
– si sistemul de mlastini continua neafectate. Plaja
costier Zatoane) actioneaza ca mijloc natural de Lipsa de interventii cu mijloace
Plaja: se protectie. de protectie este in conformitate
erodeaza cu caracteristicile naturale ale
Oarecare adapost este oferit de rezervei Biosferei si ale sitului
insula Sahalin care se Natura 2000.
alungeste (a se vedea sub-
sectorul de coasta de mai sus);
cu toate acestea, insula, de
asemenea, actioneaza ca zona
de depunere a sedimentelor,
limitand aprovizionarea cu
sedimente in zonele din aval.
Pagina 144
5.2.1.3 Celula de sedimente: Zatoane pana la Portul Midia
Figura 5.3 Starea protectiilor existente - Celula Zatoane - Midia
Pagina 145
Tabelul 5.2c Sumarul efectelor asupra zonei costiere – Zatoane pana la Portul Midia
si oameni
Zatoane Perisor Deschidere naturala fara Mijloace de Nu exista structuri costiere si, Sector de coasta naturala.
pana la mijloace de protectie costiera protectie: deci, niciun efect direct asupra Plaja naturala protejeaza
Portul Midia nu se dinamicii costiere. habitatele ecologice din Delta,
aplica Exista o usoara eroziune spre dar aceasta protectie scade.
est, dar litoralul este, in general, Lipsa de interventii cu mijloace
Plaja: se stabil spre vest. Exista transport de protectie este in conformitate
erodeaza de litoral spre sud. Exista un cu caracteristicile naturale ale
oarecare transport de litoral spre rezervei Biosferei si ale sitului
sud si aceasta portiune este Natura 2000.
afectata de procese
perpendiculare cu tarmul, cu
migrarea barierei inspre uscat,
prin revarsare.
Periteasca Deschidere naturala fara Mijloace de Nu exista structuri costiere si, Sector de coasta naturala.
mijloace de protectie costiera protectie: deci, niciun efect direct asupra Plaja naturala protejeaza
nu se dinamicii costiere. habitatele ecologice din Delta.
aplica Coasta este in general stabila, cu Lipsa de interventii cu mijloace
o oarecare acretie. Exista un de protectie este in conformitate
Plaja: oarecare transport de litoral spre cu caracteristicile naturale ale
acretie sud si aceasta portiune este rezervei Biosferei si ale sitului
afectata de procese Natura 2000.
perpendiculare cu tarmul, cu
migrarea barierei inspre uscat,
prin revarsare.
Portita Deschidere naturala cu o Mijloace de Mare parte din tarmul acestui Plaja mai larga pe alocuri,
deschidere scurta de plaja protectie: cordon litoral nu este protejata. creata la Gura Portitei in
protejata la Gura Portitei, care bune Cu toate acestea, la Gura scopuri de agrement si turism.
include diguri si un recif. >10 ani Portitei, au fost construite diguri Plaja naturala de-a lungul a
si recifurile din larg pentru a mare parte din deschidere
Plaja: asigura o plaja mai mare de
stabila/ protejeaza habitatele ecologice
agrement. Acest lucru va afecta din Delta si reduce riscul pentru
eroziune transportul de-a lungul tarmului
Pagina 146

si oameni
de sedimente pe plan local; proprietati.
afectand zonele atat in amonte,
cat si in aval. La Gura Portitei
insasi, mijloacele de protectie
afecteaza, de asemenea,
procesele perpendiculare cu
tarmul.
De-a lungul restului deschiderii,
plaja actioneaza ca mijloc natural
de protectie.
Periboina In mare parte deschidere Mijloace de Mare parte din coasta nu este Sector de coasta naturala.
naturala, structura scurta la protectie: protejata, permitand proceselor Plaja naturala protejeaza
canalul de evacuare al bune naturale sa continue. Coasta este habitatele ecologice din Delta.
stavilarului de la Periboina. > 15 ani in general stabila, cu o usoara
eroziune. Exista un transport Lipsa de interventii cu mijloace
Plaja: aluvionar neta a sedimentelor la de protectie este in conformitate
stabila/ se sud, dar procesele cu caracteristicile naturale ale
erodeaza perpendiculare cu tarmul sunt, rezervei Biosferei si ale sitului
de asemenea, importante de-a Natura 2000.
lungul acestui sistem de cordon
litoral. Plaja este singura bariera
pentru apa dulce din Lacul
Sinoe.
Exista o scurta sectiune de
protectie la stavilarul Periboina,
dar aceasta este retrasa fata tarm
in golful mic al lacului. Acest
lucru, prin urmare, nu pare sa
aiba un impact asupra
transportului de sedimente de-a
lungul tarmului.
Chituc In mare parte deschidere Mijloace de Mare parte din coasta nu este Sector de coasta naturala.
naturala, structura scurta la protectie: protejata, permitand proceselor Plaja naturala protejeaza
canalul de evacuare al bune naturale sa continue. Coasta este
Pagina 147

si oameni
stavilarului de la Edighiol > 15 ani in general stabila, cu o usoara habitatele ecologice din Delta.
eroziune. Lipsa de interventii cu mijloace
Plaja: se
erodeaza Exista un canal scurt de de protectie este in conformitate
evacuare la stavilarul Edighiol, cu caracteristicile naturale ale
care poate avea o anumita rezervei Biosferei si ale sitului
influenta locala asupra Natura 2000.
transportului de sedimente de-a
lungul tarmului, desi nu pare sa
fie o eroziune sau acretie
semnificative pe nicio parte a
structurii.
Corbu (Capul Midia) Deschidere naturala fara Mijloace de Nu exista mijloace de protectie Sector de coasta naturala.
mijloace de protectie costiera protectie: de-a lungul acestei sectiuni; prin Lipsa de interventii cu mijloace
nu se urmare, nu exista niciun impact de protectie este in conformitate
aplica direct asupra proceselor costiere. cu caracteristicile naturale ale
Exista unele intreruperi naturale rezervei Biosferei si ale sitului
pentru transportul sedimentelor Natura 2000.
Plaja: se ca urmare a promontoriilor mici
erodeaza (sau a capurilor).
Digurile asociate Portului Midia,
la sud de aceasta unitate, au
afectat insa circulatia
sedimentelor. A intervenit
acretia de sedimente in amonte
de Portul Midia, respectiv spre
nordul portului. Acest lucru
reduce in prezent expunerea
falezelor la nivel local. De-a
lungul restului deschiderii, se
manifesta o usoara tendinta neta
de eroziune.
Portul Midia Aceasta unitate cuprinde zona Buna Acest sub-sector este in mare Diversele structuri portuare
costiera, in principal litoralul >15 ani masura artificial, astfel incat protejeaza activele portuare si
artificial al Portului Midia. Nu exista un impact net redus la mentin navigatia.
Pagina 148

si oameni
exista niciun mijloc de protectie Buna nivel local asupra diferitelor Efecte potentiale asupra sitului
costiera, dar exista diferite structuri. Natura 2000.
<20 ani
structuri portuare, un dig la Digurile au avut, totusi, un
nord si doua diguri mari la gura impact semnificativ asupra
portului. Plaja: nu se circulatiei sedimentelor pe o
aplica suprafata mai mare. Structurile
au intrerupt regimul natural de
transport litoral ceea ce a dus la
acretia si stabilitatea plajei, atat
la nord, cat si la sud de port.
Pagina 149
5.2.2 Unitatea sudica
5.2.2.1 Celula de sedimente: Capul Midia pana la Portul Constanta
Figura 5.4 Starea protectiilor existente - Celula Capul Midia – Portul Constanta
Pagina 150
Tabelul 5.3a Sumarul efectelor asupra zonei costiere – Golful Mamaia – Capul Midia pana la Portul Constanta
sedimente Descriere Stare Dinamica costiera Mediu (natural si construit) si
oameni
Golful Mamaia Navodari Nord Nu exista mijloace de protectie Mijloace de Nu exista structuri de protectie Digul ofera protectie. Altminteri,
– Capul Midia costiera de-a lungul acestui sector; protectie: nu se costiera de-a lungul acestei sectiuni, plaja este singurul mijloc de
pana la Portul exista digul Navodari asociat aplica dar atat digul Navodari, cat si Portul protectie asigurat pentru mediul
Constanta Portului Midia. Midia si digurile aferente au un construit.
Plaja: stabila impact asupra acestei coaste. Tarmul
este in general stabil, cu o usoara
acretie chiar la adapostul structurilor
ca urmare a protectiei oferite de port
si a influentei digurilor asupra
regimului de transport de
sedimente.
Navodari Sud Nu exista mijloace de protectie Mijloace de Nu exista structuri de protectie Plaja si dunele asigura o protectie
costiera protectie: nu se costiera de-a lungul acestei naturala mediului construit si
aplica deschideri, dar aceasta deschidere sitului Natura 2000.
este afectata de Portul Midia la nord.
Plaja: stabila/ se Sistemul de plaja si dune este, in
erodeaza general, stabil, dar este supus unei
usoare eroziuni.
Mamaia Nord Nu exista mijloace de protectie Mijloace de Nu exista structuri costiere de-a Plaja asigura o protectie naturala
costiera protectie: nu se lungul acestei deschideri, dar, la fel mediului construit si este o bariera
aplica ca in alte parti, in aceasta celula de pentru Lacul Siutghiol.
sedimente, dezvoltarea coastei a fost Potential impact negativ asupra
Plaja: stabila afectata de Portul Midia. Plaja este, Statiunii balneo-climaterice Lacul
in general, stabila, dar este supusa Siutghiol (Natura 2000) si a
eroziunii in timpul furtunilor. mediului construit daca are loc o
bresa.
Mamaia Centru Aceasta sectiune de coasta este Mijloace de Sistemul de diguri (recif) pare ca a Risc sporit pentru mediul
protejata de o serie de diguri protectie: concentrat eroziunea la nord si la construit.
spargeval detasate (recifuri). Exista, proaste sud de structuri rezultand o Probleme de siguranta publica din
de asemenea, un ponton belvedere <5 ani ingustare a plajei in dreptul spatiilor cauza starii proaste a mijloacelor
cu „pod pentru pietoni” la sud goale dintre diguri. de protectie si expunerea crescuta
Plaja: stabila/ se Digurile nu par sa fi fost eficiente in rezultata la valuri in conditii de
Pagina 151

oameni
erodeaza prevenirea eroziunii pe plan local si furtuni.
sunt, de asemenea, intr-o stare foarte Potential impact negativ asupra
proasta. SAP Lacul Siutghiol (Natura 2000)
Plaja este, prin urmare, principalul daca are loc o bresa.
mijloc de protectie pentru active si
lac.
Jeteul mic nu pare sa fi avut un
impact semnificativ asupra
transportului litoral.
Mamaia Sud Aceasta sectiune de coasta este Mijloace de Sistemul de diguri (recif) pare ca a Risc sporit pentru mediul
protejata de o serie de diguri protectie: concentrat eroziunea la nord si la construit.
spargeval detasate (recifuri). Exista, proaste sud de structuri rezultand o Probleme de siguranta publica din
de asemenea, o structura dig din <5 ani ingustare a plajei in reptul spatiilr cauza starii proaste a mijloacelor
piatra de control al plajei la goale dintre diguri. de protectie si expunerea crescuta
extremitatea sudica a sectorului. Plaja: stabila/ se Digurile nu par sa fi fost eficiente in rezultata la valuri in conditii de
erodeaza prevenirea eroziunii pe plan local si furtuni.
sunt, de asemenea, intr-o stare foarte Potential impact negativ asupra
proasta. Structura de control al Statiunii balneo-climaterice Lacul
plajei, la capatul sudic al acestui Siutghiol (Natura 2000) daca are
sector, pare sa fi avut un impact loc o bresa.
local asupra derivei litorale si a dus
la o mica acumulare de sedimente la
nord, si anume in amonte, si
eroziune la sud (inainte de sectorul
Tomis Nord). Plaja este, prin
urmare, principalul mijloc de
protectie pentru active si Lac.
Tomis Nord Acest sector este delimitat de un dig Mijloace de Digul mare, care formeaza granita Risc sporit pentru mediul
lung la nord. Exista un mijloc nou protectie: de nord a acestui sector, precum si construit.
de protectie cu piatra si o reutilizare proaste suprafata de teren reutilizat au Lucrarile ineficiente de protectie a
a terenului cu plaja putina sau deloc <5 ani intrerupt in mod semnificativ falezei au condus la probleme de
la sud de digul in forma de L de la transportul de material de-a lungul sanatate si securitate publica si
capatul de nord al deschiderii. Mai Plaja: stabila/ se tarmului, ducand la eroziunea riscuri pentru infrastructura si
la sud, golful mare este protejat de erodeaza sporita a plajei. Aceste structuri, proprietati.
promontorii, create de digurile cu impreuna cu linia aparata a tarmului Riscuri de sanatate si securitate
cap in forma de T largite, construite mai la sud, au dus la crearea unui publica din cauza digurilor care
Pagina 152

oameni
din piatra, si stabilopozi, cu mic golf. cedeaza si a expunerii sporite la
protectie din piatra pe alocuri Mai la sud, tarmul este mentinut valuri in conditii de furtuna.
pentru a apara piciorul stancii. artificial printr-o serie de structuri Potential de eroziune a umpluturii
grele costiere, care au afectat in mod de material rezultat din demolari
semnificativ dinamica naturala a care este situat spre mare fata de
coastei. linia naturala a falezelor, ceea ce
La capatul sudic al unitatii, exista poate conduce la contaminare si
faleze abrupte lipsite de protectie. poluare.
Desi lipsa mijloacelor de protectie
inseamna ca procesele naturale pot
sa aiba loc, aceasta zona este afectata
de lucrarile de la nord, care vor
intrerupe transportul nord-sud de
sedimente de litoral. Exista, de
asemenea, o flancare a lucrarilor
ineficiente de protectie a falezelor.
Falezele sunt compuse din
sedimente slab consolidate si sunt,
prin urmare, natural instabile si
predispuse la alunecari de teren
desi, la sud de digul in forma de L si
la nord de golf, noile lucrari de
constructii ofera protectie localizata
a acestora.
Tomis Sud Acest tarm consta intr-o serie de Mijloace de Dinamica plajei este aproape in Plaje artificiale protejeaza mediul
golfuri protejate de promontorii, protectie: intregime controlata de interventia construit.
create de diguri cu capete in forma acceptabile spre umana. Structurile ingineresti au Riscuri de sanatate si securitate
de T sau de L, ambele alcatuite din proaste condus la crearea de plaje artificiale publica din cauza digurilor care
roci si stabilopozi. Exista recifuri Mijloace de sanatoase si stabile si, prin urmare, cedeaza si a expunerii sporite la
submerse de larg spre capatul de protectie costiera riscul de eroziune va ramane scazut valuri in conditii de furtuna.
sud si digurile Portului Tomis. <10 ani pana cand mijloacele de protectie
Exista un dig si un zid de protectie Port Tomis cedeaza sau devin ineficiente. Plaja
fara plaje intre Portul Tomis si <20 ani se largeste spre sud.
Portul Constanta.
Port Tomis -
Port Constanta <
Pagina 153

oameni
10 ani
Plaja: stabila/
acretie
Portul Constanta Acest sector cuprinde tarmul Mijloace de Acest subsector este in mare masura Protejeaza activele portuare si
artificial al Portului Constanta. Nu protectie: bune artificial, astfel incat exista un navigatia.
exista niciun mijloc de protectie >30 ani impact net redus la nivel local al
costiera, dar exista diferite structuri diferitelor structuri.
asociate portului, inclusiv diguri si Plaja: nu se Digurile si digurile spargeval au
diguri spargeval. aplica avut, totusi, un impact semnificativ
asupra circulatiei de sedimente pe o
suprafata mai mare. Structurile au
intrerupt regimul de transport litoral
natural, determinand acretia si
stabilitatea plajei, atat la nord, cat si
la sud de port.
Pagina 154
5.2.2.2 Celula de sedimente: Eforie pana la Capul Tuzla
Figura 5.5 Starea protectiilor existente - Celula Eforie – Cap Tuzla
Pagina 155
Tabelul 5.3b sumarul efectelor asupra zonei costiere – Eforie – Capul Tuzla
sedimente Descriere Stare Dinamica costiera Mediu (natural si
construit) si oameni
Eforie – Eforie Nord Parti extinse ale acestei celule de Mijloace de Dinamica plajei este aproape in Probleme de sanatate si
Capul Tuzla sedimente sunt mentinute in protectie: proaste intregime controlata de securitate publica din cauza
mod artificial. De-a lungul <5 ani interventia umana. Acest sector starii proaste a structurilor si a
acestui sector, exista un dig de este, de asemenea, afectat de expunerii sporite la valuri in
piatra modificat la capatul de Port digurile lungi ale Portului conditii de furtuna.
nord. Spre sud, exista o >30 ani Constanta, care provoaca un drift Risc pentru infrastructura si
platforma care se erodeaza local spre nord. proprietati pe faleze.
natural cu plaja mica sau deloc. In general, plajele se ingusteaza
Mai spre sud, plaja este ingusta, Plaja: stabila
(erodata)/ creste din cauza lipsei de sedimente noi
fiind tinuta in loc de o serie de si a structurilor inadecvate care
diguri de piatra si stabilopozi cu spre sud
cedeaza. Ele sunt, de asemenea,
protectie intermitenta din piatra predispuse la eroziune in timpul
si ziduri care protejeaza baza furtunilor. De-a lungul
falezei. Exista, de asemenea, sectiunilor neprotejate, aproape
structuri spargeval submerse in ca nu exista plaja la baza falezei.
larg (recifuri) de-a lungul
jumatatii de sud a sub- O plaja larga s-a dezvoltat, totusi,
sectorului. La capatul sudic langa locatia portului.
exista, de asemenea, un port de
agrement.
Eforie centru Partea de nord este caracterizata Mijloace de Digurile submerse acum sunt Risc pentru Statiunea balneo-
de o plaja larga, sanatoasa, care protectie: ineficiente, ceea ce duce la climaterica Lacul Techirghiol si
se ingusteaza spre sud, cu Dig in larg: proaste eroziunea sporita a plajei. Noile situl Ramsar (Natura 2000),
recifuri submerse in larg. Exista mijloace de protectie la capatul proprietati si infrastructura
o noua protectie din piatra si <5 ani sudic au dus la eroziunea plajei
Pagina 156

dig/ promenada la capatul sudic, Mijloace de in aceasta zona, dar au redus daca intervine o bresa.
dar plaja lipseste sau este mica . protectie noi: bune riscul de eroziune a falezelor. Risc pentru SCI Eforie mijloc in
>15-20 ani Dinamica plajei este aproape in cazul modificarii mijloacelor de
intregime controlata de protectie.
interventia umana.
Plaja: se erodeaza
In general, plajele se ingusteaza
din cauza lipsei de sedimente noi
si a structurilor inadecvate care
cedeaza. Ele sunt, de asemenea,
predispuse la eroziune in timpul
furtunilor.
Eforie Sud Exista o serie de golfuri cu plaje Mijloace de Dinamica plajei este controlata Probleme de sanatate si
inguste tinute in loc de diguri protectie: proaste de interventia umana. O serie de securitate publica din cauza
modificate si structuri de <5 ani diguri si promontorii au starii proaste a structurilor si a
promontorii artificiale din piatra intrerupt regimul de transport expunerii sporite la valuri in
si stabilopozi. natural de litoral. conditii de furtuna.
Plaja: se erodeaza In general, plajele se erodeaza Deteriorarea calitatii apei
din cauza alimentarii reduse cu aproape de tarm prin stagnarea
sedimente noi si a mijloacelor de apei in zonele adapostite create
protectie care cedeaza si nu mai de structuri.
sunt eficiente in a mentine plaja. Risc pentru infrastructura si
Ele sunt, de asemenea, proprietati.
predispuse la eroziune in timpul
furtunilor.
Tuzla Nord Exista lucrari noi de protectie a Mijloace de Falezele de-a lungul acestui Sector de coasta naturala.
falezelor si protectie cu armuri protectie: bune sector au fost istoric predispuse Noile mijloace de protectie pot
din piatra. <20 ani la alunecari de teren. Noile avea un efect asupra SCI Zona
lucrari de protectie a lor vor ajuta Marina Capul Tuzla (Natura
la reducerea eroziunii falezelor, 2000).
Plaja: stabila/ se dar nu vor impiedica ingustarea
erodeaza in continuare a plajelor, care este
rezultatul lipsei de noi sedimente
si al diferitelor structuri costiere
Pagina 157

in amonte, care intrerup orice
drift de-a lungul tarmului.
Pagina 158
5.2.2.3 Celula de sedimente: Capul Tuzla pana la Mangalia
Figura 5.6 Starea protectiilor existente - Ceulal Cap Tuzla - Mangalia
Pagina 159
Tabelul 5.3c Sumarul efectelor asupra zonei costiere – Cap Tuzla – Mangalia
Capul Tuzla Tuzla Sud Exista lucrari noi de protectie a Mijloace de protectie: Falezele de-a lungul acestui sector Sector de coasta naturala.
- Mangalia falezelor si protectie cu armuri bune au fost istoric predispuse la Noile mijloace de protectie
din piatra de-a lungul acestui 20 ani alunecari de teren. Noile lucrari de pot avea un efect asupra SCI
sector. protectie a falezelor vor ajuta la Zona Marina Capul Tuzla
reducerea eroziunii lor, dar nu vor (Natura 2000).
Plaja: stabila/ se impiedica ingustarea in continuare
erodeaza a plajelor, rezultatul lipsei de noi
sedimente si al diferitelor structuri
costiere in amonte, care intrerup
orice drift de-a lungul tarmului.
Costinesti Diguri spargeval noi protejeaza Mijloace de protectie: Plaja se largeste spre sud si, in Elementele de mediu,
intrarea/evacuarea lacului. dig din piatra- prezent, este stabila in general de-a proprietatile si
Exista un singur dig din piatra proaste. lungul sectiunii centrale si se infrastructura sunt supuse
la sud. <5 ani erodeaza la sud de digurile riscului de eroziune.
spargeval nou construite. Aceste
Dig spargeval – diguri par a fi intrerupt regimul de
acceptabile/ bune transport natural de litoral.
>15 ani Falezele neprotejate sunt
predispuse la alunecari de teren.
Plaja: stabila/ se
erodeaza
23 August Nu exista mijloace de protectie Mijloace de protectie: Exista doar plaje foarte inguste la Sector de coasta naturala.
costiera de-a lungul acestui nu se aplica baza falezelor . Falezele moi de
sector. loess sunt, prin urmare,
vulnerabile la atacul valurilor si
Plaja: se erodeaza sunt predispuse la alunecari de
teren, atat prin procese subaeriene,
cat si sub actiunea valurilor.
Pagina 160

Olimp - Venus Exista o serie de plaje in golfuri, Mijloace de protectie: Dinamica plajei este aproape in Probleme de sanatate si
toate controlate si intretinute proaste intregime controlata de interventia securitate publica din cauza
artificial. La capatul de nord, <5 ani umana. starii proaste a structurilor si
exista noi diguri in forma de Y, In general, plajele sunt inguste si se a expunerii sporite la valuri
cu protectie a falezelor in spate. erodeaza din cauza lipsei de noi in conditii de furtuna.
Mai la sud, la Olimp, Jupiter, Plaja: se erodeaza sedimente si a structurilor care Risc pentru infrastructura si
Aurora si Venus, exista o serie cedeaza. proprietati.
de golfuri inchise, protejate de
diguri modificare si structuri de Deteriorarea calitatii apei
promontorii artificiale cu aproape de tarm prin
recifuri ocazionale in larg. stagnarea apei, indusa de
Protectiea intermitenta cu piatra diguri aflate la distante mici,
si ziduri in spatele plajelorcare combinate cu substantele
sunt, in general, inguste. Plaja nutritive in exces din apele
este relativ sanatoasa doar la reziduale tratate incorect.
Neptun, unde este tinuta in loc
de diguri lungi si un recif
inlarg.
Balta Mangalia Nu exista mijloace de protectie Mijloace de protectie: Nu exista structuri de protectie Risc pentru Mlastina
costiera de-a lungul acestei nu se aplica costiera, prin urmare, nu exista Hergheliei – Obanul Mare si
sectiuni. niciun impact direct asupra Pestera Movilei SCI (Natura
dinamicii costiere de-a lungul 2000), proprietati si
Plaja: se erodeaza acestei plaje de golf. Plaja va fi, infrastructura daca intervine
totusi, afectata de mijloacele de o bresa.
protectie costiera si masurile de
intretinere de la nord.
Pagina 161

Plajele sunt epuizate de sedimente
din cauza lipsei de sedimente
proaspete si, prin urmare, se
erodeaza. Plaja se largeste la sud,
in conformitate cu directia
dominanta de transport aluvionar,
dar acest lucru este probabil pur si
simplu o redistribuire a
sedimentelor din cadrul golfului.
Saturn - Acest tarm este caracterizat de o Mijloace de protectie: Dinamica plajei este aproape in Probleme de sanatate si
Mangalia serie de golfuri inchise proaste intregime controlata de interventia securitate publica din cauza
delimitate de diguri modificare <5 ani umana. starii proaste a structurilor si
si structuri de promontorii Plajele sunt protejate in spatele a expunerii sporite la valuri
artificiale, cu un unic recif in structurilor de promontorii in conditii de furtuna.
larg (la Mangalia). Exista Plaja: se erodeaza artificiale, dar exista eroziune in Deteriorarea calitatii apei
sectiuni intermitente de centrul golfurilor create de aceste aproape de tarm prin
protectie cu piatra si ziduri la structuri. Exista, de asemenea, stagnarea apei, indusa de
piciorul falezei. acretie in amonte de digul mijloacele de protectie aflate
Mangalia, care constituie limita de la distante mici, combinate
sud a acestei celule sedimentare. cu substantele nutritive in
exces din apele reziduale
tratate incorect.
Risc pentru infrastructura si
proprietati.
Lucrarile de protectie au
potentialul de a afecta
Izvoarele sulfuroase
submarine de la Mangalia
SCI (Natura 2000).
Port Mangalia Acest sector cuprinde tarmul Mijloace de protectie: Acest subsector este, in mare Protejeaza activele portuare
artificial al Portului Mangalia. bune masura, artificial, astfel incat exista si navigatia.
Nu exista nicio protectie >30 ani un impact net redus la nivel local Crearea unei plaje mai largi
costiera, dar exista diferite al diferitelor structuri. la sud de structurile
Pagina 162

structuri asociate portului, Plaja: nu se aplica Digurile si jeteele au avut, totusi, portuare a sporit valoarea
inclusiv diguri si jetee. un impact semnificativ asupra de agrement in partea de
circulatiei de sedimente pe o nord a 2 Mai.
suprafata mai mare. Structurile au
intrerupt regimul de transport
natural de litoral, determinand
acumularea si stabilitatea portului
de la 2 Mai
Pagina 163
5.2.2.4 Celula de sedimente: 2 Mai pana la Vama Veche
Figura 5.7 Starea protectiilor existente – Celula 2 Mai – Vama Veche
Pagina 164
Tabelul 5.3d Sumarul efectelor asupra zonei costiere – 2 Mai –Vama Veche
2 Mai – 2 Mai De-a lungul unei mari parti din Mijloace de Aceasta deschidere este formata Riscurile pentru proprietati si
Vama Veche acest sector, nu exista structuri protectie: foarte din faleze si doua plaje buzunar infrastructura ridicate de
de protectie costiera. Exista o proaste in golfuri. alunecarile de teren.
singura structura de protectie <5 ani Structura digului la capatul sudic Este putin probabil ca structura
utilizata in prezent ca dig de nu pare sa fi avut un impact sa aiba un efect asupra SCI
pescarii locali, la capatul sudic al semnificativ asupra dinamicii Vama Veche - 2 Mai (Natura
sectorului. Plaja: se erodeaza costiere si, de-a lungul restului 2000).
deschiderii, nu exista mijloace de
protectie. Digurile de la Portul
Mangalia au, cu toate acestea, un
efect si, in prezent, la capatul de
nord al acestei sectiuni, se
mentine o plaja mai larga.
De-a lungul restului deschiderii,
plaja, in general, se erodeaza din
cauza lipsei de contributii noi
semnificative de sedimente. Prin
urmare, falezele sunt predispuse
la alunecari de teren din cauza
proceselor subaeriene si actiunii
valurilor valurilor.
Limanu Nu exista structuri de protectie Mijloace de Nu exista niciun impact asupra Sector de coasta naturala.
costiera de-a lungul acestei protectie: nu se proceselor costiere ca urmare a Lipsa de interventii cu mijloace
deschideri. aplica mijloacelor de protectie. Plajele de protectie este in
tind sa fie foarte inguste si conformitate cu caracteristicile
falezele sunt predispuse la naturale ale sitului Natura
Plaja: se erodeaza alunecari de teren din cauza 2000.
proceselor subaeriene si actiunii
valurilor.
Pagina 165

Vama Veche – Nu exista structuri de protectie Mijloace de Nu exista niciun impact asupra Riscuri pe termen lung pentru
costiera de-a lungul acestei protectie: nu se proceselor costiere ca urmare a infrastructura si proprietati.
deschideri. aplica mijloacelor de protectie. Plajele Lipsa de interventii cu mijloace
tind sa fie foarte inguste si de protectie este in
stancile sunt predispuse la conformitate cu caracteristicile
Plaja: se erodeaza alunecari de teren din cauza naturale ale sitului Natura
proceselor subaeriene si actiunii 2000.
valurilor.
Pagina 166
5.3 Optiunile strategice de management costier
5.3.1 Introducere
Obiectivul general al acestui proiect este de a identifica cea mai buna abordare
durabila sau cele mai bune abordari durabile pentru gestionarea in urmatorii 30 de
ani si mai bine a riscurilor de inundatii si eroziune coastiera (inclusiv instabilitatea
stancilor). Cea mai potrivita abordare va depinde de natura problemei, atat la nivel
local, cat si la nivel regional, impreuna cu constrangerile tehnice, de mediu si
economice.
Optiunile strategice de management durabil al tarmului trebuie sa ia in considerare
relatiile dintre portiunile de coasta, atat in ceea ce priveste aprovizionarea cu
sedimente, protectiea, ecologia, cat si dezvoltarea. Acestea ar trebui sa evite, pe cat
posibil, sa oblige viitoarele generatii la optiuni inflexibile si costisitoare de protectie;
prin urmare, trebuie sa fie luate in considerare schimbarile climatice viitoare si
impactul lor potential asupra zonei costiere.
Evaluarea optiunilor strategice pentru anumite zone trebuie sa ia in considerare:
• Mijloacele de protectie costiera, inclusiv starea, performanta si durata estimata

de viata a mijloacelor de protectie existente si alti factori cum ar fi
disponibilitatea materialelor de refacere a plajei pentru a raspunde nevoilor
prezente si viitoare, precum si costurile de protectie in viitor;
• Utilizarea terenurilor, inclusiv a activelor comunitatilor din zona de coasta si

social economice, propunerile actuale si viitoare de dezvoltare, problemele de
agricultura si silvicultura, operatiunile portuare, operatiunile de dragare,
agrement si turism;
• Caracteristicile istorice si arheologice;
• Peisajul; si
• Mediul natural, inclusiv siturile nationale si internationale.
O intelegere a proceselor costiere, prezente si viitoare, este fundamentala pentru

evaluarea tuturor problemelor de mai sus si face parte integranta din acest proces.
Evaluarea in aceasta sectiune se bazeaza pe evaluarea optiunii de a nu interveni in
Sectiunile 3.2 pentru Unitatea nordica si 4.2 pentru Unitatea sudica.
Exista patru optiuni strategice principale de gestionare a eroziunii costiere la
dispozitia managerilor costieri:
Fara Interventie (FI) sau „a nu face nimic” sau „optiunea zero” – in cazul careia nu
exista nicio alta investitie in structurile de protectie si tarmul este lasat sa se dezvolte
natural, fara niciun management. In cazul in care nu exista in prezent niciun mijloc de
protectie, aceasta optiune strategica inseamna ca tarmul va continua sa evolueze
natural. Cu toate acestea, in cazul in care tarmul este aparat in prezent, niciun mijloc
existent de protectie nu va fi mentinut si va fi lasat sa cedeze. Acest lucru inseamna ca
zonele spre uscat ar fi supuse unui risc crescut de inundatii si de eroziune costiera in
viitor.
Pagina 167
Retragere Controlata (RC) sau “retragerea” or “mutarea inapoi a liniei de aparare” –

in cazul careia tarmul este lasat sa se retraga controlat ca mod de a gestiona riscul de
eroziune costiera. Aceasta optiune ia in calcul construirea unui nou sir retras de
mijloace de protectie ori introducerea masurilor de incetinire a eroziunii.
Mentinerea Liniei (ML) – in cazul careia riscul de eroziune este gestionat prin
pastrarea mijloacelor actuale de protectie sau prin construirea unora noi sau prin
refacere.
Avansarea Liniei (AL) – in cazul careia riscul de eroziune este gestionat prin
construirea unor noi mijloace de protectie pe partea dinspre larg a mijloacelor de
protectie existente pentru a obtine nou teritoriu.
A fost intreprinsa o evaluare ampla pentru a stabili ce optiuni ar trebui sa fie luate in
considerare la fiecare locatie (sub-sector) de-a lungul coastei romanesti. Obiectivul
general al acestui proiect este de a proteja si de a imbunatati calitatea mediului si
standardele de viata de-a lungul litoralului romanesc al Marii Negre si, de asemenea,
de a spori siguranta in zona de sud a coastei, care este grav amenintata de eroziunea
costiera. Ia in calcul numai structuri de protectie impotriva eroziunii costiere, nu si
structuri portuare, inclusiv diguri, cu toate ca aceste locatii au fost incluse pentru o
imagine completita. De asemenea, raportul se concentreaza pe coasta deschisa si
riscurile de eroziune de coasta si inundatii. Prin urmare, activele si riscurile pentru
aceste active, in cadrul canalelor fluviale, nu au fost evaluate in mod direct.
5.3.2 Evaluarea optiunilor strategice

Tabelele prezentate in sectiunile 5.3.2.5 si 5.3.2.6 pentru Unitatile nordica si sudica
explica, pe rand si pe scurt, care optiuni strategice de protectie pot fi considerate
adecvate la fiecare locatie de pe coasta. Pentru aceasta s-au folosit informatii cuprinse
atat in acest raport, cat si in altele produse in cadrul acestui studiu privind dinamica
costiera si patrimoniul natural, economic si istoric de-a lungul litoralului romanesc.
Pentru fiecare sub-sector, gradul de oportunitate a optiunii strategice a fost rezumat
folosind bife si x-uri.
Aceste tabele evalueaza, pe rand, patru optiuni strategice prezentate in sectiunea
5.3.1, de mai sus. Explicatii suplimentare referitoare la aceste optiuni strategice, cu
atentie deosebita acordata litoralului romanesc, sunt furnizate mai jos.
5.3.2.1 Fara Interventie (FI)

Aceasta optiune strategica presupune ca, acolo unde mijloacele de protectie sunt
prezente, acestea nu sunt intretinute si li se permite sa cedeze. Intervalul in acest sens
va depinde de tipul de structura si de conditiile de expunere. O estimare a duratei
preconizate de viata a mijloacelor de protectie este prevazuta in sectiunea 5.2, dar
trebuie retinut faptul ca aceasta nu tine cont de posibila aparitie a unui eveniment
extrem si, prin urmare, ar trebui sa fie luata numai cu titlu orientativ.
In cazul in care mijloacele de protectie de coasta nu sunt prezente, de exemplu, de-a
lungul a mare parte din Unitatea nordica, in conformitate cu aceasta optiune
strategica, se presupune ca nu exista nicio schimbare a acestei situatii actuale si ca
dezvoltarea actuala a coastei continua, cu exceptia cazului in care este afectata fie de
schimbari de-a lungul sectiunilor adiacente de coasta, fie de schimbari in materie de
factori de mediu.
Pagina 168
Prin urmare, de-a lungul portiunilor de coasta care, in prezent, nu au nici o protectie,
aceasta este, de obicei, optiune strategica cea mai adecvata. Exceptiile la aceasta sunt
in cazul in care riscurile pentru mediul natural sau uman sunt de natura sa creasca in
viitor sau in cazul in care ar putea exista avantaje intr-o schimbare de optiune
strategica.
5.3.2.2 Retragere Controlata (RC)

Aceasta optiune strategica presupune o anumita forma de interventie umana, cu
scopul de a avea un relativ control asupra circulatiei viitoare a pozitiei tarmului. Spre
deosebire de ML, locatia actuala a tarmului nu este menita sa fie fixata prin nicio
forma de protectie serioasa, ci sugereaza faptul ca procesele naturale sunt inca lasate
sa continue, intr-o anumita masura. Modul in care aceasta optiune strategica este
pusa in aplicare depinde in mare masura de amplasamentul in sine.
In zonele joase, care sunt predominant expuse riscului de inundatii, aceasta optiune
strategica presupune ca punerea in aplicare ia forma unor mijloace de protectie
retrase, si anume o structura care este construita mai inspre interior de linia tarmului
actual. Acest lucru poate constitui optiunea strategica cea mai adecvata din mai multe
motive, inclusiv:
• Utilizarea unui mijloc retras de protectie se poate face in cadrul planurilor de

creare de habitate, care permit revenirea la conditiile marine in zonele controlate;
• In cazul in care activele sunt retrase fata de coasta, mijloacele de protectie retrase
pot fi folosite pentru a le proteja de inundatii, permitand in acelasi timp
proceselor naturale de-a lungul tarmului sa continue.
• In cazul in care o structura de protectie retrasa inlocuieste uina de protectie a

tarmului, cum ar fi un dig, poate permite tarmului sa ajunga la o pozitie mai
aproape de conditiile de expunere prezente, ceea ce poate crea, prin urmare, o
plaja mai stabila si durabila. Mutarea mijloacelor de protectie mai spre interior
poate duce la economii de costuri deoarece noile mijloace de protectie pot fi mai
scurte si pot fi supuse unor conditii hidrodinamice mai putin agresive.
• Punerea in aplicare a acestei optiuni strategice necesita adesea o analiza

suplimentara si acest lucru, impreuna cu toate costurile de capital de constructie,
nu inseamna neaparat ca aceasta este o optiune ieftina. Cu toate acestea, poate
adesea oferi o solutie mai durabila pe termen lung.
De-a lungul coastelor cu faleze sau cu relief inalt, optiunea strategica RC se refera la
utilizarea de masuri de incetinire a eroziunii, cum ar fi intariri la baza, management
al dunelor sau structuri cu viata scurta cum ar fi gabioanele. Intentia este de a
incetini, mai degraba decat a preveni, eroziunea si, prin urmare, spre deosebire de
sub ML, nu exista nicio certitudine in ceea ce priveste standardele de protectie. De-a
lungul coastelor cu faleze, aceasta abordare poate fi adecvata in cazul in care falezele
prezinta expuneri geologice importante, care impun ca un nivel de eroziune sa
ramana expus, sau in cazul in care falezele sunt o importanta sursa de sedimente
pentru plajele din aval, dar este nevoie de timp pentru a permite mutarea activelor
din varful falezelor. In general, aceasta abordare este o optiune mai putin costisitoare,
mai ales in comparatie cu ML, dar este, in general, doar o masura pe termen scurt.
Prin urmare, aceasta optiune ar putea fi, de asemenea, adecvata in cazul in care exista
Pagina 169
putine avantaje economice in a furniza mijloace de protectie, dar in cazul in care o

protectie pe termen scurt poate lasa timp mutarii activelor din varful falezelor. In
aceste situatii, aceasta optiune ar trebui sa fie aplicata cu precautie deoarece poate da
sperante false.
De-a lungul coastei romanesti, falezele nu constituie o sursa de sedimente de plaja
din cauza faptului ca sedimentele sunt atat de fine incat tind sa fie spalate spre larg,
mai degraba decat depuse in aval si nici nu sunt desemnate pentru expunerile lor
geologice. Prin urmare, in majoritatea cazurilor, RC poate fi considerata adecvata in
zonele joase, in care o linie retrasa de mijloace de protectie poate oferi unele beneficii,
fie din punct de vedere tehnic, ecologic, fie economic
5.3.2.3 Mentinerea Liniei (ML)

O optiune strategica de pastrare a liniei presupune mentinerea si imbunatatirea, dupa
caz, a mijloacelor de protectie existente sau constructia de noi structuri de protectie
de-a lungul tarmului existent. Intentia este de a oferi un anumit nivel de protectie, fie
privind inundatiile, fie riscul de eroziune, sau ambele, pentru activele din spatele
structurii de protectie.
Punerea in aplicare a optiunii poate presupune solutii de protectie grele sau usoare,
sau ambele. Deoarece aceasta optiune strategica presupune ca tarmul va deveni fix,
exista anumite consecinte in ceea ce priveste durabilitatea pe termen lung si efectele
negative asupra zonelor adiacente, care trebuie sa fie luate in considerare. Aceasta
optiune strategica presupune de obicei costuri mari de capital si/sau de intretinere si,
prin urmare, trebuie sa existe avantaje suficiente pentru a o justifica. Ca urmare,
aceasta optiune strategica este, in principal, adecvata in sectoarele cu valoare
economica ridicata, in special in cazul in care aceasta presupune construirea de
mijloace de protectie serioase. In plus, de-a lungul coastei romanesti, ar putea fi, de
asemenea, adecvata de-a lungul plajelor care dau spre zone importante cu apa dulce,
in care inundatiile cu apa sarata sunt o preocupare cheie; aici, solutiile ingineresti
delicate pot fi mai adecvate.
5.3.2.4 Avansarea Liniei (AL)

Optiunea strategica de avansare a liniei existente de protectie presupune construirea
de noi mijloace de protectie mai inspre larg de structurile existente sau la limita
dinspre mare a zonei costiere. Aceasta nu include refacerea plajei sau construirea de
recifuri in larg dat fiind ca aceste solutii sunt folosite cu intentia de a mentine o plaja
si sunt incluse in optiunea”pastrarea liniei”.
In majoritatea locatiilor, aceasta optiune strategica ar putea avea un impact
semnificativ asupra dinamicii costiere, atat la nivel local, cat si in intreaga celula de
sedimente. Prin urmare, este nepotrivita in situatiile in care eroziunea in aval este
deja o problema sau in care exista probleme de mediu. Costul de punere in aplicare a
acestei optiuni este, de obicei mare; prin urmare, trebuie sa fie suficiente avantaje
economice potentiale generate de aceasta optiune. Optiunea aceasta se poate, prin
urmare, aplica de obicei numai in regimurile de coasta in care fie nu exista niciun
impact probabil asupra tarmului adiacent, fie pot fi identificate avantaje economice
de prim rang.
De-a lungul coastei romanesti, aceasta optiune strategica a fost considerata potential
adecvata doar in zonele portuare, in care structurile portuare existente au deja un
impact. In alte parti, natura deficitara in materie de sedimente si eroziuna, impreuna
Pagina 170
cu o mare valoare de mediu, in special in cadrul Unitatii nordice, inseamna ca o

optiune strategica de inaintare nu ar fi adecvata.
Pagina 171
5.3.2.5 Unitatea nordica
Tabelul 5.4 Sumarul optiunilor strategice de protectie costiera pentru Unitatea nordica
Analiza optiunilor
Mentinerea Liniei (ML) Optiune strategica
Celula (U indica folosirea recomandata (U
Sub-sector Retragere Controlata optiunilor usoare,
sedimentara Fara Interventie (FI) Avansarea Liniei (AL) indica folosirea
(RC) impreuna cu alte optiunilor usoare)
sisteme de protectie,
sau solitar)
Golful Musura Golful Musura Optiunea strategica a fost definita Este o suprafata alungita, In prezent, nu exista Optiunea strategica nu este Fara interventie este
pana la Jetelele pentru zona de plaja uscata, in care se afla in plina structuri de protectie si adecvata acestui subsector optiunea strategica
de la Sulina partea dinspre mare, a dezvoltare. RC va evita bunuri expuse riscurilor (vezi sectiune 5.3.2.4). recomandata pentru
dunelor/insulei care reprezinta efectul advers asupra viitoare de eroziune si aceasta zona, deoarece
granita. pasarilor indicate din zona inundatii; prin urmare, exista putine bunuri
FI reprezinta o continuare a Marii Negre, iar dezvoltarea aceasta optiune strategica a socio-economice expuse
abordarii actuale, deoarece nu va oferi protectie naturala fost abandonata. riscului, iar una dintre
exista mijloace de protectie de-a habitatelor terestre si de apa caracteristicile principale
lungul acestei portiuni de coasta. dulce (si a speciilor care le ale zonei este natura
Zona se extinde in prezent, populeaza) din Rezervatia salbatica, nedezvoltata.
inaintand in laguna. FI va evita Biosferei Delta Dunarii. Nu Implementarea optiunii
impactul asupra pasarilor din zona exista bunuri socio- strategice trebuie sa se
Marii Negre, iar dezvoltarea va economice expuse unor realizeze luandu-se in
oferi protectie naturala habitatelor riscuri semnificative; asadar, calcul fasia de coasta ca
terestre si de apa dulce (si a construirea unei structuri de intreg, precum si
speciilor care le populeaza) din protectie nu este considerata deciziile luate privind
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. ca fiind adecvata, doar daca administrarea in viitor a
Nu exista bunuri socio-economice nu pot fi recunoscute unele Jetelelor de la Sulina si
expuse unor riscuri semnificative; beneficii majore in ceea ce intretinerea canalului de
asadar, chiar daca aceasta tendinta priveste crearea de noi navigatie.
s-ar inversa, iar zona ar fi supusa habitate.
eroziunii si inundatiilor ocazionale,
nu ar exista riscuri pentru bunurile
respective.
FI
Jetelele de la Nu se aplica. Nu se aplica. Structurile sunt mai degraba Nu se aplica. Se presupune ca in
Pagina 172
Analiza optiunilor
sau solitar)
Sulina portuare si de navigatie viitor, structurile
decat structuri de protejare portuare, care nu sunt
a zonei de coasta. Se structuri de protectie a
presupune ca acestea vor fi zonei de coasta, chiar
pastrate si ca, in contextul daca influenteaza
acestui raport, se va aplica o procesele din zona, vor
optiune strategica de ML. fi pastrate.
Lucrarile asupra structurilor
existente ar putea avea un
impact negativ asupra
integritatii siturilor Natura
2000 existente.
ML
Jetelele de la Sulina Este o plaja cu nisip, cu o portiune In locatiile din adancime, Aceasta optiune strategica Optiunea strategica nu este Deoarece sectorul Sulina
Sulina pana la lata de dune, care adaposteste zone prin construirea unor poate contribui la adecvata pentru aceasta se afla intr-un proces de
capatul sudic al umede de apa dulce, recunoscut la structuri de protectie, RC ar
prevenirea inundatiilor si a zona (vezi sectiunea crestere naturala si exista
insulei Sahalin nivel mondial. Capatul sudic este putea reprezenta o solutie, infiltrarii saline in zonele putine bunuri socio-
(Zatoane) un perisip. Nu exista structuri de daca in viitor va creste riscul
umede de apa dulce din economice expuse
protectie a zonei de coasta, cu de inundatii sau de Delta Dunarii recunoscute la riscurilor, pentru zona se
exceptia unui singur dig stancos. fractionare a perisipului. nivel global, dar doar printr- recomanda o optiune
Totusi, aceasta zona este afectata dePrincipalul beneficiu ar fi o abordare neagresiva, adica strategica fara
jetelele de la Sulina, care pastreazaprotectia pe termen lung a prin reconstruirea plajei. Se interventie.
aici o dinamica stabila. habitatului de apa dulce considera ca s-ar putea ca Implementarea optiunii
Pentru majoritatea zonei de coasta, impotriva inundatiilor si a procesele naturale sa fie strategice trebuie sa se
FI reprezinta o continuare a infiltrarii saline. favorizate de construirea realizeze luandu-se in
practicii manageriale actuale. Digul Aceste structuri de protectie unor structuri grele de calcul fasia de coasta ca
din anrocamente ar fi lasat sa protectie in acest mediu intreg, dar si deciziile
nu vor fi create de-a lungul sensibil. Mentinerea liniei
cedeze. Rezultatul ar putea fi coastei deschise; astfel nu ar are un posibil impact luate referitor la
eliberarea unei cantitati de nisip afecta dinamica administrarea in viitor a
care in prezent este blocat in zona negativ asupra integritatii jetelelor de la in Sulina si
sedimentelor si ar avea un statiunilor de la Marea
Pagina 173
Analiza optiunilor
sau solitar)
de sud a digului. Acest sediment ar impact vizual limitat. Neagra. Digul stancos ar la intretinerea canalului
fi blocat in zona de sud a Jetelelor putea fi pastrat sau de navigare.
de la Sulina. imbunatatit cu ajutorul
In prezent, acest sector se afla in acestei optiuni strategice,
crestere, sub influenta jetelelor de dar utilizarea numai a
la Sulina. Exista un risc foarte structurilor grele de
scazut de eroziune in ceea ce protectie ar fi inadecvata,
priveste hinterlandul construit si deoarece este vorba de o
bunurile ecologice. Exista un dig zona care se dezvolta
stancos care se va deteriora in timp, natural.
afectand, probabil, si procesele
locale din zona de coasta.
U FI
Canalul cu Acest sub-sector se caracterizeaza Deoarece exista un risc Aceasta optiune strategica Optiunea strategica nu este In functie de nivelul
Sonda printr-un perisip care protejeaza ridicat ca perisipul sa se ar putea preveni producerea adecvata pentru aceasta riscurilor viitoare,
zone umede recunoscute la nivel fractioneze, si ca zonele de inundatii si infiltrare zona (vezi sectiunea 5.3.2.4). pentru aceasta zona
global. Sistemul dunelor este foarte umede recunoscute la nivel salina in zonele umede din naturala cu valoare
ingust sau inexistent. In prezent global sa fie inundate, prin Delta Dunarii recunoscute la ecologica ridicata, cea
acesta este un sub-sector neprotejat; construirea structurilor de nivel global, dar doar printr- mai indicata optiune
asadar, FI ar insemna continuarea protectie, RC ar putea fi o o abordare neagresiva, adica strategica este aceea de
practicii manageriale actuale. solutie. Pe langa faptul ca prin innisiparea artificiala a neinterventie sau
Totusi, exista un risc ridicat ca din protejeaza habitatul de apa plajei. Se considera ca s-ar retragere controlata,
cauza acestei optiuni strategice, dulce/terestru din zona putea ca procesele naturale prin implementarea
perisipul sa se fractioneze, realiniata, ar putea sprijini sa fie favorizate de unor masuri neagresive
deoarece zona este supusa deja ocaziile de creare a construirea unor structuri de protectie si chiar
unui nivel ridicat de eroziune. habitatului salin si de grele de protectie in acest constructia unei
Aceasta ar avea un impact tranzitie. mediu sensibil. Pastrarea structuri de protectie.
semnificativ asupra ecosistemelor Intrucat aceste structuri de liniei are un posibil impact Pe termen lung, s-ar
de apa dulce dinspre uscat. protectie nu vor fi de-a negativ asupra integritatii putea sa fie necesara
lungul coastei deschise, ele statiunilor de la Marea relocarea unor bunuri,
Pagina 174
Analiza optiunilor
sau solitar)
nu ar avea un impact Neagra. Digul stancos ar ca, de exemplu, soseaua,
negativ asupra dinamicii putea fi pastrat sau conform oricareia dintre
sedimentelor si ar prezenta imbunatatit cu ajutorul cele doua optiuni
un impact vizual limitat. acestei optiuni strategice, strategice.
S-ar putea sa se impuna dar utilizarea numai a Implementarea
relocarea soselei Sulina – Sf. structurilor grele de optiunilor strategice
Gheorghe. protectie ar fi inadecvata, trebuie sa se realizeze
deoarece este vorba de o luandu-se in calcul fasia
Pentru a incetini procesul de zona care se dezvolta
eroziune, RC ar putea de coasta ca intreg, dar
natural. si deciziile luate referitor
include tehnici de
management al eroziunii la administrarea in viitor
precum reconstruirea sau a jetelelor de la Sulina si
remodelarea plajei. la intretinerea canalului
de navigatie.
U FI / RC (U)
Casla Vadanei Acest sub-sector se caracterizeaza Deoarece exista un risc Aceasta optiune strategica Optiunea strategica nu este In functie de nivelul
printr-o plaja care protejeaza ridicat ca plaja sa se ar putea preveni producerea adecvata pentru aceasta riscurilor viitoare,
zonele de habitat acvatic din nord fractioneze, si ca zonele de inundatii si infiltrari zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) pentru aceasta zona
desemnate la nivel international, desemnate la nivel saline in zonele umede din naturala cu valoare
precum si ramasite de bare litorale international sa fie inundate, Delta Dunarii recunoscute la ecologica ridicata, cea
in sud. prin construirea unor nivel mondial, dar doar mai indicata optiune
In prezent acesta este un sub-sector structuri de protectie, RC ar printr-o abordare strategica este aceea de
neprotejat; asadar, FI ar insemna putea fi o solutie de-a neagresiva, adica prin neinterventie sau
continuarea practicii manageriale lungul sectiunilor de coasta reconstruirea plajei. Se retragere controlata,
actuale. in adancime. Pe langa faptul considera ca s-ar putea ca prin implementarea
ca protejeaza habitatul de procesele naturale sa fie unor masuri neagresive
Totusi, exista un risc ridicat ca, din apa dulce de langa uscat, ar favorizate de construirea de protectie pentru
cauza acestei optiuni strategice, putea sprijini ocaziile de unor structuri grele de incetinirea eroziunii
perisipul din zona de nord a creare a habitatului de protectie in acest mediu si/sau chiar constructia
acestui sub-sector sa se fractioneze, tranzitie. sensibil. Mentinerea liniei unei structuri de
deoarece zona este supusa deja
Pagina 175
Analiza optiunilor
sau solitar)
unui nivel ridicat de eroziune, ceea Intrucat aceste structuri de are un posibil impact protectie.
ce ar putea duce in viitor la protectie nu se vor afla de-a negativ asupra integritatii Implementarea optiunii
cresterea nivelului marii. Aceasta lungul coastei deschise, ele statiunilor de la Marea strategice trebuie sa se
ar avea un efect advers important nu ar avea un impact Neagra. Folosirea realizeze luandu-se in
asupra ecosistemelor de apa dulce. negativ asupra dinamicii structurilor grele de calcul fasia de coasta ca
sedimentelor si ar prezenta protectie ar fi inadecvata, intreg, dar si deciziile
un impact vizual limitat. deoarece aceasta este o zona luate referitor la
care se dezvolta natural. administrarea in viitor a
Pentru a incetini procesul de
eroziune, RC ar putea jetelelor de la Sulina si la
include tehnici de intretinerea canalului de
management al eroziunii navigare.
precum reconstruirea sau
reciclarea plajei.
U FI / RC (U)
Sf. Gheorghe Zona Sf. Gheorghe se De-a lungul acestei fatade, Beneficiile economice sunt Optiunea strategica nu este O optiune strategica fara
caracterizeaza printr-o plaja RC s-ar realiza prin insuficiente pentru a sprijini adecvata pentru aceasta interventie ar fi cea mai
alcatuita dintr-o serie de berme de construirea unei structuri de o optiune strategica de ML, zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) indicata pentru acest loc,
plaja si depresiuni. Exista si dune protectie. Totusi, bunurile si ar fi inadecvata care in prezent este
de nisip. Optiunea strategica sunt deja protejate de construirea unor structuri stabil si neprotejat.
acopera doar zona de coasta, nu si coasta, care este, in general, grele de protectie care ar Implementarea optiunii
zona din cadrul canalului. stabila; asadar, aceasta modifica particularitatile strategice trebuie sa se
In general, zona este stabila si investitie de capital nu naturale ale acestei fatade si realizeze luandu-se in
neprotejata; asadar, o optiune reprezinta o urgenta. ar influenta negativ siturile calcul fasia de coasta ca
strategica de FI ar reprezenta Natura 2000. intreg.
continuarea regimului managerial
actual.
Orasul Sf. Gheorghe si bunurile
aferente se afla la aproape un
kilometru de fasia de coasta, si ar fi
Pagina 176
Analiza optiunilor
sau solitar)
expuse riscului eroziunii de coasta
pe durata Planului.
FI
Sahalin Insula Sahalin este o portiune RC ar putea fi folosita Deoarece intentia este de a Optiunea strategica nu este O optiune strategica fara
deosebit de dinamica, care se pentru a contribui la permite insulei sa continue adecvata pentru aceasta interventie este cea mai
dezvolta in mod complex, ciclic. pastrarea integritatii insulei, sa se dezvolte in mod zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) indicata pentru acest
Insula se extinde in timp ce se in timp ce aceasta migreaza natural, interventia prin 5.3.2.4) spatiu mobil care se
roteste si de deplaseaza catre uscat, si se lungeste, prin intermediul unei optiuni dezvolta natural si care
prin intermediul proceselor de reprofilarea mecanica si strategice de ML nu este prezinta o importanta
aluvionare. redistribuirea/reciclarea adecvata pentru acest loc. valoare ecologica.
Este neprotejata si reprezinta o nisipului de-a lungul coastei De asemenea, nu exista
mare valoare ecologica. insulei. Totusi, nu este bunuri economice expuse
considerata adecvata in riscului, si, prin urmare,
Optiunea strategica se aplica doar acest loc, deoarece aceasta optiune strategica
zonei de coasta a insulei, iar FI ar functionarea sa naturala nu prezinta niciun
insemna continuarea situatiei reprezinta un element cheie beneficiu.
actuale. Aceasta ar permite al insulei.
continuarea ciclurilor naturale de Trasaturile ecologice foarte
dezvoltare si eroziune a insulei. protejate ale locului ar putea
Deoarece eroziunea face parte din fi puse in pericol ca urmare
dezvoltare si reflecta interesul a interventiei.
ecologic asupra locului, nu se
considera ca ar avea un efect
advers. Insula adaposteste litoralul
(vezi sub-sectoarele de mai jos).
FI
Delta secundara Acest sub-sector se caracterizeaza Deoarece aceasta zona Nu exista bunuri economice Optiunea strategica nu este Fara interventie este cea
a afluentului Sf. prin zone umede de coasta, care progradeaza si ar putea expuse riscului, iar zona adecvata pentru aceasta mai potrivita optiune
Gheorghe - prezinta sedimente fine aduse de continua sa o faca, nu exista progradeaza in mod zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) strategica pentru acest
Ciotic Dunare. Protectia impotriva beneficii in urma posibilei natural ; asadar, aceasta sistem care functioneaza
Pagina 177
Analiza optiunilor
sau solitar)
atacului direct al valurilor este implementari a unei optiuni optiune strategica nu este natural si care
oferita de Insula Sahalin. strategice RC. adecvata. progradeaza datorita
O optiune strategica de FI ar aluviunilor constate si a
insemna continuarea regimului protectie impotriva
actual. In aceasta zona se observa o valurilor oferite de
progradare activa datorata fluxului Insula Sahalin.
de sedimente depuse de Dunare si
adapostului oferit de insula, asa ca
aceasta optiune strategica ar
actiona impreuna cu procesele
naturale.
FI
Ciotic – Aici exista plaje inguste care O optiune strategica de Nu exista suficiente Optiunea strategica nu este Fara interventie este cea
Zatoane (coasta adapostesc zone umede realiniere controlata prin beneficii economice care sa adecvata pentru aceasta mai adecvata optiune
din spatele recunoscute la nivel mondial. In construirea structurilor de sprijine o optiune strategica zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) strategica pentru acest
partii sudice a prezent, nu exista structuri de protectie ar fi costisitoare si de ML, si ar fi inadecvata sistem care functioneaza
insulei Sahalin protectie; asadar, FI ar insemna inadecvata in acest sistem construirea unor structuri natural si care este
– si sistemul de continuarea situatiei actuale. care functioneaza natural, grele de protectie care ar protejat impotriva
zone umede de Zona se afla in eroziune din cauza care este protejat impotriva modifica particularitatile conditiilor meteo
coasta din lipsei sedimentelor noi de vantului puternic si a naturale ale acestei zone si nefavorabile de Insula
Zatoane) dimensiunea nisipului, care ar valurilor de Insula Sahalin. ar avea un efect advers Sahalin.
putea spori in viitor din cauza Aceasta zona este in prezent asupra integritatii siturilor
cresterii nivelului marii. Prin neprotejata, iar aplicarea RC Natura 2000. Interventia nu
urmare, in cadrul acestei optiuni are putea duce la pierderea ar fi in concordanta cu
strategice, pe viitor s-ar putea sa valorii sale naturale. Totusi, administrarea siturilor.
apara un risc ridicat de eroziune si s-ar putea aplica RC prin
inundatii. Nu exista bunuri implementarea unor masuri
economice expuse riscului, dar neagresive de protectie
zonele umede ar putea fi afectate pentru a incetini eroziunea.
din cauza infiltrarii apelor saline.
Pagina 178
Analiza optiunilor
sau solitar)
FI
Zatoane pana la Perisor De-a lungul acestei portiuni de De-a lungul portiunii de Ar fi inadecvata construirea Optiunea strategica nu este O optiune strategica fara
Portul Midia coasta se afla plaje sustinute de zone umede, prin unor structuri grele de adecvata pentru aceasta interventie este cea mai
formatiuni mici de dune si zonele construirea unei structuri de protectie care ar modifica zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) indicata pentru acest
umede de coasta din Zatoane catre protectie, o optiune particularitatile naturale ale sector neprotejat, cu o
est. Zona trece in prezent printr-un strategica de RC ar permite acestei fatade si ar afecta valoare ecologica
proces neagresiv de eroziune sau fatadei sa isi continue transportul in aval al ridicata.
prezinta conditii in general stabile. dezvoltarea naturala, sedimentelor. Pastrarea Implementarea optiunii
Zona Perisor este neprotejata in reducand riscurile liniei actuale ar limita si strategice ar trebui sa se
prezent si exista cateva bunuri provocate ecosistemelor de modul in care perisipul realizeze luandu-se in
socio-economice. apa dulce din cauza poate raspunde cresterii calcul fasia de coasta (de
infiltrarii saline. O alta linie nivelului marii. la Zatoane pana la
O optiune strategica de FI va de aparare ar putea avea un
insemna continuarea situatiei Ar putea fi luata in Portul Midia) ca intreg,
impact negativ asupra consideratia varianta deoarece este un sistem
actuale. Prin aplicarea ei, ar aparea Rezervatiei Delta Dunarii in
riscul de inundatie si eroziune, reconstruirii plajei. Totusi, continuu de perisip.
amprenta structurii de beneficiile economice ar fi
care, in nord, ar putea elibera protectie.
sedimentele acumulate pe litoralul insuficiente, mai ales pentru
fosil care se intinde pe partea de ca intregul perisip trebuie
uscat a coastei, dar la sud ar avea luat in calcul, inclusiv
drept rezultat inundarea salina a regimul transportului pe
unor ecosistemele importante de litoral.
apa dulce din Delta Dunarii.
Totusi, s-ar putea ca procesele
naturale sa fie favorizate de
construirea unor structuri grele de
protectie in acest mediu sensibil.
U FI
Periteasca Este un perisip alcatuita din plaja, O optiune strategica de RC Ar fi inadecvata construirea Optiunea strategica nu este O optiune strategica fara
care cuprinde complexul lagunar ar permite extinderea liniei unor structuri grele de adecvata pentru aceasta interventie este cea mai
Pagina 179
Analiza optiunilor
sau solitar)
Razim-Sinoe si este alimentata cu de coasta care se dezvolta protectie care ar modifica zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) indicata.
nisip dinspre nord, prin aluviunile natural, oferind si o particularitatile naturale ale Implementarea optiunii
de pe litoral. modalitate de a proteja acestei fatade, si ar afecta strategice ar trebui sa se
Aceasta zona nu este protejata, iar Lacul Razelm. Aceasta ar transportul in aval al realizeze luandu-se in
o optiune strategica de FI ar putea duce si la crearea unui sedimentelor. Pastrarea calcul fasia de coasta (de
insemna continuarea acestei habitat salin si/sau de liniei actuale ar limita si la Zatoane pana la
situatii. tranzitie. Totusi, crearea modul in care perisipul Portul Midia) ca intreg,
unei linii secundare de poate raspunde cresterii deoarece acesta este un
Totusi, in viitor, din cauza acestei aparare ar fi costisitoare si nivelului marii.
optiuni strategice, ar putea aparea sistem continuu de
ar putea avea un impact Reconstructia plajei ar putea perisip. Se recomanda
riscul fractionarii perisipului, negativ asupra caracterului
consecinta fiind infiltrarea apei fi o solutie. Totusi, analiza completa a
salbatic al zonei si asupra beneficiile economice ar fi Planului de
sarate in ecosistemul de apa dulce habitatelor din Rezervatia
Lacul Razelm, care are un nivel insuficiente, in special Management pentru
Biosferei Delta Dunarii. pentru ca trebuie luat in Lacul Razim pentru a se
ridicat de protectie.
calcul intregul perisip, evalua riscul infiltrarii
inclusiv regimul apei sarate in lac si orice
transportului pe litoral. masuri de atenuare a
efectelor care s-ar
impune.
U FI
Portita Aceasta este o zona naturala, cu O optiune strategica de RC La scara de sub-sector, o Aceasta optiune strategica O optiune strategica fara
exceptia unei intinderi scurte de ar putea implica lucrari de optiune strategica ML, care nu este potrivita pentru interventie sau de
front de plaja protejat la Gura imbunatatire a integritatii foloseste structuri grele, nu acest front (vezi sectiunea retragere controlata prin
Portitei. Este caracterizat printr-o crestei lasand-o in acelasi ar fi potrivita de-a lungul 5.3.2.4) masuri de protectie
plaja bariera ce include complexul timp sa migreze catre tarm acestui front, deoarece usoare pentru
lagunei Razim-Sinoe. ca raspuns la cresterea fixarea pozitiei liniei gestionarea integritatii
Pe langa Gura Portitei, FI ar nivelului marii. Aceasta ar tarmului ar limita modul in barierei pe masura ce
insemna o continuare a practicii putea implica reprofilarea si care bariera este capabila sa aceasta migreaza catre
curente de management. La Gura redistributia / reciclarea raspunda la ridicarea tarm este considerata cea
Portitei, digurile existente nu ar fi mecanica a nisipului din nivelului marii, ar avea mai potrivita.
Pagina 180
Analiza optiunilor
sau solitar)
mentinute, desi se estimeaza ca fata barierei catre spate. impact asupra Zonei de O optiune strategica
acestea vor dura cel putin 10 ani. Pe Desi acest lucru ar putea Protectie Speciala a Marii localizata de ML pentru
masura ce protectiea se gestiona riscurile pentru Negre (SAP) si ar avea de mentinerea structurilor
deterioreaza si devine mai putin Lacul Razim, ar avea de asemenea atat un impact existente la Gura Portitei
eficienta, plaja detinuta in prezent asemenea un impact vizual cat si un impact ar putea fi luata in
la Gura Portitei se va pierde, ceea semnificativ asupra ecologic asupra barierei. La considerare dar
ce va avea un impact asupra morfologiei plajei bariera si scara locala, o optiune implicatiile asupra
statiunii. a habitatelor. Ar avea de strategica ML ar fi potrivita locatiilor Natura 2000 ar
Linia tarmului se erodeaza iar asemenea un impact asupra la Gura Portitei; aceasta ar fi necesare conform
bariera migreaza catre tarm prin caracterului neatins al zonei. implica intretinerea Directivelor CE pentru
procesele de supra-spalare. Acestea Sub aceasta optiune digurilor existente pentru a Habitate si Pasari.
ar putea creste in viitor din cauza strategica nu s-ar intentiona mentine o plaja turistica aici.
Implementarea optiunii
cresterii nivelului marii. Exista prin ca structurile existente la Monitorizarea ar fi
strategice ar trebui
urmare un risc crescut de formare a Gura Portitei sa ramana. recomandata pentru a se
realizata luand in
unei sparturi, ce ar putea avea un asigura ca nu exista nicio
considerare celula de
impact asupra ecologiei eroziune a curentilor in
coasta (de la Zatoane
ecosistemului foarte protejat al amonte / aval care ar putea
pana la Portul Midia) in
lacului Razelm. afecta integritatea plajei
general, deoarece acesta
bariera.
este un sistem de plaja
Pentru intregul sub-sector, bariera continuu. Se
ar putea fi luata in recomanda o analiza
considerare reincarcarea completa a Planului de
plajei; insa nu ar fi suficiente Management al Lacului
beneficii economice, in Razim pentru a evalua
special deoarece intregul riscul incursiunii
sistem al barierei ar trebui salinitatii in Lac si orice
luat in considerare. masuri de reducere a
acestor efecte ce ar putea
fi necesare.
U U FI / RC (U)
Pagina 181
Analiza optiunilor
sau solitar)
Periboina Acest sub-sector este caracterizat O optiune strategica de RC O optiune strategica de ML, Aceasta optiune strategica O optiune strategica fara
printr-o plaja bariera ce cuprinde ar putea implica lucrari de care foloseste structuri grele, nu este potrivita pentru interventie sau de
complexul lagunei Razim-Sinoe. imbunatatire a integritatii nu ar fi potrivita de-a lungul acest front (vezi sectiunea retragere controlata prin
Acesta este o zona naturala, cu crestei lasand-o in acelasi acestui front, deoarece 5.3.2.4) masuri de protectie
exceptia unei scurte structuri de timp sa migreze catre tarm fixarea pozitiei liniei usoare pentru
protectie de-a lungul gurii de ca raspuns la cresterea tarmului ar limita modul in gestionarea integritatii
varsare la stavilarului Periboina, nivelului marii. Aceasta ar care bariera este capabila sa barierei pe masura ce
dar acesta este dispus in spate fata putea implica reprofilarea si raspunda la ridicarea aceasta migreaza catre
de coasta in cadrul intrarii in lac. redistributia / reciclarea nivelului marii, ar avea tarm este considerata cea
Prin urmare FI ar fi o continuare a mecanica a nisipului din impact asupra Zonei de mai potrivita.
situatiei curente. fata barierei catre spate. Protectie Speciala a Marii Implementarea optiunii
Desi acest lucru ar putea Negre (SAP) si ar avea de strategice ar trebui
Frontul trece in prezent printr-o gestiona riscurile pentru asemenea atat un impact
eroziune frecventa, cu migrarea realizata luand in
Lacul Razim, ar avea de vizual cat si un impact considerare celula de
barierei catre tarm prin procesele asemenea un impact ecologic asupra barierei.
de supra-spalare. Acestea ar putea coasta (de la Zatoane
semnificativ asupra pana la Portul Midia) in
creste in viitor din cauza cresterii morfologiei plajei bariera si Pentru intregul sub-sector,
nivelului marii. Exista prin urmare general, deoarece acesta
a habitatelor. Ar avea de ar putea fi luata in
un risc crescut de formare a unei este un sistem de plaja
asemenea un impact asupra considerare innisiparea
sparturi, ce ar putea avea un bariera continuu. Se
caracterului neatins al zonei. artificiala a plajei; insa nu ar
impact asupra ecologiei recomanda o analiza
fi suficiente beneficii
ecosistemului foarte protejat al completa a Planului de
economice, in special
lacului Razelm si al Rezervatiei Management al Lacului
deoarece intregul sistem al
Biosferei Delta Dunarii. Razim pentru a evalua
barierei ar trebui luat in
riscul incursiunii
considerare.
salinitatii in lac si orice
masuri de reducere a
acestor efecte ce ar putea
fi necesare.
U U FI / RC
Pagina 182
Analiza optiunilor
sau solitar)
Chituc Acesta este un front preponderent In prezent nu exista In prezent, nu ar exista nicio Aceasta optiune strategica In prezent, o optiune
natural, caracterizat prin plaje justificare economica pentru justificare economica pentru nu este potrivita pentru strategica fara
compuse dintr-o serie de bariere cu RC, deoarece nu se acorda stabilirea pozitiei liniei de acest front (vezi sectiunea interventie este cea mai
plaja relicta. Exista o structura beneficii. Insa, ca parte a tarm curente. Insa, aceasta 5.3.2.4) potrivita in aceasta
scurta la gura de varsare a oricarei noi scheme turistice, ar putea fi afectata daca locatie cu evolutie
stavilarului Edighiol. RC ar putea fi considerata in dezvoltarea progreseaza pe naturala de interes
FI ar insemna o continuare a scopul crearii habitatului, si baza Planului Zonal Urban pentru mediu.
situatiei curente pentru o mare ar implica o retragere mai aprobat. Implementarea optiunii
parte a coastei. In prezent coasta degraba decat o protectie a Protectia grea de-a lungul strategice ar trebui
este in general stabila si se liniei tarmului. tarmului posterior ar afecta realizata luand in
confrunta doar cu o eroziune caracterul de functionare considerare celula de
redusa, ce va avea ca rezultat naturala al acestui front, in coasta (de la Zatoane
refacerea depozitelor plajei relicte, timp ce o optiune usoara pana la Portul Midia) in
cu transport ulterior catre sud. precum o innisipare general, deoarece acesta
In prezent exista putine active artificiala a plajei ar putea este un sistem de plaja
socio-economice supuse riscului, permite zonei sa continue sa bariera continuu.
desi au existat Planuri Zonale evolueze mai natural Dezvoltarea propusa
Urbane aprobate pentru noua oferind in acelasi timp o conform Planului Zonal
dezvoltare. Exista de asemenea un protectie impotriva Urban trebuie analizata
sanctuar si un habitat protejat inundatiilor si eroziunii. O iar dezvoltatorii trebuie
pentru pasari in cadrul Rezervatiei schema de innisipare sa fie constientizati
Biosferei Delta Dunarii potential artificiala a plajei, insa, ar privind riscurile
expusa riscului de eroziune si necesita probabil unele eroziunii.
inundatii. structuri de control; altfel
sedimentele ar fi pierdute
catre sud. Impactul acestei
celule asupra altor zone din
vecinatate trebuie de
asemenea luat in
considerare.
Pagina 183
Analiza optiunilor
sau solitar)
U FI
Corbu (Cap Acest sub-sector consta din plaje O optiune strategica a RC ar Deoarece coasta este in Aceasta optiune strategica Deoarece acest front este
Midia) buzunar la baza falezelor. Desi nu implica folosirea de sisteme prezent un canal pentru nu este potrivita pentru in creste in prezent in
exista protectie de-a lungul acestei de protectie pentru sedimente, ar fi nepotrivit sa acest front (vezi sectiunea mod natural, si nu exista
fasii, zona este afectata semnificativ incetinirea eroziunii, se construiasca sisteme de 5.3.2.4) sisteme de protectie, o
de cheiul din Portul Midia. O precum un o consolidare protectie grele si sa se optiune strategica fara
optiune strategica FI presupune ca joasa, dar acest lucru nu este modifice caracterul de interventie este foarte
aceste structuri sa ramana si ca prin potrivit aici deoarece functionare naturala a potrivita.
urmare situatia curenta sa falezele nu asigura sediment acestui front.
continue. pentru plaja si nu sunt In cazul in care, indiferent
Exista un numar de active socio- desemnate pentru de motiv, constructiile de pe
economice in cadrul frontului expunerile lor geologice. O faleza prezinta risc pe viitor,
Corbu ce includ locuitul, comertul consolidare ar avea de ar putea fi considerate
si turismul, precum si depozite de asemenea impact asupra diferite optiuni, precum
piatra de var. Insa, frontul creste in integritatii locatiilor Natura innisiparea artificiala a
prezent si prin urmare exista un 2000. plajei sau consolidarile, dar
risc redus de eroziune. Coasta de este putin probabil sa existe
aici se asteapta sa ramana stabila suficiente beneficii
sau un canal de sedimente atata economice pentru a sprijini
timp cat digurile raman. FI este o optiune strategica ML si sa
posibil sa fie benefic pentru aiba impact asupra siturilor
locatiile Natura 2000 in aceasta Natura 2000 (in special SAP
zona. Marea Neagra si Corbu
pana la Lacurile Tasul) iar
peisagistica ar trebui luata
in considerare.
FI
Portul Midia Nu este cazul. Nu este cazul. Structurile sunt structuri de O optiune strategica de Se presupune ca
port mai degraba si avansare a linei ar permite structurile portuare, care
navigatie decat structurile asanarea zonei sau spatii nu sunt structuri de
Pagina 184
Analiza optiunilor
sau solitar)
de protectie a coastei si prin mai mari pentru navigatie protectie costiera desi
urmare nu sunt luate in ca parte a operatiilor influenteaza procesele
considerare de acest raport. portuare. Digurile se extind de coasta, vor fi
Se presupune pur si simplu deja dincolo de profilul mentinute.
ca acestea vor ramane si activ al plajei astfel incat
prin urmare in contextul schimbari mici nu ar fi
acestui raport, se va aplica o asteptate a avea un impact
optiune strategica ML. semnificativ asupra
Lucrarile asociate acestei proceselor de coasta. Insa,
optiuni au potentialul de a avansul semnificativ ar
afecta semnificativ locatiile putea avea un impact
Natura 2000 si pot necesita negativ in celulele de
considerarea suplimentara sedimente de la nord sau
in ce priveste Directivele CE sud. Avansarea liniei ar
privind Habitatul si avea de asemenea un
Pasarile. impact potential advers
asupra locatiilor Natura
2000 (in special in SAP
Marea Neagra si Lacurile
Corbu – Tasul).
ML
Pagina 185
Figura 5.8 Strategia recomandata – Unitatea nordica al litoralului romanesc
Pagina 186
5.3.2.6 Unitatea sudica
Tabelul 5.5 Sumarul optiunilor strategice de protectie costiera pentru Unitatea sudica
Analiza optiunilor
Mentinerea Liniei (ML) Optiunea strategica
sediment Fara Interventie (FI) Avansarea Liniei (AL) indica folosirea
sau solitar)
Golful Mamaia Navodari Nord Acest sub-sector se caracterizeaza O optiune strategica de RC Deoarece linia tarmului este Aceasta optiune strategica Deoarece acest front este
– Capul Midia printr-o plaja bariera in frontul nu ar fi potrivita deoarece in prezent stabila, nu exista nu este potrivita pentru in prezent stabil, o
pana la Portul lacului Siutghiol. Frontul este in constructia unei structuri de nicio justificare pentru acest front (vezi sectiunea optiune strategica de
Constanta general stabil datorita protectiei protectie inapoi ar avea ca asigurarea sistemelor de 5.3.2.4) fara interventie este cea
oferite de cheiul sudic al Portului rezultat pierderea activelor protectie. Insa, in cazul in mai potrivita pentru
Midia, si exista o acumulare de din cadrul orasului care frontul incepe sa se sub-sectorul Navodari
sedimente imediat la sud de Navodari. erodeze, poate fi necesar un Nord.
structura. Insa este vulnerabila la mijloc de protejare a
furtunile sud-estice. orasului Navodari. O
FI este o continuare a abordarii de optiune strategica de ML,
management existente, deoarece nu folosind structuri tari, nu ar
exista sisteme de protectie. Plaja fi potrivita pentru Navodari
asigura in prezent protectia Nord deoarece aceasta ar
naturala pentru activele socio- modifica functionarea
economice din Navodari. Insa, in naturala a plajei bariera, si
cazul in care acest front incepe sa se ar limita modul in care
erodeze, ar exista active urbane aceasta poate raspunde
semnificative supuse riscului. ridicarii nivelului marii.
Insa, innisiparea artificiala
sau remodelarea plajei ar
permite managementul
strategic al activelor
economice si urbane care in
caz contrar ar fi in pericol.
Aceasta ar fi o optiune
scumpa, si ar trebui aplicata
strategic pentru intreaga
Pagina 187
Analiza optiunilor
sau solitar)
lungime a golfului pentru a
acea succes. Daca aceasta
optiune ar fi inaintata, ar fi
necesara o apreciere
suplimentara a aplicatiilor
sale asupra SAP Marea
Neagra.
U FI
Navodari Sud Exista o plaja bariera care RC in acest sub-sector ar Desi linia tarmului se Aceasta optiune strategica Deoarece ratele de
protejeaza lacul Siutghiol de mare. insemna constructia unei confrunta cu eroziune, rata nu este potrivita pentru eroziune sunt in prezent
Varful barierei este construit, cu structuri de protectie inapoi este in prezent mica. Insa in acest front (vezi sectiunea scazute, si exista active
facilitati rezidentiale si turistice, si pentru a proteja activele cazul in care aceasta va 5.3.2.4) socio-economice limitate
infrastructura locala. Plaja trece in construite si de mediu creste ar aparea riscul supuse riscului, cea mai
prezent printr-o eroziune slaba. supuse riscului. Insa exista o pentru proprietatile si potrivita optiune
O optiune strategica a FI ar oportunitate redusa pentru infrastructura construite pe strategica pentru acest
insemna o continuare a practicii de acest lucru, deoarece ar avea plaja bariera, precum si front neaparat este fara
management curente deoarece ca rezultat pierderea unui pentru lacul protejat interventie.
frontul nu este aparat. numar din aceste active, si Siutghiol.
prin urmare aceasta optiune O optiune strategica de ML,
Insa, eroziunea in curs ar duce la strategica nu este
cresterea riscului de eroziune si prin constructia de sisteme
considerata potrivita. de protectie grele, ar fi
inundatii asupra constructiei
barierei din spate, si inundatia nepotrivita deoarece ar
salina a SAP Lacul Siutghiol (situl limita functionarea naturala
Natura 2000). a plajei bariera.
Interventia prin folosirea
unei optiuni usoare precum
innisiparea artificiala a
plajei ar permite
managementul riscului
pentru tarmul din spate,
Pagina 188
Analiza optiunilor
sau solitar)
permitand in acelasi timp
proceselor naturale sa
continue. Insa, aceasta
optiune ar trebuia aplicata
ca parte a unei strategii
pentru intreaga plaja bariera
pentru ca aceasta sa aiba
succes. In plus, ar trebui
acordata atentie impactului
unei optiuni de mentinere a
liniei asupra integritatii
siturilor Natura 2000 (SAP
Lacul Siutghiol si SAP
Marea Neagra).
U FI
Mamaia Nord Frontul Mamaia Nord este in In acest sub-sector, o Acest front este in prezent Aceasta optiune strategica Cea mai potrivita
centrul plajei bariera din frontul optiune strategica de RC ar supus eroziunii, si sunt nu este potrivita pentru optiune strategica
Lacului Siutghiol. Transportul implica constructia unei proprietati supuse riscului acest front (vezi sectiunea pentru acest front este
sedimentelor se face catre nord, si structuri de protectie inapoi. imediat in spatele plajei. O 5.3.2.4) ML, pentru a permite
exista o lipsa de sedimente Insa exista active turistice optiune strategica de ML ar protectia activelor socio-
proaspete ca urmare a sistemelor semnificative amplasate de- permite sistemelor de economice impotriva
de protectie din Centrul si sudul a lungul tarmului din spate, protectie sa fie construite inundatiei si eroziunii.
Mamaia. Prin urmare frontul se care s-ar pierde prin pentru a proteja aceste Aceasta optiune
confrunta cu o eroziune usoara. urmare. Astfel, aceasta active contra inundatiei si strategica ar reduce
Terenul dintre plaja si lac este optiune strategica, care ar fi eroziunii de coasta, si riscul pe termen lung al
dezvoltat; Mamaia este o statiune scumpa de construit, si ar pentru a minimiza riscul de incursiunii apei sarate in
turistica importanta. duce la o pierdere a distrugere pentru SAP Lacul SAP Lacul Siutghiol dar
O optiune strategica a FI inseamna beneficiilor, nu ar fi Siutghiol. are potentialul de a
o continuare a optiunii strategice justificabila din punct de Insa, sistemele de protectie afecta integritatea SAP
de management curente deoarece vedere economic, si prin ar trebui implementate intr- Marea Neagra. Aceasta
urmare nu este considerata optiune strategica ar
Pagina 189
Analiza optiunilor
sau solitar)
frontul este in prezent neaparat. potrivita. un mod strategic, avand in trebui implementata
Insa, exista active turistice vedere lungimea totala a dandu-se importanta
semnificative care ar fi supuse plajei si prin urmare cuvenita proceselor
riscului de inundare si eroziune, optiunile usoare precum naturale ale intregii
inclusiv un numar de proprietati innisiparea artificiala a plaje, astfel ca optiunile
care sunt construite in afara pe plajei ar fi mai potrivite usoare sunt preferate.
plaja, catre mare fata de linia decat constructia sistemelor
naturala a plajei. In cazul in care de protectie grele. Sistemele
apare o ruptura in plaja bariera, pe de protectie grele pot duce
termen lung sau daca ritmul la probleme in zonele din
eroziunii creste semnificativ, ar aval ale plajei, au
exista riscul incursiunii apei sarate potentialul de a avea impact
in ecosistemul cu apa dulce al SAP asupra SAP Marea Neagra
Lacul Siutghiol; un sit al Natura (un sit Natura 2000) si ar
2000. putea afecta valoarea
atractivitatii si caracterul
estetic al acestei importante
zone turistice.
U ML(U)
Mamaia Centru Mamaia Centru este La Centrul Mamaia o Deoarece aceasat zona este Aceasta optiune strategica Ca urmare a importantei
caracterizataprintr-o plaja bariera, optiune strategica de RC ar in prezent protejata, o nu este potrivita pentru turismului pentru
delimitata de constructii turistice, si insemna constructia unei optiune strategica de ML ar acest front (vezi sectiunea economia locala si a
prezenta a doua situri desemnate structuri de protectie in putea insemna ca sistemele 5.3.2.4) numarului de active
Natura 2000; SAP Lacul Siutghiol si spate pentru a asigura de protectie existente sa fie supuse riscului, ML este
SAP Marea Neagra. Exista o serie protectia pentru activele reabilitate. Insa, deoarece cea mai potrivita
de diguri in larg, dar acestea sunt semnificative (construite si acestea sunt ineficiente, este optiune. Aceasta are
puternic degradate. naturale) supuse riscului. mai probabil ca noi sisteme potentialul de a afecta
FI ar insemna ca aceste structuri nu Insa, acest lucru nu se de protectie sa fie construite SAP Marea Neagra dar
ar fi mentinute. Acestea sunt justifica din punct de vedere pentru a asigura protectia ar permite protectia
ineficiente iar zona in prezent in economic ca urmare a impotriva eroziunii. continua a habitatelor de
numarului de proprietati Sistemele de protectie grele apa dulce desemnate ale
Pagina 190
Analiza optiunilor
sau solitar)
eroziune. Odata ce aceste sisteme amplasate imediat in ar trebui luate in Lacului Siutghiol.
de protectie cedeaza (lucru ce se interiorul plajei, care s-ar considerare strategic date Aceasta optiune
asteapta in circa 5 ani), o perioada pierde astfel. Prin urmare fiind lungimea totala a plajei strategica ar trebui
de eroziune accelerata este de aceasta optiune strategica si impactul potential asupra implementata cu cat mai
asteptat, crescand riscul asupra nu este considerata potrivita sub-sectoarelor vulnerabile multa consideratie
activelor socio-economice ale pentru acest front. catre nord. Numeroasele pentru procesele
statiunii turistice si posibil pe active socio-economice care naturale ale intregii plaje
termen lung asupra habitatelor de sunt inprezent construite pe bariera, astfel ca se
apa dulce ale SAP Lacul Siutghiol. partea dinspre mare a prefera optiunile usoare.
limitei plajei naturale ar fi O dezvoltare
pierdute daca sistemele de suplimentara pe plaja
protectie ar fi construite pe activa trebuie evitata
aceasta limita. Sistemele de deoarece zona este
protectie grele pot afecta de supusa riscului ridicat al
asemenea integritatea SAP eroziunii si supra-
Marea Neagra (un sit spalarii in timpul
Natura 2000), si valoarea de furtunilor.
atractivitate si estetica a
plajei in aceasta statiune
turistica importanta. Prin
urmare optiunile usoare,
precum innisiparea
artificiala a plajei sunt
recomandate, posibil in
asociere cu digurile de larg.
Digurile de larg au
avantajul asigurarii unui
mediu stabil pentru
cresterea crustaceelor, o alta
sursa de sedimente a plajei.
U ML (U)
Pagina 191
Analiza optiunilor
sau solitar)
Mamaia Sud Mamaia Sud se caracterizeaza prin Implementarea optiunii Sistemele de protectie Aceasta optiune strategica Ca urmare a importantei
capatul sudic al Lacului Siutghiol si strategice RC la Mamaia curente sunt in stare precara nu este potrivita pentru turismului pentru
plaja bariera cu frontul spre ea. Sud ar insemna ca sistemele si se asteapta sa cedeze in acest front (vezi sectiunea economia locala si a
Plaja este mentinuta artificial de protectie existente nu ar circa 5 ani. O optiune 5.3.2.4) numarului de active
printr-o serie de diguri in larg si fi mentinute, iar o structura strategica de ML ar putea socio-economice, ML
diferite structuri conectate la tarm; de protectie nu ar fi insemna ca sistemele de este cea mai potrivita
insa plajele sunt inguste si se construita. Aceasta ar protectie existente sunt optiune pentru Mamaia
erodeaza. Plaja este sustinuta de permite protectia majoritatii reabilitate. Insa, deoarece Sud. Aceasta are
statiunea turistica Mamaia. activelor socio-economice si sunt ineficiente, este mai potentialul de a afecta
O optiune strategica FI nu ar fi de mediu, dar ar putea avea probabil ca noi sisteme de SAP Marea Neagra si
potrivita deoarece aceasta ar ca rezultat eroziunea protectie sa fie construite sa prin urmare se
insemna ca digurile din larg accelerata a plajei, care este se recurga la innisiparea recomanda optiuni moi
existente nu ar fi mentinute. Ele principala valoare artificiala a plajei pentru a pentru crearea si
sunt in prezent ineficiente si in economica a statiunii. asigura protectia impotriva sustinerea unei plaje
stare precara si se asteapta sa Constructia unei astfel de eroziunii costiere. largi.
cedeze in mai putin de 5 ani. structuri de protectie in Constructia sistemelor de Aceasta optiune
spate ar avea ca rezultat protectie grele ar trebui strategica ar trebui
Frontul se erodeaza deja. Mamaia pierderea unora dintre luata in considerare
este una din principalele statiuni implementata cu cat mai
activele socio-economice strategic data fiind multa consideratie
ale Romaniei si exista active socio- principale care sunt lungimea totale a plajei
economice semnificative supuse pentru procesele
amplasate imediat catre bariera, deoarece orice naturale ale intregii plaje
riscului inclusiv hotelurile si tarmul plajei, si prin urmare sisteme de protectie
restaurantele si infrastructura bariera, astfel ca se
aceasta optiune strategica, construite aici pot afecta prefera optiunile moi.
asociata. FI are potentialul de a care ar fi de asemenea bariera in calea
afecta semnificativ integritatea scumpa, nu ar fi justificabila sedimentelor dinspre nord. O dezvoltare
sitului Natura 2000 la Lacul economic. Mentinerea liniei are de suplimentara a
Siutghiol dar poate aduce beneficii asemenea potentialul de a proprietatilor (de ex.
SAP Marea Neagra. Nu este afecta semnificativ Restaurante, baruri,
considerata potrivita pentru a integritatea SAP Marea magazine etc.) pe plaja
permite proceselor naturale sa Neagra (un sit Natura 2000). activa trebuie evitata
continue de-a lungul acestui front Deoarece plaja este de o deoarece zona este
mentinut artificial si semnificativ supusa riscului ridicat al
Pagina 192
Analiza optiunilor
sau solitar)
din punct de vedere economic mare valoare socio- eroziunii si supra-
datorita pierderii potentiale a economica pentru statiune, spalarii in timpul
activelor socio-economice. optiunile usoare de creare si furtunilor.
retinere a plajei sunt
recomandate, posibil in
asociere cu sistemele de
protectie grele. Digurile de
larg au avantajul oferirii
unui mediu stabil pentru
cresterea crustaceelor, o alta
sursa de sediment a plajei.
U ML (U)
Tomis Nord Zona Tomis Nord este caracterizata O optiune strategicade RC Protectiile exitente la Tomis Aceasta optiune strategica O optiune strategica a
prin faleze ce marginesc plajele la Tomis Nord nu ar fi Nord sunt in prezent intr-o nu este potrivita pentru mentinerii liniei ar fi
inguste, mentinute artificial printr- potrivita aici, din cauza stare ce variaza de la acest front (vezi sectiunea recomandata la Tomis
o serie de structuri, inclusiv diguri faptului ca ar fi acceptabil la foarte 5.3.2.4) Nord unde exista active
si epiuri. Tomis Nord apartine de implementata ca o linie de deteriorat si este de asteptat semnificative supuse
orasul Constanta, aici existand aparare mult retrasa, sa cedeze in maximum 5 riscului eroziunii de
numeroase active socio-economice. probabil sub forma unei ani. O optiune strategica de coasta. O optiune
In unele sectiuni ale falezei s-a consolidari a bazei falezei. ML ar putea insemna o strategica ce combina
depozitat la baza pietris si balast Acest lucru doar ar incetini reabilitare a structurilor sistemele de protectie
provenit din demolari, intr-o eroziunea falezei, in loc sa o existente, sau construirea grele cu optiuni usoare
incercare nereusita de a stabiliza impiedice, si ar duce la unora noi sau a unor plaje este recomandata atat
falezele si de a reduce viteza pierderea unor importante artificiale. In aceasta zona, pentru protectia
eroziunii. active socio-economice. unele protectii sunt intr-o impotriva inundatiilor la
La ora actuala, zona este in proces stare mai buna decat altele, furtuni extreme cat si
de eroziune, iar protectiile existente prin urmare, ar fi mai impotriva eroziunii si
sunt in general intr-o stare precara. probabila o combinatie intre mentinerea valorii de
O optiune strategica a FI ar masurile de mentinere si atractivitate a zonei.
insemna ca aceste structuri nu vor imbunatatire, pentru a oferi Considerarea impactului
o protectie continua asupra siturilor Natura
Pagina 193
Analiza optiunilor
sau solitar)
fi mentinute. Este de asteptat sa impotriva eroziunii. Aceasta 2000 va fi necesara
cedeze in mai putin de 5 ani, iar ar face posibila protejarea conform Directivelor UE
ulterior este de asteptat sa urmeze unor importante active privind Habitatele si
o perioada de eroziune accelerata. socio-economice din zona, Pasarile.
Acest fapt nu ar fi indicat in sub- inclusiv facilitati turistice. Digurile de larg si
sectorul in respectiv, din cauza Totusi, pastrarea liniei ar structurile de stabilizare
activelor aflate in risc in urma putea afecta integritatea a plajei prezinta
eroziunii, fiind incluse aici activele SAP Marea Neagra (un site avantajul crearii unui
comerciale, rezidentiale si al Natura 2000). In mediu stabil pentru
industriale, precum si consecinta, este cresterea crustaceelor, o
infrastructura aferenta. FI va aduce recomandabila o combinatie sursa de sediment a
probabil beneficii pentru SAP cu optiune usoara, cum ar fi plajei care poate de
Marea Neagra Natura 2000, cu plaje mentinute prin diguri asemenea ajuta la
exceptia cazului in care exista risc de stabilizare sau alte imbunatatirea calitatii
de poluare in urma deseurilor de constructii. Aceasta ar oferi apei.
demolare din groapa ecologica in o protectie mai durabila
fata falezelor. decat structurile grele care
cauzeaza reflectarea
valurilor si eroziunea
tarmului, si ar ajuta la
mentinerea sau
imbunatatirea valorii
turistice si atractivitatii
acestei zone.
U ML (U)
Tomis Sud Tomis Sud este format din plaje O optiune strategica de RC Sistemele de protectie Aceasta optiune strategica O optiune strategica a
mentinute artificial, cu o varietate nu ar fi indicata la Tomis existente sunt in prezent in nu este potrivita pentru mentinerii liniei este
de protectii grele, incluzand diguri Sud, deoarece ar presupune stare de la buna la slaba si se acest front (vezi sectiunea considerata cea mai
sparge-val de larg. Plaja este construirea unei noi asteapta sa cedeze in 10 ani. 5.3.2.4) potrivita la Tomis Sud
marginita de faleze, care au, pe structuri de protectie, O optiune strategica de ML unde exista active socio-
alocuri, pietris si balast provenit probabil ca o consolidare a ar putea insemna ca economice semnificative
Pagina 194
Analiza optiunilor
sau solitar)
din demolari depozitat la baza, bazei falezei. Aceasta ar sistemele de protectie supuse riscului
intr-o incercare nereusita de a le actiona doar ca o masura de existente sunt reabilitate, inundatiei sau eroziunii
stabiliza si ca parte a dezvoltarii incetinire a eroziunii, dar nu sau sunt construite noi de coasta.
urbane a orasului Constanta. ar reduce riscul de eroziune sisteme de protectie si plaje
Principala plaja turistica a pentru un numar artificiale. Pe acest front,
Constantei este situata in semnificativ de active socio- unele din sistemele de
perimetrul acestui front. La ora economice aflate pe faleza. protectie sunt intr-o stare
actuala, plaja este stabila. Acest mai buna decat altele, si
front este afectat de cheiurile prin urmare o combinatie a
Portului Constanta, in imediata mentinerii si imbunatatirii
apropiere la sud, care se presupune este probabila, pentru a da o
ca vor fi mentinute. Protectiile protectie curenta tarmului
existente nu vor fi mentinute in impotriva eroziunii. Totusi,
cadrul optiunii strategice FI. Dat mentinerea liniei ar putea
fiind faptul ca starea lor actuala afecta integritatea SAP
variaza intre acceptabil si foarte Marea Neagra (un site al
degradat, este de asteptat sa cedeze Natura 2000). In consecinta,
in cel mult 10 ani. Desi linia pentru frontul aflat la nord
tarmului este in prezent stabila, de Portul Tomis, ar fi de
aceasta se datoreaza naturii recomandat o combinatie de
artificiale a frontului si, in urma optiuni usoare, cum ar fi
cedarii protectiilor, este de asteptat innisiparea artificiala, cu
sa se produca o eroziune rapida. diguri de stabilizare a plajei
Aceasta nu ar fi o varianta de dorit, si sau epiuri pentru frontul
din numeroaselor active socio- din nord al Portului Tomis.
economice care s-ar afla in pericol Aceasta ar asigura o
in urma inundarii coastei si, mai protectie mai durabila decat
ales, a eroziunii. Acestea includ sistemele de protectie grele
active comerciale, rezidentiale si care cauzeaza reflectarea
industriale, precum si valurolor si eroziunea
infrastructura aferenta. FI va aduce tarmului. Acest lucru nu ar
probabil beneficii pentru SAP fi potrivit intre Porturile
Pagina 195
Analiza optiunilor
sau solitar)
Marea Neagra Natura 2000, dar ar Tomis si Constanta unde
putea in acelasi timp sa o puna in modernizarea si
pericol, din cauza materialelor reconstructia sistemelor de
poluante rezultate in urma protectie existente ar fi
deseurilor din groapa din fata recomandata.
falezelor.
U ML (U)
Portul Nu e cazul. Nu e cazul. Structurile sunt mai degraba O optiune strategica de Se presupune ca
Constanta structuri de port si de avansare ar permite structurile portuare care
navigatie decat structuri de revendicarea terenului sau nu sunt structuri de
protectie a coastei si, de existenta unor zone mai protectie a coastei, chiar
aceea, nu sunt luate in mari pentru navigatie, ca daca influenteaza
considerare in prezentul parte a operatiunilor din procesele costiere, vor fi
raport. Se presupune pur si port. Digurile portuare se pastrate.
simplu ca acestea vor extind deja mai departe de
ramane si, drept urmare, in profilul activ al plajei, asa ca
sensul acestui raport, se va se presupune ca unele mici
aplica o optiune strategica modificari nu vor avea un
ML. Este posibil sa fie impact semnificativ asupra
necesara luarea in proceselor de coasta. Insa, o
considerare a Directivei avansare semnificativa ar
Pasari in ceea ce priveste putea avea impact negativ
impactul lucrarilor din asupra celulelor de
aceasta optiune la Aria de sedimente de la nord si de la
Protectie Speciala sud, iar lucrarile pentru
Avifaunistica (SAP) Marea avansarea liniei ar putea
Neagra. avea un efect negativ asupra
Ariei de Protectie Speciala
Avifaunistica (SAP) Marea
Neagra (sit Natura 2000).
Pagina 196
Analiza optiunilor
sau solitar)
ML
Eforie – Capul Eforie Nord Eforie Nord este un front cu faleze Pentru acest front cu faleze, Apararile existente la Eforie Aceasta optiune strategica Mentinerea liniei este
Tuzla alcatuit din mici golfulete artificiale RC ar insemna ca structurile Nord sunt in general in nu este potrivita pentru cea mai potrivita optiune
inguste, separate de structuri existente sa fie lasate sa se stare proasta si mare parte acest front (a se vedea strategica pentru Eforie
costiere. La capatul dinspre sud, deterioreze iar la baza din plaja retinuta anterior a sectiunea 5.3.2.4). Nord, pentru
frontul este alcatuit dintr-o falezei se vor lua masuri de fost pierduta. O optiune continuarea protejarii
platforma naturala cu putine incetinire a eroziunii, strategica ML ar permite ca bunurilor socio-
sedimente. Exceptia se afla in precum consolidarea bazei apararile sa fie reconstruite economice supuse
apropierea noului port turistic, acestora. Acest lucru ar fi sau inlocuite si plajele sa fie riscului de eroziune.
unde exista o plaja relativ lata si scump si nu ar fi justificat innisipate artificial, pentru a Se recomanda o
sanatoasa. Interiorul este dezvoltat, din punct de vedere crea un sistem mai durabil. abordare bazata pe
iar Eforie este o statiune turistica economic, din cauza Aceasta ar facilita innisiparea artificiala a
importanta. Acest front este afectat importantei bunurilor managementul si reducerea plajei si pe structuri de
de digurile Portului Constanta, la construite pe faleze si riscului la eroziune a protectie cu diguri de
nord, care se presupune ca vor fi importantei socio- falezelor. In functie de larg. Digurile de larg si
pastrate. economice a plajei. De natura structurilor structurile de stabilizare
Diferitele structuri costiere aceea, aceasta optiune implementate, ar putea a plajei au avantajul de a
existente ar putea fi distruse daca strategica nu ar fi potrivita exista un impact pozitiv oferi un mediu stabil
se adopta o optiune strategica FI. pentru Eforie Nord. asupra valorii estetice si de pentru cresterea
Majoritatea apararilor sunt in stare atractie a plajei. Mentinere molustelor si
proasta si se presupune ca vor ceda liniei insa, poate afecta crustaceelor, o sursa de
in termen de 10 ani (cu exceptia integritatea siturilor Natura sedimente de plaja care
portului turistic). Dupa aceasta, 2000. poate imbunatati
este posibil sa existe o eroziune calitatea apei. Insa, este
rapida si sistemul ar reveni la posibil ca ML sa afecteze
faleze erodate natural cu foarte Aria de Protectie
putina plaja sau deloc. Acest lucru Speciala Avifaunistica
nu ar fi potrivit din cauza Marea Neagra si este
numarului de bunuri socio- nevoie de studii
economice semnificative asociate ulterioare cu privire la
Pagina 197
Analiza optiunilor
sau solitar)
acestei statiuni turistice. FI va evita acest sit Natura 2000, din
impactul asupra Ariei de Protectie perspectiva Directivei
Speciala Avifaunistica Marea Pasari a UE.
Neagra, insa exista posibilitatea ca
FI sa erodeze (ducand la
comprimarea coastei) dunele din
portul turistic si caracteristicile lor
principale de la SCI Dunele de la
Agigea (sit Natura 2000) si rezerva
naturala nationala pe termen lung.
U ML (U)
Eforie Centru Acest front este caracterizat de o O optiune strategica RC ar O optiune strategica ML la Aceasta optiune strategica Cea mai potrivita
plaja bariera care separa Aria de insemna dezvoltarea unei Eforie Centru ar permite ca nu este potrivita pentru optiune strategica
Protectie Speciala Avifaunistica structuri de protectie bunurile socio-economice acest front (a se vedea pentru frontul Eforie
(SAP) Lacul Techirghiol de Marea retrase. Desi acest lucru ar importante sa fie protejate sectiunea 5.3.2.4). Centru ar fi mentinera
Neagra. Partea din spate a plajei permite protejarea Lacului de inundatie si de riscul de liniei, pentru a continua
bariera este dezvoltata cu o sosea Techirghiol, din punct de eroziune. Aceasta ar putea fi protejarea bunurilor
dubla, cale ferata costiera si bunuri vedere al mediului, este implementata prin pastrarea socio-economice de
socio-economice asociate statiunii necorespunzator pentru si modernizarea structurilor riscul de inundatie si
turistice. In prezent, frontul se zona puternic dezvoltata a existente, care se presupune eroziune costiera.
erodeaza, avand partea de nord a plajei bariera si a legaturilor ca vor ceda in termen de 5 Se recomanda o
plajei relativ sanatoasa si sectiunea de transport importante. ani (cu exceptia noilor abordare bazata pe
de sud ingusta. Modificarea proceselor structuri din partea de sud). innisiparea artificiala
O optiune strategica FI ar insemna costiere ca urmare a RC ar Ar putea insemna, de aplajei. Ar fi necesara
ca nu se va initia nicio interventie putea afecta semnificativ asemenea, construirea unor atentie suplimentara
de management a eroziunii bancurile de nisip si barele noi protectii, in combinatie pentru atenuarea
prezente la Eforie Centru si ca de sedimente maloase ale cu innisiparea artificiala a efectelor asupra plajei
structurile existente pot ceda. La plajei submerse de la Eforie plajei pentru pastrarea submerse de la Eforie
capatul dinspre sud al plajei s-a Nord (SCI) la portul de valorii de atractie a Nord la Sud( SCI) si ale
construit un zid de protectie, care ambarcatiuni Eforie Sud,, si frontului. Insa ar fi nevoie Ariei de Protectie
Aria de Protectie Speciala de atentie suplimentara data
Pagina 198
Analiza optiunilor
sau solitar)
se presupune ca va rezista timp de Avifaunistica Marea Neagra protejarii plajei submerse de Speciala Avifaunistica
15-20 de ani. Insa digurile – acest lucru ar necesita la Eforie Nord la Eforie Sud (SAP) Marea Neagra,
submerse pot ceda in mai putin de consideratii suplimentare (SCI) si a Ariei de Protectie conform Directivelor
5 ani. Dupa pierderea protectiei, din perspectiva Directivelor Speciala Avifaunistica (SAP) Habitate si Pasari ale CE.
eroziunea va fi accelerata si va CE Habitate si Pasari. Marea Neagra. In functie de
spori riscul pentru bunurile socio- modul de implementare,
economice importante, legaturile aceasta optiune strategica
de transport strategice importante trebuie sa ia in considerare
si, pe termen lung, pentru Aria de fie protectii locale fie
Protectie Speciala Avifaunistica mutarea constructiilor, acolo
(SAP) Lacul Techirghiol. In cazul in unde acestea au fost
care eroziunea creste si este amplasate pe partea dinspre
strapunsa plaja bariera, va exista mare a limitei plajei
un impact negativ asupra naturale, constructii care
ecosistemului hipersalin al Lacului altfel ar fi supuse riscului de
Techirghiol. Pe de alta parte, eroziune in mod deosebit.
optionea FI ar evita impactul Optiunea strategica ML ar
asupra Ariei de Protectie Speciala putea fi implementata
Avifaunistica (SAP) Marea Neagra utilizand optiuni usoare,
si asupra habitatelor de la Plaja precum innisiparea
submersa de la Eforie Nord(SCI), artificiala a plajei, care insa
sit de importanta comunitara (situri ar putea necesita re-
Natura 2000) innisipari regulate.
Numarul si importanta bunurilor Elaborarea unei solutii
supuse riscurilor, duc la concluzia potrivite ar necesita o
ca FI nu ar fi o optiune strategica colaborare apropiata cu
potrivita pentru Eforie Mijloc. autoritatile de mediu pentru
gestionarea riscului la care
sunt supuse locatiile in
cauza.
Pagina 199
Analiza optiunilor
sau solitar)
U ML(U)
Eforie Sud La Eforie Sud, exista o serie de O optiune strategica RC ar La Eforie Sud, optiunea Aceasta optiune strategica Mentinerea liniei este
golfuri artificiale protejate de o insemna construirea unor strategica ML ar permite nu este potrivita pentru cea mai potrivita optiune
serie de structuri de protectie, structuri de protectie care se reconstruirea sau inlocuirea acest front (a se vedea strategica pentru Eforie
printre care se numara diguri erodeaza incet la baza structurilor de protectie sectiunea 5.3.2.4). Sud, unde exista
modificate si structuri gen falezelor, permitand in ineficiente existente si numeroase bunuri socio-
promontorii artificiale. Plajele sunt acelasi timp structurilor de innisiparea artificiala a economice supuse
inguste si in eroziune in fata unor protectie existente sa plajelor, cu scopul de a riscului de eroziune
faleze, ale caror coronamente fac cedeze. Aceasta optiune reduce riscul la eroziune costiera.
parte din statiunea turistica Eforie. strategica ar fi pentru zonele de tarm Ar fi necesara atentie
Falezele prezinta pericolul de necorespunzatoare si nu ar bunurile socio-economice. suplimentara pentru
alunecari de teren. fi justificata din punct de In functie de natura atenuarea efectelor
Structurile de protectie existente vedere economic, din cauza structurilor implementate, asupra plajei submerse
sunt in stare proasta si in mare bunurilor socio-economice ar putea exista un impact de la Eforie Nord la Sud(
parte ineficiente, avand o speranta semnificative existente pozitiv asupra valorii SCI) si ale Ariei de
de viata reziduala de mai putin de deasupra falezelor instabile, estetice si de atractie a Protectie Speciala
5 ani, perioada dupa care ar ceda in care se erodeaza. plajei. Avifaunistica (SAP)
cazul urmarii unei optiuni Insa, este posibil ca Marea Neagra, conform
strategice FI. Acest lucru ar duce la pastrarea liniei sa afecteze Directivelor Habitate si
pierderea rapida a plajelor inguste integritatea siturilor Natura Pasari ale CE.
existente, sporind riscul de 2000.
eroziune pentru falezele neaparate.
Aceasta optiune strategica ar fi
necorespunzatoare deoarece este
foarte posibil sa duca la pierderea
bunurilor socio-economice, care
includ proprietatile si
infrastructura. Deoarece
sedimentele din faleze sunt fine,
sedimentele erodate nu reprezinta
Pagina 200
Analiza optiunilor
sau solitar)
un material potrivit pentru plaja.
U ML (U)
Tuzla Nord Tuzla Nord este caracterizata prin O optiune strategica RC la La Tuzla Nord, o optiune Aceasta optiune strategica Cea mai potrivita
faleze care se erodeaza si care sunt Tuzla Nord ar putea strategica ML ar insemna nu este potrivita pentru optiune strategica
supuse alunecarilor de teren, aflate insemna implementarea construirea unor structuri acest front (a se vedea pentru Tuzla Nord,
in vecinatatea unor plaje inguste si unor masuri de incetinire a de protectie grele pentru sectiunea 5.3.2.4). unde falezele se
in curs de eroziune. Frontul nu este erodarii la baza falezelor. protejarea bazei falezelor erodeaza natural si
aparat, cu exceptia unor lucrari noi Acest lucru ar putea fi sau imbunatatirea exista putine bunuri
de protejare a falezelor la nordul similar cu recentele lucrari drenajului. De asemenea, ar supuse riscurilor, este
sub-sectorului respectiv. de protejare a falezelor. putea implica si optiuni mai optiunea strategica de
Astfel, o optiune strategica FI ar Insa, optarea pentru o usoare, precum innisipari fara interventie.
reprezenta o continuare a practicii optiune strategica RC ar artificiale pentru reducerea Se recomanda
curente de administrare, cu putea fi nepotrivita in riscului de eroziune asupra constituirea unei zone
exceptia frontului scurt aparat, la prezent, din cauza falezelor prin reducerea tampon de latime
care structurile de protectie nu sunt cheltuielilor si a lipsei actiunii valurilor la baza potrivita, pentru a
considerate a fi eficiente pe termen bunurilor supuse riscului. acestora. Deoarece acesta restrictiona dezvoltari
lung. Frontul ar continua sa se este un promontoriu, ar fi ulterioare care ar putea
erodeze si este posibil ca viteza de necesare structuri de avea loc in zona supusa
eroziune sa sporeasca pe viitor, protectie a plajei riscului de eroziune.
insa exista putine bunuri supuse substantiale pentru
riscului. Sedimentele care se pastrarea acesteia. ML nu
erodeaza din faleze sunt purtate in este potrivita deoarece ar fi
mare parte in larg, in afara foarte costisitoare si
sistemului activ al plajei. deoarece exista putine
bunuri supuse riscului.
Mentinerea liniei ar putea
afecta si integritatea Ariei de
Protectie Speciala
Neagra (un sit Natura 2000).
Pagina 201
Analiza optiunilor
sau solitar)
FI
Capul Tuzla – Tuzla Sud Aici exista faleze instabile, in O optiune strategica RC la La Tuzla Sud, o optiune Aceasta optiune strategica Cea mai potrivita
Mangalia apropierea plajelor inguste in curs Tuzla Sud ar putea insemna strategica ML ar insemna nu este potrivita pentru optiune strategica
de eroziune. Falezele sunt supuse implementarea unor masuri construirea unor structuri acest front (a se vedea pentru Tuzla Sud, unde
alunecarilor de teren, insa exista de incetinire a erodarii la de protectie grele pentru sectiunea 5.3.2.4). falezele se erodeaza
putine bunuri supuse riscului de baza falezelor. Acest lucru protejarea bazei falezelor natural si exista putine
eroziune. Frontul nu este aparat, cu ar putea fi similar cu sau imbunatatirea bunuri supuse riscurilor,
exceptia unor lucrari noi de recentele lucrari de protejare drenajului. De asemenea, ar este optiunea strategica
protejare a falezelor la nordul sub- a falezelor. Insa, optarea putea implica si optiuni mai de fara interventie.
sectorului respectiv. Insa, se pentru o optiune strategica usoare, precum innisipari Se recomanda
presupune ca acestea nu sunt RC ar putea fi nepotrivita in artificiale pentru reducerea constituirea unei zone
eficiente pe termen mai lung. prezent, din cauza riscului de eroziune asupra tampon de latime
In cadrul unei optiuni strategice FI, cheltuielilor si a lipsei falezelor prin reducerea potrivita, pentru a
regimul de administrare curent ar bunurilor supuse riscului. actiunii valurilor la baza restrictiona dezvoltari
putea fi continuat. Va continua RC ar fi o optiune acestora. Acest lucru ar ulterioare care ar putea
permanent si eroziunea naturala, costisitoare si nepotrivita. reduce riscul pentru terenul avea loc in zona supusa
iar pe masura ce noile lucrari vor agricol, insa ar fi costisitor si riscului de eroziune.
deveni mai putin eficiente, viteza cu beneficii economice
de eroziune va spori. Insa interiorul limitate, astfel ca nu este
este nedezvoltat si este folosit la justificabil.
agricultura, astfel ca exista putine Mentinerea liniei ar putea
bunuri socio-economice supuse afecta si integritatea Ariei de
riscurilor. Protectie Speciala
FI
Costinesti Costinesti este alcatuita dintr-o La Costinesti, o optiune O optiune strategica ML la Aceasta optiune strategica Din cauza bunurilor
plaja in curs de eroziune, in general strategica RC ar insemna ca Costinesti ar insemna nu este potrivita pentru semnificative supuse
Pagina 202
Analiza optiunilor
sau solitar)
fara protectie, sustinuta de faleze structurilor existente de pastrarea structurilor de acest front (a se vedea riscului pe acest front in
mici si din statiunea Costinesti care protectie sa le fie permis sa protectie existente sau sectiunea 5.3.2.4). curs de eroziune, cea
include si Lacul Costinesti. Exista cedeze, precum si construirea unor structuri mai potrivita optiune
noi structuri de protectie care implementarea unor masuri noi. Insa, deoarece frontul strategica pentru
protejeaza intrarea/iesirea lacului. de incetinire a erodarii la este in prezent in curs de Costinesti este
O optiune strategica FI ar permite baza falezelor. eroziune, structurile mentinerea liniei.
continuarea proceselor naturale, Insa, desi acest lucru ar existente limitate nu ar fi
fara realizarea unor lucrari de permite proceselor naturale suficiente pentru
gestionare a riscului la inundatii si sa fie continuate partial, ar fi gestionarea riscului la
la eroziune la care sunt supuse nepotrivit din cauza eroziune.
bunurile socio-economice, dintre riscurilor sporite la care ar fi In functie de modul in care
care unele sunt construite inspre supuse bunurile socio- va evoula plaja din nord in
mare, fata de limita plajei. Se economice. urmatorii ani, ca urmare a
presupune ca structurile de constructiei noilor diguri,
protectie existente mai rezista cam este posibil sa fie necesara
5 ani, desi structurile de protectie a innisiparea artificiala pe
lacului se presupune ca vor rezista viitor.
mai mult de 15 ani. Frontul este in ML ar permite gestionarea
prezent in curs de eroziune, iar riscului la eroziune pentru
viteza de eroziune se presupune ca bunurile socio-economice
va spori dupa pierderea importante, precum si
structurilor de protectie. gestionarea riscului de
Aceasta optiune strategica nu este crestere a salinitatii sau a
potrivita din cauza riscului la care riscului la inundatii aferente
sunt supuse numeroase bunuri Lacului Costinesti.
socio-economice importante. Mentinerea liniei ar putea
Protectie Speciala
Drept urmare, se recomanda
Pagina 203
Analiza optiunilor
sau solitar)
combinarea unei optiuni
usoare, precum mentinerea
plajelor, cu epiuri sau
pinteni pentru stabilizarea
plajei.
U ML (U)
23 August Zona 23 August este alcatuita din O optiune strategica RC la O optiune strategica ML la Aceasta optiune strategica Cea mai potrivita
faleze instabile langa plaje mici si 23 August ar insemna 23 August ar insemna nu este potrivita pentru optiune strategica
inguste in curs de eroziune, si este implementarea unor masuri construirea unor structuri acest front (a se vedea pentru 23 August, unde
in general fara protectie, desi in de incetinire a eroziunii la de protectie grele pentru sectiunea 5.3.2.4). falezele se erodeaza
partea de nord se executa in baza falezelor. protejarea bazei falezelor si natural si exista putine
prezent consolidari ale falezelor. Insa, aceasta optiune reducerea riscului de bunuri supuse riscurilor,
Aceasta reprezinta numai o mica strategica ar fi nepotrivita inundatie si eroziune, sau este optiunea strategica
parte a zonei. din cauza cheltuielilor mari innisiparea artificiala a de fara interventie.
Din acest motiv, o optiune si a numarului redus de plajei pentru reducerea Se recomanda
strategica FI reprezinta continuarea bunuri supuse riscului de riscului la eroziune prin constituirea unei zone
regimului curent de administrare. eroziune. reducerea atacului valurilor tampon de latime
Vor prevala procesele naturale si asupra bazei falezelor. Desi potrivita, pentru a
linia tarmului va evolua natural. Ar acest lucru ar reduce riscul restrictiona dezvoltari
fi oprite orice alte lucrari de pentru zona de tarm, ulterioare care ar putea
constructie pentru protectie si li se optiunea strategica nu este avea loc in zona supusa
va permite structurilor existente sa potrivita deoarece exista riscului de eroziune.
se deterioreze. Zona tarmului este putine bunuri socio-
naturala si este utilizata ca teren economice supuse riscului.
agricol, asa ca exista putine bunuri Mentinerea liniei ar putea
socio-economice supuse riscurilor. afecta si integritatea Ariei de
Protectie Speciala
FI
Pagina 204
Analiza optiunilor
sau solitar)
Olimp – Venus Zona Olimp-Venus este O optiune strategica RC la Deoarece structurile de Aceasta optiune strategica Deoarece acest front
caracterizata de o succesiune de Olimp-Venus ar insemna protectie de-a lungul nu este potrivita pentru cuprinde bunuri socio-
plaje cu statiuni turistice acceptarea pierderii frontului Olimp-Venus sunt acest front (a se vedea economice importante si
importante. Integralitatea frontului structurilor de protectie in stare proasta, o optiune sectiunea 5.3.2.4). structurile de protectie
este mentinuta artificial, cu ajutorul existente si construirea unei strategica ML ar implica sunt in stare proasta, se
unei serii de structuri costiere care noi structuri de protectie lucrari substantiale pentru recomanda optiunea
includ epiuri, promontorii retrasa. Spatiu disponibil imbunatatirea structurilor strategica de mentinere
artificiale si diguri in larg. Zona este insa prea limitat pentru de protectie si gestionarea a liniei.
este in prezent in curs de eroziune. a permite crearea unei plaje riscului la eroziune. Aici
O optiune strategica FI ar insemna naturale durabila si exista tarmul este in prezent in
permiterea ca aceste structuri sa se numeroase bunuri socio- eroziune si structurile de
deterioreze si sa cedeze. Deoarece economice care ar putea fi protectie existente
acestea sunt in general in stare pierdute datorita unei astfel reprezinta un pericol pentru
proasta, se presupune ca vor ceda de optiuni strategice. De sanatate si siguranta din
cam in 5 ani, dupa care va spori aceea, ML nu este cauza starii in care se afla si
viteza de eroziune. Deoarece acest considerata a fi potrivita. a calitatii slabe a apei din
front este caracterizat prin statiuni zonele adapostite de
turistice si deoarece exista structuri. Reinnoirea
numeroase bunuri socio-economice structurilor de protectie cu o
supuse riscului de eroziune, FI nu mai buna amplasare a
ar fi o optiune strategica potrivita. digurilor de larg si cu plaje
mai late si mai deschise ar fi
o optiune costisitoare, insa
ar insemna reducerea
riscului la eroziune la care
sunt supuse bunurile socio-
economice semnificative, si,
in acelasi timp,
imbunatatirea plajelor
importante.
Mentinerea liniei ar putea
Pagina 205
Analiza optiunilor
sau solitar)
Protectie Speciala
plajelor, cu diguri sau
pinteni pentru controlul
plajei.
S ML (S)
Balta Mangalia Balta Mangalia este caracterizata O optiune strategica RC la Frontul Balta Mangalia este Aceasta optiune strategica Din cauza dezvoltarii
printr-o plaja bariera care separa Balta Mangalia ar insemna in prezent fara protectie si in nu este potrivita pentru reduse a liniei costiere,
marea de zone umede desemnate construirea unei structuri de curs de eroziune naturala. acest front (a se vedea cea mai potrivita pare a
din punct de vedere mediu. Zona protectie retrasa pentru ML ar putea fi sectiunea 5.3.2.4). fi optiune strategica de
nu este aparata si in prezent este in gestionarea riscului la care implementata pentru a fara interventie, care ar
curs de eroziune. sunt supuse terenurile reduce riscul la care sunt permite continuarea
O optiune strategica de FI ar mlastinoase, permitand in supuse zonele desemnate in dezvoltarii naturale sau,
permite acestei plaje sa functioneze acelasi timp plajei sa cauza si bunurile socio- in functie de importanta
natural. Insa, riscurile din punct de functioneze natural. Insa, economice construite in siturile de conservare a
vedere al mediului la care este aceasta optiune strategica ar partea dincolo de plaja mediului, optiunea
supus situl Natura 2000 SCI fi costisitoare si ar afecta bariera. Structurile de strategica de mentinere
Mlastina Mangalia, ar spori pe caracterul natural al zonei, protectie grele ar fi a linei ar putea fi
masura ce eroziunea continua. precum si inchiderea sau nepotrivite deoarece ar aplicata prin intermediul
Exista riscul de strapungere a plajei retragerea drumului. modifica caracterul utilizarii structurilor de
bariera, care ar putea duce la functional natural al acestui protectie usoare
incursiunea salinitatii in mlastini si front. O optiune usoara, (innisipare artificiala).
poate afecta ecosistemul si valoare precum innisiparea
de mediu a acestuia. artificiala a plajei ar permite
continuarea evolutiei
De asemenea, exista numeroase naturale a zonei, oferind in
Pagina 206
Analiza optiunilor
sau solitar)
bunuri socio-economice construite acelasi timp protectie la
de-a lungul plajei bariera, care sunt eroziune. Acest lucru ar
supuse riscului la inundatii si reduce riscurile la care sunt
eroziune costiera, inclusiv un drum supuse situl Natura 2000 de
de coasta. pe uscat si soseaua costiera.
U ML (U)
Saturn – Sub-sectorul Saturn – Mangalia este La Saturn – Mangalia, o Desi exista multe structuri Aceasta optiune strategica Exista numeroase bunuri
Mangalia caracterizat prin faleze in spatele optiune strategica RC ar de protectie in zona Saturn – nu este potrivita pentru importante supuse
unor plaje mici artificiale aflate insemna ca structurile Mangalia, acestea sunt in acest front (a se vedea riscului, iar tarmul este
intre structuri de diguri modificate existente de protectie sa fie stare proasta si se sectiunea 5.3.2.4). in eroziune. De aceea,
si promontorii artificiale. Exista si lasate se cedeze, precum si presupune ca vor ceda in cea mai potrivita optiune
un recif in larg. Zona este in implementarea unor masuri circa 10 ani. O optiune strategica pentru Saturn
apropierea Mangaliei, oras si de incetinire a eroziunii la strategica ML ar permite – Mangalia este cea de
statiune turistica. Acest sub-sector baza falezelor. reconstruirea sau inlocuirea mentinere a liniei.
este influentat de structurile Acest lucru ar fi nepotrivit acestora pentru pastrarea
Portului Mangalia la sud, care se din cauza riscurilor la care liniei generale de aparare
presupune ca vor fi pastrate. ar fi supuse bunurile socio- curente.
O optiune strategica FI ar insemna economice din zona Acest lucru ar permite
ca aceste structuri de protectie sa tarmului. managementul riscului de
nu fie pastrate si sa le fie permis sa pierderi de bunuri si
cedeze. Deoarece structurile sunt in solutionarea aspectelor
general in stare proasta, acest lucru legate de sanatate si
se poate intampla in circa 10 ani. siguranta aferente
Frontul este supus in prezent unui structurilor existente.
risc la eroziune semnificativ si fara Structurile de protectie ar
structuri de protectie, acest risc ar trebui sa fie reconfigurate in
spori. Aceasta optiune strategica nu unele zone pentru a crea
este potrivita din cauza diguri de larg mai mari si
numeroaselor bunuri socio- mai lungi, cu golfuri mai
economice la risc si pericolelor largi, pentru imbunatatirea
Pagina 207
Analiza optiunilor
sau solitar)
pentru sanatate si siguranta care circulatiei si calitatii apei.
exista din cauza structurilor de Mentinerea liniei ar putea
protectie deteriorate. afecta si integritatea Ariei de
Protectie Speciala
plajelor, cu epiuri sau
pinteni pentru stabilizarea
plajei.
U ML (U)
Portul Mangalia Nu este cazul. Nu este cazul. Structurile sunt mai degraba O optiune strategica de Se presupune ca
structuri de port si de avansare a liniei ar permite structurile portuare care
navigatie decat structuri de revendicarea terenului sau nu sunt structuri de
protectie a coastei si, de existenta unor zone mai protectie a coastei, chiar
aceea, nu sunt luate in mari pentru navigatie, ca daca influenteaza
considerare in prezentul parte a operatiunilor din procesele costiere, vor fi
raport. Se presupune pur si port. Digurile portuare se pastrate.
simplu ca acestea vor extind deja mai departe de
ramane si, drept urmare, in profilul activ al plajei, asa ca
sensul acestui raport, se va se presupune ca unele mici
aplica o optiune strategica modificari nu vor avea un
ML. impact semnificativ asupra
proceselor de coasta. Insa, o
avansare semnificativa ar
putea avea impact negativ
asupra celulelor de
sedimente de la nord si de la
Pagina 208
Analiza optiunilor
sau solitar)
sud.
ML
2 Mai – Vama 2 Mai Aici exista un front stancos, cu O optiune strategica RC ar Frontul 2 Mai este in mare Aceasta optiune strategica Desi frontul nu este in
Veche doua plaje mici. Nu exista structuri insemna implementarea parte fara protectie si este o nu este potrivita pentru prezent aparat, exista
de protectie, cu exceptia unei unor masuri de incetinire a importanta statiune de pe acest front (a se vedea numeroase bunuri
singure structuri la capatul dinspre erodarii la baza falezelor. litoral. Astfel, o optiune sectiunea 5.3.2.4). supuse riscurilor, iar
sud al zonei, care este utilizata de Desi acest lucru ar proteja strategica ML ar insemna eroziunea este in curs.
pescari. Plaja se erodeaza si falezele bunurile socio-economice construirea unor noi Drept urmare, cea mai
sunt supuse alunecarilor de teren. semnificative aferente structuri de protectie pentru potrivita optiune
Plaja este deserveste statiunea statiunii, ar exista inca riscul gestionarea eroziunii strategica ar fi cea ML.
turistica 2 Mai. la eroziune si, din acest costiere si a riscului la Insa, mentinerea liniei
Acest front este influentat de motiv, aceasta optiune inundatii. Noi structuri de poate afecta integritatea
structurile din Portul Mangalia la strategica nu este protectie grele ar fi Ariei de Protectie
nord, structuri care se presupune justificabila din punct de nepotrivite deoarece ar Speciala Avifaunistica
ca vor fi mentinute. vedere economic. modifica semnificativ (SAP) Marea Neagra (un
caracterul zonei, ar duce la sit Natura 2000).
O optiune strategica FI ar insemna pierderea unor plaje
continuarea proceselor naturale si importante si ar putea afecta Drept urmare, se
continuarea deteriorarii structurii negativ SCI de la 2 Mai la recomanda combinarea
existente. Insa, aceasta optiune Vama Veche. Insa, ML unei optiuni usoare,
strategica nu este considerata aplicata ca o alternativa precum mentinerea
potrivita din cauza numeroaselor usoara de protectie, prin plajelor, cu diguri sau
bunuri socio-economice care ar fi innisiparea ocazionala a pinteni pentru
supuse riscurilor sporite la plajei, ar putea fi stabilizarea plajei.
inundatii si eroziune. acceptabila. Digul mare
existent catre sud ofera
protectie si va trebui sa fie
reabilitat in cadrul optiunii
ML. Acest lucru ar permite
Pagina 209
Analiza optiunilor
sau solitar)
reducerea riscului la
eroziune existent si
protejarea unor caracteristici
importante ale statiunii
turistice 2 Mai.
U ML (U)
Limanu Limanu este un sub-sector stancos O optiune strategica RC la O optiune strategica ML la Aceasta optiune strategica Cea mai potrivita
si fara protectie, cu o zona de plaje Limanu ar implica Limanu ar insemna nu este potrivita pentru optiune strategica
inguste in eroziune. Exista un implementarea unor masuri construirea unor structuri acest front (a se vedea pentru Limanu, unde
numar limitat de bunuri socio- de incetinire a erodarii la de protectie pentru sectiunea 5.3.2.4). falezele se erodeaza
economice pe tarm. De aceea, o baza falezelor. gestionarea riscului la natural si exista putine
optiune strategica FI ar permite Aceasta ar fi o optiune inundatii si eroziune. Insa, bunuri supuse riscurilor,
continuarea regimului curent de strategica costisitoare de exista putine bunuri socio- este optiunea strategica
administrare, ceea ce inseamna ca implementat, cu beneficii economice supuse riscului si de fara interventie.
ar fi potrivita pentru acest sub- putine si, de aceea, nu este frontul evolueaza natural in Se recomanda
sector, unde exista risc redus potrivita pentru acest front. prezent. constituirea unei zone
pentru bunurilor socio-economice. Drept urmare, aceasta tampon de latime
optiune strategica ar fi potrivita, pentru a
nepotrivita pentru acest restrictiona dezvoltari
sub-sector. ulterioare care ar putea
avea loc in zona supusa
riscului de eroziune.
FI
Pagina 210
Analiza optiunilor
sau solitar)
Vama Veche Vama Veche este caracterizata prin O optiune strategica RC ar Deoarece frontul Vama Aceasta optiune strategica Frontul este fara
faleze si o plaja relativ stabila. Pe insemna implementarea Veche este fara protectie in nu este potrivita pentru protectie si exista putine
faleza exista o statiune turistica si unor masuri de incetinire a prezent, o optiune strategica acest front (a se vedea bunuri supuse riscurilor.
alte bunuri socio-economice. erodarii la baza falezelor. ML ar insemna construirea sectiunea 5.3.2.4). Plaja de atractie de la
O optiune strategica FI ar permite Insa, deoarece in prezent unor noi structuri de Vama Veche este relativ
continuarea regimului actual de plaja este stabila si protectie pentru gestionarea stabila. De aceea, cea
administrare si plaja este stabila in construirea unor structuri riscului de inundatie sau mai potrivita optiune
prezent. De aceea, aceasta optiune de protectie ar fi costisitoare eroziune. Acest lucru ar strategica ar fi cea de
strategica este considerata a fi in comparatie cu valoarea permite gestionarea riscului fara interventie.
potrivita. bunurilor supuse riscurilor, de eroziune a statiunii
aceasta optiune strategica ar turistice, insa ar intrerupe
fi nepotrivita. procesele costiere naturale.
O asemenea schema ar fi
costisitoare si ar putea
reduce valoarea de atractie a
plajei.
FI
Pagina 211
Figura 5.9 Strategia recomandata – Unitatea sudica al litoralului romanesc
Pagina 212
5.4 Optiuni privind managementul costier
5.4.1 Introducere
In vederea implementarii unei optiuni strategice de management, inginerul costier
are la dispozitie diverse solutii si tehnici. In linii mari, acestea pot fi impartite in doua
categorii: innisiparea plajelor si structurile de protectie a plajelor. Innisiparea plajelor
cuprinde alimentarea cu sedimente si, de asemenea, transferul de nisip si reciclarea.
Structurile de control al plajelor urmaresc crearea unei forme stabile a plajei, diferita
de cea care ar fi generata de conditiile predominante naturale. Acestea includ:
• Diguri sparge-val de larg (nu sunt conectate la tarm);
• Epiuri /pinteni de stabilizare;
• Diguri (legate de tarm) - transversale (promontorii artificiale) si sparge-val,
jetele;
• Pereti de protectie;
• Pereuri / consolidari de maluri; si
• Diguri-prag.
Toate interventiile umane de pe litoral au impact atat local cat si general, atat pozitiv
cat si negativ. Fiecare solutie inginereasca indeplineste o functie diferita; unele
structuri doar blocheaza transportul sedimentelor prin simpla lor prezenta fizica, in
timp ce alte structuri de control al plajelor afecteaza energia valurilor, iar altele
creeaza ambele efecte. Utilizarea structurilor de protectie costiera poate fi impartita in
doua clase in functie de scopul acestora, conform celor descrise mai jos:
a) Rolul retinerii sedimentelor aferente transportului aluvionar litoral
longitudinal
b) Rolul diminuarii energiei valurilor (reducerea energiei din bazin) – in
cazul digurilor de larg, unde celula sedimentara costiera este
subalimentata cu sedimente – precum in cazul intregii Unitati sudice a
litoralului romanesc.
Caracterul adecvat al oricarei solutii trebuie studiat cu atentie in contextul mediului
de coasta dinamic natural. Solutia adoptata trebuie sa realizeze un echilibru intre
efectele negative si beneficiile sociale, de mediu si economice.
Dezvoltarea de solutii acceptabile pentru mediu necesita utilizarea de optiuni care
lucreaza in favoarea, mai degraba decat impotriva, proceselor naturale si sunt pe cat
posibil „usoare”.
In vederea selectarii solutiilor tehnice si dezvoltarii de proiecte de optiuni este
esential sa se apeleze la expertiza de specialitate in domeniile amenajari de coasta si
mediu, in vederea evitarii greselilor din trecut, cu trimitere deopotriva la experientele
locale si globale.
O solutie inginereasca poate include una sau mai multe dintre elementele mentionate
mai sus si, prin urmare, durata de serviciu, costurile de capital, exploatare si
intretinere vor varia. Aspectele economice sunt, prin urmare, importante in procesul
de luare a deciziilor.
Pagina 213
Tabelul 5.6 cuprinde o prezentare rezumativa a catorva solutii ingineresti cel mai
frecvent aplicate si utilizeaza informatii din cuprinsul Raportului CIRIA 153. Acesta
explica scopul fiecarei tehnici sau structuri de control si descrie avantajele si
dezavantajele fiecarei abordari. Desi digurile sparge-val nu constituie structuri de
control al plajelor in sens strict, sectiunea care descrie digurile sparge-val este, de
asemenea, inclusa in tabel.
Tabelul 5.7 cuprinde o prezentare rezumativa a diverselor materiale de constructie
utilizate pentru structurile de control al plajelor. Acesta nu este exhaustiv, ci are un
scop de indrumare privind avantajele si dezavantajele fiecarui material.
Pagina 214
Tabelul 5.6 Prezentare rezumativa a optiunilor de management al eroziunii costiere aflate la dispozitia managerilor de coasta
Optiune Descriere Avantaje Dezavantaje
Reinnisiparea plajei Reinnisiparea plajelor constituie o Solutia prezinta avantajul Eroziunea plajei va continua sa se
solutie de protectie costiera „usoara”. restabilirii unei plaje „naturale”, manifeste in cazul restrictionarii
Sedimentele aduse din afara celulei de care constituie cea mai eficienta alimentarii cu sedimente
sedimentare, fie din larg, fie din cariere forma de protectie marina, intrucat naturale, prin urmare in viitor
sau albii de rauri, sunt amplasate pe are capacitatea de adaptare naturala pot fi necesare alte realimentari.
plaja. la schimbarile conditiilor valurilor Aceasta poate altera calitatea si
si de a disipa energia valurilor. morfologia plajei datorita
Innisiparea artificiala a plajei poate fi
implementata in mod autonom sau in Aceasta solutie este mai putin introducerii potentiale de
combinatie cu alte optiuni, precum probabil sa antreneze probleme de material de plaja nenativ, care
structurile de control (de ex. diguri eroziune in zona de transport poate sa difere de cel nativ din
sparge-val), in scopul retinerii noului aluvionar litoral, in comparatie cu punct de vedere al culorii,
material de plaja. Aceasta depinde de alte solutii ingineresti. mineralogiei sau texturii.
natura dinamica a liniei tarmului Aceasta utilizeaza materialul Impacturile asupra mediului la
respectiv. natural intr-un mod mai acceptabil locul surselor de dragare trebuie
De asemenea, innisiparea artificiala a din punct de vedere al protectiei luate atent in considerare. De
plajei poate fi utilizata in combinatie cu mediului. asemenea, trebuie avute in
reciclarea artificiala, in vederea Aceasta solutie poate fi utilizata vedere impacturile asupra altor
compensarii pierderilor de-a lungul pentru a largi spatiul plajei si a crea comunitati de coasta.
tarmului. Reciclarea plajei reprezinta o zone de agrement. Gasirea de surse de alimentare cu
operatiune de transportare, in mod Aceasta poate consolida habitatele material poate fi dificila in viitor,
obisnuit cu ajutorul excavatoarelor si de coasta ale plantelor si animalelor. datorita fie disponibilitatii, fie
autobasculantelor, a materialului de costurilor aferente.
plaja care a fost transportat catre zona Solutia nu limiteaza optiunile
viitoare privind managementul Este posibila sa fie dificil de
de transport aluvionar litoral, inapoi realizat convingerea factorilor
catre zona opusa deplasarii liniei zonei costiere.
locali ca aceasta reprezinta o
tarmului, in cadrul aceleiasi celule solutie adecvata si pe termen
sedimentare. lung.
Este foarte importanta selectarea
mineralogiei si granulatiei adecvate a
sedimentelor pentru locatia proiectului,
care in mod normal trebuie sa fie
grosiera sau similara materialului
Diagrame preluate din Fleming si Reeve natural de la locatie.
(2005)
Pagina 215

Transfer de nisip (by-pass) Transferul de nisip (by-pass) constituie Aceasta poate constitui o solutie ce In functie de tehnica aplicata,
o masura speciala de solutionare a implica costuri relativ scazute in exista riscul perturbarii
problemelor de transport sedimentar comparatie cu alte optiuni, de ex. potentiale a comunitatilor
de la intrarea in porturi sau gurile de construirea unui nou dig de coasta bentice.
deversare ale raurilor si problemelor sau gasirea de noi surse de Aceasta poate afecta circulatia
aferente de eroziune a plajei din avalul sedimente in vederea realimentarii. sedimentara iar reciclarea
directiei predominante. Nisipul este Aceasta reface conexiunile naturale excesiva poate cauza probleme in
dragat din zona amonte a transportului ale litoralului si atenueaza zonele sursa.
aluvionar si transportat in zona aval impacturile asupra mediului ale
prin pompare, cu salanda sau Pentru a fi eficient, materialul
structurilor porturilor si jetelelor / dragat trebuie amplasat la locatia
autobasculanta. digurilor sparge-val. corecta.
Aceasta reprezinta o solutie speciala in Aceasta implica reamplasarea
functie de configuratia tarmului si este Datorita variabilitatii ratelor de
sedimentelor naturale ale plajei, transport aluvionar longitudinal,
aplicata, in mod obisnuit, in cazurile in prin urmare nu se ridica probleme
care structurile lungi perpendiculare pe operatiunile trebuie sa fie
privind tipul sau gradul flexibile.
mal intrerup transportul aluvionar sedimentelor.
litoral longitudinal natural. Aceasta reprezinta un
Exista potentialul crearii unui nou angajament pe termen lung,
habitat, ca urmare a ameliorarii intrucat trebuie repetata la
zonei de plaja din directia de intervale regulate; prin urmare,
transport aluvionar litoral. antreneaza costuri operationale
Utilizata in coroborare cu alta semnificative.
solutie, poate ajuta la prelungirea
ciclului de viata al unui proiect de
protectie.
Pagina 216

Diguri de larg Digurile sparge-val de larg (cunoscute, In cazul in care sunt proiectate in Acestea trebuie proiectate cu
de asemenea, sub numele de recife mod adecvat, aceste structuri pot atentie, in caz contrar:
artificiale) si digurile de larg submerse constitui o modalitate eficienta fie - pot induce curenti de suprafata
se deosebesc de digurile sparge-val de a mentine plaja innisipata, fie de puternici dinspre tarm periculosi
transversale prin faptul ca scopul lor a stabiliza o plaja existenta. care, in unele cazuri, pot incuraja
principal consta in alterarea directiei si De-a lungul unei zone se pot pierderea sedimentelor prin
energiei valurilor din apropierea asigura nivele variabile de protectie. interstitiile dintre structuri,
tarmului, in vederea crearii unui mediu adancind fundul marii in locurile
care sa conduca la depunerea de Digurile de larg submerse
incurajeaza viata marina; acestea respective;
sedimente, mai degraba decat la simpla
retinere de sedimente. pot asigura un habitat pentru - pot cauza probleme privind
crustacee, prezentand avantaje calitatea apei, datorita prezentei
Aceste structuri tind sa fie adecvate potentiale privind calitatea apei si apei statatoare;
pentru plajele unde transportul alimentarea cu sedimente. Permite
aluvionar perpendicular pe tarm - pot promova depunerea si
asigurarea unor nivele variabile de acumularea de sedimente fine si
constituie un proces cheie. protectie. deseuri plutitoare;
O zona de depunere tip „proeminenta”,
sau o plaja de buzunar reprezinta - afecteaza in mod negativ
evolutia caracteristica a tarmului in transportul aluvionar din
zonele aparate de aceste structuri. In apropierea tarmului si, prin
cazul in care zona proeminenta ajunge urmare, au impact asupra
la dig, se creeaza o formatiune tip bara zonelor din directia deplasarii
de nisip („tomobolo”); aceasta, in aluvionare.
combinatie cu digul de larg, poate avea Digurile de larg pot constitui, de
efectul de sparge-val; prin urmare, asemenea, structuri intruzive in
afectand transportul aluvionar litoral peisaj.
de-a lungul plajei. Proiectarea acestora necesita timp
Digurile de larg pot fi amplasate la si, de asemenea, pot fi dificil de
suprafata apei sau pot fi submersate, in construit si cu costuri ridicate,
care caz efectul de protectie este redus. datorita pozitiei in larg a
O alta forma de dig de larg este acestora.
reprezentata de reciful artificial. Acesta Totodata, acestea constituie un
poate fi uneori construit din materiale pericol potential pentru nave si
alternative sau reciclate, iar scopul inotatori.
acestuia poate fi acela de a crea un
habitat sau de a imbunatati conditiile
de „surfing”
Pagina 217

Epiuri (Groynes) Epiurile sunt structuri de control al Epiurile pot fi foarte eficiente in Desi epiurile incurajeaza
tarmului, localizate perpendicular pe stabilizarea unei plaje si constituie stabilitatea plajelor la partea
tarm, care traverseaza integral sau cea mai eficienta forma de protectie superioara si reduc necesarul de
partial zona plajei. Se mai numesc si costiera, intrucat au capacitatea de intretinere sub forma de reciclare
"pinteni de stabilizare" sau "pinteni". adaptare naturala la schimbarile si re-innisipare, acestea perturba
Aceste structuri pot fi construite din directiei valurilor si sunt bune procesele naturale din apropierea
diverse materiale. disipatoare de nergie. tarmului, putand sa provoace
Epiurile impiedica transportul Epiurile din anrocamente prezinta eroziune in aval de directia
aluvionar longitudinal, antrenand avantajele constructiei simple, predominanta de transport in
acumularea de sedimente in zona durabilitatii pe termen lung si cazul in care nu se asigura un
amonte a directiei de transport capacitatii de a absorbi parte din nivel adecvat de intretinere.
aluvionar. In vederea reducerii energia valurilor, datorita naturii Ciclul de viata al epiurilor
efectului de eroziune pe directia lor semi-permeabile. depinde de materialele de
transportului aluvionar caracteristic De-a lungul zonei protejate se pot constructie folosite, cele din
epiurile trebuie utilizate de-a lungul asigura nivele diferite de protectie. anrocamente avand cel mai
tarmurilor unde volumele de transport indelungat ciclu de viata.
net sunt scazute iar cele totale sunt Epiurile pot impiedica
ridicate, adica unde exista transport desfasurarea sporturilor de apa si
sedimentar in ambele directii, ceea ce a anumitor activitati specifice
va atenua efectele transportului pe plajelor si, de asemenea,
directia neta de transport. Totodata, constituie un pericol potential
acestea pot fi proiectate in asa fel incat pentru cei care se catara pe ele.
sa permita transportul chiar si dupa
umplerea celulelor dintre ele. Epiurile au un impact vizual
ridicat si, totodata, pot altera
In mod traditional, epiurile sunt intru totul planeitatea naturala a
proiectate ca elemente ale proiectelor unei fasii de tarm.
de protectie impotriva eroziunii
costiere in combinatie cu innisiparea
artificiala dar pot fi combinate si cu
pereuri sau pereti de protectie a
malurilor.
Diagrame preluate din Fleming si Reeve

(2005)
Pagina 218

Diguri transversale / promontorii Promontoriile stancoase artificiale si In cazul in care sunt bine proiectate, Promontoriile stancoase
artificiale digurile transversale legate de tarm pot aceste structuri pot fi utilizate artificiale si digurile transversale
crea formatiuni stabile de plaje de pentru a crea sau a mentine plaje tind sa reprezinte structuri
buzunar, prin modificarea atacului atractive, in zonele in care este stancoase voluminoase, cu o
valurilor inspre tarmul intre structuri. necesar un control longitudinal si suprafata ocupata mare; prin
Acestea sunt amplasate, in general, de- transversal combinat. urmare, prezinta un impact
a lungul zonelor unde transportul Promontoriile artificiale tind sa aiba vizual ridicat.
longitudinal net este limitat si sunt o durata de serviciu indelungata si Aceste structuri au costuri initale
utilizate, in mod obisnuit, in vederea pot asigura nivele variabile de mari si necesita lucrari de
mentinerii plajelor innisipate artificial. protectie. intretinere, pentru a fi mentinute
stabile.
Acestea pot fi utilizate pentru a crea
plaje mai atractive iar structurile pot Structurile pot impiedica
fi proiectate cu acces pietonal. desfasurarea sporturilor de apa si
a anumitor activitati specifice
plajelor si, de asemenea,
constituie un pericol potential
pentru cei care se catara pe ele.
In spatiile adapostite de acestea
se pot depune sedimente fine si
aduna deseuri plutitoare, cu
impact negativ atat ecologic cat si
privind calitatea plajelor.
In prezent exista putine manuale
si indrumare pentru proiectarea
acestora.
Diagrame preluate din Fleming si Reeve
(2005) Structurile pot cauza probleme
de eroziune in aval de directia de
transport predominanta.
Pagina 219

Pereti de protectie Peretii de protectie asigura o structura Peretii constituie solutii de De-a lungul zonelor afectate de
solida de protectie a malului, menita sa proiectare bine-cunoscute, care eroziune, aceasta solutie de
impiedice eroziunea tarmului inalt. asigura o buna calitate a protectiei protectie solida va fixa pozitia
Aceasta optiune poate fi folosita pentru cat timp structura ramane intacta. liniei de tarm dar nu va
orice tip de atac al valurilor si este Se poate asigura un nivel-standard impiedica eroziunea plajei din
adesea utilizata in combinatie cu alte de protectie de-a lungul unei zone. fata sa. Peretii pot impiedica, de
masuri, in vederea stabilizarii asemenea, adaptarea plajei
O solutie cu pereti de protectie naturale la orice schimbare a
materialului de la baza si reducerii poate include elemente de
eroziunii locale, de ex. anrocamente. nivelului marii, antrenand un
ameliorare a zonei tarmului, efect de „comprimare a plajei”.
Exista mai multe tipuri disponibile. precum construirea unei
promenade. Accesul la plaja va fi Acest tip de solutie grea limiteaza
asigurat, in general, prin optiunile viitoare, alternative,
intermediul unor rampe si/sau privind managementul costier.
trepte. Peretii nu influenteaza
transportul longitudinal si, prin
urmare, nu sunt eficienti in
mentinerea unei plaje;
dimpotriva, pot provoca
eroziunea plajelor, in cazul in
care nu sunt proiectati cu atentie.
In zonele in care peretii sunt
amplasati in fata falezelor, acestia
pot bloca aportul potential de
sedimente de la faleze si pot
intensifica fenomenul de
eroziune aval de directia
transportului predominant (nota:
aceasta situatie nu este intalnita
pe litoralul romanesc).
In cazul in care nivelul plajei este
considerabil mai jos, aceste
structuri pot crea inaltimi de
Diagrame preluate din Fleming si Reeve cadere periculoase.
(2005)
Pagina 220

Pereuri / consolidari de maluri Pereurile sunt structuri fixe inclinate. Pereurile constituie solutii de De-a lungul zonelor afectate de
Solutiile includ fie suprafete proiectare bine-cunoscute, care eroziune, aceasta solutie de
permeabile, construite din anrocamente asigura o buna calitate a protectiei protectie grea va fixa pozitia
sau elemente din beton, fie suprafete cat timp structura ramane intacta. liniei de coasta dar singura nu
netede impermeabile construite din Se poate asigura un nivel-standard poate impiedica eroziunea plajei
asfalt sau zidarie. de protectie de-a lungul unei zone. din fata. Consolidarile de mal pot
Aceasta optiune poate fi utilizata cu impiedica, de asemenea,
O solutie cu pereti de protectie adaptarea plajei naturale la orice
privire la tip de atac de valuri. poate include elemente de schimbare a nivelului marii,
Acestea reprezinta o optiune mai putin ameliorare a zonei tarmului, antrenand un efect de
costisitoare decat peretii, dar precum construirea unei „comprimare a plajei”.
indeplineste o functie similara. promenade. Accesul la plaja va fi
asigurat, in general, prin Acest tip de solutie grea limiteaza
Solutia de proiectare influenteaza optiunile viitoare, alternative,
gradul de deferlare, prin urmare acest intermediul unor rampe si/sau
trepte. privind managementul costier.
tip de structura poate fi folosita fie
pentru a incetini, fie pentru a reduce Solutia nu pot asigura controlul
eroziunea. O structura din anrocamente direct al transportului
asigura o solutie de protectie solida longitudinal general de
pentru zonele de tarm care se confrunta sedimente, dar pot avea o
cu atac al valurilor si eroziune severe. influenta semnificativa asupra
nivelului plajei, datorita
impactului asupra transportului
transversal sau chiar longitudinal
local aferent plajei.
Ca si in cazul peretilor, in zonele
in care sunt amplasate in fata
falezelor, acestea pot bloca
aportul potential de sedimente
dinspre faleze si pot intensifica
fenomenul de eroziune in aval de
directia transportului
predominant; cu toate acestea,
pot fi proiectate in asa fel incat sa
permita deferlare ocazionala
precum si un anumit grad de
retragere a falezei.
Pagina 221

Diguri-prag Digurile-prag sunt structuri paralele cu Digurile-prag sunt, in general, cel Digurile-prag sunt vulnerabile la
tarmul, construite la extremitatea mai bine utilizate in in zonele actiunea valurilor si susceptibile
inferioara a plajei sau sub nivelul micro-mareice adapostite, unde pot de eroziune locala.
minim al apei. ajuta la stabilizarea zonei inferioare Furtunile pot distruge plaja in
Digurile-prag retin materialul plajei a plajei. mod ireversibil, in cazul in care
prin reducerea pierderilor de sedimente Aceste structuri nu sunt amplasate materialul acesteia este atras spre
antrenate spre larg si crearea unei pe plaja si, prin urmare, nu au mare dincolo de prag.
„plaje elevate”. impact vizual si nici asupra valorii Digul-prag poate constitui un
Digurile-prag sunt utilizate in zone in atractivitatii plajei. pericol submers pentru inotatori
care energia valurilor este scazuta iar si navigatie.
transportul sedimentar este redus si
Diagrame preluate de pe
variabil.
www.coastalwiki.org
Pagina 222

Diguri sparge-val / jetele (jetelele de la Un dig sparge-val este definit drept o Diguri sparge-val sunt destinate sa Digurile sparge-val pot avea un
Sulina) structura solida extinsa in mare care mentina canalele si sa asigure impact semnificativ asupra
blocheaza transportul aluvionar siguranta navigatiei. circulatiei sedimentelor, atat in
longitudinal normal si sunt in mod Acestea pot fi utilizate pentru a directia transportului
normal asociate cu protectia porturilor. limita meandrele canalelor naturale predominant, in cea opusa,
Asfel de structuri mai sunt denumite, sau pentru a reduce colmatarea precum si local. Acestea sunt
de asemenea, jetele sau diguri de canalelor dragate. destinate sa impiedice sau sa
ghidaj, atunci cand sunt amplasate la restrictioneze transportul
De asemenea, pot fi utilizate in aluvionar longitudinal, prin
intrarea intr-un port maritim sau la vederea crearii de zone de adapost
gura unui fluviu care se varsa intr-o urmare au un impact evident
pentru navigatie sau acostarea asupra zonei de pe directia
mare fara maree, pentru a evita vaselor si navelor.
innisiparea sau pentru a usura transportului aluvionar, pe o
transportul aluviunilor. In cazul modificarii modului de atac lungime de coasta considerabila.
al valurilor in apropierea tarmului, Aceste structuri pot afecta, de
O jetela difera de un dig sparge-val sau digurile sparge-val pot incuraja
epiu prin faptul ca este menita mai asemenea, caracteristicile atacului
depunerea de sedimente de ambele valurilor de tarm, avand ca
degraba sa imbunatateasca navigatia parti si pot ajuta la stabilizarea
decat sa reprezinte o structura de urmare depunerea de sediment
locala a plajelor (dar potential in in imediata apropriere a digurilor
protectie a plajei. In mod obisnuit, jetela detrimentul altor zone de tarm).
este mai lunga decat un dig sau epiu si atat in aval de directia de
se intinde dincolo de zona de transport transport predominanta cat si in
sedimentar longitudinal normala. amonte.
De asemenea, digurile pot cauza
transportul sedimentelor din
rauri dincolo de limita naturala a
transportului litoral si, prin
urmare, pierderea acestora din
sistemul costier.
Pagina 223

Garduri Aceasta nu constituie cu adevarat o Masura cu costuri reduse care poate Gardurile sunt usor avariate de
optiune de protectie costiera, dar pot fi fi utilizata impreuna cu alte optiuni, valuri si necesita intretinere
utilizate in zonele cu dune de nisip si de ex. in vederea reducerii permanenta.
pentru a reduce transportul nisipurilor problemelor privind nisipul Durata de functionare redusa.
maturate de vant si a incuraja formarea maturat de vanturi in cazul re-
de dune. innisiparilor.
De asemenea, gardurile pot fi utilizate
pentru a reduce accesul si, prin urmare,
daunele provocate dunelor de catre
utilizatorii plajelor.
Dune / managementul plajei – plantare Plantarea de vegetatie incurajeaza Masura cu costuri reduse. Este posibil ca aceasta optiune sa
de vegetatie formarea de dune/ marirea plajelor prin nu fie potrivita/adecvata pentru
Contribuie la recuperarea naturala a
atragerea si retinerea nisipului. zonele in care eroziunea este
dunelor. Nisipul acumulat se
constituie intr-o zona-tampon care severa.
rezista la eroziunea provocata de Pentru a fi eficienta, plantarea de
furtuni. vegetatie poate necesita
Plantarea de vegetatie poate fi combinarea cu o alta masura,
intrebuintata si pentru optimizarea aceea de ingradire a dunelor.
altor masuri de management a Vegetatia poate fi distrusa complet
plajei. de eroziunea produsa de furtuni.
http://www.snh.org.uk/ Ar putea reduce frecventa necesitatii
de innisipare a plajei.
Recircularea (reciclarea) sedimentelor de Reciclarea plajelor implica preluarea Reprezinta o masura Are efect numai pe termen scurt,
pe plaja sedimentelor din zonele de acumulare sustenabila/durabila de nu reprezinta o solutie pentru
si transportarea acestora (in general cu management a plajei. impactul eroziunii pe termen
ajutorul utilajelor) in zonele in Costuri reduse. lung.
eroziune, de exemplu: zone din acelasi Recircularea in exces poate cauza
sistem/celula sedimentar/a. Restabileste un proces natural de
intretinere a plajei. transportul sedimentar in zonele
Aceasta optiune este adecvata plajelor cu in care materialul este prelevat
pietris. Ar putea reduce frecventa cerintelor din zona de tarm.
de innisipare a plajei.
http://www.havant.gov.uk/havant-11742
Pagina 224

Reprofilarea plajelor Implica transferul direct de material de Costuri reduse. Are efecte numai pe termen scurt,
pe plaja inferioara spre cea superioara, Flexibila, prin faptul ca lucrarile se nu reprezinta o solutie pentru
ajustand astfel profilul natural al plajei pot realiza intr-un termen scurt. impactul eroziunii pe termen
la unul artificial. lung.
Protejare pe termen scurt a
Re-profilarea plajei se foloseste pentru a bunurilor. Transportarea materialului de pe
incetini eroziunea pe plajele turistice. plaja inferioara pe cea superioara
va reduce gradul de absorbtie al
plajei fata de energia valurilor si
va creste atacul valurilor pe
coama.
Drenarea plajei Sistemele de drenare a plajei reduc in Costuri de investitie si intretinere Utilizarea este restransa la plajele
mod artificial nivelul apei, ajutand la mai reduse decat alte optiuni. de agrement unde exista deja alte
stabilizarea plajei. Poate reduce frecventa cerintelor de forme de protectie impotriva
innisipare a plajei. eroziunii.
Sistemul de drenare poate fi
ineficient si poate fi expus
furtunilor.
Poate avea un impact vizual.
Exista putine informatii
disponibile referitoare la
eficienta.
Epave Utilizarea epavelor pentru a reduce Masura cu costuri reduse Afecteaza procesele costiere si
energia valurilor care ajung la tarm. Potential de creare a unui nou este o bariera in calea
habitat de recif transportului litoral, deci
beneficiile locale pot fi
contrabalansate de efecte
negative produse in alte zone.
Poate fi afectata de instabilitate in
timpul furtunilor.
Poate avea un impact vizual
semnificativ care insa nu este
neaparat negativ.
Pagina 225
Tabelul 5.7 de mai jos prezinta rezumativ principalele materiale utilizate pentru
construirea structurilor de control si defineste avantajele si dezavantajele cheie.
Tabelul 5.7 Avantajele si dezavantajele tipurilor de materiale utilizate pentru optiunile de

protectie
Element/material de Cand este utilizat? Avantaje Dezavantaje
protectie
Anrocament din roci La construirea de Durabil si adaptabil – Consideratii privind
diguri sparge-val, rocile pot fi reciclate. sanatatea si siguranta
diguri de larg, Sunt disponibile utilizatorilor plajelor –
promontorii si instructiuni de interstitiile dintre roci
consolidari de mal. proiectare verificate, in cauzate de amplasarea
vederea asigurarii incorecta sau miscarea
faptului ca structurile ulterioara a acestora
de roci sunt construite constituie un pericol
un astfel incat sa specific.
asigure o performanta Eroziunea rocilor poate
si costuri optime. introduce sedimente
nenative in zonele de pe
directia transportului
aluvionar.
Rocile nu constituie, de
obicei, un element al
peisajului local, prin
urmare structurile pot
avea un impact vizual
ridicat.
Transportul acestui
material la locatii
indepartate antreneaza
costuri ridicate.
Pagina 226

protectie
Anrocament din beton In cazul in care Acesta constituie o Trebuie asigurata o buna
anrocamentul din roci optiune ce antreneaza calitate a blocurilor din
nu este disponibil sau costuri mai reduse beton, intrucat acestea se
este prea scump. decat importul de roci pot sparge sub efectul
la amplasament. efortului de tractiune.
Angrenarea unitatilor In comparatie cu rocile,
imbunatateste acestea se deterioreaza
stabilitatea si permite mai rapid.
utilizarea de unitati mai La fel precum in cazul
mici decat rocile structurilor de roci,
echivalente. ridica diverse
Sunt disponibile consideratii legate de
instructiuni de sanatatea si siguranta
proiectare verificate, in utilizatorilor plajelor.
vederea asigurarii Acestea au un aspect
faptului ca structurile nenatural si, prin
de roci sunt construite urmare, un impact
astfel incat sa asigure o vizual ridicat.
performanta si costuri
optime. Transportul acestui
material la locatii
Designul unitatilor indepartate antreneaza
permite, de asemenea, costuri ridicate.
obtinerea de pante mai
abrupte ale structurilor,
prin urmare este
necesar mai putin
material.
Anrocamentele din
beton sunt mai usoare
decat cele din roci si,
prin urmare, antreneaza
costuri de constructie
mai mici.
Pagina 227

protectie
Gabioane umplute cu roci Sunt adecvate doar in Pot antrena costuri Pe coastele deschise,
zonele care se reduse si sunt relativ gabioanele sunt adecvate
confrunta cu atacuri usor de construit numai pentru
rare ale valurilor si o consolidarea pantelor.
energie redusa a Ridica diverse
valurilor. consideratii privind
Sau, in mod alternativ, sanatatea si siguranta
acestea pot fi ingropate utilizatorilor plajelor:
in fata dunelor, pentru cosurile avariate pot
a permite refacerea antrena diverse riscuri si
vegetatiei. sunt susceptibile de
vandalism.
Cosurile sunt
susceptibile de corodare,
astfel incat durata lor de
serviciu este scazuta (<10
ani)
Cosurile avariate
introduc materiale
nenative pe plaje.
Cherestea Pasarele, garduri, diguri Antreneaza costuri mai Insectele din mediul
sparge-val verticale, scazute decat alte marin pot provoca
structuri temporare. alternative. stricaciuni acestui
Cheresteaua este un material.
material de constructie Lemnul moale are o
flexibil si poate fi durata de serviciu
utilizata pentru scazuta intr-un mediu
construirea unei game marin. Lemnul tare
largi de structuri. rezista mai mult, dar
este scump si trebuie sa
provina doar din paduri
gestionate in mod
acceptabil.
Durata de serviciu tinde
sa fie sub 30 ani.
Pagina 228

protectie
Unitati geotextile umplute cu Pentru utilizare Reprezinta o optiune ce In general, acestea au o
nisip temporara in vederea antreneaza costuri durata de serviciu scurta
gestionarii temporare a reduse, iar sacii avariati (< 5 pana la 10 ani),
plajelor nu fac altceva decat sa atunci cand sunt expuse
Acestea pot fi ingropate elibereze nisip pe plaja; actiunii directe a
in plaja pentru a forma prin urmare, nu exista valurilor.
un dig sparge-val sau un impact pe termen Sacii geotextili de
un dig de prag, in lung. dimensiuni mari pot sa
vedere reducerii De asemenea, pot forma devina rapid inutilizabili
erodarii plajei sau o structura prietenoasa in cazul in care pleznesc
Figura preluata de pe
dunelor, in special pe pentru utilizator si sau sunt avariati.
www.snh.org.uk
durata furtunilor. discreta. De asemenea, aceste
In mod potential, sunt Totodata, antreneaza structuri sunt
cel mai folositoare impacturi potential mai susceptibile de
drept consolidare mici pe durata vandalism.
ingropata sub fata constructiei, in Reflexia valurilor de
dunelor. comparatie cu catre sacul de nisip
Se poate utiliza o gama anrocamentele din roci expus poate crea un
variata de dimensiuni, si beton. fenomen local de
in functie de locatie. Sunt mai flexibile la eroziune prin frecare.
dinamica costiera. Trebuie avuta in vederea
Structurile sunt usor de calitatea materialului de
supraetajat, modificat umplutura, in vederea
sau indepartat, daca asigurarii faptului ca
este necesar. nisipul scurs din saci nu
afecteaza calitatea sau
mineralogia plajei.
5.4.2 Evaluarea optiunilor
5.4.2.1 Introducere
Evaluarea optiunilor strategice prezentata in Sectiunile 5.3.2.5 si 5.3.2.6 a fost utilizata
drept un punct de plecare in vederea dezvoltarii unei game de solutii tehnice posibile
si drept analiza preliminara a optiunilor, care este prezentata in Tabelele 5.8 si 5.9. de
mai jos.
Evaluarea solutiilor tehnice potentiale reprezinta o revizie la nivel inalt a tipurilor de
solutii care pot fi adecvate la locatiile in care optiunea strategica recomandata consta
in mentinerea liniei sau realinierea controlata.
De observat ca nu toate amplasamentele constituie sub-sectoare integrale, iar anumite
sub-sectoare cuprind mai multe amplasamente. Acest lucru este determinat de starea
structurilor de protectie, iar in anumite cazuri de locatia studiilor de fezabilitate
preexistente pentru anumite amplasamente.
In cazul in care optiunea strategica recomandata este absenta interventiei, optiunile
de management al sub-sectorului respectiv nu au mai fost luate in considerare. Aceste
solutii tehnice includ anumite tipuri de aparari discutate in sectiunile de mai sus.
Ca urmare a acestei analize, s-a efectuat o analiza preliminara a optiunilor, pe baza a
patru scenarii, denumite Fara investitie, Investitie minima, Investitie medie si
Pagina 229
Investitie maxima. Cu privire la fiecare sub-sector a fost prezentata o optiune sau, in

cazul in care s-au propus proiecte de interventie la scara mai mica, sub-sectoarele au
fost divizate. Este important de observat ca aceste optiuni potentiale constituie doar
optiuni initiale high-level, ce trebuie dezvoltate in continuare, si care vor fi indicate in
SEA-ul Master Planului.
Optiunile preliminare au fost supuse unei analize multicriteriale, in baza a 13
obiective, conform unei evaluari de mediu, sociale si economice. Din nou, aceasta
constituie o analiza preliminara high-level, in vederea formarii unei intelegeri initiale
privind impacturile posibile ale fiecarei optiuni si unei baze de discutii cu actorii
cheie. Evaluarea optiunilor preliminare a fost notata in conformitate cu un sistem care
indica daca optiunea este de natura sa indeplineasca obiectivul sau nu, pe o scara
comparativa de la 1 la 3 intre optiuni, in cazul in care se considera ca optiunile au
impacturi diferite. In cazul factorilor in legatura cu care exista obiective potential
conflictuale sau obiective care pot fi indeplinite iar altele ce nu pot fi indeplinite (de
ex., locatii terestre si marine protejate concurente), s-a acordat un scor neutru si, tot
astfel, obiectivele considerate inaplicabile sub-sectorului sau optiunii au primit un
scor neutru. In cazul in care se considera ca obiectivul nu va fi indeplinit, se va acorda
un punctaj negativ. Nu s-a folosit o metoda comparativa deoarece odata ce un
obiectiv nu este indeplinit, masura in care acesta nu a fost indeplinit este lipsita de
relevanta.
Pagina 230
5.4.2.2 Unitatea nordica a litoralului romanesc
Tabelul 5.8 Evaluarea preliminara a optiunilor de protectie pentru Unitatea nordica

Unitate Celula Sub-sector Solutii tehnice posibile Analiza preliminara a optiunilor de investitii (de comunicat prin intermediul SEA)
Consolidare
majora Zona de
Transfer de
transversal
Innisiparea
artificiala a
a tarmului
Riscul pentru zona costiera in scenariul interventie
Epiu / Dig
nisip (by-
Diguri de
Fara Interventie (FI) (Proiecte
Termen
plajelor
Fara investitie Investitie minima Investitie medie Investitie maxima
S/M/L
pass)
propuse)
larg
Canalul, Jetelele Transfer periodic de
de la Sulina si sedimente provenite
zona adiacenta – Nu se intervine si se Crearea sau
din partea de nord a Scurtarea structurilor
Bratul nordic (in permite structurilor modificarea (unei)
structurilor Canalului Canalului Sulina in
Golful Musura vederea atenuarii Canalului Sulina sa bresei in structurile
Sulina sau din vederea impiedicarii
(frontiera de FI va evita impactul asupra ariilor de problemelor de afecteze in Canalului Sulina, in
nordica
stat cu Ucraina protectie speciala ale pasarilor (SAP) din eroziune din
L
continuare procesele
dragarea in scop de
vederea ameliorarii
deplasarii
intretinere a Canalului sedimentelor in larg
– Jetele Sulina) bazinul Marii Negre, si cresterea acestora va Canalul cu de coasta de pe deplasarii pe directia
Sulina si amplasarea si operatiune de
oferi protectie naturala habitatelor terestre si Sonda) directia transportului transportului
acestora in sub- reciclare initiala.
a celor de apa dulce (speciilor asociate) din aluvionar aluvionar
sectoarele Sulina si/sau
cadrul ARBDD. Daca tendinta de crestere se Canalul cu Sonda.
reduce exista riscul pierderii unor astfel de
habitate. Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

dinamicii costiere
Mentinerea proceselor costiere naturale va
duce, din nefericire, la schimbari importante Refacerea habitatelor de coasta
Golful
in cadrul peisajului actual. Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea
Musura –
Cresterea mentinuta va limita impactul atat obiectivelor WFD)
Jetele Sulina Mediu
asupra mediului construit cat si asupra Protejarea mostenirii culturale
utilizari terenului. Daca acest subsector va Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor

incepe sa se erodeze exista riscul pierderii de utilizare a terenurilor
Factori de unor bunuri urbane, de infrastructura si Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor

evaluare servicii. Oricum exista destul de putine protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.)
bunuri urbane situate in zona de risc. Jetelele
detaliata
de la Sulina se presupune ca raman structuri Numar de proprietati/case protejate
portuare functionale si nu constructii de
Social Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
protectie costiera.
Protejarea sau crearea de locuri de munca
Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri
Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si
€ ZERO € €€ €€€
intretinere)
Economic
Potential de generare de oportunitati de afaceri.
Potential de generare de venituri nationale / regionale
Optiunea
strategica FI
propusa pentru
Jetelele de la
sub-sector
Sulina – Nici o interventie
Capatul estic actuala si
al insulei
Sulina N/A N/A
continuarea
N/A N/A N/A
Sahalin proceselor naturale
(Zatoane)
Pagina 231
Consolidare
majora Zona de
Transfer de
transversal
Innisiparea
artificiala a
a tarmului
Epiu / Dig
nisip (by-
Diguri de
Termen
plajelor
S/M/L
pass)
propuse)
larg
Canalul cu Sonda
Pierderea potentiala a unor habitate terestre
si de apa dulce (speciile asociate) din cadrul Nici o interventie si
ARBDD. Ritmurile ridicate de eroziune continuarea Sistem de transfer de
inseamna ca exista riscul spargerii barierei proceselor naturale – Alimentarea tarmului nisip dinspre nord
Canalul cu litorale, care va duce la patrunderea apei ruperea barierei ar prin descarcarea de sau reciclare de Innisiparea plajei:
Sonda
M/L
avea ca urmare sedimente dragate din sedimente din 20m latime plaja
saline in habitatele de apa dulce. Oricum
procesele naturale sunt preferabile patrunderea apei largul plajei submerse. apropierea jetelelor
cosntructiilor de protectie pentru aceste saline in zonele de la Sulina
medii fragile. Noninterventia va evita umede din spate
impactul asupra ariilor de protectie speciala
ale pasarilor (SAP) din cadrul Marii Negre.
Mentinerea proceselor costiere naturale va Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

duce, din nefericire, la schimbari importante dinamicii costiere
in cadrul peisajului actual. Exista unele Refacerea habitatelor de coasta
incertitudini asupra impactului pe termen Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea
lung pe care FI il va avea asupra pescuitului.
obiectivelor WFD)
FI are potentialul de a crea noi habitate atat Mediu
Protejarea mostenirii culturale
piscicole cat si pentru moluste, crustacei,
Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor
echinoderme, dar totodata poate duce la
de utilizare a terenurilor
cresterea spalarii si sedimentarii in anumite
Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor
habitate, cu modificari ulterioare de calitate a
Factori de protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.)
apelor si sufocarea potentiala a unor specii.
evaluare Numar de proprietati/case protejate
detaliata Deoarece nu exista in prezent structuri de Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
protectie costiera, astfel de modificari nu ar fi Social
rezultatul Master Planului si ar aparea in
absenta planului. Ritmuri ridicate de
eroziune exprima un risc al impactului catre Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si
€ ZERO € €€ €€€
interior (hinterland); oricum exista doar intretinere)
cateva bunuri urbane in zona costiera. Exista Potential de generare de oportunitati de afaceri.
Economic
pericolul pierderii accesului in lungul
drumurilor costiere. Potential de generare de venituri nationale/regionale
Optiunea Nici o interventie

strategica FI actuala si
Casla Vadanei N/A
propusa pentru
N/A
continuarea
N/A N/A N/A
sub-sector proceselor naturale
Sf. Gheorghe N/A
propusa pentru
N/A
continuarea
N/A N/A N/A
Sahalin N/A
propusa pentru
N/A
continuarea
N/A N/A N/A
Delta Optiunea
Nici o interventie
secundara a strategica FI
actuala si
afluentului Sf. N/A propusa pentru N/A
continuarea
N/A N/A N/A
Gheorghe - sub-sector
proceselor naturale
Ciotic
Pagina 232
Consolidare
majora Zona de
Transfer de
transversal
Innisiparea
artificiala a
a tarmului
Epiu / Dig
nisip (by-
Diguri de
Termen
plajelor
S/M/L
pass)
propuse)
larg
Ciotic – Optiunea
Zatoane strategica FI
(coasta din propusa pentru
spatele partii sub-sector Nici o interventie
de sud a actuala si
insulei Sahalin
N/A N/A
continuarea
N/A N/A N/A
– si sistemul de proceselor naturale
tinuturi umede
de coasta
Zatoane)
Zatoane - strategica FI actuala si
Portul Midia
Perisor N/A
propusa pentru
N/A
continuarea
N/A N/A N/A
Periteasca N/A
propusa pentru
N/A
continuarea
N/A N/A N/A

Pierderea potentiala a unor habitate terestre Gura Portitei
si de apa dulce (speciile asociate) din cadrul (Structuri locale
ARBDD, incluzand deteriorarea si pierderea de protectie in
unor structuri costiere din Lacul Razelm si zona plajei
Gura Portitei. Oricum procesele naturale sunt turistice) Innisiparea plajei cu o
preferabile constructiilor de protectie pentru Structurile de
Repararea structurilor Innisiparea plajei cu latime de 15m si
aceste medii fragile. Noninterventia va evita protectie sunt lasate
existente pe masura ce o latime de 15m si inlocuirea structurilor
Portita impactul asupra ariilor de protectie speciala L sa cedeze iar
conditiile se repararea structurilor existente cu noi
ale pasarilor (SAP) din cadrul Marii Negre. procesele naturale isi
deterioreaza existente diguri sparge-val din
Mentinerea proceselor costiere naturale va reiau cursul
roci si diguri de larg
duce, din nefericire, la schimbari importante
in cadrul peisajului actual. FI are potentialul
de a crea noi habitate atat piscicole cat si
pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar
totodata poate duce la cresterea spalarii si
Factori de sedimentarii in anumite habitate, cu Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

evaluare modificari ulterioare de calitate a apelor si dinamicii costiere
detaliata sufocarea potentiala a unor specii. Cu o zona Refacerea habitatelor de coasta
costiera protejata astfel de schimbari nu ar fi Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea

rezultatul Master Planului si ar aparea in obiectivelor WFD)
Mediu
absenta planului. Exista un risc potential Protejarea mostenirii culturale
pentru drumurile locale si proprietatile din Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor

acest sub sector vor continua sa fie erodate. de utilizare a terenurilor
Deteriorarea structurilor de la Gura Portitei Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor
va duce la pierderi ale unor dotari turistice.
protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.)
Numar de proprietati/case protejate
Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
Social
Economic € ZERO € €€ €€€
intretinere)
Pagina 233
Consolidare
majora Zona de
Transfer de
transversal
Innisiparea
artificiala a
a tarmului
Epiu / Dig
nisip (by-
Diguri de
Termen
plajelor
S/M/L
pass)
propuse)
larg
Potential de generare de venituri nationale/regionale
In apropiere de
Pierderea potentiala a unor habitate terestre Stavilarul
si de apa dulce (speciile asociate) din cadrul Periboina
ARBDD. Oricum procesele naturale sunt
Ameliorarea
preferabile cosntructiilor de protectie pentru Mentinerea si
Nu se intervine si se fenomenului de
aceste medii fragile. Noninterventia va evita realizarea de lucrari
permite structurii Mentinerea si inconjurare si
impactul asupra ariilor de protectie speciala viitoare in vederea
Periboina
ale pasarilor (SAP) din cadrul Marii Negre.
L stavilarului sa se repararea structurilor
prevenirii
realizarea de lucrari
deterioreze si sa stavilarului viitoare de realiniere
Mentinerea proceselor costiere naturale va fenomenului de
cedeze pe masura ce tarmul
duce, din nefericire, la schimbari importante inconjurare
se retrage
in cadrul peisajului actual. FI are potentialul
de a crea noi habitate atat piscicole cat si
sedimentarii in anumite habitate, cu
Lucreaza in favoarea proceselor naturale / impacturi asupra
modificari ulterioare de calitate a apelor si
dinamicii costiere
sufocarea potentiala a unor specii. Cu o zona
Refacerea habitatelor de coasta
costiera neprotejata astfel de schimbari nu ar
Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea
fi rezultatul Master Planului si ar aparea in
obiectivelor WFD)
absenta planului. Exista putine bunuri Mediu
construite supuse riscului in cadrula cestui Protejarea mostenirii culturale
sub sector; oricum exista un risc potential Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor

pentru drumurile locale si proprietatile din de utilizare a terenurilor
Factori de acest sub sector vor continua sa fie erodate. Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor
evaluare Lucrarile la structurile de protectie vor fi

detaliata necesare in viitor, odata cu schimbarile Numar de proprietati/case protejate
costiere, pentru a evita efectul contrar asupra
ariilor protejate. Social
€ NIL € €€ €€€
intretinere)
Economic
Potential de generare de venituri nationale / regionale
Pierderea potentiala a unor habitate terestre In apropiere de
si de apa dulce (speciile asociate) din cadrul stavilarul
ARBDD. Oricum procesele naturale sunt Edighiol
preferabile constructiilor de protectie pentru Transfer de
aceste medii fragile. Noninterventia va evita Transfer de sedimente si lucrari
impactul asupra ariilor de protectie speciala Nu se intervine si se Repararea si
sedimente in in zona viitoare in vederea
ale pasarilor (SAP) din cadrul Marii Negre. permite structurii intretinerea
canalului aferent reducerii impactului
Chituc Mentinerea proceselor costiere naturale va L stavilarului sa se stavilarului, in vederea
stavilarului Edighiol gurii de evacuare si
duce, din nefericire, la schimbari importante deterioreze si sa gestionarii debitelor
si repararea structuri de protectie
in cadrul peisajului actual. FI are potentialul cedeze dinspre Lacul Sinoe
structurii existente aferente la locatiile
de a crea noi habitate atat piscicole cat si protejate
sufocarea potentiala a unor specii. Cu o zona Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra
Factori de Mediu
dinamicii costiere
Pagina 234
Consolidare
majora Zona de
Transfer de
transversal
Innisiparea
artificiala a
a tarmului
Epiu / Dig
nisip (by-
Diguri de
Termen
plajelor
S/M/L
pass)
propuse)
larg
evaluare costiera protejata astfel de schimbari nu ar fi Refacerea habitatelor de coasta
detaliata rezultatul Master Planului si ar aparea in Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea
absenta planului. Exista putine bunuri

obiectivelor WFD)
construite supuse riscului in cadrula cestui Protejarea mostenirii culturale
sub sector; oricum exista un risc potential Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor
pentru drumurile locale si proprietatile din
acest sub sector vor continua sa fie erodate.
Lucrarile la structurile de protectie vor fi
necesare in viitor, odata cu schimbarile
costiere, pentru a evita efectul contrar asupra
ariilor protejate. Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
Social
€ NIL € €€ €€€
intretinere)
Economic Potential de generare de oportunitati de afaceri.
Corbu (Capul strategica FI actuala si
Midia)
N/A
propusa pentru
N/A
continuarea
N/A N/A N/A

Portul Midia Port Zona privata – se
– Neinclus in prezuma ca
Portul Midia N/A
proiect – zona
N/A
structurile portuare
N/A N/A N/A
privata vor fi mentinute
Pagina 235
5.4.2.3 Unitatea sudica a litoralului romanesc
Tabelul 5.9 Evaluarea optiunilor pentru Unitatea sudica

Unitate Celula Sub-sector Solutii tehnice propuse Analiza preliminara a optiunilor (de comunicat prin intermediul SEA)
majora sedimenta Zona de
Consolidare
Innisiparea
artificiala a
sparge-val
Transferul
a tarmului
Epiu / Dig
de ra de
Diguri de
de nisip
Termen
Riscul pentru mediu prezentat de interventie
S/M/L
plajei
coasta coasta
larg
neinterventie (FI) (Proiecte Fara investitie Investitie minima Investitie medie Investitie maxima
propuse)
Golful Optiunea Nici o interventie

Mamaia – Navodari strategica FI actuala si
sudica
Capul Midia Nord
N/A
propusa pentru
N/A
continuarea
N/A N/A N/A
pana la sub-sector proceselor naturale
Portul
Constanta
Navodari Sud N/A
propusa pentru
N/A
continuarea
N/A N/A N/A
Mamaia Nord
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si
de apa dulce (speciile asociate) din cadrul Nici o interventie Innisiparea plajei cu o
Marii Negre si ariilor SAP specifice Lacului actuala si Innisiparea plajei cu o Innisiparea plajei cu latime de 60m si diguri
Mamaia Nord Siutghiol. Mentinerea proceselor costiere M
continuarea latime de 40m o latime de 60m sparge-val de
naturale va duce, din nefericire, la schimbari proceselor naturale roci/diguri de larg
importante in cadrul peisajului actual.
Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta
de eroziune se mentine sau va creste poate
afecta gradul de atractie al amenajarilor Lucreaza in favoarea proceselor naturale / impacturi asupra
turistice precum si riscul asupra sanatatii si
dinamicii costiere
sigurantei odata cu degradarea si pierderea Refacerea habitatelor de coasta
stucturilor de protectie. Exista unele
incertitudini pe termen lung, in ceea ce
obiectivelor WFD)
priveste FI, asupra pisciculturii. FI are Mediu
potentialul de a crea noi habitate atat piscicole
cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme,
dar totodata poate duce la cresterea spalarii si
Factori de sedimentarii in anumite habitate, cu Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor

evaluare modificari ulterioare de calitate a apelor si protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.)
detaliata sufocarea potentiala a unor specii. Cu o zona Numar de proprietati/case protejate
costiera protejata astfel de schimbari nu ar fi Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
Social
rezultatul Master Planului si ar aparea in Protejarea sau crearea de locuri de munca
absenta planului. Mentinerea eroziunii va Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri
putea duce la pierderi potentiale ale bunurilor Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si
turistice, si recreationale precum si a € ZERO € €€ €€€
intretinere)
infrastructurii locale si va creste riscul asupra Economic
pupulatiei si mediului.
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si Mamaia Centru

de apa dulce (speciile asociate) din cadrul
Marii Negre si ariilor SAP specifice Lacului Se permite digurilor Construirea de noi
Siutghiol. Mentinerea proceselor costiere Repararea
de larg existente sa diguri sparge-val din
Mamaia structurilor existente
Centru
naturale va duce, din nefericire, la schimbari M cedeze iar procesele Innisiparea plajei
si innisiparea plajei
roci/diguri de larg si
importante in cadrul peisajului actual. naturale continua sa innisiparea plajei cu o
cu o latime de 60m
Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta se desfasoare latime de 60m
afecta gradul de atractie al amenajarilor
Pagina 236
turistice precum si riscul asupra sanatatii si Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

sigurantei odata cu degradarea si pierderea dinamicii costiere
stucturilor de protectie. Refacerea habitatelor de coasta
degradarea si pierderea stucturilor de Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea
protectie. Exista unele incertitudini pe termen

obiectivelor WFD)
lung, in ceea ce priveste FI, asupra Mediu
pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi
habitate atat piscicole cat si pentru moluste,
crustacei, echinoderme, dar totodata poate
duce la cresterea spalarii si sedimentarii in
Factori de anumite habitate, cu modificari ulterioare de
calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor Numar de proprietati/ case protejate
evaluare
specii. Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
detaliata Social
schimbare in optiunile strategice de Protejarea sau crearea de locuri de munca
management costier, ca urmare a Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri
implementarii Master Planului. Mentinerea Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si
eroziunii va putea duce la pierderi potentiale € ZERO € €€ €€€
intretinere)
ale bunurilor turistice, si recreationale precum Potential de generare de oportunitati de afaceri.
si a infrastructurii locale si va creste riscul
asupra pupulatiei si mediului. Economic
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si Mamaia Sud

de apa dulce (speciile asociate) din cadrul
Marii Negre si ariilor SAP specifice Lacului Repararea,
Se permite digurilor Nu se efectueaza Se repara structurile
Siutghiol. Mentinerea proceselor costiere imbunatatirea si
de larg existente sa reparatii ale existente si se
naturale va duce, din nefericire, la schimbari construirea de noi
Mamaia Sud
importante in cadrul peisajului actual.
S cedeze iar procesele structurilor existente. efectueaza
structuri de protectie si
naturale continua sa Reinnisipare realimentari mai
Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta efectuarea de
se desfasoare frecventa. putin frecvente.
de eroziune se mentine sau va creste poate realimentari
sigurantei odata cu degradarea si pierderea Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

stucturilor de protectie. dinamicii costiere
degradarea si pierderea stucturilor de Refacerea habitatelor de coasta
protectie. Exista unele incertitudini pe termen Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea

lung, in ceea ce priveste FI, asupra obiectivelor WFD)
pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi Mediu
Factori de Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor
anumite habitate, cu modificari ulterioare de
evaluare protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.)
calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor
detaliata Numar de proprietati/case protejate
specii. Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o
schimbare in optiunile strategice de Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
Social
management a mediului costier, ca urmare a Protejarea sau crearea de locuri de munca
implementarii Master Planului. Mentinerea Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri
eroziunii va putea duce la pierderi potentiale Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si
ale bunurilor turistice, si recreationale precum
€ ZERO €€€ €€ €€
intretinere)
si a infrastructurii locale si a serviciilor. Potential de generare de oportunitati de afaceri.
Economic
Pagina 237
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si Tomis Nord si

de apa dulce (speciile asociate) din cadrul Tomis Centru
Marii Negre si ariilor SAP specifice Lacului
Se permite Repararea,
Siutghiol. Mentinerea proceselor costiere Nu se efectueaza Se repara structurile
structurilor existente imbunatatirea si
naturale va duce, din nefericire, la schimbari reparatii ale existente si se
sa cedeze iar construirea de noi
Tomis Nord importante in cadrul peisajului actual. S
procesele naturale
structurilor existente. efectueaza
Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta Reinnisipare realimentari mai
continua sa se efectuarea de
de eroziune se mentine sau va creste poate frecventa. putin frecvente.
desfasoare realimentari
sigurantei odata cu degradarea si pierderea
stucturilor de protectie. Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

degradarea si pierderea stucturilor de dinamicii costiere
protectie. Exista unele incertitudini pe termen Refacerea habitatelor de coasta
lung, in ceea ce priveste FI, asupra Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea
obiectivelor WFD)
habitate atat piscicole cat si pentru moluste, Mediu
calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor
specii.Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o
detaliata schimbare in optiunile strategice de Numar de proprietati/case protejate
management a mediului costier, ca urmare a Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
Social
implementarii Master Planului. Mentinerea Protejarea sau crearea de locuri de munca
eroziunii va putea duce la pierderi potentiale Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri
ale bunurilor turistice, si recreationale precum Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si
si a infrastructurii locale si a serviciilor. Se € ZERO €€€ €€ €€
intretinere)
poate vorbi de un risc extins si asupra Economic Potential de generare de oportunitati de afaceri.
numeroaselor spatii culturale si istorice.
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si Tomis Sud – Se permite Repararea,

Nu se efectueaza Se repara structurile
de apa dulce (speciile asociate) din cadrul Portul Tomis structurilor existente imbunatatirea si
reparatii ale existente si se
Marii Negre si ariilor SAP specifice Lacului sa cedeze iar construirea de noi
Tomis Sud
Siutghiol. Mentinerea proceselor costiere
S
procesele naturale
Reinnisipare realimentari mai
naturale va duce, din nefericire, la schimbari continua sa se efectuarea de
frecventa. putin frecvente.
importante in cadrul peisajului actual. desfasoare realimentari
Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

de eroziune se mentine sau va creste poate dinamicii costiere
afecta gradul de atractie al amenajarilor Refacerea habitatelor de coasta
turistice precum si riscul asupra sanatatii si Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea

sigurantei odata cu degradarea si pierderea obiectivelor WFD)
stucturilor de protectie. Mediu
degradarea si pierderea stucturilor de
lung, in ceea ce priveste FI, asupra
crustacei, echinoderme, dar totodata poate Numar de proprietati/case protejate
duce la cresterea spalarii si sedimentarii in Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
Social
anumite habitate, cu modificari ulterioare de Protejarea sau crearea de locuri de munca
calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri
specii.Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si
schimbare in optiunile strategice de € ZERO €€€ €€ €€
intretinere)
management a mediului costier, ca urmare a Economic
implementarii Master Planului. Mentinerea
Pagina 238
eroziunii va putea duce la pierderi potentiale Portul Tomis -

ale bunurilor turistice, si recreationale precum Portul Constanta Se permite Construirea unei noi
Construirea unei noi
si a infrastructurii structurilor existente consolidari de mal in
Repararea consolidari de mal
sa cedeze iar vederea inlocuirii
M
procesele naturale
consolidarii de mal care sa inlocuiasca
structurii existente si
existente structura existente,
continua sa se asigurarea de protectie
cu o lungime de Xm
desfasoare suplimentara
Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

dinamicii costiere

obiectivelor WFD)
Mediu


Social
€ ZERO € €€ €€€
intretinere)
Economic
Portul Constanta Nici o interventie
Portul – Neinclus in actuala si
Constanta
N/A
proiect – zona
N/A
continuarea
N/A N/A N/A
privata proceselor naturale
FI va evita impactul asupra ariilor de protectie Digul de larg Se permite Repararea,
speciala destinate pasarilor; oricum dunele Agigea - Steaua structurilor existente imbunatatirea si
Eforie – maritime si formele asociate din cadrul de Mare sa cedeze iar construirea de noi
Capul Tuzla
Eforie Nord
Rezervatiei de Dune Agigea vor fi din
M
procesele naturale
nefericire afectate pe termen lung datorita continua sa se efectuarea de
localizarii lor in interior. Mentinerea desfasoare realimentari
proceselor costiere naturale va duce, din Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra
nefericire, la schimbari importante in cadrul
dinamicii costiere
peisajului actual. Refacerea habitatelor de coasta
Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea

obiectivelor WFD)
afecta gradul de atractie al amenajarilor Mediu
stucturilor de protectie.
protectie. Exista unele incertitudini pe termen protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.)
lung, in ceea ce priveste FI, asupra Numar de proprietati/case protejate
pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
Social
habitate atat piscicole cat si pentru moluste, Protejarea sau crearea de locuri de munca
crustacei, echinoderme, dar totodata poate Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri
duce la cresterea spalarii si sedimentarii in Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si
anumite habitate, cu modificari ulterioare de € ZERO €€€ €€ €€
intretinere)
calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor Economic
specii.Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o
Pagina 239
schimbare in optiunile strategice de Steaua de Mare - Se permite Repararea,

management a mediului costier, ca urmare a Hotel Belona structurilor existente imbunatatirea si
implementarii Master Planului. Eroziunea (Portul Turistic) sa cedeze iar construirea de noi
falezei va duce la cresterea riscului asupra (Eforie Nord)
S
procesele naturale
mediului construit incluzand facilitati turistice continua sa se efectuarea de
si de infrastructura. O serie de obiective desfasoare realimentari
culturale pot fi supuse riscului. Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

dinamicii costiere

obiectivelor WFD)
Mediu


Social
€ ZERO €€€ €€ €€
intretinere)
Economic
FI va evita impactul asupra ariilor de protectie Eforie Centru
speciala destinate pasarilor din habitatul
Techirghiol si va evita impactul asupra
habitatelor submersespecifice sectorului Se permite Repararea,
Eforie Nord. Mentinerea proceselor costiere structurilor existente imbunatatirea si
Eforie Centru naturale va duce, din nefericire, la schimbari M
procesele naturale
importante in cadrul peisajului actual. Reinnisipare realimentari mai
Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta frecventa. putin frecvente.
sigurantei odata cu degradarea si pierderea Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra
stucturilor de protectie.
dinamicii costiere
obiectivelor WFD)
pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi Mediu
crustacei, echinoderme, dar totodata poate Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor

duce la cresterea spalarii si sedimentarii in de utilizare a terenurilor
anumite habitate, cu modificari ulterioare de Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor

Factori de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.)
evaluare specii. Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o Numar de proprietati/case protejate
detaliata schimbare in optiunile strategice de Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
management a mediului costier, ca urmare a Social
implementarii Master Planului. Pierderea
potentiala a bunurilor construite daca
eroziunea continua sau se intensifica, € ZERO €€€ €€ €€
intretinere)
incluzand aici facilitati turistice si de
infrastructura. Economic
Pagina 240
FI va evita impactul asupra ariilor protejate Eforie Sud Se permite Repararea,

SPA Marea Neagra si Lacul Techirghiol si structurilor existente imbunatatirea si
asupra habitatelor din zona ariei protejate M
procesele naturale
Plaja Submersa Eforie Nord. Reinnisipare realimentari mai
Continuarea proceselor costiere naturale nu frecventa. putin frecvente.
va produce probabil, schimbari esentiale in
peisagistica. Pierderea de sedimente de plaja, Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

daca eroziunea continua sause accentueaza, dinamicii costiere
poate afecta valoarea turistica a acestei Refacerea habitatelor de coasta
statiuni cu riscuri crescute in siguranta si Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea

sanatate pe masura ce structurile de protectie obiectivelor WFD)
Mediu
se degradeaza. Protejarea mostenirii culturale
Eforie Sud Este incert impactul pe termen lung al FI Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor

asupra pescuitului. FI are potentialul de a crea de utilizare a terenurilor
noi habitate pentru pesti si moluste dar in Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor

acelasi timp de a cauza erosiune si acumulari protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.)
locale, care pot duce la deteriorarea calitatii Numar de proprietati/case protejate
apei si axfixierea unor specii de moluste.
Astfel de efecte ar fi rezultatul direct al Social
schmbarii optiunilor de management costier Protejarea sau crearea de locuri de munca
ca urmare a implementarii Master Planului. Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri
Riscuri crescute pentru bunurile amplasate pe Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si
€ NIL €€€ €€ €€
faleze in cazul continuarii sau accentuarii intretinere)
eroziunii, inclusiv proprietati rezidentiale si Economic
comerciale, facilitati turistice si infrastructura.
Tuzla Nord N/A
propusa pentru
N/A
continuarea
N/A N/A N/A
Capul Tuzla strategica FI actuala si
- Mangalia
Tuzla Sud N/A
propusa pentru
N/A
continuarea
N/A N/A N/A
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si Sudul digurilor
de apa dulce (speciile asociate) din cadrul sparge-val a gurii
Marii Negre. Mentinerea proceselor costiere de revarsare – Repararea,
naturale va duce, din nefericire, la schimbari Vila Albatros Nici o interventie imbunatatirea si
importante in cadrul peisajului actual. (Costinesti Sud) actuala si construirea de noi
Costinesti M
continuarea
Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta Reinnisipare realimentari mai
de eroziune se mentine sau va creste poate proceselor naturale efectuarea de
afecta gradul de atractie al amenajarilor realimentari
stucturilor de protectie. Exista unele Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

Factori de incertitudini pe termen lung, in ceea ce dinamicii costiere
evaluare priveste FI, asupra pisciculturii. FI are Refacerea habitatelor de coasta
detaliata potentialul de a crea noi habitate atat piscicole Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea

cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, obiectivelor WFD)
Mediu
dar totodata poate duce la cresterea spalarii si Protejarea mostenirii culturale
sedimentarii in anumite habitate, cu Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor
sufocarea potentiala a unor specii. Cu o zona
costiera protejata astfel de schimbari nu ar fi
rezultatul Master Planului si ar aparea in
Social Numar de proprietati/case protejate
absenta planului. Mentinerea eroziunii va
Pagina 241
putea duce la pierderi potentiale ale bunurilor Protejarea sau crearea de locuri de munca
turistice Exista de asemeni un risc extins Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri
asupra oricaror constructii din cadrul Planului Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si
de Urbanism Zonal. € ZERO €€€ €€ €€
intretinere)
Economic
23 August N/A
propusa pentru
N/A
continuarea
N/A N/A N/A
FI va evita impactul asupra ariilor de protectie Hotel Maramures Repararea,
Se permite
speciala destinate pasarilor din habitatul - Garofita Nu se efectueaza Se repara structurile imbunatatirea si
structurilor existente
Marii Negre. Mentinerea proceselor costiere (Olimp) reparatii ale existente si se construirea de noi
Olimp - sa cedeze iar
Venus
naturale va duce, din nefericire, la schimbari M
procesele naturale
structurilor existente. efectueaza structuri de protectie
importante in cadrul peisajului actual. Reinnisipare realimentari mai cu golfuri mai largi si
continua sa se
Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta frecventa. putin frecvente. efectuarea de
desfasoare
de eroziune se mentine sau va creste poate alimentari.
afecta gradul de atractie al amenajarilor Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

turistice precum si riscul asupra sanatatii si dinamicii costiere
sigurantei odata cu degradarea si pierderea Refacerea habitatelor de coasta
stucturilor de protectie. Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea

obiectivelor WFD)
protectie. Exista unele incertitudini pe termen Mediu
calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
Social
specii. Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o Protejarea sau crearea de locuri de munca
schimbare in optiunile strategice de Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri
management a mediului costier, ca urmare a Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si
implementarii Master Planului. € ZERO €€€ €€ €€
intretinere)
Economic
Digul sparge-val Se permite
Neptun structurilor existente Inlocuirea structurii
sa cedeze iar Repararea structurii Inlocuirea structurii existente si asigurarea
M
procesele naturale existente existente de protectie
continua sa se suplimentara
desfasoare

dinamicii costiere

obiectivelor WFD)
Mediu


Social
Pagina 242

€ ZERO € €€ €€€
intretinere)
Economic
Lacul Tismana - Repararea,
Se permite
Hotel Slivia Nu se efectueaza Se repara structurile imbunatatirea si
(Jupiter - Venus) reparatii ale existente si se construirea de noi
sa cedeze iar
M
procesele naturale
Reinnisipare realimentari mai cu golfuri mai largi si
continua sa se
frecventa. putin frecvente. efectuarea de
desfasoare
alimentari.

dinamicii costiere

obiectivelor WFD)
Mediu


Social
€ ZERO €€€ €€ €€
intretinere)
Economic
FI va evita impactul asupra ariilor de protectie Balta Mangalia
speciala destinate pasarilor si a siturilor de
interes comunitar (SCI)
Continuarea proceselor costiere naturale va
duce din nefericire la schimbari importante
Nici o interventie
asupra mediului actual. Continuarea eroziunii
Balta actuala si Innisiparea plajei: Innisiparea plajei: Innisiparea plajei: 60m
Mangalia
va determina o crestere a riscului de spargere L
continuarea 30m latime 40m latime latime
al ingustei bariere litorale, cu potentiale
proceselor naturale
pierderi ulterioare ale unor habitate interne
(speciile asociate), ca efect al intruziunii
saline.
Exista unele incertitudini pe termen lung, in
ceea ce priveste FI, asupra pisciculturii. FI are
Lucreaza in favoarea proceselor naturale / impacturi asupra
Factori de dinamicii costiere
dar totodata poate duce la cresterea spalarii si
evaluare Refacerea habitatelor de coasta
detaliata Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea
obiectivelor WFD)
sufocarea potentiala a unor specii. Cu o zona Mediu
costiera protejata astfel de schimbari nu ar fi Protejarea mostenirii culturale
rezultatul Master Planului si ar aparea in Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor

absenta planului. de utilizare a terenurilor
Exista putine bunuri construite in zona Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor

costiera, oricum mentinerea eroziunii va protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.)
determina o crestere a riscului asupra unor Social Numar de proprietati/case protejate
cosntructii si va duce la pierderea unor Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
drumuri costiere. Protejarea sau crearea de locuri de munca
Pagina 243

€ ZERO € €€ €€€
intretinere)
Economic
Hotel Cerna - Repararea,
Se permite
Hotel Diana Nu se efectueaza Se repara structurile imbunatatirea si
(Saturn) reparatii ale existente si se construirea de noi
sa cedeze iar
M
procesele naturale
Reinnisipare realimentari mai cu golfuri mai largi si
continua sa se
frecventa. putin frecvente. efectuarea de
desfasoare
alimentari.

dinamicii costiere
FI va evita impactul asupra ariilor de protectie Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea

speciala destinate pasarilor si a siturilor de obiectivelor WFD)
Mediu
interes comunitar (SCI). Mentinerea Protejarea mostenirii culturale
proceselor costiere naturale va duce, din Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor

nefericire, la schimbari importante in cadrul de utilizare a terenurilor
Saturn - peisajului actual. Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor
Mangalia
Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.)
de eroziune se mentine sau va creste poate Numar de proprietati/case protejate
afecta gradul de atractie al amenajarilor Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
Social
turistice precum si riscul asupra sanatatii si Protejarea sau crearea de locuri de munca
sigurantei odata cu degradarea si pierderea Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri
stucturilor de protectie. Exista unele Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si
incertitudini pe termen lung, in ceea ce € ZERO €€€ €€ €€
intretinere)
priveste FI, asupra pisciculturii. FI are Economic
dar totodata poate duce la cresterea spalarii si Hotel Diana – Se permite
Construirea de noi
sedimentarii in anumite habitate, cu Digul de larg structurilor existente Repararea
structuri de protectie
modificari ulterioare de calitate a apelor si Mangalia Nord sa cedeze iar Repararea structurilor existente
sufocarea potentiala a unor specii. Astfel de (Mangalia)
M
procesele naturale structurilor existente si innisiparea plajei
cu golfuri mai largi si
innisiparea plajei cu o
impacturi ar rezulta dintr-o schimbare in continua sa se cu o latime de 10m
latime de 20m
optiunile strategice de management a desfasoare
mediului costier, ca urmare a implementarii Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra

Master Planului. dinamicii costiere
Pierderea potentiala a bunurilor construite Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea

daca eroziunea continua sau se intensifica, obiectivelor WFD)
Mediu
incluzand aici facilitati turistice si de Protejarea mostenirii culturale
infrastructura.Exista posibilitatea ca unele Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor

situri culturale sa fie supuse riscului. de utilizare a terenurilor

Social
€ ZERO € €€ €€€
intretinere)
Economic
Pagina 244
Portul Mangalia – Nici o interventie

Portul Neinclus in actuala si
Mangalia
N/A
proiect – zona
N/A
continuarea
N/A N/A N/A
privata proceselor naturale
2 Mai
Innisiparea plajei cu o
Se permite
latime de 40m si
structurilor existente Innisiparea plajei cu
construirea de noi
sa cedeze iar Repararea structurii o latime de 20m si
2 Mai M
procesele naturale existente repararea structurii
structuri de protectie
constand dintr-o serie
continua sa se existente
de diguri sparge-vel
desfasoare
Mentinerea proceselor costiere naturale va si/sau diguri de larg
duce, din nefericire, la schimbari importante
in cadrul peisajului actual. Lucreaza in favoarea proceselor naturale/ impacturi asupra

dinamicii costiere
Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta
turistice precum si riscul asupra sanatatii si obiectivelor WFD)
Mediu
sigurantei odata cu degradarea si pierderea Protejarea mostenirii culturale
stucturilor de protectie. Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor

Continuarea eroziunii va duce la pierderi de utilizare a terenurilor
Factori de potentiale de bunuri construite incluzand Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor

2 Mai – evaluare infrastructura de transport si facilitati protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.)
Vama Veche detaliata turistice. Orice constructie aprobata de Planul Numar de proprietati/case protejate
de Urbanism Zonal poate fi supusa riscului. Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
Social
€ ZERO € €€ €€€
intretinere)
Economic
Potential de generare de venituri nationale/ regionale
Limanu N/A
propusa pentru
N/A
continuarea
N/A N/A N/A

Optiunea
strategica FI Nici o interventie
propusa pentru actuala si
Vama Veche – N/A N/A
continuarea
N/A N/A N/A
sub-sector
proceselor naturale
Pagina 245
6 Referinte
Alexandrov, V., Genev M. and Aksoy H. (2005). The impact of climate variability and
change on water resources in the western coastal zone of the Black Sea. In Regional
Hydrological Impacts of Climatic Change. Wallingford: IAHS.
Balescua S., Lamotheb M., Merciera N., Huotb S., Balteanuc D., Billardd A. and Huse
J. (2003) Luminescence chronology of Pleistocene loess deposits from Romania:
testing methods of age correction for anomalous fadinginfading in alkali feldspars.
Quaternary Science Reviews 22, 967–973.
Bondar C. (2009). Book review: Black sea Level: past, present and future. Goriacikin I.
N. and Ivanov V. A. EKOCI-Gidrofizica, Sevastopol 2006, pp210. Geo-Eco-Marina 15,
Sedimentary Processes and Deposits within River-Sea Systems. 175 – 179.
Charlier R. and Charlier C. (2010). Romaina. Encyclopedia of the World's Coastal
Landforms. Bird E.C.F. (ed.). Springer Netherlands. p789-794.
Corre J-J. (1991). The sand dunes and their vegetation along the Mediterranean coast
of France. Their likely response to climatic change. Landscape Ecology 6, 65-75.
Dan S., Stive M. J. F., Walstra, D. R. and Panin N. (2009). Wave climate, coastal
sediment budget and shoreline changes for the Danube Delta. Marine Geology 262,
Issues 1-4, July 2009, 39-49.
Defra/EA (2009). Characterisation and prediction of large scale, long-term change of
coastal geomorphological behaviours: Final science report. Science Report:
SC060074/SR1, 264pp.
Giosan L., H. Bokuniewicz, N. Panin, l. Postolache, (1997). Longshore sediment
transport pattern along Romanian Danube delta coast., GEO ECO-MARINA, 2/1997,
National lnstitute of Marine Geology and Geo-ecology of Romania, Proc. Intl
Workshop on Fluvial-Marine lnteractions in Malnas, Romania, Oct.1-7, 1996
Guedes Soares, C.G., J.C. Carretero Albiach, R. Weisse and Alvarez-Funjul, E. (2002).
A 40 years hindcast of wind, sea level and waves in European waters. Proceedings of
the 21st International Conference on Offshore Mechanics and Arctic Engineering,
June 2002, Oslo, Norway. OMAE2002-28604, 1-7.
Huebener H., Mares I., Mares C., Cubasch U. and Stanciu P. (2007). Estimating
Romanian rainfall contribution to lower Danube discharge. Geophysical Research
Abstracts, Vol. 9, 08910, 2007Hulme, M., G. Jenkins, X. Lu, J.R. Turnpenny, T.D.
Mitchell, R.G. Jones, J. Lowe, J.M. Murphy, D. Hassell, P. Boorman, R. McDonald and
S. Hill (2002) Climate Change Scenarios for the United Kingdom: The UKCIP02
Scientific Report. Tyndall Centre for Climate Change Research, University of East
Anglia, Norwich,120 pp.
IPCC (2007) Fourth Assessment Report: Climate Change 2007. AR4 WGII Chapter 12
Europe.
Jones, P.D. and Moberg A. (2003). Hemispheric and large scale surface air
temperature variations: an extensive revision and an update to 2001. J. Clim., 16, 206-
223.
Pagina 246
JICA (2007) Final report : the study on protection and rehabilitation of the southern
Romanian Black Sea shore in Romania ; Vol. 1. Basic Study and Coastal Protection
Plan. Japan International Cooperation Agency: ECOH Corp.
Kuroki K., Goda Y., Panin, N., Stanica, A., Diaconeasa, D.I. and Babu G. (2006). Beach
erosion and coastal protection plan along the southern Romanian Black sea shore.
Coastal Engineering 2006.
Lowe, J. A. and J.M. Gregory, (2005) The effects of climate change on storm surges
around the United Kingdom. Philos. Trans. Roy. Soc. London, 363, 1313-1328.
Lucarini V. (2010) Hydrological cycle in the Danube basin in present and projected
future climate conditions: a models’ intercomparison perspective. Plinius Conference
Abstracts. Vol. 12, Plinius 12-106. 12th Plinius Conference on Mediterranean Storms
Corfu Island Greece, September 2010.
Ludwig W., Dumont E., Meybeck M. and Heussner S. (2009) River discharges of
water and nutrients to the Mediterranean and Black Sea: Major drivers for ecosystem
changes during past and future decades? Progress In Oceanography 80, Issues 3-4,
March 2009, 199-217.
Malciu V. (2000). Implications of accelerated sea-level rise (ASLR) for Romania.
Proceedings of SURVAS Expert Workshop on European Vulnerability and
Adaptation to impacts of Accelerated Sea-Level Rise. Hamburg, Germany, 23-24.
McQuatters-Gollop A., Mee L. D., Dionysios E. Raitsos D. E. and Shapiro, G. I. (2008).
Non-linearities, regime shifts and recovery: The recent influence of climate on Black
Sea chlorophyll. Journal of Marine Systems 74, Issues 1-2, November 2008, 649-658.
Meier, H.E.M., Broman B. and Kjellström E. (2004). Simulated sea level in past and
future climates of the Baltic Sea. Clim. Res., 27, 59-75.
Mungovi G. and Daniel P. (2000). Storm surges in the Western Black Sea. Operational
forecasting. Mediterranean Marine Science 1/1, 2000, 45-50.
Nohara D., Kitoh, A., Masahiro, H. and Oki, T. (2006). Impact of climate change on
river discharge projected by multimodel ensemble. Journal of Hydrometeorology 7,
1076-1089.
Oguz T., Dippner J. W. and Kaymaz Z. (2006). Climatic regulation of the Black Sea
hydro-meteorological and ecological properties at interannual-to-decadal time scales.
Journal of Marine Systems 60, Issues 3-4, May 2006, 235-254.
Panin N (1997). On the geomorphologic and the geologic evolution of the river
Danube – Black Sea interaction zone. GEO-ECO-MARINA 2, 31-40.
Panin N. (1998). Danube Delta: geology, sedimentology, evolution. Ass.
Sedimentologistes Francais 65, Fontainbleau
Panin N. (1999). Global changes, sea level rise and the Danube Delta: risks and
response. Geo-Eco-Marina 4, 19-29. Bucharest, Romania.
Prasch M., Marke, T., Strasser, U. and Mauser, W. (2011) Large scale integrated
hydrological modelling of the impact of climate change on the water balance with
DANUBIA. Advances in Science and Research 7, 61-70.
Pye K and Saye S E (2005). The Geomorphological response of Welsh sand dunes to
sea level rise over the next 100 years and the management implications for SAC and
SSSI sites. Prepared for Countryside Council for Wales. Contract no. FC-7302271.
Pagina 247
Räisänen, J., U. Hansson, A. Ullerstig, R. Döscher, L.P. Graham, C. Jones, M. Meier, P.

Samuelsson and U. Willén, (2004) European climate in the late 21st century: regional
simulations with two driving global models and two forcing scenarios. Climate Dyn.,
22, 13-31.
Reeve, D., Chadwick, A. J., Fleming, C. (2004). Coastal Engineering: Processes, Theory
and Design Practice. E & FN Spon.
Royal Haskoning (2004). Outline Strategy for the integrated management of the
Romanian Coastal Zone. Towards Implementation. Draft Report.
Stanev E. V., Peneva E. L., Le Traon P.-Y. (1999). The recent changes of the Black Sea
level: estimates from mariograph, altimeter and hydrological data. IGBP/GAIM
Report Series Report 8. EGS Vening Meinesz Conference "Global and Regional Sea-
Level Changes and the Hydrological Cycle" October 4-6, 1999 - Loiri-Porto San Paolo,
Sardinia, Italy
Stanev E. V., Peneva E. L (2002) Regional sea level response to global climatic change:
Black Sea examples. Global and Planetary Changes 32, 33-47.
Stanica A., Dan, S., Jiménez,J. A. and Ungureanu G. V. (in press). Dealing with
erosion along the Danube Delta coast. The CONSCIENCE experience towards a
sustainable coastline management. Ocean & Coastal Management.
Stanica A., Dan S., Ungureanu Gh. (2007) Coastal changes at the Sulina mouth of the
Danube River as a result of human activities. Marine Pollution Bulletin, 55/10-12 pp.
555-563
Stanica A. and Panin N. (2009). Present evolution and future predictions for the
deltaic coastal zone between the Sulina and Sf. Gheorghe Danube river mouth
(Romania). Geomorphology 107, 41-46.
Ünsal Karhan S., Kalkan, E. and Baki Yokes M. (2007). First record of the Atlantic
starfish, Asterias rubens (Echinodermata: Asteroidea) from the Black Sea. JMBA2 -
Biodiversity Records. Published on-line.
Vespremeanu-Stroe, A. and Preoteasa, L., (2007). Beach-dune interactions on the dry
temperate Danube delta coast, Geomorphology, 86, 267-282.
Woolf, D. and Tsimplis M. (2003). The influence of the North Atlantic Oscillation on
sea level in the Mediterranean and the Black Sea derived from satellite altimetry.
Proceedings of "Second International Conference on Oceanography of the Eastern
Mediterranean and Black Sea: Similarities and Differences of Two Inter-connected
Basins". Ed. A. Yilmaz, Tubitak Publishers, Amkara, Turkey, 145-150.
Yunev O. A., Carstensen J., Moncheva S., Khaliulin A., Ærtebjerg G. and Nixon S.
(2007). Nutrient and phytoplankton trends on the western Black Sea shelf in response
to cultural eutrophication and climate changes. Estuarine, Coastal and Shelf Science
74, Issues 1-2, August 2007, 63-76.
Pagina 248
Anexa A Patrimoniului cultural in zona

costiera
No. Cod LMI 2004 Nume Adresa

Celula sedimentara: Zatoane la Portul Midia – sub-sector sat Corbu, comuna Corbu
152 CT-I-s-B-02632 Situl arheologic de la Corbu "Capul Midia", la 3.5 km SSE de satul Corbu, zona de SV a
peninsulei; suprapusa de pichetul de graniceri si de o cherhana
153 CT-I-m-B-02632.01 Asezare, sec. I - IV p. Chr., "Capul Midia", la 3.5 km SSE de satul Corbu, zona de SV a
Epoca romana peninsulei; suprapusa de pichetul de graniceri si de o cherhana
154 CT-I-m-B-02632.02 Asezare, sec. V a. Chr. - sec. "Capul Midia", la 3.5 km SSE de satul Corbu, zona de SV a
I p. Chr., Latène, Cultura peninsulei; suprapusa de pichetul de graniceri si de o cherhana
greco - getica
155 CT-I-m-B-02632.03 Asezare, sec. VI - V a. Chr., "Capul Midia", la 3.5 km SSE de satul Corbu, zona de SV a
Hallstatt tarziu peninsulei; suprapusa de pichetul de graniceri si de o cherhana
Celula sedimentara: Mamaia – Cap Midia la Constanta Port – sub-sector Tomis Nord, municipiul Constanta
13 CT-I-s-A-02555 Necropola orasului antic Perimetrul delimitat de str. Iederei, Bd. Aurel Vlaicu de la
Tomis intersectia cu bd. 1 Mai, str. Cumpenei, str. Nicolae Filimon, bd.
Aurel Vlaicu pana la Pescarie - la S de Mamaia,
14 CT-I-m-A-02555.01 Necropola romana, sec. I - Perimetrul delimitat de str. Iederei, Bd. Aurel Vlaicu de la
VI p. Chr., Epoca romana intersectia cu bd. 1 Mai, str. Cumpenei, str. Nicolae Filimon, bd.
Aurel Vlaicu pana la Pescarie - la S de Mamaia, malul marii si
Portul Comercial
15 CT-I-m-A-02555.02 Necropola, sec. IV a. Chr. - Perimetrul delimitat de str. Iederei, Bd. Aurel Vlaicu de la
sec. I, p. Chr., Epoca intersectia cu bd. 1 Mai, str. Cumpenei, str. Nicolae Filimon, bd.
elenistica Aurel Vlaicu pana la Pescarie - la S de Mamaia, malul marii si
Portul Comercial
Celula sedimentara: Mamaia – Mamaia – Cap Midia la Constanta Port – sub-sector Tomis Sud, municipiul Constanta
6 CT-I-m-A-02553.05 Roman mosaic edifice Intre Piata Ovidiu si Bd. Termele Romane (fost Marinarilor),
faleza de SV a Peninsulei
11 CT-I-m-A-02553.10 Aqueducts - galleries In subsolul orasului antic Tomis si la baza falezelor, cu intrari la
Plaja "Modern", Portul Tomis, Scoala 2, Tribunal, Edificiul roman
cu mozaic si Bd. Termele Romane
Celula sedimentara: Mamaia – Mamaia – Cap Midia la Constanta Port – sub-sector Constanta Port, municipiul Constanta
17 CT-I-m-A-02557.08 Valul mic de pamant, sec. Intra in mun. Constanta in partea de V, prin zona industriala
VI p. Chr., Epoca romano- Palas. Traseul se indreapta spre mare, in zona Portii 4 a Portului
bizantina Comercial
18 CT-I-m-A-02558.05 Valul mare de pamant, sec. Intra in mun. Constanta in partea de V, in zona bd. I.C. Bratianu –
IX, Epoca medieval zona C.F. Cartier Palas. Traseul se indreapta spre mare, intre
timpurie Portile 3 si 4 ale Portului Comercial
19 CT-I-m-A-02559.09 Valul de piatra, sec. X, Intra in mun. Constanta in partea de V, prin Zona industriala
Epoca medieval timpurie Palas. Traseul se indreapta spre mare, intre Portile 3 si 4 ale
Portului Comercial
21 CT-I-m-A-02555.04 Mormantul hypogeu Str. Mircea cel Batran la intersectia cu str. Stefan cel Mare, la 40 m
paleocrestin, sec. IV p. Chr., de faleza de E a peninsulei, langa Restaurantul Zorile
Epoca romana
23 CT-I-m-A-02553.12 Therme, sec. III - IV p. Chr., Bd. Termele Romane (fost Marinarilor) la 150 m SE de Edificiul cu
Epoca romana mozaic
28 CT-I-s-A-02561 Sit arheologic subacvatic Platforma continentala a litoralului romanesc al Marii Negre (jud.
Constanta)
29 CT-I-m-A-02561.01 Vestigii arheologice Platforma continentala a litoralului romanesc al Marii Negre (jud.
subacvatice, Epoca Constanta)
medievala
subacvatice, Epoca romano- Constanta)
bizantina
Pagina A.1

subacvatice, Epoca romana Constanta)
subacvatice, Epoca Constanta)
elenistica
subacvatice, Epoca greaca Constanta)
595 CT-II-m-A-02896 Fosta vila Regala, azi club In centrul statiunii
"Castel", 1926
654 CT-III-m-B-02942 Statuia "Pe valuri", 1963 Hotel "IAKI", curtea interioara spre Promenada
655 CT-III-m-B-02943 Arta monumentala "Artele", Restaurant "Central"
1962
656 CT-III-m-B-02944 Statuia "Fata la mare", 1961 Hotel "Central", spatiu verde spre Promenada
657 CT-III-m-B-02945 “Statuia "Sirena si delfinul", Hotel "Doina" Bazin spre Promenada
1961
658 CT-III-m-B-02946 Statuia "In soare", 1962 Hotel "Dacia", spatiu verde spre Promenada
659 CT-III-m-B-02947 Grup statuar "Confidenta", Hotel "Ovidiu", in spatiul verde spre Promenada
1963
660 CT-III-m-B-02948 Statuia "Rasaritul", 1961 Hotel "Pelican", spatiu verde spre Promenada
661 CT-III-m-B-02951 Grup statuar Hotel "Select", in spatiul verde spre Promenada
"Maternitatea", 1956
662 CT-III-m-B-02952 Statuia "Nufarul", 1962 Hotel "Sulina", in bazinul spre Promenada
663 CT-III-m-B-02954 Statuia "Jucatoare de tenis", Hotel "Sulina", in spatiul verde spre Promenada
1961
664 CT-II-m-B-20163 Statuie "Fata cu caprioara", Cinema "Albatros"
1964
665 CT-III-m-B-20164 Statuia "Fecioara cu marul", Hotel "Cazino"
1943
666 CT-III-m-B-20165 “Grup statuar "Nou Hotel "Rex"
nascut", 1958
667 CT-III-m-B-20166 Bustul lui Ovidiu, 1958 Hotel "Ovidiu"
668 CT-III-m-B-20167 Grup statuar "Primavara", Hotel "Ovidiu"
1964
486 CT-II-s-B-02832 Situl urban "Zona Faleza Cazino, Poarta 1, Faleza Port Tomis, Faleza plaja Modern,
peninsulara Constanta" bd. Ferdinand pana la str. Atelierelor, str. Traian, bd. Termele
Romane (fost Marinarilor)
506 CT-II-m-A-02800 Farul "Genovez", 1860-1861 Bd. Elisabeta intersectia cu str. Opreanu Remus
507 CT-II-m-A-02801 Cazino, 1910 Bd. Elisabeta 2
508 CT-II-m-B-02802 Casa, 1902 Bd. Elisabeta 3
504 CT-II-m-A-02798 "Casa cu lei", fosta casa Str. Dianei 1
Emirzian, 1898-1902
Celula sedimentara: Eforie - Cap Tuzla – Mangalia – sub-sector Tuzla Sud, comuna Tuzla
442 CT-I-s-B-02769 Situl arheologic "Stratonis" - Intre golfurile “Tuzla Mica” si “Tuzla Mare”
Tuzla
443 CT-I-m-B-02769.01 Asezarea Stratonis, sec. V - La 50 – 150 m de Farul Tuzla
VI p. Chr., Epoca romano-
bizantina
444 CT-I-m-B-02769.02 Asezare, sec. III a. Chr., La 50 – 150 m de Farul Tuzla
Latène
446 CT-I-s-B-02771 Asezare, sec. II - III p. Chr., Intre golfurile “Tuzla Mica” si “Tuzla Mare”
Epoca romana
Pagina A.2

Celula sedimentara: Eforie - Cap Tuzla – Mangalia – sub-sector Costinesti, sat Costinesti, comuna Costinesti
165 CT-I-s-B-02638 Situl arheologic de la La cca. 250 m N de Pescarie, in malul mancat de ape; la 200-300 m
Costinesti, punct N – obiectivul 2
"Parthenopolis"
166 CT-I-m-B-02638.01 Asezare, Epoca romana La cca. 250 m N de Pescarie, in malul mancat de ape; la 200-300 m
N – obiectivul 2
167 CT-I-m-B-02638.02 Asezare (Parthenopolis), La cca. 250 m N de Pescarie, in malul mancat de ape
sec. IV a. Chr. - sec. VI p.
Chr.
168 CT-I-m-B-02638.03 Tumuli, Epoca antica La cca. 250 m N de Pescarie, in malul mancat de ape
170 CT-I-s-B-02640 Situl arheologic de la La N de tabara, pe micul promontoriu intre mare si lac
Costinesti
171 CT-I-m-B-02640.01 Asezare, Epoca romana La N de tabara, pe micul promontoriu intre mare si lac
172 CT-I-m-B-02640.02 Asezare, Neolitic La N de tabara, pe micul promontoriu intre mare si lac
Celula sedimentara: Eforie - Cap Tuzla – Mangalia – sub-sector 23 August, sat 23 August, comuna 23 August
36 CT-I-s-B-02564 Asezare, sec. II - IV p. Chr., Pe malul de N al lacului Tatlageacul Mare si malul marii
Epoca romana
Celula sedimentara: Eforie - Cap Tuzla – Mangalia – sub-sector Saturn-Mangalia, municipiul Mangalia
298 CT-I-s-A-02696 Situl arheologic "Orasul Intre Sanatoriul balnear, Casa de Cultura, str. Constantei, Geamie
antic Callatis" si intrarea in portul comercial
299 CT-I-m-A-02696.01 Cetatea romana si romano- Intre Sanatoriul balnear, Casa de Cultura, str. Constantei, Geamie
bizantina, sec. I - VII p. si intrarea in portul comercial
Chr., Epoca romana si
romano-bizantina
305 CT-I-m-A-02696.07 Necropola tumulara, sec. III In perimetrul intregului teritoriu administrativ Mangalia
- I a. Chr., Epoca elenistica
306 CT-I-m-A-02696.08 Colonia greaca Callatis, sec. Intre Sanatoriul balnear, Casa de Cultura, str. Constantei, Geamie
IV - I a. Chr., Epoca greaca si intrarea in portul comercial
596 CT-II-s-B-02899 Sit urban Str. Frumoasei, Parvan V., Marasesti, Alecsandri V., Eminescu M.,
1 Decembrie 1918, Mihai Viteazul, Delfinului, str. Mircea cel
Batran, str. Izvor
Celula sedimentara: 2 Mai – Cap Schabla granita cu Bulgaria – sub-sector Limanu, sat 2 Mai, comuna Limanu
35 CT-I-s-A-02563 Tumuli, sec. IV - III a. Chr., In perimetrul intregii comune
Latène
Celula sedimentara: 2 Mai – Cap Schabla granita cu Bulgaria – sub-sector Vama Veche, sat Vama Veche, comuna Limanu
470 CT-I-s-B-02779 Situl arheologic de la Vama La N de sat
Veche
471 CT-I-m-B-02779.01 Asezare, sec. I - III p. Chr., La N de sat
Epoca romana
472 CT-I-m-B-02779.02 Asezare, sec. III - I a. Chr., La N de sat
Latène, Cultura greaca
Sursa: Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 670 bis/1.X.2010, Lista monumentelor istorice 2010, Ministerul
Culturii si Patrimoniului National, Institutul National al Patrimoniului.
NOTA: Pentru orice lucrari de amenajare din zonele mentionate mai sus se va solicita Avizul de la Ministerul
Culturii, Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu.
Pagina A.3

Diagnosticul Zonei Costiere PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diagnosticul Zonei Costiere PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE

PROIECTE AXA PRIORITARA 5

Raport Diagnostic al Zonei Costiere

A.N. Apele Romane

Str.Mircea cel Batran nr.127, cod 900592 Constanta – Romania

A.N. Apele Romane

Halcrow Romania S.R.L.

2 Diagnosticul zonei costiere – vedere de

3 Diagnosticul zonei costiere – Unitatea nordica28

3.3.1 Schimbarile istorice ale tarmului 46

4 Diagnosticul zonei costiere – Unitatea sudica74

5 Managementul costier 136

Anexa A Patrimoniului cultural in zona costiera

Figura 1.2 Zona de studiu .............................................................................................................................................4

Figura 3.7 Rate potentiale de transport aluvionar la Portita Sud .............................................................................38

Figura 3.8 Modelul conceptual al unitatii nordice ....................................................................................................40

Figura 3.9 Modelele de eroziune si acumulare: de la Sulina la Sf. Gheorghe..........................................................50

Figura 3.10 Modelele de eroziune si acumulare: de la Ciotic la Capul Midia .........................................................52

Figura 3.11 Rezumatul riscului de eroziune pentru Unitatea nordica.....................................................................64

Figura 4.11 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la Tomis.........................................................................90

Figura 4.14 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la 2 Mai..........................................................................93

Figura 4.15 Modelul conceptual al unitatii sudice ....................................................................................................95

Figura 5.1 Starea protectiilor existente Celula Golful Musura ...............................................................................138

Figura 5.2 Starea protectiilor existente - Celula Sulina ...........................................................................................140

Figura 5.3 Starea protectiilor existente - Celula Zatoane - Midia ...........................................................................145

Figura 5.5 Starea protectiilor existente - Celula Eforie – Cap Tuzla.......................................................................155

Figura 5.6 Starea protectiilor existente - Ceulal Cap Tuzla - Mangalia..................................................................159

Figura 5.7 Starea protectiilor existente – Celula 2 Mai – Vama Veche...................................................................164

Figura 5.8 Strategia recomandata – Unitatea nordica al litoralului romanesc ......................................................186

Figura 5.9 Strategia recomandata – Unitatea sudica al litoralului romanesc ........................................................212

Tabelul 3.7 Impactul asupra mediului varianta "fara interventie" ...........................................................................65

Tabelul 4.1 Diviziunea Unitatii sudice in celule de sedimente si sub-sectoare. ......................................................76

Tabelul 5.1 evaluarea starii protectiei ......................................................................................................................136

Tabelul 5.8 Evaluarea preliminara a optiunilor de protectie pentru Unitatea nordica.........................................231

Tabelul 5.9 Evaluarea optiunilor pentru Unitatea sudica.......................................................................................236

necesita interventie. Aceste evaluari vor trebui sa fie dezvoltate in continuare si

1.1 Cadrul general

Figura 1.1 Schema Raportului de diagnostic al zonei costiere

1.2 Structura raportului

1.3 Zona de studiu

Figura 1.2 Zona de studiu

1.4 Definirea abordarii conceptuale

2 Diagnosticul zonei costiere – vedere de ansamblu

2.2 Caracterul general al coastei

2.2.1 Cadrul geologic si sedimentologic

2.2.2 Geomorfologia coastei

semnificativ viteza de eroziune a portiunii centrale a sectorului Sulina – Zatoane

2.2.3 Caracteristicile batimetrice si hidrologice ale zonei de larg

2.2.4 Activitatile umane

Informatii suplimentare privind activitatile din zona costiera si mediul socio-

2.2.5 Biodiversitatea, peisajul si patrimoniul cultural

2.3 Factorii de mediu care influenteaza procesele costiere

2.3.1 Regimul mareic

2.3.2 Variatiile nivelului marii

Toate aceste componente au importante variatii sezoniere si de la an la an, ca urmare

Modelarea realizata in cadrul acestui studiu (a se vedea Raportul privind modelarea

Coasta romana este foarte susceptibila la eroziune pe termen scurt datorata

2.3.5 Curentii si circulatia generala a apei

2.3.6 Temperatura, umiditatea si precipitatiile

precipitatiilor influenteaza si debitul Dunarii (fapt discutat pe larg la capitolul

2.3.7 Aportul si transportul de sedimente

• Digurile de la Sulina (celulele de sedimentare Golful Musura si Sulina)

2.3.8 Impactul interventiilor umane