Sunteți pe pagina 1din 286

Jean Chapron P ie rre Gerboin

HABLAMOS ESPAÑOL
Traducere de Anca Perl

Teora
Titlul original: Parlez espagnol en 40 leçons

Copyright © 1999 T e o ra
Prima ediţie: 1996 •
Retipărită: ianuarie 1999
Toate drepturile asupra versiunii în limba română aparţin
Editurii T e o ra . Reproducerea integrală sau parţială a textului
din această carte este posibilă numai cu acordul prealabil
scris al Editurii T e o ra .

© POCKET - LANGUES POUR TOUS -1992


Autori: J e a n C h a p ro n , P ierre G erboin
Coordonatorii colecţiei LANGUES POUR TOUS:
J e a n -P ie rre B erm an, M ichel M a rc h ete a u , M ichel S avio

Distribuţie
»
Bucureşti: B-dul Al. I. Cuza nr. 39; tel./fax: 222.45.33
Sibiu: Şos. Alba lulia nr. 40; tel.: 069/21.04.72; fax: 069/23.51.2

Teora - Cartea prin poştă


CP 79-30, cod 72450 Bucureşti, România
Tel ./Fax: 252.14.31
cpp@teora.kappa.ro

Teora
CP 79-30, cod 72450 Bucureşti, România
Fax: 210.38.28
teora@teora.kappa.ro

Coperta: Valentin Tănase


Director General: Teodor Răducanu

NOT 2882 LST SPANIOLA, METODA LAROUSSE


ISBN 973-601-539-4
P rinted in R o m an ia
Cuprins_____________________________________
■ Prefaţă........ .................................................................. 7
Lecţia O Prezentare şi îndrumări........................................ 9
L. 1 El, la; un, una (articolul, pronunţia)........................ 12
L. 2 No soy un niño (ser la indicativ prezent; afirmaţie şi
negaţie)....................................................................... 18
L. 3 ¿Está contento? (estar la indicativ prezent; forma
interogativă).............. 24
L. 4 Tengo mi libro (tener la indicativ prezent; pronume
personale la nominativ; adjective posesive).............. 30
L. 5 ¿Qué tiene Ud? (tu, voi, dumneavoastră)................ 36
L. 6 ¿No tomáis pan? (verbe terminate in ~ar; prezentul
indicativ şi subjonctiv)................................................. 42
L. 7 Él come chocolate (verbe în ~er; indicativul prezent
şi subjonctivul prezent).............................................. 48
L. 8 Él vive en ei campo (verbe terminate în -ir;
indicativul prezent şi subjonctivul prezent). : ............ 54
L. 9 Me quedo en casa (verbul reflexiv la indicativ prezent
şi subjonctiv prezent; verbul gustar)........................ 60
L. 10 Llame Ud un taxi (imperativul regulat; pronumele de
politeţe şi persoana I p lu ra l).............. 66
L. 11 Cambia tu dinero (imperativul regulat; persoana a ll-a
singular şi plural) ......................................................... 72
L. 12 ¿Con qué sueña Ud? (verbe cu diftongare: - o -
devine ~ue~; indicativul şi subjonctivul prezent) . . . . 78
L. 13 ¿Empiezas ahora? (verbe cu diftongare: ~e~ devine
-ie -; indicativul prezent şi subjonctivul prezent) . . . . 84
L. 14 Habéis visto. Hay que ver (perfectul compus;
exprimarea obligaţiei)................................................. 90
L. 15 Soy yo. Aquí estoy fa fi în spaniolă; ser şi estar, I ) . . 96
L. 16 Es fuerte, pero está enfermo (ser şi estar, II;
subjonctivul prezent al celor două verbe).................. 102
L. 17 Hace falta que tengamos cuidado (tener şi haber la
subjonctiv prezent).............................................. 108
L. 18 Obedezco a mis padres (verbe terminate în -acer,
-ecer, -ocer, -ucir la indicativ şi subjonctiv prezent) . 114
L. 19 Les hablo a Uds. Los escucho a Uds (pronumele
personale cu funcţie de compl. dir. şi indir.).............. 120

5
L. 20 ¿Me lo explica Ud? (folosirea celor două pronume
personale consecutive)............................................... 126
L. 21 No siento nada (verbele de tip sentir; indicativul
prezent şi subjonctivul prezent)................................ 132
L. 22 Pido la cuenta (verbele de tip pedir; indicativul
prezent şi subjonctivul prezent)................................ 138
L. 23 Hago siempre los ejercicios (forme neregulate ale
indica tivului prezent şi subjonctivului prezent).......... 144
L. 24 Dice que viene (forme nereg. ale ind. şi subj. prez.).. 150
L. 25 Me voy (forme nereg. ale ind. şi subj. prez.)............. 156
L. 26 Andábamos (forme reg. şi nereg. ale ind. imperf.) . . . 162
L. 27 Me callé (perf. simplu la cele trei conjugări regulate). 168
L. 28 No querías que él se acercara (subjonctivul imperfect
¡a cele trei conjugări regulate).................................... 174
L. 29 Compraré este libro (viitorul şi condiţionalul verbelor
regulate)...................... 180
L. 30 Lo haremos (viitorul şi condiţionalul neregulat al
verbelor Independente)............................................... 186
L. 31 Quiere que yo hable (concordanţa timpurilor şi
folosirea subjonctivului)............................................... 192
L. 32 Hubo gente; tuvo suerte (formele nereg. ale verbelor
independente la perf. simplu şi subj. imperf.) ............ 198
L. 33 Vine, dije (formele nereg. ale verbelor independente
la perf. simplu şi subj. imperf.)................................... 204
L. 34 Me puso al corriente (formele nereg. ale verbelor
independente la perf. simplu şi subj. imperf.)............ 210
L. 35 Le traje flores (formele nereg. ale verbelor
independente la perf. simplu şi subj. imperf.) ............ 216
L. 36 Lo sintieron mucho (perfectul simplu şi subjonctivul
imperfect al verbelor de tip sentir şi pedir)................ 222
L. 37 Decidámonos (imperfectul regulat şi neregulat;
pronume enclitice).................................................... 228
L. 38 Cuando tengamos... (folosirea subj. în spaniolă) . . . . 234
L. 39 Condujimos más despacio que Ud (perfectul simplu
şi imperfectul Iul conducir; verbul construir)............ 240
L. 40 Es la chica a quien acompañábamos (pronumele
relative)....................................................................... 246
■ Compendiu de gramatică................................................. 252
■ Index general.................................... 286

6
P re faţă

Autorii acestui manual au plecat de ia constatări simple, şi


anume:

: ■ Unele persoane au învăţat limba spaniolă în condiţii bune, cu


profesori excelenţi şi cu cele mai perfecţionate metode, dar timp
de mai mulţi ani nu au avut ocazia să exerseze.

i ■ Alte persoane nu au putut acorda studiului limbii spaniole timpul


necesar şi de aceea cunoştinţele lor nu sunt bine structurate.
j
| în ambele cazuri:

| ■ cunoştinţele lor sunt astăzi vagi şi difuze. Nefîind stăpânite


¡1 temeinic, ele sunt practic inutilizabile.

I ■ In plus, ele nu constituie o bază solidă care să permită


perfecţionarea.

Pentru a putea contracara :

■ această lipsă de precizie şi de claritate a cunoştinţelor şi, deci,


.

j ■ lipsa de utilitate practică,

: autorii prezentului manual au elaborat această succesiune de


lecţii care, în plus, este folositoare şi tuturor celor care încep
studiul spaniolei de la zero. Fiecare poate avansa în ritmul
j propriu, cu o autonomie totală.

5 Această ultimă caracteristică face din prezentul manual o lucrare


complementară, atât pentru elevii şi studenţii care învaţă
spaniola în cadrul diferitelor cicluri de învăţământ, cât şi pentru
! adulţii care participă la cursuri de perfecţionare.

7
În consecinţă, autorii au urmărit:

■ să asigure cunoaşterea clară şi precisă a elementelor de


bază ale limbii şi nu să descrie toate mecanismele acesteia fără
a se preocupa practic de asimilarea lor.

■ ca toate elementele prezentate (gramatică, pronunţie,


vocabular) să fie definitiv asimilate şi deci utilizabile din punct
de vedere practic.

în domeniul limbilor străine, nu foloseşte la nimic să ai noţiuni ş


generale, dacă acestea nu se regăsesc în capacitatea de a te ;
exprima.

■ să exemplifice mecanismele descrise prin expresii şi structuri j


care constituie un mijloc concret de comunicare. Exemplele f
date sunt întotdeauna alese dintre cele utilizate frecvent în viaţa i
de zi cu zi.

în acest scop, lucrarea comportă:

■ unităţi simple şi uşor asimilabile care nu cumulează mai I


multe probleme dificile, ci asigură stăpânirea unui anumit |
mecanism luat separat.

■ observaţii şi explicaţii care, alături de traducerile în română, |


permit fiecăruia să găsească răspunsuri la întrebările pe care şi le 1
pune.

■ exerciţii de verificare care, împreună cu repetarea sistematică


a problemelor studiate, asigură o învăţare temeinică.

■ Simplitatea unităţilor, caracterul progresiv al gradului de


dificultate, repetiţia, verificarea sistematică a tuturor cunoştinţelor
acumulate, valoarea practică a structurilor şi expresiilor predate
oferă utilizatorului un mijloc de comunicare eficient.

■ în concluzie, autorii au urmărit în mod special stăpânirea


practică a limbii şi mai puţin predarea acesteia.

8
o Prezentare si îndrumări
Descrierea şi îndrumările ce urmează vă vor ajuta să folosiţi
manualul şi să vă organizaţi munca în mod eficient.
Lucrarea conţine:
; - 40 de lecţii a câte 6 pagini fiecare
- un compendiu de gramatică
- un index general
Lecţiile sunt structurate identic, pentru a facilita studiul
individual; ele sunt compuse din 3 părţi, A, B şi C, fiecare a câte
două pagini.
p

Astfel, veţi putea lucra în ritmul ales de dumneavoastră. Chiar


dacă nu aveţi timpul necesar pentru a învăţa o lecţie întreagă,
puteţi s-o începeţi şi să studiaţi numai o parte, fără ca aceasta să
afecteze procesul de învăţare.

Planul lecţiilor________________________________________

Partea A se împarte în 4 secţiuni: A1, A2, A3, A4.


A 1 - PREZENTARE
Această primă secţiune vă furnizează noutăţile de bază
(gramatică, vocabular, pronunţie) pe care trebuie să le cunoaşteţi
i şi să le puteţi utiliza pentru a construi propoziţii şi fraze.
| A2 - APLICAŢIE
j Plecând de la elementele prezentate la A1, vi se propun o serie
| de fraze-model (pe care apoi va trebui să învăţaţi să le refaceţi
j singuri).
A3 - OBSERVAŢII
; Diverse observaţii în legătură cu frazele de la A2 aduc precizări
! asupra unor probleme de gramatică, vocabular sau pronunţie.
A4 - TRADUCERE
j Această ultimă secţiune cuprinde traducerea integrală a părţii A2.

Partea B: împărţită tot în 4 secţiuni, B1, B2, B3, B4, urmează o


schemă identică celei de la partea A, aprofundând şi completând
' aceleaşi noţiuni gramaticale şi adăugând un nou bagaj de cuvinte.

9
0 Prezentare si îndrumări
Partea C: cele 4 secţiuni ale sale, C1, C2, C3, C4 sunt consacrate
exerciţiilor şi informaţiilor practice.
C1 - EXERCIŢII
Folosesc la verificarea asimilării mecanismelor învăţate la A şi B.
C2 - CHEIE
Aici se află soluţiile complete ale exerciţiilor de la C1, ceea ce
permite autoevaluarea.
C3 şi C4 - INFORMAŢII PRACTICE
Expresii uzuale din viaţa cotidiană şi informaţii complementare,
însoţite de o traducere integrală sau de explicaţii.

Compendiul de gramatică____________ __ ._______________

Compendiu! vă furnizează un rezumat de ansamblu al


principalelor probleme de gramatică. i
i
îndrumări generale____________________________________ a

■ Lucraţi în mod regulat


E mai eficient să lucraţi cu regularitate, chiar un timp mai scurt (o j
jumătate de oră, de exemplu), decât să încercaţi să acumulaţi mai j
multe lecţii dintr-o dată, în salturi.
Astfel, dacă studiaţi câte o jumătate de oră în fiecare zi, chiar ş i }
numai una din cele trei părţi ale unei lecţii, veţi fi mai câştigat i
decât dacă parcurgeţi superficial mai multe lecţii timp de trei ore, o ;
dată la zece zile. Ar fi bine ca, pe măsură ce parcurgeţi lecţiile, să j
vă creaţi propria listă de cuvinte.
!
■ Lucraţi în mod sistematic j
;j

Trebuie să parcurgeţi fiecare lecţie în ordinea subdiviziunilor ei: {


astfel, nu e bine să treceţi la partea B înainte de a fi înţeles bine
partea A.
Acest lucru este de asemenea valabil pentru lecţii: nu abordaţi o
lecţie nouă înainte de a stăpâni bine lecţia precedentă.
|
■j
10
O Prezentare şi îndrumări

Reveniţi asupra celor învăţate


Nu ezitaţi să reluaţi lecţiile deja parcurse sau să rezolvaţi de mai
multe ori exerciţiile.
Vă recomandăm încă o dată: asiguraţi-vă că aţi înţeles şi aţi
reţinut tot ce aţi învăţat.

Metodă de lucru

Pentru părţile A şi B
1. După ce aţi parcurs conţinutul secţiunii A1 (sau B1), citiţi de mai
multe ori seria de fraze de la A2 (sau B2).
2. Treceţi la observaţiile de la A3 (sau B3).
3. Reveniţi la A2 (sau B2), încercând să traduceţi în română, fără
să vă uitaţi la A4 (sau B4).
4. Verificaţi-vă traducerea citind A4 (sau B4).
5. încercaţi să reconstituiţi frazele de la A2 (sau B2) plecând de la
A4 (sau B4), fără să vă uitaţi la A2 (sau B2)... Apoi verificaţi-vă,
confruntând cu A2 (sau B2). .

Pentru partea C
1. De câte ori aveţi posibilitatea, rezolvaţi exerciţiile de la C1 în
scris, înainte de a le compara cu soluţiile de la C3.
2. Citiţi şi recitiţi conţinutul secţiunilor C3 şi C4.
3. Consideraţi o lecţie ca fiind asimilată doar atunci când:
- puteţi traduce în spaniolă A4 şi B4 fără a vă folosi de A2 şi
B2;
- puteţi rezolva fără greşeală toate exerciţiile de la C1 şi
puteţi traduce C4 în spaniolă.

11
I f g E l añ o , la m a le ta
A1 PREZENTARE
• Cuvintele de gen masculin se termină adesea în -o, iar
cuvintele de gen feminin în -a.
• Articolul hotărât singular este el pentru masculin şi la pentru
feminin. El se aşază înaintea substantivului.
• Adjectivul se acordă în gen (masculin sau feminin) şi în număr
(singular sau plural) cu substantivul pe care îl determină.

el plato farfuria
la maleta valiza
el papel hârtia
Málaga Malaga (oraş spaniol)
el año anul
la llave cheia
la calle strada
el chico băiatul
la chica fata
el vino vinul
Cuba Cuba
de de, din
nuevo nou
nueva nouă

A2 APLICAŢIE
1. El plato nuevo.
2. La maleta nueva.
3. El papel nuevo.
4. El año nuevo.
5. La calle nueva.
6. La llave nueva.
7. El vino de Málaga.
8. La chica de Cuba.

12
; i f i A n u l, v a liza
A3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
• într-un cuvânt spaniol, ca şi într-unul românesc, toate literele se
pronunţă (cu excepţia lui h).
• Cuvintele spaniole au totdeauna o silabă accentuată,
pronunţată pe un ton mai ridicat.
- Cuvintele care se termină într-o consoană, cu excepţia
lui -n şi -s, sunt accentuate pe ultima silabă (fără a avea
accent grafic). Ex: papei
- Cuvintele care se termină într-o vocală, sau în -n şi -s, sunt
accentuate pe penultima silabă (fără a avea accent grafic).
Ex: plato
- Cuvintele care nu respectă nici una dintre aceste două reguli
sunt marcate cu accent grafic. Ex: música
• în cele de mai sus, am marcat vocala accentuată cu litere
îngroşate. Ex: Málaga
• Vocalele spaniole se pronunţă ca în româneşte.
• Consoanele spaniole se pronunţă ca în româneşte, cu
următoarele excepţii:.
- ñ se pronunţă ca un n muiat (urmat de un i scurt).
- ii se pronunţă I muiat (urmat de un i scurt) la început de
cuvânt şi î scurt, semivocalic, în interiorul cuvântului.
(continuare la B3)

A4 TRADUCERE
1. Noua farfurie.
2. Noua valiză.
3. Noua hârtie.
4. Noul an.
5. Noua stradă.
6. Noua cheie.
7. Vinul de Malaga.
8. Fata din Cuba.

13
¡Ü 1 Un lápiz, una taza
B1 PREZENTARE
Ml
i
• Articolul nehotărât masculin singular este un, un.
Articolul nehotărât feminin singular este una, o.
• Adjectivul spaniol se aşază de regulă după substantivul pe
care îl determină; dacă acest adjectiv se termină în -o, el
formează femininul înlocuind -o cu -a; dacă se termină în -e, el
este invariabil ca gen (masculin, feminin).

el libro cartea
un libro o carte
la hora ora
una hora o oră
el juego jocul
un juego un joc
f '
"

la caja cutia; casa (de plăţi)


una caja o cutie; o casă (de plăţi)
un vaso un pahar
una mesa o masă
un lápiz un creion
una taza o ceaşcă
antiguo vechi
grande mare

B2 APLICAŢIE
1. El libro nuevo.
2. La hora antigua.
3. Un juego antiguo.
4. Una caja antigua.
5. Un vaso grande.
6. Una mesa grande.
7. Un lápiz nuevo.
8. Una taza grande.

14
I I I Un creion, o ceaşcă
B3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
• r se pronunţă energic şi prelugit: (1) la început de cuvânt, (2)
după consoanele I, n, s sau (3) când este dublu. în celelalte
cazuri, se pronunţă mai slab, ca în română.
• g înainte de e şi i are sunetul gutural puternic al lui h românesc
din cuvântul hohot; j, la jota, redă acelaşi sunet gutural h ca şi
g din grupurile spaniole ge, gi.
• Sunetul z, ca şi c aflat înainte de e sau i, se pronunţă plasând
extremitatea limbii între dinţii uşor îndepărtaţi. El se apropie de
sunetul th din engleză.
• Grupurile que„ qui corespund grupurilor che, chi din română.
• Grupurile gue, gui corespund grupurilor ghe, ghi din română.
• d se pronunţă energic (1) la început de cuvânt şi (2) după o
consoană. între vocale se pronunţă slab, iar la sfârşit de cuvânt
este mut, aspirat.
• x se pronunţă z înaintea consoanelor şi cs înaintea vocalelor.
• ch redă sunetul c românesc din grupurile ce, ci.
• v se pronunţă aproape ca litera b, mai ales la început de
cuvânt.

B4 TRADUCERE
1. Noua carte.
2. Ora veche.
3. Un joc vechi.
4. O cutie veche.
5. Un pahar mare.
6. O masă mare.
7. Un creion nou.
8. O ceaşcă mare.

15
m Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Completaţi cu articolul hotărât el sau la:
1. ............ hora 4. ............ chica
2. ............ vaso 5. ............ papel
3. ............ calle 6. ............ año
B. Completaţi cu articolul nehotărât un sau una:
1. ............ maleta 4. ............ libro
2. ............ lápiz 5. ............ taza
3. ............ juego 6. ............ llave
C. Completaţi cu adjectivul nuevo sau nueva:
1. el plato . . . . 4. la mesa . . . .
2. la taza . . . . 5. el vaso . . . .
3. el papel . . . . 6. el lápiz . . . .
D. Traduceţi în spaniolă:
1. noul an 4. o masă veche
2. un joc nou 5. vinul nou de Malaga
3. o ceaşcă mare 6. o carte veche

C2 INFORMAŢII PRACTICE
buenos días
buenas tardes
buenas noces

señor sí
señora no
señorita bueno
señores muy bien
señoras adiós
señoritas

16
:1 E x erciţii
C3 CHEIE
A.
1. la hora 4. la chica
2. el vaso 5. el papel
3. la caile 6. el año
B.
1. una maleta 4. un libro
2. un lápiz 5. una taza
3. un juego 6. una llave
C.
1. el plato nuevo 4. la mesa nueva
2. la taza nueva 5. el vaso nuevo
3. el papel nuevo 6. el lápiz nuevo
D.
1. el año nuevo 4. una mesa antigua
2. un juego nuevo 5. el vino nuevo de Málaga
3. una taza grande 6. un libro antiguo

C4 TRADUCERE
bună ziua (înainte de prânz)
bună ziua (după prânz)
bună seara, noapte bună

domn da
doamnă nu
domnişoară bun
domni foarte bine
doamne la revedere
domnişoare

17
1

m No soy un niño
A1 PREZENTARE
• Ser a fi

Soy (eu) sunt Nosoy (eu) nu sunt


Eres eşti No eres nu eşti
Es este Noes nu este

el muchacho tânărul
la muchacha tânăra
un niño un copil (/băieţel)
una niña o fetiţă
Pepito diminutiv pentru José
Paquita diminutiv pentru Francisca
español spaniol
española spaniolă
pequeño mic (băiat)

A2 APLICAŢIE
1. Soy un muchacho.
2. Eres un niño.
3. Es español.
4. Soy una muchacha.
5. Eres una niña.
6. Es española.
7. Pepito es pequeño.
8. Paquita es pequeña.
9. El muchacho es español.
10. La muchacha es española.
11. No es un niño.
12. Es un muchacho.
13. No es una niña.
14. Es una muchacha.

18
Nu sunt un copil
A3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
• Soy, sunt; y se pronunţă /.
• Eres, eşti; accentul cade pe penultima silabă (cuvânt terminat
în -s).
• Es, este; s spaniol se pronunţă totdeauna s.
• Nu uitaţi! Grupul -qui- din Pequita se pronunţă chi.
■ Gramatică
• Pronumele personale la nominativ (cu funcţia de subiect),
care vor fi prezentate la Lecţia 4, de regulă nu se folosesc (ca
şi în română), deoarece verbul are terminaţii diferite pentru
fiecare persoană. Soy este suficient pentru a înţelege că este
vorba de persoana I singular.
• Forma negativă se obţine plasând negaţia no imediat înaintea
verbului.

A4 TRADUCERE
1. Sunt un tânăr.
2. Eşti un copil (băieţel).
3. El este spaniol.
4. Sunt o tânără.
5. Eşti o fetiţă.
6. Este spaniolă.
7. Pepito este mic.
8. Paquita este mică.
9. Tânărul este spaniol.
10. Tânăra este spaniolă.
11. Nu este un copil (băiat).
12. Este un tânăr.
13. Nu este o fetiţă.
14. Este o tânără.

19
121 No somos niños
B1 PREZENTARE
• Ser a fi

Somos suntem No somos nu suntem


Sois sunteţi No sois nu sunteţi
Son (ei, ele) sunt No son (ei, ele) nu sunt

los chicos băieţii


las chicas fetele
las sillas scaunele
los cuadros tablourile
guapo frumos
guapa frumoasă
viejo bătrân
vieja bătrână
muy foarte

B2 APLICAŢIE__________
1. Somos chicas.
2. Sois guapas.
3. Son muy guapas.
4. Somos chicos.
5. No sois niños.
6. No son muy viejos.
7. Es guapa.
8. Es una chica guapa.
9. Son guapas.
10. Son chicas muy guapas.
11. Es un cuadro antiguo.
12. Son cuadros antiguos.
13. Es una silla muy vieja.
14. Son sillas muy viejas.

20
Nu suntem copii
B3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
• Atenţie la pronunţia lui jota 0] în cuvântul viejo (vezi pag. 15).
• Nu uitaţi: grupul II aflat în cadrul cuvântului se pronunţă i
semivocalic (neaccentuat).
• Nu uitaţi: grupurile che, chi se pronunţă ce, ci.

■ Gramatică
• Nu uitaţi: în general, pronumele personal subiect nu se
foloseşte (ca şi în română).
• Pluralul substantivelor terminate într-o vocală se formează
adăugând litera -s, iar cel al substantivelor terminate într-o
consoană se formează adăugând -es.
• Pluralul articolelor hotărâte: el devine los şi la devine las.
• Articolele nehotărâte un şi una nu au echivalente pentru plural.
• Adjectivul se acordă cu substantivul pe care îl determină.

B4 TRADUCERE_________
1. Suntem fete.
2. Sunteţi frumoase.
3. Sunt foarte frumoase.
4. Suntem băieţi.
5. Nu sunteţi copii.
6. Nu sunt foarte bătrâni.
7. E frumoasă.
8. E o fată frumoasă.
9. Sunt frumoase.
10. Sunt fete foarte frumoase.
11. Este un tablou vechi.
12. Sunt tablouri vechi.
13. Este un scaun foarte vechi.
14. Sunt scaune foarte vechi.

21
2 j Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Conjugaţi verbul ser:

B. Treceţi ia plural:
1. Soy un chico. 4. Soy española.
2. Eres guapa. 5. Eres una muchacha
3. El cuadro es antiguo. 6. Es la silla.
C. Treceţi la singular:
1. Somos pequeños. 4. Somos los chicos.
2. No sois muchachos. 5. Sois guapas.
3. Las sidas son viejas. 6. Son cuadros.
D. Traduceţi:
1. Sunt o fată. 4. Suntem mici.
2. Eşti frumoasă. 5. Nu sunteţi bătrâni.
3. Tabloul este vechi. 6. Scaunele sunt noi.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
1 uno (un, una) 11 once
un plato once platos
una maleta
2 dos 12 doce
dos platos doce maletas
dos maletas
3 tres 13 trece
4 cuatro 14 catorce
5 cinco 15 quince
6 seis 16 dieciséis
7 siete 17 diecisiete
8 ocho 18 dieciocho
9 nueve 19 diecinueve
10 diez 20 veinte

22
2 Exerciţii
C3 CHEIE
A.
soy eres es somos sois son
B.
1. Somos chicos. 4. Somos españolas.
2. Sois guapas. 5. Sois muchachas.
3. Los cuadros son antiguos. 6. Son las sillas.
C.
1 . Soy pequeño. 4. Soy el chico.
2. No eres un muchacho. 5. Eres guapa.
3. La silla es vieja. 6. Es un cuadro.
D.
1, Soy una chica. 4. Somos pequeños.
2. Eres guapa. 5. No sois viejos.
3. El cuadro es antiguo. 6. Las sillas son nuevas.

C4 OBSERVAŢII
■ Forma uno apare numai atunci când această cifră nu este
urmată de un substantiv.
uno, dos, tres,... unu, doi, trei, ...
■ înaintea unui substantiv, uno devine un (mase.) sau una (fem.)
şi se foloseşte ca articol nehotărât.
un plato o farfurie
una maleta o valiză

23
sjAV
Está contento?
A1 PREZENTARE
• Estar a fi

Estoy (Eu) Sun! ¿Estoy? (Eu) sunt?


Estás Eşti - Estás? Eşti?
Está Este ¿Está? Este?

ei campo câmpul
en el campo la ţară
la casa casa
en casa acasă
el hombre omul, bărbatul
en Lima la Lima
Pedro Pedro, Petre

contento mulţumit
enfermo bolnav
triste trist

sí da
no nu

A2 APLICAŢIE__________
1. Estoy contento.
2. ¿Estoy contento?
3. Estás triste.
4. ¿No estás contenta?
5. El hombre no está triste.
6. ¿Está triste?
7. ¿Estás en Lima?
8. - Sí, estoy en Lima.
9. ¿Está Pedro en casa?
10. - No, está en ei campo.
11. ¿Estás enfermo?
12. - No, no estoy enfermo.

24
Este mulţumit?
A3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
• Nu uitaţi: s se pronunţă ca în română (s intervocalic nu se
pronunţă z).
• h nu se pronunţă niciodată în spaniolă.
■ Gramatică
• Propoziţia interogativă se formează inversând ordinea verb -
subiect. în limba vorbită, numai intonaţia este cea care ne
permite să recunoaştem o întrebare, deoarece pronumele
personal la nominativ (cu funcţie de subiect) se omite adesea
în spaniolă. în scris, propoziţiile interogative primesc un semn
de întrebare răsturnat la început.
• Prepoziţia en se foloseşte cu un verb de stare şi indică locul:
Estoy en Lima. Sunt la Lima (în Lima).
• Nu uitaţi: adjectivul spaniol terminat în re este invariabil în gen
(masculin, feminin).

A4 TRADUCERE
1. Sunt mulţumit.
2. Sunt mulţumit?
3. Eşti trist (tristă).
4. Nu eşti mulţumită?
5. Bărbatul nu este trist.
6. Este trist (tristă)?
7. Eşti
> la Lima?
8. - Da, sunt la Lima.
9. Pedro este acasă?
10. - Nu, este la ţară.
11. Eşti bolnav?
12. - Nu, nu sunt bolnav.

25
3 ¿Eátán cansados?
B1 PREZENTARE
• Estar a fi

Estamos Suntem ¿Estamos? Suntem?


Estáis Sunteţi ¿Estâis? Sunteţi?
Están Sunt ¿Estân? Sunt?

la playa plaja
la escuela şcoala
el paseo plimbarea
el señor domnul
la señora doamna
en Madrid la Madrid
en París la Paris

bueno bun; sănătos


cansado obosit
malo rău; bolnav

y Şi

B2 APLICAŢIE_________________
1. Estamos buenos.
2. No estamos malos.
3. ¿Estáis buenas?
4. - No estamos malas.
5. El señor está cansado.
6. La señora está cansada.
7. Están cansados.
8. ¿Estáis en Madrid?
9. - No, no estamos en Madrid.
10. Estamos en París.
11. ¿Están los niños en la escuela?
12. - No, están en la playa.
13. ¿Estáis cansadas?
14. - Sí, estamos muy cansadas.

26
3 | Sunt obosiţi?
B3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
e Nu uitaţi: ñ (ene tilde) se pronunţă ca un n muiat (urmat de un /
scurt): señor, señora.
® d final poate fi pronunţat ca un z foarte slab (pronunţia
madrilenă) sau poate fi mut: Madrid.
■ Gramatică
• Există două verbe a //în spaniolă: ser şi estar.
Ser exprimă existenţa unor calităţi esenţiale la o fiinţă sau la un
lucru.
Estar exprimă o împrejurare mai mult sau mai puţin durabilă
sau locul (vezi Compendiu de gramatică, 15).
• Unele adjective îşi schimbă complet sensul după cum sunt
folosite cu ser sau cu estar:
ser bueno bun estar bueno sănătos
ser malo rău estar malo bolnav
ser cansado obositor estar cansado obosit
• Adjectivele sau participiile trecute folosite cu ser sau cu
estar se acordă în gen şi număr cu subiectul.
B4 TRADUCERE____________________________________
1. Suntem sănătoşi.
2. Nu suntem bolnavi.
3. Sunteţi sănătoase?
4. - Nu suntem bolnave.
5. Domnul este obosit.
6. Doamna este obosită.
7. Sunt obosiţi.
8. Sunteţi la Madrid?
9. - Nu, nu suntem la Madrid.
10. Suntem la Paris.
11. Copiii sunt la şcoală?
12. - Nu, sunt la plajă.
13. Sunteţi obosite?
14. - Da, suntem foarte obosite.

27
3 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Conjugaţi verbul estar:

B. Treceţi Ia plural:
1. Estoy bueno. 4. La señora está cansada.
2. Estás mala. 5. El chico está en casa.
3. Está contento. 6. La niña está triste.
C. Formulaţi întrebarea potrivită:
1. La señora está en casa. 4. Las señoras están en Lima.
2. Está mala. 5. Están contentas.
3. La casa está en Madrid. 6. No están tristes.
D. Traduceţi:
1. Sunteţi la Madrid? 4. Nu suntem la Madrid.
2. Sunt mulţumiţi? 5. Nu sunt trişti.
3. Suntem sănătoşi? 6. Nu sunteţi bolnavi.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
20 veinte ) 21 veintiuno
L 29 veintinueve
30 treinta 33 treinta y tres
40 cuarenta 44 cuarenta y cuatro
50 cincuenta 55 cincuenta y cinco
60 sesenta 66 sesenta y seis
70 setenta 77 setenta y siete
80 ochenta 88 ochenta y ocho
90 noventa 99 noventa y nueve
100 ciento cien maletas
cien libros
105 ciento cinco
167 ciento sesenta y siete

28
3 Exerciţii
C3 CHEIE

A.
estoy estás está estamos estáis están
B.
1, Estamos buenos. 4. Las señoras están cansadas.
2. Estáis malas. 5. Los chicos están en casa.
3. Están contentos. 6. Las niñas están tristes.
C.
1. ¿Está la señora en casa?
2. ¿Está mala?
3. ¿Está la casa en Madrid?
4. ¿Están las señoras en Lima?
5. ¿Están contentas?
6. ¿No están tristes?
D.
1. ¿Estáis en Madrid? 4. No estamos en Madrid.
2. ¿Están contentos? 5. No están tristes.
3. ¿Estamos buenos? 6. No estáis malos.

C4 OBSERVAŢII
■ y nu se foloseşte decât între zeci şi unităţi.
■ De la 16 la 29 inclusiv, în loc de diez y seis...... veinte y
nueve, este preferabil să scriem: dieciséis..... veintinueve.
■ Forma ciento nu apare decât înaintea unei alte cifre care
exprimă zeci sau unităţi.
Ciento devine cien atunci când este urmat de un substantiv
sau de un numeral mai mare decât suta (mil, millón).

29
'4 T e n g o m i lib ro
A1 PREZENTARE

yo eu mi(s) meu, mea, (mei, mele)


tú tu(s) tău, ta, (tă i tale)
ér, ella el, ea su(s) iui, ei, (tor)

• Tener a avea \

(Yo) tengo mi libro. (Eu) am cartea mea.


(Tú) tienes tu carta. (Tu) ai scrisoarea ta.
(Él) tiene su libro. (Ei) are cartea lui.
(Ella) tiene sus periódicos. (Ea) arkziarele ei.

ei cuarto camera
el hermano fratele
la hermana sora
el hijo fiul
la hija fiica
el periódico ziarul
la ventana fereastra
varios, varias mai mulţi, mai multe

A2 APLICAŢIE
1. Yo tengo mi carta.
2. Tú tienes tus periódicos.
3. Él tiene sus cartas.
4. Ella tiene su periódico.
5. ¿Tienes mi periódico?
6. - Sí, tengo tu periódico.
7. ¿Tiene tu hermana mi carta?
8. - No, no tiene tu carta.
9. ¿Tiene tu hermano hijos?
10. - Sí, tiene un hijo y dos hijas.
11. ¿Tiene su casa varios cuartos?
12. - Sí, su casa tiene cinco cuartos.
13. ¿Tiene su cuarto varias ventanas?
14. - Sí, su cuarto tiene cuatro ventanas.

30
m Am cartea mea
A3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
• Atenţie la pronunţia lui jota, j-ul spaniol, a lui g înainte de e şi i
şi a lui v (vezi pagina 15).
• h-ul spaniol este totdeauna mut.
■ Gramatică
• Verbul tener înseamnă a avea, a poseda. El nu se foloseşte ca
auxiliar.
• Pronumele personale subiecte (la nominativ) yo, tu, el, ella se
folosesc numai pentru un plus de claritate el tiene el are, ella
tiene ea are, sau pentru accentuare: yo tengo mi carta eu am
scrisoarea mea.
• Adjectivele posesive mi, tu, su se acordă numai în număr
(singular-plural) cu substantivul pe care îl precedă. La
persoana a II l-a, dacă există dubiu, se poate adăuga de el sau
de ella: su casa de el, su casa de ella.

A4 TRADUCERE__________________
1. Eu am scrisoarea mea.
2. Tu ai ziarele tale.
3. (El) are scrisorile lui.
4. (Ea) are ziarul ei.
5. Ai ziarul meu?
6. - Da, am ziarul tău.
7. Sora ta are scrisoarea mea?
8. - Nu, nu are scrisoarea ta.
9. Fratele tău are copii?
10. - Da, are un fiu şi două fiice.
11. Casa lui (ei) are mai multe camere?
12. - Da, casa lui (ei) are cinci camere.
13. Camera lui (ei) are mai multe ferestre?
14. - Da, camera lui (ei) are patru ferestre.

31
V,

4 Tienen su coche
B1 PREZENTARE

nosoíros/as noi nuestrq/a/os/as nostru, noastră,


noştri, noastre
vosotros/as voi vuesîro/a/os/as vostru, voastră.
voştri, voastre
ellos, ellas ei. ek su(s}, ■' .1:1

Tener a avea
(Nosotros) tenemos nuestro coche. (Noi) avem maşina noastră.
(Vosotras) tenéis vuestras ideas. (Voi) aveţi ideile voastre.
(Ellos) tienen su coche. (Ei) au maşina lor.
(Ellas) tienen sus costumbres. (Ele) au obiceiurile lor.

el amigo prietenul la costumbre obiceiul


el billete biletul el dinero banii
el bolígrafo pixul la idea ideea
el coche maşina también de asemenea, şi

B2 APLICAŢIE_______________________________________
1. Nosotras tenemos nuestro coche.
2. Vosotros tenéis vuestras costumbres.
3. Ellos tienen su coche.
4. Ellas tienen sus ideas.
5. ¿Tienen ellos su coche?
6. - Sí, tienen su coche.
7. ¿Tenéis vuestros bolígrafos?
8. - Sí, tenemos nuestros bolígrafos.
9. ¿Tenemos nuestros billetes?
10. - Sí, tenéis vuestros billetes.
11. ¿Tienen vuestros amigos dinero?
12. - Sí, nuestros amigos tienen dinero.
13. ¿Tenéis dinero también?
14. - No, no tenemos dinero.
15. Nuestros amigos tienen sus ideas.
16. Tienen sus costumbres también.

32
4 Au maşina
.» lor
B3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
• Nu uitaţi: ch este un grup fonetic aparte, care redă sunetele
româneşti ce, ci: coche maşină.
• Atenţie la accent: tenemos, tenéis, tienen.
■ Gramatică
• Pronumele personale la nominativ nosotros, vosotros, ellos
au forme şi pentru feminin: nosotras, vosotras, ellas.
în general, pronumele personale subiecte sunt de prisos,
deoarece verbul are terminaţii diferite pentru fiecare persoană.
Dacă pronumele personal subiect reprezintă un grup mixt, el se
pune la masculin.
o Adjectivele posesive nuestro şi vuestro se acordă în gen
(masculin, feminin) şi în număr (singular, plural) cu substantivul
pe care îl precedă.
Adjectivul posesiv su(s) se foloseşte la persoana a lll-a
singular şi plural. El se traduce deci prin lui, ei sau lor.

B4 TRADUCERE____________________________________
1. Noi avem maşina noastră.
2. Voi aveţi obiceiurile voastre. ... ,
3. Ei au maşina lor.
4. Ele au ideile lor.
5. Ei au maşina lor?
6. - Da, au maşina lor.
7. Aveţi pixurile voastre?
8. - Da, avem pixurile noastre.
9. Avem biletele noastre?
10. - Da, aveţi biletele voastre.
11. Prietenii voştri au bani?
12. - Da, prietenii noştri au bani.
13. Şi voi aveţi bani?
14. - Nu, nu avem bani.
15. Prietenii noştri au ideile lor.
16. Au si obiceiurile lor.

33
l i i Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Conjugaţi verbul tener:

B. Treceţi la singular:
1. Tenemos nuestras llaves. 4. Tenemos vino.
2. Tenéis vuestras tazas. 5. Tenéis vuestros vasos.
3. Tienen sus platos. 6. Tienen sus sillas.
C. Treceţi la pural:
1. Tengo mi libro. 4. Tengo mi billete.
2. Tienes tu bolígrafo. 5. Tienes tu llave.
3. Tiene dinero. 6. Tiene su periódico.
D. Traduceţi:
1. Eu am tablourile mele. 5. Noi avem cheia noastră.
2. Tu ai ziarele tale. 6. Voi aveţi ceştile voastre.
3. (El) are obiceiurile lui. 7. (Ei) au casele lor.
4. (Ea) are ideile ei. 8. (Ele) au maşinile lor.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
200 doscientos(as) mil 1 000
doscientqjchicos 1 001
mil uno
300 trescientos(as) 2 000
dos mil
trescientas chicas cien mil
100 000
400 cuatrocientos(as) 500 000
quinientos mil
500 quinientos(as) un millón
1 000 000
600 seiscientos(as) 2 000 000
dos millones
700 setecientos(as) 1 000 000 000
mil millones
800 ochocientos(as) 2,50
dosy medio t
900 novecientos(as) 10,25
diez coma veinticinco
l____ I
1 531 724 francos: un millón quinientos treinta y un mil
setecientos veinticuatro francos.
3 741 963 pesetas: tres millones setecientas cuarenta y un mil
novecientas sesenta y tres pesetas.

34
4 Exerciţii
C 3 "(OHEIE
A.
tengo tienes tiene tenemos tenéis tienen
B.
1. Tengo mi llave. 4. Tengo vino.
2. Tienes tu taza. 5. Tienes tu vaso.
3. Tiene su plato. 6. Tiene su silla.
c.
1. Tenemos nuestros libros. 4. Tenemos nuestros billetes.
2. Tenéis vuestros bolígrafos. 5. Tenéis vuestras llaves.
3. Tienen dinero. 6. Tienen sus periódicos.
D.
1. Yo tengo mis cuadros. - 2. Tú tienes tus periódicos. - 3. (Él)
tiene sus costumbres. - 4. (Ella) tiene sus ideas. - 5.
(Nosotros) tenemos nuestra llave. - 6. (Vosotros) tenéis
vuestras tazas. - 7. (Ellos) tienen sus casas. - 8. (Ellas) tienen
sus coches.

C4 OBSERVAŢII___________________________________ __
■ De la 200 la 900, sutele se termină în -as înaintea
substantivelor feminine: doscientas pesetas, trescientas
casas etc.
■ Mil este invariabil ca numeral. El poate fi pus la plural numai
atunci când are valoare substantivală.
■ Cuvântul spaniol millón se comportă ca un substantiv. Capătă
forma de plural: dos millones; dacă nu este despărţit printr-un
alt numeral de substantivul la care se referă, se intercalează
prepoziţia de, ca în română: dos millones de pesetas.
■ Românescul miliard se traduce în spaniolă prin mil millones.
■ uno y medio unu şi jumătate
dos y media doi şi jumătate
coma virgulă

35
¿Qué tiene Ud?
A1 PREZENTARE
• T.S.: adresarea cu tu (singular)
• D.S.: adresarea cu dumneavoastră (singular)

(Tú) tienes (tu) ai Usted (Ud) tiene (dumneavoastră)


* aveţi

T.S. Tienes tu pasaporte. Ai paşaportul tău.


D.S. Ud tiene su pasaporte. Aveţi paşaportul dumneavoastră.
D.S. ¿Qué tiene Ud? Ce aveţi?
D.S. ¿Tiene Ud mi cartera? Aveţi mapa mea?
- Sí, tengo su cartera. - Da, am mapa dumneavoastră.

la cartera mapa, servieta el vecino vecinul


el guardia gardianul por favor vá rog
el médico medicul ¿qué? ce?
el pasaporte paşaportul ¿quién? cine?

A2 APLICAŢIE____________________
1. ¿Qué tengo?
2. - Tienes tu pasaporte.
3. - Ud tiene su pasaporte.
4. ¿Qué tienes?
5. ¿Qué tiene Ud?
6. - Tengo mi cartera.
7. ¿Quién soy?
8. - Eres el médico.
9. - Ud es el médico.
10. ¿Quién eres?
11. - Soy tu amigo.
12. ¿Quién es Ud?
13. - Soy su vecino.
14. Soy un guardia.
15. ¿Tiene Ud su pasaporte, por favor?

36
I 5 ; Ce aveţi dumneavoastră?
A3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
• Pronunţia lui vecino vecin: c înainte de e sau i se pronunţă ca
şi z, cu extremitatea limbii între dinţii uşor depărtaţi (vezi pag. 15).
■ Gramatică
• T.S. - adresarea cu tu (singular): în spaniolă, într-o adresare
familiară, folosim ca şi în română pronumele tú urmat de
persoana a Il-a singular a verbului.
• D.S. - adresarea cu dumneavoastră (singular): într-o adresare
respectuoasă, se foloseşte pronumele usted, care se scrie
prescurtat Ud, urmat de persoana a lll-a singular a verbului.
Usted provine prin contragere din forma veche Vuestra Merced
Domnia Voastră, urmată de persoana a lll-a singular a verbului.
• Adjectivul posesiv corespunzător lui Ud (usted) este, în mod
logic, cel al persoanei a lll-a, adică su(s): Ud tiene su libro, aveţi
cartea dumneavoastră,
• Cuvintele interogative, poartă totdeauna accent grafic: ¿Qué?,
¿Quién?, ¿Dónde?, ¿Cómo? etc.
A4 TRADUCERE_____________________________________
1. Ce am?
2. - Ai paşaportul tău.
3. - Aveţi paşaportul dumneavoastră. (D.S.)
4. Ce ai?
5. Ce aveţi? (D.S.)
6. - Am servieta mea (mapa mea).
7. Cine sunt (eu)?
8. - Eşti medicul.
9. - Sunteţi medicul. (D.S.)
10. Cine eşti?
11. - Sunt prietenul tău.
12. Cine sunteţi? (D.S.)
13. - Sunt vecinul dumneavoastră. (D.S.)
14. Sunt un gardian.
15. Aveţi paşaportul dumneavoastră, vă rog? (D.S.)

37
¿Tienen Uds sus libros?
B1 PREZENTARE
• V.P.: adresarea cu vo/(plural)
• D.P.: adresarea cu dumneavoastră (plural)

(Vosotros) (voi) Ustedes (Uds) (dumneavoastră)


tenéis aveţi tienen aveţi

V.P. Tenéis vuestras cartas Aveţi scrisorile voastre.


D.P. Uds tienen sus cartas. Aveţi scrisorile dumneavoastră.
D.P. ¿Qué tienen Uds? Ce aveţi?
D.P. ¿Tienen Uds mi libro? Aveţi cartea mea?
- Sí, tenemos su libro. - Da, avem cartea dv.

el estudiante studentul también de asemenea, şi


la oficina biroul ¿quiénes? cine?
la universidad universitatea ¿dónde? unde?
gracias mulţumesc ¿cómo? cum?

B2 APLICAŢIE_____________________
1. ¿Qué tenemos?
2. - Tenéis vuestros libros.
3. - Uds tienen sus libros.
4. ¿Quiénes sois?
5. - Somos vuestros vecinos.
6. ¿Quiénes son Uds?
7. - Somos sus estudiantes de español.
8. ¿Cómo estáis?
9. ¿Cómo están Uds?
10. - Estamos muy bien, gracias.
11. ¿Dónde estáis?
12. - Estamos en la oficina.
13. ¿Dónde está vuestra oficina?
14. ¿Dónde están Uds?
15. - Estamos en la universidad.
16. ¿Dónde está su universidad?

38
5 Aveţi cărţile dumneavoastră?
B3 OBSERVAŢII
■ V.P. - adresarea cu voi (plural): vosotros este urmat de
persoana a Il-a plural a verbului.
■ D.P. - adresarea cu dumneavoastră (plural): în spaniolă, într-o
adresare respectuoasă către mai multe persoane, se foloseşte
pluralul lui usted, adică ustedes, care se scrie prescurtat Ucis,
urmat de persoana a lll-a plural a verbului.
■ Recapitulare: dumneavoastră se traduce în două moduri
diferite în spaniolă:
D.S.: Ud (usted) + persoana a lll-a singular
D.P.: Uds (ustedes) + persoana a lll-a plural
■ Adjectivul posesiv corespunzător lui Uds (ustedes) este, în
mod evident, cel al persoanei a lll-a, adică su(s):
Uds tienen su coche, aveţi maşina dumneavoastră
sus amigos son estudiantes,
prietenii dumneavoastră sunt studenţi

B4 TRADUCERE_________________
1. Ce avem?
2. - Aveţi cărţile voastre. (V.P.)
3. - Aveţi cărţile dumneavoastră. (D.P.)
4. Cine sunteţi? (V.P.)
5. - Suntem vecinii voştri. (V.P.)
6. Cine sunteţi? (D.P.)
7. - Suntem studenţii dumneavoastră la spaniolă.
8. Ce mai faceţi? (V.P.)
9. Ce mal faceţi? (D.P.)
10. - Foarte bine, mulţumim.
11. Unde sunteţi? (V.P.)
12. - Suntem la birou.
13. Unde este biroul vostru? (V.P.)
14. Unde sunteţi? (D.P.)
15. - Suntem la universitate.
16. Unde este universitatea dumneavoastră?

39
5 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Folosiţi pronumele de politeţe la singular (Ud):
1. Tienes tu casa. 3. Eres español.
2. Estás en París. 4. Estás cansado.
B. Folosiţi pronumele de politeţe la plural (Uds):
1. Teneís vuestras llaves. 3. Estáis en Madrid.
2. Sois estudiantes. 4. Sois guapas.
C. Formulaţi întrebarea corespunzătoare, folosind un cuvânt
interogativ şi Ud sau Uds:
1. Estoy en casa. 4. Estamos muy bien.
2. Soy el médico. 5. Somos franceses.
3. Tengo mi pasaporte. 6. Tenemos nuestros vasos.
D. Traduceţi:
1. Ce mai faceţi? (D.P.) - 2. Aveţi cărţile dv.? (D.P.) - 3. Unde
este paşaportul dv. (D.S.)? - 4. Sunteţi obosit? (D.S.) - 5.
Cine sunteţi? (D.S.) - 6. Ce aveţi? (D.P.) - 7. Am cheia dv.
(D.S.) - 8. Sunt prietenul dv. (D.P.)

C2 INFORMAŢII PRACTICE
¿Qué hora es? ¿A qué hora?
es la una a la una
son las dos a las dos

son las doce a las doce


son J las ... de la mañana / de la tarde / de la noche.
a 1 las dos y diez / y cuarto / y media / menos cinco
ss.
son las ocho en punto
son las doce del día al mediodía
son las doce de la noche a la medianoche

40
5 Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. Ud tiene su casa. 3. Ud es español.
2. Ud está en París. 4. Ud está cansado.
B.
1. Uds tienen sus llaves. 3. Uds están en Madrid.
2. Uds son estudiantes. 4. Uds son guapas.
C.
1. ¿Dónde está Ud? 4. ¿Cómo están Uds?
2. ¿Quién es Ud? 5. ¿Qué son Uds?
3. ¿Qué tiene Ud? 6. ¿Qué tienen Uds?
D.
1. ¿Cómo están Uds? - 2. ¿Tienen Uds sus libros? - 3.
¿Dónde está su pasaporte? - 4. ¿Está Ud cansado? - 5.
¿Quién es Ud? - 6. ¿Qué tienen Uds? - 7. ¿Tengo su llave (de
Ud). - 8. Soy su amigo (de Uds).

C4 TRADUCERE
Cât este ceasul? La ce oră?
este (ora) unu la (ora) unu
este (ora) două la (ora) două

este (ora) douăsprezece la (ora) douăsprezece


este j (ora) ... dimineaţa / după-amiaza / noaptea,
la 1 două şi zece / şi un sfert / şi jumătate / fără cinci
este (ora) opt fix
este (ora) douăsprezece ziua la (ora) douăsprezece ziua
este (ora) douăsprezece noaptea la douăsprezece noaptea

41
6 ¿No tomáis pan?
A 1 PREZENTARE
• Verbe cu infinitivul terminat în ~ar: indicativul prezent
tom ~ar tom ar a lúa
tom ~o tom o 'íau
tom -as tom es íet
tom -a toma m
tom -amos tom amos fuám
tom -áis tom áis fuap
tom -an toman iau

el autobús autobuzul mucho mult


el español spaniola esperar a aştepta
el metro metroul hablar a vorbi
el pan pâinea nada nimic
el tren trenul ¿por qué? de ce?

A2 APLICAŢIE_______________________________________
1. ¿Tomas p a n ? -S í, tomo pan. Mucho pan.
2. ¿No tomáis pan? - No, no tomamos pan.
3. ¿Qué habla U d ? -Y o hablo español.
4. ¿Hablan Uds español? - Sí, hablamos español.
5. ¿Por qué toma ella el autobús?
6. ¿Tomamos el metro? - No, no tomamos el metro.
7. ¿Qué esperas? ¿el metro? - Sí, espero el metro.
8. Y él, ¿qué espera? - Él no espera nada.
9. ¿Qué esperan Uds? - Nada, no esperamos nada.
10. Y vosotros, ¿qué esperáis? - Nosotros esperamos
el tren.
11. Tomo el autobús. Tomas el metro. Ella toma el tren.

42
6 Nu luaţi pâine? |
A3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
• Nu uitaţi: cuvintele terminate într-o consoană, cu excepţia lui
-n şi -s, au accentul pe ultima silabă; cele terminate într-o
vocală sau în -n şi -s au accentul pe penultima silabă (vezi
pag. 13).
• ch din mucho redă sunetul c românesc din grupurile ce, ci.
u Gramatică
• Verbul tomar este compus dintr-o rădăcină; tom-, care nu se
modifică niciodată şi care se regăseşte la toate persoanele
verbului, şi dintr-o terminaţie: -ar, care variază în funcţie de
persoană (vezi Compendiu de gramatică, 17). în cazul verbelor
regulate la indicativ prezent, persoana I singular se termină
totdeauna în -o:
tomar: tom-o; esperar: esper-o
Pentru Celelalte persoane, se foloseşte vocala din terminaţia
infinitivului:
tomar: tom -o, -as, -a, -amos, —ais, -an
• Folosirea verbului în româneşte la persoana a ll-a plural, fără
vreo altă precizare, corespunde aici lui D.S. (pronumele de
politeţe la singular) din spaniolă.

A4 TRADUCERE_________________________________ ___
1. lei pâine? - Da, iau pâine. Multă pâine.
2. Nu luaţi pâine (V.P.)? - Nu, nu luăm pâine.
3. Ce (limbă) vorbiţi? - Eu vorbesc spaniolă.
4. Vorbiţi spaniolă (D.P.)? - Da, vorbim spaniolă.
5. De ce ia ea autobuzul?
6. Luăm metroul? - Nu, nu luăm metroul.
7. Ce aştepţi? Metroul? - Da, aştept metroul.
8. Şi el, ce aşteaptă? - El nu aşteaptă nimic.
9. Ce aşteptaţi (D.P.)? - Nimic, nu aşteptăm nimic.
10. Şi voi, ce aşteptaţi? - Noi aşteptăm trenul.
11. Iau autobuzul, lei metroul. Ea ia trenul.

43
6 Que él tome la p a la b ra
B1 PREZENTARE
• Verbe cu infinitivul terminat în -ar: subjonctivul prezent
tom ~ar tomar a lúa
tom -e tome să íau
tom -es tomes să iei
tom ~e tome să ia
tom -emos tomemos să luăm
tom -éis toméis să luaţi
tom -en tomen să ia

el agua apa
la palabra cuvântul
es útil que este util să
¿es útil? este util?
hace falta que trebuie să
hace falta que no i
nu trebuie să
no hace falta que J
¿hace falta? trebuie?

B2 APLICAŢIE
-1. Él toma agua. - ¿Es útil? - Sí, es útil que él tome agua.
2. Nosotros también tomamos agua. - ¿Hace falta? - Sí,
hace falta que toméis también agua.
3. Ellos toman la palabra. - ¿Es útil? - No, no es útil que
ellos tomen la palabra.
4. Hace falta que Ud tome la palabra.
5. ¿Hace falta que Uds tomen agua?
6. No, no hace falta que tomemos agua.
7. Uds esperan el metro. - ¿Es útil? - Sí, es útil que
esperemos el metro.
8. Hace falta que tú tomes agua y él también.
9. Habláis: hace falta que no habléis.
10. Tomáis vino: no hace falta que toméis vino.
11. Esperáis: no es útil que esperéis.

44
im Să ia cu v â n tu l
B3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
« Nu uitaţi: cuvintele care nu respectă cele două reguli de
pronunţie în ceea ce priveşte accentul poartă accent grafic: util.
■ Gramatică
• Când infinitivul verbului este terminat în -ar, vocala din
terminaţia subjonctivului prezent este totdeauna ~e (vezi
Compendiu de gramatică, 17).
• es útil que, hace falta que sunt urmate de subjonctivul
prezent (vezi pag. 11-1).
• La subjonctivul prezent formele pentru persoanele I şi a lll-a
singular sunt identice: tome. Dacă există riscul confuziei între
eu, el, ea şi dumneavoastră (Ud + persoana a lll-a singular), este
util să se folosească pronumele personal cu funcţia de subiect:
yo, él, ella sau Ud: hace falta que yo / ella tome...
trebuie ca eu să iau/ea să ia...
• Folosirea verbului în româneşte la persoana a Il-a plural, fără
vreo altă precizare, corespunde aici lui D.S. în spaniolă.

B4 TRADUCERE_____________________________________
1. El ia apă. - Este util? - Da, este util ca el să ia apă.
2. Şi noi luăm apă. - Trebuie? - Da, trebuie ca şi voi să luaţi
apă.
3. Ei iau cuvântul. - Este util? - Nu, nu este util ca ei să ia
cuvântul.
4. Trebuie să luaţi cuvântul.
5. Trebuie să luaţi (D.P.) apă?
6. Nu, nu trebuie să luăm apă.
7. Aşteptaţi (D.P.) metroul. - Este util? - Da, este util să
aşteptăm metroul.
8. Trebuie ca tu să iei apă şi el de asemenea.
9. Vorbiţi (V.P.): nu trebuie să vorbiţi.
10. Luaţi (V.P.) vin: nu trebuie să luaţi vin.
11. Aşteptaţi (V.P.): nu este util să aşteptaţi.

45
Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi: (a câştiga = ganar)
1. Iau apă. - 2. El ia cuvântul. - 3. Aşteptaţi metroul. - 4. El nu
vorbeşte spaniolă. - 5. Câştigăm. - 6. Câştigaţi (D.P.). - 7. Ei
câştigă. - 8. Nu câştigăm nimic.
B. Traduceţi: (a uita = olvidar)
Trebuie...
1. (ca eu) să câştig. - 2. să uiţi. - 3. să vorbiţi. - 4. să iei trenul.
- 5. ca el să ia apă. - 6. să câştigaţi (V.P.). - 7. ca ea să nu
uite nimic. - 8. ca ea să aştepte.
C. Traduceţi cu Ucis (D.P.): (prea mult = demasiado)
1. Este util ca şi dumneavoastră să aşteptaţi.
2. Nu este util să luaţi autobuzul.
3. Nu trebuie să luaţi prea mult vin.
4. Trebuie să vorbiţi spaniolă.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
1. Soy el primero. 8. La octava maravilla del mundo.
2. Tú eres el segundo. 9. La noventa sinfonía.
3. Él es el tercero. 10. La décima vez.
4. Ella es la cuarta. 11. El rey Felipe Segundo,
5. Somos los quintos. 12. Luis trece.
6. Sois los sextos. 13. El capítulo quince.
7. Lid es el séptimo. 14. El siglo veinte.

46
Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. Tomo agua. - 2. Él toma la palabra. - 3. Ud espera el metro.
- 4. Él no habla español. - 5. Ganamos. - 6. Uds ganan. -
7. Ellos ganan. - 8. No ganamos nada.
B.
Hace falta...
1. que yo gane. - 2. que olvides. - 3. que Ud hable. - 4. que
tomes el tren. - 5. que él tome agua. - 6. que ganéis. - 7. que
ella no olvide nada. - 8. que ella espere.
C.
1. Es útil que Uds también esperen.
2. No es útil que Uds tomen el autobús.
3. No hace falta que Uds tomen demasiado vino.
4. Hace falta que Uds hablen español.

C4 TRADUCERE_____________________________________
în spaniolă există toate numeralele ordinale, dar nu sunt folosite
decât până la „al zecelea“; mai departe se foloseşte numeralul
cardinal.

1. Sunt primul. 8. A opta minune a lumii.


2. Tu eşti al doilea. 9. Simfonia a noua.
3. El este al treilea. 10. A zecea oară.
4. Ea este a patra. 11. Regele Filip al ll-lea.
5. Suntem în poziţia a cincea. 12. Ludovic al XIll-lea.
6. Sunteţi (V.P.) în poziţia a şasea. 13. Capitolul cincisprezece.
7. Dv. sunteţi al şaptelea. 14. Secolul douăzeci.

47
7 Éi c o m e c h o c o la te
A1 PREZENTARE
• Verbe cu infinitivul terminat în ~er: indicativul prezent
com -er comer a mânca
com ~o coma mănânc
com ~es comes mănânci
com ~e come mănâncă
com -emos comemos mâncăm
com ~éis coméis mâncaţî
com -en comen mănâncă

la cerveza berea todo / a tot/toată


el chocolate ciocolata beber a bea
la leche laptele ahora acum
la sopa supa nunca niciodată

A2 APLICAŢIE__________________________________
1. ¿Comes chocolate? - Sí, como mucho chocolate.
2. ¿Bebe Ud vino? - No, no bebo nunca vino.
3. ¿ Coméis chocolate? - No, no comemos chocolate.
4. ¿Beben Uds vino? - No, nunca bebemos vino.
5. No como nunca sopa. Nunca como sopa.
6. ¿Qué bebes ahora? - Ahora, bebo cerveza.
7. ¿Bebe Ud toda la leche? - Sí, bebo toda la leche.
8. ¿Bebéis cerveza? - No, no bebemos cerveza.
9. ¿Beben Uds leche? - No, nunca bebemos leche.
10. No bebo nunca cerveza. Nunca bebo cerveza.
11. No comes nada. Yo como mucho chocolate.
12. No bebes nada. Yo bebo mucha cerveza.
13. No coméis nada. Nosotros comemos mucho.

48
.7 EI mănâncă ciocolată
A3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
• Nu uitaţi: z din cerveza se pronunţă ca şi c din grupurile (din
spaniolă) ce, ci (vezi pag. 15).
• h nu se pronunţă: ahora.
■ Gramatică
• mucho mult, aflat înaintea unui substantiv, este adjectiv şi se
acordă în gen: mucha cerveza multă bere.
• corner, verb regulat, are deci terminaţia -o la indicativ prezent,
persoana I singular. Pentru celelalte persoane ale indicativului
prezent, vocala din terminaţie este cea a' infinitivului: corner:
~o, ~es, -e, ~emos, ~eis, ~en
• nunca = niciodată: dacă se află înaintea verbului, se omite
negaţia: no comemos nunca sau nunca comemos.
• Folosirea verbului la persoana a ll-a plural în româneşte, fără
vreo altă precizare, corespunde aici lui D.S. în spaniolă.

A4 TRADUCERE_______________________________
1. Mănânci ciocolată? - Da, mănânc multă ciocolată.
2. Beţi vin? - Nu, nu beau niciodată vin.
3. Mâncaţi (V.P.) ciocolată? - Nu, nu mâncăm ciocolată.
4. Beţi (D.P.) vin? - Nu, nu bem niciodată vin.
5. Nu mănânc niciodată supă. Niciodată nu mănânc supă.
6. Ce bei acum? - Acum, beau bere.
7. Beţi tot laptele? - Da, beau tot laptele.
8. Beţi (V.P.) bere? - Nu, nu bem bere.
9. Beţi (D.P.) lapte? - Nu, nu bem niciodată lapte.
10. Nu beau niciodată bere. Niciodată nu beau bere.
11. Nu mănânci nimic. Eu mănânc multă ciocolată.
12. Nu bei nimic. Eu beau multă bere.
13. Nu mâncaţi (V.P.) nimic. Noi mâncăm mult.

49
í,7..-: Que él c o m a chocolate
B1 PREZENTARE
• Verbe cu infinitivul terminat în -er: subjonctivul prezent
vend ~er vender a vinde
vend ~a venda să vând ■
vend -as vendas să vinzi
vend -a venda să vândă '
vend -amos vendamos să vindem
vend -ais vendáis să vindeţi
vend -an vendan să vândă

el cambio schimbul temer a se teme (de)


el coche maşina demasiado prea mult
creer a crede más mai (mult)
leer a citi pero dar

B2 APLICAŢIE__________________________________
1. Vendes tu coche. ¿Hace falta?
2. - Sí, hace falta que yo venda mi coche.
3. Vende Ud su casa. ¿Hace falta?
4. - No, no hace falta que yo venda mi casa.
5. Vendo el coche pero no es útil que venda la casa.
6. Tememos el cambio.
7. No hace falta que Uds teman el cambio.
8. ¿Cree Ud que leo demasiado?
9. - No, no creo que Ud lea demasiado.
10. - Creo que Ud no lee mucho.
11. Hace falta que Ud lea más.
12. Pero, ¡ no coméis nada! Hace falta que comáis más.
13. Pero, ¡ no bebéis nada! Hace falta que bebáis más.

50
if;? Să mănânce ciocolată
B3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
• Nu uitaţi: v din vender se pronunţă ca un [b].
■ Gramatică
| « Când infinitivul unui verb se termină în ~er, vocala din
j terminaţia subjonctivului prezent este totodeauna -a (vezi
| Compendiu de gramatică 17).
| • Atenţie la persoanele I şi a lll-a singular ale subjonctivului
j prezent, care sunt identice: venda. Este indicat să se
j folosească pronumele personal subiect când existăriscul unor
j confuzii:
j que yo venda, que el o ella venda, que Ud venda
| • Subjonctivul se foloseşte după verbe care exprimă voinţa, un
i ordin, un sentiment (temer) sau dupăverbe deopinie(creer)
I aflate la forma negativă.
• La începutul unei propoziţii exclamative se pune un semn de
exclamare răsturnat.
• Folosirea verbului la persoana a ll-a plural în româneşte, fără
vreo altă precizare, corespunde aici lui D.S. în spaniolă.

i B4 TRADUCERE_____________________________________
1. îţi vinzi maşina. Trebuie?
2. - Da, trebuie (ca eu) să-mi vând maşina.
3. Vă vindeţi casa. Trebuie?
4. - Nu, nu trebuie să-mi vând casa.
5. Vând maşina, dar nu este util să vând casa.
6. Ne temem de schimbare.
7. Nu trebuie să vă temeţi (D.P.) de schimbare.
8. Credeţi că citesc prea mult?
9. - Nu, nu cred că citiţi prea mult.
10. - Cred că nu citiţi mult.
11. Trebuie să citiţi mai mult.
12. Dar nu mâncaţi (V.P.) nimic! Trebuie să mâncaţi mai mult.
13. Dar nu beţi (V.P.) nimic! Trebuie să beţi mai mult.
7 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Completaţi cu nunca
ínainte de verb duoă verb
1. No bebemos nunca leche. 3. Nunca leemos.
2. No coméis nunca sopa. 4. Nunca bebes.
B. Traduceţi:
1. Mă tem de schimbare. - 2. El nu bea niciodată bere. 3. -
Niciodată ei nu beau lapte. - 4. Mâncaţi (V.P.) pâine. - 5. Vă
temeţi de schimbare. - 6. Mâncaţi (D.P.) toată pâinea.
C. Traduceţi:
1. Mă tem că mâncaţi (D.P.) toată ciocolata.
2. Nu trebuie ca ei să bea prea mult.
3. Ei se tem că bem bere.
4. Crezi că-mi vând casa?
5. Nu, nu cred că-ţi vinzi casa.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
• la semana
una semana tiene siete días:
lunes el lunes próximo
martes el martes pasado
miércoles los miércoles
jueves el jueves por la mañana
viernes el viernes por la tarde
sábado el sábado por la noche
domingo la semana próxima

• hoy
esta mañana
esta tarde
esta noche

52
7 Exerciţii
C3 CHEIE
A. înainte de verb după verb
1. Nunca bebemos leche. 3. No leemos nunca.
2. Nunca coméis sopa. 4. No bebes nunca.
B.
1. Temo el cambio. - 2. Él no bebe nunca cerveza. 3. - Nunca
ellos beben leche. - 4. Coméis pan. - 5. Ud teme el cambio. -
6. Uds comen todo el pan.
C.
1. Temo que Uds coman todo el chocolate.
2. No hace falta que ellos beban demasiado'.
3. Ellos temen que bebamos cerveza.
4. ¿Crees que vendo mi casa?
5. No, no creo que vendas tu casa.

C4 TRADUCERE Şl OBSERVAŢII*
• săptămâna
o săptămână are şapte zile:
luni lunea viitoare
marţi marţea trecută
miercuri miercurea
joi jo i dimineaţă
vineri vineri după-masă
sâmbătă sâmbătă seară
duminică săptămâna viitoare
• Atenţie: articolul singular desemnează o anumită zi; articolul
plural, toate zilele despre care este vorba.
* azi
(azi-)dimineaţă
(azi) după-amiază
diseară, astă-seară
(Vezi A se situa în timp, pag. 166 şi 172)

53
8 El vive en el campo
A1 PREZENTARE
• Verbe cu infinitivul terminat în -ir: indicativul prezent
viv ~er vivir a trăi, a locui
viv ~o vivo locuiesc
viv -es vives locuieşti
viv -e vive locuieşte
viv -irnos vivimos locuim
viv ~ís vivís locuiţi
viv -en viven locuiesc

el campo câmpul el piso apartamentul


la carta scrisoarea el pueblo satul
la ciudad oraşul escribir a scrie
el libro cartea en în, la
(fără mişcare)
el nombre numele 0 sau

A2 APLICAŢIE___________________________________
1. ¿Vives en una ciudad? - No, vivo en un pueblo.
2. Y él, ¿dónde vive? - Él vive en el campo.
3. ¿Viven Uds en un piso? - Sí, vivimos en un piso.
4. Y ellos, ¿dónde viven? - También viven en un piso.
5. ¿Vivís en un pueblo? - No, vivimos en una ciudad.
6. ¿Escribes una carta? - No, escribo un libro.
7. Y ellos, ¿qué escriben? - Ellos escriben una carta.
8. ¿Escribís un libro? - Sí, escribimos un libro.
9. ¿Escriben Uds su nombre? - Sí, lo escribimos.
10. ¿Viven Uds en un pueblo o en una ciudad?
11. ¿Viven Uds en una casa o en un piso?
12. ¿Escriben Uds una carta o un libro?
13. ¿Vosotros escribís? - Nosotros también escribimos.

54
8 El locuieşte la ţară
A3
■ Pronunţie
• Nu uitaţi: d final din ciudad se pronunţă ca un z foarte slab
sau deloc.
• vivir: v se pronunţă b.
■ Gramatică
• vivir, verb regulat, are deci terminaţia ~o la indicativ prezent,
persoana I singular. Pentru celelalte persoane ale indicativului
I prezent, vocala din terminaţie este ~e, ca la corner, cu
excepţia persoanei I şi a ll-a plural, unde este ~i, ca la infinitiv.
• Atenţie la terminaţii:
I Infinitivul în: ~ar: -o, ~a(s), ~a, ~a(mos), -â(is), ~a(n)
~er: ~o, ~e(s), ~e, ~e(mos), ~e(is), -e(n)
| ~ir: -o, ~e(s), ~e, -i(mos), ~i(s), ~e(n)
• Io escribimos îl scriem: Io este un pronume personal cu
<' funcţia de complement direct, care înlocuieşte un substantiv
masculin. Pronumele personale cu funcţia de complement vor fi
I studiate la lecţiile 19 şi 20.

A4 TRADUCERE______________
1. Locuieşti într-un oraş? - Nu, locuiesc într-un sat.
2. Şi el, unde locuieşte? - El locuieşte la ţară.
3. Locuiţi (D.P.) într-un apartament? - Da, locuim într-un
s apartament.
4. Şi ei, unde locuiesc? - Locuiesc tot într-un apartament.
5. Locuiţi (V.P.) într-un sat? - Nu, locuim într-un oraş.
6. Scrii o scrisoare? - Nu, scriu o carte.
7. Şi ei, ce scriu? - Ei scriu o scrisoare.
8. Scrieţi (V.P.) o carte? - Da, scriem o carte.
9. Vă scrieţi (D.P.) numele? - Da, îl scriem.
10. Locuiţi (D.P.) într-un oraş sau într-un sat?
11. Locuiţi (D.P.) într-o casă sau într-un apartament?
12. Scrieţi (D.P.) o scrisoare sau o carte?
13. Voi scrieţi? - Şi noi scriem.

55
8 Que él viva en el campo
B1 PREZENTARE
• Verbe cu infinitivul terminat în -ir: subjonctivul prezent
abr - ir abrir a deschide
abr ~a abra să deschid
abr -as abras să deschizi
abr -a abra să deschidă
abr -amos abramos să deschidem
abr -áis abráis să deschideţi
abr ~an abran să deschidă

la botella sticla la ventana fereastra


los ojos ochii permitir a permite
la puerta uşa ser de a fi ai / a / ai / ale
el sobre plicul ¡ claro! desigur!

B2 APLICAŢIE_______________________________________
1. ¿Permite Ud que yo abra Ia puerta?
2. No, señor, no permito que Ud abra la puerta.
3. Ahora, niños, permito que abráis los ojos.
4. ¿Permiten Uds que yo abra la ventana?
5. Sí, claro, permitimos que abras la ventana.
6. ¡ Abrir la botella! Sí, permito que Ud abra la botella.
7. ¿De quién es el sobre? ¿Permite Ud que yo abra el
sobre?
8. ¿Abrimos la puerta o la ventana?
9. Hace falta que abráis la ventana.
10. Ella no permite que abramos las dos.
11. Hace falta que vivamos en la ciudad y no en el campo.
12. Hace falta que escribamos una carta y no un libro.
13. Hace falta que abramos la ventana y no la puerta.
14. No hace falta que abramos el sobre.

56
8 Să locuiască la ţară
B3 OBSERVAŢII
■ Pronunţie
• Nu uitaţi: ojos: j (jota) se pronunţă ca h din românescul iahnie.
■ Gramatică
• Când infinitivul unui verb se termină în —ir, vocala din terminaţia
subjonctivului prezent este totdeauna ~a (vezi Compendiu de
gramatică, 17).
• Verbele terminate la infinitiv în ~er şi ~ir au terminaţii identice la
subjonctiv prezent.
• Atenţie la persoanele I şi a lll-a singular ale subjonctivului
prezent care sunt identice (pag. 51).
• în spaniolă, apartenenţa este marcată cu ajutorul prepoziţiei de:
¿De quién es...? Al (a) cui este...?
Es de Felipe. Este al (a) lui Felipe.
• Folosirea verbului la persoana a ll-a plural în româneşte, fără
vreo altă precizare, corespunde aici lui D.S. în spaniolă.

B4 TRADUCERE_______________________________
1. Permiteţi să deschid uşa?
2. Nu, domnule, nu permit să deschideţi uşa.
3. Acum, copii, vă permit să deschideţi ochii.
4. Permiteţi (D.P.) să deschid fereastra?
5. Da, desigur, îţi permitem să deschizi fereastra.
6. Să deschideţi sticla! Da, vă permit să deschideţi sticla.
7. Al cui este plicul? Permiteţi să deschid plicul?
8. Deschidem uşa sau fereastra?
9. Trebuie să deschideţi (V.P.) fereastra.
10. Ea nu permite să le deschidem pe amândouă.
11. Trebuie să locuim în oraş şi nu la ţară.
12. Trebuie să scriem o scrisoare şi nu o carte.
13. Trebuie să deschidem fereastra şi nu uşa.
14. Nu trebuie să deschidem plicul.

57
8 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi:
1. Locuiesc Ia ţară. 4. Nu deschidem uşa.
2. Locuieşte într-un sat. 5. Locuieşti într-un apartament.
3. Nu scriu o carte. 6. Scrieţi (V.P.) o scrisoare.
B. Traduceţi: imediat = en seguida
este neapărat necesar să = es indispensable que
1. Este util să deschid acum fereastra?
2. Trebuie să scrieţi imediat?
3. Este neapărat necesar ca ei să locuiască într-un oraş?
4. Este neapărat necesar să-ţi scrii numele?
5. Trebuie să locuiţi (D.P.) într-un apartament?
6. Este neapărat necesar să deschid imediat uşa?
7. Este util să deschizi plicul?
8. Nu trebuie să deschizi imediat sticla.

C2 INFORMAŢII PRACTICE__________
• El año
El año tiene doce meses.
Cada mes tiene más o meno treinta días.
Estos doce meses son:•
enero julio
febrero agosto
marzo septiembre
abril octubre
mayo noviembre
junio diciembre

• El año se divide también en cuatro estaciones: el invierno, la


primavera, el verano, el otoño.
¿Quién no conoce las «Cuatro Estaciones» de Vivaldi?

58
E x e r c iţ ii

C3 CHEIE

A.
1. Vivo en el campo. 4. No abrimos la puerta.
2. Vive en un pueblo. 5. Vives en un piso.
3. No escribo un libro. 6. Escribís una carta.
B. '
1. ¿Es útil que yo abra ahora la ventana?
2. ¿Hace falta que Ud escriba en seguida?
3. ¿Es indispensable que ellos vivan en una ciudad?
4. ¿Es indispensable que escribas tu nombre?
5. ¿Hace falta que Uds vivan en un piso?
6. ¿Es indispensable que yo abra en seguida la puerta?
7. ¿Es útil que abras el sobre?
8. Hace falta que no abras en seguida la botella.•

C4 TRADUCERE_____________________
• Anul
Anul are douăsprezece luni.
Fiecare lună are aproximativ treizeci de zile.
Aceste douăsprezece luni sunt:
ianuarie iulie
februarie august
martie septembrie
aprilie octombrie
mai noiembrie
iunie decembrie

• Anul se împarte şi în patru anotimpuri: iarna, primăvara, vara,


toamna.
Cine nu cunoaşte «Anotimpurile» de Vivaldi?

59
9 Me quedo en casa
A1 PREZENTARE
• quedarse (quedar + se) a rămâne
indicativ prezent subjonctiv prezent
me quedo rămân me quede să rămân
te quedas rămâi te quedes să rămâi
se queda rămâne se quede sa rămână
nos quedamos rămânem nos quedemos să rămânem
os quedáis rămânep os quedéis să rămâneţi
se quedan rămân se queden să rămână

las cosas ajenas treburile altora


conviene que e bine să allí acolo
enfadarse a se supăra aquí aici
meterse en a se amesteca în de pie în picioare

A2 APLICAŢIE ________
Conviene que:
1. Me quedo en casa. yo me quede en casa,
2. Él se queda aquí. él se quede aquí,
3. Tú te quedas allí. tú te quedes allí.
4. Ud se queda de pie. Ud se quede de pie.
5. Os quedáis allí. os quedéis allí,
6. No me meto en nada. yo no me meta en nada,
7. Te metes en cosas ajenas. no te metas en cosas ajenas,
8. Ellos se meten en todo. ellos no se metan en todo,
9. No nos metemos en nada. no nos metamos en nada,
10. Os metéis en cosas ajenas. no os metáis en cosas ajenas,
11. Te enfadas. no te enfades,
12. No os enfadáis. no os enfadéis,
13. Ellos se enfadan. no se enfaden.

60
9Ţ Rămân acasă
A3 OBSERVAŢII
■ quedarse: a rămâne. Spre deosebire de română, acest verb
este reflexiv în spaniolă. Observaţi că pronumele reflexiv se
este plasat după infinitiv şi este legat de acesta. Fenomenul se
numeşte encliză. Această particularitate se regăseşte la
gerunziu şi la imperativ, ca şi în română (spune-mi, fă-o).
Pronumele reflexive sunt:
me te se nos os se
■ Verbele quedar şi enfadar sunt regulate şi se conjugă ca
tomar (v. lecţia 6).
■ Verbul meter este regulat şi se conjugă ca şi corner (lecţia 7).
■ Folosirea verbului la persoana a ll-a plural în româneşte, fără
vreo altă precizare, corespunde aici lui D.S. în spaniolă.

A4 TRADUCERE
Este bine ca:
1. Rămân acasă. eu să rămân acasă.
2. El rămâne aici. el să rămână aici.
3. Tu rămâi acolo. tu să rămâi acolo.
4. Dv. rămâneţi în picioare. dv. să rămâneţi în picioare.
5. Rămâneţi (V.P.) acolo. (voi) să rămâneţi acolo.
6. Nu mă amestec în nimic. eu să nu mă amestec în nimic.
7. Te amesteci în treburile să nu te amesteci în treburile
altora. altora.
8. Ei se amestecă în toate. ei să nu se amestece în toate,
9. Nu ne amestecăm în nimic. să nu ne amestecăm în nimic,
10. Vă amestecaţi (V.P.) în să nu vă amestecaţi în
treburile altora. treburile altora,
11. Te superi. să nu te superi.
12. (Voi) nu vă supăraţi. (voi) să nu vă supăraţi,
13. Ei se supără. ei să nu se supere.

fi 1
9 No m e g u s ta q u e te le v a n te s ta rd e
B1 PREZENTARE
• gustar a-i plăcea
a mí, me gusta la vida mie îmi place viaţa
a ti, te gustan los recuerdos ţie îţi plac amintirile
a él, le gusta el vino iui îi place vinul
a Ud también, le gusta şi dv. vă place
a nosotros, no nos gusta nouă nu ne place
a vosotros, os gusta la leche vouă vă place laptele
a ellas, también les gusta şi lor le place
a Uds, les gusta el sol dv. (pl.) vă place soarele

las ideas ideile inquietarse a se nelinişti


el mar marea levantarse a se scula
los recuerdos amintirile los demás ceilalţi
la verdad adevărul tarde târziu
cansarse a se obosi temprano devreme
cantar a cânta

B2 APLICAŢIE______________________________________ _
1. A mí, me gusta la verdad.
2. A ti, te gusta el mar.
3. Nos gustan los recuerdos.
4. A Uds, les gusta cantar.
5. No te gustan mis ideas.
6. A mí, no me gusta el mar.
7. Os gusta la verdad.
8. Me gustan los recuerdos.
9. A él, no le gusta que Uds se levanten temprano.
10. A ellos, no les gusta que os levantéis tarde.
11. A ti, no te gusta cansarte y no te gusta que los demás se
cansen.
12. A nosotros, no nos gusta que vosotros os inquietéis.
13. A Juan, no le gusta meterse en cosas ajenas y no le
gusta que los demás se metan en sus cosas.

62
Nu-mi place să te scoli târziu
B3 OBSERVAŢII
■ d final se pronunţă ca [th] din engleză sau nu se pronunţă
deloc: verdad.
■ gustar nu există decât la persoana a lll-a singular şi plural:
gusta, gustan.
De asemenea, verbul gustar se acordă totdeauna cu cuvântul
care urmează:
a mi, me gusta la vida: vida este la singular, deci verbul este
ia singular.
a mi, me gustan los recuerdos: recuerdos este la plural, deci
verbul este la plural.
Structurile a mi, a el etc. nu sunt obligatorii. Atunci când sunt
folosite, ele exprimă insistenţa sau evită confuzia.
■ verbul gustar poate fi urmat de un infinitiv: me gusta cantar
îmi place să cânt sau de un subjonctiv: me gusta que Ud
cânte îmi place să cântaţi.
■ Folosirea verbului la persoana a ll-a plural în româneşte, fără
vreo altă precizare, corespunde aici lui D.S. în spaniolă.

B4 TRADUCERE_____________________________________
1. Mie îmi place adevărul.
2. Ţie îţi place marea.
3. Ne plac amintirile.
4. Dumneavoastră (D.P.) vă place să cântaţi.
5. Nu-ţi plac ideile mele.
6. Mie nu-mi place marea.
7. (Vouă) vă place adevărul.
8. îmi plac amintirile.
9. Lui nu-i place ca dv. (D.P.) să vă sculaţi devreme.
10. Lor nu le place ca (voi) să vă sculaţi târziu.
11. Ţie nu-ţi place să te oboseşti şi nu-ţi place ca ceilalţi să se
obosească.
12. Nouă nu ne place ca voi să vă neliniştiţi.
13. Lui Juan nu-i place să se amestece în treburile altora şi nu-i
place ca ceilalţi să se amestece în treburile lui.

63
i ü Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi: (ceea ce = io que)
1. Mie îmi place să rămân acasă.
2. Ţie îţi place să iei metroul.
' 3. Ei îi place să ia autobuzul.
4. Nouă ne place să bem multă bere.
5. Vouă vă place să locuiţi la ţară.
6. Lor (mase.) le place ceea ce celorlalţi nu le place.
7. Dumneavoastră (D.S.) vă place să aşteptaţi?
8. Dumneavoastră (D.P.) vă place să rămâneţi în picioare?
B. Traduceţi: (nu-i aşa? = ¿verdad?)
1. îmi place să rămâneţi aici.
2. îţi place să te amesteci în treburile altora, nu-i aşa?
3. Nu-i place să te amesteci în toate, nu-i aşa?
4. Lui Juan nu-i place să rămânem în picioare.
5. Lui şi mie ne place ca ceilalţi să nu se amestece în treburile
noastre.*•

C2 INFORMAŢII PRACTICE____________
• Encuentro con un amigo en la calle
- Buenos días, Felipe.
- ¡ Hola! buenos días. ¿Cómo estás?
- Bien, ¿y tú?
- Muy bien, gracias. ¿Qué haces?
- Bueno, nada. Doy una vuelta.
- ¿Cómo están tus padres?
- Regular ¿sabes? ¡Con la edad que tienen!
- ¡ Qué lástima! Les saludarás.
- De tu parte.
- Bueno, hasta luego.
-A diós.

64
Exerciţii
C3 CHEIE
A. 1. A mí, me gusta quedarme en casa.
2. A ti, te gusta tomar el metro.
3. A ella, le gusta tomar el autobús.
4. A nosotros, nos gusta beber mucha cerveza.
5. A vosotros, os gusta vivir en el campo.
6. A ellos, les gusta lo que a los demás no les gusta.
7. ¿A Ud, le gusta esperar?
8. ¿A Uds, les gusta quedarse de pie?
B. 1. Me gusta que Ud se quede aquí.
2. Te gusta meterte en cosas ajenas, ¿verdad?
3. No le gusta que te metas en todo, ¿verdad?
4. A Juan, no le gusta que nos quedemos de pie.
5. A él y a mí, nos gusta que los demás no se metan en
nuestras cosas.•

C4 TRADUCERE_____________________
• Întâlnire cu un prieten pe stradă
- Bună ziua, Felipe.
- Oh! Bună ziua. Ce mai faci?
- Bine. Şi tu?
- Foarte bine, mulţumesc. Ce faci?
- Păi, nimic. Fac un tur.
(doy = indicativul neregulat al lui dar = a da)
- Ce mai fac părinţii tăi?
- Aşa şi-aşa, ştii? Cu vârsta pe care o au!
- Ce păcat! Transmite-le complimente.
(literal: li vei saluta.)
- Negreşit, (literal: din partea ta)
- Bine, pe curând.
- La revedere.

65
Llame Ud un taxi
A 1 PREZENTARE
• imperativul afirmativ si negativ (!)
¡Samar a chema
D.S. llame Ud chemaţi no llame Ud nu chemaţi
D.P, llamen Uds chemaţi no llamen Uds nu chemaţi
I pl. llamemos să chemăm no llamemos să nu chemăm

el dinero banii llenar a umple


la maleta valiza mirar a privi
la realidad realitatea ocurrir a se întâmpla
un taxi un taxi tratar de a încerca să
un vaso un pahar lo que ceea ce
aceptar a accepta luego apoi
cambiar a schimba por favor vă rog
comprar a cumpăra primero mai întâi
comprender a înţelege sin fără

A2 APLICAŢIE________________________________
1. Primero, llame Ud un taxi, luego tome su maleta.
2. Cambie Ud dinero, pero no cambie aquí.
3. Llene Ud su vaso, pero no llene el mío.
4. Miremos lo que ha ocurrido.
5. Miren Uds la casa, no miren los coches.
6. Traten Uds de comprender, por favor.
7. No aceptemos lo que ocurre sin comprender.
8. Trate Ud de comprender y acepte la realidad.
9. Mire Ud, y acepte lo que ocurre.
10. No compre Ud todo lo que mira.
11. ¿Llenamos los vasos? ¡ Llenemos los vasos!
12. No compren Uds lo que ellos compran.

66
10 Chemaţi un taxi
A3 OBSERVAŢII
■ taxi: x intervocalic se pronunţă [ks],
llamar: II se pronunţă I muiat (urmat de un i scurt) la început de
cuvânt.
i Imperativul spaniol are cinci persoane diferite. Am văzut aici
cele două persoane corespunzătoare pronumelor de politeţe şl
persoana I plural:
D.S. = adresarea cu dv. (singular)
D.P. = adresarea cu dv. (plural)
I pl. = persoana I plural
Aceste trei forme sunt împrumutate de la subjonctivul prezent,
atât la imperativul afirmativ cât şi la cel negativ.
Deci, ceea ce diferenţiază imperativul afirmativ de cel negativ
este doar prezenţa sau absenţa negaţiei no:
llame Ud no llame Ud
chemaţi nu chemaţi
B el mío al meu, la mía, los míos, las mías etc., vezi posesivele,
Compendiu de gramatică, 7.
B ha ocurrido s-a întâmplat, s-a petrecut: perfectul compus
format din prezentul indicativ al auxiliarului haber şi din
participiul trecut al lui ocurrir, vezi perfectul compus pag. 91.

A4 TRADUCERE____________________________ _
1. Mai întâi, chemaţi un taxi, apoi luaţi-vă valiza.
2. Schimbaţi bani, dar nu schimbaţi aici.
3. Umpleţi-vă paharul, dar nu-l umpleţi pe al meu.
4. Să privim (vedem) ceea ce s-a întâmplat.
5. Priviţi (D.P.) casa, nu priviţi maşinile.
6. încercaţi (D.P.) să înţelegeţi, vă rog.
7. Să nu acceptăm ceea ce se întâmplă fără a înţelege.
8. încercaţi să înţelegeţi şi acceptaţi realitatea.
9. Priviţi şi acceptaţi ceea ce se întâmplă.
10. Nu cumpăraţi tot ceea ce priviţi (vedeţi).
11. Umplem paharele? Să umplem paharele!
12. Nu cumpăraţi (D.P.) ceea ce cumpără ei.

67
10 Lea Ud la novela
B1 PREZENTARE
• Imperativul afirmativ sí negativ (I)
leer a citi
D.S. lea Ud citiţi no lea Ud nu citiţi
D.P, lean Uds citiţi no lean Uds nu citiţi
Epl. leamos să citim no leamos să nu citim

abrir a deschide
D.S. abra Ud deschideţi no abra Ud nu deschideţi
D.P. abran Uds deschideţi no abran Uds nu deschideţi
I p!. abramos să deschidem no abramos să nu deschidem

el anuncio anunţul afirmar a afirma


la novela romanul añadir a adăuga
el paquete pachetul conceder a acorda
el permiso permisiunea responder a răspunde
la revista revista esto a(cea)sta

B2 APLICAŢIE
A B
1. Lea Ud la novela. 1. Abra Ud el paquete.
2. No leamos esta revista. 2. No abra Ud el sobre.
3. Lean Uds esta novela. 3. Abramos la ventana.
4. No lea Ud esta revista. 4. No abran Uds la puerta.
5. Responda Ud a esta carta. 5. No abramos el sobre.
6. Respondamos a este anuncio. 6. Añada Ud un vaso.
7. No respondan Uds a la carta. 7. No añadan Uds nada.
8. No conceda Ud esto. 8. No crea Ud esto.
9. Concedan Uds el permiso. 9. Creamos lo que afirma.
10. No añada Ud nada a lo que respondemos.
11. No lea Ud lo que escribimos.
12. No concedamos el permiso de abrir estos paquetes.

68
Citiţi romanul
B3 OBSERVAŢII
■ Nu uitaţi: añadir: ñ se pronunţă ca un n muiat (urmat de un i
scurt).
■ Formele la imperativ ale verbelor terminate în ~er sau în ~ir
sunt asemănătoare. Formele corespunzătoare celor două
pronume de politeţe (singular şi plural) şi cea pentru persoana I
plural sunt împrumutate de la subjonctivul prezent, atât la
imperativul afirmativ cât şi la cel negativ.
Şl aici, ceea ce diferenţiază imperativul afirmativ de cel negativ
este doar prezenţa sau absenţa negaţiei no:
lea Ud citiţi no lea Ud nu citiţi
abran Uds deschideţi no abran Uds nu deschideţi
m Folosirea verbului la persoana a ll-a plural în româneşte , fără
vreo altă precizare, corespunde aici lui D.S. în spaniolă.
■ este anuncio acest anunţ; esta revista această revistă; estos
paquetes aceste pachete; estas cartas aceste scrisori; esto
acesta, aceasta: vezi adjective şi pronume demonstrative,
Compendiu de gramatică, 8.
B4 TRADUCERE
A
1. Citiţi romanul. 1. Deschideţi pachetul.
2. Să nu citim această revistă. 2. Nu deschideţi plicul.
3. Citiţi (D.P.) acest roman. 3. Să deschidem fereastra.
4. Nu citiţi această revistă. 4. Nu deschideţi (D.P.) uşa.
5. Răspundeţi la această scrisoare. 5. Să nu deschidem plicul.
6. Să răspundem la acest anunţ. 6. Adăugaţi un pahar.
7. Nu răspundeţi (D.P.) la 7. Nu adăugaţi (D.P.) nimic.
scrisoare.
8 . Nu acordaţi aceasta. 8. Nu credeţi asta.
9. Acordaţi (D.P.) permisiunea. 9. Să nu credem ceea ce
afirmă.
10. Nu adăugaţi nimic la ceea ce răspundem.
1 1 . Nu citiţi ceea ce scriem.
12. Să nu acordăm permisiunea de a deschide aceste pachete.

69
m Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi cu Ud apoi cu Uds:
1. încercaţi să înţelegeţi. .........................................
2. Nu adăugaţi nimic. .........................................
3. Chemaţi un taxi. .........................................
4. Citiţi acest roman. .........................................
B. Traduceţi: (sau= o) (îieste indiferent- Ie da igual)
1. Deschidem sau nu deschidem scrisoarea, îi este indiferent. -
2. Priviţi sau nu priviţi (D.P.), îi este indiferent. - 3. Citim sau nu
citim acestă revistă, îi este indiferent. - 4. Acceptăm sau nu
acceptăm ceea ce se întâmplă, îi este indiferent.
C. Traduceţi: (ceva = algo)
1. Citiţi acest roman? Citiţi acest roman. j
2. Chemăm un taxi? Să chemăm un taxi.
3. Umpleţi (D.P.) acest pahar? Umpleţi acest pahar.
4. Adăugaţi ceva? Adăugaţi ceva.
5. încercaţi (D.P.) să înţelegeţi? încercaţi să înţelegeţi.
6. Răspundem la această scrisoare? Să răspundem la
această scrisoare.
7. Acordăm permisiunea? Să acordăm permisiunea.*•

C2 INFORMAŢII PRACTICE_____________
• Para ir de un lugar a otro
De aquí, para ir a Galerías Preciados:
- Camine Ud hasta la calle de Alcalá.
- Utilice Ud el paso de peatones para cruzar.
-T o m e Ud después a mano izquierda.
- Ande Ud hasta la Puerta del Sol.
- Luego, tome Ud a mano derecha por una calle peatonal.
- Es la calle de los grandes almacenes de Madrid.
- Unos metros más, ya está, es aquí.
- No espere más.
- Entre Ud en Galerías Preciados.

70
10 Exerciţii
C3 CHEIE

A.
1. Trate Ud de comprender. Traten Uds de comprender.
2. No añada Ud nada. No añadan Uds nada.
3. Llame Ud un taxi. Llamen Uds un taxi.
4. Lea Ud esta novela. Lean Uds esta novela.
B.
1. Abramos o no abramos la carta, le da Igual.
2. Miren Uds o no miren, le da igual.
3. Leamos o no leamos esta revista, le da igual.
4. Aceptemos o no aceptemos lo que ocurre, le da igual.
C.
1. ¿Lee Ud esta novela? Lea Ud esta novela.
2. ¿Llamamos un taxi? Llamemos un taxi.
3. ¿Llenan Uds este vaso? Llenen Uds este vaso.
4. ¿Añade Ud algo? Añada Ud algo.
5. ¿Tratan Uds de comprender Traten Uds de comprender.
6. ¿Respondemos a esta carta? Respondamos a esta carta.
7. ¿Concedemos el permiso? Concedamos el permiso.

C4 TRADUCERE_____________________________________
• Pentru a merge dintr-un loc în altul
De aici, pentru a merge ¡a Galeriile «Preciados»:
- Mergeţi (pe jos) până la strada Alcalá.
- Folosiţi pasajul pietonal pentru a traversa:
- Luaţi-o apoi la stânga.
- Mergeţi până la Puerta del Sol.
- Apoi luaţi-o la dreapta pe o stradă pentru pietoni.
- Este strada marilor magazine din Madrid.
- Alţi câţiva metri şi gata, aici este.
- Nu mai aşteptaţi.
- Intraţi la Galeriile «Preciados».

71
11 Cambia tu çlinero
A1 PREZENTARE
• ImDerativul afirmativ si neaativ (II)
cambiar a schimba í3:
g:
T.S cambia schimbă no cambies nu schimba f.
V.P. cambiad schimbaţi no cambiéis nu schimbaţi i
íff

las costumbres obiceiurile el peso peso-ul


el dinero banii (unitate monetară în Mexic)
el dólar dolarul el traje costumul
el franco francul gastar a cheltui
el modo de vivir modul de viaţă algo ceva

A2 APLICAŢIE

1. Cambia tu dinero y luego, compra algo.


2. No cambies tu dinero y no compres nada.
3. Cambiad francos por dólares y esperad.
4. No cambiéis francos por dólares y no esperéis.
5. Compra este traje, no compres ése.
6. No compres este traje, compra ése.
7. Ahora comprad pesos y gastad lod dólares que quedan.
8. No compréis pesos y no gastéis lod dólares que quedan.
9. Si cambiáis vuestro modo de vivir, cambiad también
vuestras costumbres.
10. Si no cambiáis vuestro modo de vivir, no cambiéis nada.
11. Cambia dinero, pero no cambies todos tus francos.
12. Gasta pesos, pero no gastes tus dólares.

72
I i i Schimbă-ţi banii
A3 OBSERVAŢI
T.S.: adresarea cu tu (singular): către o singură persoană pe
care o tutuim.
V.P.: adresarea cu voi (plural): către mai multe persoane pe
care, luate separat, le tutuim.
La afirmativ, imperativul în cazul T.S. este forma pentru
persoana a ll-a singular a indicativului prezent fără ~s:
cambiar: cambias -» cambia
Imperativul pentru cazul V.P. corespunde infinitivului fără ~r
plus ~d: cambiar: cambia + ~d = cambiad
Imperativele pentru cazurile T.S. şi V.P. negative sunt formele
pentru persoana a ll-a singular şi plural ale subjonctivului
prezent, precedate de no:
cambiar J cambies -» no cambies
cambiéis -» no cambiéis

■ este traje acest costum; éste acesta; ese traje acel costum;
ése acela; vezi adjective şi pronume demonstrative,
Compendiu de gramatică, 8.

A4 TRADUCERE
(Verbele ia persoana a ll-a plural corespund lui V.P.)
1. Schimbă-ţi banii şi apoi cumpără ceva.
2. Nu-ţi schimba banii şi nu cumpăra nimic.
3. Schimbaţi franci pe dolari şi aşteptaţi.
4. Nu schimbaţi franci pe dolari şi nu aşteptaţi.
5. Cumpără acest costum, nu-l cumpăra pe acela.
6. Nu cumpăra acest costum, cumpără-l pe acela.
7. Acum cumpăraţi pesos şi cheltuiţi dolarii care rămân.
8. Nu cumpăraţi pesos şl nu cheltuiţi dolarii care rămân.
9. Dacă vă schimbaţi modul de viaţă, schimbaţi-vă şi obiceiurile.
10. Dacă nu vă schimbaţi modul de viaţă, nu schimbaţi nimic.
11. Schimbă bani, dar nu-ţi schimba toţi francii.
12. Cheltuieşte pesos, dar nu-ţi cheltui dolarii.

73
(11 Aprende el Código
B1 PREZENTARE
• ImDerativul afirmativ si neaativ fin
aprender a învăţa
T.S. aprende învaţă no aprendas nu învăţa
V.p. aprended învăţaţi no aprendáis nu învăţaţi

asistir a asista
T.S, asiste asistă no asistas nu asista
V.P, asistid asistaţi no asistáis nu asistaţi

el calor căldura el sol soarele


el Código de la circulación Codul rutier
es igual este la fe! de memoria pe dinafară
me da igual îmi este indiferent con cu
el espectáculo spectacolul sin fără
el hermano fratele todo esto toate acestea

B2 APLICAŢIE
1. Aprende el Código de la circulación, por favor.
2. No aprendas todo esto de memoria.
3. Asiste a este espectáculo con tu hermano.
4. No asistas a este espectáculo sin tu hermano.
5. Aprended o no aprendáis, me da igual.
6. Asistid o no asistáis, me da igual.
7. No temáis nada de mí: soy vuestro amigo.
8. Cambiad vuestro modo de vivir.
9. Temed el sol, pero no temáis el calor.
10. Escribe tu nombre, pero no escribas el mío.
11. Aprende o no aprendas, es igual.
12. Asiste o no asistas, es igual.
13. Teme o no temas, es igual.
14. Escribid o no escribáis, es igual.

74
11 învaţă Codul
B3 OBSERVAŢII
■ Imperativele pentru cazurile T.S. şi V.P. afirmative ale verbelor
în -er şi în -ir se construiesc în mod identic:
• Imperativul pentru T.S este persoana a li-a singular a
indicativului prezent fără ~s:
aprender: aprendes -» aprende
asistir: asistes -> asiste
• Imperativul pentru V.P. corespunde infinitivului fără -r plus ~d:
aprender: aprende + ~d = aprended
asistir: asistí + ~d = asistid
Imperativele pentru cazurile T^S. şi V.P. negative sunt formele
pentru persoana a ll-a singular şi plural ale subjonctivului
prezent, precedate de no:
■ aprendas -» no aprendas
aprender
. aprendáis no aprendáis
asistas -» no asistas
asistir
asistáis ->■ no asistáis

B4 TRADUCERE__________________________
(Verbele la persoana a ll-a plural corespund lui V.P.)
1. Învaţă Codul rutier, te rog.
2. Nu învăţa toate acestea pe dinafară.
3. Asistă la acest spectacol (împreună) cu fratele tău.
4. Nu asista la acest spectacol fără fratele tău.
5. învăţaţi sau nu învăţaţi, îmi este indiferent.
6. Asistaţi sau nu asistaţi, îmi este indiferent.
7. Nu vă temeţi de mine: sunt prietenul vostru.
8. Schimbaţi-vă modul de viaţă.
9. Temeţi-vă de soare, dar nu vă temeţi de căldură.
10. Scrie-ţi numele, dar nu-l scrie pe al meu.
11. învaţă sau nu învăţa, este acelaşi lucru (la fel).
12. Asistă sau nu asista, este acelaşi lucru (la fel).
13. Teme-te sau nu te teme, este acelaşi lucru (la fel).
14. Scrieţi sau nu scrieţi, este aceiaşi lucru (la fel).

75
lili:; Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi: (Verbele la persoana a ll-a pl. corespund lui V.P.)
1. Te rog, schimbă.
2. Vă rog, nu asistaţi la acest spectacol.
3. Schimbaţi-vă banii.
4. Schimbaţi sau nu schimbaţi, îmi este indiferent.
5. Schimbă sau nu schimba, îmi este indiferent.
B. Traduceţi: (Verbele la persoana a ll-a pl. corespund lui V.P.)
1. Nu asişti la spectacol? Nu asista la spectacol.
2. Vă schimbaţi dolarii? Schimbaţi-vă dolarii.
3. înveţi engleza? învaţă engleza.
4. Nu schimbi modul de viaţă? Nu schimba modul de viaţă.
5. învăţaţi franceza? învăţaţi franceza.
6. Asistaţi la spectacol? Asistaţi la spectacol.
7. Nu te temi de schimbare? Nu te teme de schimbare.
8. Nu vă scrieţi numele? Nu vă scrieţi numele.
9. Nu învăţaţi engleza? Nu învăţaţi engleza.
10. Nu-ţi scrii numele? Nu-ţi scrie numele.

C2 INFORMAŢII PRACTICE____________________________
• Como salutar
Buenos días
Buenas tardes ¿Qué tal?
Buenas noches
Hola
Muy buenas
Adiós
Hasta mañana
Hasta luego
Hasta la próxima semana
Contento de verte de nuevo.
Le presento a mi marido (Éste es mi marido).
Le presento a mi mujer (Ésta es mi mujer).
Encantada. Mucho gusto.

76
Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. Por favor, cambia.
2. Por favor, no asistáis a este espectáculo.
3. Cambiad vuestro dinero.
4. Cambiad o no cambiéis, me da igual.
5. Cambia o no cambies, me da igual.
B.
1. No asistes al espectáculo? No asistas al espectáculo.
2. Cambiáis vuestros dólares? Cambiad vuestros dólares.
3. Aprendes el inglés? Aprende el inglés.
4. No cambias de modo de vivir? No cambies de modo de
vivir.
5. Aprendéis el francés? Aprended el francés.
6. Asistís al espectáculo? Asistid al espectáculo.
7. No temes el cambio? No temas el cambio.
8. No escribís vuestro nombre? No escribáis vuestro nombre.
9. No aprendéis el inglés? No aprendáis el inglés.
10. No escribes tu nombre? No escribas tu nombre.

C4 TRADUCERE_____________________________________
• Cum să saluţi
Bună dimineaţa
Bună ziua Ce mai faci?
Bună seara
Salut!
Bună!
La revedere
Pe mâine
Pe curând
Pe săptămâna viitoare
Bucuros să te revăd.
Vi-i prezint pe soţul meu (Acesta este soţul meu).
V-o prezint pe soţia mea (Aceasta este soţia mea),
încântată. Foarte fericită.

77
12 ¿Con qué sueña Ud?
A 1 PREZENTARE
• contar a număra, a povesti
indicativ prezent subjonctiv prezent
cuento număr cuente să număr
cuentas numeri cuentes să numeri
cuenta numără cuente să numere
contamos numărăm contemos să numărăm
contáis număraţi contéis să număraţi
cuentan numără cuenten să numere

un chiste o glumă jugar a juca


el fútbol fotbalul recordar a-şi aminti
el viaje călătoria soñar con a visa la
sensacional formidabil cuánto cât
acordarse de a-şi aduce aminte de fácilmente uşor
costar a costa lejos departe
encontrar a găsi siempre totdeauna,
es bueno que e bine să mereu
es fácil que e probabil să sólo numai

A2 APLICAŢIE
1. ¡Tú cuentas setenta! - Yo cuento sólo sesenta.
2. ¡ Cómo cuenta Ud los chistes!
3. ¿Recuerda Ud sus ojos? - Sí, me acuerdo de sus ojos.
4. ¿Cómo encuentras a esta chica? - La encuentro sensa­
cional.
5. ¿Cuánto cuesta esto? - Cuesta cien pesetas.
6. ¿Juegas ai fútbol? - No, no juego al fútbol.
7. ¿Con qué sueña Ud? - Sueño con estar lejos.
8. Es fácil que Uds no se acuerden de mí.
9. No es bueno que siempre juegues al fútbol.
10. No creo que Uds lo encuentren fácilmente.
11. Es indispensable que Uds requerden esta palabra.
12. Sólo hace falta que ella se encuentre lejos.

78
S: 12 La ce visaţi?
A3 OBSERVAŢII
■ Un verb care diftonghează este un verb a cărui ultimă vocală
din rădăcină se modifică la unele persoane. Această diftongare
- aici, ~o devine -ue - nu se poate produce decât dacă o este
accentuat; o nu este accentuat decât la formele pentru
persoanele I, a ll-a, a lll-a singular şi a lll-a plural ale
prezentului indicativ şi subjonctiv (Compendiu de gramatică,
18). La celelalte persoane şi timpuri, diftongarea nu se produce
niciodată (Compendiu de gramatică, 17).
Pentru formele de prezent (indicativ şi subjonctiv):
contar: ~ue, ~ue, ~ue, ~o, ~o, ~ue
ţ jugar se conjugă ca şi contar: ~u devine ~ue.
■ Atenţie la imperativul verbelor diftongate (Comp. de gram., 27).
■ ¿Como encuentras a esta chica?: complementul direct
reprezentat printr-o persoană este precedat de prepoziţia a.
■ La encuentro... o găsesc...: pronumele personale cu funcţia
de complement vor fi studiate la lecţiile 19 şi 20.

A4 TRADUCERE
1. Tu numeri 70! - Eu număr numai 60.
2. Cum povestiţi dumneavoastră glumele!
3. Vă amintiţi ochii ei? - Da, îmi aduc aminte de ochii ei.
4. Cum găseşti această fată? - O găsesc formidabilă.
5. Cât costă asta? - Costă o sută de pesetas.
6. Joci fotbal? - Nu, nu joc fotbal.
7. La ce visaţi? - Visez să fiu departe.
8. Este probabil să nu vă aduceţi (D.P.) aminte de mine.
9. Nu e bine că joci mereu fotbal.
10. Nu cred să-l găsiţi (D.P.) uşor.
11. Este absolut necesar să vă amintiţi (D.P.) acest cuvânt.
i 12. Trebuie numai ca ea să fie (să se găsească) departe.
i
79
12 Puedes volver?
B1 PREZENTARE
• poder a putea
indicativ prezent subjonctiv prezent
puedo pot pueda să pot
puedes puedas să poţi
puede poate pueda să poată
podemos putem podamos să putem
podéis puteţi podáis să puteţi
pueden puedan să poată

la naranja portocala volver a (+¡nf.) re~ (+¡nf.)


devolver a înapoia, a restitui volver a jugar a rejuca
moverse a se mişca, a se agita cuanto antes cât de curând
oler a a mirosi a a la derecha la dreapta
soler a avea obiceiul a la izquierda la stânga
volver a reveni, a se întoarce torcer a (se) răsuci

B2 APLICAŢIE_____________________________________
1. ¿Puedes volver? - Sí, claro, puedo volver.
2. ¿Vuelven ellos a jugar? - Sí, vuelven a jugar.
3. ¿Cuándo vuelve Ud? - Vuelvo cuanto antes.
4. ¡Tú sueles cenar mucho! Yo suelo cenar poco.
5. Esta chica siempre se mueve, ¿verdad?
6. ¿A qué huele aquí? - Huele a naranja.
7. ¿Tuerce Ud a la derecha? - No, tuerzo a la izquierda.
8. ¿Devuelve Ud este libro? - No, no devuelvo este libro.
9. No es indispensable que ellas vuelvan ahora.
10 .No creo que ellas lo devuelvan fácilmente.
11. No es posible que ellas se muevan siempre.
12. No hace falta que Ud devuelva ahora este dinero.
13. Me cansa mucho que siempre se muevan.

80
12 Poţi reveni?
B3 OBSERVAŢII
■ Atenţie la modificarea ortografică a lui torcer: c devine z înainte
de o sau de a: tuerzo, tuerza.
m oier: o~ devine ue~, dar în spaniolă un cuvânt nu poate începe
cu un diftong, de aceea se pune un h înainte de ue:
oier = huelo.
■ Vocala -o din rădăcina acestor verbe se transformă deci în
~ue în aceleaşi condiţii ca şi la verbul contar, adică la formele
pentru persoanele I, a Ii-a, a lll-a singular şi a lll-a plural ale
prezentului indicativ şi subjonctiv (Compendiu de gramatică,
• 18). La celelalte persoane şi timpuri, diftongarea nu se produce
niciodată. Pentru formele de prezent (indicativ şi subjonctiv):
soler: ~ue, ~ue, ~ue, -o, -o, ~ue
■ soler înseamnă a avea obiceiul să şi se traduce de multe ori
printr-un adverb care sugerează obişnuinţa:
suelo: de obicei, eu... sueles: în general, tu...
■ Nimic nu indică faptul că un verb diftonghează; veţi învăţa asta
numai prin exerciţiu sau din dicţionar.

B4 TRADUCERE_________________________________ _
1. Poţi reveni? - Da, desigur, pot reveni.
2. Ei joacă din nou (rejoacă)? - Da, joacă din nou.
3/ Când reveniţi? - Revin cât mai curând.
4. De obicei, mănânci mult la cină! în general, mănânc puţin la
cină.
5. Fata asta se agită tot timpul, nu-i aşa?
6. A ce miroase aici? - Miroase a portocală.
7. Vă întoarceţi la dreapta? - Nu, mă întorc la stânga.
8. Restituiţi această carte? - Nu, nu restitui această carte.
9. Nu este absolut necesar ca ele să se întoarcă acum.
10. Nu cred ca ele să-l restituie uşor.
11. Nu este posibil ca ele să se agite mereu.
12. Nu trebuie să restituiţi acum aceşti bani.
13. Mă oboseşte mult faptul că ei (ele) se mişcă mereu.

81
121 Exerciţii
C1 EXERCIŢII

A. Conjugaţi:
la indicativ prezent la subjonctiv prezent
encontrar soñar
volver torcer

B. Traduceţi: (aproape = casi; se poate ca = puede que)


1. Povestiţi totdeauna ceea ce se întâmplă?
2. Da, povestesc aproape totdeauna ceea ce se întâmplă.
3. îşi aduce aminte de tot, nu povesteşte nimic. Este util?
4. Da, este foarte util să-şi aducă aminte de tot şi să nuţ
povestească nimic.
5. Se poate ca ea să revină imediat.
6. Se poate ca ele să viseze toate la dumneavoastră (D.P.).
7. El are obiceiul de a spune (povesti) glume.
8. Nu este posibil să-şi aducă aminte de tot.
9. Nu este posibil să nu poţi reveni.
10. Se poate să ne întoarcem cu voi.

C2 INFORMAŢII PRACTICE____________________________

• ¿Qué tiempo hace?


Hace calor - hace bueno - da el sol - el sol brilla - el sol pica -
tengo calor.
¡ Qué bochorno! - vamos a tener una tormenta - retumba el
trueno - se oscurece el cielo - brillan los relámpagos - llueve a
cántaros.
Hace fresco - hace frío - hace mucho frío - corre mucho el
viento - hay que vestirse mucho - tengo frío - va a helar -
hiela - va a nevar - nieva.

82
|2 J Exerciţii
C3 CHEIE

Indicativ prezent: encuentros, encuentras, encuentra


encontramos, encontráis, encuentran
vuelvo, vuelves, vuelve
volvemos, volvéis, vuelven
Subjonctiv prezent: sueñe, sueñes, sueñe
soñemos, soñéis, sueñen
tuerza, tuerzas, tuerza
torzamos, torzáis, tuerzan

B.
1. ¿Cuenta Ud siempre lo que ocurre?
2. Sí, cuento casi siempre lo que ocurre.
3. Se acuerda de todo, no cuenta nada. ¿Es útil?
4. Sí, es muy útil que se acuerde de todo y no cuente nada.
5. Puede que ella vuelva en seguida.
6. Puede que ellas sueñen todas con Uds.
7. Él suele contar chistes.
8. No es posible que se acuerde de todo.
9. No es posible que no puedas volver.
10. Puede que volvamos con vosotros.

C4 TRADUCERE_____________________________________

• Cum este vremea?


Este cald - este frumos - bate soarele - soarele străluceşte
* -
soarele arde - mi-e cald.
Ce căldură înăbuşitoare! - va fi furtună - răsună tunetul - se
întunecă cerul - sclipesc fulgerele - plouă cu găleata.
Este răcoare - este frig - mi-e foarte frig - vântul suflă tare -
trebuie sa te îmbraci gros - mi-e frig - o să fie ger - este ger -
o să ningă - ninge.

83
13 ¿ E m p ie z a s a h o ra ?
A1 PREZENTARE
• pensar (en) a se gândi (la)
indicativ prezent subjonctiv prezent
pienso gândesc piense să gândesc
piensas gândeşti pienses să gândeşti
piensa gândeşte piense să gândească :
pensamos gândim pensemos să gândim
pensáis gândiţi penséis să gândiţi '
piensan gândesc piensen să gândească ;

la sesión şedinţa ahora mismo chiar acum


dudar a se îndoi aquí, allí aici, acolo
empezar a începe inmediatamente imediat
entender a înţelege pronto repede
comenzar a începe ¿por qué? de ce?
sentarse a se aşeza porque pentru că
ahora acum ¡ porque sí! de-aia!

A2 APLICAŢIE___________________________________,
1. ¿Empiezan Uds a entender? - Sí, empezamos.
2. ¿Empiezas a dudar? - Sí, empiezo a dudar.
3. ¿Empezáis a pensar? - Sí, empezamos.
4. ¿Empieza ahora la sesión? - Sí, empieza ahora mismo.
5. ¿No te sientas aquí? - No, me siento allí.
6. ¿Piensas empezar pronto? - No pienso empezar ahora.
7. ¿Uds empiezan ahora? - Sí, conviene que empecemos
ahora.
8. ¿Por qué empieza Ud inmediatamente? - ¿Por qué?
¡ Porque sí!
9. Hace falta que pienses en devolver el libro.
10. ¿Por qué piensas tan pronto en volver?
11. Pienso en volver porque no entiendo nada.

84
I I I în c e p i a c u m ?
A3 OBSERVAŢII
■ Nu uitaţi: empezar: z devine c înainte de e, iar z şi c se
pronunţă ca [th] din engleză.
■ Diftongarea — e care devine ~ie - nu se produce decât dacă e
este accentuat. Acest lucru se întâmplă doar la formele pentru
persoanele I, a ll-a, a lll-a singular şi a lll-a plural ale
prezentului indicativ şi subjonctiv (Compendiu de gramatică,
18). Cu excepţia acestor persoane şi timpuri, diftongarea nu se
produce niciodată (Compendiu de gramatică, 17).
Pentru formele de prezent (indicativ şi subjonctiv):
pensar: ~ie, ~ie, -ie, ~e, ~e, ~îe
■ Atenţie la imperativul acestor verbe (Comp. de gram., 27).
■ inmediatamente: acest cuvânt se scrie cu n înainte de m.
■ Folosirea verbului la persoana a ll-a plural în româneşte, fără
vreo altă precizare, corespunde aici lui D.S. în spaniolă.

A4 TRADUCERE_____________________________________
1. începeţi să înţelegeţi (D.P.)? - Da, începem.
2. începi să te îndoieşti? - Da, încep să mă îndoiesc.
3. începeţi să (vă) gândiţi (V.P.)? - Da, începem.
4. Şedinţa începe acum? - Da, începe chiar acum.
5. Nu te aşezi aici? - Nu, mă aşez acolo.
6. Te gândeşti să începi repede? - Nu mă gândesc să încep
acum.
7. începeţi (D.P.) acum? - Da, este bine să începem acum.
8. De ce începeţi imediat? - De ce? De-aia!
9. Trebuie să te gândeşti la a restitui cartea.
10. De ce te gândeşti aşa de repede să te întorci?
11. Mă gândesc să mă întorc pentru că nu înţeleg nimic.

85
Ii ¿Quieres algo?
B1 PREZENTARE
• querer a vrea
indicativ prezent subjonctiv prezent
quiero vreau quiera să vreau
quieres vrei quieras să vrei
quiere vrea quiere să vrea
queremos vrem queramos să vrem
queréis vreţi queráis să v/eţi
quieren vor quieran să vrea

la confianza încrederea descender a coborî


el río râul, fluviul perder a pierde, a rata
el tren trenul algo ceva
¡untos / as împreună seguro que sigur că

B2 APLICAŢIE_______________________________________
1. ¿Quiere Ud algo? - No, gracias, no quiero nada.
2. ¿Quieren ellos algo? - Seguro que ellos quieren algo.
3. ¿No pierden Uds la confianza? - No, no perdemos la
confianza.
4. ¿Pierde él siempre el tren? - No, nunca pierde el tren.
5. ¿Entienden Uds el español? - Sí, entendemos el
español.
6. No entiendo que él siempre pierda el tren.
7. No quiero que Uds pierdan confianza en él.
8. ¿Desciende Ud al río? - No, no desciendo.
9. No es útil que Uds desciendan juntos ai río.
10. ¿Uds no quieren que ellas desciendan juntas?
11. No quieres que ellas empiecen ahora. ¿Por qué?
12. No quiero que empiecen ahora porque no entienden.

86
13 Vrei ceva?
B3 OBSERVAŢII
■ querer diftonghează în aceleaşi condiţii ca şi verbul pensar,
adică la formele pentru persoanele I, a Il-a, a lli-a singular şi a
lil-a plural ale prezentului indicativ şi subjonctiv.
■ descender: atenţie la succesiunea: s uşor şuierător şi c
(pronunţat aproximativ ca [th] din engleză).
rio: r iniţial se pronunţă energic, vibrat puternic (ca şi cum ar fi
rr).
■ juntos / as înseamnă împreună, dar în spaniolă este adjectiv,
şi deci se acordă cu substantivul la care se referă.

B4 TRADUCERE_____________________________________
1. Vreţi ceva? - Nu, mulţumesc, nu vreau nimic.
2. Vor ei ceva? - Sigur că ei vor ceva.
3. Nu pierdeţi (vă) (D.P.) încrederea? - Nu, nu (ne) pierdem
încrederea.
4. El pierde totdeauna trenul? - Nu, el nu pierde niciodată
trenul.
5. înţelegeţi (D.P.) spaniola? - Da, înţelegem spaniola.
6. Nu înţeleg ca el să piardă totdeauna trenul.
7. Nu vreau ca dumneavoastră să (vă) pierdeţi (D.P.)
încrederea în el.
8. Coborâţi la râu? - Nu, nu cobor.
9. Nu este util ca dumneavoastră să coborâţi (D.P.) împreună la
râu.
10. Dumneavoastră nu vreţi (D.P.) ca ele să coboare împreună?
11. Nu vrei ca ele să înceapă acum. De ce?
12. Nu vreau (ca ele) să înceapă acum pentru că (ele) nu înţeleg.

87
1 1 ! Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi:
1. Când începe el?
2. începe imediat.
3. înţelegeţi?
4. Da, înţeleg foarte bine.
5. Coborâţi (D.P.) împreună?
6. Nu coborâm împreună.
B. Traduceţi: (a admite = admitir; a dori = desear)
1. Nu vreau ca dumneavoastră (D.P.) să (vă) pierdeţi
încrederea.
2. Ei nu admit ca mereu să pierzi trenul.
3. Nu admiţl ca el să povestească ceea ce se întâmplă.
4. Ei nu vor să te gândeşti la asta.
5. Dorim ca dumneavoastră să începeţi (D.P.) imediat.
6. Ea doreşte ca şedinţa să înceapă îndată.
7. Nu vrei ca eu să cobor cu ele?
8. Nu vreau să pierzi.*•

C2 INFORMAŢII PRACTICE__________

• Aquí se habla español


Llaman a la puerta. ¿Quién es?
Cuentan que no es verdad.
Se llama a la puerta antes de entrar.
No se enciende un puro con un mechero.
Uno se sienta donde quiere, ¿no?
Uno suele decir lo que piensa.
Una no puede estar en todo.

88
13 Exerciţii
C3 CHEIE

A.
1. ¿Cuándo empieza él?
2. Empieza inmediatamente.
3. ¿Entiende Ud?
4. Sí, entiendo muy bien.
5. ¿Descienden Uds juntos?
6. No descendemos juntos.

B.
1. No quiero que Uds pierdan la confianza.
2. Ellos no admiten que siempre pierdas el tren.
3. No admites que él cuente lo que ocurre.
4. No quieren ellos que pienses en esto.
5. Deseamos que Uds empiecen inmediatamente.
6. Ella desea que la sesión empiece en seguida.
7. ¿No quieres que yo descienda con ellas?
8. No quiero que pierdas.

C4 TRADUCERE Şl OBSERVAŢII_______________________

• Aici se vorbeşte spaniolă


lată câteva modalităţi de a traduce unele structuri impersonale
(vezi compendiu de gramatică, 11).

(Cineva) bate la uşă. Cine este? (Acţiunea este exercitată


Se spune că nu este adevărat. de un terţ.)
Se bate la uşă înainte de a intra. (Recomandare,
Nu se aprinde trabucul cu bricheta. fapt obişnuit)
Se aşază fiecare unde vrea, nu? (Verbul este reflexiv.)
De obicei, spui ceea ce gândeşti. (Formă discretă care evită
Nu te poţi ocupa de tot. formularea cu eu.)

89
14 ; Habéis visto?
A1 PREZENTARE
• haber a avea (auxiliar)
he am hemos avem■
has ai habéis aveţi
ha are han au
« haber ia indicativ prezent + participiu trecut = perfect compus
he comprado (comprar) am cumpărat
has vendido (vender) al vândut
ha perdido (perder) a piedut (sau ratat)
hemos venido (venir) am venit
habéis visto (ver) aţi văzut
han hecho (hacer) au făcut

el día ziua nada nimic


el piso apartamentul, etajul todavia încă
el tren trenul algo ceva
el turista turistul hoy azi
A2 APLICAŢIE_____________________________
1. Hoy he vendido mi coche.
2. Esta mañana has comprado un piso.
3. Esta tarde ha perdido el tren.
4. Estos días no hemos visto a muchos turistas.
5. Este año no han venido todavía.
6. Esta noche no habéis hecho nada.
7. ¿Ha comprado Ud algo esta mañana?
8. - No, no he comprado nada.
9. ¿Por qué no ha venido su amigo hoy?
10. - Porque ha perdido el tren.
11. ¿Han visto Uds a Lola esta noche?
12. - No, no ha venido.
13. ¿Ha hecho Ud algo esta mañana?
14. - No, no he hecho nada.
15. ¿Habéis vendido algo a estos turistas?
16. - No, no han comprado nada.

90
14 Aţi văzut?
A3 OBSERVAŢII
■ Să nu se confunde verbul haber a avea (auxiliar) cu verbul
tener a avea (a poseda).
■ Participiul trecut al verbelor terminate în ~ar se formează
adăugând ~ado la rădăcină, iar cel al verbelor terminate în ~er şi
în —ir, adăugând ~ido. Există şi participii trecute neregulate, cum
ar fi hecho pentru hacer a face, vîsto pentru ver a vedea etc.
(vezi Compendiu de gramatică, 24).
■ Perfectul compus se formează cu auxiliarul haber la indicativ
prezent urmat de participiul trecut al verbului de conjugat.
■ Perfectul compus se foloseşte atunci când acţiunea verbului
este terminată şi situată într-un trecut care se află încă în legătură
cu prezentul {azi, zilele acestea, anul acesta etc.). Pentru
folosirea perfectului simplu, vezi pag. 169/’
■ Folosirea prepoziţiei a este indispensabilă înaintea comple­
mentelor directe care desemnează anumite persoane:
ver a Lola a o vedea pe Lola (cu excepţia lui tener)
A4 TRADUCERE_____________________________________
1. Azi mi-am vândut maşina.
2. Azi-dimineaţă ai cumpărat un apartament.
3. Azi după-masă a pierdut trenul.
4. Zilele acestea nu am văzut mulţi turişti.
5. Anul acesta nu au venit încă.
6. Astă-seară nu aţi făcut (V.P.) nimic.
7. Aţi cumpărat ceva azi-dimineaţă?
8. - Nu, nu am cumpărat nimic.
9. De ce nu a venit prietenul dumneavoastră (D.S.) azi?
10. - Pentru că a pierdut trenul.
11. Aţi văzut-o (D.P.) pe Lola astă-seară?
12. - Nu, nu a venit. •
13. Aţi făcut ceva azi-dimineaţă?
14. - Nu, nu am făcut nimic.
15. Aţi vândut (V.P.) ceva acestor turişti?
16. - Nu, nu au cumpărat nimic.

91
Hay que ver
B1 PREZENTARE

hay există, este


hay que + infinitiv trebuie (împers.)
tener que + infinitiv a trebui (pers.)
deber + Infinitiv a trebui
haber de + Infinitiv a trebui (intenţie)

la cuenta socoteala, nota pagar a plăti


la farmacia farmacia salir a pleca, a ieşi
la puerta uşa telefonear a telefona
el regalo cadoul terminar a termina
el trabajo lucrul, munca ahora acum
abrir a deschide ahora mismo chiar acum
cerrar a închide antes înainte
coger a lua (taxi) delante de în faţa
ir a merge ir de compras a merge la
cumpărături

B2 APLICAŢIE_____________________________

1. ¿Hay un taxi? - No, no hay taxi ahora.


2. - Sí, hay uno delante de la farmacia.
3. - Está el coche del hotel delante de la puerta.
4. Hay que cerrar las puertas antes de salir.
5. Hay que abrir las ventanas por la noche.
6. Para ir a la estación, hay que coger un taxi.
7. Debemos pagar la cuenta del hotel antes.
8. - Sí, tengo que pagar ahora mismo.
9. He de ir de compras esta tarde.
10. Tengo que comprar un regalo para mi madre.
1 1 . - Debes terminar tu trabajo antes de salir.
12. Hay que coger un taxi ahora.
13. - ¿Porqué?
14. - Porque hemos perdido el tren.
15. - Tenemos que telefonear ahora mismo.

92
Trebuie văzut
B3 OBSERVAŢII
■ Atenţie la pronunţia lui hay (fără h).
■ hay există, este (sunt) invariabil. Această formă impersonală
nu primeşte niciodată subiect. Este folosită în legătură cu obiecte
nedeterminate: hay un coche există (este) o maşină. Altfel, se
foloseşte está: está el coche del hotel există (este) maşina
hotelului. Hace poate exprima şi timpul: hace una semana este o
săptămână (de când...), acum o săptămână
1 Obligaţia impersonală se traduce prin hay que:
hay que coger un taxi trebuie luat un taxi
m Obligaţia personală, adică acolo unde subiectul este explicit,
poate fi redată prin tener que + infinitiv, a trebui, prin verbul
deber + infinitiv, a trebui sau prin alte expresii (pag. 111).
■ haber de traduce o nuanţă de obligaţie mai atenuată decât
tener que şi exprimă mai degrabă o intenţie. Uneori, mai ales la
persoana I, nu este decât un echivalent al viitorului.

B4 TRADUCERE__________________________
1. Există un taxi? - Nu, nu există taxi acum.
2. - Da, există unul în faţa farmaciei.
3. - Există maşina hotelului în faţa uşii.
4. Trebuie închise uşile înainte de a pleca.
5. Trebuie deschise ferestrele în timpul nopţii.
6. Pentru a merge la gară, trebuie luat un taxi.
7. Trebuie să plătim nota de la hotel înainte.
8. - Da, trebuie să plătesc chiar acum.
9. Trebuie să merg la cumpărături azi după-masă.
10. Trebuie să cumpăr un cadou pentru mama mea.
11. -Trebuie să-ţi termini lucrul înainte de a pleca.
12. Trebuie luat un taxi acum.
13. - De ce?
14. - Pentru că am pierdut trenul.
15. - Trebuie să telefonăm chiar acum.

93
14 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Treceţi la perfectul compus:
1. Compro un piso. 4. Venimos de Madrid.
2. Vendes tu coche. 5. Perdéis el tren.
3. No hace nada. 6. Ven a Pablo.
B. Folosiţi expresia tener que:
1 . Debo vender mi piso. 4. He de ir de compras.
2. Deben coger un taxi. 5. Hemos de pagar.
3. Ud debe salir ahora. 6. Han de venir ahora.
C. Traduceţi:
1. Am plătit nota. 5. Este (există) de lucru.
2. Au luat un taxi. 6. Nu există taxi.
3. Au plecat. 7. Trebuie închisă uşa.
4. Aţi pierdut. 8. Trebuie cumpărat acum.
D. Traduceţi folosind expresia tener que:
1. Trebuie să plecaţi. 5. Trebuie să terminaţi (V.P.).
2. Trebuie să vină (sg.). 6. Trebuie să plătiţi (D.P.).

C2 INFORMAŢII PRACTICE
• En la estación de ferrocarril
- ¿Dónde está la oficina de información?
- ¿A qué hora sale el tren para Málaga?
- ¿Es un tren directo?
- ¿Tengo que hacer transbordo?
- ¿A qué hora llega el tren a Málaga?
- ¿Hay coche cama?
- ¿Hay coche comedor?
- Por favor, ¿dónde está la taquilla?
- Quisiera un billete para Málaga.
- ¿Ida o ¡da y vuelta? ¿Primera o segunda clase?
- Quisiera también reservar una litera.
- Por favor, ¿dónde está el andén número 4?

94
174 Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. He comprado un piso. 4. Hemos venido de Madrid. •
2. Has vendido tu coche. 5. Habéis perdido el tren.
3. No ha hecho nada. 6. Han visto a Pablo.
B.
1. Tengo que vender mi piso. 4. Tengo que ir de compras.
2. Tienen que coger un taxi. 5. Tenemos que pagar.
3. Ud tiene que salir ahora. 6. Tienen que venir ahora.

C.
1. He pagado la cuenta. 5. Hay trabajo.
2. Han cogido un taxi. 6. No hay taxi.
3. Han salido. 7. Hay que cerrar la puerta.
4. Ud ha perdido. 8. Hay que comprar ahora.
D.
1. Ud tiene que salir. 5. Tenéis que terminar.
2. Tiene que venir. 6. Uds tienen que pagar.

C4 TRADUCERE
• La gară
- Unde este biroul de informaţii?
- La ce oră pleacă trenul pentru Malaga?
- Este un tren direct?
- Trebuie să schimb (trenul)?
- La ce oră ajunge trenul ia Malaga ?
- Există vagon de dormit?
- Există vagon-restaurant?
- Vă rog, unde se află ghişeul?
- /Aş dori un bilet pentru Malaga.
- Dus sau dus-întors? Clasa întâi sau a doua?
- Aş dori de asemenea să rezerv o cuşetă.
- Vă rog, unde se află peronul numărul 4?

95
15 Soy yo
A 1 PREZENTARE
• Traducerea verbului a fi
Spaniola foloseşte verbul ser atunci când în română avem:

a fi + un substantiv (es una casa)


un pronume (es efla, es esta)
un numeral (son cuatro)
un infinitiv (Io importante es ganar)
un adverb de cantitate (es poco)
un adverb de timp (es hoyi

la mano mâna poco puţin


agradable agreabil más mai (mult)
bueno bun, bine anteayer alaltăieri
malo rău ayer ieri
crear a crea hoy azi
ganar a câştiga mañana mâine
cuánto cât pasado mañana poimâine
;; i

A2 APLICAŢIE_______________________________________
1. Es la mano derecha. Es la mano izquierda.
2. ¿Eres tú? - Sí, soy yo. ¿Es Ud? - Sí, soy yo.
3. ¿Sois vosotros? - Sí, somos nosotros.
4. ¿Son U d s ? -S í, somos nosotros.
5. ¿Son Uds ciento cincuenta? - No, somos ciento ochenta.
6. ¿Cuántos sois? - Somos quinientos.
7. Lo bueno, es ganar - Lo malo, es perder.
8. Lo importante, es crear - Lo agradable, es jugar.
9. ¿Es mucho o es poco? - No es poco, es mucho.
10. ¿Quiere Ud más vino? - No, ya es demasiado.
11. ¿Cuándo llegan ellos? ¿Es hoy o mañana?
12. No, es pasado mañana.
13. Es hoy. Es ayer. Es anteayer.

96
15]Sunt eu
A3 OBSERVAŢII
■ Traducerea verbului a fi este una din dificultăţile majore ale
limbii spaniole. Aceste probleme vor fi mult reduse dacă reţineţi
că spaniola foloseşte ser atunci când în română avem:
a fi + un substantiv (este o casă)
un pronume (este ea, este acesta)
un numeral (sunt patru)
un infinitiv (important este să câştigi)
un adverb cantitativ (este puţin)
un adverb de timp (este azi)
Atunci când verbul a fi este urmat de un adjectiv calificativ,
traducerea este o problemă mai delicată (vezi pag. 103).
■ Nu uitaţi: hoy: h nu se pronunţă niciodată.
■ Folosirea verbului la persoana a ll-a plural în româneşte, fără
vreo altă precizare, corespunde aici lui D.S. în spaniolă.
■ Io + adjectiv: ceea ce este...
Io bueno ceea ce este bine
Io importante ceea ce este important

A4 TRADUCERE____________________________
1. Este mâna dreaptă. Este mâna stângă.
2. Tu eşti? - Da, eu sunt. Dv. sunteţi? - Da, eu sunt.
3. Voi sunteţi? - Da, noi suntem.
4. Dv. sunteţi (D.P.)? - Da, noi suntem.
5. Sunteţi (D.P.) 150? - Nu, suntem 180.
6. Câţi sunteţi (V.P.)? - Suntem 500.
7. Bine este să câştigi. - Rău este să pierzi.
8. Important este să creezi. - Agreabil este să joci.
9. Est mult sau este puţin? - Nu este puţin, este mult.
10. Vreţi mai mult vin? - Nu, este deja prea mult.
11. Când sosesc ei? (Este) azi sau mâine?
12. Nu, (este) poimâine.
13. Este azi. Este ieri. Este alaltăieri.

97
15 Aquí estoy
B1 PREZENTARE
• Traducerea verbului a fi
Spaniola foloseşte verbul estar pentru a exprima:

locul (estoy en el metro)


timpuí (estamos a viernes)
acţiunea încheiată (está cerrada)
acţiunea în curs (estoy comiendo)

la distancia distanţa el perro câinele


Francia Franţa la primavera primăvara |
la fruta fructul Suiza Elveţia
el kilómetro kilometrul cerrado / a închis(ă)
la música muzica terminado / a terminat(ă)
el nene bebeluşul todavía încă
el partido meciul ya está gata

B2 APLICAŢIE
1. ¿A qué distancia estamos? - Estamos a dos kilómetros.
2. ¿Estamos en Francia? - Todavía no. Estamos en Suiza.
3. ¿ Estamos en primavera? - No, estamos en verano.
4. ¿Dónde están Uds? - Estamos aquí.
5. ¿ Dónde están ella y él? - No están allí.
6. La puerta está cerrada, ¿no? - No, no está cerrada.
7. Ya está. El partido está terminado.
8. ¿Está aquí el perro? - Sí, sí, está aquí.
9. ¿Qué está comiendo el nene? - Está comiendo una fruta.
10. Estoy escuchando música.
11. Él está leyendo una novela.
12. Creo que las vacaciones están terminadas.
13. ¿Por qué están cerradas estas ventanas?

98
:':l l SCsnt a ic i |
B3 OBSERVAŢII
■ Verbul estar traduce verbul a fi ori de câte ori se exprimă:
locul (sunt în metrou)
timpul (suntem în ziua de vineri)
acţiunea încheiată (este închisă)
acţiunea în curs (tocmai mănânc)
■ Francia, Suiza: în general numele de ţări nu sunt precedate de
articol, cu excepţia situaţiei când apar precizări suplimentare:
la Francia del Sur.
1 Gerunziul se obţine astfel:
tom -a r = tom -ando -> tomando
corn ~er = corn -iendo -» comiendo
sub - ir = sub -iendo -» subiendo
l Nu uitaţi: cerrado, perro: pronunţaţi energic, vibrat cei doi de r.
Atenţie la accentul grafic al verbului estar:
estoy estás está estamos estáis están

B4 TRADUCERE___________________________
1. La ce distanţă suntem? - Suntem la doi kilometri.
2. Suntem în Franţa? - încă nu. Suntem în Elveţia.
3. Suntem în primăvară? - Nu, suntem în vară.
4. Unde sunteţi (D.P.)? - Suntem aici.
5. Unde sunt ea şi el? - Nu sunt acolo.
6. Uşa este închisă, nu? - Nu, nu este închisă.
7. Gata. Meciul este terminat.
8. Câinele este aici? - Da, da, este aici.
9. Ce mănâncă bebeluşul? - Mănâncă un fruct.
10. (Tocmai) ascult muzică.
11. El (tocmai) citeşte un roman.
12. Cred că vacanţa este terminată.
13. De ce sunt închise aceste ferestre?

99
15 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi:
1. Ele sunt aici. 6. Sunt scrisorile voastre.
2. Este oraşul nostru. 7. Tocmai mănânci.
3. Casa este închisă. 8. Sunteţi un băiat.
4. Ea tocmai citeşte. 9. Sunteţi o fată.
5. Această carte este 10. Sunt patru, dar (eu) sunt
cartea mea. aici.
B. Traduceţi (obosit = cansado; a se odihni = descansar;
în fiecare zi = todos los dias)
1. Important este să vorbeşti spaniolă în fiecare zi.
2. Suntem toţi în aceeaşi cameră.
3. Sunt obosiţi şi tocmai se odihnesc.
4. Pierdeţi (V.P.) (acum) timpul.
5. Şi noi, aşteptăm (acum).
6. Este ultima dată când permitem asta.
7. Ce povesteşti (acum)?
8. Sunteţi aici, cred că este mult.
9. Suntem 22 şi (tocmai) jucăm fotbal.*•

C2 INFORMAŢII PRACTICE_______
• En Correos
Quisiera...
Quisiera enviar...
Quisiera enviar una postal...
Quisiera enviar una postal a Francia...
Quisiera mandar una carta a Italia.
¿Cuál es el franqueo?
Quisiera un sello de siete pesetas.
Aquí lo tiene Ud.
Gracias. Ya está. Está pegado.
Ud debe echar la postal en el buzón.

100
[ i i * • Exerciţii I
C 3 CHEIE
A.
1. Ellas están aquí. 6. Son vuestras cartas.
2. Es nuestra ciudad. 7. Estás comiendo.
3. La casa está cerrada. 8. Ud es un chico.
• 4. Ella está leyendo. 9. Ud es una chica.
5. Este libro es mi libro. 10. Son cuatro, pero estoy aquí.

B.
1. Lo importante, es hablar español todos los días.
2. Estamos todos en el mismo cuarto.
3. Están cansados y están descansando.
4. Estáis perdiendo tiempo.
5. Y nosotros, estamos esperando.
6. Es la última vez que lo permitimos.
7. ¿Qué estás contando?
8. Ud está aquí, creo que es mucho.
9. Somos veintidós y estamos jugando al fútbol.

C4 TRADUCERE__________________________
• La poştă
Aş dori...
Aş dori să trimit...
Aş dori să trimit o carte poştală...
Aş dori să trimit o carte poştală în Franţa...
Aş dori să trimit o scrisoare în Italia.
Care este francarea?
Aş dori un timbru de şapte pesetas.
Poftim. (îl aveţi aici.)
Mulţumesc. Gata. Este lipit.
Trebuie să aruncaţi (puneţi) cartea poştală în cutie.

101
16 Es fuerte, pero está enfermo
A1 PREZENTARE
U
a fi + un adjectiv se traduce prin

ser
daca exprimă daca exprimă
- ceea ce este esenţial - ceea ce este accidental
- ceea ce este definitoriu - ceea ce este circumstanţial

agitado / a agitat, -ă fuerte puternic, -ă


agotado / a epuizat, -ă peruano/ a peruvian,
alto / a înalt, -ă pobre sărac, -ă
conforme de acord resfriado / a răcit, -ă
contento / a mulţumit, -ă rico / a bogat, -ă
enfermo / a bolnav, -ă s e g u ro /a sigur, -ă
feliz fericit muy foarte

A2 APLICAŢIE_____________________________________ _
1. Es fuerte y alto; pero está enfermo.
2. Su padre es peruano y es muy pobre.
3. Su hermana es muy guapa; no es rica.
4. Su hermano no es guapo y no es rico.
5. Son pobres; pero son felices.
6. El amigo de Ud es bajo y está bueno.
7. Es rico y está seguro de ganar siempre.
8. Siempre está resfriado; siempre está agitado.
9. No está conforme con nadie.
10. Afirma que está agotado.
11. Está muy contento de todo.
12. Soy feliz y ella también. Vosotros sois felices y ellas
también.
13. Tú estás segura de que estoy contento.

102
16 Este puternic, dar este bolnav
A3 OBSERVAŢII
I Atunci când a fi este urmat de un adjectiv calificativ, este dificil
de ales între ser şi estar. Această alegere trebuie făcută în
funcţie de următoarele criterii:
- orice adjectiv care exprimă o calitate esenţială, fundamentală
•pentru o fiinţă sau pentru un lucru este precedat de ser;
- orice adjectiv care exprimă ceva accidental, care depinde de
cauze exterioare fiinţei sau lucrului, este precedat de estar.
■ Observaţi diferenţa de registru dintre:
- el este înalt (calitate inerentă fiinţei sale)
- el este aşezat (circumstanţă care nu-i modifică fiinţa)
Astfel, spunem: soy feliz sunt fericit, pentru că este vorba de
echilibrul meu interior.
estoy contento sunt mulţumit, pentru că este rezultatul unor
cauze exterioare mie.
■ Feliz este invariabil ca gen: fericit, fericită. Ca toate cuvintele
terminate în ~z, feliz formează pluralul în ~ces:
felices fericiţi, fericite.

A4 TRADUCERE____________________________________
1. Este puternic şi înalt; dar este bolnav.
2. Tatăl său este peruvian şi este foarte sărac.
3. Sora sa este foarte frumoasă; nu este bogată.
4. Fratele său nu este frumos şi nu este bogat.
5. Sunt săraci; dar sunt fericiţi.
6. Prietenul dumneavoastră este scund si j este sănătos.
7. Este bogat şi este sigur că mereu câştigă.
8. Mereu este răcit; mereu este agitat.
9. Nu este de acord cu nimeni.
10. Afirmă că este epuizat.
11. Este foarte mulţumit de tot.
12. Sunt fericit şi ea de asemenea. Voi sunteţi fericiţi şi ele de
asemenea.
13. Tu eşti sigură că sunt mulţumit.

103
SÉ Es bueno que estés con nosotros
B1 PREZENTARE
• Subjonctivul prezent al verbelor ser si estar
ser a fi estar
sea să fiu esté
seas să fii estés
sea să fie esté
seamos să fim estemos
seáis să fiţi estéis
sean să fie estén

cierto / a cert, -ă; anumit, -ă es bueno este bine


joven tânăr, -ă es malo este rău
solo / a singur, -ă es mejor este mai bine
viejo/a bătrân, -ă está claro este ciar
ser verdad a fi adevarat sólo numai
es agradable este plăcut ya deja

B2 APLICAŢIE______________________________________
1. Es bueno que estés con nosotros y que seas el primero.
2. No es malo que ellos estén todos aquí con Uds.
3. Es agradable que ella sea hermosa.
4. ¿Estás solo? Es mejor que no estés solo, ¿no?
5. Tiene sólo cuarenta años, pero ya está viejo.
6. Ella tiene sesenta y cinco años, pero está joven.
7. Es mejor que estemos todos aquí.
8. Está claro que es indispensable.
9. No estoy seguro de que sea verdad.
10. Estoy seguro de que es cierto.
11. Es indispensable que estemos con vosotros.
12. No es malo que sea él.
13. Que sea él o ella, me da igual.
14. Pero, que uno de los dos esté aquí mañana.

1 04
16 E bine că eşti cu noi
B3 OBSERVAŢII
■ Formele subjonctivului prezent al verbelor ser şi estar sunt
neregulate. Atenţie mai ales la accentul grafic al lui estar.
m Observaţi că toate expresiile impersonale formate în română
din verbul a fi + un adverb se traduc în spaniolă prin
ser + adverbul: este bine să = es bueno que
este mai bine să = es mejor que
Există un caz în care: a fi+ adjectiv -» estar + adjectiv:
este ciar că = está claro que
a Majoritatea acestor expresii sunt urmate de subj. (pag. 193).
a După cum un adjectiv este folosit cu ser sau cu estar, sensul
poate varia:
es bueno = este bun, generos
(este o calitate fundamentală, caracteristică)
es viejo = este bătrân
está bueno = este bine, sănătos
(este vorba de o împrejurare)
está viejo = pare bătrân

B4 TRADUCERE
1. Este bine că eşti cu noi şi că eşti primul.
2. Nu este rău că ei sunt toţi aici cu dumneavoastră (D.P.).
3. Este că ea este frumoasă.
4. Eşti singur? Este mai bine să nu fii singur, nu?
5. Are numai 40 de ani, dar deja pare bătrân.
6. Ea are 65 de ani, dar pare tânără.
7. Este mai bine că suntem toţi aici.
8. Este clar că este absolut necesar.
9. Nu sunt sigur că este adevărat.
10. Sunt sigur că este cert.
11. Este absolut necesar să fim cu voi.
12. Nu este rău că este el.
13. Că este el sau ea, îmi este indiferent.
14. Dar unul din ei doi să fie aici mâine.

105
16 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi: (medic = médico; loc = sitio)
1. Este ultima dată. 5. Cartea mea este aceasta.
2. Sunt patruzeci şi patru. 6. Sunt medic.
3. Este fiica mea. 7. Casa este vândută.
4. El (tocmai) joacă. 8. Este un loc agreabil.
B. Traduceţi: (îngrijorat = inquieto)
1. Ce mai faceţi? - Sunt bine, mulţumesc.
2. Dar fratele meu este bolnav, sunt îngrijorat.
3. Este înalt şi tânăr, dar este obosit.
4. Este adevărat că sunt toţi aici.
5. Este bine că eşti singură puţin.
6. Nu sunt de acord cu voi.
7. Este înalt, puternic şi sănătos.
8. A câştigat, dar este epuizat.

C2 INFORMAŢII PRACTICE___________________________
• El teléfono
- Diga, diga.
- Oiga, quisiera hablar con Pedro.
- Soy yo. ¿Quién es?
- Soy Antonio. ¿Cómo estás?
- Oye, quisiera hablar con tu hermano.
- De momento, no está.
- Quisiera hablar con Teresa.
- Bueno, ahora mismo se pone.
- Hable más fuerte.
- No se retire.
- No cuelgue.
- Está comunicando.
- ¿No es el 221.41.17 (dos, dos, uno, cuatro, üno, uno, siete
sau doscientos veintiuno, cuarenta y uno, diecisiete)? Perdone,
me he equivocado.

106
C3 CHEIE
A. Traduceţi:
1. Es la última vez. 5. Mi libro, es éste.
2. Son cuarenta y cuatro. 6. Soy médico.
3. Es mi hija. 7. La casa ésta vendida.
4. Él está jugando. 8. Es un sitio agradable.
B. Traduceţi:
1. ¿Cómo está Ud? - Estoy bien, gracias.
2. Pero mi hermano está enfermo, estoy inquieto.
3. Es alto y joven, pero está cansado.
4. Es verdad que están todos aquí.
5. Es bueno que estés sola un poco.
6. No estoy conforme con vosotros.
7. Es alto, fuerte y está bueno.
8. Ha ganado, pero está agotado.*•

C4 TRADUCERE______________________
• La telefon
- Alo, alo (Spuneţi, spuneţi, vă ascult).
- Alo (ascultaţi), aş vrea să vorbesc cu Pedro.
- Eu sunt. Cine este?
- Sunt Antonio. Ce mai faci?
- Alo, aş vrea să vorbesc cu fratele tău.
- Pentru moment, nu este (aici).
- Aş vrea să vorbesc cu Teresa
- Bine, chiar acum preia legătura.
- Vorbiţi mai tare.
- Rămâneţi pe fir.
- Nu închideţi.
- Este ocupat.
- Nu este 221.41.17? Scuzaţi, am greşit.

107
17 Hace falta que tengamos cuidado
A1 PREZENTARE
tener a avea (a poseda) Subjonctiv prezent
tengo am -> tenga sá am
tengas
tenga
tengamos
tengáis
tengan

hace falta que + subjonctiv trebuie + subjonctiv

el baño baia el mapa harta


la cocina bucătăria el vestíbulo vestibulul
el comedor sufrageria el zaguán intrarea
el cuarto camera demasiado prea (mult)
cuarto de estar cameră de zi fumar a fuma
el dormitorio dormitorul tener cuidado a fi atent
la gasolina benzina tener ganas a avea chef
la habitación încăperea tener razón a avea dreptate

A2 APLICAŢIE_______________________________________
1. La casa tiene cinco cuartos (o habitaciones): tres dormi­
torios, un cuarto de baño y un cuarto de estar.
2. Hace falta que tenga también una cocina.
3. Hace falta que tenga un zaguán (o vestíbulo).
4. Hace falta que tenga un cuarto de baño.
5. Tenemos que salir a la una y media.
6. Hace falta que tengamos el coche a la una.
7. Hace falta que el coche tenga gasolina.
8. Hace falta que tengamos un mapa también.
9. Tengo ganas de fumar.
10. Fumas demasiado, hace falta que tengas cuidado.
11. Tienes razón: hace falta que fume menos.
12. Tengo ganas de ir de compras ahora.
13. Hace falta que termines tu trabajo antes.

108
17 Trebuie să fim atenţi
A3 OBSERVAŢII
■ Terminaţiile formelor subjonctivului prezent al verbelor
neregulate sunt aceleaşi cu cele ale verbelor regulate, adică:
vocala e pentru verbele terminate în ~ar şi vocala a pentru
verbele terminate în ~er şi -ir.
■ Pentru a forma subjonctivul prezent al unui verb neregulat,
cum ar fi tener (pentru celelalte verbe, vezi pag. 146 şi 150),
este' suficient să luăm rădăcina persoanei I singular a
indicativului prezent, la care să adăugăm terminaţiile
subjonctivului unui verb regulat în ~er: tengo tenga.
■ Forma care exprimă obligaţia personală (adică cea cu subiect
explicit), hace falta que... trebuie ca... este totdeauna urmată
de un subjonctiv. Ea poate fi redată şi prin tener que + infinitiv
a trebui.
■ Atenţie la prepoziţie: tener cuidado con a fi atent la.

A4 TRADUCERE_____________________________________
1. Casa are cinci camere (sau încăperi): trei dormitoare, o
cameră de baie şi o cameră de zi.
2. Trebuie să aibă şi o bucătărie.
3. Trebuie să aibă o intrare (sau vestibul).
4. Trebuie să aibă o (cameră de) baie.
5. Trebuie să plecăm la (ora) unu şi jumătate.
6. Trebuie să avem maşina la (ora) unu.
7. Maşina trebuie să aibă benzină.
8. Trebuie să avem şi o hartă.
9. Am chef să fumez.
10. Fumezi prea mult, trebuie să fii atent.
11. Ai dreptate: trebuie să fumez mai puţin.
12. Am chef să merg la cumpărături acum.
13. Trebuie să-ţi termini treaba înainte.

109
:1:|p Es necesario que Ud lo escriba
B1 PREZENTARE
• haber a avea (auxiliar) Subjonctiv prezent
* he am haya sá am
hayas
haya
hayamos
hayáis
hayan

• es necesario que + subjonctiv trebuie + subjonctiv

el abrigo mantoul, haina adiós la revedere


la dirección adresa abierto (abrir) deschis
la huelga greva dicho (decir) spus
los padres părinţii escrito (escribir) scris
el tiempo timpul hecho (hacer) făcut
la tienda prăvălia puesto (poner) pus
el trabajo treaba, munca visto (ver) văzut
el transporte transportul

B2 APLICAŢIE_________________________________
1. Hay tres dormitorios en esta casa.
2. Hace falta que haya un comedor también.
3. Es necesario que haya también un cuarto de baño.
4. Es preciso que haya un cuarto de estar.
5. Es menester que haya una cocina también.
6. Para ir al campo:
7. Hace falta que Ud tenga tiempo.
8. Es necesario que Ud haya escrito la dirección.
9. Hace falta que no haya huelga de transportes.
10. Es necesario que Ud haya hecho su trabajo.
11. Es necesario que hayas abierto la tienda antes.
12. Es preciso que hayas puesto tu abrigo.
13. Es menester que hayas dicho adiós a tus amigos.
14. Hace falta que hayas visto a tus padres.

110
P 1"

w
Este necesar ca dumneavoastră să-l scrieţi
B3 OBSERVAŢII
■ Subjonctivul prezent al verbului haber a avea (auxiliar) are o
formă diferită de cea a indicativului: he -> haya.
in schimb, terminaţiile sunt cele regulate.
a există (este, se află) se traduce prin hay; la celelalte timpuri, se
foloseşte persoana a 11i-a singular:
Trebuie să fie o baie.
Hace falta que haya un cuarto de baño.
■ hace falta que
es necesario que trebuie să...
+ subjonctiv =
es menester que este necesar să...
es preciso que
Aceste patru forme sunt echivalente şi exprimă obligaţia
personală (hay que + infinitiv exprimă obligaţia impersonală,
adică cea fără subiect explicit).
■ Partîcipiile trecute ale câtorva verbe neregulate importante
sunt prezentate în vocabularul acestei lecţii.

B4 TRADUCERE_____________________________________
1. Există trei dormitoare în această casă.
2. Trebuie să existe şi o sufragerie.
3. Este necesar să existe şi o baie.
4. Trebuie să existe o cameră de zi.
5. Este necesar să existe şi o bucătărie.
6. Pentru a merge la ţară:
7. Trebuie să aveţi timp.
8. Este necesar (ca dumneavoastră) să fi scris adresa.
9. Trebuie să nu fie grevă la transporturi.
10. Este necesar (ca dumneavoastră) să vă fi făcut treaba.
11. Trebuie (ca tu) să fi deschis prăvălia înainte.
12. Trebuie să-ţi fi pus paltonul.
13. Trebuie (ca tu) să fi spus la revedere prietenilor tăi.
14. Trebuie să-ţi fi văzut părinţii.

111
17 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. începeţi propoziţile cu hace falta que...
1. Tengo un abrigo.
2. Tenemos un coche.
3. La casa tiene un zaguán.
4. Ud tiene su mapa.
B. Completaţi cu verbul haber:
1. Es necesario que y o ........ . escrito la dirección.
2. Es preciso que e llo s ........ . dicho adiós a Pedro.
3. Es menester que U d ........ . terminado su trabajo.
4. Hace falta que U d s .......... visto a mis padres.
C. Traduceţi:
1. Trebuie să fim atenţi.
2. Este necesar ca dv. (D.P.) să vă fi văzut prietenii.
3. Trebuie să fumaţi mai puţin.
4. Trebuie ca locuinţa (casa) să aibă o sufragerie.
5. Este necesar să aibă şi o (cameră de) baie.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
• En una tienda, en un almacén
- ¿Qué desea Ud? (sau ¿qué quería?)
- ¿Le (saules) atienden?
- Quisiera un...
- Estoy sólo mirando.
- ¿Puede Ud enseñarme...?
- El del escaparate.
- No, no me gusta.
- Es caro, ¿tiene Ud algo más barato?
-¿C uánto es? ¿Cuánto cuesta esto?
- ¿Puedo pagar con cheques de viaje?
- Me lo llevo.
- Envíelo a esta dirección.
- Gracias. Adiós.

112
17 Exerciţii
C3 CHEIE

A.
1. Hace falta que tenga un abrigo.
2. Hace falta que tengamos un coche.
3. Hace falta que la casa tenga un zaguán.
4. Hace falta que Ud tenga su mapa.
B.
1. Es necesario que yo haya escrito la dirección.
2. Es preciso que ellos hayan dicho adiós a Pedro.
3. Es menester que Ud haya terminado su trabajo.
4. Hace falta que Uds hayan visto a mis padres.
C.
1. Hace falta que tengamos cuidado.
2. Es necesario que Uds hayan visto a sus amigos.
3. Hace falta que Ud fume menos.
4. Hace falta que la casa tenga un comedor.
5. Es necesario que tenga también un cuarto de baño.•

C4 TRADUCERE_______________________
• lntr-o prăvălie, într-un magazin
- Ce doriţi?
- Doriţi ceva? (Pot să vă fiu de folos?)
-A ş dori un...
- Privesc numai.
- Puteţi să-mi arătaţi...?
- Cel din vitrină.
- Nu, nu-mi place.
- Este scump, aveţi ceva mai ieftin?
- Cât este? Cât costă asta?
- Pot să plătesc cu cecuri de călătorie?
- li iau.
- Trimiteţi-I la această adresă.
- Mulţumesc. La revedere.

113
18 Obedezco a mis padres
A1 PREZENTARE
• Verbe cu infinitivul în -acer, -ecer, -ocer, -ucir
indicativul prezent
obedecer a asculta
obedezco ascult
obedeces asculţi
obedece ascultă
obedecemos ascultăm
obedecéis ascultaţi
obedecen asculta

la ayuda ajutorul agradecer a mulţumi pentru


el error greşeala conocer a cunoaşte
la mujer femeia, soţia equivocarse a se înşela
los padres părinţii favorecer a favoriza
el partido partidul parecerse a a semăna cu
el tío unchiul pertenecer a aparţine
ninguno nici unul reconocer a recunoaşte

A2 APLICAŢIE _______________________________|
1. ¿Obedeces a tu padres? - Claro, obedezco a mis padres.1
2. ¿A quién obedece Ud? - Yo, no obedezco a nadie.
3. Reconozco que me he equivocado. Ha sido un error.
4. ¿Se parece Ud a su tío? - Sí, me parezco mucho a él.
5. ¿Pertenece Ud a un partido? - No pertenezco a un
partido.
6. A ningún partido pertenezco. No pertenezco a nadie.
7. ¿Conoce Ud a mi mujer? - No, no la conozco.
8. No conozco a nadie. No conozco a su tío.
9. No conozco nada. No conocemos nada.
10. Muchas gracias, señor, le agradezco su ayuda.
11. No favorezco a nadie.

114
18 Ascult de părinţii mei
A3 OBSERVAŢII
m Verbele al căror infinitiv se termină în -acer, -ecer, -ocer sau
-ucir sunt neregulate la persoana I singuJar a indicativului
prezent: toate, la această persoană, se termină în -zco:
obedecer -> obedezco; pertenecer -> pertenezco.
■ Trei verbe fac excepţie:
cocer (a coace, a fierbe): cuezo, cueces etc.
mecer (a legăna): mezo, meces etc.
hacer (a face): (vezi lecţia 23) şi compuşii săi.
a a mulţumi pentru se traduce prin agradecer, fără prepoziţie:
a mulţumi pentru un serviciu agradecer un favor.
a le agradezco, vă mulţumesc; la conozco, o cunosc:
pronumele personale cu funcţia de complement sunt
prezentate la lecţiile 19 şi 20.
a ninguno face parte dintre adjectivele care pierd vocala finală
atunci când precedă un substantiv masculin singular (vezi
Compendiu de gramatică, 6).
Aflat înaintea verbului, ninguno (ningún) elimină negaţia.
■ Nu uitaţi: complementul direct reprezentând o persoană
(marido, mujer, tío, nadie etc.) este precedat de a.

A4 TRADUCERE_____________________________________
1. Asculţi de părinţii tăi? - Bineînţeles, ascult de părinţii mei.
2. De cine ascultaţi? - Eu nu ascult de nimeni.
3. Recunosc că m-am înşelat. A fost o greşeală.
4. Semănaţi cu unchiul dv.? - Da, semăn mult cu el.
5. Aparţineţi unui partid? - Nu aparţin unui partid.
6. Nu aparţin nici unui partid. Nu aparţin nimănui.
7. O cunoaşteţi pe soţia mea? - Nu, n-o cunosc.
8. Nu cunosc pe nimeni. Nu-I cunosc pe unchiul tău.
9. Nu cunosc nimic. Nu cunoaştem nimic.
10. Mulţumesc mult, domnule, vă mulţumesc pentru ajutorul dv.
11. Nu favorizez pe nimeni.
18 No parece que ellos obedezcan
B1 PREZENTARE
• Verbe cu infinitivul în -acer, -ecer, -ocer, -ucir
subjonctivul prezent
conocer a cunoaşte
conozca să cunosc
conozcas să cunoşti
conozca să cunoască
conozcamos să cunoaştem
conozcáis să cunoaşteţi
conozcan să cunoască

la fior floarea permanecer a rămâne


el modo modul reconocer a recunoaşte
desaparecer a dispărea más vale que este mai bine ca
enriquecerse a se îmbogăţi parece que se pare că
establecerse a se stabili más mai (muft)
ofrecer a oferi rápidamente (în mod) rapid
padecer a suferi tanto atât

B2 APLICAŢIE___________________________________
1. Hace falta que conozcamos vuestro modo de pensar.
2. No parece que ellos obedezcan rápidamente.
3. No parece que ella padezca cada día más.
4. Es indispensable que Ud ofrezca flores.
5. Más vale que él desaparezca inmediatamente.
6. Es mejor que nos establezcamos en esta ciudad.
7. Que permanezca yo o no, es igual, ¿verdad?
8. No me parece útil que ella permanezca tanto.
9. No creo que Ud se enriquezca rápidamente.
10. Más vale que ellos reconozcan sus errores.
11. Más vale que ellas obedezcan y no permanezcan.
12. No me parece indispensable que ofrezcas flores.
13. Ella no quiere que permanezcas más.
14. Que lo reconozcas me parece muy bien.

116
m
B3
Ei nu par să asculte
OBSERVAŢII
■ Subjonctivul prezent al verbelor al căror infinitiv se termină în
-acer, ~ecer, -ocer şi -ucir comportă la toate persoanele
iregularitatea care afectează persoana I singular a
indicativului prezent.
conocer: (conozco) conozca, conozcas, conozca etc.
■ parece que, se pare că, este urmat de indicativ, în timp ce, la
forma negativă, este urmat de subjonctiv:
Parece que lo reconoce.
Se pare că îl recunoaşte. (Pare să-l recunoască.)
No parece que lo reconozca.
Se pare că nu-l recunoaşte. (Nu pare să-l recunoască.)
i în spaniolă, toate substantivele terminate în ~or sunt
masculine: el error greşeala. Există totuşi şi excepţii: la fior
floarea, la labor munca.
i cada día más din ce în ce mai mult.

B4 TRADUCERE________________________________
1. Trebuie să cunoaştem modul vostru de a gândi.
2. Ei nu par să se supună rapid.
3. Ea nu pare să sufere din ce în ce mai mult.
4. Este neapărat necesar ca dumneavoastră să oferiţi flori.
5. Este mai bine ca el să dispară imediat.
6. Este mai bine că ne stabilim în acest oraş.
7. Că rămân sau nu, este acelaşi lucru, nu-i aşa?
8. Nu mi se pare util ca ea să rămână atât.
9. Nu cred să vă îmbogăţiţi rapid.
10. Este mai bine ca ei să-şi recunoască greşelile.
11. Este mai bine ca ele să asculte şi să nu rămână.
12. Nu mi se pare neapărat necesar să oferi flori.
13. Ea nu vrea să mai rămâi.
14. Mi se pare foarte bine ca tu s-o recunoşti.

117
181 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A, Traduceţi: (a merita = merecer)
1. Nu merit asta. 5. Mă stabilesc aici.
2. Nu asculţi de nimeni. 6. Cu cine seamănă?
3. Nu cunosc pe nimeni. 7. Nu mă îmbogăţesc.
4. Aparţin acestui partid. 8. Nu recunosc nimic.
B.Traduceţi: {a îmbătrâni = envejecer)
Este mai bine...
1. ca asta să nu apară imediat. - 2. ca ea să nu recunoască
nimic. - 3. ca voi să dispăreţi imediat. - 4. ca acest vin sa
îmbătrânească puţin. - 5. ca voi să nu rămâneţi aici. - 6. (ca tu)
să nu oferi nimic nimănui. - 7. (ca tu) să nu te îmbogăţeşti prea
repede. - 8. să-i mulţumiţi (D.P.) pentru ajutorul lui / ei.

C2 INFORMAŢII PRACTICE•
• En el restaurante
- ¡ Camarero! por favor. Quisiera el menú.
- ¿Quieren Uds beber algo antes de comer?
- Sí, con gusto. Dos «Jérez» por favor.
- ¿Qué vamos a tomar?
una ensalada mixta o una tortilla
carne o pescado
merluza o calamares
una chuleta o un bistec
queso o natillas
fruta o pastel
- También nos dará un vino tinto. Una jarra. Y una botella
agua mineral. Sin gas.
- Yo, después, tomaré un café solo.
- Para mí, será un cortado.
un tenedor un vaso
una cuchara la sal
un cuchillo la pimienta
una cucharilla la mostaza

118
18] Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. No merezco esto. 5. Me establezco aquí.
2. No obedeces a nadie. 6. ¿A quién se parece?
3. No conozco a nadie. 7. No me enriquezco.
4: Pertenezco a esto partido. 8. No reconozco nada.
E. Más vale...
1. que esto no aparezca inmediatamente. - 2. que ella no
reconozca nada. - 3. que vosotros desaparezcáis inmedia­
tamente. - 4. que este vino envejezca un poco. - 5. que
vosotros no permanezcáis aquí. - 6. que no ofrezcas nada a
nadie. - 7. que no te enriquezcas demasiado pronto. - 8. que
Uds le agradezcan su ayuda.

C4 TRADUCERE•
• La restaurant
- Chelner, vă rog! Aş dori un meniu.
- Doriţi să beţi ceva înainte de a mânca?
- Da, cu plăcere. Două «Jerez» vă rog.
- Ce luăm?
o salată asortată sau o omletă
came sau peşte
merlan sau calmar
un muşchi sau un biftec
brânză sau o cremă
fructe sau prăjitură
- Ne veţi da şi un vin roşu. O carafă. Şi o sticlă de apă
minerală. Negazoasă.
- Eu, apoi, voi lua o cafea neagră.
- Pentru mine, (va fi) o cafea cu frişcă.
o furculiţă un pahar
o lingură sarea
un cuţit piperul
o linguriţă muştarul

119
Les hablo a Uds
A1 PREZENTARE
• Pronume personale cu funcţia de complement indirect
me îmi, mi
| ¡ | ¡ ¡ | | T T t | <P> P os vă
|ÍéÍ|||Í::-lT" 1 îi, vă (D.S.) Ies le, vă (D.P.)

le hablo (a él, a ella) îi vorbesc (lui, ei)


le hablo (a Ud) vă vorbesc (dv.) (D.S.)
les hablo (a ellos, a ellas) le vorbesc (lor)
les hablo (a Uds) vă vorbesc (dv.) (D.P.)

la ayuda ajutorul el tio unchiul


el hermano fratele el vecino vecinul
la portera portăreasa alquilar a închiria
el primo vărul contestar a răspunde
el sobrino nepotul (de unchi) prometer a promite

A2 APLICAŢIE__________________________________
1. Hablo a mi vecino. -» Le hablo (a él).
2. Hablo a la portera. Le hablo (a ella).
3. ¿Me habla Ud? - Sí, señor, le hablo (a Ud).
4. ¿Me habla Ud? - Sí, señora, le hablo (a Ud).
5. Escribo a mis hermanos. -» Les escribo a ellos.
6. Escribo a mis primas. Les escribo a ellas.
7. ¿Nos escribe Ud? - Sí, señores, les escribo (a Uds).
8. ¿Nos escribe Ud? - Sí, señoras, les escribo (a Uds).
9. ¿Me prometes tu ayuda? - Te prometo mi ayuda.
10. ¿Nos prometes tu ayuda? - Os prometo mi ayuda.
11. ¿Me alquiláis la c a sa? -T e alquilamos la casa.
12. ¿Me contestan Uds? - Le contestamos (a Ud).
13. ¿Nos contestan Uds? - Les contestamos (a Uds).
14. ¿Contestas a tu tío? - Le contesto (a él).
15. ¿Contestas a tus sobrinas? - Les contesto (a ellas).

120
19 Vă vorbesc
A3 OBSERVAŢII
■ Pronumele personale cu funcţia de complement folosite
fără prepoziţie se aşază înaintea verbului (cu excepţia
infinitivului, gerunziului şi imperativului).
■ Pronumele personale cu funcţia de complement pentru
persoanele I şi a ll-a singular şi plural au aceeaşi formă
indiferent dacă au funcţie de complement direct sau indirect:
me, te, nos, os.
■ Formele indirecte pentru persoana a lll-a sunt le la singular
şi Ies la plural. Sensul exact al acestor pronume poate fi
precizat dacă punem după verb formele: a el, a ella, a Ud, a
ellos, a ellas, a Uds.
■ Cum distingem pronumele cu funcţia de complement
indirect de cele cu funcţia de complement direct? Pentru a
doua categorie, se trece direct de la verb la pronume
(întrebare: cine? ce?), în timp ce la cele indirecte se trece prin
intermediul unei prepoziţii (întrebare: cui?, cu cine? etc.).

A4 TRADUCERE_____________________________________
1. Vorbesc cu vecinul (vecinului) meu. -» îi vorbesc (lui).
2. Vorbesc cu portăreasa (portăresei). -> îi vorbesc (ei).
3. îmi vorbiţi? - Da, domnule, vă vorbesc (dv.).
4. îmi vorbiţi? - Da, doamnă, vă vorbesc (dv.).
5. Le scriu fraţilor mei. -» Le scriu.
6. Le scriu verişoarelor mele. Le scriu.
7. Ne scrieţi? - Da, domnilor, vă scriu (dv.).
8. Ne scrieţi? - Da, doamnelor, vă scriu (dv.).
9. îmi promiţi ajutorul tău? - îţi promit ajutorul meu.
10. Ne promiţi ajutorul tău? - Vă promit ajutorul meu.
11. îmi închiriaţi (V.P.) casa? - îţi închiriem casa.
12. îmi răspundeţi (D.P.)? - Vă răspundem.
13. Ne răspundeţi (D.P.)? - Vă răspundem.
14. îi răspunzi unchiului tău? - îi răspund (Jui).
15. Le răspunzi nepoatelor tale? - Le răspund.

121
19 Los escucho a Uds
B1 PREZENTARE
• Pronume personale cu funcţia de complement direct
mă nos ne
| | | | í : | | l¡ | i te . os - vă (V.P.)
le, lo îl, vă (D.S.) los îi, vă (DP.)
l i a l l l l i l l l l o, vă (D.S.) las le, vă (DP.)

le ve (al señor) (a Ud) ÎI vede, vă vede


la ve (a la señora) (a Ud) o vede, vă vede
lo ve (el animal) ÎI vede
la ve (la cosa) o vede
los ve (a ellos) (a Uds) îi vede, vă vede
las ve (a ellas) (a Uds) le vede, vă vede

la carta scrisoarea buscar a căuta


la emisión emisiunea comprender a înţelege
el novio logodnicul escuchar a asculta
el problema problema molestar a deranja

B2 APLICAŢIE______________________________________
1. Comprendo el problema. -» Lo comprendo.
2. Comprendo la frase. -» La comprendo.
3. Comprendo a este señor. -> Le (lo) comprendo (a él).
4. Comprendo a esta señora. -> La comprendo (a ella).
5. ¿Me comprende Lid? - Sí señor, le (lo) comprendo (a Ud).
6. ¿Me comprende Ud? - Sí señora, la comprendo (a Ud).
7. Escucho a mis padres. -» Los escucho.
8. Escucho las emisiones. -» Las escucho.
9. ¿Nos escuchan Uds? - Sí señores, los escuchamos (a Uds).
10. ¿Nos escuchan Uds? - Sí señoras, las escuchamos (a Uds).
11. ¿Molesto a Inés? - Sí, Ud la molesta.
12. ¿Molesto a Antonio? - Sí, Ud le (lo) molesta.
13. ¿Molestamos este animal? - Sí, Uds lo molestan.
14. ¿Los molesto a Uds? - No, Ud no nos molesta.
15. ¿Buscas a tu novio? - Sí, le (lo) busco.

122
19 Vă ascult
B3 OBSERVAŢII
■ Pronumele personale cu funcţia de complement direct sunt
aceleaşi ca şi cele cu funcţia de complement indirect (me, te,
nos, os), cu excepţia persoanei a lll-a singular şi plural.
a Forma pronumelor cu funcţia de complement direct pentru
persoana a lll-a singular este Io la masculin şi la la feminin.
Totuşi, mai ales în Spania, în locul lui Io se foloseşte adesea le,
atunci când este vorba de o persoană de sex masculin.
■ Forma normală a complementelor directe pentru persoana a
lll-a plural este totdeauna los la masculin şi las la feminin.
■ Ca şi la pronumele cu funcţia de complement indirect, sensul
exact al acestor pronume poate fi precizat dacă punem după
verb formele: a el, a ella, a Ud, a ellos, a ellas, a Uds:
le busco a el îl caut; le busco a Ud vă caut.
m Când complementul direct este un substantiv reprezentând o
persoană determinată, el este precedat de prepoziţia a.

B4 TRADUCERE_____________________________________

1. înţeleg problema. -» O înţeleg.


2. înţeleg fraza. -» O înţeleg.
3. îl înţeleg pe acest domn. -> îl înţeleg.
4. O înţeleg pe această doamnă. -> O înţeleg.
5. Mă înţelegeţi? - Da, domnule, vă înţeleg.
6. Mă înţelegeţi? - Da, doamnă, vă înţeleg.
7. îi ascult pe părinţii mei. - îi ascult.
8. Ascult emisiunile. - Le ascult.
9. Ne ascultaţi (D.P.)? - Da, domnilor, vă ascultăm.
10. Ne ascultaţi (D.P.)? - Da, doamnelor, vă ascultăm.
11. O deranjez pe Ines? - Da, o deranjaţi.
12. îl deranjez pe Antonio? - Da, îl deranjaţi.
13. Deranjăm acest animal? - Da, îl deranjaţi (D.P.).
14. Vă (D.P.) deranjez? - Nu, nu ne deranjaţi.
15. îţi cauţi logodnicul? - Da, îl caut.

123
Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Răspundeţi afirmativ, folosind un pronume:
1. ¿Habla Ud.a su vecino?
2. ¿Escuchan Uds a sus padres?
3. ¿Me comprende Ud? - Sí señor, ...
4. ¿Nos escribe Ud? - Sí señoras, ...
5. ¿Buscas a Antonio?
6. ¿Nos comprendes?
B. Traduceţi, folosind pronumele de politeţe:
1. ími vorbiţi? - Da, domnule, vă vorbesc.
2. Ne căutaţi? - Da, domnilor, vă caut.
3. îmi scrieţi? - Da, doamnă, vă scriu.
4. Ne ascultaţi? - Da, doamnelor, vă ascult.
5. Mă înţelegeţi? - Da, doamnă, vă înţeleg.
6. îi deranjăm pe părinţii dv.? - Da, îi deranjaţi (D.P.).
C. Traduceţi:
1. închiriază casa. O închiriază fratelui lui. '
2. îi închiriază casa.
3. (Ei) promit ajutorul lor. îl promit verilor lor.
4. (Ei) le promit ajutorul lor.

C2 INFQRMATII PRACTICE____________________________
• En el hotel
- Quisiera una habitación con baño y balcón.
- Hemos reservado dos habitaciones: una habitación individual
con ducha y una habitación doble con vista al mar.
- ¿Tienen aire acondicionado? ¿Agua fría y agua caliente?
- ¿Cuánto tiempo se va a quedar?
- Rellene Ud esta ficha y firme aquí.
- ¿Está todo incluido? ¿Impuestos y servicio?
- ¿Cuál es el número de mi habitación?
- ¿No tienen Uds una habitación más tranquila?
- ¿Cuál es el voltaje aquí?

124
191 E x e rc iţii
C3 CHEIE
A.
1. Sí, le hablo (indirect).
2. Sí, los escuchamos (direct).
3. Sí señor, le comprendo (direct).
4. Sí señoras, les escribo (direct).
5. Le busco (direct).
6. Os comprendo (direct).
B-
1. ¿Me habla Ud? - Sí señor, le hablo (a Ud).
2. ¿Nos busca Ud? - Sí señores, los busco (a Uds).
3. ¿Me escribe Ud? - Sí señora, le escribo (a Ud).
4. ¿Nos escucha Ud? - Sí señoras, las escucho (a Uds).
5. ¿Me comprende Ud? - Sí señora, la comprendo (a Ud).
6. ¿Molestamos a sus padres? - Sí, Uds los molestan.
C.
1. Alquila la casa. La alquila a su hermano.
2. Le alquila la casa.
3. Prometen su ayuda. La prometen a sus primos.
4. Les prometen su ayuda.

C4 TRADUCERE_____________________________________
• La hotel
- Aş dori o cameră cu baie şi balcon.
- Am rezervat două camere: o cameră de o persoană, cu duş,
şi o cameră dublă cu vedere la mare.
-A u aer condiţionat? Apă rece şi apă caldă?
- Cât timp veţi rămâne?
- Completaţi această fişă şi semnaţi aici.
- Totul este inclus? Taxe şi serviciu?
- Care este numărul camerei mele?
- Nu aveţi o cameră mai liniştită?
- Ce tensiune este aici?

125
20 ¿M e Io e x p lic a U d?
A1 PREZENTARE
• Folosirea a două pronume complement consecutive (I )
în spaniolă, ordinea este totdeauna: indirectul + directul

Singufar ! f 11
®
2 te
- + le, io, la, los, las
, 1 nos
Piural 2 os J

me ensena un perro -» me lo enseña mi-l arată


nos enseña perros -» nos los enseña ni-i arată
el aparato aparatul aconsejar a recomanda
la mano mâna comunicar a comunica
la noticia ştirea, vestea estrechar a strânge
el problema problema enseñar a arăta
el regalo cadoul explicar a explica
el viaje voiajul llevar a (a)duce

A2 APLICAŢIE
1. Tienes tu íibro. ¿Me io enseñas?
2. - Sí, te lo enseño.
3. Tienes las cartas. ¿Nos las enseñas?
4. - Sí, os las enseño.
5. ¿Nos llevas el regalo?
6. - Sí, os lo llevo.
7. ¿Me estrechas la mano?
8. - Sí, te la estrecho.
9. Este problema, ¿me lo explicas?
10. - Sí, te lo explico.
11. Este viaje, ¿me lo aconsejas?
12. - Sí, te lo aconsejo.
13. Esta noticia, ¿nos la comunicas?
14. - Sí, os la comunico.
15. Estos aparatos, ¿nos los lleváis?
16. - Sí, os los llevamos.

126
m M i-o e x p lic a ţi d u m n e a v o a s tră ?
A3 OBSERVAŢII
■ Când există două pronume cu funcţia de complement
consecutive, ordinea in spaniolă este totdeauna:
complement indirect + complement direct.
a Nu uitaţi: pronumele cu funcţia de complement indirect sunt:
me, te, le, nos, os, Ies.
Pronumele cu funcţia de complement direct sunt:
me, te, le, lo, la, nos, os, los, las.
■ Nu uitaţi: în Spania, forma pronumelui cu funcţia de
complement direct le este folosită în general în locul lui Io,
atunci când este vorba de o persoană de sex masculin. în
schimb, forma normală pentru persoana a 11l-a masculin plural
este totdeauna los.
H Nu uitaţi: pronumele personale se aşază înaintea verbului, cu
excepţia situaţiilor când există encliză cu infinitivul (prepararse,
a se pregăti), cu gerunziul (preparándose, pregătindu-se) şi cu
imperativul afirmativ (vezi pag. 229).

A4 TRADUCERE_____________________________________
1. Ai cartea ta. Mi-o arăţi?
2. - Da, ţi-o arăt.
3. Ai scrisorile. Ni le arăţi?
4. - Da, vi (V.P.) le arăt.
5. Ne aduci cadoul?
6. - Da, vi-l (V.P.) aduc.
7. îmi strângi mâna?
8. - Da, ţi-o strâng.
9. Această problemă, mi-o explici?
10. - Da, ţi-o explic.
11. Acest voiaj, mi-l recomanzi?
12. - Da, ţi-l recomand.
13. Această ştire, ne-o comunici?
14. - Da, v-o (V.P.) comunic.
15. Aceste aparate, ni le aduceţi?
16. - Da, vi (V.P.) le aducem.

127
m Se Io explico a Ud
B1 PREZENTARE
• Folosirea a două pronume complement consecutive (II)
în spaniolă, ordinea este totdeauna: indirectul + directul

Singular 3: (fe):' -> se - + le, io, la, los, las


Piu ral 3: (Ies) -> se -

le explico (a Juan) îi explic (indirect)


+ Io explico (el problema) o explic (direct)

se (le -> se) Io explico i-o explic


la bicicleta bicicleta el paquete pachetul
la corbata cravata cambiar a schimba
el dinero banii prestar a împrumuta
la explicación explicaţia recordar (ue) a aminti
el marido soţul regalar a oferi

B2 APLICAŢIE
1. ¿Me explica Ud el problema? - Se lo explico (a Ud).
2. ¿Nos explica Ud el problema? - Se lo explico (a Uds).
3. ¿Lo explica Ud a Jaime? - Se lo explico (a él).
4. ¿Lo explica Ud a Rosita? - Se lo explico (a ella).
5. ¿Y a sus hijos? - Se lo explico (a ellos).
6. ¿Y a sus hijas? - Se lo explico (a ellas).
7. ¿Enseña Ud esta corbata a su marido? - Se la enseño
(a él).
8. ¿Cambia Ud dinero a los turistas? - Se lo cambio (a
ellos).
9. ¿Me presta Ud su bicicleta? - Se la presto (a Ud).
10. ¿Nos regala Ud estos libros? - Se los regalo (a Uds).
11. ¿Le mandamos este paquete? - Se lo mandamos (a él).
12. ¿Nos recuerdan Uds las explicaciones? - Se las
recordamos (a Uds).
13. ¿Mandamos este regalo a Ana? - Se lo mandamos (a
ella).

128
20 V-o explic
B3 OBSERVAŢII
■ Când două pronume complement consecutive încep cu
litera I, primul, care este totdeauna indirectul le sau Ies, se
transformă în se.
■ Numai pronumele cu funcţia de complement direct le, Io, la,
los, las variază şi se plasează totdeauna după cel indirect.
■ Sensul exact al pronumelui se poate fi precizat dacă este
necesar, punând după verb formele: a el, a ella, a Ud, a ellos,
a ellas, a Uds:
a el îi arăt (lui)
a ella îi arăt (ei)
a Ud vă arăt (D.S.)
Se Io enseno
a ellos le arăt (mase.)
a ellas le arăt (fem.)
a Uds vă arăt (D.P.)

B4 TRADUCERE_________________________
1. Fmi explicaţi problema? - V-o explic.
2. Ne explicaţi problema? - V-o (D.P.) explic.
3. l-o explicaţi lui Jaime? - l-o explic (lui).
4. l-o explicaţi Rositei? - l-o explic (ei).
5. Şi fiilor dumneavoastră (D.S.)? - Le-o explic.
6. Şi fiicelor dumneavoastră (D.S.)? - Le-o explic.
7. Arătaţi această cravată soţului dv.? - l-o arăt.
8. Schimbaţi bani turiştilor? - Li-i schimb.
9. îmi împrumutaţi bicicleta dv.? - V-o împrumut.
10. Ne oferiţi aceste cărţi? - Vi (D.P.) le ofer.
11. îi trimitem acest pachet? - l-l trimitem (lui).
12. I\le amintiţi explicaţiile? - Vi (D.P.) le amintim.
13. îi trimitem acest cadou Anei? - l-l trimitem.

129
>2§ E xerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Răspundeţi folosind două pronume:
1. ¿Me aconseja Ud este viaje?
2. ¿Nos comunica Ud la noticia?
3. ¿Me explicas el problema?
4. ¿Nos enseñáis ios libros?
5. ¿Prestan Uds dinero a Julio?
6. ¿Les escriben Uds estas cartas?
B. Traduceţi:
1. Ne comunicaţi (D.P.) vestea?
- V-o comunicăm.
2. îmi arătaţi aceste pachete?
- Vi le arăt.
3. Le oferiţi aceste cărţi prietenilor dv.?
- Li le ofer.
4. îi împrumutaţi această bicicletă lui Jaime?
- l-o împrumut.
5. Le trimiteţi (D.P.) aceste cadouri părinţilor dv.?
- Li le trimitem.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
• El sobre

sello

Sr. D. Santiago Segura


Calle San Luis, 6, 4o izda
28013 MADRID
Spania

1 30
20 Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. - Se lo aconsejo (a Ud).
2. - Se la comunico (a Uds).
3. - Te lo explico.
4. - Os los enseñamos (V.P.),
5. - Se lo prestamos (a él).
6. - Se las escribimos (a ellos).
B.
1. Nos comunican Uds la noticia?
- Se la comunicamos.
2. Me enseña Ud estos paquetes?
- Se los enseño.
3. Regala Ud estos libros a sus amigos?
- Se los regalo.
4. Presta Ud esta bicicleta a Jaime?
- Se la presto.
5. Mandan Uds estos regalos a sus padres?
- Se los mandamos.

C4 TRADUCERE Şl OBSERVAŢII
el sobre plicul la avenida bulevardul
el sello timbrul la piaza piaţa
la dirección adresa el paseo plimbarea
las señas adresa nombre (de pila) prenume
la calle strada el apellido nume de familie

Prescurtări: calle = c/
Sr. D. = Señor Don izda = izquierda-(stânga)
Sra. Da. = Señora Doña deha = derecha (dreapta)
■ Don şi Doña se folosesc numai înaintea prenumelui.
■ Numărul străzii şi uneori cel al etajului sunt indicate după numele
străzii.
■ în Spania, numele localităţii este precedat de codul poştal,
el código postal.

131
21 No siento nada
A1 PREZENTARE
• Verbe de tipul lui sentir: indicativ prezent
sentir a simţi, a regreta, a auzi
siento sfmt
sientes simp
siente simte
sentimos simţim
sentís simţiţi
sienten stmt

el hambre foamea dormir a dormi


el mar marea mentir a minţi
el olor mirosul morir a muri
la pena durerea preferir a prefera
el viento vântul referirse a se referi
advertir a preveni lo de chestiunea,
divertirse a se distra povestea de

A2 APLICAŢIE______________________________________
1. ¿Sientes el olor del mar? - No, no siento nada.
2. ¿Sienten Uds mucha pena? - Sí, sentimos mucha pena.
3. ¿Siente Ud que ella beba? - ¡ Claro que lo siento!
4. ¿Sientes el viento? - Sí, lo siento.
5. Te advierto que no quiero nada.
6. No te diviertes, ¿verdad? - No, no me divierto.
7. ¿Por qué me mientes? - Pero, no te miento.
8. ¿Prefieres que él se quede? - Sí, lo prefiero.
9. ¿A qué te refieres? - Me refiero a lo de ayer.
10. Te mueres de hambre, ¿no? - Sí, me muero de hambre.
11. ¿Duermes mucho? - Sí, duermo mucho.
12. Os advierto que prefiero divertirme.
13. Nunca miento. Prefiero callarme.

132
Nu simt nimic
A3 OBSERVAŢII
■ Verbele de tipul lui sentir (Compendiu de gramatică, 19)
diftonghează la indicativ prezent, adică ultima vocală din
rădăcină, ~e, devine -ie la formele pentru persoanele I, a ll-a, a
lll-a singular şi a lll-a plural:
sentir: -ie -ie -ie -e ~e -ie
morir şi dormir se conjugă similar cu sentir:
dormir: ~ue -ue ~ue -o -o ~ue
■ Nu uitaţi: olor: cuvintele spaniole terminate în -o r sunt
masculine, cu excepţia lui fior şi labor.
■ Io de: expresie comodă şi care se referă la ceva care este
cunoscut interlocutorului: chestiunea, problema, povestea
de / din etc..
Habia de io de ia carta.
Vorbeşte de povestea din scrisoare.
■ Atenţie la diversele sensuri ale lui sentir: a simţi, a resimţi, a
regreta, a auzi.

A4 TRADUCERE___________________________________
1. Simţi mirosul mării? - Nu, nu simt nimic.
2. Resimţiţi (D.P.) multă durere? - Da, resimţim multă durere.
3. Regretaţi că ea bea? - Bineînţeles că o regret (regret asta)!
4. Auzi vântul? - Da, îl aud.
5. Te previn că nu vreau nimic.
6. Nu te distrezi, nu-i aşa? - Nu, nu mă distrez.
7. De ce mă minţi? - Dar nu te mint.
8. Preferi ca el să rămână? - Da, o prefer (prefer asta).
9. La ce te referi? - Mă refer la povestea de ieri.
10. Mori de foame, nu? - Da, mor de foame.
11. Dormi mult? - Da, dorm mult.
12. Vă avertizez (V.P.) că prefer să mă distrez.
13. Nu mint niciodată. Prefer să tac.

133
Siento mucho que te diviertas así
B1 PREZENTARE
• Verbe de tipul lui sentir: subjonctiv prezent
sentir a simţi, a regreta, a auzi
sienta să simt
sientas să simp
sienta să simtă
sintamos să simţim
sintáis să simţiţi
sientan să simtă

el asunto subiectul convertirse a se converti


la lluvia ploaia invertir a investi
el negocio afacerea asi astfel, aşa
la obra opera în acest fel
la sed setea ni hablar nici vorbă

f I

B2 APLICAŢIE______________________________________ j

1. Siento mucho que te diviertas así.


2 . Ella siente mucho que siempre nos refiramos a
asunto.
3. Uds prefieren que nos divirtamos sin gastar dinero.
4. Más vale que no mintamos, ¿verdad?
5. Hace falta que Uds inviertan dinero en este negocio.
6 . ¿Dormir para olvidar? No es útil que durmamos
olvidar.
7. ¿Invertir en esto? Ni hablar. No quiero que invirtáis.
8 . Es imposible que os muráis de sed, con esta lluvia.
9. Prefiero que no te refieras a esta obra.
10. Sentimos que os convirtáis tan rápidamente.
11. No quiero que os refiráis a esto.
12. No es bueno que os divirtáis siempre.
i i Regret mult că te distrezi aşa
B3 OBSERVAŢII
■ Verbele de tipul lui sentir au la subjonctiv prezent două feluri
de iregularităţi:
- vocala ~e din rădăcină devine -ie la formele pentru
persoanele I, a ll-a, a lil-a singular şi a Ill-a plural, adică
diftonghează:
-e -» -ie -ie -ie ............ -ie
- vocala -e din rădăcină devine ~i la formele pentru
persoanele I şi a ll-a plural:
*"6 —^ ... ... ... —I "*l ...
Astfel, la subjonctiv prezent, modificările ultimei vocale din
rădăcină sunt următoarele:
sentir: -ie -ie -ie ~i -i -ie
■ Similar, verbele morir şi dormir vor prezenta următoarele
modificări:
morir:
, . ~ue -ue -ue -u ~u -ue

B4 TRADUCERE____________________________________
1. Regret mult că te distrezi astfel.
2. Ea regretă mult că mereu ne referim la acest subiect.
3. Preferaţi (D.P.) să ne distrăm fără a cheltui bani.
4. Este mai bine să nu minţim, nu-i aşa?
5. Trebuie să investiţi (D.P.) bani în această afacere.
6. Să dormi pentru a uita? Nu este util să dormim pentru a uita.
7. Să investeşti în asta? Nici vorbă. Nu vreau să investiţi (V.P.).
8. Este imposibil să muriţi (V.P.) de sete, cu ploaia asta.
9. Prefer să nu te referi la această operă.
10. Regretăm că vă convertiţi (V.P.) aşa de repede.
11. Nu vreau să vă referiţi (V.P.) la asta.
12. Nu este bine să vă distraţi (V.P.) mereu.

135
21 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Conjugaţi:
la indicativ prezent la subjonctiv prezent
convertir invertir
dormir morir
B. Traduceţi: Prefer...
1. Regretaţi (V.P.)? 1. să regretaţi.
2. Investim? 2. să investim.
3. Te distrezi mult? 3. să te distrezi mult.
4. Te converteşti? 4. să te converteşti.
C. Traduceţi:
1. Mănâncă asta. Prefer să nu mori de foame.
2. Bea asta. Prefer să nu mori de sete.
3. Te previn că prefer să mă distrez,
4. Că dormiţi (V.P.) sau nu, îmi este indiferent.
5. îmi este indiferent că vă referiţi (V.P.) la această scrisoare.
6. Regret că povestea de ieri nu te distrează.

C2 INFORMAŢII PRACTICE•
• Carta para reservar una habitación
París, 8 de agosto de 19..
Distinguido Señor:
Un amigo mío que pasó una semana en su hotel, hace dos años,
me ha dado su dirección.
Confío en su recomendación y quisiera reservar una habitación
con cama de matrimonio para las noches del 14 al 15 y del 15 al
16 de este mes.
De antemano, le agradezco una respuesta rápida, que sea
afirmativa o negativa.
Le saluda atentamente,

136
Î2t | Exerciţii
C3 CHEIE
A. la indicativ prezent: convertir şi dormir
convierto, conviertes, convierte, convertimos, convertís,
convierten
duermo, duermes, duerme, dormimos, dormís, duermen
la subjonciv prezent: invertir §¡ morir
invierta, inviertas, invierta, invirtamos, invirtáis, inviertan
muera, mueras, muera, muramos, muráis, mueran
Prefiero...
1. ¿Lo sentís? 1. que lo sintáis.
2. ¿Invertimos? 2. que invirtamos.
3. ¿Te diviertes mucho? 3. que te diviertas mucho
4. ¿Te conviertes? 4. que te conviertas.
C.
1. Come esto. Prefiero que no te mueras de hambre.
2. Bebe esto. Prefiero que no te mueras de sed.
3. Te advierto que prefiero divertirme.
4. Que durmáis o no, me da igual.
5. Me da igual que os refiráis a esta carta.
6. Siento que lo de ayer no te divierta.

C4 TRADUCERE ______________________________
• Scrisoare pentru a rezerva o cameră
Paris, 8 august 19..
Stimate domn,
Un prieten de-al meu, care a petrecut o săptămână în hotelul
dv., acum doi ani, mi-a dat adresa dv.
Am încredere în recomandarea lui şi aş dori să rezerv o
cameră cu pat dublu pentru nopţile de 14 spre 15 şi 15 spre 16
ale acestei luni.
Vă mulţumesc anticipat pentru un răspuns prompt, fie afirmativ,
fie negativ.
Vă salut cu respect,

137
22 Pido la cuenta
A 1 PREZENTARE
• Verbe de tipul lui pedir: indicativ prezent
pedir a cere, a pretinde
pido cer
pides cen
pide cere
pedimos cerem
pedís cere¡í
piden cer

la cuenta socoteala, nota repetir a repeta


el queso brânza seguir a continua
despedirse de a-şi lua rămas seguir + a continua +
bun de la gerunziu conjunctiv
elegir a alege servir a servi
perseguir a urmări vestirse a se îmbrăca
reírse de a râde de una vez más o dată în plus

A2 APLICAŢIE_____________________________________
1. ¿Qué pides ahora? - Ahora pido un queso.
2. ¿Pides la cuenta? - Sí, pido la cuenta.
3. Me despido de Uds. - ¡ Cómo! ¡ Ud se despide!
4. Te repido que no me río de este señor.
5. ¿Se ríen Uds de él? - No, no nos reímos de él.
6. ¡ Cómo se viste Ud! - ¿No me visto bien?
7. ¿Siguen Uds estudiando? - Sí, seguimos estudiando.
8. ¿Para qué sirve esto? - Esto no sirve para nada.
9. ¿Cómo se elige entre los dos? ¿Que te parece?
10 . ¿Por qué me persigues siempre?
11. - ¡ Qué cuentas! No te persigo.
12. ¿Seguimos esperándolos o nos despedimos?
13. - No, Uds no se despiden. Uds siguen esperando.
14 . - Bueno, una vez más seguimos esperando. II ;
;
138
Cer nota de plată
A3 OBSERVAŢII
■ Verbele de tipul Iul pedir (Compendiu de gramatică, 19) sunt
neregulate la Indicativ prezent: ~e din rădăcină se transformă în
~i la persoanele I, a ll-a, a lll-a singular şi a lil-a plural, iar
formele pentru persoanele I şi a ll-a plural sunt regulate:
pedir: ~i ~i ~i ~e ~e ~i
■ seguir înseamnă a urma, a continua. Dar seguir + gerunziu
înseamnă a continua + conjunctiv; este una din formele
continue (estar + gerunziu, vezi Comp. de gram. 15, B 4).
seguir estudiando a continua să studiezi
■ Atenţie la modificările ortografice: verbele terminate în -guir,
cum ar fi perseguir, pierd vocala u înaintea lui o sau a:
indicativ prezent: persigo, persigues etc.
subjonctiv prezent: persiga, persigas etc.

A4 TRADUCERE___________________________________
1. Ce ceri acum? - Acum cer (un fel de) brânză.
2. Ceri nota (de plată)? - Da, cer nota.
3. îmi iau rămas bun de la dv. (D.P.). - Cum! îţi iei rămas bun!
4. îţi repet că nu râd de acest domn.
5. Râdeţi (D.P.) de el? - Nu, nu râdem de el.
6. \ Cum vă îmbrăcaţi! - Nu mă îmbrac bine?
7. Continuaţi (D.P.) să studiaţi? - Da, continuăm să studiem.
8. La ce serveşte asta? - Asta nu serveşte la nimic.
9. Cum se alege între cei doi? Ce părere ai?
10. De ce mă urmăreşti mereu?
11. - Ce spui! Nu te urmăresc.
12. Continuăm să-i aşteptăm sau plecăm?
13. - Nu, nu plecaţi (D.P.). Continuaţi să aşteptaţi.
14. - Bine, o dată în plus continuăm să aşteptăm.

139
;

WM Quiero que prosigas


B1 PREZENTARE
• Verbe de tiou lui pedir: subjonctiv prezent
impedir a împiedica
impida să împiedic
impidas să împiedici
impida să împiedice
impidamos să împiedicăm
impidáis să împiedicaţi
impidan să împiedice

los estudios studiile proseguir a urmări,


preferible preferabil a continua
concebir a concepe ahora mismo chiar acum
conseguir a obţine, así aşa, astfel
a reuşi sino que ci

B2 APLICAŢIE
1. Mi padre me impide elegir lo que quiero.
2. No concibo que te impida elegir.
3. ¿Por qué impides a tu hermana que hable?
4. No le impido nada. Que hable ella si quiere.
5. No concibo que le impidas hablar.
6. No concebimos que sigas así sin hacer nada.
7. Preferimos que prosigas tus estudios.
8. Pero, ¿qué contáis? Sigo estudiando.
9. ¡ Cómo te vistes! - Me visto como quiero.
10. ¡ No concibo que te vistas así!
11. Es preferible que me despida ahora mismo.
12. No le pido a Ud que se despida sino que espere.
13. Vuestra madre prefiere que elijáis rápidamente.

140
I U Vreau (ca tu) să continui
B3 OBSERVAŢII
■ Nu uitaţi: acción: primul c este aproape dur [k]; al doilea este
interdental (ca th din engleză).
■ Verbele de tipul lui pedir (Compendiu de gramatică, 19) sunt
neregulate la subjonctiv prezent: ~e din rădăcină se transformă
în ~i la toate persoanele:
pedir: ~i ~i ~i ~i ~i ~i
■ impedir este urmat de infinitiv, când complementul este
exprimat printr-un pronume: me impide elegir mă împiedică
să aleg; el este urmat de que şi de subjonctiv, când
complementul este exprimat printr-un substantiv: impides a tu
hermana que hable o împiedici pe sora ta să vorbească.
u pedir şi concebir sunt urmate de subjonctiv.
■ elegir: g devine j înainte de o sau a.
■ ci se traduce prin sino, dacă exprimă opoziţia dintre două
cuvinte, şi prin sino que, dacă exprimă opoziţia dintre două
propoziţii: No quiero beber sino comer.
Nu vreau să beau, ci să mănânc.
No quiero que comas sino que bebas.
Nu vreau să mănânci, ci să bei.

B4 TRADUCERE__________________________
1. Tatăl meu mă împiedică să aleg ceea ce vreau.
2. Nu concep (ca el / ea) să te împiedice să alegi.
3. De ce o împiedici pe sora ta să vorbească?
4. Nu o împiedic cu nimic. Să vorbească dacă vrea.
5. Nu concep s-o împiedici să vorbească.
6. Nu concepem să continui aşa fără să faci nimic.
7. Preferăm să-ţi continui studiile.
8. Dar, ce spui? Continuu să studiez.
9. Cum te îmbraci! - Mă îmbrac cum vreau.
10. Nu concep să te îmbraci astfel!
11. Este preferabil să plec chiar acum.
12. Nu vă cer să plecaţi, ci să rămâneţi.
13. Mama voastră preferă să alegeţi (V.P.) repede.

141
ifl
i-
.V

i i i Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi:
1. Te previn că... 5. El crede că minţim.
2. Nu mă amuzi. 6. ÍI regretaţi (D.P.).
3. Ea se îmbracă bine. 7. Ei investesc în asta.
4. Vă serviţi de asta. 8. Vă amuzaţi (D.P.).
B. Traduceţi: (singur = solo; afacerile = los negocios)
1. Prefer să-l repetaţi (D.P.) încă o dată.
2. Nu împiedic pe nimeni să aleagă ceea ce vrea.
3. Te previn că dorm totdeauna mult.
4. Să-l minţi nu serveşte la nimic, ţi-o repet.
5. Vă cer să nu vă serviţi (D.P.) singuri.
6. Nu este neapărat necesar să alegeţi (V.P.) acum.
7. Mi se pare preferabil să i-o repeţi.
8. Preferăm să investiţi (D.P.) în alte afaceri.

C2 INFORMAŢII PRACTICE____________________________
• En la estación servicio
- Haga Ud el lleno, por favor.
- Écheme treinta litros de super sin plomo.
- ¿Quiere Ud comprobar el nivel del aceite?
- ¿Quiere Ud comprobar la presión de los neumáticos?
- No funcionan los intermitentes.
- El limpiaparabrisas izquierdo no limpia. Está roto.
- ¿Puede Ud limpiarme el parabrisas?
- ¿Puede Ud limpiar también el cristal trasero, por favor?
] - Se ha atrancado el cinturón de seguridad. ¿Puede Ud
arreglarlo?
- ¿Cómo está la carretera hasta Granada?
- Cuidado, los fines de semana, hacen controles de velocidad.
- ¿Dónde están los servicios?
- Quisiera llamar por teléfono.
- ¿A cuántos kilómetros está Salamanca?

142
ü
m
Exerciţii
C3 CHEIE

A.
1. Te advierto que... 5. Él cree que mentimos.
2. No me diviertes. 6. Uds lo sienten.
3. Ella se viste bien. 7. Ellos invierten en esto.
4. Ud se sirve de esto. 8. Uds se divierten.
C.
1. Prefiero que Uds lo repitan una vez más.
2. No impido a nadie que elija lo que quiere.
3. Te advierto que duermo siempre mucho.
4. Que le mientas no sirve para nada, te lo repito.
5. Les pido que no se sirvan solos.
6. No es indispensable que elijáis ahora.
7. Me parece preferible que se lo repitas.
8. Preferimos que Uds inviertan en otros negocios.*•

C4 TRADUCERE_______________________________
• La staţia de benzină
- Faceţi plinul, vă rog.
- Puneţi-mi treizeci de litri de super fără plumb.
- Vreţi să verific nivelul uleiului?
- Vreţi să verific presiunea pneurilor?
- Nu funcţionează semnalizatoarele.
- Ştergătorul stâng nu şterge. Este rupt.
- Puteţi să-mi ştergeţi parbrizul?
- Puteţi să ştergeţi şi luneta, vă rog?
- S-a înţepenit centura de siguranţă. Puteţi s-o reparaţi?
- Cum este drumul până la Granada?
-Atenţie, în week-end-uri, (se) fac controale ale vitezei.
- Unde sunt toaletele?
- Aş vrea să telefonez.
- La câţi kilometri este Salamanca?

143
23 Hago siempre los ejercicios
A 1 PREZENTARE
• Forme neregulate ale indicativului prezent (I)
poner a pune
pongo pun ponemos punem
pones pul ponéis puneţi
pone pune ponen pun

valer a valora valgo, vales, vale, valemos, valéis, valen


hacer a face -> hago, haces, hace, hacemos, hacéis, hacen
traer a aduce -> traigo, traes, trae, traemos, traéis, traen
caer a cădea caigo, caes, cae, caemos, caéis, caen
salir a pleca, salgo, sales, sale, salimos, salís, salen
a ieşi
el café cafeaua a menudo adesea
el sombrero pălăria nunca niciodată
la tontería prostia no... más que nu... decât
esquiar a schia sólo numai
nadar a înota también şi, de asemenea

A2 APLICAŢIE______________________
1. ¿Quién se pone un sombrero? ¿Ud?
2. - Sí, me pongo un sombrero. ¿Y Uds?
3. - Nos ponemos un sombrero también.
4. - ¿Quién sale a las ocho? ¿Ud?
5. - Sí, salgo a las ocho. ¿Y Uds?
6. - Salimos a las ocho también.
7. - ¿Quién trae el café?
8. -T raig o el café.
9. - ¿Vale Ud para nadar?
10. - No, no valgo para nadar.
11. - ¿Caes a menudo cuando esquías?
12. - No, no caigo nunca cuando esquío.
13. - ¿No haces más que tonterías?
14. - Sí, sólo hago tonterías.

144
23 Fac totdeauna exerciţiile
A3 OBSERVAŢII
■ Unele verbe neregulate au terminaţia -go la persoana întâi
singular indicativ prezent, spre deosebire de celelalte persoane
ale aceluiaşi timp, ale căror terminaţii sunt regulate:
traer a aduce: traigo, traes etc.
(Verbe neregulate, pag. 274 - 283).
■ Nu uitaţi că verbul salir se termină în ~ir, deci terminaţiile sale
au un i la persoanele I şi a ll-a plural:
............. salimos, salís,
■ Formula restrictivă nu... decât se traduce în spaniolă prin no...
más que sau prin sólo.
No hace más que leer sau sólo lee.
Nu face decât să citească sau Citeşte numai.
u ponerse: a) a se aşeza
b) a-şi pune (o haină, pantofi etc.)

A4 TRADUCERE____________________________
1. Cine îşi pune o pălărie? Dumneavoastră?
2. - Da, îmi pun o pălărie. Şi dumneavoastră (D.P.)?
3. - Şi noi ne punem o pălărie.
4. - Cine pleacă la (ora) opt? Dumneavoastră?
5. - Da, plec la (ora) opt. Şi dumneavoastră (D.P.)?
6. - Şi noi plecăm la (ora) opt.
7. - Cine aduce cafeaua?
8. - Aduc cafeaua.
9. - Sunteţi bun la înot?
10. - Nu, nu sunt bun la înot (nu sunt bun înotător).
11. - Cazi adesea când schiezi?
12. - Nu, nu cad niciodată când schiez.
13. - Nu faci decât prostii?
14. - Da, fac numai prostii.

145
23 No creo que Ud los haga
B1 PREZENTARE
• Forme neregulate ale subjonctivului prezent (I)
subjonctlv prezent
poner a pune pongo -> ponga, pongas, ponga,...
valer a valora valgo valga, valgas, valga,...
salir a ieşi salgo -> salga, salgas, salga,...
hacer a face hago haga, hagas, haga,...
traer a aduce traigo -» traiga, traigas, traiga,...
caer a cădea caigo -> caiga, caigas, caiga,...

creo que + indicativ cred că + indicativ


no creo que + subjonctiv_____nu cred că + indicativ

ei ejercicio exerciţiul seguro sigur


vaier la pena a merita (osteneala) creer a crede
eţjperiodico ziarul pensar (ie) a se gândi
Ia tarde după-amiaza ponerse a a se pune la
la velocidad viteza a pesar de în ciuda
al corriente la curent siempre totdeauna

B2 APLICAŢIE_______________________________________
1. ¿Cree Ud que traen los periódicos?
2. - No, no creo que los traigan.
3. ¿Creen Uds que hago siempre mis ejercicios?
4. - No, no creemos que Ud los haga siempre.
5. ¿Piensa Ud que Roberto se pone al corriente?
6. - No, no pienso que se ponga ai corriente.
7. ¿Cree Ud que esto vale la pena?
8. - No, no creo que esto valga la pena.
9. ¿Piensan Uds que sus amigos salen esta tarde?
10. - No, no pensamos que salgan.
11. ¿Creen Uds que no caigo nunca a pesar de la velocidad?
12. - No, no creemos que Ud no caiga nunca.
13. ¿Está Ud segura de que Federico tiene el periódico?
14. - No, no estoy segura de que lo tenga.

146
23 Nu cred că Ie faceţi
B3 OBSERVAŢII
■ Terminaţiile subjonctivului sunt aceleaşi pentru verbele
regulate şi neregulate, adică ~e pentru verbele terminate în
~ar şi -a pentru verbele cu terminaţiile ~er şi -ir.
■ Iregularităţile verbelor care se termină în -go, la persoana I a
indicativului prezent, se regăsesc la toate persoanele
subjonctivului:
valgo -» valga, valgas, valga, valgamos, valgáis, valgan.
■ După verbul creer la forma negativă, se foloseşte
subjonctivul, modul care relatează fapte eventuale, căci există
o îndoială. Dar după creer folosit la afirmativ, deoarece îndoiala
dispare, se foloseşte indicativul, modul care relatează fapte
reale. Acelaşi lucru este valabil pentru pensar a se gândi,
estar seguro de que a fi sigur că etc.
No estoy seguro de que él lo crea.
Nu sunt sigur că el o crede.
Estoy seguro de que él lo cree.
Sunt sigur că el o crede.

B4 TRADUCERE__________________ __________________
1. Credeţi că aduc ziarele?
2. - Nu, nu cred că le aduc.
3. Credeţi (D.P.) că îmi fac totdeauna exerciţiile?
4. - Nu, nu credem că le faceţi totdeauna.
5. Gândiţi că Roberto se pune la curent?
6. - Nu, nu gândesc că se pune la curent.
7. Credeţi că asta merită osteneala?
8. - Nu, nu cred că asta merită osteneala.
9. Gândiţi (credeţi) (D.P.) că prietenii dv. ies aStă-seară?
10. - Nu, nu gândim că ies.
11. Credeţi (D.P.) că (eu) nu cad niciodată, în ciuda vitezei?
12. - Nu, nu credem că nu cădeţi niciodată.
13. Sunteţi sigură că Federico are ziarul?
14. - Nu, nu sunt sigură că îl are.

147
Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Răspundeţi la forma negativă:
1. ¿Quién trae el periódico? ¿Ud?
2. ¿Quién sale esta tarde? ¿Ud?
3. ¿Vale Ud para nadar?
4. ¿Hace Ud siempre sus ejercicios?
5. ¿Cae Ud a menudo cuando esquía?
6. ¿Qué se pone Ud? ¿Un sombrero?
7. ¿Cree Ud que no hago más que tonterías?
8. ¿Piensa Ud que esto vale la pena?
B. Traduceţi:
1. Vă aduc cafeaua şi ziarele.
2. Nu cad niciodată, în ciuda vitezei.
3. Nu fac decât prostii (/ Fac numai...).
4. Nu sunt bun la înot (/ înotător).
5. El crede că vă puneţi la curent.
6. El nu crede că vă puneţi Ia curent.
7. Gândiţi că el pleacă după-amiază?
8. Nu, nu cred că pleacă după-amiază.

C2 INFORMAŢII PRACTICE_________________________
• Coger un autobús
- ¿Dónde puedo coger un autobús?
- ¿Dónde está la parada de autobuses?
- ¿Qué autobús debo coger para ir al centro?
- ¿A qué hora es el autobús para el estadio?
- ¿Cada cuánto tiempo pasan los autobuses para la playa?
- ¿Me lleva directo el autobús hasta allí?
- ¿Tengo que hacer un cambio?
- ¿Cuánto es para la plaza de toros?
- Quisiera un taco de billetes.
- ¿Me puede decir cuando tengo que bajar (apearme)?
- Pare Ud en la próxima parada, por favor.

148
Exerciţii
C3 CHEIE

A.
1. - No, no traigo el periódico.
2. - No, no salgo esta tarde.
3. - No, no valgo para nadar.
4; - No, no hago nunca mis ejercicios.
5. - No, no caigo nunca cuando esquío?
6. - No, no me pongo un sombrero.
7. - No, no creo que Ud no haga más que tonterías.
8. - No, no pienso que esto valga la pena.
B.
1. Le traigo el café y los periódicos.
2. No caigo nunca a pesar de la velocidad.
3. No hago más que tonterías (Sólo hago...).
4. No valgo para nadar.
5. Él cree que Ud se pone al corriente.
6. No cree que Ud se ponga al corriente.
7. ¿Piensa Ud que él sale esta tarde?
8. No, no creo que salga esta tarde.*•

C4 TRADUCERE___________ __________________
• A lua un autobuz
- Unde pot lua un autobuz?
- Unde este staţia de autobuz?
- Ce autobuz trebuie să iau pentru a merge în centru?
- La ce oră este autobuzul pentru stadion?
- La cât timp trec autobuzele pentru plajă?
- Autobuzul mă duce direct până acolo?
- Trebuie să schimb?
- Cât este pentru arene?
- Aş dori un carnet cu bilete (tichet).
- Îmi puteţi spune când trebuie să cobor?
- Opriţi la următoarea staţie, vă rog.

149
24 Dice que viene
A1 PREZENTARE
• Forme neregulate ale indicativului prezent (II)

venir a vertí
vengo, vienes, viene, venimos, venís, vienen
decir a spune
digo, dices, dice, decimos, decís, dicen
oír aauzf
oigo, oyes, oye, oímos» oís, oyen
ver a vedea
veo, ves, ve, vemos, veis, ven

! el abuelo bunicul sordo surd


en el campo la ţară acabar de tocmai (+ trecut)
la gente lumea, oamenii desde dinspre, de la, de
el mar marea hasta până la
ei pueblo satul poco puţin
el ruido zgomotul todavía încă
el tiempo timpul ya deja

A2 APLICAŢIE__________________________________
1. Vengo de mi pueblo.
2. Acabo de ver a mis abuelos que viven en el campo.
3. ¿Qué dice Ud?
4. - Digo que estoy muy bien.
5. Se ve muy bien desde su casa.
6. - Cuando el tiempo está bueno veo hasta el mar.
7. Veo a poca gente.
8. - ¿Cómo dice Ud?
9. Soy un poco sordo y no oigo muy bien.
10. Digo que la gente no viene a verme.
11. ¿Oyes el ruido del mar? - No, no oigo nada.
12. ¿Están ya sus hermanos en casa?
13. - No, no los veo. Todavía no han venido.

150
24 Spune că vine
A3 OBSERVAŢII
■ Nu se poate şti dacă un verb este regulat sau neregulat doar
după forma infinitivului. Este nevoie de un efort de memorie.
■ De regulă, terminaţiile sunt aceleaşi ca ia verbele regulate.
■ venir se conjugă cu diftongarea ie a verbelor de tipul lui
empezar (vezi pag. 84).
■ decir se conjugă cu o alternanţă de vocale e / i în rădăcină, ca
şi verbele de tipul lui pedir (vezi pag. 138).
■ o ir: se intercalează un y între o din rădăcină şi terminaţie, la
persoanele a ll-a şl lll-a singular şi a lll-a plural.
■ Atunci când cuvântul poco este urmat de un substantiv, el este
adjectiv şi se acordă în gen şi număr, ca orice adjectiv:
veo a poca gente.
■ acabar a termina; acabar de tocmai (+ verb la trecut), pentru
a exprima trecutul apropiat.

A4 TRADUCERE ________________________
1. Vin din satul meu.
2. Tocmai mi-am văzut bunicii care locuiesc la ţară.
3. Ce spuneţi?
4. - Spun că fac (sunt) foarte bine.
5. Se vede foarte bine de la casa dumneavoastră.
6. - Când timpul este bun (frumos), văd până la mare.
7. Văd puţini oameni (puţină lume).
8. - Cum spuneţi?
9. Sunt puţin surd şi nu aud foarte bine.
10. Spun că lumea nu vine să mă vadă.
11. Auzi zgomotul mării? - Nu, nu aud nimic.
12. Fraţii dumneavoastră sunt deja acasă (la dv.)?
13. - Nu, nu-i văd. încă nu au venit.

151
24 Le digo que venga
B1 PREZENTARE
• Forme neregulate aie subjonctivului prezent (in
subjonctiv prezent
venir a veni vengo venga, vengas, venga,...
decir a spune digo diga, digas, diga,...
oír a auzl oigo -» oiga, oigas, oiga,...
ver a vedea veo vea, veas, vea, veamos,...

Ie pido que •+ subjonctiv vă cer să...


Ie ruego que + subjonctiv vă rog să...
le digo que + subjor-cv.' vă spun să... (incitare ia acţiune)
le digo que + indicativ vă spun că... (constatare)
1
¡
el alumno elevul la sonrisa zâmbetul
el consejo sfatul la verdad adevărul
la dificultad dificultatea callar (se) a tăcea
el estadio stadionul rogar a ruga
el labio buza en el futuro în viitor
la música muzica

B2 APLICAŢIE______________________________________
1. No oigo nunca los consejos.
2. - Le pido (a Ud) que los oiga.
3. Los chicos no vienen al estadio con nosotros.
4. - Les digo (a ellos) que vengan.
5. Este alumno no ve nunca las dificultades.
6. - Le pido (a él) que las vea en el futuro.
7. Este chico dice siempre la verdad.
8. Digo que este chico dice siempre la verdad.
9. - Le digo (a él) que me la diga a mí también.
10. Estos alumnos hablan y no oyen la música.
11. - Les ruego (a ellos) que callen y oigan la música.
12. Venimos siempre con la sonrisa en los labios.
13. Dice que venimos siempre con la sonrisa en los labios.
14. Nos dice que vengamos siempre con la sonrisa en ios labios.

152
spun să vină
B3 OBSERVAŢII
■ Le pido (a Ud) que venga = vă cer să veniţi. Când subiectul
verbului din propoziţia principală, aici pedir, acţionează sau
încearcă să acţioneze asupra stării sau a situaţiei subiectului
din propoziţia subordonată, aici venir, acesta din urmă se pune
la subjonctiv în spaniolă (ca şi în română, de altfel). Deci, după
un verb care exprimă un ordin sau o rugăminte, cum ar fi
pedir a cere, rogar a ruga sau decir a spune etc., în spaniolă,
ca şi în română, se foloseşte subjonctivul.
■ Atenţie la acordul verbului din propoziţia subordonată:
le digo (a Ud) que venga -» subiectul este Ud.
les digo (a Uds) que vengan -» subiectul este Uds.
■ Digo que viene spun că vine: aici verbul decir nu incită la
acţiune, ci se mărgineşte la a constata un fapt. Deci, verbul
venir rămâne la indicativ.
■ Nu uitaţi: iregularităţile care afectează persoana I singular a
indicativului prezent se regăsesc la toate persoanele
subjonctivului prezent.

B4 TRADUCERE____________________________
1. Nu aud niciodată sfaturile.
2. - Vă cer să le auziţi.
3. Copiii nu vin la stadion cu noi.
4. - Le spun să vină.
5. Acest elev nu vede niciodată dificultăţile.
6. - Îi cer să le vadă în viitor.
7. Acest copii spune totdeauna adevărul.
8. Spun că acest copil spune totdeauna adevărul.
9. - îi spun să mi-l spună şi mie.
10. Aceşti elevi vorbesc şi nu ascultă muzica.
11. - î i rog să tacă şi să asculte muzica.
12. Venim totdeauna cu zâmbetul pe buze.
13. Spune că venim totdeauna cu zâmbetul pe buze.
14. Ne spune să venim totdeauna cu zâmbetul pe buze.

153
24 [Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Răspundeţi la forma afirmativă:
1. Venimos del campo. ¿Y Ud?
2. Decimos siempre la verdad. ¿Y Ud?
3. Vemos a poca gente. ¿Y Ud?
4. No oímos el ruido de los coches. ¿Y Ud?
5. Vengo a clase con la sonrisa en los labios. ¿Y Uds?
6. Digo que no soy sordo. ¿Y Uds?
7. No oigo la música. ¿Y Uds?
8. ¿Ven Uds a menudo a mis abuelos?
B. Traduceţi:
1. Vin de la ţară, din satul meu.
2. Tocmai mi-am văzut bunicii.
3. Aud zgomotul mării.
4. Spun că timpul este bun (frumos).
5. Vă cere să nu-i vedeţi pe oamenii aceia.
6. Vă roagă să nu veniţi (D.P.) acum.
7. Vă spune să tăceţi (D.P.).
8. Spune că nu vine niciodată acasă.*•

C2 INFORMAŢII PRACTICE__________________
• En el aeropuerto
- ¿Hay algún vuelo para Canarias?
- ¿Cuándo sale el próximo avión para Las Palmas?
- ¿Hay un vuelo de conexión con Tenerife?
- Quisiera un billete para Santa Cruz, por favor.
- ¿Cuál es el número del vuelo?
- ¿Tengo que hacer transbordo?
- ¿A qué hora debo hacer la facturación?
- ¿A qué hora despega el avión?
- ¿Cuánto tiempo dura el viaje?
- ¿A qué hora llegamos?

154
2 4 Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. - Vengo del campo.
2. - Digo siempre la verdad.
3 . - Veo a poca gente.
4. - No oigo el ruido de los coches.
5. - Venimos a clase con la sonrisa en los labios.
6. - Decimos que no somos sordos.
7. - No oímos la música.
8. - Vemos a menudo a sus abuelos.
B.
1. Vengo del campo, de mi pueblo.
2. Acabo de ver a mis abuelos.
3. Oigo el ruido del mar.
4. Digo que el tiempo está bueno.
5. Le pide (a Ud) que no vea a esa gente.
6. Les ruega (a Uds) que no vengan ahora.
7. Les dice (a Uds) que callen.
8. Dice que no viene nunca a casa.•

C4 TRADUCERE___________________________
• La aeroport
- Există vreun zbor pentru Canare?
- Când pleacă primul avion pentru Las Paimas?
- Există un zbor de legătură cu Tenerife?
- Aş dori un bilet pentru Santa Cruz, vă rog.
- Care este numărul zborului?
- Trebuie să schimb avionul (să fac transbordare)?
- La ce oră trebuie să fac înregistrarea?
- La ce oră decolează avionul?
- Cât timp durează călătoria?
- La ce oră ajungem?

155
II Me voy
A1 PREZENTARE
• Forme neregulate ale indicativului prezent (HI)

ir a merge
voy, vas, va, v a m o s , vals, van
d a r a da
d o y , d a s , d a, d a m o s , dais, d a n
s a b e r a şti
sé, sabes, sabe, s a b e m o s, sabéis, saben
caber a încăpea, a-i reveni
quepo, cabes, cabe, ca b e m o s, ca b é is , cab en

el agua apa el «vaquero» jeanşii


el hijo fiul el vaso paharul
el m aletero portbagajul la u n iversid ad universitatea
la m oto motocicleta d arse prisa a se grăbi
el p aquete pachetul irse a se duce, a pleca
el retraso întârzierea llevar retraso a avea întârziere
ei traje costumul ya no + verb nu mai...
con m ucho g u sto cu multă plăcere
A2 APLICAŢIE
1. ¿Adonde va Ud ahora? - Voy a la universidad.
2. ¿Sale Ud ahora? - Sí, me voy ahora.
3. ¿Qué van Uds a ver en Toledo?
4. - Vamos a ver la Catedral.
5. ¿Sabe Ud adonde van sus hijos?
6. - No, no lo sé.
7. ¿Saben Uds si Andrés tiene una moto?
8. - No, no tiene moto sino coche.
9. ¿Me da Ud un vaso de agua, por favor?
10. - Se lo doy con mucho gusto.
11. Llevamos retraso y tenemos que darnos prisa.
12. Los paquetes no caben en el maletero de mi coche.
13. Ya no quepo en este «vaquero» (pantalón vaquero).

156
!■
25 Plec
A3 OBSERVAŢII
■ Formele de Indicativ prezent ale verbelor ir a merge, dar a
da, saber a şti, caber a încăpea, a-i reveni prezintă aspecte
foarte speciale. Este bine deci să fie studiate cu grijă.
■ Sensul general al verbului ir este a merge; irse, formă
reflexivă, înseamnă a se duce, a pleca.
m ¿d ó n d e? = unde? Dar cu un verb de mişcare, dó n d e este în
general precedat de prepoziţia a: ¿adonde v a s ? = încotro
mergi?
■ nu mai... : această formulă se redă prin ya no, care precedă
verbul sau uneori prin no... ya, care încadrează verbul. Ea
poate fi întărită prin adăugarea lui más: ya no voy, no vo y ya,
ya no vo y m ás = nu mai merg.

■ Nu uitaţi: la infinitiv, pronumele (chiar dacă sunt mai multe) se


aşază după verb şi se leagă de acesta fără liniuţă de unire:
ir + se = irse a pleca.

■ Construcţia ir a + infinitiv are valoare de viitor:


va m o s a v e r la C atedral o să vedem catedrala

A4 TRADUCERE_____________
1. Unde mergeţi acum? - Merg la universitate.
2. Plecaţi acum? - Da, mă duc (plec) acum.
3. Ce o să vedeţi (D.P.) la Toledo?
4. - O să vedem catedrala.
5. Ştiţi încotro merg fiii dumneavoastră?
6. - Nu, nu ştiu.
7. Ştiţi (D.P.) dacă Andrés are o motocicletă?
8. - Nu, nu are motocicletă, ci maşină.
9. îmi daţi un pahar cu apă, vă rog?
10. - Vi-I dau cu multă plăcere.
11. Avem întârziere şi trebuie să ne grăbim.
12. Pachetele nu încap în portbagajul maşinii mele.
13. Nu mai încap în (nu-mi mai vin) aceşti jeanşi.

157
Ü j Es posible que Ud se vaya
B1 PREZENTARE
• Forme neregulate ale subjonctivului prezent (III)
subjonctiv prezent
ir a merge voy -» vaya, vayas, vaya,...
dar a da doy -» dé, des, dé, dem os,...
saber a şti sé -> sepa, sepas, sepa, ...
caber a încăpea quepo quepa, quepas, quepa,...

es posible que + subjonctiv_____ este posibil $ă...

la estatua statuia la plata argintul


la habitación camera la silla scaunul
el hospital spitalul el viaje călătoria
el mueble mobila bastar (con) a fi suficient
la mesa masa dar un paseo a face o plimbare
la oficina biroul en seguida îndată
el partido meciul

B2 APLICAŢIE______________________________________
1. Tengo que ir a la oficina en seguida.
2. Importa que yo vaya a la oficina en seguida.
3. Me voy de vacaciones por tres semanas.
4. Es bueno que me vaya de vacaciones por tres semanas.
5. No sé el resultado del partido.
6. Es posible que Ricardo lo sepa.
7. Los muebles no caben todos en esta habitación.
8. Basta con que quepan esta mesa y las sillas.
9. - ¿Dónde está su hermana?
10. - No sé, es fácil que dé un paseo.
11. No sé de qué es esta estatua.
12. - Es posible que yo lo sepa: es de plata.
13. - ¿De quién es? - Es de mi tío.
14. - ¿Vamos al hospital mañana?
15. - Sí, hace falta que vayamos a ver a tu abuelo.

158
m Este posibil să plecaţi
B3 OBSERVAŢII
■ Am văzut deja că în spaniolă se foloseşte subjonctivul după
expresii care conţin ideea de obligaţie, cum ar fi hace falta
trebuie să etc. (pag. 111). Structurile impersonale următoare,
care exprimă şi ele ideea de obligaţie, de utilitate sau de datorie
de îndeplinit, intră în aceeaşi categorie: es facil que se poate
să; basta con que este suficient să; conviene que, es util
que, es bueno que, importa que, es importante que.
■ me voy por una semana = plec pentru o săptămână: atunci
când pentru exprimă durata, se traduce în spaniolă prin
prepoziţia por.
■ Pentru a exprima posesia sau materialul, în spaniolă se
foloseşte totdeauna verbul ser şi prepoziţia de:
Es de Juan. Este al (/a) iui Juan.
Es de oro. Este din aur.

B4 TRADUCERE____________________________
1. Trebuie să merg la birou îndată.
2. Este important să merg la birou îndată.
3. Plec în vacanţă pentru trei săptămâni.
4. Este bine că plec în vacanţă pentru trei săptămâni.
5. Nu ştiu rezultatul meciului.
6. Este posibil ca Ricardo să-l ştie.
7. Mobilele nu încap toate în această cameră.
8. Este suficient să încapă această masă şi scaunele.
9. - Unde este sora dumneavoastră?
10. - Nu ştiu, se poate să facă o plimbare.
11. Nu ştiu din ce este această statuie.
12. - Este posibil ca eu să ştiu: este din argint.
13. - A cui este? - Este a unchiului meu.
14. - Mergem la spital mâine?
15. - Da, trebuie să mergem să-l vedem pe bunicul tău.

159
^SlExercsţsi
C1 EXERCIŢII
A. Răspundeţi ia forma afirmativă:
1. ¿Se va Ud a la universidad en seguida?
2. ¿Sabe Ud dónde está la moto de Andrés?
3. ¿Me da Ud un vaso de agua mineral?
4. Ya no cabéis en esta sala. ¿Es posible?
5. Nos vamos a la oficina. ¿Es útil?
6. Sabemos el resultado. ¿Es importante?
7. Ud nos da esta estatua. ¿Es posible?
8. Vamos a dar un paseo. ¿Es bueno?
B.Traduceţi:
1. Nu ştiu încotro merg (ei) acum.
2. Mergem la Malaga pentru a vedea catedrala.
3. Masa şi scaunele nu încap în această cameră.
4. Am să fac o plimbare.
5. Este important să plecăm îndată.
6. Este suficient să ştim rezultatul meciului.
7. Este bine să-i mulţumim.
8. Este posibil ca aceste pachete să încapă în portbagajul
maşinii.

C2 INFORMAŢII PRACTICE________________________
• El turismo
- ¿Puede Ud recomendarme una buena guía de la ciudad?
- ¿Dónde está la oficina de turismo?
- ¿Qué es este edificio?
- ¿Está este museo abierto?
- ¿Cuándo abren? ¿Cuándo cierran?
- ¿Se pueden tomar (o sacar) fotografías?
- ¿Puedo comprar el catálogo?
- ¿Quién pintó este cuadro?
- Quisiéramos visitar este castillo.
- Nos gustaría alquilar un coche.

160
Exerciţii
C3 CHEIE

A.
1. - Sí, me voy a la universidad en seguida
2. - Sí, sé donde está la moto de Andrés (o - Sí, lo sé).
3. - Sí, le doy un vaso de agua mineral.
4. - Sí, es posible que ya no quepamos en esta sala.
5. - Sí, es útil que Uds se vayan a la oficina.
6. - Sí, es importante que Uds sepan el resultado.
7. - Sí, es posible que yo les dé esta estatua.
8. - Sí, es bueno que Uds vayan a dar un paseo.
B.
1. No sé adonde van ahora.
2. Vamos a Málaga para ver la catedral.
3. La mesa y las sillas no caben en esta habitación.
4. Voy a dar un paseo.
5. Importa que nos vayamos en seguida.
6. Basta con que sepamos el resultado del partido.
7. Conviene que le demos las gracias.
8. Es posible que estos paquetes quepan en el maletero del
coche.*•

C4 TRADUCERE___________________________
• Turismul
- Puteţi să-mi recomandaţi un bun ghid al oraşului?
- Unde este biroul de turism?
- Ce este acest edificiu?
- Acest muzeu este deschis?
- Când deschid? Când închid?
- Se pot face fotografii?
- Pot cumpăra catalogul?
- Cine a pictat acest tablou?
- Am vrea să vizităm acest castel.
- Ne-ar plăcea să închidem o maşină.

161
1 1 Andábamos
A1 PREZENTARE
• Forme reaulate ale indicativului ¡moerfect
andar a merge nacer | | | | : | | | | ^ | ; ||
andaba n e t geam hacía
andabas ' mergeai hacías făceai
andaba mergea hacía
andábamos mergeam hacíamos '^făceam •'
andabais mergeau hacíais făceaţi
andaban mergeau hacían făceau

la energía energia intentar a încerca


atreverse a a îndrăzni să llamar a chema, a suna
ayudar a ajuta llegar a ajunge, a soşi
dar una vuelta a face un tur lo... todo totul
entrar a intra antes înainte
existir a exista cada día în fiecare zi
ignorar a nu şti de memoria pe dinafară

A2 APLICAŢIE_______________________________________
1. Antes, Ud andaba con mucha energía. - Antes sí, pero
ahora no.
2. ¿Intentabas llamarme? - Sí, intentaba llamarte.
3. ¿Él lo ignoraba todo? - Sí, lo ignoraba todo.
4. ¿Quién nos ayudaba? - María nos ayudaba.
5. Acabábamos de llegar. Acababais de salir.
6. Ud hacía lo que quería. Antes, esto no existía.
7. ¿No te atrevías a entrar? - No, no me atrevía.
8. Ella lo sabía todo. No prometía nada.
9. Lo aprendíais todo de memoria.
10. Nunca añadía ella nada, porque no se atrevía.
11. No te atrevías a decirlo, ¿verdad?
M
12. Nos gustaba dar una vuelta cada día.
13. ¿No sabías que yo venía hoy? - No, no lo sabía.

162
H il (Noi) mergeam
A3 OBSERVAŢII
■ Imperfectul indicativului este aproape totdeauna regulat. El se
formează în felul următor:
- dacă infinitivul se termină în -ar, se adaugă rădăcinii:
-aba -abas -aba -âbamos -abais -aban
- dacă infinitivul se termină în -er sau -ir, se adaugă rădăcinii:
-ia -ras -fa -iamos -iais -ian
■ Io... todo: când todo are funcţia de complement direct, el este
anunţat, înaintea verbului, prin Io.
Lo intendaba todo.
încerca totul.
m cada dia în fiecare zi: cada este invariabil: cada ano în fiecare
an.

A4 TRADUCERE_____________________________ ____
1. înainte mergeaţi foarte energic. - înainte da, dar acum nu.
2. încercai să mă suni? - Da, încercam să te sun.
3. El nu ştia nimic? - Da, nu ştia nimic.
4. Cine ne ajuta? - Marfa ne ajuta.
5. Tocmai veniserăm. Tocmai plecaserăţi (V.P.).
6. Făceaţi ce voiaţi. înainte, aşa ceva nu exista.
7. Nu îndrăzneai să intri? - Nu, nu îndrăzneam.
8. Ea ştia totul. Nu promitea nimic.
9. învăţaţi (V.P.) totul pe dinafară.
10. Ea nu adăuga niciodată nimic, pentru că nu îndrăznea.
11. Nu îndrăzneai s-o spui, nu-i aşa?
12. Ne plăcea să facem un tur în fiecare zi.
13. Nu ştiai că eu vin azi? - Nu, nu ştiam (asta).

163
26 Era él, claro
B1 PREZENTARE
• Forme nereaulate ale indicativului imperfect
ir a merge ser a fi ver a vedea
iba mergeam era eram veía vedeam
ibas eras ... veías
iba era veía
íbamos éramos veíamos
ibais erais veíais
iban eran veían

hermano / a frate /soră dar la gana a avea chef


el oro aurul ir de a merge în
el piso apartamentul ir (a) por a merge să caute
el reloj ceasul pasar a se întâmpla
las vacaciones vacanţa claro bineînţeles
contento mulţumit excepto cu excepţia
junto, as împreună burlarse a râde,
a-şi bate joc

B2 APLICAŢIE_____________________________
1. Era él, claro, pero no podía creerlo.
2. Éramos seis y el piso era muy pequeño.
3. Era verdad que esto no era indispensable.
4. Carlos creía que nos burlábamos de él.
5. Yo no veía nada de lo que hacía ella.
6. No veíamos lo que él creía ver.
7. Todos lo veían, excepto tú. ¿Qué te pasaba?
8. Tú no veías lo que quería él.
9. Yo iba con él cuando lo pedía.
10. íbamos juntos porque éramos amigos.
11. Ibas de vacaciones cuando te daba la gana.
12. ¿Ud iba por el pan? Voy con Ud.
13. Este reloj es de oro, era de mi padre.
14. No estabas contento porque veías que me iba.

1 64
261 El era, bineînţeles
B3 OBSERVAŢII_____________________________________
■ Atenţie la accentele grafice de la formele pentru persoana I
plural ale verbelor ir şi ser şi de la toate persoanele în cazul lui
ver.
■ Numai formele indicativului imperfect al verbelor ser, ir şi
ver sunt neregulate.
În consecinţă, este bine să le ştiţi pe dinafară, deoarece ele
scapă regulilor care guvernează indicativul imperfect al tuturor
celorlalte verbe.
■ ir: atenţie la diferitele prepoziţii care pot urma acestui verb:
ir a = a merge la, către
ir de = a merge în (plimbare, vacanţă etc.)
ir por (familiar: ir a por) = a merge să cauţi (/ după); prepoziţia
por aflată după un verb de mişcare trebuie tradusă astfel:
subir por a urca să cauţi (/după);
correr por a alerga să cauţi (/după).
■ ser de se foloseşte pentru a indica posesia sau materialul (vezi
pag. 159).

B4 TRADUCERE ___________________________________
1. El era, bineînţeles, dar nu puteam s-o cred.
2. Eram şase şi apartamentul era foarte mic.
3. Era adevărat că acest lucru nu era indispensabil.
4. Carlos credea că noi râdeam de el.
5. Eu nu vedeam nimic din ceea ce făcea ea.
6. (Noi) nu vedeam ceea ce el credea că vede.
7. Toţi îl vedeau, cu excepţia ta. Ce se întâmpla cu tine?
8. Tu nu vedeai ceea ce vroia el.
9. Eu mergeam cu el când cerea (asta).
10. Mergeam împreună pentru că eram prieteni.
11. Mergeai (plecai) în vacanţă când aveai chef.
12. Mergeaţi să căutaţi (/ după) pâine? Merg cu dumneavoastră.
13. Acest ceas este din aur; era al tatălui meu.
14. Nu erai mulţumit pentru că vedeai că plecam.

165
23 E x e rc iţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi: {blond = rubio)
1. (Eu) învăţam totul. 6. Nu vedeai nimic.
2. îl ştiai pe dinafară. 7. Tocmai încercaseşi.
3. Ea nu ignora nimic. 8. El venea să te caute.
4. Ele plecau în vacanţă. 9. Fiica sa era blondă.
5. Erau treizeci şi cinci. 10. Toţi eram aici.
B. Traduceţi:
1. Ea tocmai deschidea ferestrele.
2. Eram sigură că era el.
3. Ele nu ştiau nimic şi promiteau totul.
4. Ştiam foarte bine că nu era aşa.
5. Era adevărat că mergeaţi (D.P.) puţin în fiecare zi.
6. (Eu) nu ştiam niciodată când eraţi obosită.
7. De ce nu îndrăzneaţi (V.P.) să-l chemaţi?
8. Ea tocmai o spusese, dar el nu putea să ştie (asta).

C2 INFORMAŢII PRACTICE
• Situarse en el tiempo:
esta mañana
hoy esta tarde
esta noche

En el pasado:
ayer por la mañana
ayer ayer por la tarde
anoche
anteayer por la mañana
anteayer anteayer por la tarde
anteanoche
hace quince días
hace hace dos meses
hace tres años

166
26 Exerciţii
C3 CHEIE

1. Lo aprendía todo. 6. No veías nada.


2. Lo sabías de memoria. 7. Acababas de intentar.
3. Ella no ignoraba nada. 8. Venía él por ti.
4. Ellas iban de vacaciones. 9. Su hija era rubia.
5. Eran treinta y cinco. 10. Todo estábamos aquí.
B.
1. Ella estaba abriendo las ventanas.
2. Estaba yo segura de que era él.
3. Ellas no sabían nada y lo prometían todo.
• 4. Sabía yo muy bien que no era así.
5. Era verdad que Uds andaban un poco cada día.
6. Yo no sabía nunca cuando Ud estaba cansada.
7. i Por qué no os atrevíais a llamarle?
8. Ella acababa de decirlo, pero él no podía saberlo.

C4 TRADUCERE
• Ase situa în timp:
astăzi dimineaţă
astăzi astăzi după-masă
astă-seară

în trecut:
ieri dimineaţă
ieri ieri după-masă
ieri seară
alaltăieri dimineaţă
alaltăieri alaltăieri după-masă
alaltăieri seară
acum cinci zile
acum acum două luni
acum trei ani (continuarea la pag. 172)

167
127 Me callé
A 1 PREZENTARE
• Perfectul simplu al verbelor terminate în ~ar

quit ar quitar a scoate


quit e quité am scos
quit a ste quitaste ai scos
quit 6 quitó a scos
quit a mos quitamos am scos
quit a steis quitasteis aţi scos
quit a ron quitaron au scos

el chaleco vesta contestar a răspunde


el grupo grupul enterarse de a se informa despre
el pastel prăjitura explicar a explica
la salida plecarea marcharse a pleca, a se duce
solo / a singur, -ă preguntar a întreba
comprobar a verifica probar a gusta, a încerca
callarse a tăcea ¿verdad? nu-i aşa?

A2 APLICAŢIE___________________________________
1. ¿Te quitaste el chaleco? - Sí, me lo quité.
2. ¿Se marchó Ud solo? - No, me marché con Enrique.
3. ¿No se lo explicaron ellos? - No nos lo explicaron.
4. ¿Qué preguntó Ud? - Pregunté si estaba ella.
5. Y, ¿qué contestaron? - Contestaron que no estaba.
6. ¿Probasteis este pastel? - Sí, lo probamos.
7. Y, ¿os gustó? - No, no nos gustó mucho.
8. ¿Comprobaste que era él? - Sí, lo comprobé.
9. ¿Se enteró Ud de su salida? - No, no me enteré.
10. ¡No sé por qué Ud no se enteró!
11. No me enteré porque no estaba.
12. Se calló Ud, ¿verdad? - Sí, me callé y ahora lo siento.

168
27 Am tăcut
A3 OBSERVAŢII
■ Perfectul simplu al verbelor regulate al căror infinitiv se termină
în ~ar se formează în felul următor:
radical + ~e ~aste ~o ~amos ~asteis ~aron
■ Perfectul simplu este foarte frecvent folosit în spaniola
modernă, în timp româna l-a eliminat din limba vorbită; de
aceea el este tradus în acest manual prin perfectul compus.
Spaniola foloseşte perfectul simplu ori de câte ori acţiunea
exprimată de verb se petrece într-o unitate temporală - ziua,
săptămâna, luna, anul etc. - încheiată, care aparţine trecutului:
ieri, alaltăieri, săptămâna trecută, luna trecută etc., l-am văzut
pe prietenul tău = ayer, anteayer, la semana pasada, el mes
pasado etc., vi a tu amigo.
■ quitarse el chaleco a-şi scoate vesta: ca şi în română,
qultarse a-şi scoate este varianta reflexivă a verbului quitar
a scoate:
Me quito el chaleco. Îmi scot vesta.
■ enterarse de a se informa despre; a fi informat, a şti; a afla (o
veste).

A4 TRADUCERE________________________________ _
1. Ţi-ai scos vesta? - Da, mi-am scos-o.
2. Aţi plecat singur? - Nu, am plecat cu Enrique.
3. Nu v-au explicat-o ei? - Nu ne-au explicat-o.
4. Ce aţi întrebat? - Am întrebat dacă ea era (acolo).
5. Şi ce au răspuns? - Au răspuns că nu era.
6. Aţi gustat (V.P.) această prăjitură? - Da, am gustat-o.
7. Şi v-a plăcut? - Nu, nu ne-a plăcut prea mult.
8. Ai verificat că era el? - Da, am verificat-o.
9. Aţi fost informat de plecarea sa? - Nu, n-am fost informat.
10. Nu ştiu de ce nu v-aţi informat!
11. Nu m-am informat pentru că nu eram (aici, acolo).
12. Aţi tăcut, nu-i aşa? - Da, am tăcut şi acum o regret.

169
m ¿Cuándo volvió Ud?
B1 PREZENTARE
• Perfectul simolu al verbelor terminate în ~er si ~ir

volver a se întoarce recibir a primi


volví m-am întors recibí prim&B
volviste te-ai întors recibiste ai primit
volvió s-a întors recibió a primit
volvimos ne-ani întors recibimos am primit
volvisteis \i-ah întors recibisteis ap primit
volvieron s-au Tr-tcrs recibíes on au primit

decidir a hotărî permitir a permite


\\ despedir a alunga, a concedia prohibir a interzice
i'C encontrar a gási, a întâlni al contrario dimpotrivă
volver a encontrar a regăsi con mucho gusto
insistir a insista cu multă plăcere
v ë , llover a ploua durante în timpul
fi- ' perder el tiempo tampoco nici
h • a-§¡ pierde timpul todavía încă

ï||f
igMll
B2 APLICAŢIE_______________________________________
1. ¿Cuándo volvió U d ? - Volví anoche.
2. ¿Volviste a encontrarle? - No, no volví a encontrarle.
i 3. ¿Caíste? - Yo no, pero él sí, cayó.
í
4. Llovió durante todo el día. Y llovió muchísimo.
5. Ayer, ¿perdió Ud el tiempo? - No, al contrario, no lo
perdí.
6. ¿La recibió Ud? - Sí, la recibí con mucho gusto.
7. ¿Por qué insististeis tanto? - Pero, ; no insistimos!
8. ¿Le permitieron Uds entrar? - No, no se lo permitimos.
9. ¿Decidió Ud despedirle?-Todavía no.
10. No decidí nada y no le prohibí nada tampoco.
11. No, no lo decidí porque no lo podía decidir.
12. Volvieron a verme anteanoche.

170
11 Când v-aţi întors?
B3 OBSERVAŢII
■ Perfectul simplu al verbelor regulate al căror infinitiv se termină
în ~er sau -ir se formează în felul următor:
radical + ~i -iste -ió -irnos -isteis -ieron
■ La persoana a lll-a singular şi plural, verbele a căror rădăcină
se termină într-o vocală primesc y în loc de i:
le - ió -> leyó ca - ieron cayeron
■ Atenţie, deci, la formele perfectului simplu: singurul element -
cu excepţia rădăcinii - care deosebeşte formele verbelor
terminate în -ar de cele ale verbelor terminate în ~er sau -ir
este vocala sau grupul de vocale din terminaţie:
radical + ~é -a(ste) -ó -a(mos) -a(steis) -a(ron)
radical + ~í -i(ste) -ió -i(mos) -i(steis) -ie(ron)
■ permitir şi prohibir sunt urmate de infinitiv, când
complementul este exprimat printr-un pronume: le prohibí salir
i-am interzis să plece. Ele sunt urmate de subjonctiv, când
complementul este exprimat printr-un substantiv: Prohíbo a mi
hermano que salga. îi interzic fratelui meu să plece.
■ decidir este urmat de infinitiv în spaniolă şi de conjunctiv în
română: Decidí corner. Am hotărât să mănânc.

B4 TRADUCERE__________________________________
1. Când v-aţi întors? - M-am întors ieri seară.
2. L-ai regăsit? - Nu, nu l-am regăsit.
3. Ai căzut? - Eu nu, dar el da, a căzut.
4. A plouat toată ziua. Şi a plouat foarte mult.
5. Ieri aţi pierdut timpul? - Nu, dimpotrivă, nu l-am pierdut.
6. Aţi primit-o? - Da, am primit-o cu multă plăcere.
7. De ce aţi insistat (V.P.) atât? - Dar nu am insistat!
8. l-aţi permis (D.P.) să intre? - Nu, nu i-am permis (asta).
9. Aţi hotărât să-l concediaţi? - Nu încă.
10. Nu am hotărât nimic şi nici nu i-am interzis nimic.
11. Nu, nu am hotărât asta pentru că nu puteam s-o hotărăsc.
12. S-au întors să mă vadă alaltăieri seară.

171
m Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi:
1. Azi am insistat. 7. Ieri am insistat.
2. Azi nu am promis nimic. 8. Ie ri...
3. Azi l-am gustat. 9. Ie ri...
4. Azi nu ai răspuns nimic. 10. Ie ri...
5. Azi s-a informat. 11. Ie ri...
6. Azi (noi) am hotărât. 12. Ie ri...
Traduceţi: (către = hacia)
1. Ieri Ja ce oră te-ai întors? - Nu-mi amintesc, am sosit
către (orele) şase, cred.
2. (Noi) am mâncat totul alaltăieri seară.
3. L-am sunat ieri dimineaţă: era bine.
4. (Noi) i-am interzis asta acum cincisprezece zile.
5. L-am întrebat asta alaltăieri după-masă, dar nu a răspuns
nimic.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
• Situarse en el tiempo:
esta mañana
hoy esta tarde
esta noche
mañana por la mañana
mañana mañana por la tarde
mañana por la noche
pasado mañana por la mañana
pasado mañana pasado mañana por la tarde
pasado mañana por la noche
dentro de quince días
dentro de dentro de dos meses
dentro de tres años

172
27 Exerciţii
C3 CHEIE

A.
1. Hoy, he insistido. 7. Ayer, insistí.
2. Hoy, no he prometido nada. 8. Ayer, no prometí nada.
3. Hoy, lo he probado. 9. Ayer, lo probé.
4. Hoy, no has contestado 10. Ayer, no contestaste
nada. nada.
5. Hoy, se ha enterado. 11. Ayer, se enteró.
6. Hoy, hemos decidido. 12. Ayer, decidimos.
B.
1. Ayer, a qué hora volviste? - No recuerdo, llegué hacia las
seis, creo.
2. Lo comimos todo anteanoche.
3. Le llamé ayer por la mañana: estaba bien.
4. Se lo prohibimos hace quince días.
5. Se lo pregunté anteayer por la tarde, pero no contestó
nada.

C4 TRADUCERE•

• A se situa în timp (continuare):


astăzi dimineaţă
astăzi astăzi după-masă
astă-seară
mâine dimineaţă
mâine mâine după-masă
mâine seară
poimâine dimineaţă
poimâine poimâine după-masă
poimâine seară
peste cinci zile
peste peste două luni
peste trei ani

173
No querías que el se acercara
A1 PREZENTARE
® Verbele terminate în ~ar: subjonctivul imperfect
llenar a umple

llenaron -» llenara llenase $ă umplu


llenaras llenases să umpli
llenara llenase să umple
ííenlramo s llenásemos să umplem
llenarais llenaseis să umptep
llenaran llenasen să umple

el accidente accidentul preferible preferabil


el arte arta acercarse a a se apropia de '
el atasco ambuteiajul desear a dori
la gente lumea evitar a evita
el lugar locul interesarse por a fi interesat de
los padres părinţii marcharse a pleca
el vaso paharul presentar a prezenta
concebible de conceput (es) verdad que este adevărat că
deseable de dorit

A2 APLICAŢIE______________________________________
1. Yo no quería que él me llenara el vaso.
2. Era preferible que la presentases.
3. ¿Era concebible que esa gente no se interesara por el arte?
4. No me parecía deseable que ellas se marchasen.
5. No queríamos que os acercarais al lugar del accidente.
6. ¿Por qué no queríais que nos acercáramos?
7. Creo que no era indispensable que lo compraseis.
8. Él deseó que ayudaras a tus padres.
9. Los ayudé. Y no era útil que me lo explicara.
10. ¿No era posible que evitases el atasco?
11. No estabas segura de que ellos se lo recordaran.
12. ¿Verdad que él no quería que tú lo aceptases?
13. Sí, es verdad. Él no quería que yo aceptase.

174
Nu voiai ca el să se apropie
A3 OBSERVAŢII
■ în spaniolă, există două forme ale subjonctivului imperfect:
ambele provin din persoana a lll-a piural a perfectului simplu
şi sunt echivalente (Compendiu de gramatică 16). Prima dintre
ele este poate ceva mai frecventă. Este bine să cunoaştem
cele două forme, căci ele sunt folosite constant, chiar şi în
limbajul cel mai popular; acest timp se traduce în română prin
conjunctivul prezent.
■ la gente se traduce prin lumea, oamenii.
■ Atenţie la concordanţa timpurilor (vezi pag. 192 şi 194).
■ acercarse a a se apropia de. Atenţie la prepoziţia spaniolă
cerută de ideea de mişcare a verbului.
■ los padres înseamnă părinţii, adică mama şi tatăl,
la singular: el padre tatăl.

A4 TRADUCERE__________________________________
1. Eu nu voiam ca el să-mi umple paharul.
2. Era preferabil s-o prezinţi.
3. Era de conceput ca acea lume să nu fie interesată de artă?
4. Nu mi se părea de dorit ca ele să plece.
5. Nu voiam să vă apropiaţi (V.P.) de locul accidentului.
6. De ce nu voiaţi să ne apropiem?
7. Cred că nu era indispensabil să-l cumpăraţi (V.P.).
8. El a dorit să-ţi ajuţi părinţii.
9. l-am ajutat. Şi nu era util să-mi explice asta.
10. Nu era posibil să eviţi ambuteiajul?
11. Nu erai sigură că ei şi-l amintesc.
12. Este adevărat că el nu voia ca tu să accepţi asta?
13. Da, este adevărat. El nu vroia ca eu să accept.

175
28 Quería que no perdiese el tiempo
B1 PREZENTARE
• Verbele terminate în ~er si -ir: subjonctivul imperfect
unir a uni

unieron -» uniera uniese să unesc


unieras unieses să uneşti ■
Uniera uniese să unească
uniéramos uniésemos să unim
unierais unieseis sâ uniţi
unieran uniesen să unească

la oferta oferta lamentar a regreta s


servicios prestados servicii aduse reunir a reuni
inevitable inevitabil reunirse a se reuni
aconsejar a sfătui reunirse con a se alătură
agradecer a mulţumi sorprender a surprinde
atreverse a a îndrăzni volver a ver a revedea
además în plus

B2 APLICAŢIE _________________________________
1. Querían que nos reuniéramos.
2. Ud les escribió que se reuniesen con nosotros mañana.
3. Era preferible que los recibiéramos.
4. Era inevitable que tu hermano insistiese.
5. No me sorprendió que se atreviera a insistir.
6. No concebía él que no decidierais nada.
7. Lamentaba él que no aceptaras su oferta.
8. Era indispensable que le agradeciésemos los servicios
prestados.
9. ¿Prohibiste a Antonio que volviera a verme?
10. No, sólo quería que no perdiese el tiempo.
11. Y además le aconsejaste que no me escribiera.
12. No era posible que lo aceptara sin decir nada.

176
* Voiam să nu piardă timpul
B3 OBSERVAŢII
■ Ca şi verbele terminate în ~ar, cele în ~er şi în ~ir au două
forme de subjonctiv imperfect: acestea provin de la persoana a
lll-a plural a perfectului simplu şi sunt echivalente.
■ Este bine să nu uităm deci această formă de persoana a lll-a
plural a perfectului simplu, care determină subjonctivul
imperfect.
-ara -aras -ara -éramos -arais -aran
llenar -aron
-ase -ases -ase -ásemos -aseis -asen
ver iera -ieras -iera -¡éramos -ierais -ieran
unir ieron -
¡ese ~ieses -iese -iésemos -ieseis -iesen

■ agradecer: atenţie la construcţia acestui verb care nu primeşte


prepoziţie:
te agradezco este servicio
îţi mulţumesc pentru acest serviciu

B4 TRADUCERE_______________________________
1. Voiau să ne reunim.
2. Le-aţi scris să ni se alăture mâine.
3. Era preferabil să-i primim.
4. Era inevitabil ca fratele tău să insiste.
5. Nu m-a surprins că îndrăznea să insiste.
6. El nu concepea să nu hotărâţi (V.P.) nimic.
7. El regreta că nu accepţi oferta lui.
8. Era indispensabil să-i mulţumim pentru serviciile aduse.
9. l-ai interzis lui Antonio să mă revadă?
10. Nu, voiam numai să nu piardă timpul.
11. Şi în plus l-ai sfătuit să nu-mi scrie.
12. Nu era posibil să accepte asta fără să spună nimic.

177
28 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Conjugaţi la subjonctivul imperfect:
forma în -ra: gastar a cheltui
forma în ~se: subir a urca
B. Traduceţi: (a admite = admitir)
1. Ei au ascultat: trebuia să îndrăzneşti şi tu,
2. Nu era indispensabil să-l ajuţi, cred.
3. Nu mi-a plăcut că ai râs de el.
4. Niciodată nu l-am sfătuit să accepte asta.
5. Nu mi s-a părut de dorit să vă alăturaţi lui.
6. Regreta că nu eşti interesat de artă.
7. Era preferabil să se reunească fără noi.
8. El regreta mult că te îngrijorezi atât şi că te oboseşti astfel.
9. Voi nu admiteaţi să mâncăm toţi împreună. Mă întreb de ce.

C2 INFORMAŢII PRACTICE____________________________
• En la aduana
- Por favor, señor, ¿algo que declarar?
- No, señor, nada. Vuelvo de vacaciones.
- ¿De quién es esta maleta?
- Es mía.
- ¡ Bueno! ¿Quiere Ud abrirla?
- Sí, claro, con gusto.
- Haga el favor de abrir el maletero de su coche.
- Por persona de más de quince años de edad, no se permiten
más que:
doscientos pitillos (o cigarrillos)
o cincuenta puros
o doscientos cincueta gramos de tabaco de fumar
dos litros de vino
- Tenga en cuenta que no es un derecho, sino una tolerancia.
- ¡ Cuidado! Está terminantemente prohibido pasar anís!

17«
2 8 1Exerciţii
C3 CHEIE
A.
gastara gastaras gastara gastáramos gastarais gastaran
subiese subieses subiese subiésemos subieseis subiesen

1. Ellos obedecieron: hacía falta que te atrevieras tú también.


2. No era indispensable que le ayudaras, creo.
3. No me gustó que te burlaras de él.
4. Nunca le aconsejé que aceptase esto.
5. No me pareció deseable que Ud se reuniera con él.
6. Lamentaba que no te interesaras por el arte.
7. Era preferible que se reunieran sin nosotros.
8. Sentía él mucho que te inquietaras tanto y que te cansaras
así.
9. Vosotros no admitíais que comiésemos todos juntos. Me
pregunto por qué.

C4 TRADUCERE•
• La vamă
- Vă rog, domnule, ceva de declarat?
- Nu, domnule, nimic. Mă întorc din vacanţă.
- A cui este această valiză?
- Este a mea.
- Bine! Vreţi s-o deschideţi?
- Da, bineînţeles, cu plăcere.
- Vă rog să deschideţi portbagajul maşinii dumneavoastră.
- Pentru o persoană de peste 15 ani, nu se permit mai mult de:
200 de ţigări
sau 50 de trabucuri
sau 250 de grame de tutun de pipă
doi litri de vin
- Ţineţi cont că nu este un drept ci o permisiune.
- Atenţie! Este strict interzis să treceţi rachiu de anason.

17Q
29 Compraré este libro
A 1 PREZENTARE
• Viitorul verbelor regulate
r r
infinitiv + •«*0 S ~á -emos -eis -an

hablar + ~é -» hablaré voi vorbi


beber ~ás -> beberás vei bea
vivir + -á -» vivirá va trăi
cantar + -emos -» cantaremos vom cânta
comer + ~éis -» comeréis veţi mânca
pedir + ~án -» pedirán vor cere

el cigarrillo ţigara luego după aceea


la conferencia conferinţa apagar a stinge
la cuenta nota (de plată) asistir a asista
la luz lumina bailar a dansa
la novela romanul comprar a cumpăra
el puro trabucul encender a aprinde
después apoi, pe urmă pagar a plăti

A 2 APLICAŢIE
1. Fumo un cigarrillo. Fumaré un cigarrillo.
2. Compras la novela. Comprarás la novela.
3. Apaga la luz. Apagará la luz.
4. Encendemos los puros. Encenderemos los puros.
5. Pagáis la cuenta. Pagaréis la cuenta.
6. Asisten a la conferencia. Asistirán a la conferencia.
7. ¿Enciende Ud este puro? - Lo encenderé después.
8. ¿Apagas la luz? - La apagaré luego (más tarde).
9. ¿Compras esta novela? - La compraré mañana.
10. ¿Bailan Uds hoy? - Sí, bailaremos esta noche.
11. ¿Ya han pagado los clientes? - No, pagarán mañana.
12. ¿Ya has escrito la carta? - No, la escribiré luego.
13. ¿Qué hora será? - Serán las cinco.
14. ¿Dónde estará Miguel ahora?
15. - Estará leyendo una novela en el jardín.

180
29 Voi cumpăra această carte
A3 OBSERVAŢII
■ In spaniolă, viitorul verbelor regulate este de fapt un timp
format din infinitivul verbului de conjugat, urmat de indicativul
prezent al auxiliarului a avea haber. în formele de viitor acest
auxiliar apare fără h, iar forma pt. pers. a li-a pl. este redusă:
(h)á (h)ás (h)á (h)emos (hab)éis (h)án
Aceste terminaţii sunt aceleaşi pentru toate verbele, regulate
sau neregulate. Toate au câte un accent grafic, cu excepţia
persoanei I plural.
■ Viitorul în spaniolă poate exprima prin ei însuşi ideea de
presupunere, de probabilitate în legătură cu fapte privite din
prezent:
no viene, estará enfermo nu vine, trebuie să fie bolnav
u ¿Qué? ce, ¿Dónde? unde. Nu uitaţi accentul grafic la cuvintele
interogative.
■ La gerunziu, i din -iendo devine y atunci când rădăcina
verbului se termină într-o vocală: leer: le~iendo -» leyendo.

A4 TRADUCERE______________________________
1. Fumez o ţigară. Voi fuma o ţigară.
2. Cumperi romanul. Vei cumpăra romanul.
3. (El) stinge lumina. Va stinge lumina.
4. Aprindem trabucurile. Vom aprinde trabucurile.
5. Plătiţi nota. Veţi plăti nota.
6. (Ei) asistă la conferinţă. Vor asista la conferinţă.
7. Aprindeţi acest trabuc? - îl voi aprinde pe urmă.
8. Stingi lumina? - O voi stinge după aceea (mai târziu).
9. Cumperi acest roman? - îl voi cumpăra mâine.
10. Dansaţi (D.P.) azi? - Da, vom dansa astă-seară.
11. Au plătit deja clienţii? - Nu, vor plăti mâine.
12. Ai scris deja scrisoarea? - Nu, o voi scrie după aceea.
13. Ce oră să fie? - Trebuie să fie cinci.
14. Unde să fie Miguel acum?
15. - Trebuie să citească un roman în grădină.

181
29 ¿Lo compraría Ud?
B1 PREZENTARE
• Condiţionalul verbelor regulate

infinitiv -ia -ias -ia -iamos —ia is —ian

comprar + -ia — ^ compraría aş cumpăra


vender + -ias — ^ venderías ai vinde
abrir + - ia ->• abriría ar deschide
cerrar + -iamos cerraríamos am închide
volver + -iais volveríais aţi reveni
recibir + -ian —^ recibirían ar primi

la cumbre vârful admitir a admite


el dinero banii esconder a ascunde
las joyas bijuteriile fumar a fuma
la máquina maşina parecer a (a)părea
el permiso permisiunea pedir acere
la solución soluţia subir a urca
aceptar a accepta utilizar a folosi
!\
B2 APLICAŢIE
1. Pido permiso. Pediría permiso.
2. Aceptas el dinero. Aceptarías el dinero.
3. Admite la solución. Admitiría la solución.
4. Utilizamos la máquina. Utilizaríamos la máquina.
5. Subís a (a cumbre. Subiríais a la cumbre.
6. Esconden las joyas. Esconderían las joyas.
7. Joaquín fuma. Yo no fumaría.
8. Parece que lo acepta. ¿Lo aceptaría Ud?
9. Admito esta solución. ¿La admitirías?
10. Utilizamos la máquina. ¿Ud la utilizaría?
11. Suben a la cumbre. ¿Vosotros subiríais?
12. Esconden las joyas. ¿Las esconderían Uds?
13. Estarían de vacaciones en Mallorca.
14. Nos gustaría utilizar esta máquina.

182
c u m p ă ra -o ?
B3 OBSERVAŢII
■ în spaniolă, condiţionalul verbelor regulate se formează
adăugând la infinitivul verbului de conjugat terminaţiile la
indicativul imperfect ale auxiliarului a avea haber, adică:
ia ias ia iamos iais ian
■ In spaniolă, condiţionalul se poate folosi ca modalitate de
atenuare, fie pentru a relata fapte negarantate, fie pentru a
exprima politicos o cerere:
estaría en Líbano ar putea fi în Liban
me gustaría bailar con Ud mi-ar plăcea să dansez cu dv.
Condiţionalul mai poate exprima şi probabilitatea la trecut:
Estaría yo con el jefe de ventas cuando llamaste.
Trebuie (ca eu) să fi fost cu şeful vânzărilor când ai sunat.
■ Atenţie la pronunţie: în grupul -ia, accentul pe i indică faptul
că cele două vocale fac parte din silabe diferite. Astfel, comería
se pronunţă în patru silabe distincte co~me~ri~a, sunetul i fiind
ceva mai lung.

B4 TRADUCERE_____________________________
1. Cer permisiunea. Aş cere permisiunea.
2. Accepţi banii. Ai accepta banii.
3. (Ei) admite soluţia. Ar admite soluţia.
4. Folosim maşina. Am folosi maşina.
5. Urcaţi (V.P.) în vârf. Aţi urca în vârf.
6. (Ei) ascund bijuteriile. Ar ascunde bijuteriile.
7. Joaquin fumează. Eu nu aş fuma.
8. Se pare că îl acceptă. Dv. l-aţi accepta?
9. (Eu) admit această soluţie. Ai admite-o?
10. Folosim maşina. Aţi folosi-o?
11. (Ei) urcă în vârf. Voi aţi urca?
12. (Ei) ascund bijuteriile. Dv. (D.P.) le-aţi ascunde?
13. (Ei) ar fi (sau ar trebui să fie) în vacanţă în Mallorca.
14. Ne-ar plăcea să folosim această maşină.

183
1 2 9 Exerciţii
1
C1 EXERCIŢII
I
A. Răspundeţi la viitor, folosind pronumele complement:
M
1. ¿Compras esta novela? 3. ¿Bailan Uds el tango?
2. ¿Escribe él la carta? 4. ¿Encienden ellos la luz?
1
B. Treceţi la condiţional:
i 1. Asisto a la conferencia. 4. Logramos el permiso.
.í: 2. Admites la solución. 5. Subís a la cumbre.
£ 3. Ud acepta el dinero. 6. Apagan la luz.
m
C. Traduceţi:
1. Plătiţi nota acum? - Nu, o voi plăti mâine.
2. Folosiţi (D.P.) această maşină? - Nu, o vom folosi după
aceea.
3. Ce oră să fie?
4. Mi-ar plăcea să fumez un trabuc.
5. Trebuie că (el) se ascunde în Statele Unite (los Estados
Unidos).
6. Nu am admite această întârziere.

C2 INFORMAŢII PRACTICE_____________________
• Cambiar divisas
- Por favor, ¿dónde está la oficina de cambio?
- Quisiera cambiar francos (belgas, franceses, suizos).
¿Dónde se cobran los cheques de viaje?
- En la ventanilla n° 8.
- ¿Dónde está indicada la cotización?
¿A cuánto está el cambio hoy?
- Un franco quinientos quince pesos,
- ¿Puede Ud cambiarme estos cheques de viaje?
- ¿Tiene Ud un documento de identidad?
Firme Ud aquí, por favor.
f;
184
111 Exerciţii
C3 CHEIE

1. - La compraré. 3. - Lo bailaremos.
2 . - La escribirá. 4. - La encenderán.

1. Asistiría a la conferencia. 4. Lograríamos el permiso.


2 . Admitirías la solución. 5. Subiríais a la cumbre.
3. Ud aceptaría el dinero. 6. Apagarían la luz.

1. Paga Ud la cuenta ahora? - No, la pagaré mañana.


2. Utilizan Uds esta máquina? - No, la utilizaremos luego.
3. Qué hora será?
4. Me gustaría fumar un puro.
5. Se escondería en los Estados Unidos.
6. No admitiríamos este retraso.*•

C4 TRADUCERE______________________________
• Schimb valutar
- Vă rog, unde este biroul de schimb?
- Aş vrea să schimb franci (belgieni, francezi, elveţieni).
Unde se încasează cecurile de călătorie?
- L a ghişeuln°8.
- Unde este indicat cursul de schimb?
La cât se face schimbul azi?
- Un franc cinci sute cincisprezece pesos.
- Puteţi să-mi schimbaţi aceste cecuri de călătorie?
- Aveţi un document de identitate?
Semnaţi aici, vă rog.

185
30 Lo haremos
A1 PREZENTARE
• Viitorul verbelor neregulate

1. hacer: haré harás hará haremos haréis harán


decir: diré dirás dirá diremos diréis dirán
2. venir, poner, tener, Valer, salir (rădăGină + -dr-é):
vendré ...; pondré ,„ ; tendré „4
vaí drésal dré
3. saber, caber, poder, haber, querer (râd. + -r-é):
sabré,..; cabré,..; podré..,; habré...; querré.,.

el artículo articolul poder a putea


el esfuerzo efortul poner a pune
la gente lumea proponer a propune
el proyecto proiectul querer a vrea, a-i plăcea
caber a încăpea saber a şti
decir a spune salir a Ieşi, a pleca
hacer a face valer a valora

A2 APLICAŢIE
1. Puedo venir. Podré venir.
2. Haces un esfuerzo. Harás un esfuerzo.
3. Dice que lo sabe. Dirá que lo sabe.
4. Venimos a las once. Vendremos a las once.
5. Queréis hacerlo. Querréis hacerlo.
6. Proponen sus proyectos. Propondrán sus proyectos.
7. Hay mucha gente. Habrá mucha gente.
8. Sé lo que dicen. Sabré lo que dicen.
9. ¿Has podido verle? - Podré verle el domingo.
10. ¿Tiene Ud este artículo? - Lo tendré mañana.
11. ¿Lo habéis hecho? - No, lo haremos el lunes.
12. ¿Han venido sus amigos? - Vendrán después.
13. ¿Salgo ahora? - Ud saldrá más tarde.
14. ¿Me lo dice Ud ahora? - No, se lo diré después.
15. ¿Cuánto vale eso? ¿Cuánto valdrá mañana?

186
30 0 vom face
A3 OBSERVAŢII
■ La viitor, terminaţiile sunt aceleaşi pentru toate verbele,
regulate sau neregulate.
■ Când viitorul este neregulat, numai rădăcina se schimbă:
- pentru saber, caber, poder, haber şi querer, este vorba
doar de contrageri, realizate prin dispariţia lui e de la infinitiv:
saber -» sabré.
- pentru venir, poner, tener, valer şi salir, e sau i de la infinitiv
se înlocuiesc cu d: venir -» vendré.
- hacer şi decir sunt mai neregulate şi prezintă formele haré şi
diré.
■ proponer a propune se conjugă ca şi poner. Verbele
compuse dintr-un prefix (aici pro~) şi un verb neregulat (aici
poner) se conjugă ca acesta.
■ înaintea numelui unei zile a săptămânii, articolul el
desemnează o anumită zi: viene el viernes vine vineri

A4 TRADUCERE_____________________________________
1. Pot veni. Voi putea veni.
2. Faci un efort. Vei face un efort.
3. Spune că ştie asta. Va spune că ştie asta.
4. Venim la (ora) unsprezece. Vom veni la unsprezece.
5. Vreţi (V.P.) să faceţi asta. Veţi vrea să faceţi asta.
6. îşi propun proiectele. îşi vor propune proiectele.
7. Este multă lume. Va fi multă lume.
8. Ştiu ce spun (ei). Voi şti ce spun (ei).
9. Ai putut să-l vezi? - Voi putea să-l văd duminică.
10. Aveţi acest articol? - îl voi avea mâine.
11. L-aţi făcut (V.P.)? - Nu, îl vom face luni.
12. Au venit prietenii voştri? - Vor veni după aceea.
13. Ies acum? - Veţi ieşi mai târziu.
14. Mi-o spuneţi acum? - Nu, v-o voi spune după aceea.
15. Cât valorează asta? Cât va valora mâine?

187
§1; ; Lo harían Uds?
B1 PREZENTARE

• Condiţionalul verbelor nereaulate


• Viitorul nereaulat -> Condiţionalul nereaulat

”51:
1. hacer: haré -> haría decir: diré

b.
t
haría harías haría haríamos haríelis harían
llllt iili ÍÍ|^ |;¡^ ÍÍ|Í|1 diríamos diría is dirían
2 venir. poner, tener, valer, salir (rădăcina + -dr-ía);
vendríe ... ; pondría... . tendría ...: vale r ía ...; saldría
|^[:sáN||;i caber, poder, haber, querer (răd. + ~r-ía);
sabría ... ; cabría ... ; podría habrííi.„; querría,..

la corbata cravata continuar a continua


el empleo postul, slujba convenir a conveni
el tráfico circulaţia detenerse a se opri
feo urât suponer a presupune
juntos, as împreună a pesar de în ciuda

B2 APLICAŢIE
1. Yo no lo hago. ¿Lo harías?
2. Tú no lo dices. ¿Lo diría tu padre?
3. Ud no la pone. ¿Por qué la pondría yo?
4. Nosotros no sabemos. ¿Lo sabrían Uds?
5. Vosotros no podéis. ¿Lo podrían ellos?
6. Uds no quieren. ¿Por qué querríamos nosotros?
7. Decía que lo haría el martes.
8. Quería saber cuándo vendrían Uds.
9. Yo no sabía que él se pondría esta corbata tan fea.
10. Suponía que dispondríais de diccionarios.
11. Salen juntos. Yo no saldría con él.
12. No saben cómo continuar. Yo lo sabría.
13. No se detiene a pesar del tráfico. Yo me detendría.
14. No le conviene este empleo. A mí me convendría.

1 88
Aţi face-o?
B3 OBSERVAŢII
■ La condiţional, ca şi la viitor, terminaţiile sunt aceleaşi pentru
toate verbele, regulate sau neregulate.
■ Iregularitatea de la viitor se regăseşte şi la condiţional:
diré -» diría sabremos -» sabríamos
valdrá -» valdría podrán -» podrían
■ Condiţionalul se foloseşte pentru a exprima o acţiune
viitoare (într-o subordonată), care depinde de un timp trecut
(imperfect sau perfect simplu) din principală.
■ Atenţie la verbul querer a vrea: quería (cu un r) vroia şi
querría (cu doi de r) ar vrea. El este rar folosit la condiţional,
caz în care se utilizează forma quisiera:
quisiera verla aş vrea s-o văd
■ valer a valora; valerse de a recurge la.
■ Nu uitaţi: verbele compuse pe baza verbelor neregulate (prefix
+ verb) se conjugă la fel ca acestea din urmă:
detener a opri, a aresta: detengo (prezent) detendré (viitor)
convenir a conveni: conviene (prezent) convendrá (viitor)

B4 TRADUCERE__________________________________
1. Eu nu o fac. Ai face-o?
2. Tu nu o spui. Tatăl tău ar spune-o?
3. Dumneavoastră nu o puneţi. De ce aş pune-o eu?
4. Noi nu ştim. Aţi (D.P.) şti-o dumneavoastră?
5. Voi nu puteţi. Ar putea ei asta?
6. Dumneavoastră (D.P.) nu vreţi. De ce am vrea noi?
7. Spunea că o va face marţi.
8. Voia să ştie când veţi veni (D.P.).
9. Eu nu ştiam că el îşi va pune această cravată aşa de urâtă.
10. (Eu) presupuneam că veţi dispune (V.P.) de dicţionare.
11. Pleacă împreună. Eu n-aş pleca cu el.
12. (Ei) nu ştiu cum să continue. Eu aş şti-o.
13. Nu se opreşte, în ciuda circulaţiei. Eu m-aş opri.
14. Nu-i convine acest post. Mie mi-ar conveni.
3 0 1Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Treceţi la viitor: (voinţă = voluntad)
1. Hago un esfuerzo. 4. Hay mucha gente.
2. Dices la verdad. 5. La queremos mucho.
3. Tiene la voluntad. 6. Ponen la mesa.
B. Treceţi la condiţional:
1. Lo hago. 4. Salimos ahora.
2. Lo propongo. 5. Vienen mañana.
3. Lo digo. 6. Lo pueden.
C. Traduceţi:
1. Voi spune ceea ce (Io que) ştiu. - 2. Vă veţi propune (D.P.)
proiectul. - 3. Nu ştim dacă vom putea veni. - 4. Veţi ieşi (V.P.)
pe urmă. - 5. Prietenul dumneavoastră va veni curând. - 6.
Unde să pun pantofii ăştia? - 7. Ne-ar conveni aceste
dicţionare. - 8. Aţi şti ceea ce gândesc (ei). - 9. Eu nu aş ieşi
cu o cravată aşa de urâtă. - 10. Nu ne-am opri în ciuda
circulaţiei.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
• El color
amarillo naranja
azul negro
beige oro
blanco plata
crema purpúreo
gris rojo
malva rosa
marrón verde
morado violeta
- Es azul marino. ¿Le gustaría a Ud este colorido?
- ¿No tendría Ud un matiz menos oscuro?
Quisiera un tono más claro, casi azul celeste.

190
l i Exerciţii
C3 CHEIE

A.
1. Haré un esfuerzo. 4. Habrá mucha gente.
2. Dirás la verdad. 5. La querremos mucho.
3. Tendrá la voluntad. 6. Pondrán la mesa.
B.
1. Lo haría. 4. Saldríamos ahora.
2. Lo propondría. 5. Vendrían mañana.
3. Lo diría. 6. Lo podrían.
c.
1. Diré lo que sé. - 2. Uds propondrán su proyecto. - 3. No
sabemos si podremos venir. - 4. Saldréis luego. - 5. Su amigo
vendrá pronto. - 6. ¿Dónde pondría yo estos zapatos? - 7.
Nos convendrían estos diccionarios. - 8. Sabría Ud lo que
piensan. - 9. Yo no saidría con una corbata tan fea. - 10. No
nos detendríamos a pesar del tráfico.

C4 TRADUCERE*
* Culoarea
galben portocaliu
albastru negru
bej auriu
alb argintiu
crem purpuriu
gri roşu
mov roz
maro verde
violet violet
- Este bleumarin. V-ar plăcea acest colorit?
- Nu ap avea o nuanţă mai puţin închisă?
Aş vrea un ton mai deschis, aproape azuriu.

1p1
31 Quiere que yo hable
A1 PREZENTARE
• Concordanţa timpurilor (I) •

indicativul prezent j’ -» subjonctivul prezent


indicativul viitor

siento regret... -» que no vengas


sentiré voi regreta... }
că nu vii

el banco banca colocar a plasa, a pune


el juego jocul encantar a încânta
el mecánico mecanicul llamar a chema
el puesto locul, postul llegar a sosi
la vergüenza ruşinea molestar a deranja, a jena
imprescindible indispensabil pegar a lovi
mejor mai bine, mai bun sentir a regreta, a simţi

A2 APLICAŢIE________________________________
1. Le gusta este juego. Lo siento.
2. Siento mucho que le guste este juego.
3. Le has pegado. Es una vergüenza.
4. Es una vergüenza que le hayas pegado.
5. Llamamos al mecánico. Es imprescindible.
6. Es imprescindible que llamemos al mecánico.
7. Te dan el puesto. Me encanta.
8. Me encanta que te den el puesto.
9. Ud colocará el dinero en el banco. Será mejor.
10. Será mejor que Ud coloque el dinero en el banco.
11. Si no te molesta, llegaré a las diez.
12. No me molesta que llegues a las diez.
13. Vendrán todos. Será indispensable.
14. Será indispensable que vengan todos.

192
31 Vrea ca eu să vorbesc
A3 OBSERVAŢII
■ Concordanţa timpurilor în spaniolă: folosirea indicativului
prezent sau a viitorului în principală conduce totdeauna -
dacă în secundară este necesar subjonctivul - la folosirea
subjonctivului prezent. Deci, problema cea mai importantă
este de a stabili dacă este sau nu cazul să folosim subjonctivul.
■ Indicativ sau subjonctiv? Dacă propoziţia principală este
constituită dintr-un verb care se mărgineşte să relateze sau să
anunţe un fapt real, verbul din subordonată rămâne la
indicativ. El trebuie pus la subjonctiv dacă verbul din
principală neagă sau pune la îndoială realitatea unui fapt
(no creo que nu cred că) sau dacă se referă la fapte
eventuale, a căror realizare este legată de un ordin (pedir a
cere), o interdicţie (prohibir a interzice), o obligaţie (hace
falta que trebuie să), o ipoteză (es fácil que se poate ca), o
apreciere (siento que regret că) etc.
■ me gusta este juego îmi place acest joc: revedeţi construcţia
lui gustar a-i plăcea, pag. 62.

A4 TRADUCERE_______________________
1. îi place acest joc. Regret asta.
2. Regret mult că îi place acest joc.
3. L-ai lovit. Este o ruşine.
4. Este o ruşine că l-ai lovit.
5. Chemăm mecanicul. Este indispensabil.
6. Este indispensabil să chemăm mecanicul.
7. (Ei) îţi dau postul. Mă încântă.
8. Mă încântă că (ei) îţi dau postul.
9. Veţi pune banii la bancă. Va fi mai bine.
10. Va fi mai bine să vă puneţi banii la bancă.
11. Dacă nu te deranjează, voi sosi la (ora) zece.
12. Nu mă deranjează că vii la zece.
13. Vor veni toţi. Va fi indispensabil.
14. Va fi indispensabil să vină toţi.

193
l l l Quería que yo hablara
B1 PREZENTARE
• Concordanţa timpurilor (II)

: indieatiydlxiiT perfect
perfectul sirn piu • -> subjonctivul imperfect
condiţionalul
r
sentía regretam
sentí am regretat - T-» que no llegara - -} că el nu vine
sentiría aş regreta . ca el să nu vină

la empresa întreprinderea firmar a semna


la mano mâna lavarse a se spăla
el recibo chitanţa pagar a plăti
para que pentru ca pedir a cere
sin que fără ca preocuparse a se îngrijora
aburrirse a se plictisi sentarse (ie) a se aşeza
alegrarse a se bucura trabajar a lucra

B2 APLICAŢIE
1. Quiere que yo trabaje en su empresa.
2. Quería que yo trabajara en su empresa.
3. Te dice que te sientes.
4. Te decía que te sentaras.
5. Se lo escribo a Ud para <}ue no se preocupe.
6. Se lo escribí a Ud para que no se preocupara.
7. Le hablo sin que comprenda.
8. Le hablé sin que comprendiera.
9. Me alegro de que no te aburras.
10. Me alegraría de que no te aburrieras.
11. Te pido que te laves las manos.
12. Te pediría que te lavaras las manos.
13. No pago sin que Uds me firmen un recibo.
14. No pagaría sin que Uds me firmaran un recibo.

194
31 Vroia să vorbesc
B3 OBSERVAŢII
■ Concordanţa timpurilor în spaniolă (continuare): folosirea
timpurilor trecute ale indicativului (imperfect, perfect
simplu etc.) sau a condiţionalului în principală conduce
totdeauna - dacă în secundară este necesar subjonctivul - la
folosirea subjonctivului imperfect.
■ După verbe care exprimă voinţa sau un ordin, se foloseşte
subjonctivul:
Te dice que te sientes.
îţi spune să te aşezi.
■ Folosirea subjonctivului este obligatorie după un număr de
conjuncţii spaniole, cum ar fi:
para que pentru ca
sin que fără ca
antes (de) que + subjonctiv înainte ca
a no ser que doar dacă
con tal que cu condiţia ca

B4 TRADUCERE_________________________
1. Vrea ca eu să lucrez în întreprinderea lui.
2. Vroia ca eu să lucrez în întreprinderea lui.
3. îţi spune să te aşezi.
4. îţi spunea să te aşezi.
5. Vă scriu asta pentru ca să nu vă îngrijoraţi.
6. V-am scris asta pentru ca să nu vă îngrijoraţi.
7. îi vorbesc fără ca el să înţeleagă.
8. l-am vorbit fără ca el să înţeleagă.
9. Mă bucur că nu te plictiseşti.
10. M-aş bucura să nu te plictiseşti.
11. îţi cer să te speli pe mâini.
12. Ţi-aş cere să te speli pe mâini.
13. Nu plătesc fără să-mi semnaţi (D.P.) o chitanţă.
14. N-aş plăti fără să-mi semnaţi (D.P.) o chitanţă.

1 95
I I I Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Treceţi verbul din principală la viitor:
1. Le escribo a Ud que no se preocupe.
2. Te pedimos que llegues a las cinco.
B. Treceţi verbul din principală la indicativul prezent:
1. Me alegraría de que' no te aburrieras.
2. Le pedimos a Ud que no pagara.
C. Treceţi verbul din principală la indicativul imperfect:
1. Quiero que te laves las manos.
2. Siento mucho que te aburras.
D. Treceţi verbul din principală la perfectul simplu:
1. Me alegro de que lo comprendas.
2. Les escriben a Uds que coloquen su dinero en el banco.
E. Treceţi verbul din principală la condiţional:
1. Será mejor que tú escribas la carta.
2. Le pido a Ud que llame al mecánico.
F. Traduceţi:
1. Vă cerem să semnaţi această chitanţă. - 2. Aş regreta mult
să vă placă acest joc. - 3. îi vom scrie să nu se îngrijoreze. - 4.
Mă bucur de faptul că nu te plictiseşti. - 5. Ar fi mai bine să
lucraţi în această întreprindere.*•

C2 INFORMAŢII PRACTICE__________
• Cómo es este hombre?
alto o bajo joven o viejo
gordo o delgado (flaco) fuerte o débil
guapo o feo vivo o pesado
¿Es rubio, castaño, moreno o pelirrojo?
¿Tiene el pelo (los cabellos) liso, crespo, rizado, ralo o es calvo?
Tiene ojos azules y dientes muy sanos.
Antes era barbudo y llevaba gafas.
Es muy feliz porque lleva una vida muy activa.

196
31 Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. Le escribiré a Ud que no se preocupe.
2. Te pediremos que llegues a las cinco.
B.
1. Me alegro de que no te aburras.
2. Le pedimos a Ud que no pague.

1. Quería que te lavaras las manos.


2, Sentía mucho que te aburrieras.
D.
1. Me alegré de que lo comprendieras.
2. ■ Les escribieron a Uds que colocaran su dinero en el banco.

1. Sería mejor que tú escribieras la carta.


2. Le pediría a Ud que llamara al mecánico.
F.
1. Le pedimos a Ud que firme este recibo. - 2. Sentiría mucho
que le gustara a Ud este juego. - 3. Le escribiremos que no se
preocupe. - 4. Me alegro de que no te aburras. - 5. Sería
mejor que Ud trabajara en esta empresa.

C4 TRADUCERE
Cum este acest bărbat?
înalt sau scund tânăr sau bătrân
gras sau subţire (slab) puternic sau slab (debil)
frumos sau urât vioi sau greoi
Este blond, şaten, brunet sau roşcat?
Are părul drept, creţ, ondulat, rar sau este chel?
Are ochi albaştri şi dinţi foarte sănătoşi.
înainte era bărbos şi purta ochelari.
Este foarte fericit pentru că duce o viaţă foarte activă.

197
:32 Hubo gente, tuvo suerte
A1 PREZENTARE
• Forme nereaulate ale oerfectului sirriDlu
si ale subjonctivului imoerfect (I)
haber (auxiliar) -» a avea tener
hube am avui tuve
hubiste ai avut tuviste
hubo a avut tuvo
hubimos am avut tuvimos
hubisteis ap avui tuvisteis
hubieron au avut tuvieron
hubiera hubiese să fi avut tuviera tuviese
hubieras hubieses tuvieras tuvieses
+x+ «♦>. K«-»

la discusión discuţia el trabajo munca, lucrul


la oportunidad ocazia el valor curajul
la llamada apelul imaginarse a-şi imagina
la suerte norocul nadie nimeni
el sitio locul tanto / a atât, -a
el tío unchiul en cuanto de îndată ce

A2 APLICAŢIE
1. Cuando ellas hubieron llegado, se sentaron.
2. En cuanto él hubo llegado, se sentó.
3. Hubo mucha gente y no hubo bastante sitio.
4. Sentí mucho que no hubiera sitio para todos.
5. ¡ Hubo tantas discusiones! No tuve tiempo de salir.
6. Tuviste mucha suerte, porque eras la primera.
7. ¿Tuvieron Uds la oportunidad de encontrarle?
8. No, no tuvimos ésta oportunidad y lo sentimos.
9. ¿Tuviste tiempo de escribir a tu tío?
10. No, no lo tuve. ¡ Qué le vamos a hacer!
11. ¡ Era inevitable que no hubiera nadie!
12. Ella no aceptaba que tuviésemos tanto trabajo.
13. Yo no me imaginaba que tuvieses tanto valor.
I I A fost lume, a avut noroc
A3 OBSERVAŢII
■ Haber este singurul auxiliar folosit la formarea timpurilor
compuse în spaniolă (vezi lecţia 14).
■ Haber la perfectul simplu urmat de un participiu trecut
formează perfectul anterior: hube comido. Acest timp se
foloseşte într-o subordonată temporală a cărei acţiune se
petrece înaintea ceiei din principală (vezi A2, frazele 1 şi 2).
Atenţie la forma impersonală a lui haber: hubo mucha gente
a fost (fu) multă lume.
■ tener înseamnă a avea, cu sensul de a poseda, a deţine.
■ Perfectul simplu al verbelor haber şi tener este neregulat:
- se modifică vocala din rădăcină; la persoanele I şi a IIl-a
singular, terminaţiile sunt diferite de cele ale formelor regulate.
- nu există accent grafic la persoanele I şi a IIl-a singular.
■ Cele două forme ale subjonctivului imperfect, ca şi la verbele
regulate, provin de la persoana a IIl-a plural a perfectului
simplu. Aceste două forme ale subjonctivului imperfect sunt
echivalente.
■ ¡ Qué le vamos a hacer! Asta el Ce să-i faci!

A4 TRADUCERE_____________________________________
1. Când ele au sosit, s-au aşezat.
2. De îndată ce el a sosit, s-a aşezat.
3. A fost multă lume şi nu a fost destul loc.
4. Am regretat mult că nu a fost loc pentru toţi.
5. Au fost atâtea discuţii! Nu am avut timp să ies.
6. Ai avut mult noroc, pentru că erai prima.
7. Aţi avut (D.P.) ocazia să-l întâlniţi?
8. Nu, nu am avut această ocazie şi regretăm asta.
9. Ai avut timp să-i scrii unchiului tău?
10. Nu, nu am avut (acest timp). Asta este!
11. Era inevitabil să nu fie nimeni!
12. Ea nu accepta să avem atât de mult de lucru.
13. Eu nu-mi imaginam să ai atâta curaj.

199
32 Estuvieron de acuerdo
B1 PREZENTARE
• Forme neregulate ale perfectului simplu
si ale subjonctivului imperfect (II)
ser --> a a vea <- estar
fui am test estuve
fuiste ai fos: estuviste
fue a fosi estuvo
fuimos am fost estuvimos
fuisteis aţi fost estuvisteis
fueron au fost estuvieron
fuera fuese să fi fost estuviera estuviese
fueras fueses estuvieras estuvieses

el alumno elevul fuera afară


el pánico panica estar a punto de a fi pe punctul de
primero / a primul, -a estar de acuerdo a fi de acord
tremendo îngrozitor irse a se duce, a pleca
último / a ultimul, -a

B2 APLICAŢIE______________________________ _ _______
1. ¿Fuiste un buen alumno? - Sí, lo fui.
2. Y él, ¿lo fue? - Sí, creo que lo fue también.
3. ¿Fuisteis buenos con ella? - Sí, fuimos muy buenos.
4. ¿Fueron ellos los primeros? - No, fueron los últimos.
5. ¿Fue un pánico tremendo, no? - Sí, fue tremendo.
6. ¿Cuánto tiempo estuvo él fuera? - Más de una hora.
7. ¿Estuvo Ud de acuerdo? - Sí, sí, estuve de acuerdo.
8. Estuvieron Uds a punto de irse, ¿verdad?
9. Sí, estuvimos a punto de irnos.
10. ¿Fue útil que estuvieses con él?
11. Yo quería que ella fuese la primera.
12. Yo no podía aceptar que Uds estuvieran aquí sin hacer
nada.

200
32 Au fost de acord
B3 OBSERVAŢII
■ fuera înseamnă afară sau afară din, în afară de şi nu are,
desigur, nimic în comun cu subjonctivul imperfect ai verbelor
ser sau ¡r.
■ Formele perfectului simplu al verbelor ser şi estar sunt
neregulate. Ele trebuie deci învăţate pe dinafară.
Ca şi la verbele regulate, formele subjonctivului imperfect
provin din persoana a lll-a plural a perfectului simplu.
■ bueno: adjectiv care suferă apocopa, adică pierde vocala finală
înaintea unui substantiv masculin singular:
un buen hombre un om de treabă
un hombre bueno un om generos
■ Atenţie la înţelesurile verbelor ser şi estar (vezi Compendiu de
gramatică, 15 şi lecţiile 15 şi 16).

B4 TRADUCERE____________________________ _____
1. Ai fost un elev bun? - Da, am fost.
2. Şi el, a fost? - Da, cred că şi el a fost.
3. Aţi fost (V.P.) buni cu ea? - Da, am fost foarte buni.
4. Ei au fost primii? - Nu, au fost ultimii.
5. A fost o panică îngrozitoare, nu? - Da, a fost îngrozitoare.
6. Cât timp a fost el afară? - Mai mult de o oră.
7. Aţi fost de acord? - Da, da, am fost de acord.
8. Aţi fost (D.P.) pe punctul de a pleca, nu-i aşa?
9. Da, am fost pe punctul de a pleca.
10. A fost util să fiţi (V.P.) cu el?
11. Eu vroiam ca ea să fie prima.
12. Eu nu puteam accepta să fiţi (D.P.) aici fără a face nimic.

201
I l l Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi: (destui, destule = bastante)
1. Alaltăieri seară a fost multă lume.
2. Ieri aţi avut noroc.
3. Săptămâna trecută el a fost aici tot timpul.
4. Ele au fost eleve foarte agreabile.
5. Am avut ocazia de a putea să-l ascultăm.
6. De îndată ce câştigară destui bani, plecară.
B. Traduceţi:
Era normal ca...
1. Ei au fost mulţumiţi. 9. să fie mulţumiţi.
2. Ai avut încredere. 10. să ai încredere.
3. Am fost obosiţi. 11. să fim obosiţi.
4. El a fost un bun soţ. 12. să fie un bun soţ.
5. Aţi fost rea. 13. ca dv. să fiţi rea.
6. Ea a fost ultima. 14. ca ea să fie ultima.
7. Nu a fost nimic. 15. să nu fie nimic.
8. A fost ceva. 16. să fie ceva.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
La familia
los abuelos = el abuelo + la abuela
los padres = el padre + la madre
el marido + la esposa (la mujer)
los hijos = el hijo + la hija
el hermano + la hermana
los parientes: el tío la tía = los tíos
el primo ~í~ la prima = los primos
el suegro + la suegra = los suegros
el yerno + la nuera
el cuñado + la cuñada
el nieto + la nieta = los nietos
el sobrino + la sobrina = los sobrinos

202
32 Exerciţii
C3 CHEIE

A.
1. Anteanoche, hubo mucha gente.
2. Ayer Ud tuvo suerte.
3. La semana pasada, él estuvo aquí todo el tiempo.
4. Ellas fueron alumnas muy agradables.
5. Tuvimos la oportunidad de poder escucharle a él.
6. En cuanto hubieron ganado bastante dinero, se marcharon.
B.
Era normal...
1, Ellos estuvieron contentos. 9. que estuvieran contentos.
2. Tuviste confianza. 10. que tuvieses confianza.
3. Estuvimos cansados. 11. que estuviéramos cansados.
4. Él fue un buen marido. 12. que fuese un buen marido.
5. Ud fue mala. 13. que Ud fuera mala.
6. Ella fue la última. 14. que ella fuese la última.
7. No hubo nada. 15. que no hubiera nada.
8. Hubo algo. 16. que hubiese algo.

C4 TRADUCERE
Familia
bunicii = bunicul + bunica
părinţii = tatăl + mama
soţul + soţia (nevasta)
fiii = fiul + • fiica
fratele + sora
rudele: unchiul + mătuşa
vărul + verişoara = verii
socrul + soacra = socrii
ginerele . + nora
cumnatul + cumnata
nepotul (de bunic) + nepoata = nepoţii
nepotul (de unchi) + nepoata = nepoţii
3 3 V in e , d ije
A1 PREZENTARE
• Forme nereaulate ale perfectului simplu
şi ale subjonctivului imperfect (III)
venir a veni decir a spune

vine am venii dije am spus


viniste dijiste •ft
vino dijo
vinimos dijimos
vinisteis dijisteis
vinieron dijeron
viniera viniese să fi venit dijera dijese să fi spus
vinieras vinieses ... dijeras dijeses ...
i*«- «♦» M» M I

una vez o data así que astfel (încât)


oponerse a se opune cómo cum
helar a îngheţa hasta luego pe curând
llover a ploua sin que fără ca
adiós la revedere ya deja

A2 APLICAŢIE
1. Ya vine dos veces. - ¡ Cómo! ¿viniste aquí?
2. Sí, claro que vine. Dos veces, te dije.
3. ¿Vinieron Uds a verme? - Sí, señor, vinimos a verle.
4. Pero, yo no quería que Uds vinieran a verme.
5. ¡ Cómo! ¿Ud no quería que viniéramos?
6. Así que Ud se oponía a que viniésemos a verle.
7. ¿Dijo Ud que llovía? - No, dije que helaba.
8. ¿Dijeron ellos algo? - No, no dijeron nada.
9. ¿Os dijisteis adiós? - Sólo nos dijimos hasta luego.
10. ¿Querías que yo se lo dijera a ella?
11. Sí, yo quería que tú se lo dijeras.
12. Vino y me dijo que nos esperaba a las ocho.

204
33 Am venit, am spus
A3 OBSERVAŢII
■ Perfectul simplu al verbelor venir şi decir este neregulat:
- vocala din rădăcină nu este aceeaşi. (Observaţi că în română
intervine aceeaşi modificare la verbul a veni, dar la prezent: vin,
vii etc.).
- nu există accent grafic la persoanele I şi a lll-a singular.
■ Atenţie la persoana a lll-a plural a lui decir, unde j (jota) este
urmat de e şi nu de ie.
Formele subjonctivului imperfect care provin de la persoana a
lll-a plural a perfectului simplu, vor prezenta deci aceleaşi
iregularităţi.
■ Atenţie: verbul decir a spune este urmat de indicativ, când are
sensul de a comunica, şi de subjonctiv, când are sensul de a
ordona: le dije que aceptabas i-am spus că accepţi
me dijo que aceptara mi-a spus să accept
u cómo (ca şi dónde, cuándo) primeşte accent grafic atunci
când, în română, se poate pune alături de echivalentul său
cuvântul anume: No sé cómo vive él.
Nu ştiu cum (anume) trăieşte el.

A4 TRADUCERE_____________________________________
1. Am venit deja de două ori. - Cum! Ai venit aici?
2. Da, bineînţeles că am venit. De două ori, {¡-am spus.
3. Aţi venit (D.P.) să mă vedeţi? - Da, domnule, am venit să vă
vedem.
4. Dar eu nu vroiam să veniţi (D.P.) să mă vedeţi.
5. Cum! Nu vroiaţi să venim?
6. Astfel, vă opuneaţi să venim să vă vedem.
7. Aţi spus că plouă? - Nu, am spus că este ger.
8. Au spus ei ceva? - Nu, nu au spus nimic.
9. V-aţi spus (V.P.) la revedere? - Ne-am spus numai pe
curând.
10. Vroiai ca eu să-i spun asta ei?
11. Da, eu vroiam ca tu să i-o spui.
12. A venit şi mi-a spus că ne aşteaptă la (ora) opt.

205
33 Lo quiso y lo hizo
B1 PREZENTARE
• Forme nereaulate ale oerfectului simDlu
si ale subjonctivului imperfect (IV)
hacer a face querer a vrea, a ¡ubi

hice am facut quiese sm vrut


hiciste quisiste
hizo quiso
hicimos quisimos
hicisteis quisisteis
hicieron quisieron
hiciera hiciese - să fi făcut quisiera quisiese să fi vrut
hicieras hicieses ... quisieras quisieses ...
m i r n

concebir a concepe me da igual îmi este indiferent


hacer lo posible a se strădui muchísimo foarte mult, enorm
gracias mulţumesc entonces atunci, în aceste
condiţii

B2 APLICAŢIE______________________________________ _
1. ¿Qué hizo él entonces? - Él no hizo nada.
2. Y tú, ¿qué hiciste? - ¿Qué querías que hiciese?
3. ¿Hicieron Uds lo posible? - Sí, hicimos todo lo posible.
4. ¿Cuándo lo hicieron ellos? - Lo hicieron cuando
quisieron.
5. ¿Hicisteis lo que queríais? - Sí, gracias, lo hicimos.
6. Quisiste a esta chica, ¿no? - Sí, la quise muchísimo.
7. No se podía concebir que la quisieras.
8. No quiso Ud venir, ¿verdad? - No, no quise venir.
9. ¿Quería él que lo hiciéramos? - Sí, quería que lo
hicierais.
10. Yo quisiera que lo hicieseis juntos.
11. Que tú lo quisieses o no, me daba igual.
12. Quisiéramos que Uds no le dijeran nada.

206
A vrut-o şi a făcut-o
B3 OBSERVAŢII
■ Perfectul simplu al verbelor hacer şi querer este neregulat:
- vocala din rădăcină se modifică.
- nu există accent grafic la persoanele I şi a lll-a singular.
■ Atenţie la modificarea ortografică pe care o suferă hacer la
persoana a lll-a singular: c devine z înainte de o, pentru a
păstra acelaşi sunet (vezi pag. 15), altfel co s-ar pronunţa [ko].
Formele subjonctivului imperfect provin de la persoana a lll-a
plural a perfectului simplu.
■ querer înseamnă a vrea, dar când este urmat de prepoziţia a
înseamnă a iubi.
Prima dintre cele două forme ale subjonctivului imperfect este
foarte des folosită în locul condiţionalului querria:
quisiera esto libro aş vrea această carte

B4 TRADUCERE__________________________________

1. Atunci, ce a făcut el? - El nu a făcut nimic.


2. Şi tu, ce ai făcut? - Ce vroiai să fac?
3. V-aţi străduit (D.P.)? - Da, am făcut tot posibilul.
4. Când au făcut ei asta? - Au făcut-o când au vrut.
5. Aţi făcut (V.P.) ceea ce vroiaţi? - Da, mulţumim, am făcut.
6. Ai iubit-o pe fata aceasta, nu? - Da, am iubit-o foarte mult.
7. Nu se putea concepe că o iubeşti.
8. N-aţi vrut să veniţi, nu-i aşa? - Nu, n-am vrut să vin.
9. El vroia să facem asta? - Da, vroia s-o faceţi (V.P.).
10. Eu aş vrea să faceţi (V.P.) asta împreună.
11. Că tu o vrei sau nu, îmi este indiferent.
12. Am vrea să nu-i spuneţi (D.P.) nimic.

207
m Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi, punând verbul din principală la perfectul
simplu:
1. (Eu) am făcut totul. 6. A spus că vine.
2. L-a iubit pe acest băiat. .7. Ei au făcut ceea ce
3. A venit în fiecare zi. au spus ele.
4. El a făcut ceea ce a vrut. 8. Ai venit şi ai spus-o.
5. Ţi-a spus s-o faci. 9. Aţi vrut-o (V.P.).
B. Traduceţi perfectul compus din română cu perfectul
simplu: (în acel moment = en aquel momento)
1. Am vrut s-o spuneţi şi s-o faceţi (D.P.).
2. De ce nu i-ai spus să vină?
3. Ce vroiaţi (V.P.) să facă el?
4. l-am scris s-o facă el cât mai curând.
5. Ai vrut-o, ai spus-o, ai făcut-o!
6. Ce vroiai să-i spun în acel moment?
7. El nu vroia niciodată ca eu să vin să-l văd.
8. El a vrut ca eu s-o fac, am făcut-o!

C2 INFORMAŢII PRACTICE____________________________
• Cómo llamar por teléfono
llamadas urbanas:
Deposite una moneda de 25 pesetas.
Descuelgue y espere tono de marcar.
Marque el número deseado.
llamadas interurbanas:
Deposite monedas.
Descuelgue y espere tono de marcar.
Marque el prefijo (el indicativo) y a continuación el número del
abonado.
Cuando oiga un tono de aviso, dispondrá de diez segundos
para introducir más monedas si desea prolongar la
conversación.
Utilice monedas de 25, 50 y 100 pesetas.

208
i i i Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. Lo hice todo. 6. Dijo que venía.
2. Quiso a este chico. 7. Ellos hicieron lo que
3. Vino cada día. ellas dijeron.
4. Hizo él lo que quiso. 8. Viniste y lo dijiste.
5. Te dijo que lo hicieras. 9. Lo quisisteis.

1. Quise que Uds lo dijesen y lo hiciesen.


2. ¿Por qué no le dijiste que viniera?
3. ¿Qué queríais que hiciera él?
4. Le escribí que lo hiciese él cuanto antes.
5. ¡ Lo quisiste, lo dijiste, lo hiciste!
6. ¿Qué querías que le dijese en aquel momento?
7. Él no quería nunca que yo viniera a verle.
8. Él quiso que yo lo hiciese, ¡ lo hice!

C4 TRADUCERE_____________________________________
• Cum să telefonezi
apeluri urbane:
Introduceţi o monedă de 25 de pesetas.
Ridicaţi receptorul şi aşteptaţi tonul.
Formaţi numărul dorit.
apeluri interurbane:
Introduceţi monede.
Ridicaţi receptorul şi aşteptaţi tonul.
Formaţi prefixul (indicativul) şi în continuare numărul
abonatului.
Când veţi auzi un semnal de avertizare, veţi dispune de zece
secunde pentru a mai introduce monede dacă doriţi să
prelungiţi convorbirea.
Folosiţi monede de 25, 50 şi 100 de pesetas.
¡ |¡ ¡ Me puso al corriente
A1 PREZENTARE
• F o r m e n e r e a u l a t e a t e D e r f e c t u lu i s im D lu
si a le s u b io n c tiv u iu i im p e r f e c t ( V )

poner a pune caber a încăpea

puse cupe am încăput


rnieíef a ,,
pliso cupe
UMv.wil /«imítviAc
pusist cupisteis
pusieron
pusiera pusiese cupiera cu piese
pusieras pusieses cupieras cupieses

sá fí ÍOóáput

ta ayuda ajutorul exponer a expune


el concierto concertul gritar a striga
la duda îndoiala ponerse a a se pune pe
la idea ideea proponer a propune
componer a compune al corriente ia curent

A2 APLICAŢIE
1. ¿Te puso él al corriente? - Sí, me puso al corriente.
2. Se opusieron Uds, ¿no? - No, no nos opusimos.
3. ¿Propusieron Uds su ayuda? - No, no propusimos nada.
4. ¿Cuándo se puso él a gritar? - Hace una hora, creo.
5. ¿No se opusieron ellas a que lo propusiéramos?
6. ¿No te opusiste a que expusiésemos nuestras ideas?
7. ¿Cupieron Uds en este coche? - No, no cupimos.
8. No cabe duda alguna: no quisieron venir.
9. ¿Expusisteis algo? - No, no expusimos nada.
10. ¿Quién compuso este concierto? - No sé. Creo que Albéniz.
11. Haría falta que alguien lo supiera y nos lo dijera.
12. Lo compuso Rodrigo. Es el concierto de Aranjuez.

210
I I M-a pus ia curent
A3 OBSERVAŢII
■ Perfectul simplu al verbelor poner şi caber este neregulat:
- vocala din rădăcina infinitivului (o sau a) devine u.
- nu există accent grafic la persoanele I şi a IIl-a singular.
Formele subjonctivului imperfect prezintă aceleaşi iregularităţi
ca şi persoana a lll-a plural a perfectului simplu.
■ Evident că toate verbele din aceeaşi familie cu poner se
conjugă la fel ca verbul poner: oponerse a se opune;
proponer a propune; suponer a presupune etc.
■ Atenţie la sensul verbului caber: a conţine, a încăpea, a-şi găsi
locui. Cu verbul caber se formează şi unele expresii:
no cabe duda nu încape îndoială
no cabe duda alguna nu încape nici o îndoială
no cabe la menor duda nu încape nici cea mai mică
îndoială
cabe pensar que se poate crede că

A4 TRADUCERE__________________________________
1. Te-a pus el la curent? - Da, m-a pus la curent.
2. V-aţi opus (D.P.), nu? - Nu, nu ne-am opus.
3. V-aţi oferit (D.P.) ajutorul? - Nu, nu am oferit nimic.
4. Când s-a pus el pe strigat? - Acum o oră, cred.
5. Nu s-au opus ele ca noi să propunem asta?
6. Nu te-ai opus să ne expunem ideile?
7. Aţi încăput (D.P.) în această maşină? - Nu, n-am încăput.
8. Nu încape nici o îndoială: n-au vrut să vină.
9. Aţi expus (V.P.) ceva? - Nu, n-am expus nimic.
10. Cine a compus acest concert? - Nu ştiu. Cred că Albeniz.
11. Ar trebui ca cineva s-o ştie şi să ne-o spună.
12. L-a compus Rodrigo. Este concertul de la Aranjuez.

211
34: Era útil que él lo supiera
B1 PREZENTARE
• F o r m e n e r e a u l a t e a l e D e r fe c tu lu i s im D lu
s i a le s u b jo n c tiv u lu i im o e r f e c t ÍV H

saber a şti poder a putea

supe am ştiut pude s m putui


supíste pudiste
supo pudo
su pinios pudimos
supistais pudisteis
s u p le ro n pudieron
s u p ie r a supiese ptidiera pu diese
supieras supieses piic;eras pu meses
• «4 MI

sá fi stiut fi puiut

el asunto afacerea en seguida îndată


sacar de a scoate (ceva) qué ce
poder con a putea, eso es aşa este,
a veni de hac de acord

B2 APLICAŢIE
1. ¿Lo supiste en seguida? - Sí, lo supe en seguida.
2. ¿Cuándo lo supieron Uds? - Lo supimos cuando él lo dijo.
3. ¿No supisteis qué contestar? - Eso es, no supimos.
4. ¿Supo Ud algo del asunto? - No, no supe nada.
5. Lo supo él y era útil que lo supiera.
6. ¿No pudo Ud con este chico? - Es verdad. No pude con él.
7. ¿Pudieron Uds verla? - Sí, pudimos verla.
8. ¿Pudisteis sacarle algo? - No pudimos sacarle nada.
9. Él no quiso que lo supiera yo. Pero lo supe.
10. No era posible que no lo pudiese ella.
11. Él no se oponía a que lo supieras tú.
12. No pudimos aceptar que él se pusiera a fumar.

212
Era util ca el s-o ştie
B3 OBSERVAŢII
■ Perfectul simplu al verbelor saber şi poder este neregulat:
- vocala din rădăcină nu mai este aceeaşi.
- nu există accent grafic la persoanele I şi a lll-a singular.
Cele două forme ale subjonctivului imperfect provin de la
persoana a lll-a plural a perfectului simplu.
■ Atenţie la perfectul simplu al lui poder a putea: nu-l confundaţi
cu cel al verbului poner a pune, a aşeza:
poner: puse,... poder: pude,...
■ Nu confundaţi sacar cu salir:
sacar de a scoate din, a extrage din
sacar un pañuelo del bolsillo
a scoate o batistă din buzunar
salir a ieşi, a pleca
salir de casa a pleca de acasă
salir a la calle a ieşi pe stradă

B4 TRADUCERE_____________________________________
1. Ai ştiut-o imediat? - Da, am ştiut-o imediat.
2. Când aţi ştiut-o (D.P.)? - Am ştiut-o când a spus-o el.
3. N-aţi ştiut (V.P.) ce să răspundeţi? - Aşa este, n-am ştiut.
4. Aţi ştiut ceva din afacere? - Nu, n-am ştiut nimic.
5. A ştiut-o el şi era util s-o ştie.
6. Nu i-aţi putut veni de hac acestui băiat? - Este adevărat. Nu
i-am putut veni de hac.
7. Aţi putut (D.P.) s-o vedeţi? - Da, am putut s-o vedem.
8. Aţi putut (V.P.) să scoateţi ceva din asta? - N-am putut să
scoatem nimic din asta.
9. El n-a vrut ca eu s-o ştiu. Dar am ştiut-o.
10. Nu era posibil ca ea să nu poată asta.
11. El nu se opunea ca tu să ştii asta.
12. Nu am putut accepta ca el să se apuce de fumat.

213
34] Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi folosind perfectul simplu:
1. Când s-a apucat ei să lucreze? 6. Ce aţi propus (V.P.)?
2. El a ştiut-o imediat. 7. Nu aţi putut (V.P.).
3. Nu aţi putut. 8. De ce au presupus-o ei?
4. Ai pus masa? 9. Ele au putut s-o facă.
5. El s-a opus la asta. 10. N-ai putut s-o spui.
B. Traduceţi: (vesta = la americana; intenţia - la intención)
1. Era inevitabil ca ea să te pună la curent.
2. l-am spus deja să vină şi să pună această vestă.
3. Eu nu vroiam s-o ştiţi (D.P.) acum.
4. Nu era posibil să încăpeţi (V.P.) toţi în această maşină.
5. Era de dorit să puteţi să i-o spuneţi.
6. Eu nu eram sigură că tu te apuci imediat să lucrezi.
7. Vroiam să nu încapă nici o îndoială asupra intenţiilor
noastre.
8. Ar trebui ca el să vină mâine şi s-o facă.

C2 INFORMAŢII PRACTICE•
• Para circular mejor...
Ceda el paso
Peligro. Obras
Cañada
El semáforo: luz verde
luz amarilla
luz roja
Las luces de un coche: las luces de posición
las luces de cruce
las luces de carretera
Sólo bus
Carril para vehículos lentos
Prohibido girar a la izquierda
Prohibido girar a la derecha
Es obligatoria, en todos los casos, la utilización del cinturón de
seguridad.
m Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. ¿Cuándo se puso él a trabajar? - 2. Él lo supo en seguida. -
3. Ud no pudo. - 4. ¿Pusiste la mesa? - 5. Él se opuso a esto.
- 6. ¿Qué propusisteis? - 7. No pudisteis. - 8. ¿Por qué ellos
lo supusieron? - 9. Ellas pudieron hacerlo. - 10. No pudiste
decirlo.
B. 1. Era inevitable que ella te pusiera al corriente.
2. Ya le dije que viniera y que pusiese esta americana.
3. Yo no quería que Uds lo supiesen ahora.
4. No era posible que cupierais todos en este coche.
5. Era deseable que Ud pudiera decírselo.
6. Yo no estaba segura de que te pusieses inmediatamente a
trabajar.
7. Queríamos que no cupiera duda alguna sobre nuestras
intenciones.
8. Haría falta que él viniera mañana y que lo hiciera.

C4 TRADUCERE_____________________________________
• Pentru a circula mai bine...
Cedează trecerea
Pericol. Lucrări
Trecere pentru vite
Semaforul: lumina verde
lumina galbenă.
lumina roşie
Luminile unei maşini: luminile de poziţie
luminile de întâlnire
luminile de drum
Numai pentru autobuze
Drum pentru vehicule lente
Interzis la stânga
Interzis la dreapta
Este obligatorie, în toate cazurile, folosirea centurii de
siguranţă.

215
ü Le traje flores
A1 PREZENTARE
• F o r m e n e r e a u l a t e a l e D e r fe c tu lu i s im D lu
s i a l e s u b jo n c tiv u lu i ¡m p e r f e c t ( V i l )

andar a merge traer a aduce

anduve am mers traje am adus


anduviste trajiste
anduvo trajo
anduvimos trajimos
anduvisteis trajisteis
anduvieron trajeron
anduviera anduviese trajera trajese
anduvieras anduvieses trajeras trajeses
♦ M t

să fi mers sá fi adus

la lluvia ploaia algo ceva


atraer a atrage bastante destul de
distraerse a se distra tanto atât

A2 APLICAŢIE
1. ¿Cuánto tiempo anduvo Ud? - Anduve unas tres horas.
2. ¿También él anduvo tres horas?- No, él anduvo menos.
3. ¿Cómo anduvieron ellos? - Anduvieron bastante bien.
4. ¿Qué le trajiste? - Le traje flores.
5. ¿Qué trajisteis? - No trajimos nada.
6. ¿Qué te atrajo en esa chica? - No sé, pero me atrajo algo.
7. Se distrajeron Uds, ¿verdad? - Sí, nos distrajimos mucho.
8. ¿Por qué anduviste tanto ayer?
9. No era agradable que anduviésem os tanto, con esta lluvia.
10. ¿Por qué querías que anduviera yo tanto?
11. ¿Qué quería ella que le trajéramos?
12. Quería que le trajerais caramelos.

216
35 l-a m a d u s flo ri
A3 OBSERVAŢII
■ Perfectul simplu al verbelor andar şi traer este neregulat. Nu
există accent grafic la persoanele I şi a IIl-a singular. Formele
subjonctivului Imperfect se obţin pornind de la persoana a IIl-a
plural a perfectului simplu.
■ Atenţie la persoana a ill-a plural a verbului traer: j (jota) este
urmat de e, nu de ie: trajeron.
■ Evident că verbele din aceeaşi familie cu andar sau traer vor
prezenta aceleaşi iregularităţi:
Ella atrajo todas las miradas. Ea atrage toate privirile.
■ unos, unas exprimă o cantitate aproximativă:
unas cinco horas cam cinci ore
unas personas câteva persoane
unos caramelos bomboane

A4 TRADUCERE________________________
1. Cât timp aţi mers? - Am mers cam trei ore.
2. Şi el a mers trei ore? - Nu, el a mers mai puţin.
3. Cum au mers ei? - Au mers destul de bine.
4. Ce i-ai adus? - l-am adus flori.
5. Ce aţi adus (V.P.)? - N-am adus nimic.
6. Ce te-a atras la această fată? - Nu ştiu, dar m-a atras ceva.
7. V-aţi distrat (D.P.), nu-i aşa? - Da, ne-am distrat mult.
8. De ce ai mers atât ieri?
9. Nu era plăcut să mergem atât, cu ploaia asta.
10. De ce vroiai ca eu să merg atât?
11. Ce vroia ea să-i aducem?
12. Vroia să-i aduceţi (V.P.) bomboane.

217
mm

¿Fuiste al cine?
B1 PREZENTARE
• Forme neregulate ale perfectului simplu
şi ale subjonctivului imperfect (VIII)
ir a merge dar a da

fui a m m e rs di am dat
ü fuiste diste
U fue dio
fuimos dimos
fuisteis disteis
fueron dieron
fuera fuese s ă fi m e rs diera diese s á ftd a t
fueras fueses ||í|¡|Í'i||||;Í|| dieras dieses ...

el cine cinematograful dar las gracias a mulţumi


la propina bacşişul dar pena a îndurera
cenar a cina un desconocido un necunoscut
dar de a da de ir de compras a merge la
cumpărături

A2 APLICAŢIE
1. ¿Fuiste al cine? - No, fui al teatro.
2. ¿Fue Ud de compras? - Sí, fui de compras.
3. ¿Fueron Uds a Méjico? - No, fuimos a Caracas.
4. ¿Fueron Uds de vacaciones? - Sí, fuimos a España.
5. ¿Fuisteis a Segovia? - No, fuimos a Sevilla.
6. ¿Qué le dio Ud? - Le di una propina.
7. Y me dio las gracias.
8. ¿Le disteis de comer? - Sí, le dimos algo de comer.
9. Pero no quiso. Esto nos dio pena.
10. ¿Q uién le dio estas flo re s ? - S e las dio un de s c o n o c id o .
11. Me dio pena que fueseis a cenar con él.
12. ¡Cómo! ¿Le dio pena? ¿No sabía Ud que éramos
amigos?

218
I l l Ai mers ia cinema?
B3 OBSERVAŢII
■ Perfectul simplu al verbelor ir şi dar este neregulat. Fiţi atenţi la
vocalele din terminaţia perfectului simplu al lui dar. Atenţie şi la
perfectul simplu al lui ir, deoarece ca formă este identic cu cel
al lui ser (vezi pag. 200).
Cele două forme ale subjonctivului imperfect se obţin pornind
de la persoana a lll-a plural a perfectului simplu.
■ Atenţie la verbul dar, care intră în componenţa unor expresii,
lată câteva mai des folosite:
dar asco a dezgusta
dar gusto a face plăcere
dar pena a îndurera
dar de corner a da de mâncare
■ voy a Madrid merg la Madrid: după un verb de mişcare,
prepoziţia a exprimă ţinta mişcării; dacă nu există mişcare, se
foloseşte prepoziţia en: estoy en Madrid sunt la Madrid.

B4 TRADUCERE____________________________________
1. Ai mers la cinema? - Nu, am mers la teatru.
2. Aţi mers la cumpărături? - Da, am mers ia cumpărături.
3. Aţi mers (D.P.) la Mexico? - Nu, am mers la Caracas.
4. Aţi mers (D.P.) în vacanţă? - Da, am mers în Spania.
5. Aţi mers (V.P.) la Segovia? - Nu, am mers la Sevilla.
6. Ce i-aţi dat? - l-am dat un bacşiş.
7. Şi mi-a mulţumit.
8. l-aţi dat (V.P.) de mâncare? - Da, i-am dat ceva de mâncare.
9. Dar n-a vrut. Asta ne-a îndurerat.
10. Cine i-a dat aceste flori? - I le-a dat un necunoscut.
11. M-a îndurerat că aţi mers (V.P.) să cinaţi cu el.
12. Cum! V-a îndurerat? Nu ştiaţi că suntem prieteni?

219
35 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Traduceţi folosind perfectul simplu: (acolo = allí)
1. I l-ai dat. 6. De ce n-ai adus nimic?
2. L-am adus lor. 7. Ea a mers ore (întregi).
3. Aţi mers. 8. Ele i-au dat totul.
4. Ei au mers acolo. 9. De ce ai mers acolo?
5. Ce am dat noi? 10. Aţi mers (V.P.) cu el?
B. Traduceţi: {încă = todavia)
1. Nu era indispensabil să mergeţi (V.P.) acolo.
2. Ea nu vroia să-i aduceţi flori.
3. Că noi i l-am da sau nu, îi era indiferent.
4. Eu nu doream ca ei să meargă cu ea.
5. Era normal să mergi în vacanţă.
6. El nu se opunea ca dv. să-i daţi un bacşiş.
7. Eu nu credeam ca dv. să vă distraţi încă referitor la asta.
8. El nu putea să creadă că noi mergem atât.
9. Trebuia ca dv. să-i daţi (D.P.) ceva.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
• Lugares importantes de una ciudad
la catedral el ayuntamiento
el claustro la plaza mayor
el convento el casco antiguo
el museo el Rastro
la exposición el bar
el cine el restaurante
el teatro la discoteca
el campo de deporte el pabellón deportivo
la plaza de toros el estadio
la piscina el gimnasio
co rre o s la Telefónica
el mercado la tienda
el supermercado el almacén
el hipermercado los grandes almacenes

220
i i Exerciţii
C3 CHEIE

1. Se lo diste. 6. ¿Por qué no trajiste nada?


2. Se lo traje. 7. Ella anduvo durante horas.
3. Ud anduvo. 8. Ellas se lo dieron todo.
4. Ellos fueron allí. 9. ¿Por qué fuiste allí?
5. ¿Qué dimos? 10. ¿Fuisteis con él?
B.
1. No era indispensable que fuerais allí.
2. Ella no quería que Ud le trajera flores.
3. Que se lo diéramos o no le daba igual.
4. Yo no deseaba que ellos fueran con ella.
5. Era normal que fueras de vacaciones.
6. Él no se oponía a que Ud le diera una propina.
7. Yo no creía que Ud se distrajera todavía con esto.
8. Él no podía creer que anduviéramos tanto.
9. Hacía falta que Uds le dieran algo.

C4 TRADUCERE
• Locuri importante într-un oraş
catedrala primăria
galeria interioară piaţa mare
mănăstirea oraşul vechi
muzeuI Hala de vechituri (la Madrid)
expoziţia barul
cinematograful restaurantul
teatrul discoteca
terenul de sport sala de sport
arena pentru luptele de tauri stadionul
piscina sala de gimnastică
poşta Compania de telefoane
piaţa buticul
supermarket-ul magazinul
hipermarket-ul marile magazine

991
Ü i Lo sintieron mucho
A1 PREZENTARE
• Modificări vocalice la Derfectul simplu
sentir: e / i a simţi, dormir: o / u a dormi
a regreta
sentí am simţit dormí am dormit
sentiste dormiste
sintió durmió
sentimos dormimos
sentisteis dormisteis
sintieron durmieron

la cerveza berea divertirse a se distra


el folleto broşura herir a răni
la risa râsul hervir a fierbe
el té ceaiul morir a muri
advertir a preveni, a observa mentir a minţi
arrepentirse a se căi preferir a prefera
consentir a consimţi referirse a se referi
convertir a converti pronto repede

A2 APLICAŢIE
1. Me divertí mucho. Se divirtió mucho.
2. No mentimos nunca. No mintieron nunca.
3. Me dormí pronto. Se durmió pronto.
4. Nos morimos de risa. Se murieron de risa.
5. Lo sentí mucho. Lo sintió mucho.
6. Nos referimos al folleto. Se refirieron al folleto.
7. Bebí agua pero él prefirió cerveza.
8. Te advierto que miente. Quisiera que no mintiera.
9. Lo que dijo me hirió mucho.
10. Hervía el agua del té. No hacía falta que hirviera.
11. Lo consintió. Me alegré de que se convirtiera a nuestras
ideas.
12. No se arrepienten. Sentí que no se arrepintieran.
13. Duermen cada día más. Les prohibí que durmieran tanto.

222
I U Au regretat mult (asta)
A3 OBSERVAŢII
■ Verbele de tipul lui sentir a simţi, a regreta (vezi pag. 274). La
perfectul simplu, e din rădăcină se schimbă în i, atunci când nu
există i accentuat în terminaţie. Se obţine astfel următoarea
alternanţă vocalică în rădăcină: e, e, i, e, e, i.
Pentru dormir şi morir, o din rădăcină devine u în aceleaşi
condiţii, obţinându-se următoarea alternanţă vocalică:
o, o, u, o, o, u.
■ Subjonctivul imperfect se formează la fel ca la celelalte verbe
(vezi pag. 176):
sintieron sintiera sau sintiese
durmieron durmiera sau durmiese
■ Revedeţi prezentul lui sentir şi dormir (pag. 133).
■ din ce în ce mai mult se traduce în spaniolă prin cada día más,
cada vez más sau, uneori, más y más.

A4 TRADUCERE__________________________________
1. M-am distrat mult. S-a distrat mult.
2. N-am minţit niciodată. N-au minţit niciodată.
3. Am adormit repede. A adormit repede.
4. Am murit de râs. Au murit de râs.
5. Am regretat mult asta. A regretat mult asta.
6. Ne-am referit la broşură. S-au referit la broşură.
7. Am băut apă, dar el a preferat bere.
8. Te previn că minte. Aş vrea să nu mintă.
9. Ceea ce a spus m-a rănit mult.
10. A fiert apa pentru ceai. Nu trebuia să fiarbă.
11. A consimţit. Mă bucur că s-a convertit la ideile noastre.
12. Nu se căiesc. Am regretat că nu se căiesc.
13. Dorm din ce în ce mai mult. Le-am interzis să doarmă atât.

OO'i
36 Nos pidió que nos despidiéramos
B1 PREZENTARE
9 Modificări vocalice la perfectul simplu
pedir; e / i a cere, a comanda
pedí a t cerut

pidió
pedimos
pedisteis
pidieron
Subjonctivul imperfect: I. p id ie ra ,. . II. pid ie se,...
el consejo sfatul elegir a alege
la distancia distanţa expedir a expedia
el ejercicio exerciţiul impedir a împiedica
la falta greşeala medir a măsura
de prisa repede, în grabă perseguir a urmări
corregir a corecta reír a râde
despedir a alunga repetir a reîncepe
despedirse a se despărţi seguir a urma
servir a servi vestir a îmbrăca

A2 APLICAŢIE____________________________________
1. Me despedí de ellos. Se despidió de ellos.
2. Sonreí al verlos. Sonrió al verlos.
3. Corregimos las faltas. Corrigieron las faltas.
4. Repetí el ejercicio. Repitió el ejercicio.
5. Los perseguimos. Los persiguieron.
6. Medimos la distancia. Midieron la distancia.
7. Expide los paquetes. Le pedí que los expidiera.
8. Impide eso. Le dije que lo impidiera.
9. Se visten de prisa. Hacía falta que se vistieran de prisa.
10. La despide. Fue necesario que la despidiera.
11. Se ríe al oír eso. Le aconsejé que no se riera.
12. Sigue los consejos. Se los daba para que los siguiera.
13. Eligen los platos. Les dio el menú para que los eligieran.
14. Sirven la comida. Les pedimos que la sirvieran.

224
1 |I Ne-a cerut să plecăm
B3 OBSERVAŢII
■ Perfectul simplu şi subjonctivul imperfect al verbelor de tipul iui
pedir se formează cu aceleaşi modificări vocalice ca şi la
verbele de tipul lui sentir.
■ Revedeţi prezentul lui pedir (pag. 138).
■ Atenţie la traducerea verbelor:
reír a râde şi reírse a râde de
despedir a alunga şi despedirse a se despărţi
■ Infinitivul spaniol precedat de al se traduce prin:
- când + un verb la un mod personal:
sonreí al verlos am zâmbit când i-am văzut
- un verb la gerunziu:
sonreí al verlos am zâmbit văzându-i
u Atenţie: en + gerunziul spaniol se traduce prin de îndată ce,
imediat ce:
en llegando a casa de îndată ce a sosit acasă

B4 TRADUCERE____________________________________
1. M-am despărţit de ei. S-a despărţit de ei.
2. Am zâmbit văzându-i. A zâmbit văzându-i.
3. Am corectat greşelile. Au corectat greşelile.
4. Am reînceput exerciţiul. A reînceput exerciţiul.
5. l-am urmărit, l-au urmărit.
6. Am măsurat distanţa. Au măsurat distanţa.
7. (El) expediază pachetele, l-am cerut să le expedieze.
8. împiedică asta. l-am spus s-o împiedice.
9. Se îmbracă în grabă. Trebuiau să se îmbrace în grabă.
10. O alungă. A fost necesar s-o alunge.
11. Râde de asta auzind-o. L-am sfătuit să nu râdă.
12. (El) urmează sfaturile. I le dădeam ca să le urmeze.
13. (Ei) aleg felurile de mâncare. Le-a dat meniul ca să le aleagă.
14. (Ei) servesc masa. Le-am cerut s-o servească.

225
m Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A.Treceţi la perfectul simplu:
1. Se divierten mucho. 5. Se despide de ella.
2. Duerme demasiado. 6. Miden la distancia.
3. Prefieren salir. 7. Expide la carta.
4. Miente siempre. 8. Sirven la cerveza.
B. Răspundeţi afirmativ:
1. Te moriste de risa. ¿Y ellos?
2. Me referí al folleto. ¿Y él?
3. Os vestísteis de prisa. ¿Y ellas?
4. Se rió demasiado. ¿Y Ud?
5. Dormiste mucho. ¿Y ella?
6. Repetí el ejercicio. ¿Y Uds?
C . Traduceţi folosind perfectul simplu:
1. Ne-am despărţit de prietenii noştri. - 2. A râs de ei auzindu-L
- 3. A regretat mult asta. - 4. S-a căit văzându-i. - 5. S-au
distrat din ce în ce mai mult. - 6. l-am spus s-o alunge. - 7. N-
am crezut niciodată să-şi corecteze greşelile. - 8. Era necesar
ca apa să fiarbă. - 9. Trebuia să doarmă. - 10. Nu vroiam să
se rănească.

C2 INFORMAŢII PRACTICE•
• En la playa la arena nadar
el bañador las olas
la barca playa vigilada
la boya prohibido bañarse
broncear la quemadura
el buceo el quitasol
colchón neumático el sol
corriente peligrosa la tumbona
esquí acuático el velero
el flotador el vigilante
marea alta / baja zambullirse
36 Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. Se divirtieron mucho. 6. Se despidió de ella.
2. Durmió demasiado. 7. Midieron la distancia.
3. Prefirieron salir. 8. Expidió la carta.
4. Mintió siempre. 9. Sirvieron la cerveza.
B.
1. Se murieron de risa.
2. Se refirió al folleto.
3. Se vistieron de prisa.
4. Me reí demasiado.
5. Durmió mucho.
6. Repetimos eí ejercicio.

1. Nos despedimos de nuestros amigos. - 2. Se rió de ellos al


oírlos. - 3. Lo sintió mucho. - 4. Se arrepintió al verlos. - 5.
Se divirtieron cada vez más. - 6. Le dije que la despidiera. - 7.
No creí nunca (o nunca creí) que corrigiera sus faltas. - 8. Era
necesario que el agua hirviera. - 9. Hacía falta que durmiera. -
10. No quería que se hiriera.

C4 TRADUCERE
• Pe plajă nisipul a înota
costumul de baie valurile
barca plajă supravegheată
baliza scăldatul interzis
a bronza insolaţia
scufundarea umbrela
salteaua pneumatică soarele
curent periculos şezlongul
schi nautic velierul
geamandura supraveghetorul
fluxul / refluxul a se scufunda

227
37 Decidámonos
A1 PREZENTARE
• Imoerativ si oronume enclitice

presentarse D.S. preséntese no se presente


volverse (ue] D.P. vuélvanse no se vuelvan
sentarse (ie) 1 P. sentémonos no nos sentemos
defenderse (ie) T.S. defiéndete no te defiendas
decidirse V.P. decidios no os decidáis

la camisa cămaşa meterse a se amesteca


el mueble mobila mover (ue) a mişca
acostarse (ue) a se cuica recomendar (ie) a recomanda
defender (ie) a apăra sentarse (ie] a se aşeza
devolver (ue) a înapoia volverse (ue) a se întoarce
entrenarse a se antrena allí acolo
levantarse a se scula demasiado prea (mult)
llevarse a lúa temprano devreme

A2 APLICAŢIE
1. Levántese temprano. No se levante tan tarde.
2. Entrénense. No se entrenen demasiado.
3. Quedémonos en esta ciudad. No nos quedemos aquí.
4. Acuéstate temprano. No te acuestes demasiado tarde.
5. Sentaos allí. No os sentéis allí.
6. No se decidan Uds tan pronto. Decídanse pronto.
7. No nos divirtamos. Divirtámonos.
8. No te metas en mis cosas. Métete en tus cosas.
9. No os durmáis tan pronto. Dormios pronto.
10. Tiene Ud que devolverme el libro. Devuélvamelo.
11. Tienen Uds que llevarse esas camisas. Llévenselas.
12. Tenemos que mover estos muebles. Movámoslos.
13. Tienes que despedirte ahora. Despídete.
14. Tenéis que recomendarle un hotel. Recomendádselo.

228
37 Să ne hotărâm!
A3 OBSERVAŢII
■ Revedeţi formarea imperativului (Comp. de gram., 28).
■ Pronumele reflexive: me, te, se, nos, os, se.
■ Encliza, adică alipirea după verb a unuia sau a mai multor
pronume personale cu funcţia de complement, formând astfel
un singur cuvânt, se face în spaniolă la infinitiv, la gerunziu şi
la imperativul afirmativ. în propoziţia imperativă negativă,
pronumele rămân(e) înaintea verbului.
preséntemela prezentaţi-mi-o
no me la presente nu mi-o prezentaţi
Atenţie: pentru a menţine accentul verbului după encliză, tre­
buie pus accent grafic pe vocala accentuată înainte de encliză.
■ ~d final din formele presentad, defended şi decidid,
respectiv ~s final din formele presentemos, defendamos şi
decidamos dispar în faţa pronumelor os şi nos: presentaos,
presentémonos; defendeos, defendámonos; decidios,
decidámonos.

A4 TRADUCERE____________________________________
1. Sculaţi-vă devreme. Nu vă sculaţi aşa târziu.
2. Antrenaţi-vă. Nu vă antrenaţi (D.P.) prea mult.
3. Să rămânem în acest oraş. Să nu rămânem aici.
4. Culcă-te devreme. Nu te culca prea târziu.
5. Aşezaţi-vă acolo. Nu vă aşezaţi (V.P.) acolo.
6. Nu vă hotărâţi aşa de repede. Hotărâţi-vă (D.P.) repede.
7. Să nu ne distrăm. Să ne distrăm.
8. Nu te amesteca în treburile mele. Amestecă-te în treburile tale.
9. Nu adormiţi aşa de repede. Adormiţi (V.P.) repede.
10. Trebuie să-mi înapoiaţi cartea. înapoiaţi-mi-o.
11. Trebuie să luaţi aceste cămăşi. Luaţi-le (D.P.).
12. Trebuie să mişcăm aceste mobile. Să le mişcăm.
13. Trebuie să pleci acum. Pleacă.
14. Trebuie să-i recomandaţi un hotel. Recomandaţi-i-l (V.P.).

229
m Vámonos
B1 PREZENTARE
• Forme neregulate ale imperativului

irse apleca D.S. váyase no se vaya


DP. váyanse no se vayan
1 p. vámonos no nos vayamos
T.S. vete no te vayas
V.P. idos no os vayáis

la bufanda fularul prudente prudent


la cuchara lingura África Africa
las gafas ochelarii Argelia Algeria
los negocios afacerile Bélgica Belgia
el puerto portul El Canadá Canada
el sitio locul Luxemburgo Luxemburg
el tenedor furculiţa Marruecos Maroc
antes de înainte de Suiza Elveţia

B2 APLICAŢIE____________________________________
1. Tienes que hacer este negocio. Hazlo.
2. Tienes que decirnos la verdad. Dínosla.
3. Tienes que ponerte las gafas. Póntelas.
4. Tienes que salir antes de las tres. Sal antes.
5. Tienes que venir conmigo a África. Ven conmigo.
6. Tienes que irte con él a Haití. Vete con él.
7. No seas tan prudente. Sé más prudente.
8. No te valgas de este tenedor. Vaite de esta cuchara.
9. No te detengas aquí. Detente más lejos.
10. No nos vayamos de este sitio. Vámonos de aquí.
11. No me lo digas. Dímelo.
12. Váyase a Bélgica. Váyanse a Luxemburgo.
13. Vete a Suiza. Idos a Marruecos y a Argelia.
14. Vámonos al Canadá. No nos vayamos sin decir adiós.

230
37 Să plecăm
B3 OBSERVAŢII
■ în afară de persoana I plural a vebului ir, vamos în loc de
vayamos, singurele iregularităţi în formarea imperativului se
referă numai la pesoana a Il-a singular afirmativ a
următoarelor verbe:
decir a spune di ser a f¡ -» sé
hacer a face -> haz tener a a vea -* ten
ir a merge -» ve venir a veni —> ven
poner a pune -» pon valerse a se servi —> vaite
salir a ieşi -» sal
Imperativul negativ se redă prin formele pentru persoanele
corespunzătoare ale subjonctivului prezent.
■ idos: în mod excepţional, se menţine ~d final înainte de ~os
(vezi pag. 229).
■ conmigo, cu mine; contigo, cu tine; consigo, cu sine.
■ ponerse las gafas a-şi pune ochelarii.
■ Numele de ţări se folosesc fără articol hotărât, cu câteva
excepţii (El Canadá etc.), vezi pag. 254.

B4 TRADUCERE_____________________________________
1. Trebuie să faci această afacere. Fă-o.
2. Trebuie să ne spui adevărul. Spune-ni-l.
3. Trebuie să-ţi pui ochelarii. Pune-ţi-i.
4. Trebuie să pleci înainte de ora trei. Pleacă înainte.
5. Trebuie să vii cu mine în Africa. Vino cu mine.
6. Trebuie să pleci cu el în Haiti. Du-te cu el.
7. Nu fi aşa de prudent. Fii mai prudent.
8. Nu te servi de această furculiţă. Serveşte-te de această lingură.
9. Nu te opri aici. Opreşte-te mai departe.
10. Să nu plecăm din acest loc. Să plecăm de aici.
11. Nu mi-o spune. Spune-mi-o.
12. Plecaţi în Belgia. Plecaţi (D.P.) în Luxemburg.
13. Pleacă în Elveţia. Plecaţi (V.P.) în Maroc şi în Algeria.
14. Să plecăm în Canada. Să nu plecăm fără a spune la revedere.

231
31 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Treceţi la forma afirmativă:
1. No nos los llevemos. - 2. No se acuesten ahora. - 3. No se
siente aquí. - 4. No te decidas. - 5. No os quedéis allí. - 6. No
nos vayamos de aquí. - 7. No se detengan allí. - 8. No se
ponga estas gafas. - 9. No te vayas allí. - 10. No os vayáis
ahora.
B. Treceţi la forma negativă:
1. - Duérmase. - 2. Muévanlos. - 3. Llevémonosla. - 4. Métete
en tus cosas. - 5. Devolvénosla. - 6. Házmelo. - 7. Idos. - 8.
Díselo. - 9 . Póntelas. -1 0 . Vámonos.
C. Traduceţi:
1. Să ne despărţim acum şi să plecăm. - 2. Culcă-te şi scoá-
lă-te mai devreme. - 3. Rămâneţi aici şi aşezaţi-vă (D.P.). - 4.
Luaţi această carte şi înapoiaţi-mi-o repede. - 5. Amestecaţi-vă
în treburile voastre. - 6. Să ne hotărâm şi să ne oprim aici. - 7.
Serveşte-te de acest cuţit (cuchillo) şi fii atent.

C2 INFORMAŢII PRACTICE____________________________
• ¡ Qué aproveche!
¿Cómo le gusta a Ud el bistec (o el filete)?
- Apenas pasado (poco hecho, medio crudo).
- Regular (en su punto).
- Bien pasado (muy hecho).
¿Qué vino prefiere?
¿Tinto, rosado (clarete) o blanco?
¿Dulce o seco?
¿Quiere Ud agua mineral con gas o sin gas?
- Quisiéramos una gaseosa, una limonada y una caña de
cerveza.
No tengo mucha hambre. Me conformaré con una tapas y un
chato de tinto.
¿Me da Ud mostaza, por favor?
¿Hay mayonesa?

232
37 Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. Llevémonoslos. - 2. Acuéstense ahora. - 3. Siéntese aquí. -
4. Decídete. - 5. Quedaos allí. - 6. Vámonos de aquí. - 7.
Deténganse allí. - 8. Póngase estas gafas. - 9. Vete allí. - 10.
Idos ahora.
B.
1. - No se duerma. - 2. No los muevan. - 3. No nos la
llevemos. - 4. No te metas en tus cosas. - 5. No nos la
devolváis. - 6. No me lo hagas. - 7. No os vayáis. - 8. No se lo
digas. - 9. No te las pongas. - 10. No nos vayamos.
C.
1. Despidámonos ahora y vámonos. - 2. Acuéstate y levántate
más temprano. - 3. Quédense aquí y siéntense. - 4. Llévese
este libro y devuélvamelo pronto. - 5. Meteos en vuestras
cosas. - 6. Decidámonos y detengámonos aquí. - 7. Vaite de
este cuchillo y ten cuidado.

C4 TRADUCERE_____________________________________
• Poftă bună!
Cum vă place biftecul (sau fileu!)?
- In sânge.
- Potrivit.
- Bine fript.
Ce vin preferaţi?
Roşu, roz sau alb?
Dulce sau sec?
Vreţi apă minerală gazoasă sau negazoasă?
- Am vrea o apă tonică, o limonadă şi o halbă de bere.
Nu mi-e foarte foame. M-aş mulţumi cu ceva de ronţăit şi un
păhărel de vin roşu.
Îmi daţi muştarul, va rog?
Există maioneză?

233
38 Cuando tengamos.
A1 PREZENTARE

când + viitor = cuando + presente de subjuntivo


(cu excepţia fui ¿cuándo? interogativ)
¿Cuándo vendrá Paco? - Vendrá cuando pueda.
Când va veni Paco? - Va veni când va putea.

dacă (condiţie sau ipoteză) = $i


+ condiţionalul prezent + imperfecto de subjuntivo

Si Paco pudiera, vendría. Dacă Paco ar putea, ar veni. '

la carrera studiile bañarse a se scălda


el empleo slujba buscar a căuta
la flor floarea llamar por teléfono a telefona
el sol. soarele llover (ue) a ploua
en cuanto de îndată ce regar a uda
mientras cât timp terminar a termina
tan pronto como imediat ce

A2 APLICAŢIE___________ . ________________
1. Termino la carrera y busco un empleo.
2. Cuando termine la carrera, buscaré un empleo.
3. Si terminara la carrera, buscaría un empleo.
4. Sé el español y voy a Argentina.
5. Cuando sepa el español, iré a Argentina.
6. Si supiera el español, iría a Argentina.
7. Hace sol y podemos ir a bañarnos.
8. En cuanto haga sol, podremos ir a bañarnos.
9. Si hiciera sol, podríamos ir a bañarnos.
10. No llueve y tiene Ud que regar las flores.
11. Mientras no llueva, Ud tendrá que regar las flores.
12. Si lloviera, Ud no tendría que regar las flores.
13. La veo y le llamo por teléfono.
14. Tan pronto como la vea, le llamaré por teléfono.
15. Si la viera, le llamaría por teléfono.

234
38 Când vom avea...
A3 OBSERVAŢII
■ După cuando când, mientras cât timp, en cuanto îndată ce,
tan pronto como imediat ce şi toate expresiile temporale,
viitorul (sau prezentul) din româneşte este înlocuit de
subjonctivul prezent spaniol. în propoziţia principală, verbul
este la viitor, în timp ce în română poate fi la viitor sau la
prezent. ¿Cuándo? interogativ este urmat de viitor.
■ După si, exprimând o condiţie sau o ipoteză, condiţionalul
prezent românesc este înlocuit de subjonctivul imperfect
spaniol. în acest caz, propoziţia principală comportă un
condiţional exprimat sau subînţeles:
Si tuviera dinero iría ai Perú.
Dacă aş avea bani, aş merge în Peru.
u Atenţie la diferitele sensuri ale cuvântului carrera: cursă (sport),
carieră, profesie şi studii:
hacer la carrera de derecho
a face studii de drept

A4 TRADUCERE____________
1. îmi termin studiile şi caut o slujbă.
2. Când îmi voi termina (termin) studiile, voi căuta o slujbă.
3. Dacă mi-aş termina studiile, aş căuta o slujbă.
4. Ştiu spaniola şi merg în Argentina.
5. Când voi şti spaniola, voi merge în Argentina.
6. Dacă aş şti spaniola, aş merge în Argentina.
7. Este soare şi putem merge să ne scăldăm.
8. îndată ce va fi soare, vom putea merge să ne scăldăm.
9. Dacă ar fi soare, am putea merge să ne scăldăm.
10. Nu plouă şi trebuie să udaţi florile.
11. Cât timp nu plouă, trebuie să udaţi florile.
12. Dacă ar ploua, n-ar trebui să udaţi florile.
13. O văd şi vă telefonez.
14. Imediat ce o voi vedea (văd), vă voi telefona (telefonez).
15. Dacă aş vedea-o, v-aş telefona.

235
38 Aunque tuviéramos...
B1 PREZENTARE

aunque + indicativ deşi (certitudine)


aunque + subjonctiv chiar dacă (presupunere)
aunque hace mal tiempo... deşi este...
aunque haga mai tiempo.., chiar dacă ar fi...
siempre que + indicativ ori de cate ori.,,
siempre que + subjonctiv numai să...

al extranjero în străinătate pasearse a se plimba


la llave cheia pintar a picta, a vopsi
la rebaja reducerea viajar a călători
bonito drăguţ acaso
al contado în numerar a lo mejor
casarse a se căsători quizá(s)
enfadarse a se supăra tal vez J
pagar a plăti con tal que numai dacă

B2 APLICAŢIE____________________________________
1. Aunque les digo la verdad, se enfadan.
2. Aunque les diga la verdad, se enfadan.
3. Aunque tenía un pasaporte, no viajaba al extranjero.
4. Aunque tuviera un pasaporte, no viajaría al extranjero.
5. Le hacen una rebaja siempre que paga al contado.
6. Le hacen una rebaja siempre que pague al contado.
7. Salía a pasearse siempre que podía.
8. Saldría a pasearse siempre que pudiera.
9. Esta mesa será bonita con tal que la pintes.
10. Esta mesa sería bonita con tal que la pintaras.
11. ¿Acaso tienes la llave?
12. - No, quizá la tenga el portero.
13. Tal vez se case este año.
14. A lo mejor se casará este año.

236
38 Chiar dacă am avea...
B3 OBSERVAŢII
■ aunque + indicativ se traduce în română prin deşi + indicativ,
aunque + subjonctiv se traduce în română prin chiar dacă +
indicativ (condiţionai).
■ siempre que + indicativ se traduce prin ori de câte ori, iar
siempre que + subjonctiv se traduce prin (numai) dacă, cu
condiţia ca; con tal que cu condiţia ca, dacă este urmat tot de
subjonctiv.
■ tal vez, quizá (quizás), acaso poate, se aşază de obicei după
un verb la indicativ. Nuanţa de îndoială poate fi întărită
punându-le înaintea unui verb la subjonctiv:
quizá tengas razón poate că ai dreptate
a lo mejor se foloseşte numai cu indicativul sau condiţionalul,
în propoziţia interogativă, acaso poate avea sensul de din
întâmplare, cumva:
¿acaso lo sabes? ştii asta cumva?

B4 TRADUCERE_________________________________
1. Deşi le spun adevărul, se supără.
2. Chiar dacă le spun adevărul, se supără.
3. Deşi avea paşaport, nu călătorea în străinătate.
4. Chiar dacă ar avea paşaport, n-ar călători în străinătate.
5. I se face o reducere ori de câte ori plăteşte în numerar.
6. I se face o reducere cu condiţia să plătească în numerar.
7. Ieşea să se plimbe ori de câte ori putea.
8. Ar ieşi să se plimbe dacă ar putea.
9. Această masă va fi drăguţă, cu condiţia s-o vopseşti.
10. Această masă ar fi drăguţă, dacă ai vopsi-o.
11. Ai cumva cheia?
12. - Nu, poate c-o are portarul.
13. Poate anul acesta să se căsătorească.
14. Poate se va căsători anul acesta.

99.7
38 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Formaţi o singură frază, care să înceapă cu cuando:
1. Terminaré la carrera. Iré a Bolivia. - 2. Lloverá. No iremos
a la playa. - 3. Hará buen tiempo. Te llamaré por teléfono. - 4. I
Tendré mi pasaporte. Viajaré.
B. Formaţi o singură frază, care să înceapă cu si:
1. Les diría la verdad. Se enfadarían. - 2. Haría sol. Saldría a |
pasearme. - 3. Pagarían al contado. Tendrían una rebaja. - 4.
Llovería. No iría al campo.
C. Traduceţi:
1. Deşi nu ştie spaniola, merge în Argentina. - 2. Chiar dacă
eu n-aş şti-o, aş merge şi eu. - 3. Va pleca îndată ce va avea
paşaportul. - 4. Dacă i-ai spune-o, ea n-ar fl mulţumită. - 5. Va
trebui să udaţi atâta timp cât nu va ploua. - 6. Dacă el ar veni,
am merge să ne scăldăm. - 7. Imediat ce vor putea, se vor
căsători. - 8. Poate vom ieşi să ne plimbăm. - 9. Ne vor face
poate o reducere.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
• Los espectáculos
Quisiera ver la cartelera de espectáculos, por favor.
¿Dónde ponen esta película (del oeste)?
¿Hay sesión continua en este cine?
¿Qué ponen en el teatro esta noche?
¿A qué hora empieza la función?
Quisiera reservar tres localidades para el concierto.
¿Quedan butacas de platea?
Déme un programa, por favor.
¿Puede Ud recomendarme una discoteca o una buena sala de
fiestas?
Hemos reservado una mesa en un «tablao».
¿Les gustaría ir a los toros mañana?
Haga el favor de decirme a qué hora empieza la corrida.

238
I I IExerciţii
C3 CHEÍE

1. Cuando termine ia carrera, iré a Bolivia. - 2. Cuando llueva,


no ¡remos a la playa. - 3. Cuando haga buen tiempo, te llamaré
por teléfono. - 4. Cuando tenga mi pasaporte, viajaré.
B.
1. Si tes dijera la verdad, se enfadarían. - 2. Si hiciera sol,
saldría a pasearme. - 3. Si pagaran al contado, tendrían una
rebaja. - 4. Si lloviera, no iría al campo.

1. Aunque no sabe el español, va a Argentina. - 2. Aunque yo


no lo supiera, iría también. - 3. Se marchará en cuanto tenga
su pasaporte. - 4 . Si se lo dijeras, ella no estaría contenta. - 5.
Ud-tendrá que regar mientres no llueva. - 6. Si él viniera,
iríamos a bañarnos. - 7. Tan pronto como puedan, se casarán.
- 8. Quizás (acaso, tal vez) salgamos a pasearnos. - 9. Nos
harán una rebaja a lo mejor (quizás, acaso, tal vez).*•

C4 TRADUCERE,_________________________ •
• Spectacolele
Aş vrea să văd ghidul spectacolelor, vă rog.
Unde rulează acest film (western)?
Este un cinematograf permanent?
Ce se joacă ta teatru astă-seară?
La ce oră începe reprezentaţia?
Aş vrea să rezerv trei locuri pentru concert.
Rămân locuri în stal?
Daţi-mi un program, vă rog.
Puteţi să-mi recomandaţi o discotecă sau un cabaret bun?
Am rezervat o masă într-un cabaret de folclor «flamenco».
V-ar plăcea (D.P.) să mergeţi la luptele de tauri mâine?
Fiţi amabil şi spuneţi-mi la ce oră începe corida.

?3Q
39 Condujimos más despacio que Ud
A1 PREZENTARE
• Perfectul simplu neregulat: verbe cu terminaţia - ducir
conducir a conduce conduje am condus
condujiste
condujo
condujimos
condujisteis
condujeron
• Subjonctivul imperfect 1. condujera,... It. condujese,...
• Comparativul: más ... que m a i... decât
menos ... que mai puţin ... decât
tan ... como la fe1de ... ca şi
la fábrica fabrica despacio încet
los gastos cheltuielile rápidamente repede
el horario orarul tampoco nici
los negocios afacerile introducir a introduce
la producción producţia producir a produce
el texto textul reducir a reduce
próximo următor traducir a traduce

A2 APLICAŢIE
1. Conduce el coche. Lo conduje también.
2. Traduzco el texto. Ud lo tradujo también.
3. No reducimos los gastos. No los redujeron tampoco.
4. No reducen el horario. No lo redujimos tampoco.
5. Hizo falta que introdujeran cambios.
6. No conduzca Ud tan rápidamente, por favor.
7. - Ya reduje la velocidad.
8. Conduzco más despacio que antes.
9. - Ayer condujo Ud menos rápidamente que hoy,
10. - Sí, pero hoy conduzco tan prudentemente como ayer.
11. ¿Qué sabe Ud de la producción de la fábrica?
12. - Era necesario que la fábrica produjera más y produce
más. Es posible que produzca más el año próximo.

240
m Am condus mai încet decât dumneavoastră
A3 OBSERVAŢII
■ Iregularităţile la prezent ale verbelor terminaate în -ducir (pag.
274).
Indicativ prezent: conduzco, conduces, conduce etc.
Subjonctiv prezent: conduzca, conduzcas, conduzca etc.
Aceste verbe comportă o iregularitate şi la perfectul simplu,
conduje, şi la cele două forme de subjonctiv imperfect,
condujera şi condujese.
■ Comparativul adjectivelor şi al adverbelor
Superioritate: más (alto) que = mai (înalt) decât
Inferioritate: menos (alto) que = mai puţin (înalt) decât
Egalitate: tan (bajo) como = la fel de (scund) ca
u Formarea adverbelor cu sufixul -mente.
Forma feminină sau cea unică a adjectivului + -mente:
lento lent -» lentamente (în mod) lent
prudente prudent -» prudentemente (în mod) prudent
■ într-o serie de adverbe consecutive, numai ultimul se termină în
-mente: lenta y prudentemente (în mod) lent şi prudent

A4 TRADUCERE_____________________________________
1. Conduce maşina. Am condus-o şi eu.
2. (Eu) traduc textul. L-aţi tradus şi dumneavoastră.
3. Nu reducem cheltuielile. Nici ei nu le-au redus.
4. (Ei) nu reduc orarul. Nici noi nu l-am redus.
5. A trebuit (ca ei) să introducă schimbări.
6. Nu conduceţi aşa de repede, vă rog.
7. - Am redus deja viteza.
8. Conduc mai încet decât înainte.
9. - Ieri aţi condus mai puţin repede decât azi.
10. - Da, dar azi conduc la fel de prudent ca şi ieri.
11. Ce ştiţi despre producţia fabricii?
12. - Era necesar ca fabrica să producă mai mult şi produce mai
mult. Este posibil să producă mai mult anul următor.

241
.F’W ' X
' *?

39 Construyeron tantas casas como ellos


B1 PREZENTARE
• Verbe terminate Tn ~uir: construir a construi
Indicativ construyo Perfect construí
prezent construyes simplu construiste
construye construyó
construimos construimos
construís construisteis
construyen construyeron
Subjonctiv construya,... Subjonctiv I. construyera,...
prezent imperfect II. construyese,...

el pais ţara constituir a constitui


el precio preţul contribuir a contribui
el ruido zgomotul destruir a distruge
la seguridad siguranţa disminuir a micşora
la sociedad societatea excluir a exelude
el socio asociatul huir a fugi
así astfel, aşa incluir a inelude

B2 APLICAŢIE_______________________________________
1. El año pasado constituyeron una nueva sociedad.
2. No incluyeron mi nombre en la lista de los socios.
3. Este año constituyen otra sociedad.
4. Ya no me excluyen de la lista de los socios.
5. Conduzca más despacio. Disminuya la velocidad.
6. Hace falta que Ud conduzca más despacio y así
contribuya a la seguridad de todos.
7. Construyen tantas casas nuevas como en otros países.
8. Construyeron más casas nuevas que el año pasado.
9. Destruyeron menos casas antiguas que antes.
10. Haría falta que disminuyeran los precios.
11. Huyo de los ruidos de la gran ciudad.
12. - ¡ Ojalá los huya yo también un día!
13. Huyó de los ruidos de la capital.
14. - ¡Ojalá los huyéramos también un día!

242
[39 Au construit tot atâtea case ca şi ei
B3 OBSERVAŢII
■ Verbele terminate în ~uir (de tipul construir) intercalează un y
între rădăcină şi terminaţie, când aceasta nu începe cu un i
accentuat. Această modificare apare la prezentul indicativului şi
al subjonctivului, la perfectul simplu şi la cele două forme de
subjonctiv imperfect.
■ Când însoţeşte un substantiv, tot atât... ca se traduce prin
tanto, -a, ~os, ~as... como: ... tantas casas como... tot
atâtea case ca...
m Traducerea lui nu mai...: ya no + verb (vezi pag. 157).
ya no juega nu mai joacă
■ Apocopa: pierderea uneia sau a mai multor litere de la sfârşitul
unui cuvânt; grande devine gran înaintea unui substantiv
masculin sau feminin. (Alte apocope, pag. 256).
■ ojalá + subjonctiv prezent: numai să, să dea Dumnezeu să:
ojalá venga numai să vină; ojalá + subjonctiv imperfect:
măcar de-ar: ojalá viniera măcar de-ar veni.

B4 TRADUCERE_____________________________________
1. Anul trecut au constituit o societate nouă.
2. Nu mi-au inclus numele pe lista asociaţilor.
3. Anul acesta (el) constituie o altă societate.
4. Nu mă mai exclud de pe lista asociaţilor.
5. Conduceţi mai încet. Micşoraţi viteza.
6. Trebuie să conduceţi mai încet şi astfel să contribuiţi la
siguranţa tuturor.
7. (Ei) construiesc tot atâtea case noi ca şi în alte ţări.
8. Au construit mai multe case noi decât anul trecut.
9. Au distrus mai puţine case vechi decât înainte.
10. Ar trebui (ca ei) să micşoreze preţurile.
11. (Eu) fug de zgomotele marelui oraş.
12. - Numai să fug şi eu de ele într-o zi. (Să dea Dumnezeu...)
13. A fugit de zgomotele capitalei.
14. - Măcar de-am fugi şi noi de ele într-o zi.

243
1 1 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Treceţi la perfectul simplu:
1. Traduzco esta novela con el diccionario.
2. Reducimos los gastos de la sociedad.
3. Producen menos que el año anterior.
4. Conduces más despacio que antes.
5. Contribuyen a la construcción de esas casas.
6. Disminuimos los gastos de la fábrica.
7. Constituyo una colección de libros de arte.
8. Lo incluyen todo en el precio.
B. Traduceţi:
1. Conduc mai încet decât înainte. - 2. Am condus deja mai
repede (más de prisa). - 3. Trebuia să-mi reduc viteza. - 4.
Este necesar să contribui la siguranţa tuturor. - 5. Constituim o
nouă societate. - 6. Ar trebui să construim tot atâtea case ca şi
înainte. - 7. Trebuie de asemenea să ne reducem cheltuielile. -
8. Această fabrică n-a produs la fel de mult ca anul trecut. - 9.
N-am redus nici cheltuielile. - 10. A fugit de harababura (el
barullo) marelui oraş. - 11. Măcar de-aş fugi şi eu de toate
aceste necazuri (dificultades)!

C2 INFORMAŢII PRACTICE____________________________
• Los deportes
¿Hay algún partido hoy?
de balonmano de fútbol (de balompié)
de baloncesto de rugby
de balonvolea de tenis
¿Quiénes juegan? ¿A qué hora empieza?
¿Podemos alquilar raquetas? Tengo las pelotas.
¿Dónde está la cancha? Prefiero jugar al ping pong.
Otros deportes: atletismo, boxeo, ciclismo, esgrima, esquí, golf,
hipismo, hockey, montañismo, motorismo, natación, pelota,
carreras de automóviles, etc.

244
39 Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. Traduje esta novela con el diccionario.
2. Redujimos los gastos de la sociedad.
3. Produjeron menos que el año anterior.
4. Condujiste más despacio que antes.
5. Contribuyeron a la construcción de esas casas.
6. Disminuimos los gastos de la fábrica.
7. Constituí una colección de libros de arte.
8. Lo incluyeron todo en el precio.
B.
1. Conduzco más despacio (lentamente) que antes. - 2. Ya
conduje más de prisa. - 3. Hacía falta que redujera mi
velocidad. - 4. Es necesario contribuir a la seguridad de todos.
- 5. Constituimos una nueva sociedad. - 6. Haría falta que
construyéramos tantas casas como antes. - 7. Hace falta
también que reduzcamos nuestros gastos. - 8. Esta fábrica no
produjo tanto como el año pasado. - 9. No redujimos los
gastos tampoco. - 10. Huyó del barullo de la gran ciudad. -1 1 .
¡ Ojalá huyera yo también de todas estas dificultades!

C4 TRADUCERE_____________________________________
• •Sporturile
Este vreun meci azi?
de handbal ■ de fotbal
de baschet de rugbi
de volei de tenis
Cine joacă? La ce oră începe?
Putem închiria rachete? Am mingile.
Unde este terenul? Prefer să joc ping-pong.
Alte sporturi: atletism, box, ciclism, scrimă, schi, golf, hipism,
hochei, alpinism, motociclism, nataţie, pelotă, curse
automobilistice etc.

245
Es la chica a quien acompañábamos
A1 PREZENTARE
• Pronumele relative 0)
que subiect sau complement care, pe care (persoană, lucru)
el hombre que habla bărbatul care vorbeşte
la casa que ves casa pe care o vezi

el (fa, Ies, las) que, quien(es), -cine, care (persoană)


subiect sau complement
quien más tiene, más quiere cine are mai m ult, vrea mai mult
el señor a quien hablas domnul căruia îi vorbeşti
el señor con quien hablas domnul cu care vorbeşti

el disco discul conocer a cunoaşte


la maestra învăţătoarea encontrar (ue) a întâlni, a găsi
el sobrino nepotul (de unchi) esperar a aştepta
delante de în faţa jugar a juca
lejos departe llamar a chema, a suna
ayudar a ajuta llegar a sosi
callar a tăcea pensar en a se gândi la

A2 APLICAŢIE_______________________________________
1. La semana que viene nos vamos de vacaciones.
2. Ha pagado la factura que no pude pagar.
3. He comprado un disco que vamos a escuchar.
4. Los trabajadores que vienen de lejos llegan tarde.
5. La señora a la que hablaste no es de aquí.
6. Tengo amigos en los que pienso mucho.
7. El chico a quien acompaño es mi sobrino.
8. Hablé con una señora a quien no conozco.
9. Son las personas a quienes ayudamos ayer.
10. Quien no sabe callar, no sabe hablar.
11. Los amigos a quienes llamo salen para Mallorca.
I 12. Él es quien debe esperarnos delante de la fábrica.
13. Jugaba la maestra con Perico, el cual nos estaba esperando.

246
Este fata pe care o însoţeam
A3 OBSERVAŢII
■ Pronumele que care, pe care este invariabil şi poate avea
funcţie de subiect sau complement. Atunci când que este
complement indirect sau prepoziţional, el este precedat de
articolul el, la, las, los şi de o prepoziţie:
ia casa de la que saldrá casa din care va ieşi
m el, la, los, las cual(es): cel (cea, cei, cele) care
■ quien, sau quienes la plural, se foloseşte numai pentru
persoane şi nu are accent grafic, spre deosebire de pronumele
interogativ. Când quien este complement direct, el respectă
regula privitoare la toate complementele directe care
desemnează persoane şi trebuie precedat de prepoziţia a:
el chico a quien ves băiatul pe care îl vezi
■ quien(es), subiect sau complement, poate fi înlocuit de el (la,
las, los) que: quien (sau el que) no sabe callar... cine (ce!
care) nu ştie să tacă...; la persona a quien (sau a la que)
hablaste... persoana căreia i-ai vorbit...
m Atenţie: la señora que mira poate însemna doamna care
priveşte sau doamna pe care o priveşte. Pentru a evita orice
confuzie, al doilea caz se traduce prin la señora a quien mira.

A4 TRADUCERE_____________________________
1. Săptămâna care vine plecăm în vacanţă.
2. A plătit factura pe care n-am putut s-o plătesc.
3. Am cumpărat un disc pe care o să-l ascultăm.
4. Muncitorii care vin de departe sosesc târziu.
5. Doamna căreia i-ai vorbit nu este de aici.
6. Am prieteni la care mă gândesc mult.
7. Băiatul pe care îl însoţesc este nepotul meu.
8. Am vorbit cu o doamnă pe care n-o cunosc.
9. Sunt persoanele pe care le-am ajutat ieri.
10. Cine nu ştie să tacă, nu ştie să vorbească.
11. Prietenii pe care-i sun pleacă la Mallorca.
12. El este cel care trebuie să ne aştepte în faţa fabricii.
13. învăţătoarea se juca cu Perico, (cel) care ne aştepta.

247
I I Es el amigo de quien le hablábamos
B1 PREZENTARE
• Pronumele relative (II)
prepoziţie + que (lucruri) de(spre) care
la casa de que hablo casa despre care vorbesc
• c fe iS ililillii: v. -1

el señor de quien hablo domnul despre care vorbesc


cuyo/ a / os / as + substantiv af (a, ai] ale) cărui, cărei, ...
la señora cuya hija... doamna a cărei fiică...
la señora cuyos hijos... doamna ai cărei fii...
el actor actorul el jefe şeful
la ayuda ajutorul la obra opera
el almacén magazinul el terreno terenul
el arroz orezul el vecino vecinul
el asunto afacerea atender a a se ocupa de
la avería pana importar a importa
la cocina bucătăria ocurrir a se întâmpla
el éxito succesul quejarse a se plânge

B2 APLICAŢIE_______________________________________
1. El almacén de que hablábamos está cerrado.
2. Pienso en el asunto de que nos hablaron anteayer.
3. El terreno que necesito es demasiado caro.
4. Se importa el arroz con que se alimentan.
5. Son los muchachos de quienes se habló tanto.
6. Aquí viene el vecino de quien se quejaban.
7. La avería de la cual (de que) se queja ocurrió ayer.
8. Es un amigo cuyo hermano es actor.
9. Este escritor cuyas obras tienen mucho éxito es peruano.
10. Te presento al señor López cuyos hijos estudian aquí.
11. La casa cuya puerta está abierta es mía.
12. Luis, de cuyos padres hablabas, es mi vecino.
13. Cándido, el jefe por cuya cocina fuimos a Segovia, nos
atendió muy bien.
14. Don Felipe, gracias a cuya amabilidad pudimos terminar, es
muy simpático.

248
iiü Este prietenul despre care vă vorbeam
B3 OBSERVAŢII
■ de(spre) care se traduce printr-un pronume relativ, que,
quien(es) sau el / la / los / las cua(les), precedat de prepoziţia
cerută de verb (cel mai adesea de), dacă este cazul. Atenţie la
prepoziţiile spaniole care nu corespund celor româneşti:
inşpirarse en a se inspira din; necesitar (fără prep.) a avea
nevoie de; agradecer (fără prep.) a mulţumi pentru (vezi
Compendiul de gramatică, 13).
■ al (a, ai, ale) cărui, cărei, căror se traduce prin cuyo/a/os/as
care precedă substantivul (fără articol) şi se acordă în gen şi
număr cu acesta:
cuyo hljo al cărui (cărei, căror) fiu;
cuyas hijas ale cărui (cărei, căror) fiice.
■ Structuri impersonale, vezi Compendiul de gramatică, 11).

B4 TRADUCERE_____________________________________
1. Magazinul despre care vorbeam este închis.
2. Mă gândesc la afacerea despre care ne-au vorbit alaltăieri.
3. Terenul de care am nevoie este prea scump.
4. Se importă orezul cu care se hrănesc.
5. Sunt tinerii despre care s-a vorbit atât.
6. lată-l pe vecinul de care se plângeau.
7. Pana de care se plânge s-a produs ieri.
8. Este un prieten al cărui frate este actor.
9. Acest scriitor ale cărui opere au mult succes este peruan.
10. Ţi-I prezint pe domnul López ai cărui fii studiază aici.
11. Casa a cărei uşă este deschisă este a mea.
12. Luis, despre ai cărui părinţi vorbeai, este vecinul meu.
13. Cándido, bucătarul pentru a cărui artă culinară am mers la
Segovia, ne-a primit foarte bine.
14. Don Felipe, graţie amabilităţii căruia am putut termina, este
foarte simpatic.

249
40 Exerciţii
C1 EXERCIŢII
A. Formaţi o singură frază cu que sau quien:
1. He hablado con un chico. No le conozco.
2. Es mi vecino. Te quejas de él.
3. He comprado discos. Vamos a escucharlos.
4. Pagaron la factura. No pudimos pagarla.
5. Conoces a estas personas. Las ayudamos.
B. Cuplaţi cele două propoziţii, folosind cuyo:
1. Ves la casa. Sus ventanas están cerradas.
2. Es mi amigo. Su hermano es actor.
3. Es mi hermana. Su novio está en Guatemala.
4. Te presento a Don Luis. Sus hijos estudian aquí.
5. Es un escritor. Sus libros se venden muy bien.
C. Traduceţi: (verişoara = la prima; cel mai bun = mejor)
1. Magazinul despre care vorbim este deschis. - 2. Luis, cu
care vorbeşti, este cel mai bun prieten al meu. - 3. (Noi) am
citit această carte despre care se vorbeşte atât. - 4. Este
băiatul ai cărui părinţi locuiesc în Spania. - 5. Fata pe care o
însoţesc este verişoara mea. - 6. Carlos, cu al cărui frate
vorbeai, este vecinul meu. - 7. Mă gândesc la afacerea despre
care am vorbit ieri. - 8. (Ei) importă orezul de care au nevoie.

C2 INFORMAŢII PRACTICE
• Capcane
l
la carta el libro
el constipado (la constipación) el estreñimiento
la tabla el palastro
largo ancho
el cerro el cielo
el pariente los padres
la cocina la porqueriza
el foco el fuego
gustar probar
largar ensanchar

250
40 [Exerciţii
C3 CHEIE
A.
1. He hablado con un chico que (a quien) no conozco.
2. Es mi vecino de quien (del que) te quejas.
3. He comprado discos que vamos a escuchar.
4. Pagaron la factura que no pudimos pagar.
5. Conoces a estas personas a quienes (a las que) ayudamos.
B.
1. Ves la casa cuyas ventanas están cerradas.
2. Es mi amigo cuyo hermano es actor.
3. Es mi hermana cuyo novio está en Guatemala.
4. Te presento a Don Luis cuyos hijos estudian aquí.
5. Es un escritor cuyos libros se venden muy bien.
I
C.
1. El almacén de que (del que) hablamos está abierto. - 2.
Luis, con quien hablas, es mi mejor amigo. - 3. Leimos este
libro de que (del que) se habla tanto. - 4. Es el chico cuyos
padres viven en España. - 5. La chica que (a quien) acompaño
es mi prima. - 6. Carlos con cuyo hermano hablabas es mi
vecino. - 7. Pienso en el-asunto de que (del que) hablamos
ayer. - 8. Importan el arroz que necesitan.

C4 TRADUCERE
• Capcane

scrisoarea cartea
guturaiul constipaţia
scândura tabla
lung larg
dealul cerul
ruda părinţii
bucătăria cocina
focarul focul
a-i plăcea a gusta
a da drumul a lărgi

251
SUMARUL
COMPENDIULUI DE GRAMATICĂ

1 - Pronunţia 253
2 - Rolul accentului grafic 254
3 - Articolul 254
4 - Masculinul şi femininul 255
5 - Pluralul 256
6 - Apocopa 256
7 - Pronumele şi adjectivele posesive 257
8 - Pronumele şi adjectivele demonstrative 257
9 - Comparativul şi superlativul 258
10 - Pronumele personale 259
11 - Structuri impersonale 260
12 - Pronumele relative 261
13 - Folosirea prepoziţiilor • 262
14 - Principalele conjuncţii 263
15 - Traducerea verbului a fi 263
16 - Verbele spaniole 265
17 - Verbele regulate 266
18 -V erbele cu diftongare 268
19 - Verbele sentir şi pedir 269
20 - Verbele terminate în -acer, -ecer, -ocer, -u c ir 269
21 - Verbele terminate în -uir 270
22 - Verbele terminate în -iar 270
23 - Verbele neregulate independente 271
24 - Participii trecute neregulate 271
25 - Gerunziu neregulat 271
26 - Tabel de verbe conjugate 272
27 - Imperativul 284
28 - Tabel de verbe conjugate laimperativ 285

252
COMPENDIU DE GRAMATICĂ

1 - PRONUNŢIA LITERELOR SPANIOLE_____________


1. Vocalele:
• Vocalele spaniole se pronunţă ca în română.
2. Consoanele:
• c înainte de a, o, u, sau înainte de o consoană se pronunţă [k].
• c înainte de e şi i şi z înainte de a, o şi u se pronunţă punând
vârful limbii între dinţii uşor depărtaţi (sunet apropiat de [th]
englezesc în cuvântul the).
• ch redă sunetul c românesc din grupurile ce, ci.
• d se pronunţă ca în română, cu excepţia lui d final, pronunţat
ca un z foarte slab (pronunţia madrilenă: Madrid [madriz]) sau
deloc.
• g înainte de a, o, u şi înaintea unei consoane se pronunţă ca în
română. înainte de e şi i, are sunetul gutural puternic al lui h
românesc din cuvântul hohot.
® h nu se pronunţă niciodată în spaniolă.
• j, la jota, redă acelaşi sunet gutural h ca şi g din grupurile
spaniole ge, gi.
• ñ (n tilde) se pronunţă ca un n muiat (urmat de un i scurt).
Dar digno [dig-no] se pronunţă în două silabe.
• II se pronunţă I muiat (urmat de un i scurt) la început de cuvânt
şi i scurt, semivocalic, în interiorul cuvântului.
• q este totdeauna însoţit de u şi se pronunţă [k].
• r se pronunţă energic, puternic vibrat, mai ales r iniţial sau rr.
• s se pronunţă ca în română (nu se pronunţă niciodată z în
poziţie inten/ocalică).
• v se pronunţă aproape ca b, mai ales la început de cuvânt.
• x se pronunţă s înaintea unei consoane şi cs înaintea unei
vocale. în substantivele proprii mexicane, când se află între
două vocale, se pronunţă ca la jota: México.
Celelalte consoane se pronunţă ca în română.

953
2 - ROLUL ACCENTULUI GRAFIC IN SPANIOLĂ______

De revăzut accentul (pag. 13).


• Accentul grafic marchează un accent tonic aflat în poziţie
anormală: el lápiz [lápiz] creionul; el fútbol [fútbol] etc..
• Diferenţiază cuvinte pronunţate identic, dar cu funcţii
gramaticale diferite: él (el) el (articolul hotărât masculin); sé
(ştiu), se (pronume); cómo (interogativ), como (relativ) etc.
• împiedică pronunţia a două vocale într-o singură silabă
(diftong): el río fluviul; un policía un poliţistetc.
• Apare şi în cuvintele interogative: ¿Quién? cine?; ¿Dónde?
unde? etc.
• Când apare encliza, adică deplasarea pronumelui
(pronumelor) după verbul la infinitiv, gerunziu sau imperativ
afirmativ, accentul verbului nu se schimbă şi trebuie marcată
grafic silaba accentuată, dacă acest lucru este necesar:
dígame spuneţi-mi; ¿quiere Ud traérmelo? vreţi să mi-l
aduceţi?

3 - ARTICOLUL

1. Articolul hotărât
masculin el (singular) los (plural)
feminin la (singular) las (plural)
Formele contrase la masculin singular:
a + el = al de + el = del
Io, folosit ca articol, transformă un adjectiv sau un participiu în
substantiv: lo mismo acelaşi lucru; lo contrario contrariul etc.
sau se traduce prin ceea ce: lo cierto ceea ce este sigur etc.
Io + adjectiv + que se traduce prin ce sau cât: lo simpático
que es, cât este de simpatic.
Articolul hotărât se omite de obicei în faţa numelor de ţări şi de
provincii: Francia Franţa.
Principalele excepţii sunt: el Péru, el Ecuador, la China, el
Canadá, el País Vasco Ţara Bascilor etc.

254
2. Articolul nehotărât
masculin un (singular) - (plural)
feminin una (sîngufar) - (plural)
în spaniolă, pluralul nehotărât apare de obicei fără articol:
¿tienes libros? ai cărţi?
Totuşi, se foloseşte unos (sau unas) la început de propoziţie
(unos amigos me invitaron nişte prieteni m-au invitat), înaintea
unor substantive cu formă de plural care desemnează un singur
obiect (unas tijeras foarfece) sau cele două obiecte ale unei
perechi (unos guantes mănuşi) şi înaintea unui plural care
desemnează un grup restrâns (tengo unos amigos muy
simpáticos am nişte prieteni foarte simpatici). El poate fi şi
echivalentul lui cam într-o aproximaţie numerică (vale unas
doscientas pesetas valorează cam două sute de pesetas).
Articolul nehotărât se omite înaintea lui otro un alt; medio o
jumătate; cierto un anumit etc.
Atenţie: articolele el şi un se folosesc şi înaintea unui substantiv
feminin care începe cu a~ (sau ha~) accentuat: el agua apa; el
hambre foamea; un ave o pasăre.

4 - FEMININUL Şl MASCULINUL______________________

1. în general, substantivele masculine se termină în -o, iar cele


feminine în ~a. Genul cuvintelor terminate în alte vocale sau în
consoane este indicat de articol: la leche laptele; el papei hârtia.
Principalele excepţii: la foto; Ia radio; la mano mâna; el dia ziua;
el problema; el artista; el turista; el colega; el cura preotul; el
Sena Sena; el belga belgianul.
2. Formarea femininului adjectivelor:
o /a guapo /guapa frumos / frumoasă
e /e amable/amable amabil, amabilă
a /a agrícola I agrícola agricol / agricolă
iii foaladf / baíadf neînsemnat / neînsemnată
consoană capaz / capaz capabil / capabilă

255
Adjectivele care se termină Intr-o consoană sunt invariabile, cu
excepţia celor care desemnează naţionalităţi: español /
española; francés / francesa şi a celor terminate în -dor, -tor,
-sor, -ón, -án, -in (mai puţin ruin meschin), -ote, -ete:
trabajador / trabajadora (muncitor / muncitoare); parlanchín / a
(vorbăreţ / vorbăreaţă); regordete / a (bondoc / bondoacă).

5 - PLURALUL
~s cuvinte terminate într-o vocală (mai puţin i):
casa / casas; libro / libros.
-es cuvinte terminate într-o consoană, y sau i accentuat:
el camión / los camiones; la ley / las leyes (legile);
el jabalí / los jabalíes (mistreţii); el rubí / los rubíes
Cuvintele terminate în ~s rămân invariabile, dacă ultima
silabă nu este accentuată:
la crisis / las crisis (crizele)]
el paraguas / los paraguas (umbrelele)
dar: el interés / los intereses (interesele)
Cuvintele terminate în -z fac pluralul în -ces:
el lápiz / los lápices (creioanele)

6 - APOCOPA
Aceasta reprezintă dispariţia vocalei sau a silabei finale din unele
adjective aşezate înaintea unui substantiv.
1. Pierderea lui -o final înaintea unui substantiv masculin
singular: uno -» un; bueno -» buen; malo -> mal; alguno -»
algún ceva; ninguno - * ningún nici un(ul); primero -» primer
prim; tercero - » tercer ai treilea; postrero -> postrer ultim.
2. grande devine gran şi cualquiera devine cualquier orice,
înaintea unui substantiv masculin sau feminin: la Gran Vía
numele unui mare bulevard madrilen; cualquier ciudad orice
oraş.
3. ciento devine cien înaintea unui substantiv sau înainte de mii
şi millón: cien pesetas; cien mil pesetas; dar se spune ciento
înaintea unei alte cifre: ciento cincuenta pesetas.

256
4. Santo se reduce la San înaintea numelor de sfinţi: San Juan
Sfântul loan; San Pedro Sfântul Petru.
Excepţii: Santo Domingo; Santo Toribio; Santo Tomás Sfântul
Toma.
5. Alte apócope: recientamente devine recién înaintea unui
participiu trecut: recién nacido nou-născut; tanto şi cuanto devin
tan şi cuan înaintea unui adjectiv sau a unui adverb.

7 - PRONUMELE Şl ADJECTIVELE POSESIVE

1. Adjectivele:

înaintea subst. dupa subst.


ml meu, mea mío
tu tău, ta tuyo
su tui, ef, dv. (sing.) suyo
nuestro/a nostru, noastră nuestro / a
vuestro / â vostru, voastră vuestro / a
su lor, dv. (pi.) suyo

Pluralul se formează adăugând -s la aceste forme:


son mis libros sunt cărţile mele
son cosas mias sunt lucrurile mele
După ser, adjectivele mío, tuyo etc. se traduc prin pronume:
no son tuyos nu sunt ai tăi
Când posesivul corespunde lui Ud sau Uds, este bine să se
adauge formele de Ud sau de Uds pentru a evita orice confuzie:
su casa de Ud casa dumneavoastră
2. Pronumele se formează prin adăugarea la formele mío, tuyo,
suyo etc. a articolului hotărât el, la, los, las.
el mío al meu; las tuyas ale tale etc.

8 - PRONUMELE Şl ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE

1. Adjectivele:
în spaniolă există trei grupe de adjective demonstrative,
corespunzând diferitelor grade de depărtare In spaţiu şi timp.

257
este esta estos estas
ese esa esos esas
aquel aquella aquellos aquellas
aquí: este libro aici: această carte
ahí: ese libro acolo (aproape): acea carte
allí: aquel libro acolo (departe): acea carte
en aquella época în acea vreme (mai îndepărtată)
2. Pronumele demonstrative se deosebesc de adjective prin
accentul grafic de pe vocala tonică: éste acesta; ése acela;
aquéllos aceia etc.
Există şi pronume neutre, care nu poartă accent grafic, deoarece
nu există adjectivele corespunzătoare:
esto aceasta; eso aceea; aquello aceea (îndepărtat)
2. Structurile cel (cea, cei, cele) care, pe care, de din română se
traduc de regulă în spaniolă prin intermediul articolelor hotărâte
corespunzătoare:
el que habla cel care vorbeşte
la que canta cea care cântă
los de ayer cei de ieri
las que vemos cele pe care le vedem

9 - COMPARATIVUL Şl SUPERLATIVUL

1. Comparativul:
más (alto) que mai iînalt) decât
menos (bajo) que mai puţin (scund) decât
tan (fuerte) como la fe' de (puternic) ca şi

Forme neregulate: mayor mai mare; menor mai mic; mejor mai
bun, mai bine; peor mai rău.
Atenţie la comparativul de egalitate, care este tan (apocopă)
înaintea unui adjectiv sau a unui adverb şi tanto / a / os / as
înaintea unui substantiv:
no soy tan gordo como él nu sunt la fel de gras ca el
tiene tantos libros como tú are tot atâtea cărţi ca şi tine
2. Superlativul absolut se formează cu adverbul muy foarte sau

258
cu sufixul -ísimo / a:
muy elegante = elegantísimo o elegantísima
muy fácil = facilísimo
Forme neregulate: muy rico = riquísimo foarte bogat
muy amable = amabilísimo
muy antiguo = antiquísomo foarte vechi
• Superlativul relativ se formează cu articolul hotărât urmat de
más sau de menos:
la más delgada cea mai subţire las más... cele mai...
el menos gordo cel mai puţin gras las más... cei mai puţin...
• Atenţie: superlativul relativ aflat după un substantiv se foloseşte
fără articol:
el chico más inteligente băiatul cel mai inteligent

10 - PRONUMELE PERSONALE •

Precizăm că aici nu prezentăm decât o recapitulare. Pentru


explicaţii mai amănunţite, studiaţi lecţiile corespunzătoare:
Pronume sg. pers. I peis. a ll-a pers a lll-a
subiect: yo tú él, ella, Ud
compl. indîr,: me te fe
compl. d ir: me te le, to, la
reflexiv; me te se
prepoz.: mi ti él, ella, Ud, sí
Pronume pi. pers, I per$+a If-a pers. a flf-a
subiect: nosotros /a s vosotros/as ellos / as, Uds
compf tndir nos os fes
compl. dir.: nos os los, las
reflexiv: nos os se
prepoz.: nosotros / as vosotros / as elios/as, Uds, sí
• si după prepoziţie se foloseşte atunci când pronumele
complement desemnează aceeaşi persoană ca şi subiectul:
Luis habla siempre de sí (mismo).
Luis vorbeşte totdeauna despre el (însuşi).
Altfel: Luis habla siempre de él (Pedro).
Luis vorbeşte totdeauna despre ei (Pedro).
• Mi, ti, si împreună cu prepoziţia con devin conmigo cu mine;
contigo cu tine; consigo cu el (sine).
• în spaniolă există pronumele neutru eilo care este echivalentul
lui aceasta, asta: pienso en eilo mă gândesc la asta.
• Recapitularea folosirii a două pronume consecutive:
a - pronumele complement indirect precedă totdeauna
pronumele complement direct;
b - ie lui, ei, îi sau dv. (sg.), Ies lor, le sau dv. (pl.) se
transformă în se înaintea unui pronume complement direct Ia
persoana a IIi-a. Se poate adăuga un plus de precizie, punând
după verb un alt pronume precedat de o prepoziţie: se Io digo
a el i-o spun lui; se Io digo a Ud v-o spun dumneavoastră.
• Encliza constă în a adăuga după verb unul sau mai multe
pronume personale cu funcţia de complement, fără liniuţă de
unire. Acest lucru se face la infinitiv, vezi pag. 61, la gerunziu,
vezi pag. 127, şi la imperativul afirmativ, vezi pag. 229.

11 - STRUCTURI IMPERSONALE__________________ ____

1. Cel mai adesea se foloseşte construcţia reflexivă se + verb la


persoana a lll-a (singular sau plural).
Ea se utilizează totdeauna pentru a prezenta fapte uzuale,
generale:
aquí se habla español aici se vorbeşte spaniolă
Când autorul acţiunii este necunoscut sau nu se menţionează,
construcţia reflexivă are sens pasiv, iar verbul se acordă cu
subiectul:
se venden manzanas se vând mere
Excepţie: verbul rămâne la singular atunci când subiectul
(complementul) desemnează persoane determinate:
se oía a los jugadores se auzeau jucătorii
2. Când autorul acţiunii se poate exprima prin cineva, lumea,
oamenii, sau când este vorba de un fapt accidental, se foloseşte
persoana a lll-a plural:
llaman sună cineva
3. uno, una se folosesc mai ales cu verbele reflexive pentru a

260
evita repetarea iui se sau pentru a atenua o formulare personală:
Los domingos uno se levanta más tarde.
Duminica te scoli mai târziu.
4. în construcţia cu hay există, pentru a nu repeta substantivul, se
foloseşte pronumele complemenrt direct:
¿Hay clientes? - Los hay.
Există (sunt) clienţi? - Există (sunt).

12 - PRONUMELE RELATIVE •

• que este invariabil şi se foloseşte pentru persoane, animale,


lucruri, ca subiect sau complement, cu sensul de care, pe care:
la persona que habla persoana care vorbeşte
la casa que ves casa pe care o vezi
• quien (quienes la plural) se foloseşte numai pentru persoane,
de obicei cu funcţia de complement, caz în care este precedat
de o prepoziţie:
la señora a quien hablas doamna căreia îi vorbeşti
• de que (lucruri), de quien sau quienes (persoane) sau chiar
del, de la / los / las que sau cual(es) se traduc prin de(spre)
care: el actor de quien se habla
actorul despre care se vorbeşte
Atenţie: unele verbe pot fi urmate de o altă prepoziţie decât de
sau de nici o prepoziţie:
la casa con la que sueño casa la care visez
el libro que necesito cartea de care am nevoie
• cuyo (a, os, as) se traduce prin al (a, ai, ale) cărui, cărei, căror
şi se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl precedă:
el señor cuyos hijos... domnul ai cărui fii...
la ciudad cuyas calles... oraşul ale cărui străzi...
Atenţie: cuyo poate fi precedat de o prepoziţie:
el pueblo en cuyas calles satul pe ale cărui străzi
• adonde, a que, al cual se traduc prin unde, spre care şi se
folosesc cu verbe care exprimă mişcarea spre un loc:
la ciudad adonde vamos ahora...
oraşul spre care mergem acum...

261
• donde, en donde, en que se traduc prin unde, în care şi se
folosesc cu verbe care nu presupun mişcarea: este ciudad
donde vivimos ... acest oraş în care (unde) locuim...
• que sau şi mai bine en que se traduc prin când, în care şi
exprimă ideea de timp: el día que nació sau el día en que
nació în ziua în care s-a născut•

13 - FOLOSIREA PREPOZIŢIILOR_____________________

• a după un verb de mişcare şi înaintea unui complement de loc:


voy a Madrid merg la Madrid
a înaintea unui complement direct, când acesta este exprimat
printr-un substantiv sau pronume care desemnează o persoană
anume:
ayudo a mis amigos îmi ajut prietenii
• de pentru a indica provenienţa: viene de Malaga
materialul şi apartenenţa:
esta pulsera es de plata această brăţară e din argint
es de María este a Măriei
• en indică locul fără a presupune mişcare: está en Segovia
• por se traduce prin pentru când sugerează ideea de cauză:
lo hago por ti o fac pentru tine (din cauza ta)
sau durata: salgo por una semana plec pentru o săptămână
Por aquí se traduce prin pe aici.
• para se traduce prin pentru când exprimă ideea de destinaţie:
este libro es para ti cartea asta e pentru tine
Alte prepoziţii importante: ante înaintea; bajo sub; con cu; contra
împotriva, (ín)spre; desde din, de la; durante în timpul; entre
între, printre; hacia către; hasta până la; sobre pe; según
conform; salvo cu excepţia; sin,fără; tras,în spatele.
Prepoziţii compuse: delante de înaintea; detrás de în spatele;
dentro de în; fuera de afară din; encima de deasupra, pe;
debajo de dedesubtul, sub; lejos de departe de; junto a lângă;
cerca de aproape de; antes de înainte de; después de după; al
lado de alături de; al cabo de ia căpătui; en frente de în faţa;

262
frente a cu faţa la; en caso de în caz de; en (a) casa de (acasă)
la.

14 - PRINCIPALELE CONJUNCŢII____________________

• y (sau e înaintea unui cuvânt care începe cu i sau hi): şi.


• o (sau u înaintea unui cuvânt care începe cu o sau ho): sau.
• sea... sea, ya... ya, ora... ora fie... fie; pues căci, deci, ei,
bine!; luego apoi, deci; ni nici; pero dar; sino ci; si no dacă nu;
que că; como cum; cuando când; mientras în timp ce; si dacă;
ya que deoarece; porque pentru că; en cuanto de îndată ce; tan
pronto como imediat ce; aunque + subj. chiar dacă; aunque +
ind. deşi.

15 - TRADUCEREA VERBULUI A Ff ________________

A. a fi se traduce prin ser:


1. înaintea unui substantiv, pronume, infinitiv sau numeral.
Lima es ia capital del Perú. Lima este capitala Peru-ului.
¿Quién es? - Soy yo. Cine este? - Eu sunt.
Lo mejor es entrar. Cei mai bine este să intri.
Astfel, ser se foloseşte totdeauna pentru a exprima:
- profesia: es ingeniero este inginer;
- originea: es de Salamanca este din Salamanca;
- materialul: este reloj es de oro acest ceas este din aur;
- apartenenţa: es de mi padre este al (/a) tatălui meu;
- cantitatea: son once sunt unsprezece;
son numerosos sunt numeroşi.
2. înaintea unui adjectiv sau a unui participiu trecut folosit ca
adjectiv, care exprimă o caracteristică esenţială pentru
existenţa unui subiect, o definiţie.
Es cubana, joven, morena y guapa.
Este cubaneză, tânără, brunetă şi frumoasă.
Esta playa es amplia, muy hermosa y muy blanca.
Acestă plajă este întinsă, foarte frumoasă şi foarte albă.
3. Cu un participiu trecut, ca auxiliar pentru a exprima o acţiune
la diateza pasivă.

263
ES gol fue marcado por mi equipo.
Golul a fost marcat de către echipa mea.
B. a fi se traduce prin estar:
1. Pentru a exprima o localizare în spaţiu sau în timp.
Están en Colombia. Sunt în Columbia.
Estamos a primero de abril. Suntem în întâi aprilie.
2. înaintea unui adjectiv sau a unui participiu trecut folosit ca
adjectiv, pentru a exprima o stare sau o situaţie accidentală, un
rezultat.
Ei café está demasiado caliente. Cafeaua e prea caldă.
Tu vaso está vacío. Paharul tău e gol.
3. înaintea unui participiu trecut pentru a exprima o stare sau
rezultatul unei acţiuni.
Ahora la casa está vendida. Acum casa este vândută.
Están cerrados. Sunt închişi.
4. Cu un gerunziu, pentru a exprima o acţiune în curs de
desfăşurare.
Están aprendiendo. Ei (tocmai) învaţă.
Ud está estudiando. Dv. tocmai învăţaţi.
C. Unele adjective se folosesc numai cu ser sau.numai cu estar:
ser: feliz (fericit), infeliz (nefericit), posible (posibil), imposible
(imposibil), cierto (sigur), necesario (necesar), obligatorio
(obligatoriu).
estar: contento (mulţumit), descontento (nemulţumit), enfermo
(bolnav), solo (singur), satisfecho (satisfăcut).
D. Folosirea lui ser sau a lui estar poate modifica sensul unor
adjective sau participii trecute:
bueno bun estar bueno sănătos
malo rău malo bolnav
cansado obositor cansado obosit
rico bogat rico delicios
listo isteţ listo gata
delicado delicat delicado suferind
E. Folosirea lui ser sau a lui estar nuanţează sensul unor
adjective:

264
nervioso nervos estar nervioso enervat
nuevo nou (recent) nuevo nou ca aspect
mudo mut mudo a nu spune nimic
verde verde verde necopt
loco nebun loco ţicnit
atento politicos atento atent
F. Câteva expresii:
¿Qué ha sido de él? Ce s-a ales de el?
Está de vacaciones. Este în vacanţă.
Está para salir. Este pe punctul de a pleca.
Está para cantar. Este în dispoziţie de cântat.
Está por salir. Este tentat să iasă.

1 6 -V E R B E L E SPANIOLE *•
• Verbul spaniol, regulat sau neregulat, nu se poate termina la
infinitiv decât în ~ar, ~er sau ~ir.
• Aceste terminaţii diferite determină conjugări diferite.
• Fiecare persoană a unui verb conjugat are o terminaţie
caracteristică; de aceea, pronumele personal cu funcţia de
subiect (eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele) devine inutil, ca şi în
română, cu excepţia persoanelor I şi a lll-a singular la:
indicativul imperfect
subjonctivul prezent
cele două forme ale subjonctivului imperfect
condiţional.
la care terminaţiile sunt asemănătoare.
• Deci, pronumele personal cu funcţia de subiect se va folosi
doar pentru a evita confuzia dintre două persoane sau pentru a
insista asupra persoanei care face acţiunea.
• O particularitate a conjugării spaniole este aceea de a avea
două forme echivalente la subjonctivul imperfect.
• în spaniolă, la conjugarea timpurilor simple, există trei timpuri-
cheie:
- indicativul prezent din care decurge subjonctivul prezent,
cu excepţia a şase verbe, vezi pag. 271;
- viitorul, din care decurge condiţionalul prezent;
- perfectul simplu din care decurg, prin Intermediul persoanei

265
a lll-a plural, cele două forme ale subjonctivului imperfect.
Indicativul imperfect, cu excepţia a trei verbe, este totdeauna
regulat.
• Verbele spaniole se vor studia în următoarea ordine:
- verbele regulate
- verbele cu diftongare
- verbele sentir şi pedir
- verbele terminate în -acer, -ecer, -ocer şi -ucir
-verbele terminate în -u ir şi -iar
- verbele neregulate independente

17 - VERBELE REGULATE•
tomar a lua corner a mânca vivir a trăi, a locui
O rădăcină care se regăseşte la toate persoanele,
tom - ar corn - er viv -ir
______ O terminaţie care se modifică la fiecare persoană.______
• Indicativul prezent
La persoana I singular, se adaugă terminaţia -o la rădăcina
oricărui verb regulat; la celelalte persoane, terminaţia comportă
un a pentru verbele în -ar, un e pentru verbele în -e r şi un e sau
un i pentru verbele în -ir.
tom - ar corn - er viv - ir
tom o corn o viv o
tom as corn es viv es
tom a corn e viv e
tom amos com emos viv imos
tom âis com eis viv îs
tom an corn en viv en
Subjonctivul prezent
tom - ar corn - er viv - ir
tom e com a viv a
tom es corn as viv as
tom e com a viv a
tom emos corn amos viv amos
tom eis corn âis viv âis
tom en corn an viv an

266
Dacă infinitivul se termină în ~ar, subjonctivul este în ~e.
Dacă infinitivul se termină în ~er sau -ir, subjonctivul este în ~a.

• Viitorul şi condiţionalul
viitor: infinitiv + r ~® cond.: infinitiv + r - ía
~ âs ~ ías
tomar tomar
~á - ía
comer - comer -
~ emos ~ íamos
vivir vivir
~ éis - íais
- ~ án - - ían
• Indicativul imperfect
tomar: rădăcină + ~ aba corner: rădăcină + ~ ía
~ abas vivir ~ ías
~ aba ~ ía
~ ăbamos - íamos
~ abais ~ íais
- aban - ían
Există numai trei excepţii: ser = era ver = veía ir = iba
(vezi tabelul acestor trei verbe, pag. 278 - 283).

• Perfectul simplu şi formele subjonctivului imperfect


tomé comí viví
tomaste comiste viviste
tomó comió vivió
tomamos comimos vivimos
tomasteis comisteis vivisteis
tomaron comieron vivieron
tomara tomase comiera (iese) viviese (iera)
tomaras tomases comieras vivieses
tomara tomase comiera viviese
tomáramos tomásemos comiéramos viviésemos
tomarais tomaseis comierais vivieseis
tomaran tomasen comieran viviesen

Observaţi că ceea ce diferenţiază în mod esenţial formele


perfectului simplu sunt vocalele de sub accent:

267
- e - a ~o
- i - i - ió - i - i ~ ie
Formele subjonctivului imperfect provin totdeauna de la
persoana a lll-a plural a perfectului simplu:
~ aron -» ~ ara sau - ase şi - ieron ~ iera sau ~ iese

• GerunziulI
tom - ar: tom ~ ando luând
corn - er: com - iendo mâncând
viv ~ ir: viv ~ iendo locuind

• Participiul trecut
tom - ar: tom ~ ado luat
corn - er: corn ~ ido mâncat
viv - ir: viv ~ ido locuit

18 - VERBELE CU DIFTONGARE

• Diftongarea este transformarea unei vocale în două vocale. în


spaniolă, două sunt vocalele care pot diftonga:
o devine ue
e devine ie
• în mod normal, diftongarea nu se produce decât sub influenţa
accentului.
• în conjugarea spaniolă, acest fenomen nu se poate produce
decât la indicativ prezent şi subjonctiv prezent, persoanele I, a
ll-a şi a lll-a singular şi a lll-a plural.
contar a număra: ue ue ue o o ue
perder a pierde: ie ie ie e e ie
• La celelalte persoane şi timpuri, aceste verbe nu prezintă
niciodată diftongare.
• A se vedea tabelele recapitulative pentru verbele empezar (ie)
a începe şi volver (ie) a reveni, pag. 272 şi 273.
• Nu există nici o modalitate de a şti a priori dacă un verb
prezintă diftongare sau nu. De aceea, dacă aveţi dubii, este
bine să consultaţi un dicţionar sau o carte de gramatică.

268
19 - VERBELE SEN TIR Şl PEDIR __________________
• Aceste două verbe sunt modelele verbelor terminate în -ir care
au un e în ultima silabă a rădăcinii:
- e / ir (a nu se confunda cu un verb ca escribir a scrie, la care
e nu se află în ultima silabă a rădăcinii).
Verbele sentir a simţi, a regreta şi pedir a cere au două tipuri
de iregularităţi, cea de-a doua fiind comună celor două verbe:

• sentir (vezi pag. 274) pedir (vezi pag. 274)


1° - e -> ie la indicativ şi 10 - e -> i la ul indicativ
subjonctiv prezent, persoanele subjonctiv prezent, persoanele
I, a ll-a şi a lll-a singular şi a l, a li-a şi a lll-a singular şi a
lll-a plural. lll-a plural.
2° ~ e -» i la subjonctiv prezent, persoanele I şi a ll-a plural,
la perfectul simplu, persoana a lll-a singular şi plural (şi deci şi
la cele două forme ale subjonctivului imperfect) şi la gerunziu.
La celelalte persoane şi timpuri, aceste verbe sunt regulate.
• Verbele al căror e este urmat de nt sau de r se conjugă similar
cu sentir: mentir a minţi; preferir a prefera.
• Toate celelalte verbe terminate în -ir care au un e în ultima
silabă a rădăcinii se conjugă similar cu pedir.
• Excepţie: servir, al cărui e este totuşi urmat de r, se conjugă
similar cu pedir.
erguir a se ridica admite două conjugări: yergo şi irgo, dar a
doua este fără îndoială mai des folosită.

20 - VERBELE ÎN -A C E R , -E C E R , -O C E R Ş I -U C IR
Aceste verbe intercalează un z între vocala din ultima silabă a
rădăcinii şi c la persoana I singular a indicativului prezent şi deci
şi la subjonctivul prezent:
obedecer obedezco obedezca
a asculta obedeces obedezcas
etc. etc.

9RQ
în plus, verbele terminate în -ducir au un perfect simplu neregulat
terminat în ~duje şi deci şl forme neregulate ale subjonctivului
imperfect:
conducir conduje condujera condujese
a conduce condujiste etc. etc.
(vezi pag. 274) condujo
condujimos
condujisteis
condujeron
Excepţii: cocer a coace = cuezo; hacer a face, care este un
verb neregulat independent; mecer a legăna = mezo.

21 - VERBELE TERMINATE IN -£///?


Ele intercalează un y între rădăcină şi terminaţie, când aceasta
din urmă nu începe cu un i accentuat (vezi construir pag. 274):
concluir: concluyo concluyes dar concluimos
a încheia
Atenţie la concluyó ... concluyeron concluyera, concluyese,
concluyendo.

22 - VERBELE TERMINATE IN ~/Af?


Unele verbe, cum ar fi variar, accentuează vocala i la persoanele
I, a ll-a şi a lll-a singular şi a lll-a plural ale indicativului şi
subjonctivului prezent:
variar: varío varías varía ... varían
a varia varíe varíes varíe ... varíen
Altele, cum ar fi cambiar, leagă vocala i de vocala următoare:
cambiar: cambio cambias cambia ... cambian
a schimba cam b íe cam bies cam bie ... cam bien

Consultaţi dicţionarul.

270
23 - VERBELE NEREGULATE INDEPENDENTE
Acestea sunt în număr de 21. Toate sunt verbe foarte des folosite
şi deci este necesar să fie învăţate foarte bine (vezi tabelele
recapitulative, pag. 273 - 283).
Fiind independente, au fiecare propriile iregularităţi, dar regulile de
bază ale conjugării rămân în general valabile:
- indicativul prezent (pers. I sing.) determină întreg subjonctivul
prezent. Există 6 excepţii: dar, estar, haber, ir, saber, ser.
- viitorul determină totdeauna condiţionalul.
- perfectul simplu determină totdeauna subjonctivul imperfect.
Numai 3 din cele 21 de verbe au o formă neregulată a indicativului
imperfect:
ir: iba ibas etc.
ser: era eras etc.
ver: veía veías etc.

Observaţie: nu prezentăm tabelul verbului asir a prinde, care este


rar folosit în spaniola modernă şi a cărui singură iregularitate este
la indicativul prezent:
asir: asgo asga
ases asgas
etc. etc.

24 - PARTICIPII TRECUTE NEREGULATE


abrir abierto cubrir cubierto decir dicho
escribir escrito hacer hecho imprimir impreso
morir muerto poner puesto resolver resuelto
romper roto ver visto volver vuelto
etc.

25 - GERUNZIU NEREGULAT

La drept vorbind, numai verbul poder are gerunziul neregulat:


pudiendo

P71
Indicativ Subjonctiv Indicativ Condicional
prezent prezent viitor prezent
tomar a lúa (verb regulat Tn ~ar)
tomo -> tome tomaré -» tomaría
tomas tomes tomarás tomarías
toma tome tomará tomaría
tomamos tomemos tomaremos tomaríamos
tomáis toméis tomaréis tomaríais
toman tomen tomarán tomarían
comer a mânca (verb regulat în ~er)
como -» coma comeré comería
comes comas comerás comerías
come coma comerá comería
comemos comamos comeremos comeríamos
coméis comáis comeréis comeríais
comen coman comerán comerían
vivir a locui, a trăi (verb regulat în -ir)
vivo -> viva viviré -> viviría
vives vivas vivirás vivirías
vive viva vivirá viviría
vivimos vivamos viviremos viviríamos
vivéis viváis viviréis viviríais
viven vivan vivirán vivirían
volver a reveni (verb cu diftongare o -» ue)
vuelvo -» vuelva volveré — volvería
vuelves vuelvas volverás volverías
vuelve vuelva volverá volvería
volvemos volvamos volveremos volveríamos
volvéis volváis volveréis volveríais
vuelven vuelvan volverán volverían
empezar a începe (verb cu diftonga re e -» le)
empiezo -» empiece empezaré -» empezaría
empiezas empieces empezarás empezarías
empieza empiece empezará empezaría
empezamos empecemos empezaremos empezaríamos
empezáis empecéis empezaréis empezaríais
empiezan empiecen empezarán empezarían

272
Indicativ Perfect Subjonctiv imperfect
imperfect_______ simplu______ forma I forma a ll-a
tomar a lua ~a-
tomaba tomé tomara tomase
tomabas tomaste tomaras tomases
tomaba tomó tomara tomase
tomábamos tomamos tomáramos tomásemos
tomabais tomasteis tomarais tomaseis
tomaban tomaron tomaran tomasen
comer a mânca ~ ie ~
comía comí comiera comiese
comías comiste comieras comieses
comía comió comiera comiese
comíamos comimos comiéramos comiésemos
comíais comisteis comierais comieseis
comían comieron comieran comiesen
vivir a locui, a trăi - ie -
vivía viví viviera viviese
vivías viviste vivieras vivieses
vivía vivió viviera viviese
vivíamos vivimos viviéramos viviésemos
vivíais vivisteis vivierais vivieseis
vivían vivieron vivieran viviesen
volver a re veni ~ ie ~
volvía volví volviera volviese
volvías volviste volvieras volvieses
volvía volvió volviera volviese
volvíamos volvimos volviéramos volviésemos
volvíais vovisteis volvierais volvieseis
volvían volvieron volvieran volviesen
empezar a începe ~a~
empezaba empecé empezara empezase
empezabas empezaste empezaras empezases
empezaba empezó empezara empezase
empezábamos empezamos empezáramos empezásemos
empezabais empezasteis empezarais empezaseis
empezaban empezaron empezaran empezasen

273
Indicativ Subjonctiv Indicativ Condiţional
prezent prezent viitor prezent
sentir a simţi, a regreta, a auzi
siento -» sienta sentiré —^ sentiría
sientes sientas sentirás sentirías
siente sienta sentirá sentiría
sentimos sientamos sentiremos sentiríamos
sentís sintáis sentiréis sentiríais
sienten sientan sentirán sentirían
pedir a cere, a pretinde
pido -» pida pediré -> pediría
pides pidas pedirás pedirías
pide pida pedirá pediría
pedimos pidamos pediremos pediríamos
pedís pidáis pediréis pediríais
piden pidan pedirán pedirían
conducir a conduce
conduzco -» conduzca conduciré conduciría
conduces conduzcas conducirás conducirías
conduce conduzca conducirá conduciría
conducimos conduzcamos conduciremos conduciríamos
conducís conduzcáis conduciréis conduciríais
conducen conduzcan conducirán conducirían
construir a construi
construyo ->■ construya construiré -» construiría
construyes construyas construirás construirías
construye construya construirá construiría
construimos construyamos construiremos construiríamos
construís construyáis construiréis construiríais
construyen construyan construirán construirían
andar a merge
ando ande andaré -> andaría
andas andes andarás andarías
anda ande andará andaría
andamos andemos andaremos andaríamos
andáis andéis andaréis andaríais
andan anden andarán andarían

274
Indicativ Perfect Subjonctiv imperfect
imperfect simplu forma 1 forma a ll-a
sentir a simţi, a regreta, a auzi ~ ie ~
sentía sentí sintiera sintiese
sentías sentiste sintieras sintieses
sentía sintió sintiera sintiese
sentíamos sentimos sintiéramos sintiésemos
sentíais sentisteis sintierais sintieseis
sentían sintieron sintieran sintiesen
pedir a cere, a pretinde ~ ie -
pedía pedí pidiera pidiese
pedías pediste pidieras pidieses
pedía pidió pidiera pidiese
pedíamos pedimos pidiéramos pidiésemos
pedíais pedisteis pidierais pidieseis
pedían pidieron pidieran pidiesen
conducir a conduce - e~
conducía conduje condujera condujese
conducías condujiste condujeras condujeses
conducía condujo condujera condujese
conducíamos condujimos condujéramos condujésemos
conducíais condujisteis condujerais condujeseis
conducían condujeron condujeran condujesen
construir a construi ~e~
construía •construí construyera construyese
construías construiste construyeras construyeses
construía construyó construyera construyese
construíamos construimos construyéramos construyésemos
construíais construisteis construyerais construyeseis
construían construyeron construyeran construyesen
andar a merge - ie ~
andaba anduve anduviera anduviese
andabas anduviste anduvieras anduvieses
andaba anduvo anduviera anduviese
andábamos anduvimos anduviéramos anduviésemos
andabais anduvisteis anduvierais anduvieseis
andaban anduvieron anduvieran anduviesen

275
Indicativ Subjonctiv Indicativ Condiţional

prezent prezent viitor prezent
caber a încăpea, a fi conţinut
quepo -» quepa cabré -» cabría
cabes quepas cabrás cabrías
cabe quepa cabrá cabría
cabemos quepamos cabremos cabríamos
cabéis quepáis cabréis cabríais
caben quepan cabrán cabrían
caer a cádea
caigo -» caiga caeré -> caería
caes caigas caerás caerías
cae caiga caerá caería
caemos caigamos caeremos caeríamos
caéis caigáis caeréis caeríais
caen caigan caerán caerían
dar a da
doy -» dé daré —> daría
das des darás darías
da dé dará daría
damos demos daremos daríamos
dais deis daréis daríais
dan den darán darían
decir a spune
digo diga diré —> diría
dices digas dirás dirías
dice diga dirá diría
decimos digamos diremos diríamos
decís digáis diréis diríais
dicen digan dirán dirían
estar a fi, a se afla
estoy -» esté estaré —^ estaría
estás estés estarás estarías
está esté estará estaría
estamos estemos estaremos estaríamos
estáis estéis estaréis estaríais
están estén estarán estarían

276
Indicativ Perfect -» Subjonctiv imperfect
imperfect simplu forma 1 forma a ll-a
caber a încăpea, a fi conţinut - ie -
cabía cupe cupiera cupiese
cabías cupiste cupieras cupieses
cabía cupo cupiera cupiese
cabíamos cupimos cupiéramos cupiésemos
cabíais cupisteis cupierais cupieseis
cabían cupieron cupieran cupiesen
caer a cádea - e~
caía caí cayera cayese
caías caíste cayeras cayeses
caía cayó cayera cayese
caíamos caímos cayéramos cayésemos
caíais caísteis cayerais cayeseis
caían cayeron cayeran cayesen
dar a da - ie -
daba di diera diese
dabas diste dieras dieses
daba dio diera diese
dábamos dimos diéramos diésemos
dabais disteis dierais dieseis
daban dieron dieran diesen
decir a spune ~e ~
decía dije dijera dijese
decías dijiste dijeras dijeses
decía dijo dijera dijese
decíamos dijimos dijéramos dijésemos
decíais dijisteis dijerais dijeseis
decían dijeron dijeran dijesen
estar a fi, a se afla - ie -
estaba estuve estuviera estuviese
estabas estuviste estuvieras estuvieses
estaba estuvo estuviera estuviese
estábamos estuvimos estuviéramos estuviésemos
estabais estuvisteis estuvierais estuvieseis
estaban estuvieron estuvieran estuviesen

277
Indicativ Subjonctiv Indicativ Condiţional
prezent prezent viitor prezent
haber a avea (auxiliar)
he haya habré -» habría
has hayas habrás habrías
ha haya habrá habría
hemos hayamos habremos habríamos
habéis hayáis habréis habríais
han hayan habrán habrían
hacer a face
■ M hago -» haga haré haría
haces hagas harás harías
hace haga hará haría
hacemos hagamos haremos haríamos
hacéis hagáis haréis haríais
hacen hagan harán harían
t ir a merge
voy -» vaya iré —^ iría
m m vas vayas irás irías
va vaya irá iría
vamos vayamos iremos iríamos
M il vais vayáis iréis iríais
■ lili van vayan irán irían
oír a auzi
oigo -» oiga oiré -» oiría
oyes oigas oirás oirías
(■. oye oiga oirá oiría
Él oímos oigamos oiremos oiríamos
mKMí- ■ oís oigáis oiréis oiríais
■§§, ■ oyen oigan oirán oirían
poder a putea
puedo -» pueda podré -> podría
puedes puedas podrás podrías
puede pueda podrá podría
podemos podamos podremos podríamos
podéis podáis podréis podríais
pueden puedan podrán podrían

278
Indicativ Perfect Subjonctiv imperfect
imperfect simplu formal forma a ll-a
haber a avea (auxiliar) ~ ie -
había hube hubiera ■ hubiese
habías hubiste hubieras hubieses
había hubo hubiera hubiese
habíamos hubimos hubiéramos hubiésemos
habíais hubisteis hubierais hubieseis
habían hubieron hubieran hubiesen
hacer a face - ie ~
hacía hice hiciera hiciese
hacías hiciste hicieras hicieses
hacía hizo hiciera hiciese
hacíamos hicimos hiciéramos hiciésemos
hacíais hicisteis hicierais hicieseis
hacían hicieron hicieran hiciesen
¡r a merge - e~
iba fui fuera fuese
ibas fuiste fueras fueses
iba fue fuera fuese
íbamos fuimos fuéramos fuésemos
ibais fuisteis fuerais fueseis
iban fueron fueran fuesen
oír a auzi ~e ~
oía oí oyera oyese
oías oíste oyeras oyeses
oía oyó oyera oyese
oíamos oímos oyéramos oyésemos
oíais oísteis oyerais oyeseis
oían oyeron oyeran oyesen
poder a putea - ie -
podía pude pudiera pudiese
podías pudiste pudieras pudieses
podía pudo pudiera pudiese
podíamos pudimos pudiéramos pudiésemos
podíais pudisteis pudierais pudieseis
podían pudieron pudieran pudiesen

279
Indicativ Subjonctiv Indicativ Condiţional
—>
prezent prezent viitor prezent
poner apune
pongo -» ponga pondré pondría
pones pongas pondrás pondrías
pone ponga pondrá pondría
ponemos pongamos pondremos pondríamos
ponéis pongáis pondréis pondríais
ponen pongan pondrán pondrían
querer a vrea, a-i plăcea
quiero ^ quiera
— querré querría
quieres quieras querrás querrías
quiere quiera querrá querría
queremos queramos querremos querríamos
queréis queráis querréis querríais
quieren quieran querrán queman
saber a şti
sé sepa sabré sabría
sabes sepas sabrás sabrías
sabe sepa sabrá sabría
sabemos sepamos sabremos sabríamos
sabéis sepáis sabréis sabríais
saben sepan sabrán sabrían
salir a ieşi, a pleca
salgo -» salga saldré —> saldría
sales salgas saldrás saldrías
sale salga saldrá saldría
salimos salgamos saldremos saldríamos
salís salgáis saldréis saldríais
salen salgan saldrán saldrían
ser a fi
soy sea seré -> sería
eres seas serás serías
es sea será sería
somos seamos seremos seríamos
sois seáis seréis seríais
son sean serán serían

PfiO
Indicativ Perfect -> Subjonctiv imperfect
imperfect simplu forma I forma a ll-a
poner apune ~ ie ~
ponía puse pusiera pusiese
ponías pusiste pusieras pusieses
ponía puso pusiera pusiese
poníamos pusimos pusiéramos pusiésemos
poníais pusisteis pusierais pusieseis
ponían pusieron pusieran pusiesen
querer a vrea, a-i plăcea - ie ~
quería quise quisiera quisiese
querías quisiste quisieras quisieses
quería quiso quisiera quisiese
queríamos quisimos quisiéramos quisiésemos
queríais quisisteis quisierais quisieseis
querían quisieron quisieran quisiesen
saber a şti ~ ie -
sabía supe supiera supiese
sabías supiste supieras supieses
sabía supo supiera supiese
sabíamos supimos supiéramos supiésemos
sabíais supisteis supierais supieseis
sabían supieron supieran supiesen
salir a ieşi, a pleca ~ ie -
salía salí saliera saliese
salías saliste salieras salieses
salía salió saliera saliese
salíamos salimos saliéramos saliésemos
salíais salisteis salierais salieseis
salían salieron salieran saliesen
ser a fi ~e ~
era fui fuera fuese
eras fuiste fueras fueses
era fue fuera fuese
éramos fuimos fuéramos fuésemos
erais fuisteis fuerais fueseis
eran fueron fueran fuesen

281
Indicativ Subjonctiv Indicativ Condiţional
prezent prezent viitor prezent
tener a a vea, a poseda
tengo -> tenga tendré -» tendría
tienes tengas tendrás tendrías
tiene tenga tendrá tendría
tenemos tengamos tendremos tendríamos
tenéis tengáis tendréis tendríais
tienen tengan tendrán tendrían
traer a (a)duce
traigo -» traiga traeré -» traería
traes traigas traerás traerías
trae traiga traerá traería
traemos traigamos traeremos traeríamos
traéis traigáis traeréis traeríais
traen traigan traerán traerían
valer a valora
valgo -» valga valdré -» valdría
vales valgas valdrás valdrías
vale valga valdrá valdría
valemos valgamos valdremos valdríamos
valéis valgáis valdréis valdríais
valen valgan valdrán valdrían
venir a veni
vengo -» venga vendré -» vendría
vienes vengas vendrás vendrías
viene venga vendrá vendría
venimos vengamos vendremos vendríamos
venís vengáis vendréis vendríais
vienen vengan vendrán vendrían
ver a vedea
veo -» vea veré -» vería
ves veas verás verías
ve vea verá vería
vemos veamos veremos veríamos
veis veáis veréis veríais
ven vean verán verían

282
Indicativ Perfect -» Subjonctiv imperfect
Imperfect simplu forma 1 forma a ll-a
tener a avea, a poseda ~ ie ~
tenía tuve tuviera tuviese
tenías tuviste tuvieras tuvieses
tenía tuvo tuviera tuviese
teníamos tuvimos tuviéramos tuviésemos
teníais * tuvisteis tuvierais tuvieseis
tenían tuvieron tuvieran tuviesen
traer a (a)duce ~e~
traía traje trajera trajese
traías trajiste trajeras trajeses
traía trajo trajera trajese
traíamos trajimos trajéramos trajésemos
traíais trajisteis trajerais trajeseis
traían trajeron trajeran trajesen
valer a valora ~ ie ~
valía valí valiera valiese
valías valiste valieras valieses
valía valió valiera valiese
valíamos valimos valiéramos valiésemos
valíais valisteis valierais valieseis
valían valieron valieran valiesen
venir a veni ~ ie ~
venía vine viniera viniese
venías viniste vinieras vinieses
venía vino viniera viniese
veníamos vinimos viniéramos viniésemos
veníais vinisteis vinierais vinieseis
venían vinieron vinieran viniesen
ver a vedea ~ ie ~
veía vi viera viese
veías viste vieras vieses
veía vio viera viese
veíamos vimos viéramos viésemos
veíais visteis vierais vieseis
veían vieron vieran viesen

283
27 - IMPERATIVUL____________
• Imperativul spaniol are cinci persoane:
D.S. tome Ud luaţi (dumneavoastră, singular)
D.P. tomen Uds luaţi (dumneavoastră, plural)
Ipl. tomemos să luăm (persoana 1, plural)
T.S. toma ia (tu, singular)
V.P. tomad luaţi (voi, singular)
• La afirmativ, formele pentru cazurile D.S., D.P., I pl. sunt
împrumutate de la subjonctivul prezent.
Formele pentru cazurile T.S. şi V.P. au o altă origine:
T.S.: este persoana a ll-a singular a indicativului prezent, fără
s: tomas -» toma.
V.P.: corespunde infinitivului fără r plus d: tomar -» tomad.
• Imperativul negativ împrumută la toate persoanele formele
subjonctivului prezent. De aceea, formele pentru cazurile D.S.,
D.P. şi I pl. de la afirmativ nu se schimbă. Pentru T.S. şi V.P.,
folosiţi terminaţiile persoanei a ll-a singular şi plural: no tomes,
no toméis.
Atenţie la imperativul verbelor reflexive (vete du-te) şi al
verbelor conjugate cu unul sau două pronume personale cu
funcţia de complement: pídelo cere-l; pídeselo cere-i-l. La
afirmativ, pronumele se aşază după verb şi formează cu acesta
un singur cuvânt: fenomenul se numeşte encliză. Deşi cuvântul
se prelungeşte astfel cu una sau două silabe, accentuarea nu
se modifică şi se marchează grafic silaba deja accentuată.
vaya Ud váyase Ud plecaţi
® Encliza pronumelui personal nu se face la forma negativă:
no se vaya Ud nu plecaţi
Există 9 verbe care au imperativul neregulat la T.S.:
decir -> di; hacer haz; ir ->■ ve; poner - * pon; salir -» sal;
ser sé; tener - » ten; valer - » val; venir -» ven.
Pe de altă parte, verbul ir este neregulat şi la persoana I plural
afirmativ: vamos în loc de vayamos.

284
a lú a tomar
luaţi nu luaţi tome Ud no tome Ud
luaţi nu luaţi tomen Uds no tomen Uds
să luăm să nu luăm tomemos no tomemos
ia nu lua toma no tomes
luaţi nu luaţi tomad no toméis

viv ir a locui. a trăi com er a mânca


viva Ud no viva Ud coma Ud no coma Ud
vivan Uds no vivan Uds coman Uds no coman Uds
vivamos no vivamos comamos no comamos
vive no vivas come no comas
vivid no viváis comed no comáis

contar a număra. a povesti unirse a se uní


cuente Ud no cuente Ud únase Ud no se una Ud
cuenten Uds no cuenten Uds únanse Uds no se unan Uds
contemos no contemos unámonos no nos unamos
cuenta no cuentes únete no te unas
contad no contéis unios no os unáis

ser.ti r a simţi, a tegreia ¡§ § ||^ ^ ^ s e î n î O ă r c & \ \


sienta Ud no sienta Ud vuélvase Ud no se vuelva Ud
sientan Uds no sientan Uds vuélvanse Uds no se vuelvan Uds
sintamos no sintamos volvámonos no nos volvamos
siente no sientas vuélvete no te vuelvas
sentid no sintáis volveos no os volváis

pedirlo a o ce
váyase Ud no se vaya Ud pídalo Ud no lo pida Ud
váyanse Uds no se vayan Uds pídanlo Uds no lo pidan Uds
vámonos no nos vayamos pidámoslo no lo pidamos
vete no te vayas pydelo no lo pidas
idos no os vayáis pedidlo no lo pidáis

285
INDEX GENERAL

Cifrele fac trimitere la pagini (cele îngroşate fac trimitere la


paginile Compendiului de gramatică).

a, înaintea unui compl. dir., 91, condiţional de atenuare, 183


262 conducir, 240
acabar de, 151, 163 conjuncţii, 263
acaso, 237 conmigo, contigo, consigo,
accent grafic, 254 231
accentuare (reguli), 13 con tal que, 195
adjective demonstrative, 257 continua (a) să, 139
adjective posesive, 31,33, 37, cuando + subjonctiv prezent,
39, 257 231
¿adonde?, 157 cuvinte interogative, 37
adverbe (formare), 241 cuvinte terminate în ~or, 117,
agradecer, 177, 249 133
al (a, ai, ale) cărui, cărei..., 249 cuyo ,249
al + infinitiv, 225
a lo mejor, 237 dacă + subjonctiv imperfect, 231
a no ser que, 159 dar, 141
antes (de) que, 159 de, 261
apocopă, 243, 256 deber, a trebui, 93
a quien, 243 diftongare, 79, 81,85, 87, 268
articol hotărât, nehotărât, 14, 254 ¿dónde?, 157,181
aunque + indicativ, 236 dormir, 133,135, 223
aunque + subjonctiv, 236 D.P., D.S., 37, 39

bueno,201 el cual, 247, 249


el (la, los, las) que, 258
cada, 163 en cuanto, 231
cada día más, cada vez más, encliză, 229
223 es fácil que, 159, 193
capcane, 250 es posible que, 158
care, 246 está claro, 105
când + viitor, 234 estar: valori, 27, 99;
comparativul, 258 conjugare, 276
concordanţa timpurilor, 192,194 există, 93
condiţionale neregulate, 188 . expresii impersonale a fi + adjec­
condiţional regulat, 182 tiv, 105

286
feminin, 255 mucho, 49
fi (a) traducere), 97, 103, 105, mult, 49
263
forma negativă, 19 nu, 19
n u ... decât, 145
genul substantivelor, 12 nu m ai..., 157
gerunziu, 99, 268 no ... más que, 145
gerunziu neregulat, 271 numărare, 22, 28, 34, 46
gran, grande, 243 nunca, 49
gustar, 63
obligaţie impersonală, 93
haber, 91,278 obligaţie personală, 93,109, 111
haber de, 93 ojalá, 243
hace falta que, 109,159,193
hay, 93 para, 262
hay que, 93 para que, 195
participii trecute neregulate, 111,
imperativ, 67, 69, 73, 75, 230, 271
284,285 participiu trecut, 91, 268
imperativ şi pronume enclitice, pe care, 246
228 perfect compus, 91
indicarea orei, 40 pedir (verbe de tip), 138, 140,
indicativ imperfect neregulat, 164 153, 193, 224, 269
indicativ prezent neregulat, 144, pensar, 85
150 perfect simplu neregulat, 198,
interogaţie, 25 200, 204, 206,210, 212,216,
218, 240
juntos, juntas, 87 perfect simplu regulat, 168, 170
permitir, 171
lo + adjectiv, 96 pe ro,141
lo ... todo, 163 perseguir, 139
lo de, 133 plăcea (a-i) (gustar), 63
lunile, 58 pluralul substantivelor, 21,256
poate, 237
más ... que, 240, 258 poco, 151
más y más, 223 por, 159, 165,262
masculin, 255 posesie (exprimare), 157
materialul (exprimare), 157 prepoziţii, 262
menos ... que, 240, 258 prohibir, 171,193
mientras, 231 pronume demonstrative, 257
morir, 133, 135, 223 pronume enclitice, 228

287
pronume personale, 259 superlative, 258
pronume personale consecutive,
127, 129 tal vez, 237
pronume pers. compl. dir., 123 tan ... como, 240, 258
pronume pers. compl. indir., 121 tan pronto como, 231
pronume personale la nominativ, tanto... como, 243
(subiect), 31,33 tener que, 93
pronume posesive, 257 tot atât... ca, 243
pronume relative, 246, 248, 261 T.S., 37,
pronunţie, 13,15, 253
puţin, 151 unos, unas, 217

¿qué?, 181 verbe cu diftongare, 79, 81, 85,


quien, quienes, 246, 249 87, 268
quisiera, 189, 206 verbe de ordine şi de rugăminte,
quizá, quizás, 237 153
verbe de tip sentir, 132,134,
reír, reírse, 225 193, 222, 269
verbe de tip pedir, 138,140,
se lo, se la, se los, se las, 129 153, 193,224, 269
sentir (verbe de tip), 132,134, verbe în -acer, -ecer, -ocer,
193, 222, 269 -ucir, 115,117, 269
ser, 27 verbe în -ducir, 240
ser de, 157 verbe în -iar, 270
siempre que + indicativ, 236 verbe în -uir, 242, 270
siempre que + subjonctiv, 236 verbe neregulate independente,
sino, 141 271
sino que, 141 verbe reflexive, 61
sin que, 159 verbe regulate, 266,267
soler, 81 viitor regulat, 180
sólo, 145 viitor neregulat, 186
subjonctiv (foiosire), 45, 50, 56, viitor de probabilitate, 181
61, 105, 109, 111, 141, 147, V.P., 39
153, 159, 171,177, 193, 205,
237,243 '* ya no, 157
subjonctiv prezent neregulat,
zilele săptămânii, 52
146,152

288