GRUP ŞCOLAR „ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ŞENDRICENI

JUDEŢUL BOTOŞANI

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENTELOR PROFESIONALE
NIVEL II

DOMENIUL - MECANIC
CALIFICAREA - TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Îndrumător: Candidat:
PROF. VREMESCU PETRU CIUBOTARU PETRONEL

1
 2010

TEMA :
SUDAREA CU FLACARA OXIACETILENICA

2
 CUPRINS

ARGUMENT..........................................................................................................4
CLASIFICAREA INBINARILOR SUDATE………..........................................5
GAZE FOLOSITE LA SUDURA CU GAZE.......................................................6
HIDROGENUL SI ALTE GAZE COMBUSTIBILE.….....................................7
GENERATOR PENTRU PRODUS ACETILENA......................………………8
INTRETINEREA GENERATORULUI...............................................................11
BIBLIOGRAFIE...............……………………………………………………......18

3
 ARGUMENT

Acest proiect va evidentia sudura oxiacetilenica rolul ei si

dispozitivele din care este compusa aceasta si cum se executa.
Sudura oxiacetilenica se executa cu ajutorul gazelelor,din carbid
si oxigen.
In tara noastra carbura de calcu se fabrica in trei calitati fiecare
cu cate doua tipuri, calasificarea facandu-se in functie de
marimea granurilor
Datorita ca carbidul este higroscopic el se livreaza in butoaie de
tabla inchizinduse cu capace faltuite care trebuie depozitata in
incaperi uscate in care sa nu se depoziteze si alte materiale.
Cu cat granulele sunt mai mari,cu atit calitatea este mai mare.
In general se foloseste granulate de pina la 7 mm
De retinut ca aceasta sudura se foloseste doar de persoane
autorizate .

4
 SUDAREA OXIACETILENICA

Sudarea este un procedeu de inbinare nedemontabila a doua piese metalice sau din material
plastic,ale caror suprafete de inbinare au fost aduse,prin incalzirea locala pina la topire sau pina
la starea plastica.
Piesele de sudat trebuie sa aiba aceasi compozitie sau compoziti apropiate.
Inbinarea se poate executa fie cu ajutorul unui material de adaus intermediar,care,in practica
sudurii,este numit material de adaus,fie prin contact direct.
Cele mai utilizate metode de sudare sunt:
-sudarea cu gaze(oxiacetilenica).
-sudarea electrica.
CLASIFICAREA INBINARILOR SUDATE:
Domenile de aplicare a sudurii sunt multilaterale, ia inlocuind din ce in ce mai mult
procesul de inbinare prin nituire.Inbinarile prin sudare se clasifica dupa mai multe criteri:
-dupa procedeul tehnologic de executare,inbinari prin sudare pot fi executate prin
topire sau prin presiune,prin forjar prin topire cu gaze,prin suprapunere.
-dupa pozitia pieselor sau a tablelor de inbinat,inbinarile prin sudare pot fii:cap la
cap,de colt si cu marginii rasfrinte;
-dupa forma cordonului de sudutra,inbinarile prin sudar pot fii:transversale si
logitudinale.
-dupa pozitia cordonului de sudura,inbinarile pot fii:orizontale,pe table asezate vertical
si peste cap.
In prezent sudura se foloseste in mai multe scopuri si anume:
-ca mijloc de inbinare propriu-zisa a partilor componente ale unei piese;
-ca procedeu de fabricatie,prin combinare cu alte operati tehnologice ca:stantele,matritele
pentru elemente de masini,care,in mod obisnuit,se obtin mai greu si mai costisitor prin
alte procedeie tehnologice,ca,de exemplu prin turnare
-ca procedeu de taiere a materialului.
-ca mijloc de inbinare a sinilor de tranvai si de cale ferata
SUDAREA CU GAZE
DOMENIUL DE UTILIZARE A INBINARILOR FIXE PRIN SUDAREA CU
GAZE.
In intreprinderele si atelierele de reparatii auto,sudara cu gaze este un procedeu foarte
folosit,reprezentind aproximativ 16-18% din volumul de lucru efectuat,in special la
repararea automobilului.
Sudarea cu gaze se utilizeaza se utilizeaza la repararea aripilor,a caroseriilor si cadre
metalice,la repararea blocului motor fisurat ,la reconditionarea pieselor sudate

5
In cadrul reparatilor auto la table cu grosimi mai mici de 3mm,asamblelor prin sudura
Sudarea cu gaze prezinta dezavantajul ca incalzeste foarte mult zona din apropierea
cusaturii de sudura,favorizind dupa racire aparitia tensiunilor interne in
material,deformare si chear fisurarea lui.
GAZE FOLOSITE LA SUDURA CU GAZE
Oxigenul.Pentru executare inbinarilor prin sudare cu gaze sunt necesare urmatoarele
elemente:
-un amestec de gaze,format di oxigen(care intretine o ardere intensa)si un caz
combustibil.
-material de adaus.
-utilaje si aparate pentru sudate.
Oxigenul se gaseste in aier,nu arde,dar intretine arderea este un gaz incolor,cu gust dulce.
Oxigenul pentru scopuri industriale se obtine prin distilare fractionala a aierului lichid.el
nu trebuie sa contina inpuritati si o fabrica in trei calitati ;
-tip99,cu99%O2din volum,
-tip98%cu 98O2din volum
-tip97 cu 97%O2din volum
La lucrarile de sudare se foloseste oxigen tip99si tip98 care se livreaza comprimate in
buteli speciale la 150*10 N|m.
Oxigenul se poate inbutelia din aier sau din apa.
Acetilena.Acetilena se foloseste foarte mult pentru taiere,are o putere calorica foarte
mare,realizeaza deci o incalzire foarte rapida a zonei de sudare.
Acetilena este insa scumpa si in plus flacara produsa de amestecul oxigen-acetilena
avind o temperatura foarte mare,modifica compozita chimica a zonei de linga de linga
locul sudurii,producindu-se calburari si caliri care fac dificila prelucrarea mecanica
ulterioara.
Acetilena tehnica (C2H2) este un gaz incolor,cu miros intepator caracteristic,otravitor si
in anumite portiuni cu aierul,si,mai ales cu oxigenul foarte explozibila.Ea are o distilatie
de 0,91 in raport cu aierul,si o putere calorica de 50 000KJ|m.Cind arde in aier,flacara de
nastere unei temperaturi de 2 300grade celsus,iar in combinatie de la 1 la 1 sau 1,2 cu
oxigenul cind formeaza asa numita flacara oxiacetilenica temperatura care se naste este
de 3 200 grade celsius.
Acetilena tehnica se prepara din carbura de calciu(carbid)CaC2in reacria cu apa.
Acetilena tehnica se prepara din carbid in reactie cu apa :
Carbid+apa=acetilena+hidroxid de calciu(var stins)CaC2+2H2O=CH2+Ca(OH)2.
In timpul reactiei se degajeaza o mare cantitate de caldura Teoretic,pentru
descompunerea unui kilogram de carbid este nevoie de 0,56 litri de apa,insa din cauza
cantitati de caldura mare care ia nastere in timpul reactiei,pentruevitarea explozilor,in
aparatele care se produce acetilena(generatoare)se folosesc 10 litri apa pentru un
kilogram de carbid,in reactie intrind tot0,56 litri apa.
Teoretic,dintrun kilogram de carbid si 0,56 litri apa se obtin 0,406 kilograme(344,4 litri
acetilena si 1,154 kilograme hidroxid de calciu(var stins).

6
In practica,din cauza inpuritatilor pe care le contine carbidul si din cauza ca,in timpul
reactiei,el nu este descompus in intregime de apa,cantitatea de acetilena este de 290-240
litri in de granulatia carbidului.
In functie de calitatea carbidului,acetilena contine cantitati mici de inpuritati:
-amoniac,hidrogen sulfurat,hidrogen fosforat,care,insa,sunt eliminate prin epurare in
generatorul de acetilena.In ateliere si uzine,acetilena se obtine din carbid in generatoare
individuale sau in stati de acetilena(de unde este distribuita prin conducte etanse la
fiecare loc de munca).
Pentru lucrari de sudura sporabice se foloseste acetilena inbuteliata numite acetilena
dizolvata care se livreaza in buteli de 40 litri vopsite in alb .Costul acetilenei dizolvate
este insa mai mare si de si are unele-avantaje,ca:puritatea in utilizare si simplitate a
instalatiei de sudare(doua buteli,doua reductoare,doua furtunuri),nu se utilizeaza in
ateliere de sudura deoarece ar mari mult costul produsului.
HIDROGENUL SI ALTE GAZE COMBUSTIBILE.
In afara de acetilena,la rucrarile de sudura se mai folosesc si alte gaze combustibile
ca:hidrogenul si gaze petroliere-licefiate(metanul,butanul propanul).
Hidrogenul H a fost primul gaz care inpreuna cu oxigenul,s-a intrebuintat la sudarea cu
gaze.El are puterea calorica de 11000 kJ\metri cubi iar temperatura flacarii este in jur de
2400 grade celsius.
Flacara este foarte puternic oxidanta si in general,se formeaza cu esces de hidroge(4 litri
de hidrogen la un litru de oxigen).
Flacara se regleaza greu,este lunga si din aceasta cauza se foloseste la taierea tablelor
foarte groase
Costul hidrogenului este risicat si in momentul de fata se utilizeaza numai la taierea sub
apa (unde costul are un rol secundar)si la sudarea tablelor subtiri in cazul caroserilor
unde este pericolul strapungeri cu flacara oxiacetilenca.El se livtraza in tubuti speciale
comprimat la 150*10 N|m.
Materialul CH4 este o hidrocarbura saturata cu puterea calorica de 37000Kj\metri cubi
dind in combinatie cu aierul o flacara cu temperatura de 1880 grade celsius iar in
combinatie cu oxigenul2700 grade celsius.
Propanul are o putere calorica de 93000 Kj\metru cub temperatura flacari find in jur de
2900 grade celsius flacara find oxidanta.
Butanul are o putere calorica de 123000 Kj\metru cub iar temperatura flacari obtinute cu
oxigenul este de 2900 grade celsius .Flacara este oxidanta.
Metanul propanul si butanul se livreaza in stare lichida ci presiune in butelii tip
ARAGAZ,deoarece temperatura flacari lor este mai mica decit cea oxiacetilenica ele se
folosesc in cazul lipirilor iar in special in cazul lipiri radiatoarelor auto.
In afara de aceaste gaze,pentru sudarea cu gaze se mai foloseste foarte rar si alte
substante,ca,vapori de benzina si gaze de sonda.
Mareriale de adaus si fluxuri.
Pentru umplerea golurilor rezultate in tesatura,ruptura sau uzura la majoritatea sudurilor
se folosesc sirma sau vergele metalice .

7
Sirma de sudura la sudarea cu flacara oxiacetilenica,trebuie sa se indeplineasca
urmatoarele conditi:
-diametrul se alege in functie de grosimea tablelor de sudat (1mm).
-suprafata trebuie sa fie curata,adica sa nu aiba pe ia impuritatii care ar putea dauna
calitati suduri(oxizi,vopsea,ulei.)
-compozitia sa fie cit mai apropiata,daca nu identica cu cea a materialului de baza.
-temperatura de topire ei sa nu contina incluziuni nemetalice sau bule de gaze.
In afara de materialul de adaus,in baia de sudura se introduc niste substante speciale,sub
forma de praf sau pasta,denumite fluxuri sau fondati.
Fluxurile au in scop dezoxidarea materialului topit,deoarece in timpul sudarii,din cauza
temperaturi inalte,materialele se oxideaza,combininde-se fie cu oxigenul din aier,fie cu
oxigenul din flacara de sudare.
Oxizii au o temperatura de topire mai mare decit cea a materialului de baza din care
provin si incluzindu0se in straturile de sudura inrautatind calitatea suduri.Fluxul are rolul
de a dizolva si separa din baia de sudura oxizii si incluziunile nemetalice.
In afara de aceasta,zgura rezultata din dizolvarea oxizilor si a incluziunilor nemetalice
se ridica la suprafata baii de sudare care protezeaza materialul topit de oxidare in
continuare.in compozitia fluxurilor intra diferite materiale ca :acid boric,borax,fosfat
disodic,carbonat de potasiu,clorura de sodiu,carbonat de sodiu.
Fluxurile se folosesc la sudarea fontelor.a materialelor si a aliajelor.

Utilaje si aparatura pentru sudare cu gaze :

Utilajele si aparatura pentru sudarea cu gaze sunt diferentiate oarecun in functie de gazul
combustibil care se combina cu oxigenul pentru a produce flacara.
Pentru efectuarea sudari oxiacetilenice sunt necesare:
-generator de acetilena
-bitelii de acetilena cu reductor de presiune
-furtunuri pentru transportul gazelor in locul de sudare
-arzator(suflai)
-dispozitive si scule ajutatoare .
Generator pentru produs acetilena.
Generatoarele de acetilena servesc la obtinerea acetilenei datorata reactiei dintre apa si
carbid.Generatoarele se construiesc pentru diferite debite si presiuni.
Generatorul de acetilena trebuie sa asigure un gaz cit mai pur in mod continu,constructia
lui sa fie simple iar pericolul de auto aprindere a acetilenei care aduce la explozii si
eventual la acidente grave sa fie exclus in cazul unei exploateri normale.
Pentru ca generatorul sa functioneze normal la constructia lui trebuie sa se tina cont de
anumite fenomene care iau nastere in timpul produceri acetileneii.
Generatorul de acetilena cu apa se clasifica dupa mai multe criteri si anume:
-dupa modul de contact al carbidului cu apa.
-dupa presiunea acetilenei si rezervorul de gaze al generatorului
-dupa productivitatea-cantitatea de gaz dezvoltata in unitatea de timp

8
-dupa modul de instalare .
Dupa modul de contact al carbidului cu apa,se deseobesc patri tipuri de generatoare,
dintre care la baza stau doua:
-carbid cu apa
-apa peste carbid
Fiecate dintre aceste tipuri are posibile doua sisteme de contact temporar intre carbid si
apa,si anume:
-prin scufundarea in apa a carbidului\
-prin infundarea cu apa a carbidului
In figurile de mai jos sunt reprezentate patru tipuri de generatoare de acetilena care
functioneaza dupa principiul apa peste carbid.

9
Generatorul de acetilena GA1250C.
1-rezervor,2-clopot,3-sloz,4 vas deziduri,5tija 6 piulita olandeza,7teava8 epuratorul
chimic9 supapa de siguranta 10 robinet.Face parte din categoria de generatoare cu
acetilena transportabile(figura de mai jos).
Greutatea neta fara incarcatura de carbit si cea de apa este de 40 kg.
Presiune la lucru maxima admisa in elementele generatorului p=0,035*10 N\m. Datorita
acestei presiuni nominale,generatorul generatorul de acetilena tip GA-1250C face parte
din clasa generatoarelor de presiune joasa.Debitul maxim de acetilena pe care generatorul
il asigura in timpul unei exploatari permanente,
la presiunea nominala,in conditi normale,de exploatare (incarcatura normala de
carbid,granulatia corespunzatoare,apa,reactie)este de 1,25 metri cubi\ha.
Incarcatura maxima admisa de carbid pentru incarcarea o singura data in generator este
de 4 kg carbura de calci tehnica tip I si II cu granulatia de 80-25 mm.

Volumul destinat atit pentru reactia de carbid cit si pentru reducerea temperaturi
reactorului de acetilena este de 62 litri.
Generatorul de acetilena tip GA-1250C functioneaza dupa sistemul <contact
intermitent>prin refularea apei.
Generatorul de acetilena se compune din:
Corpul generatorului,care se produce reactia carbidului cu apa,unde se gaseste apa
destinata pentru reactia si pentru reducerea temperaturi reactorului si acetilenei.
Clopotul de acumulare care serveste pentru acumularea acetilenei formate in reductor
inaintea transmiteri iei in locul de utilizare
Cosul pentru carbid unde se depoziteaza incarcatura de carbid care este condusa spre
reductor sub actiune gortiei gravitationale .
Filtrul de acetilena de tip mecanic cu umplutura de cocsmetarugic,care asigura
purificarea acetilenei in timpul treceri.
Supapa hidraulica de siguranta de tip deschis cu tevi concentrice varianta B2 avind rolul
de a opri trecerea flacarii de intoarcere si a undei de soc in generatorul de acetilena si de
a inpedica patrunderea aierului sau a oxigenului dinspre punctul de utilizare a acetilenei
Robinetul de tip cana montat pe conducta de esire din colectorul de gaz avind rolul de a
inchide sau deschide trecerea acetilenei de la generator la locul de consum.
Robinetul de evacuare aier,montat pe conducta de legatura dintre colectorul de gaz si
filtrul,care serveste pentru evacuarea aierului sau a amestecurilor de gaze din filtru la
pornire generatorului,cit si pentru evacuarea apei antrenate de acetilena in filtru .
Recordul pentru furtun,dispus la partea superioara a supapei hidraulice de siguranta.Prin
intermediul furtunului de cauciuc montat pe record se face legatura dintre generatorul de
acetilena si arzator .

10
FUNCTIONAREA GENERATORULUI
-se incarca corpul aparatului (rezervorul) cu 62 litri de apa pina la 255mm de la
marginea de sus si se toarna apa in supapa hidraulica de siguranta.
-se incarca cu atentie cosul de carbid.Carbidul cu granulatie mai mare se aseaza in partea
inferioara a cosului,iar cel cu granulatie de 25 mm se va cauta,pe cat posibil,sa fie
asezat la partea superioara .In caz de nerespectare,se va lucra cu randament scazut al
generatorului.Cand se lucreaza cu carbid cu granulatie de 25 mm,cosul nu va fi umplut
complet,ci numai 1/\3 din cos.In caz contrar,vor aparea pierderi de acetilena;
-cosul incarcat se introduce sub clopotul de acumulare si se zavoraste prin intermediul
inchizatoarelor,aflate pe cutia de reziduuri si pe’ clopotul de acumulare;
-se inchide robinetul;
-se introduce clopotul de acumulare asamblat cu cosul de carbid care ramine pe fundul
rezervorului;
-se elimina aierulul din intrior,deschindu-se robinetul,asfel incit nivelul sa nu fie mai jos
de axul arificiului de scurgere a acestui robinet de control;
-se face legatura intre furtun si racord .
Incarcarea cosului.Pentru reincarcarea cosului dupa consumarea carbidului se
procedeaza asfel:
-se desurubeaza piulita se scoate minerul clopotului de acumulare din urechea de pe
corpul aparatului,se roteste clopotul fara a se ridica in sus.Prin rotirea clopotului de
acumulare piciorusele cutiei de reziduri se opresc in deschizatoare.
-se ridica clopotul de acumulare cu ajutorul manerelor cu care este prevazut.
-se ridica cosul de carbid cu cutia de reziduuri
-se goleste cutia de reziduuri depuse in ia
-se procedeaza la punerea cosului si punerea in functiune a generatorului,conform
instructiunilor aratate.In timpul functionari va fi ferit de raze solare.

INTRETINEREA GENERATORULUI
-se interzice efectuarea lucrarilor pentru efectuarea deranjamentelor la inbinarea
diferitelor elemente aflate sub presiune in timpul functionari.
-fiecare generator trebuie de acetilena trebie umplut cu carbid cu granulatia indicata pe
placa de timbru Carbidul care contine mult praf trebuie cernut inainte de a se incarca in
generator.incarcarea cu praf a generatorelor neautorizata nu este permisa.
-la suparele hidraulice de siguranta se va controla nivelul apei din recipentul de apa,de
asemenea,ori de cite ori supapa a lucrat,lichidul care lipseste se va completa,iar excesul
se va scurge.Incarcatura de apa se va primeni regulat cel putin odata la luna .
-generatoarele de acetilena se pot ingeta doar cu apa calda.Straturile de apa nu pot fi
sparte cu rangi de otel sau obecte similare .
-la incarcarea generatoarelor se vor evita,pe cit posibil,scapari ge gaz din generator in
spatiul in care este amplasat,precum si patrunderea aierului in instalati.
-la fiecare implere umplere a generatorului cu carbid cosul si cutiea cu reziduuri se vor
curata prin spalare cu apa,la trei zile.

11
-din trei in trei luni se va spala filtrul,inlocuindu-se cocsul din interiorul lui,si se vor
verifica garniturile si inbinarile cu suruburi in ceia ce priveste etanseitatea lor.
Revizia exterioara a generatorului consta in examinarea tuturor elementelor care
contribuie la functionarea generatorului in conditi de siguranta.Revizia se executa in
fiecare an.
Cu ocazia reviziei exterioare,se examineaza partile vizibile si accesibile ale
generatorului si se cerceteaza:
-modul de functionare a armaturii si controlul de siguranta
-starea generatorului si a inbinarilor
-daca personalul de serviciu este instruit si calificat si cunoaste conditele unei bune
exploatari.
-daca sunt afisate vizibil si sunt corect intocmite instructiunile privind modul de
deservire a instalatilor.
Reviza interioara consta in examinarea tuturor partilor componente ale generatorului,atit
in interior cit si in exterior in scopul constatarii starii suprafetelor,a inbinarilor.
Revizia interioara trebuie faceta cel putin odata la trei ani.
Supapa hidraulica de siguranta protejeaza generatorul sau conductele(din cauza
instalatilor fixe)ipotriva explozilor.
Supapa hidraulica de siguranta se monteaza linga epurator si priza de acetilena a
generatoarelor mobile.LA generatoarele fixe ia se monteaz atit la generator,cit si la
fiecare priza de acetilena de la conducta.
Din cauza unormanipulari gresite sau a unor defectiuni la arzator exista posibilitatea ca
oxigenul sau flacara sa fie impinse prin furtunul de acetilene inapoi in rezervorul de
acetilena.In acest caz, sar produce o explozie cu urmari foarte grave.
Supapa hidraulica impidica patrunderea in rezervorul de gaz al generatorului,atit a
oxigenului,cit si a flacari de la arzator.
Schema de functionare a unei supape hidraulice de siguranta de tip deschis .

In arzatorul de sudura,oxigenul intra la o presiune de 2,5*10( la a 5)N\m patrat.

Iar in cazul taierii ci flacara,oxigenul poate ajunge la 10*10( la a 5)N\m patrat.
Supapele hidraulice de siguranta pot fi de tip deschis-folosite la generatoarele de joasa
presiune –sau inchis-folosite la generatoarele de inalta presiune.
Schema de functionare a unei spape hidraulice de siguranta de tip descgis prevazuta in
figuran de mai sus.In cazul functionari normale a arzatorului,acetilena circula pe directia
indicata de sageti.Nivelul apei din corpul supapei este la nivelul unde este montat
robinetul de control.In cazul cresteri presiuneii in conducta de alimentare cu acetilena a
arzatorului,apa din corpul supapei este inpinsa in vasulul de expansiune pina la capatul
tevii.Datorita presiuni,gazul este eliberat in atmosfera prin vasul de expansiune si
supapa.Presiunea se restabileste si supapa hidraulica functioneaza din nou in conditi
normale.
La inceputul lucrului trebuie sa se verifice in mod obligatoriu nivelul apei,prin
deschiderea robinetului de control.Daca apa nu cutge se deschide robinetul,se va

12
completa nivelul de apa.pentru golirea apei supapa are un robinet de golire,iar pentru
umplere pilnia.
Epuratorul de acetilena,are rolul de a mentine hidrogenul fosforat din acetilena.El se
monteaza intre generator si supapa de siguranta.Se exacuta dintr-un cilindru care se afla
o masa de absortie preparata dintr-o substanta care reactioneaza cu hidrogenul fosforat.

Epuratorul are-o constructie simpla sau o constructie sau un cilindru umplut din cocs sau
caramida sfarmata care curata mecanic acetilena.
Butelii pentru gaze.
Oxigenul precum şi alte gaze combustibile utilizate la sudare se distrubuie in vase
cilindrice de oţel numite butelii.
Buteliile de oxigen şi de hidrogen au o construcţie identică,ele trebuind să reziste la o
presiune mare,atît oxigenul cît şi hidrogenul înbutelindu-se la o presiune de
150x10”N/metri pătraţi.
În general buteliile de oxigen se execută din oţel de calitate forjate sau laminate avind
forma unor reipente cilindrice.

13
Cele mai utilizate buteli au o capacitate de 40litri,grosimea peretelui este de 8mm.Capătulsuperio
buteliei este be formă semisferică si are un git cu un filet interior şi altul exterior.

Pentru a se stabili capacitatea de oxigen la un moment dat din buttelie,se înmulţeşte

volumul buteliiei cu presiunea indicată pe manometru si in altă presiune de al
reductorului.
Buteliele de acetilena diferă constructiv in interior faţa de cele de oxigen si hidrogen
Butelile pentru gaze lichifiliat se execut din tablă de oţel superficial prin sudare. Volumul
lor este de 26litri.

Reductorul de presiune
Reductorul de presiune are rolul de a reduce presiunea mare a gazelor inbuteliate,la o
presiune de luctu de 0,3la5x10”N/m la 0,2x10”N/m la acetilenă.
Reductorul de oxigen se monteaza prin insurubare la reductorul robinetuluide inchidere
al buteliei.

14
ARZATORUL
-au rolul sa primeasca gazele primite din butelii respectiv prin cele doua furtunurii din
cauciuc se asugura formarea unui amestec omogen de oxigen si gazul combustibil,
permite o reglare usoara si precisa a flacari si sa mentina aceasta tot timpul in conditi de
functionare.
Gazele ies din arzator cu o viteza de 120-160m|s,mai mare decit cea de aprindere a
gazului,asfel ca,in consiti normale de functionare flacara nu se poate intoarece spre sursa
de gaz combustibil decit din cauza presiuni sau supra incarcari capacului .Tendinta de
intoarcere a flacari este remarcata de aparitia unor pocnituri a arzatorului .In acest caz se
opreste lucrul se verifica presiunea in manometru si se raceste in apa rece arzatorul.
Arzatoarele se clasifica dupa mai multe criterii:
1. dupa modul de intretinere arzatoarele pot fii:pentru sudare sau taiere
2. dupa constructia dispozitivului de amestecare a gazelor,arzatoarele pot fii: fara
injector si cu injector.
3. dupa numarul de flacare arzatoarele pot fii: cu o flacara si cu mai multe flacarii.
4. dupa felul gazului combustibil folosit arzatorul poate fii: pentru acetilena ,pentru
hidrogen si gaze lichefiate.
Arzatorul pentru amestecul oxigen-acetilena este cu o singira flacara.Corpul 1 numit si
minet are la extramitate un canal 2 de intrare a oxigenului,prevazut cu o sita de curatare

15
3,si un canal de intrare a acetilenei 4.Fiecare canal este prevazut cu cite un robinet de
inchidere5, 6, actionat cu cite o rotita.Oxigenul iese si la celalanta extremitate a
minerului printru canal interior 7 al unei piese conice 10, care,la virful ei, formeaza cu
corpul mineruluin un canal circular 9 ,prin care iese acetilena.

La iesirea minerului se fixeaza pentru lucru difuzorul11 ,prin intermediul piulitei

olandeze12,care are garnitura de etansare 13.
Falacara de sudare
Flacara este un fenomen luminos,produs prin arderea inui combustibil in oxigen sau in
atmosfera cu oxigen.
Flacara de sudare oxiacetilenica se obtine prin arderea unui amestec de acetilena si
0,7..........1,5 parti de oxigen.
La flacara oxiacetilenica se deosebesc trei zone :
nucleul flacarii
zona reducatoare

16
 invelisul exterior al flacarii
reglarea flacarii cu gaze:
Pentru aprinderea arzatorului,se produce asfel:
-se deschide robinetul buteliiei de oxigen si se realizeaza presiunea necesara din
reductor in functie de grosimea tablelelor de sudat.
-se tine arzatorul de miner in mina dreapta cu becul indreptat in jos spre stinga si
se deschide rotindu-se cu180 grade robinetul de oxigen pentru evacuarea gazelor
asfel incit in arzator ,apoi se inchide dupa1-2 s
--se deschide cu180 grade robinetul cu acetilena si se aprinde acetilena de la o
flacara deschisa.
-se regleaza flacara prinn manevrarea alternata a robinetului de acetilena si oxigen
pina se obtine tipul de flacara dorit .

17
 BIBLIOGRAFIE

NICOLAIE PETRE, ANGELA NIŢĂ - CULTURĂ DE SPECIALITATE DOMENIUL

MECANIC - Ed. LVS-crepuscul2004
Emil Areşan,GH.Peptea-lăcătuşerie generală – editura didactică si pedagogică bucuresti 1977

18