Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Romdniei Romain Rottand

ROLLAND, ROMAIN
Mahatma Gandhi / Romaili Rolland ; trad.: Gabriel Awam. -
Bucuregti : Herald, 20L7
Bibliogr.
ISBN 978-973-11 L-580-1
L Awam, Gabriel (trad.)
94(s40)"19" candhi,M.K.M.
929 Gandhi,M.K.M

MAHATMA GANDHI

0 vrAIA LEGENDARA

Traducere din limba francezd gi prefafd:

GABRIEL AVRAM

Romain Rolland,
MahatmaGandhi.
Editions Delamain, Boutelleau et C-ie, EDTTURA *fb
Paris, 1924. '.'tooto
Bucuregti
 ctf PRtNs

CuvAnt-inainte 5

Muitumiri 19

Capitolui I 21.

Capitolul II 68
capitolul III 99
Capitolul IV 128
Capitolul V 153
Note 1.67
 CAPITOLUL I

M ar ele suflet M nhatmal,

Omul care s-a fdcut Una cu Fiinla universului.

Ochi intunecaJi gi cenugii. Un omulef si5buf, ctt

fafd ingustd, cu urechi mari gi departate de cap. Cu o
bonetA albd pe creftet, imbrdcat cu un vegmdnt din
stofd alba simpld, cu picioarele goale. Se hrdnegte cu
orez gi fructe, nu bea decAt apd, se culcd pe podea,
doarme pufin ;i munce;te fard incetare. Nu pare sd-i
pese de trupul siu flzic. Ceea ce te izbe$te la inceput,
ln cazul lui, este o expresie de mare rdbdare 9i de iubire
nefarmurttd. W'W. Pearson, care s-a int0lnit cu el ln
anul 19L3, in Africa de Sud, I-a asetnuit cu SfAntul
Francisc din Assisi. E simplu ca un copilz, blAnd 9i
poiiticos chiar gi cu adversarii3, de o sinceritate fdrd
patda. Se judec[ pe sine cu modestie, scrupulos pAna
la ezitare, p[rAnd cd spune: ,,M-am in;elat"; nu-9i
ascunde niciodat[ erorile, nu face niciodatd compro-
misuri, nu face uz de nicio dipiomafie, se fere;te de
 ?? MAHATMA GANDHI: O VIATA LEGENDARA
oratorie sau, mai bine zis, nici nu se gAndegte sd facd
uz de eas; ii repugnd sd se dezldnluie in chip de orator
la manifestdriie populare, manifestdri in care uneori
corpul sdu firav este cAt pe ce sd fie strivit, in absenla
prietenului sdu Maulana Shaukat Aii, care iI apdrd cu
trupul sdu atletic; este literalmente bolnav din pricina
mul{imii care tI adord6; in adAncul sufletului, simte
aversiune fafa de mobocrary., nu are incredere in
norodul nestdpAnit; nu se simte in siguranfd decAt
intr-un anturaj mic pi este fericit doar ln singurdtate,
ascultAnd de acea still small vorce (,,mica voce interi-
oard tacut5") care ii spune ce sd facd7. . .
Iatd omul care a ridicat Ia luptd trei sute de mili-
oane de hindugi, care a zguduit Imperiul Britanic gi a
inaugurat in politica omeneascd cea mai importantd
migcare de 2 000 de ani incoace.
Numele sdu adevdrat este Mohandas Karamchand
Gandhi. S-a ndscut intr-un sdtuc semiindependent din
nord-vestul Indiei, la Porbandar, oragul alb, aflat
lAngd Marea Oman,la 2 octombrie L869, in sAnul unei
rase nestdpAnite, agitate, care pAnd mai ieri se istovea
in rdzboaie civile. O rasd practicd, avAnd un dezvoltat
simf al afacerilor, gi care strdbdtea rutele comerciale
din Aden pAn[ la Zanzibar. Bunicul si tatdi sdu au fost
prim-minigtri, amAndoi c5zAnd in dizgrafie din cauza
. ceri10. in vremea cAnd incd era la gcoald, a traversat o
Preluarea conducerii unei societdti de cdtre gloatd.
(N. rr.)
CAPITOLUL I 23
f,riilorindependente, fiind forjali si renunfe la putere,
viafa flindu-ie amenintata. Gandhi fdcea parte din-
tr-un mediu avut, a primit o educafie aleasd, era inteli-
gent gi cultivat, deEi nu aparfinea castei superioare.
Pdrinfii sdi apargineau de gcoala jainista a hinduis-
mului, promovdnd o filosofle aI cdrei mare principiu
era ahtmsa8, principiu ce trebuia sd se afirme triumfa-
tor in intreaga lume.
Pentru jainigti, iubirea (gi nu inteligenfa) repre-
zintd calea care duce spre inima lui Dumnezeu. Tatdl
lui Mahatma nu punea niciun pref pe bani gi le-a
l5sat pugind avere urmagilor, pentru ci igi cheltuise
mai tofi banii pe opere caritabile. Mama viitorului
conducdtor al Indiei era o fiinfa extrem de religioasd,
un fel de SfAntd Elisabeta a hindugilor, care postea,
fdcea pomeni gi ingrijea bolnavii. in sAnul familiei, se
citeau regulat texte din Rdmdyana. La inceput, edu-
calia micului Mahatma i-a fost incredinfatd unui bra-
hman, care il punea sd repete textele lui Vishnue. Dar
mai tArziu, acesta se plAngea cd nu s-a inifiat sufici-
ent in sanscritd, iar unul dintre reprogurile pe care le
adresa educafiei de tip englez era cI aceasta il face sd
piardd comoriie limbii sale tradilionale. Cu toate
acestea, s-a pus bine la punct cu scripturile hinduse,
dar nu a citit Vedele ;i Upanisadele decdt in tradu-
grava crizd religioasd. Revolt&ndu-se impotriva hin-
24 MAHATMA GANDHI: O VIATA LLGENDARA
duismului idolatru gi degenerat. a crczut o perinacl6
cI trebuie sd devind ateu. tmpreund cu unii ijntre
colegii sdi, a comis si impietSti precuni consumul de
carne sdvArgit pe ascuns (cel mai groazuic sacrilegiu
pentru un hindus!), dar a sf6rgit prin a fi cuprins de
oroare gi dezgustll.
Cdsdtorit de tAndr1z, la nouSsprezece ani a ple-
cat sh-gi completeze studiile in Marea Britanie, Ia
Universitatea din Londra gi la $coala de Drept. Mama
Iui nu l-a ldsat sd plece dec6t dupd ce acesta i-a pro-
mis cd va respecta cele trei reguli jainiste, care con-
stau in abstinenla de la consumui de vin, de carne gi
abstinenfa sexuald. A sosit la Londra in septembrie
1BBB. Dupa primele luni de incertitudini si decepgii *
gi-a cheltuit cu naivitate banii ;i timpul pentru a
deveni, dupd cum spune chiar el, un gentleman
englez -, a dus o viafd strictd gi a muncit asiduu.
Prietenii gi colegii l-au convins s5 citeascd Bibh,a; dar
la acea vArstd incd nu era capabil sd o inJeieagd. S-a
plictisit inca de la primeie cdrli ale Vechiuiui
Testament si nu a trecut mai departe de cartea
Exodului. Dimpotrivd, la Londra a descoperit fru-
musefea carfii Bhagavad Gttd. A fost coplesii de
mdrefia acestei opere, cdci ea i se pirea a fi hunirra
de care avea nevoie acest micu! tniiian exiiat.
Bhagavad GTtd" i-a redegteptat cr*dinta in suflef. A
CAPITOLUL I 25
recunoscut: ,,Pentru mine, mantuirea era posibii5
doar prin credinla hindusd"13.
S-a intors in India in anul 1891. Tristd reintoar-
cere. Mama lui tocmai murise gi acest fapt i se ascun-
sese. A devenit avocat la fnalta Curte din Bombay.
CAfiva ani mai tirziu, a trebuit sd renunfe la profesia
sa pentru cd a considerat-o imorald. Chiar in vreme
ce profesa avocatura, gi-a rezervat dreptul de a aban-
dona unele spefe atunci cAnd i se pdrea cd acestea
apdrd o cauzd ned,reaptd. ln acele vremuri existau
deja mari personalitdfi indiene care au degteptat in
el presentimentul misiunii sale viitoare. Aceste per-
sonalitdli erau: regele fdrd coroand din Bombay, un
parsi., Dadabhai, gi profesorul Gokhale, amAndoi
fdcAnd dovada unei iubiri infldcdrate pentru tara
lor; Gokhale era unui dintre cei mai inzestrafi
oameni de Stat, fi.ind printre primii care au militat
pentru restaurarea educaliei indiene; Dadabhai era
fondatorul nafionalismului indian (dupd mdrturia
lui Gandhi)14; ambii barbali erau modele de in{elep-
ciune 9i blAndefe.
Dadabhai a fost primul care, stipdnind ardoarea
juvenild a lui Gandhi, i-a oferit in 1892 prima lecfie
practicd de ahimsd in viafa public5; aceasta consta in
pasivitatea eroicd. - dacd este posibil sd aldturi aceste
.
Adept al zoroastrismului. (N. tr.)
 26 MAHATMA GANDHI: O VIATA LEGENDARA
cuvinte -, in elanul pasional ai sufletului care rezistd
in faf a rauiui nu prin rdu, ci prin dragoste. Vom reveni
asupra acestor concepte magice care se constituie
intr-un mesaj sublirn adresat de India lumii intregi.
in 1893, Gandhi a inceput sa-gi manifeste acfiu-
nile, care s-au desfd;urat pe durata a doud perioade:
din 1893 pAna in 1914 a activat in Africa de Sud, iar
dupa 1914, in India. Faptul cd activismul politic al lui
Gandhi din Africa de Sud, vreme de 20 de ani, nu a
avut ecou in Europa este o dovadd a ingustimii ori-
zontului de gAndire al barbalilor nogtri politici, al
istoricilor no$tri, al gAnditorilor gi al clericilor euro-
peni, cdci este o epopee a sufletului fard egal in we-
murile noastre, nu doar prin forfa gi constanla
sacrifi.ciului, ci gi prin victoria fi.nald.
intre anii 1890 ;i L89L, in Africa de Sud, in special
in provincia Natal, se aflau aproximativ 1,50 000 de
indieni. Afluxul acestei populafii strdine provoca in
sdnul populaliei aibe sentimente xenofobe, pe care
guvernul oficial le-a interpretat ca fiind mdsuri
ostracizante, gi a dorit sa interzicd imigragia asiatici-
Ior, forfAndu-i si plece gi pe cei care apucaserd deja sd
se stabileascd aco1o. in urma perseculiilor sistema-
tice, viafa acestora devenise intolerabild: impozite
mari, raiduri politienesti umilitoare, ultraje in public;
evident, inclusiv lingaje, tAlharii gi distrugeri - totul
sub egida,,civilizaliei albilor".
CAPITOLUL I 27
in 1893, Gandhi ajunge in Africa de Sud, fiind
chemat Ia Pretoria pentru a pleda o cauzd importantd.
in acea vr-eme, nu cunogtea nimic despre situafia
indienilor din Africa, si incd de la primii pa;i flcuti in
provincia Natal, in special in Transvaalul olandez,
avea sd cunoascd experienle amare. Acest hindus
raf,nat, care fusese totugi bine primit in Anglia gi care
pAnd atunci ii considerase pe europeni ca fi.indu-i pri-
eteni, a fost pus in situalia de a suferi cele mai groso-
lane umilin{e: dat pe u;d afard din hoteluri;i coborAt
din trenuri, insultat, pdlmuit,lovit cu picioarele. S-ar
fi intors indatd in India, dacd nu ar f, avut un contract
pe L?luni semnat cu clienfii sdi. Dar in anul in care a
zdbovit pe acolo a invdfat ce inseamnd stdpAnirea de
sine. Odatd incheiat termenul de L2luni, se grdbea sd
ajungd ln fara sa, cAnd a aflat cd guvernul Africii de
Sud preghtea un proiect de lege care avea sd le
rdpeascd indienilor stabilifi acolo gi ultimele libertafi.
Indienii din Africa nu aveau puterea s[ lupte cu auto-
rit6!ile, erau lipsiti de voin{d, neorganizafi ;i demora-
Iizafi. Le trebuia un lider, un suflet mare, gi atunci
Gandhi s-a dedicat acestui ideal, rimindnd pe loc.
Atunci a inceput lupta epicd a unei mari congti-
infe, Gandhi, impotriva forJei statale gi a maselor bru-
tale. incd avocat iln acea epocd, Gandhi a inceput prin
a demonstra din punct de vedere juridic ilegalitdtile
legilor de excludere a asiaticilor. DAnd piept cu o
28 MAHATMA GANDHI: O VIATA LEGENDARA
virulentd opozilie, a cAgtigat cauza, daci nu de facto,
mdcar de jure, in fala autoritaliior din Natai s-i din
Londra. A semnat nenumdrate petitii, a infiinlat
Congresul Indian din Natal, a format o Asocia{ie
Educativd Indiand, iar mai tArziu a fondat un ziar,
Indian Opini.on, publicat in englezd gi in trei dialecte
indiene. Apoi, dorind sa le asigure compatriolilor sdi
un trai onorabil in Africa, pentru a-i apdra mai bine, a
inceput sd trdiascd aldturi de ace;tia.
La Johannesburg avea o c1ientel5 bogatdls, pe
care a abandonat-o pentru a se ,,cdsdtori" cu sdrdcia,
dupd exemplul lui Francisc de Assisi. A impartagit tra-
iui sdrdcacios ai indienilor persecutali din AJiica, a
trdit incercdrile lor si Le-a impus legea nonrezistenfei.
in L904, la Phoenix, in apropiere de Durban, a infiin-
fat o colonie agricola, pe baza ideilor lui Lev Tolstoi,
pe care iI admira16. Acolo gi-a adunat compatriolii,
ie-a dat parcele de pdmAnt spre a le cultiva gi a facut
cu ei legdmAntul soiemn al sdraciei. El insugi fdcea
ceie mai grele munci. Acolo, in acea colonie agricold,
vreme de mulfi ani, acest popor tlcut a rezistat guver-
ndrii oficiale. Gandhi gi-a retras compatriofii din orage,
iar viafa industriala a {drii a paralizat. A fost ca un fei
de greva religioasd, impotriva cdreia orice violenfd
nu putea da rezultate, ca in vremurile Romei imperi-
ale, care ii ostraciza pe primii cregtini. Dar foarte
pufini dintre acei cre;tini au impins doctrina iertdrii
CAPITOLUL I ?9
gi aiubirii pAnd in punctul culminant atins de Gandhi,
care le-a venit in ajutor gi persecutorilor, care erau gi
ei amenin{afi. Ori de c6te ori statu} Africii de Sud s-a
aflat in fafa unor grave pericole, Gandhi a suspendat
starea de nonparticipare a indienilor la serviciile
publice gi a oferit ajutor autoritd{ilor. ln 1899, in tim-
pul Rizboiului Burilor, a infiinfat o filiald indiana a
Crucii Ro;ii, care a fost de doud ori citata pe ordinul
de zi, cu elogii pentru bravura de care a dat dovadd in
timput rdzboiului. in 1904, a izbucnit un focar de
ciumd la Johannesburg, iar Gandhi a inflinfat un spi-
tal. in 1906, bdgtinapii s-au rdsculat in Natal, iar
Gandhi a luat parte la rdzboi, in fruntea unui corp de
brancardieri, fapt pentru care guvernul din Natal i-a
mullumit in mod public.
Dar aceste servicii nobile nu au potolit furia xeno-
fobilor. Aruncat in inchisoare in mai multe rAnduriT,
chiar la scurtd vreme dupd ce primise mulfumirile
oflcialilor pentru serviciile aduse in timpul razboiului
din Natal, Gandhi a fost condamnat la muncd silnicd,
a fost batut de popuiafia furioasdl8, iar odatd aproape
cd a murit din cauza loviturilor primite.
Gandhi a cunoscut astfel toate suf-eriufele gi toate
ur-nilinfele, dar nimic nu i-a schimbat credinla in misi-
unea pe care trebuia sd o indeplineasc5. Dimpotrivd,
suferinfa l-a intdrit. in 1908, ca rdspuns la violen]ele
din Afiica de Sud, a scris faimoasa carticica intitulata
 30 MAHATMA GANDHI: O VIATA LEGENDARA
Hind Sward7., o adevdratd evanghelie a iubirii ero-
icele. Lupta lui Gandhi a'durat 20 de ani gi a atins
punctul culminant intre 1907 gi 1914. GuvernulAfricii
de Sud a emis in grabd o noud iege de alungare a asi-
aticilor, in ciuda opoziliei englezilor luminafi. Ahia
atunci a organizat Gandhi actiunea de nonrezistentd
la scard nafionald.
in septembrie L906,la Johannesburg, indienii au
depus in mod solemn jurdmAntui,,Rezistenf ei pasive".
Tofi asiaticii care }ocuiau in Africa de Sud, indiferent
de rasd, de castd, de religie, de avere, siraci sau bogali,
au aderat la acest tip de rezistenfd. Chinezii din Africa
s.au raliat Fi ei protestului indienilor. Guvernul a tri-
mis la inchisoare mii de indieni; din lipsd de inchi
sori, mulfi au fost tinuti prizonieri in mine. Dar
recluziunea pdrea sd exercite o atraclie specialS pen-
tru acegti dezmo;tenifi ai soartei. Generalul Smuts,
care era persecutorul tef, i-a numit Conscientious
Objectors... Gandhi a fost incarcerat in trei rAnduri2o,
au existat gi morfi, gi martiri, dar migcarea nu a sldbit;
dimpotrivd, a crescut in amploare. in 191,3, migcarea
iui Gandhi s-a rdspdndit din Transvaal pAnd in Natal,
iar numeroasele greve, mitinguri de amploare gi un
marg in masd al indienilor prin tot Transvaalul au
sensibilizat opinia publicd. din Africa pi din Asia.
. rali ai epocii victoriene care, cu mulli ani inaintea lui
O Cartd indiand a drepturilor. (N. tr.)
-"
Persoane care, dintr-un anumit motiv, refuzd servi-
ciul militar. (N. tr.)
CAPITOLUL I 31
Indignarea a cuprins intreaga Indie, iar viceregele,
iordui Harding, a devenit el insugi ecoul acestor
nemulfumiri, intr-un discurs pronunfat Ia Madras.
Neimbldnzita tenacitate gi fascinafia pe care o
exercita acest mare suflet au cucerit inimile, iar for-
JeIe guvernamentale au trebuit sa se incline in fafa
acestei eroice bl0ndefi'z1. Cel mai inddrjit dintre ofici-
ali, generalul Smuts, care in 1909 declara cd nu va
gterge niciodatd din Constitufie paragraful care-i
ostraciza pe indieni, a fost nevoit, la cinci ani dupd
aceea, sd anuleze acest paragraP2. O comisie imperi-
ala britanicd i-a dat dreptate lui Gandhi, in general,
asupra tuturor revendicdrilor formulate de acesta. in
19'1,4, o ordonanld a suprimat impozitul de trei liwe
impus indienilor gi a acordat drept de rezidenfd tutu-
ror celor din Natal care doreau sd r5mAnd acolo ca
Iucr5tori liberi. Dupa 20 de ani de sacriflcii, migcarea
de nonrezistenfd a invins.
Mahatma Gandhi s-a reintors in India avdnd pre-
stigiul unui lider. $i acolo o migcare nafionala de
independenlA era pe cale si izbucneasc&, incd de la
inceputul secolului. Cu 30 de ani inainte, se inflinlase
un Congres nafionalindianla inifiativa cAtorva englezi
inteligenfi: A.O. Hume, sir William Wedderburn, libe-
Gandhi, menfinuserd o stare de lucruri loialista,
incercAnd sd impace interesele Indiei cu suveranita-