Conacul boieresc din satul Văscăuți, raionul Florești, a suferit mari schimbări după plecarea

familiei boierești. Din întreg complexul clădirilor s-a păstrat în stare bună clădirea principală și
asta s-a datorat faptului că în perioada sovietică s-a înființat școala primară a satului.

Din istoria familiei boierești de altădată nu sunt prea multe informații păstrate. Lilia Cazacu
este una din puținii locuitori ai satului care a răscolit arhiva, obținând date importante despre
trecutul acestui ținut și a foștilor proprietari ai conacului.

Primului boier care a construit conacul îi spunea boierul Hudevici. Localnicii afirmau că acesta
mereu era văzut pe un cal alb și însoțit de doi câini de vânătoare. El a și construit conacul în
1826. Era bogat, cu pământuri multe și roditoare. Toată averea sa a transmis-o nepotului său Ion
Străjescu.

Pentru că avea multe livezi de meri, peri, pruni, boierul a construit și o fabrică de spirt. Acolo
angajase oamenii din sat. Iar la curtea conacului lucrau o familie de romi, care îl rugase să-i
primească pe o noapte să se odihnească din drum. Aceștia s-au dovedit a fi harnici, iar boierul le-
a cerut să rămână.

Ca orice conac boieresc, era înconjurat de un parc. Speciile de arbori se pare că au fost mai
mult autohtone. Câțiva copaci sunt și până astăzi. În spatele clădirii mai sunt și unii arbori din
livada pe care o avuse boierul.

În 1957, clădirea principală a conacului a fost transformată în școala primară a localității,

celelalte acareturi fiind distruse. În clădirea conacului, în perioada activității Internatului au fost
dormitoare pentru copii, iar acest lucru a ajutat să păstreze mult din arhitectura clădirii.

În anexa de lângă clădirea principală, se presupune că boierul își ținea produsele agricole, iar în
una din odăi păstra sare. Din această cauză, până în ziua de astăzi, pereții acelei încăperi se
umezesc și se pătează cu săruri.

Din 1967 și până în prezent, pe acest teritoriu a activat școala și apoi Internatul pentru copii
orfani. În acest an Internatul va fi închis, în urma procesului de reformă structurală în educație.

Sub conac era beciul construit din cărămidă roșie. Se presupune că din acest beci, boierul avea
și o ieșire care ducea până spre marginea satului.

Cele mai multe date referitor la trecutul boierilor care au locuit aici sunt legate de biserica
satului, căci orice boier bogat alăturat conacului său își construia și câte o biserică. Prima biserică
a fost construită din lemn, de boierul Hudevici, apoi, în timpul boierului Străjescu a fost
reconstruită din piatră, în stil bizantin.

Se mai presupune că boierul Străjescu și-a pierdut conacul la jocurile de noroc.