Metoda Bournonville

Metoda Bournonville este o tehnica de balet creata de maestrul August Bournonville.

August Bournonville s-a nascut la Copenhaga, Danemarca si a studiat
baletul la Scoala din Paris, iar mai apoi a devenit solist la Royal Danish
Ballet. Din anul 1830 pana in 1848 acesta devine coregraf al companiei
si creeaza peste 50 de balete care sunt apreciate pentru exuberanta si
frumusetea lor datorita stilului propriu, unic creat de el.
Metoda este profund influentata de tehnica franceza pe care a
studiat-o, si a fost conservata foarte bine in metoda Bournonville
atunci cand aceasta a inceput sa dispara din baletul European.
August Bournonville a avut un simt natural pentru coregrafie si combinatii de pasi. De aceea, in
aceasta metoda dansatorul trebuie sa prezinte o gratie naturala, fara efort, cu impact dramatic
si armonie intre corp si muzica, pentru a creea senzatia de bucurie, placere.
Caracteristicile cele mai importante ale tehnicii sunt:

 Capul este orientat catre jos pentru a da impresia de bunatate, nu ridicat pentru a da
impresia de mandrie
 Ochii urmeaza piciorul activ
 Bratele sunt plasate mai putin in fata corpului, ceea ce anatomic este corect
 Picioarele sunt de asemenea mai jos- ex: sur le cup de pied
 In piruete, passe-urile sunt mai jos deoarece balerinele in acea vreme aveau fuste mai
lungi. In piruetele en dedans se ridica piciorul in a la seconde iar mai apoi se formeaza
passe-ul
 Muzica este foarte allegro si este foarte
importanta pentru miscarile mici si simple de
brate
 Combinatiile picioarelor sunt foarte rapide
 Nu trebuie sa fie vizibil efortul. Chiar si cele mai
mari si dramatice miscari trebuie sa fie executate
fara efort
 Trebuie sa existe un contrast vizibil intre viteza picioarelor si gratia mainilor. Picioarele
sunt ritmul iar bratele melodia.
 Tehnica epaulement-ului
Un alt aspect important al tehnicii este mimica. Bournonville a reusit sa integreze total mimica
si dansul. Mimica sa era foarte naturala fata de celelalte stiluri folosite de predecesorii sai. In
structura baletelor sale exista o continua alternare intre mima si balet si este inspirat din
originile italiano-franceze ale baletului dramatic si era considerat un gest simplu si natural, ca si
vorbirea de zi cu zi.
Cele mai importante opere ale sale sunt “Napoli” si “La Sylphide”
Baletul “La Sylphide” este original un balet romantic in 2 acte. Aceasta
are 2 versiuni ale coregrafiei: cea originala, in coregrafia lui Filippo
Taglioni din anul 1832 si o a doua coregrafie de August Bournonville in
anul 1836. Aceasta coregrafie este si singura care a supravietuit de-a
lungul timpului, fiind si unul dintre cele mai vechi balete pastrate care
se danseaza si in ziua de astazi. Bournonville a avut intentia de a
prezenta coregrafia lui Taglioni la Royal Danish Opera, dar Opera din
Paris a cerut un pret prea mare pentru muzica lui Schneitzhoeffer, asa
ca Bournonville a pastrat libretul original dar cu muzica altui compozitor
si a facut propria sa varianta a baletului. Premiera a avut loc pe 28
noiembrie 1836 si este mult mai apreciata decat varianta originala a lui
Taglioni. Acum, la Paris se gaseste o versiune a lui Pierre Lacotte.
Aceasta este o reconstructie a primei coregrafii, bazata pe notatii si materiale vizuale.