Facultatea de Antreprenoriat, Inginerie și Managementul Afacerilor

Impactul tehnologiei
asupra mediului

Oprea Raluca Georgiana

Neguț Emilia Ștefania

-2013-
 CUPRINS

Capitolul I. Introducere
Capitolul II. Impactul agriculturii asupra mediului
Capitolul III. Impactul industriei asupra mediului
Capitolul IV. Impactul energiei asupra mediului
Capitolul V. Impactul transporturilor asupra mediului
Capitolul VI. Impactul turismului asupra mediului
Capitolul VII. Impactul activităților militare asupra mediului
Capitolul VIII. Urbanizarea
Bibliografie

1
 Capitolul I
Introducere
Problema raportului dintre om si natura nu este noua, ea aparand din cele mai vechi timpuri,
odata cu primele colectivitati umane. Insa, daca la inceput omul era supus naturii, de-a lungul timpului –
prin forta cunoasterii, inteligentei si creatiei – omul s-a transformat pe sine transformand si natura
conform necesitatilor sale. De multe ori, insa, aceasta transformare a fost facuta in defavoarea
conditiilor normale de dezvoltare a vietii, desi progresele majore atinse in domeniile stiintei si tehnicii
constituie dovada unor inalte performante ale muncii si creatiei umane. Utilizarea unor descoperiri
stiintifice si a unor inventii tehnice in defavoarea omului si a raporturilor sale cu natura a determinat si
determina degradarea mediului natural. Altfel spus, intreaga relatie dintre om si natura a suferit
profunde transformari datorita faptului ca din neglijenta si ignoranta – uneori chiar din rea-credinta –
prin actiunile sale necugetate, indreptate impotriva naturii, omul a ajuns sa devina autorul crizei cu care
se confrunta mediul inconjurator, criza ce pune sub semnul intrebarii propria sa supravietuire.[1, pagina
3]
Importanța tehnologiei pentru dezvoltarea economică este larg recunoscută, având în
vedere impactul pe care îl poate avea tehnologia asupra succesului, supraviețuirii sau
insuccesului activității economice a companiilor, în special într-un mediu de concurență
intensivă și globală. [2]
Cateva din caile principale prin care tehnologia moderna a contribuit la degradarea si
alterarea prin poluare a mediului ambiant sunt urmatoarele:
 Practicile agricole rezultate din cultivarea pamantului,drenarii mlastinilor, irigarii,
aplicarea insecticidelor si erbicidelor.
 Procedeele de productie industriala rezultate prin eliberarea de substante in
atmosfera de catre uzine sau alte centre.
 Producerea si utilizarea energiei cu efect negativ asupra mediului ambiant cum ar
fi distrugerea solului,poluarea atmosferei si a apei inclusiv prin aparitia ploilor acide si efectul de
sera.
 Sistemul de transport in special transportul auto care produce distrugeri ale solului
prin crearea de autostrazi,produce poluare prin gazele de esapament, zgomot si reducerea
drastica a rezervelor de combustibili fosili(in special petrol).
 Impactului turismului asupra mediului;
 Actiunea de desconsiderare a configuratiei mediului natural in cazul luptelor care
s-a amplificat odata cu evolutia mijloacelor de lupta;
Urbanizarea; [1, pagina 3]

2
 Capitolul II
Impactul agriculturii asupra mediului

Efectele agriculturii asupra mediului nu sunt deloc neglijabile, agricultura modificând

mult înfăţişarea mediului înconjurător. Pentru a obţine suprafeţe întinse de terenuri agricole omul
a început să defrişeze pădurile, să asaneze mlaştinile şi să transforme aceste medii în terenuri
agricole. Astfel habitatul multor animale a fost distrus, acestea fiind ameninţate cu dispariţia.
Pentru a distruge organismele considerate dăunătoare omul a creat substanţe chimice
numite pesticide, specializate pentru anumite tipuri de organisme fungicide pentru ciuperci,
raticide pentru rozătoare, insecticide, erbicide etc. Aceste substanţe nu au ucis doar aşa-zişi
dăunători, ci şi organisme utile agriculturii. Prin folosirea pesticidelor, sunt afectate şi insectele
utile ca albinele, buburuzele etc. Aceste substanţe se acumulează în corpurile animalelor,
animalele din vârful lanţurilor trofice acumulând cea mai mare cantitate din aceste substanţe.
O agricultură avansată este mai mult ca necesară omenirii, populaţia în creştere are
nevoie de cantităţi tot mai mari de hrană. Dar ar trebui ca agricultura să devină mai îngăduitoare
cu mediul, sa limiteze utilizarea pesticidelor, folosindu-se îngrăşăminte naturale. [3]

1.1. Agricultura ecologica

Agricultura ecologica certificata este un sector nou în România, constituind una din caile
de dezvoltare pentru asigurarea unei agriculturi durabile. Planul National pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala, care vizeaza spatiul rural si asigura cadrul implementarii programului
SAPARD, are ca obiectiv strategic dezvoltarea durabila a sectorului agroalimentar, în strânsa
legatura cu protectia mediului si conservarea resurselor naturale.
Aplicarea unor noi practici agricole, bazate pe cele mai avansate cunostinte stiintifice în
domeniul tehnologiilor, mai ales a celor ecologic valabil, este o cerinta majora a promovarii
agriculturii durabile. De aceea, a aparut necesitatea elaborarii, dar si a implementarii în practica a
unor coduri de buna practica agricola. Însusite de fiecare producator agricol si implemenate
corect, practicile agricole respective pot contribui atât la obtinerea unor productii calitativ
superioare si rentabile, cât si la conservarea mediului ambiental, cu limitarea consecintelor
ecologice nefavorabile la nivel national, regional, local, pe termen scurt sau mai lung.
Practicarea unei agriculturi ecologice presupune:
 pastrarea si utilizarea eficienta a potentialului genetic
 întretinerea fertilitatii solului cu cheltuieli minimale
 pastrarea echilibrului ecologic în mediu ambiant
 asigurarea circuitului normal a substantelor si folosinta maximala a deseurilor
 îmbunatatirea calitativa a pamânturilor neproductive
 folosirea tehnicii si utilajelor adecvate [1, pagina 4].

3
 Capitolul III
Impactul industriei asupra mediului
Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala. Procesele de
productie industriala. Emisiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine, sau alte
centre. Procedeele de productie industriala elibereaza emisiile, care se redepun in cazul in care
nu exista filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substantele specifice sunt atunci eliberate si
pot provoca local catastrofe.
In momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide si solide sunt eliberate
in atmosfera de furnale. In functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice, gazele de
esapament provenind din focare se raspandesc local sau la distante medii, - uneori chiar si mari -
cazand din nou sub forma de particule mai fine decat poluarea atmosferica masurabila in locurile
de emisie.
Degajarile industriale in ultima instanta nimeresc in sol, e cunoscut faptul ca in jurul
uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40 km in sol e crescuta concentratia de ingrediente ce
intra in compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine.
Activitatile economice, indiferent de tipul de activitate desfasurata, au impact asupra
tuturor factorilor de mediu. Acest impact deriva din poluatii emisi în aer si deversati în ape
precum si din depozitarile pe sol.
Strategia industriala de dezvoltare durabila trebuie sa urmareasca stimularea
competitivitatii si realizarea pe aceasta baza a unei cresteri economice stabile si de durata, în
concordanta cu protectia mediului. Pentru realizarea acestor obiective, sunt necesare urmatoarele
masuri:
 conturarea unei macrostrucuri industriale viabile
 restructurarea intrasectoriala
 alinierea la standardele europene si internationale
 specializarea ofertei de export
 accelerarea procesului de privatizare
 dezvoltarea serviciilor pentru productii, prin dezvoltarea ofertei de pachete de
 produse si servicii
 cresterea potentialului concurential, prin promovarea concentrarii industriale si
 industrial-financiare
 protectia mediului în conditiile cresterii economice din industrie. [1, pagina 5]

4
 Capitolul IV
Impactul energiei asupra mediului
Energia este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială, pentru bunul mers al
majorităţii activităţilor industriale şi comerciale, este simbol al dezvoltării social-economice şi
al civilizaţiei dar, în acelaşi timp, reprezintă cauza unor prejudicii serioase asupra mediului.
Energia si problemele de mediu sunt strans legate, deoarece este aproape imposibil sa
produci, transporti sau sa consumi energie fara sa aiba un impact semnificativ asupra mediului.
Problemele de mediu sunt legate de producerea si consumul de energie care produce poluarea
aerului, poluarea apei, poluarea termica si poluarea solului. Emisiile de combustibili fosili din
atmosfera este cauza principala a poluarii din marile orase. Diverse probleme ale poluarii apei
sunt asociate cu consumul de energie, una dintre ele fiind scurgerile de petrol. Minele de carbune
poate, de asemenea sa polueze apa. Schimbarile in apele subterane produse de operatiile miniere
aduc de multe ori apa nepoluate in contact cu unele minerale care sunt extrase din sol produc un
drenaj acid. Deseurile solide sunt de asemenea un surplus al unor forme de energie utilizate. In
general, problemele de mediu cresc cu consumul de energie si combinate cu o baza de resurse
limitate este esenta unei crize energetice. [4].
Impactul retelelor electrice asupra mediul ambiant poate fi privit din cel putin doua
puncte de vedere, si anume :
1. influenta retelelor electrice asupra mediului ambiant;
2. influenta mediului ambiant asupra retelelor electrice.
Principalele tipuri de poluari pe care retelele electrice le genereaza asupra mediului
inconjurator sunt:
 vizuala – deteriorarea peisajului;
 sonora :
a. zgomote produse de functionarea sau vibratii ale elementelor (conductoarelor)
retelelor electrice si in special, a transformatoarelor;
b. zgomote produse de descarcarea corona pe liniile de inalta si
foarte inalta tensiune;
 electromagnetica: efecte sonore si luminoase ale descarcarii corona, perturbatii
radio si ale emisiunilor de televiziune, influente ale campului electric si magnetic asupra
organismelor vii;
 psihica si pericole (riscuri) de accidente:
a. teama provocata de apropierea de retelele electrice si de efectele vizuale si sonore
ale acestora;
b. accidente, cazuri mortale.
 ecologica:
a. ocuparea terenurilor;
b. defrisarea padurilor;

5
 c. protectia naturii si a peisajului;
d. influenta asupra instalatiilor si constructiilor, etc. [1, pagina 6].

Capitolul V
Impactul transporturilor asupra mediului

Activitatea de transport joacă un rol esenţial în dezvoltarea economică şi socială a unei

societăţi. Transportul asigură accesul la locurile de muncă sau agrement, locuinţe, bunuri şi
servicii etc.
Impactul acestor tipuri de transport asupra mediului se manifestă la nivelul tuturor
factorilor de mediu prin:
- aglomerări de trafic şi accidente, în cazul transporturilor rutiere;
- poluarea aerului, ca efect al emisiilor generate;
- poluarea fonică şi vibraţiile în marile intersecţii, de-a lungul şoselelor, în
apropierea nodurilor feroviare şi a aeroporturilor;
- poluarea solului şi a apei, prin deversarea produselor petroliere;
- ocuparea unor suprafeţe de teren din intravilan pentru parcări;
- schimbarea peisajul eco-urban;
- generarea de deşeuri solide (anvelope uzate, acumulatoare, altele).
Dintre efectele pe care transportul le are asupra sănătăţii umane sunt importante cele
legate de nocivitatea gazelor de eşapament care conţin NOx, CO, SO2, CO2, compuşi organici
volatili, particule încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc),
poluanţicare,împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil,pot provoca probleme respiratorii
acute şi cronice, precum şi agravarea altor afecţiuni. [5, pagina 1].

Fig. 1. Evolutia emisiilor de CO2 in functie de cea a parcului auto, respectiv de numarul de pasageri-kilometrii
Fig. 1 – [5, pagina 2]

6
 Actiuni desfasurate in scopul reducerii emisiilor din transporturi
1. Transportul rutier

In scopul reducerii emisiilor din transporturi, s-au organizat la nivelul intregii tari
numeroase activitati. Reprezentanti ai Registrului Auto Roman au efectuat controale in trafic,
pentru verificarea emisiilor poluante si a starii tehnice a autovehiculelor.
Pentru reducerea emisiilor datorate transportului, se utilizeaza autovehicule echipate cu
sistem EURO III si EURO IV, motorina EURO III si EURO IV conform normelor europene,
convectori catalitici.
Proiectul COMMERCE, la care participa Regia Autonoma de Transporturi Bucuresti are
ca obiectiv sa colaboreze cu companii din UE pentru a reduce efectele daunatoare asupra
mediului datorate utilizarii nerationale a automobilului in scopul deplasarii la/de la locul de
munca.
Un alt proiect in desfasurare este proiectul Archimedes, prin care se urmareste
implementarea unui traseu pilot, cu mijloace de transport ecologice si construirea de piste pentru
biciclisti. [5, pagina 4].

2. Cai ferate

Dezvoltarea caii ferate, un mod de transport ecologic, este una dintre cele mai eficiente
masuri in vederea reducerii poluarii.
In scopul reducerii emisiilor de CO2 a fost elaborat un program de masuri ce vizeaza
reducerea consumului de energie electrica si de combustibili. Masurile realizate in anul 2009,
pentru reducerea emisiilor de CO2 au fost:
- Inlocuirea a 7 instalatii CED din statiile mari cu instalatii CE, cu o reducere a consumului
de energie cu aproximativ 1 GWh/an;
- Inlocuirea circuitelor de cale in doua secvente cu circuite de cale C4-64 sau similare in
circa 7 statii C.F.;
- Introducerea de economizoare LEC (Lighting Energy Controller) pentru instalatiile de
iluminat exterioare – piloni, in 5 statii mari si triaje, cu o reducere a consumului de energie de
aproximativ 0,3 GWh/an;
- Inlocuirea iluminatului incandescent la 645 instalatii CE si CED, cu iluminat cu lampi cu
consum redus de energie
- Inlocuirea iluminatului incandescent cu iluminat fluorescent, cu un consum energetic mai
mic, in toate spatiile cu destinatie birouri detinute de CNCF CFR S.A., in cladirea Palat C.F.R.
[5, pagina 5].

7
 Capitolul VI
Impactul turismului asupra mediului

Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un

generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multe
tipuri de efecte. [1, pagina 9].
Unul dintre lucrurile pe care putini turisti le realizeaza este reprezentat de impactul
turismului asupra mediului. Turismul poate sa distruga ecosisteme si medii sau, dimpotriva, sa
conserve o zona protejata care in caz contrar ar fi fost vulnerabila in fata dezvoltarii industriei.
Turismul sustenabil are ca scop oferirea unei experiente pozitive atat localnicilor, cat si
turistilor si in acelasi timp evitarea impactului negativ asupra mediului, economiei, culturii si
locurilor.
Pe de o parte, eco turismul protejeaza viata salbatica , autenticitatea, traditiile si
comunitatile locale. Pe de alta parte, exista riscul ca aceste comunitati sa devina dependente de
industria turismului. [6].
Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor acestor efecte,
pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze
echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative
asupra mediului. Prin urmare dezvoltarea durabilă a turismului se manifestă, în special, în
următoarele trei domenii importante:
 domeniul economic – dezvoltarea societăţii în condiţii de gestiune adecvată a
resurselor cu obţinerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung;
 domeniul ecologic – evitarea degradării mediului şi dezvoltare adecvată, în
condiţiile respectării diversităţii biologice;
 domeniul socio-cultural – creşterea locurilor de muncă, practicarea unor meserii
tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, precum şi dezvoltarea şi protejarea
valorilor culturale.
Impactul economic, socio-cultural şi ecologic negativ al turismului poate fi contracarat cu
ajutorul unor mijloace specifice, precum valorificarea echilibrată a tuturor resurselor naturale,
sistem de depozitare şi reciclare a deşeurilor corespunzător normelor ecologice, interzicerea
activităţilor de exploatare a lemnului şi a braconajului neautorizate, reorganizarea activităţilor
turistice, dezvoltarea mijloacelor de transport non – poluare, etc.
Cunoaşterea dezavantajelor posibile ale activităţilor turistice asupra ariilor protejate este
deosebit de importantă, cu atât mai mult cu cât conştientizarea lor trebuie să conducă la acţiuni
de diminuare a acestor efecte negative care să sprijine dezvoltarea durabilă a oricărei forme de
turism. [1, pagina 9].

8
 Impactul negativ al turismului asupra mediului
Acţiune distructivă
Circulaţie turistică necontrolată (în afara traseelor
marcate)
Flux turistic crescut
Dezvoltare excesivă şi neadaptată cerinţelor impuse
de statutul de arie protejată
Lipsa dotărilor de folosire a energiei alternative, a
reciclării şi epurării apelor utilizate, a depozitării şi
compostării gunoaielor în cadrul structurilor
turistice de primire şi de alimentaţie publică.
Lipsa amenajărilor specifice, destinate popasurilor
şi campării
Exploatarea intensivă a resurselor naturale cu
valenţe turistice
Practicarea braconajului, a pescuitului şi vânătorii
necontrolate
Hrănirea animalelor
Turismul automobilistic (parcarea şi circulaţia în
locuri interzise, cu abatere de la drumurile
principale)
Culegerea speciilor floristice ca amintire
[1, pagina 10]
Impactul negativ
Distrugeri ale solului şi vegetaţiei;
Perturbarea faunei;
Declanşări de incendii.
Perturbări asupra mediului;
Modificări în comportamentul animalelor;
Amplificarea formelor de poluare
Aglomerări de populaţie;
Supraîncărcare cu elemente de infrastructură;
Stiluri arhitecturale nearmonizate cu cele existente.
Poluare fizică, poluarea apei, poluarea solului,
poluarea aerului.
Degradarea peisajului prin acumularea de deşeuri.
Scăderea gradului de atractivitate a resurselor.
Scăderea dramatică a efectivelor de faună sălbatică.
Modificări în comportamentul animalelor;
Pericole pentru turişti.
Poluarea cu gaze de eşapament şi zgomot;
Distrugerea de specii floristice;
Poluarea aerului.
Distrugerea treptată a curiozităţilor naturale;
Perturbarea proceselor naturale
9
 Capitolul VII
Impactul activitatilor militare

Actiunea de desconsiderare a configuratiei mediului natural in cazul luptelor s-a

amplificat odata cu evolutia mijloacelor de lupta. Asa s-a ajuns ca astazi, armele si sistemele de
armament sa constituie – prin insasi existenta lor – un permanent si potential pericol de
dezechilibre ecologice. Mediul natural ca atare nu constituie obiectiv militar si nu ar trebui sa fie
afectat de derularea ostilitatilor. Dar in razboi mediul natural capata o importanta majora pentru
organizarea si ducerea actiunilor de lupta, pentru dispunerea si pregatirea fortelor armate, pentru
executarea lucrarilor si amenajarilor cu destinatie militara. Pe de alta parte, obiectivele militare
sunt amplasate in mediu, iar actiunea beligerantilor asupra lor produce in mod automat si efecte
ecologice, uneori adevarate dezastre, asa cum s-a intamplat in cazul razboaielor din Vietnam,
Golful Persic si Iugoslavia. In cazul razboiului din Vietnam, conform datelor oficiale, in perioada
1962-1971, aviatia militara americana a raspandit asupra acestei tari circa 70 milioane litri de
ierbicide foarte puternice, in special de „agent oranj". Drept consecinta, la sfarsitul razboiului, o
cincime din padurile sud-vietnameze au fost distruse chimic si peste o treime din mlastini au
disparut. Daca unele paduri au putut sa se refaca, marea majoritate dintre ele au devenit simple
maracinisuri, fara sansa refacerii mediului initial. In ceea ce priveste conflictul din Golf, prin
consecintele sale asupra mediului, se inscrie intre marile dezastre ecologice ale secolului al XX-
lea. Inaintea retragerii, trupele irakiene au varsat in apele Golfului Persic aproximativ 3 milioane
de barili de petrol si chiar mai mult in desert, iar apoi au dat foc la mai mult de 600 de puturi de
petrol. S-a estimat ca circa 10 milioane de de petrol s-au raspandit in mediu cu aceasta
ocazie. Terenurile petroliere ale Kuweitului au ars aproape un an producand de 10 ori mai multa
poluare decat toate combinatele energetice si industriale ale Statelor Unite ale Americii luate
impreuna, Kuweitul indreptandu-se spre o calamitate ecologica. Dupa 6 luni de la stingerea
flacarilor la puturile petroliere incendiate de catre irakieni, dimensiunile catastrofei ecologice
provocate erau in continuare imense. Desi aparusera semne de viata, zone intregi ale teritoriului
erau inca dominate de mari balti de petrol, care era infiltrat pana la adancimea de 5 metri.
Majoritatea animalelor, precum si fragila vegetatie a desertului disparusera, fiind afectate de
ploile infestate cu reziduuri chimice si apa amestecata cu titei. Razboiul din Golf a cauzat si alte
pagube ecologice desertului. Astfel, miile de buncare, depozite si ascunzatori de arme si de
transee au rupt straturile de pietris care permiteau oprirea dunelor. Totodata tancurile si
camioanele au brazdat solurile fragile distrugand vegetatia. Potrivit Institutului de Cercetari
ªtiintifice al Kuweitului, peste 900 de desert au fost prejudiciati prin actiunea vehiculelor
militare, in plus, s-a inregistrat o avansare a dunelor, precum si o recrudescenta a eroziunii si a
furtunilor de nisip. Loviturile militare aplicate de N.A.T.O. impotriva Iugoslaviei au generat,
alaturi de pierderile materiale si umane, un dezastru ecologic cu grave consecinte atat pentru
sanatatea umana cat si pentru calitatea mediului, inclusiv pentru unele din tarile limitrofe. Inca
nu se cunosc cu exactitate amploarea si natura prejudiciilor aduse mediului. Potrivit constatarilor

10
Echipei Speciale pentru Balcani a O.N.U., patru localitati au fost afectate in mod special de
poluare: Pancevo (la 20 km de Belgrad), Novi Sad (capitala Voivodinei), Kragujevac (in sudul
Serbiei) si Bor (aproape de frontiera cu Bulgaria). Bombardarea complexului petrochimic
Pancevo a determinat arderea a circa 800 tone de clorura de vinil monomer, produs cancerigen.
In urma arderii s-au degajat in aer, printre alti compusi toxici, acid clorhidric, dioxina, fosgen.
Golirea la timp a rezervoarelor de amoniac a dus la evitarea generarii unei grave poluari in oras,
insa a provocat, prin deversare, distrugerea faunei Dunarii pana la 30 km in amonte. De
asemenea, peste 1.000 tone de hidroxid de sodiu (soda caustica) au fost aruncate in fluviu,
rezultand astfel o grava poluare. La Novi Sad, in urma bombardamentelor succesive asupra
rafinariei, circa 73.000 tone petrol brut si produse derivate au ars sau au fost deversate in
canalizare, infiltrandu-se in apa subterana. La Kragujevac, bombardarea uzinei de autovehicule
„Zastava" a provocat o poluare de mare amploare, care a afectat solul, apele si aerul, in special
prin bifenilii policlorurati. Bombardarea minelor de cupru; a centralei electrice si a depozitului
de hidro-carburi, situate in proximitatea orasului Bor, aproape de frontiera bulgara, a generat o
poluare transfrontaliera. Dioxidul de carbon si oxizii de azot formati prin arderea kerosenului
utilizat pentru cele peste 7.000 de zboruri ale avioanelor de lupta, de explozia a peste 1.000 de
rachete – care din punct de vedere al poluarii, fac fiecare cat 30 de avioane, de arderea mai
multor rafinarii si depozite de combustibili vor afecta cu certitudine stratul de ozon. Efectele
razboiului asupra mediului vor fi uriase, dar nu spectaculoase si nici imediate. Discutia asupra
necesitatii protejarii mediului natural de riscurile si amenintarile militare, ramane deschisa. In
actuala ordine mondiala, nu s-a precizat exact daca in timpul unui razboi conteaza mai mult
obtinerea victoriei sau protejarea tuturor elementelor mediului natural pentru generatiile viitoare.
Pe de o parte, comandantul militar ar putea spune ca nu are dreptul sa pericliteze securitatea
nationala, existenta statala si viitorul poporului sau pentru a proteja cateva specii rare. Pe de alta
parte, organizatiile ecologiste, cum este Greenpeace, ar putea riposta ca statele beligerante nu pot
pune in pericol viitorul umanitatii, doar pentru ca ele nu sunt capabile sa-si rezolve problemele
pe cale pasnica. Trebuie sa admitem ca, atata vreme cat vor exista razboaie, vor exista si situatii
in care necesitatile militare vor fi mai pregnante decat preocuparile ecologiste; nu vom putea
proteja niciodata mediul in totalitate de riscurile si amenintarile de natura militara. Tot ceea ce se
poate face, se rezuma la atenuarea efectelor distructive ale razboiului.[1, pagina 11].

11
 Capitolul VIII
Urbanizarea

Urbanizarea constituie fenomenul actual cu cele mai profunde implicaţii pentru scara şi
modelele consumului, ceea ce conduce la o cerere crescândă de energie şi resurse naturale.
Transformarea acestora generează însă şi o poluare crescândă şi necesită o capacitate tot mai
ridicată de asimilare a deşeurilor rezultate. Zonele urbane, pe lângă avantajele pe care le prezintă
sub aspectul condiţiilor de muncă şi de locuit sau al serviciilor (apă curată, salubritate, îngrijirea
sănătăţii etc.), deci o nouă calitate a vieţii, contribuie la agravarea problemelor de mediu şi
sănătate prin concentrarea diverselor tipuri de deşeuri (municipale,industriale şi periculoase).
[1, pagina 13].
În contextul relaţiei urbanism-mediu, sporirea populaţiei şi concentrarea ei, precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice, în specialcele chimice, din industrie şi
agricultură, determină, relativ brusc, dezechilibre ecologice. Faţă de unicul mod, şi acela pasiv,
de autoapărare a mediului, capacitatea sa de autoapărare naturală, poluarea propriu-zisă, dar şi
modul ei de repartiţie în teritoriu devine ameninţătoare. Neadaptarea de măsuri ar putea duce la
efecte dăunătoare ireversibile sau cu duratăfoarte mare de revenire la o stare normală. [7, pagina
3].
Principalele “fenomene perturbatoare” legate de urbanizare sunt:
- Consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari, desecari,
eroziuni, modificari ale raportului intre populatie si habitat;
- Exploatarea fara restrictii a resurselor naturale, in special a celor neregenerabile, a
materiilor prime, a apei, a masei lemnoase;
- Efectele poluante ale marilor orase care se refera la problema deseurilor urbane,
poluarea si degradarea spatiilor verzi, modificari in climat, influente asupra faunei etc.;
- Cresterea traficului auto si aerian si a poluarii aerului cu substante deosebit de
toxice;
- Cresterea cantitatilor de fluide neepurate sau incomplet epurate, deversate in
emisari;
- Fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesiva a barierelor
antropice de tipul autostrazilor, marilor platforme industriale etc.;
- Efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin cresterea numarului de
imbolnaviri mintale, sporirea maladiilor cardiovasculare etc. [7, pagina 6].
Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta un
spatiu in care converg forte progresive ce asigura evolutia societatii, dar si fenomene care
accentueaza degradarea civilizatiei umane si a mediului inconjurator, manifestandu-se fenomenul
de hipertrofie a oraselor, simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel:

12
 - Deformarea zonelor rezidentiale si a celor industriale prin concentrarea
activitatilor bancare, a societatilor de asigurari si imobiliare, a intregului sector tertiar in marile
metropole ceea ce antreneaza puternice disproportii regionale.
- Degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii
locuitorilor, dar si a activitatilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atat in
interiorul metropolelor, cat si in afara acestora, cantitatile mari de poluanti din apa, aer si sol
determinand un grad ridicat de imbolnaviri in randul locuitorilor. In acest caz, masurile
legislative adoptate nu reusesc sa determine stoparea fenomenului, ci stimuleaza adeseori
cresterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deseuri menajere la periferia
oraselor). Dintre dezavantajele metropolelor, poluarea este problema cea mai grava. Ea este
impartita in mai multe tipuri, fiecare dintre ele avand efecte mai mult sau mai putin nocive
asupra mediului. Spre exemplu, poluarea sonica are efecte negative in special pentru om.
Poluarea sonica produce stres, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive,
instabilitate psihica, randament scazut, fisurarea cladirilor, spargerea geamurilor. Zgomotul este
produs de surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni.
Sursele de zgomot sunt: industria, orasele, mijloacele de transport.
Poluarea cu substante chimice produce efecte catstrofale. Principalul vinovat in
producerea efectului de sera (peste 50%) este CO2. Al doilea element nociv ca importanta este
dioxidul de sulf (SO2). Cantitatea mare de CO2 si SO2 emisa in atmosfera se datoreaza
despaduririlor masive. Se cunoaste ca principala sursa a emisiei de SO2 in atmosfera o reprezinta
mijloacele de transport. Aceasta problema este dramatica in aglomeratiile urbane, unde poluarea
atmosferica se datoreaza concentratiei ridicate de noxe. [7, pagina 7].

Fig. 2. Expansiunea urbană văzută peste 20 de ani [8]

13
 Bibliografie

1. Impactul tehnologiei asupra mediului

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Tehnologie

3. http://www.scientia.ro/univers/40-terra/2276-influenta-agriculturii-asupra-mediului-
2.html

4. http://www.eionet.europa.eu/gemet/2004/06/concept?langcode=ro&cp=2833&ns=1

5. 16089_13 TRANSPORTURI

6. http://timp-liber.acasa.ro/vacante-calatorii-291/efecte-pozitive-si-negative-ale-
turismului-162603.html

7. 5.pdf

8. http://www.romanialibera.ro/tehnologie/stiinta/urbanizarea-pericolul-iminent-cum-
va-arata-pamantul-in-anul-2030-277913.html

14