ANUL LXIV 19

BUCURESTI
7 Mai 1939

MONITORUL
COMUNAL
ORGAN OFICIAL

SUPLIMENT

REGULAMENT DE
ALINIERI
L

MUNICIPIULUI

la General al
Str. N. Filipescu, 21 Lei 40 Exemplarul
IMPRIMERIILE INDEPENDENTA", -BUCURESTI, STRADA R. POINCARE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
REGULAMENT DE CONSTRUCTII ALINIERI AL
MUNICIPIULUI
INALT DECRET REGAL Art. - Consiliului Nostru de
Ministri, Ministru Secretar de Stat la Departa-
Asupra raportului Presedintelui Consiliului Nostru mentul Internelor Ad-Interim la Ministerul
de Ministri, Ministru Secretar de Stat la Departa- rrii Nationale, este însarcinat cu executarea pre-
Decret.
mentul Interne lor Ad-Interim la Ministerul
Nationale, sub. Nr. 52601939.
In virtutea dispozitiunilor art. 44 3 din legea Dat Bucuresti la 4 Aprilie 1939.
administrativa : CAROL
AM DECRETAT DECRETAM Consiliului de Ministri
Ministrul Internelor
Art. I. - Se de Noi Regulamentul de Ad-Interim la Ministerul Apärärii Nationale
Constructii Alinieri al Municipiului
potrivit aprobat prin decizia primariala cu Nr. 1535
. AR.
Nr. 74/939.

PARTEA I-a toate dependintele, cresatoriile locuintele ei,

pe terenuri suprafata dimensiunile la
TITLUL I 58 respectarea dispozitiunilor dela art. 85
privitoare la procentul maxim construibil ;
ZONELE ORASULUI CLASELE b) Parceldri cerute de marile intreprinderi
DE CONSTRUCTII ciale sau industriale, scopul de a con-
strui cartiere de (orase-grädini, orase-sate-
CAP. I. lite), cari vor fi vândute sau inchiriate personalului
suprafata terenului este de putin 10
Zonele de hectare, se executarea lucrárilor edili-
tare (art. 67-71) se construesc dela
Art. 1. - Intreg cuprinsul Municipiului Bucuresti, putin '70% din parcele.
toate comunele suburbane, Parcelele astfel creiate nu vor putea avea o
rea determinatä de lege, este urmätoa- prafatá mai de 500 m. p.
rele zone : c) biserici, monumente, cultu-
1. Zona (ruralä) ; sportive, artistice cari
2. Zona doua (locuinte) ; vaste izolate de restul cládirilor ora-
3. Zona (mixtà, adicä pentru locuinte, pentru ;

comer industrii salubre) ; d) spitale fel de asezáminte de ocrotire

4. Zona patra ; ;
5. Zona cincia (industriald) ; e) cimitire, crematorii ;
La acestea se mai : f) restaurante ;
Zone regimuri speciale, prevAzute la art. 9 g) mod exceptional, pe anumite terenuri
urmátoarele. de Sistematizare, unele
Intinderea asezarea fiecárei zone este aceea prinderi industriale, cu un caracter special, cari
prevázutá in planul de zonificare cuprinzând strá- prin natura nu pot fi asezate decât
zile enumerate tabloul aláturat prezentului regu- precum fabrici de explosibile alte asemenea.
lament. Locul va fi determinat dela caz la caz prin
Art. 2. - Fiecare corespunde unui anumit decizii primariale, date pe baza avizului serviciului
f el de folosire a proprietätii a dreptului de a respectiv.
cládi, cum se aratá articolele urmátoare. Autorizatia de cládire pentru fiecare din aceste
Statul Municipiul pot aseza in oricare asezáminte, prevázute la aliniatele de sus, se
zonk cládiri pentru servicii cari sunt strict necesare numai cu indeplinirea conditiunilor prevázute de
acel punct pentru siguranta statului, apárarea regulament pentru aceste numai cu avizul
nationalk ordinea publick posturi de comisiunii prevázutd la art. 226.
pompieri, posturi de salvare telefon, etc. Deschiderile exploatárile de cariere de nisip,
Aceste derogári nu se pot da deck cu avizul sau industrii similare, cari utilizeazd ca
misiunei pentru aplicarea Planului de Sistematizare, materie solul sau subsolul, sunt interzise in
la art. 226 urmátoarele. tot cuprinsul Municipiului Bucuresti, la linia
Art. 3. - In zona (ruralä) - afará de forturilor.
vatra satului - constructiunile sunt interzise. Cele existente, care functioneazá a avea
In pot autoriza numai : torizatie se vor imediat.
a) Constructiuni de ferme sau exploatki agricole Cele autorizate care azi, vor putea

www.dacoromanica.ro
4 MONITORUL Nr. 19. - 7 Mai 1939

continua, indeplinirea dispozitiunilor prevazute mot, aflux de circulatie, violentd,

la art. 23 din Legea pentru Organizarea putea turbura
piului Bucuresti din 4 Martie 1939. In orice caz teatrele, cinematografele, de in-
Art. 4. - In zona doua (pentru se clá- de sunt interzise.
se instaleazd : b) In zona industrialä, numai dacä aceste
a) Case pentru locuit, in conditiunile prevAzute miri nu pot turburate ele de functionarea
prezentul regulament ; industrillor vecine.
b) Ateliere ale micilor meseriasi ca : In zona numai ele nu aspec-
tori, etc., dacá pot functiona conditiuni higienice tul pitoresc al regiunii.
spatiu de mult 30 m. p. uneltele In caz, Comisiunea va putea condi-
rnateriile prime folosite, nu produc sgomot, sgu- tiuni speciale de asezare sau dispozitii pentru a se
duituri, fum sau miros urât ori nesänätos. ocoli inconvenientele arätate mai sus, stabilind
In punctele un comercial, numai vecini, siluete, etc.,
interesectiile sträzilor, se admite asezarea prävä- caz
liilor pentru nevoile cartierului anume acelea cari
desfac produse alimentare, farmacii, tutungerii, CAP. 2.
zerii.
Autorizarea de instalare pentru intreprinderile Zone cu regimuri speciale.
dela literile se poate da numai ce se va
fi luat avizul Comisiunei de aplicare a Planului (C. Art. 9. - In conformitate planul de sistemati-
A. P.), (art. 226), pentru cele dela liteTa b, zare, de zonele de mai sus se stabilesc
avizul Consiliului de Higienä. anumite zone cu regim special pe care
Art. 5. Zona treia se imparte urmeazá a se pentru servicii
In amândouä pärtile se pot clädi instala : publice ori sociale, sau se adauge la cele existente
prävälii, precum depozite sau industrii dar numai pentru márirea precum terenuri cäi publice
salubre anume : de fel ce se vier sau pentru
- In prima parte (art. 265) se permit celor existente.
prevAzute la categoria A, de industrii. Aceste zone $ in de zoni-
- In partea doua, industriile prevAzute la cate- ficare, cari pot fi modificate ulterior, cu indeplinirea
goria B. de industrii. formelor legale, sunt :
- Un regulament special, de Ministerul a) Zona de ferate ;
Muncii, Ocrotirilor Sociale va fixa felul b) Zona ;

de industrie instalatiunile din fiecare categorie. c) Zona lacurilor in douä

la acestui regulament, fixarea felului subdiviziuni anume
industriilor din categorie, Zona lacurilor menitä
se va face avizul Serv. Sanitar. proprietatea particularilor.
Art. 6. - In zona patra (comercialä) se pot 2. Zona lacurilor plantatiilor menite
instala : domenii publice ;
a) intreprinderi comerciale de ;
d) Suprafete de teren rezervate pentru servicii
b) de orke ;
publice ale Statului, Municipiului, Ilfov,
;
regiilor caselor autonome ;
d) depozite industrii salubre numai e) de teren rezervate pentru
din categoria A de industrii ; piele ;

e) hoteluri pensiuni ; f) Zone pentru noui grádini publice mari

f) de subsol, dacä se ;

prospectul cerut de regulament pentru fiecare g) Suprafate de prevazute destinatia

pere corespunzdtor destinatia ei. pentru deschiderea de noui publice, sträzi, bu-
Art. 7. - Zona cincia, industrialä, se strázi subterane, precum
:
- zone de retrageri preväzute pentru lärgirea pie-
In prima parte A se pot sau instala arterelor existente ;
existente, depozite industrii h) Zone pentru
din ca- lare, artistice universitare,
;
A, C, prevAzute in regula- i) de teren rezervate pentru
mentul de Sänätätii, de
cum cantine pentru intrá clädirea de pentru
In mod se pot dar publici, orfelinate, cdminuri, etc.
pentru directorul intreprinderii, persona-
de strict necesar. j) de teren rezervate pentru
In partea doua B, a zonei industriale se pot clädi speciale precum canale navigabile, aeropor-
sau instala existente, numai industrii turi, ect.
salubre din categoria D, locuinte pentru director, Art. 10. - Pe parcele situate zonele intinde-
paznici, precum cantine pentru rile de teren prevAzute la art. 9, exceptia celor
tori. din zona plantatiilor (punctul al 1 2) se admite
clasä se vor numai a clddirilor specificate articolul
conforma prevederilor art. 3. precedent, chiar aceste afla in
Art. 8. - cu alta proprietatea numai avizul Comi-
cele preväzute in mod normal pentru zona respec- siunei pentru aplicarea planului.
sunt tolerate avizul C.A.P. urmä- Toate parcelele in zonele prevAzute la art.
toarele conditiuni 9, exceptia terenurilor pentru plantatii destinate
a) In de locuinte, ele nu provoacä sgo- a rámâne proprietatea particularä, (punctul al.

www.dacoromanica.ro
 Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 5

1) cât din parcele situate de pe pämânt, peste sub ca-

retragere, cuprinsä
formitate
alinierea
a constructiilor, sunt expropriabile,
prevederile speciale ale
alinierea
con-
Admini-
-
racter permanent,
alte
:
de zid, beton, fier,
;
sticlá
strative vigoare. - locuinte, pentru sau
11. - Pe terenurile care numai particulare de
le la art. 9, a, b, d, este in cuprinsul
e, g, h, j, se a se numai pe por- din punct de vedere technic de
tiunea din afara speciale, in conformittae prevederile cuprinse
legii vigoare trativä prezentul regulament
prezentului du-se de legilor regu-
a alinierilor prevAzute de sistema- vigoare.
tizare.
Pentru situate de spatii verzi 2
f), se permite, exproprierea
a fi construite conformitate de regim
prevederile dela art. '12,58,85 86.
Art. 12. lacurilor per- Art. 15. - Posesorul portiuni din
mite a se de adápost, tatea sau particuilarä trebue obting,
pavilioane pentru sport pentru tea de parcelare, de de
pentru de garaje de addogire, de transformare sau de ex-
pentru de sport, care acestea ceptia de reparatii simple
aclue numai (art. 33 b), un certificat de aliniere re-
'avizul -aplicarea gim" dela Directia Planului Sistematizärii.
(C.A.P.) conforrntate art. 86. Pentru Certificatului de aliniere
Acette nu pentru terenurile gim" proprietarul sau mandatarul lui va prezenta la
care a prevederile Directia Planului cerere
legilor in pästrarea monumentelor de in trei exemplare,
sau cele necesare conform din urmátor.
terenurile situate in zonele Art. 16. de pentru obtinerea
nu expropriazd se Certificatului de regim" trebue
poate admite, mod de un inginer, arhitect, subinginer,
ca pentru cele zona conductor sau conductor de arhitecturä, in ta-
preväzute la
va fi prezentat copie sau
CAP. 3. pe hârtie rezistentä pe fond una din
de : 1/100, 1/250 la 1.000
p., pânä 1 ha. 1 ha.
Art. 13. - Teritoriul Municipiului se imparte in va contine date :
sase clase Subdiviziunile lor), corespunzând unor a) lunginiea ale dia-
anumite prevederi la remuil eventual elementele
-
precum :
de adâncime a
dimensiuni
;
de
necesare
servit la
suprafetii precum re-

de b) calcanelor lianitrofe
rea parcelei ; rea lungimei
.asezarea cládirilor de stradä de
parcelelor, de (gruparea suprafata este mare de
regimul de a ane- 4.000 m. p., de elementele cerute de ali-
--
xelor ;
;
minimä a clädirlior spre
niatele a b, se
ordonatele
mul
indica pe
limite de
calculate de
de
siste-
de ridi-
- spre curte
la toate
;
;
.
care.
trebue sä nu fie
lerantelor admise de regulamentele
to-
gulament pentru cádastrale in vigoare.
Aceste dase de constructii arätate culori d) Planurile vor fi refäcute, natarul
in de planului care va fi prezentat gresite, va
fi Mimicipale de aplicarea
H-a pe baza unui raport
Art. 17. -Pe se de
Normele dreptului de a rectia conform
TITLUL
Planului Sistematizare.
La acest plan, alinierile trasate se anexeazá de
generale Dir. Planului foaie pe care
se aratä de care aflä
CAP. precurn speciale
Dreptul de a pentru pe care este drept
le prin sau
Art. Planul de Sistematizare.

www.dacoromanica.ro
6 MONITORUL COMUNAL Nr. - 7 Mai 1939

In termen de 5 zile dela inregistrare, Directia fatá de limitele parcelei, de alinierile preväzute
nului SistematizArii va semnala pe dosarul certi- certificatul de aliniere regim, precum fatá
ficatului de aliniere lipsurile de care interesatul va de clädirile de pe proprietátile vecine.
trebui sä cunostintá semnând. b) Urrnátoarele planuri de constructie, la scara
Date le de mai sus sunt menite serveascä pro- 1/100 sau 1/50 :
rului pentru proectului de constructie. 1. Planul subsolurilor ;
Art. 18. - Se de Directia Planului 2. Planul tuturor caturilor utilizarea
Sistematizärii, la cererea proprietarului sau man- rilor.
datarului säu, un plan de situatie cu alinierile tra- Se va prezenta un singur plan pentru toate
sate o foaie tip cu toate indicatiunile dela artico- rile identice ;
precedent formând Certificatul de 3. Planul acoperisului ;
aliniere regim". 4. Planul tuturor fatadelor morsa cládirilor
Pentru parcelele situate pe preväzute cu vecine ;
alinieri decretate, certificatul se ter- 5. Planul unei sectiuni complecte, perpendiculará
men de 10 zile libere, dela data inregisträrii cererii pe alinierea sau pietii publice, pe care se va
aceasta cuprinde toate datele piesele cerute trasa gabaritul reglementar in care este
de regulament. clädirea, indicarea ináltimei esiturile din ga-
datele necesare nu sunt complecte, terme- ; alte sectiuni pentru clarificarea
nul decurge dela data complectárii cererii cu toate proectelor.
datele necesare. In regim se cere câte un profil de fie-
In cazul când Certificatul de aliniere regim" care al cládirii indicarea profilului
nu s'a eliberat termenele de mai sus, interesatul nului existent, spre a se vedea modul de
poate cere direct autorizatia de constructie obli- perire.
gatiunea de a prezenta certificatul, fácând do- d) Se poate cere speciale :
vada a fácut cererea pentru eliberarea acestui - reprezentäri perspective ;
certificat, prin prezentarea biletului, cu de - indicatiuni asupra cládirilor vecine
inregistrare al cererii. forma ;

Parcelele situate regiunile cari nu - la aglornerate se

sau fundáturi, deschise mod legal, sau mile nete ale coridoarelor ;
cari existá terenuri, cari nu au acces la cu ali- - prospectele directe) pentru
decretate, va ráspunde totusi, la merile deschiderile spre când din planuri
rerea respectivä, nu se poate elibera certificat de aceasta nu rezultá in mod evident.
aliniere, la stabilirea unei alinieri decretate pe e) Derogärile sau tolerantele cerute pentru
acea regiune. fie indicate sau in mod grafic pe
Art. 19. - Certificatul de aliniere regim" planuri.
tot continutul este valabil la o eventualá f) formularul-tip de cerere de autorizatie de
modificare a Planului de Sistematizare sau a anexe- constructie pe planuri trebue fie indicate
sale. prafata construitá volumul pentru fiecare etaj
In cazul când cererea de autorizatie de construe- parte, indicatiunile care se formula-
nu s'a depus rul respectiv
termen de un an dela eliberarea nurile prezentate. care fie pla-
Certificatului de aliniere regirn" - este nece- g) Inaintea trecerii la executie la cererea Pri-
obligatorie o vizá de a certificatului
când se vor trece se vor prezenta eventual calcule de
eventualele stentá pentru
modificári legale aduse timp. Valabilitatea speciale sau pentru
acestei vize este deasemenea de un an. prezentând particularitäti speciale de
vizá se obtine mod gratuit la cerere. Planurile trebue mod deslusit toate
datele cotele necesare pentru a dovedi respecta-
CAP. 3 rea regulamentului.
Proectul se dublu exemplar serviciului
Autorizatia de constructie sau de adogire. respectiv, acesta având facultatea de a cere un
exemplar pentru serviciul de apârare
Art. 20. - Penetru f el de lucrári : sápá- Planul de situatie va fi prezentat in trei exem-
turi, cládiri din nou, addogiri, transformári sau plare.
paratii pe publice particulare, trebue Nu se admit planuri reproducere
se obtiná de inceperea o autorizatie, graficá, pe fond pe hârtie solidá in
eliberatá de Primárie conform prevederilor prezen- format ministerial (0,21 rn. X 0,33 m.), dupá norme-
tului regulament. le anexa prezentului regulament ; o serie
Se excepteazä de (art. 33 li- de planuri formeze un prins mapá.
tera a), precum lucrárile de recordare la retelele h) Planurile trebue fie intocmite de un arhi-
de apá, canal, gaz electricitate. tect sau conductor de arhitecturk figurând in
Art. 21. - Autorizatia de se obtine pe bloul stabilit de corpul arhitectilor din România
baza unei cereri, fácutá pe un formular-tip prezen- limita drepturilor specificate acest tablou.
tatá de proprietar sau de cel reprezintä, Ele trebue poarte semnAtura proprietarului
contrasemnate de proectant de certificatul urmätoarele indicatiuni in mod citet
de aliniere regim, obtinut prealabil. Sus la stânga
Cererea trebue fie de proectul de proprietarului adresa terenului pe care
constructie, alcätuit din urmátoarele piese : se construeste ;
a) de situatie al elädirilor la scara 1/250 Jos in dreapta :
cu tuturor distantelor ele, adresa proectantului,

www.dacoromanica.ro
 Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 7

precurn cemndtura original pe fiecare bilit in conformitate regulamentul special al cor-

copie pului antreprenorilor.
Sus la dreapta : In caz se in regie, autorizatia
Data un numdr de ordine pentru fiecare se poate elibera numai semndtura proprietarului
a proecetului. arhitectului diriginte, dar specificarea se
Art. 22. - Primdria va cerceta proectul raport executá regie sub arhitectului di-
certificatul de aliniere regirn dispozitiuni- riginte.
le prezentului regulament, urmând in termen de Art. 27. - In caz de schimbare a antreprenorului
mult 10 zile dela depunerea planurilor sä for- autorizat, a diriginte sau a
muleze la locul respectiv din dosarul au- timpul constructiei,
torizatiei ce este obligat anunte
aduse pentru a se conforma regulamentului. Dela care a eliberat printr'o
proprietarul va putea lua de
observatiunile serviciului autorizatiilor, pentru a se comunicare se poate face
conforma. hitect sau antreprenor ceea ce-i
Daeä nouile planuri cerute noui fie
asupra acestor planuri se va face tulle prevAzute de regulament vor fi
tr'un nou termen de 5 zile. de nouii sau ai
Neprezentarea in termen de trei luni a noilor cuti autorizatia de
sau neindeplinirea formalitä- Art. 28. -
tilor de pezentul regulament, termenele tie este de 2 data aprobärii ei.
fixate, atrage anularea toate a- lucrarea a fost
probárile obtinute. acestui termen, se va o vizá de
Pentru autorizarea de a se construi pentru terminare, de care autorizatia pierde
lare, se va asigura toate lucrárile edili- valoarea.
tare din dreptul proprietátii, au fost executate re- Durata vize a urmätoare este
prevederile art. 67-71. un an.
23. - In caz când prin prezentat se intervale s'au in
cer derogari sau prevdzute in regulament sisternatizare lu-
pentru care nu se cere avizul Comisiei apli- n'a sau terminatd, proectul tre-
care a planului" (C. A. P.) cererea se de bue pentru a se conforma schimbärilor &ere-
tre serviciul respectiv de autorizdri. tate, numai eventuala
In cazul când cererea se trimite la C. A. P., taxele achitate ce s'ar atunci pentru
menul de rdspuns de 10 zile se un proect care toate
la 20 zile dela depunerea cererei initiale
sau a nouilor planuri. In cazul a planului de sistematizare
Art. 24. - Autorizatia de constructie se sau a regulamentuilui de privind
se vederea eliberdrii in termen de 10 zile tatea organele va
dela definitivd, conformitate art. o constatare la fata de au fost exe-
22 23, asupra nouilor depuse sau asupra La aceastä constatare via fi convocatá
indeplinirii obligatiilor formulate de serviciul au- interesatd.
torizatiilor. Art. 29. - Sub nici un motiv nu se pot lu-
Autorizatia de constructie aprobatá ter- actului zis al
men, va Incunostiinta U. C. B.-ul, zatiei de de
autorizatia este Proprietarul trebue sä de construe* trebue pe
se prezinte la U. C. B. pentru a se conforma obliga- tier prezentatá organeler
tiilor ce i se von impune. delegate
La prirnirea rdspunsului favorabil al U. C. B.-ului, Art. 30. de a mai
va imediat Autoriza- de pe o sau
tia de Constructie. unei pentru pe
Ref uzul eventual de autorizare motivat o proprietate pe se sau multe
proprietarul putând lua cunostintá de aceasta de nu se poate con-
la serviciul de autorizatii. formalitate dispozitiunile dela Titlul II despre
Art. 25. - In caz de refuz de eliberare, de conditiunile ale dreptului de a
sau de a acestui termen, proprietarul este pe terenuri parcelate, terenurile considerate
drept a se adresa instantelor de contencios admi- asimilate acest caz o parcelare.
nistrativ, conditiunile prevAzute de lege. Art. 31. Pentru existeute,
In cazul când autoritatea sau instanta de mare pe
contencios au constatat vre-o sau rea sträzii, mai dispuse
a administratiei, functionarul vinovat va fi care toate
tras la rdspundere conform legii administrative. de de Prospect, consideratá
Art. 26. - de eliberarea autorizatiei de ca o parcelare sensul la art. 44
constructie, proprietarul, arhitectul
prenorul (sau antreprenorii) vor lua Deasemenea, asezarea a eel
tul de a toate prevederile regula- pe profunzime, respectând preve-
mentului general ale autorizatiei special, derile este
semnând pentru aceasta chiar pe formularul autori- lare, in articolelor
zatiei la locul respectiv. In caz, pentru cari cad pre-
Antreprenorul trebue figureze tabloul sta- articol, se va prezenta, odatá

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

rerea de de constructie, un plan de men de 5 zile data cererii.

samblu al constructiilor a celor vlitoare, succesive de reparatii simple nu se
dimensiu- pot elibera deck la de timp de 6
nile caz contrariu reparatiile simple vor fi consi-
Art. 32. - pentru constructiile derate reparatii radicale.
se pentru c) Toate celelalte lucrari considerate ca
celelalte ce s'a obtinut in prealabil ratii radicale anume
torizarea de la Ministerul 1. Se considerá ea reparatii radicale sau
dispozitiunile art. 4 la 8. mári, interioare sau exterioare menite a
ornamenta fárá a modifica
CAP. 4. scheletul constructiei, (de ex. sau
:

Autorizarea reparatillor simple, - consolidári de temelii, sau

tarea de ;
- refacerea sau a unei mai mare
Art. 33. - Lucrärile de reparatii la sunt 1/3 din sau ;
in trei - modificarea sau a
a) Luerári de de därâmare, care se dinspre sau curte ;
-
permit pentru
la interior ;
cládire, precum :
de vlopsitorie zugrävit) -
- scoaterea umezelei la
când
de
;
la interior sau exterior,
o suprafatä mai mare de 50 m. p., sau
- consolidarea când nu refacerea a ;
se suportii, precum consolidarea - schimbarea tocurilor ferestre când se
imprejmuirilor asezate pe alinieri ; vopsitul
; -
máresc ;
de desfiintare sau construire de
- nivelarea
- repararea
;
pavarea ; de horti-
existente, conform re-
-
duri interioare
de ascensoare
existente ;
;
la cons-

-
curtilor ;
de
;
constructiuni in interiorul
Aceste se permit numai la
alinierea numai baza
rizatii de repararadicale, sau de trnsformári,
care nu
auto-

-repararea ; timp de 6 luni.

- repararea sobelor ; Toate considerate
- inlocuirea cercevelelor, reparatii la din nou.

-
ferestre ;
de tencuiald, la interior, precum
la exterior, când suprafata nu trece de 10
termen de 10
de
dela
datele necesare preväzute de regulament.
radicale se elibereazá in
toate

-p.

rea mat ;
la färä
de
Art. 34. - Pentru reparatii simple,
cale precum transformäri, exceptia
arátate la art. 33, litera a, trebue se
radi-

reparatii la burlane, la jghiaburi la ca- respectivá, prezentând o cerere

-
hasnale.
;
de ordin sanitar la latrine,
acest sens, pe formular-tip. Pentru reparatii radicale
transformári, cererea trebue
anume
de
La toate aceste lucrári nu se permite asezarea - pentru radicale, cu toate lu-
schelelor pe sau curte, admise numai ce se pot pe ele ; cazul reparatiilor
paserele mobile ce nu trotuarul sau de numai a tâmpláriei a invelitoarei, se
curtii. pot prezenta mai sumare ;
Aceste lucrári se pot face f vreu- - pentru transformári, planuri partea
nei partea proprietarului. cea care se desfiinteazá sau se transformá.
b) simple, care se permit la Pentru reparatii radicale pe lângá
exceptia celor insalubre cazier de därâmare, semnätura proprietarului trebuese semnate
sau pentru care urmeazá a se face formele de de un sau conductor calificat, conditiunile
mirea cazierelor de precum : dela art. 21 h.
- lucräri de vopsitorie la exterior (vopsitul fata- Formularul va fi de un
dei, ; prenor autorizat, exceptia reparatlilor simple
- reinoirea parchetelor ; pentru cari nu este necesará.
- schimbarea dela ferestre, Art. 35. - existente din alienie-
deschiderile ; rea fatadelor, dar nu din alinierea sau cons-
- reparatii de de fum sau cari laterale, de fund sau
de ventilatie ; (prevázute la art. 89-95), se de toate
- reparatiuni la când nu se prin autorizatiile baza
mai de 1/3 din suprafata ; s'au cládit, momentul când se vor därâma
- reparatiuni de tencueli, la interior exterior, vederea sau reconstruiri.
a depäsi suprafata de 50 m. p. putându-se La aceste se admit reparatii radicale.
schele pe curte. Adaosurile, stmt
Pentru este nevoe de o de admise pentru aceste constructii, respectarea
reparatii simple, timp de 3 mätoarelor observatiuni
Autorizatia de reparatii simple se ter- a)

www.dacoromanica.ro
 19. - Mai 1939 COMUNAL 9

prezentului toate privintele se va constata de oprire se

fata construitä cuprinzând atât constructia peinexacte, agentul de care
existentd partea adäogatá, nu depäseascá le-a formulat, va personal eu Pri-
pe aceea rezultând din respectarea procentului de daunele prin intreruperea lucrárii.
maxiM construibil pentru clasa respectivd. se va constata modificárile fácute
b) La o existentd care o impotriva regulamentului, cererea organelor
fatá mai mare cea conform art. 85 de control vor fi so-
prezentul regulament, se coteala proprietarului.
daosuri prin suprapuneri de noui caturi numai pe o In acest caz respectiv
suprafatá care nu procentul maxim vor fi deferiti organelor Primáriei pentru constata-
construibil, pentru o constructie din rea eventuala aplicare a sanctiunilor.
pärtei existente Dacá unul din cei de a
nu fi ref in se fac
pe legale, e degajat de
dere.
se Art. 39. nu da spre
au fost autorizate. a umiditate sau a con
36. - va putea relativ sunt
când crede de obligatiunea pentru Art. 40. - va la mo-
proprietarii unei sau cartier de a face cum s'a executat cládirea in raport cu
de précurn reparatia ehberatd, de Sistematizare cu prezentul
a fatadelor, la un de 10 ani.
nu poate fi sau
CAP. 5. decât putin 6 dela terrninarea
a luerärilor de
despärtitori, sari.
Executarea autorizate, este proprietarul va a-
Primáriei, prin organelle le- nunta in Primdria, cererea de avizul
pentru terminarea constructiei
Acest atât tiunile de sus.
terminarea face in de a 0 connsiune Comisiunea de constatare
stricta a impuse control arátatá la 241, 242), va constata
narea de zidárie arátate mai sus.
In ce
In caz când nu s'au
constructia adáposturilor din derile nici una din preve-
vor fi supravegheate planului de sistematizare, sau al prezentului
de Zonei de regulament Comisia de mai sus a dat aviz
Bucuresti sau organele subordine, chiar timpul rabil, constructia va putea fi spre folosintá
executárii, in ce de executie 6 luni dela data constatärii care se va con-
materialul intrebuintat, conformitate eu semna proces-verbal.
rile legii vigoare. Art. Dacá dupá 15 zile dela tr-
Art. 38. -Sunt permise in cons- de zidárie, organele Primáriei,
tructiei partial ale cari nu legate a executa controlul, nu s'au pronuntat
vre-una din normele planului sistematizare, vre-un sens, termenul de 6 se delb a-
de constructie sau a se mai contro-
de Serviciul de Apárare pasivá Mu-
Comandantul Zonei de Apárare 42. - via putea cere
Bucuresti. Soc. de Gaz electricitate, de a refuza furnizarea
Pentru autorizarea aduse gazului electric sau
este serviciul lului pentru constructiunile cari nu s'au conformat
respectiv, 48 ore modificárilor; prevederilor prezentului in privinta con-
pianurile sau suphmentele de continând a- acest capitol.
ceste modificári. Art. 43. - Contra Oomisiunei de Con-
ce s'ar aduce de Apá- trol, se poate face termen de 10 zile la Comi-
rare pasivá fixate prin proectu sia de a planului de Sistematizare, care este
in termen de 48 obligatá a se pronunta in termen de 10 zile, pe
ore executärii, pentru a putea aprobate baza la fata locului de 2 mem-
din bri din ei.
La terminarea se
vor planuri definitive, arátându-se TITLUL II
a eu toate modificärile. proectu-
lui DESPRE PARCELARE CONDITIUNILE
Executarea totalá sau partialá a DE CLADIRE PE TERENURILE PARCELATE.
nerespectând
nile prezentului regulament, toate CAP. I.
tinute, atrage oprirea prin o de oprire
Dreptul parcelare.
nota de
dela
oprirea lucrárii.
se va
.
regula-
autorizatiei care motiveazä
unei
- . de teren,
prin ,-,parcelare"
o pro-

www.dacoromanica.ro
 o COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

prietate, douä sau mai multe rezultând 2. Modul de asezare de grupare a constructiilor
parcele noi, destinatia de a fi sau nu parcele.
nate prin cedgri utilizate pentru Lucrárile edilitare aflátoare pe acest teren sau
permise de legile vigoare. vecinátatea cea mai apropiatá cale
Se intelege prin parcelk prezentul regulament, scriindu-se natura distanta de
intindere de teren, constituind o pro- proprietatea respectivd.
prietate, sau particulard, indivizá care Pentru insemnarea lucrárilor edilitare prevAzute
poate fi utilizatä in conformitate legile regu- mai sus, technice ale Municipiului,
lamentele in vigoare. nele Comunale Soc. de Gaz Electricitate sunt
Din de vedere al dispozitiunilor regulamen- datoare a da cererea a proprietarului, toate
tului de se deosebesc : planurile exacte ale lucrArilor edili-
1. Parcele existente, acelea cari se gAsesc in tare respective, in termen de 10 dela
forma dimensiunile actuale la data intrArii in cererii. Aceste se vor trasa pe
vigoare a de fatä. planul de situatie prezentat de parcelator.
2. Parcele creiate, rezultate din parcelarile b) Planul de parcelare la sc. 1/250 11500 cu
aprobate data intrárii vigoare a acestui arâtarea suprafetei terenului a parcele
gularnent. in parte. Pe planul de parcelare se vor toate
Denumirea simplá de se utilizeazá sträzile proectate continând elernentele analitice
pre-
zentul regulament, nu este cazul a se face dife- pentru aplicarea pe teren (unghiuri, distante,
rentiere parcele existente nou creiate. raze de curburk etc.), precum toate terenurile re-
Faptul de a proecta sau de a construi mai mult de zervate, pentru spatii libere, sau destinate a fi tre-
douá pe o constituind un singur trup, cute domeniul dupá cum se cere la art.
de vedere al autorizärii de 63, asezarea in parcele.
constructie, ca o parcelare sensul celor prevAzute c) Sectiunile longitudinale transversale
la art. 30 31. proectate, la scara 1-100, cu in-
Art. 45. - Propriearii suprafetelor de teren, pe a dicarea nivelurilor.
intindere se pot mai multe d) Tabloul cu parcelele figurate proect, nume-
fabrici sau intreprinderi de au rotate suprafetei fiecdreia.
drciptul le parceleze. e) Un justificativ al proectului de par-
Dreptul de parcelare este supus, in afará de pre- celare, continând o evaluare a costului lucrárilor
vederile legile regulamntele edilitare, calculatä dupá preturile unitare, care
dispozitiunilor de Sistematizare ale pre- Uzinele Comunale, Soc. de Gaz Electricitate
zentului Regularnent. serviciile technice ale Municipiului, in baza prezen-
Art. 46. - Se poate autoriza parcelarea te- tului regulament, sunt datoare le stabileascd la
: cerere.
1. terenul se aflá intregirne sau parte La acestea proprietarul este drept aláture
construibild sau zona de spatii verzi un plan de unitar, sau norme generale
(art. 9 alin. f) ; privitoare la unitatea de stil arhitectonic,
Pentru fiecare portiune de teren se vor aplica care a se face toate pe parcelele
prevederile clasei respective sau ale terenului respectiv.
inferioare, conform art. 60. Planurile prevdzute acest aliniat, trebue sá fie
2. Dacá a.sezarea natura terenului ridi- intocrnite de un arhitect, figurând tabloul Cor-
de cládiri igienice rezistente. pului Arhitectilor.
3. Dacá au trecut cel putin 10 ani dela umplerea g) Recipisele pentru plata tuturor taxelor legale.
gropilor, pentru terenurile nivelate acest mod. Toate planurile trebue sá poarte afará de
nátura proprietarului, arhitectului sau inginerului
CAP. 2. proectant, mod citet, urmátoarele indicatiuni :
Sus stânga :
de ,parcelare Numele adresa terenului care se
parceleazá ;
Art. 47. - Pentru a putea obtine autorizatia de Jos dreapta :
parcelare, proprietarul terenului trebue sä-si procure Numele adresa proectantului,
prealabil certificatul de aliniere regim, care se plicatk precum semndtura in original pe
dela Municipiului in copie.
prevdzute art. 15 urmátoarele ale prezentului Data de ordine pentru
regulament. prezentatk cât piesá a proectului.
Art. 48. - de autorizare a parcelárii se Pe cerere sau pe planuri, proectantul va face
depune la pe un mentiune de derogArile la Regularnent, acestea
cu suprafetei, adresa proprietâtii, numele Proectantul este resposabil de omisiuni.
adresa a arhitectului sau ingineru- Plansele piesele dela aliniatele a, b, d, e
lui care a executat planul care trebue sá fie dintre f, vor fi prezentate exemplare din cari :
persoanele calificate a face aceste lucrári, precum 2 exemplare se trimit la U. C. B. Soc. de Gaz
numele proprietarilor vecini Electricitate (art. 52) ;
Art. 49. - Cererea trebue : 3 exemplare ;
a) Un plan de situatie" al proprietätii la exemplar se inapoiazá proprietarului
171000 sau 1/500 pe care trebue sä figureze : probarea provizorie a parcelárii.
1. Arátarea vecine a Plansele se executá reproducere heliograficá
tiilor de pe aceste proprietáti cari ar fi asezate pe pe fond deschis prezentate format
apropiere. ninisterial (0,21 m. X 0,33 m.), dupá normele

www.dacoromanica.ro
 Nr. 19. - 7 Mai 11

anexa prezentului Fiecare urbane, unde nu conducte pentru alimenta-

va forma un prins rea cu potabilá canalizári pentru evacuarea a-
pelor unde nici nu urmeazá a se executa de
Art. 50. - Directiunea Planului SistematizArii sau particulari, lucrári de racordare
Municipiului va verifica termen de cel mult 10 la retelele orasului, se poate totusi autoriza, avi-
zile dacá proectul de parcelare corespunde cu da- zul C. A. P., parceldri pentru cari se aplicá regimul
tele din certificatul de aliniere s'au respec- pentru cl. I. B. parcele suprafata mi-
tat prevederile din prezentul regularnent relative la de 2.500 m. p.
parceldri. In acest caz trebue se execute de parce-
Art. 51. - Cererea de parcelare lator lucrári locale separate pentru fiecare
toate actele planurile aldturate, se supune spre in parte, cari asigure alimentarea
examinare Comisiunei de aplicare a Planului" (C. evacuarea apelor uzate, precum puturi de
A. P.) la art. 226, cu un referat motivat apá, haznale obisnuite, haznale septice puturi
raport prevederile Planului de Sistematizare absorbante.
ale prezentului Regulament. Pentru toate se va cere in
Cornisiunea avizul pentru sau apro- bil avizul U. C.
bárii având indatorirea de d) Dacá ulterior executárei
ce trebuesc fácute pentru respectarea tutu- de mai sus (adicá regimul I.B.) se vor
ror ingrádirilor conditiunilor impuse de pe strada respectivä canalizärile necesare,
de Sistematizare acest Regulament fie de Primárie, fie de particulari, parcelatorii
Când se va socoti necesar, se va putea cere refa- sau proprietarii riverani, vor putea reduce prin
cerea cornplectä a proectului parcelärii pentru a in- vizare suprafata parcelelor de 2.500 p., conform
tra cadrul Regulamentului. prevederilor regulamentare, dar numai dupá ce vor
Avizul Comisiunii trebue dat mult 15 zile fi costul sau se vor fi executat racordurile
dela primirea cererii. cesare la conductele de apá canal pentru aleele
Art. 52. - a). Pentru cari noui creiate prin parcelare.
deschiderea de stäzi, se trimite câte o serie de Art. 54. - Autorizatia provizorie de parcelare se
vizate de Primdrie, la U.C.B. Soc. de Gaz in copie de Comunale,
Electricitate, cari vor parcelarea res- Soc de Gaz Electricitate tuturor
poate fi prevazutä de 'apä ale Municipiului, in atributiunile
electricitate in caz favorabil vor devizul lucrárile edilitare urbanistice.
luerdrilor necesare. Art. 55. - In publicatia de a parcelelor,
Pe baza favorabil al U.C.B.-ului Soc. proprietarul este dator a in intregime textul
de Gaz Electricitate, Primaria Municipiului va a- autorizatiei provizorii eliberate de Primárie sub re-
proba autorizatia provizorie de parcelare, care va fi zerva sanctiunilor prevAzute de legea administra-
avizul Comisiunei de a tivá.
Planului, ratificdrii organelor prevdzute de Art. 56. - Valabilitatea autorizatiei de parcelare
In cazul când se admite executarea lucrárilor edi- este de 2 ani dela data aprobárii ei, in care timp
litare pe din terenul parcelat, se va trebue fie executate de proprietar recep-
autorizatia nurnai pentru portiunea pentru care tionate de organele toate luerärile edili-
s'au executat lucrArile edilitare de parcelator tare prevázute planurile aprobate.
au receptionate de organele mai sus. Dacá lucrárile edilitare au fost neter-
In autorizatia provizorie se vor fixa conditiile ce minate acestui termen 2 ani, se va
trebuesc indeplinite de parcelator lucrArile ce o de prelungire pentru terminare, fárá de
trebuesc executate pe cheltuiala sa, in vederea care autorizatia pierde valoarea.
torizatiei definitive. Durata acestei vize a celor urmátoare este
Autorizatia de parcelare, se an.
de cátre Primarul Municipiului, nurnai ce
crárile edilitare prevázute autorizatia provizorie Dacá aceste intervale s'au introdus schirnbari
vor fi de Primária in Planul de Sistematizare sau regulament,
piului, de U. B. Soc. Gaz Electricitate proectul trebue refácut pentru a se conforma schim-
luate primire de serviciile respective. bárilor decretate numai eventuala
b) Cererile pentru parcelárile deschidere de taxele achitate cele ce s'ar percepe
se supun avizul atunci pentru un proect asemánátor cu care
aplicare a Planului al Directorului Planului tine toate modificArile.
Sistematizärii, aprobárii Primarului, care aprobare In caz de introducerea unor modificäri Planul
constitue autorizarea definitivá. de Sistematizare sau Regulament, privind pro-
Art. 53. - a) Sunt interzise parcelärile pe prietatea respectivá, Primária, prin sale,
nurile situate pe sträzi, unde nu lucrári va face o constatare la fata locului privind lucrárile
canalizare pentru apá potabilä pentru evacuarea ce au fost executate.
apelor uzate unde Primária nu face sau nu Art. 57. - aprbbarea provizorie a
poate face lucräri la cari se racordeze acelea ale inceperii lucrárilor edilitare, pro-
; prietarul, printr'o calificatä, va fixa pe te-
b) Se poate totusi admite parcelarea acestor ren, prin borne de dimensiunile formele indicate
renuri proprietarul executá sau costul de Directia Planului Sistematizärii, limitele tere-
executärii racordärii luerarilor edilitare ale parce- nurilor rezervate alinierea sträzilor decretate.
la acelea conform Dupá aplicarea pe teren a parcelärii, proprietarul
cerute de U.C.B. Soc. de Gaz Electricitate. va Planului Sisternatizärii un
Pe sträzile precum comunele sub- plan cotat, trei exemplare la scara 1/500, a lu-

www.dacoromanica.ro
 12 COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai

specificate mai sus, sernnat de In II. C. suprafata parcelelor trebue

persoane calificate, art. 48. fie de putin 300 m. p., fatada de 15
In acest plan se va arata aplicarea pe teren m. 1. adancimea de putin 20 m. 1.
s'a conform cu datele din certificatul de ali- 3. In clasele III, IV V., suprafata parcelelor tre-
niere cu respectarea acestui regu- bue fie de putin 400 m. p., fatada
lament, privitoare la parceldri. de 15 m. 1. adâncimea de putin 20 m.
terenul parcelat se va afisa mod 4. In VI, pentru industriale,
planul parcelärii numärul data autoriza- prafata trebue fie de putin 500 m.
tiei, numele adresa proprietarului, al proectantu- p., având o de 20 m. 1. adâncimea
lui parcelärii al antreprenorului lu- de putin 20 m. 1.
edilitare. 5. cladirile cari se pot construi zone
lucrarile edilitare a executie cade regim special, dimensiunile procentul
sarcina parcelatorului, acesta va preveni construibil din suprafata parcelelor, vor fi determi-
ria Municipiului cu 5 zile de inceperea nate pentru caz parte, vedere
pentru ca serviciile respective exe- . speeiale precum
cutarea acestor lucräri. Aceste conditiuni speciale se vor impune numai
avizul Cornisiunei pentru aplicarea Planului de
CAP. 3. Sistematizare.
Art. 59. - una din dimensiunile pentru
Dimensiuni minime pentru parcele. Suprafata, sau adâncime poate corespunde mini-
adâncimea. male mai sus, cealaltá dimensiune trebuind
sä o valoare suficienta pentru a determina o
Art. 58. - Pentru a o parcelare fi au- putin suprafata ce-
torizata, trebue ca parcelele care se pentru fiecare parte, sau aceea re-
suprafata, fatada adâncimea, prevazute mai jos, prin aplicarea tolerantelor prevazute
pentru fiecare de constructie. art. 61.
Fiecare conditiune de minimum se va considera Art. 60. - Pentru cari se vor pe
separat pentru fiecare dimensiune pentru parcelele creiate prin parcelari interiorul blocu-
ele trebuind fie respectate fiecare rilor de Primaria, in urma avizului Co-
parte. misiunei de aplicare a Planului, poate impune pre-
In clasa I de constructii anume : vederile corespunzatoare unei clase de constructii
a) In clasa I. A. de costructii, suprafata parcelelor inferioare a terenurilor cari au fatada spre
pentru ferme exploatári (art. 3) trebue sträzile existente in afara cari
fie de cel putin 2 hectare sunt situate la nesc de constructii considerat.
sosele pavate sau pietruite de cel putin 4 hec- clasä de inferioard alteia, se
tare, sunt situate pe drumuri de Fatada telege care este un mai
adâncimea parcelelor trebue fie de sau o anterioard ordine de
putin 50 m. ex. cl. A. este inferioara II B. sau clase-
b) In calasa I. B. de constructii, suprafata parce- III, IV, etc.
lelor trebue fie de cel putin 2.500 m. p., fatada Art. 61. - La o parcelare cu mult 5 parcele,
de 30 m. adâncimea de cel putin 50 se admite pentru o o de
1. 25% pentru de minimum admis de
Prevederile acestei clase se aplicä la toate tere- Regulament.
nurile situate pe sträzi unde nu se distribue La o parcelare un mai mare de loturi,
sau nu canalizare, precum o din numárul total al loturilor pot benefi-
pentru parcelele particulare existente situate zona cia de toleranta de 25% pentru numai
de spatii verzi, din raza orasului sau vatra suburba- configuratia terenului nu permite realizarea
prevazute Planul de Sistematizare (art. 53). tuturor parcelelor conform prescriptiunilor Regula-
aceste parcele se admite a se construi o sin- mentului.
de locuit cu mult un etaj Pentru parcelele cari au fatada spre unghiurile
prafata construitä maximum la art. 85 intrânde ale aleelor prin parcelare, se
(art. 19 Legea pentru Organizarea Municipiului, 4 mite o sub de Regulament,
Martie 1939). la 5 m. lungime, numai pentru maximum
2. In II de constructii anume : o cincime din numárul total al parcelelor creiate.
a) In clasa II A, suprafata parcelelor trebue fie Se admite asezarea parcelelor pe rânduri,
de putin 600 m. p., având fatada de 20 unele la alinierea sträzii altele spre fund,
rn. 1. adâncimea de putin 20 m. 1. de fund are câte o trecere
b) In clasa II. B, suprafata parcelelor trebue fie spre drumul proprietate,
de putin 200 m. p. fatada de 10 m. 1. lárgimea de 3 m. o de
adâncimea de putin 20 m. 1. maximum 25 m., din alinierea
mod regim pentru Pe terenurile cari se parceleazä a se creia
de putin parcele pentru cari se cari au o adâncime mai deck mini-
vor executa, planuri tip de eftine mum preväzut de Regulament, se admite o tole-
ce vor fi supuse in prealabil aprobarii Comisiei de rantä de 25% la adâncime pentru toate parcelele.
aplicare a Planului" (C. A. P.), se permite o supra- Pentru se admite de asemenea acest
de 100 m. p., fatada de caz o toleranta de 25% din minimum permis,
putin 5 m. 1. numai pentru o cincime din total al
Parcelele terminale ale acestor grupe trebue celelor creiate.
aibä o de minimum 10 m. 1.

www.dacoromanica.ro
 Nr. 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 13

CAP. 4. CAP. 5.
desehise prin pareelare. Unitatea de
pareelare.
Art. 62. - parcelarecare nu toate par-
celele au acces direct la un drum public existent, Art. 64. - Toate cladirile ce a se cons-
trebue putin o la am- trui pe, parcelele rezultate din divizarea unei sin-
bele capete sau Strazile sau gure in indiviziune, trebue fie conce-
aleele vor indeplini conditiunile aliniatele pute executate unitate de caracter
urmatoare. tonic, astfeel toate cladirile apará ca un in-
Accesul direct la drum public, se sen- treg armonios.
sul fatada parcelei fie la alinierea pe o Sunt exceptate parcelarile existente autori-
intindere de putin 3 m. zatii anterioare intrarii in vigoare a prezentului Re-
In toate clasele de constructii, de cl. B. in care nu s'au asemenea dis-
sträzile, aleele cari se prin pozitiuni.
parcelare trebue minimum 8,50 Deasemenea se vor respecta prevederile art. 139
totala, 5,50 m. parte trotuare privitor la esteticä.
de câte 1,50 m. Art. 65. - proprietarul terenului a
In clasa II B. sträzile aleele deschise trebue sä parcelare se cere nu cererea de
lárgimea de putin 6 m. 5,50 autorizatie a parcelarii proectul general de
parte a 0,25 sau un
In de constructie, o proprietate a- de norme generale care a fi
dâncime mare se poate divide parcele, una tematizatä construirea grupului de
la alinierea strazii alta spre fund, conditia ca musetarea lui opere de atunci
pa-cela dela fund un acces efec- va putea impune astfel de norme generale
de minimum 3 m. creiat pe teren propriu. chiar prin autorizatia de parcelare la elibera-
Aleele infundate, nu pot de 100 lungime, rea proprietarul trebue planuri
dela alinierea strazii la fundul
La partea terminala aleea trebue In
o caz dispozitiunile V din partea
de o forma dimensiunile astfel alese, II-a privitoare la estetica unitatea de caracter
sä asigure intoarecerea unui vehicul din arhitectonic, trebuesc aplicate in intregime.
mult trei Inscriindu-se curbe raza ex-
de minimum. Aceste curbe trebeuesc CAP. 6.
desenate pe planuri razele bor.
ea portiunea pareelelor.
este
de care trebue gratuit Municipiului, Art. 66. - Parcelele nu se pot
conform art. 63. micsora decât numai parcele sau cele
din parceläri la ambele capete, cerute de
dirnensiunile minime fel micsorate
in acest articol nu cest Regulament. indepelinesc
pot lungimea de 200 1. ;
sesc lungime, trebue sä fie traversate de alte Autorizatia de se de
sau prezinte diametru minim avizul serviciului respectiv.
de 20 m. pentru intoarcerea vehiculelor, la distante Mai proprietari ai unei singure parcele vor
de ce 200 m. putea cere o autorizatie de constructie,
respectând regimul
Pe cât e posibil, se va evita ca o de mare vor forma un singur grup, regulamen-
circulatie fie prea des de astf el de tar toate de a avea
provenite dintr'o parcelare. ceiasi construite arhi-
Art. 63. - Proectul de parcelaré trebue tectonic pentru a impresia unei singure
alei, treceri spre parcele con-
ditiunile prezentului Regulament. CAP.
Toate aceste suprafete, complect inzestrate
toate lucrarile edilitare executate pe cheltuiala par- autorizarea
celatorului, conforimate art. 67-71 inclusiv, de pe
se predau Municipiului in mod obligator gratuit
de proprietar.
La parcelärile unor terenuri mai cari cad67. - Pentru
sarcina
executarea luerarilor edilitare,
proprietarului acesta sau
mare de 10.000 rn. p.,.atât regiunea reprezinta, este dator la Uzinele
regiunea suburbana, afara indeplinirei celorlal- Comunale la Soc. de Gaz Electricitate,
te conditiuni de parcelare trebue se cedeze gra- de canal, gaz electricitate.
tuit comunei, pe lângâ terenul necesar deschiderii Executarea acestor se face pe baza unui
strazilor, o de teren pentru scopuri deviz unitare fixate de serviciile res-
blice biserica, terenuri de sport, etc.). pective decont la lucrarii.
va fi de 10%din intinderea Proprietarul parcelator trebue execute
a terenului pentru cele suprafata rile de plantatiile prevazute planul de
10.000-20.000 m. p. de 15% pentru parcelare, impuse planul de sistematizare sau
rile mare de 20.000 m. p. (art. 19, de Comisiunea de aplicare a Planului, sub controlul
Legea pentru organizarea Municipiului Bucuresti, 4 proectele aprobate prealabil de serviciile
Martie 1939). respective.

www.dacoromanica.ro
14 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

Parclatorul trebue sä anunte serviciul drumurilor m. dela vecini.

cel putin 5 zile de inceperea lucrdrilor de In ce priveste toate celelalte dispozitiuni afará de
pentru ca poatá supraveghea procentul construibil suprafata parcelei, se vor
(conf. art. 57). respecta cele impuse de prezentul regulament.
Lucrárile de nu pot fi numai
ce s'au terminat toate lucrärile subterane pre- TITLUL III
cum racordurile penttu apä,
canal, gaz, electricitate, etc., pânä la limita CONDITIUNI GENERALE PENTRU CLADIRE.
parcele.
Art. 68. - In mod exceptional se vor putea per- CAP. 1.
mite etape cu avizul Comisiunei de apli-
care a Planului (C.A.P.) nu din acesta Terenurile pe care se poate
vre-un inconvenient fatä de planul general de par-
celare. Art. 72. - Nu se poate cládi deck pe parcelele
Art. 69. - Când toate lucrárile edilitare sunt cari au acces direct la un drum public.
complect terminate, sau numai pentru partea apro- Se excepteazd parcelele care se folosesc de o ser-
conform articolului precedent, proprietarul vitute de trecere conformitate art. 616 ur-
parcelelor, trebue sä anunte Municipiului matoarele din codul civil respectarea prevederi»
care, prin organele sale, va constata consemna dela art. 81-84 din prezentul Regulament.
proces-verbal de receptie provizorie, execu- Art. 73. - Pe traseul sträzilor noi prevázute in
tarea tuturor lucrarilor sau a celor depe Planul de Sistematizare nedeschise, se permit
portiunea autorizatä. constructiuni conforme prezentul regulament
Art. 70. - Pentru garantarea lucrärilor edilitare nurnai aceste cládiri se pot lega retelele
de parcelator, acesta va depune la Pri- blice de canal, apá electricitate.
pe seama serviciului respectiv, o de 5% Sträzile neprevazute in planurile de alinieri din
din valoarea lucrárilor edilitare, reprezentând anul 1921 se vor potrivit dispozitiunilor art.
rantia de 147 din legea administrativá.
garantie va servi la eventuale repara- Numai cazul când aceste pot sistema-
tiuni ce se vor executa contul parcelatorului tiza prevázändu-se in planul actual de
timpul de care se fixeazä la 2 ani dela zare, se vor aplica dispozitiunile articolelor respec-
receptia provizorie. tive din legea administrativá in privinta contribu-
In cazul când parcelatorul nu a Primäria tiunilor relativ la plus valutá (art. 148 Legea Adrni-
de inceperea lucrárilor de conform art. 57, nistrativd). In ceea ce priveste autorizatia de
timpul de se prelungeste la 5 ani. structie, se vor respecta dispozitiunile dela primul
Eliberarea garantiei sau eventual a restului de ga- aliniat al acestui articol.
rantie, se va face urma unei constatäri la fata Art. 74. - Pe parcelele existente, in intinderea
cului, consemnatá proces-verbal de receptie forma actualá, de data
definitivä. a prezentului regulament, situate clasele II, III,
In cazul executiei partiale a lucrärilor edilitare, (inclusiv) chiar ele nu au suprafata, fa-
garantia de va fi retinuatá tada laturile prevázute art. 58 pentru parcelele
la terminarea definitivá a lucrärilor. nou creiate, se poate da autorizatie de cládire
Art. 71. - Autorizarea de cládiri parcele nou se face dovada acea se
creiate se aprobä conformitate cu dispozitiunile de 22 1928, data in-
art. 21-32, a se mai cere certificatul de alinieri trärii vigoare a regulamentului anterior.
si regim, numai dupá incheerea perocesului-ver- autorizatie se poate da numai dacá
bal de receptie provizorie. nul se pe recunoscute prevázute
Pentru parcelári existente anterioare alinieri, aprobate toate formele legale dacá se
inträrii vigoare a prezentului regulament se respectá toate celelalte conditiuni preväzute in acest
mite asezarea cládirilor cum au fost arkate, fie regulament pentru fiecare clasá parte. terenu-
cotat, fie desenat la scar* pe planurile parcelare rile care nu corespund dimensiunilor dela art. 58 se
autorizate, fie mentionate autorizatia de par- indatorirea specialá se in
celare. uintate de caracter arhitectonic una din
In cazul autorizatia unei percelári existente, proprietätile vecine.
aprobatá toate forrnele legale, nu prevede nici o Totusi, Municipiul va putea expropria aceste tere-
asezare pentru clädiri, cotatä sau auto- pentru a le comasa a le revinde, clacá prin
rizatie parcelarea este construitä proportie mai comasári aceste terenuri devin ele regularnen-
mare de 1/3 din numärul total al parcelelor, atunci tare. In acea caz, vechiul proprietar lui
asezarea cládirilor pe restul parcelelor se va face au un drept de preemtiune ordinea
conform prevederilor regulamentului din 1928, Dela aplicatiunea acestui articol se exceptioneazá
obligatiunea ca cazul când o fatadá trebue parcelele prevázute la art. 71, pentru cari
retrasá, aceastä retragere dela vecini fie de aprobári anterioare intrárii vigoare a prezentului
putin 2,50 m. Regulament.
Dacá conditiunea de a se fi construit putin 1/3 Art. 75. - Parcelele existente din cl. I A, cl. I B
din parcelelor nu este indeplinitä dacá cl. VI, pentru a fi construibile trebue aibä ace-
totusi pe vreuna din sträzile parcelärii s'au construit leasi dimensiuni ca cele pentru parceläri noi
1/3 din numárul parcelelor, dupá regulamentul din (art. 58).
1928, atunci restul de parcele situate pe strada Art. 76. - Pentru terenurile existente
pectivá vor putea fi construite tot dupä regulamen- se va creia o fatadá nouá spre o stradá nou
tul din 1928, o retragere de minimum 2,50 zutá Planul de Sistematizare (art. 73) sau spre o

www.dacoromanica.ro
 Nr. 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL

de interes local (figurate plan traseu putin 3 m.

punctat art. 77-80) se deosebesc urmätoarele ca- Sunt exceptate dela dependin-
zuri ; nu garaje sau remize.
a) Dacá parcelele riverane cu aceste sträzi au Cládirile o suprafatá de peste 600 m. p. sau
mensiuni putin egale cele prevazute pentru mai mult 5 etaje, precum cládirile comerciale
parcelári se vor impune ceea ce priveste industriale care destinatia folosirea
procentul ronstruibil asezarea constructiilor, pre- perilor, sau ar putea gázdui la un
vederile Regulamentului pentru terenurile creiate dat, un mare de persoane, precum cinema-
noi. tografele, teatrele, de sport,
b) Dacá terenurile au dimensiuni inferioare celor etc., trebue aibá putin treceri
prevázute pentru parcele nou creiate, se vor impune bere spre drumurile publice de 3 m. látime, sau
preväzute de Regulament pentru putin una o de 6 m. In acest caz trece-
lele existente, forma dimensiunile la rile pot fi acoperite numai de 3,50 m.
data in vigoare a prezentului Regulament.
Art. 82. - poate admite ca trecerile de
CAP. 2. suplimentare conducand spre drumurile
fie mai deck acele obligtorii, nu
de interes punctate). sub 1,50 Ele pot fi acoperite numai dela
2,50 m. sus.
77. - In vederea bunei utilizäri de par- Art. 83. - mai sus
ticulari a terenurilor din oras, sunt prevázute prevázute se libere ar putea
nul de sistematizare de interes local, figurate dica precum decoratii de
punctat destinate a satisface interesele proprieta- lampioane, vitrine, firme, etc. In cazul
rilor, cari ar deveni riverani ai acestor fac trotuare, distanta trotuare trebue fie de
astfel de stradä se va putea numai eel putin 2,50 m.
particularii interesati vor contribui sumele Art. 84. - Toate punctele unei cládiri trebuesc
inzestrárii toate lucrdrile edili- fel dispuse nu se afle la o depärtare mai
tare canal, plantatii), ca co- mare de 25 m. dela un drum public, ori o tre-
muna suporte vre-o sau despdgubire cere de legáturá sau rnácar dela o curte care aibá
pentru teren, pentru lucrárile executate. una din aceste se másoará
Cota-parte de contributie a riveranilor va ra- linie dreaptá proectie orizontalk
port fatada fiecáruia conformi-
tate devizele, intocmite de serviciile tehnice ale CAP. 4.
Primäriei, valoarea a terenului a
luerärilor edilitare. se poate
Art. 78. - Traseul punctat plan este
obligator pentru particulari, comuna neavând nici o Art. 85. - Suprafata pentru
o de a face edilitare deck fiecare de constructie, respectandu-se
plata preväzutá la articolul precedent. caz prevederile art. 118 relativ la curti, este :
Art. 79. de interes indicate In I. A. max. 5% din supr. tota-
pe plan decretat, constructiunile nu a terenului
sunt permise de zona care va fi ocu- In clasa II B. 15%
patá de viitoarea conform prezentului In II A. 25%
gulament. In clasa II B 40%
In proprietarul cere autorizatie de In clasa III 50%
eonstructiune, chiar pe traseul punctate nu. In clasa IV 65%
ar avea de a construi acest tra- In clasa V
seu, comuna este drept a fie prin In VI se poate astfel valoarea
fie prin expropriere, terenul chestiune, raportului volumul total al supra-
acest teren particular al totalá a terenului fie sub media 5, pen-
ca vecinii aibá drept de vedere pe el. tru fiecare metru patrat de teren, se poate construi
Art. 80. - In cazul va pe 5 m. de cladire.
a sa cheltuialá de interes local, cari Pentru parcelele existente forma dimen-
formitate prevederile art. 77 cad totul sar- siunile la vigoare a prezentului regu-
cina proprietarilor riverani, atunci acesti proprietari lament, exceptia celor provenite din parcelärile
putea beneficia de strada pentru prevAzute la art. 71, sau pentru cele fatade la
vedere, deck contribuind in modul la noi deschise cari au o mai
akicolul citat. deck cea prevázutá la art. 58, suprafata
a se construi, va fi sporitä dupá cum
CAP. 3. meazá :
In clasa I. A. max. 5% din supr. tota-
a terenului
In III 60%
Art. 81. - corp de care nu este ase- In clasä de curtile de aerisire
zat direct la stradá, trebue aibá in mod obligator la 2 p., inclusiv, intrá in suprafata
direct, in depliná proprietate, spre construitä.
un drum public printr'o Aceasta In dependintele sunt socotite 1/2 din
poate fi sau descoperitä, sau dar numai suprafata de ele, calculul procentului
dela de 3,50 m. sus o lärgime de construibil.

www.dacoromanica.ro
16 MONITORUL COMUNAL 19. - 7 Mai 1939

In constructiile existente sau cele pro- iar pe restul terenului conform procentului regula-
ectate a se pe o nu au putin mentar pentru clasa respectivg.
imea admisä pentru In cazul cercurile cluse la mai multe colturi
sau pentru cele dosnice, acestea sunt se intretaie, obligator este limitat de
atunci acele nu pot fi considerate invelitoarea acestor cercuri.
dinte, pentru care se prevede reducerea de mai forma spatiului liber astfel determinat,
calculul procentului construit. se poste interpreta in mai culte feluri, chestiunea
In clasa B, nu se beneficiul respectiv va fi supusä Comisiei de aplicare a Planului"
calculul procentului construit pentru dependinte, (C. A. P.).
pe parcela mai o con- Aceste exceptiuni pentru terenurile de colt refe-
structie bunä stare, având cel putin ritoare la procentul construibil, nu scutesc aceste
parter deasupra sau la solului un etaj. terenuri de preseriptiunile dela art. 118, in ceeace
In clasele, suprafata din teren acoperita cu priveste minimum de curte cerut de Regulament.
anexe, nu calculul suprafetei construite 88. - In elasele II C. III, IV, V VI, pentru
aceste anexe nu din suprafata parcelele existente care au o mai
pentru curte. 25 in.. se admite ca suprafata ce ar
Portiunea de anexe care acest procent respectand procentul construibil respectiv,
se va adaog'a la construitg (art. 117). fie 1/25 din sa, pentru
Suprafata terenului libera prin retragerea fiecare metru minus, sub de 25 in. a
constructiilor din alinierea calculul cimei, rezultand astfel o a procentului per-
curtii numai clasele II. mis pentru construire la art. 85.
In clasa II A II C, pentru o parcela neconstruitg. In clasa II B, suprafata rezultata din apli-
izolatg, construite, carea procentului construibil (art. 85), se
admite a se aplica norme de construire 1/20 din valoarea sa pentru fiecare metru in mi-
cari s'au vecine, in ceeace nus fata de adâncimea de 20 m. numai pentru
procentul construibil care din ase- parcelele existente.
zarea clädirilor. Aceasta cazul când con- micsorare a suprafetei libere se
vecine au fost executate conform regu- se pot asigura prospectele toate celelalte
lamentul vigoare la data executgrii prevederi de departare a constructiei dela limitele
Art. 86. - In zona de spatii verzi, cu exceptia dela alinieri, prevgzute in prezentul
terenurilor se poate construi avizul Regulament planurile de alinieri.
pentru aplicarea Planului conform cu Pentru parcelele alte forme decât drept-
dispozitiunile art. 12, pe o portiune de maximum unghiu, calculul adâncimei se face construindu-se
15% din suprafata parcelelor, când acestea un dreptunghiu echivalent parcela consideratg,
tuate interiorul limitei urbane 5% pentru cele ca fatada a proprietatii.
situate afara acestei limite.
Art. 87. - In clasele II C, III, IV V, pentru
terenurile de care un drept sau CAP. 5.
ascutit, suprafata care se poate se
determina clupä : Alinierile
Se duce bisectoarea unghiului format de limitele
proprietatii sau de ahnierea fatadelor când sunt pre- 89. - Asezarea clgdirilor pe teren se face
vgzute retrageri dela alinierea raport, atât cu strada sau pe care se
Se aliniamentele paralele alinierile fata- clgdirile aflgtoare
delor la o adancimea pe ele.
pentru constructiile principale pentru clasa Liniile pe care se se numesc
(art. 100-106). care paralele se *nieri anume :
pe bisectoarea unghiului. a). liniile dinspre sunt alinieri de ;

Din acest ea centru se un cere eu b) liniile fundul terenului sunt alinieri de

raza de 8 m., cazul când alinierile de fund a fund ;
structiilor sunt fixate la maximum 20 m. din ali- liniile laterale spre sunt alinieri laterale;
nierea raza de 10 m., când aceastä liniile care se dosnice sunt
aliniere este la maximum 25 din alinierea alinieri dosnice.
fatadelor. Art. 90. - Alinierile de sunt de
Portiunea pe care se poate construi este luri
de alinierile fatadelor, de perpendicularile pe ali- a) pe alinierile strazilor când casele se
nieri duse din centrul cercului amintit mai sus de chiar la ;

arcul de cerc cuprins cele b) retrase dela paralele sau oblice

Aceste prescriptiuni sunt aplicabile numai pentru de ea.
terenul sau portiunea de teren per- In cazurile, sträzile
pendicularele cluse din centrul cercului, pe alinieri a fi aliniate din nou, conform planului de
laturile unehiului de colt. sistematizare, atunci casele se in aceleasi
parcela se de aceste limite, conditiuni. aceste noui alinieri.
Comisiunea de aplicare a Planului" (C. A. P.) poate 91. - Alinierile de retrase sunt de
admite dela respectarea limitelor portiunei feluri
construibile mai sus, conditiunea ca a) limitative, atunci planul de sistematizare
nu se procentul de construibil prevede o linie care nu fie depäsita
care ar permis s'ar separat : pe por- putându-se de ea fundul tere-
tiunea de colt beneficiul prevederii de maximum, nului ;

www.dacoromanica.ro
 Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL 17

b) obligatorii (care nu pot fi nici prezentului regulament. privitoare la zone, clase,

parte). alinieri, unitatea de caracter arhitectonic.
Art. 92. - Alinierile de fund simt limitative Serviciul respectiv va tine seama de fiecare caz
la ce fatá de alinierea fatadei parte la acordarea autorizatiei de sau de
se poate spre fundul terenului. reparatie de asezarea clAdirilor vecine, raport
Scopul acestei alinieri este acela de a se curti valoarea higienicd de trdinicia
obligatorii fundul terenurilor. In caz de proectul de se va
Art. 93. - Alinierile laterale, vecini, sunt pune Comisiunei de aplicare a Planului (C. A. P.).
de trei feluri : Art. 99. - retrageri de vecinii
a) alinierile la calcan, atunci când terenul se aflä terali, o cládire o sub
sau de constructii cu regim ; 10 m. 1., se poate admite asezarea ei o retragere
b) aliniere retrasä prevederile codului civil celei regulamentare, de unul din
ale dispozitiunilor acestui Regulament când fie chiar calcan, o retragere mai
nul se zonä sau de cu regim mare din alinierea
izolat ; acest caz consideratá poate
c) mixte, parte la calcan, parte retrase, maximum de 10 m. peste alinierea de fund.
când terenul se conform de de pentru asemenea pro-
tizare de constructii cu regim grupat, se numai avizul Comisiunei de apli-
având o lipitá de o care a planului.
94. - Alinierile dosnice sunt :
Alinierea de fatadA de fund a caselor care se CAP. 7.
pot cládi dosul clädirei depe alinierea de fatadk
atunci când adâncimea unui teren asemenea A§ezarea de
cládiri dosul alinierii de fund când aceasta este
prevázutd planul de alinieri. Art. 100. - Asezarea clädirilor pe teren in ceeace
Art. 95. - Alinierile sträzilor, alinierile de toate alinierile definite mai sus, se face
limitative fixe, alinierile de fund alinierile pentru fiecare zonA de in dupA
snice, sunt pentru fiecare fiecare se aratA articolele urmAtoare.
teren parte planurile de alinieri. Art. 101. - Clasa I de anume
a) In IA:
CAP. 6. - Alinierea fatadelor este retrasA 20 m. din
alinierea sträzii. Aecastá aliniere este limitativk
Gruparea elädirilor. - Fatá de vecinii laterali, trebue
streze izolat. Distanta laterale dela
Art. 96. sunt : limita proprietAtii, trebue fie de minimum 10
a) principale, asezate pe alinierea de ; de fund trebue retrase mini-
b) dosnice, asezate alinierile dosnice mum 10
zute numai clasele III. IV V ; aceste constructii - Dependinte anexe sunt admise spre fund,
trebue un etaj sau minimum 3 m. mai putin trase minimum 10 m. dela spre vecini
pentru dela fund.
principale (art. 128 urmAtoarele) ; In mod exceptional, Comisiunea de aplicare a
dependinte, cu de cel mult 5 m. nului. poate admite asezarea dependintelor cal-
acoperisul la cel mult fatá de orizontalA; pe limita de fund sau pe limita spre
d) anexe, cu ináltimea la 2,50 m. acoperite laterali, urmátoarele cazuri :
terase. - Când la alti vecini ai proprietätii ase-
Anexele nu pot avea de f um nu pot cuprinde menea dependinte, regulamentare
locuibile, ele destinate numai pentru regulamentul anterior.
garaje, cotete altele asemenea. - Când existA un plan de grupare pentru depen-
principale, cele dosnice dependintele, dintele parcelelor dintr'un bloc intreg.
nu pot fi asezate in portiunile de parcele - Când pentru a-
prinse alinierile de principale sau caz fie auten-
snice respectarea prevederilor exceptiunilor
dela art. 100-107. b) In clasa I B. :
Anexele pot fi asezate afara alinierilor de Fatá de alinierea strAzii, clädirile principale tre-
fund sau dosnice, nu spatiul cuprins bue asezate pe alinierea fatadelor care poate coin-
alinierea strázii cea a fatadelor. alinierea sau sA fie retrasA 5 m.
Art. 97. - de laterali, cládirile sunt din aliniere, conform planu-
de patru feluri anume : lui de alinieri.
a) izolate, libere de zid comun ; Paralelismul laturei fatadei alinierea fatadelor
b) grupate câte douk case lipite pe o nu este obligator,
celelalte fatade libere ; nurile de alinieri.
regim lipite pe calcan la de laterali, trebue
calcan ; streze izolat. Distanta fatadelor laterale dela
d) regim mixt, grupuri de trei sau mai limita trebue fie de minimum 5 m.
multe cari cele dela extremitAtile de fund, trebue sA fie retrase cu
purilor se situatia dela litera b, toate minimum 5 m. dela limita de fund.
se in situatia dela litera sunt admise, minimum
Art. 98. - Gruparea clAdirilor se face confor- 5 m. dela alinierea fatadelor 5 dela limitele
rnitate planul de sistematizare dispozitiunile spre vecinii laterali sau dela fund.

www.dacoromanica.ro
 19. Mai

Se admit anexe cu mixtä de 2,50 trase minimum 5 m. din alinierea fatadelor,

acoperite asezate chiar pe limita 2,50 dela limitá spre vecinii laterali mini-
sau de a proprietákii, numai sunt retrase mum 3 dela limita de fund.
10 din alinierea de a Se admite asezarea dependintelor calcan pe
sunt construite din mita de fund se la un cal-
Art. 102. - Clasa de constructii. can evistent pe proprietatea acest caz de-
Clasa II : pendintele trebue executate din
alinierea
bue asezate pe alinierea
cide cu alinierea strazii sau
principale tre-
care poate coin-
fie retrase 5
- Clasa II C.
de principale
trebue asezat epe alinierea fatadelor care poate coin-
conform cu specificarile planului de aliniere. cide sau nu alinier'ea conform
Paralelismul
nu este obligator
in planurile de alinieri.
fatadei cu alinierea de fa-
in cazurile precizate -
rilor planului de alinieri.
sau grupat
de laterali se
specificarea
regimul
de alinieri.
de vecinii laterali, cladirile trebue In cazul regimului grupat, distanta late-
streze regim izolat. Distanta laterale dela a la limita proprietatii vecine
limita fie de minimum 4 trebue fie :
de fund cladirile trebue sä fie retrase pentru noi putin din
minimum 4 limita de fund. deasupra solului a planseului superior al
Dependinte anexe sunt admise numai spre catului considerat ;
fund. retrase minimum din alinierea fata- - pentru terenuri existente forma pu-
delor minimum 4 dela limita spre vecini tin 1/4 din mai sus, pen-
dela fund. tru cat.
Se admit anexe de 2,50 retragere nu poate fi mai de 2,50
acoperite asezate chiar pe limita Cládirile principale nu trebue ali-
sau de fund a proprietatii, numai sunt retrase nierea de fund in mod general la 20 din
putin 10 din alinierea de a con- alinierea fatadei pentru noi la 25
structiilor calcanul existent, la pentru terenurile existente forma la data in-
regulamentare situate parcelele vigoare a aestui Regulament de
a se creia calcane descoperite. contrarii planul de alinieri.
In cazul se admite asezarea dependintelor de limita dela fund, fatada cat tre-
calcan pe ele fie executate din zi- bue fie :
- pentru parcelari noi, putin 1/2 din
b) Clasa II : mea constructiei la superior
de alinierea principale tre- al catului considerat ;
bue asezate pe alinierea care fie - pentru terenuri existente forma la in-
minimum 5 din alinierea sau trarea vigoare a prezentului Regulament,
conform planul de lin din considerata mai sus pentru
de vecinii laterali se regim care cat parte.
grupat mixt, specificarea planului de ali- retragere trebue fie de putin 3 m.,
nieri. a alinierile de fund prevazute
In regimului grupat, distanta fatadei prezentul regulament pentru clasa respectiva.
rale a fiecárui dela spre ve- - Dependinte anexe sunt admise spre fund re-
trebue : trase minimum 5 dela alinierea fatadelor,
- pentru parcelari din nou, momen- 2,50 dela limitele spre vecinii laterali 3 de
tul vigoare a Regulamentului, putin la limita de fund. Ele pot fi asezate pe limita late-
1/3 din ináltimea deasupra solului, a planseului sau de fund, se la calcane existen-
superior al catului considerat ; te la vecin, sau caz de vecini,
- pentru terenuri existente forma pu- transcrisd.
tin 1/4 din ináltimea mai sus pentru Art. 103. - In clasa III de constructii :
fiecare de alinierea principale
retragere nu poate fi mai de 2,50 trebue asezate pe alinierea fatadelor, care poate
principale nu trebue coincide cu alinierea sau poate fie
nierea de fund la 15 din alinierea fatadelor din aliniere conform specificarii Planului de
pentru parcelari noui, aprobate dupa data
vigoare a Regulamentului la 20 m. pentru
celele existente forma la
-
linieri ;
de vecinii laterali,
regimul admitandu-se
se
regimul gru-
de limita dela fund, fatada cat tre- pat urmatoarele cazuri :
bue
timea
fie
- pentru parcelari noui
:
putin 1/2 din
la supe-
- pe laturile sträzii expuse spre nord ;
caz de grupare de ansamblu pentru mai
multe parcele, avizul Comisiunei de aplicare a
rior al
putin 1/3 din
consderat ;
- pentru terenuri existente forma
mai sus pentru
-
planului ;
caz de
tentificata
vecini, care fie
fiecare - pentru care se poate
retragere trebue fie de putin 3 in., mite regim izolat aprobarea Comisiei de
a alinierile de fund, prevazute prin care a Planului.
prezentul Regulament pentru clasa respectiva. In cazul regimului grupat retragerea fatadei late-
Dependinte anexe sunt admise spre fund,

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

a cat, dela limita spre regim grupat retragerea fatadei laterale a fie-
trebue : cárui cat, dela limita spre vecini, trebue
- pentru parcelari din nou putin 1/3 din :

deasupra solului a planseului superior al - pentru parcelari din nou putin din
catului considerat ; deasupra solului a superior al
- pentru terenuri existente
venite dintr'o parcelare
forma
intrarea in
vigoare a Regulamentului, retragerea trebue fie
nepro-
-
catului considerat,
rea
minimum 3 m.
existente forma
vigoare a acestui Regulament,
la intra-
putin
1/4 din mai sus, 1/4 din considerata mai sus pentru fiecare
pentru fiecare cat parte. cat parte.
retragere nu poate fi mai de 3 m. retragere trebue fie de minimum
Cladirile principale nu trebue ali- 3 metri.
nierea de fund la 20 m. din alinierea fatade- retragere se numai dela etajul in
pentru parcelari noi la 25 m. pentru terenuri sus (catul III), la caturi (parter
existente forma data intrarii vigoare a regimul obligator. a
regulament, de specificari contrarii in constructiilor pentru caturi, pan-
planuri de alinieri. tele trebue fie identice, care a
de limita dela fund, fatada fiecarui tre- construit având prioritate.
bue sä fie : principale nu pot alinierea de
- pentru parcelari noi, çu din in- fund la 20 m. din alinierea fatadelor pentru
constructiei, la planseul noi la 25 m. pentru terenuri existente,
perior al catului considerat ; de contrarii planuri de alinieri.
- pentru terenuri existente, forma Dependinte anexe sunt admise respectând ace-
1/3 din considerata mai sus pentru fie- conditiuni ca la clasa precedenta (cl. III).
care cat parte. de limita dela fund, fatada cat tre-
departare trebue fie de putin 3 m., bue fie :

a alinierile prevazute prin prezentul pentru parcelari din putin 1/2 din
Regulament pentru clasa respectiva. la
Pe portiunile din terenurile existente forma al catului considerat ;
la data vigoare a prezentului Regularnent, - pentru existente neprovenite
cari au mai putin de 12 m. adâncime, cladirile pot fi parcelare ulterior a pre-
chiar pe limita de fund a parcelei sau se pot zentului Regulament, retragere trebue fie
alipi intinderea la calcanele existente putin de 1/3 din considerata mai sus
de pe parcele vecine. pentru fiecare cat parte.
Sunt permise dosnice, asezate re alinie- retragere trebue fie de putin 3 m.
rile dosnice, acolo acestea sunt specificate in a alinierile de fund prevazute prin
planul de alinieri. prezentul Regulament pentru respectiva.
Dependinte anexe sunt admise spre fund a Sunt permise constructiuni dosnice, asezate
alinierea dependintelor care se stabileste la o dosnice, acolo unde acestea sunt specificate
de 50 m. d ealinierea Ele tre- planul de
bue fie retrase minimum 5 m. dela alinierea In mod exceptional avizul Comisiunei pen-
fatadelor putin 3 m. dela limitele spre ve- tru aplicare a Planului se pot permite, la construe-
laterali sau de fund. Ele pot fi asezate pe limi- tiuni, laterale la 40 m. adâncime dela
se alipeste de un calcan existent la vecini. alinierea fatadelor, numai acolo cal-
In acest caz dependintele trebue executate din cane de constructii ve,cine, regulamentare re-
gulamentul din 22 1928 ceea ce priveste
Art. 104. Clasa IV de . amplasamentul
Fatä de alinierea principale tre- Se permit izolate spre fund, la 40 m.
bue asezate pe alinierea fatadelor care poate coin- din alinierea fatadelor, conditiunea ca fatada fie-
cide alinierea sau poate fie din cat fie dela limita spre vecinii late-
aliniere, se in planurile de 1/3 respectiv 1/4 din deasupra
alinieri. lului, a planseului superior al catului considerat,
de laterali se genera- cum terenul provine dintr'o parcelare
regimul sau la intrarea vigoare a prezen-
Cu avizul de aplicare a Planului se tului Regulament.
poate admite regim grupat sau izolat : retragere nu poate fi mai de m.
-- pentru
caz de
publice ;
vecini autentica
Art. 105. - Clasa V. de
de alinierea cladirile principale tre-
- cazul când terenul sau terenurile vecine,
care
;

se retragerile, au mini-
bue a_sezate pe alinierea
cide alinierea
aliniere,
sau poate
cum se
care poate coin-
din
planurile de
-
mum 20 m. lärgime la fatada
dela limit& o
pe terenul vecin
regulamentará
;

ce priveste
alinieri.
Cládirile principale nu trebue
nierea de fund fixatá in mod la 20 m. din
de regulamentul aliniera fatadelor, pentru din nou si 25
din 1928. In acest caz Comisiunea de aplicare a m. pentru terenuri existente forma la
nului se va pronunta majoritate de treimi, tia acestui Regulament, de contrarii
asupra asezárii a noi acestui in planuri de alinieri.
regulament.

www.dacoromanica.ro
20 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

de laterali, se in general rile dosnice, acolo unde acestea sunt

mul nul de alinieri.
Cu Comisiunei de aplicare se Pentru un bloc care constitue o
pot admite regimul grupat sau izolat : proprietate mai multe se ad-
- pentru publice ; mite se astfel toatá
- in caz vecini autenticä poatá fi ocoperitg pe toatá
; tructiei.
pe terenul vecin pe care a curte care nu poate fi
construi, clgdire dela limitá respec- planeuri intermediare, trebue se conformeze
Reguiamentului din 22 art. 118, paragraful
ceea ce priveste amplasamentul treilea.
mea. Art. 106. - VI de constructii :
In regim grupat, retragerea fatadei laterale a fie- Fatá de alinierea cládirile principale
cat, dela spre vecinii proprietätii trebue trebue pe alinierea care poate coin-
cide alinierea sträzii sau fie retrase din acea-
pentru terenuri provenite parcelare stá aliniere, cum in planurile de
minimum 1/3 deasupra solului alinieri.
a superior al catului considerat ; Fatá vecinii laterali, se regimul inchis
pentru terenuri existente forma la intra- sau grupat ad
rea vigoare a acestui Regulament cel putin 1/4 In regimului grupat, constructia dope
din consideratä mai sus pentru fiecare proprietatea pe care
parte. construi, este retragerea
retragere trebue fie cel putin de pentru fatada cat dela limita spre
3 metri. a :

retragere se numai dela etajul II - pentru noi 1/3 din

in sus (catul III inclusiv), la primele caturi deasupra solului a superior al ea-
(parter etaj) regimul obligator.
Inältimea verticald a constructincr, pentru pri-
mele caturi,
-
tului ;

terenuri existente, in forma lor, la in-

pantele acoperiseIor trebue trarea in vigoare a prezentului regulament, retra-
sä fie identice, care a construit primul având gerea putin de 1/4 din
prioritate. consideratä sus pentru in parte.
In mod exceptional avizul Comisiunei de a- retragere nu poate fi mai de 3
plicare a Planului se pot permite, la construcRuni, de fund se poate aplica regim grupat
calcane laterale, la 40 adâncime dela ali- existente, caz de aeord
nierea fatadelor, numai unde eu
de constructii vecine, regulamentare, regula- In caz contrariu, retragerea
mentul din 22 1928 ceea ce priveste am- eat anume
plasamentul - pentru terenuri provenite 'din pareeläri noi eel
Se permit aripi izolate spre fund la 40 putin 1/2 din constructiei la
adâncime din alinierea fatadelor conditiunea superior al catului ;

fatada fiecärui cat fie retrasá dela limita lateralá - pentru terenuri existente, forma lor, pu-
spre vecin putin 1/3, respectiv 1/4 din 1/3 din consideratá mai pientru
mea deasupra solului a planseului superior al catu- care cat in parte.
lui considerat, cum terenul provine dinteo retralgere nu poate fi mai 3 m.
parcelare sau este un teren existent, forma Dependinte anexe admit condi-
sa, sau provenit dinteo parcelare anterioarä ea V.
tiei acestui regulament. Aceste retrageri nu pot fi Art. 107. -In clasa II II C, pentru te-
mai ca 3 existente, in forma lor
Depenedinte anexe sunt admise respectând ace- vigoare a prezentului relgulament, pentru par-
leasi conditiuni ca la clasele III IV. celele din parcelárile cu toate formele
In afará d eaceste specificári, clädirile trebue poate admite o mai pentru
asigure prospectele spre curte spre vecini, arátate sau chiar pe
la art. 110 nierea loturilor este
Fatá de limita fund, fatada cat tre- numai pe pentru care s'a prevázut
bue fie depártatä ; ceasta de
- pentru terenuri provenite dinteo parcelare Art. 108. - In se permite asezarea
eel putin 1/2 din construetiei constructiilor importante, publice sau particulare,
la superior al catului conside- de numai
rat minim 3 ;
sunt retrase eel putin 10 dela spre
- pentru terenuri existente, forma la vecini ale asigurand directe
cretarea acestui Regulament, retragere tre- art. 110-116.
bue fie egalá putin 1/3 din Inältimea admite deasemenea clasá
sideratä mai sus pentru fiecare cat parte. de portar, retrase eu minimum 3 dela
retragere trebue fie putin 3 m. mitebe spre având o de maximum 3
In nici un caz nu pot fi alinierile de fund acoperisul maximum 30° fatá de
prevázute de prezentul Regulament sau limitele orizontalá.
mise mod exceptional mai sus pentru Art. 109. - Pentru a se putea aplica mod
retragerile respective ale de pe
Sunt permise dosnice asezate alinie- parcelele forme neregulate, au late-

www.dacoromanica.ro
 Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 21

pe .alinierea sträzii, se va ca mutt de in., pot avea o vedere 2/3 din

latura a proprietatii care portiunea pentru
tersecteazá alinierea im unghiu mai mare sau din m., de-
de 450 acesteia este mai asupra respective in.
de 45° se va considera sus, de 5
de fiecare caz se aplica retragerile co Deasemenea pentru cladiri situate pe pro-
modul cum se limita vecine, vedere se va socoti
de fund. pentru fiecare proprietate parte a-
nume va fi eu eel putin 1/3
CAP. 8. din sau
Vederi direete (praspecte). dela 1 m. deasupra nive-
pardoselii considerate sus, de
110. - cladirilor teren trebue 2,50 m.
astfel pe prevazute Aceastá se dela deschide-
precedent privitor la fiecare rea de la limita vecin a proprie-
s'a lar art. 112.
din loe pentru a vederea Se au asigurata vederea des-
minarea camerelor jos chiderile de situate pe portiunile de
Vederea prospectul, laterale ale constructii1or cari dau spre o curte late-
locului care trebue o fereastra in strada sau eu o curte
sau exterioarä a de care o razá de un unghiu
de ar vederea, se de minimum proectie orizontalk de
linie pe nul fatadei.
in Art. 114. In
stânga o de plan ori- latura reprezinta eel
1/3 din curtii, se admite pentru
a vederei directe este notatá chiderile pe portiunea de care pri-
pe figuri (vd.) se pe axa meste lumina sub o inclinare de minimum
mai sus in proectie de planul fatadei,
Pentru pentru cotarea pe se asigure nurnai 2/3 din valoarea vederei directe
a (prospect), in- la art. 112.
tre situate pe aceastä .Art. 115. - In niciun caz curtile mici de aerisire
vedere se va socoti pe pentru fie- nu pot asigura prospectele acestui
in parte (% vd.) másurându-se dela tol, pentru deschiderile de cari dau ele.
de proprietatii. Art. 116. - Toate aceste directe sub-
o este ferestre alte tuturor .dispoiztiuni privitoare la
de suprafata de asezarea in
art. 175 având in fata prospectul regulamen- gulament planul de alinieri de limitele
tar, pentru ferestrele deschiderile
mentare nu se cer prospectele din acest capi- CAP. 9.
dacá toate departárile
grádini
Vederea trebue fie de Art. 117. - Se curte, de
prezenta, dar de s'ar pu- prevederile prezentului portiunea
tea de care proprietari de vecini in din unei
conformitate cu drepturile pre- terase, peroane, anexe, etc.
acest In toate de nu se in
Art. 112. - Vederea (vd.) pentru calcutut suprafetei construite, de teren a-
trebue sá fie coperite cu anexe, când anexe nu
portiunea pentru mai mult de 1/10 cerutá
sau din la m. de pentru curte.
asupra nivelului pardoselei procent, se va a-
in sus. la suprafata
Intre situate pe vecine, curtilor supuse prevederilor
trebue pentru fiecare proprietate cap. '7, III, art. 100.--109,
parte,
recte
% vd.
mai sus, cerându-se
putin' 3 Vederea
a vederii
se va
-
zarea cladirilor pe suprafata pareelei prevederilor
prezentului capitol.
aunt categorii :
cum s'a la art. 111 in acest a) de fatadá, prevazute de siste-
ticol dela deschiderea la limita spre matizare intre alinierile
vecin a proprietätii.
Pentru trebue b) precum cele laterale sau dosnice,
se asigure putin 1/2 prospectua cerut de aunt acelea liber, fie strada, fie
pentru camerele ansamblul curtilor dosnice din interiorul unui
Art. 113. -In mod exceptional ca- fie un alt liber public, rezevat pe baza pre-
merilor (ferestre sau usi) care lu- vederilor de Sistematizare ;
mina din curti cari o de toate de
publice sau curti dosnice, nu sunt fie existente, fie posibile viitor pre-
departate de de sau cu mai prezentutui

www.dacoromanica.ro
22 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

In categorie deci toate curtile inta nu limitele mai

numai pe limita parcelei cari pot fi
prin construirea pe parcelele vecine, fie calcan
o
-
de mai
pentru
fi pe nici
TITLUL IV
INALTIMI, GABARITURI, ESITURI
o de din la DIN GABARIT.
art. 119.
Cel din din CAP. 1.
procentul maxim pentru respectiva,
sä fie Gabarit,
a) I de :

- Curtea Art. 120. gabarit

a permis a se utiliza pen-
nei din aratat la art. 85. tru
-
b) In
liber
II de
II A : Curtea
ianume :
construirea
este cu
din
,Gabaritul se determing
in art. 89-95.
verticale per-
alinierile preväzute pentru
parcelei, in art. Pentru principale, constä
In II C. : Ourtea tr'to linie verticalá, verti-
perirea eu a aibá minimum calá a piciorul pe alinierea
30 m. p. la art. 128
-Curtile eu exceptia planul fie arc de
celelor de aerisire de art. 115. cere raza de 4 m. eu tangenta la west arc de
- Curtile deschise pot avea cere, la 45°, fie o
o egalá eel mult sau 30° 'conform specificarilor pentru de
pentru deschiderea
lor egalä eel 2/3 din Aceastá linie se la cu
maxima'. liniile gabaritului, construit pe
In elasele III, IV V se permit cu sau potrivit
de 60 p., esire la In grafie, este deci figurat printr'o
printr'un de putin 3 m. de eel linie de in care trebueste
m. al ei, orieum s'ar
de trebue aibe gabaritul paralel el dar totdeauna per-
de p. la 2 m. p. pe aliniere.
vor eu un de pardoseala In toate de constructii, de I, pri-
scurgere la canal. cat, deasupra maxime verticale, tre-
parcelei, con- bue fie retras 1,20 planul
Regulament o dus prin
de minimum 30 m. p. acestui -gabarit, permise de Regulament
d) In IV V, 3/4 din suprafata sunt specificate la art. 130 urmátoarele.
curtii, pe primelor Pentru o mai aplicare a prevederilor pre-
caturi, ca de etc. eaturile unei se
Partea din constructie care por-
nu avea mai mare de 8 m. de - Parter (sau locuibil) catul care
gabaritul. continua respective, are pardoseala mult 1 m.
retragerile dela vecini, prevá- trotuarului.
zute de - cele care au pardoseala la
o pe eel putin sunt
3/4 perirnetru de sau libere, poate cuprinse in intregime
fie astfel interioará din
pe sa, de acoperit - Caturi retrase - situate euprins
dar neintrerupt planul dus la ma-
mea esirea la printr'un a gabaritului.
de putin 3 m. Malt de eel putin Art. 121. - pentru fiecare
3,50 m. fiecare drinn public sau pentru por-
acest caz, din curtea de mai. sus nu pot primi tiune a se zone prin art-
eamerele locuibile, din
magazine se deschid in hall. va putea oricänd, in spe-
e) In VI, curtea construirea ciale, planurile de
acestui trebue misiunea de aplicare a stabilaesca
o de 30 m. p. .
in cadrul Planului de Sistematizare.
119. - Suprafata a de Art. Latura gabaritului
nu poate fi esite timea verticalá, dela suprafata
de constructie, exceptând soclurile ci ciubucele trotuarului din dreptul proprietatii, la
maximum 0,15 cornisele streasinele esite intersectiei vertical al gabaritului
eel 0,50 m. spre interiorul minime. sau se
Pentru mai mare deck mini- la art. 120 128.
cerut de Regulament, aceste pot Pe se face

www.dacoromanica.ro
 fatadei pentru a caror pentru cládirile dosnice, gabaritul se a-
lungime de nu trece de 30 mod pentru clAdirile principale pentru fie-
La pe sträzi a care in parte.
tree de se Art. 125. -In de sunt
:ructiei pentru fiecare portiune de 30 m. mäsurate permise principale mici
nu maximum permis in art. 128 pentru
fiecare parte pe aceia ad- parte, a mai mult de un etaj
de pentru res- sau 3 sub aceste maxime.
dosnice nu au inferioard de
La casele fronton, se va time.
1/3 Art. 126 - publice pentru
care restul nu trebue cele particulare considerate importante, pentru
de aplicare a Planu-
In cazul este de lui acorda dela
pentru se va permise art. 128.
considera un fronton triunghiular construit pe o 127. - Sporurile de eu
real având o zul a Planului, impun o
cu a acestuia. a suprafetei construite, in
un teren este limitat de diferite, de ori-
fie de atunci se pentru zontale (suprafata nu fie mai
rile dela pentru din deck in cazul când nu s'ar admis de
respective,
limita dintre de In acest caz suprafetei de a fi
pentru de construita, se va con-
Art. 123. - La de de siderând o de 3,50 m. dela
cu ea la
pe strada cea Art. 128. - Ináltimea gabaritul regulamentar se
nuatá la o de 15 m. pe strada cea pe toate constructilor spre
spre vecin se determina pentru cladirile
de 15 se socoteste in principale cum :
: 1. In clasele I A. I B. de constructii, gabaritul
tesituri, de obligator este format din de 8
m. se dela intersectia alinierilor de continuata o linie la 606 de
a orizontala. In cl. I B., max. 1 etaj 58).
Pentru de 15 2. In clasa II de constructii anume :
dela intersecta cu alinierea de fa- a) clasa II A, gabaritul obligator este format
din verticala de 12 m.
Pentru rotunjite, distanta de 15 m. se o linie la 60° de
la Deasupra acestei de 12 se admite un sin-
perpendicular pe biseetoarea unghiului gur etaj locuibil, indiferent lui, timp
prelungirea fatadei. se gabaritul regulamentar. In plus se
In pentru parcele de admite pe maximum 1/3 din lungimea a
siunea de a poate permite pentru dei, motive arhitectonice, de maximum 4
depe ele o medie pentru peste verticalA.
ambele fatade, se cons- b) In clasa II B, gabaritul obligator este
racordeazd f a strica din inältimea verticald mult
a distanta alinierile fatadelor a trece
Când supuse con- de 8 continuata un de raza de
ditii de diferite, este 10 17 4 m. tangenta la 45°
dela colt mai sus, de orizontala.
mai spre In II C, gabaritul obligator este format din
vecin, pe portitmea ce excede o verticala dis-
putin m. sau un calcan deco- tanta alinierile a trece de
12 continuatä de raza de 4
retragere se pentru tangenta la arc la fatá de
parte din constructia care orizontalA.
pentru constructia cea 3. In III de gabaritul este format
Art. 124. -In se permit de
asezate dosnice, alinierile a trece
verticala a acestora éste eu eel de 18 pentru proprietatile situate interiorul
pentru principale arterei a 3-a 15 pentru cele exterioare
minus etaj sau 3 exceptie acestei artere, prevazutá Planul de Sistematizare.
la art. Gabaritul se peste verti-
fund, sau deschise, cu un de cerc eu raza de 4 tangenta la
cládirilor este dependenta de vederea a arc la 45° de orizontala.
merelor art. 110 a 4. In clasa IV de gabaritul este format
in un caz spre din verticalä
distanta alinierile fatadelor, a trece
Peste mai sus de 21 continuatA arc de raza de

www.dacoromanica.ro
 4 OMMAL -- 7 1939

4 m. tangenta la acest arc inclinatä la 45° de se capitolul de mai sus.

orizontald Se esiri din gabaritul regulametar al
5. In clasa V de constructii, gabaritul este format dirilor principale sau dosnice numai pentru pärtile
din verticalä cel mult egalä cu de constructie prevAzute la articolele urmatoare
distanta alinierei plus 4 m. a trece anume :
de 24 continuata cu un arc de cu raza Art. 131.- fundatiilor pot din alinie-
de 4 m. tangenta la acest arc rea constructiilor sau de constructie care
mult 45° de orizontalä. sunt in retragere de alinierea strázii,
La cladirile pentru care se admite dimensiune. Tälpile zidurilor asezate pe alinierea
alinierea de fund la 25 din alinierea fata- sträzilor pot eventual sä iasä la maximum 0,20
dei, gabaritul obligator se catre fund pe linia m. din aliniere cu conditiunea ca fie asezate la
pentru fatadele acestor aripi. putin 1,50 m. sub nivelul sä nu
6. In clasa VI de gabaritul este format nici o atingere luerkilor edilitare subterane. Esitura
din egalä eel mult acestor tälpi va fi desenatá mod pe
distanta alinierile fatadelor a trece de sectiunile proectului.
m. arc de de 4 m. cu tan- Soclurile trebue asezate pe alinierile
genta la acest mult de prevAzute Regulament planuri a depási
orizontald nierea sträzii, I II a depási alinierea
In clasele II B, II C, III, IV, VI, peste fatadelor in cl. III, IV, V VI, putând spre
náltimea verticala se permite curtea regulamentará distantele
truirea a mult etaje retrase partea supe- la art. 119.
a gabaritului, ca aceste etaje de- Chepengurile sunt strict interzise trotuar pre-
mai mult de 7 m. admisâ cum grädinile de pentru proprietätile
clasa respectiva. situate clasa III, IV, V VI.
Primul va fi retras eu 1,20 m. din planul fa- Art. 132.- Luminatoarele de amenajate in
tadei, art. 120. trotuarele publice la nivelul acestora fi
8. Pentru dosnice, clasele care aces- admise la 1 m. avizul Comisiei de
tea permise, gabaritul obligator se construeste aplicare a Planului de Sistematizare al U.C.B.-ului,
pe alinierile cele laterale, aceleasi trotuarul are o lärgime de putin 2,50
norme ca cele pentru principale deo- m. pentru a nu stânjeni circulatia.
sebirea verticala trebue fie Aceste luminatoare trebuese construite dinteun
putin 1 etaj sau minimum 3 m. mai material rezistent.
decât aceia pentru principale. In acest caz Municipiul va percepe taxele cuvenite
9. In toate de constructie, gabaritul o asezárii lurninatoarelor pe trotuar, ar fi fost
bligator pentru dependinte, este format de creiate aceste lumitatoare, va putea pe
de eel mult 5 m. o cele intretinute urma unui preaviz de 30
maximum 30°, de orizon- zile.
de alimentare combustibil pot fi
Acest se construeste pe alinierile admise conditiuni, bordura trotua-
pärtärile la art. 96-109. rului a depäsi nivelul trotuarului.
10. Anexele se pot aseza deasemeni toate In acest caz, aprobarea U.C.B.-ului conducta
sele, continute gabarit format de poate fi asezatä sub astfel pe toatä
verticala de 2,50 terminat la partea gimea lui, niciunul din punctele nu co-
printr'o linie orizontalk corespunzatoare boare mai mult de 0,40 m. sub nivelul
acoperirei respectând prevederile de in acest caz va percepe taxele regula-
sezare dela art. 96-109. mentare pentru utilizarea trotuarului.
Art. 129.- Constructiile pot avea o mai Atât lumitatoarele cât gurile de alimentare, ne-
mare maximum admis pentru respectivä, cesitá o cerere de autorizatie de
sunt retrase dela eu departárile aceia a
la art. 100-109 privitor la asezarea elädirilor art. Ciubucele treptelor exterioare pot depäsi alinierea
110-116 privitor la prospecte. maximum 0,15 m. Incadramentelee de
In acest constructia a nu elemente decorative, bur-
maximum admis de regulament trebue fie lane, etc., pot alinierea cu maximum 0,15
dela asigure prospectele cerute trotuare la 3 m. maximum
mod ; iar constructia a 0,20 m. pentru cu peste 3 m. cu
maximum permis mod normal, se va re- conditiunea desfäsurarea nu 1/3
trage dela o diferenta din fatada pe strada respectiva.
dintre departarea vecine, Decoratiunile brâuri, parapete,
zultând din considerarea cele mari cornise de ferestre, etc., pot alinierile cu
calculata pentru inältimea nor- maximum 0,15 m. conditiunea ca ele ase-
mald In ce prospectele asigurate de con- zate la minimum 2,50 m. deasupra solului.
structia cea se aceleasi norme de calcul Art. 133.- Balcoanele pot depási cu maximum
mai sus. 0,90 m. alinierea strkii cu maximum 1,20 m. ce-
CAP. 2. lelalte alinieri, respectând dispozitiunile
lui Parapetele nu pot depäsi 1,30
time totalä (dela fata inferioará a balconului)
bue asezate la o de putin 3,50 dea-
Art. 130.- trebue sá intre toate supra natural sau a trotuarului de sub bal-
elementele anexele ei gabaritul determinat con, atât clädirile asezate pe alinierea strázii

www.dacoromanica.ro
 Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL 25

cât pentru cele asezate pe alinierea a fa- trotuarului, a

tadei. Pentru .asezate avea scurgerea pe trotuar con-
alinierei de se libertatea urmátoarele conditii :
se dela solul natural 1. nu servi drept balcon, oferind
sau dela trotuarul de sub balcon. trecerea pe sub ;
Balcoanele de deasupra strázii trebuesc re- 2. fie la 3,50 m. dea-
trase m. dela supra ;
Ele pot fi prelungite la când 3. suprafata de
vecini, atunci balcoanele trebue 10 m. p., sá putin 1/2 din
fie linie orizontalä. transparentá
Pe cu fatadelor 4. transversale pe aliniere sun . tolerate
sub 10m. se pe fatadele spre a depási alinierea maximum din lär-
nurnai alinierea guinea fárá a avea o sensul paralel
m. fatada, mai mare ca 0,50 m. plátind taxele de
. Art. - Bow-windowurile sunt ace- respective. Firmele au mai ea 1/2
ca cu m. p. trebue fie ajurate, sau perfect
: transparente pe 8/10 din suprafata lor.
lor pe respectivA a cari ar perspective pot
nu 1/3 aeesteia. fi interzise complect. Interzicerea se poate decide
Suprafata fartadei se lungimea pe baza avizului technice pentru aplicare
a re- a Planului.
gulamentard pentru clasa strada 5. Cornisele din alinierea
2. Fatá de vecini, plan tre- mum din lárgimea a depási
când prin verticala ce cele fatade 6. Motivele de ale
cine care face un unghiu de 45° planul fatadei carne, etc., trebue fie gabarit
ralel acel superioare a situat la
Deasemenea se admite acest caz construirea depártare de
pentru una Lungimea planul fatadei a acestor,motive
nu trebue 1/3 din
3. Se admit bow-windowuri o fatadei respective a clAdirei.
de mai mare mai Art. 138. - Balustradele, aticele,
sus, cu ca de ce pot ocupa lungime a acestora con-
planul fie echivadent ce ditia de nu avea de 1,20 m.
ar rezulta din respectarea conditiunilor trebuind fie asezate vertical al fatadei.
atât pentru pentru
esirea lui fatadei cu maxianum 0,90 m. ESTETICA
acest caz vor arate aceasta CAP.
prin figuri cote
rea pentru Unitate de arhitectonic

dowurile nu aceste
pe
de 10 m. Art. -
bue sä se prezinte
grupate douá câte
imitate de
tre-
de 0,30 m.
fatadele laterale de bow-windowurile Municipiul are de a impune pentru
admise mite portiuni de
ceea ce. dispen- de sau un stil
sate de conditia sus in cazul sub
10 m. alinierile Unitatea de se poate impune
Art. 135. - Terasele permise numai pe tere- de Primárie pentru plantatii.
nului deasupra -Toate descoperite trebuesc tratate arhi-
tectual earaicterul cládirii.
considerate atare : In conformitate cu eeie Titlul II,
- Terasele descoperite la
deasupra desoeperite
la 2,50
de
;
tuturor ce
parcelate este obligatorie.
de
a se pe terenuri
alte eleanente de când coloritul exterior
Partea din aeoperitA, situatä deasupra proectate nu alb, crem sau vreo
interrioare de acestea, se spre aprobare un
suprafetei consitruite. rând de ale modul
situate pe terenul de fatadá Comisiunea de aplicare a va da
sunt spre Ele nu pot asupra caracterului
1/2 din Unitatea de caracter sau de stil, se va aplica nu-
prafata de pot ce- mai pe baza unui program sau aprobat
rerea nici o in de formele legale.
a suprirnarea grAdinilor de CAP. 2
fatadá.
Art. 136. - exterioare sunt Curti
supuse ea terasele.
137. - Marchizele pot fi esite din Art. 140. - In clasele II A, II B. partea de

www.dacoromanica.ro
26 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. 7 Mai 1939

care se alinierea sträzii de Art. 149. - acestei Comisiuni trebue sá

a clädirilor (grádina de trebue fie ratificarea Comisiunei Monumentelbr Istorice,
amenajatá cu arbori, plante etz. In
clase aceste portiuni din curtea de fatadá CONDITIUNI TEHNICE DE CLADIRE
pot fi numai pavate.
141. - curtii poate fi plantat sau CAP. 1
vat, gustul interesul proprietarilor res-
pect area deschiderilor de a vecine Stabilitatea rezistenta constructiilor
prevazute la art. 110 urmátoarele.
Art. 150. - trebuesc execUtate
CAP. 3 din materiale seopului.
Dirnensiunile pieselor construc-
Monumentele tive trebue asigure o stabilitate, o
Comisiunea Istorico-Artistic . stare conformitate eu principiile teehni-
cei modenne.
Art. 142. - Toate declarate monumente Art. 151. - Municipiul poate stabili prin decizie
se se vechilu stil. pe baza avizului pentru
respectivä nu se elibereazá de Primárie plicare a Pianului, reguli sau de
decât dupá ce au fost aprobate de Comisiu- sionare cari s'ar dovedi necesare pentru a se asigura
Monumentelor Istorice. rezistenta
T:iate cládirile din vecindtatea morniment is- Deasemeni Municipiul este drept a cere in
trebuesc zidite in stilul rnärimea care nu unele cazuri calcule de pentru unele
poate strica pe care mo- sau din cládiri cari
numente reprezintä. technice deosebite.
Art. 143. - In timp de cel mult 12 luni dela pu- verificare de
nerea aplicare a acestui Regulament o Comisiune rea pe arhitectul proeetant, diriginte, pe
istoirco-artisticá va studia determina toate treprenor.
care prezintá un interes istoric artistic pentru
Bucurestilar evolutia arhitecturii sale. CAP. 2
Incheerile Comisiunei se vor cadastrul
istoric al se in Planul de Fundatii
Sisternatizare, dupá ce hotärârile ei vor fi aprobate
de Art. 152. - Fundatia cládirei trebue pe
Art. 144. - Comisiunea istorico-artisticd se corn- sol eel putin la o adâncime de un metru
pune din anume : fatá de suprafata solului spre a nu suferi consecin-
1. Comisiunii Monumentetlor Istorice.
2. Directorul Serviciului Menumentelor Istorice" Art. 153. - Zidurile sub solulului
din Ministerul Artelor. izolate mod eficace umezelei din exterior
3. 2 istariografi cari ocupat cu trecutul (chiar in unui teren actualmente uscat).
imprejurimilor. - Pentru zidurile de subsol sau trebue
4. Un geograf un cartograf s'au stabilitá izolarea zid fundatie.
trecutul izolare eel putin
5. Profesorul de de artleor printr'un strat orizontal unul vertical din mate-
dela Universitatea din Bucuresti. rial impermeabil, sau chiar prim inglobarea acestui
6. Un al Patriiarhiei. material massa constructiei.
7. Presedintele Prietenii Art. 154. - Eventual, aprobarea Primáriei se
8. Doi arhitecti doi pictori peate permite de straturi de aer ziduri
arhiteeturei. exterioare de protectie, chiar sub suprfaata trotuaru-
9. Direetorul Planului Sisternatiizärii. lui sträzii eu conditia a dome-
10. Doi de Comisia Teehnicá de niului public nu siguranta lucrárilor edili-
a Planului prezentului Regulament. tare subterane nu de 0,25 m.
11. Directorul Arhivelor Statului.
12. Directorul Arhitecturii.Municipiului.
Art. 145. - Monumente-
rea
- ziduri
va putea stabili taxe pentru utilizarea
pest aliniere.
Istorice, prezideazä Comisiune,
lipsa sa, eel mai dintre membri. CAP. 3
Art. 146. - Comisiunea va lucra fie fie
sau trei pentru câte o parte a Ziduri
Municipiului dupá cum va
147. - prevázuti la art. Art. 155. - Toate zidurile exterioare interioare,
144, punctele 3, 4, 8 10, se vor decizie trebuesc dimensionate pentru a rezista eforturilor la
de Primarul cari ar fi in mod normal sau accidental.
Art. 148. - propunere de Art. 156. - exterioare trebue fie eel
eadastrul istoric se va face referat moti- putin de o tencuite pe ambele (mi-
vat de cel putin doi membri ai Ocmisiunii, iar apro- nimum 0,32 m.) sau tencuite pe o
barea se va prin vot eu majoritate a zul cárámidei aparente. Ele pot fi mai subtiri
membrilor subcomisiunii respective. sunt aleätuite din materiale o putere izo-
Comisiunea va putea rezerva unele luerári nu- putin egalá a zidului de o cárámidá.
mai pentru plenul ei. Art.. 157. - Zidurile tuturor trebue

www.dacoromanica.ro
 Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 27

fie din Municipiu sau olane sau conducte speciale bine

va o a de de arse ;
acest 4. sectiunea interioard pentru focare sobe
Se admite a amenaja calcanele spre vecini, obisnuite, trebue un diamentru de pu-
ziduri de ziduri din beton sticlá trans- 0,14 m. este circularä ; 0,14 X 0,22 m.
lucidä, numai in de a este dreptunghiulará axele de 0,20 + 0, 25 m.
mina, a fi pentru a nu creia când are o elipticá.
dere vecini. Aceasta nu creia nici o servi- - pentru centrale alte spe-
tute rdci o a dreptului de ciale, sectiunea cosului grosimena peretilor trebue
ecinului. functie de toate elementele respective ;
In mod se urrndtoarele - cosul trebue pästreze pe cel
derogäri : putin sectiunea netá ;
a) In clasa I A, I II A, ziclurile cládirilor prin- - unghiurile interioare la sectiunea dreptunghiu-
cipale pot fi de lemn sau de paiantä cazul când rotunjite ;
constructia nu are mai mult de 200 m. p. suprafatá 5. fie conduse mod vertical, toa-
cuprinse aceasta etajele, clädireie la deasupra aco-
din lemn numai cazurile când ele nu perisului. Ele pot deviate dela verticali numai
sunt asezate lipite de limita spre vecin. când constructia o cere neapärat, mult cu
va indica mod pe planurile prezentate 30°.
la autorizare, care sunt zidurile de lemn de 6. fie prelungite deasupra acoperisului
paiantä. putin 0,60 m. de coamei celei mai
b) Pentru mai mari, 1/2 din totalitatea dicate, la nevoe ancorate in
durilor poate fi executatá din lemn, paiantä, etc. sului cazul când acesta are pante mari.
Prin decizie primarialä, pe baza avizului cosurile nu ajung la nivelul coamei ele tre-
Comisiei de aplicare a Planului, consul- buesc prevazute aparate speciale pentru
tarea comandantului Corpului pornpierilor a direa fumului.
rectiunei Controlului LucrArilor Technice, Primária In cazul când o constructie
poate modifice dispozitiunile dela punctele a b, nul vecin la care se alipeste, proprietarul
ale acestui articol, nevoe. cele trebue prelungeascd amena-
Art. 158.- Se pot din materiale combusti- jate calcanul scund, conform art. 221.
bile urmAtoarele feluri de constructii : 7. fie prevAzute cu deschideri pentru curAtirea
a) Chioscuri de lemn pentru de asezate fie pod, fie pe terasä. Acestea trebue
sere, popicArii, tribune pentru sport, peretii nu fie rezistente, executate din beton
de 3 m. sunt de ori- sau duble de metal. Deschiderile trebuesc
ce alte constructiuni precum dela sau dela o sectiune putin a
lirnitele parcelei cu cel putin 3,00 m. inchiderea fie realizatá printr'un
b) Magazii, birouri closete provizorii, pentru dispozitiv sigur ;
santier, executate mod prezentabil izolate de 8. Fata interioarä fie depirtatä putin 0,16
vederea publicului prin imprejmuirile reglemen-
tare de (vezi art. 212), toate acestea
mise numai pe durata lucrärilor.
-
m. de
de
constructie
;
lemn, trebue fie la o dis-
0,50 m. de deschiderile de curi-
La terminarea anuntArii tire ;
Primáriei despre aceasta, proprietarul antrepre- 9. nu serveasci decât un singur focar ; mod
norul trebue desfiinteze toate lucrdrile exceptional se ca un si deserveascá
zorii. doui sau sobe situate apartarnent al
cat ;
CAP. 4. 10. In cazul când cosurile sunt inaccesibile prin
pod la panti mai mare de 40°
Cosuri de fum. clusiv, previzute de acces fie de
metal, fie de un material special la deschizitu
Art. 159.- Cosurile trebuesc asezate in general tn rile practicate ;
zidurile interioare. Cosurile situate in zidurile 11. de ale instalatiunilor
terioare in special acele care se dela dustriale, trebue aibá aparate fumivore
trebue fie armonie fatadele o formitate prescriptiunile din regulamentele Ser-
grosime de putin 0,28 m. spre exterior. viciului Sanitar.
Cosurile trebuesc construite contiuni cari 12. In zonele industriale se permeite construirea
asigure pe stabilitate rezistentä, conducerea metalice, numai pentru constructiile
fumului in atmosferá, sá permitá instalatiunile industriale.
zitarea nu constitue un pericol
de incendiu. CAP. 5.
Art. 160.- Cosurile vor fi construite respec-
tarea urmätoarelor prescriptiuni technice : pardoseli.
1. fie construite din sau din alte
teriale incombustibile ; Art. 161. - trebuesc din
2. peretii cosului trebue aibe o grosime de materiale incombustibile, beton,
putin 0,14 m. pentru zidurile interioare, fier,
pentru focare sobe obisnuite ; Conform formulate de Ministerul
3. fie tencuite sau rostuite pe din pe rului la misurile de apirare
pe dinguntru fie tencuite sivi, de de eel pulin 470 m.

www.dacoromanica.ro
 28 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

proectie va avea care

obligatoriu de beton acest
Se pot admite alte 'procedeuri de constructii tre-
pentru pianseuri, din incombustibile buesc prevdzute eu conducAnd eel putin
de o din beton armat. solului
In mod pentru I al nu trebue fie mai de-
A, se permit de lemn cu plan- pártat de 30 m. de o distantá
dintre cat trebue rându-se coricloarele de circulatie.
fie din Art. 168. - Toate rampele vor fi execu-
de lemn trebue numai din material
: du-se nurnai interioare de a-
a) fie umplute eu materiale care nu nu cari un etaj.
putrezesc ; ,Art. 169. - Toate conduc la unei
b) planseuri deasupra cdrora bäi von fi luminate direct sau
fie iMpermeabile pe luminate prin sunt considerate
suprafata ; indirect.
fie dedesUbt cu lemn Pentru singur etaj, la lumi-
sau alte materiale. indirect, distanta ganguri trebue fie
Art. 162. - Este cu pardosirea de putin 0,10 m.
clädirea are mai un etaj, dis-
Pentru camerae dela parter, neavând vanguri se calculeazd la
desubtu de lemn se va aseza pe un 0,10 câte 0,20 pentru fiecare etaj plus.
strat de baton eu o grosime m. Pentru in se ad-
pentru subsolurile mite ca din dela cea-
meada pe de beton de cal
0,10 in. In acest caz tot despártitor trebue fácut
din geamrui, de vanguri care nu pot avea
CAP. 6. mai de 0,30 m.
Trebue ca adâncirnea casei care
Invelitori, burlane, jghiaburi. se ia nu patru mete.
de casa fie
Art. 163. - -Invelitorile tuturor trebuesc mai o fereastrd de aeri-
din materiale
Bunt de lemn, prin cum se
gudronat alt material aratá mai sus, intrá
face pentru cl. I (zona ruralä) unde se
admit numai pentru Art. 170. -In privinta sarile se
sau alt material similar ea alte part in douä categtorii :
asemenea. a) drepte, la de este con-
Art. 164. La mare, stituitä din drepte, fiecare pu-
impuneproprietarilor 4 trepte (incluSiv podestele) de
zitive contra precum pentru a de eel mult 45° exclusiv.
piedica acoperisurilor de b) linia de constitue
sau ale o norrnalele punictelor
Art. 165. Toate spre unghiu de putin 45
jghiaburi de metal sustinute trebue aibá o de
au cârlige de fier, de cazul pantele 1.00 când cládirea are
sunt el dispuse etaj.
Jghiaburile avea burlane de sicurgere. Pentru constructiile mai multe etaje,
Art. 166. - scurgere trebuesic treptei se 0,05
tate din metal. Ele o distantá de care etaj la primul. Sc.ara va avea aceiasi
0,025 m. fixate cu lungime de tot ei.
de de serviciu drepte trebue aibá o
Pe canalizate, apele trebuese me de de putin 0,75 iar
colectate canalul spre a fi conduse curbe 0,90 m. cu lumina de
canalul exceptie fatadelor 0,50
pe alinierea sträzii când apele pot fi Se admit formá de numai
direict la legând parterul pivnita sau
Pe canalizare, nul. Aceste trebue un pivot cu
borne la trotuar preväzute la partea infe- grosimea de 0,10 trepte cu lungimea
eu de fontä, scoborâte de putin 0.60
Art. 171. la etajele
CAP. 7. unei pe de nu
trebue fie de 35°.
In mod spre sau spre
pod se pot face o la 45°.
Art. cat, nu se gäseste la curbe, de
velul solultd, parte independentä a linia ce se la de
trebue solul trebue fie cal putin

www.dacoromanica.ro
 Nr. 19. - 7 Mai MONITORUL COMUNAL

0,25 m. la de 0,15 m. de va avea Closetale de bae pot fi preazute nu

u ferestre. Ele trebue ventilate, mod
trebue sä pe tot parcursul o
liberá de putin 2,20 m. la prindpale Art. 176. - La casele fatada pe alinierea strá-
2 m. la celelalte, dela muchia treptei. toate ferestrele dela parter subsol ce
Se adrnit in mod normal dau spre trebue se
rile de locuit, cari dela nivelul solului elädirei, cládirilor cu
la parterul eu maximum 2 m. mari de persoane (teatre,
Când parterul este mai mare de 2 m. sau este localurile publice la cari se af
vorba de etaje, de a rá. In aces caz ele trebue fie retrase spre
nului se va pronunta proectate. teriorul zidului cu cel putin lárgimea canaturilor,
Art. 172.- Clädirile industriale clädirile cu spre a nu se creia obstacole in La intrárile
aglomeratiuni mari ca : expozitii, säli de din spre subsol, nu se admite a se depási
dans, etc., mai mult de un etaj, trebue aibá nierea cu lucrári servind a permite
toate executate din materiale necombustibile
asezate case zidite izolate cu in- CAP. 9.
combustibil, care permit esirea din toate
rile la aer liber. Closete hasnale.
scara deservepe mai mult de 50 persoane,
ea trebue trepte cu lungimea de Art. 177.- putin trei
1,20 metri. de trebue in ei
fiecare in plus peste cele 50, se un pentru servitori, am-
va 0,01 la lungimea treptei, sau se preazute apá eurgátoare.
va prevede o Clädirile ou multe apattamente vor supuse
In calculele de mai sus de persoane se prevederi pentru fiecare apartament in parte.
va aprecia socotind o pentru fiecare 10 apartament, acela definit la art.
p. de de de spectocole, pentru 200 (3 camere de o sau 2 camere,
care se va regulamentare
speciale, tinându-se seama de numárul de persoane eu o mare m. p.,
pentru care amenajata sala. trebue aibá un closet intrare in
In afará de aceste obligatorii se vor preve-
dea necesitate sari cu alte dimensiuni. La se un
Art. 173.- Intrárile cari conduc dela spre pentru pentru etaj.
o scará principald trebue aibá lárgimea de cinematografele toate
putin 1,30 spre de serviciu trebue aibá la
mum m. etaj câte closet pentru fiecare 50 per-
La o parter un etaj când intrarea nu soane precum un urinoar pentru 100 per-
deserveste apartamente de câte eel mult soane.
4 camere de ea poate avea o lárgi- clddirile industriale
me de m. trebue aibá la etaj un
Se prin lárgimea a acestor treceri, set pentru 20 persoane, un
distanta liberá socotitá la partea cea mai pentru fiecare 40 un pentru
ziduri, tocuri sau pervazuri numai pentru mâlni.
partea de canaturi manevrabile, iar nu fixe. un cai-aeter ca pe
In toate trecerile sau intrárile de mai sus, sunt closetele urinoarele
interzise depozite de materiale, gherete, altele la dispozitia
vitrine, etc., ar trecerea. Toate de cele parti-
174. - Proprietarii elddirilor existente, cari grupate având
au din intrdrile cerute de deosebite.
regulamentul de dându-le destinatie sau, Art. 178. - dispuse astfel
autorizatie, asezând gherete, usor, trecere in aer liber,
vitrine, etc., trebue ca termen de sá le a avea intrarea din de bu-
stare de functionare ca la sau sufragerii ;
late camerile de
CAP. 8. Nu sunt permise latrine separate de
därei, deck mod provizoriu, pe sträzille necania-
Ferestre lizate.
Trebue caz prevázute cabinele necesare
Art. 175. - Fiecare trebue aibá pentru a se executa instalatia
tre o suprafatá putin 1/6 momentul se va canaliza strada.
din podelei carnerii. Ferestrele trebue sá In nici un nu avea una din
din sau dinteo curte mai deck m.
putin jumátate din suprafata f Art. 179. Pe strázile unde nu
restrei trebue fie U. C. B.-ul nu impune alte se pot
Adâncimea camere locuibile sau a unei prá- hasnale scurgere, conditiunile de
fi de eel de 3 ori des- mai jos.
chideri de Hasnalele trebuesc afara cládirei, având
este pentru la eel 0,50 m. deasupra stratului de
nelocuibile. superior.

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL Nr. Mai

fundul, hasnatelor trebuese Alceste ziduri se dela temelie, strábátAnd

zidite din beton, bine arsä sau toate cládirei, prelungindu-se deasupra
astf el asigure cu putin 0,20
litatea. Ele trebue fie tencuite pe ambele fárá
Tot interiorul trebue tencuit un strat a deschideri sau
de mortar de ciment de putin 0,02 m. La cládirile desvoltate lungul strázii
pe de 0,05 m. pe fund. permit deschideri zidurile protectoare, ele
tencuialá trebue sclivisitá cu ciment. prevázute cari pot fi bine necorn-
Grosimea fundului peretilor trebue bustibile.
fie de 0,42 m. de putin Art. 185. - la
0,28 m. se o un
Distanta partea exterioará a sau de poate admite proteja-
la limita spre Vecin, trebue fie de eel putin 1 perete
distanta limita terenului spre stradá, nu despArtitor de 0,14 m., pe
poate fi mai de 4 m. párti dela la acoperi§.
In de aceastea, hasnaele trebue se Art. 186. - de
forme regularnentelor U. C. B.-ului. rile cadirilor industriale comerciale, trebuesc
Art. 180. - Closetele tuturor pentru ca- construite,
fenele, birturi, restaurante, cele ale hote- industriale.
precum ale Art. 187. industriale sau
de-educatie, a ale tuturor institutiunile de spec-
unde se aiduná lume trebue aibá par- eazármile, trebuesc
din material impermeabil executatA de numár suficient, in-
lichidele sá se hasna. stalate indicate regulamentele U. C.
Art. - Se costrui alte sisteme de has- B. Art.de188. - In de serv. Pompierilor.
cele descrise in de cu sobe de
conditiunea sistemul intrebuintat, fie tot fier pardoseala este de lemn, aceasta tre-
de arátat aprobat bue protejatá in- dreptul focarului pe o
de C. B. time de 0,60 m. eu un necombustibil.
Art. 189. - Toate cele
CAP. 10. particulare eu mai de 4 apartamente trebue
caanera sau intrarea prin-
Másuri contra incendiului. un sau o gearn,
care se eu
Art. 182. - In general- toate de cele de
din material in toate Art. 190. - Pentru industriale, pe
bor, de derogArile la se
art. 157, 158, 161, 163, 168, sau prin prezen- preväzute de regulamentele speciale.
Regularnent nu s'a stabilit vreun alt de
protectie contra focului. CAP. 11.
ce se va studia se va anexa Instalatii de depozite de
la acest regulament o de materiale considerate
necombustibile sau prezentAnd grade de
bustibilitate. Art. 191. - Focarele
Art. 183. - Prirnária poate cere se execute zi- de interiorul
duri de contra : _zate pe fundatii sau pardoseli
a) la racordärile constructiilor pe limita Art. 192. de sau piatrá tre-
a proprietátilor, executAnd chiar numai un zid bue fie depártate putin 0,15 m. de
mun la chiar tencuite sau
rea unei zidul comun neatins ; protector.
b) pentru a incáperile eu focare de Focarele de fier se aseza pardosealá in-
sau focare un de incen- o de 0,50 de
diere ; de lemn.
c) la dealungul la La cuptcare .sunt interzise pardoseli de
distante de mult 50 m. de ; Art. 193. - pentru centrale
d) grupate sau regim chiar tre-
se admit de buesc instalate cari pot fi ven-
se impune ea la de tilate afará, fie
50 1., sá se execute ziduri putin de prevAzute prize
de o Art. 194. - Camerile pentru depozitat
In de poate impune alte tibiul, dispuse
decizii primariale. mentelor speciale orice caz
184. - protector se din direct exterior,
beton sau alt material necombustibil, o tejate prin usite de fier.
grosime de 0,28 sau Art. 195. - situate dela
asigure protectie eel etajul II sus, trebuese prevAzute eel
de de 0,28 m. superioare, zidul eu sectiune de
poate fi redus la 0,14 m., numai 0,14 X rn., de cazul ele au sobe.
rnásura care rezistenta lui e asiguratk Pentru nelocuibile, cazul clnd n'au

www.dacoromanica.ro
 -- 7 MONITORUL COMUNAL

sobe, trebue putin prin

pozitia unei ventuze de peri pentru 1/2 din fixat in
ventuze de evacuare, regulatnent pentru locuibile.
asezatä superior. In regulamentul de
pentru aplicarea
ventilatii se vor prevedea numai pentru respective, se apartamente,
situate dela etajul II (inclusiv) sus, grup format din putin 3 de o
conform cerintele de in de 3 ca-
12. Primaria, eu avizul Comisiunei pentru aplicare a
este a declara alte in-
Instalatii canal, gaz electrcitate higienei,
este necesar.
Art. 196. - Toate alimentarea Art. 201. - camere, de
apá, gaz sau energie cele dela precedent, sunt nelo-
instailatiunile de se executa con-
form speciale ale U. C. B. Soc. Deasernenea sunt nelocuibile toate a-
de Electrichate. nexele precum : garaje,
de mare -tensiune, vor fi depozitele.
202. - Stint considerate
de .t'chnic regularnentele speciale ; dea- .situate la pardoseala
trebuesc ca eel mult 1 m. sub planului al
nu pentru oameni trotuarului (subsol sunt
197. La care suprafata gurate prOspectele necesare.
totailá pe etaje de putin 2.000 inclusiv, tre- Aceste nu pot curti
bue se o la sau parter, vederii directe ,(prospect).
pentru transforrnatorului Aceas- In V de nu se admit
va fi direct din sau cuibile (subsol).
mai aproape de Art. 203. - trebue
al Soc. Gaz E- fie protejate contra umeZelei, miro-
lectricitate. sului prevázute du-
sau se con- care dea direct trebue fie
existentd,. un atelier sau alte in- de dimensiunile cari asigure lumi-
dustriale deservite eleetricitate prin narea la art. 175.
intermediul unui post dea- Sunt socotite cari dau
semeni o respectivä, acelea dinspre sau regulamentare
eu de dhstributie a la art. 117, 119.
Soc. de Gaz de locuibile, fiecare in-
Pentru situate pe dividuald direct sau
de nu va Art. 204. - admite as:ezarea locui-
de din sau de reparatiuni depozitelor,
radicale, ce va devedi a mai de sunt
angajat executarea, in a lu- prrotejate de
pentru a con- acces la camere sunt dintr'uri
achitat de Gaz Electricitate rial
de racorduri. Art. 205. - Carnerele locuit
Art. 198. - va rezervarea de 2,70 la toate catu-
onice alte cari vor fi gasite in rile la
cesare racordärii sau viitoare retrase Superioare a
publice. maxime verticale, se
Art. 199. pentru ascesoare trebuesc 2,50 m. cea ridi-
respecte respective a tavanului. nu poste mai
cabinelor, ale 2/3 din
opririlor, se la Art. 206. - se direct
priotectia precum la sub atunei se va dintre
de protectie in cazul instalate priori eu o proprie
in casa contra intempieriilor.

13.
CAP.
Garaje, grajduri, depozite de

Art. 200.
locuibile
Art.
Sunt considerate camere locuibile, bese : garaje
-
prezentul Reguament se
publice, conside-
a socoteala de durata in care sunt rate ea intreprinderi comerciale.
losite : de lucru, per- Se acelea
sonale, publice postesc
ateherele, de servibori, tiei considerate.
precurn care sunt puiblice sunt considerate acelea cari
destlnate a fi locuite zilnic, clase, de recreatie, dapostese mai multe automobile, in schimbul
de gimnastieá, etc. constituind o

www.dacoromanica.ro
 r. 19. 7 Mai

Se construirea garajelor trebuesc fiecare zi.

toate sä preväzute
apelor CAP. 15.
fi fie ea dependinte anexe,
in principal al Imprejmuiri,
permite
sanitare. Art. 210. - proprietätile Mu-
La aceste garaje sunt strict exceptiunea agricole din
cesare pentru intretinerea garate. comunele suburbe, trebue imprejmuite
Aceste di garaje trebue asezate o dis- existente consolidate chiar nu
de 5 m. de spre vecini pentru a pe dânsele constructiuni.
feri de zgornote vecine. Ele In cazul proprietarUl nu singur
asazate chiar pe prejmuirea, va soma execute
tre- termen de 20 iar in de necornfonnare,
executa
Rezervoarele publice se de Primárie pentru
vor executa regulamentelor speciale. - se un titlu
Art. 208. - 1) In zona zona 5 pe baza proprietarul fi urmärit,
nu se permite din sau in- .conform Legi de urmärire veniturilor publice, a-
de grajduri existente ; plicându-se osebit de aceasta, stabilite (art.
Grajduril se vor desfiinta termen din Legea pentru Organizarea 4
de un intrarea in vigoare a prezentului Martie
a) executate din
2). In 2 3 (beton fier, de
nu se nou a 1). clasa I, imprejmuirile pot fi
cele existente sunt con- tate oricare a, sau
la - 3 - pentru din aceste materiale, fie sub de
grajchirile din sub-urbane. eu fárá fie opace eu
3). In zona (ruralg) in subur- mentiunea in I A, se pot admite garduri de
bane se permite construirea din nou sau sau
de grajduri in ca 2). B, la pot fi
ele asezate unei eu executate din din dela litera a,
dela fund. sau matriale, conditia
din ca eel putin 2/3 suprafata gardului, considerând
cele eixstente trebue urmdtoarele lungimea sa 2 m.,
conditiuni : trotuarului, fie de
sub pardosealä o eu im- grilaj care se vedea.
care scurgerea clasele II. II. C la
; fi executate fier, sub de
aibá pardoseala de grilaj, fie fie pe un de de
beton de eel putin 0,10 m. grosime. maximum 0,60 eventual de
In zora I comunele se poate tolera
pardoseala din In clasele III, IV V
spre vecin trebue fie construit fi exeicutate fier sau soiclu.
un strat protector izolator contra ; In (III, IV V) sunt
deschklerile grajdurilor, ferestre, rtrebue de cele
fie la o depgrtare de putin 5 m. toate 4). In VI, la pot fi
de de locuit. cutate din dela litera a, sau
In de acestea se vor prevedea depozitele aceste materiale, de
de sau de sau soclu.
Grajdurile existente, cari nu vor ler ajunge la maximum 4
prevgzute de '5). In speciale, se pot Co-
vor desfiintate. fel de
209.. - In regiunile nu se
noaiele, la se 6). publice a-
pentru gunouie. de aplicare a
In tot Municipiului, pentru vedere.
serviciul. de ridicarea gunoaielor, a va de maximum
fiecare trebue se un toe 2 de el. VI ea 2 mai
ventilat unde se aseze pen-
strángerea gunoaielor. Pe II se pot impune a se
din grajduri se va gropi spe- executa .unitar, de
dale numai acolo unde se permit asemenea depo- time 1 2
Aceste gropi fi zidite ,tencuite acoperite La un monumental se poate
eu Aceste depozirte trebuesc depàrtate admite, dupá caz mai se
putin 10 dela limita spre minimum admite pentru celelate
10 dela limita spre preväzfindu-se Art. 211. Intro vecini se admite a se executa
rat aces public imprejmuiri de sau de lemn,
de 2,50

www.dacoromanica.ro
 Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 33

se pe partea Toate materialele, precum aparatele ne-

cesare asezate
imprejmuirei vecini nu poate tei
de 2,50 m. Art. 216. - trebuesc
Când se o zidárie pe sub controlul antreprenorului care ráspun-
vor face pe de soliditatea
párti plante de La ficare la care se se va face câte
Art. 212. - Se pot admite o din groase de 0,04 m., bine
din de : pite una de uluci de 2,00 m.
-
- pentru ;

pe cari hi stare
pentru a
prafului.
molozului risipirea
este interzisä depozitarea de
Imprejmuirile provizorii lemn sau plase de materiale cantitate mai mare deck este necesar
executate bune pentru lucrul curent.
de respectiv, Bind executate Pentru etaje, in timpul schelele
din date la rindea. trebuesc prevgzute cu inclinate
Când proprietatea ar fi supusä retragerii, solid contra panta nu
muirea trebue asezatá pe alinierea nouä, fie mai mare 1/2 pe va fi
când proprietatea trebue iasá la se poate zute parapet, de 0,90 m.
admite, mod asezarea imprejmuirei pe de materiale trebue fie
linia de zute dispozitive de protectie pentru evitarea
tuturor imprejmirilor de pe alinierea strä- dentelor.
zilor trebue spire interior. Art. 217. - Pentru folosirea trotuarului
Locurile virane trebuesc la când nu spatiu pentru
construirea un grad de 2 m. sau depozitarea materialului, proprietarul care
Art. 213. - trebuesc sau o trebue
fi folosite pentru sco- o
eu autorizatia Comisiunei de aplicare a La o lárgime 2 trebue
A. P.) numai o de lásatá pentru o putin de
nu s'ar a sträzii. 0,80 m. ; trotuarelor mai largi pen-
Se poate permite grádinilor decorative de tru feicare in plus peste de se
aranjarea simple f de iarbá bine adäoga lásatá liberá un plus de
tretimute. 0,20 m.
Nu este permis a se sau a se suprima o Dacá trotuarul are o prea pen-
de aproape de 1,00 m. dela a se putea lárgimea circu-
aliniere, a Primáriei. latiei, se poate autoriza lárgimi,
ca proprietarul sá execute un tro-
CAP. 16. tuar provizoriu de lemn, de 0,80 ocupând o
portiune din pavajul construit fel
Conditiuni de suburbane. ca sá nu scurgerea care fie
minat noaptea.
214. - Prin pe baza Când s'ar socoti necesar, poate obliga pe
avizului pentru aplicare a constructor sá amenajeze sub o add-
va putea admite suburbane, derogäri postitá, de putin 3 m. pentru a de
dela din Bucu- praf moloz pe cei cari circulá pe trotuar.
resti ,stabilindu-se in mod general spe- In cazul la sau a acoperisului
de edificare pentru fiecare suburban& stradá, ori când se vopseste fatada,
toate se va satisfacerea rul este obligat a pune la extremitätile cládirei câte
igienice necesare osau aseze schele fixe - sau mobile -
iesind cel mult 1,25 din aliniere,
17. parapete de 0,90 pentru a nu intrerupe
circulatia pe trotuar.
de luat Art. 218.- Trotuarul trebue protejat o podea
de scânduri pe portiunea dinaintea camioa-
Art. 215. - Antreprenorul de nelor cärutelor ; aduse vor fi supor-
santier sunt datori la toate pen- tate de proprietate.
tru a stânjenire de pe trotuare protejati In tim-
a jurul santierului. lucrárilor o de lemn
se pe de 2 m.
lateral dacá nu existá mai Art. 219.- trebue sá aibá un birou,
o de uluci de 2,50 de dimensiuni in raport importanta
m. superioare tésite un cutat din la care se
de 450 exterior. toate planurile, autorizatia condica de
Imprejmuirea trebue preväzutá o poartá care tier.
se spre interior care poatá fi Pe tot timpul executárii lu-
in Deasemenea pentru construite haznalele closetele ne-
se pot practica cesare pentru vor fi legate mod
prejmuire ferestre, cari fi inchise timpul obligator la canalizarea strázii, U. C. B.-ul admitând
repaosului. legáturá provizorie.

www.dacoromanica.ro
34 MONITORUL COMUNAL Nr 19. -- 7 Mai 1939

Art. 220.- pentru o constructie Primarul Municipiului este organul superior

se face sub nivelul fundatiei casei vecine, care aplicarea Planului de Sistematizare
este chiar pe cel care construeste este a dispozitiunilor prezentului Regulament
obligat toate pentru a pune sigu- Art. 225.- In indeplinirea atributiuni, el
proprietatea vecing, fie executând este ajutat de serviciile technice ale Muni-
pe portiuni fie executand subzidiri sau chiar spriji- cipiului sectoarelor, de organe speciale
nind constructia anume :
Art. 221.- Proprietarul care-construeste din nou, a) Comisiunea de aplicare a Planului
sau etaje la o existentg, la o (C. A. ;
mai mare a clädirilor vecine, este obligat b) Comisiunea Municipalg de Sistematizare.
pe cheltuiala sa cosurile depe Alcätuirea, atributiunile de functiona-
tile vecine aläturate de cu 0,60 ale acestor cornisiuni, sunt prevAzute in artico-
m. constructiei cele mai lele urmAtoare, in conformitate dispozitiunile
Aceste cosuri trebuese fie zidite conform Legii de Organizare a Municipiului.
prevederile dela art. 156 bine ancorate.
Art. 222.- Proprietarul care o construe- CAP. 2.
tie trebuie urmAtoarele mäsuri Comisiunea pentru
a) Sä la nevoe toate lucrgrile de sprijinire de Sistematizare.
pentru vecink când aceasta n'ar putea su-
porta aceste sprijiniri. Art. Comisiunea pentru aplicarea Planului
Deasemenea dgrâmarea se sub de Sistematizare a prezentului Regulament, se
nivelul fundatiei vecinului, care o face este obli- compune din membri de drept, functionari ai Pri-
gat sä ia aceleasi rngsuri de pentru pro- Municipiului, ai unor cor-
prietatea interesatk cum se aratá la puri. speciale membri numiti de Primarul
art. 220. piului.
b) Molozul provenit din trebue stropit Membrii de drept sunt :
adunat in interiorul proprietätii transportat a) Ajutorul de primar respectiv.
nu se neputând fi depozitat in b) Directorul Planului Sistematizárii.
Directorul Municipiului.
Tot timpul construirea, d) Directorul Uzinelor Comunale Bucuresti sau
sau alte lucräri la o constructie, proprietarul este delegatul
dator se ca sä se stropeascg drep- e) Directorul Contenciosului Municipiului.
tul sale, la strázii, 2. delegati confirmati prin decizia
tinând strada in stare ca rigorele Primarului Municipiului :
nu se astupe. a) Un delegat al Corpului Arhitectilor, specializat
La terminarea lucrgrii trebue ridicate imediat chestiuni de urbanisticä.
imprejmuirea, barierile, schelele, trotua- b) Un delegat al Colegiului Inginerilor specializat
rul de materiale redându-1 circulatiei. chestiuni de urbanisticg.
Materialele rgmase, vor fi ridicate din oficiu de 3). de Primarul i a-
Primgrie in contul proprietarului. nume :
Art. 223.- Santierele trebue luminate mod - Doi ingineri arhitecti, dintre
tificial pe intuneric tot dureazä de Monumentelor
pentru a se evita accidentele.
- Lucrgrile de constructie trebue continuate Serviciului de Autorizatii,
intrerupere toate zilele lucrgtoare. intrerupere de Au-
mai mare de luni, atrage obligatia pentru pro- Sectoare, asistá la
prietar suprime care de Aplicare Planului, pentru
alinierea. respectiV.
Deasemenea la inchiderea santierului pentru iar- Art. 227. - Co-
trotuarul trebue liberat redat aplicare a Planului de
stare. fi numiti de Primar.
- In tot timpul lucrarea, trebue se este sau
aseze la mod vizibil una sau mai multe arhitectii dela Planului Sistematizárii, nu-
firme model, de dimensiunile 1,00/1,60 m. continând mit General la propunerea Presedintelui
numele adresa arhitectului proectant sau
riginte, pe cele ale antreprenorului. sunt Art. 228. -In caz de lipsà, drept dela
mai multi, pe va figura numele antreprenoru- 1 al precedent, la
lui constructor. lucrárile Comisiunei de subdirectorii serviciilor re-
Toate acestea sunt necesare pentru a se face usor spective.
controlul de organele autorizate. delegarea numirea membrilor
TITLUL VII punctul 2, se se un numár e-
ORGANELE DE APLICARE ALE PLANULUI DE gal de
SISTEMATIZARE ALE PREZENTULUI
Art. 229. - prevgzuti la
REGULAMENT
2, art. 226,
la art. 228 sunt in an de
CAP. I. rile pe care le reprezintg.
Dispozitiuni generale, la punctul 3 art. 226, sunt nu-
Art. 224.- In conformitate legea administrati- miti de pe timp de patru
legea pentru organizarea Municipiului Bucu- La expirarea de sub

www.dacoromanica.ro
 Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 35

2 3 se din nou, sau se ace- introduceri eventuale modiitcári a de

norme mai Sisternatizare.
Art. 230. tot Art. 238. - Comisiunea Municipalg de Sistemati-
pe precum ori zare se din rnembrii :
câte ori este nevoe. 1. - Primarul Municiplului eu ;
Ea luareazá membri 2. Toti Comisitmei aplicare a
eu majoritate de eel putin patru nului de Sistematizare.
ce se 3. - Primari ai Municipiului.
decizie de Prirnarul 4. - General al Municipiului
Art. 231. - Membrii Comisiunei se pot de
dreptul de 5. - Corpului sau delega-
Absenta nemotivt mai de trei a s6u.
atrage cali- 6. - Resctortil Academiei de Arhitecturä.
de Primarul 7. -Rectorul Politechnice din Bucureti.
drept a numi un alt de aceiasi specialitate 8. - Presedintii de
9. - de ingineri.
Art. 232. - Coniisiunea pentru aplicarea - Un arhitect al Patriarhiei.
de Sistematizare, la are - Un delegat Ministerului Agriculturii
rele :

1). a. - intocmirea de 12. delegat al Stat Major Ar-

Sistematizare ; matei.
b. de recordare a nouhd Plan 13. - Directorul General al Ferate.
14. -
- existente ;
de Sistematizare ;
prevederi
15. - Profesorli de
Prietenii Bucu-
Artelor de
d. - ordina de executare a dela Universitatea
prevgzute plain. 16. - Prefectul
Aceste se exercitä sub form de avize 17. - de Indus-
cari au un caracater consultativ. trie din
2). avize toate cheetiunile de 18. - Consiliului Technic Superior.
Plamil de de Regulamentul de Con- 19. - Presedintele Consiliului Technic al
structii.
Toate Comisiunei privitoare la 20. - Comandantul de Pompieri.
ile de Sistematizare la glanurile de par- 21. - Casei Grädinilor.
vor fi supuse aprobärii Comisiunei Superioare 22. - al Capitalei.
a Planurilor de Sistematizare de pe Ministerul 23. -Un desemnat de Ministerul
de Interne. Eforiilor
233. - trebue de Pri- 24. - Directorul General
marul Municipiului obligator : 25. - Un delegat Ministerului Natio-
a). care urmeazá a fi supuse
discutiunilor Comisiunii de 26. delegat al Comisiunei Superioare a
tizare ; nurilor de Sistematizare Ministerul de
-b). oricgrei a prezentului Regulament. Interne.
Art. 234. - Opinia Comisiunei este 27. -Un delegat al Aerului Ma-
aviz care se rinei, Antiaeriene a
Teritoriului al zonei de
Dacä decide impotriva avizului rare Bucuresti.

de
Art. -
nei, atunci el trebue
respective
decizia sa.
stmt prezentate
de un
28.
tionale.
Un delegat al Ministerului Educatiei Na-
29. - Directorul U. C.
ferat. 30. - Directorul Soc. de Gaz
Directorul se poate adre- 31. - directiilor comunale intere-
sa Comisiunei de aplicare sate la tech:nice ale
zare, a cere onsultativ privinta
interpretári regularnentului Art. 239. - Primarul lu-
reclamlatiunilor relativ la Comisiunii, inajutorul desemnat.
sau Toate chestiunile se pun in discutie pe baza
Art. 236. - Stabilirea norrnelor practice raport Comisiunei de aplicare a Planului.
tionare a se va face prin Art. 240. - se supun
pe baza propunerilor Comisiunii, aprobgrii al Municipiu-
ce se vor primele urmätoare lui cerute de legea
stituirei ei.
CAP. 4.
CAP. 3.
Comisiunea de Sistematizare Comisiuni de constatare control.
Art. 237. - Comisiunea de Sistemati- Art. 241. - eontrolu technic al
zare este un organ de de personalul calificat al ser-
da avizul, cererea asupra respectiv, se vor institui fiecare an prin

www.dacoromanica.ro
36 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

decizii primariale, Comisiuni speciale de constatare, a Comisiunii de Salubritate prevázutä la

atâtea se vor gäsi necesare. art. 243 din acest capitol potrivit dispozitiunilor
Fiecare din aceste Comisiuni va fi cornpusä din art. 25-26 din legea pentru organizarea
trei membrii : un medic al serviciului de lui Bucuresti.
control al constructiilor, un arhitect sau inginer al
Directiei Sistematizkii un delegat al TITLUL VIII
Pasive.
La astf el nu ar MASURI REFERITOARE LA APARAREA PASIVA
putea dovedi cu rezolvarea lucrkilor, se vor putea
numi aceste comisiuni alti dintre CAP. 1.
persoanele cari nu functionari ai Minicipiului.
Art. 242. - Procedura de functionare a Comisiu- Art. 247. - va impune pentru construe-
nei de control va fi conformitate instructiunile confornaitate
ce se vor da printeo decizie a Primäriei, pe baza pro- prescriptiunile pentur apárarea pasivä stabilite de
punerilor Comisiunei technice de aplicare a Planului Conaandamentul Zonei de Apärare Pavisá Bucuresti,
de Sistematizare. ale norme vor figura anexa care fac parte
Aceste Comisiuni vor executa controlul construe- prezentul Regulament.
in conformitate prevederile acestui Regu- Aceste anexe vor putea suferi modificki ori de
lament legilor vigoare. ori se vor impune noui norme pentru apkarea
pasivk corespunzând progresele ce se vor realiza
CAP. 5. in acest domeniu.
Constructii insalubre constructii lipsite TITLUL IX
CALIFICAREA RASPUNDEREA PERSOANE-
LOR CARE PROECTEAZA EXECUTA LUCRARI
Art. 243. - Constatarea insalubritatii sau a lipsei CONSTRUCTIE
de resistentä a imobilelor, avizelor
de evacuare se face conformitate Art. 248. - Arhitectul este specialistul care
prevederile art. 25-26 din Legea pentru Organi- meste proectul unei dirijeazd execu-
zarea Municipiului Bucuresti din 4 Martie 1939. tia, veghind la respectarea prevederilor continute
Prin derogare dela dispozitiunile art.. 314 din Legea regulament aplanurilor autorizate. El este ráspun-
de de Salubritate zátor, solidar constuctorul, fatá de Primárie pen-
nalk pentru Municipiului Bucuresti vor functiona tru abatere dela dispozitiile prezentului regu-
patru comisiuni instituite de Primar, câte una de lament.
sector una sau mai multe ,cornisiuni, In când acel care proecteazd acel care di-
pentru comunele suburbane. rijeazá sau supravegheazd executarea sunt
Aceste comisiuni se compun din urmátorii persoane deosebite, se disting : arhitectul proectant
:
diriginte.
Medicul al Municipiului sau un medic delegat Art. 249. -Au dreptul a a
de ;
rija de constructie, arhitectii figurând ta-
Un arhitect, un inginer un avocat din Muni- boul de Corpul Arhitectilor din
cipiu. Conductorii limita drepturilor conferite de legile
functionarea acestor cornisiuni sunt deciziile vigoare.
preväzute in legea mai sus amintitä in Regula-Este strict interzis
mentul de fatä. de a prezenta proecte care au
executarea deciziunilor de realitate de persoane care nu au acest drept, sub
tate, rämase definitive, se va face de sanctiunile prevázute la art. 256.
cipiului prin Directia Planului Sistematizärii, Art. 250. - Arhitectul proectant este in mod obli-
urma dispozitiunilor date de Primarul Municipiului gator diriginte al pânä la termi-
de delegatul narea ei.
Art. 244. - In cazul când lucrdrile impuse prin cazuri de fortá majork arhitectul
deciziunea organelor cornpetinte, nu se executä de este impiedicat de a dirija executarea pro-
proprietar, vor fi executate de Primärie prietarul acceptarea a autorului proectului,
contul proprietarului care va fi dat debit poate angaja un alt arhitect diriginte care va lua
tuelile respective, conform legii de urmärire per- asupra sa toate indatoririle ce rezultá din
cepere a veniturilor publice. bligatiune.
art. 245. - Când o clädire nu o Art. 251. - Constructor este specialistul
suficientá care asigure folosirea ei tablourile respective intocmite de Municipiu,
plinâ proprietarul este obligat a executa un regulament al constructorilor de
lucrárile necesare ei sau s'o desfinteze. publice, care executá o constructie conformitate
Nu se admit de consolidare, reparatli proectul, directivele de
dicale, transformdri sau adgogiri, cu sau conductor conform art. 249 aprobat de
tarea dispozitiunilor legilor regulamentelor in márie.
vigoare. Art. 252. - Lucrári intreprindere sunt acelea
Art. 246. - Când o constructie amenintá executate de un constructor corespunde defini-
busirea totalá sau partialk prezentând un pericol tiunei dela art. 251 baza unei pro-
pentru viata locatariIor sau a trecdtorilor, prietarul sub supravegherea arhitectului diriginte.
va lua de evacuare In nici un caz arhitectul sau proectant
pe baza avizului dat constatkii la fata lo- nu poate fi constructorul lucrárii proectate de el,

www.dacoromanica.ro
 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 37

cum nici constructorul poate proec- Un delegat

tul executä. Un delegat Politeehnice.
Art. 253. - regie sunt acele execu- Comisiunii va fi un magistrat,
tate preväzut la art. 251 ci numai putin cu de Presedinte de Tribunal care va fi
de sau cari iau lu- desemnat de de Justitie.
crul acord) direct de proprietar Se vor desemna cazul de
sau mandatarul Lucrarea executá pe ráspun- a unor membri ai Comisiu.nei.
derea arhitectului diriginte, care face spe- Comisiunea pe Directia
cialä, observarea, celor acest titlu lui
titlul X despre Sancpuni. Art. 259. - Contraventiunile se constatá de
La luerdrile in regie de executie trebue tre special delegate,
fie semnate de o calificatá conform art. erea de proces-verbal ce se va aproba-
249 care rdspunderea in regie. rea Primarului sau a delegatului judecátorului
de ocol eompetent, care va aplica respec-
TITLUL X tive.
Constatarea de nepermise
SANCTIUNI. de regulament se face de servi-
ciilor techince ale Primáriei consemnate pro-
Art. 254. - Proprietarii vor efectua lucräri cesul-verbal, dresat acest scop, baza se
de parcelare, construire, reparatie sau renovare, des- face pe cale f inter-
chideri de sträzi, fundáturi, pasagii sau (art. 151 Legea Ad-tivá).
de pentru executarea cärora prezentul Regu- Art. 260. - Pentru contravenpunile flagrante
lament cere o autorizatiune prealabilá, de gentul constatator poate amenda ca-
organele Primäriei precum cei cari vor executa zul care contravenientul recunoscând faptul, con-
lucrárile nerespectarea prevazute vine contravenpunea
respective, vor fi rându-i-se o dintr'un carnet cu In
prevdzute in legea administrativá din 14 August 4cest caz contravenientul nu va fi dat judecatá.
lege. Când contravenientul nu-si recunoa%e vina,
Primäria, timp va putea oprirea va constata faptul prin proces-verbal va
luerdrilor, când proprietarul respectiv se va judecdtoriei competente (art. 50 din Legea
reguiamentare. Administrativä din 14 August 1938).
Art. 255. - conductorii viniovati de
s'ar impotriva prevederilor TITLUL XI
Regulament a de Sistematizare, sunt pa-
de sanctiunea temporare per- TRANZITORII
petue de a prezenta planuri pentru
autorizare, la Municipiului. CAP. 1.
proprietarii, Primäria din oficiu,
supune aceste conductori- Certificatul de aliniere regim.
prevazute la art. 258, care ascultând
va aviza. Art. 261. - la definivarea ali-
Avizul se supune Prirnarului Munici- nieri decretarea toate formele legale Cer-
piului spre aprobare. tificatul de aliniere un caracter
Art. 256. - Arhitectilor care pre- mativ.
zintá proecte de persoane cari nu au acest CAP. 2.
drept, se pedeapsa pe timp de una DIVERSE.
doudsprezece luni a dreptului de a prezenta
spre autorizare. Art. 262. - la intocmirea tabloului
Aceastä ridicare de drepturi fi majoratä prinzatorilor de pubhce particulare,
la trei ani caz de recidivä. vigoare prevederile deciziunilor actualele liste
Art. 257. - Arhitectul diriginte unei de Municipiu.
este dator a veghia la stricta respectare a planurilor Art. 263. - Pentru a se usura prezentu-
autorizate. lui Regulament, solutiile pe un aviz al
este responsabil de aduse in timpul Comisiei de aplicare a cari defi-
constructiei care ar fi contrare regulamentului. nitive, se publica, constituind prece-
In caz de doveditä a arhitectului i se va dente valoarea de jurisprudente.
plica ridicarea temporard pe timp de una la Art. 264. - In cari
douäsprezece a dreptului de a prezenta proecte pentru.aplicarea sau nu a beneficiiilor sau
pentru autorizare. prevazute regulament, se vor aplica dis-
In caz de recidivá putea fi pozitiuni regulamentare cari sunt mai favorabile
joratá trei ani. prorietáPi respective.
Art. 258. - Pentru aplicarea dela Art. 265. - Zona partea I-a, prevá-
art. 255, 256 257, se institue o comisiune zutá la art. 5 din prezentul regulament, corespunde
: zona din planul director.
Directorul Art. 266. - la aprobarea decretarea
Directorul Arhitecturei Municipiului. nului de sunt aplicabile planu-
Conteciosului Municipiului. lui director de sistematizare, decretat la 9 Mai 1935
Un delegat Corpului Arhitectilor din România. modificárile aprobate toate formele
Un delegat al Academiei de Arhitecturá. legale, conform din anexa

www.dacoromanica.ro