6 - Studiul de Urbanism PDF

Studiul de urbanism pagina
Introducere 1
Analiza situaţiei existente 7
Concluzii şi recomandări 84
Listă de figuri
Figura 12. Propuneri pentru direcţiile de dezvoltare ale
judeţului Braşov Pag. 21
Figura 1. Schema realităţilor fizice ale comunei Prejmer Pag. 6

Figura 13. Propuneri pentru dezvoltarea agriculturii în
Figura 2. Obiective turistice în regiunea Centru Pag. 8 judeţul Braşov Pag. 23
Figura 3. Harta unităţilor administrative teritoriale din Figura 14. Propuneri pentru dezvoltarea turismului în
regiunea Centru Pag. 9 judeţul Braşov Pag. 24
Figura 4. Densitatea reţelei de transport rutier la nivelul Figura 15. Propuneri pentru direcţii de dezvoltare ale
Regiunii Centru Pag. 11 activităţilor economice, şi zonificarea teritoriului judeţului
Figura 5. Infrastructura de transport a Regiunii Centru Pag. 12

Braşov
Pag. 25
Figura 6. Direcţiile de dezvoltare a reţelei de transport Figura 16. Cadrul natural şi protecţia mediului, situaţia
rutier din Regiunea Centru existentă şi disfuncţionalităţi, judeţul Braşov

Pag. 12 Pag. 27
Figura 7. Situaţia proiectelor de infrastructură rutieră în Figura 16. Propuneri pentru protecţia mediului şi cadrul
Pag. 28
Regiunea Centru, decembrie 2010 natural
Pag. 13
Figura 8. Structura demografică şi ecoluţia comunităţilor Figura 18. Situaţia existentă a infrastructurii tehnice
Pag. 30
din judeţul Braşov Figura 19. Disfuncţionalităţi ale infrastructurii tehnice
Pag. 17 Pag. 31
Figura 9. Situaţia existentă a activităţilor economice, Figura 20. Direcţii de dezvoltare a infrastructurii tehnice în
zonificării teritoriului, Judeţul Braşov judeţul Braşov
Pag. 18 Pag 32
Figura 10. Schema reţelei de localităţi, Judeţul Braşov, Figura 21. Legătura între localităţi (căi de comunicaţie
Pag. 33
2002 rutieră şi feroviară) în zona metropolitană Braşov
Pag. 19
Figura 11. Dezvoltarea reţelei de localităţi. Judeţul Braşov Figura 22. Propuneri pentru dezvoltarea turismului în zona
Pag. 20 Pag. 35
metropolitană Braşov
Figura 23. Localizarea parcurilor industriale şi a Figura 33. Spaţiul public propuc, adiacent şcolii din satul
incubatoarelor de afaceri în zona metropolitană Braşov Pag. 38 Stupinii Prejmerului Pag. 59
Figura 24. Conceptul de dezvoltare durabilă a judeţului Figura 34. Spaţiul public propus pentru Lunca Calnicului Pag. 59
Braşov Pag. 38 Tabelul 4. PUZ-uri aferente zonele de dezvoltare
Tabelul 1. Bilanţul teritorial al satului Prejmer Pag. 49 identificate in PUG Pag. 60
Figura 25. Zonificarea funcţională a satului Prejmer Pag. 50 Figura 35. Zonele de dezvoltare ale comunei Prejmer Pag. 61
Tabelul 2. Bilanţul teritorial al satului Lunca Calnicului Pag. 51 Figura 36. Satele comunei Prejmer suprapuse pe zonele de
Pag.52 dezvoltare
Figura 26. Zonificarea funcţională, sat Lunca Calnicului Pag. 61
Pag. 53 Figura 37. PUZ varianta 1 – 2006 Pag. 65
Tabelul 3. Bilanţul teritorial al satului Stupinii Prejmerului
Figura 38. PUZ varianta 2 – 2007 Pag. 65
Figura 27. Zonificarea funcţională a satului Stupinii
Prejmerului Pag.54 Tabelul 5. Bilanţul teritorial PUZ Parc Industrial Pag. 66
Figura 28. Amplasarea a două spaţii publice în satul Figura 38. PUZ Furnica-Stejari Pag. 66
Prejmer Pag. 55 Pag. 67

Tabelul 6. Bilanţul territorial PUZ Furnica Stejari
Figura 29. Amplasarea unui spaţiu public în satul Stupinii Pag. 68
Figura 39. Plansă PUZ Funica Stejari
Prejmerului Pag. 56
Pag.69
Figura 40. Existent PUZ rândul II
Figura 30. Amplasarea unui spaţiu public în satul Lunca Pag. 70
Figura 41. Propunere PUZ rândul II
Calnicului Pag. 56
Pag. 71
Tabelul 7. Bilanţul territorial PUZ Furnica Stejari
Figura 31. Spaţiul public propus în zona cetăţii săseşti Pag. 57
Pag. 71
Figura 42. Încadrare în teritoriu PUZ Parc RIU
Figura 32. Spaţiul public propus la interseţia DN 10 şi Pag.71
strada Morii, satul Prejmer Pag. 58 Figura 43. Amplasament PUZ Parc RIU
Pag. 72
Figura 44. Existent PUZ Parc RIU
Pag. 89
Figura 45. Propunere PUZ Parc RIU Pag. 73 Figura 58. Parcelar satul Lunca Calnicului
Pag. 89
Figura 46. Exemplu de construcţie proiectată pentru noul Figura 59. Parcelar satul Stupinii Prejmerului
Pag. 90
cartier de case Pag. 74 Figura 60. Parcelar sat Prejmer
Tabelul 8. Bilanţ teritorial PUZ Parc RIU Pag.74
Figura 61. Tendinţe de dezvoltare a parcelarului satul Pag. 91
Figura 47. Vedere 3D a noului cartier Pag. 75 Prejmer
Pag. 92
Figura 48. PUZ Sportului Plopilor situaţie existent Pag. 75 Figura 62. Zone cu valoare ahritectonică în satul Prejmer
Pag. 93
Figura 49. PUZ Sportului Plopilor propuneri Pag. 76 Figura 63. Zone ce pot fi densificate satul Prejmer
Tabelul 9. Bilanţ territorial PUZ Sportului Plopilor Pag. 76
Figura 64. Tendinţele de dezvoltare a parcelarului satul Pag. 93
Figura 50. PUZ Târg de Vite Pag. 77 Lunca Calnicului
Figura 51. Existent PUZ Tîrg de vite Pag. 77 Figura 65. Tendinţele de dezvoltare a parcelarului satul
Pag. 94
Figura 52. Propunere PUZ Tîrg de vite Stupinii Prejmerului
Pag. 78
Pag. 94
Tabelul 10 Bilanţ teritorial PUZ Târg de Vite Pag. 78 Tabelul 12. Fond construit valoros comuna Prejmer
Pag. 95
Figura 53. Propuneri PUZ Rădulescu halta Ilieni Pag. 80 Figura 66. Casa restaurata în satul Prejmer
Figura 54. Existent PUZ Teiului Laterala Pag. 82
Figura 55. Disfuncţionalităţi PUZ Teiului Laterala Pag.83
Figura 56. Regimul de proprietate PUZ Teiului Laterala
Pag. 83
Figura 57. Reglementări urbanistice pentru PUZ Teiului
Laterala
Pag. 85
Tabelul 11. Piaţa imobiliară în comuna Prejmer
Pag. 88
STUDII PROSPECTIVE PENTRU ACTUALIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ DURABILĂ – COMUNA PREJMER
Studiul de urbanism şi amenajarea teritoriului
metodei, răspunsul stă în folosirea planului strategic de dezvoltare locală şi

orientarea către instrumente de reglementare care să faciliteze
Introducere
implementarea deciziilor şi a direcţiilor stabilite prin strategiile de dezvoltare
locală. Cu alte cuvinte, printr-o restructurare instituţională şi prin o înnoire
Rolul unui raport de urbanism între studiile prospective pentru a practicilor de planificare, este posibilă coordonarea între politicile publice
strategia de dezvoltare locală i şi respectiv cadrul normativ al construirii, care este obiectivul la care se
reduce, din păcate destul de des, un Plan Urbanistic General în România.
Există două tradiţii privind planificarea urbană. Una vine pe filiera practicii
europene, Marea Britanie, Franţa, Suedia etc. şi s-a dezvoltat pe direcţia sporirii Un plan strategic pregăteşte baza geografică (spaţială), economică şi socială a
atenţiei pentru sănătatea populaţiei, educaţie, bunăstare, etc. implicând oraşului pe următoarele direcţii:
intervenţia publică prin regulamente de folosire a terenului şi prin investiţii publice.
 stabilirea parametrilor pentru dezvoltarea viitoare ţinand cont de
Cealaltă tradiţie este din practica statelor Americii de nord cu accent pus pe
constrangerile topografice şi considerentele de mediu;
regulamentele de zonare a folosinţei terenului şi a subâmpărţirii acestuia. Esenţa
 facilitarea coordonării activiţilor comerciale/business şi a serviciilor publice
tradiţiei o reprezintă proprietatea privată şi valoarea proprietăţii.
care afectează dezvoltarea economică, creearea de locuri de muncă,
Din 1960, cele două tradiţii şi-au găsit o dezvoltare ulterioară relativ comună. transportul, locuinţele, educaţia şi protecţia socială;
Aceasta a fost aceea a înţelegerii că planificarea pe baza planurilor  asigurarea unui nivel de siguranţă şi certitudine pentru participanţii
urbanistice generale este ruptă de evaluarea resurselor şi nu are consensul din piaţa de terenuri şi în dezvoltarea acestora;
comunităţii pentru care se întocmeşte planul respectiv. In plus, timpul  asigurarea unei dezvoltări fazate în cadrul unor zone specifice sau
necesar întocmirii acestui tip de plan face ca după întocmirea lui să fie deja coridoare de dezvoltare pentru maximizarea eficienţei în realizarea
depăşit, nereflectând lumea reală cu ritmul din ce în ce mai alert de modificare a infrastructurii urbane, cum ar fi apa, canalizarea, drumurile şi energia
cerinţelor economice, a priorităţilor sociale, cu creşterea influenţelor pieţelor electrică.
internaţionale asupra pieţelor imobiliare locale, etc. Din punctul de vedere al
1
Un astfel de plan asigură pe termen lung conceptul privind folosirea terenului dezvoltării în sectorul construcţiilor (certificatele de urbanism şi autorizaţiile de
într-un oraş sau regiune şi oferă ghiduri legate de problemele majore ale construcţie-demolare eliberate de autorităţile locale se sprijină pe regulile impuse
dezvoltării sau consolidării urbane şi regionale. documentaţiile de urbanism).
Luând ca exemplu practica britanică, instrumentele planificării urbane trebuie să Există aspecte ale dezvoltării locale care nu sunt suficient de bine clarificate de
asigure realizarea următoarelor obiective: documentaţiile de urbanism: PUG-urile nu sunt un suport eficient de impozitare a
proprietăţilor imobiliare, teren şi casă, pe baza valorii terenului urban, planurile
 stoparea creşterii necontrolate ale intravilanului
urbanistice nu reglementează conflictele apărute în folosinţa terenului între
 reducerea folosirii terenului agricol în favoarea dezvoltării perimetrelor
sectoarele public-public, public-privat şi privat-privat, planurile urbanistice nu sunt
localităţilor
corelate cu bugetul local, planurile urbanistice nu iau suficient în consideraţie
 menţinerea centurilor verzi în jurul localităţilor
factorii exogeni care vor influenţa dezvoltarea urbană, precum politicile industriale,
 creşterea ofertei de teren pentru noi dezvoltări
influenţele restructurării economice, a pieţelor de capital, etc,
 susţinerea politicilor privind conservarea zonelor istorice
Documentaţiile de urbanism reprezintă oraşul mai mult ca pe o problemă de
Legislaţia existentă în România privind planificarea urbană, este orientată în
proiectare de obiect decât ca dezvoltare economică sau ca voinţă politică. Deşi
principal către aspectele fizice, spaţiale şi nu către aspectele economice şi sociale
era prevăzută în legislaţie încă din 2001, în Legea Urbanismului nr. 350, abia în
ale oraşelor. Planificarea strategică a dezvoltării unei localităţi, de cele mai multe
2011 au fost publicate în Monitorul Oficial proceduri clare pentru modul în care
ori, nu pune accent pe dimensiunea spaţială. Există prin urmare o ruptură între
trebuie făcută informarea şi consultarea cetăţenilor în elaborarea documentaţiilor
aceste două tipuri de instrumente de planificare, ce ar trebui să funcţioneze în
de urbanism. Deşi şi în ghidurile metodologice de elaborare pentru Planul
mod complementar.
Urbanistic General şi pentru Planul Urbanistic Zonal prevedeau necesităţile de
Planurile urbanistice (documentaţiile de urbanism) au un conţinut foarte clar cooperare cu actorii locali, şi deşi planificarea se desfăşoară într-un sistem
definit prin metodologii şi există deja practici profesionale curente şi experienţă democratic de mai bine de 20 de ani, comunitatea nu este consultată în mod real
specifică atât pentru elaborarea lor, cât şi pentru utlizarea lor în gestiunea
2
şi eficient (dincolo de simpla informare) în problemele majore legate de folosinţa aplicarea politicilor publice şi în reglarea mecanismului pieţei, şi rolul sectorului
terenurilor urbane. privat, prin cererea şi oferta de servicii publice.
Considerăm deci că demersul de elaborare a unei strategii de dezvoltare locală Auditul situaţiei existente se realizează prin analize ale dispunerii spaţiale,
este mult mai inclusiv, deci mai deschis participării comunităţii locale decât cel informaţii numerice, indicatori, date despre organizaţii, actori şi câmpurile lor de
“clasic” de elaborare a unui Plan Urbanistic General, care vizează în primul rând interese, cadru legislativ, etc. Pe baza analizelor, se formulează politici de
fixarea unor regim tehnic ce va ghida activitatea autorităţii publice locale în dezvoltare noi, care să răspundă cerinţelor actuale ale pieţei, se formulează
procesele de avizare şi aprobare a construcţiilor şi a amenajărilor spaţiului. Ori un concept strategic de dezvoltare şi se iau deci ULTERIOR decizii în ceea
construcţiile nu sunt decât unul din vehiculele dezvoltării, sigur, unul din cele mai ce priveşte modul de reglementare a utilizării terenurilor (urbanism
importante, dar care nu trebuie considerat înafara conţinutului de activităţi reglementar – în speţă, Planul Urbanistic General).
economice şi sociale care generează acele construcţii şi amenajări.
Deciziile de politică publică ce au foarte mare impact pe spaţiul localităţii
Procesul luării deciziilor în dezvoltarea unei localităţi este un proces cu două faze respective urmăres bineînţeles îmbunătăţiriea unei situaţii existente, dar şi
distincte: fundamentarea deciziei şi implementarea acesteia. Decizia este deci echilibrarea dezvoltărilor viitoare, precum şi formularea unor direcţii de dezvoltare
centrală în abordarea strategică. Fundamentarea deciziei de politică publică se privind competiţia regională.
face pe baza auditului situaţiei existente şi al tendinţelor de dezvoltare a oraşului.
Sectoarele politicii publice cu impact major asupra spaţiului şi care sunt clar
Analiza situaţiei existente se face la nivelul ofertei sectorului public - prin
definite în practica internaţională sunt: politica de terenuri, politica de locuinţe,
politicile publice existente - şi al ofertei sectorului privat - prin rolul acestuia în
politica de dezvoltare economică, politica de servicii publice, politica de mediu,
producerea unor servicii publice. Tendinţele de dezvoltare sunt analizate prin
politica de revitalizare a unor zone din localitate (area based interventions).
cererea manifestată la nivel local de sectorul public şi privat, cerere ce creează
imaginea posibilităţilor de transformare viitoare a localităţii respective: evoluţie, Într-o localitate, interferenţa între sectoarele de politică publică de dezvoltare
stagnare, sau declin. Este investigat rolul sectorului public, al autorităţii locale în locală foarte mare. În cadrul formulării unei anume politici publice, trebuie în mod
3
absolut necesar urmărită identificarea legăturilor/implicaţiilor unei politici sectoriale -politici bazate pe punctele tari şi ameninţări – combinaţii care sprijină strategiile
cu domeniile acoperite de celelalte politici. diversificate.
Rolul analizei documentaţiilor de urbanism şi a dinamicilor de dezvoltare Prin urmare, în România, deşi nu există deocamdată un cadru normativ specific şi
spaţială în cadrul strategiei de dezvoltare locală pentru comuna Prejmer metodologii de elaborare clare pentru strategiile de dezvoltare locală, este
evidentă nevoia ca acestea să includă şi o secţiune de analiză a localităţii
respective şi din punct de vedere spaţial (puncte tari, slăbiciuni, oportunităţi şi
Lucrările teoretice şi practica internaţională privind formularea politicilor publice
ameninţări – SWOT), precum şi o analiză a dinamicilor de dezvoltare şi a
locale, cuprinde un set de date şi indicatori specifici, pentru fiecare din domeniile
relaţionării între documentaţiile de urbanism (în special Planul Urbanistic General)
acoperite de politicile publice în cadrul unei strategii de dezvoltare locală: politica
şi tendinţele de dezvoltare existente la nivelul localităţii.
de locuinţe, politica de terenuri, politica de dezvoltare economică, politica de
servicii publice, politica de mediu, politica de revitalizare urbană. În cadrul acestui studiu prospectiv, la nivelul localităţii, vor fi analizate următoarele
aspecte ii care pot influenţa în mod decisiv definirea unor moduri de abordare a
In funcţie de situaţia specifică fiecărei localităţi, plecând de la rezultatele analizei
dezvoltării comunei Prejmer:
SWOT, aceste politici pot fi formulate pe baza următoarelor combinaţii:
 indicatori cantitativi privind numărul total de locuinţe (unităţi de locuit),
-politici bazate pe oportunităţi ce permit contracararea punctelor slabe –
suprafaţa locuibilă totală, media pe localitate privind suprafaţa
combinaţii care sprijină strategiile orientate către schimbare;
locuibilă/persoană, număr persoane / cameră
-politici bazate pe oportunităţi ce susţin punctele tari – combinaţii care sprijină  indicatori cantitativi privind morfologia urbană (densitate de construcţii
strategiile ofensive; evidenţiată prin valori medii pe cartiere a indicatorilor urbanistici POT –
Procent de Ocupare al Terenului şi respectiv CUT – Coeficient de
-politici bazate pe puncte slabe şi ameninţări – combinaţii care sprijină strategiile
Utilizare al Terenului, regim mediu de înalţime)
defensive;
 indicatori calitativi privind organizarea şi vechimea tramei stradale (ţesut
urban cu tramă regulată sau neregulată)
4
 indicatori calitativi privind gradul de dotare cu obiective de utilitate publică înţelese ca atare şi folosite astfel încât să existe atât ambianţă specifică ce
încurajează turismul, cât şi siguranţă şi servicii sociale şi locuire de calitate (cu
Pentru evidenţierea zonelor care suferă de o lipsă de dinamică a dezvoltării
infrastructură edilitară, şi locuinţe bune) ce determină creşterea calităţii vieţii în
spaţiale şi deci pentru care trebuie să existe eforturi de sprijin (zone aflate în
această comună.
declin din punctul de vedere al investiţiilor în construcţii, fie pentru realizarea unor
construcţii noi, fie pentru reabilitarea şi întreţinerea construcţiilor existente – mai Un palier deosebit de important de analiză, pentru a alcătui analiza SWOT în
ales în zona centrală a comunei Prejmer), se vor analiza succint şi: dimensiunile care ţin de mediul extern (Oportunităţi şi Ameninţări) este cel legat
de contextul regional în care se află comuna Prejmer cu cele trei sate ale sale. De
 analiza tipurilor de proprietate asupra terenurilor (domeniul public,
asemenea, deşi datând din 2002, Planul de Amenajare al Teritoriului Judeţean
domeniul privat al statului sau al primăriei, domeniul privat)
Braşov s-a constituit într-o sursă de informaţii relevante, clar structurate pe
 evidenţierea zonelor de intensă dinamică prin localizarea pe harta a
domenii de politică publică de dezvoltare şi, lucru foarte important, aceste
adreselor pentru care au fost solicitate autorizaţii de construcţie pentru
informaţii sunt spaţializate existând o serie foarte largă de hărţi ale Judeţului
obiective noi, importante ca scară, precum şi aprobarea unor planuri de
Braşov pe care sunt marcate diverse zonări în funcţie de indicatori foarte
urbanism de zonă sau de detaliu
relevanţi. Pe lângă Planul de amenajare a teritoriului Judeţean, au fost consultate
 analiza relaţiei între modul de impozitare a terenurilor şi zonificarea
Planuri de amenajare a teritoriului zonal / interzonal care includ şi comuna
funcţională, preţul pe piaţa imobiliară, atractivitatea amplasamentului
Prejmer, Strategii sau planuri de dezvoltare locală / metropolitană /judeţeană,
 elemente care dau structura pieţei de de terenuri iii: modurile de utilizare a
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Braşov.
terenurilor, zonificarea funcţională, densităţile urbane, alţi indicatori de
dezvoltare a terenurilor În cele ce urmează vom prezenta mai întâi aceste aspecte ale situării într-un
context mai larg, pentru ca apoi să descriem, pe baza unor informaţii destul de
În schema de mai jos, sunt prezentate realităţi fizice ale Prejmerului (construcţii,
precare, elementele ce sunt punctele forte sau slăbiciunile acestei comune. Date
terenuri amenajate pentru funcţiuni precise, elemente valoroase de cadru natural,
solicitate de la administraţia publică locală a comunei Prejmer au urmărit
etc) - căsuţele de culoare albastră sau verde dispuse pe contur - care constituie
elemente de p atrimoniu cultural (Monumente istorice şi zone de protecţie a
tot atâtea elemente de potenţial pentru dezvoltarea locală, cu condiţia să fie
5
acestora, Situri arheologice, Zone construite protejate, Studii istorice), dar şi O mare parte a acestor documente sunt accesibile publicului de pe site-ul ADR
planuri istorice şi planuri succesive pentru a urmări în timp evoluţia intravilanului şi Centru.
a fondului construit al comunei Prejmer, Planuri urbanistice (PUZ, PUD) aprobate
Studii şi strategii la agenţia de dezvoltare regională centru
în perioada 2006 – 2011, aflate în vigoare, Planul urbanistic general al comunei
O tematică foarte importantă pentru această regiune şi care ne interesează în
Prejmer, Studii şi regulamente de urbanism sau de intervenţii controlate asupra
mod prioritar pentru Strategia de Dezvoltare Durabilă Locală a comunei Prejmer
construcţiilor, altele decât cele cuprinse în PUZ-uri, Autorizaţii de construcţie şi
este cea a turismul rural şi a agroturismului. Pe o hartă ce evaluează obiectivele
desfiinţare.
turistice ale Regiunii Centru, Prejmer apare marcat ca având biserică importantă
şi există şi simbolul pentru semnalarea unor obiective înscrise în Patrimoniul
UNESCO, dar nu există şi o ilustrare grafică a Cetăţii Prejmer din păcate, cel mai
Analiza situaţiei existente probabil din considerente de design al hărţii respective.
Un studiu în acest sens publicat pe pagina ADR menţionează: „Cultura populară

autentică, păstrată în forme originare, mai poate fi găsită în multe din satele
Linii de forţă existente în teritoriu în context regional şi
Regiunii Centru. Aceasta premisă a stat la baza unei noi forme de turism, turismul
metropolitan
rural, ce îmbină atracţiile oferite de tradiţiile autentice ale spaţiului rural (activităţi
Există la nivel internaţional o serie de proiecte de cercetare în cadrul cărora s-au
economice tradiţionale, etnografie, bucătărie specifică, sărbători religioase şi
elaborat instrumente de cunoaştere teritorială la diferite scări topografice sau
folclorice), cadrul natural deosebit şi căldura şi ospitalitatea localnicilor. Cvasi-
nivele de tip NUTS. Amintim în acest sens Proiectul ESPON: SS-LR, „Scenarii
inexistent înainte de 1990, acest tip de turism a cunoscut o creştere
spaţiale: Noi instrumente pentru cunoaşterea teritoriului - SPAN-3 Perspective
spectaculoasă în ultimii ani. Zonele cu cel mai dezvoltat agroturism din Regiunea
spaţiale la nivel Nuts-3”. Pe baza unor astfel de analize, precum şi într-un demers
Centru sunt: zona Bran-Moeciu, zona etnografică a Mărginimii Sibiului (tradiţii
coerent de planificare a dezvoltării regionale, Agenţia de Dezvoltare pentru
legate de viaţa pastorală), Corund (important centru al olăritului), unele sate din
Regiunea Centru a coordonat o serie de studii şi strategii pentru această regiune.
Munţii Apuseni (prelucrarea tradiţională a lemnului). Un reuşit exemplu de turism
6
rural este dat de comuna Rîmetea din judeţul Alba. Turiştii veniţi aici pot fi cazaţi
în cele peste 20 pensiuni agroturistice din localitate 24 şi se pot bucura atât de
tradiţiile locale bine păstrate cât şi de peisajul încântător al zonei. Pentru modul în
care s-a reuşit prezervarea tradiţiilor locale şi a patrimoniului arhitectonic local,
comuna a primit în anul 1999 distincţia Europa nostra.” Către o astfel de situaţie
am putea spera că se îndreaptă şi comuna Prejmer.
7
Figura 2. Obiective turistice în regiunea Centru
8
Pentru a încerca un răspuns la întrebarea legată de avantajele competitive ale Figura 3. Harta unităţilor administrative teritoriale din regiunea Centru
Comunei Prejmer în cadrul Regiunii Centru din punct de vedere al caracteristicilor
spaţial volumetrice şi funcţionale urmărite în prezentul raport, au fost surprinse
câteva aspecte esenţiale în studiile şi rapoartele privind Regiunea Centru:
densitatea satelor aflată în strânsă legătură cu calitatea infrastructurii de transport
şi a celei edilitare, şi respectiv resursele naturale existente fie pentru producţia
agricolă, fie pentru atragerea turiştilor (elemente valoroase ale cadrului natural).
Dezvoltarea spaţiului rural_ regiunea centru
Densitatea satelor pe o suprafaţă de 1000 km2 diferă foarte mult în cadrul

judeţelor din Regiunea Centru, de la judeţul Alba cu 105,4 sate/1000 km2, la
judeţul Braşov, cu 28 sate/1000 km2, (faţă de media pe ţară de 55 sate/1000
km2). Numărul mare de sate din judeţul Alba se datorează aşezărilor foarte mici
din Zona Munţilor Apuseni, unde câteva comune grupează mai mult de 30 de sate.
Această situaţie creează destul de mari probleme în ceea ce priveşte
Sursa: www.adrcentru.ro
infrastructura de transport şi utilităţile acestor localităţi. În cadrul comunităţilor
rurale din regiune se întâlnesc şi sate sau aşezări umane izolate care se Potrivit studiului “CARTA VERDE” a dezvoltării rurale în România, în Regiunea
confruntă cu fenomenul sărăciei, caracterizate printr-un consum redus de bunuri CENTRU există câteva zone în care predomină factori favorizanţi ai dezvoltării
si servicii. Prin urmare, într-un demers comparativ de situare a comunei Prejmer (ex. Zona Căliman – judeţul Mureş, Depresiunea Ciuc – judeţul Harghita,
în context regional, constatăm că are câteva avantaje importante la acest capitol Depresiunea Braşov şi Zona Sibiu – Lotru – judeţul Sibiu) şi zone în care
nefiind câtuşi de puţin o comună izolată. predominanţi sunt factorii restrictivi ai dezvoltării (ex. Zona Munţilor Apuseni –
judeţul Alba).
9
Factorii care favorizează dezvoltarea social-economică sunt daţi în general de o 2. Sprijinirea afacerilor
ofertă mai largă de resurse naturale, vegetaţie forestieră, potenţial agricol ridicat 2.1. Dezvoltarea competitivă a sectorului productiv prin inovare şi calitate
şi de elemente valoroase ale cadrului natural. Factorii restrictivi ai dezvoltării se 2.2. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice pentru investiţii
caracterizează printr-o slabă diversificare a activităţilor economice, dependenţa
aproape exclusivă de agricultură, infrastructura socială deficitară, acces dificil la 3. Dezvoltarea turismului
reţelele de transport. Toate acestea determină un nivel de viaţă foarte scăzut, 3.1. Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural;
dificultăţi în valorificarea produselor agricole, echipare hidroedilitară aproape 3.2. Dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice;
inexistentă şi în final duc la accentuarea fenomenului de depopulare şi 3.3. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru
îmbătrânire a populaţiei. valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor în
turism
În Planul de Dezvoltare pentru Regiunea Centru, aprobat în 15 aprilie 2008, care
a atins performanţa de a nu avea nici măcar o hartă în toate cele 150 de pagini 4. Dezvoltare Rurală
ale documentului, au fost înscrise următoarele axe prioritare de dezvoltare pentru 4.1 Creşterea competitivităţi sectoarelor agro-alimentar şi forestier
perioada 2007-2013: 4.2 Creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi încurajarea diversificării economiei
rurale
1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale
(transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale,
5. Cercetare, inovare tehnologica si crearea societăţii informaţionale
infrastructura de comunicatii- retele telefonie, internet etc.)
5.1. Sprijinirea cercetarii, dezvoltării tehnologice şi inovării în scopul creşterii
1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
competitivităţii economice
1.2. Imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de protectie a mediului;
5.2 Dezvoltarea tehnologiei ICT pentru sectoarele public şi privat
1.3. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale, sociale si de
sanatate;
10
6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor Figura 4. Densitatea reţelei de transport rutier la nivelul Regiunii Centru
sociale
6.1.Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere
6.2 Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile
6.3.Promovarea incluziunii sociale
7. Dezvoltare urbană durabilă

7.1 Sprijinirea dezvoltării urbane integrate
În cadrul primei axe prioritare, cea a infrastructurii locale şi regionale, se încearcă

un răspuns de echilibrare a unei probleme majore: accesibilitatea. Imaginea de
mai jos este foarte elocventă pentru sistemul de circulaţii, cu artere majore şi
Sursa: Studiu regional – Infrastructura rutiera: factor cheie în dezvoltarea
până la un nivel de capilaritate, care trebuie corelat şi cu elementele de relief.
durabilă a Regiunii Centru, www.adrcentru.ro
Densitatea drumurilor în zona comunei Prejmer este una relativ ridicată.
Pe tipurile de infrastructură de transport, remarcăm deci că zona în care se află

comuna Prejmer este destul de bine deservită atât de infrastructura rutieră, cât şi
de cea feroviară.
11
Figura 5. Infrastructura de transport a Regiunii Centru - Sighişoara - Făgăraş, Târgu Mureş - Piatra Neamţ - Iaşi – Sculeni, Bistriţa –
Reghin – Târgu Mureş.
Figura 6. Direcţiile de dezvoltare a reţelei de transport rutier din Regiunea

Centru

În schema de mai jos, se remarcă reţeaua de propuneri de autostrăzi, cele cu

galben fiind legate de coridoarele europene de transport, şi cele marcate cu linie
punctată neagră sunt propunerile PATN – Planul de Amenajare a Teritoriului
Naţional. Planul de amenajare a teritoriului naţional prevede realizarea Sursa: Studiu regional – Infrastructura rutiera: factor cheie în dezvoltarea
următoarelor autostrăzi ce traversează Regiunea Centru: Sibiu - Făgăraş - Braşov
- Bucureşti,Zalău- Cluj Napoca – Turda - Alba Iulia - Sebeş, Turda – Târgu Mureş
12
La sfârşitul anului 2010, cu finanţări din fonduri structurale, situaţia proiectelor Pentru zona în care se află comuna Prejmer, este important proiectul de drum
legate de infrastructura de transport se prezenta după cum apare în planul de mai ocolitor pentru oraşul Braşov, care va permite o mai bună accesibilitate către
jos: Prejmer, fără a traversa oraşul, a fluxurilor care vin dinspre vest.
Figura 7. Situaţia proiectelor de infrastructură rutieră în Regiunea Centru,
decembrie 2010
În Planul de Dezvoltare aprobat în 2008, la axele prioritare, la Prioritatea II –
dezvoltare economică, sprijinirea mediului de afaceri, măsura: 2.2. Dezvoltarea
afacerilor prin crearea unor locaţii specifice pentru investiţii, comuna Prejmer
apare menţionată în cadrul Intervenţiei Scheme de sprijin prin granturi si
credite subventionate, pentru Parcurile industriale şi celelalte concepte specifice
dezvoltarii afacerilor, cum ar fi incubatoarele de afaceri şi parcurile tehnologice,
un fenomen considerat încă în evoluţie pentru Regiunea Centru. Existau în 2008,
11 locaţii cu titlul de parc industrial înfiinţate în baza Ordonanţei nr. 65/2001 sau
rezultate în urma dezafectării amplasamentelor apartinând industriei de aparare
(Metrom, Carfil, Pro Roman, Breman-Braşov, Tohan-Zarnesti, Victoria, Prejmer,
Fagaras în judeţul Brasov, Parcul industrial Mureş, Cugir în judeţul Alba şi
Parcurile Industriale Şura Mică şi Şelimbăr în judeţul Sibiu). La proiecte prioriare
în Judeţul Braşov, regăsim Parcul Industrial Prejmer, promovat de Asociaţia
Parcul Industrial Prejmer, un proiect care avea la acea dată un studio de
fezabilitate, şi pentru care era prevăzut un buget de 14.80 mil. Euro. Este, de
durabilă a Regiunii Centru, www.adrcentru.ro altfel şi singurul aspect în legătură cu care apare numele comunei Prejmer în acel
document de planificare a dezvoltării la nivel regional
13
ÎNCADRARE ÎN CONTEXT JUDEŢEAN că va conduce la creşterea abandonului şcolar în mediul rural, dar şi pentru că
La sfârşitul anului 2010, se aprobă în Consiliul Judeţean Braşov un document această instituţie de învăţământ reprezenta un avantaj funcţional pentru comună,
strategic important 1: Strategia de Dezvoltare a Judeţului Braşov cu orizonturi de care nu mai poate fi exploatat în condiţiile reformei învăţământului liceal.
timp 2013 – 2020 – 2030. La nivel instituţional, alături de Consiliul Judeţean,
-număr important al persoanelor care beneficiază de sprijin financiar – se
pentru elaborarea acestui document, coordonarea activităţilor a fost realizată de
menţionează alocaţii pentru 230 de persoane în cadrul celor trei sate ale comunei
Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov – ADDJB, o asociaţie
Prejmer.
intercomunitară înfiinţată în 2006, entitate juridică de drept privat, care numără în
prezent 52 de membri. Această strategie de dezvoltare are la bază un concept -la secţiunea Turism Cultură, Patrimoniu Cultural, comuna Prejmer apare citată de
strategic dezvoltat în 2007 de ADDJB cu sprijinul experţilor în planificare din multe ori: pentru mlaştinile eutrofe, pentru cetatea medievală, pentru biserica
Landul Brandenburg Germania. Cu acel document, ADDJB punea în faţa fortificată, pentru faptul că aceste valori de patrimoniu construit sunt înscrise în
Consiliului Judeţean o abordare integrată de planificare, un concept trans- lista UNESCO. Biserica-cetate din Prejmer este cea mai masivă construcţie de
sectorial de dezvoltare teritorială. Strategia elaborată în 2009-2010 care a urmat acest tip din Transilvania. La nivel de patrimoniu imaterial, sunt menţionate
cu sprijinul financiar oferit de programul PO DCA este o detaliere a acelui concept Caravana Clătitelor, Zilele Prejmerului în luna iunie, Ziua Recoltei în octombrie.
strategic din 2007.
-la secţiunea dedicată analizelor vulnerabilităţii mediului, se menţionează situaţia
Comuna Prejmer apare în cadrul acestui document de planificare strategică a critică de poluare a apelor subterane în Prejmer, vulnerabilitatea la poluarea cu
dezvoltării judeţului Braşov în legătură cu următoarele subiecte: nitraţi depistată în cadrul unui proiect al Ministerului Mediului intitulat „Controlul
Integrat al poluării cu nutrienţi”, pentru care s-au programat o serie de acţiuni de
-statutul incert al şcolilor de arte şi meserii (SAM): Colegiul pentru Agricultură şi
management integrat al gunoiului de grajd şi în comuna Prejmer. În ceea ce
Industrie Alimentară „Ţara Bârsei” din Prejmer, în care, începând cu anul şcolar
priveşte impactul asupra mediului a activităţilor antropice, comuna Prejmer este
2008-2009 nu s-au mai făcut înscrieri în clasa a IX-a. Pentru localitatea Prejmer,
prezentată ca fiind în zona de influenţă a oraşului Braşov ca nouă platformă
această reglementare din cadrul domeniului educaţiei are efecte negative pentru
industrială. Staţia de transfer deşeuri de la Prejmer deserveşte 15000 locuitori şi
1 Hotărârea Consiliului Judeţean Braşov nr 325 din 02.11.2010 este deja operativă. Situl de importanţă comunitară (SCI) care cuprinde pădurea
14
şi mlaştina Prejmer poartă numărul de cod RO SCI 0170 şi a fost deja atribuit în Institutul Naţional de Cercetare şi Documentare “Urbanproiect” din Bucureşti în
custodie. calitate de proiectant colaborator: faza 1 - Analiza existent- disfuncţionalităţi, faza
2 - Direcţii de dezvoltare – obiective, faza 3 - Propuneri – plan de măsuri.
În cadrul secţiunii Perspective de Dezvoltare, comuna Prejmer este citată pentru
Obiectivul 1: crearea şi dezvoltarea de locaţii competitive destinate activităţilor de Domeniile în care se fac analize, diagnostice şi se propun direcţii de dezvoltare şi
producţie, în sensul înscrierii comunei pentru investiţii de tip Green Fields sau măsuri sunt:
Brown Fields, dar mai corect ar fi fost probabil să se facă referinţă la reconversie
structura socio-demografică :
de Brown-Fields în legătură cu refuncţionalizarea fabricii de textile aflată între
Prejmer şi Lunca Câlnicului. -posibilitatea de amenajare a repartiţiei teritoriale a populaţiei
Din păcate, legătura cu planurile de amenajare a teritoriului nu se remarcă în -revigorarea comunităţilor destructurate
conţinutul acestui document, care este desigur foarte clar structurat şi are şi
-sprijinirea concentrări dispersate a populaţiei
marele avantaj de a fi succint şi accesibil ca limbaj. Încă o dată putem constata
ruptura descrisă în introducere între cele două tipuri de documente de planificare potenţialul economic:
existente în România: documentele de planificare strategică şi respectiv planurile
-reconsiderarea cartării valorice a teritoriului
de amenajare a teritoriului. Desigur că data la care a fost elaborat Planul de
Amenajare a Teritoriului Judeţean este destul de în urmă (2002), dar multe din -ameliorarea gradului de utilizare a componentelor teritoriale
elementele de analiză şi chiar şi de propuneri de atunci merită revizitate.
-stimularea restructurării economiei agrare potrivit standardelor europene
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean - PATJ
-reabilitarea şi reprofilarea marilor concentrări industriale
-încurajarea amplasării zonelor de activtăţi competitive

PATJ Braşov a fost realizat în trei etape de către Catedra de Urbanism a
Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, împreună cu -dezvoltarea industriei turistice şi a sectorului terţiar
15
profilul teritorial: Figura 8. Structura demografică şi ecoluţia comunităţilor din judeţul Braşov
→ (pagina următoare)
-depistarea axelor principale de dezvoltarea judeţului
-corelarea dezvoltării între judeţul Braşov şi unităţile limitrofe
-perfecţionarea monitorizării mediului natural
-precizarea pragurilor de dezvoltare spaţială a reţelei de localităţi
-priorităţi în completarea şi dezvoltarea sistemului de utilităţi tehnice
-evidenţierea rezervelor pentru zone funcţionale purtătoare de dezvoltare
-creşterea contribuţiei la dezvoltare a patrimoniului cultural
Evident, toate aceste domenii se întrepătrund, şi chiar dacă este trecut ca fiind un
domeniu separat cel al profilului teritorial, este evident că şi potenţialul economic
şi structura socio-demografică este raportată la teritoriu.
O sinteză a informaţiilor privind dinamica socio-demografică a judeţului este

cuprinsă în schema următoare, în care se poate observa înscrierea comunei
Prejmer cu cele 3 sate ale sale într-o dinamică de creştere demografică:
16
Sursa: PATJ Braşov
17
În ceea ce priveşte locurile de muncă din comuna Prejmer, se înregistrau în 2002: Figura 9. Situaţia existentă a activităţilor economice, zonificării teritoriului,
industria alimentară , a băuturilor şi tutunului: alcool, vin (b4); produse lactate (b5), Judeţul Braşov↓
dar şi industria textila : prejmer (c9) şi industria de prelucrare a lemnului: (e5)
18
La nivel de propuneri, scenariile avansate în domeniile socio-demografic, Figura 10. Schema reţelei de localităţi, Judeţul Braşov, 2002
economic şi teritorial au fost grupate în propuneri de completare a situaţiei
existente şi propuneri de revizuire / corectare a acesteia. Privitor la propunerilor
cu caracter inovator, de completare, acestea iau în considerare echilibrarea
nivelului de dezvoltare cantitativă a celor 3 subregiuni (Ţara Bârsei, Ţara
Făgăraşului, Ţara Rupei) în sensul unor transferuri de prerogative, funcţii şi
activităţi. Pe de-o parte, sistemul urban Braşov (stimulat să-şi amelioreze calitativ
profilul) ar descentraliza (parţial) unele servicii la nivel judeţean, stimulând pe de
altă parte activităţile administrative din municipiul Făgăraş şi oraşul Rupea.
Pentru echilibrarea dezvoltării economice în subregiunile defavorizate (Ţara

Făgăraşului, Zona Rupea) se propune plasarea între ele şi Ţara Bârsei a unor
componente de legătură cu profil de activităţi economice şi servicii exploatând
resursele specifice (de expertiză: parcul ştiinţific/tehnologic dintre Braşov şi
Făgăraş, istorice: reţeaua de distracţii şi agrement dintre Rupea şi Braşov,
naturale: benzile amenajărilor de odihnă şi sport de pe Olt, între Făgăraş şi
Rupea). Sursa: PATJ Braşov
Practic, schemele alăturate sintetizează propunerile PATJ Braşov din 2002:
19
Figura 11. Dezvoltarea reţelei de localităţi. Judeţul Braşov Figura 12. Propuneri pentru direcţiile de dezvoltare ale judeţului Braşov
→(pagina următoare)
Sursa: PATJ Braşov
Prejmer apare ca o localitate ce face parte din sistemul policentric al Brasovului,

echipată relativ bine cu obiective de utilitate publică cu rol teritorial (şcoli, liceu,
punct sanitar, cinematograf), într-o zonă care se caracterizată de un grad mare de
accesibilitate în raport cu unităţile de relief şi căile de comunicaţii, şi cu o
densitate a aşezărilor relativ redusă.
20
21
La partea de propuneri, pentru comuna Prejmer, este relevantă tematica industriei alimentare, precum şi modernizarea agriculturii si exploatarea raţională
dezvoltării agriculturii: este considerată în analizele aferente PATJ din 2002 ca a pădurilor (figura 15).
fiind o localitate ce dispune de importante suprafeţe de păşune şi fâneţe pentru
care se propun măsuri prioritare de încurajare a zootehniei. Deasemenea, este o
localitate în care existau în 2002 societăţi comerciale cu profil de producţie
vegetală, cu capital 100% de Stat pentru care se propune încurajarea acţiunii de
privatizare. Pentru complexe avicole existente la 2002 se propuneau măsuri
Figura 13. Propuneri pentru dezvoltarea agriculturii în judeţul Braşov →
prioritare de mărire a gradului de ocupare.
(pagina următoare)
În ceea ce priveşte silvicultura, se propunea pentru comuna Prejmer asigurarea
continuităţii suprafeţelor împădurite conform principiului gospodaririi durabile a
padurilor prin lucrări de regenerare a padurilor pe terenuri degradate (figura 13).
La secţiunea turism a PATJ Braşov, comuna Prejmer era văzută ca având un

potenţial extraordinar de important atât ca potenţial turistic antropic propus pentru
valorificare – biserica fortificata/cetate si localitate cu fond etnofolcloric, cât şi
pentru rezervaţii şi monumente ale naturii (legea 5/2000 zone protejate ) –
rezervatie peisagistică. În structurarea reţelei de localităţi, comuna Prejmer apare
ca şi localitate cu functiuni turistice - localitate agroturistică (figura 14).
În ceea ce priveşte dezvoltarea economică, zona comunei Prejmer este vizată de

necesitatea retehnologizării în vederea ameliorării condiţiilor de mediu. De
asemenea, se dorea încurajarea dezvoltarii I.M.M. din domeniul serviciilor şi
22
23
Figura 14. Propuneri pentru dezvoltarea turismului în judeţul Braşov
24
Figura 15. Propuneri pentru direcţii de dezvoltare ale activităţilor economice, şi zonificarea teritoriului judeţului Braşov
25
Situaţia Mediului în zona Prejmerului în 2002, nu era una din cele mai bune: se
înregistra poluare a solului şi a vegetaţiei din cauza unităţilor de industrie
alimentară şi industria textila, iar tipurile de deşeuri identificate erau industriale si
mixte. Deasemenea, zonaera considerată ca prezentând riscuri antropice:
localitate cu densitate mare care generează condiţii nefavorabile de locuire si
infractionalitate (figura 16).
Prin urmare, propunerile pe această temă erau legate de gestiunea deşeurilor-

colectarea selectiva, depozitări ecologice – este momentul în care se propune
staţia de transfer deseuri care va fi între timp realizată. Dar deşi erau prevăzute
măsuri pentru eliminare a surselor de poluare pentru protectia apei încă de atunci,
situaţia vulnerabilităţii resurselor de apa potabila subterană nu s-a rezolvat. Se
mai propunea delimitarea si preotejarea zonelor ecologice fragile – rezervatie
mixtă, precum şi lucrări de întreţinere pentru zonele care au fost desecate, şi
lucrări pentru combaterea eroziunii solului (figura 17).
26
Figura 16. Cadrul natural şi protecţia mediului, situaţia existentă şi disfuncţionalităţi, judeţul Braşov
27
Figura 16. Propuneri pentru protecţia mediului şi cadrul natural
28
În ceea ce priveşte infrastructura edilitară majoră, în Planul de Amenajare a

Teritoriului Judeţean din 2002, analiza de existent reflecta pentru comuna Prejmer
o situaţie relativ bună: captări de apă, staţie de transformare pentru energia
electrică, conducte magistrale pentru gazele naturale (figura 18).
Se înregistra însă o disfuncţie majoră la nivelul echipării edilitare pentru

canalizare şi epurarea apelor uzate (figura 19).
În diagnosticul la nivelul infrastructurii tehnice, în care erau incluse şi căile de

transport, se făcea referire la necesitatea modernizării Drumului Naţional (ceea ce
s-a întâmplat în perioada 2005-2008), precum şi modernizarea căii ferate (figura
20).
Deşi aceste teme vor fi evident expuse şi în studiile specifice de mobilitate, sau de
echipare edilitară, sau de mediu, revizitarea planşelor PATJ din 2002 oferă o
viziune de ansamblu la nivel spaţial, extrem de necesară pentru aceste sectoare
de dezvoltare, care sunt tot atâtea domenii de politică publică. În special la nivel
de protecţia mediului şi de mobilitate (circulaţii), corelarea între nivelele
administraţiei publice este esenţială: aceastea sunt domenii care nu se pot trata
decât având această viziune la scară mai mare. În stabilirea unor obiective
specifice şi măsurabile de dezvoltare pe aceste domenii, lucrul pe hărţi este deci
foarte folositor. Iată de ce este regretabil că în documentul de prezentare al
Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Braşov nu sunt făcute nici un fel de corelări
cu PATJ, care nu este menţionat nici măcar la surse bibliografice.
29
Figura 18. Situaţia existentă a infrastructurii tehnice
30
Figura 19. Disfuncţionalităţi ale infrastructurii tehnice
31
Figura 20. Direcţii de dezvoltare a infrastructurii tehnice în judeţul Braşov
32
Comuna Prejmer în teritoriul Polului de Creştere Braşov Figura 21. Legătura între localităţi (căi de comunicaţie rutieră şi feroviară) în
Municipiul Braşov şi cele 13 localităţi care-l înconjoară formează împreună un zona metropolitană Braşov
teritoriu urban – rural de 403.867 locuitori (Zona Metropolitană Braşov – ZMB), ce
se întinde pe o suprafaţă de 136.101 ha. Zona Metropolitană Braşov are
importanţă pentru dezvoltarea României şi a Regiunii de Dezvoltare 7 Centru
(judeţele Alba, Braşov, Covasna,Harghita, Mureş şi Sibiu).
Zona Metropolitană Braşov reprezintă un spaţiu geografic relativ compact, ce

include localităţile aflate în imediata vecinătate a Braşovului astfel:
• la nord localităţile: Bod, Hălchiu, Sânpetru,
• la vest localităţile: Cristian, Ghimbav, Codlea şi Vulcan
• la sud localităţile: Râşnov, Predeal
• la est localităţile: Săcele, Hărman, Prejmer, Tărlungeni

Sursa: Asociaţia metropolitană Braşov
Zona Metropolitană este constituită deci în jurul Braşovului, care este municipiu
de rangul I şi este singurul pol de creştere naţional din regiunea de dezvoltare
Centru. În Zona Metropolitană sunt integrate 3 municipii (Braşov, Codlea şi
Săcele), 3 oraşe (Ghimbav, Predeal şi Râşnov) şi 8 comune (Bod, Cristian,
Hălchiu, Hărman, Prejmer, Sânpetru,Tărlungeni şi Vulcan). Populaţia Zonei
Metropolitane este distribuită, conform datelor din 2007, după cum urmează:
33
215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Denumirea asociaţiei este

Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov –AMB
BRAŞOV - Municipiu - 277.945
CODLEA - Municipiu - 24.550
Scopul agenţiei este să faciliteze cooperarea între comunităţile membre, pentru
SACELE - Municipiu - 31.796
GHIMBAV – Oraş - 5.357 implementarea în comun a activităţilor şi a politicilor de dezvoltare durabilă, şi
PREDEAL - Oraş - 5.174
anume:
RÂŞNOV - Oraş -16.055
BOD - Comună - 4.173
CRISTIAN - Comună - 4.300 • Progresul social, condiţionat de nevoile fiecărui individ;
HĂLCHIU - Comună - 4.560
HĂRMAN - Comună - 4.775 • Protecţia eficientă a mediului;
PREJMER – Comună - 8.876
SÂNPETRU - Comună - 3.759 • Utilizarea raţională a resurselor naturale;
TĂRLUNGENI – Comună - 7.996
VULCAN - Comună - 4.551 • Păstrarea unui nivel ridicat şi sigur al creşterii economice şi scăderea şomajului.
Total Pol de Creştere Braşov 403.867
Membrii AMB sunt: Municipiul BRAŞOV, Consiliul Judeţean BRAŞOV,
Pe parcursul elaborării Planului de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Braşov –
Municipiul SĂCELE, Municipiul CODLEA, Oraşul GHIMBAV, Oraşul
Agenda Locală 21, una din concluziile ce au reieşit din activitatea grupurilor de
PREDEAL, Oraşul RÂŞNOV, Comuna HĂRMAN, Comuna SÂNPETRU,
lucru a fost necesitatea asocierii oraşului Braşov cu localităţile limitrofe, în
Comuna BOD, Comuna HĂLCHIU, Comuna CRISTIAN, Comuna
vederea dezvoltării economice echilibrate şi durabile şi a eliminării disparităţilor
TĂRLUNGENI, Comuna PREJMER, Comuna VULCAN.
dintre oraş şi zonele adiacente. În acest sens, la sfârşitul anului 2005, la iniţiativa
Primarului Municipiului Braşov, reprezentanţii aleşi ai comunităţilor din Ţara Bârsei, Conectarea spaţială în cadrul Zonei Metropolitane Braşov este un deziderat foarte
alături de Consiliul Judeţean Braşov, au pus bazele unei structuri asociative de tip important: Localităţile cuprinse în Polul de Creştere Braşov sunt interesate să se
non-guvernamental. În prezent are statutul de asociaţie de dezvoltare realizeze sistemul de transport public metropolitan, care să asigure conexiunea şi
intercomunitară – A.D.I., dobândit în temeiul Legii administraţiei publice locale nr. fluenţa traficului între localităţi, pentru toate categoriile de populaţie.Transportul
public metropolitan se poate realiza prin extinderea traseelor RAT Braşov şi
34
mărirea parcului de maşini (cu cel puţin 40 autobuze) sau prin contractarea Figura 22. Propuneri pentru dezvoltarea turismului în zona metropolitană
serviciului numai pentru Zona Metropolitană (fără a include Municipiul Braşov) cu Braşov
o altă firmă de transport. Câteva localităţi (Sânpetru, Râşnov) sunt interesate de
introducerea transportului public cu mijloace de transport ecologice pentru
conectarea cu Braşovul, ce pot fi exploatate atât în scop utilitar cât şi turistic.
De această dată, în elaborarea planului integrat de dezvoltare pentru zona

metropolitană, au fost luate în consideraţie propunerile prezentate în PATJ în
2002: astfel, pentru propunerile pe palierul turismului, de exemplu, propunerile
sunt corelate cu PATJ şi exprimate grafic pe suportul oferit de planşele PATJ.
Sursa: Planul de amenajare a teritoriului judeţului Braşov, PIDU Braşov
PIDU pentru Polul de Creştere Braşov cuprinde un număr de 5 obiective

strategice şi o serie de politici şi programe care vor fi succint expuse în cele ce
urmează, cu comentarea locului pe care comuna Prejmer îl poate avea în cadrul
acestui Plan Integrat.
Obiectivul strategic nr. I:
CREŞTEREA EFICIENŢEI ŞI COMPETITIVITĂŢII ADMINISTRATIVE SI A

COEZIUNII TERITORIALE
35
asigurarea unei dezvoltări urbanistice echilibrate în toate comunităţile din • Utilizarea ineficientă a infrastructurii feroviare
cadrul polului de creştere, şi maximizarea potenţialului de dezvoltare
• Prezenţa în polul de creştere a unor zone cu poluare atmosferică, fonică şi
economică.
poluare a solului
Auditul teritorial al polului de creştere a evidenţiat următoarele aspecte:
• Existenţa depozitelor neconforme de deşeuri
• Infrastructura este suprasolicitată şi învechită în zonele de concentrare
• Sistemul de colectare a deşeurilor nu este eficient – cantitatea de deşeuri
demografică
reciclabile colectată este încă mică
• Infrastructura este insuficientă în zonele destinate dezvoltării
• Existenţa unor habitate naturale fragmentate (motiv pentru care animalele intră
• Mobilitate redusă în polul de creştere în habitatul omului)
• Lipsa unei planificări pentru dezvoltarea durabilă a zonei metropolitane obiectivele specifice
(polului de creştere)
I.1 Armonizarea planificării strategice şi urbanistice.
• Necorelare între planurile de dezvoltare ale furnizorilor de utilităţi publice şi cele
I.2. Crearea instrumentelor de monitorizare şi evaluare a procesului de
ale administraţiei publice locale
dezvoltare.
• Planificarea urbanistică este insuficient corelată şi nu este actualizată
I.3 Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare
• Inexistenţa unei politici publice comune la nivel de transport în polul decreştere
I.4 Asigurarea managementului sistematic al mediului si resurselor naturale
• Lipsa unei planificări a intervenţiilor pentru respectarea cerinţelor de protecţia
I.5 Dezvoltarea serviciilor publice integrate si a mobilităţii.
mediului şi eficienţă energetică la nivelul infrastructurii publice.
Obiectivul strategic nr. II:
• Lipsa unui aeroport în polul de creştere
36
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ COMPETITIVĂ ŞI DURABILĂ. • Activitatea redusă a asociaţiilor şi organizaţiilor patronale şi profesionale
Polul de creştere Braşov dispune de potenţialul uman şi de infrastructură • Baza materială este uzată fizic şi moral în sectorul agricol
necesare pentru a redeveni un mare centru economic al ţării. Pentru aceasta este
• Insuficientă exploatare a potenţialului turistic
necesară crearea unui mediu favorabil dezvoltării economice prin atragerea de
investiţii, dezvoltarea resursei umane capabile să răspundă cerinţelor • Potenţialul cultural al zonei nu este pus în valoare – Lipsa marketingului cultural
angajatorilor, implicarea mediului universitar în activităţile economice.
Obiective specifice:
În cadrul discuţiilor purtate cu diferiţi actori ai procesului de dezvoltare în vederea
II.1. Crearea platformelor de interoperabilitate între administraţia publică
stabilirii obiectivelor strategice ale PIDU au fost atinse următoarele aspecte:
locală şi mediul de afaceri
• Lipsa politicilor publice în domeniul economic
II.2. Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor
• Legislaţia din domeniul parteneriatului public-privat este ineficientă
II.3. Dezvoltarea economiei rurale
• Interoperabilitatea scăzută între mediul de afaceri şi administraţia publică
II.4. Conservarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi istoric
• Pregătirea ineficientă în domeniul antreprenorial
II.5. Dezvoltarea şi promovarea potenţialului turistic
• Dezvoltarea neuniformă a infrastructurii economice
• Lipsa unei politici de promovare şi de marketing în domeniul investiţional pentru

polul de creştere Braşov
• Lipsa unei politici de reabilitare, conservare şi valorificare a patrimoniului

industrial
37
Figura 23. Localizarea parcurilor industriale şi a incubatoarelor de afaceri în Figura 24. Conceptul de dezvoltare durabilă a judeţului Braşov
zona metropolitană Braşov
Sursa: PIDU Braşov
Obiectivul strategic nr. III:

Sursa: Asociaţia metropolitană Braşov
CREŞTEREA NIVELULUI CALITĂŢII VIEŢII
Dezvoltarea durabilă a polului de creştere Braşov este strâns legată de tendinţele

de evoluţie a resurselor umane. Astfel, chiar şi în cazul unui scenariu optimist, se
constată creşterea ponderii populaţiei vârstnice faţă de populaţia tânără în
următoarele decenii. Pentru a putea susţine dezvoltarea economică pe termen
lung este astfel nevoie de crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea familiei.
În acest sens, auditul şi analiza SWOT au evidenţiat următoarele aspecte:
38
• Îmbătrânirea populaţiei • Lipsa susţinerii financiare (publice sau private) a evenimentelor

culturale/artistice/sportive
• Migrarea forţei de muncă
• Potenţialul cultural al zonei nu este pus în valoare – Lipsa marketingului cultural
• Insuficienţa campusurilor preuniversitare şi a centrelor de performanţă
universitară • Zonele de agrement nu sunt amenajate şi valorificate corespunzător
• Insuficienţa structurilor de asistenţă socială şi educaţională pentru grupurile • Insuficienţa serviciilor de asistenţă socială, atât din punct de vedere al cantităţii
aflate în risc social de servicii furnizate, cât şi din punct de vedere al diversităţii lor.
• Infrastructura culturală este insuficientă şi este uzată fizic şi moral • Pregătirea necorespunzătoare a personalului ce furnizează servicii de educaţie,
formare profesională şi asistenţă socială.
• Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii de intervenţie în situaţii de urgenţă
• Dotarea materială a instituţiilor furnizoare de servicii din spectrul social este
• Insuficienţa locuinţelor sociale în polul de creştere
insuficientă.
• Locurile de parcare sunt insuficiente
• Monitorizarea insuficientă a factorilor de mediu în polul de creştere
• Spaţiile verzi sunt insuficiente
Concluziile consultărilor publice au fost acelea că un mediu propice dezvoltării
• Concentrarea serviciilor din spectrul social (sănătate, educaţie, cultură, asistenţă familiei presupune:
socială, agrement, siguranţa publică, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) în
• Piaţă imobiliară adaptată nevoilor familiilor tinere
Municipiul Braşov
• Excelenţă în educaţie la toate nivelurile
• Lipsa interoperabilităţii între furnizorii de servicii sociale
• Servicii de asistenţă (socială, medicală, etc.) eficiente şi care răspund nevoilor
• Infrastructură socială insuficientă, degradată şi ineficientă pentru asigurarea
grupului ţintă.
serviciilor din spectrul social
39
• Spaţii de agrement destinate petrecerii timpului liber în modalităţi diverse • Migrarea forţei de muncă
• Siguranţa cetăţeanului şi ordine publică, etc. • Neconcordanţa ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii pentru dezvoltarea
unei economii moderne, bazate pe cunoaştere
obiective specifice:
• Rata mare a abandonului şcolar
III.1. Dezvoltarea infrastructurii sociale şi a serviciilor sociale
• Insuficienta pregătire a cadrelor didactice, implicit a elevilor
III.2. Creşterea siguranţei publice
• Lipsa parteneriatelor funcţionale dintre sistemul de formare profesională şi
III.3. Crearea instrumentelor de monitorizare şi evaluare a calităţii vieţii
mediul economic
III.4. Crearea platformelor de interoperabilitate între administraţia publică
• Rata redusă a ocupării
locală şi cetăţeni
• Migraţia specialiştilor şi a forţei de muncă calificate în afara ţării
III.5. Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber
• Lipsa unui sistem de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor
III.6. Conservarea şi protecţia mediului
• Lipsa instrumentelor locale pentru implementarea politicii de flexicuritate
Obiective specifice:
Obiectivul strategic nr. IV:
IV.1. Dezvoltarea capacităţii administrative
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
IV.2. Dezvoltarea instrumentelor de standardizare, monitorizare şi evaluare a
Auditul şi analiza SWOT au evidenţiat următoarele aspecte:
formării profesionale
• Îmbătrânirea populaţiei
40
IV.3. Perfecţionarea resurselor umane din domeniul social (sănătate, • Cooperarea internaţională în domeniul cercetării ştiinţifice se află la un nivel
educaţie, cultură, asistenţă socială, agrement, siguranţa publică, intervenţii destul de scăzut
în situaţii de urgenţă, etc.)
IV.4. Implementarea politicii de flexisecuritate

Obiectivele specifice
IV.5. Îmbunătăţirea orientării şcolare şi vocaţională
V.1. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-inovare
V.2. Crearea centrelor de transfer tehnologic

2.5. Obiectivul strategic nr. V:
V.3. Valorificarea şi promovarea rezultatelor activităţii de cercetare –inovare
DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR DE CERCETARE – INOVARE
V.4. Promovarea politicilor şi instrumentelor de eficienţă Energetică
În cadrul procesului de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană s-au
evidenţiat următoarele probleme:
Politicile şi programele care au relevanţă pentru comuna Prejmer sunt amintite în
• Infrastructura universitară este insuficientă
cele ce urmează:
• Dotările, echipamentele şi starea clădirilor universităţii sunt precare
Politica A1: REALIZAREA COEZIUNII ŞI DEZVOLTĂRII ARMONIOASE A
• Lipsa parcurilor ştiinţifice şi tehnologice face imposibil transferul rezultatelor TERITORIULUI
cercetării către mediul de afaceri
A1.1. ÎMBUNĂTĂŢIREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
• Colaborarea la nivel regional şi naţional dintre universităţile publice şi cele PRIN REALIZAREA UNOR ÎMBUNĂTĂŢIRI DE STRUCTURĂ ŞI PROCES ALE
private este insuficientă MANAGEMENTULUI PUBLIC PENTRU A PUTEA DEFINI PLANURI DE
ACŢIUNE PRIVIND DEZVOLTAREA URBANĂ
41
Proiecte: Asfaltare străzi în comunităţile din polul de creştere
Realizarea de politici publice, la nivel metropolitan privind dezvoltarea urbanistică Sistem integrat de parcări în Zona Metropolitană
şi amenajarea teritoriului
Dezvoltarea/modernizarea/extinderea reţelelor de furnizare a energiei
Actualizarea Strategiei de Dezvoltare Locală Durabilă a comunei Prejmer electrice şi gazelor naturale, în vederea asigurării condiţiilor de dezvoltare,
atât pentru consumatorii casnici cât şi pentru cei industriali în toate
Pregătirea specialiştilor din administraţia publică în domeniul urbanismului şi
comunităţile din arealul polului de creştere
amenajării teritoriului
Cooperare naţională şi internaţională pentru implementarea instrumentelor ce

Politica A2: ÎMBUNĂTĂŢIREA MOBILITĂŢII ŞI ACCESIBILITĂŢII URBANE
asigură funcţionalitatea unui teritoriu metropolitan
PROGRAME:
A2.1. REALIZAREA INFRASTRUCTURII PENTRU ASIGURAREA MOBILITĂŢII

A1.2. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO
PERSOANELOR ŞI MĂRFURILOR
EDILITARE ÎN VEDEREA DEZVOLTĂRII ECONOMICE DURABILE
Proiecte:
PROIECTE:
Autostrada Bucureşti-Braşov
Construcţia centurilor ocolitoare din localităţile traversate de trafic greu – Zona
Metropolitană Braşov Autostrada Braşov-Borş
Construcţie drum Cărpiniş – Prejmer Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Drumuri de legătură în Zona Metropolitană Construcţia căilor de acces spre autostradă – aeroport – campus universitar
42
Construcţia căilor de acces spre zonele de dezvoltare economică din P.C. Braşov Înnoirea parcului auto (achiziţionarea mijloacelor de transport ecologice,
înlocuirea cu prioritate a vehiculelor cu uzură mare cu cele care au consumuri
Parc Logistic Feroviar
reduse sau utilizează combustibili nepoluanţi – GPL, biogaz, etc).
A2.2. ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT EFICIENT ŞI A SIGURANŢEI
Cooperare internaţională pentru dezvoltarea soluţiilor inovative/eficiente/durabile
TRAFICULUI
pentru transport
Amenajarea staţiilor pentru transportul public
Informatizarea serviciului de transport public de persoane
Realizarea sistemelor de transport inter-modale urbane şi metropolitane
Sisteme moderne de taxare
Modernizarea transportului public de persoane în Polul de Creştere.
Piste de biciclete şi sisteme de staţii automate pentru închiriere (Bike Sharing)
Master plan de transport în zona metropolitană
Achiziţie echipamente pentru monitorizarea şi managementul traficului

Politica A3: DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE
Implementarea sistemelor de monitorizare, dirijare a mijloacelor de transport în
PROGRAME:
comun şi informare a călătorilor.
A3.1. ASIGURAREA INTEROPERABILITĂŢII ÎNTRE ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
Sistem de semnalizare trafic în Zona Metropolitană
ŞI MEDIUL DE AFACERI ŞI CETĂŢENI
Modernizare sisteme rutiere
Proiecte:
Extinderea transportului ecologic
Înfiinţarea unei structuri pentru relaţia cu investitorii economici la nivelul
Extinderea transportului public de persoane în Zona Metropolitană administraţiei publice locale
Reclasificarea drumurilor în interiorul Zonei Metropolitane
43
Dezvoltarea administraţiei electronice prin aplicaţii integrate de tip back-office şi Proiecte:

front-office, E-GUVERNARE
Reabilitare faţade clădiri istorice
Reabilitarea Centrelor Istorice şi realizarea circuitului tematic al Zonei

A3.2. CREAREA INFRASTRUCTURII DE ACCES LA T.I.C Metropolitane
Proiecte: Reabilitarea centrelor istorice ale localităţilor din Polul de creştere Braşov în
parteneriat cu Municipiul Braşov
Dezvoltarea infrastructurii de acces la internet şi alte aplicaţii TIC în PC Bv
Reabilitarea străzilor şi infrastructurii de utilităţi în zonele istorice ale localităţilor
Instalarea şi dezvoltarea reţelei de comunicaţii pentru e-servicii în PC Bv
din Zona Metropolitană
Realizarea reţelei de comunicaţii de date în bandă largă - METRONET în PC Bv
Asigurarea căilor de acces pietonale şi carosabile către zonele şi clădirile istorice
Creşterea capacităţii operaţionale instituţiilor publice prin dezvoltarea din Zona Metropolitană
infrastructurii tehnologiei informaţionale si de comunicaţii în PC Bv
Amenajări pentru spaţiile publice, amenajări ambientale, iluminat exterior şi
Eficientizarea actualizării informaţiilor – principiul interoperabilităţii interior al obiectivelor istoriceAmenajarea spaţiilor publice pentru agrement şi
evenimente culturale pe pietonalul zonelor istorice
Amenajarea de trasee turistice noi şi reabilitarea celor vechi, în Zona

Politica A4: DEZVOLTARE ŞI VALORIFICAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE,
Metropolitană
CULTURALE, SPORTIVE ŞI DE AGREMENT
Dezvoltarea turismului în Zona Metropolitană
PROGRAME:
A4.1. REABILITAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE
44
A4.2. REABILITAREA INFRASTRUCTURII CULTURALE Crearea Centrelor de Informare şi Documentare în localităţile Zonei Metropolitane
Proiecte: Promovarea patrimoniului turistic cultural din Zona Metropolitană
--- Tourism Quality Improvement - Implementarea unor standarde de calitate în

turism
Promovarea turismului ecologic în Zona Metropolitană

A4.3. REABILITAREA INFRASTRUCTURII SPORTIVE ŞI DE AGREMENT
Proiecte:
Politica A5: ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII, EFICIENŢEI ŞI CALITĂŢII
Construcţie/ reabilitare baze sportive în localităţile Zonei Metropolitane
SERVICIILOR PUBLICE ŞI SOCIALE
Construcţie Amenajare/modernizare spaţii verzi, parcuri şi zone de agrement în
PROGRAME:
localităţile Zonei Metropolitane
A5.1: MODERNIZAREA ŞI EXTINDEREA INFRASTRUCTURII PENTRU
Amenajarea de trasee pentru drumeţii în arealul metropolitan
SERVICII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Trasee mountain- bike, pârtii de săniuţe– Zona Metropolitană
Proiecte:
Construcţia / reabilitarea de locuinţe

A4.4. CREAREA INFRASTRUCTURII DE PROMOVARE TURISTICĂ
Înfiinţarea de noi centre de zi în Zona Metropolitană pentru grupurile aflate în risc
Proiecte: social
Construcţia/Reabilitarea spaţiilor destinate Centrelor de Informare Turistică – Centru de zi pentru copii aflaţi în situaţie de risc social
Zona Metropolitană
45
Modernizarea şi dotarea cu utilităţi suplimentare a centrelor sociale (pt. copii, Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Centrelor Ambulatorii de Sănătate şi
vârstnici, persoane fără adăpost) din localităţile Zonei Metropolitane Policlinici
Diversificarea serviciilor sociale în Zona Metropolitană Reabilitarea/modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate în Zona
Înfiinţarea unui centru destinat victimelor violenţei în familie Metropolitană
ALCOOLSTOP – extinderea actualului spaţiu destinat persoanelor fără adăpost

cu cabinete pentru consilierea de persoane dependente de alcool şi droguri
A5.3. ÎMBUNĂTĂŢIREA SIGURANŢEI PUBLICE PENTRU CETĂŢENI
Cămin – spital pentru persoane cu nevoi speciale
Proiecte:
Crearea centrului regional pentru servicii de integrare socială a populaţiei rrome
Achiziţionarea şi instalarea echipamentelor specifice pentru creşterea siguranţei şi
Reabilitarea/reconversia clădirilor publice pentru funcţiuni sociale – Zona prevenirea criminalităţii în unităţile de învăţământ şi pe domeniul public în Zona
Metropolitană Metropolitană
Construirea /reabilitarea centrelor multifuncţionale cu funcţii sociale în Zona Harta criminogenă a Polului de Creştere Braşov
Metropolitană
A5.4. ÎMBUNĂŢIREA SISTEMULUI DE INTERVENŢIE ÎN SITUAŢII DE

A5.2. CONSTRUIREA, REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA URGENŢĂ
INFRASTRUCTURII SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI CREŞTEREA EFICIENŢEI
Proiecte:
ACESTORA
Dezvoltarea serviciilor de intervenţie rapidă pentru urgenţele medicale
Proiecte:
46
Extinderea şi menţinerea în funcţiune a reţelelor de comunicaţii pentru serviciile A5.6. CREAREA INFRASTRUCTURII NECESARE PENTRU MONITORIZAREA
ISU ŞI POLIŢIE COMUNITARĂ, LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE ŞI EVALUAREA CALITĂŢII VIEŢII.
SERVICII DE INTERVENŢII PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ LA NIVELUL Proiecte:

ZONEI METROPOLITANE (DISPECERAT, INTERVENŢII, OPERARE
Crearea centrului regional pentru monitorizarea şi evaluarea calităţii vieţii
INTRANET)
Construirea infrastructurii de monitorizare a calităţii vieţii în Zona Metropolitană
EXTINDEREA SERVICIILOR DE TIP SMURD LA NIVELUL ZONEI
METROPOLITANE
A5.7. CREAREA INFRASTRUCTURII DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI

VOCAŢIONALĂ
A5.5 ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE PT
DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE INVĂŢĂMÂNT COMPETITIV. Proiecte:
PROIECTE: Centrul Regional de Orientare Şcolară şi Vocaţională
CONSTRUIRE/REABILITARE CAMPUSURI PREUNIVERSITARE ÎN ZONA

METROPOLITANĂ
Politica A6: CREAREA UNUI POL DE EXCELENŢĂ ÎN PREGĂTIREA
REABILITAREA BIBLIOTECILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ CA UNITĂŢI ACADEMICĂ
INTERACTIVE DE INFORMARE ŞI FORMARE
PROGRAM:
REABILITARE/MODERNIZAREA/EXTINDEREA UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
A6.1. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII UNIVERSITARE
PREŞCOLAR ŞI PREUNIVERSITAR ÎN ZONA METROPOLITANĂ
Proiecte:
47
-- -proiect pentru realizarea centrului comunitar Prejmer, va fi finanţat prin axa 1 din
POR – Planul Operaţional Regional – documentaţie în elaborare, valoare estimată
În cursul anului 2010, s-au aprobat prin decizia Comitetului de Management
de 521.300 lei. Un centru comunitar similar este aprobat spre finanţare în comuna
pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (structură ce a avizat PID Pol de
Vulcan.
creştere Braşov în 2009) listele de proiecte individuale prioritare din PIDU. Aşa
cum reiese şi din lista de politici şi proiecte prezentată anterior, din care au fost -proiect de amenajare a unei zone turistice şi de agrement, tot prin axa 1, în
selectate doar proiecte relevante pentru comuna Prejmer (fie pentru că sunt valoare de 5.366.900 lei – în această categorie de proiecte, există o serie
amplasate aici, fie pentru că priveau Zona Metropolitană în ansamblu, deci şi întreagă de astfel de amenajări în Predeal, Săcele, Codlea, Râşnov, Cristian,
Prejmer), proiectele aprobate nu sunt foarte multe: Crizbav, Tarlugeni, Vulcan, Hărman, Sânpetru, doar că acestea se finanţează cu
o sumă cam la jumătate din investiţia preconizată pentru Prejmer – în jur de
-Actualizarea strategiei de dezvoltare locală durabilă din care face parte prezentul
2.500.000). În Municipiul Braşov, se va amenaja o zonă turistică şi de agrement,
raport (alături de Codlea, Cristian, Râşnov, iar elaborarea unor strategii pentru
dar şi un spaţiu de agrement şi divertisment.
localităţile care nu aveau: Sânpetru, Hărman, Hălchiu, Bod). Finanţările pentru
aceste proiecte sunt prin PODCA – Programul Operaţional de Dezvoltare a Reglementări aflate în vigoare şi studii de fezabilitate
Capacităţii Administraţiei. Ceea ce este un pic surprinzător la această categorie -Analiza zonificării funcţionale
de proiecte, este faptul că se va elabora o strategie nouă pentru Zona
-Analiza regulilor de ocupare şi utilizare a terenurilor din teritoriul comunei, cu
Metropolitană Braşov (şi atunci se pune întrebarea legată de situarea acestei
evaluarea consecinţelor spaţial-funcţionale şi a oportunităţilor de dezvoltare în
strategii faţă de Planul Integrat pentru polul de creştere), precum şi o strategie
continuare
pentru Municipiul Braşov. Este deci foarte necesară corelarea între ceea ce se va
înscrie în strategia locală a comunei Prejmer şi această strategie pentru Zona Planul Urbanistic Zonal - PUG
Metropolitană Braşov, care va fi cu siguranţă elaborată printr-o abordare
Pentru începutul acestei secţiuni, vom face referire la Planşa de Reglementări a
participativă, la care vor fi invitaţi şi reprezentanţi ai comunei Prejmer.
Planului Urbanistic General care datează din 2000 şi la Regulamentul Local de
Urbanism aferent
48
Prejmer existent propus

ha % ha %
Aşa cum se poate remarca în imaginea de mai sus şi în explicaţiile din legendă, locuinte si functiuni
complementare 290 64,10 253,21 55,90
zonificarea funcţională în localitatea Prejmer este foarte clară: zona centrală este
unitati industriale prestatii
şi cea în care, pe lângă Cetate, se află şi alte instituţii publice şi servicii, şi este de servicii si mica industrie,
depozite 0,6 0,13 27,24 6,01
asemenea un perimetru cu regim special datorat protecţiei valorilor de patrimoniu. unitati agro zootehnice 83 18,35 83 18,32
institutii si servicii de interes
Pentru localitatea Prejmer, urmează într-un regim de c ontinuitate cu trecutul o public 14,4 3,18 14,4 3,18
cai de comunicatie si
zonă preponderent rezidenţială (cu funcţiuni complementare locuirii, cum ar fi transport
comerţul de proximitate, diverse servicii, etc.) – marcată cu culoare galbenă -rutier 44,5 9,84 47,6 10,51
-feroviar 5,3 1,17 6 1,32
conform codurilor de culoare specifice în urbanism. “Stratul” care urmează înspre spatii verzi, sport 2 0,44 10,95 2,42
exterior este o zonă mixtă în care găsim, bineînţeles locuinţe, dar şi alte funcţiuni, agrement, protectie,
gospodarire comunala,
care sunt compatibile cu cea de locuire: dispensar, liceu, şcoală, brutărie, cimitire 7 1,55 5 1,10
terenuri libere 5,6 1,24 5,6 1,24
pompieri, mică producţie, comerţ. În stratul dinspre exteriorul localităţii, se
TOTAL INTRAVILAN 452,4 100,00 453 100,00
regăseau unităţi de producţie agro-industrială, unităţi industrie, cimitire, târgul
comunal, alte spaţii aferente funcţiunilor de gospodărire comunală. Sursa: PUG Prejmer
Nu se propunea extinderea intravilanului care rămânea deci la 453 hectare, doar

că se făcea o redistribuţie a suprafeţelor aferente diverselor funcţiuni. Aşa cum se
poate constata în bilanţul teritorial de mai jos, care este o recalculare a celui din
2000, există o neconcordanţă de calcul între suprafaţa intravilanului existent şi a
celui propus, care apare cu aproape un hectar mai mare:
Tabelul 1. Bilanţul teritorial al satului Prejmer
49
Figura 25. Zonificarea funcţională a satului Prejmer
50
Comparaţia între suprafaţa aferentă funcţiunii de locuire între situaţia existentă şi localităţii Lunca Câlnicului, este o zonă de margine, cu terenuri de-o parte şi de
a cea propusă în 2000, arăta o scădere cu aproximativ 37 hectare în cazul alta a DN 11, înspre Sfântul Gheorghe (figura 26).
localităţii Prejmer – de la 290 de hectare la 253,21 – şi se pune întrebarea legată
Nu se propunea în anul 2000 extinderea intravilanului nici pentru localitatea Lunca
de metod de calcul a acestor suprafeţe, presupunând că terenurile care erau
Câlnicului, aşa cum se poate constata în bilanţul teritorial de mai jos, care este o
înainte prevăzute ca zone cu funcţiunea de locuire, fără să aibă construcţiile
recalculare a celui din 2000.
aferente de locuit s-ar fi redistribuit către unităţi industriale (27 hectare), sau către
spaţii verzi şi sport (aproximativ 8 hectare). Tabelul 2. Bilanţul teritorial al satului Lunca Calnicului
Lunca Câlnicului existent propus

ha % ha %
În ceea ce priveşte Lunca Câlnicului, aici găsim în mod preponderent zone de locuinte si functiuni
complementare 228,46 62,43 237,2 64,81
locuit, şi două nuclee de interes: o grupare ce cuprinde şcoală, biserică, unitati industriale prestatii
dispensar, grădiniţă, iar cealaltă, la intersecţia dintre o stradă importantă în servicii
si mica industrie, depozite 10,9 2,98 30 8,20
această localitate – strada Pictor Iacob Brujan pe care se face legătura cu unitati agro zootehnice 1,4 0,38 1,4 0,38
institutii si servicii de interes
Prejmer – şi respectiv DN11 (Strada Principală) spre Sfântul Gheorghe, ce avea, public 6 1,64 6 1,64
de-a lungul străzii Pictor Iacob Brujan o şcoală, o grădiniţă, un club şi o cantină a cai de comunicatie si
transport
fabricii de textile ELTEX, complex comercial COOP. Aceste două nuclee sunt şi -rutier 22,8 6,23 34,05 9,30
perimetrele în care sunt amplasate câteva imobile de locuinţe colective, precum şi -feroviar 4 1,09 4 1,09
spatii verzi, sport 0,6 0,16 0,6 0,16
construcţii pentru comerţ şi servicii care datează din perioada “sistematizării agrement, protectie,
gospodarire comunala,
satelor”. Patru dintre zonele haşurate ca funcţiune mixtă de locuire şi respectiv cimitire 1,3 0,36 1,3 0,36
alte funcţiuni compatibile cu locuirea sunt prinse în miezul unor “insule urbane”, terenuri libere 84,1 22,98 44,85 12,25
ape 6,4 1,75 6,6 1,80
pentru care se dorea cel mai probabil o reparcelare care să conducă la o utilizare
TOTAL INTRAVILAN 365,95 100,00 366 100,00
mai eficientă a terenurilor. Cea de-a cincea zonă haşurată, la limita nordică a Sursa: PUG Prejmer
51
Figura 26. Zonificarea funcţională, sat Lunca Calnicului
52
În cazul localităţii Lunca Câlnicului, suprafaţa zonelor de locuit rămâne relativ Tabelul 3. Bilanţul teritorial al satului Stupinii Prejmerului
constantă, dar creşte şi aici semnificativ ponderea terenurilor care vor fi ocupate
existent propus
de unităţi de producţie (o creştere cu aproximativ 20 de hectare), care se face în
ha % ha %
detrimentul suprafeţelor de terenuri anterior libere (scădere cu 40 de locuinte si functiuni
complementare 60,57 34,81 71 40,80
hectare).Creşte deasemnea ponderea suprafeţelor afectate pentru circulaţii, mai unitati industrial, prestatii
ales pentru transport rutier (12 hectare). servicii
si mica industrie, depozite 0 0,00 16,25 9,34
unitati agro zootehnice 0 0,00 0 0,00
Stupinii Prejmerului institutii si servicii de interes
public 1,5 0,86 1,85 1,06
Pentru satul Stupinii Prejmerului, Planul Urbanistic General din 2000 semnala pe cai de comunicatie si transport
rutier 8 4,60 7,7 4,43
de o parte nevoia de a completa modul de utilizare al terenurilor astfel încât DN10
constructii tehnico edilitare 10 5,75 10 5,75
să fie parte din acest sat, dar şi nevoia de a face fundaţii speciale pentru o fâşie în gospodarire comunala, cimitire 0,4 0,23 0,4 0,23
terenuri libere 71,9 41,32 62,8 36,09
nordul localităţii pentru că pânza freatică este foarte aproape de suprafaţă. ape 4,03 2,32 4 2,30
terenuri neproductive 17,6 10,11 0 0,00
Bilanţul teritorial ne arată faptul că se dorea utilizarea terenurilor neproductive TOTAL INTRAVILAN 174 100,00 174 100,00
care sunt practic propuse ca utilizare pentru spaţii pentru industrie, servicii sau Sursa: PUG Prejmer
depozite: cele 17,6 hectare le regăsim aproape integral în propunerea de 16,25

hectare de teren cu folosinţă de producţie – fâşia de la sudul comunei, marcată cu
culoarea maron. Şi suprafaţa de terenuri libere de construcţii este diminuată în
propuneri, dar rămâne în continuare o cifră enorm de mare: aproape 63 de
hectare, ce reprezintă puţin mai mult de o treime din intravilanul satului Stupinii
Prejmerului.
53
Figura 27. Zonificarea funcţională a satului Stupinii Prejmerului
54
Planul Urbanistic General pentru comuna Prejmer este, în mod evident, depăşit Figura 28. Amplasarea a două spaţii publice în satul Prejmer
atât din cauză că este elaborat cu mulţi ani în urmă, dar şi pentru că nu au fost
făcute suficiente eforturi la acea dată de înţelegere a realităţilor locale şi
elaborarea unui set de reguli de construcţie şi de utilizare a terenurilor care să
folosească avantajele şi potenţialul extraordinar al acestei comune.
Regulamentul aferent PUG nu face decât să preia prevederile Hotărârii de Guvern

nr.525 din 27 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism.
Încă şi mai grav, există două locuri în textul acestui regulament unde comuna
“Beclean” este tăiată şi este scris Prejmer cu pixul, de mână. Sigur că acest lucru
este probabil explicabil prin faptul că, la acel moment, se elaborau foarte multe
Planuri Urbanistice Generale pentru că exista o presiune în acest sens din partea
Ministerului de resort, pentru a avea cât de cât un cadru reglementar în zona
rurală.
STUDII DE FEZABILITATE - Spaţii publice
În 2001, a fost făcut un studiu de fezabilitate pentru amenajarea unor spaţii

publice în satele comunei Prejmer, pentru patru obiective, după cum urmează:
-obiectiv A: zona cetatea săsească – teren în suprafaţă de 3943 mp Sursa: Studii de fezabilitate spaţii publice
-obiectiv B: Prejmer – DN10 – teren în suprafaţă de 3100 mp
55
-obiectiv C: Şcoala Generală din Stupinii Prejmerului - teren în suprafaţă de 1140 -obiectiv D: zona cămin cultural ELTEX – Lunca Câlnicului - teren în suprafaţă de
mp 1300 mp
Figura 29. Amplasarea unui spaţiu public în satul Stupinii Prejmerului Figura 30. Amplasarea unui spaţiu public în satul Lunca Calnicului
Sursa: Studii de fezabilitate spaţii publice

Sursa: Studii de fezabilitate spaţii publice
56
Amenajarea pentru amplasamentul A – Cetatea Săsească se justifica pe de o Staţia de transport în comun şi terenuri libere de al intersecţia dintre DN10 şi
parte pentru folosinţa locuitorilor (în special în legătură cu şcoala din imediata strada Mare, corelarea cu scuarul intens plantat pe contur, corelarea cu curtea
vecinătate) şi pe de altă parte pentru folosinţa turiştilor: o zonă verde care se şcolii, sau cu incinta aferentă clădirii primăriei ar fi fost tot atâtea argumente
poate asocia cu o parcare amenajată, pentru a face un spaţiu de primire pentru pentru a privi amenajarea spaţiului public într-un proiect coerent.
vizitatorii obiectivului înscris în patrimoniul UNESCO.
Din păcate, pentru acest amplasament, nu a fost gândit un sistem mai amplu de
amenajare, care să ia în consideraţie în ansamblu spaţiile publice din această
zonă extrem de importantă, care este practic, cartea de vizită a localităţii Prejmer.
Figura 31. Spaţiul public propus în zona cetăţii săseşti
57
Amplasamentul B este rezultatul unei comasări de terenuri: un teren viran cu un Braşovului), şi respectiv strada Morii, o stradă importantă, paralelă cu Strada
teren care urma să fie eliberat de construcţii, şi care era transferat în domeniul Mare.
public. Şi aici este un loc important pentru Prejmer: intersecţia între DN10 (strada
Figura 32. Spaţiul public propus la interseţia DN 10 şi strada Morii, satul Prejmer
58
Amplasamentul C, în Stupinii Prejmerului, este parte din terenul şcolii generale de constă în recomandarea cuprinsă în Planul Urbanistic General din 2000 de a
aici, şi utilitatea acestei amenajări este argumentată atât prin prezenţa şcolii, cât organiza acest teren pentru agrement şi sport.
şi prin cea a căminului cultural:
Figura 34. Spaţiul public propus pentru Lunca Calnicului
Figura 33. Spaţiul public propuc, adiacent şcolii din satul Stupinii
Prejmerului
Analiza Planurilor Urbanistice Zonale
După aprobarea PUG în 2000, situaţia a fost una de stagnare pentru aproximativ
Cel din urmă amplasament, în Lunca Câlnicului, fusese şi în trecut amenajat ca
5 ani, dar începând cu 2005, regăsim o serie de iniţiative de dezvoltare imobiliară,
scuar aşa cum se menţionează în memoriul tehnic aferent Studiului de
atât ale administraţiei publice locale cât şi ale proprietarilor privaţi de terenuri, pe
Fezabilitate din 2001. Deasemenea, un alt argument pentru amenajarea propusă
care le vom analiza în cele ce urmează.
59
Pentru proiectul de introducere a reţelei de canalizare, există o serie de 14 zone (zona pasune)
ZONA”G” - ZONA CONSTRUCTII DE 70
de dezvoltare, amplasate pe harta comunei Prejmer în schema de mai jos, dintre LOCUINTE SI DESTINATIE
INDUSTRIALA
care pentru 7 am putut identifica o serie de Planuri Urbanistice Zonale în (zona Stupini-Prejmer)
ZONA”H” - ZONA CONSTRUCTII DE 248
documentaţiile primite de la Primăria Prejmer. LOCUINTE SI ZONA
AGREMENT
(zona padure pasune)
Tabelul 4. PUZ-uri aferente zonele de dezvoltare identificate in PUG ZONA”I” - ZONA DE AGREMENT 65
ZONA”J” PUZ Teiului Laterală ZONA CONSTRUCTII DE 10
Zona de PUZ ZONĂ DE DEZVOLTARE Suprafaţa Proiect Braşov S:A -Işa Lucian LOCUINTE
dezvoltare Documentaţie de urbanism cu titlul Funcţiunea principală şi HA (zona targului)
din materialul oferit de Primărie repere de localizare ZONA”K” - ZONA INDUSTRIALA SI 400 ca zonă
ZONA”A” PUZ Zona Industrială ZONA INDUSTRIALA 84 SPECIFIC AGRICOL de
varianta 1 în 2005: (parc industrial) – (zona Carpinis DJ 120) dezvoltare
iniţiatori: S.C. GRAELLS LLONCH infrastructură
INVEST S.R.L. în PUZ: 82,28 hectare ZONA”L” - ZONA CONSTRUCTII DE 15
Proiectant varianta 1: AGENTIA LOCUINTE(zona Binder)
SARBU S.R.L., ZONA”M” PUZ Târg de vite ZONA TARG (zona Lunca 6,5
Proiectant varianta 2 în 2007: Calnicului)
SC GLOBAL PROIECT SRL ZONA”N” PUZ Rădulescu ZONA CONSTRUCTII DE 5,2
Halta Ilieni LOCUINTE (cartier de
ZONA”B” PUZ Furnica Stejari – Zona de ZONA CONSTRUCTII DE 324 ca zonă locuinte Prejmer-zona Gara
locuinţe CANTON LOCUINTE de Lipsă parte scrisă
mica)
Proiect Braşov S:A -Işa Lucian (zona canton SCELIF) dezvoltare Lipsă parte desenată
în PUZ: 96,32 infrastructură
Lipsa parte scrisă Total intravilan PUG 2000: TOTAL zone de dezvoltare, care cuprind
-Prejmer: 453 hectare şi terenuri care sunt acum în intravilan:
ZONA”C” PUZ Rândul II ZONA CONSTRUCTII DE 50 -Lunca Câlnicului: 366 hectare
Marius LUNGU LOCUINTE -Stupinii Prejmerului: 174 1480,7
(zona Rd.II situata in hectare
Lipsă parte scrisă Prejmer) TOTAL 993 hectare
ZONA”D” PUZ Parc Riu ZONA CONSTRUCTII DE 86 Sursa: Date furnizate de primăria Prejmer
LOCUINTE SI DESTINATIE
INDUSTRIALA
(zona I.A.S)
ZONA”E” PUZ Sportului Plopilor ZONA CONSTRUCTII DE 38
LOCUINTE
Lipsă parte scrisă (cartier SUNRISE
HOUSING, in Prejmer)
ZONA”F” - ZONA CONSTRUCTII DE 79
LOCUINTE
60
Figura 35. Zonele de dezvoltare ale comunei Prejmer Pentru a putea urmări atent propunerile făcute prin PUZ-uri de introducere în
intravilan a unor terenuri, planul cu zonele de dezvoltare a fost suprapus cu
planurile satelor din PUG aprobat în 2000.
În cele ce urmează, pentru fiecare zonă de dezvoltare pentru care a fost
indetificat un PUZ în documentaţia primită de la administraţia publică locală, se
vor prezenta câteva informaţii într-o fişă sintetică, cu comentarii.
Figura 36. Satele comunei Prejmer suprapuse pe zonele de dezvoltare →

(pagina următoare)
61
62
Zona A Parc Industrial Prejmer Terenul studiat are o suprafata totala de 829 800 mp şi era trecut în PUG în 2000
ca teren liber neconstruit (teren arabil) în intravilan, urmând a fi transformat în
Existent: teren construibil.
Terenul se învecinează în partea de nord cu calea ferata Braşov – Sf. Gheorghe,
la sud cu DN10, la vest se afla limita administrativa a comunei Harman, iar la est Propuneri:
– fostul I.A.S. Prejmer.
Zona este prevăzută pentru construirea unor hale industriale si anexele lor, birouri,
Zona de siguranţă a căii ferate este de 20 m din axul ultimei linii şi este
dotari comerciale şi de prestări servicii. Acestea se prezintă grupate pe unităţi,
expropriabilă şi restricţionată la orice fel de construcţii şi amenajări. Realizarea de
astfel:
noi drumuri, alei, reţele edilitare în zona studiată va fi suportată de către beneficiar.
Regimul de înălţime maxim:
Zi - zona unităţi de producţie şi depozitare P+1
Îniţial, documentaţia PUZ a fost intocmită de S.C. AGENTIA SARBU S.R.L.,
Zc - zona comerciala, instituţii şi servicii P+10
aprobat cu HCL nr. 9 din 02.2006, Aviz Unic Consiliul Judetean Brasov nr. 9 din
Zcc - zona căi de comunicaţie, platforme, parcaje
01.02.2006. Ulterior, în 2007, a fost elaborat un PUZ modificator, întocmit de SC
Zv - zone verzi amenajate
Global Proiect SRL, pentru că s-a dorit modificarea zonei de institutii si servicii prin
Construcţiile aferente utilităţilor au regimul de înălţime parter sau parter şi demisol.
marirea suprafetei aferente cat si prin noi functiuni comerciale si de birouri,
Scurtă descirere a fiecărei zone:
modificarea regimului de inaltime si a indicilor de teren POT, CUT., organizarea
Zi - zona unităţi de producţie şi depozitare: ocupă cea mai mare parte a
circulatiei ca urmare a realizarii unei noi artere de circulatie (in incinta perimetrului
terenului studiat şi este, în prezent partial ocupata de construcţii, se propune
studiat) si modificarea traseului uneia din strazile propuse in PUZ-ul aprobat
construirea de hale industriale pe parcele care vor avea suprafeţe de cel puţin
anterior, cu mentinerea profilelor stradale stabilite in documentatia anterior avizata,
800 mp, iar în total zona cuprinde 70,16 ha.
o noua parcelare in partea de V si E a terenului studiat, cat si modul de asigurare a
dotarilor tehnico – edilitare, necesare bunei functionarii a noilor obiective a Parcului
Industrial. Zc - zona comerciala, instituţii şi servicii: cuprinde zona situată aproximativ în
63
centrul geometric al terenului studiat, fiind amplasată în lungul drumului principal parte de parcaje cu lăţimea de 4,50 m şi trotuare de 2,00 m. Din ele se realizează
de acces pe sit şi în vecinătatea intersecţiei cu sens giratoriu. Terenul este, în şi alei carosabile cu lăţimea de 4,00 m care deservesc ocazional obiectivele cu
prezent, liber de construcţii. Se propune realizarea unor construcţii comerciale şi caracter utilitar.
de prestări servicii (hotel, birouri, dotări pentru expoziţii şi conferinţe, bancă, staţie
regim de inaltime comparativ între PUZ 2006 şi PUZ 2007:
carburanţi, spălătorie auto, supermarchet, alimentaţie publică etc.) în suprafaţă
Zona Comerciala, Institutii, Birouri:
totală de 0,32 ha; spaţiile comerciale vor avea platforme de depozitare, cu
asigurarea parcajelor, iar parcelele vor fi de minim 800 mp. PUZ 2006: P+2, Propus prin PUZ 2007: P+10
indicii urbanistici comparativ între PUZ 2006 şi PUZ 2007:
Zcc-zona căi de comunicaţie, platforme, parcaje: cuprinde suprafeţele de teren
Zona industriala (productie, depozitare):
pe care vor fi amplasate circulaţiile, atât cele carosabile cât şi cele semicarosabile
PUZ 2006: POT = 70%, CUT = 1,50
şi pietonale, aleile, trotuarele, platformele asfaltate şi parcajele. Din suprafaţa
totală a terenului, 30,7 % reprezintă platforme şi parcaje, iar 18,63 % - căile de PUZ 2007: POT = 80%, CUT = 1,60
comunicaţie; pentru traseele de alei carosabile şi parcaje se vor întocmi Zona Comerciala, Institutii, Birouri
documentaţii de specialitate conform reglementărilor în vigoare. PUZ 2006: POT = 70%, CUT = 1,50
PUZ 2007: POT = 80%, CUT = 8,00
Zv-zona verde amenajată: se găseşte cu precădere în zona de instituţii şi servicii,
cu rol de agrementare a spaţiului urban interstiţial. Se propune realizarea unor
plantaţii decorative şi de protecţie
Accesul principal se va realiza prin drumul naţional DN 10, care leagă cele 2
comune (Hărman şi Prejmer). Acest drum are o lăţime de 9,00 m şi acostamente
de 0,5 m. De-a lungul terenului studiat, DN10 va avea 2 intersecţii cu drumuri de
incintă care vor face legătura la reţeaua din interiorul proprietăţii. Aceasta va fi
alcătuită tot din străzi de categoria a III-a, cu o lăţime de 10,00 m, bordate în mare
64
Figura 37. PUZ varianta 1 – 2006
Figura 38. PUZ varianta 2 – 2007
65
Tabelul 5. Bilanţul teritorial PUZ Parc Industrial Figura 38. PUZ Furnica-Stejari
Nr. ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT EXISTENT PROPUS PROPUS
Crt. ha % ha %
1. Zona unităţi de producţie şi -- -- 70,16 84,55

depozitare – Zi
2. Zona comerciala, instituţii şi -- -- 0,32 0,38

servicii – Zc
3. Zona căi de comunicaţie, -- -- 10,68 12,87

platforme, parcaje – Zcc
4. Zone verde amenajată – Zv -- -- 1,82 2,02
TOTAL ZONĂ STUDIATĂ 82,98 100 82,98 100,00
Zona B - Zona de locuinţe CANTON – PUZ Furnica Stejari
Între Prejmer şi Lunca Câlnicului, ca o pană către est, cu un singur punct de

articulaţie cu intravilanul existent , în dreptul cantonului de unde vine şi numele
lotizării, acest proiect iniţiat de autoritatea publică locală demonstrează ambiţiile
acesteia pentru viitorul comunei.
66
Tabelul 6. Bilanţul territorial PUZ Furnica Stejari asigura o continuitate spaţială atât de necesară de exemplu pentru a lega
Stupinii Prejmerului de Drumul Naţional, sau pentru a reduce din terenul
agricol din miezul pateurilor existente în morfologia localităţii Prejmer.
La intrare, spre estul lotizării, ZR zona rezervă pentru funcţiuni viitoare (cu
albastru deschis în schema de mai jos)
ZD - Zone de dotări:
ZD1 – regim de înălţime P 3 M
ZD2 – urmează a se stabili prin PUD
ZD 3 nuclee de dotări (cu roz pal în schema de mai jos): învăţământ, sănătate,
comerţ, şi un regim maxim de înalţime de 5 nivele (parter, 3 etaje, mansardă).
ZL -Zonă de locuinţe: aproape 50% din suprafaţa proiectului imobiliar

Regim de înălţime P 1 M
Introducerea în intravilan a 96,32 hectare este un demers deci foarte important.
POT max 35%
Considerăm că acest proiect ar avea nevoie de o argumentaţie solidă, şi o
CUT max 1,5
etapizare clară. Înafara reglementărilor de urbanism şi a compoziţiei urbane,
Suprafaţa parcelei de minim 500 mp.
pare că lipseşte o abordare operaţională. Este nevoie într-adevăr de un
număr atât de important de parcele noi de introdus în intravilan? În ipoteza
ZS – zona dotări sportive şi de agrement
conform căreia comuna Prejmer doreşte să atragă populaţie din Braşov sau
ZV1 – zona verde amenajată – agrement, recreere
din alte locuri care să vină să se instaleze aici, credem că se pot găsi şi alte
formule de a crea lotizări pe terenuri care sunt deja în intravilan şi care ar
67
ZV2 – zona verde de protecţie – către calea ferată (100 m de o parte şi de alta), ZC1 – zonă circulaţii carosabile şi pietonale
culoar tehnic LEA 110KV (25m de o parte şi de alta – interdicţie de construire) şi ZC2 – zonă circulaţie feroviară
către pârâu Za – zonă cursuri de apă propuse pentru amenajare
Zb – zona aferentă cantonului SCELIF – existent Regim de aliniere propus: 15 pentru locuinţe din axul străzilor, pentru dotări
urmează a se stabili prin PUD-uri ulterior.
ZC – zone de circulaţii
Figura 39. Plansă PUZ Funica Stejari
68
Zona C - PUZ rândul II - Este parţial introducere în intravilan – mai mult de jumătate era deja teren agricol
Strada carpaţilor est-vest în intravilan, propus în PUG în 2000 pentru folosinţă ca zonă mixtă de locuinţe şi
cenuşii nord -sud servicii şi unităţi de producţie complementare locuirii.
viilor Figura 41. Propunere PUZ rândul II→(pagina următoare)
La sudul străzii carpaţilor, în extremitatea sudică a comunei Prejmer
viilor şi prunilor pe direcţia est vest, existente, dar traseele lor nu se prelungesc în
propunerea PUZ în care orientarea pe direcţia nord-sud este preferată. Pentru că
parcelarul existent – fâşii lungi – deci cât mai puţine schimbări în regimul de
proprietate.
Figura 40. Existent PUZ rândul II
69
70
Tabelul 7. Bilanţul territorial PUZ Furnica Stejari Zona studiata in cadrul prezentului proiect este amplasata in partea de v est a
localitatii, la intrarea în fostul IAS , parţial situată în intravilan. In cadrul P.U.G.
pentru zona aflată în intravilan se prevede zona prestari servicii şi mica industrie,
cu interdictie de construire pana la elaborarea P.U.D. sau P.U.Z..
Accesul la terenul studiat se face din D.N.- 10 şi de la un drum de acces pentu

fostul IAS ,amplasat pe latura de est a parcelei. totalul teritoriului zonei studiate,
0,42 ha apartin domeniului public, iar restul de 4,63 ha apartin persoanelor fizice
Zona D – S.C Parc RIU SRL (reper: IAS)
sau juridice, din care 0,31 ha este drum de servitute (drum de acces în fostul IAS)
Cartier de locuinţe şi dotări pe un teren în suprafată de cca 3,5 ha , parţial în
intravilan, restul aflându – se în extravilanul localităţii. Figura 43. Amplasament PUZ Parc RIU
Figura 42. Încadrare în teritoriu PUZ Parc RIU
71
Suprafata zonei studiate este de aproximativ 5,00 ha, din care 3 % este ocupata Figura 44. Existent PUZ Parc RIU
de zona unităţi agricole şi prestări secvicii, 16 % de circulatii( drumuri fâşii verzi
aferente) iar restul de 81% de teren arabil.
Terenul care face obiectul planului urbanistic zonal are o f orma aproximativ
trapezoidală şi are suprafaţa de 35.720 mp. Acesta se margineste la sud cu
drumul naţional, la est cu drumul de acces pentru fostul IAS, la vest cu teren
arabil iar la nord cu zona unităţi agricole.
Terenul este traversat de linia convenţională a intravilanului şi îl împarte pe acesta

aroximativ în două părţi egale.
În partea de nord- vest a teren există un transformator de electricitate, care

asigură curentul electric pentru construcţiile existente ale fostului IAS.
Terenul este traversat de două reţele electrice aeriene L.E.A. astfel:
- prima reţea este amplasată în partea de sud, paralelă cu drumul naţional;
- cea de-a doua reţea traversează terenul în formă de V ,până la punctul de
transformare, afectând jumătatea de nord a terenului.
72
Propunere: Figura 45. Propunere PUZ Parc RIU

Suprafaţa care se propune a fi introdusă in intravilanul localităţii este de
17.848 mp( 1,7 ha).
70 de locuinţe unifamiliale amplasate pe un teren în suprafaţă de 35.720 mp ,
realizate cuplat sau înşiruit, amplasate pe loturi cu suprafeţe cuprinse între
200 – 580 mp .
-functiunea zonei va fi cea de locuit şi fucţiuni complementare compatibile cu

cele de locuit, nu se admit alte functiuni decat cele de locuinta;
- organizarea circulatiei auto si pietonale;
- mutarea reţelei electrice şi găsirea de soluţii pentru integrarea punctului
de transformare cu cadrul natural şi cel artificial nou construit;
- dezvoltarea retelelor tehnico-edilitare;
- amenajarea de spaţii verzi;
- plantarea de aliniamente de arbori.
73
Regimul de inaltime propus pentru noile constructii este de trei niveluri Tabelul 8. Bilanţ territorial PUZ Parc RIU
P+1E+M ( parter + 1 etaj + mansarda) . Construcţiile nou proiectate nu vor
depăşi 10,00 m înălţime la coamă, măsurat de la cota terenului amenajat,
pentru construcţiile realizate cu şarpantă şi 7,00 m înălţime la cornişă pentru
construcţiile realizate în terasă.
Construcţiile nou proiectate se vor amplasa la 11,50m faţă de axul drumului

de acces existent şi la 9,50 m faţă de axul drumurilor noi proiectate.
Pentru zona 1(Z1) se propun urmatorii indici:
P.O.T.max = 30 %
Figura 46. Exemplu de construcţie proiectată pentru noul cartier de case C.U.T.max =0,9
Pentru zona 2(Z2) se propun urmatorii indici:
P.O.T.max = 40%
C.U.T.max =1,2
74
Figura 47. Vedere 3D a noului cartier constrângerile impuse de prezenţa reţelelor electrice aeriene este unul
corect. Ar fi fost poate necesar să fie prevăzut mai mult spaţiu verde în
folosinţă publică, şi poate un mic nucleu de funcţiuni complementare
locuirii (comerţ de proximitate, grădiniţă, un mic spaţiu public cu o oglindă
de apă...).
Zona E – Sportului Plopilor

Figura 48. PUZ Sportului Plopilor situaţie existent
Terenurile pe care se vor trasa drumurile şi aflate în proprietatea persoanelor

fizice sau juridice , vor trece în proprietatea statului Român cu utilitate publică
(domeniul public).Acestea vor fi în suprafaţă de 1,34 ha (inclusiv drumul de
servitute existent).
COMENTARII:
Dimensiunile relativ modeste ale acestei lotizări precum şi localizarea într-o
zonă adiacentă DN10 pe care era interdicţie temporară de construire şi care
vine în continuitate cu Prejmer fac din această propunere o soluţie viabilă
de dezvoltare a segmentului rezidenţial pentru absorbţia unor eventuale
afluxuri de populaţie din Braşov. Propunerea de lotizare este una echilibrată
la nivel de indicatori urbanistici de ocupare a terenului, răspunsul la
75
Figura 49. PUZ Sportului Plopilor propuneri COMENTARII:
Practic, prin acest PUZ se consfinţeşte nevoia de a transforma teren liber de

construcţii în teren care poate primi construcţii – anulând astfel interdicţia
temporară de construire impusă prin PUG, care nu se justifica, de fapt,
având în vedere faptul că structura parcelarului era deja foarte clară, cu
dimensiuni de lot echilibrate, şi structura de circulaţii era şi ea evident
trasată. Singura modificare necesară în regimul juridic al terenurilor a fost
trecerea în domeniul public a unei mici porţiuni care împiedica continuarea
traseului străzii Plopilor (la est).
Zona M – targ de vite şi autoturisme - Lunca Câlnicului 6,5 ha

Proiect iniţiat de primăria comunei Prejmer
Tabelul 9. Bilanţ territorial PUZ Sportului Plopilor
Teren situat pe Str. Mare nr. 565 Judeţul Braşov
Proiectant general: S.C. PROIECT BRAŞOV SA
În Planul de Urbanism General (PUG) al Comunei Prejmer terenul în studiu se
află parţial în intravilanul comunei.
76
Figura 50. PUZ Târg de Vite Figura 51. Existent PUZ Tîrg de vite
Terenul conform Certificatului de urbanism şi a extrasului de carte funciară 7414

are destinaţia de păşune.
Prin realizarea obiectivului din tema de proiectare târg de vite – târg de
autoturisme, terenul rămâne ca proprietate privată a localităţii.
77
Figura 52. Propunere PUZ Tîrg de vite Tabelul 10. Bilanţ teritorial PUZ Târg de Vite
Zone funcţionale Existent

ha %
ZA - Zonă pentru târg de vite 1,6 25,7
ZB - Zonă pentru târg de autoturisme 1,40 21,5
ZV - Zona verde amenajată 0,73 11,2
Te - Zona construcţiilor tehnico edilitare 0,35 5,4
CC – Zona căilor de comunicaţii rutiere 0,50 7,7
TA – Teren arabil (liber – cursuri de apă 1,85 8,5
– canale)
Total zona studiată 6,50 100
Ca indici urbanistici se propune pentru realizarea locuinţelor un procent de 65%
aceasta fiind suprafaţa ocupată de cele 2 târguri de vite şi autoturisme. Suprafaţa
construită este însă mult mai mică cca. 500 mp adică 0,05 ha, rezultând un POT
de 1,31%.
Regimul de înălţime al construcţiilor propuse va fi parter, iar aliniamentul minim 15
m din axul drumului.
Ca reglementări impuse se remarcă:
Zona de protecţie şi de siguranţă a drumului judeţean cu interdicţie temporară de
construire pânăla obţinerea avizului admistratorului drumului.
Zona de protecţie LEA 110 KV cu interdicţie definitivă de construire.
78
În Planul de Urbanism General (PUG) al Comunei Prejmer terenul în studiu se COMENTARII:

află în intravilanul comunei cu destinaţia târg de vite limitat pe 3 loturi de fronturile Prin acest PUZ, primăria a dorit să răspundă la nevoia de a transforma teren
stradale existente. liber de construcţii în teren aferent târgului de vite şi respectiv târgului de
maşini, într-o zonă favorabilă acestei funcţiuni.
Zona în studiu nu a evoluat în trup, terenul utilizat în urmă cu mulţi ani era utilizat
drept păşune comunală şi unde în ultima perioadă se ţinea târgul de vite.
Zona în care se prevede realizarea de locuinţe se caracterizează printr-un nivel Zona N – Rădulescu halta Ilieni 5,2 ha
freatic ridicat, în unele locuri apărând chiar izvoare la suprafaţă. În perioada de Nu au existat suficiente informaţii pentru a asigura o analiză solidă a acestui
primăvară apele provenite din topirea zăpezilor în masivele Bucegi şi Postăvarul proiect. Totuşi, având în vedere apropierea de linia de cale ferată şi de Halta Ilieni,
ajung în zona aval a localităţii Prejmer – Lunca Câlnicului până la suprafaţa se poate face presupunerea conform căreia gradul de accesibilitate al acestei
terenului producând inundaţii. Pentru prevenirea acestor inundaţii este executat lotizări ar putea atrage navetişti care să locuiască aici şi să meargă la lucru în
un front de puţuri forate care captează apa şi o trimite în cursuri de apă cu Braşov sau în localităţi apropiate. Legătura cu restul localităţii Prejmer nu este
evacuare spre râul Olt. O parte din această apă captată prin foraje este pompată una facilă însă dacă implică traversarea în cotidian a unei linii de cale ferată, deci
în instalaţiile de alimentare ale municiiului Braşov şi ale localităţilor învecinate. se poate interpreta că această lotizare are potenţial să fie cumva orientată către
Pe mijlocul zonei studiate, pe direcţia sud-nord există un canal de cca. 3,0 m interior, şi există riscul de a deveni „gated community” (comunitate închisă).
lăţime şi 1,0 m adâncime care colectează apele din pânza freatică şi le conduce
În plus, apreciem faptul că există şi altfel de funcţiuni înfara de locuinţe.
în aval spre pârâul Valea Neagră, afluent al râului Olt. În acest pârâu este
deversat şi un izvor ce apare în zonă.
79
Figura 53. Propuneri PUZ Rădulescu halta Ilieni
Teiului Laterală
Zona se află în partea de nord – est a comunei Prejmer având pe 3 laturi fronturi
construite de locuinţe. legătura cu principalul drum al comunei DJ 112 D se face
prin intermediul străzilor Teiului şi Laterală, iar prin intermediul acestor străzi se
pot racorda la reţelele existente ale localităţii.
În Planul de Urbanism General (PUG) al Comunei Prejmer terenul în studiu se
află în intravilanul comunei cu destinaţia târg de vite limitat pe 3 loturi de fronturile
stradale existente.
80
un front de puţuri forate care captează apa şi o trimite în cursuri de apă cu

Zona în studiu nu a evoluat în trup, terenul utilizat în urmă cu mulţi ani era utilizat evacuare spre râul Olt. O parte din această apă captată prin foraje este pompată
drept păşune comunală şi unde în ultima perioadă se ţinea târgul de vite. în instalaţiile de alimentare ale municiiului Braşov şi ale localităţilor învecinate.
Zona în care se prevede realizarea de locuinţe se caracterizează printr-un nivel Pe mijlocul zonei studiate, pe direcţia sud-nord există un canal de cca. 3,0 m
freatic ridicat, în unele locuri apărând chiar izvoare la suprafaţă. În perioada de lăţime şi 1,0 m adâncime care colectează apele din pânza freatică şi le conduce
primăvară apele provenite din topirea zăpezilor în masivele Bucegi şi Postăvarul în aval spre pârâul Valea Neagră, afluent al râului Olt. În acest pârâu este
ajung în zona aval a localităţii Prejmer – Lunca Câlnicului până la suprafaţa deversat şi un izvor ce apare în zonă.
terenului producând inundaţii. Pentru prevenirea acestor inundaţii este executat
Figura 54. Existent PUZ Teiului Laterala → (pagina următoare)
81
82
Figura 55. Disfuncţionalităţi PUZ Teiului Laterala Figura 56. Regimul de proprietate PUZ Teiului Laterala
83
Bilanţul teritorial rezultat pe terenul analizat se prezintă astfel: Pentru evacuarea apelor uzate se prevede o reţea de canalizare menajeră pe
străzile proiectate care se va racorda la reţeaua localităţii, cu racordare la staţia
Existent
de epurare a fabricii de postav. Deşi la analiza situaţiei existente se menţionează
Zone funcţionale ha %
că: există un proiect de canalizare a comunei Prejmer, cu racordare la staţia de
Zonă aferentă locuinţelor individuale 4,78 55,1 epurare a fabricii de postav de la Lunca Câlnicului care este însă învechită şi este
necesar a fi reabilitată atât tehnologic cât şi în privinţa capacităţii.
Zonă pentru sport şi agrement 0,13 1,4
Zona verde – protecţie 0,55 6,3
Zona circulaţie carosabilă şi pietonală 2,60 29,80 Terenul conform Certificatului de urbanism şi a extrasului de carte funciară are
destinaţia de păşune comunală utilizată drept târg de vite deci este proprietate
Zona cursuri de apă - canale 0,64 7,3
privată a localităţii.
Total 8,70 100
Prin propunerile făcute se regăsesc următoarele tipuri de proprietate:
- terenuri aflate în domeniul public al localităţii (strada Laterală şi str. Teiului)

Ca indici urbanistici se propune pentru realizarea locuinţelor un procent de 75%
pentru ocuparea terenurilor şi un coeficient de 0,85 pentru utilizarea terenurilor. - terenuri ce vor intra în domeniul public al localităţii (străzile nou propuse pârâul
regularizat) şi terenul de joacă pentru copii)
Regimul de înălţime maxim propus este de P+1+M iar regimul de aliniere al
construcţiilor de 10 – 15 m din axul străzilor. - terenuri aparţinând persoanelor fizice sau juridice pe acele Terenuri aparţinând
domeniului privat al localităţii ce se vor concesiona
Printre prescripţiile impuse de reglementări este distanţa de 20 m din axul
pârâului regularizat ce traversează terenul Terenul fiind proprietate privată a comunei, următoarea etapă după aprobarea
prezentei documentaţii urbanistice, este realizarea parcelării în vederea
84
concesionării terenurilor şi întocmirea documentaţiilor tehnice privitoare la străzi,

regularizare pârâu, realizare reţele edilitare.
Figura 57. Reglementări urbanistice pentru PUZ Teiului Laterala→
85
Alte investiţii ca preturile pe care le vor practica acestia sa nu se ridice la un nivel mai inalt
decat cele din tari cu istorie in specialitatea de baza a motorsportului.
Pista de Karting
Neavând acecs la informaţie privind localizarea şi caracteristicile tehnice ale

acestui proiect, documentarea pentru a menţiona acest obiectiv foarte important
pentru viitorul comunei Prejmer a fost făcută pe baza unor articole din presă:
Prevăzută a fi deschisă în vara 2010, Pista de karting care va fi omologata la nivel

international este unul din cele mai moderne circuite de acest fel din România.
Această investiţie are ca parteneri nume mari din disciplina de baza a
motorsportului. România intră astfel în randurile tarilor care isi permit sa
organizeze etape din campionatele de karting ale Europei.
Noul complex va necesita pana la finalul lucrarilor o investitie de doua milioane de
euro. Pista de karting va avea 1250 de metri in lungime, o latime de 8-10 metri, 14
viraje (7 de stanga si 7 de dreapta) si o configuratie care o va face una dintre cele
mai atragatoare piste de acest tip din Europa. Fond construit – tipologii, stare, monumente istorice şi zone
Baza sportiva Prejmer Circuit va contine, pe langa pista propriu-zisa, un construite protejate
showroom, un restaurant cu terasa panoramica, o sala de conferinte, infirmerie,
vestiar privat pentru membri, un turn de control, garaje pentru service-ul karturilor, Analiză de Piaţa Imobiliară
un magazin de piese de schimb, birouri, o cladire de boxe in care incap 170 de
karturi si o parcare pentru 500 de masini. segment rezidenţial: apartamente, case şi vile
IMA, compania care construieste Prejmer Circuit isi propune sa organizeze la Preţul caselor şi vilelor din zona administrativă Prejmer se încadrează între
baza sportiva de langa Brasov o scoala de pilotaj pentru copiii interesati, urmand 45.000euro (casa veche renovată - 90mp construiţi, teren 1200mp) şi 190.000
86
euro (5 camere, bucătărie, 3 băi, beci, pod şi anexe - sc. 200mp curte 800mp - a.c Imobilul aflat în centrul Prejmerului pe care se află construcţii cu valoare
2009). Diferenţele de preţ sunt date de data şi de anul construirii, starea de patrimoniu ce poate fi transformat în hotel, depăşeşte preţul de 350.000 euro
construcţiei, calitatea finisajelor, accesibilitate, suprafaţa terenului (teren 1280mp, (suprafaţă construită 345mp, suprafaţă desfăşurată 690mp – suprafaţă teren
150mp utili, compusă din 5 camere, 2 băi, o bucătărie, cameră tehnică- 4.700mp). O clădire compusă din atelier de prelucrare cherestea, vestiar,
121.000euro) . magazine, grup sanitar, fosă septică cu teren de 1.439mp, este vândută la preţul
de 55.700euro.
piaţa de terenuri: intravilan şi extravilan
Zonele cu cea mai mare activitate din punct de v edere imobiliar sunt
Preţurile terenurilor din intravilan se încadrează între 6 euro/mp şi 20 euro/mp. reprezentate de zonele intravilane din satul Prejmer, precum şi de cele intravilane
Diferenţele de preţ se modifică în funcţie de accesibilitate (loturile din satul şi extravilane din lungul drumurilor naţionale şi judeţene datorită faptului că le este
Stupinii Prejmerului sunt cele mai slab cotate), dotarea cu utilităţi (aproximativ asigurată o accesibilitate ridicată. Preţurile imobilelor destinate rezidenţialului au
3euro/mp pentru dotarea cu energie electrică – un teren situat central în satul crescut în ultimii ani datorită includerii în zona metropolitană a Braşovului;
Prejmer dotat cu toate utilităţile putându-se găsi şi la preţul de 15euro/mp) dar şi comuna Prejmer joacă rolului unei suburbii a Braşovului aflată la mai puţin de 20
existenţa unei documentaţii elaborate mai recent poate adăuga un plus de valoare km de acesta. Preţul unui teren creşte până la de cinci ori dacă se afla în
imobilului. vecintatea unei zone industriale, însă piaţa imobiliară din Prejmer nu este una
Preţurile terenurilor extravilane variază între 1.3 euro/mp (teren arabil) şi reală, deoarece imobile cu caracteristici asemănătoare pot avea preţuri foarte
6euro/mp(teren arabil). Preţurile sunt determinate de accesibilitate, precum şi de diferite – până la valoare dublă /metru pătrat.
vecinatăţi, pretul maxim fiind determinat de situarea imobilului în vecinatatea unei
zone industriale ceea ce asigură o dotare facilă cu utilităţi.
Spaţii comerciale, spaţii pentru birouri, spaţii industriale
87
Tabelul 11. Piaţa imobiliară în comuna Prejmer Oferta Prejmer (Stupinii

2 EUR vanzare Prejmerului) 16000 mp extravilan Arabil
345.000 Oferta
Pret/
EUR vanzare Prejmer 4700 mp intravilan Centru
Pret/mp imobil Tip anunt Localitate Suprafata Tip teren Zona
80.000 Oferta
Oferta
EUR vanzare Prejmer 150 mp intravilan Rezidentiala
20 EUR vanzare Prejmer 849 mp intravilan Rezidentiala
Oferta
6 EUR vanzare Prejmer 555 mp intravilan Rezidentiala
Oferta Prejmer (Stupinii
11 EUR vanzare Prejmerului) 9000 mp intravilan Rezidentiala
Oferta Morfologie urbană în comuna Prejmer
500 EUR inchiriere Prejmer 180 mp intravilan Rezidentiala
Oferta
13 EUR vanzare Prejmer 850 mp intravilan Rezidentiala Amplasarea satelor faţă de principalele drumuri + forma intravilanului /
Oferta
8.500 EUR vanzare Prejmer 565 mp intravilan Centu extravilanului
185.000 Oferta
EUR vanzare Prejmer 200 mp intravilan Centru Satul Lunca Câlnicului este tăiat de DN 11 fără ca acest lucru să îi afecteze prea
Oferta
19 EUR vanzare Prejmer 1000 mp intravilan Rezidentiala mult gradul de concentrare a construcţiilor . Forma intravilanului este organică
6,50 Oferta
EUR vanzare Prejmer 30000 mp intravilan Industriala datorită situării în vecinătatea nordică a Râului Negru care se varsă în Râul Olt
121.000 Oferta
EUR vanzare Prejmer 1280 mp intravilan Centru dar şi la sud a Văii Negre.
Oferta
500 EUR inchiriere Prejmer 180 mp intravilan Rezidentiala
55.700 Oferta Satul Stupinii Prejmerului s-a dezvoltat la nord de DN 10, şi deşi intravilanul este
EUR vanzare Prejmer 1439 mp intravilan Industriala
47.800 Oferta tăiat de drum acest lucru nu determină dezvoltarea satului. Forma intravilanului
EUR vanzare Prejmer 90 mp intravilan Centru
Oferta Prejmer(Lunca este rectangulară, determinată de amplasarea loturilor în lungul drumurilor locale.
16 EUR vanzare Calnicului) 1800 mp intravilan Rezidentiala
Oferta
22 EUR vanzare Prejmer 2000 mp intravilan Centru Satul Prejmer este străbătut de două drumuri importante: DN 10- str. Braşovului
12.000 Oferta (spre Întorsura Buzăului ) şi DJ 112 D - str. Mare (spre Sf. Gheorghe). La
EUR vanzare Prejmer 500 mp intravilan Rezidentiala
1,30 Oferta Prejmer (Stupinii intersecţia acestor două drumuri s-a aşezat vatra satului – centrul şi cetatea.
EUR vanzare Prejmerului) 4400 mp extravilan Arabil
Forma intravilanului este neregulată şi cuprinde 5 trupuri.
Oferta
6 EUR vanzare Prejmer 7000 mp extravilan Industriala
88
Parcelar (densitate, gradul de disipare) mare parte (linii frânte). Procentul de terenuri agricole este de 40% din intravilan -
În satul Lunca Câlnicului densitatea construcţiilor este mică atât pe întreaga din care 2/3 este reglementat cu interdicţie temporară de construcţie.
suprafaţă a intravilanului cât şi liniar în lungul drumurilor. Pateurile decupate de
Figura 59. Parcelar satul Stupinii Prejmerului
spaţiile publice sunt în cea mai mare parte organice datorită elementelor naturale
şi reliefului. Singurele spaţii publice din sat sunt drumurile. Procentul de terenuri
agricole din intravilan ajunge la aproximativ 25% din suprafaţa acestuia – din care
1/3 este reglementat cu interdicţie temporară de construcţie.
Figura 58. Parcelar satul Lunca Calnicului
În satul Prejmer densitatea construcţiilor este mai mare comparativ cu celelalte

două sate. Pateurile decupate de spaţiul public sunt neregulate. Este singurul sat
în care întâlnim spaţii publice (spaţii verzi). Procentul de terenuri agricole
reprezintă 1/5 din intravilan şi este în totalitate reglementat cu interdicţie
temporară de construcţie. Densitatea construcţiilor este mai mare în zona de
centru şi în lungul drumurilor principale faţă de restul intravlanului.
În satul Stupinii Prejmerului densitatea construcţiilor este mai mică decât în Lunca
Câlnicului . Pateurile decupate de spaţiul public sunt rectangulare în cea mai
89
Figura 60. Parcelar sat Prejmer În satul Prejmer se întâlnesc mai multe tipologii de parcele grupate în zone.
Întâlnim parcele regulate dreptunghiulare (străzile : Prunului, Viilor, Şirul
Carpaţilor- în sud şi străzile: Păşunii şi Laterală în nord-est ) amplasate la limita
intravilanului sugerând parcelări sistematizate. În zona centrală forma parcelor
este neregulată şi dezordonată (organic în majoritatea cazurilor) iar în restul
spaţiului intravilan întâlnim parcele dreptunghiulare alungite (proporţii 1:3-1:9).
Tipologii de amplasare a clădirilor pe parcelă (imaginea din spaţiul public) -

grădina
În satul Lunca Câlnicului pe cele mai multe parcele se află o singură construcţie
însă se indentifică şi parcele cu multiple construcţii. Nu există o regulă de
amplasare a construcţiilor pe parcelă (excepţie făcând tronsonul sudic al DJ112 D
- str. Pictor Iacob Brujan - alinierea clădirilor desenează o linie dreaptă, pe un
tronson alinierea este suprapusă pe aliniament - centru şi zona comercială, iar pe
Parcele (formă, suprafaţă, proporţii)
al doilea tronson este retrasă de la aliniament - toate construcţiile la aceeaşi
În satul Lunca Câlnicului cele mai multe parcele au forma neregulată, dar se
distanţă ). Construcţiile sunt amplasate izolat pe parcelă.
întâlnesc în procent mai mic şi parcele pătrate sau alungite (proporţie mai mare
de 1:3 până la 1:8). Suprafaţa parcelelor nu este reglementată, acestea au luat În satul Stupinii Prejmerului majoritatea construcţiilor au alinierea suprapusă
naştere organic fără să existe o ordine prestabilită sau o concentrare de parcele aliniamentului. Cea mai mare parte a parcelelor au o singură construcţie
asemănătoare grupate în zone. amplasată. Construcţiile sunt amplasate izolat pe parcelă.
În satul Stupinii Prejmerului majoritatea parcelelor au formă regulată În satul Prejmer majoritatea construcţiilor au alinierea suprapusă aliniamentului.
dreptunghiulară alungită (1:3 – 1:9). Parcelele vecine au forma, suprafaţa şi Aici găsim un număr mare de construcţii tip vagon construite pe o latură a parcelei
proporţii asemănătoare. până la construcţii dezvoltate pe toate cele patru laturi formându-se construcţii de
90
tip incintă. Întâlnim construcţii izolate în proporţie mult mai mică decât în celelalte Figura 61. Tendinţe de dezvoltare a parcelarului satul Prejmer
două sate, cele mai numeroase fiind tipologiile de construcţii cuplate sau înşiruite.
Tendinţe în dezvoltarea parcelarului (comparativ propunere PUG-2000 şi

Google Earth 2011)
O parte din construcţiile vechi au fost înlocuite cu construcţii noi, această
schimbare s-a facut cu creşterea amprentei la sol a noilor construcţii faţă de
vechile construcţii ducând la creşterea parametrilor POT şi CUT la nivelul
localităţii. Conversia terenurilor libere de construcţii este foarte rară (cazuri
singulare) .
În satul Prejmer se produce îndesirea ţesutului urban prin construirea de noi

locuinţe prin dezmembrarea parcelelor agricole - de cele mai multe ori în zone în
care accesul la spaţiul public se putea realiza facil.
Zonele evidenţiate în imaginea de mai jos reprezintă zone cu caracteristici

deosebite ce contribuie la personalitatea şi identitatea comunei. Aceste zone nu
sunt valoroase prin fiecare clădire în parte, ci prin alcătuirea lor ca ansamblu, prin
91
atmosfera pe care o creează. Este recomandat ca acestea sa fie protejate prin Se recomandă densificarea localitaţii prin construirea în zona de intravilan
regulament in ceea ce priveşte volumetria, tratare faţadelor si a împrejmuirilor existent (asigurarea accesibilităţii prin construirea de noi artere de
(culoare, design - stil arhitectural ), relaţia plin-gol, relatia spatiu privat - spatiu circulaţie) şi nu prin extinderea intravilanului. Astfel vor fi respectate
public. principiile dezvoltării durabile care descurajează extinderea perimetrelor
localităţilor cu zone cu densităţi reduse de construcţii care consumă terenul
Figura 62. Zone cu valoare ahritectonică în satul Prejmer
“naturii”. În plus, costurile de asigurare a reţelelor edilitare vor fi mai mici şi
vor asigura racordarea mai multor locuitori.
92
Figura 63. Zone ce pot fi densificate satul Prejmer parcursul unui deceniu, zonele haşurate în PUG ca având interdicţie temporară
de construcţie până la aprobarea unui PUD sau PUZ nu s-au “acoperit” de fapt.
Figura 64. Tendinţele de dezvoltare a parcelarului satul Lunca Calnicului
În ceea ce priveşte celelalte două sate, suprapunerea între planşele de

reglementări din PUG din 2000 şi respectiv situaţia suprinsă în 2009 de Google
Earth ne arată că nu a existat o dinamică prea intensă de dezvoltare, şi că, pe
93
Figura 65. Tendinţele de dezvoltare a parcelarului satul Stupinii Prejmerului Mai mult din jumătate din construcţii sunt din perioada 1950-1990. Multe din
aceste construcţii sunt fie locuinţe individuale din lotizările realizate în anii 60-70,
fie construcţiile de locuinţe colective, care datează din aceeaşi perioadă.
Trebuie remarcat faptul că există aici un fond construit vechi de importanţă destul
de mare din punct de vedere cantitativ: dacă se însumează trei perioade din 1700
până în 1900, se ajunge la un procentaj de aproape 20%.
În anul 2010 a fost republicată lista Monumentelor Istorice din România. Prejmer
are multe poziţii în această listă. Pe lângă faimoasa biserică evanghelică
fortificată aflată în patrimoniul UNESCO, sunt listate case de secol 17, 18 şi 19,
precum şi biserica sf Petru şi Pavel datând de la sfărşitul secolului al XVII-lea.
Tabelul 12. Fond construit valoros comuna Prejmer

Vechimea fondului construit:
Dintr-o bază de date obţinută de la Primăria Prejmer care conţinea anul

construcţiilor din Prejmer, au fost definite nişte perioade de timp din 50 în 50 de
ani (excepţie prima perioadă care acoperă aproape un secol, şi ultima perioadă,
de după Revoluţie, care nu acoperă însă cei 20 de ani care s-au scurs de atunci,
ci doar până în 2002, data ultimului recensământ).
94
Figura 66. Casa restaurata în satul Prejmer
Sursa: INMI – Institutul Naţional al Patrimoniului
Dorim să prezentăm succint în cele ce urmează o astfel de casă de patrimoniu

care a fost restaurată recent, ca un exemplu pozitiv ce ar putea fi urmat şi de alţi
proprietari, pe care autorităţile publice centrale şi locale trebuie să îi sprijine,
măcar cu informaţii şi expertiză tehnică dacă nu cu facilităţi fiscale, sau chiar cu
subvenţii.
Sursa: autori
95
Despre această casă şi restaurarea ei au fost scrise câteva articole din presă care si proportia ferestrelor, cu poarta mare de acces in bolta ce depaseste
au fost baza de documentare pentru scurta analiză de mai jos. Casa respectivă aliniamentul fatadei. Trei pilastri puternici, avind bazele si cornisa profilata sustin
se află in imediata vecinatate a cetăţii ţărăneşti. Datorită vechimii ei (1777) dar şi zidaria mixta din piatra asezata in straturi successive cu caramida si acoperita cu
datorită volumetriei de ansamblu şi conformării spaţiilor caracteristice pentru sarpanta de lemn şi învelitoare de ţiglă în solzi ascuţiţi.
tipologia clădirilor din satele săseşti, casa de la nr 13 de pe strada Pompierilor a
fost inclusă deci printre cele sapte obiective cuprinse si in lista monumentelor si
obiectivelor culturale din patrimoniul UNESCO. Într-un interviu acordat revistei Euro-Rural in 2007, proprietarii actuali ai acestei
case, familia Onuţ, care apreciază valoarea unui monument istoric, s-au străduit
Casa a fost construită în mai multe etape, construcţia începând în anul 1777
să facă tot ce se poate pentru salvarea sa. Au cumpărat casa în 2004, când s-au
(casa de piatra cu beci şi pod si o anexa pentru animale), ea fiind ulterior refacuta
îndrăgostit pur şi simplu de ea. Au vrut să locuiască la Prejmer pentru că era
si extinsa (cu hol si casa de caramida) la inceputul secolului XX, cind s-au
aproape de Braşov dar şi pentru istoria locului. Au aflat de statutul de monument
efectuat si unele reamenajari. Aceste reamenajari nu s-au efectuat insa si pe
istoric abia după ce au cumpărat casa şi au acceptat acest lucru ca pe o
structura de rezistenta a cladirii, la pod si la beci, ceea ce a dus la o degradare
provocare de scoate la lumina ceva frumos si bun ce risca sa se piarda pentru
generalizata a constructiei, la surparea podelei camerei ce da spre strada
totdeauna. “Sa salvezi de la pieire, sa reconstitui pe cit posibil ceva valoros iti
(indeosebi la nivelul structural al grinzilor de planseu peste subsolul ce a suportat
poate da satisfactii deosebite.” Spune doamna Stela Onuţ în interviu.
o putrezire continua din cauza existentei apei la nivelul fundatiei), dar si a
structurii acoperisului, deteriorat, crapat, incomplet,la fisurarea peretilor (acoperiti Arhitecta care s-a ocupat de imobil are studii de specialitate în restaurare: Ileana
superficial de mai multe rinduri de tencuieli) si inclinarea periculos de accentuată Fântână - curs de restaurare organizat la Cluj de fundatia Transilvania. Au mai
a peretelui stradal la nivelul timpanului şarpantei. Toate aceste neajunsuri nu au ajutat pe proprietari şi Fundatia Mihai Eminescu care prin d-na Luminita Holban a
afectat insa aspectul traditional al unei case sasesti, cu frontonul trapezoidal (cu facut un gest de mare generozitate si a invitat pe proprietari în septembrie 2006 la
doua goluri de aerisire in forma de inima separate printr-o mica nisa dispusa in un seminar şi curs practic de restaurare în zona Viscri – Mălâncrav. Fundaţia a
ax) dupa influenta barocului austriac, cu pivnita putin ingropata si parter inalt, contribuit la finantarea lucrarilor pentru fatadă. Suma nu a fost mare,1000 euro,
fatada cu putine deschideri si prevazuta cu frontoane, respectind raportul plin-gol
96
dar a insemnat mult pentru proprietari ca incurajare pentru a porni lucrarile de monument istoric, dar poate aduce şi plus valoare economică şi culturală în
restaurare. Prejmer, răspunzând din plin şi simultan mai multor criterii de dezvoltare durabilă.
O problemă importantă a fost cea legată de găsirea unor meşteri buni cu care au
făcut lucrările de restaurare. Firmele de construcţii nu se pricepeau să lucreze cu
materiale tradiţionale. Tot fundaţia MET a recomandat o echipă deja verificată, cu
care au mai lucrat în Sighişoara, Sibiu, Cisnădie, etc. Concluzii şi recomandări
Trebuie să remarcăm faptul că a fost nevoie de multă tenacitate din partea Pentru a ajunge la formularea câtorva concluzii şi recomandări, s-a pornit de la
proprietarilor cu care au reuşit să depăşească toate problemele de finanţare, să câteva întrebări foarte necesare: Ce face Prejmerul unic, accesibil, dorit atât
străbată căile întortocheate ale autorităţilor pentru a obţine avizele şi autorizaţiile pentru locuitori, cât şi pentru cei care ar veni să lucreze sau să pună bazele unei
pentru lucrări, să atragă Fundaţia Charles care i-a oferit fondurile pentru refacerea activităţi economice în această comună? Dar pentru vizitatorii care ar veni aici
faţadei, să afle lacune ale legislaţiei şi procedurilor de restaurare, să caute şi să pentru câteva ceasuri sau câteva zile?
afle meseriaşi autentici în arta restaurării. Despre toate acestea povesteşte cu
• pentru a locui aici :
înflăcărare celor interesaţi, punându-şi la dispoziţie experienţa anilor de lucru care
au apropiat-o de istoria familiilor ce au trăit acolo, de tehnologii de restaurare a 1. distanţă mică faţă de Braşov;
clădirilor, de soluţii uneori novatoare pentru adaptarea unor spaţii noi la cerintele 2. preţuri mult mai mici pentru imobilele destinate rezidentialului decat in
vieţii actuale. Un exemplu de cum poate fi salvată o casă de patrimoniu. Brasov;
3. întreţinerea şi cheltuielile lunare mai scăzute decât în Braşov
Cu alte cuvinte, se poate considera că Prejmer ar oferi toate beneficiile de a locui

Casa restaurată va fi folosită ca locuinţă, dar şi ca obiectiv vizitabil, care ar sprijini
într-un oras mare (distanta foarte mica fata de centrul Braşovului) şi toate
şi vizibilitatea unui atelier de pictură de mobilier, care va găzdui şi cursuri de beneficiile de a locui într-o zona rurală.
pictură pe lemn. Considerăm că acest proiect nu numai că a salvat o clădire
97
6. agroturism
• pentru a lucra aici / pentru a începe o afacere aici:
1. preţuri mai mici pentru terenuri şi imobile
2. accesibilitate ridicată
3. mână de lucru mai ieftină
4. cheltuieli lunare şi taxe mai mici decat in Brasov
Desigur că toate aceste aspecte sunt detaliate şi argumentate solid în raportul pe

dezvoltare economică, dar dorim să amintim ca o concluzie a prezentului raport
că, din perspectiva avantajelor legate de spaţiu, apropierea de Braşov înseamnă
şi posibilitatea de a avea în acest oraş important o piaţă de desfacere pentru
produse locale provenite din Prejmer.
• pentru a vizita acest loc :
1. atmosfera medievala din interiorul si din vecinatatea cetatii
2. calitatea oamenilor care locuiesc in prejmer
3. traditii si obiceiuri locale
4. calitatile culinare ale bucatareselor din localitate
5. adrenalina oferit de parcul de karting
98
ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe
INTERPRETĂRI DIN OBSERVAŢII
Fond construit valoros prin existenta sitului UNESCO si a numeroaselor imobile aflate pe Inserţii specifice perioadei de „sistematizare a satului” afectează imaginea urbană (datorita
lista monumentelor istorice din 2010 . gradului de degradare a acestora precum si deoarece lipsesc amenajarile specifice
spatiului adiacent constructiilor colective- locuri de joaca, agrement si socializare) .
Ţesut coerent: structură spaţială interesantă - peisaj „urban” agreabil, parcelar specific
zonei geografice - ambianţă caracteristică. Noile constructii nu respecta specificul local fiind lipsite de valoare estetica.
Oferta de imobile este bogata si diversificata ceea ce determina o piaţă imobiliară activă. Proces avansat de degradare pentru construcţiile vechi care asigura specificul localitatii(au
caracteristici ce contribuie la ambianţa specifică ) .
O parte dintre construcţiile vechi au fost reabilitate (chiar dacă foarte puţine)
Grad avansat de degradare pentru blocurile de locuit atat in exterior cat si in interior in
Infrastructură fizică pentru activităţi economice – noul parc industrial (folosit în prezent în spatiile comune .
proporţie de 40%)
Lipsa unor amenajări ale spaţiului public care să il faca primitor pentru turişti (puncte de
Spaţii publice pentru agrement si socializare (chiar dacă nu sunt amenajate informare – afisaj; spatii de odihna; indicatoare catre punctele de interes)
corespunzător).
Clădiri reper cu funcţiuni de utilitate publică – obiective de utilitate publică: Colegiul Ţara Signalectică haotică pentru firme si unităţi comerciale care determina o dezordine a
Bârsei, Şcoala, Primăria, etc. fatadelor.
Segmentele de front comercial anima zona si devin repere la nivel local. Cladirile de patrimoniu nu sunt semnalizate corespunzator.
Terenuri disponibile în proprietatea privată a municipalităţii creaza posibilitatea de a Zone de locuire în care este evidentă sărăcia extremă ( segregare )– Stupinii Prejmerului
constitui parteneriate publice-private pentru dezvoltări imobiliare în care să fie inserate şi
locuinţe sociale, obiective de utilitate publică, etc. Constructiile abandonate ce aveau candva funcţiuni comerciale sau funcţiuni
complementare locuirii contribuie prin imagini negative la crearea unei atmosfere
deprimante.
99
INTERPRETĂRI DIN ANALIZA UNOR DOCUMENTAŢII

Planul Urbanistic General este depăşit, regulamentul local de urbanism nu a fost suficient
Planuri urbanistice zonale: adaptat nevoilor locale
-PUZ Parc Industrial - zona A - parcul industrial – proiect coerent Schiţe pentru zone de dezvoltare care nu sunt suficient studiate şi argumentate –
-PUZ Canton şi PUZ Teiului Laterală -zona B - parc rezidenţial canton – parteneriat necesitatea de a elabora un PUZ pentru acestea: în special zonele G (între Prejmer şi
public-privat, vânzare şi concesionare parcele din domeniul privat al autorităţii publice Stupinii Prejmerului, unde se doreşte extinderea intravilanului pentru industrie şi locuinţe
locale - 324 hectare pe 70 hectare) şi respectiv zona K (la sudul localităţii Prejmer: 400 hectare pentru industrie
-PUZ Rândul II - zona C – parc rezidenţial - 50 ha şi teren agricol special, ar fi o mare greşeală introducerea în intravilan)
-PUZ Târg de vite - zona M – târg de vite şi autoturisme în Lunca Câlnicului – 6,5 ha
-PUZ Rădulescu - zona N – locuinţe în zona Haltei Ilieni (Gara Mică)
-PUZ Parc RIU - parte din Zona D? – locuinţe individuale înşiruite sau cuplate pe 5
hectare în zona fostului IAS
Oportunităţi Ameninţări
Accesibilitate riticata la nivel rutier- DN 10 / DN 11 (20 km de Brasov). Competentele distinctive ale Prejmerului nu sunt identificate si valorificate – un dezavantaj
in competitia ce are loc in Regiunea Centru, la nivel de judet sau de zona metropolitana.
Accesibilitate ridicata pe cale ferata : - legatura cu trenuri de mare viteza la Brasov si Sf.
Gheorghe(distanta de 16 km de Brasov, distanta de 15 km de Sf. Gheorghe _ 25-30 min ) Proiecte de mica anvergura pentru Prejmer în strategia de judeţ sau în strategia zonei
care conecteaza Prejmerul cu intreaga tara. metropolitane (nu vor duce la schimbari importante in Prejmer – Prejmerul nu profita de
apartenenta la aceste doua structuri administrative).
Accesibilitatea ridicata poate fi valorificata prin introducerea Prejmerului intr-o retea de
piste de biciclisti (scop turistic si de agrement) trasata la nivel metropolitan.
Prejmerul nu are ca public tinta locuitorii Brasovului (in imaginea carora Prejmerul este o
Strategii de dezvoltare la nivel de Zonă Metropolitană(din care Prejmerul faca parte), la zona poluanta) desi ar putea sa ii atraga prin campanii de informare puternice si prin
nivel de Judeţ (Brasov) sunt fie foarte recente, fie în curs de elaborare – coordonarea obiective precum : cetatea, pădurea si mlastinile- rezervatie naturala, pista de karting,
planificării dezvoltării cu contextul metropolitan, judeţean, regional festivaluri si serbari etc.
Vocaţie turistică a Regiunii Centru şi a Braşovului determina atragerea unui numar mare
de vizitatori care, dacă este informat şi motivat, poate să vină în Prejmer.
Tendinţele de inserare a unor activităţi de producţie ce migrează in exteriorul Braşovului

către localităţile din jur determina: oportunităţi de lucru prin investitii in dezvoltări imobiliare
pentru producţie, dar şi în sector rezidenţial (atragerea de noi locuitori pentru Prejmer –
100
diversificarea populatiei) ceea ce ar creste atractivitatea comunei Prejmer pentru

dezvoltări imobiliare
Zona agricola din depresiunea Brasovului poate satisface la nivel local nevoile
vecinatatilor in ceea ce priveste productia agricola precum si productia de legume si
fructe(cosul de cumparaturi al Judetului Brasov se poate umple la Prejmer).
În ce priveşte peisajul „urban” casele vechi necesită aducere la standarde de confort actuale,
– este imperios necesară reabilitarea construcţiilor vechi care dau atmosfera locuinţele colective sunt într-un stadiu avansat de degradare fizică şi, poate şi
acestui loc şi care, fără să fie monumente istorice, contribuie la atractivitatea şi la mai grav, degradare „de imagine, de statut”,
identitatea Prejmerului
zone de locuire defavorizată (intrarea în Prejmer dinspre Braşov cu acele locuinţe
-construcţiile noi – regulamente mai ferme pentru a asigura compatibilitate, colective pe 2 nivele, sau în Stupinii Prejmerului, unde se extinde o zonă de
armonie între vechi şi nou: delimitarea unor ZONE PROTEJATE, pentru care „informal settlement”...
trebuie dat regulament la nivel de parcelă
-refuncţionalizarea unor spaţii comerciale abandonate, probabil după clarificare
-spaţiile publice – atât în Prejmer cât şi în Lunca Câlnicului, există spaţii la regimului lor juridic?
intersecţia unor străzi importante, lângă locuinţele colective, dar şi spaţii reziduale
care pot fi amenajate cu un minim de efort financiar şi care ar schimba
fundamental imaginea În schema de mai jos, sunt prezentate realităţi fizice ale Prejmerului (construcţii,
terenuri amenajate pentru funcţiuni precise, elemente valoroase de cadru natural,
etc) - căsuţele de culoare albastră sau verde dispuse pe contur - care constituie
-ameliorarea calităţii fondului construit destinat locuirii ca premiză pentru tot atâtea elemente de potenţial pentru dezvoltarea locală, cu condiţia să fie
dezvoltarea socială şi economică a comunei Prejmer: înţelese ca atare şi folosite astfel încât să existe atât ambianţă specifică ce
încurajează turismul, cât şi siguranţă şi servicii sociale şi locuire de calitate (cu
101
infrastructură edilitară, şi locuinţe bune) ce determină creşterea calităţii vieţii în

ii echiparea edilitară a terenurilor (apă, canalizare, reţele termice şi electrice,
această comună.
telefonie, etc) face obiectul unei secţiuni separate de analiză în cadrul
metodologiei aplicate pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru
comuna Prejmer
iii nu există reglementări privind transparenţa pieţei imobiliare şi deci nu există

indicatori agregaţi privind valoarea terenurilor: număr tranzacţii, preţuri,
amplasamente intens tranzacţionate, regimul de proprietate al acestora
i După IHS Romania S.R.L– proiect de cercetare AMTRANS: 1A10-P4 - Model

conceptual şi metodologic pentru stabilirea sistemului de relaţii în domeniul
planificării strategice regionale în Romania din perspectiva dezvoltării durabile a
zonelor funcţionale/metropolitane şi a aglomeraţiilor urbane. Etapa 1:
Documentare cu privire la domeniile ţintă ale proiectului
102

6 - Studiul de Urbanism PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6 - Studiul de Urbanism PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul de urbanism pagina

Analiza situaţiei existente 7

Figura 1. Schema realităţilor fizice ale comunei Prejmer Pag. 6

Figura 5. Infrastructura de transport a Regiunii Centru Pag. 12

rutier din Regiunea Centru existentă şi disfuncţionalităţi, judeţul Braşov

Prejmer Pag. 55 Pag. 67

metodei, răspunsul stă în folosirea planului strategic de dezvoltare locală şi

Analiza situaţiei existente probabil din considerente de design al hărţii respective.

Un studiu în acest sens publicat pe pagina ADR menţionează: „Cultura populară

Figura 2. Obiective turistice în regiunea Centru

Densitatea satelor pe o suprafaţă de 1000 km2 diferă foarte mult în cadrul

7. Dezvoltare urbană durabilă

În cadrul primei axe prioritare, cea a infrastructurii locale şi regionale, se încearcă

Pe tipurile de infrastructură de transport, remarcăm deci că zona în care se află

Figura 6. Direcţiile de dezvoltare a reţelei de transport rutier din Regiunea

Sursa: Studiu regional – Infrastructura rutiera: factor cheie în dezvoltarea

În schema de mai jos, se remarcă reţeaua de propuneri de autostrăzi, cele cu

-încurajarea amplasării zonelor de activtăţi competitive

-corelarea dezvoltării între judeţul Braşov şi unităţile limitrofe

-perfecţionarea monitorizării mediului natural

-precizarea pragurilor de dezvoltare spaţială a reţelei de localităţi

-priorităţi în completarea şi dezvoltarea sistemului de utilităţi tehnice

-evidenţierea rezervelor pentru zone funcţionale purtătoare de dezvoltare

-creşterea contribuţiei la dezvoltare a patrimoniului cultural

O sinteză a informaţiilor privind dinamica socio-demografică a judeţului este

Sursa: PATJ Braşov

Pentru echilibrarea dezvoltării economice în subregiunile defavorizate (Ţara

Practic, schemele alăturate sintetizează propunerile PATJ Braşov din 2002:

Sursa: PATJ Braşov

Prejmer apare ca o localitate ce face parte din sistemul policentric al Brasovului,

La secţiunea turism a PATJ Braşov, comuna Prejmer era văzută ca având un

În ceea ce priveşte dezvoltarea economică, zona comunei Prejmer este vizată de

Figura 14. Propuneri pentru dezvoltarea turismului în judeţul Braşov

Prin urmare, propunerile pe această temă erau legate de gestiunea deşeurilor-

Figura 16. Propuneri pentru protecţia mediului şi cadrul natural

În ceea ce priveşte infrastructura edilitară majoră, în Planul de Amenajare a

Se înregistra însă o disfuncţie majoră la nivelul echipării edilitare pentru

În diagnosticul la nivelul infrastructurii tehnice, în care erau incluse şi căile de

Figura 18. Situaţia existentă a infrastructurii tehnice

Figura 19. Disfuncţionalităţi ale infrastructurii tehnice

Figura 20. Direcţii de dezvoltare a infrastructurii tehnice în judeţul Braşov

Zona Metropolitană Braşov reprezintă un spaţiu geografic relativ compact, ce

• la nord localităţile: Bod, Hălchiu, Sânpetru,

• la vest localităţile: Cristian, Ghimbav, Codlea şi Vulcan

• la sud localităţile: Râşnov, Predeal

• la est localităţile: Săcele, Hărman, Prejmer, Tărlungeni

215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Denumirea asociaţiei este

De această dată, în elaborarea planului integrat de dezvoltare pentru zona

Sursa: Planul de amenajare a teritoriului judeţului Braşov, PIDU Braşov

PIDU pentru Polul de Creştere Braşov cuprinde un număr de 5 obiective

Obiectivul strategic nr. I:

CREŞTEREA EFICIENŢEI ŞI COMPETITIVITĂŢII ADMINISTRATIVE SI A

• Lipsa unei politici de promovare şi de marketing în domeniul investiţional pentru

• Lipsa unei politici de reabilitare, conservare şi valorificare a patrimoniului

Sursa: PIDU Braşov

Obiectivul strategic nr. III:

Dezvoltarea durabilă a polului de creştere Braşov este strâns legată de tendinţele

• Îmbătrânirea populaţiei • Lipsa susţinerii financiare (publice sau private) a evenimentelor

IV.4. Implementarea politicii de flexisecuritate

V.2. Crearea centrelor de transfer tehnologic

Proiecte: Asfaltare străzi în comunităţile din polul de creştere

Cooperare naţională şi internaţională pentru implementarea instrumentelor ce

A2.1. REALIZAREA INFRASTRUCTURII PENTRU ASIGURAREA MOBILITĂŢII