Capitolul 1 VIATA UNET IMPARATESE IN. BIZANT ' Jn partea cea mai retrasi a palawlui imperial din Bizanj, dincolo de silile de gandi si de apartamen- tele de receptie, fn mijlocul gradinilor pline de umbri si de ape curgitoare, care formau tmprejurul ei, dup €um spune un cronicar, ca yun nou Eden", ca pun alp paradis*, se ridica Jocuinga pamiculari a impira- silor greci din Eyul Mediu, yd Descricrile scriitorilor bizantint ne ajar si acum si ne inchipuim ce era accasti elegantd i somprioasi Jocuingi, infromuseqati din epoca in epoca de_mai mule generatii de principi si unde, departe de 2po- total familie aeplacerle cerononiaulut, Baste, reprezentantii lui Dumnezeu pe pimfnt, giscau ri gazul si rédevin’ oameni. Peste tot se aflau numai marmore pretioase si mozaicuri strilucitoare. In sa~ Tonul cel mare al Palatului-Nou, construit, de impi- ratul Vasile I; tn afar’ de colo fn care marmorele verzi alternan cu agatele rosii, vaste com- mitii — monumente ale picturii profane, care mu Frau de Toe dispretute de macstrl bizanting, aga cum se crede — reprezentau pe suveran tronind in mijlo- cul gencralilor viowriost i povesteau glorioasa. cpo- peo a domnici, ,ealizirile herculeene ale basileuhui, ‘€um spune un autor contemporan, erija sa pentru fe- asricizea supusilor, truda sa pe clmpurile dé lupti, vie~ yore, davute de Dumnezev". Dar ma alt camera imperiala de dormit era, se pare, 0 minune. Sub pla- fonul inalt, presirat cu’ stele de aur, unde stralucea, pictatd in mozaie de culoare verde, ‘crucea, simbolul Inintuirii, 0 decorayie somptuoasi"impodobea toate pargile vastei inciperi. Pe pardoseala pavati cu mo~ zaicusi, un medalion central reprezenta un pun, cu penele'de un rosu aprins sien colturi patra. vulturi — pasirea imperiala — eran infétigati in cadre de marmori verde, cu aripile intinse, gata si-si ia zbo- rul. In partea de jos a pereilor, tablete de mozaic al- cStuiau o ghislandi de flori ; mai sus, pe fond de aur strilucitor, alte mozajcuri reprezentau, ta costume de ceremonic, iatreaga familie imperiali : Vasile agezat pe un tron, cu coroana pe cap, lingé el sotia sa E: ochia si imprejurul lor, aga cum se pot vedea in mi niaturile gterse ale unui. frumos manuscris din Biblio- teca Nationali, fii si fiicele lor, finind in mind caryi, pe care era scriso semtinge pioase din Sfinta Serip- tumré ; seriosi, tori ridicau miinile eXtre semnul_ mit tuitor al crieii si inscriptii lungi, sipate pe pereti, chemau asupra dinastiei binecuvintarea, diving si, im- plorau pentru dinsa promisiunea impirii Dincolo, fn apartamentul numit al Perl mera de culcare, de vari, a suveranilor, cu bolta de aur sustinutd de patru coloane de marmori, cu stu- caturi_impodobite cu mozaicuri reprezentind scene do vinktoare si din care, din dout piri, se ajungea, pportice, in_ricoarea gridinilor. In apartamencal care se numea Carian, dooarece era zidit in intregime din marmori de Caria, era camera de dormit iarna, ile violente care suflau dinspre Ma era garderoba impiritesci, pa- vati cu armor albi din Proconezia si decoratit in fntregime cu picturi reprezentind imagini sfinte, Nici 18 era_mai ales camera de culoare a impiritesei, minu- nati incipere, a citei pardoseald de marmord pirsa 90 livadi smalyard cu flori* si ai cirei pereyi, captu Siti eu porfir, eu roci verzi din Tesalia, cu marmore albe din Caria, ofereau 0 combinatie de culori asa de frumoasi si'de rari, fnctt sala fusese numiti sala Mousikos sau a Armoni ‘Apartamentul Jubicii si al Purpurei, in care traditia obignuise si se familie} imperiale, care, se numeau, din firogencti®. In sfirsit, peste tor se putea admira’splendoarea usilor de_argint sau de ivo- iu, draperiile de purpuri alunecind pe vergele de argint, tapiseriile brodate cu aur, pe care apireau fi- guri de animale fantastice, policandrele mari de aur atimate de bolta cupolelor, mobile preyioase, fin in- cerustate cu side, fildes si aur. elt sea ocuingd mireaya, fn mijloal ung, cor le cunuci si de femei, departe’ de pompa plictisitoare a coremonialului, departe de frimintarile capicalei, triia in pacea linigtiti'a gridinilor inflorte, in preaima murmurului cla al fintinilor, aceea a cirei viata ap vrea s-0 descriu aici, gloria purpurei, bucuria lumii", cum_o aclama populatia Constantinopolului, foarte credincioasa si foarte fericita Augusti, basilissa care iubeste pe Hristos", cum 0 denumea protocolul, cu un cuvint, impariteasa Bizanqului. . u Cunoagtem, de obicei, sub o lumink destul de ine viaja pe care 0 duceau suveranele imperiului grec din Orient. Printr-o incongtienti’ reminiscent a idcilos, care, in Grecia antici, in Rusia Evului Me- ddiu, tn Oriental musulman din toate vremurile, au de- wtterminat conditia sociald a femeii, impiritesele bizan- tine au fost considerate ca niste minore eterne, trlind mereu rotrase, inchise sever in apartamentul femeilor, pizite de aproape de sabia eunucilor, neadmigind in apropierea lor dectt femei, ,birbati fard barbi", cum 8 2icea in Bizany gi preoti biteini, aritindu-se in public umai la foarte rare ceremonii gi atunci sever voalate, spre_a se ascunde de privirile indiscrete, avind curtea lor feminin’ despiryitd cu gr de accea a basileului, trkind, intr-un cuvint, in accastl socistate cresting, Deyi @ foarte rispinditd, accasti idee pe care ne-o facem despre viata imperial nu e mai putin contes- tabili, Putine state au dat femeli mai mult loc, i-au acordat un rol mai considerabil, au asigurat 0. mai largi influengé asupra chestiunilor politice si destine- lor guvernisii, decit a facut imperiul bizantin. Acesta esta, cum sa’ remAtcat cu bund dreptate, ,zunul din caracterele cele mai izbitoare ale istoriei grecesti din Evul Mediu Nu numai ci muhe impiritese, prin prestigiul frumuseyii sau prin superioritatea inteligen fei lor, au exercitat asupra soyilor 0 influent’ atotpu- ternicd: aceasta ar dovedi putin lucru, cici wate sultanele favorite au ficut la fel. Dar in monarhia fondati de Constantin, aproape in toate secolele isto- rici sale, s-au intilnit feme] care sau au domnjt prin le insele sau, mai adescori, au dispus ta mod suve- ran de comand gi au creat impirati. Nimic n-a lipsie stor prinfese, nici pompa ceremoniilor pr se manifest strilucirea excerivari a puterii, nici actele solemne de autoritate, prin care se atesti realitatea lor. Pind si tn viata intimi a gincceului, se regiseso uurmele puterii depline pe caro 9 exercita, in mod le- gitim, 0 impiriteast bizanting ; iar in viata sa publici, * Rambend, Inepiacrces Orient, Reoue des dews monden 1891, vol Ty p. 829, 1a jn rolul politic pe care il recunojteau toyi birbati Limp su, aceatl puter apare si-mal, cla. $i de aceea, pentru cine vrea si cunoasc’ si si injeleagy so cioratea si civilizatia Bizantului, sint lucruri destul de noi, poate, de invitat din viaja acestor pringese in- depirrate gi uitate. Mm Th apartamentele vaste care formau locuinja im- peril femeilor, impirsteasa domnea ca 0 suverani absoluti, Ca si iempiratul, ea avea, spre ao, intovis Tigi 1 a0 servi, numerosi servitor Hi servitoare. demnitari palatini, In fruntea casei vale se alla ipeteic, sau mare macs, ge suprem al. samba nilor, referendari, usieri, credinciosi numiti tn. sere vicial personal al’ b i care, ca si halebardicri si protospitarii care vegheau asupra persoane! sale, crau aleyi cu -gejii dintre eunucii palatului- Pentru serviciul mesei, fmpiriteasa avea, ‘ea si impiratul, marele sau maestru al mesei gi marele siu paharnic. In frumea femeilor sale se afla marea masses a pal tului, de obicel decorati cu marea demnitate de pats Gian cu centuri (zost2), care conducea, cu ajutorul protovertiarului, nenumirata acmati a doammelor de ‘onoare, a cameristelor sia domnisoarelor de compa nie, De obicei, impiravul avea griji si aleag’ el tnsoyi persoanele care trebuiau si fie in serviciul Augustei mai ales isi rezerva privilegiul de a acorda marci maestre a palatului insignele demnititii sale si de a Primi omagiul noilor domnigoare de onoare. Dar celor + Denier de a carta biant whi. x ere porta sabia Implra- a9