Raportul Grupului de Lucru Interinstituional Dedicat Situaiei Copiilor Cu Prini Plecai La Munc in Strintate PDF

RAPORT
Grup de Lucru Interinstituţional

pentru
Copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate (CCPPMS)
Lista abrevieri
ACOR Asociaţia Comunelor din România
ADRI Asociaţia Femeilor Românce din Italia
ANBPR Asociaţia Naţionala a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România
ANES Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi
ANPDCA Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie
CCPPMS Copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate
CJRAE Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională
CMBRAE Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională
CNAS Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
CNCD Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
CNSM Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog
CSM Consiliul Suprem al Magistraturii
DAS Direcţia de Asistenţă Socială
DGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
DPRRP Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (actualul Minister pentru Românii de Pretutindeni - MPRP)
INCA CGIL Institutul Naţional Confederal de Asistenţă din Confederaţia Generală Italiană de Muncă (Italia)
INS Institutul Naţional de Statistică
ISJ Inspectorat Şcolar Judeţean
ITAL UIL Institutul de Protecţie şi Asistenţă a Muncitorilor (Italia)
MAE Ministerul Afacerilor Externe
MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
MENCS Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (actualul Minister al Educaţiei Naţionale - MEN)
MFE Ministerul Fondurilor Europene
MMFPSPV Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (actualul Minister al Muncii şi Justiţiei Sociale - MMJS)
SIIIR Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România
SPAS Serviciul Public de Asistenţă Socială
UNICEF Fondul pentru Copii al Națiunilor Unite
OIM Organizaţia Internaţională a Migraţiei
2
2
CUPRINS
INTRODUCERE .......................................................................................................................................................................................................................................................... 4
Capitolul 1: COLECTAREA ŞI ARMONIZAREA DATELOR STATISTICE (sumar) ................................................................................................................................................. 7

1.1. Cum arată datele oficiale ........................................................................................................................................................................................................................ 8
1.2. Situaţia datelor oficiale şi cauzele ei ..................................................................................................................................................................................................... 11
1.3. O reprezentare vizuală a datelor oficiale .............................................................................................................................................................................................. 15
1.4. Propunerile Grupului de Lucru pentru armonizarea datelor ............................................................................................................................................................. 29
Capitolul 2: SIMPLIFICARE ADMINISTRATIVĂ ȘI LEGISLATIVĂ (sumar) ....................................................................................................................................................... 36

2.1. Procesul actual al delegării autorităţii parentale ................................................................................................................................................................................ 37
2.2. Reprezentarea grafică a procesului actual .......................................................................................................................................................................................... 38
2.3. Cum se prezintă informaţia despre delegarea temporară a autorităţii părinteşti............................................................................................................................. 40
2.4. Ce propunem pentru simplificarea procedurii ................................................................................................................................................................................... 44
Capitolul 3: POLITICI PUBLICE, RESURSE UMANE ŞI COMUNICARE (sumar) ............................................................................................................................................... 50

3.1. Necesităţile copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate .......................................................................................................................................................... 51
3.2. Câteva exemple de servicii oferite la acest moment ........................................................................................................................................................................... 53
3.3. Ce propunem pentru ca aceşti copii să fie mai bine încadraţi în comunitate ................................................................................................................................... 57
3.3.1. Măsuri/programe pentru îmbunătăţirea situaţiei familiilor cu membri plecaţi la muncă în străinătate (Tabel) ................................................................ 59
3.3.2. Programe propuse de Ministerul Educaţiei.............................................................................................................................................................................. 60
3.3.3. Programe propuse de Ministerul Muncii ................................................................................................................................................................................. 64
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI ........................................................................................................................................................................................................ 66
ANEXE ....................................................................................................................................................................................................................................................................... 70
Anexa 1 - Stabilirea cadrului: Mesajul Președintelui României cu prilejul Crăciunului 2014.................................................................................................................. 71
Anexa 2 - Instituţiile şi organizaţiile care au alcătuit Grupul de Lucru Interinstituţional (2016) .......................................................................................................... 72
Anexa 3 - Cadrul legislativ referitor la CCPPMS (HG 691/2015 şi Legea 272/2004) .............................................................................................................................. 73
Anexa 4 - Tipuri de servicii existente în unele localităţi pentru încadrarea CCPPMS ............................................................................................................................. 82
Anexa 5 - Materiale resursă despre situaţia familiilor de migranţi .......................................................................................................................................................... 84
Anexa 6 - Posibili parteneri pentru campaniile de comunicare şi informare publică ............................................................................................................................. 86
Anexa 7 - Atribuțiile membrilor Consiliilor Comunitare Consultative (CCC) .......................................................................................................................................... 87
Anexa 8 - Calendarul întâlnirilor Grupului de Lucru la (Palatul Cotroceni şi online) ............................................................................................................................. 89
Anexa 9 - Lista membrilor Grupului de Lucru – cu afilierea instituţională (iulie-decembrie 2016) ...................................................................................................... 90
Anexa 10 - Lista membrilor Grupului de Lucru organizaţi pe sub-grupe (iulie-decembrie 2016) .......................................................................................................... 94
3
INTRODUCERE
Cadrul general
Imediat după alegerile din 2014 şi chiar de la începutul mandatului său, Preşedintele României s-a preocupat de situaţia
copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate (CCPPMS). În primul său mesaj de Crăciun, în 2014, Preşedintele Klaus
Iohannis s-a adresat nu doar tuturor copiilor dar, cu precădere, celor cu părinţii plecaţi în străinătate1. De asemenea, un prim
gest din mandatul de Preşedinte a fost unul simbolic: acela de a dărui o tabletă unui copil ai cărui părinţi munceau în
străinătate2.
În noiembrie 2015, Preşedintele Klaus Iohannis a lansat, la Palatul Cotroceni, Linia Verde 0800 070 040, dedicată
copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, persoanelor în grija cărora au rămas copiii, dar şi specialiştilor implicaţi în
protecţia celor rămaşi singuri acasă (linie iniţiată de organizaţia Salvaţi Copiii România).
Apoi, în februarie 2016, în cadrul evenimentului “Diaspora românească - vector de dezvoltare” de la Palatul Cotroceni,
Preşedintele României a declarat atenţia faţă de Diaspora o prioritate naţională.
În mai 2016, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale au participat la prima conferinţă naţională cu privire la bunele
practici de lucru cu copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, organizată de Salvaţi Copiii.
Premise
Premisele unei acţiuni concrete în favoarea copiilor erau deja stabilite când, în iunie 2016, a avut loc masa rotundă
“Libera circulație a lucrătorilor, efecte asupra familiei și societății” la Ministerul Afacerilor Externe (MAE)3. În cadrul acestui
eveniment s-a subliniat ideea că cifrele cu care lucrau instituţiile statului nu erau armonizate, iar astfel politicile
publice ce se adresau acestei categorii vulnerabile de copii nu puteau fi calibrate adecvat.
Pentru a remedia problema, Administraţia Prezidenţială, prin Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor,
a invitat aşadar instituţiile abilitate şi ONG-urile implicate să formeze un Grup de Lucru interinstituţional dedicat
copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate (CCPPMS).
3 priorități
strategice:
Punctul de plecare al Grupului de Lucru Interinstituţional a fost conştientizarea discrepanţei semnificative, de aproape 1:3
(la acel moment), între datele vehiculate de instituţiile statului în ceea ce priveşte numărul de copii cu părinţi plecaţi la
- date armonizate muncă în străinătate (CCPPMS).
- legislație simplificată Pe când Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), subordonată MMFPSPV, avea în
evidenţă, în 2015, un număr de 85.194 de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, Inspectoratele Şcolare Judeţene
- politici integrate (ISJ), subordonate MENCS, colectaseră un număr de cazuri de aproape 3 ori mai mare, respectiv 212.352 copii.
În prezent, datele statistice pentru 01.01.2018 indică o diferență mai mică, de aproape 1:2 -- datele furnizate de ANPDCA
1 Vezi Anexa 1 a acestui Raport sau consultă aici: http://www.presidency.ro/ro/media/mesaje/mesajul-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-werner-iohannis-cu-prilejul-craciunului.

2 Consultaţi link-ul: https://www.facebook.com/pg/klausiohannis/videos/.
3 Întrunită la propunerea Asociaţiei Femeilor Românce din Italia (ADRI), iniţiatoarea proiectului “Te iubeşte mama!".
4
indică un număr de 94.896 de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, iar cele furnizate de MEN/ISJ 159.038 de
copii. (Posibilele cauze ale scăderii numărului de copii raportaţi de MEN/ISJ sunt în curs de analiză.)
În plus, a devenit rapid evidentă şi o a doua chestiune ce necesită o mai strânsă colaborare între instituţii, anume facilitarea
delegării autorităţii părinteşti, în absenţa căreia copiii sunt privaţi de drepturile ce le revin.
La cele două teme pe care şi le-a însuşit Grupul de Lucru (“Armonizarea datelor statistice” şi “Simplificarea legislativă”), s-a
adăugat o a treia arie de posibilă intervenţie, anume calibrarea politicilor publice în funcţie de nevoi, acolo unde
numărul CCPPMS necesită o atenţie deosebită.
Astfel, în iulie 2016, în cadrul unei prime întâlniri, la Palatul Cotroceni, a instituţiilor cu atribuţii în domeniu şi a ONG-urilor
implicate4 s-au stabilit 3 subgrupe5 care au lucrat pe următoarele teme:
a) “Colectarea şi armonizarea datelor statistice”
b) “Simplificare administrativă şi legislativă”
c) “Politici publice, resurse umane şi comunicare”.
3 probleme
sistemice
Efortul de armonizare a datelor statistice, de simplificare a procedurilor administrative şi legislative şi de conturare a unor
politici publice adecvate, a dus la identificarea a trei deficiențe sistemice care îngreunează eficienţa administraţiei
publice româneşti:
1. Colectare
fragmentată
1. Colectarea datelor
1.1. Deficitul de coagulare: fragmentare şi neconcordanţă statistică
De cele mai multe ori, fiecare instituţie îşi colectează propriile date, prin metode şi instrumente proprii, fără a le
corela cu celelalte instituţii, generând astfel discrepanţe majore între datele cu care operează administraţia publică.
1.2. Deficitul de operaţionalizare
Adesea, maniera în care sunt prezentate datele colectate de instituţiile publice nu înlesneşte operaţionalizarea lor,
deoarece forma în care ele sunt vehiculate nu este suficient de prietenoasă să conducă la identificarea problemelor sau
să inducă soluţii şi politici publice adecvate. De exemplu, colectarea datelor sub formă de tabel (forma uzuală în care
instituţiile agregă informaţia), nu poate permite operaţionalizarea eficientă astfel încât să faciliteze compararea
proporţiilor şi evidenţierea magnitudinii problemelor în mod constructiv.
2. Diseminare
inadecvată
2. Diseminarea informaţiilor între instituţiile statului
Deficitul de comunicare
4 Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Naţionale, Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului,
Serviciul Public de Asistenţă Socială, Direcţia de Asistenţă Socială, Consiliul Superior al Magistraturii, Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Centrul
Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, Biserica Ortodoxă Română, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Institutul de
Cercetări Juridice al Academiei Române, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Şcoala Gimnazială nr. 1 Sfinţii Voievozi, Universitatea Pavia, Salvaţi Copiii, Asociaţia
Femeilor Românce din Italia, The Wings, Alternative Sociale, Asociaţia Comunelor din România, Biblionet, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, Fundaţia Terre
des Hommes, Fundaţia Schottener, Societatea Naţională de Medicina Familiei, Comitatul Asociaţiilor Italiene în România (CIAO), Patronatul INCA CGIL, Patronatul ITALUIL, UNICEF, Organizaţia
Internaţională pentru Migraţie (OIM) -- vezi Anexa 2 pentru detalii.
5 Aceste subgrupe de lucru sunt parte integrantă din Grupul de Lucru Interinstituțional (creat la inițiativa Administrației Prezidențiale și susținut metodologic de Organizația Salvați Copiii) care are
ca obiectiv îmbunătățirea cadrului legal și a politicilor socio-educaționale destinate copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate. Vezi Anexa 9 pentru detalii.
5
Fluxul informațional între instituțiile statului este ineficient: informaţia este diseminată cu dificultate spre baza
piramidei. De cele mai multe ori se aşteaptă de la funcţionarii publici să caute ei înşişi informaţia relevantă, să o
interpreteze adecvat, să o coreleze cu alte informaţii şi apoi să acţioneze conform mandatului lor. Această situaţie
amplifică discrepanţele între instituţii şi între regiuni.
3. Lipsa de
proporţionalitate
3. Proporţionalitatea politicilor publice
Deficitul de calibrare adecvată a intervenţiei publice (şi de alocare proporţională a resurselor) în funcţie de datele
colectate
Politicile publice (mai ales la nivel local) nu sunt întotdeauna elaborate în funcţie de nevoi, în mod diferenţiat, după
necesităţile comunităţilor/localităţilor/regiunii (bugetele administraţiilor locale fiind alocate în funcţie de parametri
puţin variabili cum ar fi teritoriul şi numărul de locuitori mai curând decât de profilul sau nevoile cetăţenilor).
Importanța
problemei
Problema copiilor rămaşi în ţară după plecarea părinţilor la muncă în străinătate este stringentă chiar dacă numărul lor, ca
procent din numărul total al copiilor din România, pare mic (aprox. 2,5% din totalul copiilor conform DGASPC,
peste 4,4% conform ISJ şi peste 10% conform unor ONG-uri).
Carențe ce afectează Problema rămâne că generații întregi în unele regiuni vor fi afectate şi vor suferi repercusiunile carenţelor emoţionale,
generații de viitori şcolare şi comportamentale rezultate din această situaţie.
adulți!
În cele ce urmează vom prezenta rezultatele deliberărilor Grupului de Lucru, urmărind logica dezbaterilor şi prezentând, în
cadrul fiecăreia dintre cele trei chestiuni abordate (armonizarea statistică, delegarea autorităţii parentale şi programele
dedicate), care sunt soluțiile propuse pentru problemele sistemice semnalate mai sus.
Mai precis, pentru fiecare arie de lucru (a. colectarea şi armonizarea datelor, b. simplificarea administrativă şi legislativă, c.
politici publice, resurse umane şi comunicare) vom prezenta mai întâi cum arată datele colectate sau transmise de
instituţiile statului, pentru ca apoi să propunem intervenţiile pentru clarificarea informaţiei şi găsirea unui format
agreabil pe baza căruia să propunem soluţii adecvate la chestiunile respective.
Realizat la finalul perioadei iulie-decembrie 2016, raportul de față a fost actualizat în perioada septembrie - octombrie
2018.
6
Capitolul 1
COLECTAREA ŞI ARMONIZAREA DATELOR STATISTICE
1.1. De la ce plecăm: ce (şi cum) arată datele oficiale?
1.2. Situaţia datelor şi cauzele ei
1.3. O reprezentare vizuală a datelor oficiale
1.4. Ce propunem pentru armonizarea datelor?
SUMAR EXECUTIV
Statul român este organizat astfel încât fiecare instituţie să îşi colecteze propriile date, de cele mai multe ori independent de celelalte instituţii,
ceea ce creează premisele unei posibile lipse de armonizare între cifrele vehiculate în administraţia publică românească. În plus, obiceiul instituţiilor de a
prezenta datele oficiale mai curând sub formă de tabel (decât de grafic), sporeşte dificultatea identificării punctelor sensibile
şi reliefării locului unde nevoia de intervenţie este stringentă.
Cifrele privind cazurile de CCPPMS diferă de la o instituţie la alta: în 2015, conform DGASPC, erau 85.194 de cazuri, pe când ISJ considera că sunt 212.352 de
copii în această situaţie, iar la începutul anului 2018 (1 ianuarie), conform DGASPC erau 94.896 de copii și, conform, ISJ 159.038. Posibilele cauze ale
scăderii numărului de copii raportaţi de ISJ sunt în curs de analiză. Totuşi, discrepanţa între cifrele oficiale ale celor două instituţii se datorează în principal
necunoaşterii sau neaplicării uniforme a legii la nivel local, dar şi faptului că aprox. o treime dintre comunele din România
nu au Servicii de Asistenţă Socială (SPAS) care să ţină evidenţa cazurilor.
Pentru a facilita înţelegerea situaţiei din teren şi a înlesni identificarea diverşilor actori instituţionali implicaţi în problema copiilor
ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate (CCPPMS), Grupul de Lucru a cerut partenerilor din MMFPSPV/ANPDCA şi MENCS/ISJ
să reprezinte grafic atât relaţiile între instituţiile subordonate, cât şi situaţia CCPPMS
(corelând-o pe harta României cu variabile precum: numărul total al copiilor din judeţ, rata sărăciei, alocaţiile familiale, etc.).
În plus, pentru a facilita urmărirea procesului de colectare a datelor, membrii Grupului de Lucru au creat o diagramă care să ilustreze circuitul prin care
se colectează datele acum, ceea ce a permis identificarea deficienţelor sistemului de colectare actual şi propunerea de îmbunătăţiri.
Propunerile pentru armonizarea datelor constau în creionarea unor paşi suplimentari pentru o mai bună coordonare inter-instituţională în colectarea
datelor, în crearea unui instrument unic (formular) de colectare utilizat de toate instituţiile implicate (Şcoală şi Serviciul Public de Asistenţă Socială/SPAS) şi
în propunerea de modificări legislative care să faciliteze procesul de colectare a informaţiei.
Dar principala preocupare a Grupului de Lucru a fost ca

aceste date, atent colectate, să formeze punctul de plecare al unor politici publice atent calibrate în funcţie de nevoi. 7
7
1.1. Cum arată datele oficiale
Situaţie ANPDCA/DGASPC Situaţie MEN/ISJ*

Copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate - 1.01.2018 Copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate - 1.01.2018
C O PII C U PĂRINŢI PLEC AŢI LA MUNC Ă ÎN STRĂINĂTATE, di n care : Copii cu ambii Copii cu părintele Copii cu un Total
Re gi une /Jude ţ părinți plecați unic susținător singur părinte
cu ambi i pări nţi cu pări nte uni c
cu un si ngur pări nte Total Nr.crt. Județul la muncă în plecat la muncă în plecat la muncă
pl e caţi susţi nător
TO TAL 17425 64701 12770 94896 străinătate străinătate în străinătate
Nord-Est 6274 22064 3053 31391
Bacau 1173 3943 550 5666 1 ALBA 208 77 944 1229
Bot osani 881 3020 397 4298 2 ARAD 165 137 757 1059
Iasi 1307 3658 668 5633
3 ARGEȘ 510 465 2476 3451
Neamt 865 3390 527 4782
Suceava 1423 5991 647 8061 4 BACĂU 1556 1609 6558 9723
Vaslui 625 2062 264 2951 5 BIHOR 375 291 2353 3019
Sud-Est 2928 9823 3651 16402
6 BISTRIȚA 603 98 1108 1809
Braila 40 139 107 286
Buzau 552 1330 423 2305 7 BOTOȘANI 976 1001 4834 6811
Const ant a 616 2512 433 3561 8 BRAȘOV 517 323 2826 3666
Galat i 789 3130 2126 6045 9 BRĂILA 496 464 2279 3239
T ulcea 300 741 122 1163 10 BUCUREȘTI 368 472 2029 2869
Vrancea 631 1971 440 3042
Sud-Munte ni a 2371 9592 1862 13825
11 BUZĂU 730 650 3165 4545
Arges 392 1686 389 2467 12 CARAȘ SEVERIN 153 86 786 1025
Calarasi 182 551 78 811 13 CĂLĂRAȘI 182 78 551 811
Dambovit a 577 1989 440 3006
Giurgiu 141 502 82 725
14 CLUJ 153 81 925 1159
Ialomit a 178 447 165 790 15 CONSTANȚA 725 834 5108 6667
Prahova 557 3867 570 4994 16 COVASNA 175 104 1418 1697
T eleorman 344 550 138 1032
17 DÂMBOVIȚA 132 104 487 723
Sud-Ve st O l te ni a 1309 4053 913 6275
Dolj 553 850 194 1597 18 DOLJ 2011 765 3399 6175
Gorj 180 710 204 1094 19 GALAȚI 922 932 4117 5971
Mehedint i 31 93 55 179 20 GIURGIU 235 449 1325 2009
Olt 218 659 135 1012
Valcea 327 1741 325 2393 21 GORJ 775 556 2844 4175
Ve st 1398 5923 1208 8529 22 HARGHITA 186 109 1382 1677
Arad 318 1378 203 1899 23 HUNEDOARA 395 430 1517 2342
Caras Severin 456 1418 328 2202
24 IALOMIȚA 330 294 1338 1962
Hunedoara 395 1517 430 2342
T imis 229 1610 247 2086 25 IAȘI 1391 1573 8609 11573
Nord-Ve st 1744 7603 850 10197 26 ILFOV 156 112 798 1066
Bihor 166 883 156 1205 27 MARAMUREȘ 750 389 2414 3553
Bist rit a Nasaud 504 1967 143 2614
Cluj 265 1038 91 1394
28 MEHEDINȚI 382 130 941 1453
Maramures 573 1965 265 2803 29 MUREȘ 614 358 2942 3914
Salaj 90 919 49 1058 30 NEAMȚ 1060 973 5591 7624
Sat u-Mare 146 831 146 1123
31 OLT 1106 1336 2813 5255
C e ntru 1278 5100 1001 7379
Alba 242 920 213 1375 32 PRAHOVA 593 628 5291 6512
Brasov 271 989 270 1530 33 SATU MARE 402 454 2135 2991
Covasna 133 518 73 724 34 SĂLAJ 242 113 1496 1851
Harghit a 225 1046 138 1409
Mures 219 670 144 1033 35 SIBIU 262 196 1387 1845
Sibiu 188 957 163 1308 36 SUCEAVA 1491 1142 8445 11078
Bucure şti -Il fov 123 543 232 898 37 TELEORMAN 814 366 1454 2634
Ilfov 22 163 23 208
38 TIMIȘ 364 382 2484 3230
Sect or 1 26 30 77 133
Sect or 2 3 21 31 55 39 TULCEA 405 215 1967 2587
Sect or 3 27 188 47 262 40 VASLUI 975 605 5223 6803
Sect or 4 21 64 24 109
41 VÂLCEA 443 752 3021 4216
Sect or 5 5 54 8 67
42 VRANCEA 620 421 1999 3040
Sect or 6 19 23 22 64
Sursa: Direcţ iile Generale de Asist enţ ă Socială şi Prot ecţ ia Copilului 24948 20554 113536 159038
*Situaţie solicitată ISJ-urilor de catre MEN, la cererea Administraţiei Prezidenţiale
8
8
1.1.1. Situaţie CCPPMS (pe categorii)
(sursa datelor: ANPDCA - 01.01.2018)
Total FAMILII PLECATE LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE 74422
Total COPII AI CĂROR PĂRINŢI SUNT PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE 94896
Familii în care ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate 13165
Număr total copii rămaşi acasă care provin din familii în care ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate 17425
 Număr copii rămaşi acasă în îngrijirea rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie 16302
 Număr copii rămaşi acasă care se află în sistemul de protecţie specială, din care: 958
 la asistent maternal 120
 în centre de plasament 230
 la rude până la gradul IV 534
 la alte familii/persoane 74
 Alte situaţii (vecini,alte familii/persoane fără măsură de protecţie) 165
Familii în care un părinte este plecat la muncă în străinătate 50675
Număr total copii rămaşi acasă care provin din familii în care un părinte este plecat la muncă în străinătate 64701
Familie cu părinte unic susţinător plecat la muncă în străinătate 10582
Număr total copii rămaşi acasă care provin din familii în care părintele unic susţinător este plecat la muncă în străinătate 12770
 TOTAL copii rămaşi acasă care se află în sistemul de protecţie specială, din care: 3730
Sursa: Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
9
1.1.2. Număr de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate
Datele colectate de ANPDCA de la SPAS (DGASPC) şi de MEN de la şcoli (ISJ) pentru 1 ianuarie 2018
Date DGASPC-uri (1 ianuarie 2018)
94.896 copii 30.195 copii

cu părinții plecați în străinătate lipsiți de grijă părintească*
Date ISJ-uri (1 ianuarie 2018)
159.038 copii 45.502 copii

cu părinții plecați în străinătate lipsiți de grijă părintească
Conform studiilor
170.000 - 350.000 copii
* Copii cu ambii părinţi sau cu părintele unic susţinător plecaţi la muncă în străinătate.
10
1.2. Situaţia datelor oficiale şi cauzele ei
Care este În prezent, nu se cunoaşte numărul exact al copiilor rămaşi acasă în urma plecării unuia sau ambilor
numărul real? părinţi în străinătate.
Autorităţile sunt nevoite să colecteze cifre diferite: în 2015, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și
Adopție (ANPDCA) a centralizat, în baza informațiilor transmise de către Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția
Copilului din țară (DGASPC), un număr de 85.194 de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, iar Inspectoratele
Şcolare Judeţene (ISJ) colectaseră, la cererea Salvaţi Copiii, cifra de 212.352 copii, deci o diferenţă de aproape 1:3.
2015 În prezent (01.01.2018), informațiile colectate indică o diferență mai mică între cele două categorii de date; astfel, datele
85.194 furnizate de ANPDCA indică un număr de 94.896 de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, iar cele furnizate de
MEN/ISJ 159.038 de copii, o diferență de aproape 1:2.
vs.
212.352 Deși administraţia publică locală şi centrală fac demersuri în vederea determinării numărului acestor copii (şi, din luna
august 2015, prin intermediul Anexei 1 a HG 691/2015 a fost reglementată o Procedură de monitorizare a modului de
creştere şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi), dimensiunea reală a fenomenului rămâne încă necunoscută.
Circuitul actual de colectare a datelor trebuie aşadar completat:
 Actualmente, procedura (din HG 691/2015/Anexa 16) prevede că Serviciul de Protecţie şi Asistenţă Socială
2016 (SPAS) trebuie să solicite școlilor din raza sa administrativ-teritorială date și informații cu privire la CCPPMS și
copiii remigrați. Școala trebuie să transmită datele către SPAS în termen de 15 zile calendaristice de la
94.662 solicitare, urmând ca SPAS să verifice situația în teren. Cu toate acestea, procedura nu este întotdeauna aplicată în
vs. mod consistent şi uniform la nivel naţional.
 La nivel central, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) întocmeşte,
201.352 trimestrial, o statistică elaborată pe baza datelor raportate de către serviciile publice de asistenţă socială (SPAS
de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale) către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia
7
copilului (DGASPC) de la nivelul fiecărui judeţ . Această statistică nu reflectă, însă, numărul total al copiilor cu
părinţi plecaţi, ci doar al celor cu situaţii înregistrate de SPAS/DGASPC.
 Datele obținute de Salvați Copiii de la Inspectoratele Școlare Județene (ISJ) în perioada octombrie –
decembrie 2015 confirmau că statisticile DGASPC-urilor cuprind doar o parte din dimensiunea reală a
2018 fenomenului, ISJ-urile indicând un număr de 212.352 de copii cu părinții plecați în străinătate înscriși în sistemul
8
educațional, din care 59.496 total lipsiți de grijă părintească .
94.896  Însă, nici datele furnizate de Inspectoratele Şcolare Judeţene (ISJ) nu sunt complete, deoarece ele nu includ
vs. copiii de vârstă ante-preșcolară sau pe cei de vârstă preșcolară și școlară (3-17 ani) care nu frecventează
159.038 grădinița/școala (fie nu au fost înscriși niciodată, fie au abandonat).
Aşadar, amploarea reală a fenomenului rămâne aproximativă, dar observăm totuşi un început de convergenţă în
2016, când diferenţa dintre cifrele celor două instituţii se reduce (DGASPC calculează 94.662 copii cu părinţi plecaţi vs. ISJ,
201.666).
În 2018, diferența continuă să se micșoreze semnificativ (DGASPC 94.896 de copii vs. ISJ 159.038 de copii).
6 Vezi Anexa 3 a acestui Raport.

7 Pentru Municipiul București, DGASPC-urile de sector raportează direct către ANPDCA.
8 Raportările ISJ-urilor au fost incomplete pentru copiii total lipsiți de grijă părintească din sistemul educațional.
11
1.2.1. Circuitul actual de colectare a datelor privind CCPPMS
Transmite
ANPDCA
situaţiile
statistice
părţilor
interesate
(INS, etc.)
DGASPC
Centralizează
datele numerice şi
transmite situaţia
către ANPDCA
Legea 272 /2004
Înştiinţează
Solicită, Verifică
SPAS
persoana în grija
o dată pe an, în teren
căreia a rămas
lista nominală situaţia
copilul de obligaţiile
cu CCPPMS CCPPMS
legale ale părintelui
HG 691/2015, HG 691/2015, HG 691/2015,

Anexa, Art. 2 Anexa, Art. 3 Anexa, Art. 4
HG 691/2015,
ISJ
Anexa, Art. 3
15 zile
INVATAMANT
UNITATEA DE
Întocmeşte şi
trimite lista
nominală cu
CCPPMS
INS
Integrează datele primite

în rapoartele de ţară
Start Stop Activitate care nu se pune întotdeauna în practică CCPPMS – copii cu părinţi
de instituţiile din toate localităţile plecaţi la muncă în străinătate 12
12
Cauzele
discrepanţelor
dintre datele Cauzele lipsei armonizării între datele statistice furnizate de sistemul de asistență socială și cele furnizate de sistemul
raportate de educațional sunt multiple şi aflate în corelație 9:
instituţii
1. Absenţa Serviciului Public de Asistenţă Socială (SPAS) în aprox. 1/3 din comunele din România.
2. Insuficienta cunoaștere de către funcţionarii din teren a prevederilor reglementate recent prin HG 691/2015/
Anexa 110.
Absenţa SPAS
3. Inconsistenta aplicare a prevederilor din HG 691/2015/Anexa 1 de către reprezentanții SPAS-urilor/școlilor.
(Fie datorită necunoașterii, fie neaplicării acestor prevederi, multe SPAS-uri nu solicită școlilor din raza lor
administrativ-teritorială date cu privire la CCPPMS și copiii remigrați, chiar dacă au această obligație legală. În
aceste situații, SPAS-urile transmit către DGASPC-uri date pe care le dețin din monitorizarea lor, bazată pe diferite
Insuficienta surse, date care sunt de obicei mult subdimensionate față de statisticile provenind de la școli, în special în unitățile
cunoaştere/ administrativ-teritoriale din mediul rural).
neaplicare a legii
4. Tendinţa de subraportare a cazurilor de CCPPMS, în raportările trimestriale ale SPAS-urilor către DGASPC (chiar
în situația în care SPAS a primit date de la școală). La nivelul unor SPAS-uri există această tendință, care considerăm
că are ca motivație lipsa conștientizării importanței transmiterii unor date statistice corecte și complete sau evitarea
asumării de către SPAS a cunoașterii acestor situații, fie pentru că nu sunt încă în monitorizarea SPAS, fie pe motiv
că nu există procedură de delegare a autorității părintești realizată, fie din alte considerente.
Subraportarea
cazurilor
5. Circuitul legal al informațiilor nu este complet în HG 691/2015/Anexa 1, neobligând SPAS-urile să comunice
înapoi școlilor situația constatată în urma verificării datelor în teren.
Este, aşadar, necesar ca Şcoala să ajungă în posesia situației SPAS, după verificarea în teren, deoarece acuratețea
datelor culese de școli poate fi influențată de:
Circuit incomplet de o Situații în care părinții/persoanele în grija cărora au rămas copiii nu declară acest lucru, fie din teama că le
transmitere a vor fi sistate unele beneficii sociale, fie din temerea că va exista posibilitatea ca sistemul de protecție să preia
informaţiilor copiii.
o Situații în care părinții/copiii declară că un părinte/ambii sunt plecați la muncă în străinătate, cu toate că nu
aceasta este situația reală, dorind să ascundă alte situații familiale (părinte care nu mai ține legătura cu
familia, părinte arestat, etc.)
Comunicarea de la SPAS către școală (şi nu doar invers) poate ajuta la cunoașterea de către reprezentanții școlii a
situațiilor familiale reale ale copiilor.
Raportare
incompletă 6. Date incomplet raportate de către unele DGASPC-uri deoarece, în cazul unor județe, în statisticile trimestriale ale
DGASPC-urilor nu sunt obținute date de la toate SPAS-urile din județ.
9 Cea mai mare parte a cauzelor discrepanțelor datelor statistice a fost identificată în urma dezbaterilor și consultărilor organizate de Salvați Copiii în perioada 2015-2016, care au implicat aproape
550 de specialiști, precum și a analizei calitative realizate de organizație pe această temă.
10 Pentru textul HG 691/2015/Anexa 1, vezi Anexa 3 a acestui Raport.
13
7. Consecinţele insuficientei armonizări între datele diverselor instituţii.
Nealocarea
resurselor Atât timp cât politicile publice la nivel local nu pot răspunde în mod proporţional nevoilor din teren, deoarece
proporţional cu alocarea bugetară încă nu ţine cont de necesităţi, elaborarea unei situaţii complete a numărului de copii cu
nevoile părinţi plecaţi la muncă în străinătate riscă să devină doar un exerciţiu steril, lipsit de utilitate manifestată.
Lipsa obligativității de Totodată, lipsa obligativității legale specifice a SPAS de a colecta datele cu privire la CCPPMS neînscriși în sistemul de
colectare a datelor educație, respectiv proactivitatea redusă în demararea acțiunilor de colectare a datelor cu privire la copiii de vârstă ante-
despre copiii neînscrişi preșcolară, copiii de vârstă preșcolară și școlară care nu au fost înscriși/au abandonat grădinița/școala explică în mare măsură
la şcoală de ce datele colectate nu exprimă numărul real al copiilor aflați în această situație. (Conform Anexei 2 a HG 691/2015, este
implicită doar obligația de a identifica unele categorii de CCPPMS din afara sistemului educațional, care sunt considerați copii
în situație de risc).
Concluzii
Cu toate că există majoritatea premiselor necesare pentru monitorizarea și raportarea corectă a numărului copiilor cu părinți
plecați la muncă în străinătate, numărul acestora nu este cunoscut cu exactitate, în principal din cauza lacunelor
legislative, a necunoașterii sau neaplicării prevederilor legislative relevante, cât și a subdimensionării cronice a
sistemului de asistență socială la nivelul comunităților mici, caracterizate printr-o mai mare vulnerabilitate socio-
economică.
De asemenea, faptul că în elaborarea politicilor publice nu există încă uzanţa alocării resurselor bazată pe nevoi,
limitează, în cele mai multe cazuri, utilitatea efortului de colectare a unor date precise.
14
1.3. O reprezentare vizuală a datelor oficiale
Operaţionalizarea datelor referitoare la situaţia CCPPMS:
1.3.1. Relaţia între instituţiile subordonate MMJS (fostul MMFPSPV) responsabile pentru CCPPMS
1.3.2. Relaţia între instituţiile subordonate MEN (fostul MENCS) responsabile pentru CCPPMS
1.3.3. Ce date se colectează
1.3.4. Situație comparativă privitoare la CCPPMS – DGASPC vs. ISJ
1.3.5. Numărul total de CCPPMS, pe județe – conform DGASPC vs. ISJ
1.3.6. Situația CCPPMS pe ţară – conform DGASPC
1.3.7. CCPPMS din numărul total al copiilor din România – conform DGASPC
1.3.8. CCPPMS din numărul total al copiilor din România – conform MEN
1.3.9. Proporția copiilor lipsiți de grijă părintească/cu un părinte plecat la muncă din totalul CCPPMS, pe judeţe – conform ISJ
1.3.10. Procentul CCPPMS din numărul total al copiilor din judeţe – conform DGASPC/INS
1.3.11. Rata sărăciei relative raportată la numărul de CCPPMS – conform DGASPC/INS
1.3.12. Numărul familiilor care beneficiază de alocație pentru susținerea familiei raportat la numărul de CCPPMS – conform MMJS
1.3.13. Incidența adoptării HG nr. 691/2015 asupra identificării numărului de CCPPMS
15
1.3.1. Relaţia între instituţiile subordonate MMJS (fostul MMFPSPV)
responsabile pentru CCPPMS
16
1.3.2. Relaţia între instituţiile subordonate MEN (fostul MENCS)
responsabile pentru CCPPMS
17
1.3.3. Ce date se colectează
Nr. Categorie ANPDCA/DGASPC MENCS/ISJ

Crt. date despre copii 2018 2018
1 Cu ambii
17.425 24.948
părinţi plecaţi
2 Cu un singur
64.701 113.536
părinte plecat
3 Cu părinte
12.770 20.554
unic susţinător plecat
TOTAL 94.896 159.038
1 Cu ambii
20.560 46.688
părinţi plecaţi
2 Cu un singur
61.265 155.040
părinte plecat
3 Cu părinte
12.837 -
unic susţinător plecat
TOTAL 94.662 201.728
Datele la intrarea în vigoare a HG 691/2015

4 Lipsiţi de grijă
31.687 ~59.496
părintească (1)+(3)11
Notă: În urma discuţiilor Grupului de Lucru, MENCS va colecta datele separat
(despre copiii cu părinte unic susținător plecat) şi le va introduce în SIIIR.
11 Copii cu ambii părinţi sau cu părintele unic susţinător plecaţi la muncă în străinătate.
18
1.3.4. Situație comparativă privitoare la CCPPMS – DGASPC vs. ISJ
(Sursa datelor: DGASPC vs. ISJ*, 1 ianuarie 2018)
Număr copii
180000
Total
159038
160000
140000
DGASPC ISJ
120000 113536
Total
100000 94896 113536
80000
DGASPC ISJ 64701
60000 64701
45502
40000
30195
20000 45502
30195
0
Număr total de copii cu părinții plecați la muncă în Număr total de copii lipsiți total de grija părintească Număr total de copii cu un părinte** plecat la muncă
străinătate în străinătate
Note: *Date ISJ (culese de MEN la solicitarea Administrației Prezidențiale); **părinte, nu unic întreținător
19
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000
8061
11078
6045
5971
5666
Număr copii
9723
5633
11573
4994
6512
4782
7624
4298
6811
3561
6667
3042
3040
3006
723
2951
6803
2803
3553
2614
1809
2467
3451
2393
Notă: *Date ISJ (culese de MEN la solicitarea Administrației Prezidențiale)

4216
2342
2342
2305
4545
2202
1025
2086
3230
1899
1059
1597
6175
1530
3666
1409
1677
1394
1159
1375
1229
2018) 1308
1845
(DGASPC vs. ISJ*, 1 ianuarie 2018)
1205
3019
1163
2587
1123
2991
1094
4175
1058
1851
1033
3914
1032
2634
1012
5255
811
811
790
1962
725
2009
724
1697
1.3.5. Numărul total de CCPPMS, pe județe – conform DGASPC vs. ISJ
690
2869
286
3239
208
Număr total de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate (DGASPC,
Număr total de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate (ISJ, 2018)
1066
179
1453
20
1.3.6. Situația CCPPMS pe ţară – conform DGASPC
(Sursa datelor: DGASPC, 1 ianuarie 2018)
12,770 17,425
14% 18%
64,701
68%
Total copii cu ambii părinţi plecaţi
Total copii cu un singur părinte plecat
Total copii cu părinte unic susţinător

plecat
21
21
1.3.7. CCPPMS din numărul total al copiilor din România – conform DGASPC
(Sursa datelor: Sursa datelor: DGASPC – 1 ianuarie 2018/INS – 1 ianuarie 2018)
17,425 64,701 12,770

0.5% 1.7% 0.3%
3,603,982
97.4%
LEGENDĂ
Total copii din România fără părinți plecați
Total copii cu ambii părinţi plecaţi
Total copii cu un singur părinte plecat
Total copii cu părinte unic susţinător plecat
22
22
1.3.8. CCPPMS din numărul total al copiilor din România – conform MEN
(Sursa datelor: MEN/INS, 1 ianuarie 2018)
24,948
113,536 20,554
0.7%
3.1% 0.6%
3,539,840
95.7%
LEGENDĂ
Copii cu un părinte plecat
Copii cu ambii părinți plecați
Copii cu părinte unic susținător plecat
Copii din România fără părinți plecați
23
23
1.3.9. Proporția copiilor lipsiți de grijă părintească/cu un părinte plecat la muncă
din totalul CCPPMS, pe judeţe – conform ISJ
(Sursa datelor: ISJ, 1 ianuarie 2018)
Copii lipsiți de grija părintească - cu ambii părinți sau părinte unic susținător plecați/plecat (din total cppms) Copii cu un părinte plecat (din total cppms)
100%
90%
80%
54% 55% 55%

70% 61%
65% 65% 66% 66% 67% 67%
68% 68% 68% 68% 69% 70% 70%
71% 71% 71% 71% 72% 72% 73% 71%
74% 75% 75% 75% 76% 76% 77% 77% 77% 77% 77%
77% 78%
60% 80% 81% 81% 82%
84%
50%
40%
30%
46% 45% 45%

20% 39%
35% 35% 34% 34% 33% 33%
32% 32% 32% 32% 31% 30% 30%
29% 29% 29% 29% 28% 28% 27% 29%
26% 25% 25% 25% 24% 24% 23% 23% 23% 23% 23%
23% 22%
10% 20% 19% 19% 18%
16%
0%
24
1.3.10. Procentul CCPPMS din numărul total al copiilor din judeţe
– conform DGASPC/INS
(Sursa datelor: DGASPC/INS, 1 ianuarie 2018)
25
1.3.11. Rata sărăciei relative raportată la numărul de CCPPMS
– conform DGASPC/INS
(Sursa datelor: INS/DGASPC, 1 ianuarie 2018)
26
26
1.3.12. Numărul familiilor care beneficiază de alocație pentru susținerea familiei
raportat la numărul de CCPPMS – conform MMJS (fostul MMFPSPV)
(Sursa datelor: MMFPSPV/ANPDCA, 1 ianuarie 2018)
27
27
1.3.13. Incidența adoptării HG nr. 691/2015
asupra identificării numărului de CCPPMS
(Sursa datelor: DGASPC)
120000
100000
96723
95308 94896
92328
85605 84084
83658 82339 85194
82783
80000 81581
80033
60000
40000
20000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 30.06.2015 31.12.2015 31.12.2016 30.06.2017 01.01.2018
Ultima
raportare
înainte de
intrarea în
vigoare a HG
691/2015
28
28
1.4. Propunerile Grupului de Lucru pentru armonizarea datelor
Propuneri
Chiar dacă ponderea CCPPMS din totalul copiilor din România pare relativ mică (între 2,5-10%), numărul lor este inegal
repartizat pe teritoriul ţării, afectate prioritar fiind zonele mai sărace din N-E ţării12.
Din acest motiv, politicile publice trebuie direcţionate cu precădere spre ariile cu cele mai multe cazuri, iar ambiţia colectării
unor date precise trebuie să izvorască din faptul că în spatele numerelor se află nume – ale potenţialilor beneficiari ai
serviciilor publice.
Având în vedere cauzele lipsei armonizării între datele statistice, principale propuneri ale Grupului de Lucru vizează:
1. Crearea și transmiterea de recomandări metodologice privind culegerea de date statistice cu privire la

Recomandări CCPPMS și copiii remigrați, către SPAS-uri și școli, conținând prevederi din HG 691/2015 – Anexa 1 și
metodologice ref. recomandări de completare a circuitului informațiilor (transmiterea de informații de la SPAS către școală, după
fluxul de colectare a verificarea situației în teren) și a modalității de culegere a datelor. Acestea conțin și un mecanism de monitorizare de
datelor către DGASPC-uri a culegerii datelor de către SPAS-uri.
Formular unic 2. Utilizarea unui formular unic de înregistrare a situației copiilor (utilizat de SPAS şi de şcoală).
Completarea 3. Completarea, pe termen mediu, a HG 691/2015/Anexa 1 cu recomandările de completare a circuitului

HG 691/2015 informațiilor și a modalității de culegere a datelor. (În funcție de evaluarea impactului HG 691/2015 după cel puțin
doi ani de implementare, se vor lua în considerare și alte potențiale modificări).
Identificarea
CCPPMS Grupul de Lucru propune introducerea obligativităţii SPAS de culegere a datelor cu privire la copiii
neşcolarizaţi neşcolarizaţi.
4. Colaborarea SPAS-urilor cu Medicii de familie/Dispensarele şi cu membrii CCC pentru identificarea

Colaborare la nivel posibilelor cazuri de CCPPMS.
local
5. Introducerea în baza de date SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România) a Ministerului
Actualizarea SIIIR Educaţiei, a unor itemi referitori la CCPPMS și copiii remigrați.
6. Instruirea persoanelor responsabile de monitorizarea procesului de culegere a datelor din DGASPC-uri.

Instruire responsabili
7. Instruirea inspectorilor școlari nominalizați pentru a facilita acest proces de culegere a datelor.
Pe de altă parte, motivaţia principală a culegerii de date precise în fiecare localitate constă în însăşi utilitatea lor.
Până când politicile publice nu vor ţine cont în mod real de nevoile din teren, colectarea atent coordonată a unor date
precise riscă să rămână un exerciţiu în parte lipsit de semnificaţie practică, care nu poate deveni prioritar în agenda deja
foarte încărcată a serviciilor publice.
12 Vezi harta “1.3.12 Rata sărăciei relative raportată la numărul de CCPPMS – conform DGASPC/INS, 2016”, de la pagina 26.
29
Analizează solicitarea MMFPSPV
1.4.1. Circuitul propus pentru colectarea
Guvernul
GUVERN cu privire la fondurile propuse Se obţin
fonduri?
îşi asumă
pentru CCPPMS şi le include în amânarea
datelor privind CCPPMS cadrul exerciţiului bugetar viitor
sau sugerează surse alternative
Nu
gestionării
situaţiei
de finanţare u CCPPMS
Include solicitarea fondurilor

MMFPSPV
guvernamentale şi alternative
(europene, private) necesare
gestionării fenomenului
CCPPMS în cadrul exerciţiului Da
bugetar viitor şi le sustine uu
N
u
Derulează programe şi Transmite
politici la nivel naţional situaţiile
ANPDCA
pentru copii, diferenţiate pe statistice

criteriul dimensiune/ părţilor
interesate
impact fenomen CCPPMS
(INS, etc.)
Centralizează
DGASPC
datele numerice
primite şi
transmite
situaţia către
Transmite trimestrial situaţia ANDPDCA
numerică totală a CCPPMS
Legea 272 /2004

Înştiinţează Adaugă situaţiei primite de
Solicită, o persoana în la şcoli, alte date cu privire
Verifică în la alţi CCPPMS (copiii
SPAS
data pe grija căreia a

teren rămas copilul neînscrişi în sistemul de Transmite situaţia
an, lista educaţie şi elevi care nu
situaţia de obligaţiile relevantă, verificată a
nominală sunt pe lista trimisă de CCPPMS
CCPPMS legale ale
cu CCPPMS şcoală) şi generează statistici
părintelui
HG 691/2015, HG 691/2015, HG 691/2015,

Anexa, Art. 2 Anexa, Art. 3 Anexa, Art. 4
HG 691/2015,
ISJ
Anexa, Art. 3
Actualizează şi
INVATAMANT
UNITATEA DE
Întocmeşte si menţine acurată în

trimite lista 15 zile
SIIIR situaţia CCPPMS
nominală cu pentru următoarea
CCPPMS raportare
Integreaza datele primite

INS
în rapoartele de țară
Nod Activitate nou introdusă, Instrument unic propus de CCPPMS – copii cu parinţii
Start Stop decizional în plus faţă de HG 691 colectare şi transmitere a datelor plecaţi la muncă în străinătate 30
30
1.4.2. Propunere formular unic SPAS/Şcoală
31
31
1.4.3. Propunere
Sumar: Măsuri, termene şi responsabilităţi pentru colectarea și armonizarea datelor statistice
Scop
Cunoașterea dimensiunii reale a fenomenului copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate, prin armonizarea statisticilor furnizate de sistemele de asistență
socială și educațional și prin includerea obligativității de colectare de date cu privire la copiii neincluși în sistemul educațional, în vederea asigurării monitorizării
tuturor copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și a intervenției adecvate în cazurile celor aflați în situație de risc.
Recomandări
Nr. Măsuri Termen limită propus de Grupul Instituții

crt. de Lucru/Stadiul realizării responsabile
1. Crearea de recomandări metodologice privind culegerea și transmiterea de date Realizat ANPDCA,
statistice cu privire la CCPPMS și copiii remigrați conținând prevederi din HG (Octombrie - Noiembrie 2016) MEN, SCR
691/2015/Anexa 1 și recomandări de completare a circuitului informațiilor (transmiterea de
informații de la SPAS către școală, după verificarea situației în teren) și a modalității de
culegere a datelor. Acestea conțin și un mecanism de monitorizare de către DGASPC-uri a
culegerii datelor de către SPAS-uri.
2. Crearea unui formular unic de înregistrare a situației copiilor (alcătuit cu feed-back- Realizat ANPDCA,
ul INS). (Octombrie - Noiembrie 2016) MEN, SCR
3. Transmiterea recomandărilor metodologice prin circulare, de către ANPDCA către Realizat MEN,
SPAS-uri prin intermediul DGASPC-urilor și de către MENCS către școli prin intermediul ISJ- (Decembrie 2016/ Octombrie 2017/ ANPDCA
urilor. Septembrie - Octombrie 2018)
4. Introducerea în baza de date SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din 1 martie 2017 MEN
România) a unor itemi referitori la CCPPMS și copiii remigrați. Nerealizat până la data actualizării
raportului (noiembrie 2018)
5. Completarea, pe termen mediu, a HG 691/2015/Anexa 1 cu recomandările de După cel puțin 2 ani de ANPDCA
completare a circuitului informațiilor și a modalității de culegere a datelor. (În funcție de implementare a HG 691/2015
evaluarea impactului HG 691/2015 după cel puțin doi ani de implementare, se vor lua în
considerare și alte potențiale modificări).
6. Webinarii/conferințe Skype de instruire a persoanelor responsabile de monitorizare 2017 ANPDCA
din DGASPC-uri. Realizat parțial.
Ulterior, cursuri de formare (incluzând şi aspecte referitoare la legislaţie).
7. Webinarii/conferințe Skype de instruire a inspectorilor școlari nominalizați pentru 2017 MEN
a facilita acest proces. Realizat parțial.
Ulterior, cursuri de formare (incluzând şi aspecte referitoare la legislaţie).
32
1.4.4. Recomandări metodologice
privind culegerea și transmiterea de date statistice cu privire la CCPPMS
(și la copiii reveniţi în ţară după o perioadă de şedere în străinătate, alături de părinţi, mai mare de un an)
Etape
Aceste recomandări vizează completarea circuitului datelor şi va fi distribuit către:
 ANPDCA → DGASPC → SPAS
 MEN → ISJ → Şcoli.
1. Colectare și schimb de date și informații la nivelul localităților

13
1.1. Serviciul Public de Asistență Socială (SPAS) solicită în ultimul trimestru calendaristic unității/lor
școlare din raza sa administrativ-teritorială date și informații cu privire la copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate și
SPAS cei care au revenit în țară după o perioadă de ședere în străinătate alături de părinți mai mare de un an.
Reprezentanții SPAS vor avea în vedere că aceste informații trebuie solicitate tuturor unităților școlare de învățământ
preuniversitar, începând cu nivelul preșcolar (grădiniță), incluzând și unitățile școlare private şi, separat, vor colecta date
despre copiii neînscrişi în sistemul de educaţie (v. 1.4. mai jos).
Modelul instrumentului unic de culegere a datelor este prezentat la paginile 30-31.
1.2. Unitatea școlară are obligația de a transmite SPAS situația solicitată în cel mult 15 zile calendaristice de
Școală
la solicitare.
Pentru acuratețea colectării datelor la nivelul unității școlare, se va avea în vedere colectarea/verificarea acestora prin discuții
cu părintele/persoana în grija căreia a rămas copilul (în special la copiii de vârstă preșcolară și de ciclu primar), în cadrul
ședințelor cu părinții și consultațiilor individuale. Colectarea datelor se va face în perioada de început de an școlar, astfel
încât situația care trebuie oferită SPAS în 15 zile calendaristice de la solicitarea acestuia, să poată fi corect documentată.
Acasă
1.3. SPAS se deplasează la adresele la care sunt îngrijiți/domiciliile copiilor din lista transmisă de unitatea
școlară.
În urma deplasării, SPAS îndeplinește toate celelalte atribuții menționate în Anexele 1 şi 2 ale în HG 691/2015.
1.4. SPAS colectează de asemenea date cu privire la copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate și cei care au revenit
Copii în țară după o perioadă de ședere în străinătate alături de părinți mai mare de un an neînscriși în sistemul de educație
(copiii de vârstă ante-preșcolară 0 – 2 ani (împliniți) și copiii de vârstă preșcolară și școlară care fie nu au fost niciodată
neînscriși
înscriși la grădiniță/școală, fie au fost înscriși, dar au abandonat.)
Este recomandat ca SPAS să solicite în acest sens sprijinul membrilor structurilor comunitare consultative (CCC).
13În situația în care nu există Serviciu Public de Asistență Socială (SPAS) la nivelul localității, prezentele prevederi vor fi realizate de către asistentul social/persoana cu atribuții de asistență socială din cadrul
Primăriei.
33
1.5. SPAS comunică către unitatea/unitățile școlare situația constatată în teren cu privire la copiii înscriși în
sistemul educațional, cel târziu până la data de 1 aprilie a anului următor, prin transmiterea datelor și informațiilor în
cadrul aceluiași tip de instrument, cu mențiuni/observații dacă au fost date modificate. În cazul în care sunt copii la care nu se
confirmă faptul că au părintele/părinții plecați la muncă în străinătate, aceștia nu vor mai fi incluși în centralizare.
În cazul în care SPAS posedă, din surse proprii, informații cu privire la alți copii cu părinții plecați la muncă în străinătate
sau care au revenit în țară după o perioadă de ședere în străinătate alături de părinți mai mare de un an, dar neevidențiați pe
lista primită de la unitatea școlară, le va include ca și completări în situația către unitatea/unităţile școlare.
1.6. Pe lângă transmiterea datelor către SPAS în ultimul trimestru al anului, la cererea SPAS, este recomandat ca ori de câte
ori este nevoie, unitatea școlară să transmită date către SPAS, atunci când află despre alți copii care au părinții plecați
la muncă în străinătate.
2. Transmitere date nivel local/central
2.1. SPAS raportează trimestrial către DGASPC situația numerică cu privire la copiii cu părinții plecați la muncă în
străinătate și copiii care au revenit în țară după o perioadă de ședere în străinătate mai mare de un an.
Această raportare va evidenția numărul total al copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate și al celor care
au revenit în țară (după o perioadă de ședere în străinătate alături de părinți mai mare de un an) despre care SPAS are
cunoștință, indiferent dacă pentru aceștia a fost sau nu inițiată procedura de delegare a autorității părintești, dacă SPAS a
realizat sau nu anchetă socială/vizită la domiciliul/adresa la care locuiește copilul, dacă SPAS are sau nu documente
referitoare la situația acestor copii.
În elaborarea statisticilor pe care le va transmite DGASPC, SPAS va ține cont în toate trimestrele de situația transmisă de
unitatea școlară, nu doar în trimestrul în care aceasta o trimite (ultimul trimestru calendaristic).
2.2. De asemenea, DGASPC raportează trimestrial către ANPDCA aceste situații numerice (conform procedurilor
existente).
2.3. Reprezentanții școlilor vor introduce în SIIIR, în jur de data de 1 aprilie a fiecărui an, datele referitoare la
copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate și copiii care au revenit în țară după o perioadă de ședere în străinătate, pe care
le-au primit de la SPAS în urma verificării situației în teren.
Propunere:
Pentru o mai mare acuratețe a colectării datelor, se va implementa următorul mecanism de monitorizare și sprijin:
Mecanism de - DGASPC va transmite până cel târziu la data de 15 octombrie a anului curent către SPAS-uri o circulară pentru a le
monitorizare şi reaminti să solicite date de la unitățile școlare, în care va include și prima parte a acestui document (etapele mai sus-
sprijin menționate).
- DGASPC va verifica îndeplinirea de către SPAS-uri a obligației de a solicita date școlilor, până la data de 1
decembrie a fiecărui an.
34
Concluzie În concluzie, în situația în care SPAS nu poate obține date de la unele unități școlare, va comunica acest lucru către
DGASPC. Persoana responsabilă din DGASPC va comunica cu persoana responsabilă din ISJ, care va solicita școlii să trimită datele
către SPAS.
Atât colectarea unitară a datelor, cât şi mecanismele de evaluare şi monitorizare fac sens în momentul în care politicile publice
utilizează aceste date pentru a calibra intervenţia în funcţie de nevoile din teren.
Grupul de Lucru consideră că efortul de a produce date cât mai complete este un prim pas în direcţia adoptării politicilor publice
bazate pe dovezi (“evidence-based public policies”).
Este într-adevăr necesar ca statul român să cunoască numărul beneficiarilor, dar obiectivul acestui exerciţiu este de a
determina intervenţiile publice în funcţie de nevoile specifice ale potenţialilor beneficiari, cu alte cuvinte, de a trece
de la numere la nume.
35
Capitolul 2
SIMPLIFICARE ADMINISTRATIVĂ ȘI LEGISLATIVĂ
2.1. Procesul actual al delegării autorităţii parentale

2.2. Reprezentarea grafică a procesului actual
2.3. Cum se prezintă informaţiile despre delegarea autorităţii părinteşti
2.4. Ce propunem pentru simplificarea procedurii?
SUMAR EXECUTIV
Instituţiile statului se aşteaptă adesea ca funcţionarii publici (mai ales din administraţia locală) să se pună singuri la curent cu
publicarea noilor acte normative, fără ca aşteptările care rezultă din aplicarea normelor să fie întotdeauna comunicate în mod suficient de clar sau prietenos şi,
mai ales, fără a corela prevederile noi cu legislaţia conexă.
Astfel, în cazul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate (CCPPMS), aşteptarea este ca funcţionarii de la nivelul administraţiei locale să cunoască deja
prevederile aferente procesului de delegare a autorităţii parentale (Legea 272/2004 si HG 691/2015)
dar să le şi coreleze ei înşişi cu prevederile conexe (Codul de Procedură Civilă, etc.).
Pentru vizualizarea mai clară a etapelor procesului de delegare a autorităţii parentale, am cerut partenerilor de la Salvaţi Copiii să reprezinte grafic atât
procesul actual al delegării autorităţii părinteşti, cât şi pe cel preconizat de Grupul de Lucru (indicând prevederile legale existente aferente fiecărui pas).
Propunerea Grupului constă în simplificarea procesului de delegare a autorităţii parentale prin completarea de către părinţi a unei cereri-tip
adresată Instanţei Judecătoreşti, făcută în acelaşi moment în care se face notificarea la SPAS/Primărie.
De asemenea, Grupul de Lucru sugerează câteva posibile modificări legislative care să simplifice procedura de delegare a autorităţii parentale.
Pe de altă parte, Grupul de Lucru preconizează ca procedura de delegare să poată fi îndeplinită de părinţi la orice moment şi oriunde se află aceştia,
inclusiv în străinătate, prin completarea online a cererii-tip şi transmiterea sa direct către SPAS din localitatea de domiciliu a copilului
(sau prin intermediul misiunilor diplomatice ale României).
Grupul de Lucru a luat în calcul, dar a abandonat (considerând interesul superior al copilului),
ideea transformării procedurii de delegare dintr-un act judiciar într-unul administrativ, întocmit la nivelul Primăriilor.
36
2.1. Procesul actual al delegării autorităţii parentale
Procedură
delegare Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (republicată), cu modificările şi completările ulterioare,
(Legea 272 /2004) reglementează (în Capitolul VI, Secțiunea 4-a) protecția copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate.
Această secțiune din lege prevede că, în situația plecării în străinătate a ambilor părinți/părintelui care exercită singur
autoritatea părintească sau la care locuiește copilul, aceștia/acesta au/are obligația de a notifica SPAS de la primăria de
Părinţii care pleacă domiciliu cu privire la persoana în grija căreia va rămâne copilul.
trebuie să notifice
SPAS Procedura de delegare temporară a autorității părintești este continuată la Judecătoria competentă teritorial, care
confirmă persoana în grija căreia va rămâne copilul.
Delegarea temporară Doar în urma completării acestei proceduri, copiii care rămân în grija altei persoane decât a unui părinte, au un reprezentant
a autorităţii legal.
părinteşti este
hotărâtă de În lipsa părinților sau a reprezentantului legal, accesul copiilor la servicii de sănătate și educaționale, la protecție juridică sau la
Judecătorie beneficii sociale este limitat.
Cu toate că nu există la nivel național un mecanism de monitorizare a aplicării prevederilor legislative referitoare la procedura
Copiii fără de delegare temporară a autorității părintești (și, implicit, date cu privire la numărul părinților care au definitivat această
reprezentant legal procedură), estimăm că până în prezent procedura a fost realizată doar de un număr foarte mic de părinți.
sunt
privaţi de drepturi Organizația Salvați Copiii, în parteneriat cu ANPDCA, a cules date de la SPAS-uri în acest sens, însă acestea au reflectat doar
numărul părinților care parcurseseră prima etapă a procedurii, aceea de notificare la SPAS (în decursul a cinci trimestre de
aplicare a secțiunii nou introduse în Legea 272/2004).
Nu există
mecanism de De asemenea, este în curs de derulare o analiză a Salvați Copiii cu privire la numărul părinților care au finalizat această procedură
monitorizare a în 13 județe și Municipiul București14, prin consultarea portalului instanțelor de judecată.
numărului de părinţi
care îşi deleagă Principala dificultate în cuantificarea cazurilor de delegare temporară a autorităţii părinteşti este dată de faptul că în
autoritatea nomenclatorul Ministerului Justiției de înregistrare a cauzelor nu există un obiect unic pentru acest tip de procedură.
părintească
14Locații în care Organizația Salvați Copiii derulează servicii complexe pentru CCPPMS şi persoanele în grija cărora au rămas/părinții lor, care vizează, printre altele și informarea și conștientizarea
părinților și specialiștilor cu privire la necesitatea și modalitatea de realizare a procedurii de delegare temporară a autorității părintești.
37
2.2. Reprezentarea grafică a procesului actual
38
De ce prea puţini
părinţi îşi
deleagă formal Principalele cauze pentru care un număr redus de părinți finalizează procedurile de delegare temporară a autorității
părintești sunt15:
autoritatea ?
 Necunoașterea de către părinți a obligațiilor care le revin la plecarea din țară;
 Reticenţa unor părinţi de a implica Justiţia în acest proces;
 Temerea părinţilor de a pierde alte avantaje (alocaţii familiale, etc.);

Părinţii nu îşi cunosc
obligaţiile care le  Cunoașterea insuficientă și neaplicarea unitară de către reprezentanții SPAS-urilor a prevederilor legislative;
revin
 Neaplicarea unitară a prevederilor legislative de către instanțele de judecată, în special în ceea ce privește:
 considerarea termenului de 40 de zile (menţionat în lege ca termen pe perioada căruia părintele trebuie să notifice la
Cunoaştere SPAS plecarea sa), ca termen de recomandare (ceea ce implică judecarea cererii și în cazul în care termenul nu a fost
insuficientă şi respectat) sau ca termen legal imperativ/de decădere (ceea ce atrage declararea cererii ca inadmisibilă sau tardiv
neaplicare unitară a formulată în cazul depășirii lui).
legii
 posibilitatea realizării procedurii de către părinții care sunt deja la muncă în străinătate și nu au inițiat procedura.
 Cunoașterea insuficientă de către reprezentanții școlilor a prevederilor legislative relevante pentru procedura delegării
autorității părintești. Chiar dacă școlile nu sunt direct implicate în realizarea acestei proceduri, ele reprezintă instituția cu
care părinții/persoanele în grija cărora au rămas copiii intră în contact cel mai frecvent. De aceea, pe lângă SPAS, și școala
poate fi un vector de informare a părinților în această privință.
Concluzii
Un număr foarte mic de copii cu ambii părinți/părintele unic susținător plecați/plecat la muncă în străinătate au un reprezentat
legal desemnat prin realizarea procedurii de delegare temporară a autorității părintești, ceea ce le limitează accesul la servicii de
sănătate și educaționale, la protecție juridică sau la beneficii sociale.
Pentru a nu priva copiii rămaşi singuri acasă de drepturile ce le revin, prevederile legale/administrative trebuie
simplificate, iar instituţiile trebuie să joace un rol mai important în a îndruma părinţii cu privire la procedură, a-i informa
despre obligaţiile ce le revin şi la riscurile la care expun copiii dacă nu finalizează procedura legală şi a le înlesni accesul la
serviciile statului.
15 Enumerarea cauzelor se fundamentează în principal pe experiența directă a programului Salvați Copiii (centre de zi, dezbateri și consultări cu specialiști, linia Help-Line etc.)
39
2.3. Cum se prezintă informaţia despre delegarea temporară a autorităţii părinteşti
(Sinteză legislativă realizată de Salvați Copiii și ANPDCA)
Prevederile legale
pentru delegare Pentru a îndruma corect cetăţenii despre drepturile şi obligaţiile ce le revin, reprezentanţii SPAS trebuie să cunoască următoarele
temporară a texte juridice şi să le coreleze cu alte texte de lege (Codul de Procedură Civilă) pentru a aplica prevederile referitoare la delegarea
autorităţii temporară a autorităţii părinteşti.
părinteşti
Deși sunt prevederi legislative cu care ar trebui să se lucreze în mod curent, funcţionarii publici nu primesc întotdeauna informaţiile
relevante în teritoriu, trebuind să le acceseze independent.
Legea 272/2004, art. 1. Legea 272/2004, art. 104, art. 105, alin.1 - Transmiterea de către părinte a notificării către Serviciul Public de Asistenţă
104, art. 105, alin. 1 Socială; Persoana desemnată;
Cod de Procedura Civila, art. 199 - Modalitatea de transmitere a notificării;
Cod de Procedură
 Legea 272/2004
Civilă, art. 199
Art. 104
(1) Părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte copilul, care urmează să plece la muncă în
străinătate, are obligaţia de a notifica această intenţie serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu, cu minimum 40
de zile înainte de a părăsi ţara.
Art. 105
(1) Persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) trebuie să facă parte din familia extinsă, să aibă minimum 18 ani şi să
îndeplinească condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare creşterii şi îngrijirii unui copil.
 Cod de Procedură Civilă

Art. 199
(1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poştă, curier, fax sau scanată şi
transmisă prin poştă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea
ştampilei de intrare.
(2) După înregistrare, cererea şi înscrisurile care o însoţesc, la care sunt ataşate, când este cazul, dovezile privind modul în
care acestea au fost transmise către instanţă, se predau preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta, care va
lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii.
Legea 272/2004, art. 2. Legea 272/2004, art. 105 alin 5 - Conținutul dosarului care va fi depus către instanță;
105, alin. 5 Cod de Procedura Civila, art. 199 - Modalitatea de transmitere a dosarului către instanță;
Cod de Procedură  Legea 272/2004

Civilă, art. 199 Art. 105
(5) La cerere se ataşează acte din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).
Cod de Procedură Civilă

Art. 199 - vezi articolul mai sus.
40
Legea 272/2004, art. 3. Legea 272/2004, art. 104, alin.3, art. 105, alin 3, 4 şi 6, art.29, alin. 2;
104, alin.3, art. 105, Codul de Procedură Civilă, art. 532 – Analizarea cererii în instant;
alin. 3, 4 si 6, art. 29,
alin. 2  Legea 272/2004
Art. 104
Codul de Procedură (3) Confirmarea persoanei în întreținerea căreia va rămâne copilul se efectuează de către instanța de tutelă, în conformitate
Civilă, art. 532 cu prevederile prezentei legi.
Art. 105
(3) Instanța va dispune delegarea temporară a autorității părintești cu privire la persoana copilului, pe durata lipsei
părinților, dar nu mai mult de un an, către persoana desemnată potrivit art. 104 alin. (3).
(4) Acordul persoanei căreia urmează să-i fie delegată autoritatea părintească se exprimă de către aceasta personal, în fața
instanței.
(6) Cererea se soluționează în procedură necontencioasă, potrivit Codului de procedură civilă. Soluționarea cererii de
delegare a drepturilor și îndatoririlor părintești se face în termen de 3 zile de la depunerea acesteia.
Art. 29
(2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie
ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de
10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
 Codul de Procedură Civilă

Art. 532 - Procedura
(1) Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea petentului şi a persoanelor arătate în cerere, dacă legea o impune. În
caz contrar, judecata se face cu sau fără citare, la aprecierea instanţei.
(2) Instanţa poate dispune, chiar din oficiu, orice măsuri utile cauzei. Ea are dreptul să asculte orice persoană care poate
aduce lămuriri în cauză, precum şi pe acelea ale căror interese ar putea fi afectate de hotărâre.
Legea 272/2004, art. 4. Legea 272/2004, art. 105, alin 2 și 9;

105, alin. 2 și 9 HG 691/2015 – Anexa 1, art. 3-4 – Comunicarea hotărârii către primari și către serviciile de informare și consiliere asigurate
de SPAS de la domiciliul persoanei desemnate;
HG 691/2015 – Anexa
1, art. 3-4  Legea 272/2004
Art. 105
(2) Serviciile publice de asistență socială organizate la nivelul municipiilor, orașelor, comunelor asigură persoanelor
desemnate consiliere și informare cu privire la răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului pe o
perioadă de 6 luni.
(9) Instanța de judecată va comunica o copie a hotărârii de delegare primarului de la domiciliul părinților sau tutorelui,
precum și primarului de la domiciliul persoanei căreia i se acorda delegarea autorității părintești.
41
 HG 691/2015
Articolul 3
(1) În primele 6 luni după primirea copiei hotărârii de delegare a autorităţii părinteşti în condiţiile prevederilor art. 105
alin. (9) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, serviciul public de
asistenţă socială realizează o dată la două luni vizite la domiciliul persoanelor desemnate de instanţă, în vederea informării
şi consilierii acestora cu privire la răspunderea pentru creşterea şi îngrijirea copilului. Ulterior vizitele vor fi realizate
semestrial.
(2) După efectuarea vizitei, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială întocmeşte un raport privitor la evoluţia
copilului şi a modului în care acesta este îngrijit, care să cuprindă în mod obligatoriu informaţii cu privire la performanţele
şcolare, starea fizică a copilului, grupul de prieteni şi anturajul copilului/copiilor. Concluziile evaluării sunt comunicate şi
persoanelor desemnate de către instanţă să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, care sunt sprijinite în luarea unor
măsuri în funcţie de cauzele identificate. În situaţia în care în familie sunt îngrijiţi mai mulţi copii se întocmeşte un raport
unic pe familie, care cuprinde în mod obligatoriu informaţii pentru fiecare copil, inclusiv pentru cei care nu sunt de vârstă
şcolară.
(3) În situaţia în care se constată scăderea randamentului şcolar, învăţătorul/dirigintele copilului are obligaţia de a solicita
sprijinul consilierului şcolar şi de a anunţa în scris reprezentantul serviciului public de asistenţă socială.
(4) În situaţia în care în urma evaluării se constată că există suspiciuni de afectare a stării emoţionale a copilului,
reprezentantul serviciului public de asistenţă socială solicită sprijinul unui psiholog, în vederea includerii acestuia în cadrul
unui program de consiliere psihologică. Dacă la nivel local nu există psiholog, reprezentantul serviciului public de asistenţă
socială solicită sprijinul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în vederea facilitării accesului la servicii
de specialitate.
(5) Dacă în termen de 3 luni de la înscrierea la şcoală a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, situaţia şcolară
şi integrarea acestuia în mediul şcolar nu se îmbunătăţesc, învăţătorul/dirigintele, cu aprobarea directorului unităţii de
învăţământ, are obligaţia de a solicita sprijinul consilierilor şcolari din cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă
educaţională sau, după caz, centrului Municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională.
(6) În situaţia în care în urma vizitelor efectuate potrivit prevederilor alin. (1) se constată degradarea stării de sănătate a
copilului care are părinţii plecaţi la muncă în străinătate, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are obligaţia
de a informa în scris medicul de familie şi de a solicita sprijinul acestuia în ceea ce priveşte verificarea stării de sănătate a
acestuia.
(7) În situaţia în care în urma vizitelor efectuate potrivit prevederilor alin. (1) se constată afilierea copilului cu părinţi
plecaţi la muncă în străinătate la un grup de prieteni cu comportament infracţional, reprezentantul serviciului public de
asistenţă socială are obligaţia de a solicita în scris sprijinul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, în
vederea oferirii de servicii de specialitate, concomitent cu informarea unităţii şcolare la care acesta este înscris şi a poliţiei.
(8) În situaţia în care în urma vizitelor efectuate, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială intră în contact cu un
copil şi are suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente, acesta are obligaţia de a sesiza de
îndată direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în vederea iniţierii procedurilor prevăzute de lege în astfel
de cazuri.
(9) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (3)-(7) reprezentantul serviciului public de asistenţă socială întocmeşte planul de
servicii.
Articolul 4
În vederea sprijinirii familiilor pentru creşterea şi îngrijirea copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, serviciul
public de asistenţă socială îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) urmăreşte menţinerea relaţiilor personale ale copiilor cu părinţii care sunt plecaţi la muncă în străinătate;
42
b) organizează programe de educaţie parentală destinate părintelui care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului după
plecarea celuilalt părinte la muncă în străinătate, respectiv persoanelor desemnate a se ocupa de creşterea şi îngrijirea
copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, precum şi a celor care au revenit în ţară după o perioadă de şedere în
străinătate alături de părinţi mai mare de un an;
c) organizează întâlniri trimestriale sau ori de câte ori este necesar cu persoanele care se ocupă de creşterea şi îngrijirea
copiilor, precum şi cu părintele care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului după plecarea celui de al doilea părinte la
muncă în străinătate;
d) facilitează şi sprijină menţinerea unui contact permanent între reprezentanţii unităţii de învăţământ pe care o
frecventează copilul şi persoana în grija căruia acesta a fost lăsat de părinţi;
e) încurajează părintele sau, după caz, persoana în grija căreia a fost lăsat copilul şi cadrele didactice să stabilească
acorduri de învăţare, adecvate nevoilor acestora care să cuprindă în mod explicit scopurile, aşteptările şi responsabilităţile
ce revin şcolii şi familiei;
f) sprijină părintele sau, după caz, persoana în grija căreia a fost lăsat copilul în utilizarea unor metode de consiliere care
să faciliteze comunicarea în familie, rezolvarea problemelor etc.
43
2.4. Ce propunem pentru simplificarea procedurii
Propuneri
Recomandările Grupului de Lucru pentru simplificarea procedurii de delegare temporară a autorităţii părinteşti
sunt:
 Notificări concomitente (SPAS şi Judecătorie)
 Etape simplificate
 Modificări legislative
Principalele recomandări pentru simplificarea și facilitarea aplicării procedurii de delegare:
 Schema simplificată propune ca părintele să formuleze în acelaşi timp cu notificarea către SPAS și cererea
către instanța de judecată iar, după realizarea anchetei sociale și colectarea celorlalte acte necesare la instanță, SPAS
Concomitent să transmită către instanța de judecată toate aceste documente, însoțite de o adresă de înaintare.
notificare SPAS şi
cerere Judecătorie Considerăm utilă depunerea cererii adresate instanței la SPAS, având în vedere că cei mai mulți dintre părinți află de
această obligație cu puțin timp înainte de a pleca în străinătate; această modalitate permite părinților să efectueze ambele
cereri, efectuarea anchetei sociale de către SPAS putând fi făcută și în absența părinților.
Folosirea acestei modalități de lucru va fi utilă și prin faptul că SPAS-ul va putea monitoriza parcursul dosarului,
Simplificarea de la inițierea procedurii și până la definitivarea acesteia, prin pronunțarea și comunicarea hotărârii de încuviințare, de
procedurii către instanță.
 Transmiterea de către ANPDCA16 a unui nou set de recomandări metodologice cu privire la implementarea
procedurii de delegare a autorității părintești către personalul din DGASPC-uri și SPAS-uri. Acesta va avea ca anexe
Cercetare schema simplificată de delegare a autorității părintești și modelul simplificat de cerere către instanță.
 Cercetare (focus-grup) referitoare la motivele pentru care părinţii nu-şi deleagă autoritatea părintească.
Cursuri de formare şi
 Organizarea unor cursuri de formare adresate judecătorilor din cadrul completelor pentru minori şi familie privind
mese rotunde pentru
cauzele care implică copii și a unor mese rotunde la care să participe reprezentanții instanțelor de judecată și ai
judecători
serviciilor publice de asistență socială.
Scopul acestora este de a identifica soluții de eficientizare a colaborării dintre cele două instituții și de implementare cu
celeritate a prevederilor legale privind procedura de delegare a autorității părintești.
Un prim set de clarificări/recomandări, elaborat de Salvați Copiii împreună cu ANPDCA a fost transmis de ANPDCA către DGASPC-uri/SPAS-uri la începutul lunii august 2016, fiind menționat sprijinul
16
Administrației Prezidențiale pentru aceste demersuri.
44
 Informarea personalului din inspectorate școlare și școli cu privire la prevederile legislative relevante referitoare la
Informare procedura de delegare prin transmiterea unui circulare în acest sens de către MENCS.
 În funcție de poziţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la considerarea termenului de 40 de zile ca
fiind termen de recomandare și la posibilitatea realizării procedurii de delegare temporară a autorității părintești și de
Modificări legislative către părinții care sunt deja în străinătate, va fi luată în considerare necesitatea modificării Secțiunii a 4-a din
Legea 272/2004 cu privire la aceste aspecte.
 Completarea, pe termen mediu, a HG 691/2015/Anexa 1 cu recomandările de completare a circuitului

informațiilor și a modalității de culegere a datelor. (În funcție de evaluarea impactului HG 691/2015 după cel puțin
Completare doi ani de implementare, se vor lua în considerare și alte potențiale modificări).
Nomenclator
 Completarea de către Ministerul Justiției a nomenclatorului de obiecte al aplicației ECRIS cu obiectul “delegarea
temporară a autorității părintești”; pentru procedura de prelungire a delegării se poate lua în considerare un obiect
diferit “delegarea temporară a autorității părintești– prelungire”.
Mecanism de  Stabilirea unui mecanism de monitorizare privind aplicarea prevederilor legale referitoare la delegarea autorității
monitorizare părintești - Ministerul Justiției/ANPDCA.
45
2.4.1. Procedura delegării propusă
46
2.4.2. Propunere
Cerere Judecătorie
47
2.4.3. Propunere
Măsuri de simplificare administrativă și legislativă
Nr. Propunere
Motivație Forma actuală Modificare Observații
crt. modificare
1. HG 691/2015 Pentru a diminua Art. 2 - (4) În situaţia în care constată Art. 2 (4) În situaţia în care Modificare vizată a fi
pentru aprobarea confuzia existentă la că nu există persoana desemnată constată că nu există introdusa pe termen
Procedurii de nivelul unor SPAS-uri potrivit prevederilor art. 104 alin. (2) şi persoana desemnată potrivit mediu în HG
monitorizare a cu privire la (3) din Legea nr. 272/2004, prevederilor art. 104 alin. 691/2015.
modului de necesitatea solicitării republicată, cu modificările şi (2) şi (3) din Legea nr.
În funcție de evaluarea
creştere şi îngrijire unei măsuri de completările ulterioare, serviciul public 272/2004, republicată, cu
impactului HG
a copilului cu protecție specială, în de asistenţă socială are obligaţia de a modificările şi completările
691/2015 după cel
părinţi plecaţi la locul procedurii de informa în scris persoana în îngrijirea ulterioare, serviciul public
puțin doi ani de
muncă în delegare a autorității căreia se află copilul cu privire la de asistenţă socială are
implementare, se vor
străinătate părintești. prevederile art. 16 alin. (2) din Legea obligaţia de a informa în
lua în considerare
nr. 272/2004, republicată, cu scris persoana în
toate potențialele
prin modificările şi completările ulterioare. îngrijirea căreia se află
modificări, printre
menționarea copilul cu privire la
[Art. 16 din Legea 272/2004: ”(2) Cel care care și propunerile de
expresă a ia un copil pentru a-l îngriji sau proteja necesitatea inițierii de
modificare/completare
procedurii care temporar, până la stabilirea unei măsuri de urgență de către părinți
din acest set de
trebuie realizată protecţie în condiţiile legii, are obligaţia de a procedurii de delegare
propuneri.
de părinții deja a-l întreţine şi, în termen de 48 de ore, de a a autorității părintești.
plecați în anunţa autoritatea administraţiei publice
străinătate locale în a cărei rază teritorială îşi are sediul
sau domiciliul.”]
2. HG 691/2015 Pentru a lua în Art. 2. - (1) Serviciul public de SPAS colectează date cu
pentru aprobarea evidenţă toate cazurile asistență socială solicită anual, în privire la copiii cu părinții
Procedurii de de CCPPMS. ultimul trimestru al anului, unităților plecați la muncă în
monitorizare a școlare care funcționează pe raza lor străinătate și cei care au
modului de administrativ-teritorială, date și revenit în țară după o
creştere şi îngrijire informații cu privire la copiii aflați în perioadă de ședere în
a copilului cu următoarele situații: străinătate alături de
părinţi plecaţi la a) copii cu ambii părinți plecați în părinți mai mare de un an,
muncă în străinătate; neînscriși în sistemul de
străinătate b) copii cu părintele unic susținător educație (copiii de vârstă
plecat în străinătate; ante-preșcolară 0 – 2 ani
prin introducerea c) copii cu un singur părinte plecat în (împliniți) și copiii de vârstă
obligativității străinătate; preșcolară și școlară care fie
SPAS de a d) copii reveniți în țară după o nu au fost niciodată înscriși
colecta date cu perioadă de ședere în străinătate la grădiniță/școală, fie au
privire la copiii alături de părinți mai mare de un an. fost înscriși, dar au
neincluși în (2) Unitatea școlară are obligația de a abandonat.) Este
sistemul de transmite lista nominală a copiilor recomandat ca SPAS să
educație. aflați în situațiile prevăzute la alin. solicite în acest sens sprijinul
48
(1) în cel mult 15 zile calendaristice de membrilor structurilor
la solicitare. Lista va cuprinde numele comunitare consultative.
și prenumele copilului, numele și
prenumele părinților sau, după caz, ale
părintelui și adresa de domiciliu a
acestuia.
(3) După primirea datelor, serviciul
public de asistență socială are obligația
de a se deplasa la adresa la care sunt
îngrijiți copiii aflați în situațiile
prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) și de a
verifica dacă sunt respectate
prevederile art. 104-105 din Legea nr.
272/2004 privind protecția și
promovarea drepturilor copilului,
republicată, cu modificările și
completările ulterioare. Serviciul public
de asistență socială are obligația de a se
deplasa și la domiciliul copiilor aflați în
situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c) si
d).
3. HG 691/2015 Pentru a nu pierde din SPAS comunică către
pentru aprobarea vedere cazurile de unitatea școlară/unitățile
Procedurii de CCPPMS. școlare situația constatată
monitorizare a în teren, până la data de 1
modului de aprilie a anului următor,
creştere şi îngrijire prin transmiterea datelor și
a copilului cu informațiilor în cadrul
părinţi plecaţi la aceluiași tip de instrument
muncă în ca cel completat de școală,
străinătate cu mențiuni și observații la
datele care sunt modificate.
prin prevederea În cazul în care SPAS
obligativității posedă, din surse proprii,
SPAS de a informații cu privire la alți
transmite copii în situațiile menționate
unității școlare la pct. 1.1 incluși în sistemul
situația educațional, le va include ca
verificată în și completări în situația
teren. către unitatea
școlară/unitățile școlare.
Aceste propuneri de modificări legislative au rolul de a simplifica şi clarifica procedurile existente, astfel încât eforturile SPAS şi ale autorităţilor
locale şi centrale să răspundă cât mai bine situaţiei CCPPMS şi a familiilor lor.
49
Capitolul 3
POLITICI PUBLICE, RESURSE UMANE ŞI COMUNICARE
3.1. Care sunt necesităţile copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate
3.2. Servicii oferite la acest moment
3.3. Ce propunem pentru ca aceşti copii să fie mai bine încadraţi în comunitate?
SUMAR EXECUTIV
Migraţia părinţilor creează vulnerabilităţi emoţionale, chiar dacă din punct de vedere material familiile şi, implicit, copiii, o duc uneori mai bine.
Deficitului general de îngrijire din sânul familiei (faţă de copii, părinţii bătrâni rămaşi, etc.) se adaugă alte probleme inerente absenţei sprijinului
parental pentru copii: probleme cu şcolaritatea (inclusiv posibila creştere a abandonului şcolar), delincvenţă, violenţă (inclusiv îndreptată către sine, etc.).
Toate aceste probleme necesită un plus de îngrijire faţă de CCPPMS şi o mai bună integrare în şcoală şi în comunitate. Dar, actualele servicii oferite la acest
moment nu sunt disponibile uniform în ţară şi, în general, sunt oferite mai ales de ONG-uri.
Aceste bune practici asociative trebuie, aşadar, implementate la o scară mai largă pentru a cuprinde toate regiunile în care sunt necesare astfel de intervenţii.
Propunerile Grupului de Lucru vizează extinderea numărului de asistenţi sociali şi consilieri şcolari, reducerea numărului de copii în grija consilierilor
şcolari (şi eliminarea normelor lor didactice), disponibilitatea serviciilor medicale pentru CCPPMS chiar în absenţa desemnării unui reprezentant legal,
acces neîngrădit la programul Şcoală după Şcoală (SDS), etc.
Cea mai importantă observaţie este, însă, necesitatea abordării politicilor publice bazate pe dovezi
şi pe alocarea resurselor financiare la nivel de localitate
în funcţie de nevoile specifice identificate în teren.
50
3.1. Necesităţile copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate
Situaţie
Studiile arată că migraţia părinţilor afectează grav echilibrul familiei rămase în ţară şi se răsfrânge în mod negativ mai ales faţă
de copii.
Consecinţe Situația copiilor cu părinți plecaţi la muncă în străinătate, deși nu este atât de precară din punct de vedere economic (în
la nivel emoţional condiţiile în care în unele familii remitențele asigură temporar un nivel de trai satisfăcător) are consecințe profunde la nivel
emoțional, existând riscul apariției unor tulburări psiho-comportamentale din cauza separării îndelungate de părinţi.
Acestea pot avea repercusiuni la nivelul şcolarizării (putând creşte riscul de abandon şcolar), delincvenţei juvenile,
violenţei şi manifestărilor depresive ce pot duce până la suicid (aşa-numitul “Sindrom Italia”).
De asemenea, studiile17 arată că lipsa mamei este mai des şi mai intens resimţită de majoritatea copiilor cu părinți în
străinătate, atât pentru că aceasta este cea care se ocupă de majoritatea treburilor gospodăreşti (care, în lipsa ei, revin în grija
copiilor), cât şi pentru că mamele reuşesc, în general, să construiască o relaţie apropiată şi o comunicare deschisă cu copiii.
Probleme de comunicare apar în special între copii şi bunici, cu accente mai grave în cazul adolescenților, percepute a fi cauzate
de diferenţa foarte mare între sistemul de valori adoptat de fiecare, de stilul de viaţă diferit şi de capacitatea redusă a celor în
vârstă de a se adapta noilor valori sociale şi stilurilor de viaţă moderne, specifice tinerilor.
Dintre copiii lăsați acasă, cel mai mare risc îl prezintă copiii cu ambii părinți sau părintele unic susținător de familie
plecat, precum și cei care au mama plecată (însă, în funcție de alte vulnerabilități ale familiei și copiii care au tatăl plecat și
sunt rămași în grija mamei pot fi în situații de risc).
Obiective
Principalul obiectiv al programelor publice ar trebui să fie limitarea efectelor negative ale separării şi protejarea
drepturilor copiilor (diminuarea riscului la care sunt expuşi copiii). În lipsa ambilor părinți sau a unui reprezentant legal,
Acordare de copiilor le este limitat dreptul la educație, la sănătate, la protecție juridică, dar şi la activităţi recreative cum ar fi participarea la
sprijin adecvat tabere, etc.
Obiectivul instituţiilor statului român trebuie să fie acordarea unor servicii de sprijin adecvat copiilor în situaţie de risc (ai
căror părinţi muncesc peste hotare), dar şi adulţilor în grija cărora se află aceştia.
Demersuri
propuse
Ţinând cont de acest obiectiv, propunem ca responsabilii de elaborarea politicilor publice să aibă în vedere următoarele
demersuri:
 consolidarea serviciilor de asistenţă socială la nivel comunitar, lucru esenţial pentru întregul sistem de protecţie
Asistenţă socială
socială şi pentru acoperirea unei palete largi de nevoi;
Cercetare
 realizarea de către direcţiile/serviciile de asistenţă socială a unei cercetări anuale a nevoilor CCPPMS (referitor la
17 Vezi Anexa 5.
51
şcolarizare, locuinţă, sănătate, relaţionare, protecţie juridică, timp liber, etc.);
Consiliere şcolară  capacitarea şcolilor în sensul compensării absenţei părinţilor prin consiliere;
Servicii socio-  sprijin din partea şcolii în pregătirea temelor şi includerea în activităţi recreative (dezvoltarea serviciilor socio-
educaţionale educaţionale de tipul after-school);
Comunicarea  utilizarea tehnologiei pentru o mai strânsă legătură între copiii rămaşi şi părinţii plecaţi;
obligaţiilor părinţilor
 mai bună comunicare a necesității respectării de către părinți a obligațiilor legale care le revin la plecarea
din țară și a efectelor plecării părinților asupra copiilor rămași acasă;
Utilizarea tehnologiei
 oferirea de evaluări medicale periodice pentru CCPPMS, indiferent dacă au sau nu delegată autoritatea părintească.
Evaluări medicale
 facilităţi în străinătate (informare, consiliere, etc.);
Implicarea
comunităţii  implicarea întregii comunităţi în mai buna integrare a copiilor rămaşi în ţară prin intermediul Consiliilor
Consultative Comunitare18 (CCC) şi al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) – alături de şcoală şi autorităţi;
Concluzii
Sunt necesare, așadar, politici publice care să vizeze intervenția și protecția adecvată a copiilor în situaţie de risc ai
căror părinţi muncesc în străinătate, precum și demersuri de informare și conștientizare cu privire la situația CCPPMS.
Principala preocupare în cazul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate este ca viaţa familială să fie cât mai
puţin afectată de această separare.
În acest sens, statul nu poate decât să creeze un cadru propice, dar nu se poate substitui deciziilor familiei şi nici nu poate
interveni în locul părinţilor absenţi.
Pe de altă parte, comunitatea locală, prin serviciile sociale și unitățile de învățământ, are responsabilitatea legală de a asigura
identificarea copiilor aflați în situații de risc și parcurgerea etapelor procedurale prevăzute de lege, precum şi de a se mobiliza
pentru a oferi copiilor lipsiţi de grija părintească cadrul propice pentru a se dezvolta.
18 Vezi Anexa 5.
52
3.2. Câteva exemple de servicii oferite la acest moment19
Serviciile menţionate mai jos sunt implementate de unele instituţii/organizaţii în unele localităţi din ţară sau peste hotare. Este necesar ca aceste servicii să
fie disponibile acolo unde există cazuri de CCPPMS.
Grupul de Lucru a preconizat că acele comunităţi cu peste 25 de copii ai căror părinţi/părinte unic susţinător sunt/e plecaţi/t la muncă în străinătate
au nevoie de încadrare specifică pentru acordarea de asistenţă socială şi consiliere şcolară.
În plus, este utilă “scalarea” (scaling up) unor programe de succes implementate de ONG-uri şi unele DGASPC-uri prezentate în tabelul de mai jos.
Textele de mai jos sunt scrise de respondenţii la chestionar şi nu au fost editate.
Instituţie/ Servicii sociale Servicii psihologice Link-

Locație
Organizaţie pentru copii pentru părinți pentru copii pentru părinți uri
MMFPSPV, Politici și programe pentru Politici și programe pentru www.mmu

Dir. Servicii persoane vulnerabile persoane vulnerabile ncii.ro
Sociale
Direcția de Activități și servicii primare Efectuarea tuturor Deoarece nu dezvoltăm Consiliere socială din Petroșani
Asistență stabilite prin legislația în demersurilor necesare pentru servicii de consiliere partea noastră și eventual
Socială vigoare Legea 272/2004, HG aplicarea prevederilor legale psihologică/ psiho- la psihologii centrelor de
Petroșani 691/2015, identificare în baza din Ordinul 219/2006, Legea pedagogică, apelăm la zi din localitate;
situațiilor primite de la școli 272/2004, HG.691/2015 centrele de zi cu care
sau de la alte persoane, avem contracte de servicii
instituții, întocmirea fișelor de sociale și la consilierul
observație și de monitorizare a școlar sau DGASPC.
riscurilor, întocmirea actelor
necesare pentru efectuarea
demersurilor de delegare a
autorității părintești în
instanță, monitorizarea
cazurilor conform HG
691/2015, consiliere socială,
legătura cu instituțiile de profil
implicate, colaborarea cu
ONG-urile din zonă pentru
acordarea de servicii sociale,
acordarea de beneficii sociale
19 Exemple oferite de respondenţii la chestionarul realizat de Asociaţia Alternative Sociale (Iaşi) în 2016.
53
din bugetul local conform
legislației.
Direcția de Monitorizarea situaţiei copiilor Consilierea şi acompanierea Consiliere psihologică Consilierea psihologică a
Târgovişte
Asistență ai căror părinţi sunt plecaţi la părinţilor care urmează să oferită de psihologul din părinţilor care urmează să
Socială muncă în străinătate conform plece la muncă în străinătate în cadrul Serviciului plece la muncă în
Târgoviște prevederilor legale. vederea respectării Asistenţă Socială. străinătate, în perioadele
Acordarea de servicii şi prevederilor Legii nr. Psihoterapie pentru de revenire în ţară.
prestaţii copiilor cu părinţi 272/2004 (consiliere, probleme emoţionale în Includerea persoanei
plecaţi la muncă în străinătate, redactare acţiune delegare cadrul cabinetelor căreia i-au fost delegate
dacă situaţia impune acest temporară a drepturilor psihologice ale centrelor drepturile părinteşti într-
lucru. părinteşti, solicitare instanţă din subordinea Direcţiei un program de consiliere.
reducere termen daca situaţia de Asistenţă Socială
impune, consilierea persoanei Târgovişte.
desemnata de către instanţă).
Acordarea de servicii şi
prestaţii persoanelor în grija
cărora sunt lăsaţi copiii, dacă
situaţia impune.
Associazione Proiectul "Te iubeşte mama!": Proiectul "Te iubeşte mama!": Proiectul "Te iubeşte ”Sportello Donna - Milano, https://tei
Donne Promovarea şi facilitarea Promovarea şi facilitarea mama!": Promovarea şi Mamma a distanza”: Italia ubestema
masilviadu
Romene in comunicării audio-vizuale comunicării audio-vizuale facilitarea comunicării Serviciu gratuit de mitrache.
Italia constante şi frecvente cu constante şi frecvente, audio-vizuale constante şi facilitare a comunicării wordpress
membrii de familie la distanţă prevenirea și diminuarea frecvente într-un mediu audiovizuale cu familia în .com/
într-un mediu protejat (de numărului cazurilor sociale în protejat (de pildă, România, îmbunătățirea
pildă, biblioteca publică), rândul copiilor rămași în biblioteca publică), vieții psiho-emoţionale a
prevenirea și diminuarea România, urmărind prevenirea și diminuarea mamelor/părinților,
numărului cazurilor sociale în îmbunătățirea vieții psiho- numărului cazurilor susținerea rolului
rândul copiilor rămași în emoţionale a copiilor, a sociale în rândul copiilor parental și al familiei la
România, urmărind mamelor/părinților, a rămași în România, distanță, de două ori pe
îmbunătățirea vieții psiho- persoanelor care rămân acasă, urmărind îmbunătățirea lună câte două ore, cu
emoţionale a copiilor, a susținerea rolului parental și al vieții psiho-emoţionale a programare;
mamelor/părinților, a familiei la distanță, cât și copiilor, a mamelor/
persoanelor care rămân acasă, reducerea abandonului școlar, părinților, a persoanelor
susținerea rolului parental și al informarea cetăţenilor în care rămân acasă,
familiei la distanță, cât și legătură cu legislaţia susținerea rolului
reducerea abandonului școlar, referitoare la drepturi şi parental și al familiei la
informarea cetăţenilor în obligaţii în legătură cu membri distanță, cât și reducerea
legătură cu legislaţia de familie din România, abandonului școlar,
referitoare la drepturi şi menținerea legăturii cu limba informarea cetăţenilor în
obligaţii în legătură cu și patria materne, precum și legătura cu legislaţia
membrii de familie din integrarea românilor în viața referitoare la drepturi şi
România, menținerea legăturii socială și culturală a țării de obligaţii în legătură cu
cu limba și patria materne, adopție. membrii de familie din
precum și integrarea România.
românilor în viața socială și
54
culturală a țării de adopție.
Salvați Copiii Consiliere socială, sprijin Consiliere socială, sprijin Consiliere psihologică Consiliere psihologică 17 programe www.copii
locale de singuriaca
România material, activități de pregătire material, facilitarea legăturii pentru dezvoltarea de pentru dezvoltarea de sa.ro
școlară suplimentară, activități cu alte instituții, suport în abilități emoționale și abilități de disciplinare intervenție:
de socializare și petrecere a realizarea procedurii de sociale, consiliere pozitivă. Sunt în derulare Argeș,
Brașov,
timpului liber, facilitarea delegare a autorității psihologică/psihoterapie și caravane de informare a Severin,
comunicării cu părinții plecați. părintești, îndrumare juridică. pentru ameliorarea părinților (cu accent Constanța,
problemelor emoționale și special pe mediul rural) și Dolj,
De la inițiere, au fost sprijiniți De la inițiere, au fost sprijinite de comportament mese rotunde cu Dâmbovița
peste 7.200 de copii. peste 5.000 de persoane în specialiști implicați în (2),
grija cărora au rămas copiii/ asistență socială, educație Hunedoara
părinți ai copiilor. și sistemul judiciar (peste (2), Iași,
105.000 de persoane din Mureș (2),
950 localități informate Neamț,
Suceava,
prin caravane și peste Timiș, Vaslui
1.250 de specialiști și București.
implicați în dezbateri, în
perioada 2015-2018) .
De asemenea, servicii de
informare și consiliere
(psihologică, socială și
juridică) sunt disponibile
prin serviciul de consiliere
telefonică și online: linia
0800.070.040 (apelabilă
gratuit din România) și
platforma
www.copiisinguriacasa.ro.
Fundaţia În regiunea Olteniei, Tdh În relația cu părinții copiilor Sprijinul psihologic Programe de parenting Aprox. 100 https://w
dezvoltă capacitatea Consiliilor pozitiv adresate ww.youtub
Terre des din medii defavorizate, Tdh acordat de către Tdh comunități e.com/pla
Comunitare Consultative de a părinților/ locale din ylist?list=
hommes urmărește să maximizeze CCPPMS se bazează pe
îmbunătăți calitatea vieții îngrijitorilor/reprezentanț județele PLUPkYL7
(Tdh) Elveția, copiilor din medii defavorizate șansele familiei la o viață mai metodologia “Mișcare, Joc ilor legali. Consiliere -
Dolj, Gorj și
reprezentanța din (în special a CCPPMS), bună în comunitatea de și Sport” (MJS), psihologică E4ibhjQs
Olt. QJWQGio
România finanțând implementarea de domiciliu. Astfel, pe lângă dezvoltată încă din 2005, individuală/de grup 5epVgwwP
micro-proiecte cu alți membri facilitarea accesului la servicii ce are ca obiectiv central abordând diverse teme de ty
ai comunității. Prin acordarea socio-medicale de bază și incluziunea socială și dezvoltare personală;
Programul
de micro-granturi, în perioada îmbunătățirea condițiilor de şcolară a copiilor, Activități organizate de
«Granturi
2013-2016, peste 5000 copii personal din cadrul scolii mici,
locuire (asigurate prin promovând cooperarea
din aproximativ 100 pentru a întări relația sanse
comunități au beneficiat de: finanțarea micro-proiectelor versus competiția și copil-familie-școală. mari» :
- Activități remediale de tip propuse de actori locali/CCC), toleranța versus oricărei Servicii de consiliere şi
Tdh implementează și forme de excluziune și https://w
“școală după școală”; educaţie pentru părinţi.
ww.youtub
- Activități recreativ-
55
educative, ateliere programe de educație discriminare. Folosind Activități de grup cu e.com/pla
ylist?list=
ocupaționale, tabere de financiară / antreprenorială. jocurile educative și părinții sau persoanele în PLUPkYL7
vară; Tdh oferă sprijin financiar și instrumente psihosociale, grija cărora se află copiii; -
- Acces la servicii socio- consiliere pentru ca părinții să MJS este aplicată de Tdh E4iZr6gd
medicale de bază; DFv7dHB
- Îmbunătățirea condițiilor învețe cum să gestioneze în activitățile de grup yitYhrHGk
bugetul familiei și să dezvolte adresate copiilor 6
de locuire și a
infrastructurii școlare; activități generatoare de vulnerabili pentru:
- Job-shadowing și venituri pentru familie. creşterea stimei de sine;
mentorat vocațional dezvoltarea abilităţilor de
pentru copii. socializare; stimularea
În plus, Tdh asigură formarea
autocunoaşterii;
profesională a personalului
din cadrul SPAS pentru stimularea comunicării
evaluarea continuă a nevoilor pozitive între copii etc.
copiilor de la nivel local, Până în prezent, peste
managementul de caz și lucrul 3000 copii au
în echipe multidisciplinare. participat la activități
MJS organizate de
aproximativ 500
animatori. În plus, în
cadrul micro-proiectelor
finanțate de Tdh, sunt
sprijinite ședințe de
consiliere psihologică
individuale sau de grup și
terapie prin
muzică/artă/jocuri de rol.
Asociaţia Servicii directe de asistență Servicii directe de asistență Consiliere psihologică Consiliere psihologică Iași www.alter
nativesoci
Alternative socială pentru peste 2500 de socială pentru persoanele de pentru copiii cu unul sau pentru persoanele de ale.ro
Sociale copii cu unul sau ambii părinți îngrijire (2005-2016). ambii părinți plecați la îngrijire a copiilor cu unul
plecați la muncă în străinătate muncă în străinătate sau ambii părinți plecați
(2005-2016). (2005-2016); la muncă în străinătate
În plus, în cadrul unor centre (2005-2016);
de tineret organizate în școli
partenere au fost realizate, cu
sprijinul profesioniștilor și al
voluntarilor, activități de
dezvoltare a abilității de viață
independentă, de recuperare a
lacunelor educaționale.
56
3.3. Ce propunem pentru ca aceşti copii să fie mai bine integraţi în comunitate
Propuneri
1. Principalele recomandări (pentru dezvoltarea de servicii de sprijin adecvate pentru CCPPMS în situație de risc):
 Consolidarea serviciilor de asistenţă socială la nivel comunitar, lucru esenţial pentru întregul sistem de
Programme, politici protecţie socială şi pentru acoperirea unei palete largi de nevoi, prin asigurarea resurselor umane în domeniul
publice și resurse asistenței sociale de specialitate (cel puțin câte un angajat cu normă întreagă în fiecare localitate, de preferat asistenți
umane sociali) și formare profesională specializată;
 Consolidarea capacității SPAS de a furniza servicii de consiliere psihologică;
 Capacitarea şcolilor în sensul compensării absenţei părinţilor prin consiliere (pe termen mediu înființarea
Consolidarea de posturi de consilieri școlari pentru acoperirea necesarului de posturi conform normativului actual, 1 post la 800
serviciilor de elevi/400 preșcolari, și eliminarea orelor de predare din norma acestora, iar pe termen lung micșorarea numărului de
asistenţă socială elevi/preșcolari pentru care poate fi atribuit un post de consilier școlar);
 Extinderea la nivel național a serviciilor socio-educaţionale de tipul after-school, prin asigurarea

Consiliere psihologică gratuității programului Şcoală după Şcoală (SDS) pentru copii vulnerabili (între care și CCPPMS), prin finanțarea de la
bugetul de stat sau din alte surse, pe baza bunelor practici existente;
Un exemplu de bună practică: Salvați Copiii a dezvoltat o rețea de 17 servicii socio-educaționale de tip after-
Servicii socio- school în 13 județe și București. În cadrul acestui tip de serviciu, sunt asigurate activități de suport psihologic, de
educaţionale suport educațional, de socializare și de facilitare a comunicării cu părinții plecați, destinate copiilor și de suport
psihologic, consiliere socială și îndrumare juridică pentru părinți și persoane în grija cărora au rămas copiii. De la
inițierea programului, peste 85% dintre copii și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare și relaționare socială, iar
Programme de 80% și-au îmbunătățit abilitățile emoționale, abilități esențiale pentru prevenirea apariției de tulburări emoționale și
reîntregire a familiei comportamentale; două treimi dintre copii și-au îmbunătățit performanțele școlare.
Serviciile de acest tip ar trebui extinse la nivel național, cu prioritate în zonele cu mulți CCPPMS. Organizația Salvați
Copiii poate asigura coordonarea unor astfel de servicii la nivel național.
Buddy system
 Încurajarea de “buddy system” între CCPPMS şi ceilalţi copii;
Înfrăţiri localităţi  Încurajarea performanţei şcolare a CCPPMS prin Premii constând în vizite prelungite la părinţi în timpul vacanţelor
(prin înfrăţiri între localităţi);
Reîntregirea familiei  Programe de stimulare a reîntregirii familiei.
57
 Activarea și întărirea rolului Consiliilor Comunitare Consultative20 (CCC); formarea membrilor CCC și
crearea unei rețele a CCC; recunoașterea rolului CCC de către autoritățile publice locale (APL); întărirea parteneriatului
dintre APL și CCC, inclusiv pentru asigurarea unor resurse necesare pentru acțiunile CCC de sprijinire a copiilor.
 Grupul de Lucru vede posibilitatea unui rol special jucat de Consiliile Comunitare Consultative 21 (CCC) şi de Biserici în
Rol pentru CCC a aduna copiii în week-end şi a încuraja părinţii să îi sprijine prin rotaţie.
şi Biserici
2. Comunicare
Comunicare
 Menținerea permanentă a comunicării dintre 1) școală și părinții plecați (ex: minute ale ședințelor cu părinții
transmise online părinţilor, comunicări ale diverselor decizii luate în clasă privitoare la copii și părinți, via Skype) şi 2)
între copii și părinții plecați (ex: prin mediul online, Skype - pe modelul programului Biblionet, etc.);
Prin tehnologie
 Campanii de informare a părinților şi/sau persoanelor în grija cărora rămân CCPPMS cu privire la riscurile
plecării părinților asupra copiilor și obligațiilor legale care le revin părinților la plecarea din țară (cu precădere legat de
delegarea autorităţii părinteşti)22;
Campanii de informare
În Anexa 6 este detaliată lista posibililor parteneri pentru implementarea unor campanii de informare (în regim de
utilitate publică) destinate conştientizării situaţiei CCPPMS.
Rol CCC şi Biserici
3. Tabel cu recomandări
Alte recomandări Pe lângă recomandările de mai sus, în cadrul Grupului de Lucru au fost formulate și alte peste 29 de programe vizând
îmbunătățirea situației CCPPMS și familiilor acestora, prezentate în Tabelul următor, unde membrii Grupului de Lucru
au distribuit responsabilităţile diverselor instituţii după cum urmează:
o R - Responsabilitatea de implementare finală a programelor (colorat în roşu)
o P - Partener în realizare (colorat în roz)
o C - instituţie Consultată pentru a elabora programe (colorat în galben)
o I - instituţie Informată de programe (colorat în bleu).
În plus, MENCS şi MMFPSPV au detaliat apoi 7 dintre programele pe care le au în vedere pentru CCPPMS23.
20 Pentru detalii referitoare la Consiliile Consultative Comunitare (CCC), vezi Anexa 7.

21 Pentru detalii referitoare la Consiliile Consultative Comunitare (CCC), vezi Anexa 7.
22 Pentru detalii referitoare la aceste campanii, vezi Anexa 6.
23 Vezi paginile 60-65.
58
3.3.1. Propuneri de măsuri/programe în vedere îmbunătăţirii
situaţiei familiilor cu membri plecaţi la muncă în străinătate
59
3.3.2. Programe propuse de Ministerul Educaţiei (Detalii)24
Propuneri
MENCS este responsabil sau participant la mai multe acțiuni (v Tabel precedent, “Propuneri de masuri/programe in vederea
îmbunătăţirii situaţiei familiilor cu membri plecaţi la munca in străinătate"). Mai jos se regăsesc propunerile MENCS pentru o
parte dintre aceste acțiuni25.
Buddy system 1. Încurajarea asumării rolului de mentor „fratele mai mare/soră mai mare” de către colegi, sub îndrumarea
învățătorului/dirigintelui (“buddy system”)
Scop:
Dezvoltarea etosului comunității școlare, a sentimentului de apartenență la comunitatea școlară și asumarea valorilor pentru un
comportament social de succes al copiilor/elevilor.
Obiective:
a) Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de a utiliza sistemul „frate mai mare/soră mai mare” (buddy system) în
activitățile curriculare, extracurriculare și extrașcolare.
Activități:
 Formarea cadrelor didactice pentru implementarea sistemului „frate mai mare/soră mai mare”;
 Elaborarea unui ghid de implementare a sistemului „frate mai mare/soră mai mare” în activitățile curriculare,
extracurriculare și extrașcolare.
b) Dezvoltarea comportamentelor sociale pozitive la elevi, în special la elevii ai căror părinți sunt plecați în străinătate.
Activități:
 Implementarea sistemului „frate mai mare/soră mai mare” (buddy system) în activitățile curriculare,
extracurriculare și extrașcolare, cu implicarea elevilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate;
 Promovarea unor exemple de bună practică privind implementarea sistemului „frate mai mare/soră mai mare”;
 Realizarea unor evenimente anuale în cadrul școlii în care să fie promovate beneficiile sistemului „frate mai
mare/soră mai mare”.
Rezultate aşteptate:
 Un etos al claselor de elevi și al școlii bazat pe valori sociale;
 Reducerea comportamentelor negative în favoarea celor pozitive;
 Creșterea numărului de elevi care își asumă și aplică valori sociale;
 Creșterea la elevii cu părinții plecați în străinătate, a sentimentului de apartenență la comunitatea școlară, a stimei de
sine, a sentimentului de a valoriza pe cel de lângă tine și de a te simți valorizat, susținut și în siguranță;
24Secţiune scrisă de reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS) în 2016.
25Pentru activitatea 6 din „Tabelul propuneri de masuri/programe in vederea îmbunătăţirii situaţiei familiilor cu membri plecaţi la munca in străinătate" nu a fost dezvoltat un proiect, reprezentanții
MENCS neconsiderând necesară implementarea unui proiect pentru asigurarea gratuității SDS. Asigurarea gratuității SDS implică un program social care trebuie aprobat de Guvern, după identificarea
surselor financiare necesare.
60
 Îmbunătățirea rezultatelor școlare pentru copiii cu părinții plecați în străinătate;
 Promovarea incluziunii sociale.
Înfrăţiri şcoli
2. Înfrățiri de școli în urma cărora să se realizeze tabere în străinătate, finanțate de comunitatea de reședință a
părinților, pentru stimularea performanțelor școlare ale copiilor rămaşi în ţară
Scop:
Dezvoltarea parteneriatului educațional (şi între autorităţi locale).
Obiective:
a) Întărirea parteneriatului educațional cu școli similare din străinătate și dintre școală şi comunitate, menit să sprijine
copiii/elevii ai căror părinți sunt plecați în străinătate.
Activități:
 Inițierea și elaborarea acordului de parteneriat școală – autoritate locală în vederea colaborării pentru realizarea
înfrățirii școlilor românești cu școli din alte țări și a susținerii activităților ce se vor derula în cadrul acesteia;
 Identificarea țărilor, localităților și a școlilor (potențiali parteneri în realizarea înfrățirii);
 Identificarea diferitelor modalități și oportunități pentru realizarea de înfrățiri între școli, de tipul e-twinning,
proiecte Erasmus, etc.
b) Îmbunătățirea rezultatelor/performanțelor școlare ale copiilor/elevilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate.
Activități:
 Contactarea școlilor potențiale partenere și stabilirea de comun acord a proiectelor/programelor/activităților ce
vor fi derulate în cadrul înfrățirii în beneficiul elevilor din ambele școli;
 Încheierea acordurilor de înfrățire;
 Implementarea proiectelor/programelor/activităților stabilite în cadrul parteneriatului/acordului de înfrățire.
c) Motivarea elevilor pentru participare școlară și învățare prin cunoașterea colegilor și a vieții școlare din alte țări
europene
Activități:
 Identificarea și proiectarea activităților/programelor/proiectelor ce se pot derula în cadrul acordului de
parteneriat/înfrățire care sunt menite să contribuie la creșterea motivației elevilor ai căror părinți sunt plecați în
străinătate și a elevilor în general;
 Derularea unor activități comune în cadrul acordurilor de parteneriat;
 Organizarea unor evenimente de diseminare a rezultatelor activităților de mai sus.
 Diversificarea parteneriatelor școlare;
 Creșterea și înțelegerea dimensiunii europene;
 Creșterea motivației pentru învățare și comportament pozitiv a elevilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate;
 Creșterea performanțelor școlare ale copiilor/elevilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate.
Comunicare
şcoală- părinţi
61
3. Menținerea permanentă a comunicării dintre școală și părinții plecați (ex: minute ale ședințelor cu părinții,
comunicări ale diverselor decizii luate în clasă privitoare la copii și părinți, Skype pentru întâlnirile cu
părinţii)
Scop:
Dezvoltarea de parteneriate efective școală - părinți plecați în străinătate.
Obiective:
a) Îmbunătățirea vieții afective și a implicării școlare a copiilor/elevilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate, pe baza
tuturor tipurilor de interacțiuni, prin menținerea legăturii școală - părinți și școală - părinți - elevi.
Activități:
 Identificarea partenerilor (persoane/instituții) care pot facilita comunicarea dintre școală și părinții aflați în
străinătate;
 Identificarea modalităților de comunicare școală - părinți plecați în străinătate și a modalităților prin care școala
poate facilita comunicarea elevi - părinți;
 Inițierea contactului școală - părinți aflați în străinătate.
b) Motivarea elevilor în vederea participării școlare și creșterii performanței școlare

Activități:
 Implementarea modalităților de comunicare elevi - părinți, elevi - părinți - școală identificate;
 Monitorizarea comunicării și îmbunătățirea constantă a acesteia.
 Satisfacerea nevoilor elevilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate.
 Implicarea părinților în viața școlii indiferent de distanță
 Relații școală - părinți plecați în străinătate, elevi - părinți plecați în străinătate menite să susțină și ajute copiii/elevii să
fie de succes la școală și în comunitate
 Satisfacerea nevoii de a fi informați pentru părinți, elevi, cadre didactice pentru satisfacerea nevoilor copiilor/elevilor ai
căror părinți sunt plecați în străinătate
Pregătirea profesorilor  Înțelegerea de către părinții plecați în străinătate a rolului și importanței implicării lor în educarea copilului.
4. Pregătirea cadrelor didactice în problematica copiilor cu părinții plecați în străinătate (pe baza “best
practices” din ONG)
Scop:
Îmbunătățirea climatului educațional pentru CCPPMS.
Obiective:
a) Identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice referitor la problematica CCPPMS.
Activități:
62
 Realizarea unui studiu referitor la dificultățile întâmpinate de CCPPMS în viața școlară (identificare, cauze,
manifestări și modalități de remediere);
 Identificarea modalităților prin care cadrele didactice pot contribui la depășirea dificultăților cu care se
confruntă CCPPMS;
 Constituirea unei liste de abilități noi necesare cadrelor didactice pentru a face față provocărilor legate de
CCPPMS.
b) Pregătirea cursurilor de formare

Activități:
 Identificarea, contactarea și stabilirea furnizorilor de formare;
 Stabilirea formatului de formare;
 Realizarea suportului de curs;
 Selectarea grupului țintă;
 Stabilirea calendarului formării.
c) Derularea pregătirii cadrelor didactice în problematica CCPPMS

Activități:
 Derularea cursurilor de formare, în formatul agreat;
 Monitorizarea formării și stabilirea calendarului de continuare (formare în cascadă);
 Îmbunătățirea suportului de curs și distribuirea acestuia în teritoriu.
d) Monitorizarea aplicării rezultatelor formării

Activități:
 Realizarea la nivel local, a unor calendare de intervenții pentru CCPPMS, pe baza noilor abilități dobândite de
cadrele didactice;
 Implementarea unor măsuri concrete de sprijin a CCPPMS;
 Organizarea unor evenimente locale de împărtășire a experiențelor cadrelor didactice, la un an de la realizarea
cursurilor de formare.
 Cadre didactice capabile să înțeleagă problematica CCPPMS;
 Îmbunătățirea relației CCPPMS – cadre didactice și familiei - școală;
 Reducerea nevoii de consiliere individuală a CCPPMS;
 Îmbunătățirea rezultatelor școlare ale CCPPMS;
 Creșterea motivației CCPPMS de a frecventa școala.
63
3.3.3. Programe propuse de Ministerul Muncii (Detalii)26
CCPPMS în situaţii
de risc Grupurile aflate în situaţii de risc/vulnerabilitate -- copii fără unul sau ambii părinţi acasă (inclusiv copii cu părinţi
migranţi):
a. Copil cu un singur părinte acasă;
b. Copil din familie cu părinţi migranţi;
c. Copil fără ambii părinţi acasă, dar cu îngrijitor adult în gospodărie;
d. Copil care nu are un îngrijitor adult în gospodărie.
Măsuri propuse
Măsuri propuse pentru îmbunătăţirea vieţii familiilor cu membri plecaţi la muncă în străinătate:
1. Consolidarea capacității locale de a furniza servicii de asistență socială, prin asigurarea resurselor umane (câte un
angajat cu normă întreagă) în domeniul asistenței sociale de specialitate (de preferat asistenți sociali)
2. Formarea profesională a personalului din domeniul asistenței sociale
3. Consolidarea la nivel local a capacităţii de a furniza servicii de evaluare psihologică, suport psihologic (individual şi de
grup), consiliere psihologică, referire la specialişti (psihoterapeuţi, psihologi clinicieni, psihiatri). Menţinerea
permanentă a legăturii cu familia CCPPMS pentru aspecte legate de condiția psihologică a CCPPMS.
Aceste trei măsuri necesită implementarea la nivel naţional a Programului Social: Oportunitate şi Responsabilitate
(SPOR), ale cărui obiective ating toate cele trei programe identificate ca măsuri de îmbunătăţire a vieţii familiilor cu membri
plecaţi la muncă în străinătate, respectiv: îmbunătăţirea finanţării serviciilor sociale şi consolidarea şi îmbunătăţirea asistenţei
sociale la nivel comunitar.
Resurse umane
1. Consolidarea capacității locale de a furniza servicii de asistență socială, prin asigurarea resurselor umane
(câte un angajat cu normă întreagă) în domeniul asistenței sociale de specialitate (de preferat asistenți
sociali)
Obiectiv:
a) Întărirea capacităţii de intervenţie la nivel local prin asigurarea personalului de specialitate în domeniul asistenţei
sociale.
Activităţi:
 Implementarea la nivel naţional a Programului Social: Oportunitate şi Responsabilitate – SPOR ale cărui
obiective ating toate cele trei programe identificate ca măsuri de îmbunătăţire a vieţii familiilor cu membri
plecaţi la muncă în străinătate, respectiv: îmbunătăţirea finanţării serviciilor sociale şi consolidarea şi
îmbunătăţirea asistenţei sociale la nivel comunitar;
 Bugetarea (linie bugetară dedicată SPOR) salariului unui angajat cu normă întreagă în domeniul asistenţei
sociale în fiecare localitate eligibilă;
26 Secţiune scrisă de reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) în 2016.
64
 Includerea în organigrama autorităţilor locale a cel puţin unui angajat cu normă întreagă cu atribuţii în
domeniul asistenţei sociale;
 Includerea unor activităţi de teren periodice în fişa postului respectivului angajat;
 În localităţile în care există comunităţi marginalizate – se va implementa o echipă comunitară de intervenţie
integrată, formată dintr-un asistent social SPOR, un asistent medical comunitar sau mediator sanitar şi un
Formare profesională mediator şcolar sau un consilier şcolar.
2. Formarea profesională a personalului din domeniul asistenței sociale
Obiectiv:
a) Ranforsarea capacităţii instituţionale la nivel local în domeniul asistenţei sociale prin existenţa în fiecare localitate a
unor asistenţi sociali formaţi corespunzător.
Activităţi:
 Implementarea la nivel naţional a Programului Social: Oportunitate şi Responsabilitate – SPOR, având ca
obiective: îmbunătăţirea finanţării serviciilor sociale şi consolidarea şi îmbunătăţirea asistenţei sociale la nivel
comunitar;
 Formarea corespunzătoare în domeniul managementului de caz a tuturor lucrătorilor comunitari, inclusiv a
asistenţilor sociali, asistenţilor medicali comunitari, mediatorilor sanitari romi, mediatorilor şcolari,
consilierului şcolar şi experţilor romi;
 Elaborarea unor metodologii şi instrumente pentru realizarea unei evaluări complete a nevoilor, stabilirea unor
relaţii funcţionale între echipele de lucrători comunitari şi nivelurile superioare de management pentru a
asigura coordonarea, supervizarea şi formarea/recalificarea profesională;
 Crearea unor centre comunitare multifuncţionale, în zonele marginalizate, care să ofere servicii primare şi
preventive integrate.
Campanii de informare
3. Campanii de informare a părinților sau persoanelor în grija cărora rămân CCPPMS (media, online, caravane în
mediul rural, distribuire de materiale de informare la primării, școli, cabinete medicale, poliție, cămine culturale, magazine, CJ,
DGASPC, judecătorii, tribunale, sedii administrații fiscale, notariate, cabinete de avocatură, instituții de transfer financiar,
direcții de evidență a populației, direcții de pașapoarte, puncte de trecere a frontierei terestră/aeriană, linii aeriene, firme de
transport auto pasageri, CFR, misiuni diplomatice ale României în străinătate, asociații ale românilor din diaspora, biserici,
primării localități de reședință, etc.)
Obiectiv:
a) Conştientizarea populaţiei cu privire la categoria copiilor separaţi de părinţi pe perioada în care aceştia sunt plecaţi la
muncă în străinătate şi informarea categoriilor responsabile în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce le revin.
Activităţi:
 Identificarea instituţiilor responsabile şi înţelegerea rolului şi responsabilităţii fiecăreia în procesul de
identificare şi monitorizare a situaţiei copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate;
 Alegerea grupului ţintă şi a mesajelor de campanie axate pe două categorii: informare cu privire la drepturile şi
obligaţiile părinţilor şi instituţiile responsabile, crearea de vizibilitate şi awareness cu privire la starea de
vulnerabilitate a copiilor;
 Bugetarea campaniei şi identificarea surselor de finanţare;
 Derularea campaniei.
65
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
În concluzie
Unii părinţi fac o alegere dificilă între a pleca la muncă în străinătate pentru a le oferi copiilor un plus de bunuri materiale
şi a rămâne în ţară pentru a le oferi afecţiunea şi grija necesară.
Afecţiune vs. bunuri
materiale Cercetările arată că migraţia părinţilor afectează grav dezvoltarea copiilor din punct de vedere psiho-comportamental,
cu repercusiuni asupra şcolarităţii, delincvenţei şi violenţei, adesea îndreptată inclusiv către sine (suicid).
Principalul rezultat al migraţiei părinţilor este un grav deficit de îngrijire atât asupra copiilor, cât şi a bunicilor/ bătrânilor în
grija cărora ei se află cel mai adesea.
Problema copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate cere o atenţie sporită din partea comunităţii şi a
autorităţilor locale pentru a suplini pe cât posibil absenţa părinţilor şi a permite totuşi acestor copii o dezvoltare cât mai
bună.
Pentru a răspunde mai bine nevoilor acestei categorii de copii este necesar ca numărul lor să fie cunoscut, ca prevederile
legale şi administrative să fie simplificate pentru a facilita accesul părinţilor, al copiilor şi al persoanelor în grija cărora
rămân la serviciile ce le revin, şi este necesar ca programe speciale să fie desfăşurate cu precădere în comunităţile unde
Sumar probleme cazurile de CCPPMS sunt cele mai numeroase.
identificate
Problemele identificate în cadrul Grupului de Lucru se împart în trei teme, detaliate în capitolele precedente:
Colectarea şi
armonizarea 1. “Colectarea şi armonizarea datelor statistice”
datelor statistice
Lipsa armonizării între datele statistice furnizate de sistemul de asistență socială (94.896 în 01.01.2018) și cele
furnizate de sistemul educațional (159.038 în 01.01.2018), are următoarele cauze:
 Necunoașterea/neaplicarea prevederilor HG 691/2015/Anexei 1 de către reprezentanții SPAS-urilor/școlilor;
 Tendinţa de sub-raportare a cazurilor de CCPPMS, în raportările trimestriale ale SPAS-urilor către DGASPC;
 Circuitul informațiilor nu este complet în HG 691/2015/ Anexa 1;
 Date incomplet raportate de către unele DGASPC-uri (fără a conține date de la toate SPAS-urile);
 Numărul redus de SPAS faţă de numărul comunelor din România;
Totodată, lipsa obligativității legale specifice a SPAS de a colecta datele cu privire la CCPPMS neînscriși în sistemul
de educație explică în mare măsură de ce datele colectate nu exprimă numărul real al copiilor aflați în această
situație.
66
Motivaţia principală pentru colectarea precisă şi completă a datelor este însăşi utilitatea lor, de aceea este de dorit
Simplificare ca administraţia publică din România să conceapă politici publice bazate pe dovezi şi să aloce resursele financiare
administrativă şi în funcţie de nevoi27.
legislativă
2. “Simplificare administrativă şi legislativă”
Cauzele principale ale numărului extrem de redus al părinților care au realizat procedura de delegare temporară a
autorității părintești sunt următoarele:
 Necunoașterea de către părinți a obligațiilor care le revin la plecarea din țară;
 Cunoașterea insuficientă și neaplicarea unitară a prevederilor legislative de către reprezentanții SPAS-urilor;
Politici publice, resurse  Neaplicarea unitară a prevederilor legislative de către instanțele de judecată.
umane şi comunicare
3. “Politici publice, resurse umane şi comunicare”
 Capacitate redusă de intervenție a serviciilor de asistenţă socială la nivel local (deficit de personal, suprasolicitarea
angajaţilor existenţi, lipsa formării profesionale în domeniul asistenței sociale);
 Capacitate redusă de oferire de servicii de consiliere şcolară, psihologică, etc.;

Sumar  Dezvoltare insuficientă a serviciilor socio-educaţionale de tipul after-school.
propuneri
Colectarea şi Sumarul propunerilor Grupului de Lucru (făcute în 2016):

armonizarea
datelor statistice 1. “Colectarea şi armonizarea datelor statistice”
 Crearea și transmiterea de recomandări metodologice privind culegerea și transmiterea de date statistice cu privire
la CCPPMS și copiii remigrați, către SPAS-uri și școli;
 Utilizarea unui formular unic de înregistrare a situației copiilor de către Şcoală şi SPAS;
 Colaborarea SPAS-urilor cu Medicii de familie/Dispensarele şi cu membrii CCC la identificarea posibilelor cazuri de

CCPPMS;
 Introducerea în baza de date SIIIR a Ministerului Educaţiei a unor itemi referitori la CCPPMS și copiii remigrați.
27Actualmente alocarea bugetară în administraţia publică locală se face de către Ministerul Finanţelor, în funcţie de considerente relativ “statistice”, cum ar fi suprafaţa localităţii, numărul de locuitori,
venitul mediu/locuitor, şi nu în funcţie de nevoile grupurilor vulnerabile din localitate.
67
Simplificare 2. “Simplificare administrativă şi legislativă”
administrativă şi
legislativă  Transmiterea unui nou set de recomandări metodologice cu privire la implementarea procedurii de delegare a
autorității părintești către personalul din DGASPC-uri și SPAS-uri, de către ANPDCA. Schemă simplificata de
delegare a autorității părintești și model simplificat de cerere către instanță;
 Completarea concomitentă de către părinţi a Notificării către SPAS şi a cererii către Tribunal;
 Completarea/modificarea HG 691/2015 (după cel puțin doi ani de implementare);
 În funcție de punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, modificarea Secțiunii a 4-a din Legea
272/2004 cu privire la considerarea termenului de 40 de zile ca fiind termen de recomandare și la posibilitatea
realizării procedurii de delegare temporară a autorității părintești și de către părinții care sunt deja în străinătate;
 Organizarea unor cursuri de formare adresate judecătorilor din cadrul completelor pentru minori si familie
(privind cauzele care implică copii) și a unor mese rotunde la care să participe reprezentanții instanțelor de
judecată și ai serviciilor publice de asistență socială;
 Cercetare (focus-grup) referitoare la motivele pentru care părinţii nu-şi deleagă autoritatea părintească.
Politici publice, resurse

umane şi comunicare 3. “Politici publice, resurse umane şi comunicare”
 Consolidarea serviciilor de asistenţă socială la nivel comunitar, prin asigurarea resurselor umane în domeniul
asistenței sociale de specialitate (cel puțin câte un angajat cu normă întreagă în fiecare localitate, de preferat
asistenți sociali) și formare profesională; consolidarea capacității SPAS de a furniza servicii de consiliere
psihologică;
 Realizarea de către direcţiile/serviciile de asistenţă socială a unei cercetări anuale a nevoilor CCPPMS (referitor la
şcolarizare, locuinţă, sănătate, relaţionare, protecţie juridică, timp liber, etc.);
 Capacitarea şcolilor în sensul compensării absenţei părinţilor prin consiliere (recomandări referitoare la
dezvoltarea rețelei de consilieri școlari);
 Extinderea la nivel național a serviciilor socio-educaţionale de tipul after-school, prin asigurarea gratuității
programului SDS pentru copii vulnerabili (între care și CCPPMS), prin finanțarea de la bugetul de stat, pe baza
bunelor practici existente;
 Încurajarea “buddy system” între CCPPMS şi ceilalţi copii din clasă/şcoală;
 Încurajarea performanţei şcolare a CCPPMS prin Premii constând în vizite prelungite la părinţi în timpul
vacanţelor (via înfrăţiri între localităţi şi capacitatea autorităţilor locale de a găsi soluţii pentru găzduirea copiilor
în familii);
 Activarea și întărirea rolului consiliilor comunitare consultative (CCC) şi a BOR;

68
 Eforturi sporite de comunicare: campanii de informare a părinților sau persoanelor în grija cărora rămân CCPPMS
cu privire la riscurile plecării părinților asupra copiilor și obligațiilor legale care le revin părinților la plecarea din
țară (legat și de sub-grupul 2).
Realizări
2016-2018 Pentru perioada 2016-2018, menționăm următoarele activităţi, în ariile de intervenție vizate de cele trei sub-grupuri de lucru:
 Au fost transmise (de către ANPDCA şi MEN), prin intermediul DGASPC-urilor și ISJ-urilor, către SPAS-uri şi şcoli, mai
multe recomandări metodologice28 privind culegerea și transmiterea de date statistice cu privire la CCPPMS și copiii
remigrați. Recomandările au fost trimise în teritoriu în ultimul trimestru al anului calendaristic, în anii 2016, 2017 și
2018;
 A fost realizat de către Salvați Copiii și ANPDCA un nou set de recomandări metodologice cu privire la implementarea
procedurii de delegare a autorității părintești de către personalul din SPAS-uri (incluzând propunerile Grupului de
Lucru). Materialul a fost trimis către DGASPC-uri/SPAS-uri de către ANPDCA;
 Au fost organizate dezbateri la care au participat reprezentanți ai sectorului de asistență socială, ai sectorului
educațional și reprezentanți ai instanțelor de judecată. Salvați Copiii în parteneriat cu Direcții Generale de Asistență
Socială/Inspectorate Școlare Județene/Consilii Județene, respectiv Tribunalul București a organizat, în perioada 2017-
2018, şapte dezbateri regionale (șase regiuni de dezvoltare), o dezbatere județeană și o conferință națională, reunind 715
participanți și având ca teme de discuție promovarea legislației, a recomandărilor de aplicare a acesteia, a
recomandărilor vizând colectarea datelor, precum și a bunelor practici de intervenție în sprijinul copiilor din acest grup
vulnerabil;
 A fost aprobată Hotărârea de Guvern nr. 797/8 noiembrie 2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi
funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, care vizează întărirea
capacității serviciului public de asistență socială de la nivelul fiecărei localități;
 Au fost organizate campanii de informare a părinților și persoanelor în grija cărora rămân CCPPMS cu privire la
riscurile plecării părinților asupra copiilor și obligațiile legale care le revin părinților la plecarea din țară -- de către
Salvați Copiii, în cadrul programului derulat în parteneriat cu ANPDCA și MEN (campanie media, online, caravane
locale de informare, distribuire de materiale de informare în instituții relevante din țară, puncte de trecere a frontierei
etc.) şi de către mass-media (ex. campania Libertatea);
 Această listă a măsurilor deja implementate nu este exhaustivă.
Sumar
Obiectivul acestui Grup de Lucru a fost acordarea atenţiei cuvenite (şi a resurselor necesare) pentru sprijinirea adecvată a
zecilor de mii de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
În general, Statul nu trebuie doar să se preocupe să colecteze “numere” concrete (de cazuri), ci este de dorit să fie pregătit să le
transforme în “nume proprii” de potenţiali beneficiari ai politicilor sale publice.
Motivaţia statului de a colecta date trebuie să sporească capacitatea sa de a le utiliza adecvat, furnizând servicii publice
potrivite acelor categorii despre care se află astfel că sunt defavorizate.
Cu toate că se observă anumite progrese, sunt totuşi necesare demersuri integrate pentru a colecta statistici corecte, a
facilita delegarea autorităţii parentale şi a implementa politici publice adecvate la nivel naţional.
28 Vezi paginile 33-35, recomandări create de ANPDCA, MEN, Salvați Copiii.
69
ANEXE
Anexa 1 - Stabilirea cadrului: Mesajul Preşedintelui României cu prilejul Crăciunului 2014

Anexa 2 - Instituţiile şi organizaţiile care au alcătuit Grupul de Lucru Interinstituţional (2016)
Anexa 3 - Cadrul legislativ referitor la CCPPMS (HG 691/2015 şi Legea 272/2004)
Anexa 4 - Tipuri de servicii existente în unele localităţi pentru încadrarea CCPPMS
Anexa 5 - Materiale resursă despre situaţia familiilor de migranţi
Anexa 6 - Posibili parteneri pentru campanii de comunicare şi informare publică
Anexa 7 - Atribuțiile membrilor Consiliilor Comunitare Consultative (CCC)
Anexa 8 - Calendarul întâlnirilor Grupului de Lucru la Palatul Cotroceni (şi online)
Anexa 9 - Lista membrilor Grupului de Lucru – cu afilierea instituţională (iulie-decembrie 2016)
Anexa 10 - Lista membrilor Grupului de Lucru organizaţi pe sub-grupe (iulie-decembrie 2016)
70
Anexa 1 – Stabilirea cadrului
Mesajul
Președintelui României, domnul Klaus Iohannis,
cu prilejul Crăciunului 201429
23 decembrie 2014
„Dragii mei,
Crăciunul este o sărbătoare a familiei și a copiilor. În România se află, însă, cei mai mulți copii despărțiți de părinți din Uniunea Europeană.
Siliți de greutăți să părăsească țara și să muncească în străinătate, mulți părinți își văd copiii o dată sau de două ori pe an. Unii îi văd o dată la
câțiva ani. Singurătatea, abandonul, frica de ziua de mâine, absența dragostei îi transformă pe copiii rămași acasă în cetățeni care cu greu vor
ști să-și găsească un loc în societate. Cum să fie generoși și cum să dăruiască dragoste în jurul lor când nimeni nu i-a învățat căldura sufletească
a unui cămin?
Românii care au stat la cozi interminabile, pe ploaie și frig, ca să mă voteze au făcut acest lucru și cu gândul la copiii lor. Au sperat că vor avea în
sfârșit o șansă să se întoarcă în țară și să trăiască o viață de familie liniștită. Voi face tot ce îmi stă în putință pentru ca familiile să se reunească
pe parcursul mandatului meu și rănile lăsate de despărțirea îndelungată să fie vindecate.
De Crăciun, creștinii se adună în jurul bradului, cântă colinde și mănâncă bunătăți cinstind nașterea Pruncului Iisus în ieslea din Betleem.
Gândurile mele se îndreaptă în aceste zile de sărbătoare către toți copiii ai căror părinți sunt departe, către toți părinții care duc dorul copiilor
lor, către toate familiile de români din țară și din străinătate.
Vă urez tuturor Crăciun binecuvântat, încredere în viitor și speranță în viață tuturor copiilor României!”
Klaus Iohannis
Preşedintele României
29 Sursă: http://www.presidency.ro/ro/media/mesaje/mesajul-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-werner-iohannis-cu-prilejul-craciunului
71
Anexa 2 – Instituţiile şi organizaţiile care au alcătuit Grupul de Lucru Interinstituţional (2016)
Ministere:
Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Municii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Naţionale, Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Sănătăţii
Instituţii/Autorităţi:
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Serviciul Public de Asistenţă Socială, Direcţia de Asistenţă Socială, Consiliul Superior al Magistraturii, Agenţia
Naţională pentru Egalitate de Şanse, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, Biserica Ortodoxă Română, Uniunea Naţională a
Notarilor Publici din România, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educatională, Şcoala Gimnazială nr. 1 Sfinţii Voievozi, Universitatea Pavia
Organizaţii:
Salvaţi Copiii România, Asociaţia Femeilor Românce din Italia, The Wings, Alternative Sociale, Asociaţia Comunelor din România, Biblionet, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, Fundaţia Terre des Hommes,
Fundaţia Schottener, Societatea Naţională de Medicina Familiei, Comitatul Asociaţiilor Italiene în România (CIAO), Patronatul INCA CGIL, Patronatul ITALUIL, UNICEF, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM)
72
Anexa 3 - Cadrul legislativ referitor la CCPPMS (HG 691/2015 şi Legea 272/2004)
Hotărâre nr. 691 din 19 august 2015
Hotărâre nr. 691 din 19 august 2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copilului
cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi a serviciilor de care aceştia pot beneficia, precum şi pentru aprobarea Metodologiei
de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă
socială şi a modelului standard al documentelor elaborate de către acestea
ANEXA 1 la Hotărârea 691/2015
PROCEDURĂ
de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi serviciile de care
aceştia pot beneficia
Art. 1
Prezenta procedură vizează monitorizarea modului de creştere şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, precum şi a celor care au revenit în
ţară după o perioadă de şedere în străinătate alături de părinţi mai mare de un an.
Art. 2
(1) Serviciul public de asistenţă socială solicită anual, în ultimul trimestru al anului, unităţilor şcolare care funcţionează pe raza lor administrativ-teritorială, date şi
informaţii cu privire la copiii aflaţi în următoarele situaţii:
a) copii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate;
b) copii cu părintele unic susţinător plecat în străinătate;
c) copii cu un singur părinte plecat în străinătate;
d) copii reveniţi în ţară după o perioadă de şedere în străinătate alături de părinţi mai mare de un an.
(2) Unitatea şcolară are obligaţia de a transmite lista nominală a copiilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1) în cel mult 15 zile calendaristice de la solicitare.
Lista va cuprinde numele şi prenumele copilului, numele şi prenumele părinţilor sau, după caz, ale părintelui şi adresa de domiciliu a acestuia.
(3) După primirea datelor, serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a se deplasa la adresa la care sunt îngrijiţi copiii aflaţi în situaţiile prevăzute la alin.
(1) lit. a) şi b) şi de a verifica dacă sunt respectate prevederile art. 104 - 105 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a se deplasa şi la domiciliul copiilor aflaţi în situaţiile
prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d).
(4) În situaţia în care constată că nu există persoana desemnată potrivit prevederilor art. 104 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a informa în scris persoana în îngrijirea căreia se află copilul cu privire la prevederile
art. 16 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unui copil cu părinte/părinţi plecat/plecaţi la muncă în străinătate are obligaţia de a pune la dispoziţia
serviciului public de asistenţă socială toate datele şi informaţiile pe care le deţine cu privire la adresa la care pot fi contactaţi părinţii în străinătate şi de a face
dovada că menţine legătura cu aceştia.
(6) Cu ocazia vizitei la domiciliu reprezentantul serviciului public de asistenţă socială completează fişa de identificare a riscurilor prevăzută la art. 7 alin. (1) lit. b)
din anexa nr. 2 la hotărâre.
73
Art. 3
(1) În primele 6 luni după primirea copiei hotărârii de delegare a autorităţii părinteşti în condiţiile prevederilor art. 105 alin. (9) din Legea nr. 272/2004,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, serviciul public de asistenţă socială realizează o dată la două luni vizite la domiciliul persoanelor desemnate
de instanţă, în vederea informării şi consilierii acestora cu privire la răspunderea pentru creşterea şi îngrijirea copilului. Ulterior vizitele vor fi realizate semestrial.
(2) După efectuarea vizitei, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială întocmeşte un raport privitor la evoluţia copilului şi a modului în care acesta este
îngrijit, care să cuprindă în mod obligatoriu informaţii cu privire la performanţele şcolare, starea fizică a copilului, grupul de prieteni şi anturajul copilului/copiilor.
Concluziile evaluării sunt comunicate şi persoanelor desemnate de către instanţă să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, care sunt sprijinite în luarea unor
măsuri în funcţie de cauzele identificate. În situaţia în care în familie sunt îngrijiţi mai mulţi copii se întocmeşte un raport unic pe familie, care cuprinde în mod
obligatoriu informaţii pentru fiecare copil, inclusiv pentru cei care nu sunt de vârstă şcolară.
(3) În situaţia în care se constată scăderea randamentului şcolar, învăţătorul/dirigintele copilului are obligaţia de a solicita sprijinul consilierului şcolar şi de a
anunţa în scris reprezentantul serviciului public de asistenţă socială.
(4) În situaţia în care în urma evaluării se constată că există suspiciuni de afectare a stării emoţionale a copilului, reprezentantul serviciului public de asistenţă
socială solicită sprijinul unui psiholog, în vederea includerii acestuia în cadrul unui program de consiliere psihologică. Dacă la nivel local nu există psiholog,
reprezentantul serviciului public de asistenţă socială solicită sprijinul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în vederea facilitării accesului la
servicii de specialitate.
(5) Dacă în termen de 3 luni de la înscrierea la şcoală a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, situaţia şcolară şi integrarea acestuia în mediul şcolar nu
se îmbunătăţesc, învăţătorul/dirigintele, cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ, are obligaţia de a solicita sprijinul consilierilor şcolari din cadrul
centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională sau, după caz, centrului Municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională.
(6) În situaţia în care în urma vizitelor efectuate potrivit prevederilor alin. (1) se constată degradarea stării de sănătate a copilului care are părinţii plecaţi la muncă
în străinătate, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are obligaţia de a informa în scris medicul de familie şi de a solicita sprijinul acestuia în ceea ce
priveşte verificarea stării de sănătate a acestuia.
(7) În situaţia în care în urma vizitelor efectuate potrivit prevederilor alin. (1) se constată afilierea copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate la un grup de
prieteni cu comportament infracţional, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are obligaţia de a solicita în scris sprijinul direcţiei generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului, în vederea oferirii de servicii de specialitate, concomitent cu informarea unităţii şcolare la care acesta este înscris şi a poliţiei.
(8) În situaţia în care în urma vizitelor efectuate, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială intră în contact cu un copil şi are suspiciuni asupra unui
posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente, acesta are obligaţia de a sesiza de îndată direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în vederea
iniţierii procedurilor prevăzute de lege în astfel de cazuri.
(9) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (3) - (7) reprezentantul serviciului public de asistenţă socială întocmeşte planul de servicii.
Art. 4
În vederea sprijinirii familiilor pentru creşterea şi îngrijirea copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, serviciul public de asistenţă socială îndeplineşte
următoarele atribuţii:
a) urmăreşte menţinerea relaţiilor personale ale copiilor cu părinţii care sunt plecaţi la muncă în străinătate;
b) organizează programe de educaţie parentală destinate părintelui care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului după plecarea celuilalt părinte la muncă în
străinătate, respectiv persoanelor desemnate a se ocupa de creşterea şi îngrijirea copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, precum şi a celor care au revenit
în ţară după o perioadă de şedere în străinătate alături de părinţi mai mare de un an;
c) organizează întâlniri trimestriale sau ori de câte ori este necesar cu persoanele care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copiilor, precum şi cu părintele care se
ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului după plecarea celui de al doilea părinte la muncă în străinătate;
d) facilitează şi sprijină menţinerea unui contact permanent între reprezentanţii unităţii de învăţământ pe care o frecventează copilul şi persoana în grija căruia
acesta a fost lăsat de părinţi;
e) încurajează părintele sau, după caz, persoana în grija căreia a fost lăsat copilul şi cadrele didactice să stabilească acorduri de învăţare, adecvate nevoilor acestora
care să cuprindă în mod explicit scopurile, aşteptările şi responsabilităţile ce revin şcolii şi familiei;
f) sprijină părintele sau, după caz, persoana în grija căreia a fost lăsat copilul în utilizarea unor metode de consiliere care să faciliteze comunicarea în familie,
rezolvarea problemelor etc.
74
ANEXA 2 la Hotărârea 691/2015
METODOLOGIE
de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă
socială şi modelul standard al documentelor elaborate de către acestea
Art. 1
Prezenta metodologie stabileşte cadrul metodologic privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de
asistenţă socială de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, instrumentele de lucru şi activităţile necesar a fi realizate de acestea, în vederea îndeplinirii
obligaţiilor stabilite prin lege.
Art. 2
În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani;
b) familie - grup de persoane legate prin relaţii de rudenie care poate fi format din cupluri căsătorite legal sau în uniune consensuală, un adult cu unul ori mai mulţi
copii sub 18 ani, doi adulţi cu unul sau mai mulţi copii sub 18 ani, unde adulţii pot fi părinţi naturali, alte rude ori alte persoane care au în îngrijire copii;
c) fişa de identificare a riscurilor - documentul completat de reprezentanţii serviciului public de asistenţă socială la domiciliul familiei pentru care există suspiciuni
cu privire la existenţa unei situaţii de risc pentru copil;
d) fişă de observaţie - documentul completat de reprezentanţii serviciului public de asistenţă socială şi de toţi profesioniştii de la nivel local care, prin natura
profesiei, intră în contact cu copilul şi au suspiciuni cu privire la existenţa unei situaţii de risc pentru copil;
e) plan de servicii - documentul prin care se realizează planificarea acordării serviciilor şi a beneficiilor, în vederea prevenirii separării copilului de familia sa;
f) sărăcie - situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 0,40 ISR inclusiv ori în care familia pe durata ultimei ierni nu a putut
încălzi locuinţa şi a suferit de frig cel puţin o dată pe săptămână sau care pe durata ultimelor 6 luni nu a putut asigura hrană membrilor ei şi a suferit de foame cel
puţin o dată pe săptămână;
g) situaţie de risc - orice situaţie, măsură sau inacţiune care afectează dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală ori socială a copilului, în familie sau în
comunitate, pentru o perioadă determinată de timp.
Art. 3
În vederea îndeplinirii atribuţiei de monitorizare şi analizare a situaţiei copiilor din unitatea administrativ-teritorială şi a realizării activităţii de prevenire a
separării copilului de familia sa, serviciul public de asistenţă socială identifică situaţiile de risc la care este supus copilul şi care impun acordarea de servicii şi
beneficii.
Art. 4
Situaţia de risc a copilului trebuie analizată cel puţin din următoarele aspecte:
a) situaţia economică a familiei;
b) situaţia socială a familiei;
c) starea de sănătate a membrilor familiei;
d) nivelul de educaţie al membrilor familiei;
e) condiţiile de locuit ale familiei;
f) existenţa unor comportamente la risc identificate în cadrul familiei.
Art. 5
(1) În funcţie de situaţia economică, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă:
a) familia se află în situaţie de sărăcie;
75
b) părintele unic susţinător sau ambii părinţi sunt fără ocupaţie ori în şomaj;
c) familia primeşte beneficii sociale.
(2) În funcţie de situaţia socială, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă:
a) în familie există o mamă minoră sau o minoră gravidă;
b) familia este monoparentală;
c) părintele unic susţinător sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în ţară sau în străinătate;
d) ambii părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau li s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti, au
fost puşi sub interdicţie judecătorească, dispăruţi ori declaraţi judecătoreşte morţi şi nu a fost instituită tutela sau, după caz, o măsură de protecţie specială;
e) familia are unul sau mai mulţi copii care au revenit în ţara de origine după o experienţă de peste un an de migraţie;
f) familia are unul sau mai mulţi copii în sistemul de protecţie specială;
g) familia are unul sau mai mulţi copii reintegraţi din sistemul de protecţie specială;
h) familia are unul sau mai mulţi membri cu dizabilităţi care le limitează participarea la viaţa socială;
i) cel puţin un membru al familiei (inclusiv adult) nu are acte de stare civilă;
j) familia are unul sau mai mulţi membri condamnaţi la o pedeapsă privativă de libertate;
k) se află în orice alte situaţii care pot indica o vulnerabilitate.
(3) În funcţie de starea de sănătate a membrilor săi, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă:
a) familia are unul sau mai mulţi membri cu boli cronice şi transmisibile;
b) familia are unul sau mai mulţi membri care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie;
c) există o gravidă care nu este înscrisă pe lista unui medic de familie;
d) familia are sugar care nu este înscris pe lista unui medic de familie;
e) familia are unul sau mai mulţi copii care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie;
f) familia are unul sau mai mulţi copii care nu sunt vaccinaţi;
g) familia are unul sau mai mulţi copii fără boli cronice şi transmisibile polispitalizaţi;
h) orice altă situaţie care poate afecta starea de sănătate a copilului.
(4) În funcţie de nivelul de educaţie a membrilor săi, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă:
a) unul sau ambii părinţi sunt analfabeţi;
b) familia are unul sau mai mulţi copii cu vârstă şcolară care nu frecventează cursurile unei forme de învăţământ obligatoriu;
c) familia are unul sau mai mulţi copii care au abandonat timpuriu şcoala;
d) familia are unul sau mai mulţi copii cu frecvenţă şcolară redusă ori repetenţie;
e) familia are unul sau mai mulţi copii cu performanţe şcolare slabe (corijenţe etc.);
f) familia are unul sau mai mulţi copii cu istoric de sancţionare în cadrul şcolii, cum ar fi exmatriculare, nota scăzută la purtare etc.;
g) în familie este un număr mare de copii ante-preşcolari/preşcolari/şcolari;
h) familia are unul sau mai mulţi copii cu cerinţe educaţionale speciale;
i) orice altă situaţie care poate afecta dreptul copilului la educaţie.
(5) În funcţie de condiţiile de locuit, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă:
a) familia ocupă abuziv, fără drept de şedere anumite spaţii de locuit sau spaţii construite ilegal;
b) familia locuieşte în condiţii improprii, respectiv locuinţa este în stare avansată de degradare sau este improvizată în spaţii care nu sunt destinate acestui scop -
magazii, case de apă, elemente de canalizare, construcţii în stare avansată de degradare etc.;
c) spaţiul locuibil este insuficient raportat la numărul de persoane; locuinţa este supraaglomerată;
d) familia nu are acces la utilităţi, în mod special la sursă de apă, electricitate şi încălzire;
e) lipsesc dotările minime necesare pregătirii hranei, asigurării încălzirii şi mobilierul de strictă necesitate;
f) locuinţa nu este întreţinută corespunzător, lipsa igienei;
g) familia întâmpină probleme cu locuinţa, cum ar fi scurgeri prin acoperiş, pereţi umezi, ferestre/duşumele putrede sau deteriorate etc.
(6) În funcţie de comportamentele la risc, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă:
a) există în familie un istoric de reclamaţii/sesizări înregistrate şi confirmate la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale sau la poliţie cu privire la
comportamentul antisocial al unui membru din familie, cum ar fi săvârşirea de fapte cu caracter penal, minori folosiţi la cerşetorie etc.;
76
b) există în familie un comportament agresiv al unuia ori mai multor membri ai familiei şi/sau a unui istoric de violenţă în familie, cum ar fi existenţa reclamaţiilor
ori a ordinului de protecţie;
c) există în familie consum excesiv de alcool;
d) există în familie consum sau un istoric de consum sau abuz de substanţe psihotrope.
Art. 6
(1) Serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a identifica cu prioritate copii aflaţi în situaţie de risc din unitatea lor administrativ-teritorială.
(2) Sursele pentru identificarea copiilor aflaţi în situaţie de risc pot fi:
a) solicitarea directă de sprijin, adresată serviciului public de asistenţă socială, în scris, prin poştă/e-mail/fax, ori prin telefon din partea copilului şi/sau a
părinţilor/reprezentantului legal;
b) notificarea părintelui care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte copilul, cu privire la intenţia de a pleca la muncă în străinătate, depusă la
sediul serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu în condiţiile Art. 104 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
c) sesizarea scrisă sau telefonică din partea altor persoane decât membrii familiei;
d) autosesizare cu ocazia instrumentării oricărui caz înregistrat de serviciul public de asistenţă socială, din presă etc.;
e) referirea unui caz de către specialiştii sau instituţiile/organizaţiile care interacţionează cu copilul/părinţii.
(3) Solicitarea directă prevăzută la alin. (2) lit. a) se consemnează într-o cerere care se înregistrează şi în care se expun potenţialele situaţii de risc la care este
expus copilul. În situaţia în care solicitantul, din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cauze, nu poate redacta cererea, reprezentantul serviciului public de
asistenţă socială o redactează şi face menţiunea despre această împrejurare, menţiunea astfel făcută ţinând loc de semnătură.
(4) Solicitarea şi sesizarea telefonică se înregistrează ca notă telefonică.
(5) Toate solicitările, referirile, sesizările şi autosesizările se înregistrează în registrul de intrare-ieşire existent la nivelul serviciului public de asistenţă socială.
Art. 7
(1) În activitatea de identificare a situaţiei de risc la care poate fi supus copilul, serviciul public de asistenţă socială utilizează următoarele instrumente:
a) fişa de observaţie. Modelul fişei de observaţie este prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta metodologie;
b) fişa de identificare a riscurilor. Modelul fişei de identificare a riscurilor este prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie.
(2) Fişa de observaţie este completată de către reprezentantul serviciului public de asistenţă socială în situaţia în care sursele de informare sunt cele prezentate la
Art. 6 alin. (2) lit. a) - d).
(3) Persoanele de la nivel local care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul şi au suspiciuni cu privire la existenţa unei situaţii de risc, respectiv poliţistul
de proximitate, medicul de familie, cadrele didactice, asistentul medical, mediatorul şcolar, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar, completează fişa de
observaţie, potrivit competenţelor legale, şi o transmit în termen de maximum 48 de ore serviciului public de asistenţă socială din unitatea administrativ-teritorială
în care îşi desfăşoară activitatea.
Art. 8
(1) În termen de maximum 72 de ore de la completarea fişei de observaţie sau, după caz, de la primirea acesteia în condiţiile Art. 7 alin. (3), reprezentantul
serviciului public de asistenţă socială are obligaţia de a se deplasa la domiciliul familiei cu copil/copii în vederea evaluării situaţiei familiei şi a completării fişei de
identificare a riscurilor.
(2) Pentru completarea fişei de identificare a riscurilor reprezentantul serviciului public de asistenţă socială poate solicita informaţii suplimentare de la
profesioniştii care intră în contact cu copilul, cum ar fi: medicul de familie, cadre didactice, asistentul medical, mediatorul şcolar, mediatorul sanitar, asistentul
medical comunitar, preotul, precum şi specialişti din organizaţiile neguvernamentale acreditate în domeniul protecţiei copilului. El poate solicita sprijin inclusiv
pentru verificarea sau validarea informaţiilor furnizate de familie pentru completarea fişei de identificare a riscurilor.
(3) În situaţia în care în urma deplasării prevăzute la alin. (1) este identificat un copil/copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, reprezentantul serviciului
public de asistenţă socială are obligaţia de a îndeplini atribuţiile prevăzute în anexa nr. 1 la hotărâre.
Art. 9
Pentru desfăşurarea activităţii de identificare a situaţiilor de risc şi planificarea intervenţiilor serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a realiza o listă a
resurselor existente la nivel local care să cuprindă:
77
a) instituţiile şi organizaţiile care pot sprijini serviciul public de asistenţă socială în identificarea familiilor vulnerabile: şcoala, poliţia, biserica şi cultele
recunoscute, medicul de familie, spitalele, organizaţiile neguvernamentale acreditate în domeniul protecţiei copilului etc.;
b) beneficiile financiare care pot fi acordate potrivit legislaţiei în vigoare;
c) informaţii cu privire la instituţiile şi organizaţiile care pot furniza servicii sociale şi asistenţă şi informare la nivel local: şcoala, biserica şi cultele recunoscute,
primăria, medicul de familie, poliţia, organizaţiile neguvernamentale acreditate în domeniul protecţiei copilului etc.;
d) informaţii cu privire la instituţiile şi organizaţiile care pot furniza asistenţă şi consiliere la nivel judeţean: direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia
copilului, agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială, centrul judeţean de resurse şi asistenţă
educaţională, inspectoratul şcolar judeţean etc., precum şi organizaţiile neguvernamentale acreditate;
e) serviciile publice şi private destinate prevenirii separării copilului de părinţi, cum ar fi centre de zi, centre de consiliere şi sprijin pentru părinţi etc.;
f) serviciile de educaţie cum ar fi şcolile, liceele, asigurarea transportului şcolar, clasele de alfabetizare, mediatorii şcolari, cursurile de educaţie parentală, cercurile
şi cluburile pentru copii, programele "şcoală după şcoală" etc., inclusiv serviciile oferite de organizaţiile neguvernamentale acreditate etc.;
g) furnizorii de servicii medicale de la nivelul comunităţii, cum ar fi medicul de familie, asistentul medical comunitar, spitalele, clinicile, medicii care oferă servicii
de planificare familială, precum şi serviciile oferite de organizaţiile neguvernamentale de profil, personalul care facilitează accesul cetăţenilor aparţinând etniei
rome la servicii medicale, cum ar fi mediatorul sanitar, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti etc.;
h) serviciile de informare de natură juridică cum ar fi procedurile pentru stabilirea domiciliului sau reşedinţei, procedurile pentru stabilirea măsurilor de protecţie,
procedurile pentru furnizarea utilităţilor - acces la gaz, electricitate, proceduri pentru înregistrarea naşterii, procedurile pentru obţinerea actelor de identitate etc.;
i) serviciile pentru copiii cu dizabilităţi, cum ar fi procedura de eliberare a certificatului de încadrare în grad de handicap, serviciile de abilitare/reabilitare etc.;
j) alte servicii, cum ar fi cantina socială, adăposturile pentru victimele violenţei domestice, grupuri de sprijin, asociaţiile părinţilor cu copii cu dizabilităţi, asociaţiile
de profesori-părinţi, linii telefonice, consilierea premaritală pentru cuplurile tinere, birourile de consiliere pentru cetăţeni etc.
Art. 10
(1) În situaţia în care în urma completării fişei de identificare a riscurilor se confirmă existenţa a cel puţin uneia dintre situaţiile prevăzute la Art. 5 alin. (1) - (6), în
termen de 30 de zile de la completare reprezentantul serviciului public de asistenţă socială întocmeşte planul de servicii.
(2) Pentru întocmirea planului de servicii reprezentantul serviciului public de asistenţă socială stabileşte nevoile familiei cu copil/copii în funcţie de situaţia de
risc, identifică la nivel local resursele şi serviciile publice şi/sau, după caz, private disponibile pe plan local şi stabileşte cu acestea măsurile necesare susţinerii
copilului şi a familiei.
Art. 11
(1) Planul de servicii cuprinde serviciile care trebuie oferite pentru a răspunde nevoilor identificate ale copilului şi familiei lui şi cuprinde tipurile de servicii şi
beneficii oferite, finalitatea urmărită prin implementarea planului, cine oferă serviciile şi pentru ce perioadă de timp. Planul de servicii se aprobă prin dispoziţie a
primarului.
(2) Reprezentantul serviciului public de asistenţă socială monitorizează implementarea planului de servicii.
(3) Monitorizarea implementării planului de servicii întocmit potrivit alin. (1) se realizează prin vizite la domiciliul familiilor cu copil/copii astfel:
a) anual sau ori de câte ori se impune, în situaţia în care în urma completării fişei de identificare a riscurilor sunt stabilite mai puţin de 5 situaţii de risc dintre cele
prevăzute la Art. 5 alin. (1) - (6);
b) semestrial sau ori de câte ori se impune, în situaţia în care în urma completării fişei de identificare a riscurilor sunt stabilite mai puţin de 6 - 10 situaţii de risc
din cele prevăzute la Art. 5 alin. (1) - (6);
c) trimestrial sau ori de câte ori se impune, în situaţia în care în urma completării fişei de identificare a riscurilor sunt stabilite peste 10 situaţii de risc din cele
prevăzute la Art. 5 alin. (1) - (6).
Art. 12
(1) În situaţia în care reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are suspiciuni, în orice etapă a implicării sale, cu privire la existenţa unei situaţii de
abuz, neglijare, exploatare şi orice altă formă de violenţă, acesta are obligaţia să sesizeze de îndată direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(2) Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului are obligaţia de a verifica suspiciunea în termen de cel mult 48 de ore de la primirea sesizării
conform prevederilor alin. (1).
78
Art. 13
(1) În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a vizita la domiciliu toate familiile cu copii
pentru care nu a fost completată fişa de identificare a riscurilor, în condiţiile Art. 8 alin. (1), din unitatea administrativ-teritorială, în vederea identificării tuturor
copiilor aflaţi în situaţie de risc. În cadrul vizitei se completează numai fişa de identificare a riscurilor.
(2) Serviciul public de asistenţă socială înfiinţează şi menţine un registru de evidenţă a copiilor aflaţi în situaţie de risc, care va cuprinde cel puţin datele şi
informaţiile care sunt transmise trimestrial direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. Datele sunt transmise în baza fişei de monitorizare
prevăzute la Art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 14
(1) Coordonarea şi îndrumarea metodologică a activităţii serviciului public de asistenţă socială, în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, sunt
asigurate de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivel judeţean.
(2) În vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1), direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului desemnează asistenţi sociali responsabili cu
menţinerea legăturii cu serviciul public de asistenţă socială. Un asistent social poate fi responsabil cu coordonarea şi îndrumarea metodologică a activităţii mai
multor servicii publice de asistenţă socială în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copiilor. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului
poate înfiinţa compartimente specializate în coordonarea şi îndrumarea metodologică a activităţii serviciului public de asistenţă socială.
Art. 15
Persoanele desemnate în condiţiile Art. 14 alin. (2) îndeplinesc următoarele atribuţii principale:
a) organizează întâlniri semestriale între angajaţii direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi asistenţii sociali de la nivelul serviciului public de
asistenţă socială;
b) furnizează serviciului public de asistenţă socială informaţii cu privire la atribuţiile, organigrama direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi
serviciile organizate la nivelul direcţiei, persoanele responsabile cu coordonarea activităţii de la nivel local şi datele de contact ale acestora;
c) asigură legătura dintre serviciul public de asistenţă socială şi celelalte compartimente ale direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;
d) îndrumă metodologic reprezentanţii serviciului public de asistenţă socială de la nivel local în activitatea lor curentă de identificare şi evaluare a copilului şi
familiei acestuia, precum şi în activitatea de planificare şi monitorizare a intervenţiei. În acest sens fiecare responsabil efectuează trimestrial cel puţin o deplasare
în fiecare unitate administrativ-teritorială;
e) pot însoţi reprezentantul serviciului public de asistenţă socială de la nivel local, la solicitarea expresă şi temeinic motivată a acestuia, la efectuarea vizitelor în
teren, atunci când situaţia o impune;
f) facilitează colaborarea între serviciile publice de asistenţă socială, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale care funcţionează la nivelul judeţului;
g) asigură îndrumare metodologică serviciilor publice de asistenţă socială, la cererea acestora, în elaborarea strategiilor locale de dezvoltare, în scrierea de proiecte,
precum şi în orice altă activitate care vizează prevenirea separării copilului de părinţi;
h) sprijină conducerea serviciului public de asistenţă socială în activitatea de identificare a nevoilor de formare continuă a personalului.
Art. 16
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie.
79
Legea 272/2004
privind protecţia si promovarea drepturilor copilului
(Republicată 2014)
Capitolul VI - Protecţia copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi a oricărei forme de violenţă
Secţiunea 4 - Protecţia copilului cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate
Art. 104
(1) Părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte copilul, care urmează să plece la muncă în străinătate, are obligaţia de a notifica
această intenţie serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi ţara.
(2) Notificarea va conţine, în mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupă de întreţinerea copilului pe perioada absenţei părinţilor sau tutorelui, după
caz.
(3) Confirmarea persoanei în întreţinerea căreia va rămâne copilul se efectuează de către instanța de tutela, in conformitate cu prevederile prezentei legi.
(4) Dispozițiile prezentului Articol sunt aplicabile si tutorelui, precum si in cazul in care ambii părinţi urmează sa plece la munca intr-un alt stat.
Art. 105
(1) Persoana desemnata conform Art. 104 alin. (2) trebuie sa facă parte din familia extinsa, sa aibă minimum 18 ani si sa îndeplinească condițiile materiale si
garanțiile morale necesare creșterii si îngrijirii unui copil.
(2) Serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor asigura persoanelor desemnate consiliere si informare cu privire la
răspunderea pentru creșterea si asigurarea dezvoltării copilului pe o perioada de 6 luni.
(3) Instanța va dispune delegarea temporara a autoritarii părintești cu privire la persoana copilului, pe durata lipsei părinților, dar nu mai mult de un an, către
persoana desemnata potrivit Art. 104 alin. (3).
(4) Acordul persoanei căreia urmează sa-i fie delegata autoritatea părinteasca se exprima de către aceasta personal, in fata instanței.
(5) La cerere se atașează acte din care sa rezulte îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1).
(6) Cererea se soluționează în procedura necontencioasa, potrivit Codului de procedura civila. Soluționarea cererii de delegare a drepturilor si îndatoririlor
părintești se face in termen de 3 zile de la depunerea acesteia.
(7) Hotărârea va cuprinde menționarea expresa a drepturilor si îndatoririlor care se deleagă si perioada pentru care are loc delegarea.
(8) Pentru situația prevăzuta la alin. (2), după ce instanța hotărăşte delegarea drepturilor părintești, persoana in sarcina căreia cad îngrijirea si creșterea copilului
trebuie sa urmeze, obligatoriu, un program de consiliere, pentru a preveni situații de conflict, neadaptare sau neglijenta in relaţia cu minorul.
(9) Instanța de judecata va comunica o copie a hotărârii de delegare primarului de la domiciliul părinţilor sau tutorelui, precum si primarului de la domiciliul
persoanei căreia i se acorda delegarea autoritarii părintești.
Art. 106
Autoritățile administrației publice locale, prin intermediul serviciilor de asistenta sociala, pot iniția, in limita prevederilor bugetului de stat sau ale bugetelor locale
şi în limita bugetelor de venituri si cheltuieli prevăzute cu aceasta destinație, campanii de informare a părinţilor, in vederea:
a) conștientizării de către părinţi a riscurilor asumate prin plecarea lor la munca in străinătate;
b) informării părinţilor cu privire la obligaţiile ce le revin in situaţia in care intenţionează sa plece in străinătate.
80
Art. 107
Procedura de monitorizare a modului de creștere si îngrijire a copilului cu părinţi plecați la munca in străinătate, precum si serviciile de care aceștia pot beneficia
se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice, in colaborare cu Ministerul
Dezvoltării Regionale si Administrației Publice.
Art. 108
Serviciul public de asistenta sociala si centrul județean de resurse şi asistenţă educațională au obligația de a dezvolta servicii de consiliere specializată destinate
copilului care a revenit în ţară, după o perioadă de ședere in străinătate alături de părinţi mai mare de un an.
81
Anexa 4 - Tipuri de servicii existente în unele localităţi pentru încadrarea CCPPMS30
Serviciile sociale ale unor instituții vizează:

 Monitorizarea situației copiilor ai căror părinţi sunt plecați la muncă în străinătate conform prevederilor legale în vigoare;
 Acordarea de servicii și prestaţii sociale;
 Activități și servicii primare stabilite prin legislația în vigoare (Legea nr. 272/2004, HG 691/2015);
 Identificarea cazurilor primite de la școli sau de la alte instituții și întocmirea fișelor de observație și de monitorizare a riscurilor, activități necesare
pentru efectuarea demersurilor de delegare a autorității părintești în instanță;
 Activităţi de sprijin comunitar;
 Sesiunile de formare pentru membrii comunităţilor (conform H.G. nr. 691/2015) în vederea identificării mai facile a copiilor aflaţi în situaţii de
risc, pentru a preveni şi răspunde riscurilor semnificative la care aceştia sunt expuşi, mobilizarea actorilor locali în jurul aspectelor legate de
protecţia copilului şi incluziunea socială;
 Management de caz, monitorizare și analiza situației copiilor din unitățile administrativ/teritoriale, activități de prevenire a separării copilului de
familia sa și a oricăror situații de risc;
 Constituirea unor organisme de reprezentare a copiilor şi tinerilor la nivel de comunitate (consilii, asociații ale copiilor, desemnarea unor
reprezentanţi ai copiilor / tinerilor în relaţia cu instituţiile / autorităţile de la nivel local);
 Activităţi de promovare a dialogului între copii/tineri şi actorii locali cu putere de decizie, utilizarea mecanismelor de consultare şi participare a
copilului;
 Activităţi de participare a copiilor la elaborarea şi adoptarea deciziilor care îi privesc în mod direct, la nivelul instituţiilor cu putere de decizie din
comunitate;
 Activități de tip after-school;
 Dotarea spațiilor din comunitate cu echipamente audio-video pentru a facilita comunicarea copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate;
 Servicii directe de asistență socială pentru peste 2500 de copii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate în perioada 2005-2016 în
județul Iași;
 Activități de dezvoltare de abilități de viață independentă, de recuperare a lacunelor educaționale pentru acești copii;
În ceea ce privește scopul oferirii serviciilor de asistență psihologică pentru copii rămași singuri acasă, se au în vedere următoarele:
 Îmbunătățirea vieții psiho-emoționale a copiilor și a persoanelor care rămân acasă și susținerea rolului parental și al familiei la distanță;
 Consilierea psihologică este efectuată pentru această categorie de beneficiari la fiecare vizită realizată de aceștia la unitățile medicale;
 Psihoterapie pentru probleme emoționale oferită în cadrul cabinetelor psihologice ale centrelor din subordinea Direcției de Asistență Socială
Târgoviște;
 Consiliere pentru dezvoltarea de abilități emoționale și sociale, consiliere/psihoterapie pentru ameliorarea problemelor emoționale și de
comportament ale copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate prin utilizând următoarele metode: consiliere și suport psihologic individual;
terapie de grup; terapie prin muzică; jocuri de rol (marionete şi basme terapeutice); creşterea stimei de sine sau stimularea autocunoaşterii şi a
capacităţii de auto-dezvăluire;
 Stimularea comunicării pozitive între copii (să înveţe să îşi exprime adecvat opinia despre ceilalţi, să accepte şi să primească părerea celorlalţi
asupra lor, să caute la ceilalţi calităţi şi să îşi manifeste aprecierea şi admiraţia faţă de calităţile celuilalt);
30 Răspunsuri la chestionarul realizat de Asociaţia Alternative Sociale.

82
De asemenea, unele instituții oferă unele servicii sociale părintelui rămas acasă sau altor persoane în îngrijirea cărora au rămas copiii cu părinții
plecați la muncă în străinătate:
 Facilitarea comunicării audio-vizuale constante pentru prevenirea și diminuarea numărului cazurilor sociale în rândul copiilor rămași în
România, urmărind îmbunătățirea vieții psiho-emoționale a copiilor, a mamelor/părinților, a persoanelor care rămân acasă;
 Acordarea de servicii și prestații sociale persoanelor în grija cărora sunt lăsați copiii, dacă situația impune;
 Consiliere socială, sprijin material și facilitarea legăturii cu alte instituții din comunitate în realizarea procedurii de delegare a autorității părintești
sau de îndrumare juridică pentru copiii rămași acasă;
 Programe de educație financiară/antreprenorială pentru a dezvolta capacitatea familiilor de a-și gestiona bugetul într-un mod eficient și de a
dezvolta noi surse de venit; programe de parenting pozitiv; consiliere individuală și de grup pentru o bună comunicare între părinți / îngrijitori -
copii.
Specialiștii din cadrul instituțiilor au menționat că părinților/persoanelor de îngrijire li se oferă următoarele servicii:
 Consilierea psihologică a părinților care urmează să plece la muncă în străinătate și în perioadele de revenire în țară;
 Includerea persoanei căreia i-au fost delegate drepturile părintești într-un program de consiliere;
 Consiliere pentru dezvoltarea de abilități pentru disciplinare pozitivă;
 Consiliere telefonică și online - linia telefonică 0800.070.040, apelabilă gratuit din toate rețelele de telefonie de pe teritoriul României, email
contact@copiisinguriacasa.ro;
 Linia Telefonul Copilului 116 111
 Consiliere psihologică de grup pentru părinți/îngrijitori abordând diverse teme de dezvoltare personală;
 Servicii de consiliere şi educaţie pentru părinţi;
 Consiliere psihologică pentru persoanele de îngrijire a copiilor cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate 2005-2016 în județul Iași.
83
Anexa 5 – Materiale resursă despre situaţia familiilor de migranţi31
Instituțiile care s-au preocupat de problematica copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate au publicat materiale resursă bazate pe experiența de
asistență. Publicațiile se adresează specialiștilor, părinților și copiilor:
 Analiză la nivel național asupra copiilor rămași acasă prin plecarea părinților la muncă în străinătate” (http://www.unicef.ro/wp-
content/uploads/copii-ramasi-acasa-.pdf)
 „Ghid de informare privind accesarea serviciilor sociale de către familiile afectate de migrație”
(http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_parinti/Ghid%20Asistentul%20social%20te%20ajuta.pdf)
 Migrația și efectele ei în plan familial
(http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_profesionisti/resurse_asistenta_sociala_copil_singur_acasa/abilitati/Migratia_s
i_efectele_ei_in_plan_familial_OIM2006.pdf)
 Cu părinții la școală – serie de ghiduri pentru părinți;
 Ghid practic pentru părinți pentru accesarea „alocațiilor europene”
(http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/top_menu/Alocatii%20Europene/AlternativeSociale_BRS_AlocatieEuropeana_00-
01_ART1.ai.pdf )
 Minte care se îngrijorează - mesaje de psihoeducaţie pentru adulţi, părinţi şi profesionişti;
(http://salvaticopiii.ro/upload/p000600010002_O%20minte%20care%20se%20ingrijoreaza.pdf)
 Temerile și îngrijorările copiilor și adolescenților – broșură pentru părinți și profesori;
 Speriat și îngrijorat... Ce mă fac? – pentru copii cu tulburări de anxietate;
http://salvaticopiii.ro/upload/p000600010002_Speriat%20si%20ingrijorat.%20Ce%20ma%20fac.pdf)
 Ghid pentru dezvoltarea relaţiilor sănătoase între părinţi şi copii;
(http://www.salvaticopiii.ro/upload/p000600010002_Ghid%20educatie%20parentala.pdf)
 Ghid de bune practici pentru educația pozitivă a părinților, cadrelor didactice și elevilor;
(http://salvaticopiii.ro/upload/p000600010002_Stimularea%20comportamentelor%20pozitive%2014%20oct.pdf)
 SINGUR ACASĂ! Studiu efectuat în zona Iași asupra copiilor separați de unul sau ambii părinți prin plecarea acestora la muncă în străinătate;
(http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/AAS_Studiul_Singur_Acasa.pdf)
 Metodologie de asistență socială, psihologică și juridică a copiilor rămași singuri acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în străinătate;
(http://www.singuracasa.ro/download_counter/downloads/AAS_Metodologie_Singur_acasa.pdf)
 Impactul migrației părinților asupra copiilor rămași acasă – pentru profesioniști; (http://copiisinguriacasa.ro/wp-
content/themes/csa/doc/Impactul%20migratiei%20parintilor%20asupra%20copiilor%20ramasi%20acasa_Salvati%20Copiii.pdf)
 Ghid pentru părinții care pleacă la muncă în străinătate; (http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/ghid.pdf)
 Metodologie de asistență psihosocială a copiilor remigranți; (http://www.antitrafic.ro/publicatii/metodologie-de-asistenta-psihosociala-a-
copiilor-remigranti--p257.html )
 Metodologie de lucru în asistența victimelor traficului de persoane, copilului singur acasă ca urmare a migrației părinților pentru muncă și a
copilului victimă a abuzului;
(https://books.google.ro/books/about/Metodologie_de_lucru_%C3%AEn_asisten%C5%A3a_vict.html?id=UjxojwEACAAJ&redir_esc=y)
 Manual pentru profesioniștii care lucrează cu copiii singuri acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în strainătate;
(http://www.antitrafic.ro/publicatii/manual-pentru-profesionistii-care-lucreaza-cu-copii-singuri-acasa--p253.html)
 Ghid de informare în domeniul traficului de persoane. Combatere. Asistența victimelor;
31 Material realizat de Asociaţia Alternative Sociale.

84
(http://www.antitrafic.ro/publicatii/ghid-de-informare-in-domeniul-traficului-de-persoane-prevenire-combatere-asistenta-victimelor--
p249.html)
 Studiu referitor la efectele remigrației asupra copiilor care revin în țara de origine (Remigrația copiilor români: 2008-2012);
(http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_profesionisti/studiu_remigratie/Studiu%20RCR_AAS_2012_PS.pdf)
 Manual „Lucrul cu copiii și mediul lor” – manual de competențe psihosociale;
(http://tdh-moldova.md/index.php?pag=news&id=668&rid=322&l=ro)
 Manual „Jocuri tradiționale pentru protecția copilului”
(http://childhub.org/ro/system/tdf/manual_jocuri_traditionale_pt_protectia_copiilor.pdf?file=1&type=node&id=9456&language=ro)
 „Ghid pentru dezvoltarea relațiilor sănătoase între părinți și copii ”
(http://www.salvaticopiii.ro/upload/p000600010002_Ghid%20educatie%20parentala.pdf)
În scopul de a informa și conștientiza profesioniștii, părinții și publicul larg au fost identificate următoarele campanii (radio, tv, online, afișe și panouri
stradale etc.) realizate în parteneriat cu instituții locale și centrale (direcții generale de asistență socială și protecția copilului, primării, școli și inspectorate
școlare, direcții de pașapoarte, misiuni diplomatice ale României în străinătate, ANPDCA, Administrația Prezidențială, Poliția de Frontieră etc.):
 „Ai grijă de copiii tăi oriunde ai fi!” (2007-2008); (https://www.youtube.com/watch?v=gSLpw4NbDM0)
 Expoziții Photovoice (2008, 2009); (http://www.ce-re.ro/photovoice)
 „Alocații Europene” (implementată la nivel național cu sprijinul ANPDCA și, internațional, cu sprijinul Ministerului de Externe (2009 - 2011);
(http://www.singuracasa.ro/asistenta_sociala/top_menu/Alocatii%20Europene/)
 Campania online „Pleci la muncă în străinătate? Asistentul social te ajută” (2015-2016)
(http://www.singuracasa.ro/asistenta_sociala/top_menu/Alocatii%20Europene/Campanie/Materiale%20/)
(http://singuracasa.ro/asistenta_sociala/top_menu/Alocatii%20Europene/)
 Caravane de informare a părinților (cu un accent special pe mediul rural) și mese rotunde cu specialiști implicați în asistență socială, educație și
sistemul judiciar;
 Informarea cetățenilor în legătură cu legislația referitoare la drepturi și obligații în a membrilor de familie din România;
 Reportaj ,,FIGLI SOSPESI” (https://vimeo.com/114502112)
 Copiii din România își vor părinții acasă; (https://www.youtube.com/watch?v=gVOBcjk-igo)
 Sănătate şi securitate în muncă: badantele şi sindromul Italia; (http://www.timpromanesc.ro/sanatate-si-securitate-in-munca-badantele-si-
sindromul-italia )
 Dragostea de mama, “medicamentul” pentru copiii români; (http://romanidiaspora.blogspot.com/2012/05/dragostea-de-mama-medicamentul-
pentru.html)
 Dor de mama, dor de tata… Copiii lăsați acasă; (https://teiubestemamasilviadumitrache.wordpress.com/2015/09/12/dor-de-mama-dor-de-tata-
copiii-lasati-acasa-asta-i-romania-kanal-d-tv/
 Campanie de sensibilizare - Copiii singuri acasă; www.copiisinguriacasa.ro
 Te iubește mama! Totul despre mame; (http://www.totuldespremame.ro/tu-mama/lumea-in-care-traim/te-iubeste-mama)
 Campania „Comunică zilnic cu copilul tău și ascultă ce-ți spune!”; (https://www.causes.com/causes/561490-te-iubeste-mama-mamma-ti-vuol-
bene/updates/971631-comunica-zilnic-cu-copilul-tau-si-asculta-ce-ti-spune-comunicarea-este-importanta-pentru-parinti-si-vitala-pentru-
copii?auto_prompt_sharing=1)
 “Bunurile materiale nu înlocuiesc dragostea părinților ” (https://www.facebook.com/SalvatiCopiiiRomania/posts/321251324605104)
 „Ai anunțat în grija cui îți lași copilul?” (http://copiisinguriacasa.ro/pentru-parinti/drepturile-si-obligatiile-tale/indrumar-privind-drepturile-si-
obligatiile-parintilor-care-vor-sa-plece-la-munca-in-strainatate/)
 Articole pe site-ul www.copiisinguriacasa.ro pentru copii, pentru părinți și pentru profesioniști; Articole pe site-ul www.parintibuni.ro pentru
părinți și pentru profesioniști; Articole pe site-ul www.singuracasă.ro și www.antitrafic.ro
 Campania de informare „Familii fără hotare” vine în ajutorul copiilor, părinților, profesioniștilor din domeniul protecției copiilor, dar și a societății
per ansamblu, ca să poată face față anumitor provocări ce țin de protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate:
http://farahotare.md/
85
Anexa 6 – Posibili parteneri pentru campaniile de comunicare şi informare publică
Comunicare şi campanie media (postere, presă, online, radio, TV) de utilitate publică:
 Operatori naţionali de telefonie (Telekom, Orange, Vodafone)
 În plan local:
o Şcoli o Magazine o Cabinete veterinare
o SPAS/Primării o Cămine culturale o ONG-uri
o Poliţie o Cabinete medicale o Biserici
o Centre medicale
 În plan judeţean:
o CJ o Notariate o Bănci şi oficii (Money Gram,
o DGASPC o Judecătorii Western Union, etc.)
o Administraţii fiscale o Cabinete de avocatură o Direcţii paşapoarte
o Tribunale o ONG
 În plan naţional:
o Birourile de evidenţa o Linii aeriene o CFR şi
populaţiei o Firme de transport transportatori
o Frontiera terestră auto privaţi
o Frontiera aeriană
 În afara ţării:
o Consulate o Bisericile româneşti o Prefecturile localităţilor de
o Ambasade o Primăriile localităţilor reşedinţă
o Asociaţiile romaneşti de reşedinţă
86
Anexa 7 – Atribuțiile membrilor Consiliilor Comunitare Consultative (CCC)32
Atribuţii actuale ale membrilor CCC Propuneri de completare

a atribuţiilor membrilor CCC în vederea sprijinirii CCPPMS
o Identifică copiii și familiile care au nevoie de orice formă de o Identifică copiii din comunitate ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și
sprijin.. informează SPAS.
o Colaborează cu serviciile publice și private din comunitate. o Colaborează cu SPAS pentru prevenirea separării copilului de părinţi, sprijinirea familiei
/reprezentanților legali prin consilierea acestora pentru a-şi asuma responsabilităţile ce
le revin (supraveghere, îngrijire şi educare a copiilor).
o Sprijină SPAS în monitorizarea situației copiilor rămași singuri acasă.
o Analizează cazurile identificate sau cele supuse analizei o Analizează cazurile identificate de membrii consiliului sau supuse analizei acestora de
primarului sau asistenților sociali. către primar şi/sau referentul social și oferă informatiile necesare pentru soluționarea
situațiilor de risc.
o Face propuneri primarului sau consiliului local pentru o Propun acțiuni ce vor fi incluse în planul de servicii întocmit de SPAS pentru copiii cu
rezolvarea problemelor sociale care privesc copiii, precum și părinți plecați la muncă în străinătate.
pentru îmbunătățirea vieții sociale a acestora.
o Promovarea valorilor familiale, a stabilității familiei și a o Organizează evenimente comunitare care să dezvolte spiritul comunității, solicitând
îngrijirii copiilor de către părinți. participarea copiilor și promovând valorile și tradițiile comunității și schimburile inter-
generaţionale.
o Previne separarea copiilor de părinți și sprijină familia o Sprijină familiile sau rudele în grija cărora rămân copiii ai căror părinți sunt plecați la
pentru a/și asuma responsabilitățile ce îi revin. muncă în străinătate, ținând cont de modalitățile în care se manifestă parentalitatea-
substitut exercitată de bunici sau alte rude, de efectele plecării unuia sau ambilor părinți
în funcție de vârstele copiilor, de ciclul reîntoarcerii părinților acasă etc.
o Facilitează comunicarea audio-video gratuită, frecventă și constantă între membrii de
familie aflați la distanță și copiii rămași acasă, fie prin intermediul bibliotecii locale, fie
prin instituțiile reprezentate în Consiliul Comunitar Consultativ.
o Facilitează crearea unor grupuri de suport pentru familii sau înființarea unui serviciu
social de sprijin și consiliere pentru părinți și copii care să furnizeze programe de
educație parentală.
o Colaborează cu serviciul social comunitar pentru copil şi o Apelează la persoane resursă (specialiști din diverse domenii, de ex. psiholog, jurist)
familie, cu alte servicii publice şi private din comunitate, atunci când se confruntă cu cazuri mai complicate.
inclusiv cu consiliul de familie sau alte structuri comunitare
dacă acestea există (grupuri de sprijin, familii de suport).
o Informarea și consilierea cetățenilor comunității. o Informează şi consiliază membrii comunității cu privire la promovarea și respectarea
drepturilor copilului, derulând campanii de informare – sensibilizare a familiilor, a
comunității și a profesioniștilor care interacționează cu copiii; inițiază discuții pe tema
diverșilor factori de risc la care pot fi expuși copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă
în străinătate (spre exemplu neglijare, abuz, probleme de adaptare școlară, tulburări de
comportament, probleme de sănătate grave, dificultăți psiho-emoționale).
o Oferă sprijin și promovează practicile parentale pozitive pentru îngrijitorii și membrii
rețelei extinse de rude în grija cărora rămân copiii cu părinți plecați la muncă în
32 Material realizat de Laura Ghica-Sava, Fundaţia Terre des Hommes, Elveţia/România.

87
străinătate.
o Oferă informații pentru cei care doresc să plece în străinătate (condiții de muncă legale,
condițiile de trai, drepturilor cetățenilor europeni, efecte psihologice, sociale, legale
generate de plecarea părinților în străinătate, mecanisme de coping, obligațiile legale ale
părinților privind delegarea autorității părintești înainte de plecarea din țară, drepturile
copilului cu părinții plecați la muncă în străinătate, etc.).
o Inițiază și organizează după caz activități de strângere de o Recomandă potenţiale resurse din cadrul reţelei sociale: implicarea reţelei de voluntari,
fonduri pentru copiii și familiile aflate în dificultate. servicii complementare acordate de către organizaţiile neguvernamentale, implicarea
sponsorilor de la nivel teritorial pentru sprijinirea copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în
străinătate.
o Activități sistematice de binefacere. o Cunoașterea și contactarea ONG-urilor active în localitate/județ și colaborarea cu acestea
pentru desfășurarea de activități extracurriculare pentru copiii cu părinți plecați la muncă
în străinătate.
o Recomandă soluții pentru rezolvarea cazurilor identificate,
acestea putând fi adresate persoanelor fizice (părinți, copii,
funcționari publici), furnizorilor publici si privati de servicii
sociale acreditați, societăților comerciale de pe raza
municipiului & localității, Direcției Generale de Asistență
Socială și Protecția Copilului.
o Mediază conflictele intrafamiliale.
o Mediatizează activitatea Consiliului Comunitar consultativ.
o Analizează aspecte sociale care privesc comunitatea în

ansamblu.
o Decide în legătură cu gestionarea resurselor proprii.
o Se familiarizează cu aspecte ce țin de cadrul legal și politicile socio-educaționale destinate

copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate.
o Sprijină constituirea unor organisme de reprezentare a copiilor şi tinerilor la nivel de
comunitate (consilii, asociații ale copiilor, desemnarea unor reprezentanţi ai copiilor
/tinerilor cu părinți plecați la muncă în străinătate în relaţia cu instituţiile/autorităţile de
la nivel local).
o Facilitarea unor consfătuiri la care să participe îndeosebi copiii ai căror părinți sunt
plecați la muncă în străinătate pentru a discuta anumite decizii de la nivel local care îi
afectează în mod direct.
88
Anexa 8 - Calendarul întâlnirilor Grupului de Lucru (la Palatul Cotroceni şi online)
DATA SCOPUL ÎNTÂLNIRII
20 iulie 2016 Prima întâlnire a Grupului de Lucru Interinstituţional pentru copiii cu părinţi la muncă în străinătate
August - Septembrie Cele 3 subgrupe lucrează în mediul online
6 septembrie Întâlnire faţă în faţă a primului subgrup de Lucru “Colectarea şi armonizarea datelor statistice"
7 septembrie Întâlnire faţă în faţă a celui de-al II-lea subgrup de Lucru “Simplificare administrativă şi legislativă"
8 septembrie Întâlnire faţă în faţă a celui de-al III-lea subgrup de Lucru “Politici publice, resurse umane şi comunicare"
13 septembrie A doua întâlnire a întregului Grup de Lucru
20 octombrie Grupul de Lucru (în format restrâns) se întâlneşte cu reprezentanţii Guvernului (responsabili pentru
Pachetul Antisărăcie) pentru a corela politicile publice în favoarea copiilor
25 octombrie Întâlnire în format restrâns pentru structurarea Raportului final al Grupului de Lucru
31 octombrie Întâlnire în format restrâns pentru conturarea Raportului final al Grupului de Lucru
3 noiembrie Întâlnire în format restrâns pentru completarea Raportului final al Grupului de Lucru
25 noiembrie Întâlnire în format restrâns pentru finalizarea Raportului final al Grupului de Lucru
9 decembrie Transmiterea Raportului către membrii Grupului de Lucru (inclusiv ministere)
Iulie - Octombrie 2018 Actualizarea Raportului
89
Anexa 9 – Lista membrilor Grupului de Lucru – cu afilierea instituţională (iulie-decembrie 2016)
MEMBRII
Grupului de Lucru Interinstituţional
pentru
copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate
Nr.
Crt.
Nume Prenume Instituţie/Asociaţie Funcţie
1. ALEXANDRESCU Gabriela Salvaţi Copiii Preşedinte
2. ALOISIO Franco Comitatul CIAO România Preşedinte
3. ALTHAMER Monica Ministerul Sănătăţii Secretar de Stat
4. ANGHELUŢĂ Liliana Italia Scriitor şi liber
profesionist, Italia
5. BABOI STROE Adrian Ministerul Justiției Secretar de Stat
6. BACIU Vali Ministerul Dezvoltării Regionale şi Şef Serviciu

Administraţiei Publice (MDRAP)
7. BARBU Ioana Fundaţia Schoettener Manager de proiecte
8. BONCEA Irina Administraţia Prezidenţială, Consilier
Departamentul Sănătate Publică
9. BOTEZAT Ileana Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Director
ANTONESCU Luptă Antidrog (CNSM)
10. CHENDEA Cătălina Ministerul Educației Naționale și Consilier
Cercetării Științifice (MENCS)
11. CONSTANTIN Alina Elena Direcţia de Asistenţă Sociala (DAS), Șef Serviciu
Târgoviște
12. CORCOVEANU Iuliana Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) Judecător
13. CRĂCIUN Andrei Ministerul Educației Naționale și Consilier
14. CRĂCIUNESCU Cristiana Institutul de Cercetări Juridice "Acad. A. Judecător, Cercetător

Mihaela Rădulescu", Academia Română ştiinţific
15. CRIHANA Ioana Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Director executiv
Bibliotecilor Publice din România
(ANBPR)
16. CUCULAS Cristina Autoritatea Naţională pentru Protecţia Şef serviciu
Drepturilor Copiilor
(ANPDCA)
90
Nr.
Crt.
17. DECA Ligia Administraţia Prezidenţială, Consilier de Stat
Departamentul Educaţie şi Cercetare
18. DINU Elena TVR Jurnalist
19. DRĂGHICI Daniela Biblionet Advocacy Officer
20. DUMITRA Gindrovel Asociaţia Medicilor de Familie Medic de familie în
Sadova, jud. Dolj
21. DUMITRACHE Silvia Asociaţia Femeilor Românce din Italia Preşedinte
(ADRI)
22. DUŢĂ Bianca ITAL UIL – Il Patronato dei Citadini, Responsabil coordonare
Italia naţională
23. GHEORGHIU Maria Guvernul României Consilier de Stat,
Incluziune Socială
24. GHICA-SAVA Laura Fundaţia Terre des Hommes, Elveţia/ Programme Manager -
Adriana România Child Protection
25. GORUNESCU Nicolae Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Director Executiv
Protecţia Copilului (DGASPC) Adjunct
26. GURAN Petre Departamentul Politici pentru Relaţia Secretar de Stat
cu Românii de Pretutindeni (DPRRP),
MAE
27. IACOB Iulia Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Intern
Sociale şi Persoanelor Vârstnice
(MMFPSPV)
28. IONIŢĂ Andoria Institutul Naţional de Statistică (INS) Director

29. IRIMIA Cristina Ministerul Justiţiei Consilier juridic
30. IRIMIA Tania Ministerul Educației Naționale și Director
Direcţia Generală Învăţământ
Preuniversitar
31. LAZĂR Oana Casa Naţională de Asigurări de Sănătate Consilier juridic
(CNAS)
32. LUCA Cătălin Alternative Sociale Iaşi Director executiv
33. MARICA Florin Patriarhia Română Consilier patriarhal
34. MARINESCU Corina Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consilier
Drepturilor Copiilor (ANPDCA)
35. MARTIN Aurora Agenția Națională pentru Egalitatea de Consilier superior
Șanse între Femei și Bărbați (ANES)
36. MAYR Sevghin Centrul de consiliere pentru migraţie şi Consilier
muncă, Munchen, Germania
37. MIHAI Liliana Casa Naţională de Asigurări de Sănătate Director
(CNAS)
91
Nr.
Crt.
38. MIHALACHE Denise Administraţia Prezidenţială, Consilier
Departamentul pentru Relaţia cu
Românii din Afara Graniţelor
39. MITICA Maria- Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Asistent social
Marilena Luptă Antidrog (CNSM)
40. MOCANU Mircea Organizaţia Internaţională pentru Şef misiune
Migraţie (O.I.M.)
41. MRAZ Cristina Serviciul Public Local de Asistenţă Director executiv
Socială (SPAS), Petroşani
Corpul Profesional al Specialiştilor în Membru
Servicii Sociale al Asociaţiei
Municipiilor din România
42. NOICA Ruxandra Ministerul Dezvoltării Regionale şi Consilier
43. OPROIU Simona Autoritatea Naţională pentru Protecţia Şef serviciu
Drepturilor Copiilor (ANPDCA)
44. PĂCURARIU Irina TVR Realizator TV
45. PALIEV Mariana Italia Profesor de limbă,
cultură şi civilizaţie
românească
46. PANDEA Nicolae Asociaţia Comunelor din România Vicepreşedinte
(ACOR)
Primăria comunei Ştefan cel Mare, Primar
Călăraşi
47. PĂUN Diana Administraţia Prezidenţiala, Consilier de Stat

Departamentul Sănătate Publică
48. PESCARU Daniela Ministerul Finanţelor Publice Secretar de Stat
49. POP Voica Fondul Naţiunilor Unite pentru Specialist protecţia
Copii (UNICEF) copilului
50. POPA Ioana Universitatea de Studii din Pavia, Italia, Doctor în Cercetare
Departamentul Sănătate Publică,
Medicină Experimentală şi Legală
Episcopia Ortodoxă Română din Italia Consultant
51. PRALONG Sandra Administraţia Prezidenţială, Consilier de Stat
Departamentul pentru Relaţia cu
Românii din Afara Graniţelor (DRRAG)
52. ROMAN George Salvaţi Copiii Director de programe
53. ROTARU Doina Uniunea Naţională a Notarilor Publici Vicepreşedinte
din România
92
Nr.
Crt.
54. RUSU Irina Administraţia Prezidenţială, Consilier
Departamentul Educaţie şi Cercetare
55. RUSU Marius Salvaţi Copiii Psiholog
56. SOARE Iuliana Şcoala Gimnazială nr. 1 “Sfinţii Director
Voievozi”, Bucureşti
57. SOARE Cezar Radu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Secretar de Stat
58. SOROS Daniela Romanian Global News Redactor coordonator
59. SPURCACIU Emilia Patronato INCA CGIL, Italia Responsabil coordonare
naţională
60. STAMIN Anca Salvaţi Copiii Coordonator naţional
61. STĂNCULEANU Diana Salvaţi Copiii Psiholog
62. ŞTEFĂNESCU Viorica Fondul Naţiunilor Unite pentru Specialist Monitorizare
Copii (UNICEF) ţi Evaluare
63. TONCEAN Adelina Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Consilier
(MMFPSPV)
64. TUDORACHE Laurenţiu Salvaţi Copiii Consilier juridic

65. ȚÂNCULESCU Lavinia The Wings Psiholog şi
psihoterapeut
SNSPA, Universitatea Hyperion Lector Univ. Dr.
66. ŢOIU Oana Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Secretar de Stat
(MMFPSPV)
67. URECHE Diana Consiliul Naţional de Combatere a Consilier
Discriminării (CNCD)
68. URZICĂ Loredana Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Consilier
(MMFPSPV)
69. VAMEŞU Ancuţa Ministerul Fondurilor Europene (MFE) Consilier personal al
Ministrului
70. VOICU Corina Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) Judecător
71. VOINEA Dana Departamentul Politici pentru Relaţia Consilier
cu Românii de Pretutindeni (DPRRP),
MAE
72. ZAHARIA Valentina EXOD 2.0. Artist independent
93
Anexa 10 – Lista membrilor Grupului de Lucru organizaţi pe sub-grupe (iulie-decembrie 2016)
MEMBRII ORGANIZAŢI PE SUB-GRUPE

Grup de Lucru Interinstituţional
pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate
A. SUB-GRUP I - “ARMONIZARE DATE”
Chendea Cătălina, Consilier, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS)

Crăciun Andrei, Consilier, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS)
Crăciunescu Cristiana Mihaela, Cercetător ştiinţific, Institutul de Cercetări Juridice "Acad. A. Rădulescu", Academia Română
Ghica-Sava Laura Adriana, Programme Manager - Child Protection, Fundaţia Terre des Hommes - Elveţia/România
Ioniţă Andoria, Director, Institutul Naţional de Statistică (INS)
Luca Cătălin, Director executiv, Alternative Sociale Iaşi
Mraz Cristina, Director executiv, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială (SPAS), Petroşani/Membru în Corpul Profesional al Specialiştilor în Servicii
Sociale al Asociaţiei Municipiilor din România
Oproiu Simona, Şef serviciu, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copiilor (ANPDCA)
Pandea Nicolae, Vicepreşedinte, Asociaţia Comunelor din România (ACOR)
Soare Iuliana, Director, Şcoala Gimnazială nr. 1 “Sfinţii Voievozi”, Bucureşti
Stamin Anca, Coordonator program, Salvaţi Copiii
Ştefănescu Viorica, Specialist Monitorizare şi Evaluare, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)
Țânculescu Lavinia, Psiholog şi psihoterapeut, The Wings /Lector univ. Dr. SNSPA /Universitatea Hyperion
Toncean Adelina, Consilier, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV)
Ureche Diana, Consilier, Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD)
Urzică Loredana, Consilier, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV)
Zaharia Valentina, Artist independent, EXOD 2.0.
B. SUB-GRUP II - “SIMPLIFICARE ADMINISTRATIVĂ + LEGISLATIVĂ”
Baboi Stroe Adrian, Secretar de Stat, Ministerul Justiţiei

Barbu Ioana, Manager de proiecte, Fundaţia Schoettener
Constantin Alina Elena, Șef Serviciu, Direcţia de Asistenţă Socială (DAS), Târgoviște
Constantinescu Cristina, Consilier, Ministerul Justiţiei
Cuculas Cristina, Şef serviciu, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copiilor (ANPDCA)
Guran Petre, Secretar de stat, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP), MAE
94
Irimia Cristina, Consilier juridic, Ministerul Justiţiei
Luca Cătălin, Director executiv, Alternative Sociale Iaşi
Mocanu Mircea, Sef misiune, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (O.I.M.)
Mraz Cristina, Director executiv, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială (SPAS), Petroşani şi Membru în Corpul Profesional al Specialiştilor în Servicii
Pandea Nicolae, Vicepreşedinte, Asociaţia Comunelor din România (ACOR)/Primar, Comuna Ştefan cel Mare, Călăraşi
Pescaru Daniela, Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor Publice
Popa Ioana, Doctor în Cercetare, Universitatea de Studii din Pavia (Italia), Departamentul Sănătate Publică, Medicină Experimentală şi Legală/Consultant,
Episcopia Ortodoxă Română din Italia
Roman George, Director de programe, Salvaţi Copiii
Tudorache Laurenţiu, Consilier juridic, Salvaţi Copiii
Voinea Dana, Consilier, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP), MAE
C. SUB-GRUP III - “POLITICI PUBLICE, RESURSE UMANE ŞI COMUNICARE”
 Secţiunea III.1 – SĂNĂTATE

Althamer Monica, Secretar de Stat, Ministerul Sănătăţii
Boncea Irina, Consilier, Administraţia Prezidenţială, Departamentul Sănătate Publică
Botezat Antonescu Ileana, Director, Centrul National de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog (CNSM)
Draghici Daniela, Advocacy Officer, Biblionet
Dumitra Gindrovel, Medic de familie în Sadova, jud. Dolj, Asociaţia Medicilor de Familie
Dumitrache Silvia, Preşedinte, Asociaţia Femeilor Românce din Italia (ADRI)
Duţă Bianca, Responsabil coordonare naţională, Patronato ITAL UIL
Lazar Oana, Consilier juridic, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
Mihai Liliana, Director, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
Mitică Maria-Marilena, Asistent social, Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog (CNSM)
Păun Diana, Consilier de Stat, Administraţia Prezidenţială, Departamentul Sănătate Publică
Țânculescu Lavinia, Psiholog şi psihoterapeut, The Wings/Lector univ. Dr. SNSPA /Universitatea Hyperion
 Secţiunea III.2 – EDUCAŢIE

Cătălina Chendrea, Consilier, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS)
Crăciun Andrei, Consilier, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS)
Deca Ligia, Consilier de Stat, Administraţia Prezidenţială, Departamentul Educaţie şi Cercetare
Irimia Tania, Director, Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS)
Marica Florin, Consilier patriarhal, Patriarhia Română
Pandea Nicolae, Vicepreşedinte, Asociaţia Comunelor din România (ACOR)/Primar, Comuna Ştefan cel Mare, Călăraşi
Rus Irina, Consilier, Administraţia Prezidenţială, Departamentul Educaţie şi Cercetare
Soare Iuliana, Director, Şcoala Gimnazială nr. 1 “Sfinţii Voievozi”, Bucureşti
95
Stamin Anca, Coordonator naţional, Salvaţi Copiii
Ureche Diana, Consilier, Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD)
 Secţiunea III.3 - ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI INTEGRARE SOCIO-CULTURALĂ COPII ŞI MAME

Angheluţă Liliana, Scriitor şi liber profesionist în Italia
Baciu Vali, Şef Serviciu, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP)
Constantin Alina Elena, Șef Serviciu, Direcţia de Asistenţă Socială (DAS), Târgoviște
Crihana Ioana, Director executiv, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR)
Cuculas Cristina, Şef serviciu, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copiilor (ANPDCA)
Gorunescu Nicolae, Director Executiv Adjunct, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC)
Marinescu Corina, Consilier, Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Drepturilor Copiilor (ANPDCA)
Martin Aurora, Consilier superior, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES)
Mraz Cristina, Director executiv, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială (SPAS), Petroşani/Membru, Corpul Profesional al Specialiştilor în Servicii
Noica Ruxandra, Consilier, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP)
Pop Voica, Specialist protecţia copilului, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)
Soare Cezar Radu, Secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP)
Spurcaciu Emilia, Responsabil coordonare naţională, Patronato INCA CGIL
Stănculeanu Diana, Psiholog, Salvaţi Copiii
Țânculescu Lavinia, Psiholog şi psihoterapeut, The Wings/Lector univ. Dr. SNSPA /Universitatea Hyperion
Tudorache Laurenţiu, Consilier juridic, Salvaţi Copiii
 Secţiunea III.4 – COMUNICARE

Dinu Elena, Jurnalist, TVR
Draghici Daniela, Advocacy Officer, Biblionet
Mraz Cristina, Director executiv, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială (SPAS), Petroşani
Nicolae Pandea, Vicepreşedinte, Asociaţia Comunelor din România (ACOR)/Primar, Primăria comunei Ştefan cel Mare, Călăraşi
Pacurariu Irina, Realizator, TVR
Soros Daniela, Redactor coordonator, Romanian Global News
 Secţiunea III.5 - DREPTURI SOCIALE

Aloisio Franco, Preşedinte, Comitatul CIAO România
Duţă Bianca, Responsabil coordonare naţională, ITAL UIL – Il Patronato dei Citadini
96
Spurcaciu Emilia, Responsabil coordonare naţională, Patronato INCA CGIL
 Secţiunea III.6 - PROGRAME/PROIECTE INOVATIVE

Alexandrescu Gabriela, Preşedinte, Salvaţi Copiii
Angheluţă Liliana, Scriitor şi liber profesionist Italia
Crihana Ioana, Director executiv, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR)
Gheorghiu Maria, Consilier de Stat, Incluziune Socială, Guvernul României
Păcurariu Irina, Realizator TV, TVR
Popa Ioana, Doctor în Cercetare, Universitatea de Studii din Pavia, Italia, Departamentul Sănătate Publică, Medicină Experimentală şi
Legală/Consultant, Episcopia Ortodoxă Română, Italia
Vameşu Ancuţa, Consilier personal al Ministrului, Ministerul Fondurilor Europene
D. PARTICIPANŢI ADIŢIONALI (neîncadraţi în subgrupele de lucru îniţiale)
Paliev Mariana, Profesor de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Italia

Mayr Sevghin, Consilier, Centrul de consiliere pentru migraţie şi muncă de la Munchen
Ţoiu Oana, Secretar de Stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV)
Toncean Adelina, Consilier, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV)
E. REDACTAREA RAPORTULUI
Acest Raport, rezultatul Grupului de Lucru Interinstituţional reunit sub egida Administraţiei Prezidenţiale, a reprezentat un efort colectiv şi a presupus
implicarea a 72 de persoane, fiecare contribuind cu date, informaţii şi propuneri. Mulţumiri tuturor.
Prezentarea materialelor din Raport nu ar fi fost posibilă fără dedicarea specială a unora dintre membrii Grupului de Lucru, printre care Anca Stamin, Lavinia
Ţânculecu, Simona Oproiu, Cristina Cuculas, Cătălina Chendrea, George Roman, Laurenţiu Tudorache, Cătălin Luca, Laura Ghica-Sava, Adelina Toncean şi
Denise Mihalache.
Raportul a fost redactat de Sandra Pralong, Consilier de Stat, Administraţia Prezidenţială, Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor.
97

Raportul Grupului de Lucru Interinstituional Dedicat Situaiei Copiilor Cu Prini Plecai La Munc in Strintate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raportul Grupului de Lucru Interinstituional Dedicat Situaiei Copiilor Cu Prini Plecai La Munc in Strintate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT

Grup de Lucru Interinstituţional

Capitolul 1: COLECTAREA ŞI ARMONIZAREA DATELOR STATISTICE (sumar) ................................................................................................................................................. 7

Capitolul 2: SIMPLIFICARE ADMINISTRATIVĂ ȘI LEGISLATIVĂ (sumar) ....................................................................................................................................................... 36

Capitolul 3: POLITICI PUBLICE, RESURSE UMANE ŞI COMUNICARE (sumar) ............................................................................................................................................... 50

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI ........................................................................................................................................................................................................ 66

1 Vezi Anexa 1 a acestui Raport sau consultă aici: http://www.presidency.ro/ro/media/mesaje/mesajul-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-werner-iohannis-cu-prilejul-craciunului.

1.2. Deficitul de operaţionalizare

Dar principala preocupare a Grupului de Lucru a fost ca

Situaţie ANPDCA/DGASPC Situaţie MEN/ISJ*

Date DGASPC-uri (1 ianuarie 2018)

94.896 copii 30.195 copii

Date ISJ-uri (1 ianuarie 2018)

159.038 copii 45.502 copii

6 Vezi Anexa 3 a acestui Raport.

Legea 272 /2004

HG 691/2015, HG 691/2015, HG 691/2015,

Integrează datele primite

Operaţionalizarea datelor referitoare la situaţia CCPPMS:

Nr. Categorie ANPDCA/DGASPC MENCS/ISJ

Datele la intrarea în vigoare a HG 691/2015

Nr. Categorie ANPDCA/DGASPC MENCS/ISJ

DGASPC ISJ 64701

Notă: *Date ISJ (culese de MEN la solicitarea Administrației Prezidențiale)

Număr total de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate (ISJ, 2018)

Total copii cu ambii părinţi plecaţi

Total copii cu un singur părinte plecat

Total copii cu părinte unic susţinător

17,425 64,701 12,770

54% 55% 55%

46% 45% 45%

1. Crearea și transmiterea de recomandări metodologice privind culegerea de date statistice cu privire la

Completarea 3. Completarea, pe termen mediu, a HG 691/2015/Anexa 1 cu recomandările de completare a circuitului

4. Colaborarea SPAS-urilor cu Medicii de familie/Dispensarele şi cu membrii CCC pentru identificarea

6. Instruirea persoanelor responsabile de monitorizarea procesului de culegere a datelor din DGASPC-uri.

Include solicitarea fondurilor

pentru copii, diferenţiate pe statistice

Legea 272 /2004

data pe grija căreia a

HG 691/2015, HG 691/2015, HG 691/2015,

Întocmeşte si menţine acurată în

Integreaza datele primite

Nr. Măsuri Termen limită propus de Grupul Instituții

1. Colectare și schimb de date și informații la nivelul localităților

Modelul instrumentului unic de culegere a datelor este prezentat la paginile 30-31.

2. Transmitere date nivel local/central

2.1. Procesul actual al delegării autorităţii parentale

 Reticenţa unor părinţi de a implica Justiţia în acest proces;

 Temerea părinţilor de a pierde alte avantaje (alocaţii familiale, etc.);

 Cod de Procedură Civilă

Cod de Procedură  Legea 272/2004

Cod de Procedură Civilă

 Codul de Procedură Civilă

Legea 272/2004, art. 4. Legea 272/2004, art. 105, alin 2 și 9;

Principalele recomandări pentru simplificarea și facilitarea aplicării procedurii de delegare:

Administrației Prezidențiale pentru aceste demersuri.

 Completarea, pe termen mediu, a HG 691/2015/Anexa 1 cu recomandările de completare a circuitului

Textele de mai jos sunt scrise de respondenţii la chestionar şi nu au fost editate.

Instituţie/ Servicii sociale Servicii psihologice Link-

MMFPSPV, Politici și programe pentru Politici și programe pentru www.mmu

 Consolidarea capacității SPAS de a furniza servicii de consiliere psihologică;

 Extinderea la nivel național a serviciilor socio-educaţionale de tipul after-school, prin asigurarea

20 Pentru detalii referitoare la Consiliile Consultative Comunitare (CCC), vezi Anexa 7.