APLICAŢII ALE ANALIZEI MATEMATICE ÎN ALGEBRĂ

Sârbulescu Ionuţ-Costin , clasa a XII-a

Profesor coordonator Lidia Angelescu

Colegiul Tehnic “Traian” Bucureşti

Acest referat este dedicat ilustrării multiplelor posibilităţi de a aplica analiza

matematică în studiul unor probleme de agebră.
Au fost expuse doar câteva exemple sugestive, grupate în funcţie de noţiunile teoretice
utilizate în rezolvare.

Cuprins
Legătura cu binomul Newton .................................................................................................. 2
Legătura cu matricele .............................................................................................................. 4
Legătura cu partea întreagă şi fracţionară ................................................................................ 6
Bibliografie .............................................................................................................................. 7

1
Legătura cu binomul Newton
1
Teoremă: Şirul (en ) n 1 definit prin en  (1  ) n este crescător şi mărginit.
n
Demonstraţie:
Mărginirea: Conform formulei binomului lui Newton
1 n 1 1 1 n! 1 n ( n  1) 1
en  (1  )  1  C n1  C n2 2  ...  C nn n  1   
n n n n 1! n 2! n 2
n(n  1)(n  2)...1 1 1 1 1
...  n
 1   (1  )  ... 
n! n ! 2! n
avem
1 1 2 k 1
 (1  )(1  )...(1  )  ... 
k! n n n
1 1 n 1 1 1 1 1
 (1  )....(1  )  1     ... 
n! n n 1! 2! 3! n!
1 1
k   *  k! 2 k 1   k 1 
k! 2
1
1  ( )n
1 1 2  3, n   *
en  1  1  1  ...  n 1  1 
2 2 1
1
2
Deci şirul este mărginit superior de 3. Vom demonstra că este strict crescător, deci este
mãrginit inferior de primul termen. Cum

1 1 1 1 1 k 1
en  1   (1  )  ...  (1  )...(1  )
1! 2! n k! n n
.
1 1 n
...  (1  )...(1  ),
n! n n 1

se observă că en  en 1 , deci şirul este strict crescător. Cum este şi mărginit se deduce că
este convergent. Limita acestui şir este numărul iraţional e 2,71828... .

1
Teoremă: Şirul en'  (1  ) n1 este strict crescător şi mărginit.
n

1 1
Observaţie: (1  ) n  e  (1  ) n1 , n  1 .
n n

1 1 1
Teoremă: Şirul ( xn ) n cu termenul general xn  1    ...  este crescător şi
1! 2! n!
mărginit.

2
Demonstraţie:

1
xn  xn1    0, n  1 deci şirul este strict crescător.
(n  1)!

1 1 1 1 1 n 1
Cum en  1   (1  )  ...  (1  ).....(1  ) . Se observă că en  xn  lim xn  e .
1! 2! n n! n n n

1 1 1 1 1 1 k 1
Ştim că (1  ) n  e de unde 1   (1  )  ...  (1  ).....(1  )  e şi obţinem astfel,
n 1! 2! n k! n n
1 1 1
trecând la limită după n, că 1    ...  , deci că xk  e . Trecem la limită după k şi vom
1! 2! k!
obţine lim xk  e . Prin urmare lim xk  e .
k  n

S-a demonstrat deja că xn  3, n  1 , deci şirul este mărginit superior. Find crescător, este
mărginit inferior de primul termen x1  2 . Deci xn  [2,3] . Şirul este monoton si marginit, deci
este convergent. Limita lui este ,,e”.

Teoremă: Dacă (an ), (bn ) sunt două şiruri convergente şi dacă an  bn , n  n0 , n0   dat,
atunci lim an  lim bn .
n n

Demonstraţie: Presupunem prin reducere la absurd că lim an  lim bn

n n .

Notăm lim an  a, lim bn  b  a  b .

n n

a b
Fie    0 . Cum lim an  a, lim bn  b deducem că există k  n0 astfel încât:
4 n n

a b
a k  a   , bk  b    bk  b    b  
4
a b a b a b
b   a  a    ak
2 2 2

Deci iată că există k  , k  n0 astfel încât ak  bk ceea ce contrazice ipoteza. Deci

presupunem că este falsă, de unde reiese că într-adevăr lim an  lim bn .
n n

3
Legătura cu matricele

1) Calculaţi An, unde n şi A= .

Rezolvare:

Calculând A2= , A3== , deducem uşor elementele matricei An,

mai puţin elementul a13, pe care, pentru a-l determina, ȋl vom nota cu xn.

Deci An= = ,n

Vom determina pentru început relaţia de recurenţă pentru xn şi apoi termenul general al
şirului.

Cum Ak=Ak-1∙A= , aflăm că xk= xk-1+4k-1, k≥2.

Înlocuim succesiv cu 2, 3, … n şi obţinem

x2=x1+4∙2-1
x3=x2+4∙3-1

xn=xn-1+4∙n-1.
Adunând relaţiile, vom avea

xn=x1+4∙(2+3+…+n)-(n-1)= 3+4( -n+1= 2n2+n.

Deci An= .

4
2) Calculaţi An, unde n şi A= .

Rezolvare: Punem An= , unde n

Din relaţia An=An-1∙A deducem relaţiile de recurenţă pentru şirurile (a n), (bn), (cn), (dn):

,.

Din prima relaţie avem că şi înlocuind în a doua obţinem

, deci

Iată, deci, o recurenţă liniară de ordinul doi, de unde deducem că termenul general al şirului
este , unde r1şi r2 sunt soluţiile ecuaţiei caracteristice r 2-5r-2=0

şi constantele A şi B se determină din rezolvarea sistemului găsim

.
Pentru dn şi cn se procedează analog.

3) Se consideră matricea A= şi şirul , definit prin relaţia de recurenţă

n>0 cu , numit şirul lui Fibonacci.
a) Utilizând metoda inducţiei matematice, arătaţi că An= , .

b) Utilizând relaţia det(An)=(detA)n, arătaţi că = .

c) Utilizând egalitatea An∙Am=Am+n, arătaţi că

5
Rezolvare: a) Etapa de verificare este evidentă din definiţia şirului .

Acum vom presupune că An= şi vom demonstra că

b)

că =

c) Prin înmulţire, relaţia din ipoteză şi definiţia egalităţii matricelor obţinem concluzia.

Legătura cu partea întreagă şi fracţionară

1) Se consideră şirul de numere reale (an)n, unde , numere

reale date. Ce puteţi spune despre convergenţa şirului (a n)n?

6
Bibliografie
Mircea Ganga, Matematică, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Mathpress Ploieşti, 2006

Marius Burtea, Georgeta Burtea, Matematică, Exerciţii şi probleme, clasa a XI-a, Editura
Carminis Piteşti, 2006

Marius Burtea, Georgeta Burtea, Matematică, Manual pentru clasa , clasa a XII-a, Editura
Carminis Piteşti, 2002

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, Variante de

subiecte pentru examenul de bacalaureat, , 2008

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare ȋn Ȋnvăţământul Preuniversitar, Variante de

subiecte pentru examenul de bacalaureat, , 2009

Gheorghe Adalbert Schneider, Culegere de probleme de algebră pentru clasele IX-XII, Editura
Hyperion Craiova, 2006