Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursul pentru încep\tori cuprinde 32 de lec]ii. Fiecare lec]ie are dou\ p\r]i. În prima lec]ie se afl\
exerci]iile cu materia nou\. Partea a doua a celei de a doua lec]ii nu cuprinde cuno[tin]e noi, aici
g\si]i exerci]ii de verificare. Fiecare lec]ie se încheie cu recapitularea noilor reguli gramaticale [i cu
tema pentru acas\. La sfâr[itul caietului de curs se afl\ dic]ionarul de cuvinte [i expresii noi, precum
[i transcrierea lor fonetic\ în ordine alfabetic\. Transcrierea fonetic\ a pronun]iei se afl\ între paranteze
dreapte.
La nivelul acestui semn, textul cules cu litere înclinate cuprinde caracteristicile lexicale sau
gramaticale specifice limbii germane.
Cuvinte noi.
3 (21) Problema ap\rut\ în acest exerci]iu este tratat\ [i în lec]ia 3. la pag. 21.
Textul care urmeaz\ dup\ semnul „>” tip\rit cu ro[u (care nu se vede în cazul folosirii filtrului ro[u),
arat\ c\ exerci]iul trebuie rezolvat conform indica]iei, de exemplu completarea unui text sau traducerea
unei propozi]ii.
+black1magenta+
+black2magenta+
Tag - zi
În cuvântul [ta:k] vocala „a” se pronun]\ lung. Consoana „g”, la sfâr[itul cuvântului
se pronun]\ ca [i consoana „c”, din cuvântul „care”. Consoana „c” este transcris\
prin „k” [ta:k].
În cuvântul [mo:rg\n] vocala „o” se pronun]\ lung. Vocala „e” se pronun]\ cu „\”
[mo:rg\n].
În cuvântul [gEt] vocala „e” se pronun]\ lung. Acest „e” lung îl marc\m cu majuscula
E [i o pronun]\m ca pe vocala „e” din cuvântul „Eva”, iar consoana „h” nu se
pronun]\ [gEt].
În cuvântul [frau] articul\m diftongul „au” ca în cuvântul „sau”, îns\ vocala „a”
este mai accentuat\ decât vocala „u” [frau].
+black2magenta+
+black3magenta+
În cuvântul „Fräulein” [froilain] diftongul „äu” se pronun]\ ca diftongul românesc „oi”, din cuvântul
„noi”. Diftongul „ei” se pronun]\ „ai”, ca în cuvântul românesc „hain\”.
Vocala „i” scris\ cursiv, [i], se pronun]\ muiat, ca în cuvântul „noi”: [froilain].
Important!
În limba german\, accentul cade în general pe prima silab\. La cuvinte monosilabice nu marc\m
accentul. În cuvintele plurisilabice, litera scris\ gros marcheaz\ silaba accentuat\.
+black3magenta+
+black4magenta+
die Frau > [di: frau] die Frau > [di: frau]
das Fräulein > [das froilain] das Fräulein > [das froilain]
der Morgen > [de:r mo:rg\n] der Morgen > [de:r mo:rg\n]
der Tag > [de:r ta:k] der Tag > [de:r ta:k]
Consoana „h” pronun]at\ mai adânc [i mai tare o not\m cu „H”. Pronun]a]i acest „h” ca `n numele
„Ahmed”.
+black4magenta+
+black5magenta+
Acum cu siguran]\ a]i re]inut cuvintele noi. Traduce]i în limba german\, folosind filtrul ro[u:
Acum vom înv\]a s\ salut\m. Pronun]a]i formulele de salut cu voce tare [i clar:
Bun\ ddiminea]a! – Guten Morgen! > [gu:t\n mo:rg\n]
Bun\ ziua! – Guten Tag! > [gu:t\n ta:k]
Bun\ seara! – Guten Abend! > [gu:t\n a:b\nt]
S\ utiliz\m acum formulele de salut înv\]ate pentru personajele introduse `n aceast\ lec]ie:
Guten Tag, Frau Schmidt! > [gu:t\n ta:k frau [mit] – Bun\ ziua, doamn\ Schmidt!
Guten Abend, Fräulein > [gu:t\n a:b\nt froilain – Bun\ seara, domni[oar\
Rohde! ro:d\] Rohde!
Guten Morgen, Herr Rohde! > [gu:t\n mo:rg\n her ro:d\] – Bun\ diminea]a, domnule
Rohde!
5
+black5magenta+
+black6magenta+
Aten]ie!
În limba german\ folosim prenumele sau numele de familie atunci când ne adres\m direct persoanei
respective, de exemplu:
Guten Tag, Frau Schmidt! > [gu:t\n ta:k frau [mit] – Bun\ ziua, doamn\ Schmidt!
Aten]ie!
Întrebarea „Wie geht es Ihnen?”– Ce mai face]i?/Cum v\ merge? – nu se refer\ numai la s\n\tate,
ci este [i o formul\ de salut. Cuvântul „Ihnen” se scrie cu majuscul\ pentru c\ este un pronume de
polite]e: Dumneavoastr\.
Repeta]i noile propozi]ii cu voce tare [i clar, fiind aten]i la intona]ia lor [i la pronun]ia corect\:
Guten Tag, Frau Schmidt! > [gu:t\n ta:k frau [mit] > Bun\ ziua, doamn\ Schmidt!
Wie geht es Ihnen? > [vi: gEt es i:n\n] > Ce mai face]i?
Wie geht es dir? > [vi: gEt es di:r] > Ce mai faci?
Danke, gut. Und Ihnen? > [dank\ gu:t unt i:n\n] > Mul]umesc, bine.
{i Dumneavoastr\?
Danke, sehr gut. > [dank\ ze:r gu:t] > Mul]umesc, foarte bine.
Guten Abend, Fräulein > [gu:t\n a:b\nt froilain > Bun\ seara, domni[oar\
Rohde! ro:d\] Rohde!
Guten Tag, Herr Rohde! > [gu:t\n ta:k her ro:d\] > Bun\ ziua, domnule
Rohde!
+black6magenta+
+black7magenta+
Re]ine]i [i conjunc]ia „und” – „[i ” cu care vom lega cuvintele `ntre ele. Citi]i cu voce tare:
Der Herr und die Frau. > [de:r her unt di: frau] – Domnul [i doamna.
Die Frau und das Fräulein. > [di: frau unt das froilain] – Doamna [i domni[oara.
Der Tag und der Abend. > [de:r ta:k unt de:r a:b\nt] – Ziua [i seara.
Der Morgen und der Abend. > [de:r mo:rg\n unt de:r a:b\nt] – Diminea]a [i seara.
Gut und sehr gut. > [gu:t unt ze:r gu:t] – Bine [i foarte bine.
Herr Rohde und Frau Schmidt. > [her ro:d\ unt frau [mit] – Domnul Rohde [i doamna
Schmidt.
Herr und Fräulein Rohde. > [her unt froilain ro:d\] – Domnul [i domni[oara Rohde.
Herr und Frau Schmidt. > [her unt frau [mit] – Domnul [i doamna Schmidt.
Danke Ihnen und dir. > [dank\ i:n\n unt di:r] – V\ mul]umesc dumneavoastr\
[i ]ie.
S\ folosim no]iunile înv\]ate `n exerci]ii. Citi]i cu voce tare propozi]iile în limba german\ [i `ncerca]i
s\ le traduce]i `n limba român\; folosi]i filtrul ro[u:
A, domnul Rohde! > Ach, Herr Rohde! > [aH her ro:d\]
Ce mai face]i? > Wie geht es Ihnen? > [vi: gEt es i:n\n]
{i tu ce mai faci? > Und wie geht es dir? > [unt vi: gEt es di:r]
Ziua [i seara. > Der Tag und der Abend. > [de:r ta:k unt de:r a:b\nt]
Doamna Schmidt [i > Frau Schmidt und > [frau [mit unt froilain ro:d\]
domni[oara Rohde. Fräulein Rohde.
Domnul [i doamna Schmidt. > Herr und Frau Schmidt. > [her unt frau [mit]
La sfâr[itul lec]iei s\ recapitul\m pronun]ia câtorva cuvinte `n care se repet\ acela[i sunet. Citi]i-le
cu voce tare [i pune]i accentul corect:
+black7magenta+
+black8magenta+
Consoana „h” dintre cele dou\ vocale nu se pronun]\, iar litera „v” la începutul
cuvântului se pronun]\ „f” [f\r[tE\].
Consoana „z”, numit\ în limba german\ „]et” se pronun]\ „]”: Kurz [kur]].
Iat\ cuvintele noi din aceast\ lec]ie. Citi]i-le cu voce tare [i clar:
ja > [ia] – da
+black8magenta+
+black9magenta+
Repeta]i noile cuvinte, dar `ntr-o alt\ ordine, fiind `n continuare aten]i la pronun]ia lor:
ja > [ia] – da
Dac\ a]i `nv\]at deja cuvintele noi, pute]i `ncerca s\ rezolva]i singuri urm\torul exerci]iu! Traduce]i
`n limba gernam\ cuvintelor urm\toare, folosind filtrul ro[u:
ea,ei, ele > sie > [zi:] dumneavoastr\ > Sie > [zi:]
Ich heiße Eva Schmidt. > [iH hais\ Efa [mit] – M\ numesc Eva Schmidt.
Sie heißen Max Rohde. > [zi: hais\n maks ro:d\] – V\ numi]i Max Rohde.
Nein, ich heiße nicht Rudy. > [nain iH hais\ niHt ru:di] – Nu, nu m\ numesc Rudy.
+black9magenta+
+black10magenta+
Aten]ie
În propozi]ia afirmativ\ verbul st\ totdeauna pe locul al doilea. Subiectul poate sta atât înaintea
verbului conjugat, cât [i în urma lui. Ordinea: subiect – verb conjugat se nume[te ordine direct\, de
exemplu:
Ich heiße Max Rohde. – M\ numesc Max Rohde.
1 2 3
Dac\ pe primul loc în propozi]ie este o alt\ parte de propozi]ie decât subiectul, vorbim de ordine
invers\, de exemplu:
Max Rohde heiße ich. – Max Rohde m\ numesc.
1 2 3
Traduce]i în limba german\ urm\toarele propozi]ii [i apoi citi]i-le cu voce tare, folosind filtrul ro[u:
Cum v\ numi]i? > Wie heißen Sie? > [vi: hais\n zi:]
M\ numesc Max Rohde. > Ich heiße Max Rohde. > [iH hais\ maks ro:d\]
V\ numi]i Rudy? > Heißen Sie Rudy? > [hais\n zi: ru:di]
Nu m\ numesc Rudy. > Ich heiße nicht Rudy. > [iH hais\ niHt ru:di]
V\ numi]i Eva. > Sie heißen Eva. > [zi: hais\n Efa]
V\ numi]i Schmidt? > Heißen Sie Schmidt? > [hais\n zi: [mit]
Nega]ia „nicht” – „nu” – se afl\ totdeauna dup\ verb sau la sfâr[itul propozi]iei,
dar niciodat\ înaintea verbului, de exemplu:
Ich heiße nicht Rudy. Ich heiße Rudy nicht.
10
+black10magenta+
+black11magenta+
Da, v\ în]eleg bine. > Ja, ich verstehe Sie gut. > [ia iH f\r[tE\ zi: gu:t]
Nu v\ în]eleg. > Ich verstehe Sie nicht. > [iH f\r[tE\ zi: niHt]
Cum m\ în]elege]i? > Wie verstehen Sie mich? > [vi: f\r[tE\n zi: miH]
V\ în]eleg foarte bine. > Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH fr\[tE\ zi: ze:r gu:t]
Nu m\ în]elege]i? > Verstehen Sie mich nicht? > [f\r[tE\n zi: miH niHt]
Aten]ie!
Nega]ia „nein” [nain] – nu – opusul lui „ja” – da – neag\ toat\ propozi]ia [i st\ la începutul
acesteia. Neg]ia „nicht” [niHt] neag\ numai o parte de propozi]ie [i st\ dup\ verb, de exemplu:
Pronumele personal „Sie” [zi:] – Dumneavoastr\ –, scris cu majuscul\, este o formul\ de polite]e.
Cu acest pronume verbul se conjug\ la persona a 3-a plural. Pronumele „Sie” se refer\ la o singur\
persoan\ sau la mai multe persoane, ca [i în limba român\, de exemplu:
Pentru a ar\ta la câte persoane ne referim, ad\ug\m de obicei [i numele persoanei, de exemplu:
Verstehen Sie mich, Herr > [f\r[tE\n zi: miH her – M\ în]elege]i, domnule
Rohde? ro:d\] Rohde?
Citi]i cu voce tare propozi]iile `n limba german\, apoi traduce]i-le în limba român\. Nu uita]i s\
folosi]i filtrul ro[u:
Ich verstehe Sie nicht, Frau Schmidt. > Nu v\ în]eleg, doamn\ Schmidt.
Sie verstehen Frau Schmidt gut. > O în]elege]i bine pe doamna Schmidt.
+black11magenta+
+black12magenta+
Wie verstehen Sie Frau Schmidt? > Cum o în]elege]i pe doamna Schmidt?
Re]ine]i!
Dup\ cuvântul „wie” [vi:] – cum – urmeaz\ ordine invers\, de exemplu:
Wie heißen Sie? > [vi: hais\n zi:]
Wie geht es Ihnen? > [vi: gEt es i:n\n]
Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH f\r[tE\ zi: ze:r gu:t] – V\ în]eleg foarte bine.
Verstehen Sie Fräulein Rohde? > [f\r[tE\n zi: froilain ro:d\] – O în]elege]i pe domni[oara
Rohde?
Citi]i cu voce tare urm\toarele propozi]ii, [i traduce]i-le `n limba german\; folosi]i filtrul ro[u:
Wie verstehen Sie Eva? > [vi: f\r[tE\n zi: Efa] – Cum o în]elege]i pe Eva?
Danke, sehr gut. > [dank\ ze:r gu:t] – Mul]umesc, foarte bine.
Guten Abend, Frau Schmidt! > [gu:t\n a:b\nt frau [mit] – Bun\ seara, doamn\ Schmidt!
Guten Tag, Herr Rohde! > [gu:t\n ta:k her ro:d\] – Bun\ ziua, domnule Rohde!
Guten Morgen, Fräulein Eva! > [gu:t\n mo:rg\n froilain Efa] – Bun\ diminea]a, domni[oar\
Eva!
12
+black12magenta+
+black13magenta+
S\ repet\m `nc\ o dat\ cuvintele [i expresiile `nv\]ate `n aceast\ lec]ie. Citi]i-le cu voce tare [i clar:
Ce mai face]i/Ce faci? > [vi: gEt es] > Wie geht es?
Bun\ seara, domnule Rohde! > [gu:t\n a:b\nt her ro:d\] > Guten Abend, Herr Rohde!
Ah, domni[oar\ Rohde! > [aH froilain ro:d\] > Ach, Fräulein Rohde!
În încheierea acestei lec]ii, traduce]i urm\toarele propozi]ii `n limba german\ apoi, citi]i-le cu voce
tare [i clar. Folosi]i filtrul ro[u:
Nu m\ numesc Rudy. > Ich heiße nicht Rudy. > [iH hais\ niHt ru:dy]
Ce mai face]i? > Wie geht es Ihnen? > [vi: gEt es i:n\n]
Mul]umesc, foarte bine. > Danke, sehr gut. > [dank\ ze:r gu:t]
Nu v\ în]eleg. > Ich verstehe Sie nicht. > [iH f\r[tE\ zi: niHt]
Cum v\ numi]i? > Wie heißen Sie? > [vi: hais\n zi:]
V\ în]eleg bine. > Ich verstehe Sie gut. > [iH f\r[tE\ zi: gu:t]
13
+black13magenta+
+black14magenta+
RECAPITULAREA LEC}IEI 1
A. Reguli gramaticale
1.2. Articolul indic\ genul gramatical al substantivului. Fiecare substantiv are articol. Articolul
„der” indic\ genul masculin, „die” genul feminin, „das” genul neutru, de exemplu:
der Herr, die Frau, das Fräulein.
1.6. Cuvântul „nein” este tot o nega]ie (opusul lui „ja”), [i neag\ toat\ propozi]ia care se afl\
dup\ ea, de exemplu:
Nein, ich verstehe Sie nicht. – Nu, nu v\ în]eleg.
1.7. În propozi]ia afirmativ\, verbul se afl\ totdeauna pe locul al doilea. Subiectul se afl\ de
obicei pe primul loc /a/, sau pe locul al treilea /b/, de exemplu:
a/ Ich verstehe Sie sehr gut. – V\ în]eleg foarte bine.
1 2 3 4
b/ Sehr gut verstehe ich Sie. – V\ în]eleg foarte bine.
4 2 1 3
1.8. În propozi]ia interogativ\ folosim ordinea invers\, verbul stând în fa]a subiectului, de
exemplu: Verstehen Sie mich?
2 1 3
1.11. În limba german\, ca [i în limba român\, prenumele st\ în fa]a numelui de familie, de
exemplu: Max Rohde sau Eva Schmidt.
14
+black14magenta+
+black15magenta+
B. Pronun]ia
1.12. Pronun]ia limbii literare este influen]at\ mai mult sau mai pu]in de diferite forme dialectale.
Acestea sunt cu atât mai des folosite cu cât ne apropiem mai mult de sudul Germaniei.
Mul]i germani folosesc în conversa]iile libere forme dialectale. Cel care înva]\ limba
german\ trebuie îns\ s\ înve]e limba literar\ [i nu cea dialectal\, deoarece limba literar\
este cunoscut\ pe întreg teritoriul german.
1.13. Accentul. În limba german\ accentul st\ pe prima silab\. Verbul cu prefix îl accentu\m
dup\ modelul urm\tor:
verstehen – [f\rstE\n]
1.14. Intensitatea accentului. În limba german\ silaba accentuat\ face ca silaba neaccentuat\
care `i urmeaz\ s\ se pronun]e pe un ton mult mai slab, de exemplu:
Rohde – [ro:d\]
1.15. Lungimea vocalei. Vocalele germane pot fi lungi sau scurte. Vocalele care se pronun]\
lung le marc\m cu punct dublu dup\ vocal\, în afar\ de vocala „e”, pe care, atunci când
este pronun]at\ lung [i închis, o marc\m cu majuscula „E”, de exemplu:
wie – [vi:] geht – [gEt]
1.16. Grupul de litere „ch” aflat dup\ „a”, „o”, „u” se pronun]\ “H” adânc, din gât (ca `n Ahmed):
ach, auch.
Dup\ „e”, „i”, grupul de litere „ch” se pronun]\ “h” ca în cuvântul „hain\”.
1.17. Consoana „r” de la sfâr[itul cuvântului se pronun]\ foarte slab, de exemplu: [ze:r], [de:r].
1.18. Diftongul „ei” se pronun]\ [ai], de exemplu: Fräulein [froilain], nein [nain].
15
+black15magenta+
+black16magenta+
16
+black16magenta+
+black17magenta+
17
+black17magenta+
+black18magenta+
S\ facem acum un exerci]iu. Traduce]i `n limba german\ cuvintele care urmeaz\, folosind filtrul
ro[u:
„Der” este articolul hot\rât masculin, „die”: feminin, das”: neutru, de exemplu:
der Ober – chelnerul, die Bank – banca, das Hotel – hotelul. Folosim articolul
hot\rât atunci când vorbim despre lucruri sau persoane cunoscute.
Pronumele demonstrativ are acelea[i forme ca [i articolul hot\rât:
der - acesta, die – aceasta, das – acesta.
Citi]i cu voce tare întreb\rile în limba german\ [i re]ine]i sensul lor în limba român\:
Wo ist der Bahnhof? > [vo: ist de:r ba:nho:f] – Unde este gara?
Wo ist die Botschaft? > [vo: ist di: bo:t[aft] – Unde este ambasada?
Wo ist der Ober? > [vo: ist de:r o:b\r] – Unde este chelnerul?
Wo ist die Schule? > [vo: ist di: [u:l\] – Unde este [coala?
Wo ist das Hotel? > [vo: ist das hotel] – Unde este hotelul?
Wo ist die Kirche? > [vo: ist di: kirH\] – Unde este biserica?
18
+black18magenta+
+black19magenta+
În limba german\ folosim totdeauna subiectul, chiar [i atunci când nu-l folosim `n limba român\,
deoarece avem subiect sub`n]eles, de exemplu:
Wo ist die Kirche? – Unde este biserica?
Dort ist sie. – Este acolo. sau – Acolo-i.
Citi]i cu voce tare r\spunsurile la întrebarea „Wo ist” din exerci]iul precedent [i urm\ri]i traducerea
lor în limba român\:
În propozi]iile urm\toare ve]i întâlni câteva cuvinte noi. Citi]i-le cu voce tare [i clar, `ncerca]i s\
re]ine]i traducerea lor în limba român\:
Das Geschäft ist dort links. > [das g\[eft ist dort links] – Magazinul este acolo,
pe stânga.
Das Haus ist dort drüben. > [das haus ist dort drU:b\n] – Casa este acolo, vis-à-vis.
Die Kirche ist dort rechts. > [di: kirH\ ist dort reH]] – Biserica este acolo, la dreapta.
Die Schule ist hier. > [di: [u:l\ ist hi:r] – {coala este aici.
Der Bahnhof ist hier > [der ba:nho:f ist hi:r – Gara este aici, drept înainte.
geradeaus. geradeaus]
Das Restaurant ist da. > [das restoran ist da:] – Restaurantul este acolo.
19
+black19magenta+
+black20magenta+
În propozi]iile anterioare a]i întâlnit un nou sunet, „ü”, transcris prin [U]. Acest
sunet nu exist\ în limba român\, de aceea pronun]ia lui nu este u[oar\. Încerca]i
s\-l pronun]a]i cu buzele apropiate ca sunetul „u”, îns\ forma]i-l adânc, în gât [i
nu în cavitatea bucal\ [drU:b\n].
Vom repeta cuvintele noi `n propozi]iile care urmeaz\. Citi]i-le cu voce tare [i re]ine]i pronun]ia lor:
Ist die Bank dort? > [ist di: bank dort] – Banca este acolo?
Ja, sie ist dort. > [ia zi: ist dort] – Da, este acolo.
Ist das Hotel hier? > [ist das hotel hi:r] – Hotelul este aici?
Nein, es ist dort. > [nain es ist dort] – Nu, este acolo.
Ist der Bahnhof dort drüben? > [ist de:r ba:nho:f dort drU:b\n] – Gara este vis-à-vis?
Ja, er ist dort drüben. > [ia e:r ist dort drU:b\n] – Da, este vis-à-vis.
Ist die Schule hier rechts? > [ist di: [u:l\ hi:r reH]] – {coala este aici, la dreapta?
Nein, sie ist nicht hier rechts, > [nain zi: ist niHt hi:r reH] – Nu, nu este aici la dreapta,
sie ist hier links. zi: ist hi:r links] este la stânga.
A]i `nv\]at deja cuvintele noi? Citi]i-le înc\ o dat\ [i pronun]a]i-le corect:
Traduce]i `n limba german\ urm\toarele propozi]ii, iar apoi citi]i-le cu voce tare. Folosi]i filtrul ro[u:
Gara este vis-à-vis. – Der Bahnhof ist dort drüben. > [de:r ba:nho:f ist dort
drU:b\n]
Biserica este acolo, la dreapta. – Die Kirche ist dort rechts. > [di: kirH\ ist dort reH]]
Restaurantul este aici, – Das Restaurant ist hier > [das restoran ist hi:r
drept înainte. geradeaus. geradeaus]
Este aici hotelul? – Ist das Hotel hier? > [ist das hotel hi:r]
Nu, este acolo. – Nein, es ist dort. > [nain es ist dort]
{coala este aici la stânga? – Ist die Schule hier links? > [ist di: [u:l\ hi:r links]
Da, este aici. – Ja, sie ist hier. > [ia zi: ist hi:r]
Banca este vis-à-vis. – Die Bank ist drüben. > [di: bank ist drU:b\n]
20
+black20magenta+
+black21magenta+
Iat\ câteva exemple. Citi]i propozi]iile `n limba german\ [i re]ine]i traducerea lor:
Ist das hier die Schule? > [ist das hi:r di: [u:l\] – Aceasta este [coala?
Ja, das ist sie. > [ia das ist zi:] – Da, aceasta este.
Ist das der Bahnhof? > [ist das de:r ba:nho:f] – Aceasta este gara?
Nein, das ist er nicht. > [nain das ist e:r niHt] – Nu, nu este aceasta.
Ist das die Kirche? > [ist das di: kirH\] – Aceasta este biserica?
Ja, das ist sie. > [ia das ist zi:] – Da, aceasta este.
Ist das der Ober? > [ist das de:r o:b\r] – Acesta este chelnerul?
Ja, das ist er. > [ia das ist e:r] – Da, el este.
Ist das Herr Rohde? > [ist das her ro:d\] – Acesta este domnul Rohde?
Nein, das ist er nicht. > [nain das ist e:r niHt] – Nu, nu este el.
Ist das Fräulein Rohde? > [ist das froilain ro:d\] – Aceasta este domni[oara
Rohde?
Ja, das ist sie. > [ia das ist zi:] – Da, ea este.
Substantivul „das Fräulein” [das froilain] este de genul neutru, îns\ când îl
înlocuim cu pronumele personal, folosim pronumele feminin „sie” [zi:] [i
nu cel neutru „es” [es]: Ist das Fräulein Rohde? Ja, das ist sie.
Traduce]i în limba german\ [i re]ine]i pronun]ia propozi]iilor urm\toare. Folosi]i filtrul ro[u:
Domnul Kurz este aici? > Ist hier Herr Kurz? > [ist hi:r her kur]]
Nu este aici. > Er ist nicht da. > [e:r ist niHt da]
Aceasta este domni[oara > Ist das Fräulein Rohde? > [ist das froilain ro:d\]
Rohde?
Da, ea este. > Ja, das ist sie. > [ia das ist zi:]
Biserica este acolo, vis-à-vis? > Ist dort drüben die Kirche? > [ist dort drU:b\n di: kirH\]
Da, este acolo. > Ja, dort ist sie. > [ia dort ist zi:]
Aceea este gara? > Ist das der Bahnhof? > [ist das de:r ba:nho:f]
Nu, nu este aceasta. > Nein, das ist er nicht. > [nain das ist e:r niHt]
Acesta este chelnerul? > Ist das der Ober? > [ist das de:r o:b\r]
Aceasta este la dreapta? > Ist sie dort rechts? > [ist zi: dort reH]]
Nu, aceasta este drept înainte. > Nein, sie ist dort geradeaus. > [nain zi: ist dort geradeaus]
21
+black21magenta+
+black22magenta+
Iat\ `nc\ un set de cuvinte noi. Citi]i-le cu voce tare [i clar [i `ncerca]i s\ re]ine]i traducerea lor:
Verifica]i dac\ a]i re]inut cuvintele noi traducând în limba german\; folosi]i filtrul ro[u:
Vom folosi acum cuvintele noi `n propozi]ii. Citi]i-le cu voce tare [i clar :
Sie sprechen sehr gut. > [zi: [preH\n ze:r gu:t] – Vorbi]i foarte bine.
Frau Schmidt, nicht wahr? > [frau [mi:t niHt va:r] – Doamna Schmidt, nu-i a[a?
Bitte, wo ist der Bahnhof? > [bit\ vo: ist de:r ba:nho:f] – Unde este gara, v\ rog?
Sprechen Sie bitte langsam! > [[preH\n zi: bit\ langzam] – Vorbi]i v\ rog încet!
Verzeihung, ist das Herr > [f\r]aiung ist das her ro:d\] – Scuza]i, dânsul este domnul
Rohde? Rohde?
Das ist die Botschaft, nicht > [das ist di: bo:t[aft niHt – Aceasta este ambasada,
wahr? va:r] nu-i a[a?
Sunetul nazal „ng” este caracteristic limbii germane. Consoana „n” se pronun]\
intens, accentuat, iar consoana „g” se pronun]\ slab. De exemplu:
Verzeihung [fer]aiung] - pardon, scuza]i; langsam [langzam] - încet.
Citi]i cu voce tare [i clar urm\toarele propozi]ii, re]inând traducerea lor în limba român\:
Wo ist der Bahnhof? > [vo: ist de:r ba:nho:f] – Unde este gara?
Er ist dort drüben. > [e:r ist dort drU:b\n] – Este acolo, vis-à-vis.
22
+black22magenta+
+black23magenta+
Der Bahnhof ist dort. > [de:r ba:nho:f ist dort] – Gara este acolo.
Und wo ist das Restaurant > [unt vo: ist das restoran – {i unde este restaurantul
„Kurz”? kur]] „Kurz”?
Es ist hier rechts. > [es ist hi:r reH]] – Este aici, la dreapta.
S\ facem câteva exerci]ii. Traduce]i propozi]iile urm\toare `n limba german\, apoi citi]i-le cu voce
tare [i clar. Nu uita]i s\ folosi]i filtrul ro[u:
Vorbi]i, v\ rog, încet! > Sprechen Sie bitte langsam! > [[preH\n zi: bit\ langzam]
Gara este acolo, la stânga. > Der Bahnhof ist dort links. > [de:r ba:nho:f ist dort links]
{i unde este [coala? > Und wo ist die Schule? > [und vo: ist di: [u:l\]
Este acolo la dreapta. > Sie ist dort rechts. > [zi: ist dort reH]]
Este [i ambasada acolo? > Ist dort auch die Botschaft? > [ist dort auH di: bo:t[aft]
Nu, aceasta este drept înainte. > Nein, sie ist dort geradeaus. > [nain zi: ist dort geradeaus]
Ist das die Schule? > [ist das di: [u:l\] > Aceasta este [coala?
Ja, dort rechts bitte. > [ia dort reHts bit\] > Da, acolo la dreapta, v\ rog.
Ist dort auch die Botschaft? > [ist dort auH di: bo:t[aft] > Acolo este [i ambasada?
Nein, hier geradeaus. > [nain hi:r geradeaus] > Nu, aici drept înainte.
Und wo ist die Bank? > [und vo: ist di: bank] > {i unde este banca?
Sie ist nicht hier. > [zi: ist niHt hi:r] > Nu este aici.
23
+black23magenta+
+black24magenta+
Completa]i propozi]iile urm\toare cu acele cuvinte care lipsesc. Folosi]i filtrul ro[u:
Acolo este [i magazinul, nu-i a[a? – Da ist auch >das Geschäft, nicht wahr?
Citi]i cu voce tare [i clar propozi]iile urm\toare, `ncercând s\ re]ine]i pronun]ia lor [i traducerea `n
limba român\:
Wo ist Fräulein Eva? > [vo: ist froilain Efa] > Unde este domni[oara Eva?
Sie ist dort links. > [zi: ist dort links] > Ea este acolo la stânga.
Und wo ist das Hotel? > [unt vo: ist das hotel] > {i unde este hotelul?
Es ist hier rechts. > [es ist hi:r reH]] > Este aici, la dreapta.
Das ist hier Herr Rohde. > [das ist hi:r her ro:d\] > Aici este domnul Rohde.
Guten Tag, Herr Rohde! > [gu:t\n ta:k her ro:d\] > Bun\ ziua, domnule Rohde!
Wie geht es Ihnen? > [vi: gEt es i:n\n] > Ce mai face]i?
Herr Rohde, ist das dort > [her ro:d\ ist das dort > Domnule Rohde, acolo
die Bank? di: bank] este banca?
Nein, sie ist hier geradeaus. > [nain zi: ist hi:r geradeaus] > Nu, este aici drept înainte.
Und wo ist die Schule, > [unt vo: ist di: [u:l\ > {i unde este [coala,
Herr Rohde? her ro:d\] domnule Rohde?
Dort ist sie. > [dort ist zi:] > Este acolo.
În limba german\, când ne adres\m cuiva, folosim numele sau prenumele persoanei respective [i
preciz\m [i genul prin cuvintele „Herr”, „Fräulein” sau „Frau”:
Herr Rohde, ist das dort die Bank? – Domnule Rohde, acolo este banca?
1 (6)
Fräulein Eva, verstehen Sie mich? – Domni[oar\ Eva, m\ în]elege]i?
24
+black24magenta+
+black25magenta+
Completa]i propozi]iile `n limba german\ cu acele cuvinte care lipsesc. Folosi]i filtrul ro[u:
Verzeihung, wo >ist der Bahnhof? > [f\r]aiung vo: ist de:r ba:nho:f]
>Die Kirche ist dort drüben. > [di: kirH\ ist dort drU:b\n]
Nein, das ist >nicht die Schule. > [nain das ist niHt di: [u:l\]
>Das Restaurant ist hier geradeaus. > [das restoran ist hi:r geradeaus]
Das ist der Ober, nicht >wahr? > [das ist de:r o:b\r niHt va:r]
Ist das dort >das Geschäft? > [ist das dort das g\[eft]
Traduce]i `n limba german\ propozi]iile urm\toare [i apoi citi]i-le cu voce tare [i clar. Nu uita]i s\
folosi]i filtrul ro[u:
Vorbi]i foarte bine. > Sie sprechen, sehr gut. > [zi: [preH\n ze:r gu:t]
Scuza]i-m\, v\ rog, unde > Verzeihung, wo ist die > [f\r]aiung vo: ist di: [u:l\]
este [coala? Schule?
Vorbi]i v\ rog, încet! > Sprechen Sie bitte > [[preH\n zi: bit\ langzam]
langsam!
Gara este acolo, vis-à-vis. > Der Bahnhof ist dort > [de:r ba:nho:f ist dort
drüben. drU:b\n]
Magazinul este la dreapta. > Das Geschäft ist rechts. > [das g\[eft ist reH]]
Banca este acolo, la stânga. > Die Bank ist dort links. > [di: bank ist dort links]
Biserica este aici, drept > Die Kirche ist hier > [di: kirH\ ist hi:r geradeaus]
înainte. geradeaus.
Ce este aceasta, ambasada? > Was ist das, die Botschaft? > [vas ist das di: bo:t[aft]
Unde este, v\ rog, > Bitte, wo ist das > [bit\ vo: ist das restoran]
restaurantul? Restaurant?
S\ mai înv\]\m un set de cuvinte noi. Citi]i-le cu voce tare [i clar [i `ncerca]i s\ re]ine]i traducerea lor
`n limba român\:
das Bier > [das bi:r] – berea
die Flasche > [di: fla[\] – sticla, butelia
das Glas > [das gla:s] – paharul, sticla (material)
der Kaffee > [de:r kafE] – cafeaua
die Milch > [di: milH] – laptele
die Tasse > [di: tas\] – cea[ca
der Tee > [de:r tE] – ceaiul
der Wein > [de:r vain] – vinul
die Zigaretten > [di: ]igaret\n] – ]ig\rile
25
+black25magenta+
+black26magenta+
Dac\ a]i re]inut deja cuvintele noi, ve]i putea, cu siguran]\, s\ traduce]i `n limba german\ cuvintele
urm\toare folosind filtrul ro[u:
„Cât cost\?”, se traduce în limba german\ prin „Wieviel kostet?” [vi:fi:l kost\t]
Citi]i cu voce tare [i clar urm\toarele propozi]ii `n care am folosit cuvintele noi [i `ncerca]i s\ re]ine]i
traducerea lor:
Cât cost\ cafeaua? – Wieviel kostet der Kaffee? > [vi:fi:l kost\t de:r kafE]
V\ rog, o sticl\ de lapte! – Bitte eine Flasche Milch! > [bit\ ain\ fla[\ milH]
V\ rog, un pahar de ceai! – Bitte ein Glas Tee! > [bit\ ain gla:s tE]
Cât cost\ o sticl\ de vin? – Wieviel kostet eine Flasche > [vi:fi:l kost\t ain\ fla[\ vain]
Wein?
Vinul cost\ 6 m\rci. – Der Wein kostet sechs Mark. > [de:r vain kost\t zeks mark]
V\ rog, o cea[c\ de ceai! – Bitte eine Tasse Tee! > [bit\ ain\ tas\ tE]
26
+black26magenta+
+black27magenta+
„Cât cost\?” (pentru mai multe obiecte) se traduce în limba german\ prin „Wieviel kosten?” [vi:fi:l
kost\n]
În limba german\, predicatul se acord\ în num\r [i persoan\ cu subiectul. Dac\ subiectul este la
plural (se refer\ la dou\ sau mai multe persoane sau lucruri, fenomene) predicatul se afl\ tot la
plural:
„Die Zigaretten kosten vier Mark; der Kaffee und der Tee kosten sechs Mark.”
Citi]i propozi]iile care urmeaz\ cu voce tare [i clar, fiind aten]i la traducerea lor `n limba român\:
Die Zigaretten kosten > [di: ]igaret\n kost\n – }ig\rile cost\ patru m\rci.
vier Mark. fi:r mark]
Der Kaffee und der Tee > [de:r kafE unt de:r tE – Cafeaua [i ceaiul cost\
kosten sechs Mark. kost\n zeks mark] [ase m\rci.
Wieviel kosten die Flasche > [vi:fi:l kost\n di: fla[\ – Cât cost\ sticla de lapte
Milch und das Bier? milH unt das bi:r] [i berea?
Der Wein und das Bier > [de:r vain unt das bi:r – Vinul [i berea cost\
kosten sechs Mark. kost\n zeks mark] [ase m\rci.
Wieviel kosten die > [vi:fi:l kost\n di: – Cât cost\ ]ig\rile?
Zigaretten? ]igaret\n]
Die Milch und das Bier > [di: milH unt das bi:r – Laptele [i berea cost\
kosten vier Mark. kost\n fi:r mark] patru m\rci.
Aici este o [coal\. – Hier ist eine Schule. > [hi:r ist ain\ [u:l\]
Acolo este un magazin. – Dort ist ein Geschäft. > [dort ist ain g\[eft]
Acolo, vis-à-vis, este un – Dort drüben ist ein Herr. > [dort drU:b\n ist ain her]
domn.
Acolo este un restaurant. – Dort ist ein Restaurant. > [dort ist ain restoran]
Restaurantul nu este bun. – Das Restaurant ist nicht > [das restoran ist niHt gu:t]
gut.
Cât cost\ o cafea? – Wieviel kostet ein Kaffee? > [vi:fi:l kost\t ain kafE]
Aici cafeaua este foarte – Der Kaffee ist hier sehr gut. > [de:r kafE ist hi:r ze:r gu:t]
bun\.
Cum este ceaiul? – Wie ist der Tee? > [vi: ist de:r tE]
{i ceaiul este bun. – Der Tee ist auch gut. > [de:r tE ist auH gu:t]
27
+black27magenta+
+black28magenta+
„Acelea sunt, ei sunt” se traduce în limba german\ prin: „Sie sind” [zi: zint]
S\ folosim cuvintele [i expresiile noi `n propozi]ii. Citi]i cu aten]ie propozi]iile `n limba german\ [i
re]ine]i sensul lor:
Die Kirche und die Schule > [di: kirH\ unt di: [u:l\ – Biserica [i [coala sunt
sind rechts. zint reH]] la dreapta.
Das Restaurant und das > [das restoran unt das – Restaurantul [i hotelul sunt
Hotel sind links. hotel zint links] la stânga.
Der Bahnhof und die > [de:r ba:nho:f unt di: – Gara [i ambasada sunt
Botschaft sind geradeaus. bo:t[aft zint geradeaus] drept înainte.
Die Zigaretten sind gut. > [di: ]igaret\n zint gu:t] – }ig\rile sunt bune.
Wo sind die Kirche und > [vo: zint di: kirH\ unt – Unde sunt biserica [i [coala?
die Schule? di: [u:l\]
Sie sind dort rechts. > [zi: zint dort reH]] – Sunt acolo la dreapta.
Wo sind das Restaurant > [vo: zint das restoran – Unde sunt restaurantul
und das Hotel? unt das hotel] [i hotelul?
Sie sind dort links. > [zi: zint dort links] – Sunt acolo la stânga.
Wo sind der Bahnhof und > [vo: zint de:r ba:nho:f unt – Unde sunt gara [i ambasada?
die Botschaft? di: bo:t[aft]
Sie sind hier geradeaus. > [zi: zint hi:r geradeaus] – Sunt aici, drept înainte.
Wie sind die Zigaretten? > [vi: zint di: ]igaret\n] – Cum sunt ]ig\rile?
}ig\rile nu sunt bune. > Die Zigaretten sind nicht > [di: ]igaret\n zint niHt gu:t]
gut.
Berea [i vinul sunt bune. > Das Bier und der Wein > [das bi:r unt de:r vain zint gu:t]
sind gut.
Cafeaua [i ceaiul sunt > Sind der Kaffee und der Tee > [zint de:r kafE unt de:r tE
bune aici? hier gut? hi:r gu:t]
Da, foarte bune. > Ja, sie sind sehr gut. > [ia zi: zint ze:r gu:t]
Cum sunt ]ig\rile? > Wie sind die Zigaretten? > [vi: zint di: ]igaret\n]
28
+black28magenta+
+black29magenta+
Nu sunt bune. > Sie sind nicht gut. > [zi: zint niHt gu:t]
Unde sunt ]ig\rile? > Wo sind die Zigaretten? > [vo: zint di: ]igaret\n]
Sunt acolo. > Dort sind sie. > [dort zint zi:]
~n ultimul exerci]iu din aceast\ parte a lec]iei ve]i repeta tot ce a]i `nv\]at acum. Traduce]i în limba
german\, folosind filtrul ro[u:
Este [coala aici, la dreapta? > Ist die Schule hier rechts?
Nu, nu este la dreapta, este aici, la stânga. > Nein, sie ist nicht hier rechts, sie ist hier links.
Cât cost\ o sticl\ de lapte [i ceaiul? > Wieviel kosten eine Flasche Milch und
der Tee?
29
+black29magenta+
+black30magenta+
Der Wein >ist da drüben. > [de:r vain ist da: drU:b\n]
Das Hotel und das Restaurant >sind dort. > [das hotel unt das restoran zint dort]
Die Zigaretten >sind nicht gut. > [di: ]igaret\n zint niHt gu:t]
Herr und Fräulein Rohde >sind sehr gut. > [her unt froilain ro:d\ zint ze:r gu:t]
Sie >sind nicht sehr gut. > [zi: zint niHt ze:r gu:t]
Wie >sprechen Herr und Frau Schmidt? > [vi: [preH\n her unt frau [mit]
În exerci]iul urm\tor traduce]i propozi]iile în limba german\, apoi verifica]i-v\ pronun]ia cu ajutorul
transcrierii fonetice din coloana a treia:
V\ rog o cea[c\ de cafea. > Bitte eine Tasse Kaffee. > [bit\ ain\ tas\ kafE]
Chelner, unde este berea? > Herr Ober, wo ist das Bier? > [her o:b\r vo: ist das bi:r]
V\ rog un pahar de ceai! > Bitte ein Glas Tee. > [bit\ ain gla:s tE]
Scuza]i, unde este > Verzeihung, wo ist das > [f\r]aiung vo: ist das g\[eft]
magazinul? Geschäft?
V\ rog o sticl\ de lapte! > Bitte eine Flasche Milch. > [bit\ ain\ fla[\ milH]
Cât cost\ ]ig\rile? > Wieviel kosten die > [vi:fi:l kost\n di: ]igaret\n]
Zigaretten?
Ea nu m\ în]elege. > Sie versteht mich nicht. > [zi: f\r[tEt miH niHt]
Dac\ a]i re]inut cum se folose[te articolul hot\rât, pute]i s\ v\ verifica]i completând propozi]iile care
urmeaz\ cu articolul hot\rât corespunz\tor; folosi]i filtrul ro[u:
Wieviel kostet >der Kaffee? Wie ist >das Hotel dort? Verstehen Sie >das Fräulein?
Wo ist >die Botschaft? Wieviel kostet >der Tee? Wie sind >die Zigaretten?
Herr Ober, wo ist >die Milch? Wo sind >die Kirche und >das Restaurant?
Herr Rohde, wie ist >das Hotel? Wieviel kosten >der Wein und >das Bier?
30
+black30magenta+
+black31magenta+
Urm\torul exerci]iu de citire v\ ajut\ la consolidarea cuno[tin]elor de pân\ acum, în ceea ce prive[te
structura propozi]iei. Prin repetarea permanent\ a materiei înv\]ate, ve]i memora mai u[or aceste
structuri [i în scurt timp ve]i reu[i s\ le reda]i corect, f\r\ eforturi prea mari.
Citi]i cu aten]ie urm\toarele propozi]ii! Repeta]i-le pân\ când le pute]i citi fluent [i corect. Silabele
scrise cu litere `ngroa[ate marcheaz\ accentul propozi]iei. Citi]i cu voce tare [i clar:
Guten Tag, Herr Rohde! Wie geht es Ihnen? Danke gut. Und Ihnen?
Nein, ich verstehe Sie nicht. Herr Ober, bitte eine Tasse Kaffee!
Nu, ea nu este doamna Schmidt. > Nein, das ist nicht Frau Schmidt.
Unde sunt domnul [i doamna Kurz? > Wo sind Herr und Frau Kurz?
Nu, aceasta nu este gara. > Nein, das ist nicht der Bahnhof.
Hotelul este acolo, la stânga? > Ist das Hotel dort links?
Magazinul este acolo, nu-i a[a? > Das Geschäft ist dort, nicht wahr?
31
+black31magenta+
+black32magenta+
Nu, acolo este o cas\. > Nein, dort ist ein Haus.
Nu, o marc\ [i patru pfenigi. > Nein, es kostet eine Mark vier.
Scuza]i, v\ rog, unde este laptele? > Verzeihung, wo ist die Milch?
[E] Tee, Kaffee, Eva, verstehen [H] mich, Kirche, milch, rechts
32
+black32magenta+
+black33magenta+
RECAPITULAREA LEC}IEI 2
A. Reguli gramaticale
2.1. În limba german\, ca [i în limba român\, exist\ articol hot\rât [i nehot\rât. Cuvântul „der”
este articolul hot\rât masculin, „die” articolul hot\rât feminin, „das” articolul hot\rât neutru.
Aceste articole le folosim când vorbim despre lucruri cunoscute [i de interlocutorul nostru.
De exemplu:
Wieviel kostet das Bier? – Cât cost\ berea?
2.2. Cuvântul „ein” este articolul nehot\rât de genul masculin [i neutru. La genul feminin folosim
articolul nehot\rât „eine”. Articolul nehot\rât îl folosim când vorbim despre lucruri sau
persoane la care nu ne-am referit înainte în comunicarea noastr\, sau pe care înc\ nu le
cunoa[tem: Dort ist eine Kirche.
Articolul nehot\rât pronun]at accentuat are func]ie de numeral: Bitte ein Bier!
2.3. Pronumele personal la persoana a treia, singular are trei forme - „er” = el; „sie” = ea;
„es”= genul neutru, pentru care în limba român\ nu avem form\ separat\. Toate cele trei forme
se pot referi atât la persoane cât [i la lucruri sau fenomene. Cu pronumele personal putem
înlocui substantivele. De exemplu:
der Bahnhof „er”; die Kirche „sie”; das Hotel „es”. La plural folosim pronumele „sie”. De
exemplu: Wo sind die Kirche und der Bahnhof? – Sie sind links.
2.4. Verbul la persoana a treia singular prime[te termina]ia „t”. Predicatul nu se folose[te niciodat\
f\r\ subiect. Subiectul poate fi exprimat prin substantiv sau pronume, de exemplu:
Der Kaffee kostet vier Mark. – Cafeaua cost\ patru m\rci.
Er kostet vier Mark. – Cost\ patru m\rci.
2.5. În limba german\, ne adres\m unei persoane spunându-i [i prenumele sau numele acesteia,
`nso]ite de cuvintele „Herr”, „Frau”, „Fräulein”, prin care desemn\m genul persoanei respective.
Herr Rohde, ist das dort die Bank? – Domnul Rohde, acolo este banca?
Fräulein Eva, verstehen Sie mich? – Domni[oar\ Eva, m\ în]elege]i?
2.6. Substantivul „das Fräulein” – „domni[oara” este de genul neutru. Totu[i, dac\ îl înlocuim
acolo este pronume personal folosim pronumele feminin „sie” – ea, [i nu pronumele „es”-
neutru:
Ist das Fräulein Rohde? – Ja, das ist sie.
2.7. În limba german\ folosim la singular formele: „er ist”, „sie ist”, „es ist”, iar la plural: „sie
sind”.
B. Pronun]ia
2.8. „ng” este un sunet nazal specific german. „n” se pronun]\ accentuat iar „g” se pronun]\ slab.
Acest „g” îl transcriem prin [g]. De exemplu:
Verzeihung [f\r]aiung] - scuza]i, langsam [langzam] - încet.
2.10. „ü”-ul german este un sunet care nu exist\ in limba român\. Se transcrie prin [U]. De exemplu:
drüben [drU:b\n] – vis-à-vis.
33
+black33magenta+
+black34magenta+
a. dort
b. Herr Ober
c. der Bahnhof
d. wo
e. kostet
34
+black34magenta+
+black35magenta+
VOCABULARUL LEC}IILOR 1 {I 2
der Abend > [a:b\nt] – seara
auch > [auH] – de asemenea, [i
der Bahnhof > [ba:nho:f] – gara
die Bank > [bank] – banca
das Bier > [bi:r] – berea
bitte > [bit\] – poftim
die Botschaft > [bo:t[aft] – ambasada
da > [da:] – aici
danke > [dank\] – mul]umesc
das > [das] – -ul (creionul - neutru)
der > [de:r] – -ul (domnul - masculin)
die > [di:] – -a (doamna - feminin)
dir > [di:r] – ]ie
dort > [dort] – acolo
drüben > [drU:b\n] – vis-à-vis
ein > [ain] – un
eine > [ain\] –o
er > [e:r] – el
es > [es] – pronume personal neutru
german
die Flasche > [fla[\] – sticla, butelia
die Frau > [frau] – femeia, doamna
das Fräulein > [froilain] – domni[oara
geht > [gEt] – merge
geradeaus > [geradeaus] – drept `nainte
das Geschäft > [g\[eft] – magazinul
das Glas > [gla:s] – paharul, sticla (material)
gut > [gu:t] – bun
guten Abend > [gu:t\n a:b\nt] – bun\ seara
guten Morgen > [gu:t\n mo:rg\n] – bun\ diminea]a
guten Tag > [gu:t\n ta:k] – bun\ ziua
das Haus > [haus] – casa
der Herr > [her] – domnul
heißen > [hais\n] – a se numi
heißen Sie > [hais\n zi:] – v\ numi]i
ich heiße > [iH hais\] – m\ numesc
hier > [hi:r] – aici
das Hotel > [hotel] – hotelul
ich > [iH] – eu
Ihnen > [i:n\n] – pentru dumneavoastr\
ist > [ist] – este
35
+black35magenta+
+black36magenta+
ja > [ia] – da
der Kaffee > [kafE] – cafeaua
die Kirche > [kirH\] – biserica
kosten > [kost\n] – a costa
kostet > [kost\t] – cost\
langsam > [langzam] – încet
links > [links] – la stânga
die Mark > [mark] – marca
eine Mark > [ain\ mark] – o marc\
mich > [miH] – pe mine
die Milch > [milH] – laptele
der Morgen > [mo:rg\n] – diminea]a
nein > [nain] – nu
nicht > [niHt] – nu
nicht wahr > [niHt va:r] – nu-i adev\rat
der Ober > [o:b\r] – chelnerul
rechts > [reH]] – la dreapta
das Restaurant > [restoran] – restaurantul
die Schule > [[u:l\] – [coala
sechs > [zeks] – [ase
sehr > [ze:r] – foarte
sie > [zi:] – ea
Sie > [zi:] – dumneavoastr\
sind > [zint] – suntem, sunt
sprechen > [spreH\n] – a vorbi
der Tag > [ta:k] – ziua
die Tasse > [tas\] – cea[ca
der Tee > [tE] – ceaiul
und > [unt] – [i
verstehen > [f\r[tE\n] – a în]elege
verstehen Sie > [f\r[tE\n zi:] – în]elege]i dumneavoastr\
ich verstehe > [iH f\r[tE\] – eu în]eleg
Verzeihung > [f\r]aiung] – pardon, scuza]i
vier > [fi:r] – patru
was > [vas] – ce
der Wein > [vain] – vinul
wie > [vi:] – cum
wie bitte > [vi: bit\] – poftim, cum
wieviel > [vi:fi:l] – cît
wo > [vo:] – unde
die Zigaretten > []igaret\n] – ]ig\rile
36
+black36magenta+