Cărare, cărare
103. Colea, colea, după deal
Colea, colea, după deal, bis
Este-un veşnic păcurar. bis
Şi-o turmă di oi păştea; bis
El din fluieraş cânta. bis
Numai una,miorea, bis
Sta-n genunchi şi se ruga bis
La Măicuţa Precista bis
S-o scape de iarna grea. bis
S-o scoată din iarnă-n vară, bis
La drăguţa primăvară bis
Că dar îi va dărui bis
Şi frumos o va cinsti. bis
La Crăciun, cu lapte bun, bis
La Ispas, cu dulce caş. Bis
192. Du-te voine, du-te
Solo:
Du-te Voine, du-te,
Cu oile-n munte!
Da-i Domnului Doamne
Și-țî mai adă-aminte:
-Unde le-ai lăsatu
Da-i Domnului Doamne
Unde le-ai lăsatu?
Într-un cap de satu
Da-i Domnului Doamne
Cu furcuța-n brâu,
Cu secera-n grâu.
Da-i Domnului Doamne
Toţi:
Puțân săceraiu,
Dară mă tăiaiu.
Da-i Domnului Doamne
Puțân sânje cursă,
Mare dor m-ajunsă
Da-i Domnului Doamne
De drag Voina-mneu.
Și eu c-o lăsaiu
Da-i Domnului Doamne
Sus la drumul mare
Da-i Domnului Doamne
Și eu mă-ntâlniu
C-o mnerluță neagră:
Da-i Domnului Doamne
Solo:
-Mnerluță, mnerluță,
Pasăre murguță,
Da-i Domnului Doamne
Pi-unde ți-ai văratu?
Într-un cap de satu.
Da-i Domnului Doamne
Nu mi-ai tu văzutu,
Drag pă Voinea-mneu?
Da-i Domnului Doamne
Mierla:
-Eu de l-am văzutu
Nu l-am cunoscutu
Da-i Domnului Doamne
Solo:
-Lesne-i de-al cunoaște Lesne-i
de-al cunoaște.
Da-i Domnului Doamne
Că mâinile luiu
Spuma lapteluiu
Da-i Domnului Doamne Și
obraju luiu
Crușu cașuluiu.
Da-i Domnului Doamne
Mierla(canon):
-Dacă-i lucru așere Io țî lam vazutu
Da-i Domnului Doamne 'n
vârfu munteluiu
Uăi dalbe mulgându
Da-i Domnului Doamne
Laptele-nchegându,
Zăr la câne dându
Da-i Domnului Doamne
Toţi:
Și te veselește
Ce stai bunăl bunu
Da-i Domnului Doamne
Și noi că-nchinămu Dalba
sănătate
Da-i Domnului Doamne
Dalbai sănătate
La gazde la toate.
Pe sub poala muntelui
Pe sub poala muntelui
Sub cruciţa bradului
Corinde-mi Doamne
Mârgu-şi trii păcurăreii
Cu oile p’ângă ei
Corinde-mi Doamne
Zâs-o ăl mai mic din ei
Fraţilor dragii mei
Corinde-mi Doamne
De s-ar întâmpla să mor eu
Nu mă puneţi ’n-temeteu măi
Corinde-mi Doamne
Ci-n strunguţa oiloru
În jocul mieluţiloru
Corinde-mi Doamne
Fluiera mi-o pune-ţi cruce
Vântul mi-a sulfa dulce măi
Corinde-mi Doamne
Pauză
Fluiera mi-o cânta măi
Oile m-or văieta măi
Corinde-mi Doamne
Săracile oi a mele
Mândru m-or plânge cu jăle
Corinde-mi Doamne
Săracile oi cornute
Mândru m-or plânge pe munte
Corinde-mi Doamne
Săracile oi bălăi
Mândru m-or plânge pe văi
Corinde-mi Doamne
Pe sub poala muntelui
Sub cruciţa bradului
Corinde-mi Doamne
Mârgu-şi trii păcurăreii
Cu oile pângă ei
Corinde-mi Doamne
Pă fețîle munțîlor
Pă fețîle munțîloru,
Pă fețîle munțîloru,
Lilion.
Sîntu-și tri păcurărei,
Sîntu-și tri păcurărei,
Lilion.
Cu tri turmuță dă uăi
Cel mai mare îi primar.
Celălalt îi cărturar
Cel mai mic îi străinic.
-Știu io bine și mai bine
Că m-iți omorî pă mine
Da, dacă m-iți omorî
Nicări nu mă-ngropați
Numa-n strunga uăilor,
În juguțu mieilor
Ș-aud mieii ciocotind
Și gălețîle sunând.
Boticuța me’ ce’ dulce
Mi-o puneți la cap dă cruce,
Fluierașu mneu cel drag
Mi-l puneți la cap dă steag,
Iar acasă, dacă-ți mere,
Spuneți-i măicuțî mele În mijlocu stânii
Că io-am rămas și mă-nsor La furca fântânii*
Și-mi ieu fată dă bujor,
Inima gorunului În stunguţa oilor
Pă fața pământului. În jorcuţu mieilor*

Sus sus sus la munte Fluierul meu drag

Mi-l pueţi la cap*
Sus sus sus la munte
Neaua-i pan’ genunche
Vânt de de-a vâjâi
Iai Domnului Doamne*
Fluieru-a hroi*

Jos jos jos la vale

Când a răsuna
Neaua-i şi mai mare*
Oi’ s-or înturna*

Stau trei păcurari

Oile s-or stânge
Cu cioboare mari*
La mormânt si-or plânge*

Păcurari de munte
Oile cornute
Toţi trei fraţi de cruce*
M-or cânta pin munte*

Dar cei păcurari

Oi mândre bălăi
Doi sunt veri pimarai*
M-or cânta prin văi*

Şi-unu-i singurel
Oi mândre moţate
Lume-n stăinel*
M-or cânta prin sate*

Dar cei veri pimari

Cei doi lotri mari* 66. Ferice-i, ferice
Tot se voroviră Colo sus pă vârf de munte, (bis)
Şi se sfătuiră* Ferice-i, ferice,
Da' cine-i ferice?(*)
Mai de către seară
Pe el să-l omoară* Ferice de-un păcuraru
Ce stăte la oi cu anu`, (*)
El dacă-auzea
Din grai că grăia* Ce stăte la oi pă munte
Cu iarba până-n gerunte, (*)
Omorâţi-mă
Şi-ngropaţi-mă* D-apăi vântu' că suflale,
Tăte oile jucale, (*) Primește-o și de la noi, [bis]
Că suntem păstori de oi. [bis]
Numa' două nu jucale, bis (*)

,,- Da' voi di ce nu jucaţi? bis (*)

Ori vi-i iarba croştioasă,

Ori vi-i apa gloştioroasă?” (*)
,,- Nu ni-i iarba croştioasă,
Nici apa gloştioroasă, (*)

Ci-am auzât că ni-i vinde.” bis(*)

,,- D-apăi cum io să vă vându, bis(*)

Că de când stau după voi,

M-o bătut multele ploi.”
Ferice-i, ferice,
Da' cine-i ferice?(bis)

De-un bouar bătrân.

116. Colinda păstorului

Io am douăzeci de oi [bis]
Și I-oi duce Lui, miei doi [bis]

Iaca și io am vreo zece[bis]

Și I-oi duce și-un berbece[bis]

Și io că-s mai sighinaș, [bis]

Tot I-oi duce vreo trei cași [bis]

Că așa ni-i rânduiala [bis]

Să ne plătim zeciuiala. [bis]

Că așa ni-i scris în lege [bis]

Să plătim un an din zece [bis]

Doamne, Împărate sfinte, [bis]

Primește și-a noastră cinste! [bis]