Suse de energie neconventionale:

Abstract

Explorând spectrele diferitelor elemente chimice se poate determina scara de energie a

fiecărui element. Cercetarea a inclus studierea atomului de hidrogen, a urmat studierea atomului
neutru cu numărul atomic Z si a atomului transformat intr-un cation monovalent cu Z-1
electroni (acest ion are un spectru diferit de cel al atomului neutru).
Studiul liniilor spectrale cu interferometre cu putere mare de rezoluţie si îndeosebi a
interferometrul Fabry-Pérot, a permis, începând cu 1925 sa se observe in unele linii o structura
complexa foarte compactă, numita “structura hiperfină”. Pauli a arătat ca aceasta structura
trebuie atribuita interacţiunii electronilor cu nucleul si in special faptului ca anumite nuclee
atomice au un “spin nuclear”, adică un moment cinetic egal cu ih , unde numărul i este întreg
sau semi-întreg, si căruia îi este asociat “un moment magnetic nuclear”, de un ordin de mărime
de o mie de ori mai mic decât magnetronul lui Bohr. N = B /1840,
care poarta denumirea de “magnetron nuclear”.
La ora actuala se cunosc numărul lor de spin i, şi momentelor magnetice care le sânt
asociate.(Au fost măsurate cu tehnicile de rezonanta magnetica nucleara)
Nucleele izotopilor aceluiaşi element au valori de spin nuclear diferite.
Din rezultatele obţinute (vezi Bibliografie 1) s-au desprins următoarele reguli:
1. Când un nucleu este format dintr-un număr par de protoni şi dintr-un număr par de
neutroni (nuclee zise par-pare), spinul sau nuclear este nul: i=0.
Exemple: 42He, 126C, 168O;
2. Când un nucleu este format dintr-un număr impar de protoni şi dintr-un număr
impar de neutroni (nuclee impar-impare), numărul sau de spin nuclear i este întreg.
Exemple: 21H , i=1;
3. Pentru toate celelalte nuclee (par-impare sau impar-pare) numărul i este semi-
întreg.
a) Exemple de nuclee par-impar:
Izotopul 201 al mercurului , 20180Hg -> i=3/2; respectiv 199 19980Hg –> i=1/2;
b) Exemple de nuclee impar-pare:
Protonul 11H, i=1/2
Majoritatea nucleelor fac parte din aceasta ultima categorie.
Valoarea numerica a protonului P =(2,79278+/- 2*10-5 N
(Astfel in structura metalica a Hg izotopul 201 al acestuia va avea moment magnetic
nuclear =-0,5602 respectiv pentru izotopul 199 ).
Energia potenţială a precesiei nucleului in cazul cind este in cimpul magnetic de
intensitate B este data de formula:
E= - cos θ
Si respectiv energia nucleului este:
EB = h B/2
Unde este raportul giromagnetic iar B este inducţia magnetica a nucleului.
Din tabel pentru Hg (109) 4,7912*107 rad T-1 s-1 ; respectiv pt Hg(201):
-1,7776*107 rad T-1 s-1
iar B = 1,44*10-3 *B0 unde B0 este intensitatea câmpului magnetic al nucleului H=1.00
Iar energia de vibratie si rotatie este: E = B0 I (1-I) h /2 respectiv E = B0 I (1-I) h unde
I estemomentul magnetic de spin iar B0 = 3,54*1014 T (Tesla) este intensitatea câmpului
magnetic al nucleului. Rezultatul energiei este in Joule iar pentru eV se mai inmulteste cu
6,24*1018
 Pentru Hg(201) E = B0 I (1-I) h -1,7776*107 rad T-1 s-1 (-3/4) 3,54*1014 T
1.0544*10-34 Js 6,24*1018 = 3105192 eV (Energia rezultata este in elecrtonVolti).
se obtine E= 3,1*106 eV= 3,1 MeV pt Hg(201) si respectiv E= 2,8 MeV pt Hg(109)
E= 3,2 MeV pt Pb(207) E= 5,6 MeV pt Sn(117) E= 5,8 MeVpt Sn(119)...

Acest moment magnetic de rotaţie poate fi exploatat in următoarea experienţă ce

se bazează pe rotaţiile nucleelor atomilor din reţeaua metalică a unei probe de mercur.
Dacă atomul este excitat utilizând un fenomen de rezonanţă legătura dintre nucleu şi electronii
de valenţă se poate rupe şi electronii de conducţie vor produce curent alternativ. Frecvenţa de
rezonanţă este 233nm (2331 Angstrom) care face posibilă ruperea legăturii nucleu-electron prin
excitarea cu fotoni.
Calculul cantităţii de energie generată se obţine din energia degajata din momentul
magnetic nuclear de spin este pentru i=3/2 pentru (201)Hg de ~3.1MeV( 13,2% răspândirea in
natura ) respectiv 2,8MeV pentru (199Hg) şi i=1/2 ( 17% răspândirea in natura ); obţinem:
E=N*(3,1MeV*0,132+2,8MeV*0,17)1,6*10-19 C =4, 27*1011 J (unde N este numărul de atomi
intr-un 1Kg de Hg). Cu numărul lui Loschmidt: 6,025*1026 de atomi sânt conţinuţi intr-o masă
200,6Kg şi cu densitatea de 13600 Kg/m 3 obţinem 3,013*1024 atomi intr-un Kg of Hg. Pentru
comparaţie dintr-un Kg de U235 se obţin prin fisiune nucleara 192MeV per nucleon si respectiv
7,5*1013J energie termica care este transformată cu randament sub 82% (datorita absorbţiei unui
neutron 18% U235 nu fisionează si se transforma in izotopul U236 ) in energie termică respectiv E
= 1,55*1011 Ws (Joule)/ per Kg (la o capacitate de 900MW se consuma anual 140Tone U
pentru a produce 6*109 KWh cu costuri de producţie relativ mari…) deci energia este chiar mai
mare de ori iar costurile sunt infime 10.000$ 1Kg de Hg respectiv 100.000$ 1Kg de U235 care
se găseşte în cantităţi de 0.72% in compoziţia Uraniului, fără a mai socoti costurile centralei
atomice si cele de dezafectare a acesteia…( iar avantajul major al Hg este portabilitatea sursei
de energie putându-se folosi diode laser!….)
Întrucât frecvenţa este in UV trebuie realizat un cilindru de cuarţ plin cu mercur
conform desenului astfel cilindrul are 10mm diametru şi lungimea de 30mm iar la capete are
barele de cupru la care se măsoară tensiunea.
 Cu o lampă de UV cu puterea de 75W putere în ultraviolet am obţinut o tensiune de
10μVolt tensiune sinusoidală de frecvenţă ~10,5kHz, foarte stabilă, utilizând un filtru
interferenţial de 232nm cu o bandă de trecere de 6nm, dar este esenţial să fie lumină coerentă
(Laser). Cu LASER este posibil să se obţină un câştig de putere (puterea consumată de laser să
fie mai mică decât cea produsă de aparat (mai mult de 10 ori) dar este esenţial să fie excitat cu
o putere cât mai mare.
Stabilitatea în frecvenţă va produce în conductorul de cupru o rezistenţă de mai mică
decât rezistenţa uzuala a Cu realizând o relativă superconductivitate la temperatura camerei
(~240 C). Atenţie nu este supraconductibilitate ci scăderea rezistentei electrice pe care am
numit-o superconductivitate.
Am încercat să reproduc aceeaşi frecvenţă cu un oscilator electric dar
fenomenul nu a mai apărut deoarece stabilitatea era cu câteva ordine de mărime mai
mare (~1000 ori) şi numai la această frecvenţă superconductivitatea apare.
Fenomenul de rezonanta poate fi realizat şi cu ajutorul microundelor in jurul a doua
valori 4,1GHz respectiv 179Mhz in care caz cantitatea de energie este mai mică şi nu se
obţine supraconductibilitatea. (Frecventa obţinută este sinusoidală în domeniul sutelor
de Hz.)
Un cuptor cu microunde din România are o frecventa de 2,375GHz +/- 50MHz şi o putere de
700W-1000W la un preţ sub 100$ este o soluţie energetică ce ar putea avea un factor of de
multiplicare ~10. (Dar domeniul de frecvente este de la 13,56MHz la 40,68GHz cu randament
50% pentru 2,45GHz si respectiv 85% pentru 915MHz cu durata medie de viata de 6000ore ) In
acest caz fenomenul se bazează pe rezonanţă intre câmpul electromagnetic şi mişcarea
Browniană şi conform Teoriei Informaţionale a Quark-lor va apărea la două frecvenţe diferite
pentru Hg respectiv la ~4,08GHz şi ~179MHz.

Celălalt aliaj potrivit producerii energiei este cositorul şi frecventa este 334-338nm
(depinde de starea metalului lichid sau solid); compoziţia este cea uzuala 87% Sn şi 13% Pb.
Cea mai mare valoare se obţine la temperaturi peste 2460 C in stare lichidă. Energia de rotatie
este pentru Sn de ~5,6MeV( 16,6% cu răspândirea in natura ) şi respectiv Pb de ~3,2MeV (
22,1% cu răspândirea in natura ) E=N1*0,166*5,6MeV*1,602*10-19 C + N2*3,2MeV*0,221*
1,602*10-19 C =7*1011 J pentru 1Kg de aliaj de cositor (unde N1 = 4,4163*1024 este numărul de
atomi de Sn dintr-un 1Kg de cositor şi N2 = 3,78*1023 este numărul de atomi de Pb ) pentru
aliajul de cositor topit. Problema este ca frecventa este diferita de 10,5kHz şi
superconductibilitatea nu mai apare.
 Quartz cylinder Φ ~10 mm, length ~ 30 mm

microwaves
Hg (Mercury) 4.1 GHz
125KHz

Tension of frequency that is variable

Copper bar

Pentru aceasta frecventa in ultraviolet este recomandabil un nou laser: Noul tip de laser
in UV foloseşte acelaşi principiu de funcţionare ca un laser gazos cu bioxid de carbon (CO 2 ) şi
are caracteristici asemănătoare de putere.
Este un laser molecular de putere care funcţionează in regim continuu şi are ca
elemente componente freonul şi Neonul sau orice alt gaz din grupa a 8 (He, Ne, Ar, Kr, Xe,
Rn). Astfel pentru Cl2F2C şi Ne se obţine un laser de ~350nm respectiv pentru freon şi heliu se
obţin ~400nm frecventa scade pentru elementele mai grele din grupa a 8.
Caracteristicile de putere şi constructive sunt asemănătoare cu cele ale laserului cu
bioxid de carbon.

Vezi şi pagina de web: http://www.geocities.ws/michaelvio

Bibliografie:

1. Fizica I + II de Paul Sterian (Editura Didactica si Pedagogica 1997)

2. Fizică de Brenneke şi Schuster
3. Compendiu de Fizică de Ion Bunget
4. Aceasta stranie materie de Alfred Kastler
5. Fizica Richard Feynman