Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Smurd PDF
Curs Smurd PDF
1
S.M.U.R.D.
Introducere in sistemul medical de urgenta
(S.M.U.)
Obiectivele cursului:
- A intelege si a descrie obiectivele generale ale pregatirii ca membrii a
unui echipaj de prim ajutor.
- A defini componentele unui serviciu medical de urgenta.
- A stabili gradul de severitate a starii victimei si de a decide asupra
momentului transportului la cea mai apropiata, adecvata unitate medicala.
- A cunoaste rolul si responsabilitatile membrilor echipajului de prim
ajutor.
- A intelege necesitatea completarii fiselor de interventii.
- A aborda atitudinea si comportamentul cel mai adecvat situatiei.
E.P.A.
E.P.A. = echipaj de prim ajutor, care ajunge la locul interventiei, fiind instruit
sa acorde primul ajutor.
Acordarea primului ajutor precoce poate insemna diferenta dintre viata si
moarte.
Reguli de baza:
- Sa stii ce nu trebuie sa faci.
- Siguranta salvatorului.
- Cunoasterea echipamentului de prim ajutor.
- Cum sa te descurci in lipsa echipamentelor.
- Sa stii cum sa ajuti personalul serviciilor medicale de urgenta.
3
Dispecerarea:
- Securitatea incepe de cand esti trimis la o solicitare. Foloseste
informatiile furnizate de dispecerat pentru a anticipa pericolele la care te
poti expune si pentru a-ti pregati strategia de abordare.
Deplasarea la solicitare:
- Accidentele rutiere sunt o cauza majora de deces sau invaliditate pentru
pompierii sau cei din fortele de ordine. In timpul deplasarii la o solicitare
readuceti-va aminte recomandarile despre siguranta deplasarii.
- Fixati-va centura, planificati-va traseul si deplasati-va rapid dar in
siguranta la locul solicitarii.
Parcarea autovehiculului:
- Parcati autovehiculul in asa fel incat sa protejeze zona de lucru de
pericolele din trafic. Aveti grija ca luminile de avarie, girofarele sa fie
aprinse. Daca autovehiculul nu trebuie sa protejeze zona de actiune
parcati-l in afara zonei de trafic.
- Asigurati loc si altor mijloace auto, ambulante, pentru a se pozitiona in
apropierea pacientului.
- Insa mai intai de toate, fiti sigur ca ati protejat zona impotriva altor
accidente.
Aspecte etico-legale
Obiective:
- A intelege interventia ca o datorie.
- Primul aspect legal este datoria de a actiona. Un cetatean oarecare, ce
ajunge la locul accidentului nu are obligatia legala de a opri si de a acorda
primul ajutor victimelor.
Trebuie sa ajungeti rapid la locul faptei si sa acordati primul ajutor medical in
limitele cunostintelor si echipamentului disponibil. Orice intarziere in prezentare
sau acordarea de ingrijiri va face vulnerabili din punct de vedere legal.
5
Componentele S.M.U.
Lantul supravietuirii
Lantul supravietuirii este alcatuit din verigile de baza necesare pentru a salva
cel mai mare numar posibil de pacienti aflati in stop cardio-respirator (SCR) în faza
prespitaliceasca. In faza prespitaliceasca puterea acestui lant este afectata direct de
cea mai slaba veriga, astfel ca pentru salvarea unui numar mare de victime aflate in
stop cardio-respirator, verigile acestui lant trebuie aplicate corect si in ordine in faza
prespitaliceasca.
Componentele lantului supravietuirii sunt:
3) Defibrilarea precoce:
6
- Majoritatea situatiilor de SCR la adult au intial la baza o fibrilatie
ventriculara. (F.V.). Unicul tratament al F.V. este defibrilarea. Astfel,
defibrilarea efectuata imediat la aparitie are sanse de reusita de peste
85%, insa o defibrilare efectuata la 5-8 minute de la aparitia F.V. are
sanse de reusita variabila fara a depasi 50% si care necesita multiple
defibrilari cu energii mari. Pentru a face defibrilarea accesibila
personalului nemedical au fost create o categorie de defibrilatoare numite
defibrilatoare semiautomate.
5) Spitalul:
- Este o veriga foarte importanta pentru reabilitarea pacientului.
7
Sistemul circulator
Aparatul cardio-circulator este format dintr-un organ central – inima – si un
sistem inchis de vase format din artere, capilare, vene.
Inima – este un organ musculos, cavitar, de aproximativ 300 grame, cu un
volum care a fost comparat cu volumul pumnului drept al unui adult.
Este alcatuit din 2 jumatati complet separate, dreapta si stanga, despartite
printr-un perete vertical. Fiecare jumatate este impartita la randul ei de un perete
transversal in cate 2 camarute care comunica intre ele.
Camarutele din partea de sus se numesc ATRII iar cele din partea de jos, se
numesc VENTRICULE. Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin
orificiile atrio-ventriculare (valva unisens).
Valve unisens - in stanga - valva atrioventriculara stanga (valva bicuspida).
- in dreapta - valva atrioventriculara dreapta (valva tricuspida).
Atriul drept primeste sange de la venele din corp.
Atriul stang primeste sange de la plamani.
Ventriculul drept pompeaza sangele spre plamani iar ventriculul strang
pompeaza sangele spre corp si este cea mai dezvoltata camera a inimii.
Cele 4 camere ale inimii lucreaza impreuna intr-o ordine bine determinate
pentru a pompa sangele spre restul corpului.
Valori normale:
Sistola / Diastola
Adult : 115-140 / 70-90 mm.Hg
Copil : 91-110 / 60-65 mm.Hg
Nou Nascut : 65- 80 / 40-50 mm.Hg
Sistola – contractia Diastola – relaxarea
Valori peste cele normale se numesc Hipertensiune.
Valori sub cele normale se numesc Hipotensiune.
Pulsul = cu fiecare contractie se impinge in aorta un val de sange, care izbeste
sangele existent in vas si se propaga ca o unda, dand pulsul. Pulsul se masoara prin
comprimarea unei artere pe un plan dur, osos, cu 2-3 degete, cel mai frecvent la
artera radiala, timp de 1 minut. Pulsul se verifica la artera carotida.
Valori normale:
Adult : 60 – 80 pulsatii/minut.
Copil : 90 – 100 pulsatii/minut.
Nou Nascut : 130 – 140 pulsatii/minut.
Valori peste limitele normale se numeste Tahicardie.
Valori sub limitele normale se numeste Bradicardie.
Componenta sangelui:
9
- Plasma = lichid limpede de culoare galben-pai.
- Celulele rosii (hematii) = eritrocite
- Celulele albe (leucocite)
- Trombocitele
Celulele rosii transporta substantele in sange (O2, etc)
Celulele albe sunt “soldatii corpului” – sistemul imunitar.
Trombocitele = factori ai coagularii.
10
Sistemul Respirator
Este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor
de gaze dintre organism si mediul extern. Acest aparat are rolul de a asigura
preluarea oxigenului din aer si eliminarea dioxidului de carbon din organism. In
plus, la nivelul acestui aparat se percepe mirosul (partea superioara a cavitatii
nazale) si se realizeaza fonatia – vorbirea – la nivelul laringelui si a corzilor vocale.
Aparatul respirator este alcatuit din:
- Caile aeriene = respiratorii prin care aerul patrunde si iese din organism.
- Plamanii = sunt organele la nivelul carora are loc schimbul de gaze.
Caile aeriene se impart in:
- Cai aeriene superioare: compuse din cavitatea nazala si faringe.
- Cai aeriene inferioare: compuse din laringe, trahee, si bronhii.
Cavitatea nazala = este primul segment despartit de septul nazal in 2 cavitati
numite fose. Fosele nazale sunt captusite cu o mucoasa umeda, care are rolul de a
incalzi aerul. Tot aici se gaseste mucusul, cu rol de a retine impuritatile din aer, cu
rol de filtru.
Faringele = este un organ comun pentru calea aeriana si digestiva.
Laringele = este organul vorbirii format din mai multe cartilaje mobile, cel mai
mare fiind asezat in fata ca o proeminenta avand forma unei carti deschise (marul
lui Adam). In laringe se gasesc 2 perechi de cute (pliuri) numite corzi vocale, cele
situate inferior au rolul in producerea sunetelor. La capatul superior al laringelui
exista o valva mica, ca o supapa, numita epiglota. Ea impiedica alimentele sa
patrunda in laringe.
Traheea = continua laringele, este situata in fata esofagului. Se ramifica la
partea sa inferioara prin 2 ramuri numite bronhii principale.
Bronhiile = sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din
ele patrund in cate un plaman.
Plamanii = sunt organe pereche asezati in cutia toracica si cuprind intre ei
inima. Caile aeriene din interiorul plamanilor se ramifica in cai mai inguste care se
termina la capete cu saci mici de aer inconjurati de vase de sange subtiri (alveole
pulmonare).
Dioxidul face schimb cu oxigenul de 14-18 ori pe minut.
Respiratia
11
Inspiratia = aerul patrunde in plamani pe caile respiratorii cu ajutorul
contractiei muschilor cutiei toracice numiti muschi respiratori (inspiratie).
Expiratia = muschii respiratori se relaxeaza contractandu-se muschii expiratori
avand ca urmare eliminarea aerului din plamani (expiratia).
Aerul este inhalat cand diafragma, un muschi mare care este situat in partea de
jos a cavitatii toracice, se misca in jos si muschii toracici se contracta pentru a
creste capacitatea toracica.
Inspiratia si expiratia se repeta in ritm de 14-18 intr-un minut, in functie de
nevoile organismului.
12
Sistemul Digestiv
Aparatul digestiv este constituit din totalitatea organelor care au ca functii
principale digestia si absorbtia principiilor alimentari si totodata eliminarea
reziduurilor neasimilabile.
Alimentele sunt transformate in particule suficient de mici pentru a putea trece
prin membrana celulelor pentru a furniza elementele nutritive necesare functionarii
organismului.
Sistemul digestiv transforma alimentele, le descompune si le pregatesc pentru
absorbtie si transporta reziduurile pentru a fi eliminate.
Principalele organe ale sistemului digestiv sunt lovalizate in abdomen.
Tubul digestiv are aproximativ 12 metrii lungime.
Sistemul digestiv este format din :
- Cavitatea bucala
- Faringe
- Esofag
- Stomac
- Intestin subtire
- Intestin gros
- Rect
- Anus
Cavitatea bucala = este despartita de fosele nazale prin bolta palatina.
Comunica interior cu exteriorul prin orificiul bucal. Comunica posterior cu
faringele. In cavitatea bucala se gasesc organe:
-
- Limba, organ musculo-fibros.
- Dintii.
Faringele = este un conduct musculo-fibros situat inaintea coloanei vertebrale
cervicale. Reprezinta locul de incrucisare a cailor respiratorii si digestive.
Esofagul = este un segment tubular lung, de 25-30 centimetrii la adulti.
Realizeaza legatura dintre faringe si stomac.
Stomacul = este situat in abdomen, segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv.
Are forma ulei litere in forma de “J” sau carlig de undita. La intrarea in stomac se
gaseste ca o supapa, sfincterul cardial, iar la iesire se alfa sfincterul pilor.
Intestinul subtire = este segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste 4
metrii). Este diferentiat in 3 segmente:
13
- duodenul
- jejunul
- ileonul
Intestinul gros = este ultimul segment al tubului digestiv. Are o lungime de
aproximativ 1,7 metrii. Se descriu mai multe portiuni:
- cecul
- colonul ascendent, trasnvers, descendent si sigmoid.
- rectul, care se deschide prin anus.
Glandele anexe apartinand sistemului digestiv:
- Glande salivare
- Ficatul
- Vezica biliara
- Pancreasul
Sucul pancreatic se varsa prin canalul coledoc in vezica biliara.
Glandele salivare = sunt situate in vecinatatea cavitatii bucale cu care comunica
prin canale excretoare.
Ficatul = este cea mai mare glanda din corpul uman, avand aproximativ 1500
de grame. Este situat in cavitatea abdominala, sub bolta diafragmatica, in loja
hepatica. Ficatul realizeaza mai multe functii digestive incluzand si producerea
bilei. Aceasta este colectata in vezica biliara si deversata in intestinul subtire pentru
a ajuta la digerarea grasimilor.
Pancreasul = este o glanda mixta, situata retroperitoreal, inapoia stomacului
avand o pozitie transversala. Pancreasul are mai multe functii digestive, cea mai
cunoscuta dintre acestea este producerea insulinei. Aceasta este un hormon care
permite ca glucoza din sange sa fie folosita de celulele corpului. Ea este folosita in
tratamentul si controlul diabetului zaharat. Insulina este deversata direct in fluxul
sangvin si ajuta corpul sa utilizeze glucoza. Intreruperea producerii de insulina
determina aparitia diabetului. Celulele pancreatice care produc insulina se numesc
celule Langerhaus.
Hd E Hs
Hipocondru Drept Epigastru Hipocondru Stang
Fd M Fs
Flancul Drept Mezogastru Flancul Stang
Fid H Fis
Fosa Iliaca Dreapta Hipogastru Fosa Iliaca Stanga
14
Suportul Vital De Baza (B.L.S.)
Scopul BLS: = Mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate
nepermitand instalarea starii de moarte biologica, pana la sosirea personalului
medical calificat. Cu alte cuvinte, RCP de baza este un ansamblu de manevre care
incearca sa mentina perfuzia si oxigenarea organelor vitale (creier, cord).
RCP = Resuscitarea Cardio-Pulmonara
Suportul vital de baza (BLS) = acest termen include toate elementele de
resuscitare fara echipament efectuate de o singura persoana sau de persoanele care
acorda primul ajutor la o victima aflata in SCR (stop cardio-respirator).
Aceste elemente includ:
- Evaluarea primara
- Asigurarea libertatii cailor aeriene
- Ventilatia artificiala cu aer expirat
- Masaj cardiac extern.
Obiective: Sa intelegem riscuri, acordarea de prim ajutor si diferente dintre
acordarea de Prim Ajutor in spital si in afara.
Riscurile Salvatorului :
- Eliminarea sau minimalizarea riscului
- Manipularea
- Evitarea pericolelor exterioare: - trafic
- electricitate
- gaz
- apa
Riscurile salvatorului la otravire:
- Acidul clorhidric, sau hidrogenul sulfurat: = Se foloseste masca si se
paraseste urgent zona contaminata.
- Substante corozive = se absorb prin piele si tractul respirator
= se folosesc haine protectoare si echipamente speciale
Riscurile salvatorului la infectii:
- Tuberculoza
- Nu se transmite hepatita B sau C
- Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV dupa aplicarea manevrelor de
resuscitare.
Riscurile salvatorului – Precautii in tratarea infectiilor:
- folosirea mastilor si protejarea ochilor
15
- recipiente speciale pentru materiale intepatoare
- masca pentru fata cu valve unidirectionale
- manechine – spalare repetata.
Evaluare :
1) – Se va evalua si se va asigura salvatorul si victima (siguranta salvatorului).
2) – Stabilirea nivenului de constienta.
- Verbal
- Tactil
- Dureros.
16
1) – Mana dinspre salvator se aseaza in sus, la un unghi de 90 de grade cu
trunchiul si bratul.
2) – Mana opusa salvatorului se aseaza pe obrazul victimei.
3) – Se va mentine mana opusa salvatorului prin asezarea mainii pe umarul
victimei si mentinerea bratului cu antebratul salvatorului. Cu cealalta mana
se ridica genunchiul victimei, pastrand talpa in contact cu solul si se trage
inspre salvator, dupa care se aseaza coapsa sa fie intr-un unghi drept cu
trunchiul, si se face o usoara extensie a capului si se aseaza mana sub capul
victimei pentru a drena eventualele vomismente.
Ventilatia gura-la-nas:
- Daca ventilatia gura la gura este dificila.
- Daca gura este serios lezata.
- Victima este salvata de la inec.
- Resuscitarea este facuta de un copil.
- Motive estetice.
Raport compresiuni toracice / frecventa respiratiei:
- 30 compresiuni – 2 ventilatii
- adancime = 4-5 centimetrii
- frecventa = 100 compresiuni / minut
Reevaluarea victimei:
17
- Resuscitarea de baza va fi intrerupta pentru reevaluarea victimei numai daca
aceasta va prezenta respiratii normale.
18
Dezobstructia Cailor Aeriene
Tipuri de obstructie:
- Obstructia partiala, medie.
- Obstructia completa, severa.
Daca victima este constienta, va indica acest lucru prin semnul universal de
detresa respiratorie, prin prinderea gatului cu o mana sau cu ambele maini.
19
Dezobstructia cailor aeriene la copii constienti:
- Obstructia medie, partiala, incompleta (ca si la adulti).
Verificarea respiratiei:
- Priviti expansiunile toracelui. >>>
- Ascultati sunetul respiratiei. >>> Nu mai mult de 10 secunde.
- Simtire pe obraz a suflului. >>>
22
Compresiunile toracice la Nou-Nascut:
- Luati linia imaginara dintre mameloane, asezam un deget pe linia imaginara,
iar celelalte 2 inspre apendicele xifoid. Ridicam degetul de pe linia
imaginara si cu cele 2 degete vom efectua infundarea sternului 1,5
centimetrii, efectuand 3 compresiuni cu o frecventa de 110-120 pe minut,
urmate de o ventilatie (puf) si se continua cu cele 3 compresiuni si o
ventilatie (ciclu repetitiv).
- Daca sunt 2 sau mai multi salvatori, poate fi folosita tehnica prin care
salvatorul cuprinde toracele nou-nascutului cu mainile astfel incat ambele
police sa fie pozitionate pe stern.
Compresiunile toracice:
- Se vor initia, daca frecventa cardiaca este mai mica de 60 pe minut.
- 90 pe minut, cu raportul 3:1
Aspiratoarele: - Manuale.
- Mecanice (electrice).
La aspiratoarele electrice, se pot utiliza:
- Sonda Yankauer, rigide, pentru aspirarea cailor aeriene superioare.
24
- Sonda moale, flexibila, pentru aspirarea cailor aeriene inferioare (tubul
Wendel).
Inainte de utilizarea acestor aspiratoare se curata in prealabil cavitatea bucala de
resturi alimentare, corpi straini mai mari.
Calea nazofaringiana:
- Poate fi utilizata la pacienti constienti si inconstienti.
- Este mai bine tolerata.
- Dezavantajul consta in imposibilitatea de a aspira victima daca diametrul caii
este prea mic.
- Se da cu lubrefiant inainte de introducere pentru a fi introdusa mai usor si
pentru a diminua eventualele traume.
- Se alege marimea potrivita, distanta de la lobul urechii la varful nasului.
- Se introduce in nara mai mare urmand curbura fiziologica a cavitatii nazale.
Se introduce pana la capatul mai larg al caii. Daca simtim o rezistenta, calea
se va indeparta si se va incerca in nara opusa.
Batista faciala:
26
- Este confectionata intr-un materia plastic si contine un filtru de protectie
bidirectional.
- Previne contactul direct cu pacientul.
27
Oxigenoterapia
Oxigenoterapia este indicata in toate situatiile cand suspicionam existenta
hipoxiei.
Hipoxia se suspicioneaza in urmatoarele situatii clinice:
- Diverse afectiuni pulmonare: bronhopneumonia obstructiva cronica (BPOC),
astmul bronsic (AB), pneumoniile.
- Afectiuni cardiace.
- Socurile de diverse etiologii.
- Afectiuni cerebro-vasculare (AVC).
- Arsuri.
- Hemoragii.
- Diverse traumatisme.
- Altitudini mari, de asemenea cauzeaza hipoxia.
Oxigenul poate fi administrat din tuburile portabile sau “de la perete”, cand
exista un rezervor central > Barbotor pentru oxigen.
28
4) – Masca de oxigen cu rezervor = Asigura o concentratie de 90-100% de
oxigen.
5) – Masca de oxigen cu nebulizare = Nu este folosita in mod curent pentru
administrare de oxigen, in schimb are un rol important la pacientii cu
diferite probleme respiratorii cand este necesara administrarea
diferitelor droguri, sub forma de aerosol.
Defibrilarea
Defibrilarea = incetarea fibrilatiei sau oprirea fibrilatiei ventriculare (F.V.), sau
a tahicardiei ventriculare (T.V.), la 5 secunde de la aplicarea socului.
Controlul preluat de catre pacemaker-ul natural.
Succesul depinde de transmiterea curentului la miocard.
Unda electrica depinde de:
- Pozitia electrozilor.
- Impedanta transtoracica.
- Energia transmisa.
- Dimensiunile trupului victimei.
Defibrilatoarele:
Componente:
- Sursa de energie.
- Condensator.
- Electrozi.
Modele:
- Manuale.
- Semiautomate si automate.
- Cu unda monofazica sau bifazica.
29
Defibrilatoarele bifazice:
- Necesita mai putina energie pentru defibrilare.
- Au condensatoare si baterii mai mici.
- Sunt mai usoare si mai comod de transportat.
Socurile bifazice mai mici de 200 de Jouli au o rata mai mare de succes in
conversia FV/TV decat socurile monofazice cu 300 Jouli.
Personalul cu sarcina de a practica RCP trebuie instruit, echipat si autorizat sa
efectueze defibrilarea. Intervalul dintre colaps si aplicarea socului trebuie sa fie mai
mic de 3 minute in toate sectoarele spitalului.
Defibrilarea manuala:
Implica din partea operatorului:
- Identificarea ritmului cardiac (interpretarea ECG).
- Alegerea energiei, incarcarea aparatului si aplicarea socului.
- Poate fi folosita pentru cardioversia sincrona.
Masuri de siguranta:
- Nu tineti niciodata ambele padele in aceeasi mana.
- Incarcati padelele numai dupa aplicarea lor pe toracele victimei.
- Stergeti toate urmele de lichide de pe toracele pacientului.
- Indepartati sursele de oxigen din zona defibrilarii.
30
- Atentie la mediul in care defibrilam. Nu defibrilam in ploaie sau mediu
umed. Se sterg toate urmele de lichid de pe toracele pacientului.
- Operatorul si personalul trebuie sa fie perfect izolati de pacient. Nu este
permis contactul cu pacientul in timpul defibrilatii:
- direct (atingand pacientul).
- indirect (prin suprafete metalice, targa, sau linie de perfuzie).
Nu vom aseza padelele defibrilatorului semiautomat peste un defibrilator
implantat. In cazul pacemaker-ului implantat electrozii defibrilatorului vor fi asezati
la o distanta minima de 12,5 centimetrii. In cazul in care pacientul are atasat pe
torace medicatia transcutanata in zona in care ar trebui sa fixam electrozii
defibrilatorului, aceasta va fi indepartata.
Primul, precum si urmatoarele socuri monofazice vor fi de pana la 360 Jouli. Se
creste treptat pana la 360 Jouli.
In cazul defibrilatoarelor bifazice, primul soc va fi de 150 – 200 Jouli, in
functie de aparat, dar la aparatele monofazice - cu energii de 250 Jouli, crescand
pana la 360 Jouli. Socul va fi urmat imediat de RCP (30:2) timp de 2 minute, fara a
evalua ritmul sau pulsul central.
Daca defibrilarea restabileste circulatia pacientului si FV/TV apare din nou,
incepeti cu energia care a avut succes anterior sau mai ridicata. Evaluarea ritmului
se va efectua rapid dupa fiecare 2 minute de RCP apasand butonul “Analiza”.
La copii mai mici de 8 ani sau sub 25 de kg, vor fi utilizate defibrilatoare
semiautomate prevazute cu modificari tehnice necesare scaderii energiei eliberate.
La copii mai mari de 8 ani, sau peste 25 de kg, vor fi utilizate defibrilatoarele
semiautomate uzuale.
31
Situatii speciale in resuscitare
Obiective:
- Sa intelegem cum trebuie modificate tehnicile de resuscitare in cazul in care
aceasta se desfasoara in situatii speciale de: - Hipotermie
- Imersie si submersie
- Intoxicatii
- Sarcina
- Electrocutare
- Anafilaxia
- Astm acut grav
- Trauma
Circumstante speciale:
- Cauze obisnuite ale stopului cardio-respirator la tineri.
- Stopul cardiac este adesea prevenibil.
- Anumiti pacienti necesita resuscitare prelungita.
Incalzirea pacientului:
- Scoateti pacientul din mediul rece.
- Mobilizarea poate precipita aparitia aritmiilor.
- Preveniti pierderea ulterioara de caldura.
- Transportati rapid pacientul la spital.
- Indepartati hainele reci – ude.
Incalzirea activa externa:
- Paturi cu aer cald, sticle cu apa calda.
- Camera incalzita, folie aluminizanta, paturi.
Incalzirea activa interna:
- Circulatie extracorporeala.
- Ventilatie cu O2, incalzit si umidificat.
- Fluide calde I.V. la 40 grade Celsius (I.V. = Intra Venos)
- Lavaj gastric, peritoneal, pleural si al vezicii urinare cu lichide calde.
- Hemofiltrare continua veno-venoasa.
De retinut: Hipotermicul nu este declarat decedat pana nu este reincalzit.
Reincalzirea se face lent, 1 grad pe ora. Hipotermicul este foarte sensibil, deci il
manipulam cu mare atentie.
Imersia si submersia
Imersia = capul deasupra apei, corpul sub apa.
- Poate sa duca la hipotermie sau instabilitate cardio-vasculara.
33
Submersia = capul si corpul sub apa.
- Duce la asfixie, hipoxie, stop cardiac secundar.
Decizia de resuscitare:
- Revenirea completa este posibila chiar si dupa o imersie prelungita.
- Risc crescut de hipotermie daca temperatura apei este mai mica de 25 de
grade Celsius.
- Submersie datorata unei crize epileptice sau a consumului de alcool.
Circulatia:
- Atentie la bradicardia extrema.
- Nu are importanta daca fenomenul s-a petrecut in apa dulce sau sarata.
Inecatii se interneaza in mod obligatoriu.
Criterii de externare:
- Daca pacientul nu a suferit un stop cardiac puteti externa pacientul dupa 6 ore.
Intoxicatiile:
• Una dintre principalele cauze ale deceselor la persoanele sub 40 de ani.
• Cel mai frecvent sunt intoxicatiile voluntare cu agenti medicamentosi sau
droguri.
• Accidentele industriale industriale sau expuneri pe timp de razboi:
- Contaminare cu substante chimice
- Radiatiile
34
Resuscitarea: - caile aeriene
- Starea de constienta este alterata de obicei in caz de:
- Obstructie a cailor respiratorii.
- Stop respirator.
Evitati respiratia gura la gura in cazul intoxicatiilor cu:
- Cianuri
- Hidrogen sulfurat.
- Substante corozive.
- Substante organofosforice.
Respiratia:
- Oxigen in concentratie mare (cu exceptia paraquat-ului).
- Protejarea cailor aeriene, asigurarea mentinerii lor deschise.
Halena = miros al respiratiei specific.
Circulatia:
- Puls modificat
- Hipotensiunea indusa de medicamente este frecventa.
- Lipsa pulsului.
36
Rezumat:
Tratamentul prompt si corect poate preveni stopul cardiac.
Tehnici modificate de suport avansat al vietii pentru tratamentul stopului
cardiac survenit in circumstante speciale.
Resuscitarea gravidei:
Sarcina. Cauzele stopului cardiac la gravide:
- Hemoragie
- Embolie pulmonara
- Embolie cu lichid amniotic.
- Desprinderea de placenta.
- Eclamsie
- Intoxicatie medicamentuoasa.
Resuscitarea in sarcina:
- Este nevoie de 2 persoane.
- Implicarea precoce a unui obstetrician si a unui neotatolog.
Caile aeriene:
- Risc crescut de regurgitare (risc de a voma)
- Presiune cricoidiana.
- Asigurarea precoce si mentinerea deschise a cailor aeriene.
Respiratia - Dificila din cauza:
- Ascensionarii diafragmului si limitarii miscarilor lui.
- Poate fi necesara o presiune mare de insuflatie.
Circulatia:
- In decubit dorsal, compresie pe vena cava inferioara.
- Gravida va fi resuscitata in semidecubit lateral stang.
- Deplasarea uterului: semidecubit lateral stang.
- Refacerea.
Cezariana de urgenta:
- In al 3-lea trimestru de sarcina, daca resuscitarea nu are succes, in primele 5
minute.
La o varsta gestationala de 20-23 de saptamani, cezariana se efectueaza in
scopul resuscitarii mamei. La o varsta gestatiolana mai mare de 24-25 de saptamani,
cezariana se efectueaza in scopul resuscitarii atat a mamei, cat si a fatului.
37
Electrocutarea
Electricitatea (curent alternativ):
- Casnica
- Industriala
Fulgerarea (curent continuu)
• Tensiunea arde, intensitatea omoara.
Factorii care influenteaza severitatea:
- Tipul de curent si traseul acestuia prin corp:
- Alternativ (AC) = mai frecvent F.V.
- Continuu (DC) = mai frecvent asistola.
- Tensiunea curentului.
- Intensitatea curentului eliberat.
- Rezistenta la curent electric.
- Zona si durata contactului.
Fulgerarea = Depolarizarea miocardului – asistolie sau FV.
= Paralizia muschilor respiratori poate provoca stop respirator.
= Leziuni neurologice extinse.
Siguranta salvatorului:
- Intrerupeti sursa de curent electric.
- Curentul de inalta tensiune poate:
- Sa produca arc electric.
- Sa se raspandeasca prin sol.
Resuscitarea:
- BLS si ALS precoce.
- Intubatie precoce daca fata/gatul prezinta arsuri.
- Paralizia musculara poate persista 30 de minute dupa socurile cu voltaj
ridicat.
Criterii de internare:
- Stop cardiac.
- Pierderea starii de constienta.
- Modificari ECG (ritmului).
- Arsuri si leziuni ale tesuturilor moi.
- In toate cazurile de electrocutare vom suspiciona fracturi de coloana
vertebrala cervicala.
Punctul de intrare al curentului se numeste marca de intrare. Punctul de iesire al
curentului se numeste marca de iesire.
38
Anafilaxia = reactrie de hipersensibilitate.
Stopul cardiac asociat traumei:
Cauze: - Leziuni cerebrale grave.
- Hipovolemie, Hipoxie.
- Leziuni ale organelor vitale.
- Pneumotoraxul sufocant.
- Tamponada cardiaca.
- Probleme medicale majore.
Resuscitarea in caz de trauma:
- Identificarea si tratarea leziunilor grave inainte de instalarea stopului cardiac.
- Protejarea coloanei vertebrale cervicale.
- Hipoxie si/sau Hipovolemie.
- Oxigen, oprirea hemoragiei, lichide.
39
Arsurile
Generalitati:
- 90 % termice
- 10 % chimice, electrice.
- Frecventa mai mare la: - Copii 1-5 ani = opariri
- Baieti 17-30 ani = lichide, combustibili.
Supravietuirea este frecvent direct influentata de resuscitarea si stabilizarea
initiala.
Arsurile = sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti
chimici, electricitate si radiatii.
Arsurile termice:
- Se datoresc caldurii, care poate actiona prin:
- flacara
- lichide cu temperatura inalta
- metale incalzite
- gaze sau vapori supraincalziti
- copri solizi incandescenti.
Arsurile chimice:
- Sunt produse de unii acizi ca:
- acid azotic
- acid clorhidric
- acid sulfuric
- acid oxalic, etc.
- Sau substante alcaline ca:
- hidroxid de sodiu
- hidroxid de potasiu
- hidroxid de calciu.
Arsurile electrice:
- Se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.
Arsurile prin radiatii:
- Sunt produse de razele solare sau ultraviolete.
Functiile pielii:
- Reglajul ritmului termic
- Prevenirea pierderilor lichidiene.
- Rol de protectie (contra diverselor substante si microorganisme).
40
Bilantul lezional al pacientului ars se face in functie de:
- suprafata arsa
- gradul de profunzime al arsurii.
Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace, numita si
regula lui 9.
Arsura de gradul 1:
- Intereseaza numai stratul superficial al pielii, adica epidermul
- Se manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane.
- Arsura tipica de gradul 1 este eritemul solar, produs prin expunerea
indelungata si nerationala la soare.
- Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade, fiind inlocuita de o pigmentatie
bruna, urmata de descoamatie.
Arsurile de gradul 1 nu se considera in calcularea zonelor de arsura.
Tratamentul nespecific (lotiuni hidratante, vindecare in 7 zile).
Arsura de gradul 2:
- Intereseaza epidermul pe care il decoleaza de derm, provocand aparitia
flictenelor, vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva decat
plasma sangvina extravazata.
42
- Acest tip de arsura este provocat de lichide fierbinti, sau metale
incandescente care au actionat o durata scurta asupra pielii.
- Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest
nivel.
- Vindecarea in 2-3 saptamani daca se previne infectia.
Arsura de gradul 3:
- Intereseaza dermul in totalitatea lui, inclusiv foliculii pilosi si glandele
sudoripare.
- Flictenele au continut sangvinolent.
- Durerea nu mai este atat de intensa, poate sa si lipseasca, deoarece
terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet.
- Leziunile de peste 2 centimetrii in diametru, necesita transplant.
Semne clinice:
- Dispneea (bradipnee expiratorie in cazul astmului bronsic, respiratie
zgomotoasa in cazul obstructiilor).
- Cianoza, initial la nivelul buzelor si a extremitatilor.
- Miscari respiratorii mai frecvente si mai superficiale.
- Agitatie, alternand cu somnolenta.
- Tahicardie.
- Transpiratii abundente.
Conduita de urmat:
- Asigurarea si linistirea pacientului.
- Eliberarea si asigurarea cailor aeriene.
- Pozitie semisezanda.
- Oxigenoterapie pe masca.
- Monitorizarea functiilor vitale: tensiune , puls, respiratie, saturatie.
- Supraveghere continua.
- Transportul la cea mai apropiata unitate sanitara.
44
Conduita de urmat in cazul unei dureri toracice
Tipul durerii:
- Simpla jena toracica.
- Durere constrictiva.
- In menghina.
- Lovitura de pumnal
- Survine in repaus sau este declansata de efort.
- Variabila in functie de pozitie sau respiratie.
- Crescuta la palpare.
- Calmata sau nu de derivati nitrati (nitroglicerina).
Localizare:
- Retrosternala (in spatele sternului).
- Latero-toracica (partea stanga, dreapta, a toracelui).
- Mediana.
- Profunda.
Iradiere:
- Membre superioare
- Gat
- Maxilar inferior
- Umar
- Spate
- Regiunea epigastrica (gura stomacului).
Durata, periodicitate:
- Scurta
45
- Prelungita
- Recidivanta
Orar:
- Nocturna
- Matinala
- Postbrandiala (dupa servirea mesei).
Conduita de urmat:
- Linistirea pacientului si interzicerea oricarui efort.
- Oxigenoterapie pe masca.
- Monitorizarea functiilor vitale: puls, respiratie, tensiune arteriala, saturatie
de oxigen si urmarirea lor.
- Pacient in pozitia semisezand.
50
Corpul uman – anatomia si fiziologia umana
Obiective:
- Sa cunoasteti anatomia topografica a corpului uman.
- Sa identificati structurile de baza.
- Sa descrieti functiile de baza ale sistemelor organismului uman:
- Respirator.
- Circulator
- Osos
- Muscular
- Nervos
- Digestiv
- Orogenital
- Tegumentul
Pentru a fi un bun paramedic, trebuie sa intelegi structura de baza si functiile
corpului uman. Aceste cunostinte te vor ajuta sa intelegi starea prin care trece
pacientul, sa realizezi o examinare adecvata, sa comunici constatarile tale celorlalti
membrii a echipei medicale de urgenta si sa asiguri cel mai potrivit tratament de
urgenta pentru starea pacientului.
Anatomia topografica:
Termenii anatomici din aceasta sectiune sunt folositi pentru a localiza leziunea
sau durerea. Cunoasterea termenilor anatomici de baza si corpului uman este
importanta deoarece toti membrii unei echipe medicale de urgenta trebuie sa
foloseasca un limbaj comun cand trateaza un pacient. Totusi, daca nu va puteti
aminti denumirea anatomica corecta, pentru un anumit punct al corpului, puteti
folosi un termen popular.
Pozitia anatomica standard este considerata cand o persoana sta in picioare cu
fata spre tine, cu bratele spre lateral si cu degetul mare spre exterior (policele) si cu
palmele spre tine.
Dreapta si stanga: se refera intotdeauna la pozitia din punct de vedere al
pacientului.
Anterior (in fata) – posterior (in spate).
Linia mediana (mijlocie) = se intelege o linie verticala imaginara desenata din
cap pana la degetele picioarelor care desparte corpul in jumatatea stanga si
jumatatea dreapta.
Superior (mai apropiat de cap) – inferior (mai aproape de picioare).
Medial si lateral: - Medial = inseamna in apropierea liniei mediane a corpului.
51
- Lateral = departe de aceasta linie
- Proximal = in apropiere
- Distal = indepartat.
Sistemul osteo-articular
Miscarea se realizeaza cu ajutorul a 2 sisteme:
- sistemul osos >>
- sistemul muscular >> formeaza aparatul locomotor.
Aparatul locomotor = implineste functiile de miscare ale diverselor parti ale
corpului. Este alcatuit din:
- sistemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere.
- sistemul muscular, pentru functia de miscare.
Oasele au rol in sustinerea muschilor si mentin pozitia verticala a corpului.
Totalitatea oaselor din corp – aproximativ 200 – formeaza scheletul corpului.
Reprezinta partea pasiva a aparatului locomotor.
Articulatiile permit miscarile oaselor:
- Articulatii mobile
- Articulatii semimobile
- Articulatii fixe.
O articulatie este formata dintr-o cavitate articulara fixa si un cap articular
mobil, inconjurate de o capsula articulara.
Muschii efectueaza miscarile, sunt inserati pe oase si produc miscarea lor prin
contractii.
Oasele difera in mod considerabil dupa forma si rolul lor fiziologic.
Corpul omenesc este impartit in 4 segmente: - Cap
- Gat
- Trunchi
- Membre
Capul = reprezinta segmentul superior si este format din craniu si oasele fetei.
Gatul = segmentul care leaga capul de trunchi.
Trunchiul = cuprinde 3 regiuni: - Toracele
- Abdomen
- Bazin.
52
Toracele = regiunea superioara a trunchiului delimitata inapoi de coloana
vertebrala, inainte de stern, lateral de cele 12 perechi de coaste, si in jos de
muschiul diafragm.
Cutia toracica contine plamanii, inima, vasele mari, traheea, bronhiile si
esofagul.
Abdomenul = este regiunea de mijloc a trunchiului, contine organele digestiei:
ficat, stomac, intestin subtire si intestin gros, pancreasul, precum si splina si rinichii.
Bazinul = este regiunea inferioara a trunchiului, cuprinde vezica urinara si
organele genitale interne. Portiunea inferioara a bazinului este pelvisul.
Scheletul trunchiului:
- cuprinde coloana vertebrala, sternul si coastele
- din cauza legaturilor functionale, se adauga si bazinul (pelvisul).
Coloana vertebrala, segmentul axial al scheletului trunchiului este alcatuit din
33-34 de vertebre: - 7 vertebre cervicale.
- 12 vertebre toracale (dorsale).
- 5 vertebre lombare
- 5 vertebre sacrale (sacrul)
- 4-5 vertebre coccigiene.
Fiecare vertebra este formata dintr-un: - corp vertebral, in partea anterioara.
- arc vertebral, in partea dorsala.
53
Prin suprapunerea vertebrelor, se formeaza un canal in care se gaseste maduva
spinarii care reprezinta un grup de nervi care transporta mesaje spre si dinspre
creier.
Coloana vertebrala prezinta in plan sagital (antero-posterior) 4 curburi
fiziologice (din lateral): - Cervicala
- Toracala
- Lombara
- Sacrala
Aceste curburi cresc rezistenta si elasticitatea coloanei vertebrale, mentinand
pozitia normala a corpului.
Coastele: = 12 perechi de coaste dintre care primele 10 perechi din regiunea
toracala a coloanei vertebrale se unesc cu sternul. Celelalte 2 perechi care nu se
unesc cu sternul se numesc “zburatoare”.
Sternul: = este un os lat situat pe linia mediana in partea anterioara a toracelui.
La partea superioara a sternului se articuleaza claviculele, iar pe marginile laterale
se articuleaza primele 7 perechi de coaste.
= segmentul sau inferior – apendicele xifoid – ramane multa vreme
cartilaginos.
Sistemul muscular
- Sistemul muscular este principalul sistem efector.
- Muschii se impart in 3 categorii: - muschi striati.
- muschi netezi.
- muschiul striat de tip cardiac.
Muschii striati formeaza cea mai mare parte a musculaturii somatice, scheletice,
si o parte din musculatura digestiva.
Muschii netezi formeaza musculatura unor organe interne.
Muschiul striat de tip cardiac – miocardul.
Muschii striati asigura atat sprijin cat si miscare. Ei sunt legati de oase prin
tendoane. Acesti muschi determina miscarea prin alternarea contractiei (scurtarii)
cu relaxarea (destinderea). Pentru a asigura miscarea oaselor, muschii striati se
grupeaza in perechi antagoniste: - in timp ce un muschi din pereche se contracta,
celalalt muschi se destinde. Opozitia mecanica iti permite sa deschizi si sa inchizi
mana, sa intorci capul, sa indoi si sa indrepti cotul. De exemplu, cand bicepsul se
relaxeaza, tricepsul se contracta. Muschii striati pot fi contractati sau relaxati cand
dorim, ei se mai numesc “Muschi Voluntari”.
Muschii netezi sunt responsabili pentru multe din functiile automate ale
corpului, cum ar fi propulsarea hranei in sistemul digestiv. Nu exista nici un control
din partea noastra asupra muschilor netezi, astfel incat ei mai sunt numiti si
“Muschi Involuntari”.
Muschiul cardiac se gaseste doar in inima. Este adaptat la functia specifica de a
lucra tot timpul. Are o bogata retea sanguina si poate trai putine minute fara o
oxigenare corecta.
Muschii somatici pot fi grupati dupa segmentele corpului in:
- Muschii capului
55
- Muschii gatului
- Muschii trunchiului
- Muschii membrelor.
Muschii capului: = dupa actiunea pe care o indeplinesc, sunt grupati in muschii
mimicii (cutanati) si muschi care actioneaza asupra articulatiei temporomandibulare
denumiti si muschi masticatori.
- Muschii mimicii: = sunt grupati in jurul orificiilor: bucale, nazale, orbitale si
auditive, avand rol de dilatatori sau constrictori. Alaturi de ei, muschiul
frontal si muschiul occipital, care contribuie la exprimarea atentiei.
- Muschii masticatori: = prin actiunea lor, ridica mandibula si intervin in actul
masticatiei.
56
- Muschii gambei: = unii sunt extensori ai degetelor si pronatori ai piciorului
(ridica marginea externa si o coboara pe cea interna), iar altii sunt extensori
ai piciorului, flexori si degetelor si supinatori ai piciorului (ridica marginea
interna a piciorului si o coboara pe cea externa). Fata prin care piciorul se
sprijina pe sol reprezinta muschii flexori si extensori ai degetelor.
Obiective:
- Sa puteti recunoaste diferitele tipuri de leziuni de parti moi.
- Sa puteti descrie principiile tratamentului in cazul leziunilor de parti moi.
- Sa puteti acorda primul ajutor in cazul leziunilor.
- Sa puteti enumera semnele si simptomele unei hemoragii.
- Sa puteti executa corect hemostaza.
- Sa puteti executa un pansament simplu si unul compresiv.
In functie de starea tegumentului, traumatismele pot fi:
- inchise = contuzii
- deschise = plagi
In cazul plagilor inchise, tegumentul ramane intact, iar in cazul celor deschise,
acesta este lezat.
Hemoragii
Hemostaza
Compresiunea digitala:
- Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra
ranii in cazul unei hemoragii arteriale, si sub plaga in cazul unei hemoragii
venoase, tinand cont de sensul circulatiei sangvine.
- Cand hemoragia nu poate fi stapanita prin compresiune, exercitata la
distanta, se poate folosi compresiune directa, in care caz compresiunea
vasului ce sangereaza se face cu degetul introdus direct in plaga. Aceasta
metoda nu poate fi decat de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta, pe
care sa o suplineasca si sa o completeze.
Pansamentul compresiv:
- Este una dintre cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o
hemostaza provizorie.
- In lipsa unui pansament steril, se poate folosi o batista sau o carpa curata
peste care se strange pansamentul circular.
- Aplicati pansamentul strans, pentru a controla hemoragia.
- Atentie insa, un pansament aplicat prea strans, poate bloca toata circulatia
distal de locul aplicarii.
Garoul:
- Este ultima varianta la care apelam (curea, cravata, fular, etc).
- Se foloseste doar in cazuri extreme si in situatia in care hemoragia nu se
putea controla prin alte metode (amputatie de membru).
- Important este oprirea hemoragiei fara a comprima excesiv tesuturile.
- Mentinerea garoului mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de
grave.
- Intotdeauna la montarea unui garou se va atasa un bilet care insoteste
bolnavul si pe care se va nota obligatoriu numele, prenumele celui care a
aplicat garoul, si ora aplicarii garoului.
- Din 30 in 30 de minute se slabeste putin garoul pentru a putea permite
irigarea segmentului de membru subiacent.
- Ridicarea garoului se face doar in conditii de spital si personal competent.
Pansamentul:
- Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica.
- Plagile fetei si a scalpului.
60
- Fata si scalpul sunt bine vascularizate. Datorita acestei bune vascularizari, o
plaga relativ mica poate fi insotita de o sangerare abundenta. Daca
sangerarea continua, incercati cu o a 2-a compresa, insa fara a o indeparta pe
prima. Dupa oprirea sangerarii, aplicati bandajul in jurul capului.
Plagile impuscate: = unele plagi impuscate pot fi trecute usor cu vederea daca
nu efectuati o examinare atenta si completa a pacientului. Majoritatea deceselor prin
61
plagi impuscate apar datorita leziunilor la nivelul organelor interne sau a vaselor
sangvine mari. Deoarece plagile impuscate sunt grave, tratamentul prompt si
eficient este important.
Plagile muscate: = Muscaturile de animale sau de om pot fi de la minore pana
la severe. Toate muscaturile sunt foarte susceptibile de a provoca infectie. Plagile
muscate minore se spala cu apa si sapun daca este posibil.
Obiective:
- Fractura, luxatia, entorsa.
- Principii generale ale imobilizarii.
- Imobilizari ale diferitelor segmente.
Obiectivul principal urmarit in cazul pacientilor traumatizati consta in
asigurarea tratamentului precoce si corect pentru ca acest lucru poate imbunatati
semnificativ, ulterior reabilitarea bolnavului.
Deci, principiul fundamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru in
timpul unei urgente este: A NU SE AGRAVA STAREA VICTIMEI.
Semne si simptome pentru leziunile extremitatilor:
- Durere la nivelul leziunii.
- Plaga deschisa.
- Tumefierea extremitatii.
- Impotenta functionala.
- Deformarea extremitatii.
62
- Fracturi indirecte = traiectul de fractura apare la
distanta de la locul de actiune al agentului
vulnerant.
De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate in functie de
mecanismul de producere:
- Fracturi spiroidale.
- Fracturi cu infundare.
- Fracturi cu deplasare.
La fel pot fi fracturi:
- Complete = interesand intreaga circumferinta a osului.
- Incomplete = partiale.
La batrani sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi in urma
unor traumatisme minore sau chiar la efectuarea unui pas gresit.
Pentru recunoasterea unor factori sunt 2 grupe de semne:
- Semne de probabilitate.
- Semne de certitudine.
Semnele de probabilitate:
- Durere spontana sau intr-un punct fix exacerbata la palpare sau la
mobilizare.
- Impotenta functionala a membrului afectat.
- Deformarea si scurtarea regiunii.
- Echimoze tardive.
- Tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale.
Semne de certitudine (sigure):
- Mobilitatea anormala in focar
- Perceperea palpatorie de crepitatii osoase.
- Netransmiterea miscarilor distal de fractura.
- Intreruperea evidenta (la inspectie sau palpare) a continuitatii osoase.
Metoda cea mai sigura de diagnostic in cazul suspicionarii unor fracturi este
radiografia.
63
Imobilizarea provizorie a fracturilor se face in scopul impiedicarii miscarilor
fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicatiilor care pot fi provocate
prin miscarea unui fragment osos.
Imobilizarea fracturilor inchise:
- Trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si
dedesubtul focarului de fractura.
- Inainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara, nedureroasa, a
segmentului in ax.
Imobilizarea fracturilor deschise:
- Se imobilizeaza in pozitia gasita, dupa pansarea plagii la acel nivel, fara a
tenta reducerea lor prin tractiune.
66
In timp ce capul este mentinut intr-o pozitie neutra, se aplica gulerul. Se
amplaseaza suportul barbiei sub barbie. Se trage de capatul gulerului in timp ce
partea din fata se mentine fixata bine sub barbie, apoi se inchide gulerul. Daca este
nevoie de o alta dimensiune se scoate gulerul pentru a preveni intinderile sau
traumatismele, apoi se redimensioneaza si se aplica din nou. In cazul folosirii
gulerelor cervicale confectionate din 2 bucati, fixarea este in functie de pozitia
pacientului. Pentru pacientul culcat pe spate, dupa selectarea dimensiunii potrivite,
se fixeaza mai intai partea din spate, apoi se fixeaza la barbie si se inchide. Pentru
pacientul gasit in pozitie sezanda, initial se fixeaza partea anterioara apoi cea
posterioara.
Voletul Costal
Voletul costal = fractura a cel putin 2 coaste invecinate.
Imobilizarea voletului costal se face cu un pansament mare, care sa cuprinda
toata partea fracturata.
1) Fractura Comunitiva
Intre oasele fracturate apar fragmente de os (aschii de os).
2) Fractura cu Infundare
Osul fracturat este impins spre organism, apasat.
3) Fractura cu Deplasare
Oasele fracturate sunt deplasate. (sus, jos, stanga, dreapta..unul fata de
celalalt).
67
Embolie grasoasa: = din maduva osului pot intra particule mici de maduva in
sistemul circulator.
Sepsis = infectie.
Evaluarea initiala:
69
- Obiective = identificarea si tratarea imediata a leziunilor respectand
prioritatile.
- Stabilirea necesitatii efectuarii manevrelor de reanimare dupa care se va
efectua evaluarea secundara.
- Triaj corespunzator in cazurile cu multiple victime.
Examinarea primara:
- Examinarea vizuala imediata:
- Respira?
- Vorbeste?
- Culoarea tegumentului
- Sangereaza?
- Se va obtine o anamneza scurta:
- Mecanismul leziunilor
- Cand a avut loc incidental
Definirea comei:
Pacientul = nu deschide ochii
= nu executa comenzile
= nu vorbeste
= GCS < de 8 (GCS este mai mic de 8)
Examinarea ochilor:
- Observati prezenta eventualelor plagi, echimoze, sangerari, corpi straini la
nivelul globului ocular sau la nivelul structurilor de protectie ale acestora
(Pleoape), pupile (dimensiune, simetrie).
Pupile: - Normale
- Miotice (mici)
- Midriatice (mari)
- Anizocorice (asimetrice)
Examinarea nasului:
- Pentru a observa zone de sensibilitate sau deformate, ce pot indica
un nas rupt (fractura de piramida nazala).
- Verificati daca curge sange sau alt fluid din nas (LCR)
Examinarea urechilor:
- Se vor examina ambele canale auditive si se va aspira sub control visual
sangele din acestea, in vederea localizarii sursei (din canalul auditiv sau din
interiorul urechii ).
- Se vor verifica scurgerile din nas si urechi pe o hartie de filtru (semnul
“inelului” indicand LCR).
- Se examineaza zona retroauriculara (zona libera de par din spatele urechii)
observand daca prezinta tumefieri si echimoze (modificarea culorii
72
tegumentului din aceasta zona) semnul “Battle” – echimoza in zona
mastoidelor.
- Se incearca testarea calitatii auzului, daca pacientul este cooperant si poate
oferi relatii.
Examinarea gatului:
- Vom cauta marci traumatice, cum ar fi: plagi, escoriatii, hematoane,
echimoze, notand forma lor, forma, marimea.
- Atentie la deplasarea traheei, si la proeminenta jugularelor.
Examinarea toracelui:
- Daca pacientul este constient, rugati-l sa respire adanc si intrebati-l daca
simte durere la inspire sau la expir.
- Observati daca respire cu dificultate.
- Priviti si ascultati semne de respiratie dificila, cum ar fi: tuse, wheezing,
sau spuma la nivelul cavitatii bucale (Hemoptizie = tuse cu sange).
- Este important sa priviti ambele parti ale toracelui observand leziuni,
hemoragii sau portiuni ale toracelui care se misca anormal, inegal sau
produc durere.
- Miscarea inegala a unei parti sau sectiuni poate fi un semn al unei conditii
grave, numite “Volet Costal”.
- Atentie la pneumotorax si hemotorax.
Examinarea abdomenului:
- Se vor cauta unele leziuni, (rupturi de organe) hemoragii, si in cazul
hemoragiilor interne apare “abdomenul de lemn”
73
Examinarea membrelor inferioare:
- Se palpeaza membrele incepand de la articulatia coxo-femurala in toata
circumferinta lor.
- Examinarea articulatiilor: palparea tibiei pe toata lungimea ei si palparea
gambei.
- Verificam laba piciorului si incheieturii, si reumplerea capilara.
Hemoragii
Complicatii RCP
Distensie gastrica = patrunderea aerului in stomac.
Fractura costala si fractura de stern
Implicatii medico-legale:
74
- Daca leziunea este datorata unei intentii suspectat criminale:
• Se vor anunta organele de politie si judiciare.
• Se va pastra toata imbracamintea si toate obiectele apartinand
victimei
• Hainele se vor taia evitand zonele strapunse de cutit, gloante, etc.
• Se vor separa presupusul agresor de victima.
Mobilizarea victimelor:
- Metodele sunt alese in functie de:
• Localizarea
• Leziunile
• Inaltimea si greutatea victimei
• Distanta necesara de parcurs
• Numarul persoanelor care vor efectua mobilizarea
• Echipamentul necesar disponibil
• Momentul
- Principii generale de respectat:
1) – A nu inrautati starea pacientului
2) – Mobilizati victima doar cand este necesar.
3) – Mobilizati victima doar cat este necesar.
4) – Mobilizati corpul victimei ca un intreg.
5) – Alegeti metoda cea mai potrivita situatiei astfel incat sa fiti in
siguranta.
6) – Daca sunt mai multi salvatori, mobilizarea victimei se efectueaza la
comanda unui singur salvator (in general cel care se afla la capul
victimei).
75
- Recomandari
• Intarziati mobilizarea, atunci cand este posibil pana la sosirea
ajutoarelor.
• Inainte de mobilizare, efectuati manevrele de prim ajutor necesare,
exceptand situatiile de mediu nesigur.
• Sa nu pasiti deasupra victimei
• Explicati victimei fiecare manevra pe care o veti efectua.
Indiferent de metoda aleasa, respectati urmatoarele:
- Cunoasteti-va capacitatile fizice.
- Mentineti-va echilibrul in permanenta.
- Picioarele sa aiba in permanenta un contact ferm cu solul.
- Ridicati si coborati un pacient folosind forta muschilor si nu a spatelui.
Tineti spatele drept.
- Tineti bratele cat mai aproape de corp.
- Miscati victima atat cat este necesar.
Mobilizarea de urgenta:
- Pericol de foc, explozie, colabarea unor structuri.
- Prezenta materialelor si substantelor periculoase.
- Locul incidentului nu poate fi securizat.
- Este imposibil accesul la alte victime care necesita asistenta medicala de
urgenta.
- Pacientul este in stop cardio-respirator si in pozitia gasita suntem in
imposibilitatea de a incepe manevrele de resuscitare (RCP).
In cazul extragerii victimei din autoturismul accidentat (urgenta):
- inainte de a incepe degajarea victimei se verifica sa nu ii fie prinse
picioarele de/sub pedale, se desface centura de siguranta, etc.
76