EDMONDO DE AMICIS

CUORE
Inimã de copil

„Piticul cu poveºti“

40

rm
Confo mei
ra
Prog lare
ºco ã
ra R omân
de
atu
ba ºi Liter tru
Lim pen
ele I-VIII
Cla s

ANDREAS PRINT
(1846 – 1908)
 Edmondo de Amicis

CUORE Inimã de copil

CARTE PENTRU COPII TRADUSÃ ÎN ROMÂNÃ DE Clelia Bruzzesi
CU O PRECUVÂNTARE DE Al.I. Odobescu

LUCRARE INTRODUSÃ ÎN APROAPE TOATE ºCOLILE DIN LUME

ºI NUMITÃ PE DREPT CUVÂNT „COMOARA COPIILOR“
CONÞINE 24 DE ILUSTRAÞII ORIGINALE

ANDREAS PRINT
 Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a
României
DE AMICIS, EDMONDO
Cuore / Edmondo de Amicis - Bucureºti:
Andreas Print, 2012

ISBN 978-973-8958-91-3

DIFUZOR
AGENÞIA DEXCLUSIV:
DE CARTE E DIFUZARE
IV
Petru Maior O PRINT
n
sector 1, Bu r. 32
Tel./Fax: 02 cureºti
E-mail: ivo_ 1.222.07.67
Site: www.e print@yahoo.com
ditura-andre
as.ro

© Editura ANDREAS PRINT, Bucureºti, 2017

Toate drepturile sunt rezervate. Nicio parte din aceastã lucrare nu poate fi
reprodusã, stocatã ºi retransmisã sub formã: tipãritã, electronicã, mecanicã, fotocopiatã,
audio sau sub orice altã variantã fãrã permisiunea scrisã a Editurii Andreas Print.
TEL./Fax: 021.222.07.67
Redactare: Laura-Ivona DUMITRU
Coperta: Vasile OLAC
Tehnoredactare: Gheorghe Dumitru

Bun de tipar: 04.01.2017;

Coli de tipar: 18
Format (Z6): 16/54x84 cm.
ISBN 978-973-8958-91-3
 CUPRINS
Precuvântare / 7 Cea dintâi ninsoare / 63
Prefaþa autorului / 9 „Zidãraºul“ / 65
OCTOMBRIE / 11 Un bulgãre de zãpadã / 67
Prima zi de ºcoalã / 11 Învãþãtoarele / 69
Profesorul nostru / 13 În casa rãnitului / 70
O nenorocire / 14 Micul copist florentin
Bãiatul calabrez / 16 (Istorisire lunarã) / 73
Colegii mei / 18 Voinþa / 80
O faptã generoasã / 20 Recunoºtinþa / 82
Profesoara mea din clasa I superioarã/ 22 IANUARIE / 83
Într-o mansardã / 24 Profesorul suplinitor / 83
ªcoala / 26 Biblioteca lui Stardi / 85
Micul patriot padovan Fiul fierarului / 87
(Istorisire lunarã) / 27 O vizitã plãcutã / 89
NOIEMBRIE / 30 Înmormântarea regelui
Micul coºar / 30 Victor Emanuel / 90
Ziua morþilor / 32 Franti, gonit din ºcoalã / 92
Prietenul meu Garrone / 33 Micul toboºar sard
Cãrbunarul ºi domnul / 35 (Istorisire lunarã) / 94
Profesoara fratelui meu / 37 Iubirea de patrie / 101
Mama / 39 Invidia / 103
Colegul meu Coretti / 40 Mama lui Franti / 104
Directorul / 44 Speranþa / 106
Soldaþii / 47 FEBRUARIE / 108
O medalie acordatã pe merit / 108
Apãrãtorul lui Nelli / 48
O hotãrâre bunã / 110
Cel dintâi din clasã / 51
Trenuleþul de jucãrie / 111
Micul cercetaº lombard
Îngâmfare / 114
(Povestire lunarã) / 52 Nenorocirile pe care le aduce
Sãracii / 58 munca / 116
DECEMBRIE / 60 Prizonierul / 118
Negustorul / 60 Infirmierul tatei
Vanitate / 62 (Povestire lunarã) / 122
Atelierul de fierãrie / 130 MAI / 207
Micul arlechin / 132 Copiii rahitici / 207
Cea din urmã zi de carnaval / 136 Jertfa / 209
Copiii orbi / 138
Incendiul / 211
Profesorul bolnav / 144
Pe stradã / 146 De la Apenini pânã la Anzi
MARTIE / 148 (Povestire lunarã) / 214
ªcolile de searã / 148 Vara / 241
Pãrinþii elevilor / 150 Poezie / 243
Numãrul 78 / 151 Fetiþa surdomutã / 245
Copilaºul mort / 153 IUNIE / 253
Ajunul lui 14 martie / 154 Garibaldi - 3 Iunie / 253
Împãrþirea premiilor / 156 Armata / 254
O ceartã / 160 Patria / 256
Sora mea / 163
32 de grade / 257
Sânge romaniol (Istorisire lunarã) /
164 Tatãl meu / 259
„Zidãraºul“, pe patul de moarte / La þarã / 261
170 Împãrþirea premiilor la
Contele Cavour / 173 meºteºugari / 265
APRILIE / 175 Moartea profesoarei mele / 268
Primãvara / 175 Mulþumiri / 270
Regele Umberto / 176 Naufragiul (Ultima povestire
Azilul de copii/ 181 lunarã) / 271
La gimnasticã / 184
IULIE / 287
Profesorul tatãlui meu / 186
Convalescenþa / 196 Ultima scrisoare a mamei mele / 278
Prieteni muncitori / 197 Examenul / 279
Mama lui Garrone / 199 Ultimul examen / 281
Giuseppe Mazzini / 200 Adio / 284
Virtutea cetãþeneascã (Povestire Repere biobibliografice / 287
lunarã) / 202
 Precuvântare

Când a nimerit cineva sã scrie o carte cum este acest „Cuore“ al

lui De Amicis, el nu numai cã a avut parte sã compunã o operã lite-
rarã de o minunatã gingãºie, dar totodatã a sãvârºit ºi o faptã bunã,
una din acele fapte care, pe nesimþite ºi fãrã mult zgomot, folosesc
omenirii tot atât, ba poate ºi mai mult încã, decât o mare descoperire
ºtiinþificã.
Acela care, printr-o aplicare ingenioasã a aburului sau a electri-
citãþii, dã societãþii omeneºti mijloacele de a se strãmuta repede cu
trupul sau cu auzul de la un loc la altul, acela, negreºit, înlesneºte
foarte mult vieþuirea materialã a oamenilor; ºi nu e îndoialã cã astfel,
el îºi câºtigã recunoºtinþã ºi renume cu prisos. Orice om cu minte îi
mulþumeºte, pentru cã prin descoperirea lui i-a deºteptat ºi mai mult
minþile.
Ceea ce însã ne lipseºte mai mult nouã în timpul de faþã e tocmai
crearea de opere de acelea ce n-au drept scop numai interesele mate-
riale ale vieþuirii, ci deºteptarea unor sentimente care ar face ca
vieþuirea în societatea noastrã de azi sã fie tot aºa de plãcutã ºi priin-
cioasã inimii, cât ea este folositoare minþii ºi de înlesnitoare traiului
material.
Cartea „Cuore“ a lui De Amicis este o vioaie ºi parfumatã florici-
cã, rãsãritã ca prin minune pe þarina, azi prea de tot pãrãginitã, a dulcei
vieþi de familie, de frãþie, de paºnicã muncã ºi de sincer patriotism.
Ea are încã ºi darul de a-ºi lãsa rãsadul, nu doarã numai în ogoarele
cam înþelenite ale inimilor ajunse la vârsta când omul se luptã crâncen
ºi oþelit cu greutãþile vieþii; ci ea, mai cu seamã, se poate prinde ºi
înfiripa cu înlesnire în brazdele plãpânde, fragede ºi roditoare ale
inimilor copilãreºti. Cu simplele ºi nefãþãritele ei poveºti, ea se prefirã

7
lin ºi adânc în cugetele copiilor, le alintã, le mângâie, le încântã ºi, prin
mii de drãgãlaºe farmece, umple ºi împodobeºte acele inimi nevino-
vate cu cele mai nobile, cu cele mai demne ºi cele mai sfinte simþiri.
Ferice de þara în care tânãra generaþiune va ºti sã tragã folos din
plãcuta citire a acestui gingaº cap de operã de literaturã moralã! Fãrã
îndoialã, acel tineret se va alege din acea citire ca oameni în ale cãror
inimi vor rãmâne pururea de laudã cugetãri, cu cele mai vrednice
apucãturi: dragoste ºi cinstire cãtre pãrinþi, cãtre fraþi, cãtre con-
cetãþeni; jertfire de sine, totdeauna gata a-ºi servi semenii; îndemn
nepregetat la studii ºi la muncã; iubire temeinicã ºi înfocatã cãtre þarã!
Ce putem cere mai mult de la omul cult, de la omul virtuos?
Cât despre mine, adânc animat de o atare credinþã, duc speranþa
cã acestea vor fi foloasele ce au sã tragã copiii noºtri, români, din
reproducerea în limba pãmânteanã a acestei bune ºi frumoase cãrþi,
îndemnat de aºa cuget, cu plãcerea cea mai vie, dar poate ºi ceva prea
multã pripã, m-am grãbit ºi eu sã dau cãrþii româneºti: „Ce simte
inima copiilor“ ceva îngrijiri întru ceea ce priveºte limba în care ea se
aflã aici tradusã.
Urez ca folosul ce cartea aceasta va aduce cititorilor ei sã covâr-
ºeascã cu mult silinþele ce s-au depus spre a li se prezenta aici o conº-
tiincioasã traducere, scrisã într-un grai românesc poporan ºi lesne de
înþeles pentru copiii din ºcoalele primare.
Mi-e întotdeauna drag sã pot ajuta cu oricât de mãrunt serviciu pe
copiii noºtri, cãci am statornica credinþã cã dânºii – dacã vom ºti bine
sã-i îndrumãm – au, într-un viitor apropiat, sã facã din neamul româ-
nesc un popor lãudat printre popoarele lumii!
AL. ODOBESCU
 Prefaþa autorului

A ceastã carte e, mai cu seamã, închinatã copiilor

din ºcolile primare, care sunt în vârstã de la 9
pânã la 13 ani; ea s-ar putea intitula: Istoria unui
an de ºcoalã scrisã de un ºcolar din clasa a III-a a unei ºcoli
orãºeneºti din Italia.
Când spunem cã e scrisã de un ºcolar din clasa a III-a, nu dorim
sã zicem cã el a scris-o întocmai cum este aici tipãritã. Dânsul
însemna zi cu zi într-un caiet, dupã cum se pricepea, tot ce vãzuse,
simþise, cugetase în ºcoalã ºi afarã din ºcoalã; iar la sfârºitul anului,
tatãl sãu a scris aceste pagini dupã notele lui, silindu-se a nu schim-
ba nimic din gânduri, ci a pãstra, pe cât se poate, cuvintele fiului sãu.
Patru ani mai târziu, acesta fiind în gimnaziu, ºi-a recitit manu-
scrisul ºi a mai adãugat câte ceva de la sine, folosindu-se de aminti-
rile sale, încã vii, despre persoanele ºi faptele din trecut.
Acum, copii, citiþi ºi voi aceastã carte, ºi trag nãdejde cã veþi fi
mulþumiþi, ba chiar cred cã vã va fi de folos!
litãreascã; avea pe piept medalia „Virtutea militarã“ câºtigatã la
bãtãlia din anul o mie opt sute ºaizeci ºi ºase, în regimentul prinþului
Umberto. Semãna la chip cu fiul sãu, cu ochi tot aºa de vii ºi zâmbe-
tul la fel de vesel. Ne-am întors în bucãtãrie.
– Am mai gãsit ceva, a zis Coretti ºi a adãugat pe caiet hamuri de cal.
– O sã fac disearã ce mi-o mai rãmâne din lecþii, cãci am de gând
sã mã culc târziu. Bine de tine, cã ai atât timp sã înveþi ºi îþi mai
rãmâne ºi de plimbare!
Coretti este totdeauna un copil sprinten ºi harnic. Intrând repede
în prãvãlie, a aºezat lemnele pe caprã ºi a început sã le taie în douã
cu ferãstrãul, zicând:
– Uite aici gimnasticã!... Mai bunã decât întinderea braþelor
înainte. Aº vrea, când s-o întoarce tata, sã gãseascã toate lemnele tãi-
ate; ce mulþumit ar fi! Atât doar, cã dupã ce tai lemne scriu niºte „t“
ºi „T“ de parcã sunt ºerpi. Bine zice profesorul, dar ce sã fac? Am sã-i

43