Sunteți pe pagina 1din 8

MEMORIU TEHNIC NECESAR

EMITERII ACORDULUI DE MEDIU PENTRU


OBIECTIVUL
CONSTRUIRE RESTAURANT TERASA PARC
S.C. Alrom Trading International S.R.L

Avand in vedere Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si
private ,emis de Ministerul Mediului si Padurilor , nr. 135/2010 , aprobat si publicat in Monitorul Oficial
274/27 aprilie 2010 alaturat va inaintam memoriu tehnic – conform anexa 5, privind decizia etapei de evaluare
initiala , nr. 4087 din 25.03. 2015 ,emis de Agentia pentru protectia mediului Teleorman .
I. DATE GENERALE
Denumire proiect : CONSTRUIRE RESTAURANT TERASA PARC
Amplasament : municipiul Rosiorii de Vede ,strada Carpati - Gradina Publica Mihail C.
Manciulescu , judetul Teleorman
Beneficiar : S.C. ALROM TRADING INTERNATIONAL S.R.L.
Proiectant : S.C. ALCIS S.R.L. Alexandria
Valoarea estimativa a lucrarilor 3.870.000 lei
- din care pentru portectia mediului 10.000 lei
Perioada de executie propusa 12 luni

II. DATE SPECIFICE INVESTITIEI


1. Oportunitatea investitiei
- Scopul si importanta investitiei:
Deoarece este amplasat in parcul Gradina Publica Mihail C. Manciulecu - din municipiul Rosiorii de Vede
si la o departare de 150 m fata de strada Carpati ( strada principala ) amplasamentul are vad comercial .
Numarul tot mai mare de persoane fizice si juridice,determina realizarea de noi spatii de alimentatie publica.
S.C.Alrom Trading International S.R.L. detine din anul 2013 un spatiu cu destinatia Alimentatie Publica,conform
contract de vanzare - cumparare nr.2400 din 29.10.2013 si o suprafata de teren de 1316 mp si Contract de
Concesiune nr.1 din 3.01.2002.
Utilitatea publica
Realizarea obiectivului este justificata din urmatoatrele puncte de vedere: se creaza noi locuri de munca;
* contribuie la dezvoltarea economica a unitatii si a localitatii cu impact asupra populatiei .
2. Descrierea proiectului
2.1 Descrierea amplasarii investitiei din punct de vedere geomorfologic
Amplasamentul studiat este in intravilanul municipiului Rosiorii de Vede .
Geologia si geomorfologia regionala .
Geologia : Din punct de vedere geologic,zona Rosiorii de Vede apartine sectorului central al marii unitati
geologo- structurale Platforma Moesica.Fundamentul cristalin al acesteia se situiaza la adancimi ce depasece
adamcimea maxima investigata prin foraje .Cele mai adanci foraje executate in arealul Rosiorii de Vede
au interceptat doar depozite reprezentand cuvertura consituita aproape exclusiv din formatiuni sedimentare
a platformei (izolat,la nivelul Permo-Triasic interceptate si intruziuni eruptive),dar spre Nord de aceasta zona a
fost identificata o ridicare puternica a fundamentului ( ridicarea Bals – Optasi),foraje executate la Optasi (cca.60
km NNW de Rosiorii de Vede ) interceptand la 3000…4000 m adancime sisturi cristaline (sisturi cloritoase) de
epizona atribuite fundamentului de varsta Proterozoic superior .
Subetajul Sarmatian – Cuaternar ,este reprezentat prin sedimente terigene predominant aleurice pelitice si
subordonat,psefitice si psamitice a caror grosime insumeaza in sectorul Rosiorii de Vede cca.150-180 m .
Geomorfologia – Din punct de vedere geomorfologic,orasul Rosiorii de Vede este situat in zona centrala
a celei mai mari unitati morfologice de campie a tarii (Campia Romana) respectiv la extremitatea estica a
subdiviziunii central –vestice a acesteia – Campia Boianu ( delimitarea dintre acesta si Campul Gavanu –
1
Burdea fiind materializata de culoarul raului Vedea,limitrof extremitatii nord–estice a intravilanului
orasului ) .
Hidrogeologia si hidrografia regionala .
Hidrogeologia – Conform datelor culese din documentatii de specialitate si din forajele executate ,
acviferul freatic al zonei este situat la adancimi de cca.–3,00 m cu caracter ascensional de cca. +/- 1,00 m.
Hidrografia – Zona analizata este situata in bazinul hidrografic al raului Vedea,pe malul drept al acestuia ,
la distanta considerabila de cursul vaii .
Conditii climatice ;
Climat – In acest sector de campie,precipitatiile medii anuale au valori relativ acazute de cca.550 mm .
Evapotranmspiratia medie fiind de cca.500 mm,rezulta ca valorile medii ale scurgerii de suprafata si ale infiltratiei
eficace in subteran insumeaza cca.50 mm( termenul corespunzatoe scurgerii medii subterane fiind de cca. 10
mm ,conform I Ujvari) .
Adancimea de inghet – conform STAS 6054/85 – Teren de fundare.Adamcimi maxime de inghet- adancimea
maxima de inghet in zona studiata este de 0,80-0,90 m .
Conditii seismice .
Zona Rosiorii de Vede face parte din macrozona de intensitate seismica 7 ( MSK) indice 1 corespunzator
seismelor avand o perioada de revenire de 50 ani .
Conform P 100-1/2013 – Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri - pentru
cutremuri avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani,amplasamentul se situiaza in zona cu valori ale
perioadei de colt ( control) a spectrului de raspuns de Tc = 1,0 sec.,valoarea de varf a acceleratiei terenului ag
fiind de 0,25 g .
Sarcini climatice : conform CR 1-1-4/2012,pentru presiunea de referinta a vantului,pentru un interval mediu de
recurenta IMR = 50 ani ,da valoarea de :gv = 0,5 KPa.
Conform CR 1-1-3 – 2013 – Cod proiectare .Evaluarea zapezii asupra asupra constructiilor – incarcarea de zapada
pe sol : Sk = 2,5 Kn/mp.
2.2. Descrierea sumara a proiectului .
a ) Construire Restaurant si Terasa acoperita
Regim de inaltime – Constructie parter + etaj partial ( subpanta ) .
Constructia propusa este o cladire parter + etaj partial,structura metalica + zidarie portanta zona grup
sanitar,acoperis tip sarpanta metalica si inchideri + invelitoare din panouri tip Izopan de 10 cm.
Sistemul constructiv este alcatuit din fundatie izolate si continui din beton armat,samburi,centuri si plansee
din beton armat,in zona grupurilor sanitare,structura metalica din profile laminate in celelalte spatii,vezi
plansele :
Tencuieli interioare si exterioare cu mortar de ciment -var,placaje de faianta pe toata inaltimea in grupurile
sanitare si bucatarie .
Pardoseli reci din gresie ceramica rezistente la uzura, in spatiile umede si de circulatie.
Vopsitorii lavabile.
* Bilantul teritorial – suprafata totala,suprafata construita (cladiri, accese ), suprafata spatii verzi .
Pe amplasamentul situat in intravilanul municipiului Rosiorii de Vede, judetul Teleorman,se gasesc urmatoarele :

* Suprafata teren – 1 316,00 mp.


* Suprafata construita totala - 885,30 mp.
* Suprafata desfasurata totala – 1 412,18 mp.
* Suprafata spatiu verde - 35,90 mp
Indici de ocupare si utilizare a terenului
Procent de ocupare a terenului existent – P.O.T. – 67,27 %
Coeficient de ocupare a terenului existent – C.U.T. – 1,073
* descrierea spatiilor construite
* parter :
- terasa acoperita - suprafata construita = 637,93 mp
- sala consumatie ring de dans - Sc = 109,89 mp
- windfang - Sc = 11,89 mp
2
- sala consumatie spatiu mese - Sc = 123,53 mp
- casa scarii acces subpanta - Sc = 12,23 mp
- casa scarii acces exterior - Sc = 23,54 mp
- hol acces grupuri sanitare - Sc = 7,20 mp
- depozitare - Sc = 1,50 mp
- grup sanitar barbati - Sc = 17,12 mp
- grup sanitar femei - Sc = 12,78 mp
* anexe parter :
- culoar acces - Sc = 11,07 mp
- depozit de tranzit - Sc = 25,48 mp
- bucatarie - Sc = 47,31 mp
- spalatorie - Sc = 4,64 mp
- oficiu - Sc = 7,20 mp
- depozit vesela - Sc = 3,51 mp
- depozit condimente - Sc = 3,50 mp
- hol acces vestiar - Sc = 13,63 mp
- spatiu tehnic - Sc = 12,14 mp
- vestiar - Sc = 5,43 mp
- dus - Sc = 1,27 mp
- grup sanitar - Sc = 1,79 mp
- depozit - Sc = 4,80 mp
- spatiu bar - Sc = 23,51 mp
* subpanta :
- subpanta,suprafata construita = 169,87 mp
- culoar - Sc = 28,40 mp
- baie - Sc = 3,62 mp
- camara - Sc = 19,21 mp
- baie - Sc = 5,00 mp
* spatiu cazare
a) spatiu cazare I
- hol intrare - Sc = 4,48 mp
- baie - Sc = 5,00 mp
- bucatarie - Sc = 11,47 mp
- camera de zi - Sc = 12,12 mp
b) spatiu cazare II
- hol intrare - Sc = 5,46 mp
- baie - Sc = 5,00 mp
- bucatarie - Sc = 16,25 mp
- camera de zi - Sc = 19,52 mp
- dressing - Sc = 5,34 mp

Exista toate utilitatile:


 alimentare cu apa din reteaua oraseneasca cu camin de vizitare pentru apometru;
- alimentarea cu apa este realizata printr-un bransament de 2``din conducta de Ǿ 100 PEHD a amplasamen-
tului existent din strada Carpati - Gradina Publica Mihail C. Manciulescu - existenta ;
- la interior,instalatia sanitara va fi realizata din conducta pexal Ǿ16 si Ǿ20, precum si din polipropilena cu
insertie de aluminiu ;

 canalizare menajera cu deversare in reteaua oraseneasca conform contract cu furnizorul;


- conductele de canalizare interioara sunt din PE Ǿ110,iar cele exterioare sunt din PE Ǿ160 - existenta ;
- canalizarea pluviala este formata din jgheaburi si burlane,cu deversare gravitationala spre spatiu verde ;
3
 alimentare cu energie electrica cu contor si contract cu CEZ;
- existenta ;
- s-a proiectat priza de pamant cu piese de separatie pentru verificare la rezistenta de dispersie ;

 alimentare cu gaze pentru centrala termica si bucatarie conform contract cu Wirom.


- exista racord conducta gaze cu Dn 80 din PE, din strada Carpati, montat ingropat - existent ;
- bucatariile precum si centrala termica vor avea bransament din conducta de gaze descrisa mai sus .

III. SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU


3.1. Protectia calitatii apelor
Alimentarea cu apa rece a unitatii este un bransament din reteaua zonala existenta a gradinei publice - existent .
Apele uzate se vor colecta mai intai in separatorul de grasimi si de aici in canalizarea menajera a incintei .
Apele pluviale deverseaza gravitational spre zona verde din jur, tinand cont de declivitatea naturala a terenului .
Nu exista pericolul inundatiilor.
Apa freatica
Activitatile desfasurate in timpul lucrarilor specifice proiectului,nu constituie o sursa de risc major,pentru calitatea
apei de suprafata-subterana din zona.

Emisii de poluanti in apa in perioada de exploatare a obiectivului


In cladirile noi construite nu se produc procese tehnologice pe baza de produse petroliere,chimice,pulverulente,care
pot polua panza de apa freatica sau cursurile de apa.Se estimeaza ca dupa terminarea lucrarilor de executie,
probabilitatea de aparitie a poluarii apelor poate fi considerata minora si la nivel local .

3.2. Protectia aerului


Emisii de poluanti in atmosfera in perioada de executie
Executia constructiei si instalatiilor nu constituie o sursa de emisii de praf.
Emisiile de praf care apar in timpul executiei constructiei sunt asociate lucrarilor de excavare,de manevrare si
nivelare a pamantului si a materialelor de constructie,altor lucrari specifice.
Emisiile atmosferice de pulberi in suspensie si sedimentabile provin din manipularea materialelor de constructie,
aprovizionarea cu materiale si pregatirea utilajelor etc.
Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu sursa,in ansamblu,in categoria surselor antropice punctuale,
difuze la sol sau in apropierea solului.
Se considera ca nu va fi depasita concentratia maxima admisa pentru poluantii specifici.

Surse mobile
Utilajele tehnologice si mijloacele de transport folosite in activitatea de constructii sunt actionate cu motoare
termice cu aprindere prin compresie (MAC).
Transportul materialelor ca si utilajele utilizate functioneaza cu motoare Diesel,gazele de esapament evacuate
in atmosfera continand intregul complex de poluanti specifici arderii interne a motorinei: oxid de azot (NOx),
compusi organici volatili nonmetalici (COVnm),metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),
particule cu metale grele(Cd,Cu,Cr,Ni,Se,Zn),hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (S02).
In plus apar ca poluanti specifici fumul si mirosul neplacut. Ele corespund arderii unei cantitati de motorina :
3 – 4 l / h pentru operatiile de constructie, unei cantitati de motorina:
Complexul de poluanti organici si anorganici emisi in atmosfera prin gazele de esapament contine substante
cu diferite grade de toxicitate.
Emisiile corespund executarii cladirilor si au o durata globala egala cu intervalul de timp dintre inceputul si
finalizarea lucrarilor.
Poluantii specifici se inscriu de regula in limita tolerantelor admise deoarece utilajele lucreaza in regimuri medii
de functionare (sarcini medii) si ele au conformatia motorului , carburantului conform Euro 5.
Pentru evitarea depasirii nivelului noxelor se are in vedere:
4
* reglarea corecta a regimurilor de functionare ale utilajelor;
* reglarea sistemului de alimentare (echipamentul de injectie si pozitia injectoarelor);
* mentinerea in limitele normale a starii tehnice a motoarelor.
Emisiile de noxe in faza de executie se incadreaza in limitele de toleranta admise,riscul potential asupra calitatii
aerului putand fi considerat neglijabil.
Se estimeaza valori ale concentratiilor de poluanti in atmosfera in perioada de executie a lucrarilor sub valorile
limita stabil'ite de Ordinul nr. 592/2002 si/ sau STAS 12.574/87.
Dat fiind ca debitele maxime totale orare de particule emise Tn atmosfera sunt mai mici decat debitul maxim
orar (500 g/h) de la care Ordinul M.A.P.P.M. nr.462/1993 normeaza emisiile (pentru surse dirijate) se apreciaza
ca sursele sunt minore.
Riscul potential asupra calitatii aerului poate fi considerat minor.
Emisiile de poluanti atmosferici datorate activitatilor din amplasamentul organizarii de santier sunt nesimnica -
tive,valorile concentratiilor fiind situate sub pragul de alerta,conform Ordinului MAPPM nr. 756/19977 .
Emisii de poluanti in aer, in perioada de exploatare a obiectivului
In timpul exploatarii constructiilor sursele de poluare pot fi datorate doar mijloacelor de transport ce deservesc
obiectivul sau personalul.
Tot in perioada de exploatare pot apare emisii de gaze dar in cazuri cu totul accidentale si anume atunci cand se
intrerupe curentul electric si se porneste automat generatorul electric.Pentru alimentarea cu energie electrica a
Consumatorilor vitali, in cazul caderii retelei,se monteaza un generator electric cu combustibil lichid.
Functionarea lui este limitata ca timp.
Pe baza factorilor de emisie cuprinsi in documentatia "Metode rapide de inventariere a poluarii mediului" OMS
1993,pentru arderea combustibililor lichizi s-a realizat estimarea teoretica a concentratiilor si debitelor masice de
poluanti evacuati in atmosfera la functionarea generator electric cu combustibil lichid.
Valorile teoretice ale concentratiilor substantelor poluante sunt situate mult sub limitele la emisie stabilite de
Ordinul 462/1993 al MAPPM - Anexa 2 - "Focare alimentate cu combustibil lichid"

3.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor


Se poate spune ca activitatea desfasurata in timpul lucrarilor nu va afecta zona de locuinte din punct de vedere al
poluarii sonore,departarea de zona de locuit fiind de peste 350 m.

3.4. Protectia impotriva radiatiilor


Pe durata lucrarilor de executie nu exista procese tehnologice care folosesc substante radioactive,iar in timpul
functionarii nu se folosesc procese tehnologice care folosesc substante radioactive.
De asemenea,in zona de lucru nu sunt depozitate si nu se manipuleaza produse care sa genereze instantaneu radiatii
sau care sa aiba impact negativ asupra omului sau mediului mconjurator.

3.5. Protectia solului si subsolului

Faza de executie
Materialele ce vor fi utilizate in cadrul lucrarilor nu prezinta risc major de poluare pentru sol (metal,nisip,beton,
lemn,tabla,etc).
Protejarea lucrarilor executate cat si a materialelor de pe santier sunt in sarcina constructorului (executantului),
care va lua masuri de amenajare a unui spatiu de depozitare a materialelor precum si paza acestora prin organizarea
de santier pe care o realizeaza in apropierea lucrarii.
Materialele vor fi transportate la lucrare pe masura utilizarii lor si se vor depozita in ambalaje originale,respectan-
duse instructiunilor prevazute in fisele tehnice de securitate astfel incat sa se elimine posibilitatea scurgerii
acestora pe sol.
Se remarca necesitatea ca utilajele de lucru sa nu aiba pierderi de ulei sau carburanti,iar schimburile de lubrifian-
ti sa se efectueze la statiile de carburanti,astfel evitandu-se poluarea solului in zona si a apelor subterane.

Faza de exploatare
In timpul exploatarii cladirii sursele de poluare pot fi datorate doar mijloacelor de transport ce deservesc
5
obiectivul sau personalul.

3.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice


Pe durata lucrarilor ce se executa, nu exista procese tehnologice ce pot afecta ecosistemele acvatice si terestre.
In apropierea zonei de lucru nu exista monumente ale naturii si arii protejate (conform Natura 2000),zone ce ar
putea fi afectate de executia lucrarilor.
Impactul produs de lucrarile specifice proiectului asupra vegetatiei locale va fi foarte redus,noxele produse de
diversele utilaje folosite,fiind usor de dispersat in atmosfera,datorita miscarii destul de frecvente si rapide a
maselor de aer.

3.7. Protectia asezarilor umane si a alter obiective de interes public .


Lucrarile de constructie se vor executa in interiorul perimetrului societati,fara afectarea zonelor protejate.
Constructia proiectata,fiind pe terenul proprietate a societatii,nu se pune problema schimbarii traseului unor strazi
si schimbarea cadrului natural.
Prin lucrarile ce se executa, riscul de afectare a asezarilor umane sau alte obiective de interes public
( respectiv monumentele istorice si de arhitectura) "este neglijabil,locuintele fiind la o departare mai mare
de 350 m .

3.8. Gospodarirea deseurilor


Emisii de deseuri in perioada de executie:
Realizarea proiectului va implica derularea unor activitati care vor genera inevitabil o serie de categorii
deseuri.
Categoriile de activitati generatoare de deseuri sunt reprezentate de :
* lucrari de excavare;
* lucrari de constructie;
* reparatii curente ale utilajelor;
* organizarea de santier.
Deseurile rezultate in perioada de executie vor proveni in special din operatiile de constructie.
Utilajele implicate in desfasurarea lucrarilor se vor repara in cadrul unitatilor service specializate.
Uleiurile,acumulatorii si anvelopele uzate nu se vor depozita pe amplasament si astfel zona analizata nu va
fi afectata.
Referitor la deseurile menajere,acestea vor fi constituite din hartie,pungi/folii de polietilena,ambalaje PET,
materii organice,beton,ciment,caramida,BCA lemn,tabla, otel beton,resturi de panouri termoizolante tip Isopan ,
rezultate din procesul tehnologic.
Colectarea deseurilor menajere rezultate in urma activitatilor desfasurate de muncitori se va efectua in pubele special
destinate.
Eliminarea va fi efectuata la cel mai apropiat depozit de deseuri menajere amenajat,prin grija antreprenorului,pe
baza unui contract ferm cu administratorul si cu avizul Primariei Rosiorii de Vede.
Deseurile metalice si PVC vor fi transportate in bazele beneficiarului pentru reutilizare sau valorificarea acestora
prin societati specializate.
Echipamentul uzat si alte componente ce nu vor fi reutilizate in cadrul lucrarilor,se vor evacua si transporta in
conditii de siguranta in bazele beneficiarului si/sau elimina in conditiile prevazute de legislatia de mediu.
Deseurile recuperabile in activitatea de constructie vor fi depozitate si transportate in vederea evacuarii,reciclarii
sau reutilizarii.
In timpul receptiei,depozitarii, livrarii,in fiecare etapa a procesului tehnologic rezulta deseuri,fie ca sunt resturi
de produse necomercializabile,produse depreciate sau resturi de ambalaje,toate acestea sunt colectate in pubele.
Produsele neconforme sunt depozitate temporar intr-un spatiu conditionat de unde se evacueaza in scopul
denaturarii acestora in locurile indicate de Primaria Rosiorii de Vede prin intermediul firmei POLARIS .
Tipurile de deseuri rezultate sunt :
 cutii de carton primite = 1000 kg / an
 plastic (pungi, ambalaje, accesorii ) = 50 kg / an
Cartoanele si plasticul se colecteaza in containere de catre firma POLARIS .

6
Slamurile de beton se vor depozita temporar pe o platforma betonata dupa care se vor utiliza la
amenajarea drumurilor interioare, avandu-se grija a nu se produce beton mai mult decat necesarul de lucru.
Prin modul de colectare selectiva,gestionare si valorificare/eliminare a deseurilor,in perioada de executie a
aproiectului, se vor respecta:
• prevederile OUG 195/2005 privind protectia mediului aprobata cu modificari si completari prin Legea
265/2006 cu modificarile si completarile ulterioare
• prevederile Legii 211/2011 privind regimul deseurilor
• prevederile HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor,cu modificarile si completarile ulterioare
• prevederile Ord. 756/1997- Reglementari privind evaluarea poluarii mediului
• prevederile HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei
• prevederile Legii 104/2011 privind caliatatea aerului inconjurator
• prevederile STAS 12574/1987-Aer in zone protejate. Conditii de calitate; Ord 462/1993 –Conditii tehnice
privind protectia atmosferei
• prevederile STAS 10009/1998-Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot
Faza de exploatare:
Deseurile menajere rezultate dupa punerea in functiune a obiectivului se vor depozita in pubele inchise,
intr-un spatiu special amenajat situat in incinta amplasamentului.
Corpurile straine si deseurile rezultate din procesele tehnologice de precuratare,curatare,sunt de
natura vegetala si nu constituie o sursa de poluare.
Gestionarea colectarii si evacuarii deseurilor si resturilor de orice natura se va face strict in
conformitate cu legislatia in vigoare.
Masuri pentru minimizarea deseurilor produse:
• se va realiza monitorizarea utilizarii eficiente a materialelor
• identificarea continua si punerea in practica a posibilitatilor de prevenire a generarii deseurilor
• participarea activa si angajamentul personalului de la toate nivelurile cu privire la minimizarea
generarii deseurilor.
3.9. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
In timpul executarii lucrarilor de constructie specifice proiectului in conformitate cu tehnologia de lucru,nu
este prevazuta folosirea de substante toxice sau periculoase propriu-zise (explozivi,substante toxice, alte
substante).
In exploatare substantele alcaline, acide si dezinfectante se tin in camera special amenajata care este in
legatura cu biroul sefului de sala .
Acestea stau depozitate in rafturi si sunt ambalate de producatori in recipienti de 1,2, si 3 l .
Ambalajele acestor produse sunt luate dupa golire de catre furnizorii substantelor toxice .
Cap. VIII - Lucrari de refacere / restaurare a amplasamentului
Situatii identificate de risc potential – zonele si factorii de mediu posibil a fi afectati – Nu este cazul
Descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea , reducerea si acolo unde este posibil , contracararea efectelor
adverse semnificative asupra mediului - Nu este cazul .
Lucrarile propuse pentru refacere/restaurarea amplasamentului in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii –
Nu este cazul .
Prevederi pentru monitorizarea mediului .
Dotarile si masurile prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu , supravegherea calitatii factorilor
de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului – Nu este cazul
Executia celor doua tronsone propuse nu constituie o sursa de poluare a zonei, fata de concluziile mai sus
mentionate , se constata ca impactul investitiei asupra factorilor de mediu este neglizabil in conditiile unei
exploatari corespunzatoare a obiectivului .
Lucrarile de constructie fiind de natura civila , de categorie normala C – conform H.G. 766/1997 – nu vor
prezenta nici un pericol de poluare asupra mediului .

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI


Pe langa poluarea din timpul executarii lucrarilor si cea din timpul exploatarii, pot aparea poluari accidentale .
7
Aceste poluari accidentale nu pot fi prevazute si cuantificate si nu depind de calitatea executiei lucrarilor de
amenajare sau a modului de exploatare,dupa darea in folosinta.
Unitatea va fi dotata cu instalatii pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu,supravegherea calitatii factorilo
de mediu si monitorizarea activitatii destinate protectiei mediului.
Se va respecta legislatia de protectie a mediului în vigoare .

Intocmit

Ing. Mirca Gh.

S-ar putea să vă placă și