Stabilizarea unui drum amplasat pe un taluz cu pantă accentuată

Dan CARASTOIAN
S.C. PROEXROM S.R.L. Iaşi

Oana DONCIU
SCCF Grup Colas S.A. Iaşi

Nicolae BOŢU
Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, Facultatea de Construcţii

REZUMAT
Se are în vedere consolidarea drumului din localitatea Prăjeşti, jud. Bacău pe o lungime de
aproximativ 100 m cu un rambleu de pământ armat cu geogrile (tip TEXTOMUR®), cu o înălţime de 3,50m
şi o lăţime la partea inferioară de 7,00m.
Din cauza înălţimii mari a întregului versant (peste 20 m) şi a pantei foarte abrupte (aprox. 55-600),
s-a avut în vedere şi placarea zonei aval cu o banchetă îngustă de pământ armat şi înierbat, realizată
împotriva eroziunii solului.
Toate elementele de consolidare s-au realizat în urma unor calcule efectuate cu ajutorul programelor
de calcul specifice.
Întregul proiect a fost realizat din fonduri SAPARD.
In finalul lucrării sunt prezentate detalii de execuţie la unele lucrări efectuate pe şantiere din Franţa.

ABSTRACT
We take in consideration the consolidation of the road in Prăjeşti, Bacău with a length of approx.
100m, with geogrids reinforced earth wall, 3,5 meters height and 7,00 meters width at base.
Due to the heights of the slope (more then 20m) and to its inclination (55-60o), it was taken into
account the use of a bench of reinforced earth and seeded with grass, against the soil erosion.
All these consolidation elements were made after a computer aided design.
The project is made with SAPARD funds.

1. INTRODUCERE
Drumul analizat se găseşte în localitatea Prăjeşti, judeţul Bacău şi este compus din doua tronsoane ce
asigură legătura dintre DN 2F (Bacau-Vaslui) şi centrul localităţii. Conform hărţii cadastrale caracteristicile
celor două tronsoane sunt:
-DC 1907, L=530 m, parte carosabilă 5,0-6,0 m; traseul porneşte din DJ 207D până la intersecţia cu
DC 1556. In lungul său drumul prezintă o zonă cu pante foarte mari de peste 13-14%. Patul drumului
prezintă un strat de balast de 40 cm.
-DC 1556, L=1207 m, parte carosabilă 7-9 m; traseul porneşte din drumul DC 1907 şi traversează
centrul localităţii Prăjeşti. Stratul de balast are o grosime tot de cca. 40 cm.
Drumurile nu sunt amenajate în profil transversal şi longitudinal, cel transversal fiind foarte
deteriorat deoarece ploile au creat făgaşe îngreunând circulaţia în zona.
Intersecţiile cu drumurile laterale cât şi cu drumul principal (DJ 207D) nu sunt amenajate
corespunzător.
Pe traseu s-au identificat trei zone periculoase adiacente drumului ce se remarcă prin văi profunde cu
taluze abrupte.

2. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE

Din punct de vedere climatic, teritoriul judeţului Bacău se încadrează într-un climat continental,
caracterizat prin ierni lungi si cu precipitaţii bogate.
Temperatura medie absoluta a aerului nu coboară sub – 21O C iar temperatura medie a lunii iulie urcă
pana la + 20O C.

485
3. CARACTERISTICI GEOLOGICE ŞI GEOTEHNICE
Sub aspect geologic, formaţiunile întâlnite în zonă aparţin sarmaţianului şi cuaternarului.
Sarmaţianul este fundamentul zonei şi este reprezentat de o argilă marnoasă vânătă-cenuşie ce se întâlneşte
de la o adâncime, de obicei, mai mare de 10,00 m. Cuaternarul este reprezentat în cea mai mare parte
printr-un depozit loessoid.
Din analizele efectuate pe probe de pământ tulburate şi netulburate recoltate din foraje, rezultă că
stratificaţia terenului este următoarea:
- începând de la suprafaţa terenului natural, s-a întâlnit un strat de umplutură de pietriş mare-
mijlociu cu bolovăniş şi nisip în grosime de 0,40 m;
- urmează un alt strat de umplutură dintr-un praf argilos până la adâncimea de 1,80 m.
- următorul strat cu grosime importantă este alcătuit dintr-un praf argilos galben-cafeniu, cu aspect
loessoid, cu plasticitate mijlocie, plastic consistent, cu compresibilitate medie, umed.

4. DESCRIEREA LUCRARILOR PROPUSE.

4.1. Lucrări de modernizare

Traseul drumului se va amenaja în plan şi în lung conform STAS 863 „Elemente geometrice ale
traseelor” pentru o viteza de baza de 20 km/h, fără supralărgiri şi supraînălţări pentru evitarea exproprierilor.
Se va amenaja profilul transversal conform îmbrăcăminţii adoptate STAS 10144/1 „Profiluri
transversale. Caracteristici ale arterelor de circulaţie din localităţile urbane si rurale”. Se adopta încadrarea
drumului la clasa tehnică V – drum vicinal conform prevederilor legii 82/98 pentru aprobarea OG 43/97
privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreţinerea, repararea, administrarea si
exploatarea drumurilor publice elaborate prin ordin al Ministrului Transporturilor, cu următoarele
caracteristici:
- parte carosabilă 5,5 m cu doua benzi de circulaţie, profil acoperiş cu pante de 2,50 % ,
- acostamente 2 x 0,75 m cu pante de 4.00%
Îmbrăcămintea sistemului rutier adoptat este bituminoasa uşoară din mixturi asfaltice realizată dintr-
un strat de legătură din anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS 25 în grosime de 4 cm şi un strat de uzură
realizat din beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC 16 în grosime de 4 cm.
Pe zona de pe primul tronson cuprinsă între km 0+078,17 – km 0+260,40, caracterizată de pante
de13-14 % stratul de uzură va fi realizat din îmbrăcăminte asfaltică rugoasă BAR16.
Fundaţia sistemului rutier se propune a se realiza după reprofilarea şi scarificarea patului drumului,
respectiv completarea acestuia cu material pietros (balast) în grosime medie de 15 cm.
Dimensionarea sistemului rutier s-a efectuat conform PD 177-2001, pentru un trafic rutier de tip
uşor.
Scurgerea şi colectarea apelor s-a făcut prin amenajare rigole pereate sau nepereate, funcţie de panta
în lung a drumului şi cu rigole carosabile de acostament pe sectoarele de îngustare a drumului ce nu au
permis execuţia de rigole cu profil triunghiular.
Rigolele se vor realiza din beton de 10 cm grosime pe un strat filtrant din nisip de 5,0 cm. Panta
longitudinală va urmări pe cât posibil panta drumului şi se va realiza la valori de 2:3 spre acostament şi 1:1
spre exterior.
Rigola carosabilă se va amenaja pe întreaga lăţime a acostamentului de 0,75 m pe un pat de nisip de
5 cm grosime şi se va realiza din beton atât în fundaţia şi pereţii rigolei, cât şi în plăcuţa carosabilă.
Pe zona mai sus menţionată cu pante foarte mari, fundul rigolei se va amenaja în trepte cu înălţimea
de 30 cm si pante de 4.00%.
Pentru asigurarea desfăşurării traficului in condiţii de siguranţă se prevăd lucrări de semnalizare
rutiera prin montarea de semne de circulaţie si realizarea marcajului rutier corespunzător (continuu,
discontinuu, săgeţi de dirijare, treceri de pietoni) .

4.2. Lucrări de stabilizare

Se are în vedere consolidarea drumului pe trei zone de aproximativ 70 m la Km 0+450.37, 50m la
Km 0+644.11 şi 40m la Km 1+109.09 cu un rambleu de pământ armat cu geogrile, cu o înălţime de 3,50m şi
o lăţime la partea inferioară de 7,00m (tip TEXTOMUR®). Acest rambleu este alcătuit din 5 straturi de
pământ compactat şi aşezat pe 10 cm de strat de bază din piatră spartă. Determinarea dimensiunilor
rambleului şi tipul geogrilei s-a efectuat cu ajutorul programului de calcul.
Astfel au rezultat înălţimea straturilor de pământ compactat de 0,70 m şi tipul de geogrilă cu o
rezistenţă la tracţiune pe ambele direcţii de 30 kN/m.

486
 În partea aval a rambleului unde geogrilele sunt aparente, se va utiliza înierbatul pentru mascarea
acestora ca mijloc suplimentar de siguranţă împotriva distrugerii şi deteriorării.
În partea amonte a rambleului se va realiza un filtru de piatră spartă cu o grosime de 20 cm, având la
bază un tub crepinat la partea superioară, pentru preluarea apelor pluviale şi de infiltraţie.

4.3. Materiale de umplutură utilizate la realizarea banchetei de pământ armat

4.3.1. Material principal de umplutură

În general orice material cu o cantitate redusă de elemente organice este bun pentru umplutură dacă
prezintă următoarele caracteristici:
- nu este în totalitate saturat
- pământ necoeziv sau cu coeziune redusă de granulometrie medie până la grosieră
- diametrul maxim al particulei trebuie să fie de 200 mm
- procentul de particule fine cu diametrul mai mic de 0,6 mm nu trebuie să depăşească 30 %
- dacă materialul de pe amplasament nu corespunde acestor exigenţe trebuie să fie amestecat
cu material de adaos sau schimbat.
Materialul de umplutură poate deci să aibă următoarea compoziţie:
Pietriş :
o pietriş
o pietriş prăfos cu puţină parte fină
o pietriş argilos cu puţină parte fină
o pietriş prăfos cu cantitate mai mare de parte fină
o pietriş prăfos spre argilos
o pietriş argilos cu cantitate mai mare de parte fină
Nisip :
o nisip
o nisip prăfos cu puţină parte fină
o nisip argilos
Pentru pământurile coezive umiditatea trebuie să fie egală cu wopt pentru o compactare maximă.
Pentru alte pământuri (prafuri, prafuri argiloase) trebuie arătat că ele sunt compactabile.

4.3.2. Materialul din zona frontală

• parament vegetal
În zona frontală a lucrării trebuie pusă în operă pe o grosime de aproximativ 40 cm, un material
specific în vederea vegetalizării (Figura 1). Acest material trebuie să aibă o textură fină , o buna capacitate de
retenţie a apei şi eventual să conţină aditivi organici. Poate fi clasificat ca teren negru. Humusul nu este bun
pentru vegetalizare. Pentru asigurarea integrităţii acestui material ca urmare a acţiunii apelor pluviale, trebuie
utilizată o pâslă de vegetalizare (Figura 1).
Materialul de umplutură din zona frontală poate sa aibă următoarea compoziţie:
- nisip prăfos cu 5...10 % parte fină cu diametrul mai mic decât 0,002 m,
- praf cu aditivi organici.
Dacă materialul de pe amplasament nu corespunde exigenţelor trebuie îndepărtat sau amestecat cu
componentele necesare.
• parament mineral
În cazul realizării banchetei de pământ armat cu parament mineral, materialul de vegetalizare va fi
înlocuit cu piatră spartă sau concasată. Dimensiunile pietrelor nu trebuie sa fie mai mici decât ale ochiurilor
plasei sudate. Pentru reţinerea particulelor fine din straturile compactate se va utiliza un geotextil (Figura 2).
Se elimină din execuţie pâsla de vegetalizare.

4.3.3. Material pentru stratul de fundare

În cazul unui strat de bază cu textură fină şi cu posibilitatea creşterii nivelului pânzei de apă freatică,
trebuie să se execute un strat de fundare cu scop de drenare. Grosimea poate fi de 0,2...0,3 m, materialul fiind
permeabil (pietriş cu puţină parte fină, piatră concasată).

487
 Figura 1: Schema de construcţie pentru o banchetă din pământ armat cu parament vegetal

Foto 1: Vedere după execuţia banchetei din pământ armat cu parament vegetal (şantier Franţa)

488
 Figura 2: Schema de construcţie pentru o banchetă din pământ armat cu parament mineral

Foto 2: Vedere după execuţia banchetei din pământ armat cu parament mineral (şantier Franţa)

489
4.4. Etape de execuţie
Punerea în operă a banchetei de pământ armat tip TEXTOMUR® este caracterizată într-un montaj
simplu în straturi succesive cu grosimea de 0,70 m. Etapele de execuţie sunt următoarele :

o pregătirea stratului de bază (nivelare, compactare...), eventual realizarea stratului de fundare

o pozarea stratului de geogrilă cu rol de rezistenţă
o montarea cofrajului metalic de la faţadă
o pozarea pânzei de vegetalizare (numai în cazul paramentului mineral)
o umplerea zonei frontale cu pământ negru sau cu piatră spartă
o umplerea şi compactarea cu material de umplutură în doua straturi a 0,35 m fiecare
o reluarea etapelor până la înălţimea finală

Foto 3-4: Execuţia unei banchete de pământ armat tip TEXTOMUR® (şantier Franţa)

BIBLIOGRAFIE
„Modernizare drum localitatea Prăjeşti, Comuna Traian – Jud. Bacău”, Contract 254/2003 beneficiar S.C.
„General Proiect” S.A. Bacău, Executant S.C. „Proexrom” S.R.L. Iaşi
„Système Textomur”, Manuel (C) 1995 par les donneurs de licence TEXTOMUR, Geonove, France.

490