Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing.

Laura Dumitrescu

Capitolul IV – DISPERSIA AGENTILOR POLUANTI

4.1. DINAMICA POLUARII. CIRCULATIA AERIANA A AGENTILOR

POLUANTI

• Poluantii se disperseaza in mediul inconjurator, propagand poluarea, uneori

pana la nivel terestru global
• Caile de dispersie sunt: aerul, apa si solul
• In mod natural au loc procese de decontaminare prin:
o reactii chimice,
o degradare bacteriana,
o dezintegrare radioactiva, etc.
• Omul cumuleaza dubla calitate de
o generator (raspandeste direct in mediu pesticide, gaze de esapament,
substante chimice toxice)
o vector de agenti poluanti (deblocarea nisei – casa de deseurile
menajere si locul de munca de deseurile industriale)

• Transportul poluanţilor în mediu la distanţe apreciabile faţa de sursa de

poluare, se datorează unei serii de fenomene: advecţie-dispersie
• Convecţia (advecţia) reprezintă transportul substanţelor de către curentul de
aer, apă de suprafaţă sau apă subterană, la viteza medie a acestuia.
• Dispersia mecanică - deoarece formele matricilor solide (porii subsolului,
formele de relief etc.), au mărimi, forme şi aranjamente diferite, fluidul suport
(aer sau apă) se deplasează cu viteze variabile, diferite de viteza medie.
Poluanţii se vor deplasa cu fluidul suport (aer, apă de suprafaţă, apă
subterană) producându-se amestecul atât în sensul liniilor de curent
(longitudinal), cât şi perpendicular pe acestea (transversal).
• Dispersia moleculară - difuzia se produce ca urmare a diferenţelor de
concentraţii ale poluanţilor, evident de la concentraţii mai mari către
concentraţii mai mici.

1
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

• Moduri de emisie în atmosferă:

o organizat, prin canale și guri de evacuare cu debite și concentrații de
poluanți cunoscute și calculate
o neorganizat, prin emiterea poluanților direct în atmosferă discontinuu și
în cantități puțin sau deloc cunoscute
• Dispersia – factori de influență:
o caracteristicile fizice ale sursei (viteza şi temperatura gazelor,
înălțimea coşului de emisie şi diametrul acestuia, caracterul stabil sau
mobil al sursei, durata de emisie);
o caracteristicile chimice ale emisiei (concentrația poluantului şi nivelul
de toxicitate);
o factori naturali: parametrii meteorologici (viteza şi durata vântului,
umiditatea și presiunea aerului, precipitațiile), relief ul (culoare de vale,
zone depresionare, barierele orografice) şi prezen
ța unor suprafețe
împădurite capabile să rețină particule şi sa neutralizeze unele gaze.

• Agenţii poluanţi deversaţi în timp în mediul înconjurător au determinat o serie

de efecte globale sau locale, ca de exemplu:
o efectul de seră (determinat de dioxidul de carbon şi vaporii de apă în
exces) – efect global;
o insula de căldură sau calota termică – efect local manifestat în
zonele urbane cu consumuri energetice importante şi în care se
produce poluarea termică a atmosferei
o modificarea stării de sănătate a populaţiei din zonele urbane
o coroziunea materialelor şi reducerea durabilităţii construcţiilor etc.

Substanţe rezultate la arderea combustibililor pentru 1 kcal

Poluant Combustibil
[10-4 g/kcal] Lichid Cărbune Lemn Gaze
Particule 1,198 16,208 40,714 0,374
SOx (SO2) 4,297…34,376 84,287 4,857 -
COx 0,594 145,870 3,243 0,397
HC 0,350 4,052 3,243 0,159
NOx(NO2) 1,495 4,855 16,214 1,587
Aldehide 0,294 - - -

2
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

 Difuzia si sedimentarea poluantilor in atmosfera depind de capacitatea de

difuzie si de greutatea moleculara a agentilor poluanti – tendinta de
segregare – de ex.:
 CO si HCN au densitatea mai mica decat a aerului, se raspandesc
rapid in straturile superioare ale atmosferei
 combinatiile volatile ale plumbului sau ale altor elemente grele raman in
straturile inferioare
 Cel mai rapid se va produce sedimentarea particulelor grele, imediat dupa
intreruperea actiunii levitatoare a vantului
 Particulele fine (dimensiuni in domeniul coloidal) vor avea o persistenta mai
mare in troposfera si mai ales in stratosfera

Reguli empirice de proiectare a cosurilor de fum

 Inaltimea recomandata - cel putin 2.5 ori mai inalt decit cladirile invecinate
sau formele de relief apropiate - pentru a nu introduce o turbulenta importanta
in cos
 Viteza gazelor la iesirea din cos trebuie sa fie de peste 20 m/s – jetul de gaze
sa iasa din zona de turbulenta a cosului
 viteze optime – 30-35 m/s
 Gazele evacuate din cosuri cu diametre mai mici de 2 m si inaltime sub 60 m
lovesc solul pe o distanta mai apropiata de maximum calculat
 In general, concentratiile maxime la sol, pentru gazele emise de cosurile de
fum supuse difuziei atmosferice se gasesc la o distanta D = 5 … 10 x Hcos
 Pentru un cos bine proiectat, cand se considera ca turbulenta cauzata de
cladirile din vecinatate este neglijabila concentratiile la sol sunt 0.001 … 1%
din concentratia gazului la iesirea din cos
 Concentratiile la sol pot fi reduse prin cresterea inaltimii cosului de fum
(variatie invers proportionala cu inaltimea – H2)
 In cazul ideal, la sol, in apropierea cosului, pe un vant destul de puternic,
concentratia agentului poluant este neglijabila

3
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

Distanta de la baza cosului pana la concentratia maxima la sol si valoarea cmax

pentru Q = 1 g/s si u = 1 m/s

Inaltimea Distanta de la baza cmax

cosului H(m) cosului D(m) (mg/m3)

0 0 poluant pur

10 158 1.54

25 439 0.375

50 1124 0.094

75 2350 0.042

100 4070 0.023

4.2. POLUAREA APELOR SI A SOLULUI

 Apa - vector important al agentilor poluanti

 Caracteristici:
 poate dizolva mai multe substante nocive, mobilizandu-le de la locul de
producere
 poate vehicula si substante mai dense, care in aer s-ar depune rapid
 prezinta conditii favorabile pentru concentrari fizice, chimice si biologice
ale agentilor poluanti
 prin ingerarea de catre vietuitoare, poate influenta acumularea
poluantilor de-a lungul lantului trofic
 Apa este un vector de agenti poluanti, dar in acelasi timp formeaza
biotopuri specifice in bazinele naturale de apa (rauri, lacuri, mari si oceane)
unde exista numeroase comunitati ecologice
 Particularitatile bazinelor de apa:
 ape curgatoare – fluxul de apa antreneaza continuu si intr-o singura
directie rezervele de substante nutritive si dau o directie privilegiata
dispersarii poluantilor; turbulenta contribuie la dispersia agentilor
poluanti, intarzie sedimentarea si accentueaza aerarea

4
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

 ape statatoare – curentii de apa verticali si orizontali au efect de simpla

amestecare, poluarea este mai periculoasa deoarece lipseste
elementul de autoepurare dat de curgerea continua a apei, dar este
limitata la dimensiunile lacului sau a baltii
 marile si oceanele – poluarea biocenozelor situate la suprafata marilor
este foarte importanta deoarece pestii dirijeaza elementele toxice spre
hrana omului
 circulatia subterana – mai lenta, ajunge pana la adancimi mari in sol
 In general, unitatile industriale isi evacueaza apele uzate in emisarul invecinat
 Zone de evolutie ale efluentului
 Zona de jet, apare de la punctual de emisie şi se continua atât timp cât
sursa de energie preponderentă este aceea proprie efluentului
 Zona de tranziţie, apare atunci când energia proprie a efluentului
ajunge de acelaşi ordin de mărime cu aceea a emisarului
 Zona de dispersie, zona în care efluentul îşi pierde toată energia
proprie şi evoluează numai sub acţiunea dinamicii emisarului
 Reactii chimice in bazinele acvatice
 Hidroliza – are loc descompunerea unor agenti poluanti sub actiunea
apei
 Precipitare – are loc separarea unor substante solide dizolvate si
depunerea pe fundul bazinului
 Acumularea pe seston – consecinta a precipitarii sau a asimilarii
agentilor poluanti de catre microorganisme
(Șeston – totalitatea elementelor libere vii sau moarte, care plutesc sau
înoată în apă, cuprinzand atat suspensiile inerte șeston),
(abio cat și
elementele biologice (bioșeston), care pot fi reținute prin filtrare, pentru apa
potabila < 1 ml/mc)
 Caile prin care agentii poluanti sunt vehiculati de ape
 Ingerarea directă a apei de către om (min. 80 l apă pe an)
 Ingerarea apei contaminate de către plante şi animale
 Utilizarea apei contaminate pentru irigaţii
 Acumularea agenților poluanți pe plajele bazinelor de apă, utilizate în
scopuri sportive sau recreative (natație, canotaj, pescuit, etc.)

5
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

 Poluarea solului se produce direct sau indirect

 Poluarea directa
 prin deversari de deseuri pe terenuri urbane si rurale
 prin ingrasaminte si pesticide distribuite pe terenurile agricole
 Poluarea indirecta
 prin sedimentarea agentilor poluanti deversati initial in atmosfera
 prin apa ploilor contaminate cu agenti poluanti
 prin transportul agentilor poluanti de catre vant
 prin infiltrarea in sol a apelor poluate
 Particularitati – reguli generale
 solurile cele mai poluate se gasesc in preajma surselor de poluare
 daca inaltimea surselor creste, contaminarea in zona invecinata se
reduce, iar suprafata zonei contaminate creste
 nivelul de contaminare depinde de regimul ploilor, ploile favorizeaza
contaminarea in adancime a solului
 natura solului influenteaza gradul de poluare (argilele retin
ingrasamintele si pesticidele mai mult decat nisipurile)
 temperatura solului reduce persistenta agentilor poluanti si favorizeaza
evaporarea

 Influenţa urbanizării asupra condiţiilor de amplasament şi a mediului

înconjurător
 indesirea construcţiilor,
 realizarea de noi zone rezidenţiale
 clădiri cu alte destinaţii - industriale, comerciale, administrative,
culturale, etc.
 industria şi transporturile
 au avut ca efecte:
 modificarea condiţiilor climatice prin accentuarea diferenţelor între
temperaturile extreme
 modificarea regimului apelor subterane şi ridicarea nivelului pânzei
freatice
 creşterea presiunii exercitate de clădiri asupra terenului
 poluarea chimică, fonică, radioactivă

6
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

 Microclimatul urban
 Insula de căldură - acumularea căldurii în timpul zilei de către
materialele de construcții, pierderi de căldură din clădiri, smogul
 Umiditatea aerului – mai scăzută decat în zonele înconjurătoare,
datorită naturii substratului (asfalt, beton, etc.) și lipsei vegetației
 Smogul
 Creșterea cantitatii de precipitații
 Reducerea vitezei vantului datorită prezenței constructiilor, crearea
brizei urbane (de la periferie spre centru)

 Poluarea urbană este determinată de funcţionarea continuă a unor surse de

poluare specifice:
 poluarea industrială, care determină contaminare chimică, fizică,
termică şi fonică, transmisă prin atmosferă, ape reziduale sau prin
deversare pe sol ;
 poluarea din zona rezidenţială (nişa umană), caracterizată de o serie
de agenţi poluanţi cu spectru larg de influenţă;
 poluarea din transporturi, din care transportul rutier deţine ponderea
cea mai importantă din punct de vedere al potenţialului poluant,
caracterizat prin contaminare chimică, fonică, termică şi transmiterea
de vibraţii la teren.
 Vectorii (transportorii) de poluare sunt factorii naturali: apa, aerul, solul şi
factorii biologici
 Circulaţia atmosferică globală şi curgerea continuă a maselor de apă
determină dispersia agenţilor poluanţi pe zone foarte importante, determinând
o serie de efecte globale.