REPREZENTAREA 2D ŞI 3D A CORPULUI

SUPAPEI DE REGLARE A PRESIUNII ABURULUI

CUPRINS

ARGUMENT.............................................................................................................3
CAPITOLUL I – NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1 ORGANE PENTRU CIRCULAŢIA FLUIDELOR.......................................3
- Notiuni generale..............................................................................................3
- Elemente de retinere a fluidelor......................................................................3
- Elemente de conducere a fluidelor..................................................................3
1.2 ELEMENTE PENTRU COMANDA ŞI REGLAREA CIRCULAŢIEI
FLUIDELOR.............................................................................................................4
- Tipuri de armături – robinet............................................................................4
- Supape de siguranta.........................................................................................5
CAPITOLUL II – ETAPELE REPREZENTARII 2D A CORPULUI
SUPAPEI DE REGLARE A PRESIUNII ABURULUI
2.1 ETAPA I – PREGĂRIREA MEDIULUI DE LUCRU......................................8
2.2 ETAPA II – INTOCMIREA DESENULUI PROPRIU – ZIS...........................9
2.3 ETAPA III – COTAREA DESENULUI..........................................................10
2.4 ETAPA IV – DESENUL FINAL....................................................................11

1|Page
CAPITOLUL III – ETAPELE REPREZENTARII 3D A CORPULUI
SUPAPEI DE REGLARE A PRESIUNII ABURULUI
3.1 ETAPA I – PREGĂRIREA MEDIULUI DE LUCRU..........................12
3.2 ETAPA II – REALIZAREA DESENULUI PROPRIU – ZIS................12
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................15

ARGUMENT

L ucrarea de faţă îşi propune să pezinte etapele parcurse pentru

reprezentarea în plan şi în spaţiu a unei piese complexe cum este
corpul supapei de reglare a presiunii aburului, folosind un
software de proiectare CAD, şi anume AutoCAD-ul.
Am ales acest subiect, deoarece este ştiut rolul foarte important pe care îl
au supapele în protejarea instalaţiile împotriva creşterii accidentale a presiunii
fluidului peste limitele maxim admise şi astfel, exclud posibilitatea producerii
avariilor. În cazul de faţă este vorba despre supapa de reglare a presiunii aburului.
Organele pentru circulaţia fluidelor delimitează un spaţiu închis destinat
transportorului, distribuţiei fluidelor, reglarea debitului, a presiunii, întreruperea
curgerii, măsurarea diverşilor parametri. Domenile de utilizare a acestora este
foarte vast: de la instalaţiile tehnologice din industria extractivă, chimica si
petrochimica la instalatii de incalzireşi răcire, centrale termice, instalaţii sanitare
casnice.

2|Page
 Am ales să reprezint piesa în AutoCAD, fiind cunoscute avantajele
numeroase ale folosirii acestui software faţă de metodele de proiectare clasice:
calitate, acurateţe, timp de execuţie şi revizuire redus, eficienţă, cost scăzut,
transferul eficient al informaţiilor.
Programul AutoCAD, realizat de către compania Autodesk Inc., reprezintă
unul din cele mai performante pachete software de asistare a proiectării. Cele mai
frecvent înâlnite versiuni sunt AutoCAD14, 15, 16, 2002…2008, 2009, 2010
Domeniile în care se utilizează sunt: mecanic - de la echipamnete grele până la
instrumente medicale, construcţii, arhitectură, etc
CAPITOLUL I – NOTIUNI INTRODUCTIVE
A. ORGANE PENTRU CIRCULAŢIA FLUIDELOR

Ansamblul elementelor montate pe un traseu bine determinat, delimitând un spaţiu închis

prin care se transportă şi se distribuie materiale în stare fluidă, se numeşte conductă.

I. Noţiuni generale

Fluidul care se transportă poate fi :

 lichid (apă, ulei, benzină, produse chimice etc.) ;
 gazos (abur, aer comprimat, hidrogen, amoniac etc.) ;
 corp solid fluidizat (transportul hidraulic al lemnelor, transportul pneumatic
al puberilor, minereurilor, cerealelor etc.).
Avantajul acestui tip de transport îl constituie faptul că este ieftin.

II. Elemente de reţinere a fluidelor

Rezervoarele : sunt construcţii etanşe pentru reţinerea fluidelor (apă, combustibili, alte
produse petroliere etc.) la presiuni apropiate de cele atmosferice şi la temperatura mediului
ambiant.

3|Page
 Recipientele : construcţii pentru reţinerea fluidelor la presiuni şi la temperaturi mult diferite
de cele ale mediului ambiant (rezervoare de aer comprimat, butelii de aragaz, butelii de CO2
etc.).

III. Elemente de conducere a fluidelor

Tubulatura conductelor
Rol de delimitare a spaţiului în care este condus fluidul şi prezintă (în general) o formă circulară
în secţiune.
Tubulatura se prezintă sub forma de :
Tevi : au pereţi subţiri, lungimea mult mai mare decât diametrul şi sunt laminate sau trase.
Pentru medii de lucru corozive se folosesc oţeluri anticorozive înalt aliate. Ţevile se pot proteja
la interior prin cauciucare, emailare sau placare. Se mai pot confecţiona din cupru, alamă,
aluminiu, plumb.
Tuburi : au pereţi mai groşi, diametre foarte mari şi lungime mai mică decât a ţevilor. Se
execută din fontă (prin turnare), beton, azbociment etc.
Un defect major îl reprezintă dilatarea conductelor datorită variaţiilor de temperatură. În
cazul montării rigide la capetele conductelor, dilatarea sau comprimarea are efecte distructive.
Soluţia adoptată : compensatoare de dilatare.

B. ELEMENTE PENTRU COMANDA ŞI REGLAREA

CIRCULAŢIEI FLUIDELOR

I. Tipuri de armături – robinete

Armăturile
Definitie : Sunt organe ce se montează pe traseul conductelor, pe recipiente, rezervoare,
instalaţii, maşini în scopul de a comanda, controla, dirija şi regla circulaţia fluidelor.

4|Page
 Tipuri :
- Armături normale (organele folosite pentru închiderea sau cele pentru reglarea
circulaţiei fluidelor )
- Armăturile speciale (cuprind aparate pentru presiune, debit, supape de siguranţă etc.)
Condiţii impuse :
- Rezistenţă mecanică adecvată a elementelor componente ;
- Rezistenţă la coroziune ;
- Rezistenţă la temperatura de lucru ;
- Asigurarea unei bune etanşeităţi ;
- Rezistenţă hidraulică mică ;
- Operaţiile de montaj, întreţinere şi înlocuire a elementelor componente să fie simple.

II. Supape de siguranţă

Rol : Protejează instalaţiile împotriva creşterii accidentale a presiunii fluidului peste limitele
maxim admise şi exclud posibilitatea producerii avariilor.
- Sunt reglate astfel încât să declanşeze (să deschidă) la o presiune mai mare cu maxim
(5…….10)% decât presiunea maximă de funcţionare admisă în instalaţie.
- Ventilul supapei este menţinut închis prin acţiunea greutăţii proprii şi a unei forţe
reglabile produsă de un arc sau de o
contragreutate (fig 28).
Tipuri :
După modul de evacuare a fluidului, supapele pot fi :
- deschise (evacuează în atmosferă) ;
- închise (sunt racordate la conducta de
evacuare – atunci când fluidele sunt
inflamabile sau toxice) ;
- etanşe (nu permit scăpări exterioare pentru Fig 28
fluide letale).
În fig 29 se prezintă : supapă de Siguranţă cu pârghie şi contragreutate (a)

5|Page
 1 – ventil ;
2 – tijă;
3 – pârghie.

Supapă de siguranţă cu arc elicoidal (b). Fig 29

1 – corpul supapei ;
2 – şuruburi de reglare ;
3 – ventil ;
4 – arc ;
5 – suporturile arcului.

Când presiunea din conducta sau din recipientul pe care se montează

supapa creşte, astfel încât creează o forţă mai mare decât cea a arcului,
ventilul se deschide iar presiunea se restabileşte la valoarea admisibilă.
Supapă de siguranţă pentru amoniac. (fig. 30)
Revenirea supapei pe scaun, după scăderea presiunii, se face sub
acţiunea resortului elicoidal 3. Presiunea de declanşare se reglează cu
Fig 30
ajutorul bucşei filetate 6, care se înşurubează în niplul 7. Alte elemente :
1. corp ;
2. tijă ;
3. bucşă de ghidare ;
4. capac ;
5. racord de intrare ;
6. racord de evacuare.

6|Page
 Supapa de reglare a presiunii
aburului reprezentata izometric in
figura 4.7 este compusa din sase
piese : corpul supapei 1, tija ghidaj
ventil 2, ventilul elicoidal de
compresiune 4, ghidajul tijei 5 si
garnitura de etansare 6.

CAPITOLUL II – ETAPELE REPREZENTARII 2D A CORPULUI

SUPAPEI DE REGLARE A PRESIUNII ABURULUI

Reprezentarea în proiecţie ortogonală a unei piese (desen de releveu) în AutoCAD,

presupune parcurgerea mai multor etape.
2.1 ETAPA I – PREGĂRIREA MEDIULUI DE LUCRU
Această etapă este indispensabilă oricărie reprezentări 2D sau 3D. Pentru modelarea
solidelor, etapa are în vedere următoarele momente:

7|Page
1. Stabilirea unităţilor de măsură, care se face cu comanda UNITS. Caseta de dialog care
se deschide permite alegerea unităţilor de măsură (fig. 3) Stabilirea ca unitate de măsură
pentru desen a milimetrului (sistemul ISO) se poate face şi prin alegerea şablonului
Acadiso la deschiderea unui nou desen.
2. Organizarea desenului pe straturi, cu comanda LAYER (fig. 4)
(fig. 3) (fig. 4)

3. Stabilirea sistemului de coordonate, cu comanda UCS

4. Stabilirea limitelor desenului, cu comanda LIMITS – se stabilesc limitele pentru un
format A3 orizontal.

2.2 ETAPA II – INTOCMIREA DESENULUI PROPRIU – ZIS

Comenzi Reprezentare

8|Page
Trasarea axelor de simetrie: în layer-ul axe:
LINE – desenează o succesiune de segmente de
dreaptă
Trasarea conturului piesei: în layer-ul contur:
PLINE – desenează obiecte (polilinii) compuse din
segmente de dreaptă şi arce de cerc. S-au introdus
coordonete absolute şi relative,
corespunzătoareastfel încât să se obţină cotele
impuse.
CIRCLE – deseneaza cercuri
TRIM – retează porţiuni din obiectele desenate,
dincolo de o muchie tăietoare.
CHAMFER - realizează teşirea unui contur/colt.

Realizarea simetricului conturului desenat

anterior:
MIRROR – desenează simetricele obiectelor
selectat, în raport cu o dreaptă.

Realizarea capatului de intrare din partea stanga

a corpului:
PLINE - desenează obiecte (polilinii) compuse din
segmente de dreaptă şi arce de cerc
OFFSET – creeaza linii si curbe paralele cu
obiectul de referinta
CIRCLE – deseneaza cercuri

9|Page
 Hasurarea corespunzatoare a piesei:
HATCH – hasureaza o suprafaţă mărginită de un
contur închis
Vizualizarea piesei din modul LINEWEIGHT

2.3 ETAPA III – COTAREA DESENULUI

Pentru a se cota desenul se intră în sesiunea de cotare cu comanda: DIM

Aligned – aliniaza cota cu originile liniilor ajutatoare

Angular – permite cotarea unghiurilor - Dimangular

Diameter – permite cotarea diametrelor

Horizontal – permite trasarea cotelor orizontale
Leader – permite construirea liniilor de indicatie

10 | P a g e
Radius – permite cotarea razelor
Vertical – permite trasarea cotelor verticale

2.4 ETAPA IV – DESENUL FINAL

11 | P a g e
CAPITOLUL III – ETAPELE REPREZENTARII 3D A CORPULUI
SUPAPEI DE REGLARE A PRESIUNII ABURULUI

Reprezentarea tridimensionala a unei piese în AutoCAD, presupune parcurgerea mai

multor etape.
3.1 ETAPA I – PREGĂRIREA MEDIULUI DE LUCRU
Această etapă este indispensabilă oricărie reprezentări 2D sau 3D. Pentru modelarea
solidelor, etapa are în vedere următoarele momente:
1. Stabilirea unităţilor de măsură, care se face cu comanda UNITS. Caseta de dialog care
se deschide permite alegerea unităţilor de măsur. Stabilirea ca unitate de măsură pentru
desen a milimetrului (sistemul ISO) se poate face şi prin alegerea şablonului
Acadiso3D.dwt la deschiderea unui nou desen.
2. Stabilirea sistemului de coordonate, cu comanda UCS.
3. Nu este posibila stabilirea limitelor desenului intrucat desenul ce urmeaza a fi realizat nu
se afla in plan, ci in spatiu.

3.2 ETAPA II – REALIZAREA DESENULUI PROPRIU – ZIS

Comenzi Reprezentare

TORUS – creeaza un tor solid.

PLINE – desenează obiecte (polilinii) compuse
din segmente de dreaptă şi arce de cerc. S-au
introdus coordonete absolute şi relative,
corespunzătoareastfel încât să se obţină cotele
impuse.
CIRCLE – deseneaza cercuri

12 | P a g e
EXTRUDE – Extinde obiectele pana la
intersectia cu alte obiecte.
ELEV – Stabileste altitudinea curenta si
grosimea entitatii ce urmeaza a fi desenata.
REVOLVE – Creeaza un solid prin rotirea
unui obiect bidimensional in jurul unei axe.

POLYSOLID – Genereaza un solid 3D similar

unei polilinii 2D.
IMPRINT – Imprima o forma geometrica 2D
pe suprafata unui solid 3D.
SLICE – Sectioneaza un solid 3D cu un plan,
generand astfel solide noi.

SUBTRACT – Creeaza un solid sau o regiune

prin diferenta logica.
UNION – Realizeaza reuniunea a doua solide
3D sau regiuni 2D
INTERSECT – Realizeaza intersectia a doua
solide 3D sau regiuni 2D

13 | P a g e
SOLIDEDIT – Permite modificarea fetelor si
muchiilor unui solid 3D.
SOLVIEW – Permite crearea de ferestre
pentru obtinerea unor proiectii ale obiectelor
solide.
FILLET – realizeaza racordarea obiectelor.

ROTATE3D – Roteste obiectele in jurul unei

axe, in spatiu.
3DORBIT – Modifica interactiv vizualizarea
obiectului in spatiu, folosind o orbita in jurul
acestuia.
3DMOVE – Foloseste noul instrument 3D
Move gizmo pentru a defini deplasari pe
directii sau in plane preferentiale.

14 | P a g e