ACADEMIA NAVALĂ "MIRCEA CEL BĂTRÂN"

FACULTATEA DE INGINERIE MARINĂ

SISTEME AVANSATE DE
ACȚIONĂRI ELECTRICE
NAVALE CU MAȘINI DE
C.A.
PROFESOR COORDONATOR
Prof.univ.dr.ing. DOBREF VASILE

MASTERAND
STÎNGĂ VALERICĂ

CONSTANȚA
2023
 ACADEMIA NAVALĂ "MIRCEA CEL BĂTRÂN"
FACULTATEA DE INGINERIE MARINĂ

REFERAT

MENTENANȚA UNUI SISTEM DE

VENTILAȚIE DE LA NAVĂ

PROFESOR COORDONATOR
Prof.univ.dr.ing. DOBREF VASILE

MASTERAND
STÎNGĂ VALERICĂ

CONSTANȚA
2023
 CUPRINS

CAPITOLUL 1
1. DESTINAȚIE....................................................................................................................4

CAPITOLUL 2
2. STRUCTURA....................................................................................................................6
2.1 Schema electrică.......................................................................................................
2.2 Compunerea schemei...............................................................................................
2.3 Protecții.....................................................................................................................

CAPITOLUL 3
3. SISTEMUL DE COMANDĂ; DESCRIERE,
SCHEMĂ...............................................9

CAPITOLUL 4
4. FUNCȚIONARE ÎN SARCINĂ....................................................................................10

CAPITOLUL 5
5. MENTENANȚĂ: DEFECȚIUNI,
INTERVENȚII......................................................10

CAPITOLUL 6
6. SOLUȚII DE MODERNIZARE/ CREȘTERE A EFICIENȚEI. UTILIZAREA
UNUI CONVERTOR ELECTRONIC PENTRU ALIMENTAREA MOTORULUI
ASINCRON.........................................................................................................................
6.1 Alegerea din catalog a convertorului
static............................................................
6.2 Descrierea convertorului static...............................................................................
6.3 Schema electrice a ansamblului motor-
convertor.................................................
6.4 Concluzii...................................................................................................................
 BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................14

CAPITOLUL 1
DESTINAȚIE

Scopul sistemului de ventilație de pe o navă este de a asigura circulația adecvată a aerului în

interiorul navei, menținând un mediu confortabil, sigur și sănătos pentru echipaj și pasageri.
Rolul sistemului de ventilație de pe o navă:
1. Asigurarea oxigenului și eliminarea dioxidului de carbon: Sistemul de ventilație permite
aportul de aer proaspăt în spațiile interioare ale navei și eliminarea aerului viciat, bogat în
dioxid de carbon, rezultat din respirație. Acesta contribuie la menținerea nivelului adecvat
de oxigen în interiorul navei și la eliminarea substanțelor toxice.
2. Controlul temperaturii și umidității: Sistemul de ventilație este conceput pentru a regla
temperatura și umiditatea din interiorul navei. În funcție de condițiile exterioare și de
preferințele utilizatorilor, sistemul de ventilație poate aduce aer răcit sau încălzit și poate
ajusta nivelul de umiditate pentru a crea un mediu confortabil.
3. Eliminarea mirosurilor neplăcute: Prin intermediul sistemului de ventilație, mirosurile
neplăcute, cum ar fi cele rezultate din bucătărie, toalete sau alte surse, pot fi eliminate și
evacuate în exteriorul navei.
4. Prevenirea condensului și a acumulării de umiditate: Sistemul de ventilație are rolul de a
preveni formarea condensului pe suprafețe și de a reduce acumularea de umiditate în spațiile
interioare ale navei. Aceasta este importantă pentru a evita apariția mucegaiului, a
deteriorării materialelor și a asigura un mediu sănătos.
5. Asigurarea circulației aerului în compartimente critice: Sistemele de ventilație sunt
esențiale
în compartimentele critice ale navei, cum ar fi sala de mașini, depozitele de mărfuri
perisabile sau spațiile pentru animale vii. Acestea asigură o ventilație adecvată pentru a
menține temperaturile optime și a preveni deteriorarea sau degradarea bunurilor transportate.
În concluzie, sistemul de ventilație de pe o navă are ca destinație principală asigurarea unui
mediu confortabil și sigur pentru echipaj și pasageri, controlul temperaturii și umidității,
eliminarea mirosurilor neplăcute și prevenirea acumulării de umiditate în interiorul navei.
 CAPITOLUL 2
STRUCTURA

Structura unui sistem de ventilație de pe o navă poate varia în funcție de dimensiunea și tipul
navei, precum și de cerințele specifice ale industriei maritime. Cu toate acestea, în general, un
sistem de ventilație include următoarele componente principale:
1. Ventilatoare: Acestea sunt dispozitivele care generează fluxul de aer în sistemul de
ventilație. Pot fi de diferite tipuri, cum ar fi ventilatoare centrifugale sau axiale, și sunt
amplasate în locații strategice pentru a permite circulația aerului în spațiile interioare ale
navei.
2. Conducte și canale de ventilație: Acestea sunt tuburile sau canalele prin care circulă aerul
din sistemul de ventilație. Conductele sunt utilizate pentru a distribui aerul proaspăt în
diferite zone ale navei și pentru a evacua aerul viciat. Acestea pot fi fabricate din materiale
rezistente la coroziune și pot fi izolate termic pentru a preveni condensul și pierderile de
căldură.
3. Filtre de aer: Sistemul de ventilație poate fi echipat cu filtre de aer pentru a îndepărta
particulele de praf, polen, bacterii sau alte impurități din aerul proaspăt. Filtrele pot fi de
diferite grade și sunt amplasate înainte de intrarea aerului în sistemul de ventilație pentru a
asigura o calitate superioară a aerului.
4. Grile de ventilare: Acestea sunt elementele de deschidere sau acoperire prin care aerul intră
sau iese din sistemul de ventilație. Grilele de ventilare sunt amplasate în pereți, tavane sau
podele și sunt proiectate să permită circulația aerului în mod controlat și să prevină intrarea
obiectelor străine sau a animalelor în sistem.
5. Unități de tratare a aerului (optional): În unele nave, sistemul de ventilație poate fi echipat
cu unități de tratare a aerului, cum ar fi unități de răcire sau de încălzire, pentru a regla
temperatura aerului furnizat în interiorul navei. Aceste unități pot include bobine de răcire
sau de încălzire și sisteme de control al temperaturii.
6. Sisteme de control și monitorizare: Pentru a asigura o funcționare eficientă și sigură a
sistemului de ventilație, este adesea inclus un sistem de control și monitorizare. Acesta
poate permite reglarea fluxului de aer, monitorizarea presiunii și temperaturii, precum și
detectarea eventualelor defecțiuni sau avarii în sistem.
2.1 Schema electrică

2.2 Compunerea schemei

 Filtrul de aer asigură calitatea aerului, protejând astfel echipamentele și ocupanții încăperii de
poluanți și alergeni. Rolul filtrului de aer este de a captura și reține particulele de praf, polen,
bacterii, mucegaiuri și alte impurități prezente în aer. Aceste particule pot fi dăunătoare pentru
sănătatea umană și pot afecta funcționarea corectă a sistemului de ventilație și climatizare.
 Compresorul are rolul de a comprima agentul refrigerant, transferându-i energia pentru a
crește presiunea și temperatura acestuia. Rolul principal al compresorului într-un sistem de
ventilație de la navă este de a circula agentul refrigerant prin circuitul frigorific. Prin
comprimarea agentului refrigerant, compresorul crește presiunea și temperatura acestuia,
făcându-l mai eficient pentru transferul de căldură. Compresorul funcționează în modul
următor: agentul refrigerant intră în compresor sub formă de gaz și este aspirat într-un volum
 de lucru. Apoi, printr-un mecanism de piston, șurub sau turbină, agentul refrigerant este
comprimat, crescându-i presiunea și temperatura. Apoi, agentul refrigerant comprimat este
transferat către condensator pentru a elibera căldura către mediul extern.
 Rolul principal al condensatorului într-un sistem de ventilație de la navă este de a schimba
starea agentului refrigerant de la stare gazoasă la stare lichidă prin eliberarea căldurii în
mediul extern. Aceasta se realizează prin transferul de căldură dintre agentul refrigerant și
aerul exterior. Condensatorul funcționează în modul următor: agentul refrigerant, care se află
în stare gazoasă și are temperatură și presiune ridicate după trecerea prin compresor, intră în
condensator. Acolo, agentul refrigerant eliberează căldura către mediul exterior prin
intermediul aripioarelor sau tuburilor de răcire. Ca rezultat, agentul refrigerant se răcește și se
condensează, transformându-se în stare lichidă. Această stare lichidă a agentului refrigerant
este apoi direcționată spre dispozitivul de expansiune, unde presiunea este redusă, iar procesul
de răcire și de încălzire poate fi continuat.
 D.P.S. înseamnă "diferență de presiune statică" și reprezintă o măsură a diferenței de presiune
între două puncte într-un sistem de ventilație sau de aer condiționat. D.P.S. este important
într-un sistem de ventilație deoarece indică forța sau presiunea cu care aerul se deplasează prin
conducte, duze sau filtre. O diferență de presiune statică mai mare înseamnă că sistemul de
ventilație are o rezistență mai mare în calea fluxului de aer, ceea ce poate indica restricții sau
obstrucții în conducte sau filtre.
 W.P.S. - "Water Pressure Switch" (Comutator de presiune pentru apă): este un dispozitiv
utilizat pentru a monitoriza și controla presiunea apei. Acest comutator de presiune detectează
nivelul de presiune al apei și activează sau dezactivează automat pompele sau alte
echipamente asociate pentru a menține presiunea dorită în sistemul de apă. W.P.S.
 Vana de expansiune este amplasată între condensator și evaporator și funcționează ca o
supapă de control a fluxului de agent refrigerant. Aceasta reglează cantitatea de lichid
refrigerant care intră în evaporator și controlează presiunea și temperatura acestuia. Rolul
principal al valvei de expansiune este de a reduce presiunea agentului refrigerant care vine de
la condensator înainte de a intra în evaporator. Prin reducerea presiunii, agentul refrigerant se
evaporă în evaporator, extrăgând căldura din mediul înconjurător și răcind aerul sau suprafața
dorită.
 Press (presiune) se referă la nivelul de forță sau presiune exercitată asupra unei anumite
suprafețe sau într-un anumit mediu. Presiunea este o mărime fizică și se măsoară în unități
precum pascal (Pa), bar, psi (pound per square inch) sau atmosfere.
 Gauge (manometru) este un instrument utilizat pentru a măsura și indica valoarea presiunii
într-un sistem. Un manometru are o scală și un indicator care se mișcă în funcție de presiunea
aplicată. Există diferite tipuri de manometre, cum ar fi manometrele analogice cu ac,
manometrele digitale sau manometrele cu tub Bourdon, în funcție de metoda de măsurare și
afișare a presiunii. Un manometru este util într-un sistem pentru a monitoriza presiunea și a
asigura funcționarea corespunzătoare.
 Un filtru-uscător (filter dryer) este o componentă esențială într-un sistem de refrigerare sau de
aer condiționat și are rolul de a filtra și de a usca agentul refrigerant. Funcția principală a
filtrului-uscător este de a elimina impuritățile, cum ar fi particulele de murdărie, umiditatea și
substanțele nedorite din agentul refrigerant. Aceste impurități pot afecta performanța și
funcționarea sistemului de refrigerare, pot cauza blocări sau obstrucții în componentele cheie
și pot provoca uzură sau daune în compresoare sau alte echipamente sensibile. Filtrul-uscător
este amplasat în linia de lichid a sistemului de refrigerare, de obicei între condensator și
supapa de expansiune. În timp ce agentul refrigerant trece prin filtru, acesta reține particulele
și impuritățile solide, permițând doar lichidul refrigerant curat să treacă mai departe în sistem.
De asemenea, filtrul-uscător are și capacitatea de a absorbi umezeala din agentul refrigerant,
asigurând un conținut scăzut de umiditate în sistem. Acest aspect este crucial deoarece
umiditatea în agentul refrigerant poate cauza coroziune, formarea de gheață sau cristale în
sistem și alte probleme asociate.
 Safety V/V se referă la "Safety Valve" sau "Valvă de siguranță". Valva de siguranță este o
componentă importantă utilizată în diverse sisteme și echipamente pentru a proteja împotriva
creșterii excesive a presiunii și pentru a preveni daunele sau accidentele cauzate de
suprapresiune. Funcția principală a valvei de siguranță este de a evacua automat excesul de
presiune dintr-un sistem în momentul în care aceasta depășește o anumită valoare setată.
Aceasta acționează ca o supapă de siguranță care se deschide și permite scurgerea presiunii
peste limita predefinită, evitând astfel ruperea sau deteriorarea componentelor sistemului sau
echipamentului. Valvele de siguranță sunt concepute să fie sensibile la presiune și să se
deschidă atunci când presiunea atinge sau depășește valoarea setată, numită "set point". Odată
ce valva de siguranță se deschide, presiunea excesivă este eliberată și, odată ce presiunea
revine sub set point, valva se închide pentru a restabili funcționarea normală a sistemului.
 Service V/V se referă la "Service Valve" sau "Valvă de service". Valva de service este o
componentă utilizată în sistemele de refrigerare, climatizare sau în alte sisteme pentru a
permite accesul, controlul și întreținerea echipamentelor și a componentelor. Rolul principal al
valvei de service este de a permite izolarea sau oprirea fluxului de agent refrigerant sau fluid
într-un anumit punct al sistemului în timpul operațiilor de întreținere, reparație sau
diagnosticare. Prin închiderea valvei de service, se poate preveni scurgerea sau pierderea
agentului refrigerant în timpul lucrărilor de service, facilitând astfel lucrul în siguranță și
eficientizarea procesului. Valva de service este de obicei instalată în puncte cheie ale
sistemului, cum ar fi la intrarea și ieșirea compresorului, la intrarea și ieșirea condensatorului
sau a evaporatorului sau în alte locații strategice pentru acces și control. Aceasta poate fi o
valvă cu bilă, o valvă cu robinet sau o valvă cu clapet, în funcție de tipul de instalare și
cerințele sistemului. Pe lângă funcția de izolare și control al fluxului, valvele de service pot fi
echipate cu porturi suplimentare sau robinete pentru conectarea de instrumente de măsurare,
cum ar fi manometre, pompe de vid sau echipamente de încărcare/descărcare a agentului
refrigerant. Aceste porturi suplimentare facilitează lucrările de service și verificarea
parametrilor sistemului în timpul operațiunilor de întreținere.
 Charging nipple este un termen utilizat pentru a descrie un conector sau o țeavă special
concepută pentru a permite încărcarea agentului refrigerant într-un sistem de refrigerare sau de
climatizare. În timpul procesului de încărcare a agentului refrigerant, charging nipple-ul este
conectat la o sursă de agent refrigerant, cum ar fi o butelie sau un recipient, și apoi este atașat
la o supapă de încărcare specifică de pe sistemul de refrigerare. Acesta permite transferul
controlat al agentului refrigerant în sistem.
 Un termometru este un dispozitiv utilizat pentru a măsura temperatura într-un sistem sau într-
un mediu. Acesta este un instrument esențial într-un sistem de ventilare pentru monitorizarea
și controlul temperaturii. Termometrele pot avea diferite forme și metode de măsurare, dar în
general, ele funcționează prin utilizarea unui senzor care reacționează la schimbările de
temperatură și furnizează o indicație numerică sau analogică a valorii temperaturii.
Termometrele utilizate în sistemele de ventilare pot avea diferite caracteristici și tehnologii,
cum ar fi termometre cu rezistență (RTD - Resistance Temperature Detector), termocuple,
termometre cu lichid sau termometre cu infraroșu (non-contact). Acestea pot fi utilizate pentru
a măsura temperatura aerului, a lichidelor sau a suprafețelor în interiorul sistemului de
ventilare.

2.3 Protecții

 Protecție la suprapresiune: Aceasta constă în utilizarea unei valve de siguranță (safety valve)
pentru a evacua automat presiunea excesivă din sistem, prevenind astfel daunele sau ruperea
componentelor.
 Service Valve (Valvă de service) este o componentă utilizată în sistemele de refrigerare,
climatizare sau în alte sisteme pentru a permite accesul, controlul și întreținerea
echipamentelor și a componentelor.
 CAPITOLUL 3
SISTEMUL DE COMANDĂ; DESCRIERE, SCHEMĂ

Sistemul de comandă într-un sistem de ventilare de la navă este responsabil de controlul și

monitorizarea funcționării sistemului, asigurând o ventilație eficientă și sigură a spațiilor de la
bordul navei. Sistemul de comandă este compus dintr-o serie de componente și dispozitive care
lucrează împreună pentru a realiza aceste funcții:
1. Panoul de control: Acesta este punctul central al sistemului de comandă și permite
operatorului să controleze și să monitorizeze diferitele aspecte ale sistemului de ventilare.
Panoul de control poate include butoane, comutatoare, afișaje și alte elemente de interfață
utilizate pentru a seta și regla parametrii sistemului, cum ar fi viteza ventilatoarelor,
temperatura, umiditatea sau direcția fluxului de aer.
2. Controlere: Acestea sunt dispozitive electronice care preiau comenzile de la panoul de
control și gestionează funcționarea sistemului de ventilare în conformitate cu setările
efectuate. Controlerele pot fi programabile și pot fi configurate pentru a realiza diferite moduri
de funcționare, cum ar fi modul automat sau modul manual. Ele pot monitoriza, de asemenea,
diverse parametri și pot activa alarme în cazul în care se detectează probleme sau defecțiuni în
sistem.
3. Senzori: Sistemul de comandă utilizează senzori pentru a monitoriza diferiți parametri ai
sistemului de ventilare, cum ar fi temperatura, umiditatea, presiunea sau calitatea aerului.
Acești senzori transmit informațiile către controlere, permitându-le să regleze și să controleze
funcționarea sistemului în funcție de valorile setate. De exemplu, senzorii de temperatură pot
activa ventilatoarele sau pot regla viteza acestora în funcție de temperatura ambientală.
4. Aparate de comutare: Acestea includ releuri, contactori sau alte dispozitive utilizate
pentru a controla pornirea și oprirea ventilatoarelor, motoarelor sau altor componente ale
sistemului de ventilare. Aceste aparate de comutare sunt activate de controlere în funcție de
comenzi și setări și asigură funcționarea corectă și sigură a sistemului.
5. Interconexiuni și cablaje: Sistemul de comandă utilizează cablaje și interconexiuni pentru
a permite transferul semnalelor și comunicația între diferitele componente ale sistemului.
Acestea asigură transmiterea corectă a informațiilor și comenzi între panoul de control,
controlere, senzori și aparate de comutare.
6. Sisteme de alarmă și protecție: Sistemul de comandă poate include și sisteme de alarmă și
protecție pentru a detecta și a semnala situații anormale sau periculoase. Acestea pot include
alarme acustice sau vizuale, sisteme de monitorizare a presiunii, senzori de fum sau alte
dispozitive de detectare a incendiilor și protecție împotriva supratensiunilor sau
scurtcircuitelor.
 Sistemul de comandă asigură o gestionare eficientă și sigură a ventilării la bordul navei,
controlând parametrii de funcționare, monitorizând starea componentelor și detectând orice
anomalii sau defecțiuni. Aceasta contribuie la un mediu de lucru confortabil și la asigurarea
sănătății și siguranței echipajului și a pasagerilor.
 CAPITOLUL 4
FUNCȚIONARE ÎN SARCINĂ

Funcționarea în sarcină a unui sistem de ventilare de la navă se referă la modul în care sistemul
lucrează și își îndeplinește scopul în condiții de utilizare reale, în timp ce este supus unor cerințe
și încărcări specifice.
În mod normal, un sistem de ventilare de la navă este proiectat să funcționeze în sarcină pentru
a asigura o circulație adecvată a aerului în diverse spații, cum ar fi cabine, săli de mașini, spații
de depozitare etc. Acesta îndeplinește mai multe funcții importante:
1. Asigurarea unui mediu confortabil: Sistemul de ventilare funcționează în sarcină pentru a
menține o temperatură și o umiditate adecvată în interiorul navei. Aceasta contribuie la
confortul echipajului și a pasagerilor și creează un mediu de lucru sau de locuit plăcut.
2. Asigurarea calității aerului: Sistemul de ventilare elimină aerul viciat, poluat sau încărcat
cu substanțe nocive și aduce înlocuitori de aer proaspăt în interiorul navei. Acest lucru ajută
la menținerea unei calități bune a aerului, prevenind acumularea de mirosuri neplăcute sau de
poluanți.
3. Controlul umidității: Sistemul de ventilare poate fi dotat cu funcții de control al umidității
pentru a menține un nivel adecvat de umiditate în interiorul navei. Acest aspect este
important pentru prevenirea formării condensului, mucegaiului sau a altor probleme asociate
cu nivelurile ridicate sau scăzute de umiditate.
4. Protecția împotriva incendiilor și evacuarea fumului: Sistemul de ventilare poate fi
conceput pentru a funcționa în sarcină în cazul unui incendiu, pentru a evacua fumul și a
menține o zonă de evacuare sigură. Acesta poate include ventilație de urgență și sisteme de
detecție a fumului pentru a preveni răspândirea incendiilor și pentru a asigura evacuarea în
condiții de siguranță.
5. Economia energiei: Sistemul de ventilare poate fi optimizat pentru a funcționa eficient
din punct de vedere energetic, reducând consumul de energie și costurile asociate. Aceasta
poate include tehnologii de reglare a vitezei ventilatoarelor, utilizarea de echipamente de
recuperare a căldurii sau alte strategii de eficiență energetică.

Funcționarea în sarcină a sistemului de ventilare implică monitorizarea și controlul constant al

parametrilor de funcționare, cum ar fi viteza ventilatoarelor, temperatura, umiditatea și
presiunea, pentru a asigura un mediu confortabil și sigur.
 CAPITOLUL 5
MENTENANȚĂ: DEFECȚIUNI, INTERVENȚII

Mentenanța în cadrul unui sistem de ventilare de la navă are un rol crucial în asigurarea
funcționării corecte și sigure a sistemului. În timpul utilizării, pot apărea defecțiuni sau probleme
care necesită intervenții pentru remediere. Câteva defecțiuni comune și intervenții asociate:

1. Defecțiuni ale motorului ventilatorului: Motorul ventilatorului poate să se defecteze din

diverse motive, cum ar fi supraîncălzirea, uzura sau probleme la nivelul conexiunilor
electrice. În astfel de cazuri, intervenția poate consta în înlocuirea motorului sau repararea
conexiunilor defecte.
2. Blocarea sau încărcarea filtrului de aer: Filtrul de aer poate să se înfunde din cauza
acumulării de praf, murdărie sau alte particule. Aceasta poate reduce fluxul de aer și eficiența
sistemului de ventilare. Intervenția constă în curățarea sau înlocuirea filtrului încărcat.
3. Probleme cu senzorii: Senzorii care monitorizează temperatura, umiditatea sau alte
parametri pot să se defecteze sau să devină inexacte în măsurători. În astfel de cazuri,
intervenția constă în înlocuirea senzorului sau calibrarea acestuia.
4. Defecțiuni ale ventilatoarelor de evacuare: Ventilatoarele de evacuare pot să aibă
probleme precum blocări, uzură sau avarii la nivelul rulmenților. Intervenția poate implica
curățarea, repararea sau înlocuirea ventilatoarelor afectate.
5. Probleme la nivelul sistemului de control: Controlerele sau alte componente ale
sistemului de comandă pot să aibă defecțiuni sau erori de programare. În astfel de cazuri,
intervenția poate consta în remedierea erorilor de programare, actualizarea software-ului sau
înlocuirea componentelor defecte.
6. Scurgeri de aer sau presiune inadecvată: Sistemele de ventilare pot să aibă scurgeri de aer
sau probleme cu presiunea, ceea ce poate afecta funcționarea corespunzătoare. Intervenția
poate consta în identificarea și remedierea scurgerilor sau reglarea presiunii sistemului.
 CAPITOLUL 6
SOLUȚII DE MODERNIZARE/ CREȘTERE A EFICIENȚEI. UTILIZAREA UNUI
CONVERTOR ELECTRONIC PENTRU ALIMENTAREA MOTORULUI ASINCRON

6.1 Alegerea din catalog a convertorului static

Pentru alimentarea motorului asincron din sistemul de ventilație al unei nave, un convertor
static recomandat este un invertor de frecvență. Un invertor de frecvență este un tip de convertor
static care permite controlul vitezei și reglarea puterii motorului asincron în funcție de necesități.
Invertorul de frecvență convertește energia electrică de la o sursă de curent continuu (CC) într-o
tensiune și frecvență variabilă pentru alimentarea motorului asincron. Acesta reglează tensiunea
și frecvența de alimentare pentru a controla viteza motorului și a oferi o eficiență crescută în
funcție de cerințele sistemului de ventilație.
Avantajele utilizării unui invertor de frecvență pentru alimentarea motorului asincron în
sistemul de ventilare al unei nave includ:
1. Controlul precis al vitezei: Invertorul de frecvență permite reglarea și controlul precis al
vitezei motorului asincron în funcție de necesități. Aceasta permite adaptarea la variațiile de
încărcare și cerințele de ventilare în timp real
2. Economisirea energiei: Prin ajustarea tensiunii și frecvenței de alimentare, invertorul de
frecvență permite o eficiență crescută și economisirea energiei. Aceasta poate duce la
reducerea consumului de energie și costurilor asociate.
3. Pornire și oprire lină: Invertorul de frecvență oferă posibilitatea de a realiza porniri și
opiri lină ale motorului asincron, evitând șocurile și tensiunile excesive care pot afecta
componentele și durata de viață a sistemului.
4. Controlul și monitorizarea avansată: Invertorul de frecvență poate fi echipat cu funcții
avansate de control și monitorizare, permițând supravegherea performanței motorului,
diagnoza erorilor și optimizarea operațiunilor.
5. Am ales din catalogul producatorului ABB: convertorul PCS100 03-01E/F-BE, tinand
cont de urmatorii paramentri:
 Tensiunea utilității (V) și frecvența utilității (Hz)
 Capacitatea de încărcare (kVA) și kW sau kVA și pf (factorul de putere)
 Frecvența încărcării
 Datele de operare în mediul ambiant
 Cerințele privind clasificarea IP (gradul de protecție la infiltrarea particulelor și
lichidelor)
6.2 Descrierea convertorului static
Configuratie:

 Control de la distanta
Paginile web la distanță sunt un set de pagini web care au un format similar cu standardul GDM
și pot fi vizualizate cu orice browser web standard pe un dispozitiv conectat la aceeași rețea. Prin
intermediul acestei interfețe, utilizatorii pot accesa în mod remote starea și parametrii de
funcționare. De asemenea, este disponibilă vizualizarea și descărcarea istoricului evenimentelor
și jurnalelor de service. Paginile web la distanță permit utilizatorilor să selecteze diferite limbi
pentru fiecare client la distanță.

 Modbus TCP
O conexiune Modbus TCP este, de asemenea, disponibilă prin intermediul portului Ethernet al
interfeței utilizator GDM. Accesul doar pentru citire este disponibil pentru parametrii de
funcționare, cum ar fi tensiunile, curentele și nivelurile de putere.

 Modbus RTU
Modbus RTU este disponibil cu placa opțională de extindere +A100 I/O. Aceasta permite atât
accesul doar pentru citire, cât și pentru scriere la PCS100 SFC.

Conexiuni de control

PCS100 SFC include conexiuni de control pentru controlul local sau monitorizarea sistemului.
Terminalele de conexiune de control sunt amplasate pe Modulul Maestru Auxiliar din Carcasa
Controlerului Principal.

Descrierea conexiunilor de control

 3 ieșiri de releu - Informații despre starea PCS100 SFC
- 250 VAC/30 VDC, 1 A
 1 comutator termic izolat - Informații despre supraîncălzirea transformatorului
-24 VDC/24 VAC, 1 A
-Contact închis în mod normal (NC)
 2 intrări digitale - Control la distanță pentru PCS100 SFC
- Pornire/Oprire/Inhibare
- Contacte uscate
6.3 Schema electrice a ansamblului motor-convertor
6.4 Concluzii

 Îmbunătățirea eficienței energetice: Convertorul static, utilizat în instalațiile de ventilare,

poate contribui la o eficiență energetică superioară. Acesta poate controla și regla cantitatea
de aer furnizată, în funcție de necesități, minimizând astfel consumul de energie.
 Controlul precis al volumului de aer: Convertorul static permite reglarea și controlul precis
al volumului de aer furnizat în sistemul de ventilare. Acest lucru este esențial pentru
asigurarea unei ventilații adecvate în diferitele zone sau încăperi ale clădirii.
 Controlul și distribuția uniformă a presiunii: Convertorul static poate fi utilizat pentru a
controla și distribui uniform presiunea aerului în întregul sistem de ventilare. Acest aspect
este important pentru a asigura o funcționare corectă a instalațiilor de ventilare și pentru a
evita pierderile de presiune în anumite zone.
 BIBLIOGRAFIE

[1] Silviu Gheorghiu, Florentiu Deliu, ”Converoare Electromecanice”– Editura ”Academia

Navală Mircea cel Bătrân” Constanta 2010, ISBN 978-973-1870-70-0;
[2] Catalog ABB convertoare statice
[3] HHIC NCP0150
[4]