Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vi - Digestia Si Absorbtia
Vi - Digestia Si Absorbtia
3
45. Glandele gastrice: 53. Mucoasa intestinului subţire:
a. sunt situate în mucoasa stomacului; a. prezintă cute;
b. sunt situate şi în submucoasa stomacului, la b. conţine epiteliu cilindric pluristratificat;
nivelul fundului şi corpului; c. cutele poartă numele de vilozităţi intestinale;
c. secretă suc gastric; d. toate răspunsurile sunt corecte.
d. toate răspunsurile sunt corecte. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
54. Intestinul gros:
46. Intestinul subţire: a. continuă jejun-ileonul;
a. este cuprins între stomac şi intestinul gros; b. se deschide la exterior prin orificiul anal;
b. este format din duoden, jejun şi ileon; c. are o importantă funcţie motorie;
c. este segmentul cel mai important al tubului e. toate răspunsurile sunt corecte.
digestiv; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. 55. Intestinul gros:
a. este subîmpărţit în cec, colon, rect;
47. Jejuno-ileonul: b. are o importantă funcţie motorie;
a. este mobil; c. formează anse;
b. formează anse; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. are mobilitate redusă; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 56. Segmentele colonului:
a. sunt numai cecul şi rectul;
48. Duodenul: b. sunt în număr de cinci;
a. este prima porţiune a intestinului subţire; c. sunt în număr de patru: colonul ascendent,
b. este fix; transvers, descendent, sigmoid;
c. în convexitatea sa se găseşte capul pancreasului; d. sunt dispuse în flancul drept;
d. toate răspunsurile sunt corecte. e. nici un răspuns nu este corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
57. Cecumul:
49. Duodenul: a. prezintă apendicele;
a. este mobil; b. are forma unui sac;
b. se întinde de la pilor la jejun; c. se continuă cu jejunul;
c. în duoden se deschid coledocul şi canalul principal d. se învecinează cu colonul transvers;
al pancreasului; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. 58. Apendicele:
a. se deschide în cecum;
50. Jejuno-ileonul: b. este un organ parenchimatos;
a. continuă duodenul; c. este o glandă anexă a tubului digestiv;
b. formează anse; d. nu comunică cu cecul;
c. se întinde până la pilor; e. se deschide în ilion sub orificiul ileo-cecal.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. sunt corecte numai răspunsurile b şi c; 59. Colonul:
a. începe la nivelul valvulei ileo-cecale;
51. Stratul muscular al intestinului subţire: b. prezintă patru porţiuni;
a. conţine fibre striate; c. se continuă cu jejunul;
b. conţine epiteliu pavimentos necheratinizat; d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c;
c. conţine fibre netede, longitudinale la exterior şi e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
circulare la interior;
d. nu este inervat; 60. Colonul sigmoid:
e. este mărginit de mucoasă. a. este prima porţiune a colonului ascendent;
b. este plasat între colonul descendent şi rect;
52. Vilozităţile intestinale: c. este ultima porţiune a intestinului subţire;
a. sunt situate în submucoasă; d. se află în continuarea rectului;
b. sunt proeminenţe sub formă de deget de mănuşă; e. nici un răspuns nu este corect.
c. sunt macroscopice;
d. au la suprafaţă un epiteliu pluristratificat;
e. nu sunt vascularizate.
4
61. Stratul muscular al colonului: 3. La nivelul rectului are loc:
a. prezintă fibre musculare longitudinale la interior; 1. eliminarea resturilor neabsorbite;
b. prezintă fibre musculare circulare la exterior; 2. absorbţia alimentelor;
c. este format din fibre musculare netede; 3. actul defecaţiei;
d. este format din fibre musculare striate; 4. absorbţia apei.
e. nu are inervaţie.
4. Cavitatea bucală:
62. Tunica mucoasă a colonului: 1. este subîmpărţită în vestibul şi cavitate bucală
a. este formată din epiteliu pluristratificat cilindric; propriu-zisă;
b. este formată din epiteliu unistratificat cilindric; 2. participă la digestia şi absorbţia alimentelor;
c. conţine şi un start muscular; 3. este formată din bucofaringe;
d. este plasată la exterior; 4. este primul segment al tubului digestiv.
e. nici un răspuns nu este corect.
5. Cavitatea bucală este subîmpărţită de arcadele
63. Rectul: alveolo-dentare în:
a. continuă colonul sigmoid; 1. cavitate bucală propriu-zisă;
b. se continuă cu canalul anal; 2. vestibulul anterior şi vestibulul posterior;
c. prezintă patru segmente; 3. vestibul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. dinţi, gingii, mucoasă jugală.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
6. Vestibulul bucal este:
64. Sfincterul extern al orificiului anal este format 1. limitat de bucofaringe;
din: 2. limitat de arcadele alveolo-dentare;
a. fibre musculare striate; 3. limitat de nazofaringe;
b. fibre musculare netede; 4. limitat de obraji.
c. fibre longitudinale;
d. fibre de colagen; 7. Cavitatea bucală prezintă:
e. toate răspunsurile sunt corecte. 1. orificiul bucal anterior;
2. limba, superior;
65. Adventicea rectului: 3. bolta palatină, superior;
a. este formată din ţesut conjunctiv dens; 4. obrajii inferior.
b. este formată în totalitate din epiteliu cilindric
simplu; 8. Limba este:
c. este formată în totalitate din epiteliu stratificat 1. un organ musculos;
keratinizat; 2. structurată din fibre de colagen;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. situată la limita cu faringele;
e. nici un răspuns nu este corect. 4. inervată de hipoglos.
5
4. este tunica internă.
12. Dinţii: 21. Esofagul:
1. nu sunt organe ale tubului digestiv; 1. este un organ al tubului digestiv;
2. sunt organe ale aparatului masticator; 2. este un şanţ musculos;
3. au rol nesemnificativ în masticaţie; 3. face legătura dintre faringe şi stomac;
4. sunt grupaţi în două dentiţii. 4. porneşte de la nivelul laringelui.
13. Dentiţia umană poate fi: 22. Următoarele afirmaţii despre esofag sunt
1. una temporară de 32 de dinţi; adevărate:
2. una temporară de 20 de dinţi; 1. este un canal prin care bolul alimentar trece din
3. una permanentă de 20 de dinţi; faringe spre stomac;
4. una permanentă de 32 de dinţi. 2. limita lui superioară corespunde faringelui;
3. limita lui inferioară corespunde orificiului cardia;
14. Dentiţia temporară: 4. prin orificiul cardia stomacul se deschide în
1. mai este denumită şi dentiţia de lapte; duoden.
2. numără 32 de dinţi;
3. numără 20 de dinţi; 23. În structura esofagului se disting
4. mai este denumită şi dentiţia permanentă. 1. 4 tunici;
2. muşchi striaţi;
15. Următoarele afirmaţii despre faringe sunt 3. muşchi netezi;
adevărate: 4. mucoasă formată din ţesut conjunctiv lax.
1. este un organ musculo-membranos;
2. mucoasa faringiană este formată din epiteliu 24. Adventicea esofagului:
pavimentos pluristratificat neceratinizat; 1. reprezintă tunica externă;
3. se continuă cu esofagul; 2. este formată din ţesut elastic;
4. comunică superior cu laringele. 3. este formată din tesut conjunctiv dens;
4. conţine glande secretorii de mucus.
16. Cavitatea faringelui comunică cu:
1. fosele nazale; 25. Tunica musculară a esofagului:
2. cavitatea bucală; 1. se învecinează la exterior cu adventicea;
3. laringele; 2. se învecinează la interior cu submucoasa;
4. urechea internă. 3. este formată din muşchi striaţi în treimea
superioară;
17. Următoarele afirmaţii despre faringe sunt 4. este formată din muşchi netezi în porţiunea
adevărate: inferioară.
1. prin trompa lui Eustachio comunică cu urechea
medie; 26. Tunica mucoasă a esofagului:
2. comunică posterior cu fosele nazale; 1. este tunica internă;
3. reprezintă încrucişarea căilor digestivă şi 2. este situată la exterior;
respiratorie; 3. este formată din epiteliu pavimentos pluristratificat
4. comunică posterior cu laringele. necheratinizat;
4. se învecinează cu tunica musculară.
18. Structura faringelui include:
1. submucoasă; 27. Următoarele afirmaţii despre stomac sunt
2. musculară; false:
3. mucoasă; 1. se prezintă ca o porţiune îngustă a tubului
4. adventice. digestiv;
2. este situat în porţiunea inferioară a cavităţii
19. Epiglota: abdominale;
1. blochează calea alimentelor spre esofag; 3. se învecinează cu faringele;
2. acţionează în timpul deglutiţiei; 4. este un organ al tubului digestiv.
3. acţionează în timpul deglutiţiei masticaţiei;
4. blochează calea alimentelor spre laringe. 28. Stomacul:
1. prezintă trei porţiuni;
20. Mucoasa faringelui: 2. are forma literei „J”;
1. conţine muşchii faringelui; 3. se prezintă ca o porţiune dilatată a tubului
2. are în structura sa un epiteliu pluristratificat digestiv;
pavimentos necheratinizat; 4. se situează între esofag şi duoden.
3. are în structura sa un epiteliu cilindric
pluristratificat;
6
29. Stomacul: 38. Intestinul subţire:
1. este localizat în partea inferioară a cavităţii 1. este cuprins între stomac şi intestinul gros;
abdominale; 2. este cel mai important segment al tubului digestiv
2. prezintă două curburi, curbura mare şi curbura 3. este format din duoden şi jejuno-ileon;
mică; 4. începe la nivelul cardiei.
3. prezintă trei feţe;
4. prezintă două orificii, cardia şi pilor. 39. Jejuno-ileonul:
1. este mobil;
30. Curburile stomacului: 2. se mai numeşte şi intestinul liber;
1. curbura mare este convexă; 3. formează anse;
2. sunt denumite şi orificii; 4. are mobilitate redusă.
3. curbura mică este concavă;
4. sunt în număr de patru. 40. Duodenul:
1. este prima porţiune a intestinului subţire;
31. Cardia: 2. are forma literei „J”;
1. este orificiul superior al stomacului; 3. este fix;
2. se continuă cu pilorul; 4. în el se deschide trompa lui Eustachio.
3. comunică cu esofagul;
4. se mai numeşte şi marea curbură. 41. Duodenul:
1. se întinde de la pilor la jejun;
32. Orificiul pilor: 2. în duoden se deschide coledocul.
1. este situat la limita cu esofagul; 3. în duoden se deschid canalele pancreasului;
2. comunică cu duodenul; 4. este mobil.
3. continuă fundul stomacului
4. este orificiul inferior al stomacului. 42. Jejuno-ileonul:
1. se numeşte şi intestin liber;
33. Următoarele afirmaţii despre stomac sunt 2. formează anse;
adevărate: 3. continuă duodenul;
1. stomacul prezintă trei porţiuni; 4. se întinde de la stomac la rect.
2. porţiunea superioară este orizontală;
3. porţiunea inferioară este verticală; 43. Stratul muscular al intestinului subţire:
4. porţiunea orizontală este formată din antrul şi 1. conţine fibre striate;
canalul piloric. 2. conţine fibre netede, longitudinale la exterior;
3. nu este inervat;
34. Porţiunea orizontală a stomacului este 4. conţine fibre netede circulare la interior.
formată din:
1. antrul piloric; 44. Vilozităţile intestinale:
2. fundul stomacului; 1. sunt situate în submucoasă;
3. canalul piloric; 2. sunt proeminenţe în deget de mănuşă;
4. corpul stomacului. 3. sunt macroscopice;
4. sunt situate la nivelul mucoasei.
35. Stratul muscular al stomacului:
1. conţine fibre longitudinale; 45. Intestinul gros:
2. conţine fibre circulare; 1. continuă jejun-ileonul;
3. conţine fibre oblice; 2. se deschide la exterior prin orificiul anal;
4. este format din ţesut muscular striat. 3. are o importantă funcţie motorie;
4. are o funcţie digestivă secundară.
36. Mucoasa stomacului:
1. conţine glande gastrice. 46. Intestinul gros:
2. este tunica externă; 1. este subîmpărţit în cec, colon, rect;
3. este formată din epiteliu cilindric unistratificat; 2. formează cadrul colic;
4. este formată din epiteliu pavimentos 3. are o importantă funcţie motorie;
necheratinizat. 4. formează anse.
52. Sfincterul intern al anusului este format din: 7. Printre funcţiile metabolice ale ficatului se
1. fibre musculare striate; numără:
2. fibre musculare netede; a. sinteza colesterolului;
3. fibre longitudinale; b. catabolismul acizilor graşi;
4. fibre circulare. c. reglarea volumului de sânge circulant;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
11
4. Produsul final al digestiei proteinelor este 10. Digestia alimentelor începe în:
constituit din: a. cavitatea bucală;
a. glucide simple; b. faringe;
b. acizi graşi; c. stomac;
c. glicerol; d. intestin;
d. aminoacizi; e. ficat.
e. monozaharide.
11. Digestia alimentelor se termină în:
5. Produsul final al digestiei glucidelor complexe a. cavitatea bucală;
este constituit din: b. faringe;
a. glucide simple; c. stomac;
b. acizi graşi; d. intestin;
c. glicerol; e. ficat.
d. aminoacizi;
e. săruri minerale. 12. Digestia mecanică include
a. transformarea alimentelor în particule mici şi tari;
6. Produsul final al digestiei lipidelor este b. amestecul cu sucurile digestive;
constituit din: c. progresia alimentelor;
a. acizi graşi; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. glicerol; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
c. glucide simple;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 13. Rolurile masticaţiei sunt:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. reducerea dimensiunilor particulelor alimentare;
b. formarea bolului alimentar;
În organism, substanţele organice cu molecule c. amestecul cu saliva şi înmuierea alimentelor;
simple au rol: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. plastic; e. nici un răspuns nu este corect.
b. energetic;
c. funcţional; 14. Reglarea masticaţiei se face:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. nervos;
e. nici un răspuns nu este corect. b. prin mecanisme reflexe necondiţionate;
c. prin mecanisme reflexe condiţionate;
7. Rolul plastic al substanţelor organice cu d. toate răspunsurile sunt corecte;
molecule simple este asigurat în principal de e. nici un răspuns corect.
către:
a. glucide; 15. Centrii masticatori sunt localizaţi în:
b. proteine; a. punte;
c. lipide; b. bulb;
d. enzime; c. cerebel;
e. hormoni. d. talamus;
e. hipotalamus.
8. Rolul energetic al substanţelor organice cu
molecule simple este asigurat în principal de 16. Activitatea secretorie a cavităţii bucale:
către: a. nu are legătură cu digestia bucală;
a. glucide; b. se datorează glandelor endocrine;
b. proteine; c. are rol în contactul bolului alimentar cu receptorii
c. lipide; olfactivi;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. e. nici un răspuns nu este corect.
9. Rolul funcţional al substanţelor organice cu 17. Din punct de vedere chimic, în salivă
molecule simple este asigurat în principal de componenta majoră este reprezentată de către:
către: a. apă;
a. enzime; b. KCl;
b. hormoni; c. NaCl;
c. glucide; d. amilază;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. mucină.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
12
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
18. Substanţele organice din salivă sunt: 25. Saliva are următoarele funcţii, cu EXCEPŢIA:
a. amilaza salivară, mucina şi lizozimul; a. formarea bolului alimentar;
b. KCl; b. favorizarea vorbirii;
c. NaCl; c. secreţia unor substanţe toxice;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. digestia chimică;
e. nici un răspuns nu este corect. e. menţinerea echilibrului hidric.
34. Controlul nervos al deglutiţiei se face în: 39. Activitatea de digestie mecanică a stomacului
a. punte; realizează:
b. bulb; a. depozitarea temporară a alimentelor;
c. mezencefal; b. amestecul alimentelor cu sucul gastrice;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. evacuarea lentă şi fracţionată a chimului gastric în
e. nici un răspuns nu este corect. duoden;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
35. Aferenţele reflexului de deglutiţie sunt e. nici un răspuns nu este corect.
reprezenate de nervii cranieni:
a. V; 41. Peristaltismul gastric este de mai multe feluri:
b. VII; a. de amestec;
c. XII; b. de evacuare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. de foame;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
36. Eferenţele reflexului de deglutiţie sunt
reprezenate de nervii cranieni: 42. Printre substanţele organice din sucul gastric
a. V; se numără:
b. X; a. enzimele şi mucina;
c. XII; b. enzimele şi HCl;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. mucina şi HCl;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. pepsinogenul şi HCl;
e. nici un răspuns corect.
37. Timpul bucal al deglutiţiei este:
a. voluntar; 43. Printre substanţele minerale din sucul gastric
b. involuntar; se numără:
c. parţial voluntar; a. enzimele şi mucina;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. clorurile şi HCl;
e. nici un răspuns nu este corect. c. mucina şi HCl;
d. pepsinogenul şi HCl;
38. Timpul faringian al deglutiţiei este: e. nici un răspuns corect.
a. voluntar;
b. involuntar; 44. Activarea enzimelor proteolitice se face:
c. parţial voluntar; a. de către HCl;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. la contactul cu mucoasa gastrică;
e. nici un răspuns nu este corect. c. de către gastrină;
d. de către mucină;
39. Timpul esofagian al deglutiţiei este: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. voluntar;
b. involuntar; 45. Enzimele lipolitice gastrice:
c. parţial voluntar; a. sunt enzime cu activitate slabă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. hidrolizează toate lipidele ingerate;
e. nici un răspuns nu este corect. c. din acţiunea lor rezultă HCl;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
40. Esofagul prezintă: e. nici un răspuns nu este corect.
a. rolul de a transporta alimentele din stomac în
faringe; 46. Mucina din sucul gastric:
b. mişcări peristaltice; a. are rol în protecţia chimică a mucoasei gastrice;
c. contracţii musculare; b. are rol în protecţia mecanică a mucoasei gastrice;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. este secretată şi în duoden;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
14
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b a. nicotina;
b. enterogastronul;
47. Reglarea secreţiei gastrice se face: c. alcoolul;
a. în trei faze; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. într-o singură fază; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. într-o fază cefalică şi una gastrică;
d. într-o fază gastrică şi una intestinală; 55. Activitatea motorie la nivelul intestinului
e. nici un răspuns corect. subţire cuprinde următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. mişcări segmentare;
48. Faza cefalică a reglării secreţiei gastrice: b. secreţii intestinale;
a. este realizată prin mecanisme nervoase; c. mişcări pendulare;
b. se declanşează înainte de ajungerea alimentelor d. mişcări peristaltice;
în stomac; e. mişcări de amestec al chimului cu sucurile
c. este o fază terminală a reglării secreţiei gastrice; intestinale.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 56. Mişcările segmentare de la nivelul intestinului
subţire:
49. Faza gastrică a reglării secreţiei gastrice: a. sunt mişcări de amestec;
a. se declanşează înainte de ajungerea alimentelor b. se numesc şi contracţii propulsive;
în stomac; c. alcătuiesc mişcări peristaltice;
b. se declanşează la pătrunderea alimentelor în d. favorizează creşterea secreţiei pancreatice;
stomac; e. sunt prezente şi la nivelul stomacului.
c. este controlată nervos şi umoral;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 57. Mişcarea de transport de la nivelul
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c intestinului subţire:
a. acţionează asupra chimului;
50. Faza intestinală a reglării secreţiei gastrice: b. se face prin unde peristaltice;
a. începe odată cu intrarea chimului în duoden; c. are direcţie către stomac;
b. începe odată cu intrarea chimului în jejun; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. se declanşează înainte de ajungerea alimentelor în e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b
stomac;
d. se declanşează la pătrunderea alimentelor în 58. Pancreasul exocrin secretă:
stomac; a. hormoni digestivi;
e. nici un răspuns corect. b. enzime digestive;
c. suc intestinal;
51. Mecanismul predominant umoral din faza d. toate răspunsurile sunt corecte;
intestinală a reglării secreţiei gastrice implică: e. nici un răspuns corect.
a. gastrina secretată în stomac;
b. gastrina secretată în duoden; 59. Celulele pancreatice sunt:
c. pepsinogenul secretat în stomac; a. endocrine;
d. pepsinogenul secretat în duoden; b. exocrine;
e. nici un răspuns corect. c. mixte;
d. toate răspunsurile sunt corecte
52. Gastrina stimulează secreţia gastrică pe cale: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b
a. umorală;
b. nervoasă; 60. Celulele exocrine pancreatice secretă:
c. mixtă; a. enzime proteolitice;
d. nu o stimulează, ci o inhibă; b. enzime lipolitice;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. enzime glicolitice;
d. toate răspunsurile sunt corecte
53. Acţiuni stimulatoare ale secreţiei gastrice mai e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b
exercită şi:
a. histamina; 61. Enzimele pancreatice participă la digestia:
b. insulina; a. proteinelor;
c. alcoolul; b. lipidelor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. glucidelor;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b
54. Acţiuni inhibitoare ale secreţiei gastrice mai
exercită şi:
15
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
62. Substanţele minerale din sucul pancreatic 70. Bila:
sunt reprezentate de către: a. este necesară pentru emulsionarea şi absorbţia
a. CO2; lipidelor;
b. apă; b. este necesară pentru stimularea peristaltismului
c. bicarbonat de sodiu; intestinal;
d. HCl; c. favorizează absorbţia vitaminelor hidrosolubile;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
63. Rolul bicarbonatului de sodiu din sucul
pancreatic: 71. Bila este secretată:
a. neutralizează aciditatea chimului gastric; a. continuu;
b. digeră proteinele; b. discontinuu;
c. reglează pH-ul în colon; c. în perioadele digestive;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. în perioadele interdigestive;
e. nici un răspuns nu este corect. e. nici un răspuns corect.
4. Activitatea secretorie a cavităţii bucale: 13. Substanţele excretate prin salivă sunt:
1.nu are legătură cu digestia bucală; 1.ureea;
2.se datorează glandelor salivare; 2.maltoza;
3.are rol în contactul bolului alimentar cu receptorii 3.unele virusuri;
gustativi; 4.apa.
4.este reglată exclusiv nervos.
14. Saliva joacă rol important în:
5. Saliva conţine: 1.menţinerea echilibrului static;
1.substanţe organice; 2.menţinerea echilibrului hidric;
2.lizozim; 3.menţinerea echilibrului electrolitic;
3.substanţe minerale; 4.favorizarea acţiunii receptorilor gustativi.
4.apă.
15. Deglutiţia:
6. Substanţele organice din salivă sunt: 1.cuprinde activităţi motorii;
1.amilaza salivară; 2.cuprinde activităţi senzoriale;
2.mucina; 3.asigură transportul bolului alimentar din cavitatea
3.lizozimul; bucală în stomac;
4.sărurile de Na+. 4.se desfăşoară în 2 timpi.
8. Aferenţele salivatorii sunt reprezentate de fibre 17. Printre timpii deglutiţiei se numără timpul:
din nervii: 1.bucal;
1.vag; 2.faringian;
2.facial; 3.esofagian;
3.glosofaringian. 4.laringian.
4.hipoglos.
18. În timpul faringian al deglutiţiei:
9. Nucleii salivatori: 1.bolul alimentar se deplasează către esofag;
1.sunt inferior şi superior; 2.alimentele pătrund în trahee;
2.cel superior este localizat în punte; 3.bolul alimentar ajunge la cardia;
3.cel inferior este localizat în bulb; 4.controlul este voluntar.
4.se află şi în măduva spinării.
19. În timpul esofagian al deglutiţiei:
10. Secreţia salivară: 1.bolul alimentar se deplasează către cardia;
1.poate fi declanşată şi prin reflex condiţionat; 2.controlul este voluntar;
2.poate fi influenţată de către cerebel; 3.bolul alimentar se deplasează către faringe;
3.poate fi influenţată de unii hormoni; 4.controlul este involuntar.
4.este sub control nervos somatic.
20. În stomac, în urma digestiei gastrice:
11. Procesul de digestie iniţiat de salivă: 1.rezultă principiile alimentare;
1.se realizează asupra amidonului preparat; 2.rezultă chimul gastric;
2.se face prin intervenţia amilazei; 3.rezultă bolul alimentar;
3.produsul rezultat din digestia amidonului preparat 4.alimentele se amestecă cu sucul gastric.
este maltoza;
4.amilaza este inactivată de pH-ul intragastric 21. Activitatea motorie a stomacului presupune:
crescut. 1.stocarea alimentelor şi umplerea stomacului;
2.amestecul alimentelor cu sucul gastric;
20
3.evacuarea lentă şi fracţionată a conţinutului gastric 4.unele medicamente.
în duoden;
4.absorbţia produşilor rezultaţi în urma digestiei. 31. Reglarea secreţiei gastrice include:
1.fază cefalică;
22. Mişcările peristaltice gastrice pot fi: 2.fază gastrică;
1.de foame; 3.fază intestinală;
2.de amestec; 4.fază ileală.
3.de evacuare;
4.de absorbţie. 32. Faza cefalică a reglării secreţiei gastrice este:
1.declanşată înainte de pătrunderea alimentelor în
23. Reglarea motilităţii gastrice se poate face stomac,
prin: 2.declanşată de mecanisme nervoase
1.mecanism nervos; necondiţionate;
2.mecanisme intrinseci; 3.declanşată de mecanisme nervoase
3.mecanism umoral; necondiţionate;
4.control voluntar. 4.este o fază terminală a reglării secreţiei gastrice.
24. Inhibarea motilităţii gastrice este determinată 33. Faza gastrică a reglării secreţiei gastrice:
de către: 1.se produce la pătrunderea alimentelor în stomac;
1.enterogastron; 2.alimentele intră în cavitatea bucală;
2.adrenalină; 3.creşte secreţia de HCl;
3.secretină; 4.este declanşată sub acţiunea gastrinei.
4.noradrenalină.
34. Faza intestinală a reglării secreţiei gastrice:
25. Stimularea motilităţii gastrice este 1.începe odată cu pătrunderea chimului gastric în
determinată de către: duoden;
1.gastrină; 2.secreţia gastrică este sub controlul gastrinei;
2.adrenalină; 3.secreţia gastrică este sub controlul
3.insulină; enterogastronului;
4.noradrenalină. 4.începe odată cu intrarea chimului în colon.
26. Stimularea secreţiei de HCl este realizată de: 35. Mecanismul dominant în faza intestinală
1.creşterea pH-ului sucului gastric; implică:
2.apă; 1. gastrina secretată în stomac;
3.gastrină; 2. gastrina secretată în duoden;
4.mucină. 3. pepsinogenul secretat în stomac;
4. enterogastronul.
27. Printre substanţele organice din sucul gastric
se numără: 36. Activitatea motorie la nivelul intestinului
1.enzimele; subţire include următoarele:
2.HCl; 1. mişcări de segmentare;
3.mucina; 2. mişcări pendulare;
4.fosfaţii. 3. mişcări peristaltice;
4. secreţii intestinale.
28. Labfermentul:
1.este o substanţă anorganică; 37. Mişcarea de propulsie de la nivelul
2.este secretat numai la sugar; intestinului subţire:
3.este o enzimă pancreatică; 1. acţionează asupra chimului;
4.este o enzimă gastrică. 2. are direcţie către stomac;
3. se face prin unde peristaltice;
29. Lipaza gastrică: 4. se face prin mişcări segmentare.
1.este o enzimă lipolitică;
2.hidrolizează toate lipidele ingerate; 38. Pancreasul exocrin secretă:
3.hidrolizează lipidele emulsionate; 1. hormoni digestivi;
4.este stimulată de HCl 2. enzime digestive;
3. suc intestinal;
30. La nivel gastric se absorb: 4. suc pancreatic.
1.alcoolul;
2.lipidele; 39. Celulele pancreatice sunt:
3.proteinele; 1. secretorii;
21
2. endocrine;
3. exocrine;
4. senzoriale. 49. Bila conţine:
1.săruri biliare;
40. Celulele pancreatice exocrine secretă: 2.pigmenţi biliari;
1. enzime proteolitice; 3.colesterol;
2. enzime lipolitice; 4.mucină.
3. enzime glicolitice;
4. hormoni. 50. Rolurile sărurilor biliare sunt:
1.emulsionarea lipidelor din alimente;
41. Enzimele pancreatice participă la digestia: 2.favorizează absorbţia vitaminelor liposolubile;
1. proteinelor; 3.formează micelii;
2. lipidelor; 4.favorizează absorbţia lipidelor.
3. glucidelor;
4. substanţelor minerale. 51. Relaxarea sfincterului Oddi se face prin
mecanisme:
42. În secreţia pancreatică exocrină se găsesc: 1.nervoase;
1. bicarbonat de sodiu; 2.locale;
2. hormoni; 3.umorale;
3. enzime; 4.generale.
4. HCl.
52. Mecanismul nervos de stimulare a evacuării
43. Enzimele pancreatice sunt: bilei este realizat prin:
1.amilaze; 1.stimularea vagală;
2.lipaze; 2.stimulare nervoasă centrală;
3.tripsina; 3.stimulare simpatică;
4.carbopeptidaze. 4.stimulare parasimpatică.
45. Reglarea umorală a secreţiei pancreatice se 54. Bicarbonatul de sodiu din secreţia intestinală:
face sub controlul: 1.are rol de protecţie a mucoasei intestinale
1.secretinei; împotriva agresiunii HCl;
2.tripsinei; 2.este o enzimă porteolitică;
3.pancreoziminei; 3.este o enzimă lipolitică;
4.amilazei. 4.neutralizează chimul gastric.
24