Program terapeutic- vitacism/paravitacism

ETAPA OBIECTIVE METODE DEMERS TEHNICI DE TERAPIE RECUPERTORIE

TERAPEUTICĂ GENERALE FOLOSITE TERAPEUTIC/Subetape (PROGRAM TERAPEUTIC)
I. EVALUARE
COMPLEXĂ
II. TEAPIE
GENERALĂ
Exerciții de analiză fonetică cu indicarea primului
sau ultimului cuvânt dintr-o propoziție; completarea
cuvintelor cu prima silabă pronunțată de logoped,
III. TERAPIA RECUPERATORIE SPECIFICĂ

indicarea unui sunet omis de logoped;

Pregătirea impostării
sunetului
 Exercițiul
 Obținerea sunetului
deficitar și exersarea  Jocul terapeutic
Emiterea sunetului
lui
 Demonstrația
a) Demonstrarea articulării
sunetului (logoped, 3D)
b) Pronunțarea sunetului prin
procedee speciale
(mecanice, prin derivare)
Exerciții de pronunțare ritmică, proverbe, ghicitori,
poezii (exemplu: „Vara vine vacanța mare./ Victor
e voiosˮ);
Jocuri hazlii în care sunetul V este repetat de mai
multe ori, solicitând în același timp și atenția
auditivă (exemplu: „V e veverița care/ Vara vine la
plimbare/ Verde, verde, codrișorul/ N-o vânează
vânătorulˮ)
Demonstrarea articulării sunetului; se explică, în fața
oglinzii, poziția buzelor și a limbii pentru obținerea
articulării sunetului V.
Modul de pronunție cere ca buzele, limba și palatul
moale să fie în aceeași poziție ca sunetul F, dar acum
coardele vocale vibrează. Învățarea lui V se face prin
demonstrație și imitarea lui de către copil, prin
constatarea vibrării coardelor vocale.
Procedee mecanice: printre buzele aproape închise,
se suflă un curent de aer. Se cere copilului să sufle
spre o bucățică de hârtie pentru a o pune în mișcare
sau să stingă un chibrit, mărind din ce în ce mai mult
 distanța dintre obiect și gura copilului.

c) Exersarea pronunțării Se pronunță sunetul V conform algoritmului

sunetului. prezentat.
Pronunțarea de silabe directe cu prelungirea
sunetului ( f, h, j, r, s, ș, ț, z).
Pronunțarea de silabe directe (exemplu: va, ve, vi,
vo, vu, vă, vî).
Pronunțarea de silabe cu consoana în poziție
intervocalică, cu vocale similare (exemplu: ava, eve,
ivi, ovo, uvu, ăvă, îvî).
Pronunțarea de silabe cu V în poziție intervocalică,
cu vocale diferite (exemplu: ave, avi, avo, avu, avă,
avî).
Pronunțarea de silabe inverse, cu prelungirea
sunetului ( f, h, j, r, s, ș, ț, z).
Pronunțarea de silabe inverse, neprelungite
 Comparația Consolidarea sunetului în (exemplu: av, ev, iv, ov, uv, ăv, îv).
 Consolidarea sonoră silabe Pronunțarea consoanei V în logatomi, cu consoane
sunetului obținut cu loc de articulare apropiat (exemplu: vama, vame,
 Exercițiul vami, vamo, vamu, vamă, vamî).
Pronunțarea consoanei V în silabe închise cu alte
consoane (exemplu: vab, veb, vib, vob, vub, văb).
Pronunțarea consoanei V în silabe cu combinații
consonantice (exemplu: vra, vre, vri, vro, vru,
vră,vrî, sva, sve, svi, svo, svu, svă, svî).
Pronunțarea consoanei V în silabe cu combinații
consonantice dificile (exemplu: stva, stve, stvi, stvo,
stvu, stvă, stvî).
Pronunțarea consoanei V în silabe cu combinații
consonantice în final (exemplu: arv, erv, irv, orv,
urv, ărv, îrv).
Consolidarea sunetului în Pronunțarea consoanei în cuvinte mono-, bi-, poli-
cuvinte silabice.
 Cuvinte monosilabice (exemplu: var, vis, vas, val).
Cuvinte bisilabice cu fonem în poziție inițială
(exemplu: vie, viță, vișin, vecin, voinic).
Cuvinte bisilabice cu fonem în poziție intermediară
(exemplu: bivol, divan, covor, țeavă).
Cuvinte bisilabice cu fonem în poziție finală
(exemplu: elev, nărav, bolnav, zuugrav).
Cuvinte polisilabice cu fonem în poziție inițială
(exemplu: vecină, veselă, veveriță, vivace).
Cuvinte polisilabice cu fonem în poziție
intermediară (exemplu: avion, covoare, livadă,
bivoliță, motivație).
Cuvinte polisilabice cu fonem în poziție finală
(exemplu: emotiv, exclamativ, lucrativ).
Structuri verbale progresive prin adiție (exemplu: v-
va-var-vărs-vărsat-vărsate).
Diferențierea sunetelor cu punct de articulare
apropiat (exemplu: vo-fo, voi-foi, vag-fag, vin-fin).
Exerciții cu paronime (exemplu: v-f (viu-fiu, vilă-
filă, vin-fin, var-far, vor-for).
Transformarea cuvintelor prin înlocuirea de sunete
sau silabe (exemplu: va-ră/că, vo-dă/gă).
Propoziție cu cuvinte având consoana în poziție
inițială (exemplu: Vasile are un vișin./Viorica e
veselă).
 Compunere
Exersarea sunetului în Propoziție cu cuvinte având consoana în poziție
propoziție mediană (exemplu: Tava e ovală. Elevul ia tava).
 Povestirea
 Automatizarea Propoziție cu cuvinte având consoana în poziție
sunetului finală (exemplu: Octav este zugrav. E naiv, dar
 Conversație
brav.).
Rostirea și memorarea unor scurte ghicitori și
 Discuție liberă Introducerea sunetului în
proverbe (exemplu: „Are coarne cumincioare/ Și
texte scurte (cântecele,
copite liniștite/ Ce mănâncă? Iarbă verde/ Ce ne-
poezii, ghicitori)
aduce? Lapte dulce. (vaca) ).
 Memorarea unor texte cu dificultăți variabile
(exemplu: Fulger roșu printre cetini/ Este veverița,
prieteni!/ Pe-o creangă elastică/ Face-n zbor
Povestiri și repovestiri după
gimnastică.ˮ)
imagini
Convorbiri libere cu temă sau teme propuse de copil
(exemplu: Copilul să povestească cum și-a petrecut
vacanța mare.)