Auxiliar Curricular Studiul Plantelor Lemnoase CL IX

Specii lemnoase de interes forestier - cl.
a IX-a
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI
Auxiliar curricular
- clasa a IX-a -
DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ:

SILVICULTURĂ
MODULUL 1 :
SPECII LEMNOASE DE INTERES FORESTIER
2010
Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a
AUTORI :
1. PROF. ING. APETROAIE IONELA, COLEGIUL AGRICOL FĂLTICENI
2. PROF. ING. CUCIUREAN ALINA , COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”
CÂMPULUNG MOLDOVENESC
3. PROF. ING CUCIUREAN CRISTIAN, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”
4. PROF. ING . CÎRLUGEA ŞERBAN, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”
5. PROF. ING. EROSS DANIELA, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”
6. RECENZIE : PROF. ING CUCIUREAN CRISTIAN, COLEGIUL SILVIC

“BUCOVINA” CÂMPULUNG MOLDOVENESC

CUPRINS
INTRODUCERE
1. REZULTATE ALE ÎNVĂŢĂRII/COMPETENŢE VIZATE ŞI OBIECTIVE
2. FISA DE DESCRIERE A ACTIVITATILOR
3. FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR
4. GLOSAR DE TERMENI
I. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR

1. FIŞE CONSPECT
1.1 ORGANELE DE REPRODUCERE – FLOAREA
1.2 TALIA SI MARIMEA ARBORILOR
1.3 FAMILIA SALICACEAE – GENUL SALIX
2. PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE
3. IMAGINII PENTRU VIDEOPROIECTOR
3.1 FRUNZA
3.2 FRUNZA – TIPURI DE FRUNZE
3.3 BRADUL – ABIES ALBA
3.4 TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE
3.5 IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE DE INTERES FORESTIER – BRADUL
(ABIES ALBA)
4. SUGESTII PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI ÎNVĂŢĂRII/EVALUĂRII ELEVILOR
5. SUGESTII CU PRIVIRE LA METODELE DE PREDARE / ÎNVĂŢARE
6. IMPORTANŢA ÎNTOCMIRII UNUI PORTOFOLIU
II . ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

1. FIŞE DE DOCUMENTARE
1.1 ELEMENTELE MORFOLOGICE ALE PLANTELOR LEMNOASE DE INTERES
FORESTIER
1.2 FLOAREA - INFLORESCENŢA
1.3 LARICELE – LARIX DECIDUA
1.4 CLASIFICAREA SPECIILOR LEMNOASE DUPĂ TEMPERAMENT
1.5 IMPORTANŢA FUNCŢIONALĂ, ECONOMICĂ ŞI SILVICULTURALĂ A SPECIILOR
LEMNOASE DE INTERES FORESTIER
2. FIŞE DE LUCRU
2.1 SISTEME DE ÎNRĂDĂCINARE
2.2 TIPURI DE INFLORESCENŢE
2.3 FAM. PINACEA
2.4 CERINŢELE ECOLOGICE ŞI TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE
2.5 IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE
3. FIŞE DE EVALUARE
3.1 MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE
3.2 MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE
3.3 FAM. PINACEAE
3.4 CERINŢELE ECOLOGICE ŞI TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE
4. SOLUTIILE FISELOR DE EVALUARE PROPUSE
IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

INTRODUCERE
Ghidul de faţă este un sprijin necesar în desfăşurarea activităţii profesorului şi

elevilor pentru însuşirea rezultatelor de învăţare prevăzute în modulul Specii
lemnoase de interes forestier. Acest modul se studiază în clasa a IX-a pentru
domeniul pregătirii de bază Silvicultură, în cadrul orelor de cultură de specialitate şi
laborator tehnologic.
Numărul de ore alocat acestui modul este de 90 de ore , din care 18 ore repartizate
pentru laborator tehnologic .
Auxiliarul a fost elaborat pe baza rezultatelor învăţării prezentate în curriculumul de
clasa a IX-a elaborat pentru acest modul, corelate cu competenţele tehnice
specializate prevăzute în standardul de pregătire profesională de nivel 1 pentru
unitatea de competenţe Recunoaşterea speciilor forestiere.
Fişele de lucru, de evaluare, exerciţiile etc. prezentate pentru activitatea
profesorului şi a elevului au fost elaborate astfel încât să se constituie în modele ce
vor putea fi folosite pentru fiecare rezultat al învăţării în parte. În unele situaţii s-a
urmărit asigurarea continuităţii materialelor lucrate; astfel, pentru aceeaşi temă sunt
prezentate modele de proiect de lecţie, fişă de lucru, fişă de evaluare, etc.
În prima parte a materialului se regăsesc rezultatele învăţării/competenţele vizate
şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă, fişa de descriere a activităţilor, glosarul
de termeni necesari consolidării anumitor noţiuni mai puţin explicite.
Partea a doua a auxiliarului curricular cuprinde materiale de referinţă pentru
profesori şi elevi , sub formă de prezentări Power Point pentru videoproiector, fişe
conspect, componenţa unui portofoliu, fişe de lucru, de documentare, fişe de evaluare,
etc. În ceea ce priveşte fişele conspect se recomandă utilizarea acestora mai ales de
către profesorii debutanţi în vederea pregătirii materialului de predat, iar fişele de
documentare se recomandă a fi folosite de către elevi la rezolvarea fişelor de lucru.
Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual , frontal sau pe
grupe astfel încât să acopere un număr cât mai mare de metode de învăţare .
Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de învăţare ( fişe de lucru, de
evaluare, observaţie etc. ) prezentate în auxiliar. Acestea constituie doar un exemplu
pentru materialele didactice pe care le pot concepe şi folosi la orele de curs.
Conţinuturile modulului Specii lemnoase de interes forestier trebuie să fie
abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului
cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Timpul alocat fiecărei teme şi adaptarea materialelor de învăţare şi evaluare
rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de
dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care
lucrează şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul Specii lemnoase de interes forestier are o structură elastică, deci poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate
din unitatea de învăţământ dotate corespunzător.

1. Rezultate ale învăţării/Competenţe vizate şi obiective
Rezultate ale Obiective (la final elevii vor fi capabili …)

învăţării/Competenţe
Unitatea de competenţe specifică : Recunoaşterea speciilor forestiere
…să prezinte caracteristicile elementelor

morfologice ale plantelor lemnoase de interes
 Descrie caracteristicile
forestier
morfologice ale plantelor
...să utilizeze terminologia de specialitate în
lemnoase
descrierea caracteristicilor morfologice ale
plantelor lemnoase
...să enumere organele vegetative şi de
reproducere ale plantelor lemnoase
 Identifică organele
...să recunoască organele vegetative şi de
vegetative şi de
reproducere ale plantelor lemnoase
reproducere ale plantelor
...să descrie organele vegetative şi de reproducere
lemnoase
ale plantelor lemnoase
...să identifice speciile lemnoase după talie şi
mărime
…să precizeze denumirea populară şi ştiinţifică a
 Identifică arborii şi arbuştii
speciilor lemnoase
după lujeri, muguri, frunze,
...să recunoască speciile lemnoase de interes
flori şi fructe
forestier după caracteristicile morfologice
...să precizeze cerinţele faţă de climă ale speciilor
 Specifică cerinţele
forestiere
ecologice şi caracteristicile
...să precizeze cerinţele faţă de sol ale speciilor
de temperament ale
forestiere
plantelor forestiere
...să precizeze temperamentul speciilor forestiere
...să precizeze importanţa silviculturală a speciilor
 Specifică importanţa şi forestiere.
răspândirea principalelor ...să precizeze importanţa economică a speciilor
specii forestiere forestiere.
...să precizeze arealul speciilor forestiere.

2. Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Specii lemnoase de interes forestier
Rezultatul
Realizat /
învăţării/Competenţe Fişa de lucru Sarcina de lucru Subiectul
Nerealizat
Identificarea  Sisteme de
sistemelor de înrădăcinare
 Descrie înrădăcinare.  Asocierea
FIŞA DE LUCRU 2.1 –
caracteristicile Exemplificarea speciilor
SISTEME DE
morfologice ale speciilor forestiere forestiere cu
INRADACINARE
plantelor lemnoase pentru sistemele sistemul de
de înrădăcinare înrădăcinare
identificate identificat
Identificarea  Tipuri de
tipurilor de inflorescenţe
 Identifică organele
FIŞA DE LUCRU 2.2 – inflorescenţe.  Asocierea
vegetative şi de
TIPURI DE Identificarea speciilor
reproducere ale
INFLORESCENŢE speciilor forestiere forestiere cu
plantelor lemnoase
de la care provin tipurile de
inflorescenţele inflorescenţe
 Identifică arborii şi Identificarea  Identificarea
arbuştii după lujeri, FIŞA DE LUCRU 2.3 – speciilor de pin de speciilor
muguri, frunze, flori FAM. PINACEA la care provin forestiere după
şi fructe conurile fructificaţie
Precizarea
denumirii populare
şi ştiinţifice a
speciilor forestiere.
Precizarea genului  Stabilirea
FIŞA DE LUCRU 2.4 – şi familiei din care cerinţelor
 Specifică cerinţele
CERINŢELE fac parte speciile ecologice şi a
ecologice şi
ECOLOGICE ŞI lemnoase tipului de
caracteristicile de
TEMPERAMENTUL identificate. temperament
temperament ale
SPECIILOR Precizarea pentru speciile
plantelor forestiere
LEMNOASE cerinţelor lemnoase de
ecologice şi tipului interes forestier
de temperament
pentru speciile
lemnoase
identificate.
Precizarea
denumirii populare
şi ştiinţifice a
speciilor forestiere.
Precizarea genului  Precizarea
 Specifică
FIŞA DE LUCRU 2.5 – şi familiei din care importanţei şi
importanţa şi
IMPORTANŢA fac parte speciile răspândirii
răspândirea
SPECIILOR lemnoase pentru speciile
principalelor specii
LEMNOASE identificate. lemnoase de
forestiere
Precizarea interes forestier
importanţei şi
răspândirii pentru
speciile lemnoase
identificate.

3. Fişa de progres şcolar

Modulul: Specii lemnoase de interes forestier
Numele elevului: …………………………
Profesor: …………………………………
Rezultate ale Evaluare
învăţării/Competenţe Lucrări efectuate
I B FB
 Prezentarea caracteristicilor
elementelor morfologice ale
plantelor lemnoase de interes
Descrie caracteristicile
forestier
morfologice ale
 Utilizarea terminologiei de
plantelor lemnoase
specialitate în descrierea
caracteristicilor morfologice ale
plantelor lemnoase
 Enumerarea organelor
vegetative şi de reproducere ale
plantelor lemnoase
Identifică organele
 Recunoaşterea organelor
vegetative şi de
vegetative şi de reproducere ale
reproducere ale
plantelor lemnoase
plantelor lemnoase
 Descrierea organelor vegetative
şi de reproducere ale plantelor
lemnoaseIdentificarea speciilor
lemnoase după talie şi mărime
 Precizarea denumirii populare şi
Identifică arborii şi
ştiinţifice a speciilor lemnoase
arbuştii după lujeri,
 Recunoaşterea speciilor
muguri, frunze, flori şi
lemnoase de interes forestier
fructe
după caracteristicile morfologice
 Precizarea cerinţelor faţă de
Specifică cerinţele
climă ale speciilor forestiere
ecologice şi
 Precizarea cerinţelor faţă de sol
caracteristicile de
ale speciilor forestiere
temperament ale
plantelor forestiere  Precizarea temperamentului
speciilor forestiere
 Precizarea importanţei
silviculturale a speciilor
Specifică importanţa şi
forestiere.
răspândirea
 Precizarea importanţei
principalelor specii
economice a speciilor forestiere.
forestiere
 Precizarea arealului speciilor
forestiere

4. Glosar de termeni
Achenă – fruct dehiscent, cu pericarp uscat nelipit de sămânţă

Acut – ascuţit, terminat într-un vârf ascuţit
Ament – mâţişor
Angiosperme – plante cu seminţe închise în fruct
Anteră – partea terminală a unei stamine, care conţine polenul
Areal – suprafaţa teritoriului pe care aceasta este răspândită sau creşte spontan
Auriculat – la bază cu două urechiuşe
Bacă – fruct cu pericarp cărnos sau zemos
Bractee – frunză redusă, modificată, la subsuoara căreia se găseşte o floare sau o
inflorescenţă
Caduc – căzător
Caliciu – înveliş floral extern format din totalitatea sepalelor unei flori
Capsulă – fruct uscat, dehiscent
centru către margine
Corimb – tip de inflorescenţă
Corolă – inveliş floral intern constituit din totalitatea petalelor unei flori
Dehiscent – care se desface şi pune în libertate conţinutul
Deltoid – în formă de triunghi
Dioice – florile femele şi cele mascule sunt repartizate pe plante diferite
Drupă – fruct cărnos, indehiscent, cu o parte cărnoasă şi un sâmbure
Eliptic – în formă de elipsă
Exigenţe (cerinţe) ecologice – se referă numai la condiţiile de mediu care interesează în
fapt existenţa unei anumite specii
Filament – parte a staminei care poartă antera
Fusiform – în formă de fus
Geniculat – îngenuncheat, brusc îndoit
Glabru – lipsit complet de peri
Imparipenat – cu un număr impar de foliole
Indehiscent – care nu se deschide
Inflorescenţă – grupare de flori
Lamină – limbul frunzei
Lanceolat – în formă de vârf de lance
Lenticele – mici deschideri în scoarţa lujerilor sau ramurilor, rotunde, punctiforme, eliptice
sau liniare, de culoare diferită în raport cu restul suprafeţei
Marcescent – care se usucă pe ramuri fără să cadă la pământ
Monoice – flori unisexuate, mascule şi femele ce stau pe aceeaşi plantă
Nod – punctul pe lujer în care este fixată o frunză sau un grup de frunze
Nud (floare, mugur) – floare fără învelişuri florale, muguri fără solzi
Oblong – alungit eliptic, de 3-4 ori mai lung decât lat şi cu lăţimea maximă la mijloc sau
către vârf
Obovat – în formă de ou cu vârful în jos, lăţimea maximă în jumătatea superioară a
limbului
Ovat – formă eliptică, cu lăţimea maximă în jumătatea inferioară
Palmat-lobat (frunză) – cu lobi îndreptaţi în mai multe direcţii în mod radiar şi cu cel puţin
3 nervuri ce pleacă din acelaşi punct
Paripenat – cu număr par de foliole
Peduncul – codiţa unei flori solitare sau codiţa unei inflorescenţe
Pendent – care atârnă

Persistent (frunze) – care nu cade, verzi şi peste iarnă
Peţiol – codiţa frunzei
Racem – tip de inflorescenţă alungită
Receptacul – partea lăţită de la extremitatea pedunculului unei flori care poartă organele
florii
Samară – fruct uscat indehiscent, aripat
Sempervirescent – organe întotdeauna verzi
Sesil – fără codiţă
Silicvă – fruct uscat dehiscent, cu două încăperi
Stipele – frunzişoare anexe, adesea modificate, care se găsesc uneori la baza peţiolului
frunzei
Temperament – se referă la modul de comportare a unei specii faţă de lumină
Tomentos – pâslos, cu peri scurţi şi moi, foarte deşi şi încâlciţi ca o pâslă
Umbelă – tip de inflorescenţă
Umbelic (la speciile de Pinus) – proeminenţă ce se găseşte obişnuit în mijlocul apofizei
solzilor conului
Valve – capace, pereţii fructelor dehiscente care la maturitate se desfac
Verticil – grupe de organe aşezate la acelaşi nivel de jur-împrejurul unui ax
Verucozităţi – glande cu secreţii care apar sub forma unei mici proeminenţe
Zigomorf – aşezare simetrică a învelişurilor florale faţă de unicul plan de simetrie

I. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR
1. FIŞE CONSPECT
FISA CONSPECT 1.1 :
ORGANELE DE REPRODUCERE – FLOAREA
Rezultatul învăţării 1: Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase
O floare completă are următoarele părţi componente: învelişul floral sau periantul
(caliciu şi corolă), elementele reproducătoare (androceu şi gineceu), receptaculul (axa
florală).
Florile incomplete sunt acele flori cărora le lipsesc anumite elemente. Astfel, acestea
pot fi apetale (învelişurile florale lipsesc parţial) sau nude (învelişurile lipsesc total), ca
exemplu amintind că la familia Salicaceae locul învelişurilor florale este preluat de o
bractee.
După repartiţia sexelor, florile sunt hermafrodite (bisexuate) şi unisexuate, acestea
putând fi monoice (pe acelaşi individ apar flori ♀ şi ♂) şi dioice (florile ♀ şi cele ♂ sunt
pe indivizi diferiţi). Drept cazuri speciale amintim arborii poligami (pe acelaşi individ flori
bisexuate şi unisexuate) şi arborii trioici (pe exemplare diferite flori ♂, ♀, şi bisexuate).
Majoritatea gimnospermelor au flori unisexuat monoice lipsite de înveliş floral, unde
florile mascule sunt grupate sub forma unor conuleţe sau amenţi cu stamine solziforme,
iar florile femele au numeroşi solzi carpelari nesudaţi (nu formează ovar) dispuşi spiralat
în jurul axului, iar ovulele rămân descoperite.
r – RECEPTACUL
sep – SEPALĂ
pet – PETALĂ
f – FILAMENT
a – ANTERĂ
p – PISTIL
sg – STIGMAT
st – STIL
ov – OVAR
o – OVULE
Fig. 1.1 COMPONENTELE UNEI FLORI

COMPLETE

FIŞA CONSPECT 1. 2
TALIA ŞI MĂRIMEA ARBORILOR
Rezultatul învăţării 2: Identifică organele vegetative şi de reproducere ale plantelor
lemnoase
Arborii sunt acele plante lemnoase care cresc obişnuit în păduri, au cel puţin 7 m în
înălţime, care produc lemn şi alte materii prime importante (coajă, răşini, flori) şi care
exercită o influenţă benefică asupra ambientului.
Drept categorii de arbori, conform literaturii de specialitate amintim: arborii forestieri
care produc lemn şi sunt parte integrantă din ecosistemul forestier, arborii ornamentali ce
prezintă interes din punctul de vedere al aspectului, precum şi pomii fructiferi, destinaţi să
producă fructe comestibile.
Forma arborilor diferă de la o specie la alta. Aceasta diferă în primul rând, după locul
unde se creşte şi se dezvoltă exemplarele plantelor lemnoase. Se deosebesc astfel: -
forma specifică (habitus), caracteristică arborilor crescuţi izolaţi, şi care au o tulpină
scurtă, puternic îngroşată la bază, coroana mult dezvoltată în lăţime şi care coboară până
aproape de sol
- forma forestieră, întâlnită la arbori crescuţi în masiv, arbori care au tulpina dreaptă,
cilindrică, elagată şi o coroană restrânsă spre vârful tulpinii.
După înălţimea realizată, arborii sunt de mărimea I, când depăşesc 25 m, de
mărimea a II-a când au între 15 şi 25 m şi de mărimea a III-a, când au între 7 şi 15 m.
Arbuştii sunt plante lemnoase cu înălţimea de până la 7 m, de regulă cu mai multe
tulpini lemnoase ramificate de la bază, sub formă de tufă. Arbuştii cu înălţimi de sub 1 m
intră în categoria arbuştilor pitici (afin, merişor, smirdar etc.).
Subarbuştii sunt plante ce au tulpina lemnoasă numai la bază, părţile superioare
sunt erbacee, degerând peste iarnă (drobul, cătina mică , murul de câmp , etc.).
Fig.1.2.1 ARBORE Fig. 1.2.2 ARBUST Fig. 1.2.3 SUBARBUST

ABIES ALBA CORYLUS AVELLANA RUBUS CAESIUS

FIŞA CONSPECT 1.3
FAMILIA SALICACEAE – GENUL SALIX
Rezultatul învăţării 3: Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi
fructe
1. Salcia alba ( răchita albă) – Salix alba

Talia: arbore indigen, până la 30 m inălţime şi 2 m in diametru.
Inrădăcinarea: trasantă. Formează rădăcini şi pe tulpina pe porţiunea care a stat sub
apă in timpul inundaţiilor.
Tulpina: nu prea dreaptă, destul de plină.
Scoarţa : cenuşie verzuie, formează repede ritidom gros, cenuşiu, brun, adânc crăpat
longitudinal
Lujerii: alburiu-mătăsoşi-păroşi, in tinereţe, apoi rămân glabri şi de culoare brună,
brună-verzuie, sau galbeni; sunt subţiri flexibili.
Mugurii: alungit ovoizi , gălbui roşcaţi, alipiţi de lujeri
Frunzele: lungi de 4-10 cm şi late de 1-2 cm, lanceolate cu vărful acuminat, baza
ingusta, iar marginile mărunt serate. La inceput sunt arginti, mătasoase, păroase pe
ambele fete, apoi numai pe dos sau in lungul nervurii mediane.
Florile: unisexuate, grupate in amenţi: cei masculi sunt galbeni, iar cei femeli verzui.
Fructele: capsule, care se matureaza prin mai-iunie.
Lemnul: Are duramen brun roşcat este moale, uşor folosit in industria chibriturilor, a
placilor din aşchii şi fibre de lemn, in construcţii, pentru obiecte de uz casnic etc.
2. Salcia căpreasca (iova) – Salix capraea

Talia: arbust inalt, mai rar arbore.
Lujerii: brun roşcaţi sau verzui-galbui, mai intâi cenuşiu-păroşi apoi glabri.
Mugurii: ovoconici, gălbui-roşcaţi, cu vârful depărtat de lujeri
Frunzele: lat-eliptice, până la oblonge de 4-12 cm lungime, groase, cărnoase, cu
vârful acut, puţin răsfrănt, marginea intreagă sau slab si neregulat-sinuat-dinţată; pe
faţă de un verde intunecat, iar pe dos alb-cenuşiu-tomentoase.
Fructul: se coace in aprilie-mai
Lemnul:este lipsit de importanţa industrială
3. Răchita (mlaja) – Salix viminalis

Talia: arbust până la 4m, excepţional 8 m
Lujerii: la inceput cenuşii, des pubescenţi, apoi glabri, verzui, foarte flexibili.
Frunzele: liniar lanceolate, lungi de 8-15 cm, cu vârful prelung-acuminat.
4. Răchita roşie – Salix purpuraea
Talia: arbust până la 4 m

Lujerii: subţiri, flexibili, roşii purpurii, glabrii, lucitori. Sunt folosiţi pentru impletituri fine.
Frunzele: obovat lanceolate până la liniat-lanceoate, la vârf brusc ingustate, la bază
cuneată, cu marginea mărunt serată; pe faţă verde-intunecată, iar pe dos verde-
albăstrui.

2. PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

1. CONŢINUT TEMATIC : Fam. Salicaceae – Genul Salix
2. CLASA : a IX-A , SILVICULTURĂ
3. TIPUL LECŢIEI : Predare
4. LOCUL DE DESFĂŞURARE : LABORATOR
5. DATA : 18 –V- 2010
6. UNITATEA DE COMPETENŢE :
15. Recunoaşterea speciilor forestiere
7. REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII/COMPETENŢA :
8. Recunoaşterea organelor vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase
9. COMPETENŢE DERIVATE :
C1 : Identificarea genurilor ce aparţin de Fam. Salicaeae
C2 : Caracterizarea genului Salix
C3 : Identificarea speciilor din genul Salix
C4: Caracterizarea morfologică a speciilor din genul Salix
10. RESURSE PROCEDURALE : Expunerea, Explicaţia, Conversaţia euristică,
Observarea dirijată
11. RESURSE MATERIALE : fişe de documentare , fişe de lucru, imagini
videoproiector, materialnaturalizat
12. TIMPUL NECESAR PENTRU PARCURGEREA CONŢINUTULUI TEMATIC: 4
ORE
13. EVALUARE: evaluare practică
14. FORME DE ORGANIZARE A CLASEI : frontală, individuală, pe echipe
15. FORME DE ÎNVĂŢARE : instruire teoretică, instruire de laborator

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII ( 4 ore )

Competenţe Activităţi de
Nr. crt Detalieri de conţinut Resurse Evaluare
derivate învăţare
1. Genuri din Fam. Salicaceae :
 Genul Salix
 Genul Populus
Arborii şi arbuştii din această
Fişa de
familie au frunze căzătoare, Exerciţii de
documentare
simple, stipelate şi adesea cu identificare a
Fişe de lucru
C1 glande pe peţiol. Florile sunt genurilor specifice
Videoproiector
unisexuate, în amenţi, nude, Fam Salicaeae
Material
dar prevăzute cu o bractee
naturalizat
(scvama). Fructul este o
capsulă cu numeroase seminţe
mici, acoperite cu smocuri de
peri lungi .
2. Genul Salix :
Speciile din acest gen – arbori
şi arbuşti – se caracterizează Evaluare
prin următoarele: practică
 Muguri acoperiţi cu
câte un solz in formă de
scufie
 Frunzele, îngust-
lanceolate până la Fişa de
eliptice, scurt-peţiolate Exerciţii de documentare
sau sesile, sunt alterne, caracterizare a Fişe de lucru
C2
mai rar aproape opuse. genului Salix Videoproiector
 Florile sunt grupate în Material
amenţi aproape erecţi, naturalizat
fiecare floare având la
bază o bractee des
pubescenţă cu margini
întregi.
Fructul: capsula cu două
valve, conţine numeroase
seminţe prevăzute cu peri albi,
lungi şi cu glande nectarifere
3. Specii din genul Salix
1. Salcia alba ( răchita
Fişa de
albă) – Salix alba Exerciţii de
documentare
2. Salcia alba ( răchita identificare a
Fişe de lucru
C3 albă) – Salix alba speciilor din genul
Videoproiector
3. Răchita (mlaja) – Salix Salix
Material
viminalis
naturalizat
4. Răchita roşie – Salix Evaluare
purpuraea practică
4. 1. Salcia alba ( răchita Exerciţii de Fişa de
albă) – Salix alba caracterizare documentare
Talia: arbore indigen, până morfologică a Fişe de lucru
la 30 m inălţime şi 2 m in speciilor din genul Videoproiector
C4
diametru. Salix Material
Inrădăcinarea: trasantă. naturalizat
Formează rădăcini şi pe
tulpina pe porţiunea care a

stat sub apă in timpul
inundaţiilor.
Tulpina: nu prea dreaptă,
destul de plină.
Scoarţa : cenuşie verzuie,
formează repede ritidom
gros, cenuşiu, brun, adânc
crăpat longitudinal Exerciţii de
Lujerii: alburiu-mătăsoşi- caracterizare Fişa de
păroşi, in tinereţe, apoi morfologică a documentare
rămân glabri şi de culoare speciilor din genul Fişe de lucru
brună, brună-verzuie, sau Salix Videoproiector
galbeni; sunt subţiri flexibili. Material
Mugurii: alungit ovoizi , naturalizat
gălbui roşcaţi, alipiţi de lujeri
Frunzele: lungi de 4-10 cm
şi late de 1-2 cm, lanceolate
cu vărful acuminat, baza
ingusta, iar marginile
mărunt serate. Evaluare
La inceput sunt arginti, practică
mătasoase, păroase pe
ambele fete, apoi numai pe
dos sau in lungul nervurii
mediane.
Florile: unisexuate, grupate
in amenţi: cei masculi sunt
galbeni, iar cei femeli
verzui.
Fructele: capsule, care se
matureaza prin mai-iunie.
Lemnul: Are duramen brun
roşcat este moale, uşor
folosit in industria
chibriturilor, a placilor din
aşchii şi fibre de lemn, in
construcţii, pentru obiecteExerciţii de
de uz casnic etc. caracterizare
morfologică a Fişa de
2. Salcia căpreasca speciilor din genul documentare
(iova) – Salix capraea Salix Fişe de lucru
Videoproiector
Talia: arbust inalt, mai rar Material
arbore. naturalizat
Lujerii: brun roşcaţi sau
verzui-galbui, mai intâi
cenuşiu-păroşi apoi glabri.
Mugurii: ovoconici, gălbui-
roşcaţi, cu vârful depărtat
de lujeri
Frunzele: lat-eliptice, până
la oblonge de 4-12 cm
lungime, groase, cărnoase,
cu vârful acut, puţin
răsfrănt, marginea intreagă
sau slab si neregulat-sinuat-
dinţată; pe faţă de un verde
intunecat, iar pe dos alb-
cenuşiu-tomentoase.
Fructul: se coace in aprilie-
mai
Lemnul:este lipsit de
importanţa industrială
3. Răchita (mlaja) – Salix

viminalis
Talia: arbust până la 4m,

excepţional 8 m
Lujerii: la inceput cenuşii,
des pubescenţi, apoi glabri,
verzui, foarte flexibili.
Frunzele: liniar lanceolate,
lungi de 8-15 cm, cu vârful
prelung-acuminat.
4. Răchita roşie – Salix

purpuraea
Talia: arbust până la 4 m

Lujerii: subţiri, flexibili, roşii
purpurii, glabrii, lucitori.
Sunt folosiţi pentru
impletituri fine.
Frunzele: obovat
lanceolate până la liniat-
lanceoate, la vârf brusc
ingustate, la bază cuneată,
cu mrginea mărunt serată;
pe faţă verde-intunecată, iar
pe dos verde-albăstrui.

3.IMAGINII PENTRU VIDEOPROIECTOR
3.1 FRUNZA
FIG. 3.1 FRUNZA
Parti componente
O frunză completă, cu gradul cel mai mare de dezvoltare,este alcătuită din: limb
(lamină), peţiol (codiţă) şi teacă (baza frunzei).
Limbul (a) este lăţit, de culoare verde, străbătut de nervuri (b) , ţesutul conducător
libero-lemnos care se pot observa mai bine pe faţa inferioară a frunzei, fiind
proeminente.
Peţiolul (c) este un organ cilindric, uşor aplatizat, cu un diametru mic şi lungime
variabilă, cu care limbul frunzei se prinde de nodul tulpinii. El susţine limbul, atenuează
loviturile cauzate de factorii externi (vânt, grindină, picături de ploaie) şi favorizează
mişcările limbului spre lumină. Peţiolul poate fi neramificat la frunzele simple şi ramificat
la frunzele compuse.
Frunzele fără peţiol se numesc frunze sesile.
Teaca (d) poate fi o simplă dilatare a părţii inferioare a peţiolului sau o formaţiune care
înconjoară parţial tulpina la nivelul nodului de inserţie.

3.2 FRUNZA – TIPURI DE FRUNZE

Rezultatul învăţării 2: Identifică organele vegetative şi de reproducere ale
plantelor lemnoase
FIG.3.2 TIPURI MORFOLOGICE DE FRUNZE DUPA FORMA LAMINEI:

1- CIRCULARA (ORBICULARA); 2- ROMBOIDALA; 3- RENIFORMA; 4-
TRIUNGHIULARA; 5- ELIPTICA; 6- OVATA; 7- OBOVATA; 8- COR-DATA
(CORDIFORMA); 9- DELTOIDA; 10- LANCEOLATA; 11- OVAT-LANCEOLATA; 12-
SAGITATA; 13- SCUTATA; 14- CUNEATA; 15- FALCATA; 16- SPATULATA; 17-
HASTATA; 18- LINIARA; 19- ENSIFORMA; 20- SETACEE; 21- CILINDRICA, PLINA;
22 - FISTULOASA

3.3 BRADUL – ABIES ALBA

Rezultatul învăţării 3: Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori
şi fructe
a.
b.
FIG.3.3 ABIES ALBA: A. CARACTERE MORFOLOGICE (RAMURI, ACE, FLORI,

CON, SAMANTA); B. RAMURA CU MUGURI SI FRUNZE

3.4 TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE
Rezultatul învăţării 4: Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de

temperament ale plantelor forestiere
Nr. crt. Specii forestiere Temperamentul speciilor lemnoase
Molid, specie principală de bază în zona

1.
de munte – temperament de semiumbră
Laricele, specie principală de amestec –

2.
temperament pronunţat de lumină
Pinul silvestru, specie principală de

3. bază în regiunea de deal - temperament
pronunţat de lumină
FIG.3.4 TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE

3.5 IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE DE INTERES

FORESTIER – BRADUL (ABIES ALBA)
Rezultatul învăţării 5: Specifică importanţa şi răspândirea principalelor specii

forestiere
Stabilizează arboretele de amestec
BRADUL
Lemn apreciat pentru Pom de crăciun

industria mobilei,
celulozei şi hârtiei,
construcţii
Valoare ornamentală
FIG.3.5 IMPORTANŢA BRADULUI

4. SUGESTII PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI

ÎNVĂŢĂRII/EVALUĂRII ELEVILOR
Procesul de învăţare/evaluare este un proces complex , bazat pe o serie de

acţiuni cu rol hotărâtor în desfăşurarea activităţii didactice. Aceste acţiuni constau în
alegerea adecvată a metodelor şi mijloacelor de predare – învăţare, dar şi efectuarea
unei evaluări corecte asupra capacităţii elevilor de a se implica în acest proces. Există
situaţii diferite pentru fiecare elev în parte, astfel încât, profesorul , trebuie să descopere
mai întâi, modalitatea prin care elevul poate percepe informaţia şi o poate reda. În caz
contrar, este inutil să folosim metode sau mijloace foarte moderne şi complexe, metode
care la un moment dat pot chiar să îngreuneze procesul de învăţare .
În general , metodele moderne , mai ales cele bazate pe tehnologia informaţiei,
utilizarea Internetului, au capacitatea de a atrage elevul şi de al stimula. În această
situaţie profesorul trebuie să aibă foarte bune cunoştinţe de informatică şi să cunoască
sursele de informaţii pe care le-ar putea pune la dispoziţia elevilor pentru a fi utilizate de
către aceştia.
Se recomandă ca, în afara mijloacelor moderne, să se folosească şi metode
moderne de învăţare, care să pună elevul în situaţia de a descoperii , de a crea ,
satisfacţia personală în acest caz fiind un adevărat stimulent pentru activităţile viitoare
de învăţare.
Este bine ca elevii să fie permanent în acţiune, mai ales în afara şcolii, în locuri în
care pot observa personal modul în care îşi vor folosi cunoştinţele pe care le vor
acumula. În această situaţie , un rol hotărâtor îl au şi orele de instruire practică derulate
în spaţii didactice special amenajate sau la agentul economic .
Materialul prezentat în acest auxiliar curricular poate fi folosit efectiv la orele de
curs, fie în format electronic fie sub formă de imagini pentru videoproiector sau
documente scrise . De asemenea, el poate fi folosit ca sursă de idei pentru alte
materiale de învăţare, necesare în procesul educaţional atât pentru profesori cât şi
pentru elevi .
Modul cum va fi utilizat materialul prezentat în acest auxiliar curricular rămâne la
latitudinea cadrelor didactice , în funcţie şi de stilul de învăţare al elevilor ..
5. SUGESTII CU PRIVIRE LA METODELE DE PREDARE /

ÎNVĂŢARE
Conţinuturile specifice acestui modul vizează realizarea rezultatelor
învăţării/competenţelor prevăzute în curriculumul/standardul de pregătire profesională
de nivel 1.
Parcurgerea conţinuturilor prevăzute în curriculum asigură identificarea în teren şi
caracterizarea principalelor specii lemnoase forestiere, cunoaşterea arealului şi
importanţei acestora.
Aceste elemente stau la baza parcurgerii altor module specifice pregătirii de bază
pentru domeniul Silvicultură cum ar fi : Seminţe şi pepiniere forestiere, Produse
nelemnoase ale pădurii, etc.
Procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea rezultatelor
învăţării cerute de pregătirea de bază din clasa a IX-a. Pentru atingerea acestui
obiectiv este necesară o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor
mai adecvate metode şi mijloace de învăţare. Se recomandă folosirea la lecţie a două -
trei metode didactice în funcţie de ceea ce se doreşte a se forma în cadrul lecţiei,
precum şi mijloacele didactice adecvate.
Pentru oricare lecţie prin care se vizează identificarea plantelor lemnoase de

interes forestier după caracterele morfologice, metodele dominante utilizate pot fi
învăţarea prin observare, problematizarea şi descoperirea, metode specifice învăţării
centrate pe elev. În proiectarea lecţiilor profesorul trebuie să elaboreze fişe de
documentare, fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, trebuie să pună la
dispoziţia elevului material didactic naturalizat, cum ar fi organe de plante presate
precum şi probe de evaluare şi autoevaluare, sub formă de fişe de evaluare sau fişe de
observare.
Se recomandă ca aceste lecţii să se realizeze pe grupe de elevi, lucrul în echipă
fiind mult mai eficient pentru acumularea informaţiilor şi formarea deprinderilor, atât în
cabinet cât şi în arborete sau parcuri dendrologice.
Profesorul, într-o astfel de lecţie, va supraveghea, dirija, îndruma şi va interveni
în rezolvarea deficienţelor semnalate.
Materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce la realizarea
competenţelor propuse,sunt :
- colecţii de material naturalizat: lujerare, frunzare, mugurare, colecţie de fructe,
conuri şi seminţe;
- determinatoare, albume şi atlase pentru identificarea speciilor forestiere
lemnoase;
- material vegetal lemnos din parcuri dendrologice;
- fonduri didactice şi arborete sursă de documentare;
- colecţii de fotografii, imagini video, prezentări Power – Point;
- manuale, cărţi de specialitate;
- aparatură audio – video.
6. IMPORTANŢA ÎNTOCMIRII UNUI PORTOFOLIU
Întocmirea unui portofoliu de către elevi este o metodă complexă de evaluare ce

include rezultatele obţinute prin celelalte metode şi tehnici de evaluare, cum ar fi probe
orale, scrise, practice, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului,
proiecte, autoevaluare, precum şi prin sarcinile specifice fiecărei discipline.
Portofoliul reprezintă o colecţie de lucrări şi informaţii cu privire la procesul şcolar
al unui elev şi este întocmit cu scopul de a se crea o imagine complexă asupra evoluţiei
acestuia pe o anumită perioadă de timp, orientată de obiective. Întocmirea portofoliului
permite profesorului realizarea unei evaluări adecvate, cu un pronunţat caracter
descriptiv.
Portofoliul se poate constitui într-o adevarată “carte de vizită” a elevului,
deoarece prin utilizarea acestui tip de evaluare se poate urmări progresul, modul de a
gândi, dar şi maturizarea intelectuală a elevului de la un an la altul. Portofoliul are ca
scop prezentarea, evaluarea şi autoevaluarea elevului. El serveşte atât ca instrument
de evaluare destinat profesorului, dar şi ca instrument de autoevaluare, elevul putând
astfel să-şi urmărească propriul progres.
Portofoliul, ca produs complex poate să cuprindă:
 rezultatele de la probele scrise şi orale;
 fişe de evaluare orală;
 comentarii ale profesorilor la unele dintre activităţiile extracurriculare;
 eseuri pe diverse teme;
 imagini însoţite de comentarii/observaţii;
 referate intra şi interdisciplinare;
 pliante, desene, colaje.
Elevul are libertatea de a adăuga în portofoliul său elemente pe care le consideră

necesare şi care subliniază atitudinea şi interesul lui faţă de domeniul abordat.
Aceste componente obligatorii, ca şi criteriile de evaluare sunt stabilite de
profesor şi se subordonează obiectivelor de referinţă prevăzute în programa modulului
respectiv şi obiectivelor de referinţă suplimentare, stabilite de cadrul didactic.
Portofoliul trebuie să fie adecvat vârstei, fapt pentru care profesorul nu va alege
o tematică dificilă şi cu un grad mare de generalitate. Este foarte important ca elevul să
aibă totuşi un portofoliu model, dar şi un subiect menit să-l conducă pe acesta la surse
de informaţii diferite de cele utilizate la şcoală.
Se poate spune că portofoliul are atât o valoare instructivă, cât şi una formativă.
Ca metodă de evaluare eficientă şi formativă, portofoliul se poate utiliza nu numai la
sfârşitul unui capitol, ci şi al unui semestru.
Portofoliu pentru modulul Specii lemnoase de interes forestier poate să
cuprindă :
- rezultatele la probele scrise ale elevilor : fişe de evaluare, teste, fişe de lucru ;
- colecţie cu imagini ale speciilor de plante lemnoase de interes forestier ;
- fişe de documentare cu teme referitoare la cerinţele ecologice, temperamentul,
arealul şi importanţa speciilor lemnoase de interes forestier ;
- eseu cu tema « Specii lemnoase de interes forestie identificate în
arboretele de pe raza ocolului silvic........ »
În afara portofoliului se recomandă, ca instrument cu caracter obligatoriu pentru
evaluarea dobândirii rezultatelor învăţării, întocmirea de colecţii de materiale
naturalizate : lujerare, frunzare, mugurare .

II . ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI
1. FIŞE DE DOCUMENTARE
FIŞA DE DOCUMENTARE 1.1

ELEMENTELE MORFOLOGICE ALE PLANTELOR LEMNOASE
DE INTERES FORESTIER
TIPURI DE ORGANE ALE ORGANELE PLANTELOR

NR. CRT.
PLANTELOR LEMNOASE LEMNOASE
1. RĂDĂCINA
2. VEGETATIVE TULPINA CU LUJERI ŞI MUGURI
3. FRUNZA
4. FLOAREA
5. DE REPRODUCERE FRUCTUL
6. SĂMÂNŢA

FLOAREA - INFLORESCENŢA

lemnoase
TIPURI DE
NR. CRT. CARACTERIZARE EXEMPLE
INFLORESCENŢE
Conţine flori de un singur sex ,

Anin,
1. AMENTUL dispuse strâns de-a lungul unui
salcie,stejar
ax central
Este alcătuit din flori pedicelate ,
Salcâm,
2. RACEMUL dispuse de-a lungul unui ax
mălin, dracilă
comun
Liliac, lemn
Reprezintă un racem compus , câinesc,
3. PANICULUL
ramificat castan
porcesc
Este formată din flori pedicelate
4. UMBELA ce pornesc din acelaşi punct şi Vişin, corn
tind să ajungă la acelaşi nivel
Are florile pedunculate ce Cununiţă,
pornesc din puncte diferite ale păducel,
5. CORIMBUL
axului comun şi tind să ajungă la paltin de
acelaşi nivel superior câmp
Prezintă un ax central terminat cu
o floare pe laturile căreia se
6. CIMA Tei
formează un număr mic de alte
flori ce se deschid mai târziu

LARICELE – LARIX DECIDUA

fructe
NR. CARACTERE
DESCRIERE
CRT MORFOLOGICE
1. SPECIE indigenă
2. MĂRIME a I-a, poate atinge înălţimi de peste 50 m şi diametre de 2 m
pivotantă la început ; mai târziu se dezvoltă rădăcini laterale
3. ÎNRĂDĂCINARE
profunde ce ancorează foarte bine arborele în sol
este dreaptă, bine elagată, uneori cu fenomene de însăbiere
4. TULPINA sau înfurcită (creşterile terminale incipiente sunt rupte cu
uşurinţă de vânt sau zăpadă)
în tinereţe netedă cenuşie, formează de timpuriu un ritidom gros
5. SCOARŢA crăpat în plăci neregulate; fundul crăpăturilor şi straturile interne
ale scoarţei sunt roşii-violacei
are duramenul brun deschis, de calitate excepţională, cu
6. LEMNUL multiple utilizări (construcţii civile şi navale, mobile fine etc.);
conţine multă răşină din care se extrage terebentina veneţiană
este conică, rară, luminoasă, restrânsă numai spre vârful
7. COROANA
fusului, cu ramuri în verticile neregulate cu vârful arcuit în sus
sunt de două tipuri: cei lungi pendenţi, subţiri, gălbui, glabri,
brăzdaţi din cauza perniţelor decurente ale frunzelor, cei scurţi
8. LUJERII
negricioşi, cu câte un mugure terminal; primăvara, după înflorire
unii lujeri scurţi se transformă în lujeri lungi
sferici, bruni, glabri, răşinoşi, dispuşi altern; prima dată pornesc
9. MUGURII
cei de pe microblaste, apoi cei de pe macroblaste
sunt caduce, moi, 1-3 cm, pe macroblaste aşezate spiralat,
10. ACELE solitare, iar pe microblaste câte 30-40 grupate în fascicule;
toamna se colorează galben intens foarte decorativ
unisexuat monoice, împrăştiate în întreaga coroană: cele
mascule sunt grupate în amenţi galbeni, pedicelaţi, iar cele
11. FLORILE
femele sunt conuleţe ovoid sferice, erecte, roşii-purpurii,
violacei sau verzui
ovoid alungite, 4 cm, scurt şi recurbat pedicelate, cu solzi
pieloşi şi persistenţi, rotunjiţi, plaţi; bracteile sunt scurte şi se
12. CONURILE
observă numai după desfacerea conurilor; după diseminare mai
rămân pe ramuri 2-4 ani
PERIODICITATE este de 3-5 ani, la altitudini mari aceasta majorându-se la 6-10
13.
FRUCTIFICAŢIE ani.
este relativ timpurie, la arborii izolaţi fructificaţiile începând de la
14. MATURITATEA
10 ani, iar în masiv la peste 30 ani
pe soluri fertile în primul an realizează până la 15 cm, la 3 ani 1
15. CREŞTERILE
m
16. LONGEVITATEA 600-700 ani

CLASIFICAREA SPECIILOR LEMNOASE DUPĂ TEMPERAMENT

Rezultatul învăţării 4: Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament
ale plantelor forestiere.
SPECIA FORESTIERĂ
NR.C
TIPUL DE TEMPERAMENT
RT. DENUMIRE DENUMIRE
POPULARĂ ŞTIINŢIFICĂ
SUBÂNCRENGĂTURA GIMNOSPERMAE
FAM. TAXACEAE
GENUL TAXUS
1. TISA TAXUS BACATA UMBRĂ
FAM. PINACEAE
GENUL PINUS
2. PINUL SILVESTRU PINUS SYLVESTRIS PRONUNŢAT DE LUMINĂ
3. PINUL NEGRU PINUS NIGRA LUMINĂ
4. JNEAPĂNUL PINUS MUGO LUMINĂ
5. PINUL GALBEN PINUS PONDEROSA LUMINĂ
6. PINUL STROB PINUS STROBUS SEMIUMBRĂ
7. ÎN REGIUNILE ÎNALTE – LUMINĂ
ZÂMBRUL PINUS CEMBRA ÎN REGIUNILEJOASE - SEMIUMBRĂ
GENUL LARIX
8. LARICELE LARIX DECIDUA PRONUNŢAT DE LUMINĂ
GENUL PICEA
9. MOLIDUL PICEA ABIES SEMIUMBRĂ
GENUL ABIES
10. BRADUL ABIES ALBA PRONUNŢAT DE UMBRĂ
GENUL PSEUDOTZUGA
11. DUGLASUL VERDE PSEUDOTSUGA SEMIUMBRĂ
MENZIESII
FAM. TAXODIACEAE
GENUL TAXODIUM
12. CHIPAROSUL DE TAXODIUM PRONUNŢAT DE LUMINĂ
BALTĂ DISTICHUM
FAM.CUPRESACEAE
GENUL THUJA
13. THUJA UMBRĂ - LUMINĂ
TUIA
OCCIDENTALIS
14. BIOTA THUJA ORIENTALIS -
GENUL JUNIPERUS
15. IENUPĂRUL COMUN JUNIPERUS LUMINĂ
COMMUNIS


IMPORTANŢA FUNCŢIONALĂ, ECONOMICĂ ŞI
SILVICULTURALĂ
A SPECIILOR LEMNOASE DE INTERES FORESTIER
Rezultatul învăţării 5: Specifică importanţa şi răspândirea principalelor
specii forestiere
SPECIA FORESTIERĂ
IMPORTANŢA FUNCŢIONALĂ,
NR.CRT. DENUMIRE DENUMIRE ECONOMICĂ ŞI SILVICULTURALĂ
SUBÂNCRENGĂTURA GIMNOSPERMAE*
FAM. TAXACEAE:
GENUL TAXUS
16.  Lemn apreciat pentru sculpturi şi
TISA TAXUS BACATA obiecte artizanale
 Valoare ornamentală
FAM. PINACEAE
GENUL PINUS
17.  Funcţie de protecţie a solului : fixează
solurile, pune în valoare staţiunile de
productivitate inferioară . La adăpostul
PINUL PINUS lui se pot instala şi dezvolta alte specii
SILVESTRU SYLVESTRIS lemnoase
 Lemn apreciat pentru mină şi tâmplărie
 Cantitate foarte mare de răşină
18.  Funcţie de protecţie a solului : foarte
bun pentru solurile calcaroase,
superficiale, scheletice, supuse
uscăciunii
PINUL NEGRU PINUS NIGRA  Lemn apreciat pentru mină , construcţii ,
stâlpi de telecomunicaţii
 Cantitate foarte mare de răşină de bună
calitate
19.  Funcţie de protecţie a solului:
grohotişuri, soluri scheletice
JNEAPĂNUL PINUS MUGO  Lemn apreciat pentru foc
 Înfrumuseţează peisajul alpin şi
subalpin
20.  Funcţie de protecţie a solului . Indicat
PINUL PINUS
pentru terenuri degradate
GALBEN PONDEROSA
21.  Lemn apreciat pentru construcţii,
PINUL STROB PINUS STROBUS industria mobilei, ambalaje, industria
celulozei, chibrituri

SPECIA FORESTIERĂ
22.  Consolidează molidişurile subalpine,
ridicarea limitei pădurilor
ZÂMBRUL PINUS CEMBRA  Lemn dens, rezistent, apt pentru utilizări
industriale şi construcţii
GENUL LARIX
23.  Protejează arboretele de molid
împotriva doborâturilor de vânt
 Lemn apreciat pentru civile, navale,
LARICELE LARIX DECIDUA
tâmplărie industria mobilei, lambriuri,
parchet
GENUL PICEA
24.  Valoare silvopodructivă ridicată
 Lemn apreciat pentru construcţii,
industria mobilei, ambalaje, industria
MOLIDUL PICEA ABIES celulozei, chibrituri; lemn de rezonanţă
folosit în industria instrumentelor
muzicale şi aeronautică
GENUL ABIES
25.  Stabilizează arboretele de amestec
 Protejează solul împotriva eroziunii
 Lemn apreciat pentru industria mobilei,
BRADUL ABIES ALBA
celulozei şi hârtiei, construcţii
 Pom de crăciun
GENUL PSEUDOTZUGA
26.  Ridică valoarea arboretelor de amestec
din zona de deal
DUGLASUL PSEUDOTSUGA  Lemn apreciat pentru furnire, parchet,
VERDE MENZIESII placaj, mobilă, construcţii
 Pom de crăciun
FAM. TAXODIACEAE
GENUL TAXODIUM
27.  Lemn apreciat pentru tâmplărie,
CHIPAROSUL TAXODIUM construcţii, ambalaje, industria mobilei,
DE BALTĂ DISTICHUM accesorii pentru pescuit
FAM.CUPRESACEAE
GENUL THUJA
28. TUIA THUJA  Valoare ornamentală
OCCIDENTALIS

SPECIA FORESTIERĂ
29. BIOTA THUJA  Valoare ornamentală
ORIENTALIS
GENUL JUNIPERUS
30.  Funcţie de protecţie a solului: fixează
solurile
IENUPĂRUL JUNIPERUS
 Fructele utilizate în industria
COMUN COMMUNIS
farmaceutică şi alimentară
*Această fişă de documentare a fost întocmită doar pentru specii lemnoase din
subîncrengătura Gimnospermae . La se poate întocmi fişa de documentare pentru
subîncrengătura Angiospermae.

2. FIŞE DE LUCRU
FIŞA DE LUCRU 2.1 – SISTEME DE ÎNRĂDĂCINARE

FIG. 2.1 Sisteme de înrădăcinare
Sarcina de lucru :
 Identificaţi tipurile de sisteme de înrădăcinare prezentate în imagine şi exemplificaţi
câteva specii lemnoase de interes forestier de la care provin .

FIŞA DE LUCRU 2.2 – TIPURI DE INFLORESCENŢE

lemnoase
FIG. 2.2.1 FIG. 2.2.2
FIG. 2.2.3 FIG. 2.2.4
Sarcina de lucru :
 Identificaţi tipurile de inflorescenţe din imaginile prezentate mai sus. Precizaţi speciile
lemnoase de interes forestier de la care provin.

FIŞA DE LUCRU 2.3 – FAM. PINACEA

fructe
FIG. 3.3.1 FIG. 3.3.2
FIG. 3.3.3
SARCINA DE LUCRU :
 Identificaţi speciile de pin de la care provin conurile din imaginile de mai sus .

FIŞA DE LUCRU 2.4 – CERINŢELE ECOLOGICE ŞI

TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE
Rezultatul învăţării 4: Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament
ale plantelor forestiere.
SARCINA DE LUCRU :
Pentru speciile lemnoase din imaginile de mai sus precizaţi:
 Denumirea populară şi ştiinţifică
 Genul şi familia din care fac parte
 Cerinţele ecologice şi tipul de temperament

FIŞA DE LUCRU 2.5 – IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE

Rezultatul învăţării 5: Specifică importanţa şi răspândirea principalelor specii
forestiere
SARCINA DE LUCRU :
Pentru speciile lemnoase din imaginile de mai sus precizaţi:
 Denumirea populară şi ştiinţifică
 Genul şi familia din care fac parte
 Importanţa economică şi silviculturală a acestora

3. FIŞE DE EVALUARE
FIŞA DE EVALUARE 3.1- MORFOLOGIA PLANTELOR
LEMNOASE
MODULUL : Specii lemnoase de interes forestier
REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 1 Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase
NUMELE ŞI PRENUMELE :
EVALUATOR :
NOTA :
I. Incercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsa:
A F Rădăcinile adventive pot apărea pe trunchi sau ramuri;
A F Arborii izolaţi işi formează un port forestier;
A F Fenomenul de curăţare a trunchiului de crăci se numeste elagaj natural;
A F La răşinoase tulpina poartă numele de fus;
A F Frunza de formă eliptică este mai lată la vârf;
Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare incercuire corectă (total 30 puncte).
II. Stabiliţi corespondenţa dintre noţiunile dintre cele două coloane:

A B
1. Rădăcina a. Aciculară
2. Tulpina b. Stamină
3. Frunza c. Trasnată
4. Floarea d. Ritidom
5. Fructul e. Bacă
f. Microblastă
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare corespondenţa corectă (total 15 puncte).
III. Incercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Lujerii după formă pot fii: b. uscat
a. seraţi c. multiplu
b. geniculaţi 4. Florile unisexuat-monoice sunt dispuse :
c. glabri. a. pe două exemplare
2. Frunzele după forma vârfului pot fi: b. pe acelaşi exemplar
a. lobate c. pe mai multe exemplare
b. ovoide 5. Pereţii frcutului poartă denumirea de :
c. mucronate a. pericarp
3. Păstaia este un fruct : b. androceu
a. cărnos c. drupă
IV Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări :

a. Achena este un fruct uscat cu o singură ……………………………………
b. Stipelele sunt frunzuliţe modificate la baza peţiolului……………………..
c. Frunza aciculară are forma de………………………………………………
d. Lujerii netezi se mai numesc şi……………………………………………..
e. Totalitatea petalelor unei flori formează…………………………………….
Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare răspuns corect (total 30 puncte)
Timp de lucru : 20 min Se acordă 10 puncte din oficiu

Specii lemnoase de interes forestier – cl a IX-a
FIŞA DE EVALUARE 3.2 – MORFOLOGIA PLANTELOR

LEMNOASE
MODULUL Specii lemnoase de interes forestier

Identifică organele vegetative şi de reproducere ale
REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 2
plantelor lemnoase
NUMELE ŞI PRENUMELE
EVALUATOR
NOTA
I. Completaţi răspunsurile in spatiile punctate de mai jos :

1. Precizaţi tipul de înrădăcinare din imaginea de mai sus . Daţi
exemplul unei specii la care poate fi întâlnit ........................20p
2. Funcţia tulpinii este de a ………………………………….10p
3. Tulpina speciilor de răşinoase se numeşte ………….….10p
4. Enumeraţi doua procese importante pentru planta care au loc
la nivelul frunzelor
?...................................................................................................10p
II. Completaţi răspunsurile in spatiile libere din dreptul imaginilor de mai jos :
5. Precizaţi tipul de frunză prezentat in imagine

si daţi exemplul unei specii la care poate fi
întâlnit........................ 10p
6. Precizaţi tipul de fruct prezentat in imagine si

daţi exemplul unei specii la care poate fi
întâlnit........................20p
7. Indicaţi prin săgeţi doua componente ale florii

observate in imagine si denumiţi fiecare organ
indicat …………………..10 p
Se acorda 10 punct din oficiu Timp de lucru : 20 min

FIŞA DE EVALUARE 3.3 – FAM. PINACEAE

Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze,
flori şi fructe
EVALUATOR :
NOTA :
Efectuaţi studiul comparativ al următoarelor specii forestiere : moli si brad
Evaluare
Nr.ct. Cerinţe morfologice MOLID BRAD
Punct
Barem
obţinut
1. Denumirea ştiinţifica 10
2. Înrădăcinarea 10
3. Înălţimea 5
4. Tulpina 10
5. Coroana 10
6. Scoarţa 5
7. Acele 10
8. Lujerii 5
9. Mugurii 5
10. Conurile 10
11. Seminţele 10
Timp de lucru : 20 min

Se acordă 10 puncte din oficiu

FIŞA DE EVALUARE 3.4 – CERINŢELE ECOLOGICE ŞI


Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de
EVALUATOR :
NOTA :
Comparaţi, din punct de vedere al cerinţelor ecologice şi al temperamentului, cele

două specii lemnoase din tabel:
Evaluare
Cerinţe ecologice şi
Nr.ct. MOLID BRAD
de temperament Punct
Barem
obţinut
1. Tipul de temperament 20
2. Cerinţe ecologice 70


4. SOLUŢIILE FIŞELOR DE EVALUARE PROPUSE

FIŞA DE EVALUARE 3.1- MORFOLOGIA PLANTELOR
LEMNOASE
REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 1 Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase
EVALUATOR :
NOTA :
I. Incercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsa:
A F Rădăcinile adventive pot apărea pe trunchi sau ramuri;
A F Arborii izolaţi işi formează un port forestier;
A F Fenomenul de curăţare a trunchiului de crăci se numeste elagaj natural;
A F La răşinoase tulpina poartă numele de fus;
A F Frunza de formă eliptică este mai lată la vârf;
III. Stabiliţi corespondenţa dintre noţiunile dintre cele două coloane:

A B
1. Rădăcina Trasnată
2. Tulpina Ritidom
3. Frunza Aciculară
4. Floarea Stamină
5. Fructul Bacă
Microblastă
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare corespondenţa corectă (total 15 puncte).
III. Incercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Lujerii după formă pot fii: b. uscat
a. seraţi c. multiplu
b. geniculaţi 4. Florile unisexuat-monoice sunt dispuse :
c. glabri. a. pe două exemplare
2. Frunzele după forma vârfului pot fi: b. pe acelaşi exemplar
a. lobate c. pe mai multe exemplare
b. ovoide 5. Pereţii frcutului poartă denumirea de :
c. mucronate a. pericarp
3. Păstaia este un fruct : b. androceu
a. cărnos c. drupă
IV Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări :

a. Achena este un fruct uscat cu o singură sămânţă
b. Stipelele sunt frunzuliţe modificate la baza peţiolului frunzei
c. Frunza aciculară are forma de ac.
d. Lujerii netezi se mai numesc şi glabrii .
e. Totalitatea petalelor unei flori formează corola.
Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare răspuns corect (total 30 puncte)
Timp de lucru : 20 min Se acordă 10 puncte din oficiu

FIŞA DE EVALUARE 3.2 – MORFOLOGIA PLANTELOR

LEMNOASE
MODULUL Specii lemnoase de interes forestier

Identifică organele vegetative şi de reproducere ale
plantelor lemnoase
NUMELE ŞI PRENUMELE
EVALUATOR
NOTA
I. Completaţi răspunsurile in spatiile punctate de mai jos :

1. Trasantă : molid
2. Funcţia tulpinii este de a face legătura morfologică şi fiziologică între rădăcină şi frunze şi
de a susţine frunzele, florile şi fructele.
3. Tulpina speciilor de răşinoase se numeşte fus
4. Enumeraţi doua procese importante pentru planta care au loc la nivelul frunzelor:
respiraţia, fotosinteza, transpiraţia.
II. Completaţi răspunsurile in spatiile libere din dreptul imaginilor de mai jos :
1. Precizaţi tipul de frunză prezentat in imagine si

daţi exemplul unei specii la care poate fi întâlnit:
palmat lobată, paltin de munte, jugastru, etc.
2. Precizaţi tipul de fruct prezentat in imagine si

daţi exemplul unei specii la care poate fi întâlnit.:
disamară, paltin, jugastru, etc
3. Indicaţi prin săgeţi doua componente ale florii

observate in imagine si denumiţi fiecare organ
indicat : stamine, pistil.
Se acorda 10 punct din oficiu Timp de lucru : 20 min

FIŞA DE EVALUARE 3.3 – FAM. PINACEAE

Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi
fructe
EVALUATOR :
NOTA :
Efectuaţi studiul comparativ al următoarelor specii forestiere : molid si brad

Cerinţe
Nr.ct MOLID BRAD
morfologice
1. Denumirea şt. Picea abies Abies alba

2. Înrădăcinarea Trasantă Puternic pivotantă
3. Înălţimea Până la 50 m Până la 55 m
Dreaptă, cilindrică, bine elagată în Dreaptă, cilindrică, se elaghează mai
4. Tulpina
masiv bine decât molidul
Piramidală - conică Regulată conică în tinereţe, mai târziu
5. Coroana
tronconică, formează „cuibul de barză”
Brun-roşiatică, ritidom care se Cenuşie verzuie, mult timp netedă,mai
desface în în solzi subţiri poligonali târziu formează un ritidom cenuşiu,
6. Scoarţa
cu crăpături roşcate în adâncime solzi poligonali care nu se exfoliază.
Conţine răşină.
Puţin încovoiate, cu patru muchii, Lăţite cu faţa superioară verde-închis
rombice în secţiune, rigide, ascuţite, lucitoare, cea inferioară albicioasă, cu
7. Acele verde-închis, dispuse spiralat pe două benzi albicioase de stomate,
lujer. obtuze/emarginate la vârf, răsucite la
bază.
Brun roşcaţi sau gălbui roşcaţi cu Netezi, scurt păroşi, cenuşii, păstrează
8. Lujerii cicatrice proeminente ce rămân urmele circulare ale acelor după
după căderea acelor . căderea acestora .
Nerăşinoşi, cei terminali conici, cei Ovoizi, nerăşinoşi, mici, cei terminali au
9. Mugurii laterali ovoizi, dispuşi verticilat. răşină la bază, de culoare cenuşie
Apar şi muguri izolaţi. brună.
Conice, 10-15 cm, solzi romboidali, Cilindrice, 10-20 cm, brune.roşiatice,
trunchiaţi la vârf, sau emarginaţi, poziţie erectă pe lujer, solzi lăţit-rotunjiţi,
10. Conurile pendente pe ramuri . au pete de răşină, cad în acelaşi timp
cu seminţele după maturaţie. De sub
solzi apar bractei cu vârful răsfrânt.
Maturaţia are loc în octombrie, iar Mari , aproape triunghiulare, cu pungi
diseminarea până în primăvara de răşină în tegument, brune-gălbui.
următoare. Seminţe de 4-5 mm, Ajung la maturaţie în septembrie-
11. Seminţele brune închise, aripa brun ‚închisă octombrie, anual şi cad în acelaşi timp
de 10 mm lungime, rotunjită la cu solzii .
partea superioară.

FIŞA DE EVALUARE 3.4 – CERINŢELE ECOLOGICE ŞI



Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de
EVALUATOR :
NOTA :
Comparaţi, din punct de vedere al cerinţelor ecologice şi al temperamentului, cele

două specii lemnoase din tabel:
Cerinţe ecologice
Nr.crt. MOLID BRAD
şi de temperament
Tipul de Pronunţat de umbră,mai

1. Semiumbră
temperament ales în tinereţe
Specie de climat rece Este cea mai exigentă

şi umed , mai puţin specie de răşinoase de la
exigent va bradul, noi din ţară. Necesită mai
necesar anual de multă căldură decât
precipitaţii : 700-800 molidul , nu suportă
mm, sensibil la uscăciunea, este sensibil
secetă şi insolaţie, la îngheţuri târzii . Preferă
rezistent la îngheţuri soluri profunde , mijlocii,
târzii. Nepretenţios fără mult schelet , reavăn-
2. Cerinţe ecologice faţă de sol, indiferent jilave, bogate în substanţe
faţă de conţinutul de nutritive , de tipul brun.
substanţe nutritive
dar pretenţios faţă de
umiditatea din sol .
preferă totuşi soluri
mijlocii, reavene,
moderat acide, de
tipul brun şi brun acid

IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Standardul de Pregătire profesională , nivelul 1 , ediţia 2003

2. Curriculum pentru domeniul pregătirii de bază : Silvicultură, ediţia 2009
3. Ioan Iancu - Mica enciclopedie a pădurii, Ediţia a II-a, Editura Grupul Drago Print,
Bucureşti, 1996
4. Popovici L.: Atlas botanic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
5. Postolache V: Dendrologie , Manual pentru clasa a IX-a, licee silvice li anul I şcoli
profesionale , Bucureşti, 1994.
6. Şofletea N.: Dendrologie , Vol. I şi II , Editura „Pentru Viaţă”, Braşov, 2002

Auxiliar Curricular Studiul Plantelor Lemnoase CL IX

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auxiliar Curricular Studiul Plantelor Lemnoase CL IX

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Specii lemnoase de interes forestier - cl.

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ:

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

6. RECENZIE : PROF. ING CUCIUREAN CRISTIAN, COLEGIUL SILVIC

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

I. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR

II . ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

Ghidul de faţă este un sprijin necesar în desfăşurarea activităţii profesorului şi

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

1. Rezultate ale învăţării/Competenţe vizate şi obiective

Rezultate ale Obiective (la final elevii vor fi capabili …)

…să prezinte caracteristicile elementelor

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

2. Fişa de descriere a activităţilor

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

3. Fişa de progres şcolar

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

Achenă – fruct dehiscent, cu pericarp uscat nelipit de sămânţă

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

I. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR

Rezultatul învăţării 1: Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase

Fig. 1.1 COMPONENTELE UNEI FLORI

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

Fig.1.2.1 ARBORE Fig. 1.2.2 ARBUST Fig. 1.2.3 SUBARBUST

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

1. Salcia alba ( răchita albă) – Salix alba

2. Salcia căpreasca (iova) – Salix capraea

3. Răchita (mlaja) – Salix viminalis

4. Răchita roşie – Salix purpuraea

Talia: arbust până la 4 m

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

2. PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII ( 4 ore )

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

3. Răchita (mlaja) – Salix

Talia: arbust până la 4m,

4. Răchita roşie – Salix

Talia: arbust până la 4 m

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

3.IMAGINII PENTRU VIDEOPROIECTOR

Rezultatul învăţării 1: Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase

FIG. 3.1 FRUNZA

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

3.2 FRUNZA – TIPURI DE FRUNZE

FIG.3.2 TIPURI MORFOLOGICE DE FRUNZE DUPA FORMA LAMINEI:

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

3.3 BRADUL – ABIES ALBA

FIG.3.3 ABIES ALBA: A. CARACTERE MORFOLOGICE (RAMURI, ACE, FLORI,

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

3.4 TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE

Rezultatul învăţării 4: Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de

Nr. crt. Specii forestiere Temperamentul speciilor lemnoase

Molid, specie principală de bază în zona

Laricele, specie principală de amestec –

Pinul silvestru, specie principală de

FIG.3.4 TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură

3.5 IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE DE INTERES