DIDACTICA SPECIALITĂŢII.

Delimitari conceptuale ,definiţii , scurt istoric al didacticii, obiectul şi problematica

didacticii, caracterul explicativ, reflexiv şi normativ al didacticii, raporturile didacticii
cu metodicile de specialitate . Importanţa studierii metodologiei predării limbajului
vizual plastic prin tehnica şi limbajul artei în educaţia artistică şi estetică a elevilor .
Istoricul disciplinei. Desenul și artele plastice în școlile românești (sec. XIX – XX).
Structura de ansamblu a cursului .

DIDACTICA METODICILE DE SPECIALITATE

METODICA PREDARII LIMBAJULUI VIZUAL PLASTIC

DIDACTICA - TEORIE A PROCESULUI DE INVATAMANT

ISTORIC – Didactica se constituie ca ramura distincta a pedagogiei , in sens mai larg

aceasta se ocupa cu intregul proces instructiv-educativ-formativ ce se desfasoara
intr-o institutie de invatamant .

Etimologic , ( gr. Didaktikos – invatare , instruire) sensul cuvantului se imbogateste in

timp , acesta privind desfasurarea si rezultatele actiunii educationale , practice .

Comenius ( pedagog ceh ) – introduce pentru prima data termenul in vocabularul de

specialitate in lucrarea Didactica Magna ( 1657 ) .
Def. (Comenius) Didactica – arta universala de a invata pe toti .
Acest concept , foarte larg , nu opera insa o distinctie intre didactica si pedagogie . Nu
exista inca ideea separarii actiunii practice a educatiei de componentele teoriei despre
educatie .

Herbart ( 1776 – 1841 ) reuseste sa separe cele doua dimensiuni , delimitand didactica
de pedagogie, astfel incat didactica tinde sa fie acceptata ca o componenta a
pedagogiei. Herbart a insistat asupra aspectelor didactice ( de predare ) cat si asupra
celor psihologice
( de invatare ) .

OBIECTUL SI PROBLEMATICA DIDACTICII

Pornind de la conceptele elaborate de Herbart , una din preocuparile fundamentale ale
didacticii reprezinta activitatea de predare a cunostintelor in conformitate cu anumite
legitati psihologice de asimilare a lor.
Obiectul didacticii este procesul de invatamant in ansamblu , respectiv cele doua
componente ale acestuia : predarea si invatarea , obiectivele predarii depinzand de
substratul psihologic al invatarii. Didactica este considerata teoria stiintifica a
procesului invatamant ce reflecta relatiile din interiorul sistemului cat si contextul
social in care se desfasoara .
In zilele noastre exista mai multe puncte de vedere asupra didacticii. Unii
teoreticieni insista asupra faptului ca didactica se ocupa numai de instructie , pentru
altii didactica are in vedere doar aspectul predarii sau cel al invatarii.

DEFINITIE
Didactica – studiaza procesul de invatamant prin prisma relatiei dintre predare si
invatare , dintre conduitele pedagogice ale subiectului actiunii (profesorul) si
modalitatile de raspuns ale obiectului ei (elevii) in vederea armonizarii dintre cele doua
componente.
PROBLEMATICA DIDACTICII

1. CONTINUTUL PROCESULUI DE INVATAMANT – volumul si calitatea cunostintelor.

Astfel, didactica se ocupa de criteriile de selectare si ordonare a cunostintelor , astfel incat
acestea sa fie in acord cu cerintele societatii si sa contribuie la procesul de socializare , de
integrare a individului in viata sociala.
Prin intermediul metodicilor de specialitate se ocupa cu elaborarea metodologiei de intocmire
a planurilor de invatamant, a programelor scolare si a manualelor .
2. TEHNOLOGIA PROCESULUI DE INVATAMANT – ansamblul principiilor , metodelor,
tehnicilor si procedeelor de organizare a unei activitati in vederea transmiterii de cunostinte.
Este cautata acea structura optima prin care se asigura eficienta actului pedagogic , precum
si cele mai bune metode si procedee de adaptare a volumului de informatie in functie de
obiectul actiunii pedagogice ( elevi ) . Aceasta tehnologie se refera la modalitatile concrete
de PROIECTARE a activitatilor.
3. ASIGURAREA UNUI ECHILIBRU FUNCTIONAL INTRE PREDARE SI INVATARE - Sunt
evidentiate tehnicile de proiectare didactica , tehnologia didactica trebuie sa asigure un
caracter stimulativ , activ – participativ al comunicarii pedagogice .
4. EVALUAREA RANDAMENTULUI PROCESULUI DE INVATAMANT
- cunoasterea rezultatelor , eficienta sociala a acestei activitati . Didactica se concentreaza
asupra eficientei pedagogice a procesului de invatamant , urmarind corelatii intre obiective
( generale, specifice, operationale) , tehnologii , precum si masuri privind ameliorarea
sistemului sau restructurarea acestuia .

LEGATURA DIDACTICII CU METODICILE DE SPECIALITATE .

Daca asa cum prezentam la inceput didactica studiaza procesul de invatamant in general ,
indiferent de nivelul sau tipul de scoala in care se desfasoara activitatea , un prim palier al
formelor de ordonare ar fi acela al prezentei unei didactici prescolare , o didactica scolara si
o didactica a invatamantului superior.
Din acest punct se constituie metodicile de specialitate , care se ocupa de problemele
specifice ale procesului de invatamant la o anumita disciplina .

METODICA PREDARII LIMBAJULUI VIZUAL – PLASTIC – se ocupa cu organizarea ,

conducerea si desfasurarea actului invatarii a notiunilor de arte vizuale / arte plastice,
cu alegerea , selectarea si utilizarea celor mai eficiente metode si procedee de predare
, insusire si formare a deprinderilor la elevi.
Profesorul , indrumatorul de arta , artistul in primul rand trebuie sa fie EFICIENT . Eficienta
consta in maiestrie pedagogica si artistica. Profesorul este dublat de artistul plastic.

Continutul metodicii – consta in modalitatile de ordonare a cunostintelor de specialitate, in

scopul protejarii sensibilitatii native si specifice a copiilor , de stimulare a creativitatii. Alt
scop consta in familiarizarea elevilor cu :
1. elementele de limbaj plastic ( gramatica limbajului vizual – morfologia imaginii plastice
)
2. mijloacele de expresie plastica ( contraste , game , acord , armonie , dominanta,
proportii , etc )

Activitatile desfasurate in scoala trebuie sa indeplineasca un caracter practic – aplicativ , fara

a se neglija latura teoretica. ACTIVITATEA PRACTICA ESTE PREPONDERENTA, de aici si
CARACTERUL FORMATIV al disciplinei.
ISTORICUL DISCIPLINEI
DESENUL SI ARTELE PLASTICE IN SCOLILE ROMANESTI DIN SEC. XIX – XX .

Denumiri ale disciplinei :

- desen si caligrafie
- desen
- desen artistic si educatie plastica
- educatie plastica
- educatie vizual plastica
- educatie artistica
- arsmatetica
- educatie si comunicare vizuala

1850 – Barbu Stirbei

1864 – legislatia din timpul domniei lui Al. I. Cuza
1867 – Carol – infiintarea scolilor tehnice de drumuri , cai ferate si poduri – introducerea
desenului specializat
1888 – Spiru Haret – Legea invatamantului secundar si superior
1872 – I. Andreescu , titular al catedrei de desen si caligrafie al Seminarului din Buzau
in Transilvania , pana in anul 1918 , disciplina poarta denumirea : scrisul caligrafic si
desenul
1924 – Legea invatamantului primar al statului , introduce obligativitatea predarii disciplinei
desen si caligrafie in scolile medii
1924 – G. Bacovia – suplinitor al catedrei desen si caligrafie la Bacau
1934 – Florenta Pretorian, publica prima lucrare cu caracter metodic Desenul liber si noile
metode

modelul francez – Le Corbusier : a desena inseamna a observa, a descoperi, a inventa , a

crea

STRUCTURA GENERALĂ A CURSULUI

A. PROBLEME DE METODICĂ (DIDACTICA SPECIALITĂȚII)

B. PROBLEME DE SPECIALITATE (EDUCAȚIE ȘI COMUNICARE VIZUALĂ)

1. GRAMATICA LIMBAJULUI VIZUAL – competențe de bază –

ELEMENTE DE LIMBAJ PLASTIC – morfologia imaginii plastice –

PUNCTUL
LINIA
FORMA
VALOAREA
CULOAREA

1.2. MIJLOACE DE EXPRESIE PLASTICĂ – sintaxa imaginii plastice -

1.2.1. GAMĂ, ACORD, CONTRAST, DOMINANTĂ, ARMONIE
1.2.2. MIȘCARE, TENSIUNE, DINAMISM, RITM
1.2.3. FACTURĂ, TEXTURĂ
 2. COMPETENȚE DE ORDIN TEHNIC

STADII DE LUCRU ȘI PERFORMANȚE DERIVATE DIN ADECVAREA TEHNICILOR,

MATERIALELOR DE LUCRU SPECIFICE DESENULUI
STADII DE LUCRU ȘI PERFORMANȚE DERIVATE DIN ADECVAREA TEHNICILOR,
MATERIALELOR DE LUCRU SPECIFICE CULORII
STADII DE LUCRU ȘI PERFORMANȚE DERIVATE DIN ADECVAREA TEHNICILOR,
MATERIALELOR DE LUCRU SPECIFICE VOLUMULUI

3. RAPORTURI EXPRESIV COMPOZIȚIONALE – teoria compoziției -