TEORIA ASUPRA GENEZEI POPORULUI ROMÂN SI A LIMBII

ROMÂNE

Formarea si devenirea poporului si a limbii române, acoperind un vast

teritoriu cuprins între Dunăre si Carpați,dar si zone de pe malul drept al fluviului,
au marcat temporal două milenii de continuu dinamism civilizator lingvistic si
etnocultural.

Lingviști români si străini de prestigiu, istorici, arheologi au pus în evidență

în decursul timpului, date și documente de limba care statuează originea limbii
române, originea și caracterul ei.

În urma războaielor dintre daci și romani, Dacaia a fost transformată in

provincie romană și v-a rămane stăpânita timp de 165 ani (106-271) de romani.

Romanizarea populației baștinașe s-a desfașurat relative rapid și ușor.

Peste 2600 de inscripții scrise in latinește și descoperite pe teritoriul țării noastre
arată limpede acest lucru. În afara măsurilor de caracter administrative, printre
factorii ce au contribuit la romanizare pot fi enumerați: serviciul military în care
tinerii daci se înrolau, căsătoriile între soldații veteraniromani si femeiile dace,
copiii născuți beneficiind de avantajele cetațeniei romane, creștinismul răspândit
în limba latină, drept dovadă stau cuvintele de bază ale credinței creștine care se
regăsesc in română, prin moștenirea directa a unor termini din latină: creștin
(christanus), rugăciune (rogationem), preot (presbiterius).

Dacii alcătuiesc baza etnică a poporului nostru.Această credință o

întemeiem pe următoarele argumente: grosul populației din Dacia Traiană l-au
format dacii cu toate pierderile suferite in cele două războaie, cu tot numărul
însemnat al coloniștilor de limbă latină, ei au păstrat totuși preponderența,
fiindcă dacii erau locuitorii satelor și oricât de numeroase au fost orașele din
noua provincie, totuși satele le întreceau cu mult. Dacă romanismul a prins
radăcini atât de puternice și atât de durabile în stânga Dunării,e fiindcă purtător
al unei civilizații superioare, a câstigat pe acești daci, pe baștinași.

Influența pătrunderii de meseriași, de agricultori, negustori din Dacia încă

de dinainte de cucerirea de căre Traian, se face simțită și astăzi prin termenii din
domeniu, păstrați din latină: sat (fossatum), a ara (arare), legume (legume), vie
(vinea), vită (vitea).

Se poate vorbi de o perioadă de bilingvist când se folosesc concomitent

limbile geto-dacă si latina, pana la impunerea definitivă a acesteia.

Puținile informații de care dispunem asupra limbii strămoșilor noștri,

constituie evident un defect, ele ingăduie totușicâteva concluzii semnificative. Pe
temeiul cercetătorilor întreprinse in ultimile decenii, cercetări care se întemeiaza
și pe comparația cu limba albaneză, moștenitoare a vechii limbi ilire care la
rândul ei era întemeiată cu limba tracă, deci si cu limba dacică s-au putut stabili
un număr de 160 de termeni românești