Întrebări pentru testul grilă la disciplina

„Sisteme informatice de gestiune”

Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona

pentru studenții de la specializarea Contabilitate și
Informatică de Gestiune

Timișoara 2018
 Întrebări pentru testul grilă la disciplina „Sisteme informatice de gestiune”
Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona pentru
studenții de la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune
1. Sistemul este:
a. un ansamblu de elemente materiale sau nemateriale, format în general din
echipamente, metode, tehnici, procedee, modele şi personal utilizate interdependent prin
intermediul unor procese ce asigură transformarea unor elemente de intrare în elemente de ieşire
prin intermediul unui mecanism specific şi al unui sistem de control.
b. un ansamblu de elemente materiale, format în general din echipamente şi personal
utilizate independent prin intermediul unor procese ce asigură transformarea unor elemente de
intrare în elemente de ieşire prin intermediul unui mecanism specific şi al unui sistem de
control.
c. un ansamblu de elemente nemateriale, format în general din metode, tehnici, procedee
și modele utilizate independent prin intermediul unor procese ce asigură transformarea unor
elemente de intrare în elemente de ieşire prin intermediul unui mecanism specific şi al unui
sistem de control.

2. Imaginea din figura următoare reprezintă:

a. un sistem cu structură de conducere.

b. reprezentarea unui sistem.
c. un sistem cu stare asociată unei structuri de conducere.

3. Existenţa unor componente separabile pentru care se pot stabili scopuri funcţionale distincte,
dar subordonate scopului întregului sistem, este o caracteristică a unui:
a. sistem economic simplu.
b. sistem economic complex.
c. sistem economic independent.

4. Organizaţia este:
a. o formaţie specială economică complexă, ca exemplu: o mare firmă sau un minister.
b. o formaţie care se comportă cu regularitate determinată şi răspunde conform unor
reguli la impulsurile primite de la instituție.
c. o formaţie alcătuită din oamenii unui element al sistemului economic ce nu se mai
poate descompune și constituită în vederea îndeplinirii anumitor funcţii social-economice
determinate.

5. Selectați răspunsul care completează corect afirmația următoare:

„Un sistem cibernetic îşi autoreglează intrările în funcţie de
______________________ prin intermediul unei _____________________.
a. comportamentul dinamic al sistemelor; funcţii de autoreglare.
b. cum sunt realizate obiectivele şi sarcinile stabilite; măsuri de reglare și autoreglare.
c. scopul şi obiectivele pentru care a fost conceput să funcţioneze; bucle de control –
feedback.
 Întrebări pentru testul grilă la disciplina „Sisteme informatice de gestiune”
Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona pentru
studenții de la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune
6. Imaginea din figura următoare reprezintă:

a. un sistem condus, subsistem al unui sistem de conducere.

b. un sistem cu buclă feedback.
c. un sistem economic complex, cu două niveluri de conducere.

7. Subsistemul decizional, subsistemul informațional și subsistemul operațional sunt subsisteme

ale:
a. sistemului metodelor și tehnicilor de management.
b. sistemului de management al firmei.
c. subsistemului metodologic al firmei.

8. Imaginea din figura următoare reprezintă:

a. fluxurile de management al unei întreprinderi.

b. susbistemele unei întrerinderi.
c. fluxurile de decizie în cadrul unei întreprinderi.
 Întrebări pentru testul grilă la disciplina „Sisteme informatice de gestiune”
Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona pentru
studenții de la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune
9. Subsistemul de conducere reprezintă
a. ansamblul de resurse umane, materiale şi financiare precum şi întregul ansamblu
organizatoric, tehnic şi funcţional, care asigură realizarea efectivă a obiectivelor stabilite prin
deciziile transmise de sistemul de conducere.
b. ansamblul intercorelat al deciziilor adoptate şi aplicate într-o organizaţie, structurate
corespunzător sistemului de obiective şi configuraţiei ierarhiei manageriale, în scopul
desfăşurării proceselor de management.
c. ansamblul de elemente care acţionează intercorelat, pentru a asigura cadrul,
combinarea, divizarea şi funcţionalitatea proceselor de muncă, necesare realizării obiectivelor
stabilite de către organizaţie

10. Subsistemul informaţional reprezintă un ansamblu:

a. constituit din date şi informaţii organizate şi structurate, din evenimente care au un
efect asupra acestora şi din actori care acţionează în baza lor, sau pornind de la ele – utilizând
tehnologia informaţiei, în scopul atingerii unor obiective.
b. compus din totalitatea fluxurilor şi circuitelor informaţionale,
c. de resurse umane, materiale şi financiare precum şi întregul ansamblu organizatoric,
tehnic şi funcţional, care asigură realizarea efectivă a obiectivelor stabilite prin deciziile
transmise de sistemul de conducere

11. Deciziile se pot clasifica în:

a. decizii strategice (vizează perioade de timp mai lungi) și decizii tactice (vizează
perioade de timp mai scurte)
b. decizii pentru stabilirea modalităţilor de achiziţionare a datelor necesare și decizii
pentru menţinerea colecţiilor centralizate.
c. decizii pentru asigurarea informaţiilor necesare fiecăruia dintre sistemele de resurse
precum şi a sistemului integrat al resurselor, decizii pentru structurarea informaţiile de ieşire,
decizii pentru reglarea proceselor reale.

12. Problemele comportamentale dintr-o organizaţie:

a. nu pot fi exprimate folosind modele normative.
b. pot fi exprimate folosind modele normative elaborate de sociologi, specialişti în
domeniul ştiinţelor politice și pshihologi.
c. sunt cauzate de abundența de oportunităţi şi ameninţări care apar în era actuală a
competiţiei economice.

13. Pentru ca alegerile managerilor să fie ţină seama de aspectele strategice, tehnice,
competitive, financiare şi organizaţionale este necesar ca:
a. managerii să deţină cunoştinţe bine dezvoltate și să nu renunţe la personalul cu
pregătire tehnică.
b. managerii să investească în tehnologie informațională doar când aceasta se perimează.
c. a și b.

14. Având în vedere faptul că infrastructură informațională influenţează fiecare etapă a

procesului de vânzare, în firmele de vânzare cu amănuntul investițiile în tehnologia
informaţională:
a. trebuie să se facă și după consultarea persoanelor necalificate, dar care operează
calculatoarele.
b. trebuie să se facă de către managerul firmei, după consultarea ofertelor de pe piață și
alegerea celui mai bun preț.
 Întrebări pentru testul grilă la disciplina „Sisteme informatice de gestiune”
Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona pentru
studenții de la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune
c. trebuie să se facă pe baza unor decizii luate de persoane calificate, care acţionează
conform unor criterii obiective.

15. Un sistem informational eficient, trebuie sa aibă următoarele calități:

a. să fie rigid și bine structurat conform specificațiilor, să permită o vehiculare rapidă a
datelor la toate nivelele de conducere și execuție și să redea datele într-un mod ierarhizat și
rațional, iar forma de prezentare sa fie accesibilă și corespunzătoare.
b. costul lui să fie bine determinat de cheltuielile cu proiectarea sistemului,
achiziționarea echipamentului, calificarea personalului si exploatarea curenta a sistemului.
c. să fie flexibil, să permită o vehiculare rapidă a datelor la toate nivelele de conducere
și execuție și să redea datele într-un mod ierarhizat și rațional, iar forma de prezentare sa fie
accesibilă și corespunzătoare.

16. Înregistrarea datelor reprezintă:

a. executarea acelor operații asupra datelor pentru a facilita prelucrarea ulterioară.
b. etapa în care se face scrierea din documentele sursă sau prin captarea lor sub diferite
forme cu ajutorul unor echipamente speciale.
c. o activitate fundamentală din faza de culegere a datelor.

17. Prelucrarea in timp real presupune:

a. colectarea, gruparea, sortarea, transcrierea si apoi prelucrarea periodică a datelor.
b. urmărește obținerea și furnizarea informațiilor de ieșire către utilizatori cu un timp de
răspuns care poate dura mai multe ore sau zile.
c. prelucrarea datelor imediat după ce a avut loc o tranzacție.

18. Specific sistemelor informatice pentru conducerea proceselor tehnologice este faptul că:
a. datele de intrare, de regulă, sunt furnizate prin documente, iar datele de ieșire sunt
furnizate de către sistem tot sub forma de documente, pentru interpretarea acestora de către om.
b. datele de intrare sunt asigurate prin intermediul unor dispozitive automate care
transmit sub forma de semnale (impulsuri electronice) informații despre diverși parametrii ai
procesului tehnologic (presiune , temperatura etc), iar datele de ieșire se transmit sub forma de
semnale unor organe de execuție, regulatoare, care modifică automat parametrii procesului
tehnologic; se execută în acest fel controlul și comanda automată a procesului tehnologic.
c. asigură automatizarea calculelor tehnico-inginerești, proiectarea asistata de calculator
și alte facilități necesare specialiștilor din domeniile respective.

19. Din punctul de vedere al nivelului ierarhic ocupat de sistemul economic în cadrul societății,
sistemele informatice (pe scurt, SI) se clasifică în:
a. SI distribuite și SI locale.
b. SI pentru conducerea activității la nivelul unității economice, SI pentru activitati
speciale, SI pentru conducerea proceselor tehnologice, SI pentru conducerea ramurilor,
subramurilor și activităților la nivelul economiei naționale și SI funcționale generale.
c. SI pentru conducerea activității la nivelul unității economice, SI pentru conducerea
organizațiilor economico-sociale cu structură de grup, SI pentru conducerea ramurilor,
subramurilor și activităților la nivelul economiei naționale și SI funcționale generale.

20. Figura următoare reprezintă:

 Întrebări pentru testul grilă la disciplina „Sisteme informatice de gestiune”
Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona pentru
studenții de la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune

a. locul și rolul unui sistem informatic în cadrul unei întreprinderi.

b. structura funcțională a unui sistem informatic la nivel de unitate economică.
c. a și b.

21. Circuitele contabile specifice operațiilor de exploatare sunt:

a. stocuri, terți-furnizori, terți-clienți, terți-personal și organisme speciale, terți-bugetul
statului, alți terți și venituri și cheltuieli.
b. activele imobilizate și amortizările și provizioanele aferente activelor imobilizate.
c. a și b.

22. Sisteme informatice microeconomice, sisteme informatice de ramură, sisteme informatice

metropolitane, sisteme informatice de conducere a proceselor tehnologice, sisteme informatice
integrate și sistemul informatic general al economiei naţionale reprezintă o clasificare a
sistemelor informatice după:
a. domeniul activităţilor şi nivelul de abordare.
b. funcţiile la nivelul unităţii economice.
c. gradul de structurare al colecţiilor de date.

23. Sistemul informatic reprezintă:

a. ansamblul compus din subsistemul conducerii strategice, subsistemul de gestiune a
cunoaşterii și subsistemul operaţional.
b. cerinţele diferitelor grupuri de utilizatori, transpuse în sistemul informaţional, cu care
coincide de cele mai multe ori.
c. o parte a sistemului informaţional care permite realizarea operaţiilor de culegere,
transmitere, stocare, prelucrare a datelor şi difuzare a informaţiilor astfel obţinute prin utilizarea
mijloacelor tehnologiei informaţiei.

24. Sisteme informatice destinate conducerii, în vederea oferirii unei informări relevante:
a. permit generarea de rapoarte privind abaterile înregistrate precum şi consultarea
online a informaţiilor referitoare la perioadele anterioare de gestiune (în vederea determinării
tendințelor indicatorilor).
b. au o flexibilitate deosebită la cerinţele formulate returnând rapid răspunsurile
solicitate, pe baza cunoştinţelor unui expert uman stocate sub formă de fapte şi reguli, într-o
bază de cunoştinţe utilizată în deducerea de concluzii prin derularea de raţionamente automate.
c. sunt destinate mai ales personalului implicat în procesul prelucrării informaţiei; în
această categorie putem cuprinde: procesoare de texte, procesoare de tabele, sisteme de poştă
electronică etc.
 Întrebări pentru testul grilă la disciplina „Sisteme informatice de gestiune”
Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona pentru
studenții de la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune
25. Funcţia de comunicare a sistemului informatic asigură:
a. transferul la distanţă realizat printr-o linie analogică pe reţeaua publică de
telecomunicaţii.
b. transferul la distantă pe linii de comunicaţie digitală.
c. transferul informaţiilor între reţelele de calculatoare şi/sau între calculatoare şi reţelele
de comunicaţie.

26. O reţea ISDN (integrated services digital network):

a. asigură conectarea directă a echipamentelor digitale utilizând echipamente NTE
(network termination equipment).
b. asigură comunicaţia între componentele entităţii organizaţionale, conectate fizico-
funcţional într-o reţea omogenă de calculatoare de tip local.
c. a și b.

27. Conversia informaţiei din forma analogică în formă digitală, precum şi operaţia inversă de
conversie din digital în analogic, este operație specifică:
a. funcției de preluare a informației.
b. Funcţ ia de comunicare a sistemului informatic.
c. funcţiei de prelucrare a sistemului informatic.

28. Funcţia de comandă şi control a sistemului informatic:

a. trebuie să satisfacă mai multe cerinţe în funcţie de natura suportului tehnic sau grafic
și alocarea optimă a resurselor sistemului referitoare la echipamente și memoria internă.
b. deţine toate atributele necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării întregului
sistem.
c. a și b.

29. Completați imaginea cu textul care lipsește:

a. 1: subsistemul de programe; 2: Componenta fizică; 3: echipamente pentru

comunicații.
b. 1: subsistemul de programe și antivuruși; 2: Componenta hardware; 3: Echipamente
pentru codificarea și decodificarea datelor.
 Întrebări pentru testul grilă la disciplina „Sisteme informatice de gestiune”
Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona pentru
studenții de la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune
c. a sau b.

30. RAM este:

a. tipul de memorie internă care permite numai citirea.
b. tipul de memorie internă volatil.
c. a sau b, în funcție de prelucrările care apar la nivelul componentei software.

31. Tastatura este un echipament periferic:

a. de ieșire.
b. de intrare-ieșire.
c. de intrare.

32. Microfonul este un echipament periferic:

a. de intrare-ieșire.
b. de ieșire.
c. de intrare.

33. Imprimanta pentru transpunerea pe hârtie este un echipament periferic:

a. de intrare.
b. de intrare-ieșire.
c. de ieșire.

34. Monitorul este un echipament periferic:

a. de ieșire.
b. de intrare.
c. de intrare-ieșire.

35. Unităţile digitale de disc magnetic şi optic sunt echipamente periferice:

a. de intrare-ieșire.
b. de intrare.
c. de ieșire.

36. Componenta software a unui sistem informatic este formată din:

a. subsistemul de programe care constituie componenta logică a sistemului
informaţional.
b. totalitatea dispozitivelor tehnice de conectare, codificare, decodificare, transmitere
recepţie, locală sau la distantă, a informaţiei utilizate în sistemele informatice.
c. a și b.

37. Componenta informaţională a unui sistem informatic:

a. oferă obiectul supus prelucrării.
b. conţine multitudinea de rezultate intermediare şi rezultatele finale ale activităţii de
prelucrare.
c. a și b.

38. Locul unde ia naştere informaţia se numeşte:

a. receptor.
b. sursă.
c. canal de comunicație.
 Întrebări pentru testul grilă la disciplina „Sisteme informatice de gestiune”
Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona pentru
studenții de la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune
39. Informaţia economică este exprimată:
a. ca o informație indispensabilă pentru gestiunea proceselor de creare a bunurilor
materiale şi spirituale.
b. printr-un sistem de indicatori, care formează sursa de date necesare gestiunii firmei
c. a și b.

40. Informaţiile de stare:

a. caracterizează cantitativ şi calitativ nivelul obiectivelor propuse spre realizare şi al
resurselor alocate pe activităţi şi entităţi funcţionale, la începutul perioadelor de gestiune şi la
diferite momente imtermediare până la sfârşitul acestor perioade
b. caracterizează cantitativ şi calitativ potenţialul tehnic, de producţie, economic, uman,
financiar, valutar etc. al sistemului economic firmă, al activităţilor şi entităţilor sale funcţionale
la începutul şi sfârşitul perioadelor de gestiune, precum şi la diferite momente intermediare.
c. caracterizează cantitativ şi calitativ nivelul rezultatelor şi al consumului de resurse,
pe ansamblul sistemului, pe activităţile şi entităţile sale funcţionale, la sfârşitul perioadelor de
gestiune sau în diferite momente ale perioadelor respective.

41. Informaţii de cooperare:

a. caracterizează cantitativ şi calitativ relaţiile şi legăturile operaţionale cu sistemele
exterioare.
b. sunt utilizate în procesele informaţionale pentru execuţia lucrărilor informaţionale şi
care conţin atât informaţiile menţionate cât şi alte informaţii operative pentru conducerea şi
funcţionarea sistemului, a activităţilor şi entităţilor sale funcţionale
c. caracterizează cantitativ şi calitativ nivelul rezultatelor şi al consumului de resurse,
pe ansamblul sistemului, pe activităţile şi entităţile sale funcţionale, la sfârşitul perioadelor de
gestiune sau în diferite momente ale perioadelor respective.

42. În formula următoare:

Vi reprezintă:
a. efectele economice asociate tipului de decizie.
b. valoarea informației furnizate, exprimată prin efectele economice.
c. probabilitatea luării unei decizii corecte pe baza informaţiei date.

43. Informaţiile de conţinut:

a. oferă ele singure relaţii despre valoarea unui produs.
b. furnizează date despre valori numerice, timp, locuri şi alte mărimi cantitative.
c. a și b.

44. Informaţia de relaţie:

a. este esenţială pentru a putea reprezenta dependenţa şi interdependenţa, de măsurare a
gradului de asociere sub aspectul intensităţii, direcţiei şi semnificaţiei, a
legăturilor cauzale dintre obiecte.
b. presupune tratarea din punct de vedere antropologic, sociologic, psihologic şi
economic a comportamentului obiectelor investigate.
c. a și b.

45. În comunicarea în cyber-spaţiu:

 Întrebări pentru testul grilă la disciplina „Sisteme informatice de gestiune”
Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona pentru
studenții de la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune
a. utilizatorul nu este izolat în propriul său context.
b. nu există posibilitatea de a îl modela într-un mod realist.
c. este exclusă posibilitatea de a fi folosită pentru divertisment.

46. Procesarea electronică a datelor reprezintă:

a. componentele elementare ale sub-activităţilor.
b. elementele constitutive pentru fiecare activitate, structurate la rândul lor în procese şi
operaţii.
c. transformarea datelor în informaţii prin intermediul mijloacelor electronice.

47. Datele organizate sub forma bazelor de date sunt exploatate cu ajutorul:
a. sistemelor de gestiune a bazelor de date.
b. unor programe, denumite interpretoare sau compilatoare şi care diferă în funcţie de
limbajul de programare pentru care acestea sunt elaborate.
c. fie folosind softuri specializate cum sunt procesoarele de tabele, fie folosind funcţiile
de prelucrare a tabelelor din cadrul pachetelor cu posibilităţi integrate de tratare a informaţiei.

48. Un sistem informatic de gestiune:

a. înseamnă o structură IT construită pe o arhitecură software care formează împreună
cu componentele hardware o reţea informaţională pentru gestiunea stocurilor.
b. preia, stochează, transmite şi distribuie datele pentru o evidenţă electronică a
materialelor şi mărfurilor din depozit.
c. a și b.

49. Ciclu de realizare a unui sistem informatic:

a. este definit de intervalul de timp CV = [T1, T2] unde T1 reprezintă momentul în care
s-a decis elaborarea sistemului iar T2 reprezintă abandonarea sistemului.
b. este definit de etapele/procesele de realizare a unui sistem informatic structurate în
subetape, activități, sarcini și conținutul lor.
c. este dat de intervalul CR=[T1, T2], unde T1 reprezintă momentul luării deciziei de
realizare iar T2 momentul punerii în funcțiune.

50. Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice după gradul de

generalitate:
a. metodologii generale, metodologii dedicate.
b. metodologii cu abordare structurată, metodologii cu abordare orientată obiect. A și b.
c.

51. Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice după modelul ciclului de

viață:
a. metodologii cu model în cascadă, metodologii incrementale.
b. metodologii care folosesc modelul prototipului, metodologii evolutive.
c. a și b.

52. Clasificarea metodologiilor de proiectare a sistemelor informatice pe baza metodelor

folosite:
a. metodologii bazate pe metode de proiectare „pe măsură” sau la comandă, metodologii
bazate pe metode de proiectare „în serie”, metodologii bazate pe metode de proiectare automată.
b. metodologii care folosesc modelul prototipului, metodologii incrementale.
c. a și b.
 Întrebări pentru testul grilă la disciplina „Sisteme informatice de gestiune”
Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona pentru
studenții de la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune

53. Modelul abstract:

a. selectează din realitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea
scopului propus.
b. reprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice și reține, pentru
elementele reale selectate, numai proprietățile și componentele semnificative care, reprezentate
abstract, corespund realității, numai la modul general.
c. a și b.

54. În modelarea abstractă a realității de informatizat, un domeniu de gestiune:

a. constă în determinarea modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de
informatizat.
b. este format din mulțimea domeniilor corespunzătoare activităților complexe
desfășurate.
c. este definit de mulțimea elementelor reale, împreună cu mulțimea activităților
elementare desfășurate de organismul economic sau de un compartiment specializat al acestuia,
pentru obținerea acestor elemente, cu scopul atingerii obiectivului propus.

55. Relația:

exprimă:
a. faptul că sistemul informatic de gestiune global aferent domeniului de informatizat
este, la rândul lui, format din mulțimea sistemelor informatice de gestiune aferente domeniilor
de gestiune identificate pentru realitatea de informatizat.
b. sistemul informatic de gestiune global pentru organismul economic al cărui model
abstract de reprezentare a fost realizat.
c. realizarea unui SIGglobal, format din mai multe sisteme informatice de gestiune.

56. În cadrul modelului Merise, modelul conceptual este format din:

a. Modelul Logic al Datelor și Modelul Fizic al Datelor.
b. Modelul Conceptual al Datelor și Modelul Conceptual al Prelucrărilor.
c. a și b.

57. În cadrul modelului Merise, modelul logic:

a. reprezintă elementele din realitatea de modelat, datele cu relațiile dintre ele și
operațiile aplicate asupra acestora, prin simboluri, specifice metodei de proiectare, care permit
codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBD utilizat, aplicație
software specializată în gestionarea volumelor mari de date, în crearea și exploatarea BD.
b. reprezintă un ansamblu de tehnici și reguli de trecere de la conceptele utilizate de
modelul conceptual la conceptele utilizate de Bazele de Date Relaționale – BDR și de limbajele
de programare.
c. a și b.

58. În modelarea datelor, prin identificator se înțelege:

a. un concept generic care nu are corespondent în lumea reală.
b. concept generic care desemnează mulțimea tuturor atributelor ce descriu complet
proprietatea esențială pe care o exprimă.
c. un atribut tip sau grup minim de atribute tip care identifică, în mod unic, o entitate a
unei entități tip.
 Întrebări pentru testul grilă la disciplina „Sisteme informatice de gestiune”
Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona pentru
studenții de la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune

59. În modelarea datelor, prin cardinalitatea minimală se înțelege:

a. numărul minim de corespondente ce pot exista pentru o entitate tip în raport cu altă
entitate tip.
b. o pereche de numere întregi, care descrie complet legătura unei entitate tip cu o altă
entitate tip.
c. a și b.

60. Limbajul unificat de modelare este:

a. un limbaj vizual de modelare.
b. un limbaj vizual de programare.
c. a și b.

61. Principalele părți ale UML sunt:

a. vederile, diagramele.
b. elementele de modelare, mecanismele generale
c. a și b.

62. Diagrama cazurilor de utilizare:

a. este o parte a unui view specific.
b. este un tip de vizualizare a sistemului prezintă interes sunt dezvoltatori, integratorii
de sistem și cei care realizează testarea sistemului.
c. prezintă actorii externi și cazurile de utilizare identificate, numai din punctul
de vedere al actorilor, precum și conexiunile identificate între actori și cazurile de utilizare.

63. Diagrama obiectelor:

a. prezintă structura fizică a claselor identificate în sistem, iar clasele reprezintă “lucruri”
gestionate de sistem.
b. este un variant al diagramei claselor care în locul unei clase prezintă mai multe
instanțe ale ei.
c. a și b.

64. O diagramă de secvență prezintă:

a. colaborarea dinamică între un număr de obiecte, mai precis secvențele de mesaje
trimise între acestea pe măsura scurgerii timpului.
b. surprinde colaborarea dinamică între obiecte, atât cu schimbul de mesaje (numit și
interacțiune) cât și cu obiectele și relațiile dintre ele.
c. a și b.

65. În etapele UML, structurarea soluţiei este etapa:

a. este etapa în care se studiază diagramele cazurilor de utilizare şi se extrag elementele
cu care lucrează sistemul.
b. care trebuie să elaboreze modelul comunicării dintre echipa de analiză informatică şi
echipa care reprezintă utilizatorii finali.
c. a și b.

66. Figura următoare reprezintă:

 Întrebări pentru testul grilă la disciplina „Sisteme informatice de gestiune”
Material elaborat de lect. univ. dr. VASILESCU Ramona pentru
studenții de la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune

a. un exemplu de diagrame a instanțelor.

b. un exemplu de diagramă a claselor.
c. atât a cât și b, în funcție de etapa UML la care raportăm diagrama.

67. Figura următoare reprezintă:

a. diagrama stărilor unei case de marcat.

b. diagrama claselor unei case de marcat.
c. atât a cât și b, în funcție de etapa UML la care raportăm diagrama.