Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curriculum Chimie Gimnaziu 2019 Finalități PDF
Curriculum Chimie Gimnaziu 2019 Finalități PDF
PROIECT
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM
Chimie
clasele a VII-a – a IX-a
Aria curriculară:
Matematică și științe
Chişinău, 2019
CUPRINS
Preliminarii .............................................................................................................................. 2
I. Administrarea disciplinei ................................................................................................... 3
Repartizarea unităților de conținut pe clase şi pe unități de timp ................................ 3
II. Repere conceptuale ............................................................................................................. 4
III. Competențe specifice disciplinei ...................................................................................... 5
IV. Unități de învățare
Clasa a VII-a ..... ................................................................................................................. 6
Clasa a VIII-a ......................................................................................................................14
Clasa a IX-a .........................................................................................................................22
V. Repere metodologice de predare-învățare-evaluare ........................................................31
Bibliografie ...........................................................................................................................35
1 / 35
PRELIMINARII
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a, alături de manualul școlar,
ghidul metodologic, softurile educaționale, etc. face parte din ansamblul de produse/ documente
curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național. Elaborat în conformitate
cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al
Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul
general (2018) și Recomandărilor Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, privind
competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018),
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a reprezintă un document reglator,
care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și
metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților
educaționale.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a fundamentează și ghidează
activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de
lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-
evaluare. Disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a, prezentată în plan pedagogic în
curriculumul dat, are un rol important în dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor
competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată
pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-
a s-a ținut cont de:
● abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
● necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile elevilor,
dar și la tradițiile școlii naționale;
● valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, interdisciplinare și celor
specifice;
● necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre cicluri ale învățământului general:
educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a cuprinde următoarele
componente structurale: Preliminarii, Administrarea disciplinei, Repere conceptuale, Competențe
specifice disciplinei, Unități de competențe, Unități de conținuturi, Activități de învățare-evaluare,
Produse de învățare, Repere metodologice de predare-învățare-evaluare, Lista bibliografică.
Curriculumul la disciplină include și finalități prezentate după fiecare clasă, care reprezintă
competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare și au funcția de
stabilire a obiectivelor de evaluare finală. Totodată, Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele
a VII-a – a IX-a orientează cadrul didactic spre organizarea procesului de predare-învățare-evaluare
în baza unităților de învățare (unități de competențe – unități de conținuturi – activități de învățare-
evaluare).
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a are următoarele funcții:
● de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Chimie pentru clasele a VII-a
– a IX-a;
● de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina data și alte discipline din aria
curriculară, dintre predare-învățare-evaluare, dintre produsele curriculare specifice discipinei
Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a, dintre competențele structurale ale curriculumului
disciplinar, dintre standarde și finalitățile curriculare;
● de proiectare a demersului educational/ contextual (la nivel de clasă concretă) și de evaluare
a rezultatelor învățării etc.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a se adresează cadrelor didactice,
elevilor, părinților, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate.
2 / 35
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe săptămână Nr. de ore
Obligatorie Matematică şi Ştiinţe VII 1 34
VIII 2 68
IX 2 66
3 / 35
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumul disciplinar la Chimie este format din:
competențe-cheie/transversale, competențele specifice disciplinei, unități de competențe.
Competențe-cheie/transversale, care sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt
de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și
performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele
din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor
internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018). Competențele-
cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/ inter-/
transdisciplinar.
Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele
specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează
a fi atinse până la finele clasei a IX-a. Raportate la Chimie, acestea sunt vizate în cadrul celor cinci
competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților
de învățare-evaluare și a produselor școlare recomandate. Competențele specifice disciplinei, fiind
proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină.
Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei
și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute
integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru
evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare
și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele
fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea sumativă.
Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea
competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea / construirea acestora. Unitățile de
competențe sunt structurate și dezvoltate la fiecare disciplină pentru fiecare dintre clasele a VII-a a
IX-a pe parcursul unei unități de învățare/unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar
respectiv.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea
sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează
realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/ transdisciplinare. Unitățile
de conținut includ temele și liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte /sintagme care trebuie să
intre în vocabularul activ al elevului la finalizarea respectivei unități de învățare. Abordarea
interdisciplinară a conținuturilor, noutatea, aplicabilitatea și flexibilitatea lor sunt importante pentru
procesul de învățare și motivarea elevilor.
Conținuturile curriculare în clasa a VII-a vor dezvolta cunoștințele elevilor despre lumea
înconjurătoare: mediu - materie - substanțe - compoziția substanțelor - amestecuri - apă - aer -
protecția mediului. În clasa a VIII-a elevii iși vor dezvolta sistemul de cunoștințe despre substanțe și
proprietățile lor, conform axei cognitive: compoziția substanțelor - formule chimice - Legea
conservării masei substanțelor - reacții chimice - cantitatea și masa substanței - clasele de compuși
anorganici - acizi - baze - oxizi - săruri - legături genetice - apa - soluțiile - produsele chimice -
utilizarea inofensivă a substanțelor - calitatea vieții. În clasa a IX-a elevii vor descoperi cunoștințe
noi despre: Legea Periodicității și Tabelul Periodic - procesele chimice în soluții - disocierea
electrolitică - electroliții tari / slabi - reacții de schimb ionic - metale (sodiu, potasiu, calciu, aluminiu,
fier) și compușii lor cu importanță practică - nemetale (clor, sulf, azot, fosfor, carbon, siliciu) și
compușii lor cu importanță practică - utilizarea inofensivă a unor compuși organici în viața cotidiană
- chimia ca știință și artă, rolul ei pentru progresul modern. Cadrul didactic va selecta conținuturi
relevante și activități de învățare, astfel încât acestea să contribuie în mod eficient la formarea
competențelor specifice Chimiei.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte
semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și
evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să
valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o
4 / 35
completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc. Se va pune
accentul pe abordări flexibile care încurajează interacțiunea pozitivă, motivarea și implicarea elevilor
în procesul propriei formări, valorificând în mod judicios elemente de învățare dincolo de clasă în
contexte de: învățare prin cercetare; învățare bazată pe proiect; învățare bazată pe sarcini / probleme;
învățare prin colaborare; etc.
Învățarea bazată pe proiect le va oferi elevilor o experiență durabilă, dezvoltându-le
creativitatea și gândirea critică, inițiativa și perseverența, abilitățile de colaborare. Titlurile proiectelor
incluse în activitățile de învățare sunt orientative și pot fi modificate în dependență de problemele
comunității și interesele elevilor. Prin proiecte elevii vor reuși să perceapă integritatea chimică a
lumii, să identifice caracteristicele substanţelor și proceselor chimice din mediu și organism, să
utilizeze responsabil substanțele în activitatea cotidiană. Integrarea în curriculum a proiectelor
transdisciplinare (de exemplu, STIM - Științe, Tehnologie, Inginerie, Matematică; STIAM - Științe,
Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică, eTwinning - proiect european) asigură calitatea educației
pentru viitor pe următoarele dimensiuni: a învăța să cunoști, a învăța să faci; a învăța să fii, a învăța
să devii.
Curriculumul dat vizează un proces complex de formare la elevi a competențelor prin
investigarea experimentală și caracterizarea substanțelor chimice și proceselor chimice. Efectuarea
lucrărilor de laborator şi a lucrărilor practice va dezvolta abilitățile metodologice ale elevilor: de a
planifica experimente, a efectua observări, a interpreta și a evalua datele obținute, a deduce concluzii.
Aceasta va contribui la formarea unui comportament ecologic în utilizarea substanțelor și a produselor
chimice în diverse situații cotidiene, prevenind factorii de risc. Realizarea experiențelor digitale,
activitatea în cadrul proiectelor vor stimula utilizarea corectă, critică și responsabilă a tehnologiilor
digitale, comunicarea și colaborarea în medii digitale, crearea de conținuturi digitale, care pot fi
utilizate în calitate de resurse educaționale deschise.
CLASA a VII-a
Administrarea disciplinei
Nr. Unități de învățare / Total Din ele, Activități de
semestre 34 număr de ore învățare - evaluare
ore recomandate,
număr
25 3 4 3 8
5 / 35
Predare Lucrări Evaluare Proiecte Experiențe
- practice sumativă de
învăţare laborator
Semestrul I 15 11 2 2 1 3
1 Substanțele și fenomenele 8 5 2 1 0 2
chimice în viața noastră.
2 Tabelul Periodic al 7 6 0 1 1 1
elementelor chimice și
structura atomului.
Semestrul II 19 14 1 2 2 5
3 Compoziția substanței și 8 7 0 1 1 1
legătura chimică.
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conţinuturi
recomandate
6 / 35
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conţinuturi
recomandate
7 / 35
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conţinuturi
recomandate
8 / 35
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conţinuturi
recomandate
9 / 35
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conţinuturi
recomandate
10 / 35
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conţinuturi
recomandate
11 / 35
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conţinuturi
recomandate
distilate; metodelor de
purificare.
● Modelarea procesului de
purificare a apei.
Elaborarea și prezentarea
proiectului nr. 3. Creșterea
cristalelor de clorură de sodiu.
(Temă alternativă: Factorii de
poluare în localitatea mea.)
12 / 35
7.6. Alcătui formulele chimice și modele moleculelor unor compuși binari în baza valenței.
7.7. Aplica tehnicile de lucru cu substanțele, vasele, utilajul și ustensilele în laboratorul de chimie,
respectând regulile de securitate.
7.8. Reprezenta compoziția unor substanțe cu legătură covalentă prin formule electronice și modele
bilă-ax.
7.9. Investiga experimental, respectând regulile de securitate:
- proprietățile fizice ale metalelor și nemetalelor în baza mostrelor de substanțe;
- proprietățile substanțelor, a fenomenelor fizice și chimice;
- amestecurile omogene și eterogene.
7.10. Elabora și prezenta un proiect creativ :
- de caracterizare a elementelor chimice și a valorilor personale;
- de caracterizare a unei substanțe;
- referitor la investigarea unor substanțe și amestecuri, utilizate în activitatea cotidiană.
manifestând atitudini și valori specifice predominante:
● curiozitate și creativitate în caracterizarea substanțelor și proceselor chimice;
● corectitudine și deschidere în utilizarea limbajului chimic și a tehnologiilor digitale;
● perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor la rezolvarea problemelor;
● respect pentru normele de securitate personală şi socială;
● responsabilitate față de sănătatea personală și grijă față de mediu.
CLASA a VIII-a
Administrarea disciplinei
Predare Experiențe
Lucrări Evaluare
- Proiecte de
practice sumativă
învăţare laborator
Semestrul I 29 26 0 3 1 6
1 Substanța - componenta 9 8 0 1 0 2
chimică a materiei.
2 Reacții chimice. 10 9 0 1 1 1
3 Oxigenul. Hidrogenul. 10 9 0 1 0 3
Semestrul II 39 32 2 2 3 6
4 Clasele de compuși 20 18 1 1 1 5
anorganici.
5 Apa și soluțiile. 11 9 1 1 1 1
13 / 35
6 Produsele chimice și 5 5 0 0 1 0
calitatea vieții.
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conținuturi
recomandate
14 / 35
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conținuturi
recomandate
● Determinarea masei
substanței în baza cantităţii
de substanţă.
● Determinarea cantităţii de
substanţă în baza masei
substanței.
Jocuri didactice: Cuvinte
încrucișate / Domino chimic
/Puzzle.
2. Reacții chimice.
15 / 35
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conținuturi
recomandate
3. Oxigenul. Hidrogenul.
16 / 35
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conținuturi
recomandate
17 / 35
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conținuturi
recomandate
5. Apa și soluțiile.
18 / 35
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conținuturi
recomandate
19 / 35
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conținuturi
recomandate
Produse de învățare recomandate: enunț argumentat notat sau formulat; întrebări cauzale și
răspunsuri formulate; algoritm elaborat; exercițiu rezolvat; fișă de caracterizare a elementului
chimic / substanței completată; fișă de comparare completată; fișă de investigare a proprietăților
fizice și chimice / reacțiilor completată; ecuație chimică modelată; schemă de transformări chimice
elaborată/ completată/ realizată; problemă rezolvată pe baza algoritmilor studiați; problemă
rezolvată prin aplicarea algoritmilor în situații noi; experiment /lucrare practică realizată conform
instrucțiunilor; raport de activitate experimentală elaborat; experiență de laborator realizată,
experiență de laborator digitală realizată; carte digitală cu caracteristicile produselor chimice
elaborată; prezentare Power Point; pictograme produselor chimice identificate și explicate; reguli
de utilizare inofensivă a unui produs chimic explicate; situații de utilizare inofensivă a produselor
chimice simulate; jocuri didactice realizate; proiecte realizate și prezentate; teste de evaluare
sumativă rezolvate.
8.1. Opera în diferite situaţii de comunicare, cu elemente noi de limbaj chimic: acid, bază, sare,
cantitate de substanță, mol, masă molară, ecuație chimică, reactant, produs de reacție, reacție de
combinare, descompunere, substituție, schimb, formă alotropică, ozon, reacții de oxidare, reacții de
ardere, oxid acid, oxid bazic, acid oxigenat acid neoxigenat, bază alcalină, bază insolubilă, indicator,
scală pH, mediu acid, mediu bazic, mediu neutru, legătură genetică, soluţie, solvent, substanţă
dizolvată, partea de masă a substanţei dizolvate, apă potabilă, produs chimic, sodă alimentară, calcar.
8.2. Aplica Legea conservării masei substanței pentru stabilirea coeficienților în ecuațiile chimice.
8.3. Alcătui formulele chimice ale substanțelor compuse în baza valenței și sarcinii ionilor.
8.4. Exemplifica procesele chimice observate în lumea înconjurătoare în corelare cu semnele
reacțiilor chimice.
8.5. Caracteriza:
- elementele chimice oxigen și hidrogen conform poziției în Tabelul Periodic;
- compoziția, structura, obținerea, proprietățile fizice și chimice, identificarea, utilizarea,
importanța oxigenului și hidrogenului;
- substanțe pe exemplul oxizilor, acizilor, bazelor, sărurilor;
- compoziţia, structura, proprietățile fizice şi chimice, utilizarea și rolul apei / soluțiilor în viața
cotidiană
8.6. Diferenția reacțiile chimice de diferite tipuri în baza ecuațiilor chimice.
8.7. Argumenta cerinţele faţă de apa potabilă, calitatea, purificarea și protecția ei.
8.8. Corela compoziția substanței cu denumirea, clasa de compuși, utilizarea, acțiunea asupra
organismului uman și importanța.
8.9. Cerceta experimental corelația dintre masa substanțelor și cantitatea de substanță.
8.10. Modela ecuațiile chimice ce caracterizează proprietățile chimice și metodele de obținere ale
oxigenului, hidrogenului, oxizilor, acizilor, bazelor și sărurilor.
20 / 35
8.11. Rezolva probleme:
- în baza formulelor chimice, utilizând noțiunile: cantitatea de substanță, masă molară;
- în baza ecuației chimice, utilizând noțiunea de cantitate de substanță; masa substanței;
- în baza corelațiilor dintre partea de masă a substanței dizolvate, masa substanței dizolvate și
masa soluției;
- privind selectarea și utilizarea inofensivă a produselor chimice, utilizate în viața cotidiană.
8.12. Investiga experimental, respectând regulile de securitate:
- obținerea și proprietățile oxigenului și hidrogenului;
- proprietățile chimice ale oxizilor, acizilor, bazelor, sărurilor;
- proprietățile apei.
8.13. Prepara o soluţie cu o anumita parte de masă a substanţei dizolvate.
8.14. Elabora și prezenta, în mod independent sau prin colaborare în echipă / grup, proiecte creative
referitor la:
- utilizarea și importanța reacțiilor chimice;
- importanța apei;
- utilizarea și importanța substanțelor anorganice.
- referitor la proprietățile și utilizarea inofensivă a unui produs chimic.
manifestând atitudini și valori specifice predominante:
● curiozitate și creativitate în caracterizarea substanțelor și proceselor chimice;
● corectitudine și deschidere în utilizarea limbajului chimic și a tehnologiilor digitale;
● perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor la rezolvarea problemelor;
● respect pentru normele de securitate personală şi socială;
● responsabilitate față de sănătatea personală și grijă față de mediu.
CLASA a IX-a
Administrarea disciplinei
Predare Experiențe
Lucrări Evaluare
- Proiecte de
practice sumativă
învăţare laborator
Semestrul I 30 25 2 3 3 8
1 Legea Periodicității şi 7 6 0 1 1 0
Tabelul Periodic.
2 Soluțiile și disocierea 7 5 1 1 1 3
electrolitică.
Semestrul II 36 30 1 2 2 4
21 / 35
4 Nemetalele și compușii lor 28 25 1 2 1 4
cu importanță practică.
22 / 35
Unități de Activităţi de învățare-evaluare
Unități de conţinuturi
competențe recomandate
23 / 35
Unități de Activităţi de învățare-evaluare
Unități de conţinuturi
competențe recomandate
24 / 35
Unități de Activităţi de învățare-evaluare
Unități de conţinuturi
competențe recomandate
25 / 35
Unități de Activităţi de învățare-evaluare
Unități de conţinuturi
competențe recomandate
26 / 35
Unități de Activităţi de învățare-evaluare
Unități de conţinuturi
competențe recomandate
27 / 35
Unități de Activităţi de învățare-evaluare
Unități de conţinuturi
competențe recomandate
28 / 35
Unități de Activităţi de învățare-evaluare
Unități de conţinuturi
competențe recomandate
utilizării substanțelor
anorganice și la
importanța studierii
acestor substanțe.
Produse de învățare recomandate: enunț argumentat notat sau formulat; întrebare cauzală
formulată; algoritm elaborat; exercițiu rezolvat; fișă de lucru completată; schemă de transformări
chimice elaborată/completată/realizată; ecuație chimică modelată; problemă rezolvată pe baza
algoritmilor elaborați; problemă rezolvată prin aplicarea algoritmilor în situații noi; experiment
/lucrare practică realizată conform instrucțiunilor; raport de activitate experimentală elaborat;
experiență de laborator realizată, experiență de laborator digitală realizată; joc didactic realizat;
proiect realizat și prezentat; test rezolvat.
La sfârșitul clasei a IX-a, elevul / eleva poate:
9.1. Opera, în diferite situaţii de comunicare, cu elemente de limbaj chimic: Legea Periodicității,
Tabelul Periodic, oxidant și reducător, electrolit, neelectrolit, disociere electrolitică, electrolit
tare/slab, reacţii ionice, ecuație ionică completă, ecuație ionică redusă, metal alcalin, aliaj, coroziune,
amfoteritate, îngrășământ mineral, aditiv alimentar, halogen, adsorbție, metan, propan, butan, alcool
etilic, acid acetic, polietilenă, cauciuc.
9.2. Caracteriza:
- substanțele anorganice și procesele chimice utilizate în în diferite domenii ale activității
umane, conform unui algoritm;
- comparativ elementele chimice, substanțele simple și compușii lor conform poziției
elementelor chimice în Tabelul Periodic;
- comparativ metalele și nemetalele conform algoritmului: poziția în tabelul periodic, rolul
biologic, răspândirea în natură, proprietățile fizice, chimice, obținere, utilizarea, compușii cu
importanță practică.
9.3. Modela:
- ecuații de disociere electrolitică pentru acizi tari, baze alcaline și săruri neutre;
- ecuații moleculare și ionice ale reacțiilor de schimb;
- ecuaţii ale reacțiilor ce caracterizează proprietățile chimice, obținerea metalelor și
nemetalelor, compușilor metalelor, legăturile genetice dintre metale și compușii lor,
nemetale și compușii lor
9.4. Rezolva:
- probleme de calcul în baza formulelor chimice, utilizând noțiunile: cantitatea de substanță,
masă molară și volum molar;
- probleme de calcul în baza ecuațiilor chimice pentru a determina cantitatea de substanță/
masa/volumul unei substanțe, cunoscând cantitatea de substanță/ masa/ volumul altei
substanțe;
- probleme ce vizează proprietățile, obținerea, utilizarea metalelor / nemetalelor și a
compușilor lor cu importanță practică.
9.5. Explica: proprietățile chimice ale metalelor/nemetalelor în baza ecuațiilor chimice; variația
periodică a proprietăților metalice/nemetalice ale elementelor chimice din perioadele I-III în baza
Legii Periodicității.
9.6. Identifica ionii prezenți în soluţiile / preparatele utilizate în activitatea cotidiană în baza
etichetelor produselor.
9.7. Investiga experimental, respectând regulile de securitate:
- condițiile de realizare a reacțiilor de schimb ionic;
- proprietățile metalelor/nemetalelor și a compușilor lor;
29 / 35
- a reacțiilor de identificare a ionilor, a oxidului de carbon (IV).
9.8. Elabora și prezenta proiecte creative, în mod independent sau prin colaborare în echipă / grup,
referitor la:
- importanța Legii Periodicității și a Tabelului Periodic;
- soluții și reacții de schimb ionic;
- importanța și utilizarea metalelor, compușilor metalelor și aliajelor;
- utilizarea și importanța nemetalelor / compușilor lor în viața omului;
- valoarea chimiei ca știință și artă;
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
● curiozitate și creativitate în caracterizarea substanțelor și proceselor chimice;
● corectitudine și deschidere în utilizarea limbajului chimic și a tehnologiilor digitale;
● perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor la rezolvarea problemelor;
● respect pentru normele de securitate personală şi socială;
● responsabilitate față de sănătatea personală și grijă față de mediu.
Modalități de creare a mediilor de învățare favorabile pentru elevi. Chimia este o știință
experimentală, care oferă elevilor oportunități de explorare a substanțelor și proceselor chimice din
lumea înconjurătoare şi înțelegerea utilizării lor sigure în funcție de compoziție, structură, proprietăţi
şi obţinere. Factorii esențiali ai creării unui mediu favorabil de învățare și evaluare pentru elevi în
procesul educațional la Chimie sunt: creativitatea, problematizarea, cooperarea, investigarea,
individualizarea și diferențierea, comunicarea, motivarea, libertatea, utilizarea tehnologiilor digitale,
autoevaluarea.
Specificul formării competenţelor la chimie este determinat de experimentul chimic, exprimat
prin experienţe de laborator şi lucrări practice. Dotarea laboratoarelor de chimie conform
Standardelor și crearea condițiilor favorabile pentru activitatea experimentală reprezintă o sarcină
esențială a școlii în scopul formării la elevi a competenței pentru științe. Mijloacele moderne la chimie
oferă posibilităţi variate de creare a situaţiilor de învăţare eficientă, de aceea este necesară
completarea laboratoarelor școlare de chimie conform Standardelor de dotare minimă a cabinetelor
la disciplinele școlare în instituţiile de învăţământ secundar general.
Procesul de învățare se va realiza preponderent prin implicarea elevilor în activități
experimentale de investigare a substanțelor și reacțiilor chimice, realizarea experimentelor reale și
digitale, rezolvarea problemelor prin aplicarea algoritmilor specifici chimiei, participarea în proiecte
transdisciplinare, observarea și explicarea proprietăților substanțelor și fenomenelor chimice întâlnite
în viața cotidiană. Integrarea sistematică a experimentului chimic în lecţiile de chimie creează
condiţiile necesare pentru formarea la elevi a competenţei de investigare teoretică şi experimentală.
Sarcinile de investigare a substanțelor și reacțiilor chimice trebuie să conțină un context semnificativ
şi să fie legate de experiența și necesitățile reale ale elevilor. Învățarea prin întrebări de analiză (De
ce…?) și sinteză (Cum…?) ajută elevilor să-şi creeze propriile concepţii cu privire la noua materie.
Individualizarea și diferențierea activității de învăţare la chimie asigură egalizarea şanselor de reuşită
şi permite dezvoltarea potenţialului creativ individual în ritm propriu. În procesul educaţional la
chimie elevii îşi vor forma competenţe de învăţare, prin activităţi de elaborare a obiectivelor personale
de învăţare, planificarea învăţării în mod individual sau în grup, realizarea lucrărilor de laborator,
experimentale şi creative.
Modalitățile de creare a cadrului motivațional pentru elevi. Investigarea experimentală a
proprietăților substanţelor în laboratorul școlar de chimie provoacă curiozitatea, uimirea şi bucuria
elevilor. Rolul profesorului este de a găsi acea modalitate optimă de stimulare a elevilor pentru efort
de activitate independentă, prin diferite metode, tehnici folosite la diferite etape ale lecției. Evocarea
experienţelor elevilor va include întrebări sau activităţi care îi implică, formularea independentă a
obiectivelor de învăţare corespunzător temei, propunerea ideilor pentru realizarea sarcinilor de
30 / 35
instruire și proiectelor, autoevaluarea produselor elaborate în baza criteriilor stabilite în comun.
Realizarea experimentelor chimice dezvoltă interesul elevilor pentru științe și le oferă experiență
importantă pentru proiectarea carierei profesionale în domeniul științelor și pentru utilizarea
inofensivă a substanțelor și a proceselor chimice în viața cotidiană. Includerea jocurilor didactice în
procesul educațional la chimie aprofundează și sistematizează cunoștințele, sunt atractive, crează o
bună dispoziție și un climat de încredere și siguranță, stimulează cooperarea. Este importantă reflecţia
elevilor pe marginea celor învăţate, a modului de învățare, de realizare a obiectivelor, de elaborare a
produselor și de evaluare a rezultatelor obţinute.
Cadrul didactic va propune elevilor proiecte transdisciplinare, de exemplu STIM (științe,
tehnologie, inginerie, matematică) sau STIAM (științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică),
ghidându-i în realizarea sarcinilor de învățare, încurajându-i să se ajute reciproc, să ofere feedback și
să reflecteze asupra celor explorate. Alegerea liberă a conținutului și problemelor pentru realizarea
proiectelor va stimula activitatea individuală şi de grup. De exemplu, elevii vor investiga produsele
chimice, utilizate zilnic, analizând etichetele acestora și căutând informații despre proprietățile
substanțelor componente. Un factor determinant pentru rezolvarea problemelor este motivaţia
exprimată prin atitudinea interogativă, interes pentru cunoaştere, dorinţa de a descoperi şi a inventa,
insistenţa de a depăşi dificultăţile, curiozitatea pentru această acţiune, satisfacţia de a cerceta. Prin
instituirea în clasă a unei atmosfere de colaborare, elevii se afirmă prin produse noi, manifestă
iniţiativă, devin activi și manifestă interes pentru învățarea chimiei.
Formele organizaționale și formele de învățare, modul de selectare și aplicare a acestora.
Diversificarea formelor de învăţare poate fi realizată prin: predarea cu participarea elevilor; acordarea
asistenţei metodice elevilor în procesul de investigare, sistematizarea şi utilizarea informaţiei;
stimularea perseverenţei, curiozităţii, creativităţii; îmbinarea raţională a activităţii independente cu
activităţi în echipă; includerea jocurilor didactice; învăţarea noţiunilor prin rezolvarea unor probleme
şi realizarea unor activităţi practice; realizarea lucrărilor de laborator şi practice; utilizarea
tehnologiilor digitale în predarea şi evaluarea materiei; evaluarea formativă a rezultatelor elevilor.
Învăţarea autonomă, axată pe principiile educaţiei continue a personalităţii, a devenit astăzi
factorul esenţial de succes profesional şi social. Învăţarea autonomă desemnează un proces de
achiziţionare a experienţei cognitive noi, în mod independent. Condiţiile învăţării autonome sunt:
dezvoltarea competenţelor de autoevaluare, creativităţii şi autoorganizării; sporirea potenţialului
creativ prin folosirea metodelor euristice, de descoperire şi cercetare; elaborarea proiectelor şi
portofoliilor; dezvoltarea capacităţii de evaluare şi autoevaluare. Cadrele didactice vor susţine
învăţarea autonomă a elevilor cu cerinţe specifice: participare la concursuri şi olimpiade de chimie,
etc.
Modalitățile de identificare și aplicare a celor mai efective strategii și metode didactice.
Strategiile didactice sunt modalităţi de îmbinare eficientă a metodelor, mijloacelor de
învățământ, modului de organizare a conţinutului, formelor de activitate (frontală, în grup,
individuală), formelor de evaluare (sumativă, formativă sau combinată). Proiectarea diferitor tipuri
de strategii didactice va fi determinată de abordarea constructivistă în educație, forme de organizare
a instruirii, viziunea didactică a profesorului, etc. Ideiea - cheie a metodologiei propuse în
curriculumul dat constă în promovarea învățării centrate pe elev – activitatea de construire individuală
a cunoașterii. Reperele de proiectare a strategiilor didactice sunt: specificul activităţii la chimie,
obiective operaţionale derivate din competenţe specifice, materialele şi mijloacele didactice
disponibile, stilul şi competenţele cadrului didactic. Un proiect didactic modern trebuie să fie axat pe
corelaţia dintre: unități de competență (ce va putea face elevul?) – obiective operaţionale (ce / cât /
cum va face?) – motivaţie (de ce va face?) – conţinutul sarcinilor didactice (ce va face?) – metode
(cum va face?) – mijloace (cu ce va face?) – evaluare (ce, cât şi cum va realiza?). Este important ca
tehnologiile didactice aplicate să fie adecvate situațiilor concrete de învățare şi să conducă la
realizarea obiectivelor planificate în scopul formării competențelor elevilor.
Curriculumul la chimie, centrat pe competenţe, orientează cadrele didactice spre aplicarea
problematizării ca strategie didactică dominantă în procesul de predare - învăţare – evaluare. Strategia
problematizării integrează metodele modelării, algoritmizării, schematizării, observării, descrierii,
31 / 35
experimentului chimic, investigării, proiectului, demonstrării, etc. Cadrele didactice au libertatea de
a completa strategiile didactice recomandate cu metode, procedee şi tehnici noi necesare pentru
formarea competenţelor elevilor, a promova alternative metodologice de predare-învăţare-evaluare,
cu accent pe învăţarea prin cercetare, experiment, rezolvare de probleme, elaborare și realizare de
proiecte.
Caracteristicile de bază ale învățării bazate pe proiect sunt: focalizarea pe dezvoltarea
competențelor; selectarea unei probleme provocatoare sau întrebări deschise pentru cercetare;
cercetarea și documentarea problemei/întrebării; autenticitatea; realizarea unui produs care este
prezentat și se oferă feedback; revizuirea produsului după feedbackul primit de la colegi și
profesor/părinți; reflectarea asupra experienței de învățare. Pași în realizarea proiectului: a)
identificarea unei probleme ce necesită rezolvare; b) culegerea de informații/date despre problema
selectată; c) elaborarea unei schițe de proiect și dezvoltarea unui plan de acțiune; d) realizarea
proiectului; g) prezentarea proiectului; h) reflecții asupra experienței. Elevii vor urma instrucțiunile
oferite despre fiecare pas/ etapă a proiectului, dar conținutul, metodele de lucru și deciziile le vor
aparține în exclusivitate.
Rezolvarea problemelor reprezintă cele mai productive procese de învăţare, deoarece
activează elevii, stimulează reactualizarea unor experienţe anterioare, impulsionează inventivitatea,
îi pregătesc pentru rezolvarea problemelor vieţii. Orice problemă şi exerciţiu trebuie să posede un
grad de dificultate care să nu depăşească obiectivele urmărite şi nivelul de dezvoltare al elevilor;
conţinutul ei să fie legat de practică, de viaţă, să motiveze intrinsec; să poarte un caracter divergent,
adică să posede alternative de rezolvare şi mai multe soluţii posibile; formularea ei să fie atrăgătoare,
să trezească emoţii pozitive şi dorinţa de a rezolva. La rezolvarea problemelor de chimie se va pune
accentul pe analiza, deducerea algoritmilor, evaluarea metodelor de rezolvare, formularea
concluziilor. Se vor utiliza metode de cunoaştere ştiinţifică (problematizarea, modelarea,
algoritmizarea, schematizarea, observarea, experimentul chimic, abstractizarea, analiza, sinteza,
generalizarea) şi diverse resurse didactice, inclusiv calculatorul electronic şi resursele digitale
necesare pentru selectarea, prelucrarea şi prezentarea informaţiilor chimice noi. Elevii trebuie să fie
îndrumaţi să rezolve problemele propuse prin diverse metode.
Conţinuturile şi activităţile de învăţare-evaluare recomandate de curriculum vor asigura
suportul pentru formarea competenţelor specifice proiectate, stimulând elevii să caracterizeze
substanțele și procesele chimice, să rezolve probleme, să investigheze experimental comportarea
substanţelor şi să le utilizeze inofensiv în diverse situații de viaţă. Cadrele didactice vor efectua
instructajul elevilor cu referire la respectarea normelorr de securitate a muncii, vor acorda atenţie
realizării cu precizie a instrucţiunilor de lucru, a operaţiilor experimentale şi efectuării măsurărilor.
Curriculumui dat, pune accentul pe învățarea prin activitate experimentală, centrată pe
investigarea proprietăţilor şi identificării unor substanţe, urmată de elaborarea rapoartelor de
activitate experimentală, care vor include: obiectivele, modul de lucru, observările efectuate,
interpretarea rezultatelor, formularea concluziilor. Formarea competenţelor de comunicare în
procesul educaţional la chimie solicită utilizarea corectă şi variată a limbajului specific chimiei
(simboluri, formule, ecuaţii chimice, noţiuni şi terminologie chimică). Pentru aceasta este necesară
formarea deprinderilor de utilizare a Tabelului Periodic, a Tabelului solubilităţii şi a altor materiale
didactice informative. Elaborarea proiectelor în baza activităţii experimentale, compunerea
întrebărilor şi problemelor noi, cu caracter divergent, rezolvarea sistematică a problemelor în procesul
educaţional la chimie favorizează formarea competenţei de a acţiona autonom, dezvoltă
responsabilitatea, abilitatea de a elabora planuri pentru viaţă şi proiecte personale; abilitatea de a
acţiona în contexte mai largi.
Utilizarea tehnologiilor digitale în procesul educaţional la chimie prezintă următoarele
avantaje: permite diversificarea strategiilor didactice; facilitează accesul elevilor la informaţii ample,
logic organizate, structurate variat, prezentate în modalităţi diferite de vizualizare; stimulează
interesul faţă de nou, motivează învăţarea prin imagini ale obiectelor legate de viaţa cotidiană, prin
experienţe chimice video, reprezentate în secvenţele emisiunilor TV, etc. Laboratoarele virtuale oferă
posibilitatea simulării fenomenelor chimice prin utilizarea unor imagini animate şi dinamice,
32 / 35
facilitând învăţarea conţinuturilor curriculare la chimie și permit realizarea evaluării formative,
aprecierea obiectivă a rezultatelor şi progreselor obţinute de elevi, oferă posibilitatea chestionării
pentru identificarea lacunelor în procesul de învăţare, exclud copierea, evidenţiază evoluţia fiecărui
elev; facilitează integrarea cunoştinţelor prin realizarea proiectelor individuale şi în grup.
Logica, etapele și modalitățile de evaluare a rezultatelor școlare. Evaluarea rezultatelor școlare la
chimie reprezintă o activitate educativă complexă de colectare sistematică a informațiilor despre
calitatea și dinamica rezultatelor școlare, de prelucrare și interpretare contextuală a acestora, în
vederea adoptării unei decizii semnificative conform finalităților educaționale și scopului acțiunilor
de evaluare. Evaluarea rezultatelor şcolare evidenţiază valoarea, nivelul, performanţele şi eficienţa
eforturilor depuse de toţi factorii educaţionali. Evaluarea inițială este realizată la început de an școlar
și vizează identificarea condițiilor în care elevii pot să se integreze optimal în activitatea de învățare
ce urmează, având funcția de diagnosticare și prognosticare. Evaluarea formativă este realizată pe
întreg parcursul didactic și vizează stabilirea valorii relației de predare-învățare și a decalajului dintre
progresia învățării școlare și cerințele curriculare. Evaluarea sumativă la chimie în gimnaziu se
realizează la finele unei unități de învățare, având funcția de constatare a nivelului atins.
Cadrele didactice vor pune accentul pe evaluarea formativă, care se realizează după
parcurgerea unei secvenţe de instruire, prin diverse modalităţi și permite adoptarea măsurilor de
recuperare sau ameliorare, ajută la monitorizarea progresului şcolar. Formele de evaluare aplicate în
procesul educațional la chimie în gimnaziu sunt: evaluarea orală, evaluarea scrisă, lucrări practice și
de laborator, observarea sistematică a elevilor prin diverse metode: investigația, proiectul,
autoevaluarea, etc. Formele de evaluare vor fi alese în dependenţă de obiectivele planificate şi de
specificul materialului studiat. Este importantă aplicarea sarcinilor de integrare a cunoştinţelor din
diferite compartimente ale cursului de chimie, precum şi formarea sistematică a deprinderilor elevilor
de a opera cu instrumentele moderne de evaluare: fişe de caracterizare a substanțelor și proceselor
chimice, fișe de investigare a proceselor chimice, proiecte, grile pentru înregistrarea progresului
elevilor, lucrări de creaţie, teste (cu sarcini complexe, cu răspuns deschis, itemi nestructuraţi şi
structuraţi, care vizează anumite competenţe-sinteză) etc. Proiectul poate fi individual sau de grup şi
se încheie prin prezentarea unui raport asupra rezultatelor obţinute sau a produsului realizat.
Realizarea proiectului în grup presupune parcurgerea următorilor paşi: enunţarea sarcinii de lucru,
repartizarea responsabilităţilor în cadrul grupului, colectarea datelor, a materialelor, realizarea
produsului, prezentarea. Criterii de evaluare pentru produsul final: validitate, elaborare şi structurare,
noutate, originalitate, calitate.
În procesul educațional la chimie în gimnaziu elevii vor elabora următoarele produse:
pictograme cu regulile de securitate în laboratorul de chimie, raport de activitate experimentală la
lucrarea practică, fișă de investigare a proprietăților substanțelor, tabel de sistematizare a datelor
observărilor sau investigațiilor, fișă de caracterizare a elementului chimic / substanței /produsului
chimic, fișă de comparare a substanțelor / amestecurilor / fenomenelor, exercițiu, problemă, test,
chestionar, întrebări cauzale și răspunsuri la ele, modele de atomi / molecule, portofoliul proiectului
/ prezentări digitale (proiect, planșă, poster, schemă, diagramă, tabel, buletin informativ, mesaje
chimice, video, poezie, fotografii), expoziție de lucrări creative / proiecte / prezentări digitale, carte
digitală cu caracteristicile substanțelor / pașaportul substanței, jocuri cu noțiuni chimice, experimente
digitale. Succesul şcolar reflectă gradul de eficienţă pedagogică al activităţii. Evaluarea bazată pe
criteriul de succes este o condiţie a calităţii procesului educaţional, care depinde de calitatea pregătirii
profesionale, calitatea metodelor şi mijloacelor de predare - învăţare, a modului de organizare a
lecţiilor şi a relaţiilor profesor - elev, de existenţa laboratorului de chimie, de prezenţa materialelor
didactice, etc. Rolul cadrelor didactice este definitoriu în corelarea obiectivelor evaluării cu
posibilitatea de reflectare asupra rezultatelor învăţării, pentru formarea unei imagini cât mai corecte
a elevilor despre competenţele proprii şi orientarea lor spre succes.
Orientări de realizare a conexiunii inverse și a principiului transdisciplinarității. În
procesul de predare-învăţare a chimiei se recomandă stabilirea conexiunilor relevante cu alte
discipline, de exemplu; biologia (rolul biologic al unor elemente chimice/substanțe, circuitul
substanțelor în natură, elemente nutritive , procesul de respirație, fotosinteza); fizica (curent electric,
33 / 35
forme de energie, etc.); geografia (răspândirea substanțelor în natură, compoziția diferitor minerale,
valorificare resurselor naturale, atmosferă, geosferă) informatica (prezentări power point, software
educative, producerea materialelor cu proprietăți de semiconductor, baterii.), matematica (expresii
matematice de calcul, algoritmi.), literatura (asocieri, rezumate, poezii, etc.), istoria (date din istoria
descoperirii elementelor chimice, substanţelor chimice, legilor fundamentale ale chimiei, viaţa şi
activitatea savanţilor în chimie, influența dezvoltării chimiei asupra dezvoltării omenirii), economie
(produse chimice, apariția materialelor și tehnologiilor noi), dezvoltarea personală (elementele
chimice și valorile personale asociate, alimentație sănătoasă, hipo/hipervitaminoza, dauna alcoolului,
fumatului, metode de acordare a primului ajutor în caz de intoxicare cu diferite substanțe, metode de
stingere a incendiilor)
Sugestii cu privire la lucrul individual, lucrul pentru acasă. Temele pentru acasă au
misiunea de a consolida materialul didactic studiat la lecție, contribuind la formarea competențelor-
cheie ale elevului și la realizarea obiectivelor urmărite, asigurând utilizarea creatoare a capacităţilor
dobândite pe parcursul lecţiei. La disciplina chimie temele pentru acasă se vor axa pe următoarele
componente: partea teoretică (subiectul care s-a învățat la lecție); partea practică (rezolvare de
exerciții aplicative, de modelare a activităţii cotidiene, probleme, elaborare de algoritmi, lucrări
practice, proiecte); partea recapitulativă. Temele pentru acasă la chimie vor fi realizate în formă:
orală (tema care a fost predată la oră, unele sarcini de cunoaștere și înțelegere), scrisă (exerciții de
cunoaștere și înțelegere, aplicare, rezolvare de probleme, exerciții din cotidian, elaborare de
algoritmi) și practică (modelare, produse digitale, proiecte, lucrări practice, experimente chimice).
Rolul efectuării temelor pentru acasă constă în consolidarea rezultatelor învățării, dezvoltarea
abilităților de lucru independent și obținerea unor efecte durabile ale învățării, consolidarea imaginii
de sine a elevului, precum și pregătirea pentru evaluările finale etc.
Lista bibliografică:
1. Bucun, N.; Guţu, Vl.; Ghicov, A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic.
Chișinău: IȘE, 2017.
2. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
3. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP 138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16
art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
4. Competențe – cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018).
5. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE,
2018.
6. Managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal. Instrucțiune.
Anexă la Ordinul MECC nr.1249 din 22.08.2018.
https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_teme_pentru_acasa.pdf
7. Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și absolvirea în
învățământul primar și secundar. Aprobat prin Ordinul ME Nr. 638 din 30 iunie 2016. din
http://edu.gov.md/sites/default/files/regulament_evaluare_promovare_transfer_2016.pdf.
8. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituţiile de învăţământ
secundar general, aprobate prin Ordinul nr.193 din 26.02.2019.
9. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.
10. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicat:
21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
11. Ştiţi ce înseamnă aceste pictograme? - EU-Osha - Europa EU,
https://osha.europa.eu/ro/publications/promotional_material/clp-leaflet
34 / 35