TRANSMISII PRIN CURELE

CONSTRUCŢIA ŞI MODELAREA TRANSMISIILOR PRIN CURELE

CONTINUT
1. DEFINIRE
2. STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ
3. DOMENII DE UTILIZARE, AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
4. CLASIFICARE
5. MATERIALE ŞI TEHNOLOGII
6. FORME ŞI CAUZE DE SCOATERE DIN UZ SAU DE
COMPORTARE NECORESPUNZĂTORE
7. PARMETRI FUNCŢIONALI ŞI CONSTRUCTIVI
7.1 Curele trapezoidale înguste
8. MODEL DE CALCUL
8.1 Model de calcul al asamblărilor prin curele
trapezoidale înguste

1. DEFINIRE

Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice care au rolul de a transmite energia de
la un arbore motor la unul sau mai mulţi arbori conduşi, prin intermediul unui element de
tracţiune flexibil, fără sfârşit, numit curea.

Cureaua de transmisie reprezintă un element flexibil, fără sfârşit, din materiale

nemetalice, ce transmite mişcarea de rotaţie şi sarcina de la o roată motoare la una sau
mai multe roţi conduse.

Roata de curea, reprezintă elementul metalic care transmite (prin formă sau prin frecare)
sarcina de la elementul de intrare la curea (roată conducătoare) sau, respectiv de la
aceasta la elementul de ieşire (roată condusă).
2. STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ

Fig. 2.1 Structura unei transmisii prin curele [Gafiţanu, 2002]

a) b) c)

d) e)

f) g)

h)
Fig. 2.2 Tipurile şi structurile curelelor multimaterial: a - trapezoidală cu
elementul de rezistenţă din ţesătură; b - trapezoidală cu elementul de
rezistenţă din şnur textil, c - trapezoidală cu elementul de rezistenţă de tip
cablu; d - dinţată; e – dublu trapezoidală; f - trapezoidală lată dinţată; g -
trapezoidală multiplă; h – triunghiulară multiplă (poly-V)

3. DOMENII DE UTILIZARE, AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE

Criteriul Tipul Schema

Prin frecare (asincrone) - cazul Fig. 4.1,a,c
Modul de transmitere a
curelelor trapezoidale, late, rotunde,
sarcinii de la roată la
striate
curea (sau de la curea la
Prin formă (sincrone) - cazul Fig. 4.1,b
roată)
curelelor dinţate
Numărul arborilor Cu un arbore condus Fig. 4.1,a,c
conduşi Cu mai mulţi arbori conduşi Fig. 4.1,b
Cu tensionare permanentă fără rolă de Fig. 4.3,a
întindre
Tipul sistemului de Cu tensionare permanentă cu rolă de Fig. 4.3,b,c
întindere a curelei întindere (reglabilă)
Cu tensionare automată Fig. 4.4
Prin curele late Fig. 4.1,c
Forma secţiunii curelei Prin curele trapezoidale Fig. 2,a,b,c,e,f,g
Prin curele politriunghiulare Fig. 2.2,h
Cu axe paralele Fig. 4.1,a,b
Poziţia axelor roţilor
Cu axe încrucişate Fig. 4.1,c
Monomaterial (piele, benzi textile) -
Materialul curelei Compozite (cu structuri compuse: Fig. 2.2
element de rezistenţă, material de
susţinere, înveliş)
Cu o curea Fig. 4.1; 4.2,e
Numărul de curele
Cu două sau mai multe curele Fig. 4.2,a,b,c
Cu roţi de curea monobloc (forjate, Fig. 4.2,a
turnate)
Forma roţii de curea
Cu roţi din multicomponent (sudate, Fig. 4.2,b,c,d
asamblate mecanic)
Domenii principale de utilizare: transmisiile autovehiculelor, maşinilor agricole,
tractoarelor, utilajelor tehnologice, maşinilor unelte, etc. În general, se utilizează în mai
toate transmisiile când condiţiile de gabarit impun distanţe mari între roţi.

Tab. 3.1 Avantajele şi dezavantajele transmisiilor prin curele [Rădulescu, 1985]

Avantaje*
- Posibilitatea transmiterii
mişcării de rotaţie şi a puterii la
distanţă
- Funcţionarea lină, fără
zgomot
- Amortizarea şocurilor şi
vibraţiilor
Protecţia unor componente la
suprasarcini
- Necesită precizie de execuţie
scăzută şi montaj relativ ieftin
- Permit antrenarea simultană
a mai multor arbori
*
raportate la alte tipuri de transmisii (prin roţi dinţate, lanţuri etc.)
Dezavantaje*
- Gabarit mare în comparaţie cu transmisiile cu
roţi dinţate
- Capacitate de transmitere limitată
- Alunecare elastică (în cazul transmisiilor prin
frecare)
- Induc încărcări mari pe arbori şi lagăre,
datorită faptului că necesită o forţă de întindere
iniţială relativ mare
- Durabilitate limitată (îmbătrânirea
cauciucului structurii de susţinere şi uzarea
învelişului de protecţie), sensibilitate mărită la
căldură şi umiditate
- Produc încărcări electrostatice

4. CLASIFICARE

Tab. 4.1 Clasificarea transmisiilor prin curele [Jula, 1986; Butnariu, 2009]
Criteriul
Modul de transmitere a
sarcinii de la roată la curea
(sau de la curea la roată)
Numărul arborilor conduşi
Tipul sistemului de
întindere a curelei
Tipul Schema
Prin frecare (asincrone) - cazul Fig. 4.1,a,c
curelelor trapezoidale, late,
rotunde, striate
Prin formă (sincrone) - cazul Fig. 4.1,b
curelelor dinţate
Cu un arbore condus Fig. 4.1,a,c
Cu mai mulţi arbori conduşi Fig. 4.1,b
Cu tensionare permanentă fără Fig. 4.3,a
rolă de întindre
Cu tensionare permanentă cu rolă Fig. 4.3,b,c
de întindere (reglabilă)
 Cu tensionare automată Fig. 4.4
Prin curele late Fig. 4.1,c
Forma secţiunii curelei Prin curele trapezoidale Fig. 2.2,a,b,c,e,f,g
Prin curele politriunghiulare Fig. 2.2,h
Cu axe paralele Fig. 4.1,a,b
Poziţia axelor roţilor
Cu axe încrucişate Fig. 4.1,c
Monomaterial (piele, benzi -
textile)
Materialul curelei Compozite (cu structuri compuse: Fig. 2.2
element de rezistenţă, material de
susţinere, înveliş)
Cu o curea Fig. 4.1; 4.2,e
Numărul de curele
Cu două sau mai multe curele Fig. 4.2,a,b,c
Cu roţi de curea monobloc Fig. 4.2,a
(forjate, turnate)
Forma roţii de curea
Cu roţi din multicomponent Fig. 4.2,b,c,d
(sudate, asamblate mecanic)

a)

b)

c)
 Fig. 4.1 Tipurile transmisiilor prin curele în corelaţie cu poziţiile axelor roţilor: a – cu
axe paralele cu o roată condusă; b – cu axe paralele cu o trei roţi conduse (curea
dinţată); c – cu axe încrucişate şi o roată condusă

a) b) c)

d) e)

Fig. TCR-T.4.2 Tipurile de roţi de curea: a – forjată sau turnată; b –

sudată; c – asamblată nedemontabil; d – asamblată demontabil (cu
reglare); e - dinţată
 a)

b)

c)

Fig. 4.3 Sisteme de tensionare (întindere) permanentă a curelei: a - cu reglarea la

montaj a poziţiei unei roţi (de, obicei a celei mici; b – cu rolă de întindere la exterior; c –
cu rolă de întindere la interior [STAS 1163]
 a)

b)

c)

Fig. 4.4 Sisteme de tensionare (întindere) automată a curelei depenedente de

sarcina transmisă: a - cu mecanism cu două role de întindere la exterior; b – cu
mecanism cu două role de întindere la exterior şi la interior; c – cu mecanism de
întindere prin deplasarea unei roţi
 5. MATERIALE ŞI TEHNOLOGII

Curelele sunt elemente cu structură complexă, care sunt executate în cadrul

unor firme specializate, conform unor tehnologii care implică utilaje
dedicate.

Roţile de curea, de obicei, sunt structuri metalice: monocomponent (fig. 4.2,a), realizate
din oţeluri carbon nealiate pentru construcţii metalice (S235, S275, S355) sau oţeluri
nealiate turnate; multicomponent sudate (fig. 4.2,b), realizate din oţeluri sudabile (S235,
S275, S355); multicomponent asamblate (fig. 4.2,c,d) cu componente din oţeluri carbon
nealiate pentru construcţie sau oţeluri nealiate de îmbunătăţire (C35, C45, C55). Roţile
de curea dinţate pot fi executate şi din aliaje de aluminiu sau materiale sinterizate.

6. FORME ŞI CAUZE DE SCOATERE DIN UZ SAU DE

COMPORTARE NECORESPUNZĂTOARE

Tab. 6.1 Forme şi cauze de comportare necorespunzătoare sau de scoatere

din uz
Forme Consecinţe Apariţie Cauze Manifestare Evitare
Deteriorarea Comportare Cu Uzarea Mişcări Alegerea şi
suprafeţelor necorespunzătoare precădere, la învelişului neuniforme montarea
active ale (cu transmisiile cu vibraţii; corespunzătoare;
curelelor neuniformităţi, prin fricţiune alunecări pretensionarea
vibraţii şi (patinări) optimă a curelei
zgomote) mărite
Ruperea Scoaterea din uz Transmisiile Depăşirea Întreruperea Limitarea
curelei suprasolicitate rezistenţei transmiterii tensiunilor
de sarcini statice sau de mişcării maxime statice
statice oboseală a sau de oboseală
Distanţe materialului la valori
dintre axe structurii de admisibile;
prea mari susţinere evitarea
conduc la (cauciucului) suprasarcinilor
apariţia de de funcţionare;
vibraţii ale limitarea
ramurilor frecvenţelor de
încovoiere
 7. PARAMETRI FUNCŢIONALI ŞI CONSTRUCTIVI

7.1 Curele trapezoidale înguste

Parametri geometrici principali ai curelei trapezoidale înguste (fig. 7.1.1):

- Lăţimea curelei, lp, - lăţimea primitivă a curelei în dreptul fibrelor de rezistenţă (care
nu se comprimă şi nu se întind în timpul funcţionării curelei)

- Înălţimea curelei, h

- Unghiul curelei, α = 40o

- Lungimea curelei, Lp (lungimea primitivă, în zona fibrelor de rezistenţă)

- Numărul de canale/curele, z

Fig. 7.1.1 Parametrii geometrici ai curelei trapezoidale înguste

Parametri geometrici principali ai transmisiei prin curele trapezoidale înguste (fig.

7.1.2):

- Diametrul primitiv al roţii de curea (conducătoare/condusă), Dp1,2 – diametrul virtual

al roţii corespunzător fibrei de rezistenţă din curea înfăşurată pe roată

- Distanţa dintre axe, A

- Unghiul de înfăşurare a curelei pe roată (conducătoare/condusă), β1,2

- Unghiul ramurilor curelei, γ

- Cursa de modificare a distanţei dintre axe, X, pentru întinderea curelei

- Cursa de modificare a distanţei dintre axe, Y, necesară montării curelelei

Fig. 7.1.2 Parametrii geometrici ai transmisiei prin curele trapezoidale

înguste fără rolă de întindere [STAS 1163]

Parametri cinetostatici principali ai transmisiei prin curele trapezoidale înguste :

- Turaţia roţii (conducătoare/condusă), n1,2

- Puterea nominală transmisă, P

- Puterea nominală transmisă de o curea, P0

- Viteza periferică a curelei, v

- Forţa de întindere a curelei, Sa

- Raportul de transmitere, i = Dp2/ Dp1 = n1/ n2

- Momentul de torsiune la roata conducătoare (pentru o curea) Mt0

- Frecvenţa încovoierilor curelei, f

8. MODEL DE CALCUL

8.1. Model de calcul al transmisiilor prin curele trapezoidale

înguste fără rolă de întindere

Relaţii de calcul ale parametrilor de proiectare [STAS 1163]

Calculul parametrilor geometrici:

- Unghiul ramurilor curelei

- Unghiurile de înfăşurare a curelei pe roţi

- Lungimea curelei

- Distanţa dintre axe

- Numărul teoretic necesar de curele

𝑃
𝑧= ≤ 𝑧𝑚𝑎𝑥
𝑃0

- Viteza periferică (teoretică) a curelei

𝜋𝑛1 𝐷𝑝1
𝑣= ≤ 𝑣𝑚𝑎𝑥
60 ∙ 1000
 - Frecvenţa încovoierilor curelei
𝜋
𝑓= ∙ max⁡(𝑛1 , 𝑛2 ) ≤ 𝑓𝑚𝑎𝑥
30

Obs. Valorile parametrilor zmax, vmax şi fmax sunt definite de producătorii de curele

Etape de lucru

1. Definirea problemei de proiectare a unei transmisii prin curele

trapezoidale înguste

Fig. 8.1. Schema funcţională a transmisiei prin curele

Date inițiale:

a. Turaţia la intrare (roata mică), n1 [rot/min]

b. Puterea transmisă, P [kW]
c. Numărul de roţi antrenate, χ
d. Raportul de transmitere, i (se recomandă, i ≤ 10)
e. Condiţii de funcţionare: tipul maşinii (utilajului) în care se integrează, tipul
încărcării exterioare (constantă, alternativă, cu şocuri etc.), tipul motorului de
acţionare, nivel de vibraţii şi zgomot, caracteristicile mediului în care funcţionează)

Pe baza datelor inițiale, se determină:

- Momentul mecalic la roata conducătoare

𝜋 𝑃 6
𝑀𝑡1 = 10 [𝑁𝑚𝑚]
30 𝑛1
- turatia roții conduse
𝑛1
𝑛2 = [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
𝑖
 2. Alegerea materialelor, tratamentelor termice și a tehnologiei de fabricație

Curelele trapezoidale înguste sunt elemente cu structură complexă

care sunt executate în cadrul unor firme specializate conform unor
tehnologii care implică utilaje dedicate.

Roţile pentru curelele trapezoidale înguste, de obicei, sunt structuri metalice:

monocomponent (v. fig. TCR-T.4.2,a) realizate din oţeluri carbon nealiate pentru
construcţie (S235, S275, S355) sau oţeluri nealiate turnate; multicomponent sudate
(v. fig. TCR-T.4.2,b), realizate din oţeluri sudabile (S235, S275, S355);
multicomponent asamblate (v. fig. TCR-T.4.2,c,d) cu componente din oţeluri
carbon nealiate pentru construcţie sau oţeluri nealiate de îmbunătăţire (C35, C45,
C55).

3. Alegerea formei curelei și a dimensiunilor secțiunii transversale

Tipul curelei (SPZ, SPA, SPB, 16 X 15, SPC) se alege în funcţie de puterea de transmis,
P, şi turaţia roţii mici, n1, din nomograme.

- simbolizarea curelei: Tip (lp x h) , ex. SPZ (11 x 10)

Diametrul primitiv al roţii mici se adoptă în funcţie de tipul curelei (SPZ, SPA, SPB, 16
X 15 sau SPC)

Puterea de calcul transmisă de o curea se determină în funcţie de diametrul primitiv al

roţii mici, Dp1, raportul de transmitere, i, şi turaţia roţii mici, n1. Se alege (prin
interpolare).

4. Dimensionare și verificare
4.1. Calculul parametrilor geometrici de proiectare

a. Diametrul primitiv al roţii mari

b. Distanţa dintre axe preliminară

Se adoptă pentru A o valoare în acest interval.

c. Unghiul ramurilor curelei
𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1
𝛾 = 2 sin−1
2𝐴
 d. Unghiurile de înfăşurare a curelei pe roţi

e. Lungimea primitivă preliminară a curelei

f. Lungimea curelei standard: se alege, Lp, din STAS 7192.

g. Distanţa dintre axe (definitivă)

4.2. Calculul de dimensionare din condiţia de asigurare a puterii de

transmis
Date cunoscute (date inițiale sau extrase din standarde):
- P [kW] – puterea de transmis
- P0 [kW] – puterea transmisă de o curea
- cf – coeficientul de funcţionare, dependent de tipul sarcinii şi tipul maşinii
antrenate
- cL – coeficientul lungimii curelei, dependent de tipul curelei şi lungimii acesteia
- cβ – coeficientul de înfăşurare, dependent de raportul (Dp2- Dp1)/A (fer. CEL-C.1;
- cz – coeficientul numărului de curele, dependent de numărul preliminar de curele,
z0

Se determină:
- numărul preliminar necesar de curele

- numărul necesar de curele

Obs: numărul z se rotunjeşte la cel mai apropiat număr natural; z ≤ 8

4.3. Calculul de verificare la durabilitate

- viteza periferică a curelei
𝜋𝑛1 𝐷𝑝1
𝑣= ≤ 𝑣𝑚𝑎𝑥
60 ∙ 1000
- numărul de roti ale transmisiei
 𝑥 =1+𝜒
- frecvența încovoierilor curelei
𝑣
𝑓 = 10𝑥 [𝐻𝑧] ≤ 𝑓𝑎
𝐿𝑝

Frecvența încovoierilor trebuie să fie mai mica decât frecvența admisibilă. De regulă fa =
40 Hz, la curele cu inserţie în reţea; fa = 80 Hz, la curele cu inserţie sub formă de şnur.

4.4. Calculul parametrilor funcționali

- forța de întindere a curelei
𝑃0
𝑆𝑎 = (1,5 … 2)103 [𝑁 ]
𝑣
- Cursele de modificare a distanţei dintre axe (de tensionare şi de montaj, numai la
transmisiile fără role de întindere)
𝑋 ≥ 0,03𝐿𝑝 [𝑚𝑚]
𝑌 ≥ 0,015𝐿𝑝 [𝑚𝑚]

5. Proiectarea formei roților de curea

Fig. 8.2. Parametrii geometrici ai unei roţi de curea trapezoidală îngustă

[STAS 1162]

- lăţimea curelei, lp, (lăţimea primitivă a canalului egală cu lăţimea primitivă a

curelei);
- înălţimea canalului deasupra liniei primitive, n;
- adâncimea canalului sub liniei primitivă, m;
- distanţa de la canalul marginal la planul frontal, f;
- distanţa dintre două canale vecine, e;
- raza de rotunjire a muchiei exterioare a canalului, r;
 - diametrele exterioare ale roţilor, De1,2;
- lăţimea roţii, B;
- unghiul canalului, α = 34o... 38o

Dimensiunile secţiunilor asociate canalelor sunt grupate în clase (Y, Z, A, B, C, D, E) şi

sunt asociate tipurilor curelelor în STAS 1162.