Disertatie Soare Alexandru

Anexa 8
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEŞTI
FACULTATEA: ŞTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL: ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: STRATEGII IN AFACERI INTERNAŢIONALE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF
Vizat Aprobat,
Facultatea Ştiinţe Economice Prof.univ.dr Rădulescu Irinia,
LUCRARE DE DISERTAŢIE
TEMA: ASPECTE ACTUALE PRIVIND PRINCIPALELE

CARACTERISTICI ECONOMICO-SOCIALE ALE REGIUNII DE
DEZVOLTARE NORD-EST
Conducător ştiinţific:
Lect.univ.dr. Amalia Ionită
Absolvent:
Soare Alexandru Iulian
PLOIEŞTI
2019
F 271.13/Ed.3 Document de uz intern

UNIVERSITATEA PETROL - GAZE DIN PLOIESTI Anexa 9
FACULTATEA: STIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: ADMINISTRAREA AFACERIOR
PROGRAMUL DE STUDII: STRATEGII IN AFACERI INTERNATIONALE
Aprobat, Declar pe propria răspundere că voi elabora personal proiectul

Director de departament, de disertaţie şi nu voi folosi alte materiale documentare în
………………. afara celor prezentate la capitolul „Bibliografie”.
Semnătură student(ă):
DATELE INIŢALE PENTRU PROIECTUL DE DIPLOMĂ / LUCRARE LICENŢĂ / LUCRARE DISERTAŢIE
Proiectul a fost dat studentului: SOARE ALEXANDRU IULIAN
1) Tema proiectului : ASPECTE ACTUALE PRIVIND PRINCIPALELE CARACTERISTICI ECONOMICO-

SOCIALE ALE REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-EST
2) Data eliberării temei: OCT 2018

3) Tema a fost primită pentru îndeplinire la data: OCT 2018
4) Termenul pentru predarea proiectului/ lucrării: IUNIE 2019
5) Elementele iniţiale pentru lucrare: BIBLIOGRAFIE SI PLANUL LUCRARII
6) Enumerarea problemelor care vor fi dezvoltate: CAPITOLUL 1 : „Definirea conceptului de regiune vs

regionalizare”
CAPITOLUL 2 : „ Regiunea de Nord-EST a Romaniei”
CAPITOLUL 3: „ PIB-ul Regiunii de Nord-Est si Sectoarele Industriale”
CAPITOLUL 4: „ Piata muncii in Regiuneae de Dezvoltare Nord-Est”
7) Enumerarea materialului grafic (acolo unde este cazul): 15Figuri , 10 tabele
8) Consultaţii pentru proiect / lucrare, cu indicarea părţilor din proiect care necesită consultarea: BILUNARE
Conducător ştiinţific: Lect.univ.dr. Amalia Ioniţă Student:Soare Alexandru Iulian
Semnătura: Semnătura:

UNIVERSITATEA PETROL - GAZE DIN PLOIESTI Anexa 10
FACULTATEA: STIINTE ECONOMICE
DOMENIUL: ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: STRATEGII IN AFACERI INTERNATIONALE
APRECIERE
privind activitatea absolventului: Soare Alexandru Iulian
în elaborarea proiectului de disertaţie cu tema: ASPECTE ACTUALE PRIVIND PRINCIPALELE CARACTERISTICI

ECONOMICO-SOCIALE ALE REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-EST
Nr. crt. CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV

1. Documentare, prelucrarea informaţiilor din bibliografie
2. Colaborarea ritmică şi eficientă cu conducătorul temei proiectului de diploma
/lucrării de licenţă
3. Corectitudinea calculelor, programelor, schemelor, desenelor, diagramelor şi
graficelor
4. Cercetare teoretică, experimentală şi realizare practică
5. Elemente de originalitate (dezvoltări teoretice sau aplicaţii noi ale unor teorii
existente, produse informatice noi sau adaptate, utile în aplicaţiile inginereşti)
6. Capacitate de sinteză şi abilităţi de studiu individual
CALIFICATIV FINAL
Calificativele pot fi: nesatisfăcător/satisfăcător/bine /foarte bine /excelent.
Comentarii privind calitatea proiectului/lucrării:

________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________
Data:
Conducător ştiinţific
Lect.univ.dr. Amalia Ioniţă

CUPRINS
INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3
CAPITOLUL 1 Definirea conceptului de regiune vs regionalizare .......................................... 5
1.1 Conceptul de regiune........................................................................................................ 5
1.2 Regiunea că zonă geografică ............................................................................................ 5
1.3 Conceptul de regionalizare. .............................................................................................. 8
1.4 Clasificarea conceptului de regionalizare ....................................................................... 8
1.5 Regionalizarea în România .............................................................................................. 9
CAPITOLUL 2 Regiunea de Nord-Est a României ................................................................ 12
2.1 Caracteristici ale Regiunii de Nord-Est.......................................................................... 12
2.2 Relieful ........................................................................................................................... 12
2.3 Principalele centre urbane ale regiunii ........................................................................... 13
2.4 Potenţialul de dezvoltare ................................................................................................ 18
2.5 Structura demografică ................................................................................................... 21
2.6 Analiza SOWT a judeţelor din cadrul Regiunii de Nord-Est ......................................... 22
CAPITOLUL 3 PIB-ul Regiunii de Nord-Est şi Sectoarele Industriale .................................. 29
3.1 PIB-ul Regiunii de Nord-Est .......................................................................................... 29
3.2 Structura Agricolă a Regiunii de Nord-Est şi nivelul de dezvoltare rurală.................... 31
3.2.1 Studiu de caz : Industria Agricolă şi silvica în cadrul judeţului Neamţ ...................... 32
3.3 Industria construcţiilor în cadrul regiunii studiate ......................................................... 33
3.4 Turismul ......................................................................................................................... 34
CAPITOLUL 4 Piaţa muncii în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est ........................................ 37
4.1 Populaţia Regiunii de Nord-Est ..................................................................................... 37
4.2 Populaţia aptă de muncă................................................................................................. 38
4.3 Situaţia salariaţilor din cadrul regiunii studiate ............................................................. 39
4.4 Rata şomajului în cadrul Regiunii de Nord-Est ............................................................. 43
4.4.1 Studiu de caz: Rata şomajului în cadrul judet-ului Vaslui .......................................... 45
CONCLUZII ............................................................................................................................ 47
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 49
2
Introducere
Zona de dezvoltare Nord-Est a României reprezintă zona cea mai întinsă de
dezvoltare a ţării, aceasta având o suprafaţă de 36.850 kmp, înregistrând un număr de 3 838
846 locuitori, aceştia reprezentând o pondere de 17,7% din totalul populaţiei ţării, graniţa
acestei zone fiind cu Ucraina şi cu Republica Moldova.În cadrul temei: “Aspecte generale
privind principalele caracteristici economico-sociale ale regiunii de dezvoltare nord-est” vor
fi prezentate următoarele aspecte:
Pornind de la noţiunea de regiune şi de la conceptul de regionalizare, în primul capitol
al lucrării am ales prezentarea acestora două, de asemenea am decis realizarea unei clasificări
privind regionalizarea, precum şi definirea anumitor tipuri de regiuni, dar şi prezentarea celor
opt regiuni de dezvoltare în care este împărţită România.
În cel de al II-lea capitol vor fi dezbătute generalităţi ale regiunii studiate, respectiv
zona de nord-est după cum urmează: aşezarea geografică, relieful regiunii, prezentarea
judeţelor din cadrul zonei de nord-est, dar şi o analiză swot a judeţelor din cadrul regiunii cu
punctele tari precum si cele slabe deţinute,dar si oportunitaţile si ameninţările prezente .
În capitolul numărul III vor fi dezbătute câteva aspect economice, precum PIB-ul
regiunii de nord-est, caracteristici ale sectoarelor industriale dominante, mai exact sectorul
agricol, fiind analizat de asemenea cel mai semnificativ judeţ din punct de vedere al
producţiei din acest domeniu.
În capitolul numărul IV vor fi dezbătute aspect referitoare la populaţia din cadrul
judeţelor regiunii, precum si situaţia din cadrul pieţei muncii prin ,gradul de ocupare al forţei
de muncă prin numărul de salariaţi, nivelul salariilor din cadrul acestei regiuni comparativ cu
cel din restul regiunilor din ţară.
De asemenea gradul de sărăcie ce a cauzat migrarea populaţiei în cadrul altor zone din
ţara sau chiar în afara graniţelor ţării în căutarea unui nivel de trăi mai ridicat, acest lucru
ducând la rezultate devastatoare în cadrul anumitor localităţi mai exact la o populaţie
predominant îmbătrânită, iar lipsa personalului calificat din diferite secotare a condus la un
nivel ridicat al şomajului atât în rândul tinerilor, prin lipsa profesorilor din cadrul sectorului
de învăţământ dar în rândul persoanelor de vârsta a2a, astfel tinerii calificati sau absolvenţi de
studii medii ori superioare aleg migrarea spre regiunile dezvoltate,cei din cadrul zonelor
defavorizate consolidând numărul persoanelor asistate social.
3
Scopul lucrării precum si motivul alegerii acesteia îl reprezintă, scoaterea şi
evidenţierea calităţilor precum şi a defectelor acestei zone, acest lucru reprezentând si
motivul alegerii acestei teme , oferirea de soluţii pentru ridicarea nivelului economic, precum
şi a nivelului de trăi, fiind o zonă cu un potenţial turistic bogat având numeroase obiective
incluse în patrimonial UNESCO, şi cu o industrie relativ slabă, investiţiile directe străine dar
şi cele interne pe parcursul timpului fiind nesemnificative în comparaţie cu celelalte regiuni
din zonă, pe piaţa din regiune fiind prezent un singur brand ce înregistrează o cifră de afaceri
anuală semnificativă de peste un miliard de euro, mai exact grupul “Dedeman” acesta
asigurând cele mai numeroase locuri de muncă din regiune fiind de asemenea constituit de
fraţii Pavăl din judeţul Bacău 1.
Cu toate acestea această zonă rămăne principalul bazin în ceea ce priveşte generarea
de forţă de muncă pentru zonele dezvoltate semnificativ din punct de vedere economic, atât
de ţară cât şi din afara graniţelor, deoarece din această regiune regulat migrează un număr
semnificativ de persoane în căutarea unui nivel de trăi mai ridicat acestea alegând de cele mai
multe ori stabilirea in regiunile in care au migrat.
1
Regionalism si regionalizare in Europa – Modele si tendinte actuale,
https://www.academia.edu/7069219/Regionalism_si_regionalizare, (accesat 10.04.2019)
4
Capitolul 1
Definirea conceptului de regiune vs regionalizare

1.1 Conceptul de regiune.
Definirea politicii regionale.

Conform lucrării “Regionalism si Regionalizare in Europa – Modele si tendinţe
actuale’’, aceasta se adresează regiunilor precum şi oraşelor din cadrul UE. Politica
regională presupune stimularea în ceea ce priveşte creşterea economică, având ca scop
perfecţionarea calităţii modului de viaţă cu ajutorul investiţiilor strategice.
Definirea conceptului de regiune
Denumirea acestui concept provine din cadrul cuvântului “regere” care poate fi tradus
prin ‘a stăpâni” dar şi prin “a diviza”. E Reclus defineşte conceptu de regiune ca fiind:
“acel spaţiu care serveşte ca vază în ceea ce priveşte divizarea în scop adiminstrativ a
statelor-natiuni”.În cadrul unui secol evoluţia noţiunii de regiune a condus la înţelegerea
faptului că în spatele acestui cuvânt larg utilizat se regăseşte o realitate ce are
caracteristici geografice, economice, umane dar şi culturale precum şi istorice.Conceptul
de regiune poate fi utilizat prin următoarele sensuri:
 Într-o definiţie mai largă, regiunea poate să fie un concept care nu este legat de un
2
loc exact, fiind privit precum o entitate ce are scop practice, geografic, social,
istoric sau cultural. De exemplu: “regiunea ecuatorială, regiunea euro”.
 Aceasta poate fi de asemenea şi o diviziune ori subdiviziune teritoriala-
administrativa ce are graniţele bine definite, precum: un oraş, un teritoriu dar şi o
ţară.
1.2 Regiunea ca zonă geografică.
Definirea conceptului de regiune geografică

Aceasta se poate defini ca fiind o zonă locuită de mai multe persoane, ce se face
remarcată prin caracteristicile istorice, prin cele politice, precum şi prin caracteristicile
culturale ce sunt deosebite de cele ale zonelor învecinate.O regiune geografică poate fi
întâlnită de asemenea în interioriul unei ţări: de exemplu: “regiunea de nord-est”, dar
poate fi de asemenea şi o regiune transnaţională, de exemplu: “orientul mijlociu”.
2
Fundamentele procesului actual de regionalizare in Romania, https://cdn.cursdeguvernare.ro, (accesat
11.04.2019)
5
3
Conceptul de dezvoltare regională reprezintă motivarea precum şi diversificarea
activităţilor de ordin economic, stimularea investiţiilor din cadrul sectorului privat
precum şi diminuarea şomajului iar în cele din urmă obţinerea unui trai de viaţă mai
performant.
Printre cele mai semnificative probleme prezente atunci când este vorba de
dezvoltarea regională se numără:
1. Probleme legate de subdezvoltare, mai exact blocarea dezvoltării
anumitor regiuni.
2. Declinul la nivel industrial provocat de îmbunătăţirea tehnologiei şi
tehnologizarea procesului de producţie.
3. Problemele privind capacitatea de adaptare a persoanelor pe piaţa
muncii.
Tipuri de regiuni:
I. Tipul regional monocentric: reprezintă unul din cele mai răspândite modele, fiint
întâlnit în statele care nu au obţinut un nivel de dezvoltare foarte ridicat siin cadrul
cărora serviciile regionale se concenteaza în metropolele economice.
Fig 1-1: Tipul regional monocentric

Sursă: cursdeguvernare
II. Tipul regional bicentric: care necesită existenţa a doua metropole semnificativ
dezvoltate din punct de vedere economic, în cadrul cărora se împart funcţiile din
regiune.
3
Regionalism si regionalizare in Europa – Modele si tendinte actuale, https://www.academia.edu/ (accesat
10.04.2019)
Fundamentele procesului actual de regionalizare in Romania, https://cdn.cursdeguvernare.ro, (accesat
11.04.2019)
6
Astfel dacă una din acestea deţine un număr redus de funcţii regionale ce au
caracter administrative, cealaltă compensează prin importantă de o deţine în
cadrul creşterii din economice, şi se impune cu ajutorul funcţiilor industrial şi
financiar-bancare precum şi serviciilor ultraspecializate.
Fig 1-2: Tipul regional bicentric

Sursă: cursdeguvernare.
III. Tipul regional de aşezare policentrică: acesta este cel mai potrivit în cadrul unui
nivel ce priveşte dezvoltarea zonală ce înglobează mai mulţi factori subregionali,
ce au condus la detaşarea centrelor urbane de reţeaua regional.
Fig 1-3: Tipul regional de aşezare policentrică

Sursă: cursdeguvernare
4
Fundamentele procesului actual de regionalizare in Romania, ttps://cdn.cursdeguvernare.ro, (accesat
11.04.2019)
7
1.3 Conceptul de regionalizare.
Definirea conceptului de regionalizare

Aceasta poate fi definită prin modalitatea de împărţire a unei zone administrative în
teritorii mai mici, ce sunt conduse fiecare de persoane competente. Astfel o regiune
reprezintă o unitate administrativ-teritoriala ce se regăseşte sub nivelul statului, aceasta
având o conducere aleasă prin cadrul administraţiei publice. De asemenea conceptul de
regionalizare s-a născut în urma realităţilor istorice ce au fost constituite pe parcurs din
cauza diferitelor cauze precum şi pentru soluţionarea conflictelor apărute sau accentuate
printr-o proeminentă centralizare privind administraţia, combaterea birocraţiei precum şi
a corupţiei. Astfel regionalizarea reprezintă rezultatul evoluţiei conceptului de organizare
teritorială în cadrul statelor europene.
1.4 Clasificarea conceptului de regionalizare:

Termenul privind regionalizarea precum şi cel ce priveşte regiunea accepta sensuri
politice şi administrative total diferite în cadul statelor europene, de aceea regionalizarea
5
poate reprezenta:
 Regionalizare administrativă.
 Regionalizare prin intermediul colectivităţii locale
 Descentralizare regională.
Regionalizarea se clasifica după următoarele aspecte:
Regionalizare administrativă:
Prin această caracteristică se manifestă delegarea din partea statului a instituţiilor
subordonate guvernului ori a organismelor ce se compun în cadrul nivelului local, care cu
toate că sunt împuternicite cu autonomie juridică, acţiunile acestora sunt controlate de
stat.Regionalizarea bazată pe cooperarea colectivităţilor locale: ce beneficiază de facilităţi
extinse precum şi de o zonă largă de activitate ce perminte îndeplinirea obiectivelor precum şi
cooperarea dintr-un cadru mai larg.
Această categorie de regionalizare este diferită de regionalizarea administrativă prin
faptul că regionalizarea se realizează prin intermediul instituţiilor care sunt descentralizate şi
care activează într-un cadru propriu al puterii. Această categorie de regionalizare se regăseşte
în cadrul statelor din Uniunea Europeană precum: Germania, Danemarca, Finlanda.
5
Regionalizarea Romaniei intre deziderate si posibilitati, http://lumenpublishing.com, (accesat 13.04.2019)
Definirea conceptului de regionalizare, http://www.contributors.ro, (accesat 14.04.2019)
8
Regionalizarea politică:
Această categorie este prezentată ca fiind un model adesea posibil de realizat, fiind
întâlnit doar în anumite state din Uniunea Europeană, dar sub aspect diferite.Sub aspect
juridic, regionalizarea politică este caracterizată comparative cu descentralizarea regional,
prin împuternicirea unei adunări sociale cu puterea legislative care să dispună de competente
complexe, al cărui conţinut să fie garantat şi totodată definit prin intermediul unei Constituţii
ori prin intermediul unui text de natură constituţional, iar în ceea ce priveşte exercitarea
atribuţiilor este constituit un executive ce are caracteristici asemănătoare cu un govern
regional.
1.5 Regionalizarea în România
Conform, “enciclopediaromaniei.ro” suprafaţa ţării este clasificată în opt zone de
dezvoltare,acestea fiind create prin intermediul legii “151/1998” si modificată ulterior
prin intermediul legii “nr 315/2004”, privind dezvoltarea, aceste zone reprezintă teritorii
ce corespund unor grupări din judeţe. Zonele de dezvoltare nu 6reprezintă unităţi
administrative şi nici teritoriale, acestea neavând personalitate juridica reprezentând
rezultatul uni înţelegeri libere între consiliile de judeţ precum şi cele locale. De asemenea
cele 8 regiuni de dezvoltare sunt alcătuite din întreg teritoriul ţării.
Necesitatea unei politici de dezvoltare regională a apărut în România în acelaşi timp
cu funcţionarea programului “Phare” în anul 1996. În cadrul acestui program Uniunea
Europeană a sprijinit România spre iniţierea programului care avea ca obiectiv realizarea
principiilor de bază în vederea dezvoltării regiunilor din ţară, aceste principii fiind
prezentate şi în documentul “Carta Verde a Dezvoltării Regionale în România”.
Totodată obiectivele din cadrul politicii regionale se realizează cu ajutorul a trei
fonduri,respectiv:
1. “Fondul European de dezvoltare regională”
2. “Fondul de coeziune”
3. “Fondul social European”
6
Regiunile de dezvoltare ale Romaniei,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2niei,(accesat la 16.04.2019).
9
Fig.1-4: Regiunile de dezvoltare ale României.
Sursă: caleaeuropeana.ro
De asemenea, cele 8 zone de dezvoltare în care este structurata România sunt

menţinute 7pentru a favoriza dezvoltarea din punct de vedere economic şi social, acestea
fiind:
1. Zone de dezvoltare Nord-Est, ce grupează următoarele judeţe: Bacău;

Botoşani; Iaşi; Neamţ; Suceava precum şi Vaslui
2. Zone de dezvoltare Sud-Est ce grupează următoarele judeţe: Brăila; Buzău;

Constantă; Galaţi; Vrancea; Tulcea
3. Zona de dezvoltare Sud grupata din următoarele judeţe: Argeş; Călăraşi;

Dâmboviţa; Giurgiu; Ialomiţa; Prahova precum şi Teleorman.
4. Zona de dezvoltare Sud-Vest ce grupează următoarele judeţe: Dolj, Gorj,

Mehedinţi; Olt şi Vâlcea.
5. Regiunea de dezvoltare Vest ce grupează următoarele judeţe: Arad; Caraş-

Severin; Hunedoara; Timiş.8
6. Zona de dezvoltare Nord-Vest ce cuprinde următoarele judeţe, respectiv:

Bihor; Bistriţa-Năsăud; Cluj; Sălaj; Satu-Mare precum şi Maramureş
7. Zona de Centru cuprinsă din judeţele: Alba; Braşov; Covasna; Harghita;

Mureş precum şi Sibiu
8. Zona Bucuresti-Ilfov ce include Municipiul Bucureşti precum şi judeţul Ilfov.
7
8
Judetele din cadrul regiunii de nord-est, https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Est,
(accesat la 19.04.2019)
10
Nivelul corespunzator Unitate Numarul de unitati
“NUTS”
1 Romania 1
2 Regiuni 8
3 Judete inclusiv Municipiul 12

Bucuresti
Tabel nr 1-1: Nivelele statistice din cadrul “NUTS” in România
Sursa: insee.ro
De asemenea în cadrul statistici regionale este situat un nomenclator, realizat dar şi
actualizat de către “Biroul pentru Statistică al Comisiei Europene “ denumit
“Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică”, acesta fiind utilizat începând cu
9
anul 1988 fiind organizat şi structură pe 3 nivele de ordin statistic.Astfel în ţara noastră
organizarea regională conform reglementărilor realizate de “Eurostat” corespunde nivel-
ului “NUTS 2” privind clasificarea teritorială, zonele neavând o personalitate de ordin
juridic,nefiind unităţi de tip administrativ-teritoriale, totodată statisticile de ordin regional
în ceea ce privesc nivelele “NUTS 2” dar şi “NUTS 3” sunt utilizate în cadrul “Comisiei
Europene” în vederea stabiliri nivel-ului de eligibilitate a regiunilor pentru acordarea de
ajutor financiar.
9
Dobrescu Andrei.,Eduard Semel (2018), Managementul Proiectelor cu Finantare Nerambursabila din Fonduri
Europene, Editura dio Bucuresti.
11
Capitolul 2
Regiunea de Nord-Est a României

2.1 Caracteristici ale Regiunii de Nord-Est.
Conform “Planului de Dezvoltare Regională 2007-2013” (“PDR”) regiunea studiată,

respectiv zona de Nord-Est a României cu o suprafaţă de 36.850 km/p reprezintă regiunea
istorică din cadrul Moldovei. Din punct de vedere geografic aceasta se învecinează cu
Ucraina în cadrul părţii de nord, la sud se regăsesc judeţele Galaţi, Vrancea, în cadrul părţii
de Est se regăseşte Republica Moldova iar în vest se poate regăsi judeţul Maramureş, Bistriţa
Năsăud (zona de nord-vest) şi judeţul Mureş, precum şi Harghita şi Covasna. Totodata
regiunea de dezvoltare nord-est este considerată ca fiind cea mai săracă din cadrul regiunilor
de dezvoltare din ţara noastră.
Fig 2-1: Poziţionarea geografică a regiunii nord-est.

Sursa: Centru de Elaborare Proiecte Unionale
2.2 Relieful.
Această zonă se caracterizează prin prezenta tuturor formelor de relief, mai precis
10
30% fiind reprezentată de munţi de asemenea relieful subcarpatic este reprezentat tot în
proporţie de 30%, podişurile fiind într-o proporţie de 40%. Ultima formă reprezentând 70%
din totalul suprafeţelor Botoşani precum şi Vaslui şi Iaşi. În cadrul regiunii de vest, Munţii
Carpaţi se poziţionează precum un zid având o înălţime de 2000, în zona de nord. De
asemenea zona de nord-vest fiind denumită şi Podişul Sucevei, având o înălţime medie de
10
Relieful regiunii de nord-est si caracteristicile regiunii,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Est,accesat(21.04.2019)
12
500 de metrii. În această zonă fiind regăsite un număr de 8 fluvii, cele mai importante fiind
fluvial Şiret şi Prut, acestea constituind de asemenea granita naturală cu Republica Moldova
de 680km.
Resursele ce pot fi exploatate din cadrul subsolului sunt numeroase, acestea fiind:
 Mangan: regăsit în Vatra Dornei, Broşteni, Ciocanesti-Oarta.
 Ape minerale carbogazoase: Vatră Doreni, Poiana Negrii, Dorna Candreni.
 Sulfuri polimetalice: Cârlibaba şi Fundu Moldovei,
În ceea ce priveşte materialele de construcţii pot fi regăsite:
 Călcare, ce pot fi exploatate din: Câmpulung Moldovenesc, din cadrul judeţului
Iaşi: Ştefăneşti, Lipceni.
 Argile: acestea pot fi exploatate din Bistriţa, Timişeşti, Bucecea şi Dorohoi (din
cadrul judeţului Iaşi), precum şi Doftana şi Măgura.
 Gresii: localitatea Tarcau din cadrul judeţului Neamţ.
 Nisipuri pentru construcţii: Acestea se găsesc în Hudeşti, Lespezi, Orbeni.
 Nisipuri cuarţoase: Miorcani precum şi Alba Dudeşti.
 Andezit: Poiana Negrii, Voroava
 Petrol precum şi gaze naturale se poate întâlni în localităţile: Frasin, Todireşti,
Valea Moldovei.
2.3 Principalele centre urbane ale regiunii.
A. Conform “Agenţiei pentru Dezvoltare Regională” (“adrnordest.ro”), oraşul

dar şi judeţul Bacău este poziţionat în jumătatea de est a ţării acesta având o
suprafaţă de 6.603 kmp fiind localizat în apropierea Siretului precum şi a
Trotuş-ului. Poziţia acestuia a contribuit la dezvoltarea semnificativă din
cadrul zonei, având ca beneficiu drumul European. Localităţi precum Târgu
11
Ocna dar şi Moineşti au beneficiat de dezvoltare prin exploatarea resurselor
naturale, respective munctii de sare, de asemenea şi faima staţiunii Slănic
Moldova fiind dobândită din cauza apelor curative bogate în saruri.
11
Caracteristici ale judetului Bacau, http://www.adrnordest.ro,accesat(01.04.2019)
13
De asemenea în Bacău sunt concentrate o gamă variată de
12
întreprinderi din cadrul sectorului industrial, din cadrul infrastructurii
afacerilor, domeniul bancar dar şi instituţii de învăţământ de stat precum şi
particulare.
Fig 2-2: Stema Judet-ului Bacău

Sursă: csjbacau
B. Oraşul dar şi judeţul Botoşani, se regăseşte în partea de nord est a ţării, în

cadrul cursurilor fluvial superioare ale râurilor Şiret în zona de vest şi Prut la
zona de est, acesta având o suprafaţă de 4986 kmp. Oraşul este recunoscut prin
geniile oferite lumii pe parcursul istoriei precum: Mihai Eminescu, George
Enescu dar şi Nicolae Iorga.
Fig 2-3: Stema Judet-ului Botoşani

Sursă: adevărul
C. Judeţul Iaşi, cunoscut şi sub numele de “capitală Moldovei istorice” reprezintă

oraşul cu cea mai numeroasă populaţie (aprox 320.888 locuitori) şi o suprafaţă
de 5.476 kmp, reprezentând unul din importantele centre universitare având un
număr de şapte astfel de instituţii cu formă de învăţământ superior.
12
Caracteristici ale judetelor, http://www.adrnordest.ro,accesat(01.04.2019)
14
Fig 2-4: Stema Judeţ-ului Iaşi
Sursă: ieşeanul
D. Fiind poziţionat în partea central nordică, judeţul Neamţ, oraşul reşedinţa,

respective Piatra-Neamt a fost atestat în anul 1392 ca fiind oraş istoric sub
numele din acel moment de “Piatra lui Crăciun”.
Fig 2-5: Stema Judet-ului Neamţ

Sursă: cjnneamt
E. Judeţul, precum şi oraşul Suceava poziţionat în zona de nord din Moldova în

13
cadrul bazinelor superioare ale fluviilor Siret dar şi Bistriţa, acesta având o
suprafaţă de 8.553kmp. “Vedetele” acestui judeţ sunt mânăstirile, în special
pictura exterioară din cadrul acestora, acestea fiind incluse de asemenea şi în
Patrimoniul Mondial al UNESCO.14
13
Caracteristici ale judetelor, http://www.adrnordest.ro,accesat (01.04.2019)
14
Caracteristici ale judetelor, http://www.adrnordest.ro,accesat(01.04.2019)
15
Fig 2-6: Stema Judet-ului Suceava
Sursă: cjnsuceava
F. Judeţul Vaslui, poziţionat în zona de est a României, în apropierea fluviului

Bârlad dar şi Vaslui, bogăţia acestui loc fiind reprezentat prin zonele viticole,
acesta având o suprafaţă de 5318,4kmp.
Fig 2-7: Stema Judet-ului Vaslui

Sursă: adevărul
În zona pot fi regăsite de asemenea şi 2 parcuri industriale, respectiv cel din Bacău şi
Iaşi, acestea ocupând o suprafaţă de 22,38 ha. Parcul industrial din Bacău fiind axat pe
domenii precum tehnologia informaţiei dar şi comunicaţii, iar cel din Iaşi industriilor din
înalta tehnologie, aici fiind regăsite companii din domeniul IT precum şi din domeniul
biotehnologiei, scopul acestor parcuri fiind acela de stopare a forţei de muncă tinere şi
specializate şi crearea mai multor locuri de muncă în această zonă.
De asemenea amplasarea teritorială a aşezărilor urbane în zona de nord-est nu este

într-un mod echilibrat fiind prezente mai multe regiuni geografice în care lipsesc oraşele pe o
rază de 30 de km, acest lucru determinând o accesibilitate redusă a cetăţenilor din zonele
rurale în ceea ce priveşte serviciul de învăţământ precum şi de sănătate din cadrul zonelor
urbane.
16
 Zona de sud-est din judeţul Botoşani – zona de nord-est din judeţul Iaşi:
Comunele Hipiceni, Todireni, Vlădeni, Răuseni, Bivolari.
 Zona de sud-est din judeţul Iaşi – Zona de nord din judeţul Vaslui: Comunele
Grozeşti, Codăeşti, Moşna, Prisăcani, Gorban
 Zona de est din judeţul Bacau- zona de vest din judeţul Vaslui: Comunele
Dealu Morii, Vultureni, Răchitoasa, Onceşti, Plopana, Filipeni.
 Zona cental-estica din judeţul Vaslui: Comunele Viişoara, Vutcani, Roşieşti,
Vetrişoaia.
 Zona de nord-vest din judeţul Suceava: Comunele Ulma, Izvoarele Sucevei,
Cârlibaba
Fig 2-8: Localităţile situate la o distant mare faţă de localităţile urbane

Sursă: adrnordest
Zone cu infrastructura slab dezvoltată:

 Confluenta dintre judeţele: Bacău şi Vaslui precum şi Iaşi şi Neamţ ce
continua cu vestul judeţului Vaslui
 Zone ce curpind grupuri de localităţi izolate din zona de sud a judeţului
Suceava.
 Graniţa dintre judeţul Botoşani şi Iaşi.
17
De asemenea, conform “adrnordest.ro”, în ceea ce priveşte accesibilitatea pe cale
aeriană această regiune este favorizată de prezenţă a trei aeroporturi ce desfăşoară curse atât
naţionale cât şi internaţionale.
Posibilităţile de acces aerian în zonă sunt facilitate de aeroporturile:
 Bacau- intern precum şi internaţional
 Iaşi – intern dar şi internaţional
 Suceava – intern şi internaţional.
Accesul feroviar:
 Bucureşti, Bacău, Roman, Suceava
 Bucureşti, Iaşi
În această zonă fiind regăsite două magistrale importante ale ţării din cadrul celor nouă,
respectiv:
 Bucureşti – Suceava
 Bucureşti – Iaşi
Totodată în ceea ce priveşte infrastructura rutieră aceasta este relativ slab dezvoltată în
privinţa autostrăzilor dar şi a calităţii drumurilor fiind notabile doar anumite drumuri
europene.
Acces rutier:
 Bucureşti, Bacău, Roman, Suceava.
Denistatea în ceea ce priveşte drumurile publice din această zonă fiind una semnificativă în
Iaşi, Botoşani dar şi Vaslui şi Bacău, acestea fiind străbătute de o serie de drumuri europene
precum: “E85”, “E581”.Cu o suprafaţă de 36.850 kmp zona de Nord-Est reprezintă cea mai
semnificativă zona de dezvoltare a României, cu un relief bogat ce poate favoriza o varietate
de culturi agricole, iar regiunile de munte ideale în privinţa dezvoltării şi practicării
turismului. Zona dispune de puncte de frontier cu Republica Moldova dar şi Ucraina (atât
rutier cât şi feroviar) precum şi de trei aeroporturi.
2.4 Potenţialul de dezvoltare.
De asemenea datorită caracteristicilor favorabile de care dispune, respectiv a locurilor,
puritatea aerului, zonele montane din cadrul judeţului Bacău şi Neamţ dar şi Suceava şi a
patrimoniului inestimabil cultural precum şi cel religios existent zona de nord-est dispune de
un potenţial de dezvoltare turistic ce poate fi comparat cu cel din alte zone ale României dar
şi internaţional.
18
De asemenea şi gastronomia moldovenească poate reprezenta în punct de atracţie turistic
semnificativ prin preparatele tradiţionale moldoveneşti, platourile tradiţionale reprezentând
antreul principal din cadrul bucătăriei moldoveneşti acesta fiind alcătuit din: toba, telemea de
burduf, ceapă roşie. Bucătărie moldovenească fiind întotdeauna pusă în valoare alături de
degustările de vinuri cu tradiţie din potgoria Cotnari dar şi Huşi, ospitalitatea moldovenilor
fiind recunoscută oriunde pe teritoriul ţării
Cele mai semnificative tipuri de turism ce pot fi practicate sunt în această zonă sunt:
 Turismul cultural.
 Turismul religios.
 Turismul de agreement.
 Agroturismul.
Pentru a utiliza eficient infrastructura existentă sunt necesare implementarea următoarelor
măsuri:
 Realizarea de investiţii în activităţile turistice
 Îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri din cadrul zonelor montane.
 Oferirea de servicii privind activităţile turistice.
Prin urmare, rezultatul acestor activităţi se poate reflecta în:
 Mărirea numărului de investiţii private în infrastructura turistică.
 O creştere semnificativă a vizitatorilor în cadrul regiunii.
 Îmbunătăţirea imaginii regiunii, ca fiind o zonă ce oferă multe posibilităţi din punct de
vedere al turism-ului, dar şi commercial
 Îmbunătăţirea nivelului de trăi a comunităţilor defavorizate.
 Punea în valoare a unor obiective turistice greu accesibile precum: schituri, aşezări
istorice.
Cu toate că sunt slab dezvoltate din punct de vedere turistic, judeţele: Suceava, Neamţ şi
Botoşani dispun de un potenţial valoros din punct de vedere al turismului religios, datorită
bisericilor ce se regăsesc în această zonă respectiv: (Putna, Neamţ, Suceviţa, Moldoviţa,
Voroneţ), şi care pot fi incluse într-un circuit turistic European.
Economia acestei regiuni având un caracter în mare parte agrar existând de asemenea şi
oraşe bazate pe industrie, cele mai semnificative fiind Iaşi, Bacău dar şi Suceava, industria
textilelor având una din cele mai semnificative creşteri.Cu toate acestea şomajul înregistrează
o cotă alarmantă, superioară celei înregistrate pe ţara de 5,9%, în această zonă, acesta fiind de
6,8%, cea mai semnificativă rată a şomajului fiind înregistrată în judeţul Vaslui de 10,1%.
19
Cauzele acestor valori fiind multiple, deoarece majoritatea populaţiei din această zonă
lucrează în afara ţării, iar populaţia predominant este aceea de persoane vârstnice sau
copii.De asemenea punerea în valoare precum şi amplificarea din punct de vedere calitativ a
resurselor umane constituie una din principalele condiţii pentru dezvoltarea zonei de nord-est.
Punerea în valoare a întreg capitalului uman are un beneficiu direct asupra populaţiei din
zona precum şi a tuturor sectoarelor sociale şi economice dar şi asupra procesului de
dezvoltare durabilă, gradul de alfabetizare din zona fiind de 96,3%, datorită reţelei complexe
de învăţământ existente.
În această regiune existând 7 universităţi publice precum şi 4 private de asemenea
acreditate, acestea fiind:
 “Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” din Iaşi”
 “Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi”
 “Universitatea “Ştefan Cel Mare” din Suceava”
 “Universitatea “Vasile Alecsandri “din Bacău”
 “Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi”
 “Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi”
 “Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Bârlad”
din Iaşi”
Instituţii de învăţământ superioare:
 “Universitatea “George Bacovia” din Bacău”

 “Universitatea “Mihail Kogălniceanu” din Iaşi”
 “Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi”.
 “Universitatea “Apollonia” din Iaşi”.
Cei mai mulţi absolvenţi din cadrul acestor instituţii alegând să nu rămână în cadrul
regiunii studiate pentru întemeierea unei cariere, din cauza motivaţiei reduse atat din
punct de vedere al ofertelor prezente in cadrul pietei cat si din punct de vedere al
motivatiei financiare,aceasta fiind una redusa in comparatie cu celelalte zone din tara ori
din afara granitelor tarii.
Astfel este necesar, realizarea unui plan în vederea angajării ori a formării de forţă de
muncă, care să deţină o experienţă de sub opt ani, în vederea punerii în valoare a tuturor
tinerilor care au o pregătire medie dar şi una superioară, dar care nu se pot afirma pe nici
un plan, respectiv local sau regional, asftel fiind redus volumul emigrărilor masive
existente.
20
Solutii în vederea dezvoltării resurselor umane:
 Specializarea resurselor umane în cultura economiei de piaţă
 Stimularea în vederea practicării meseriilor cu tradiţie.
 Construirea de centre şi realizarea de activităţi care să stimuleze capacitatea
managerial a celor de la conducere precum şi a investitorilor autohtoni.
 Perfecţionarea în sectorul turistic
 Instruirea profesională.
Realizarea acestor activităţi se vor reflecta în soluţii precum:
 Crearea specialiştilor în management, în sectorul de marketing
 Crearea spiritului antreprenorial
 Îmbunătăţirea din punct de vedere calitativă a serviciilor din sectorul turistic
 Realizarea unei schimbări privind modalitatea de acţionare asupra mediului
înconjurător.
2.5 Structura demografică.
De asemenea în conformitate cu “Raportul strategic privind monitorizarea Planului de
Dezvoltare Regionala Nord-Est”,în ceea ce priveşte populaţia regiunii de nord-est aceasta
înregistra un număr de 3.944.891 de persoane conform estimărilor din data de 1 iulie 2017
această reprezentând o pondere de 17,7% din totalul populaţiei din România, această regiune
ocupând locul întâi comparative cu celelalte în ceea ce priveşte numărul de locuitori. Astfel
în comparaţie cu anul 2013 populaţia rezidenta din cadul acestei regiuni a scăzut cu o valoare
aproximativă de 1,5%.
Minorităţile semnificative din cadrul acestei regiuni fiind rromii cu un procentaj de
1,2%, urmaţi de ucrainieni. Una din cele mai vorbite limbi din această zonă fiind romana,
aceasta fiind de asemenea şi limba maternal, vorbită în proporţie de 98,7 % din 15
populaţia
regiunii, urmată de limba uraineana, aceasta fiind vorbită în proporţie de 0,3% din populaţia
din zonă
15
Structura demografica a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est,
http://adrnordest.ro/user/file/news/18/Raport%20strategic%20de%20monitorizare%20PDR%20NE%202014-
2020%20anul%202018.pdf,accesat(01.04.2019)
21
2.6 Analiza SWOT a judeţelor din cadrul regiunii de Nord-Est.
Fig 2-9: Judeţele din Nord-Est.

Sursa: antreprenoriatmoldova.
ANALIZA SWOT
În tabelul de mai jos vor fi regăsite punctele tari şi respective punctele slabe din cadrul
Judet-ului Iaşi precum si Oportunitatile dar si Amenintarile.
Oraşul capitală istorică a Moldovei şi cel mai important din cadrul regiunii de nord-
est, în cadrul acestuia fiind regăsita şi funcţională de asemenea cea mai veghe universitate,
mai exact “Universitatea Al.I. Cuza”,având o considerabilă resursa în ceea ce priveşte forţa
de muncă precum şi populaţia atrasă, calificată în diferite domenii predominante precum:
 Sectorul IT.
 Sectorul alimentar.
 Sectorul farmaceutic.
 Sectorul metalurgiei precum si al industriei utilajelor grele.
Oraşul înregistrând o creştere constantă de la an la an, atât din punct de vedere al

studenţilor veniţi atât din ţară cât si din afara graniţelor ţării pentru a studia în cadrul
universităţilor de prestigiu, cât şi din punct de vedere al oamenilor din zonele defavorizate
atraşi de oportunităţile oferite în cadrul municipiu-lui dornici de a avea un loc de muncă
stabil.
22
Puncte Tari Puncte Slabe
Prezenţa unor importante monumente cultural, Deţinerea unor tehnologii învechite din punct
religioase de importanţa naţională şi de vedere fizic şi moral.
internaţional
Forţa de muncă, calificată Un procentaj semnificativ din punct de vedere

al ratei şomajului.
Potenţialul agricol ridicat: suprafaţa agricolă Insuficientă extindere în ceea ce priveşt

reprezina 69,45% din suprafaţa totală a sistemele de irigaţii
judeţului şi suprafaţa arabilă reprezintă 46,7%
din totalul suprafeţei agricole.
Înfiinţarea Biroului de Promovare turistică a Practicarea unei agriculturi “de subzistenţă”

jud. Iaşi.
Prezenţa unor staţiuni balneare precum Insuficientă exploatare în ceea ce priveşte

Nicolina dar şi a atracţiilor naturale. suprafeţele agricole.
Prezenţa unor centre pentru excenta în Nivelul redus în ceea ce priveşte mecanizarea
domeniul pomiculturii şi viticulturii. agricolă.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Forta de munca,inalt calificata dar putin Judetul nu dispune de acces la autostrazi si nici
valorificata de o infrastructura puterni dezvoltata
Oportunitati in vederea dezvoltarii a multiple Atractii turistice putin exploatate cauzate de

forme de turism dotarea necorespunzatoare precum si accesul
greu
Prezenta unui aeroport Fenomenul accentuat de imbatranire a

populatiei cauzat de rata scazuta a natalitatii
populatiei dar si de fenomenul de migrare a
acesteia.
Tabel nr 2-1: Analiza Swot a judet-ului Iasi

Sursa: interpretare proprie
Punctele tari precum si cele slabe sunt judeţul Vaslui sunt:
Oraşul şi judeţul cu acelaşi nume situat în apropierea frontierei cu “Republica

Moldova, fiind atestat în mod documentar în anul 1357, cele mai seminificative industrii din
acest judeţ sunt: industria sectorului aliment,a construcţiilor de maşini,în această zonă fiind
prezente mai multe zone în vederea practicării turismului de agrement, tradiţiile locale fiind
23
conservate şi promovate prin diferite târguri şi manifestări specifice în cadrul regiunii,ce
dispune de asemenea şi de un bogat potenţial în ceea ce priveşte turismul religios.
Forţa de muncă disponibilă în cadrul Slabă calitate a serviciilor oferite populaţiei.

următoarelor domenii: sectorul alimentar,
construcţiilor de maşini, realizării de
încălţăminte.
Capacitatea semnificativă în ceea ce priveşte Resursele umane insuficiente şi slab calificate.

obţinerea produselor ecologice.
Prezenţa zonelor cu potenţial natural, ce pot fi Accesul slab la informaţiile privind serviciile
valorificate pentru activităţi de agrement. de consultanţă.
Prezenţa unor manifestări privind tradiţiile Absenţa instalaţiilor pentru activităţi de irigaţii.
regiunii.
Existenţa unui potenţial semnificativ în ceea ce Slabă exploatare privind activităţile de

priveşte turismul religios agroturism.
Realizarea de programe in vederea prevenirii Dificultati in atragerea de fonduri europene

abandonului scolar
Promovarea manastirilor din regiune in Predominarea fenomenului de imbatranire a

vederea prevenirii si dezvoltarii turismului populatiei
religios
Incurajarea in vederea mobilizarii fortei de Cresterea ponderii somajului in randul

munca populatiei tinere
Tabel nr: 2-2 :Analiza Swot a judet-ului Vaslui

Punctele tari precum si cele slabe pentru judeţul Bacău:
Fiind oraşul de reşedinţă al municipiului cu acelaşi nume, situate în apropierea raului

Bistriţa. Este un oraş dar şi un judeţ dezvoltat din punct de vedere industrial,ce dispune de
numeroase resurse în privinţa cultivării acestui lucru.De asemenea dispune şi de capacitatea
de practicare a numeroase tipuri de turism precum: cel balnear sau de aventură.
24
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Prezenţa parcurilor industriale şi a unui Totalul suprafeţelor arabile amenajate cu

potenţial industrial dezvoltat instalaţii de irigaţii sunt în proporţie de 10,9%
din totalul arabil.
Cadrul natural bogat în peisaje. Un grad redus de sosire al turiştilor.
Posibilitatea de a practica multiple forme de Puternică concentrare privind infrastructura de

turism: precum balnear, de aventură, sportive cazare în cadrul staţiunii Slănic Moldova a
municipiului Bacău precum şi Oneşti.
Întreprinderile care activează în domeniul Reducerea suprafeţelor viticole.

sectorului prelucrător deţin o pondere
semnificativă
Prezenţa resurselor importante în vederea Înregistrarea unor reduceri privind producţia

dezvoltării industriei. sectorului zootehnic
O bună accesibilitate privind staţiunile Slănic Creşterea continua în ceea ce priveşte volumul
Moldova, Salina Tg Ocnă. de lemn recoltat.
Stimularea mediului de afaceri prin prezenta Absenta programelor de impadurire pentru

parcurilor industrial inlocuirea lemnului recoltat
Promovarea atractiilor turistice precum si Conditii de cazare precare in statiunile turistice

restaurarea statiunilor ideale pentru practicarea din zona precum si absenta investitorilor in
a diferite tipuri de turism vederea crearii de unitati de cazare
Realizarea de parteneriate intre universitati dar Ponderea semnificativa din cadrul somerilor cu
si licee in cadrul mediului privat studii superioare ceea ce denota locurile de
munca insuficiente pentru cei ce au studii
superioare
Tabel nr: 2-3: Analiza Swot a judet-ului Bacau

Sursa:interpretare proprie
Punctele tari precum si cele slabe pentru judeţul Neamţ.
Oraşul Piatra Neamţ este considerat ca fiind relativ izolat,neavând accesibilitate la o

infrastructură dezvoltată precum drumurile europene,autostrăzi,absenţa aeroporturilor
internaţionale sau turistice. Fiind o zonă considerată neatractivă din punct de vedere al
investiţiilor dar şi cu o infracţionalitate ridicată din cauza populaţiei sărace.
25
Capacitatea scăzută a poluării Forţa de muncă îmbătrânită
Conservarea tradiţiilor folclorice. Tehnici agricole învechite.
Rezerve semnificative privind apă potabilă Forţa de muncă insuficient pregătită.
Condiţii climatice favorabile privind Inaccesibilitatea la autostradă.

practicarea turismului pe parcursul întregului
an.
Favorizarea dezvoltării zootehniei. Serviciile turistice de slabă calitate.
Cantitatea de lemn pusă în circulaţie face parte Slabă dezvoltare privind infrastructura de
din fondul de stat. agrement.
OPORTUNITATI AMENINTARI
Preocupare intensa in vederea protectiei Gradul semnificativ de saracie precum si de

mediului izolare din cadrul anumitor regiuni rurale
Posibilitatea de a accesa subventii pentru Gradul precar de pregatire al managerilor ce

crearea de noi locuri de munca conduce la lipsa succesului economic al unor
firme
Incurajarea pentru practicarea anumitor forme Migrarea excesiva a tinerilor spre regiunea
de turism precum: turismul religios. Europei de Vest
Tabel nr: 2-4 Analiza Swot a judet-ului Neamt

Punctele tari precum si cele slabe pentru judeţul Botoşani.
Oraşul municipiu, al judeţului cu acelaşi nume din cadrul regiunii de nord-est a

României cu o suprafaţă totală propriu-zisă de 4132 de ha. Un sprijin în tandem între sectorul
public şi cel privat poate să ofere judeţului revigorarea necesară pentru peisajul cultural
general din cadrul oraşului. De asemenea sprijinul oferit tinerilor pentru integrarea acestora
pe piaţa forţei de muncă poate reduce deficitul de forţă de muncă din cadrul sectorului
turistic.
26
Prezenţa zonelor turistice cu tradiţie. Absenţa organizaţiilor de promovare a

turismului.
Ospitalitatea oamenilor. Sectoare industriale în declin.
Potenţialul ridicat al judeţului în ceea ce Forţa de muncă insuficientă în privinţa

priveşte turismul cultural precum şi cel furnizării de servicii turistice calitative.
ecumenic.
Teritorii cu o varietate de resurse natural Reducerea investiţiilor străine.
Piaţa de turism tradiţional cunoscută prin O promovare slabă în privinţa atragerii de

prisma: turismului cultural, al celui folcloric. investitori străini.
Capacitate în privinţa dezvoltării culturilor Procentajul ridicat în privinţa şomajului în

energetic cadrul tinerilor.
Stimularea producerii de plante in vederea Absenta unor forme de asigurare a culturilor

exportarii acestora agricole
Absenta unor programe de promovare a Sprijin insufficient din partea sectorului bancar
lucrului in agricultura in cadrul mediului rural in diferite sectoare de activitate
Crearea unor programe in privinta impaduriri Suprafetele semnificative detinute de

investitorii straini in comparatie cu cele care
sunt detinute de investitorii romani
Tabel nr: 2-5 Analiza Swot a judet-ului Botosani

Punctele tari si cele slabe pentru judetul Suceava.
Judeţul şi oraşul situat în cadrul zonei de nord a regiunii Moldova,absenţa promovării

acestei zone şi-a pus amprenta asupra sectorului turismului, dar şi a sectorului privind
meşteşugul artizanal prin organizarea de târguri de profil. De asemeneea infrastructura slab
dezvoltată face că acest judeţ să fie considerat mai mult o zonă de tranzit decât una cu
atractivitate în care se pot face investiţii în toate domeniile.
27
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Diversitatea florei şi faunei Prezenţa unor zone cu terenuri degradate în
special din zonele cu exploatare minieră
Bogăţia resurselor natural Prezenţa unui număr redus de investitori
străini în zonă.
Oportunitatea practicării diverselor tipuri de Forţa de muncă insuficient pregătită în

turism. domeniul ospitalităţii.
Accesibilitate prin cadrul drumului European Promovarea redusă privind evenimentele ce
“E85” scot în evidenţă tradiţiile dar şi obiceiurile
din regiune.
Prezenţa unui număr semnificativ de muzee. Lipsa cooperării în privinţa conservării
monumentelor istorice dar şi a celor
culturale.
Imbunatatirea cooperarii dintre autoritatile Secarea fantanilor din timpul perioadelor de

publice municipal si cele judetene privind seceta si implicit absenta in ceea ce priveste
promovarea unor proiecte mai ample apa potabila
Realizarea unor programe pentru impadurirea Intensificarea gradului de poluare,atat
anumitor suprafete de teren in vederea atmosferica, cat si sonora cauzata de
prevenirii fenomenelor de desertificare dar si inmultirea autovehiculelor
degradarea terenurilor agricole
Tabel nr: 2-6 Analiza Swot a judet-ului Suceava
În concluzie,chiar dacă este considerată o zonă de tranzit, şi o zonă puţin atractivă

pentru investitori,datorită infrastructurii precare,mai exact a drumurilor de acces, zona de
nord-est rămâne totuşi o zonă cu mult potenţial în ceea ce priveşte atracţia turiştilor,având
numeroase obiective turistice cultural religioase, dar şi o zonă ce poate atrage mulţi oameni în
vederea repopulării regiunilor părăsite ori cu o demografie negative , prin realizare de
parteneriate public-private în vederea atragerii de investitori în cadrul acestei zone precar
dezvoltate din punct de vedere economic, şi de asemenea prin realizarea unei infrastructuri
rutiere acceptabile, atât în ceea ce priveşte drumurile de legătură dintre sate şi oraşe cât şi
autostrăzile.
28
Capitolul 3
PIB-UL REGIUNII de NORD-EST SI SECTOARELE

INDUSTRIALE
3.1 PIB-UL REGIUNII NORD-EST
Conform “Institutului Naţional de Statistică” (“insse.ro”), produsul intern brut ori

PIB-ul unei tari reprezinta un indicator de natura macroeconomica in cadrul caruia se reflecta
suma tuturor valorilor din cadrul uni piete, mai exact a marfurilor existente precum si a
serviciilor destinate catre consumul final, acestea fiind produse in cadrul tuturor ramurilor din
economia unei tari pe parcursul unui an. Acesta fiind un indicator ce reflecta bunastarea
populatiei din cadrul regiunii unei tari prin cuantificarea rezultatelor activitatilor economice
ce se desfasoara in decursul unui an.
In ceea ce priveste dezvoltarea economiei unei regiuni, in general aceasta este
influentata prin cadrul investitiilor de cercetare dar si prin gradul de dezvoltare al sectorului
agricol,industrial. La nivel national in anul 2017 conform “Institutului National de Statistica”
produsul intern brut a fost in valoare de 858322,8 milioane lei. De asemenea in acest an
comparativ cu anul 2016, produsul intern brut s-a majorat cu 6,9%, iar PIB-ul pe locuitor a
crescut cu 7,3%
La nivel regional economia cunoaste un procentaj semnificativ scazut in zona de
nord-est a Romaniei in raport cu celelalte zone din tara.Principalele sectoare economice
responsabile cu formarea PIB-ului din această zonă fiind: serviciile, cu o pondere de 63%,
sectorul industrial cu o pondere de 22% şi sectorul agricol cu o pondere de 7,5%. De
asemenea judeţele din această regiune înregistrează cel mai mic PiB din întreaga ţară, mai
exact:
 Judeţul Suceava înregistrează o valoare a PIB de aproximativ 15,4 miliarde de lei.
 Judeţul Neamţ: înregistrează o valoare aproximativ a PIB în valoare de 4,4% adică
10,4 miliarde de lei.
 Judeţul Bacău: acesta înregistrează o valoare a PIB de aproximativ 6,5%, adică
16,1 miliarde lei.
 Judeţul Vaslui: înregistrează o valoare a PIB de aproximativ 5,9%, mai exact 7,4
miliarde lei.16
16
PIB-ul judetelor din cadrul Regiunii de Nord-Est a Romaniei, https://www.ieseanul.com,accesat(27.03.2019)
29
 Judeţul Iaşi: înregistrează o valoare a PIB de aproximativ 4.9% mai exact 25,8
miliarde lei.
 Judeţul Botoşani: înregistrează o creştere a PIB de aproximativ 6,1% mai exact
8,1 miliarde lei.
De asemenea pe parcursul a 28 de ani regiunea de nord-est a României a înregistrat şi
înregistrează cel mai mic PIB, din România, aceasta fiind pe locul opt din opt in comparativ
cu celelalte regiuni. Ca urmare a acestui lucru majoritatea populaţiei migrează către zone ce
înregistrează o valoare a PIB mai ridicată, unde poate fi regăsit un nivel mai ridicat al vieţii,
populaţia majoritară din această regiune fiind una îmbătrânită. Totodată din cauza
infrastructurii de transport precare precum şi migragrea muncitorilor calificaţi face ca această
zonă să fie neatractivă din punct de vedere al atragerii de investitori, investiţiile străine
directe în această zonă fiind într-un procentaj nesemnificativ,mai exact acestea au un
procentaj de 2,3% în raport cu investiţiile totale făcute în România.
In ultimii ani din aceasta regiune au plecat aproximativ 55 de mii de persoane in
cautarea unui nivel de trai mai ridicat. Astfel, conform “europa.eu” in regiune există un
singur brand de origine româneasca avand ca fondatori doi cetăţeni, fraţi din cadrul judeţului
Bacau ce inregistreaza o cifra de afaceri semnificativa de peste un milion de euro, mai exact
firma “DEDEMAN”, acesta fiind cel mai important agent economic din cadrul pietei
economice de nord-est dar si cel mai semnificativ angajator avand sediul principal in Bacau.17
Acesta este urmat in ceeea ce priveste semnificativitatea in cadrul economiei de firme
precum:
 SC ALTEX SA.
 RULMENTI SA
 ANTIBIOTICE SA.
Cu toate acestea datorita costurilor scazute din zonele defavorizate regiunea este una
dintre cele mai avantajoase din punct de vedere al investitiilor,chiar daca este considerate mai
mult doar ca o regiune de tranzit.
17
Informatii despre PIB-ul din cadrul regiunii, http://www.analizeeconomice.ro,accesat(27.03.2019)
30
3.2 Structura Agricolă a regiunii de nord-est şi nivelul de dezvoltare rurală.
De asemenea conform “adrnordest.ro” nivelul redus în ceea ce priveşte veniturile din
sectorul agricol precum şi absenţa activităţilor economice secundare au condus la lipsa de
stimulare în cadrul tinerilor care au 18
decis să nu se stabilească în cadrul mediului rural,
vârstnicii fiind singurii nevoiţi să lucreze
19
singuri terenurile,acestia fiind cea mai predominanta resursa in ceea ce priveste forta de
munca activa din sectorul agricol din aceasta regiune. Zona de nord-est totalizează un număr
de 506 comune precum şi 2.414 sate în cele în cele 6 judeţe, respectiv: Bacău, Iaşi, Botoşani,
Suceava, Neamţ precum şi Vaslui. Activitatea economică de bază din cadrul mediului rural
este reprezentată de agricultură precum:
 Cultivarea culturilor de cereale, cultivarea cartofilor precum şi sfecla de zahăr
ce se practică în majoritatea judeţelor.
 Dezvoltarea viticulturii, precum şi a domeniului de prelucrare a lemnului în
judeţele Neamţ, Suceava precum şi Bacău.
 Industria de prelucare si exploatare a lemnului fiind regasită in judeţe precum:
Suceava si Neamţ.
Una din cele mai semnificative zone agricole este înregistrată în judeţul Vaslui şi
Botoşani precum şi Iaşi acestea înregistrând fiecare aproximativ 18% din totalul suprafeţei
agricole a regiunii. De asemenea cele mai semnificative suprafeţe arabile sunt regăsite în
Judeţul Botoşani precum şi Vaslui unde la 100 ha de suprafaţa agricolă se raportează 75 şi
totodată 79 ha de suprafaţa arabilă. Astfel în judeţul Vaslui şi Iaşi este regăsita una din cele
mai mari zone viticole, acestea deţin împreună o pondere de 73% din totalul suprafeţei din
regiune, in cadrul judeţului Iasi fiind regasite numeroase crame ce pot fi vizitate precum:
“Crama Cotnari dar si Crama Bucium” precum si “Casa de Vinuri Cotnari”.
De aceea numai 6,47% din această suprafaţă este amenajata corespunzător pentru a fi
irigata.De asemenea una din cea mai semnificativă zona cu păduri precum şi alte vegetaţii de
tip forestier este regăsita în judeţul Suceava, respectiv 453,749 ha, respectiv 37% din totalul
suprafeţei din regiune, această zonă fiind urmată de judeţul Bacău dar şi Neamţ cu 23% şi
21%.
Astfel, o problemă semnificativă a acestei regiuni este reprezentată de capacitatea
redusă de procesare a materiilor prime din domeniul agriculturii în scopul promovării
18
Caracteristici ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, http://www.adrnordest.ro,accesat(04.04.2019)
19
Cei mai importanti angajatori in cadrul Regiunii de Nord-Est, https://ec.europa.eu,accesat(29.03.2019)
31
acestora dar şi al vânzării prin utilizarea tehnicilor specifice din marketing pentru câştigarea
segmentelor stabile din cadrul pieţei precum şi al lărgirii pieţei pentru desfacere.
Totodata in ceea ce priveste ponderea suprafetei irrigate doar 6,47% din total este
amenajata,iar in cadrul judetelor, judetul Iasi cuprinde cea mai mare suprafata irigata cu o
pondere de 37,67% din totalul regiunii.
3.2.1 STUDIU DE CAZ: Industria Agricolă si silvică în cadrul judeţului Neamţ.
De asemenea conform “neamţ.insse.ro” industria silvică este pentru această zonă o

activitate cu tradiţie precum şi o sursă semnificativă în ceea ce priveşte veniturile, majoritatea
bunurilor obţinute prin prelucarea lemnului fiind exportate. Acest judeţ cuprinde o suprafaţă
totală de 589.717 ha mai exact 2,5% din totalul suprafeţei din România. Judeţul deţine o
pondere de 1,9% din totalul suprafeţei agricole şi 4% din totalul suprafeţei ocupate cu paduri
dar si cu vegetatie forestiera cele mai semnificative culturi fiind cele de :
 Sfecla de zahar – aceasta detine o pondere de 13,7% ocupand locul 2 in cadrul

nivelului national.
 Secara – aceasta detine o pondere de 5,4% din totalul productiei nationale,
ocupand locul 6 in cadrul productiei nationale.
 Radacinoase de natura furajera – aceasta detine o pondere de 4,7 % din totalul
productiei nationale, ocupand locul 6 in cadrul productiei nationale.
 Radacinoase folosite pentru nutret – acestea detin o pondere de 4,4% din
totalul suprafetei pentru productie, ocupand locul 7 in cadrul productiei
nationale.
Totodata in ceea ce priveste producţia vegetală medie judeţul Neamţ se incadrează in
primele 10 judete in cadrul productiei:
 In cadrul culturilor de porumb,productia medie a fost de 5355kg/ha ocupand
locul 6 la nivel national.
 In cadrul culturilor de grau,productia medie in cadrul anului 2018 conform
“Institutului National de Statica” a fost de 4524 de kg/ha ocupand locul 6 la
nivel national.
De asmenea judetele Vaslui precum si Iasi cuprinde cea mai mare suprafata viticola din
cadrul acestei regiuni, impreuna insumand 73% din totalul suprafetei viticole din
regiune.Astfel judeţul Neamţ este slab dezvoltat din punct de vedere al utilajelor
agricole,acesta inregistrand locul 39 in sectorul tractoarelor agricole, locul 22 in cadrul
semanatorilor mecanice si locul 24 la combine.
32
De asemenea producţia totala din cadrul judeţului reprezinta o pondere de 2,2% din
20
totalul producţiei agricole la nivel naţional,plasand judeţul Neamţ pe poziţia 23 in cadrul
clasamentului dintre judeţe. In ceea ce priveste suprafaţa forestiera naţionala,judeţul Neamţ
deţine o pondere de 4% din totalul suprafeţei fiind al doilea judeţ din Romania in ceea ce
priveste cantitatea de lemn recoltata,mai exact in cadrul judetului Neamţ a fost exploatat un
procentaj de 6,5% din totalul volumului national de lemn.
3.3 Domeniul construcţiilor în cadrul regiunii studiate
Comparativ cu anul 2017, domeniul construcţiilor demonstrează un viitor încurajator
în cadrul anului 2018, conform unui studiu realizat de o firmă din cadrul materialelor de
construcţii.Astfel pe fondul creşterii economice şi a dezvoltării mediului de afaceri
construcţia de spaţii de birouri s-a dezvoltat semnificativ în cadrul ultimilor ani datorită
cererii explozive. Conform (“insse.ro”) în cadrul primelor două luni din anul 2018 volumul
construcţiilor a crescut cu o pondere de 8,4%. Firmele mici din cadrul pieţei fiind cele mai
active si atractive din domeniul construcţiilor.
De asemenea în cadrul tuturor regiunilor de dezvoltare cele mai multe locuinţe au fost
oferite spre utilizare după cum urmează:
1. Bucuresti-Ilfov – 17,9%
2. Nord-Vest – 17,8%
3. Nord-Est – 15,2%
4. Centru – 13,7%
5. Sud-Est – 11,4%
6. Sud-Muntenia – 10%.
Totodată au luat amploare şi lucrările de reparaţii la nivel capital, aceastea înregistrând o
pondere de aproximativ 40%, de întreţinere într-o pondere de 37%, iar cele de construcţii noi
cu o pondere de 28%, acest domeniu, al construcţiilor generând un număr semnificativ de
locuri de muncă atât la nivel regional, naţional dar şi international, de cele mai multe ori
persoanele care aleg investirea banilor în acest tip de afacere fiind persoane în vârstă cu o
vastă experienţă în domeniul business-ului ce doresc să se dezvolte în domeniul imobiliar, de
asemenea este importantă şi pasiunea clienţilor privind renovările şi amenajările. Astfel în
ceea ce priveşte zona studiată în cadrul anului 2017 dezvoltatorii din cadrul sectorului
imobiliar au oferit spre a fi locuite peste o mie de locuinţe numai în cadrul municipiu-lui Iaşi,
de asemenea în ceea ce priveşte infrastructura, construcţia unei autostrăzi în această regiune a
20
Agricultura in cadrul judetului Neamt, http://www.neamt.insse.ro,accesat (05.04.2019)
33
devenit depăşit pragul necesităţii, aceasta devenind o urgenţă cauzată de traficul mare din
această regiune, având o tranzitare semnificativă, deţinerea unei autostrăzi consolidând
potenţialul de dezvoltare al regiunii prin realizarea unei accesibilităţi optime în cadrul
zonă,acest lucru reprezentând un bonus în ceea ce priveşte câştigarea şi menţinerea încrederii
sectorului de afaceri din regiune.
3.4 Turismul.
In aceasta zona sectorul turismului detine un potential semnificativ ridicat ce poate
concura cu zone turistice din tara ori din strainatate, caracateristicile ce pun bazele turistice si
care definesc aceasta zona prin dezvoltarea precum si diversificarea serviciilor din sectorul
turistic sunt:
 Patrimoniul cultural dar si religios din zona de nord inclus de asemenea si
in Patrimoniul UNESCO
 Ansamblul de manastiri din judetul Neamt
 Centre de relaxare precum: Vatra Dornei,Slanic Moldova,Campulung
Moldovenesc, Tirgu Neamt
 Regiuni montane precum: Ceahlau, Calimani.
 Cunoscuta gastronomie precum si ospitalitatea moldoveneasca.
 Podgoriile viticole Cotnari dar si Husi.
De asemenea in zona de nord-est sunt prezente mai multe rezervatii precum si
monumente natural mai exact 3 parcuri nationale din totalul de 13 intalnite in Romania mai
exact:
1. Parcul National din cadrul Muntilor Calimani
2. Parcul National din Cheile Bicazului si Hasmas
3. Precum si “Parcul National Ceahlau” dar si un parc natural “ Vanatori –
Neamt”
Pe intreg teritoriul acestei zone se regasesc 3.995 de monumente ce fac parte parte din
cadrul national si local in conformitate cu lista de patrimoniu din cadrul “Ministerului
Culturii si Cultelor” din anul 2010, acestea cuprinzand: cladiri arheologice si istorice, situri
arheologice, dar si case memorial. Astfel una din cele mai importante atractii turistice
respectiv manastirile din zona de nord a Moldovei au fost incluse in Patrimoniul Unesco inca
din anul 1993, acestea fiind regasite in arealele turistice din tara,acestea regasindu-se in
34
21
judetul Suceava constituind de asemenea cele mai promovate elemente din cadrul regiunii
de nord - est, atat in tara cat si in strainatate. Impreuna cu rolul regional detinut de judetul
Iasi, ce cuprinde un numar 22considerabil de monumente de natura istorica, aproximativ 1.630
fiind localizat pe locul al 2-lea dupa Municipiul Bucuresti ce detine un numar de 2.621 de
monumente,judetul Iasi impreuna cu judetul Suceava reprezinta principalii poli de provoare
ai regiunii de Nord-est in exteriorul tarii. De asemenea industria turismului reprezinta
sectorul cu cel mai semnificativ potential din cadrul acestei zone plina de cultura,istorie dar si
traditie. Manastirile principale din nord-ul Moldovei ce constituie unul din principalele
elemente de atractivitate turistica, si care au fost incluse in Patrimoniul National Unesco sunt
urmatoarele:
1. Manastirea Voronet
2. Manastirea Humor
3. Manastirea Moldovita
4. Manastirea Sfantul Ioan cel Nou.
Astfel pe lângă celelalte forme de turism, turismul religios constituie unul din
principalele puncte forte în ceea ce priveşte sectorul turismului în zona de nord-est, prin
punctele de atractivitate turistică pe care le oferă atât pentru turiştii naţionali cât şi pentru cei
veniţi din afara graniţelor atât pentru tranzitarea ţării cât şi pentru vizitarea acesteia în special.
Prin intermediul acestui tip de turism fiind realizată o parte redusă din ceea ce înseamnă
veniturile ţării în cadrul sectorului de turism. De asemenea prin dezvoltarea acestuia fiind
salvate din cadrul procesului de degradare numeroase obiective ce aparţin de patrimoniul
cultural dar şi religios.
În concluzie cu toate că este regiunea cu economia cea mai slab dezvoltată ,cele mai
predominante forme de activitate în această regiune sunt reprezentate de sectorul agricol şi
silvic, aceste sectoare fiind considerate mai puţin atractive de către tineri pentru dezvoltarea
unei cariere de viitor, în aceste activităţi fiind regastie în medie doar persoane de vârsta a
doua şi a treia.
De asemenea sunt regăsiţi foarte puţini investitori ori firme semnificative în zonă, atât
din punct de vedere al numărului de angajaţi cât şi din punct de vedere al cifrei de
afaceri,foarte puţine firme înregistrând o cifră de afaceri de peste un milion de euro
21
Turismul in cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, http://infraed.ro,accesat(04.04.2019)
22
Turismul in cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, http://infraed.ro,accesat(04.04.2019)
35
Totodată în ceea ce priveşte resursele balneare, regiunea studiată dispune de un
potenţial semnificativ, ce constituie o destinaţie din punct de vedere turistic importantă din
punct de vedere al resurselor prezente, fiind prezent un climat favorabil privind tratamentele
de natură terapeutică precum şi zone cu un bio-climat tonic.
Principalele staţiuni balneo din cadrul regiunii precum şi cele mai vizitate dintre
acestea fiind:
 Oraşul Slănic Moldova din cadrul judet-ului Bacău.
 Municipiul Vatra Dornei, din cadrul judet-ului Suceava.
În ceea ce priveşte staţiunea Slănic din punct de vedere al sezonalităţii turistice
aceasta este reprezentativă staţiunilor de tip balnear din România, acestea fiind puternic
fregventate vara şi cu o intensitate mai scăzut din punct de vedere al fregventarii în timpul
iernii.
36
Capitolul 4
Piaţa muncii în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

4.1 Populatia Regiunii de Nord-Est.
În ceea ce priveşte populaţia Regiunii de Nord-Est aceasta înregistra un număr de

3.838.846 de persoane conform estimărilor din data de 1 iulie 2018 această regiune ocupând
locul întâi comparativ cu celelalte în ceea ce priveşte numărul de locuitori. Astfel conform
“Institutului Naţional de Statistică “(“insse.ro”), în cadrul celor şase judeţe aceasta
înregistrând următoarele valori:
Judeţul Populaţie ( mii locuitori)
Iasi 939.359
Neamt 453.000
Botosani 453.432
Bacau 744.838
Vaslui 490.520
Suceava 757.697
Total populatie 3.838.846
Tabelul nr 4-1 : Populatia din cadrul celor sase judete din regiunea nord-est
Sursa:”Institutul National de Statistica”
Totodată şi mortalitatea infantilă înregistrează o valoare semnificativă în cadrul

judeţelor din regiune,aceasta înregistrând următoarele valori în mediul urban: judetul
Suceava, înregistreaza o pondere de 9,1%,judetul Botosani, inregistreaza o pondere de
23
13,6%, cele mai reduse valori fiind în judetul Iasi, acestea înregistrand o pondere de 5,3%
precum si Vaslui,acesta înregistrand o pondere de 5,5%. Astfel 96 de persoane tinere ce au o
varsta cuprinsa intre 15-24 de ani sunt atribuite la 100 de oameni ce au o varsta care este
cuprinsa intre 55-64 de ani.
De aceea populatia regiunii de confrunta cu o demografie negativa, prin depopularea
anumitor zone acest lucru fiind cauzat de migrarea populatiei catre zone in care pot sa-si
construiasca un trai de viata mai ridicat, continuarea de catre liceeni a studiilor iar dupa
definitivarea acestora stabilirea in regiuni mai dezvoltate din punct de vedere economic,
2425
rezultatul acestor factori fiind imbatranirea populatiei din regiune.
Orasele afectate de imbatranirea populatiei ori de stagnarea acesteia sunt urmatoarele:
 Bicaz
23
Populatia judetului Neamt, http://www.neamt.insse.ro,accesat(27.04.2018)
24
Populatia judetului Vaslui,http://www.vaslui.insse.ro/,accesat(21.04.2019)
25
Populatia judetului Bacau, http://www.bacau.insse.ro/,accesat(26.04.2019)
37
 Roman
 Onesti
 Negresti
 Tg Frumos
 Harlau.
Acest lucru fiind datorat şi de lipsa infrastructurii, aceasta fiind precară în cadrul
legăturilor cu marile centre economice de care aceste localităţi aparţin acest lucru fiind in
defavoarea realizării de investiţii, totodată populaţia tânără este demotivată pentru a rămâne
în aceaste zone datorită situaţiei economice scăzute.
4.2 Populaţia aptă de muncă.
În ceea ce priveşte ponderea de ocupare a populaţiei în cadrul anului 2016 această a

fost de aproximativ 61,6% în cadrul segmentului de vârsta 15-64 de ani. Ponderea în cadrul
sectorului masculin fiind de 69,7% iar în cadrul sectorului feminin de 53,3%, de asemenea
aceasta înregistrează valori semnificative în cadrul mediului urban de 62,6% în comparaţie cu
mediul rural de 60,2%. Totodată indiferent de regiune sau ocupatie, gradul de ocupare in
cadrul muncii este mult semnificativ in cadrul sectorului masculin decât in cel feminin , de
asemenea in cadrul regiunii domeniul cel mai predominant privind gradul de ocupare este
reprezentat de domeniul serviciilor, urmat de sectorul agricol.
De asemenea în anul 2017 în ceea ce priveşte populaţia aptă aceasta este în creştere
cu două procente faţă de anul precedent înregistrând o pondere în valoare de 63,6%. Conform
datelor statistice existente, la 1 iulie 2017, din intraga populaţie de 3 838 846 locuitori cu
domiciliul în Regiunea Nord-Est, respectiv 17,7% din populaţia totală a ţării, fiind cea mai
numeroasă populaţie la nivel de regiuni, doar 1115,7 mii de persoane sunt ocupate, având un
loc de muncă în această zonă.
Totodată conform “Planului de dezvoltare regional nord-est”, rata de ocupare a forţei
de muncă este în strânsă legătură cu nivelul de educaţie din cadrul populaţiei unei regiuni,
astfel în cadrul segmentului 15-64 de ani în cadrul populaţiei absolventa de studii superioare,
rata de ocupare înregistrează o pondere de 86,2%, 65,2% în cadrul persoanelor cu nivel
mediu de educaţie şi 41% în cadrul persoanelor cu nivel scăzut de 26educaţie.
Astfel după cum se poate observa, cei care au absolvit o formă de învăţământ
superioară se pot integra mai uşor în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă în cadrul
26
Informatii legate de piata muncii, http://infraed.ro,accesat(10.05.2019)
38
pieţei atât regionale cât şi naţionale dar şi internaţionale, aceştia fiind urmaţi de cei care au
studii medii ori care au absolvit cel puţin o formă de învăţământ postliceala în vederea
integrării în cadrul pieţei muncii, iar cei mai defavorizaţi sunt cei care au un nivel scăzut de
educaţie aceştia fiind predispuşi de cele mai multe ori a intra în cadrul asistaţilor sociali ori al
şomerilor pe perioadă îndelungată.
Astfel populaţia ocupată este reprezentată de orice persoană care desfăşoară o
activitate în cadrul sectorului economic sau social în vederea producerii de bunuri ori a
obţinerii de servicii, în urma cărora să obţină venituri sub forma salarială sau plată sub formă
de produse.
4.3 Situaţia salariaţilor din cadrul regiunii studiate.
Factorul denumit munca constituie conditia de ordin general in ceea ce priveste orice
activitate desfasurata si este asigurata precum ceilalti factori prin cadrul pietei. In ceea ce
priveste cererea de locuri de munca aceasta depinde de nivelul cresterii economice precum si
de dinamica din cadrul productivitatii muncii.În cadrul judeţelor din regiunea studiată,
salariul minim net 1867 lei/ luna şi 2032 lei/lună, existand disparităti semnificative privind
valoarea PIB/locuitor, atat in cadrul judetelor din regiunea studiată cat si la nivelul celorlalte
regiuni, fiind realizate programe speciale atat la nivelul Guvernului Romaniei cat si la nivelul
Uniunii Europene in vederea eliminarii acestor diferente.
De asemenea în ceea ce priveşte populaţia calificată în domeniul muncii, aceasta
provine într-o proporţie semnificativă din cadrul universităţilor cu tradiţie din această zonă,
totodată în ceea ce priveşte ponderea populaţiei ocupate aceasta este apropiată de cea a
mediei pe ţara, mai exact 33,8%, un procentaj semnificativ din cadrul populaţiei active pe
piaţa muncii fiind în domeniul agriculturii, mai exact 42,7%, fiind urmat de sectorul
industrial cu o pondere de 19,4%, acest procentaj fiind mult sub media naţională de 23,5%.
Analizând pe categorii de personal şi nivelul de pregătire al acestora 49% din totalul
şomerilor beneficiari de ajutor de şomaj au studii primare, gimnaziale şi profesionale, 40,8%
studii liceale şi postliceale şi 10% studii superioare. De aceea 90% dintre persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă din această regiune sunt absolvente de cel mult liceu.Acest fapt ar
trebui să-i orienteze pe antreprenori în crearea acelor locuri de muncă ce s-ar potrivi acestui
tip de populaţie.
Astfel conform “PIAROM” în ceea ce priveşte cele nouă sectoare semnificative ale
angajatilor din cadrul economiei,zona de nord est contribuie cu ponderi intre 7,79% si
17,86% in ceea ce priveste forta de munca, mai exact:
39
Sectoare de angajati Pondere (%)
Tehnicieni si alti specialist in domeniul tehnic 8.55
Specialisti in diverse domenii de activitate 11.22
Operatori la instalatii si masini,asamblori de 10.27
masini si echipamente
Muncitori necalificati 10.54
Muncitori calificati si asimilati 9.92
Membrii ai corpului legislative, ai 7.79
executivului.
Lucratori in domeniul serviciilor 12.15
Lucratori calificati in agricultura,silvicultura 17.86
si pescuit
Functionari administrativi 9.34
Alte sectoare 2,36
TOTAL 100
Tabel nr 4-2: Ponderea principalelor grupe de angajati din cadrul regiunii de nord-est
Sursa: https://www.piarom.ro
Ponderea ridicată din cadrul sectorului agricol face ca acesta să fie cel mai ocupat în
ceea ce priveşte numărul de angajaţi din această regiune fiind regăsite persoane din toate
categoriile sociale dar şi din toate categoriile de vârsta ce sunt capabile de muncă. Totodată,
datorită lipsei de investitori şi de investiţii specialiştii din domeniul tehnic s-au orientat către
zone mai dezvoltate din acest punct de vedere, atât din ţară cât şi din străinătate asemenea
celor cu studii superioare ori care au absolvit o formă de învăţământ superior.
Astfel, rolul actorilor economici şi politici este acela de a crea cadrul legal şi real
pentru creşterea ocupării forţei de muncă şi respectiv, reducerea sărăciei şi implicit creşterea
bunăstării populaţiei din regiune.Totodată automatizarea proceselor de producţie din cadrul
fabricilor reprezintă un alt factor în ceea ce prevede creşterea ponderii şomajului prin
disponibilizarea muncitorilor repsectiv reducerea numărului de angajaţi.
Astfel decalajul dintre cererea dar şi oferta locurilor de muncă cauzată şi de lipsa
investiţiilor atât străine dar şi din partea statului conduce la înmulţirea numărului de şomeri
atât în regiunea de nord-est a României dar şi în celelalte regiuni. De asemenea şi
infrastructura pentru transport are un rol semnificativ în ceea ce priveşte economia din cadrul
acestei regiuni, aceasta fiind precar dezvoltată privind conectarea satelor şi comunelor cu
polii economici semnificativi din cadrul regiunii. Astfel in ceea ce priveste nivelul salariilor
din aceasta regiune acesta se incadreaza intre 1.867 de lei net/luna acesta fiind in judetul
Neamt si 2.032 de lei net/ luna in judetul Bacau fiind relativ reduse si in cadrul celorlalte
judete, mai exact :
40
Salarii
2500
2000
1500
Salarii
1000
500
0
Suceava Neamt Bacau Vaslui Iasi Botosani
Fig nr 4-1 : Situaţia salariilor din cadrul Regiunii de Nord-Est

Astfel se pot observa discrepanţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul salarial din
cadrul judeţelor din regiunea studiată, acestea fiind ridicate în judeţele în care se concentrează
cele mai mari parcuri industriale din zonă şi respectiv centre de afaceri astfel în judeţul Bacău
unde se regăseşte şi cel mai mare investitor din regiune, care înregistrează o cifră de afaceri
de peste un milion de euro, fiind totodată şi cel mai important angajator din zonă, fondat de
doi romani, şi în judeţul Iaşi, capitala istorică a regiunii moldovene, în care se regăsesc cele
mai semnificative universităţi cu tradiţie din zona moldovei, acestea atrăgând numeroşi
studenţi an de an atât din ţară cât şi din străinătate, dar şi întreprinderi în cadrul cărora aceşti
student încep să-şi urmeze o carieră, aceştia având deja un grad considerabil în ceea ce
prevede pregătirea teoretică precum şi practică, dar şi nivelul de educaţie corespunzător.
De asemenea pe lângă sectoarele de lucru tradiţionale predominante în această
regiune în care se regăsesc şi cei mai mulţi angajaţi respectiv sectorul agricol şi cel al
serviciilor cu ponderi de 31% şi respectiv 42% în această regiune fiind numeroase obiective
de atracţie turistică incluse chiar şi în patrimoniul UNESCO, precum mănăstirile: Voroneţ,
Moldoviţa, fiind de asemenea favorizată practicarea mai multor forme de turism în afara celui
religios, precum turismul balnear excepţie de la regulă face domeniul IT regăsit şi dezvoltat
în cadrul judeţului Iaşi, în cadrul acestui domeniu salariile ajungând până la pragul de
minim4000 – 4.500 de lei net/ luna.
Astfel de cele mai semnificative remuneraţii beneficiază persoanele încadrate în
funcţii de conducere,cu studii superioare şi responsabilităţi considerabile în cadrul
activităţilor desfăşurate precum: managerii sau directorii generali, aceştia fiind cei mai bine
cotaţi. De asemenea la polul opus din punct de vedere al remuneraţiei financiare aflându-se
41
persoanele absolvente de studii medii sau din cadrul şcolilor de arte şi meserii aceştia
neavând responsabilităţi majore în cadrul activităţilor desfăşurate pe piaţa muncii.
De asemenea absenţa acestor şcoli, pentru formarea viitorilor lucrători precum: “
mecanici, ospătari “ se reflectă şi asupra PIB-ului din regiune, prin lipsa de minimă calificare
a oamenilor aceştia neavând posibilitatea să lucreze în multe domenii de activitate aceştia
fiind de cele mai multe ori nevoiţi să plece în afara ţării pentru căutarea unui loc de muncă şi
a unui nivel de trai mai ridicat.În concluzie în ceea ce priveşte populaţia regiunii aceasta este
predominant de vârsta a doua şi a treia, mortalitatea infantilă înregistrând un grad ridicat în
detrimentul natalităţii.
Astfel regiunea are de suferit atât din punct de vedere economic, din punct de vedere
al îmbătrânirii populaţiei cât şi din cauza absenţei investitorilor, rezultatul fiind ponderea
semnificativă înregistrată a şomajului din cadrul regiunii, în special în cadrul judeţului
Vaslui, în acest judeţ fiind înregistrat un număr considerabil de şomeri, de un salariu decent
având parte doar cei care au studii superioare şi sunt încadraţi pe funcţii de conducere.
Totodată conform unui comunicat publicat de către “Comisia Naţională de Prognoza”
în ţara noastră numărul de salariaţi la nivel naţional vă fi majorat cu 21% în perioada 2015-
2020, iar la nivelul regiunilor cea mai semnificativă creştere va fi în cadrul regiunii
Bucuresti-Ilfov cu o valoare de 180.000 de persoane, regiunea studiată ocupând locul patru în
cadrul regiunilor de dezvoltare cu un număr de 122.000 de persoane.
De asemenea la nivelul judetelor din regiune cresterea pentru perioada 2015-2020 se
estimeaza a fi:27
Salariaţi
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Fig nr 4-2: Proiecţia numărului de salariaţi pentru perioada 2015-2020

Sursa: Interpretare proprie
27
Informatii privind numarul de salariati din zona studiata, http://infraed.ro, accesat(21.05.2019)
42
Astfel cea mai considerabilă creştere se poate remarca în cadrul Municipiului Iaşi
,aceasta fiind prognozată şi înregistrată din cauza oportunităţilor de carieră regăsite în cadrul
municipiului cât şi a celor de specializare în diferite domenii în vederea integrării persoanelor
din cadrul pieţei muncii.
4.4 Rata şomajului in cadrul Regiunii de Nord-Est.

Astfel conform “legislatiamuncii.manager.ro”, în Romania fiecare persoana este
liberă in alegerea propriei profesii precum si a locului in care acesta doreste sa-si desfăsoare
activitatea acest lucru fiindu-i garantat de către stat. De asemenea este considerat ca fiind
somer, persoana care indeplineste urmatoarele caracteristici:
 Incepand de la varsta de 16 ani pana la varsta de pensionare a acestuia acesta este in
cautarea unui loc de munca
 Acesta este in deplinatatea facultatilor psihice dar si fizice care permit desfasurarea
activitatii in cadrul unui loc de munca.
 Doreste sa inceapa desfasurarea activitatii in cel mai scurt timp posibil in lipsa altor
oferte disponibile.
Conform ultimelor cercetari inregistrate resursele privind forta de munca activa din
cadrul regiunii studiate au fost in numar de 2010,3 mii persoane, in aceasta zona fiind
28
înregistrata o rată totală a somajului avand o pondere de 5,8% , mai exact 66,6 mii de
someri. Cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în Județul Vaslui acesta fiind situat
pe primul loc in cadrul clasamentului in 2017 fiind inregistrat un numar de 90.000 de
persoane asistate social.
Urmează Județul Botoșani unde în mărime absolută, aproximativ 44,7 mii persoane
nu au un loc de muncă dar sunt în căutarea unui astfel de loc.
De asemenea în ceea ce priveşte numărul de salariaţi,acesta se estimează a fi în
creştere în cadrul acestei regiuni, în 29
anul 2015 acesta fiind de 513,6 mii de persoane iar în
anul 2020 acest număr se estimează la 636 de mii de persoane în cadrul acestei
zone.Totodată, datorită centrelor universitare din regiune forţa de muncă prezintă un grad
ridicat de educaţie dar şi de pregătire profesională, aceste centre furnizând în fiecare an, atât
pentru piaţa naţională a forţei de muncă, cât şi pentru cea internaţională numeroşi specialist în
diferite domenii de activitate precum:
28
Legea somajului in Romania, https://legislatiamuncii.manager.ro,accesat(28.09.2019)
29
Raport strategic privind monitorizarea Planului de Dezvoltare Regionala Nord-Est,
http://adrnordest.ro,accesat(22.04.2019)
43
 Specialisti in domeniul IT.
 Specialisti in domeniul comertului si afacerilor.
 Specialisti in domeniul ospitalitatii.
De asemenea in cadrul celor sase judete ale regiunii au fost inregistrate in anul 2017
urmatoarele rate ale cresterii somajului:
Judeţul Ponderea de creste a somajului (%)

Suceava 5,2
Iasi 4,1
Bacau 6,0
Botosani 5,7
Vaslui 10,1
Neamt 5,18
Tabel nr 4-3 : Ponderea de crestere a somajului in cadrul judetelor din zona de nord-est
Sursa: “Institutul Naţional de Statistică”
Totodată in ceea ce priveste participarea la activităţile economice conform “Portalului
Mobilităţii Europene Pentru Ocuparea Forţei de Muncă”, ponderea populatiei ocupate in
sectorul agricol, silvic precum si pescuit este de 31%, in cadrul sectorului de servicii dde 42%
iar in cadrul industriei si constructiilor de 27% .Astfel cei mai importanti angajatori din
aceasta zona sunt :
I. In judetul Bacau : “Sc Dedeman.SRL”; “Sc Rulmenti.SA”, “Sc Aerostar SA”
II. Piatra Neamt: “ Xerox Business Services”
III. Iasi: “Sc Agricola International” , “Altex Romania.SRL”.
De asemenea una din cauzele ce determina creşterea şomajului poate fi datorată
îmbătrânirii populaţiei din cadrul satelor şi comunelor, dar şi a oraşelor cauzată de migrarea
populaţiei atât de vârsta a2a spre centrele semnificativ dezvoltate din punct de vedere
economic pentru căutarea unui loc de muncă mai bine remunerat dar şi a tinerilor ce aleg
continuarea studiilor în alte zone, în afară regiunii natale, şi care de cele mai multe ori aleg
stabilirea în cadrul metropolelor economice în defavoarea regiunii natale.
Totodata automatizarea proceselor de productie din cadrul fabricilor reprezinta un alt
factor in ceea ce prevede cresterea ponderii somajului prin disponibilizarea muncitorilor.
Astfel decalajul dintre cererea dar si oferta locurilor de munca cauzata si de lipsa investitiilor
atat straine dar si din partea statului conduce la inmultirea numarului de someri atat in
regiunea de nord-est a Romaniei dar si in celelalte regiuni aceste cauze avand ca efect si
migrarea populatiei spre zone economice mai puternic dezvoltate,atat din punct de vedere
44
economic cat si din punct de vedere al infrastructurii rutiere oferind accesibilitate oamenilor
pentru a construi, a investi iar nu in ultimul rand pentru a avea un nivel de trai mai ridicat
De asemenea in ceea ce priveste forta de munca aceasta zona are un potential
considerabil,dovada fiind numarul de persoane ce sunt in cautarea unui loc de munca in
aceasta regiune. Fiind recunoscut faptul că această regiune reprezina de asemenea şi
principalul bazin de asigurare a migraţiei în ceea ce priveşte forţa ade munca a ţării.
Totodată pentru reducerea migraţiei din cadrul regiunii precum şi a ponderii
şomerilor, pentru îmbunătăţirea nivel-ului de educaţie dar şi din punct de vedere al formării
profesionale strategia adoptată de guvernul României pentru perioada 2014-2020 prevede
următoarele priorităţi strategice dar şi direcţii de acţiune:
 Perfecţionarea privind relevanta sistemelor de formare la nivel professional în
cadrul pieţei muncii, acest lucru având ca obiectiv creşterea nivelului de
ocupare a persoanelor tinere din categoria de vârsta 20-34 de ani prin:
1. Perfecţionarea mecanismelor ce se ocupă de finanţarea publică precum
şi de finanţarea private în cazul formării profesionale.
2. Perfecţionarea procesului de învăţare la locul muncii în procesul de
formare profesională.
 Creşterea gradului de participare şi de facilitare privind accesul la programe
pentru formare profesională având ca şi obiectiv:
1. Creşterea ponderii de participare a persoanelor adulte la programe de
perfecţionare la 10% în anul 2020.
 Perfecţionarea calităţii din punct de vedere al formării profesionale prin:
Diminuarea nivelului de abandon şcolar şi creşterea nivelului privind
absolvenţii din cadrul învăţământului liceal.
4.4.1 STUDIU DE CAZ: Rata şomajului în cadrul judeţului Vaslui.
După cum se poate observa din subcapitolul anterior judeţul Vaslui se remarcă în ceea
ce priveşte numărul de şomeri în comparaţie cu celelalte judeţe, prin ponderea semnificativă a
acestora.Având o populaţie de 490.520 de persoane,acest judeţ de remarca prin numărul
ridicat de şomeri, conform “AJOFM “ în anul 2018 acest judeţ înregistrând un număr de
30
17.855 de persoane şomere,acesta fiind cel mai ridicat număr de şomeri din cadrul regiunii
de nord-est şi din cadrul tuturor judeţelor din această regiune, fiind regasiti someri atât de
30
Somajul in judetul Vaslui, https://jurnaldebarlad.ro,accesat(29.04.2019)
45
scurtă durată, cât şi pentru o perioadă mai lungă de timp, uneori aceasta depăşind chiar 12
luni.
De asemenea un număr de 2743 de persoane sunt înregistrate ca persoane ce
încasează indemnizaţii de şomaj,iar 15.112 de persoane sunt înregistrate ca persoane ce nu
primesc ajutor de şomaj, cel mai ridicat număr al şomajului fiind înregistrat în cadrul
mediului rural,aceştia fiind în număr de 11.281 de persoane, iar în mediul urban un număr de
1.496 de persoane.Totodată în cadrul judeţului Vaslui cea mai ridicată pondere în ceea ce
priveşte numărul şomerilor este înregistrată conform “Institutului Naţional de
Statistică”(“insse.ro”) în comună Gârceni,mai exact o pondere de 20,56%, aceasta comună
fiind formată din satele: Dumbrăveni, Gârceni precum şi Racoviţa, Slobozia dar şi Torhan.
Astfel pondere ridicată a şomajului din această regiune poate avea numeroase cauze,
începând de la migrarea populaţiei tinere spre polii economici cu un procentaj ridicat de
dezvoltare, la sporul natural negativ, deoarece în absenţa persoanelor tinere, multe dintre
localităţi ajung să fie populate de persoane vârstnice, astfel ajungându-se la depopularea
multor localităţi, acestea ajungând să fie neatractive din punct de vedere al atragerii de
investitori, pentru a crearea unor oferte variate privind locurile de muncă pentru toate clasele
sociale, majoritatea populaţiei fiind absolventa de cel mult studii liceale în cadrul acestei
regiuni.
În concluzie în ceea ce priveşte economia din cadrul unei regiuni, aceasta este în
strânsă legătură şi dependentă atât de situaţia mediului de afaceri, de încrederea pe care o
anumită zonă o emană acestuia cât şi de nivelul de educaţie al persoanelor din zona
respectivă, de formă de învăţământ absolvită de aceştia, cei mai bine remuneraţi fiind
absolvenţii de studii superioare, urmaţi de cei cu studii medii sau care au absolvit o formă de
învăţământ profesională, polii economici din cadrul regiunii fiind judeţul Iaşi şi judeţul
Bacău.
La polul opus aflându-se judeţul Vaslui, acesta ocupând un loc fruntaş în ceea ce
priveşte numărul de şomeri precum şi de persoane asistate social conexiunea cu satele şi
comunele din împrejurimi fiind precară şi slab dezvoltată, multe dintre acestea înregistrând o
demografie negativă, populaţia din cadrul acestora fiind predominant îmbătrânită, mulţi
dintre tinerii din această zonă alegând să studieze în cadrul zonelor semnificativ dezvoltate,
atât din regiune precum şi de la nivel naţional.
46
CONCLUZII
În concluzie, regiunea studiată dispune de un potenţial semnificativ de dezvoltare,

aceasta având numeroase obiective turistice, ce atrag în fiecare an un număr semnificativ de
turişti de asemenea poate fi regăsită şi o importantă resursă umană aptă de muncă bine
pregătită, absolventă atât de studii superioare în cadrul universităţilor de prestigiu
recunoscute atât la nivel naţional cât şi internaţional cât şi de studii medii ce se afla într-o
continuă migrare spre regiunile semnificativ dezvoltate din ţară atât din punct de vedere
economic cât şi din punct de vedere cultural cât şi în afara granţelor ţarii
Această regiune, respectiv zona studiată fiind precar dezvoltată, în cadrul sectorului
de afaceri existând doar o singură firmă în cadrul regiunii ce înregistrează încasări
semnificative precum şi o cifră de afaceri considerabilă respectiv grupul de magazine
“Dedeman”, zona fiind considerată preponderent o regiune de tranzit şi nu una demnă în
vederea atragerii de investitori, principala activitate economică din zonă fiind aceea în
sectorul agricol şi silvic, în cadrul acestor sectoare fiind regăsit persoane vârstnice, nefiind
atractive pentru tineri în vederea dezvoltării unei cariere pentru viitor, de asemenea ca urmare
a nivel-ului de dezvoltare redus în această regiune se regăseşte şi cel mai redus PIB în
comparaţie cu celelalte regiuni din ţară
Cauzele acestui rezultat fiind multiple, începând de la slabă infrastructură rutieră ce
leagă zonele limitrofe de judeţele semnificativ dezvoltate din punct de vedere economic.
Astfel în vederea remedierii acestor situaţii realizarea unei autostrăzi printr-un parteneriat
public-privat pentru îmbunătăţirea conexiunii regiunii cu restul celorlalte regiuni de
dezvoltare din ţară este vitală în vederea consolidării atractivităţii zonei precum si in vederea
facilitării acces-ului in regiune.
De asemenea şi modernizarea drumurilor de acces responsabile cu, conexiunea
zonelor defavorizate către polii economici sau către fiecare reşedinţa de judeţ pot înregistra
beneficii, în vederea atragerii investitori dornici de a înveşti în cadrul regiunii şi implicit în
vedere îmbunatăţirii situaţiei economice din zonă, aceasta dispunând de un număr
considerabil de şomeri precum şi de numeroase zone defavorizate, în special în judeţul
Vaslui, acesta ocupând un loc fruntaş în ceea ce privesc persoanele ce încasează indemnizaţie
de şomaj, atât la nivel de regiune cât şi la nivel de ţară fiind înregistrată de asemenea şi o
demografie preponderent negativă în cadrul acestui judeţ.
47
La polul apus aflându-se judeţul Iaşi urmat de Bacău, acestea fiind cele mai dezvoltate
judeţe din cadrul regiunii atât din punct de vedere economic datorită parcurilor industriale
aflate pe raza celor două judeţe, în cadrul acestora dezvoltându-se mai multe firme din
diferite sectoare economice importante, acestea aducând un nivel de plus valoare semnificativ
în cadrul fiecărui judeţ, de asemenea acestea sunt predominante cât şi din punct de vedere al
populaţiei, în cadrul regiunii, judeţul Iaşi aflându-se pe primul loc în ceea ce priveşte numărul
de locuitori.
Totodată o implicare mai intensă a autorităţilor în vederea realizării de proiecte pentru
atragerea de fonduri europene, şi simplificarea procedurilor birocratice în vederea
modernizării sectoarelor predominante de activitate şi constituirea altora în cadrul zonelor
defavorizate poate constitui un plus în vederea menţinerii populaţiei ce aleg să plece ,din
cadrul regiunii spre alte regiuni semnificativ dezvoltate, această zonă înregistrând un spor
natural predominant negativ în anumite judeţe ca urmare a migrării excesive a populaţiei.
Astfel crearea de noi locuri de muncă şi stimularea spre menţinerea celor existente
constituie un plus în cadrul economiei din regiune şi a PIB-ul/locuitor, acesta având o valoare
relativ redusă în comparaţie cu celelalte regiuni de dezvoltare din ţară,zona fiind situată pe
ultimul loc in cadrul celor opt regiuni de dezvoltare din tară.
De cele mai multe ori investitorii alegând evitare zonelor, statelor a căror
infrastructura nu permite deplasarea optimă în cadrul întregii regiuni pentru desfăşurarea
activităţii, ori statele în cadrul cărora procedurile birocratice, prezintă un grad semnificativ de
dificultate conducând la întârzieri masive în vederea obţinerii documentelor necesare,iar în
care gradul de impozitare prezintă un nivel ridicat, descurajând astfel atragerea companiilor
ce pot aduce un plus important în cadrul economiilor statale, fiind pierdute astfel sume
importante în cadrul bugetelor de stat sau regionale care utilizate corespunzător pot majora
situaţia economică şi implicit pot duce la îmbunătăţirea modului de viaţă al locuitorilor şi la
menţinerea acestora în regiunile din care provin, fără a fi nevoiţi să migreze în căutarea unui
nivel de trăi mai ridicat sau să se înscrie în rândul celor care încasează indemnizaţie de
şomaj,atat pe termen lung cat si pe termen scurt.
Astfel prin menţinerea locuitorilor în cadrul regiunilor de provenienţa se poate evita
de asemenea şi sporul natural negativ înregistrat în cadrul unora dintre acestea, fiind regăsit
în cadrul multor zone limitrofe în special din judeţul Vaslui,acesta fiind recunoscut la nivel
naţional pentru numeroasele regiuni defavorizate.
48
BIBLIOGRAFIE
1. https://www.academia.edu/7069219/Regionalism_si_regionalizare_%C3%AE
n_Europa_Modele_%C8%99i_tentin
2. https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2013/05/Raport-
CONREG-I-final.pdf
3. https://www.academia.edu/7069219/Regionalism_si_regionalizare_%C3%AE
n_Europa_Modele_%C8%99i_tentin%C8%9Be_actuale
4. http://lumenpublishing.com/proceedings/wpcontent/uploads/2017/09/REG_20
14_67to74.pdf
5. Dobrescu Andrei.,Eduard Semel (2018), Managementul Proiectelor cu
Finantare Nerambursabila din Fonduri Europene, Editura dio Bucuresti.
6. http://www.adrnordest.ro/index.php?page=DISCOVER_PRESENTATION
7. https://www.ieseanul.com/regiunea-nord-eest-pe-locul-8-din-8-la-pib/
8. http://adrnordest.ro/user/file/news/18/Raport%20strategic%20de%20monitoriz
are%20PDR%20NE%202014-2020%20anul%202018.pdf
9. http://www.analizeeconomice.ro/2018/09/in-ce-judete-s-concentrat-
cresterea.html
10. http://infraed.ro/wp-content/uploads/2018/10/PRAI-NE.pdf
12. https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?countryId=RO&acro=lmi&showRegion=tr
ue&lang=ro&mode=text&regionId=RO3&nuts2Code=RO32&nuts3Code=nul
l&catId=9459
13. http://www.neamt.insse.ro/ponderea-si-locul-judetului-neamt-in-economia-
nationala/
14. http://www.vaslui.insse.ro/
15. http://www.bacau.insse.ro/wp-content/uploads/2018/05/a6.pdf
17. https://legislatiamuncii.manager.ro/a/24229/legea-somajului-2017-legea-nr-
76_2002.html
18. http://adrnordest.ro/user/file/news/18/Raport%20strategic%20de%20monitoriz
are%20PDR%20NE%202014-2020%20anul%202018.pdf
19. https://jurnaldebarlad.ro/a-mai-crescut-un-pic-rata-somajului-in-judetul-
vaslui/.
49

Disertatie Soare Alexandru

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertatie Soare Alexandru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 8

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

TEMA: ASPECTE ACTUALE PRIVIND PRINCIPALELE

F 271.13/Ed.3 Document de uz intern

Aprobat, Declar pe propria răspundere că voi elabora personal proiectul

1) Tema proiectului : ASPECTE ACTUALE PRIVIND PRINCIPALELE CARACTERISTICI ECONOMICO-

2) Data eliberării temei: OCT 2018

6) Enumerarea problemelor care vor fi dezvoltate: CAPITOLUL 1 : „Definirea conceptului de regiune vs

Conducător ştiinţific: Lect.univ.dr. Amalia Ioniţă Student:Soare Alexandru Iulian

F 272.13/Ed.2 Document de uz intern

în elaborarea proiectului de disertaţie cu tema: ASPECTE ACTUALE PRIVIND PRINCIPALELE CARACTERISTICI

Nr. crt. CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV

Comentarii privind calitatea proiectului/lucrării:

F 273.13/Ed.2 Document de uz intern

Definirea conceptului de regiune vs regionalizare

Definirea politicii regionale.

Definirea conceptului de regiune geografică

Fig 1-1: Tipul regional monocentric

Fig 1-2: Tipul regional bicentric

Fig 1-3: Tipul regional de aşezare policentrică

Definirea conceptului de regionalizare

1.4 Clasificarea conceptului de regionalizare:

De asemenea, cele 8 zone de dezvoltare în care este structurata România sunt

1. Zone de dezvoltare Nord-Est, ce grupează următoarele judeţe: Bacău;

2. Zone de dezvoltare Sud-Est ce grupează următoarele judeţe: Brăila; Buzău;

3. Zona de dezvoltare Sud grupata din următoarele judeţe: Argeş; Călăraşi;

4. Zona de dezvoltare Sud-Vest ce grupează următoarele judeţe: Dolj, Gorj,

5. Regiunea de dezvoltare Vest ce grupează următoarele judeţe: Arad; Caraş-

6. Zona de dezvoltare Nord-Vest ce cuprinde următoarele judeţe, respectiv:

7. Zona de Centru cuprinsă din judeţele: Alba; Braşov; Covasna; Harghita;

8. Zona Bucuresti-Ilfov ce include Municipiul Bucureşti precum şi judeţul Ilfov.

3 Judete inclusiv Municipiul 12

Regiunea de Nord-Est a României

Conform “Planului de Dezvoltare Regională 2007-2013” (“PDR”) regiunea studiată,

Fig 2-1: Poziţionarea geografică a regiunii nord-est.

A. Conform “Agenţiei pentru Dezvoltare Regională” (“adrnordest.ro”), oraşul

Fig 2-2: Stema Judet-ului Bacău

B. Oraşul dar şi judeţul Botoşani, se regăseşte în partea de nord est a ţării, în

Fig 2-3: Stema Judet-ului Botoşani

C. Judeţul Iaşi, cunoscut şi sub numele de “capitală Moldovei istorice” reprezintă

D. Fiind poziţionat în partea central nordică, judeţul Neamţ, oraşul reşedinţa,

Fig 2-5: Stema Judet-ului Neamţ

E. Judeţul, precum şi oraşul Suceava poziţionat în zona de nord din Moldova în

F. Judeţul Vaslui, poziţionat în zona de est a României, în apropierea fluviului

Fig 2-7: Stema Judet-ului Vaslui

De asemenea amplasarea teritorială a aşezărilor urbane în zona de nord-est nu este

Fig 2-8: Localităţile situate la o distant mare faţă de localităţile urbane

Zone cu infrastructura slab dezvoltată:

 “Universitatea “George Bacovia” din Bacău”

Fig 2-9: Judeţele din Nord-Est.

Oraşul înregistrând o creştere constantă de la an la an, atât din punct de vedere al

Forţa de muncă, calificată Un procentaj semnificativ din punct de vedere

Potenţialul agricol ridicat: suprafaţa agricolă Insuficientă extindere în ceea ce priveşt

Înfiinţarea Biroului de Promovare turistică a Practicarea unei agriculturi “de subzistenţă”

Prezenţa unor staţiuni balneare precum Insuficientă exploatare în ceea ce priveşte

Oportunitati in vederea dezvoltarii a multiple Atractii turistice putin exploatate cauzate de

Prezenta unui aeroport Fenomenul accentuat de imbatranire a

Tabel nr 2-1: Analiza Swot a judet-ului Iasi

Punctele tari precum si cele slabe sunt judeţul Vaslui sunt:

Oraşul şi judeţul cu acelaşi nume situat în apropierea frontierei cu “Republica

Puncte Tari Puncte Slabe

Forţa de muncă disponibilă în cadrul Slabă calitate a serviciilor oferite populaţiei.

Capacitatea semnificativă în ceea ce priveşte Resursele umane insuficiente şi slab calificate.