PATZ Zona Aglomeratiei Urbane PDF

P.A.T.Z.
- ZONA AGLOMERAÞIEI URBANE ªI ZONA METROPOLITANÃ A MUNICIPIULUI BUCUREªTI

4 Componente ale strategiei de dezvoltare economicã integratã, în condiþiile protecþiei mediului
4 Organizarea “centurii verde - galbenã” a capitalei ºi a sistemului de parcuri regionale ale zonei metropolitane
F o r m e d e i m p l e m e n t a r e : P l a n u l d e M a n a g e m e n t
IHS Romania SRL iunie 2006 P.A.T.Z.-zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã a municipiului Bucureºti - componente ale strategiei de dezvoltare economicã integratã, în condiþiile protecþiei mediului - organizarea “centurii verde - galbenã” a capitalei ºi a sistemului de parcur i regionale ale zonei metropolitane
P.A.T.Z. - zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã a
Municipiului Bucureºti
Forme de implementare: Plan de management
Beneficiar Consiliul General al Municipiului Bucureºti
Elaborator Institute for Housing and Urban Development Studies (IHS Romania SRL)
Dr. arh. Nicolae Þarãlungã

Director
Dr. arh. Sorina Racoviceanu

Director ºtiinþific
Design Studio Bit

Arh. Andra Panait
Copyright IHS Romania SRL
Lucrarea face parte din P.A.T.Z. - zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã a municipiului Bucureºti - componente ale strategiei de
dezvoltare economicã integratã, în condiþiile protecþiei mediului - organizarea centurii verde galbenã a capitalei ºi a sistemului de parcuri
regionale ale zonei metropolitant
Contractor principal ºi INTERGRAPH COMPUTER SERVICES

integrator de date
Elaboratori proiect: Universitatea din Bucureºti - Centrul Interdisciplinar de Cercetãri Avansate asupra Dinamicii Teritoriale
echipã tehnicã de specialitate Universitatea din Bucureºti - Centrul de Cercetare a Mediului ºi Efectuare a Studiilor de Impact
interdisciplinarã ºi interinstituþionalã
Institutul Naþional de Cercetare - Dezvoltare în Domeniul Urbanismului ºi Amenajãrii Teritoriului - Urban Proiect
Institute For Housing and Urban Development Studies Romania
Institutul de Economie Naþionalã al Academiei Române
Institutul de Geodinamicã “Sabba S. ªtefãnescu” al Academiei Romane, (cu participarea Grupului de Geodinamicã)
Cuprins
0. INTRODUCERE 1
OBIECTIVUL DOCUMENTULUI 2
STRUCTURA DOCUMENTULUI 2
1. ASPECTE CHEIE DE MANAGEMENT 3

ASPECTE TERITORIALE GENERALE 4
ASPECTE PRIVIND COORDONAREA OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE 6
2. CADRUL STRATEGIC DE REFERINÞÃ PENTRU ZONA METROPOLITANÃ BUCUREªTI 9

OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE A REGIUNII METROPOLITANE 11
POLITICI DE AMENAJARE TERITORIALÃ DURABILÃ 11
3. OPERATIONALIZAREA PLANULUI 13
FORME DE MANAGEMENT 15
SCENARIU DE DEZVOLTARE 15
FIªA DE PROGRAMARE 16
4. TERMINOLOGIE, ABREVIERI ªI SURSE DE INFORMAÞIE 33

TERMENI PRIVIND AGLOMERAÞIA URBANÃ, ZONA METROPOLITANÃ, STRUCTURA ªI ORGANIZAREA PARCURILOR REGIONALE METROPOLITANE ªI A CENTURII VERDE GALBENÃ 34
TERMENI PRIVIND POLITICA REGIONALÃ A UNIUNII EUROPENE 39
SURSE DE INFORMARE 43
IHS Romania SRL iunie 2006 P.A.T.Z.-zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã a municipiului Bucureºti - componente ale strategiei de dezvoltare economicã integratã, în condiþiile protecþiei mediului - organizarea “centurii verde - galbenã” a capitalei ºi a sistemului de parcur i regionale ale zonei metropolitane
IHS Romania SRL iunie 2006
“o metropolã - o regiune” ®
M a n a g e m e n t
0
d e
P l a n u l
i m p l e m e n t a r e :
Introducere Introducere Introducere

d e
F o r m e
1
Introducere
M a n a g e m e n t
I
nstitute for Housing and Urban Development Studies Romania SRL (IHS Romania), în calitate
de partener în consorþiul condus de SC INTERGRPH SRL, are obligaþia de a realiza în cadrul
studiului “P.A.T.Z. - zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã a municipiului Bucureºti”
formele de implementare a strategiei de dezvoltare economicã integratã în condiþiile pro-
tecþiei mediului.
In conformitate cu practica accesãrii Fondurilor Structurale ºi în conformitate cu Cadrul de Referinþã

d e
al Strategiei Naþionale din România, în consultare ºi coordonare cu partenerii consorþiului ºi cu

reprezentaþi ai primãriilor participante în cadrul Zonei Metropolitane Bucureºti, IHS Romania srl sin-
tetizeazã aspectele de management ºi cãile de rezolvare ale acestora, în condiþiile reformei Politicilor
P l a n u l
de Coeziune a Uniunii Europene pe perioada 2007-2013.

0.1. Obiectivul documentului 0.2. Structura documentului Primul registru cuprinde forme de coordonare a
Obiectivelor de Dezvoltare a zonei metropolitane
Obiectivul documentului este acela de a asista Planul de management orchestreazã demersul Bucureºti cu Raportul CE privind politica de
Beneficiarii Finali cu informaþii ºi forme de ope- instituþional de accesare a Fondurilor Europene Coeziune 2007-2013, cu Cadrul de Referinþã al
raþionalizare a proiectelor finanþate în cadrul constituit pe aspectele cheie de management (capi- Strategiei Naþionale ºi cu Cadrul Strategic de
Obiectivelor 1, 2 ºi 3 ale Fondurilor Structurale ale tolul A) rezolvate pe douã registre distincte: forme Referinþã al Regiunii Bucureºti-Ilfov.
Uniunii Europene. Rezultatul documentului este de coordonare (Capitolul B) ºi forme de imple-
acela de prezenta, în primã versiune, Cadrul strate- mentare (capitolul C). Al doilea registru conþine forme de operaþionalizare
gic de referinþã pentru zona metropolitanã a programelor politice în scopul pregãtirii
d e
Bucureºti. Beneficiarilor Finali în organizarea procesului de

accesare a fondurilor structurale în perioada 2007-
F o r m e
2013.
IHS Romania SRL iunie 2006 2 P.A.T.Z.-zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã a municipiului Bucureºti - componente ale strategiei de dezvoltare economicã integratã, în condiþiile protecþiei mediului - organizarea “centurii verde - galbenã” a capitalei ºi a sistemului de parcur i regionale ale zonei metropolitane
M a n a g e m e n t
1
d e
P l a n u l
Aspecte cheie de management

d e
F o r m e
3
Aspecte cheie de
management
Aspecte teritoriale generale
M a n a g e m e n t
1.1. Context teritorial rezultat din proce- 1.2. Context teritorial specific intern 1.3. Context socio- economic intern
sul de integrare
è a. Zona metropolitanã Bucureºti è a. Din punct de vedere al infrastruc-

è a. Din punct de vedere teritorial,
d e
este, la momentul integrãrii, un amalgam turii educaþionale ºi sanitare, majoritatea

România, implicit capitala, ocupã o poziþie
teritorial rural-urban, cu disparitãþi extreme unitãþilor necesitã îmbunãtãþiri;
perifericã în Europa, cu legãturi insuficiente
P l a n u l
privind infrastructura socialã ºi economicã;

de transport regionale ºi fãrã conexiuni
è b. Din punct de vedere al domeniu-
inter-modale;
è b. Din punct de vedere al infrastruc- lui Cercetare-Dezvoltare tehnologicã, se
turii primare, Bucureºtiul ºi unitãþile admi- constatã lipsa investiþiilor;
è b. In contextul teritorial european,
nistrativ teritoriale partenere se confruntã
România, implicit zona metropolitanã

cu probleme severe privind gradul de è c. Din punct de vedere al sectorului
Bucureºti, va avea de gestionat problema-
echipare cu utilitãþi publice, staþie de economic reprezentat de IMM-uri, zona
tici generate de existenþa de graniþe interne
tratare, de epurare ºi depozitare a metropolitanã Bucureºti este mai slab dez-
în cadrul Uniunii Europene.
deºeurilor; voltatã decât zone similare din UE.
è c. Din punct de vedere al manage- è d. Din punct de vedere culturã,

mentul deºeurilor, zona metropolitanã sport, recreere, zona metropolitanã nu are
d e
Bucureºti se confruntã cu lipsa unui sistem investiþii suficiente pentru locuitorii zonei ºi
de colectare ºi tratare selectivã a acestora. reprezentative la nivel european.
F o r m e
Aspecte cheie de
management
Aspecte teritoriale generale
M a n a g e m e n t
1.4. Context specific de mediu 1.5. Caracteristici comunitare 1.6. Caracteristici privind dezvoltarea ºi
cercetarea
è a. Teritoriul metropolitan înre- è a. Zona metropolitanã nu are un

gistreazã o scãdere dramaticã a spaþiilor mecanism operaþional în ceea ce priveºte è a. Lipsa unei forme de planificare ºi
d e
verzi, prin reconversia funcþionalã a planificarea ºi managementul teritoriului, de management în parteneriat determinã o
lipsã de preocupare în investiþii în domeniul
P l a n u l
terenurilor agricole/împãdurite în dez- al serviciilor ºi utilitãþilor de interes metro-

voltãri cu caracter comercial; politan; C&D, întârziind apariþia unui avantaj com-
petitiv al zonei metropolitane Bucureºti în
è b. Municipiului Bucureºti ºi unitãþile è b. Zona metropolitanã nu context european.
administrativ teritoriale din cadrul zonei funcþioneazã ca un agregat social, eco-

metropolitane sunt afectate ciclic de acti- nomic ºi de mediu.

vitãþi seismice ºi de indundaþii.
d e
F o r m e
Aspecte cheie de
management
Aspecte privind coordonarea Obiectivelor de Dezvoltare
M a n a g e m e n t
2.1. Coordonarea cu Raportul CE privind Politica Competitivitate regionalã ºi ocuparea Tabel1: Fonduri structurale 2007-2013
de Coeziune 2007-2013 forþei de muncã: anticiparea ºi încu-
rajarea schimbãrilor: 2007 - 2013
Capitolul se referã la propunerile legislative ale
Comisiei Europene privind reforma Politicii de coe- Prin politica de coeziune regiunile ºi autoritãþile
ziune, perioada 2007-2013, formulate la data de regionale pot anticipa ºi promova schimbarea eco- Obiective Instrumente
d e
14.07.2004, ca urmare a prioritãþilor strategice ale nomicã în zonele industriale, urbane ºi rurale în
agendei Lisabona ºi Göteborg. scopul întãririi competitivitãþii ºi atractivitãþii acesto-
P l a n u l
ra. Prin programe naþionale, politica de coeziune 1. Convergenta si Fond de Coeziune

va ajuta persoanele sã se pregãteascã ºi sã se competitivitate FEDR
Convergenþã: stimularea creºterii
adapteze la evoluþia economicã, sprijinind politicile
economice ºi crearea de locuri de
ce urmãresc ocuparea forþei de muncã, calitatea ºi
FSE
muncã în statele membre ºi în regiu-
productivitatea muncii ºi integrarea socialã.
nile mai puþin dezvoltate:
Obiectivul se referã la regiunile cu PIB sub 75% din Cooperare teritorialã europeanã: 2. Competitivitate FEDR
media comunitarã. Temele de cofinanþare sunt asigurarea unei dezvoltãri armo- regionala FSE
modernizarea ºi diversificarea structurii economice, nioase ºi echilibrate în întreaga
dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurii de bazã, Uniune Europeanã:
protecþia mediului, întãrirea capacitãþii administra-
tive, îmbunãtãþirea calitãþii instituþiilor pieþei muncii Aceastã politicã se bazeazã pe iniþiativa INTERREG
ºi a sistemelor de educaþie ºi formare, ºi valorifi- prin care sunt sprijinite cooperarea trans-frontalierã 3. Cooperare teritoriala FEDR
carea resurselor umane. Statele membre al cãror (regiuni cu graniþe interne ºi externe) ºi trans-
europeana
d e
PIB se aflã sub 90% din media comunitarã vor fi eli- naþionalã. Domeniile de cofinanþare sunt dez-
gibile pentru Fondul de Coeziune, prin care se vor voltarea zonelor urbane, rurale ºi de coastã,
F o r m e
finanþa programe privind transporturile ºi mediul. întãrirea relaþiilor economice ºi implantarea în

aceastã reþea a întreprinderilor mici ºi mijlocii.
Aspecte cheie de
management
2.2. Coordonarea cu Cadrul de Referinþã al unui cadru favorabil de acces la finanþãri, a unui investiþii de dezvoltare ºi de cooperare specifice
M a n a g e m e n t Strategei Naþionale cadru privind Dezvoltarea, Cercetarea ºi Inovarea, zonelor de frontierã.
dezvoltarea sectorului ITC ºi a turismului
Obiectivele specifice menþionate prin CRSN în luna Prioritãþile sunt organizate în programe oper-
aprile 2006 se referã la creºterea economicã ºi Prin Obiectivul Dezvoltarea ºi Utilizarea Eficientã a aþionale în coordonare cu Fondurile Uniunii
ocuparea forþei de muncã prin: Capitalului Uman Românesc se coordoneazã politi- Europene dupã cum urmeazã:
ci privind investiþii în educaþie, sãnãtate ºi pentru
• Dezvoltarea infrastructurii de bazã la standardele bunãstarea populaþiei, în scopul asigurãrii accesu-
Europene lui complet al copiilor la forme de învãþãmânt, al
• Creºterea pe termen lung a competitivitãþii eco- integrãrii ºi pãstrãrii forþei de muncã prin programe Programul operaþional Fond
nomice de educaþie vocaþionalã ºi formare, prin consiliere
d e
• Dezvoltarea ºi utilizarea eficientã a capitalului ºi îndrumare, prin aplicarea formelor de comba-

uman românesc terea ºomajului ºi prin asigurarea unei integrãri Creºterea competitivitãþii economice FEDR
P l a n u l
• Creºterea capacitãþii administrative sociale fãrã nici o formã de descriminare.

• Promovarea unei dezvoltãrii teritoriale echilibrate
(sursã: redactare aprile 2006, CRSN, pagina 62) Prin Obiectivul Creºterea Capacitãþii Administrative Infrastructura de transport FEDR, FC
sunt coordonate politici legate de realizarea unei
Prin Obiectivul Dezvoltarea Infrastructurii se coor- management public pe bazã de indicatori de
doneazã politici de investiþii în scopul facilitãrii mãsurare a performanþei guvernãrii, din punct de
Mediu FEDR, FC
deplasãrii oamenilor ºi mãrfurilor, precum ºi în vedere al eficienþei, eficaciãþii ºi satisfacerii nevoilor

scopul îmbunãtãþirii calitãþii vieþii. In cadrul acestui cetãþeanului. Un aspect special va fi legat de
Dezvoltare regionalã FEDR
Obiectiv, se pot realiza investiþii de extindere ºi creºterea capacitãþii administraþiei în legãturã cu
îmbunãtãþire a infrastructurii de transport, creºterea partenerii sociali.
sinergiei între protecþia mediului ºi dezvoltare, pre- Dezvoltarea resurselor umane FSE
cum ºi folosirea eficientã a energiei. Prin Obiectivul Promovarea Dezvoltãrii Teritoriale
Echilibrate sunt coordonate politici de planificare de
Prin Obiectivul Creºterea Competitivitãþii se coor- investiþii multi-sectoriale prin care sã se asigure o Dezvoltarea capacitãþii administrative FSE
doneazã politici privind creºterea productivitãþii / conectare a României la reþeaua europeanã de
crearea unui mediu de afaceri dinamic, realizarea transport, dezvoltarea reþelei urbane, înlãturarea
d e
infrastructurii ºi serviciilor în susþinerea afacerilor, disparitãþilor teritoriale de tip urban-rural, privind Asistenþã tehnicã FEDR
întãrirea sistemului de certificare a calitãþii ºi a serviciile ºi utilitãþile publice, dezvoltarea zonelor
F o r m e
ECO-inovaþiilor, dezvoltarea unei economii orien- rurale ºi protejarea ºi punerea în valoare a patri-
tate cãtre “lanþuri de valoare adãugatã”, crearea moniului natural ºi cultural precum ºi acþiuni ºi Cooperare transfrontalierã FEDR
Aspecte cheie de
management
M a n a g e m e n t
2.3. Coorodonare cu cadrul Strategic de Referinþã
al Regiunii Bucureºti-Ilfov
Elementele propuse în documentul de Lucru al
Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Bucureºti-
Ilfov, elaborat la data de 14.11.2005 sunt urmã-
toarele:
1. Capacitatea administrativã ºi parteneriat

d e
2. Capital uman ºi societatea informaþionalã

3. Energie, inovare ºi competitivitate în afaceri
P l a n u l
4. Protejarea mediului ºi prevenirea riscului

5. Dezvoltarea ºi regenerarea urbanã
6. Accesibilitate ºi mobilitate
7. Integrare ºi infrastructura socialã, în special
ºcoli ºi spitale
8. Turism ºi valori culturale

9. Economie ºi dezvoltare ruralã
10. Internaþionalizarea ºi marketingul regional
d e
F o r m e
M a n a g e m e n t
2
d e
P l a n u l
Cadrul strategic de referinþã

pentru zona metropolitanã Bucureºti
d e
F o r m e
9
Cadrul strategic
de referinþã pentru zona
metropolitanã Bucureºti
M a n a g e m e n t
Dezvoltarea teritorialã a regiunii metropolitane Bucureºti se bazeazã pe trei piloni 1

d e
coordonaþi cu politicile de dezvoltare teritorialã a Uniunii Europene (1999, ESDP,

Posdam):
P l a n u l
è 1. Necesitatea dezvoltãrii policentrice echilibrate a unitãþilor administrativ teri-

toriale ce compun parteneriatul metropolitan Bucureºti ºi întãrirea formelor de
co-operare dintre zonele urbane ºi cele rurale;
è 2. Realizarea cu prioritate a unui sistem integrat de transport ºi de comunicare

între aceste unitãþi administrativ teritoriale;
è 3. Dezvoltarea ºi conservarea patrimoniului cultural ºi natural existent pe teri- 2

toriul unitãþilor administrativ teritoriale ce compun regiunea metropolitanã
Bucureºti.
d e
F o r m e
3
Cadrul strategic
de referinþã pentru zona
metropolitanã Bucureºti
M a n a g e m e n t
1. Obiective strategice de dez- 2. Politici de amenajare teritorialã durabilã
voltare a regiunii metropolitane
Pachetul de politici teritoriale specifice regiunii metropolitane Bucureºti se raporteazã la recomandarea

Bucureºtiul va trebui sã-ºi “fabrice” o marcã
Rec (2002)1 a Comitetului de Miniºtri ai Statelor Membre “Principii directoare pentru dezvoltarea terito-
proprie prin care sã-ºi realizeze ºi sã con- rialã durabilã a continentului european” ºi a “Strategiei de Dezvoltare Durabilã” revizuitã, a Consiliului
solideze avantaje comparative ºi competitivie în Uniunii Europene, EU SDS2006:
conglomeratul teritorial european în scopul:
a. Imbunãtãþirii calitãþii vieþii ºi al înlãturãrii dis-

d e
1. Promovarea formelor de accesibilitate macrospaþialã ºi de mobilitate pentru deplasãri rapide ale

paritãþilor teritoriale existente între municipiul oamenilor ºi mãrfurilor ºi pentru o mai bunã interconectare a reþelei de oraºe mici ºi comune din zona
Bucureºti ºi unitãþile administrativ teritoriale metropolitanã;
P l a n u l
componente ale zonei metropolitane Bucureºti

2. Reducerea disparitãþilor urban-rural prin asigurarea unei oferte de servicii ºi utilitãþi publice la stan-
ºi între sectoare din municipiul Bucureºti;
darde europene în municipiul Bucureºti ºi în zona metropolitanã.
b. Creãrii unui pol de concentrare economicã ºi 3. Promovarea coeziunii zonei metropolitane prin anticiparea, promovarea ºi schimbarea structurii eco-
de sprijin în atragerea de investiþii ºi de nomice în zonele urbane ºi rurale, prin pregãtirea persoanelor pentru adaptarea la evoluþia economicã;
localizare de noi întreprinderi pentru dez- 4. Remodelarea societãþii ºi structurilor teritoriale, prin dezvoltarea accesului la mijloace de informare ºi
voltarea continuã a unui bazin de locuri de cunoaºtere, cu ajutorul instituþiilor de transfer de tehnologie, parcurilor tehnologice, centrelor de cerce-
muncã ºi pentru menþinerea populaþiei din tare ºi formare;
zonele rurale periurbane, prin investiþii în
5. Anticiparea ºi contracararea agresiunii antropice asupra mediului natural, coordonate cu valorificarea
obiective economice ºi în infrastructura localã.
ºi protejarea resurselor patrimoniului natural, în scopul pãstrãrii ecosistemelor datoritã valorilor ºtiinþi-
fice, recreative ºi de calitate a vieþii ale acestora;
c. Promovãrii valorilor culturale în peisajul mul-
ticultural european prin variate moduri de 6. Valorificarea ºi protejarea resurselor de patrimoniu cultural ºi sportiv ca formã de creºtere a atractiv-
expresie: limbã, muzicã, arhitecturã, picturã, itãþii regionale, în dezvoltarea de activitãþi economice bazate pe turism ºi servicii colaterale acestora ºi
arheologie etc. înscrierea acestui patrimoniu în drumurile culturale europene;
d e
7. Limitarea preventivã a efectelor catastrofelor naturale generate de cutremure ºi inundaþii ºi alunecãri

de teren, prin mãsuri preventive introduse în planurile de amenajare a teritoriului ºi prin coordonarea
F o r m e
planurilor de management al riscurilor naturale.
M a n a g e m e n t
3
d e
P l a n u l
Operaþionalizarea planului
d e
F o r m e
13
- forme de management
Tabel 2:
M a n a g e m e n t
Pregãtirea Beneficiarului Final pentru a solicita granturi în cadrul Programului Operaþional Regional.
Pentru implementarea politicilor de dezvoltare
teritorialã în contextul Obiectivelor 1,2 ºi 3 ale
Fondurilor Structurale ºi al Instrumentelor de Faza preliminarã í Faza operaþionalã í
Finanþare este necesar, în aceastã etapã de a
dezbate douã aspecte: Formele de manage- 1. Semnarea unui protocol între reprezentanþi 1. Inceperea pregãtirii proiectelor în conformi-
ment ºi proiectele prioritare pentru dezvoltarea ai Beneficiarilor Finali tate cu reglementãrile FEDR stabilite de MIE
durabilã a Zonei Metropolitane Bucureºti. Acest
2. Validarea protocolului de cãtre organismele 2. Actualizarea strategiilor ºi a planurilor de
d e
capitol oferã recomandãri privind etapele orga-

Beneficiarilor Finali dezvoltare spaþialã ºi obþinerea certificatelor
nizãrii Beneficiarilor Finali ºi Fiºa de Programare
de urbanism
constituitã pe baza aspectelor cheie de ma-
P l a n u l
3. Mandatarea reprezentanþilor Beneficiarilor

nagement prezentate în capitolul 1.
Finali sã continue negocierile privind imple- 3. Elaborarea studiilor de prefezabilitate sau de
mentarea Cadrului Strategic de Referinþã fezabilitate
pentru Zona Metropolitanã Bucureºti
Organizarea ºi managementul proiectului 4. Evaluarea costurilor ºi planificarea în timp a
solicitã, prin punctul 5 al fiºei de proiect din contribuþiilor proprii în cadrul bugetelor,
cadrul Ghidului de Grant al FEDR, o formã de necesare implementãrii proiectelor.
constituire a Beneficiarilor Finali (sau
Solicitantul Finanþãrii) care vor cheltui banii
destinaþi proiectelor de dezvoltare a zonei me-
NOTA: Pentru o mai bunã pregãtire a Beneficiarilor Finali privind Forma de Aplicare pentru FEDR, este
tropolitane Bucureºti. In prezent se apreciazã recomandat Ghidul FEDR pus la dispoziþie de Uniunea Europeanã, inclusiv formularul ERDF1. Ghidul
ca Beneficiari Finali pot fi APL, ONG-uri, unitãþi conþine în anexe informaþii importante privind Planul de afaceri al proiectului ºi Achiziþii (anexa 1 ºi anexa
de cercetare, universitãþi, structurile deconcen- 3 din ghid).
trate ale ministerelor în parteneriat cu APL, etc.
d e
care, în consorþiu, pregãtesc, prezintã ºi imple- Planul de afaceri care va însoþi fiecare proiect solicitat conþine: scopul proiectului, descrierea proiectului,
necesitatea proiectului, obiectivele proiectului, organizarea ºi managementul proiectului, planul de lucru al
F o r m e
menteazã proiectul.
proiectului, managementul financiar al proiectului, finanþarea proiectului ºi strategia de ieºire a
Beneficiarilor Finali din proiect.
- forme de management
SCENARIU DE DEZVOLTARE
“O METROPOLA - O REGIUNE” M a n a g e m e n t
Scenariul de dezvoltare al proiectului “O metropolã - O regiune”, pe baza celor trei aspecte structurale, este propus dupã cum urmeazã:
1. Prin programul TEN finanþat de MTCT Capitala 2. Pentru a ieºi din constrângerile teritoriale de 3. Pentru dezvoltarea acestor poli, prin parteneriat
“O metropolã - O regiune” reprezintã o
ofertã profesionalã în direcþia dezbaterii de Romaniei ºi regiunea ei de influenþã ºi dezvoltare dezvoltare economicã, Bucureºtiul trebuie sã pla- teritorial metropolitan, sunt necesare investiþii în
cãtre potenþialii Beneficiari Finali în se va lega la reþeaua de transporturi rutiere nifice noi poli de activitãþi economice de interes infrastructurã de transport ºi de mediu. Pentru
realizarea unui program politic major de europene (coridorul IV ºi IX). Finanþarea acestor regional. Pentru aceste dezvoltãrii partenerii aceste investiþii partenerii regionali îºi vor îºi vor
dezvoltare socio-economicã a zonei metro-
proiecte nu privesc partenerii regionali. regionali îºi vor identifica ºi alþi parteneri eligibili ºi identifica ºi alþi parteneri eligibili ºi vor calcula
politane Bucureºti în contextul cooperãrii în
spaþiul european ºi a cofinanþãrii granturilor vor calcula cota de cofinanþare. cota de cofinanþare.
d e
provenite din Fondurile Structurale ale

Uniunii Europene.
P l a n u l
Proiectele propuse spre dezbatere Primãriei

Generale a Municipiului Bucureºti se referã
numai la contextul teritorial regional al dez- ASPECTE CHEIE EXISTENTE DIRECÞII DE ACÞIUNE PROGRAM OPERAÞIONAL EFECT MULTIPLICATOR FISÃ
voltãrii capitalei. Ele iau în consideraþie
problemele teritoriale existente, direcþiile
viitoare de dezvoltare, programele ope- mobilitatea persoanelor ºi mãrfurilor
raþionale de referinþã ºi valoarea adãugatã
poziþie perifericã accesibilitate infrastructurã transport locuri de muncã directe Fiºa 1

generatã prin realizarea acestora.
venituri la bugetul local
Raþiunea propunerii unor proiecte cu carac-
ter regional are ca fundament trei aspecte Fiºa 3
locuri de muncã în servicii Fiºa 4
structurale majore: policentrism parcuri de activitãþi regionale
dezvoltare monocentricã venituri la buget local Fiºa 7
1. Capitala Romaniei ocupã o poziþie peri- Fiºa 8
fericã în spaþiul european
2. Capitala Romaniei este blocatã în pro- factori de localizare pentru firme ºi persoane Fiºa 2
pria dezvoltarea de lipsa alternativelor de disparitãþi extreme coeziune standarde servicii cãtre populaþie
creºterea valorii proprietãþilor Fiºa 5
investiþii regionale competitive
d e
3. Teritoriu înconjurãtor capitalei este

neatractiv prin lipsa utilitãþilor, serviciilor ºi Fiºa 2
F o r m e
prin escaladarea problemelor de mediu probleme mediu siguranþã infrastructurã mediu atractivitatea zonei
Fiºa 6
- fiºa de programare
PRIORITATEA: Infrastructura de transport 1
F i º a n r
M a n a g e m e n t
Obiective si instrumente financiare
Politica 1 Aspecte cheie de management Programul Proiecte
ale Fondurilor Structurale
Promovarea formelor de acce- Din punct de vedere teritorial Conectarea municipiului 1. Autostradã - Inel de trafic Obiectivul 1 :
sibilitate macrospaþialã ºi de România, implicit capitala, Bucureºti la coridoarele de metropolitan de legãturã cu Convergenþã
mobilitate pentru deplasãri ocupã o poziþie marginalã în transport rutiere pan- coridorul european IV ºi IX
rapide ale oamenilor ºi mãrfu- Europa, cu legãturi insuficiente europene, asigurarea imple- Instrumente financiare:
rilor ºi pentru o mai bunã de transport regionale ºi fãrã mentãrii unui transport multi- 2. Drumuri - Conexiunea radi- FEDR, BEI
d e
interconectare a reþelei de conexiuni inter-modale. modal ºi a unui sistem alã a arterelor majore ale
oraºe mici ºi comune din zona inteligent de transport la nivel municipiului cu Inelul de trafic
P l a n u l
metropolitanã metropolitan metropolitan
3. Reþea de transport integrat

ºi multi-modal rutier ºi CF, în
legãturã cu proiectul 2
4. Management de trafic inte-

grat pentru proiectele 1 ºi 2
d e
F o r m e
P A R T E N E R I
1
Harta nr
Municipiul Bucuresti Comuna Gaiseni
Oras Buftea Comuna Ganeasa
Comuna Belciugatele Comuna Gostinari
Oras Bolintin-Vale Comuna Gradinari
Comuna Branesti Comuna Gradistea
Sat Buciumeni Comuna Greaca
Oras Budesti Comuna Gruiu
Oras Buftea Comuna Herasti
Comuna Bulbucata Comuna Hotarele
Comuna Buturugeni Comuna Isvoarele
Comuna Calugareni Comuna Joita
Comuna Cascioarele Comuna Letca Noua
Comuna Cernica Comuna Mihai Bravu
Comuna Ciolpani Oras Mihailesti
Comuna Clejani Comuna Moara Vlasiei
Comuna Colibasi Comuna Mogosoaia
Comuna Comana Comuna Nuci
Comuna Cosoba Comuna Radovanu
Comuna Crevedia Comuna Sabareni
Mare Comuna Snagov
Comuna Dascalu Comuna Soldanu
Comuna Floresti- Comuna Ulmi
Stoenesti
Comuna Fundeni
Vezi detaliu plansã nr. 1, proiect S12321/2006

INCD URBANPROIECT
PRIORITATEA: Infrastructura de mediu 2
F i º a n r
M a n a g e m e n t
Reducerea disparitãþilor Din punct de vedere al infra- Dezvoltarea unui reþele de 1. Dezvoltarea sistemului de Obiectivul 1 :
urban-rural prin asigurarea structurii primare, Bucureºtiul utilitãþi publice care sã asigure gestionarea ºi de distribuþie a Convergenþã
unei oferte de servicii ºi utili- ºi unitãþile administrativ teri- condiþii de sãnãtate ºi de pro- apei potabile
tãþi publice la standarde toriale partenere se confruntã tecþia mediului în cadrul zonei
europene în municipiul cu probleme severe privind metropolitane Bucureºti 2. Canalizarea ºi tratarea Instrumente financiare:
d e
Bucureºti ºi în zona metropoli- gradul de echipare cu utilitãþi apelor reziduale FEDR, FC

tanã publice, staþie de tratare, de
P l a n u l
epurare ºi depozitare a 3. Managementul deºeurilor

deºeurilor; urbane casnice ºi industriale
(inclusiv deºeuri sanitare ºi
Din punct de vedere al mana- periculoase)
gementul deºeurilor, zona

metropolitanã Bucureºti se
confruntã cu lipsa unui sistem
de colectare ºi tratare selectivã
a acestora.
d e
F o r m e
P A R T E N E R I
2
Harta nr
Mare Comuna Snagov
Stoenesti
Comuna Fundeni
PRIORITATEA: Orientarea cãtre susþinerea afacerilor ºi a iniþiativelor productive 3
F i º a n r
M a n a g e m e n t
Intãrirea coeziunii prin antici- Zona metropolitanã Bucureºti Stimularea competitivitãþii ºi a 1. Parcuri regionale de activitãþi Obiectivul 1 :
parea, promovarea ºi schim- este, la momentul integrãrii, inovãrii în scopul crãrii de Convergenþã
barea structurii economice în un amalgam teritorial rural- locuri de muncã stabile în 2. Formare profesionalã
zonele urbane ºi rurale din urban, cu disparitãþi extreme Bucureºti ºi în zonele rurale a
zona metropolitanã Bucureºti. privind infrastructura econo- zonei metropolitane Bucureºti. 3. Stimulare, promovare, con- Instrumente financiare:
d e
micã ºi socialã ferinþe, târguri FEDR, FSE, BEI

P l a n u l
d e
F o r m e
P A R T E N E R I
3
Harta nr
Municipiul Bucuresti Comuna Radovanu
Oras Bolintin-Vale Comuna Soldanu
Oras Budesti Comuna Ulmi
Comuna Bulbucata
Comuna Buturugeni
Comuna Calugareni
Comuna Cascioarele
Comuna Clejani
Comuna Colibasi
Comuna Comana
Comuna Crevedia
Mare
Comuna Floresti-
Stoenesti
Comuna Gaiseni
Comuna Gostinari
Comuna Gradinari
Comuna Greaca
Comuna Herasti
Comuna Hotarele
Comuna Isvoarele
Comuna Letca Noua
Comuna Mihai Bravu
Oras Mihailesti
Vezi detaliu cap. 3/subcapitol 3.4.5: PRA

Comana, 3.5.5: PRA Budeºti, 3.6.5: PRA
Bolintin, 3.7.5: Mihãileºti
PRIORITATEA: Inovarea ºi economie bazatã cãtre cunoaºtere 4
F i º a n r
M a n a g e m e n t
Remodelarea structurilor teri- Lipsa investiþiilor în domeniul Realizarea parteneriatului 1. Parc regional IT&C Obiectivul 1 :
toriale, prin dezvoltarea acce- Cercetare-Dezvoltare tehno- dintre primãrii, universitãþi ºi Convergenþã
sului la mijloace de informare logicã; firme localizate în zona metro- 2. Parc stiinþific în manage-
ºi cunoaºtere, cu ajutorul insti- politanã Bucureºti în domeniul mentul riscurilor naturale
tuþiilor de transfer de tehnolo- Lipsa unei forme de planifi- promovãrii unei societãþi Instrumente financiare:
d e
gie, parcurilor tehnologice, care ºi de management în bazate pe cunoaºtere în folo- 3. Servicii ºi aplicaþii pentru FEDR, FSE, BEI
centrelor de cercetare ºi for- parteneriat determinã o lipsã sul IMM-urilor IMM-uri (comerþ ºi tranzacþii
P l a n u l
mare de preocupare în investiþii în electronice, educaþie ºi for-

domeniul C&D, întârziând mare, crearea de reþele de
Politica 7 apariþia unui avantaj competi- comunicare/de contacte)
tiv al zonei metropolitane
Bucureºti în context european. 4. Pregãtire pentru cercetãtori

Limitarea preventivã a
efectelor catastrofelor naturale Municipiului Bucureºti ºi 5. Transferuri de inovare ºi
generate de cutremure ºi inun- unitãþile administrativ teritori- tehnologie, înfiinþarea de
daþii ºi alunecãri de teren, prin ale din cadrul zonei metropol- reþele de comunicare/de con-
mãsuri preventive introduse în itane sunt afectate ciclic de tacte ºi parteneriate între com-
planurile de amenajare a teri- activitãþi seismice ºi de indun- panii ºi/sau institute de cerce-
d e
toriului ºi prin coordonarea daþii tare

planurilor de management al
F o r m e
riscurilor naturale
P A R T E N E R I
4
Harta nr
Municipiul Bucuresti
Comuna Belciugatele
Comuna Branesti
Comuna Cernica
Comuna Fundeni
Comuna Ganeasa

Brãneºti
PRIORITATEA: Infrastructura pentru telecomunicaþii ºi societatea informaþionalã 5
F i º a n r
M a n a g e m e n t
Remodelarea structurilor teri- Zona metropolitanã Bucureºti Realizarea parteneriatului 1. Servicii ºi aplicaþii pentru Obiectivul 1 :
toriale prin dezvoltarea acce- este la momentul integrãrii un dintre primãrii ºi instituþiile cetãþenii zonei metropolitane Convergenþã
sului la mijloace de informare amalgam teritorial rural- deconcentrate ale ministerelor Bucureºti privind serviciile
ºi cunoaºtere cu ajutorul insti- urban, cu disparitãþi extreme din zona municipiul Bucureºti administraþiei publice, sãnã-
tuþiilor de transfer de tehnolo- privind infrastructura socialã ºi ºi din zona metropolitanã tatea primarã ºi educaþia Instrumente financiare:
d e
gie, a centrelor de cercetare ºi economicã; Bucureºti, în domeniul pro- ºcolarã ºi licealã FEDR
formare movãrii unei societãþi bazate
P l a n u l
Din punct de vedere al infra- pe cunoaºtere în folosul con-

structurii educaþionale ºi sani- tribuabililor
tare, majoritatea unitãþilor
necesitã îmbunãtãþiri;
Zona metropolitanã nu
funcþioneazã ca un agregat
social, economic ºi de mediu.
d e
F o r m e
P A R T E N E R I
5
Harta nr
Mare Comuna Snagov
Stoenesti
Comuna Fundeni
PRIORITATEA: Menþinerea ºi restaurarea patrimoniului natural 6
F i º a n r
M a n a g e m e n t
Anticiparea ºi contracararea Teritoriul metropolitan înre- Dezvoltarea coridorului Eco- 1. Centura verde-galbenã Obiectivul 1 :
agresiunii antropice asupra gistreazã o scãdere dramaticã Bucureºti Convergenþã
mediului natural, coordonate a spaþiilor verzi, prin reconver- 2. Traseu Eco-Turistic de
cu valorificarea ºi protejarea sia funcþionalã a terenurilor recreere
resurselor patrimoniului natu- agricole/împãdurite în dez- Instrumente financiare:
d e
ral, în scopul pãstrãrii ecosis- voltãri cu caracter comercial 3. Intãrirea capacitãþii admin- FEDR, FSE
temelor datoritã valorilor istraþiei în domeniul plani-
P l a n u l
ºtiinþifice, recreative ºi de cali- Zona metropolitanã nu are un ficãrii teritoriale ºi de man-

tate a vieþii ale acestora mecanism operaþional în ceea agement al terenurilor
ce priveºte planificarea ºi
managementul teritoriului, al 4. Educaþie ºi formare în pro-
serviciilor ºi utilitãþilor de tecþia mediului

interes metropolitan
d e
F o r m e
P A R T E N E R I
6
Harta nr
Mare Comuna Snagov
Stoenesti
Comuna Fundeni
Vezi detaliu plansã nr. 2, proiect S12321/2006

INCD URBANPROIECT
PRIORITATEA: Tradiþie ºi Turism Cultural 7
F i º a n r
M a n a g e m e n t
Valorificarea ºi protejarea Din punct de vedere culturã, Dezvoltarea traseelor culturale 1. Parcul regional de activitãþi Obiectivul 1 :
resurselor de patrimoniu cul- sport, recreere, zona metro- europene: “Drumul Bizantin: media Buftea, Snagov Convergenþã
tural ºi sportiv ca formã de politanã nu are investiþii sufi- film ºi arhitecturã”; “Drumul
creºtere a atractivitãþii ciente ºi reprezentative la arhitecturii moderne” 2. Calea Victoriei - Mogoºoaia:
regionale în dezvoltarea de nivel european Traseu cultural Instrumente financiare:
d e
activitãþi economice bazate pe FEDR, FSE, BEI

turism ºi servicii colaterale 3. Servicii de participare pen-
P l a n u l
acestora ºi înscrierea acestui tru sectorul turistic, inclusiv

patrimoniu în drumurile cul- activitãþi promoþionale,
turale europene crearea de reþele de comuni-
care/de contacte, conferinþe,
târguri
d e
F o r m e
P A R T E N E R I
7
Harta nr
Oras Buftea
Sat Buciumeni
Oras Buftea
Comuna Ciolpani
Comuna Cosoba
Comuna Dascalu
Comuna Gradistea
Comuna Gruiu
Comuna Joita
Comuna Moara
Vlasiei
Comuna Mogosoaia
Comuna Nuci
Comuna Sabareni
Comuna Snagov

Snagov-Vlãsia, 3.2.5: PRA Buftea
PRIORITATEA: Infrastructura pentru turism 8
F i º a n r
M a n a g e m e n t
Politica 6 Aspecte cheie de management: Programul: Proiecte
Valorificarea ºi protejarea Din punct de vedere culturã, Dezvoltarea infrastructurii 1. Parcul regional de activitãþi Obiectivul 2 :
resurselor de patrimoniu cul- sport, recreere, zona metro- “Bucharest Olimpic-2020” sportive Snagov Competitivitate regionalã ºi
tural ºi sportiv ca formã de politanã nu are investiþii sufi- ocuparea forþei de muncã
creºtere a atractivitãþii ciente ºi reprezentative la 2. Servicii de participare pen-
regionale în dezvoltarea de nivel european tru sectorul turistic, activitãþi
d e
activitãþi economice bazate pe promoþionale, crearea de Instrumente financiare:

turism ºi servicii colaterale reþele de comunicare/de con- FEDR, FC, BEI
P l a n u l
acestora ºi înscrierea acestui tacte, conferinþe, târguri

patrimoniu în drumurile cul-
turale europene 3. Protecþia mediului
d e
F o r m e
P A R T E N E R I
8
Harta nr
Comuna Ciolpani
Comuna Dascalu
Comuna Gradistea
Comuna Gruiu
Comuna Moara Vlasiei
Comuna Nuci
Comuna Snagov

Snagov-Vlãsia
F i º a n r
M a n a g e m e n t
4
d e
P l a n u l
Terminologie, abrevieri ºi surse de informaþie

d e
F o r m e
33
Terminologie, abrevieri ºi
surse de informaþie
4.1. Termeni privind aglomeraþia urbanã, zona metropolitanã, structura ºi
M a n a g e m e n t organizarea parcurilor regionale metropolitane ºi a centurii verde galbenã
A • Asigurarea accesului locuitorilor urbani în zonele rurale, pen-

tru oportunitãþi de recreere ºi de educaþie
• Protejarea caracterului comunitãþilor rurale, care altfel ar putea
Aglomeraþie urbanã fi absorbite de expansiunea urbanã.
Concentrare urbanã formatã din oraºul propriu-zis ºi o parte din (www.wikipedia.org)
localitãþile apropiate lui, cu care acesta întreþine relaþii intense de
d e
naturã economicã ºi de asigurare cu forþã de muncã. A luat fiinþã Zonã delimitatã în jurul Capitalei României ºi al municipiilor de
în urma dezvoltãrii relaþiilor economice ºi demografice dintre rangul I, în vederea protejãrii elementelor cadrului natural, a pre-
P l a n u l
oraºul respectiv ºi aria înconjurãtoare. Dezvoltarea oraºului a dus venirii extinderii necontrolate a acestor municipii ºi a asigurãrii
la lãrgirea zonelor sale suburbane cu profil rezidenþial sau indus- spaþiilor suplimentare de agrement ºi recreere.
trial ºi la apariþia unei categorii de localitãþi care cu timpul au
(Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare
devenit oraºe satelit. Aglomeraþia presupune o dependenþã mai
a Teritoriului Naþional - Secþiunea a IV a - Reþeaua de localitãþi)
accentuatã a unor oraºe de unul principal.
M
(George Erdeli - Dicþionar de geografie umanã, Ed. Corint

1999).
C Management urban/regional
Procesul de dezvoltare, execuþie, coordonare ºi evaluare a strate-
Centura verde giilor integrate, cu ajutorul actorilor relevanþi, în concordanþã cu
interesul public ºi þelurile sectorului privat, în cadrul politicilor
Politicã de terenuri folositã în planificarea teritorialã pentru a naþionale de dezvoltare, cu scopul de a identifica, de a crea ºi
menþine arii neconstruite, naturale, sau agricole în jurul zonelor exploata potenþialul urban/regional în vederea unei dezvoltãri
urbane. In þãrile cu o astfel de politicã, dezvoltarea în zona cen- economice durabile
d e
turii verzi este restricþionatã. Obiectivele acestei politici sunt

(Bramezza, I., Klink, A. van, 1994, Urban Management -
urmãtoarele:
F o r m e
Backgrounds and Concepts, Erasmus Seminar on Urban

• Protejarea mediului natural Management, Rotterdam).
• Îmbunãtãþirea calitãþii aerului în zonele urbane
Marketingul urban
M a n a g e m e n t
Trebuie sã îndeplineascã criteriile de mãrime, legãturi de trans-
Reprezintã alinierea politicilor urbane la cererile factorilor deja port, de potenþial intelectual, de rol de “oraº-poartã” ºi de rol
existenþi în economia localã ºi la speranþele ºi aºteptãrile celor ce central pe scara internaþionalã ºi în primul rând în propria þarã.
opereazã în afara acesteia, cu scopul promovãrii economiei
(RAPORT DE EVALUARE - Conferinþa “ Regiunile Metropolitane
locale
Europene” - Essen, 15 - 17 septembrie 1999 - Projectburo
(Corsico, F. 1994, Urban Marketing, a Tool for Cities and for “Europaische Metropolregionen”- Strategies for Sustainable
Business Enterprises, a Condition for Property Development, a Development of European Metropolitan Regions - Anexã docu-
Challenge for Urban Planning, in Urban Marketing in Europe - mentarã privind aglomeraþia Budapesta - poartã în cooperarea
International Conference, Torino Incontra) est-vest)
d e
Marketing regional
P
P l a n u l
Promovarea economicã a regiunii prin reþele de cooperare teri- Parc regional metropolitan
torialã ºi comunicare instituþionalã, în scopul coordonãrii dez- Spaþiu intercomunal având o anumitã coeziune teritorialã, atrac-
voltãrii unitãþilor teritoriale cu strategiile administraþiei publice tiv datoritã cadrului natural valoros, în care se produce o dez-
centrale ºi locale ºi al valorificãrii oportunitãþilor de cooperare pe voltare pe baza potenþialului existent ºi a relaþiilor de cooperare
coridoarele economice naþionale ºi transnaþionale. cu municipiul Bucureºti, în condiþiile dezvoltãrii durabile.

(IHS Romania - Integrare instituþionalã pentru dezvoltare regio- Arie de dezvoltare prioritarã în cadrul zonei metropolitane
nalã, Proiect AMTRANS, 2001) Bucureºti, delimitatã dupã urmãtoarele criterii:
• Geografic: Identificarea unor teritorii cu trãsãturi fizico -
geografice omogene specifice unitãþii de câmpie
Metropolã • Administrativ: Delimitarea pe graniþe de unitãþi administrativ -
O metropolã este alcãtuitã dintr-o inimã centralã cu un nucleu teritoriale pentru a face posibilã guvernarea (gestionarea) lor
având un numãr mare de locuitori, împreunã cu comunitãþile • Reþelei de localitãþi: Relaþii existente tradiþionale între localitãþi
adiacente care au un grad ridicat de integrare socialã ºi econo- • Accesibilitãþii: Legãturi directe cu Bucureºtiul (Autostrãzi, DN /
d e
micã cu “inima” ºi o pondere a populaþiei urbane de minim Cale feratã), Legãturi coerente în interiorul parcului
50%. • Calitãþii vieþii: Accesibilitate la serviciile de bazã (sãnãtate, cul-
F o r m e
(Census Bureau - US State Office of Management and Budget, turã, etc.), Echipare tehnico-edilitarã, Posibilitãþi de asigurare a
OMB). serviciilor publice (securitate, amenajarea spaþiilor publice, etc.)
• Dimensionãrii: Teritorialã , Demograficã sionalã, activitãþi productive din domenii de vârf cu servicii
M a n a g e m e n t • Patrimoniului: Patrimoniu natural ºi cultural - peisaje specifice, conexe, expoziþii, facilitãþi pentru angajaþi ºi clienþi. Parcurile de
Activitãþi economice/culturale specifice (tradiþionale) sau nova- activitãþi sunt situate pe autostrãzi sau pe arterele principale de
toare circulaþie spre centrul oraºului ºi sunt localizate într-un cadru
arhitectural-urbanistic ºi peisagistic de înaltã calitate, urmãrindu-
• Funcþiunii: Funcþiunea sau funcþiunile dominante ale parcurilor
se asigurarea unui aspect atractiv ºi reprezentativ pentru pres-
vor defini sistemul teritorial din zona metropolitanã prin
tigiul lor internaþional.
crearea identitãþilor funcþionale, dar ºi a interdependenþelor
care se vor crea - orizontal (în interiorul parcului), dar ºi - ver- Existã o anumitã profilare tematicã a parcurilor de activitãþi pe
tical (între parcuri ºi Municipiul Bucureºti) în vederea optimizãrii urmãtoarele categorii principale:
rezultatelor • Parcuri ºtiinþifice / tehnologice / de cercetare (cercetare, dez-
d e
voltare ºi învãþãmânt superior),

(Prezentarea ºi analiza PATZ - zona aglomeraþiei urbane ºi zona
metropolitanã ale municipiului Bucureºti - parcuri regionale în • Parcuri de servicii / afaceri (similare cu polii urbani principali,
P l a n u l
zona metropolitanã, Echipa pluridisciplinarã a proiectului, coor- dar situate în afara localitãþilor, grupând într-un cadru peisa-
donat de CPUMB ºi Intergraph Computer Services, noiembrie gistic deosebit: sedii sociale ale întreprinderilor, activitãþi finan-
2005) ciar-bancare, centru de conferinþe ºi servicii complementare),
Termen folosit în SUA pentru un teritoriu prezervat pe baza fru- • Parcuri de culturã / recreere (multimedia, artã, culturã, infor-
museþilor naturale, interesului istoric, sau alte considerente, aflat maticã pentru marele public, expoziþii, efecte speciale - cinema
în administrarea unui consiliu al parcului regional. Aceastã ºi servicii complementare (birouri, agenþii de turism, hoteluri,
autoritate specialã poate fi înfiinþatã sub jurisdicþia a douã sau restaurante etc.),
mai multe administraþii locale, sau ca organizaþie independentã. • Parc industrial (producþie bazatã pe tehnologii avansate, cer-
Parcurile pot sau nu sã depãºeascã limitele administrative. cetare ºi servicii complementare),
Autoritatea parcului are responsabilitatea de a pune ºi gestiona • Parc artizanal /manufacturier (micã producþie cu tehnologii
taxe, pentru a acoperi costurile de operare ale acestuia. avansate ºi servicii complementare),
(www.wikipedia.org) • Parc de distribuþie, comerþ, servicii (similar în unele privinþe cu
polii de transfer, reunind comerþ en-gros ºi en-detail ºi servicii
Parcuri de activitãþi complementare).
d e
(UAUIM, INCD-UP, IG, UD - Definirea Zonelor Urbane

Reprezintã o categorie nouã de zonã de activitãþi purtãtoare de
Purtãtoare de Dezvoltare în Teritoriu, ca factor de anticipare ºi
dezvoltare, legatã de tehnologii avansate, conþinând cercetare -
F o r m e
stimulare a ridicãrii calitãþii vieþii urbane prin restructurarea eco-

dezvoltare (servicii pentru facilitarea aplicãrii inovaþiilor,
nomicã sectorialã - Studiu în cadrul programului AMTRANS
pepiniere de întreprinderi), învãþãmânt superior ºi formare profe-
2002-2002)
Parc ºtiinþific/ tehnologic Planificare spaþialã
M a n a g e m e n t
Organizaþie gestionatã de specialiºti, al cãrei scop este acela de Se referã la metode folosite de sectorul public pentru a influenþa
a creºte bunãstarea comunitãþii, promovând cultura inovãrii ºi a distribuþia oamenilor ºi a activitãþilor în teritorii la diverse scãri.
competitivitãþii în rândul întreprinderilor ºi instituþiilor bazate pe Conform Cartei Planificãrii Spaþiale/Regionale Europene
cunoaºtere, asociate acestei organizaþii. (Torremolinos Charter) adoptatã în 1983 de CEMAT, planificarea
Pentru a atinge aceste þinte, un parc ºtiinþific stimuleazã ºi ges- spaþialã conferã expresie geograficã politicilor economice,
tioneazã schimbul de cunoºtinþe ºi tehnologie între universitãþi, sociale, culturale ºi ecologice ale societãþii. Este de asemeni o dis-
instituþii de cercetare, companii ºi pieþe; faciliteazã crearea ºi dez- ciplinã ºtiinþificã, o tehnicã administrativã ºi o politicã exprimatã
voltarea companiilor bazate pe inovaþie, prin procese de ca o abordare interdisciplinarã ºi cuprinzãtoare direcþionatã
d e
incubare ºi multiplicare; oferã servicii cu valoare adãugatã cãtre o dezvoltare regionalã echilibratã ºi cãtre organizarea fizicã
împreunã cu facilitãþi de calitate. a spaþiului în concordanþã cu o strategie generalã.
(www.wikipedia.org)
P l a n u l
(www.wikipedia.org conform cu International Association of

Science and Technology Parks)
Planificare strategicã
Planificare regionalã Procesul managerial ce are ca scop dezvoltarea ºi menþinerea
Stiinþa realizãrii eficiente a infrastructurii ºi folosirii terenului, pen- unei corespondenþe reale între obiectivele ºi resursele oraºului ºi
tru dezvoltarea durabilã a unei regiuni. Adepþii planificãrii oportunitãþile din mediul înconjurãtor acestuia. Reprezintã un
regionale (Peter Calthorpe) promoveazã aceastã abordare pen- proces participativ de dezvoltare a unui plan pe termen mediu
tru cã rãspunde problemelor de mediu, sociale ºi economice, sau lung, pentru a atinge obiective strategice stabilite de princi-
care se pot manifesta la scarã regionalã. palii factori implicati ºi include aspecte fizice, financiare ºi insti-
tuþionale.
In termenii planificãrii, “o regiune” poate fi administrativã, sau
funcþionalã ºi include o reþea de aºezãri umane ºi de zone carac- (Corsico, F. 1994, Urban Marketing, a Tool for Cities and for
teristice. In cele mai multe þãri europene, planurile naþionale ºi Business Enterprises, a Condition for Property Development, a
regionale sunt planuri spaþiale, direcþionând anumite nivele ale Challenge for Urban Planning, in Urban Marketing in Europe -
d e
dezvoltãrii cãtre oraºe specifice, pentru a susþine ºi gestiona International Conference, Torino Incontra)
regiunea în funcþie de nevoile acesteia.
F o r m e
(www.wikipedia.org)
Politici regionale cooperare pe multiple planuri.
M a n a g e m e n t (Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
Modalitãþi prin care guverne/autoritãþi/organizaþii internaþionale
naþional - Secþiunea a IV-a - Reþeaua de localitãþi , 351/2001,
cautã sã reducã disparitãþile spaþiale în bunãstarea economicã.
Anexa I).
Creazã cadrul pentru planificarea regionalã.
Politica regionalã europeanã este o politicã ce promoveazã soli-
Suprafaþã situatã în jurul marilor aglomerãri urbane, delimitate
daritatea, alocând mai mult de o treime din bugetul UE pentru
prin studii de specialitate, în cadrul cãreia se creeazã relaþii reci-
reducerea diferenþelor de dezvoltare dintre regiuni ºi dispa-
proce de influenþã în domeniul cãilor de comunicaþii, economic,
ritãþilor dintre cetãþeni în termeni de bunãstare, pentru întãrirea
social, cultural ºi al infrastructurii edilitare. De regulã, limita teri-
coeziunii economice, sociale ºi teritoriale a Uniunii.
d e
toriului metropolitan depãºeºte limita administrativã a loca-

(www.wikipedia.org)
litãþilor ºi poate limita judeþului din care face parte.
(Legea privind Amenajarea Teritoriului ºi Urbanismului,
P l a n u l
350/2001)
Politici urbane
Politicile urbane se referã la orice set de argumente interperson-
Concentrare mare de populaþie constând dintr-un oraº mare ºi
ale sau organizaþionale, care sunt chemate sã rezolve clase iden-
zona adiacentã, de influenþã a acestuia, sau din câteva oraºe
tificabile de probleme. Aceste seturi de argumente se exprimã
învecinate ºi zonele lor adiacente, cu unul sau mai multe oraºe
prin planuri ºi actiuni, care au ca scop îmbunãtãþirea unei situaþii

funcþionând ca “hub”.
existente.
O zonã metropolitanã combinã de obicei o aglomeraþie (zonã
(Webster’s Encyclopedia Unabridged Dictionary of the English
construitã continuã) cu zone periferice, nu neapãrat urbane, dar
Language)
legate de centru prin comerþ ºi ocuparea forþei de muncã.
Oraºele centrale într-o zonã metropolitanã policentricã nu tre-
Z buie conectate prin continuitatea spaþiului construit, fãcând astfel

distincþia de conceptul de conurbaþie, care cere continuitate
urbanã. Intr-o zonã metropolitanã este suficient ca oraºele cen-
Zonã metropolitanã trale sã constituie împreunã un mare nucleu de populaþie, iar
d e
Zonã construitã prin asociere bazatã pe parteneriat voluntar, celelalte pãrþi ale zonei sã aibã un înalt grad de integrare.
(www.wikipedia.org)
F o r m e
între marile centre urbane (capitala României ºi municipiile de

rang I) ºi localitãþile urbane ºi rurale aflate în zona imediatã, la
distanþa de pânã la 30km, între care s-au dezvoltat relaþii de
4.2. Termeni privind politica regionalã a Uniunii est, politica regionalã a fost una din principalele probleme dezbã-
M a n a g e m e n t Europene tute în Agenda 2000, în principal pentru implicaþiile financiare. Ca
mãrime, este a doua componentã a bugetului Uniunii Europene,
fiindu-i alocate 213 miliarde pentru perioada 2000-2006.
B Extinderea la 25 de State Membre a schimbat în întregime struc-

tura Uniunii. Suprafaþa Uniunii Europene a crescut cu 23% , popu-
laþia cu 20% iar veniturile cu numai 5%. PIB-ul mediu pe cap de
Beneficiari finali
locuitor a scãzut cu 13% iar disparitãþile regionale s-au dublat. Din
Organisme publice sau private care vor cheltui banii destinaþi moment ce 60% din regiunile a cãror dezvoltare este cu mult în
proiectelor de dezvoltare regionalã. Din punct de vedere al eligibil- urma sunt noile State Membre, centrul de gravitate al politicii
d e
itãþii acestor organisme, aceasta urmeazã a fi definitã precis odatã regionale se muta la est.
cu finalizarea POR. In prezent se apreciazã cã beneficiari finali pot Dupã 2006 coeziunea economicã ºi socialã va trebui sã se concen-
fi administraþiile publice locale, ONG-uri, unitãþi de cercetare, uni-
P l a n u l
treze pe probleme de dezvoltare cruciale, continuând în acelaºi

versitãþi ºi alte agenþii ºi organisme. timp sã sprijine regiunile care nu au încheiat procesul de conver-
(Glosar Centrul INFOEUROPA ºi INFOREGIO)
C
genþã în termeni reali. Asistenþa structuralã este necesarã în contin-
uare în zonele geografice care se confruntã cu probleme struc-
turale specifice (zone în curs de restructurare economicã, zonele
Coeziune economicã ºi socialã urbane, rurale, cele dependente de pescuit ºi zonele care sunt afec-
tate de deficienþe naturale sau demografice). In cele din urmã, sim-

Coeziunea economicã ºi socialã este expresia solidaritãþii între
plificarea ºi descentralizarea instrumentelor financiare de manage-
statele membre ºi regiunile Uniunii Europene. Scopul este dez-
ment al politicii regionale (Fonduri Structurale ºi de Coeziune) vor
voltarea echilibratã pe întreg teritoriul Uniunii Europene, reducerea
fi cuvintele cheie pentru viitoarea reformã.
disparitãþilor structurale între regiuni ºi promovarea ºanselor egale
pentru toþi. Concret, acest obiectiv a fost realizat printr-o varietate Constituþia europeanã, în curs de ratificare, prevede cã obiectivul
de operaþiuni de finanþare, în special prin Fondurile Structurale ºi de coeziune teritorialã sã fie adãugat conceptului de coeziune eco-
de Coeziune. La fiecare trei ani Comisia Europeanã prezintã un nomicã ºi socialã. Dacã va fi ratificatã, Constituþia va valida în mod
raport referitor la progresele înregistrate în realizarea coeziunii sigur dimensiunea teritorialã a politicii regionale ºi va întãri de
economice ºi sociale ºi în ce mãsurã politicile comunitare au con- asemenea rolul autoritãþilor locale. In plus, Comitetul Regiunilor va
d e
tribuit la aceasta. avea un rol mai important în monitorizarea respectãrii principiului

subsidiaritãþii.
Coeziunea economicã ºi socialã este implementatã în special prin
F o r m e
politica regionalã a Uniunii Europene. Alãturi de reforma Politicii (actualizare: Ianuarie 2006, Glosar Centrul INFOEUROPA ºi
agricole comune ºi a extinderii la þãrile din Europa centralã ºi de INFOREGIO)
M a n a g e m e n t
D au fost incluse intr-o reglementare unicã.
Acest instrument creazã o politicã integratã de dezvoltare ruralã
durabilã, care asigurã o mai mare coerenþã între dezvoltarea
Dezvoltare durabilã ruralã, pe de o parte, ºi politica preþurilor ºi a pieþelor agricole
Conceptul de dezvoltare durabilã se referã la o formã de creºtere comunitare, pe de altã parte; totodatã, promoveazã toate
economicã ce satisface nevoia de bunãstare a societãþii pe ter- aspectele dezvoltãrii rurale prin încurajarea implicãrii tuturor
men scurt, mediu ºi, mai ales, lung. El se bazeazã pe ideea cã actorilor locali.
dezvoltarea trebuie sã rãspundã nevoilor prezente, fãrã sã punã Dezvoltarea ruralã a devenit astfel al doilea pilon al politicii agri-
în acelaºi timp în pericol perspectivele generaþiilor viitoare. In cole. Fiind legatã de activitãþile agricole ºi conversia acestora,
practicã, este vorba de crearea condiþiilor pentru dezvoltarea dezvoltarea ruralã se axeazã pe:
d e
economicã pe termen lung, acordându-se atenþia cuvenitã pro- • modernizarea exploatãrilor agricole,
tecþiei mediului înconjurãtor. Reuniunea la vârf de la Copenhaga
• venituri echitabile ºi stabile pentru agricultori,
P l a n u l
privind dezvoltarea durabilã (din martie 1995) a subliniat nece-

• abordarea problemelor privind protecþia mediului,
sitatea combaterii excluderii sociale ºi a protecþiei sãnãtãþii pu-
blice. • activitãþi complementare sau alternative, creatoare de locuri de
muncã, menite sã opreascã exodul de la sate ºi sã
Tratatul de la Amsterdam menþioneazã în mod explicit conceptul
îmbunãtãþeascã nivelul economic ºi social în zonele rurale,
de dezvoltare durabilã în expunerea de motive a Tratatului
• îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ºi muncã, precum ºi pro-
asupra Uniunii Europene.

movarea ºanselor egale.
Dezvoltare ruralã F
Dezvoltarea ruralã este strâns legatã de politica agricolã comu- FEDR: Fondul European de Dezvoltare
nitarã ºi de mãsurile de sprijin pentru ocuparea forþei de muncã. Regionalã
Ca urmare, mãsurile de sprijin din acest sector se bazeazã, în
Fond destinat sprijinirii reducerii dezechilibrelor dintre regiuni în
mod tradiþional, pe diverse instrumente juridice, aferente unor
d e
interiorul Comunitãþii. Fondul a fost înfiinþat în 1975 ºi acordã

obiective specifice.
asistenþã financiarã pentru proiecte de dezvoltare derulate în cele
In scopul realizãrii unei coerenþe depline, reforma din 1999 a
F o r m e
mai sãrace regiuni. FEDR este, din punctul de vedere al resurselor

politicii agricole comune (PAC), având la baza Agenda 2000, a financiare, cel mai important dintre Fondurile Structurale.
fost urmatã de consolidarea mãsurilor de dezvoltare ruralã, care (Glosar INFOREGIO)
FSE: Fondul Social European “Agenda 2000”, din iulie 1997, o reformã a politicii structurale.
M a n a g e m e n t
Aceastã reformã a permis o mai bunã concentrare a asistenþei ºi
Înfiinþat în 1960, reprezintã principalul instrument al Uniunii simplificarea modului de operare a acesteia prin reducerea la trei
Europene în domeniul politicii sociale. Acest fond asigurã asis- a numãrului de obiective:
tenþã pentru instruirea vocaþionalã ºi pentru scheme de menþinere
• dezvoltarea ºi ajustarea structuralã a regiunilor rãmase în
ºi creare de locuri de muncã. În jur de 75% din finanþãrile apro-
urmã din punct de vedere al dezvoltãrii ºi al cãror PNB pe cap
bate se îndreaptã spre combaterea ºomajului tinerilor. Odatã cu
de locuitor este sub 75% din media pe Uniunea Europeanã
creºterea resurselor bugetare ale Fondului, þelurile acestuia au
(Obiectivul 1: primeºte 70% din Fondurile Structurale);
fost reorientate spre îmbunãtãþirea funcþionãrii pieþelor de muncã
• reconversia economicã ºi socialã a zonelor cu dificultãþi struc-
ºi sprijinirea reintegrãrii ºomerilor în câmpul muncii. Acþiunile
turale (Obiectivul 2: acoperã zonele cu probleme din punctul
d e
viitoare vor adresa probleme de egalitate a ºanselor, de

de vedere al diversificãrii economice, cum sunt zonele în care
adaptare a muncitorilor la schimbãrile din industrie ºi din sis-
economia parcurge o etapã de schimbãri profunde, zone
temele de producþie.
P l a n u l
rurale în declin, zone în crizã dependente de pescuit ºi zone

(Glosar INFOREGIO)
urbane în dificultate);
Fonduri Structurale ºi Fondul de Coeziune • dezvoltarea resurselor umane în alte regiuni decât cele eligibile
pentru Obiectivul 1 (Obiectivul 3: constituie cadrul de referinþã
Fondurile structurale ºi Fondul de coeziune sunt parte a politicii pentru toate mãsurile prevãzute de noul Titlu privind ocuparea
structurale comunitare, care urmãreºte reducerea decalajului forþei de muncã din Tratatul de la Amsterdam ºi de Strategia
dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni, precum ºi din- Europeanã de ocupare a forþei de muncã).
tre cele ale statelor membre ale Uniunii Europene ºi promovarea,
Iniþiativele comunitare au fost reduse la patru:
în acest mod, a coeziunii economice ºi sociale.
• Interreg, al cãrei obiectiv este de a stimula cooperarea trans-
In perioada 1994-1999, bugetul comunitar a alocat mãsurilor
frontalierã, transnaþionalã ºi interregionalã;
structurale 208 miliarde de euro, adicã aproape 35% din buge-
• Leader, care urmãreºte încurajarea dezvoltãrii rurale prin inter-
tul total al UE. Din aceastã sumã, 90% a fost destinatã regiunilor
mediul iniþiativelor promovate de grupurile de acþiune localã;
ºi 10% celor patru þãri denumite “de coeziune”. In perioada
2000-2006, alocarea financiarã a crescut la 213 miliarde euro • Equal, care prevede dezvoltarea noilor practici de luptã
(din care 195 pentru Fondurile Structurale ºi 18 pentru Fondul de împotriva discriminãrilor ºi inegalitãþilor de orice naturã în pri-
d e
Coeziune). vinþa accesului pe piaþa muncii;

• Urban, care favorizeazã revitalizarea economicã ºi socialã a
F o r m e
In scopul îmbunãtãþirii eficienþei acþiunilor comunitare în perioa-

da 2000-2006, Comisia a propus, în documentul intitulat oraºelor ºi a suburbiilor aflate în situaþie de crizã.
Uniunea Economicã ºi Monetarã a scos în evidenþã ºi existenþa
M a n a g e m e n t disparitãþilor economice ºi sociale importante dintre statele mem-
bre ale Uniunii Europene.
P
In scopul consolidãrii politice structurale a fost înfiinþat, în 1993, Perspectiva Europeanã asupra Dezvoltãrii
Fondul de Coeziune. Acesta urmãreste finanþarea proiectelor de Spaþiale (ESDP/European Spatial
mediu ºi de infrastructurã pentru transporturi. Development Perspective)
Document adoptat în mai 1999 de cãtre miniºtrii celor 15 state
N membre responsabili cu planificarea spaþialã. Þelul acestui docu-

ment este îmbunãtãþirea coordonãrii politicilor naþionale din
d e
domeniu. Perspectiva Europeanã se bazeazã pe trei principii

NUTS cheie:
P l a n u l
Nomenclatura unitãþilor teritoriale pentru statisticã (NUTS) a fost • Dezvoltarea unui sistem urban policentric echilibrat ºi
creatã de Oficiul European pentru Statisticã (Eurostat) pentru a împrospãtarea relaþiei dintre mediul urban ºi mediul rural;
crea o structurã unicã ºi coerentã a distribuþiei teritoriale. • Asigurarea accesului egal la infrastructurile cunoaºterii;
Termenul a fost utilizat în legislaþia europeanã privind Fondurile • Dezvoltarea durabilã, managementul inteligent ºi conservarea
Structurale din anul 1988. patrimoniului natural ºi cultural.
Pentru a stabili nivelul NUTS relevant în care se poate clasifica o (Glosar INFOREGIO)
categorie de unitãþi administrative într-unul din statele membre,
mãrimea medie a acestei categorii trebuie sã fie cuprinsã între
urmãtoarele limite de populaþie: POR: Programul Operaþional Regional
• NUTS 1 - între 3 milioane ºi 7 milioane locuitori;
Este unul din cele 6 Programe Operaþionale, prin care va fi
• NUTS 2 - între 800.000 ºi 3 milioane locuitori; implementat Documentul Cadru de Sprijin Comunitar, document
• NUTS 3 - între 150.000 ºi 800.000 locuitori. de planificare strategicã, prin care sunt stabilite obiectivele
Eligibilitatea pentru Obiectivul 1 este în principal definitã cu majore ºi domeniile susþinute prin instrumentele financiare ale
UE. POR este în pregãtire în prezent la MIE, care va fi autoritatea
d e
referire la unitãþi teritoriale NUTS 2; pentru Obiectivul 2 zonele

sunt definite cu referire la unitãþile NUTS 3. de management a acestuia ºi care va fi implementat cu ajutorul
F o r m e
celor 8 Agenþii de Dezvoltare Regionalã, în calitate de organisme

(Official Journal of the European Union, 21.06.2003)
intermediare.
4.3. Surse de informare
M a n a g e m e n t
Un nou parteneriat pentru coeziune
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion3/cohesion3_en.htm
In sprijinul regiunilor
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/intro/working1_ro.htm
Directia Generala pentru Transport si Energie http://europa.eu.int/comm/dgs/energy_transport/index_en.html

d e
Legislatia europeanã in domeniul transporturilor

http://europa.eu.int/comm/energy_transport/en/lpi_en.html
P l a n u l
Politica europeanã in domeniul transporturilor

http://europa.eu.int/comm/energy_transport/en/fa_en.html
Glosar INFOREGIO
http://ec.europa.eu/regional_policy/glossary/glossary_en.htm
Ministerul Integrãrii Europene

www.mie.ro
Centrul Român de Informare de la Bruxelles

www.roinfocentre.be
Delegaþia Comisiei Europene în România

www.infoeuropa.ro
d e
F o r m e

PATZ Zona Aglomeratiei Urbane PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PATZ Zona Aglomeratiei Urbane PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P.A.T.Z.

- ZONA AGLOMERAÞIEI URBANE ªI ZONA METROPOLITANÃ A MUNICIPIULUI BUCUREªTI

Forme de implementare: Plan de management

Beneficiar Consiliul General al Municipiului Bucureºti

Dr. arh. Nicolae Þarãlungã

Dr. arh. Sorina Racoviceanu

Design Studio Bit

Copyright IHS Romania SRL

Contractor principal ºi INTERGRAPH COMPUTER SERVICES

Institute For Housing and Urban Development Studies Romania

Institutul de Economie Naþionalã al Academiei Române

1. ASPECTE CHEIE DE MANAGEMENT 3

2. CADRUL STRATEGIC DE REFERINÞÃ PENTRU ZONA METROPOLITANÃ BUCUREªTI 9

4. TERMINOLOGIE, ABREVIERI ªI SURSE DE INFORMAÞIE 33

Introducere Introducere Introducere

In conformitate cu practica accesãrii Fondurilor Structurale ºi în conformitate cu Cadrul de Referinþã

al Strategiei Naþionale din România, în consultare ºi coordonare cu partenerii consorþiului ºi cu

de Coeziune a Uniunii Europene pe perioada 2007-2013.

Bucureºti. Beneficiarilor Finali în organizarea procesului de

Aspecte cheie de management

è a. Zona metropolitanã Bucureºti è a. Din punct de vedere al infrastruc-

este, la momentul integrãrii, un amalgam turii educaþionale ºi sanitare, majoritatea

privind infrastructura socialã ºi economicã;

România, implicit zona metropolitanã

è c. Din punct de vedere al manage- è d. Din punct de vedere culturã,

è a. Teritoriul metropolitan înre- è a. Zona metropolitanã nu are un

terenurilor agricole/împãdurite în dez- al serviciilor ºi utilitãþilor de interes metro-

è b. Municipiului Bucureºti ºi unitãþile è b. Zona metropolitanã nu context european.

administrativ teritoriale din cadrul zonei funcþioneazã ca un agregat social, eco-

metropolitane sunt afectate ciclic de acti- nomic ºi de mediu.

ra. Prin programe naþionale, politica de coeziune 1. Convergenta si Fond de Coeziune

finanþa programe privind transporturile ºi mediul. întãrirea relaþiilor economice ºi implantarea în

• Dezvoltarea ºi utilizarea eficientã a capitalului ºi îndrumare, prin aplicarea formelor de comba-

• Creºterea capacitãþii administrative sociale fãrã nici o formã de descriminare.

deplasãrii oamenilor ºi mãrfurilor, precum ºi în vedere al eficienþei, eficaciãþii ºi satisfacerii nevoilor

1. Capacitatea administrativã ºi parteneriat

2. Capital uman ºi societatea informaþionalã

4. Protejarea mediului ºi prevenirea riscului

8. Turism ºi valori culturale

Cadrul strategic de referinþã

Dezvoltarea teritorialã a regiunii metropolitane Bucureºti se bazeazã pe trei piloni 1

coordonaþi cu politicile de dezvoltare teritorialã a Uniunii Europene (1999, ESDP,

è 1. Necesitatea dezvoltãrii policentrice echilibrate a unitãþilor administrativ teri-

è 2. Realizarea cu prioritate a unui sistem integrat de transport ºi de comunicare

între aceste unitãþi administrativ teritoriale;

è 3. Dezvoltarea ºi conservarea patrimoniului cultural ºi natural existent pe teri- 2

Pachetul de politici teritoriale specifice regiunii metropolitane Bucureºti se raporteazã la recomandarea

a. Imbunãtãþirii calitãþii vieþii ºi al înlãturãrii dis-

1. Promovarea formelor de accesibilitate macrospaþialã ºi de mobilitate pentru deplasãri rapide ale

componente ale zonei metropolitane Bucureºti

7. Limitarea preventivã a efectelor catastrofelor naturale generate de cutremure ºi inundaþii ºi alunecãri

planurilor de management al riscurilor naturale.

capitol oferã recomandãri privind etapele orga-

3. Mandatarea reprezentanþilor Beneficiarilor

provenite din Fondurile Structurale ale

Proiectele propuse spre dezbatere Primãriei

poziþie perifericã accesibilitate infrastructurã transport locuri de muncã directe Fiºa 1

3. Teritoriu înconjurãtor capitalei este

metropolitanã metropolitan metropolitan

3. Reþea de transport integrat

4. Management de trafic inte-

Vezi detaliu plansã nr. 1, proiect S12321/2006

Bucureºti ºi în zona metropoli- gradul de echipare cu utilitãþi apelor reziduale FEDR, FC