Sunteți pe pagina 1din 133

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU


MASTER MANAGEMENT EDUCAŢIONAL

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific: Masterand:


Prof. univ. dr. ing.
Prof. Gabriel Octavian
Dănuţ Dumitru
Negrea
Dumitraşcu
Sibiu, 2009

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII


UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
MASTER MANAGEMENT EDUCAŢIONAL

LUCRARE DE DISERTAŢIE
Operaţionalizarea proiectelor de dezvoltare
şcolară.
Studiu de caz: Proiectul Centrului de
Documentare şi Informare de la Colegiul
Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu

Coordonator ştiinţific: Masterand:


Prof. univ. dr. ing. Prof. Gabriel Octavian
Dănuţ Dumitru
Negrea
Dumitraşcu

Sibiu, 2009
Rezumat

Rezumat
Proiectul de dezvoltare şcolară a devenit în ultima perioadă un instrument managerial
de planificare pe termen mediu şi lung indispensabil în activitatea oricărui director de unitate
de învăţământ. Conceperea, elaborarea şi punerea în practică a acestuia se realizează în fiecare
unitate de învăţământ pe baza unui efort colectiv în care sunt implicaţi managerii, profesorii,
elevii, părinţii şi reprezentanţii comunităţii locale şi ai agenţilor economici interesaţi.
Proiectul de dezvoltare şcolară se referă în principal la realizarea unor schimbări în
organizarea şi funcţionarea unei şcoli. Aceste schimbări exprimă o anumită nevoie de
dezvoltare şi rezultă din evaluarea complexă a mediului extern şi intern în care
funcţionează şcoala şi din misiunea asumată de aceasta faţă de societate în general şi faţă de
comunitatea locală în care funcţionează în particular.

Caracteristica principală a proiectelor de dezvoltare şcolară şi unicitatea lor în


documentele de planificare managerială constă în integrarea a două componente esenţiale: o
componentă strategică şi o componentă operaţională. Componenta strategică este
fundamentată pe evaluarea stării de fapt a unităţii de învăţământ la un moment dat şi propune
misiunea şcolii, ţintele strategice pe termen mediu şi lung (3-5 ani) stabilite faţă de situaţia
existentă şi misiunea şcolii, precum şi opţiunile strategice cele mai potrivite în raport cu
complexitatea ţintelor stabilite şi resursele existente. Componenta operaţională înseamnă
trecerea de la nivelul general la nivelul particular şi propune prin programe multianuale,
planuri manageriale anuale şi portofolii de proiecte specifice pe domenii de dezvoltare
modalităţile concrete prin care se vor atinge ţintele strategice.

În dezvoltarea strategică a unităţii de învăţământ, proiectele sunt secvenţe cu o durată


limitată şi rezultate unice care conduc combinat şi pe termen mediu şi lung la atingerea
ţintelor strategice şi îndeplinirea misiunii şcolii. În aceste condiţii, directorul de şcoală trebuie
simultan să asigure managementul strategic al unităţii de învăţământ şi managementul
proiectelor necesare pentru realizarea strategiei de dezvoltare a acesteia.

Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte într-o abordare de la teoretic la practic şi de


la general la particular a ceea ce înseamnă pentru managementul educaţional conceperea,
elaborarea şi punerea în practică a unui proiect de dezvoltare şcolară, cu accent pe integrarea
componentei operaţionale în componenta strategică a acestuia.

i
Rezumat

În acest scop, în prima parte a lucrării sunt prezentate la nivel teoretic noţiunile de
bază privind proiectele de dezvoltare şcolară. Dezvoltarea teoretică vizează conturarea
conceptului de proiect de dezvoltare şcolară, precizând caracteristicile de bază şi specificitatea
acestuia ca document de planificare în managementul educaţional. Sunt în continuare
prezentate etapele în elaborarea proiectului de dezvoltare şcolară, insistându-se în mod special
pe componenta operaţională, cu extindere spre semnificaţia proiectelor în această componentă
şi caracteristicile managementului de proiect.

A doua parte a lucrării este dedicată componentei strategice a proiectului de dezvoltare


şcolară şi demonstrează punerea în aplicare a conceptelor teoretice privind fundamentarea şi
formularea strategiei de dezvoltare a unei unităţi de învăţământ – Colegiul Naţional
„Gheorghe Lazăr” Sibiu. Fundamentarea componentei strategice este realizată prin
formularea misiunii unităţii de învăţământ şi evaluarea detaliată a performanţelor acesteia pe
perioada ciclului managerial de 4 ani finalizat în anul şcolar 2007/2008. Pe baza evaluării sunt
identificate problemele prioritare în raport cu misiunea unităţii de învăţământ şi sunt
formulate ţintele şi opţiunile strategice pentru orizontul de timp 2011/2012. Planificarea la
nivel tactic şi trecerea la componenta operaţională este prezentată succint prin programe
multianuale ca portofolii integrate de planuri manageriale anuale şi proiecte specifice.

În ultima parte a lucrării este prezentată în detaliu ca studiu de caz în dezvoltarea de la


teoretic la practic şi de la general la particular o secvenţă de operaţionalizare a proiectului de
dezvoltare şcolară (instituţională) a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu. Este vorba
despre un proiect conceput şi pus efectiv în aplicare în perioada iunie 2008 – februarie 2009
care a vizat organizarea şi punerea în funcţiune a unui centru de documentare şi informare la
Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu. Prezentarea include justificarea şi integrarea
proiectului în strategia dezvoltării instituţionale, precum şi toate elementele standardizate în
elaborarea şi managementul unui proiect. Deoarece proiectul a fost finalizat până la data
elaborării prezentei lucrări, este inclusă de asemenea şi o analiză a rezultatelor imediate şi a
modului în care a fost manageriată constrângerea scop – durată – cost – calitate în realizarea
proiectului, cu insistenţă pe analiza financiară.

Autorul prezentei lucrări doreşte să mulţumească pe această cale profesorilor


Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu care au asigurat pregătirea în cadrul cursului de master
în management educaţional şi în mod special domnului prof. univ. dr. ing. Dănuţ Dumitru
Dumitraşcu pentru competenţa profesională, dedicaţia şi sprijinul acordat.

ii
Cuprins
REZUMAT I

I. PROIECTELE DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ – ASPECTE TEORETICE 1

1 NOŢIUNI GENERALE 1

2 ELABORAREA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ 3

2.1 FORMULAREA MISIUNII UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT 3


2.2 EVALUAREA SITUAŢIEI EXISTENTE 4
2.3 STABILIREA ŢINTELOR ŞI OPŢIUNILOR STRATEGICE 4
2.4 ABORDAREA TACTICĂ ŞI OPERAŢIONALIZAREA 6

3 MANAGEMENTUL DE PROIECT ÎN CONDUCEREA ŞCOLII 8

II. PROIECT DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ ÎN PRACTICĂ – C.N.G.L. SIBIU 11

1 PLANIFICARE STRATEGICĂ 11

1.1 PREZENTARE GENERALĂ ŞI MISIUNE 11


1.1.1 DATE DE IDENTIFICARE........................................................................................................................11
1.1.2 SCURT ISTORIC...................................................................................................................................11
1.1.3 SINTEZA SITUAŢIEI ACTUALE.................................................................................................................12
1.1.4 VIZIUNE ŞI MISIUNE............................................................................................................................13
1.2 RESURSE UMANE – EVALUARE 14
1.2.1 ELEVI...............................................................................................................................................14
1.2.2 ANALIZA SWOT A DOMENIULUI „RESURSE UMANE – ELEVI”..................................................................25
1.2.3 PERSONAL DIDACTIC, DIDACTIC AUXILIAR ŞI NEDIDACTIC...........................................................................25
1.2.4 ANALIZA SWOT A DOMENIULUI „RESURSE UMANE – PERSONAL”............................................................28
1.3 RESURSE CURRICULARE – EVALUARE 28
1.3.1 ANALIZA SWOT A DOMENIULUI „CURRICULUM”...................................................................................30
1.4 RESURSE MATERIALE – EVALUARE 31
1.4.1 BAZA MATERIALĂ...............................................................................................................................31
1.4.2 BIBLIOTECA COLEGIULUI NAŢIONAL „GHEORGHE LAZĂR”.......................................................................33
1.4.3 ANALIZA SWOT A DOMENIULUI „RESURSE MATERIALE”........................................................................37
1.5 RESURSE FINANCIARE – EVALUARE 37
1.5.1 ANALIZA SWOT A DOMENIULUI „RESURSE FINANCIARE”........................................................................40
1.6 ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE ŞI EXTRAŞCOLARE – EVALUARE 40
1.6.1 ANALIZA SWOT A DOMENIULUI „ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE ŞI EXTRAŞCOLARE”................................42
1.7 RELAŢIA ŞCOALĂ-COMUNITATE – EVALUARE 42
1.7.1 ANALIZA SWOT A DOMENIULUI „RELAŢIA ŞCOALĂ-COMUNITATE”...........................................................46
1.8 COOPERARE INTERNAŢIONALĂ – EVALUARE 46
1.8.1 PARTICIPAREA ÎN CADRUL PROGRAMELOR EUROPENE................................................................................46
1.8.2 PROIECTE DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ AUTOFINANŢATE.....................................................................48
1.8.3 ANALIZA SWOT A DOMENIULUI „COOPERARE INTERNAŢIONALĂ”............................................................48
1.9 STRATEGIA DEZVOLTĂRII INSTITUŢIONALE ÎN PERIOADA 2008-2012 49
1.9.1 ŢINTE STRATEGICE..............................................................................................................................49
1.9.2 OPŢIUNI STRATEGICE...........................................................................................................................53
1.9.3 INDICATORI DE REALIZARE...................................................................................................................56

2 PLANIFICARE TACTICĂ – PROGRAME 57


2.1 OBIECTIVELE PROGRAMELOR 57
2.2 ESTIMAREA RESURSELOR NECESARE 58

3 PLANIFICARE OPERAŢIONALĂ 60

III. OPERAŢIONALIZARE ÎN PRACTICĂ – PROIECTUL CDI-CNGL 61

1 OBIECTIV GENERAL 61

2 OBIECTIVE SPECIFICE 62

2.1 OBIECTIVE SPECIFICE – FORMULARE 62


2.2 OBIECTIVE SPECIFICE – PLANUL DE SITUAŢIE ACTUAL 64
2.3 OBIECTIVE SPECIFICE – PLANUL DE AMENAJARE CDI-CNGL 65

3 DEŢINĂTORI DE INTERESE 67

4 GRUPURI ŢINTĂ 71

5 NECESITATEA PROIECTULUI 72

6 STRUCTURA FRAGMENTATĂ A ACTIVITĂŢILOR (SFA) 75

7 ACTIVITĂŢI 76

8 RESURSE UMANE 80

8.1 ECHIPA DE PROIECT 80


8.2 ORGANIGRAMA ECHIPEI DE PROIECT 81

9 GRAFIC DE IMPLEMENTARE 82

10 REZULTATE PRINCIPALE 83

11 BUGET (PROIECTARE IUNIE 2008) 86

11.1 BUGETUL DE STAT 86


11.2 BUGETUL LOCAL 88
11.3 VENITURI PROPRII, DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI 89

12 MATRICEA CADRULUI LOGIC (LFA) 94

13 ANALIZA FINALĂ A BUGETULUI (FEBRUARIE 2009) 97

13.1 ANALIZA DEPĂŞIRILOR DE BUGET 102

IV. CONCLUZII 105

ANEXA 1 – FIŞE DE ACTIVITATE PROIECT CDI-CNGL I

ANEXA 2 – LISTA FORMELOR GRAFICE XIII

BIBLIOGRAFIE I

OPIS I
I. Proiectele de dezvoltare şcolară – aspecte teoretice

I. Proiectele de dezvoltare şcolară – aspecte teoretice

1 Noţiuni generale

Proiectul de dezvoltare şcolară, denumit şi proiect de dezvoltare instituţională a unităţii de


învăţământ, este un instrument de planificare pentru termen mediu şi lung intrat relativ de curând în
practica managerială curentă a unităţilor de învăţământ. În raport cu teoriile actuale ale
managementului şi în mod special ale managementului de proiect1, utilizarea termenului „proiect”
pentru definirea acestui instrument managerial este relativ improprie.

În realitate, „proiectul de dezvoltare şcolară/instituţională” are un caracter dual – fiind în


acelaşi timp o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung şi incluzând o componentă
operaţională concretizată prin programe, planuri manageriale şi un (eventual) portofoliu de
proiecte specifice.

Din punct de vedere strategic, utilizând în continuare denumirea intrată în uz, proiectul de
dezvoltare şcolară/instituţională presupune luarea în considerare a unor factori esenţiali de care
depind rezultatele finale ale demersului managerial2:

1) Oportunităţile şi constrângerile în care operează şcoala (mediul extern);


2) Punctele tari şi punctele slabe ale şcolii (mediul intern);
3) Valorile personale ce caracterizează principalii responsabili implicaţi în managementul
strategic (director, director adjunct, consiliul de administraţie);
4) Aşteptările beneficiarilor direcţi şi indirecţi cu privire la performanţa şcolii în comunitatea
din care aceasta face parte.

Proiectele de dezvoltare şcolară/instituţională se referă în principal la realizarea unor


schimbări – rezultând dintr-o anumită nevoie de dezvoltare, fundamentată pe insatisfacţia faţă de
situaţia dată şi în condiţiile existenţei forţelor necesare pentru iniţierea şi finalizarea schimbării.
În esenţă, proiectul de dezvoltare şcolară/instituţională trebuie să răspundă întrebărilor „clasice”:

- De ce (motivaţia schimbării)?
- Ce (ţinte şi obiective pentru schimbare)?
- Cum (opţiuni strategice, programe şi proiecte)?

1
Dumitraşcu, D., Pascu, R., Managementul proiectului – note de curs, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,
Sibiu, 2004
2
Ţuţurea, M., Management strategic, Ediţia a II-a, Editura Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2002

1
I. Proiectele de dezvoltare şcolară – aspecte teoretice
- Cine (resurse umane esenţiale – responsabilităţi)?
- Cu ce (resurse materiale şi financiare)?
- Când (resurse de timp – termene de realizare)?

Caracteristicile de bază ale proiectelor de dezvoltare şcolară/instituţională rezultă atât din


specificul lor strategic, cât şi din condiţiile concrete de dezvoltare şi implementare într-un mediu cu
o anumită cultură organizaţională – mediul şcolar. Astfel, proiectul de dezvoltare
şcolară/instituţională3:

- Este fundamentat pe ţinte strategice („ceea ce trebuie să fie”) pornind de la situaţia


existentă – condiţii interne şi externe, precum şi resursele concrete ale şcolii şi comunităţii
din care aceasta face parte („ceea ce este”);
- Are valoare strategică – fiind de regulă conceput pentru o perioadă de 4 ani (un ciclu
managerial). Inclusiv în condiţiile modificărilor inerente care apar pe parcursul realizării
schimbărilor dorite, proiectul de dezvoltare şcolară/instituţională oferă un orizont şi direcţii
clare pentru activitatea managerială din şcoală, vizând în mod deosebit priorităţile în
alocarea resurselor;
- Are un caracter situaţional – fiind elaborat în funcţie de mediul şi condiţiile concrete în
care funcţionează şcoala şi ţinând cont de tendinţele de evoluţie ale acestora;
- Este articulat pe baza a două componente esenţiale: o componentă strategică, incluzând
misiunea, ţintele şi opţiunile strategice ale şcolii şi o componentă operaţională, incluzând
programele, planurile manageriale şi proiectele prin care se ating ţintele strategice şi se
realizează misiunea şcolii;
- Include toate domeniile vieţii şcolare – având însă în vedere permanent că beneficiarul
ultim al dezvoltării şcolare este elevul;
- Este elaborat de la general la particular – definind mai întâi misiunea şcolii, iar apoi, pe
baza acesteia, ţintele strategice pentru dezvoltare instituţională. În continuare se construiesc
opţiunile strategice şi, pe baza acestora, se stabilesc programele, planurile manageriale şi
proiectele concrete;
- Este negociat în toate fazele elaborării şi implementării sale – pe baza unei comunicări
continue şi eficiente cu interiorul şi exteriorul şcolii, prin participare şi prin muncă în echipă.

Trebuie precizat în mod clar faptul că proiectele de dezvoltare şcolară/instituţională nu


includ – nici în componenta strategică, nici în componenta operaţională – elementele (programele,

3
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, coord. Iosifescu, Ş., Manual de management educaţional pentru directorii de unităţi
şcolare, Editura ProGnosis, Bucureşti, 2000

2
I. Proiectele de dezvoltare şcolară – aspecte teoretice
activităţile etc.) care ţin de funcţionarea normală a şcolii şi de respectarea cerinţelor generale şi
specifice ale actelor normative în vigoare.

2 Elaborarea proiectului de dezvoltare şcolară

Elaborarea proiectului de dezvoltare şcolară4 trebuie să aibă în vedere în primul rând


caracterul dual al acestuia – fiind vorba de un instrument managerial strategic şi operaţional.
Această caracteristică este determinantă atât pentru etapele care trebuiesc parcurse pentru
elaborarea proiectului de dezvoltare şcolară, cât şi pentru structura acestuia.

2.1 Formularea misiunii unităţii de învăţământ

Prima etapă în elaborarea proiectului de dezvoltare şcolară o constituie definirea misiunii


unităţii de învăţământ. În esenţă, misiunea unităţii de învăţământ reprezintă o succesiune de
enunţuri sau afirmaţii care exprimă sintetic (maxim 200 de cuvinte, de regulă 50-100 de cuvinte)
raţiunea de a fi, motivul fundamental pentru care există organizaţia şcolară. Evident, misiunea
oricărei şcoli are o parte generală definită prin legi şi regulamente – şcoala este o instituţie în
care se realizează educaţia elevilor. În acelaşi timp însă, fiecare şcoală – în comunitatea din care
face parte şi pe care o deserveşte – îşi stabileşte o anumită parte specifică în misiunea asumată.
Specificitatea misiunii asumate de şcoală derivă în principal din următoarele aspecte:

- raţiunea de a fi, justificarea existenţei organizaţiei şcolare într-un anumit context


educaţional şi comunitar;
- nevoile concrete de educaţie identificate la nivelul general al societăţii într-o anumită
etapă, respectiv la nivelul comunităţii din care face parte şcoala;
- viziunea comună a diferitelor grupuri de interese reprezentate la nivelul şcolii – incluzând
elevi, părinţi, profesori, manageri, diferite grupuri reprezentative pentru comunitate – în
legătură cu modul în care şcoala respectivă îşi structurează serviciile educaţionale;
- esenţa culturii organizaţionale din unitatea de învăţământ respectivă, formulând sintetic
dar explicit valorile cele mai importante respectate şi promovate de unitate;
- tipul de rezultate şi nivelul de performanţă aşteptate prin procesul educaţional –
sintetizând cele considerate de valoare maximă pentru şcoala respectivă în contextul
comunităţii date.

4
Duşe, C. S., Management educaţional – suport de curs, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu

3
I. Proiectele de dezvoltare şcolară – aspecte teoretice
2.2 Evaluarea situaţiei existente

A doua etapă în elaborarea proiectului de dezvoltare şcolară constă în realizarea unei analize
şi evaluări detaliate a situaţiei prezente a unităţii de învăţământ. Această diagnoză trebuie să se
concentreze obiectiv şi utilizând peste tot unde este posibil indicatori cantitativi asupra tuturor
aspectelor privind funcţionarea unităţii de învăţământ. O abordare uzuală în practica managerială
actuală este realizarea evaluărilor distinct pe domenii funcţionale – incluzând intrări, procese şi
ieşiri, precum şi diagnoza combinată a mediului extern şi intern. Astfel, se poate realiza analiza şi
evaluarea situaţiei existente în domeniile:

- resurse umane – distinct elevi şi personal şi incluzând în secţiunea dedicată elevilor


rezultatele şcolare curente şi la evaluări naţionale, precum şi analiza eficienţei externe a
unităţii de învăţământ (în raport cu misiunea asumată);
- resurse curriculare – cu accent în mod deosebit pe oferta educaţională a unităţii de
învăţământ (adecvare şi relevanţă);
- resurse materiale – incluzând baza materială a şcolii, utilităţi, dotări etc.;
- resurse financiare – cu analiza detaliată pe tipuri de surse de finanţare;
- activităţi extracurriculare şi extraşcolare – dezvoltând asupra scopului şi eficienţei
acestora, precum şi asupra nevoilor identificate şi a modului în care se analizează şi se
răspunde la acestea;
- relaţia şcoală-comunitate – evaluând poziţia şcolii în cadrul comunităţii şi diferitele funcţii
pe care le îndeplineşte şcoala faţă de comunitate, precum şi modul în care comunitatea este
implicată în administrarea şcolii şi în educaţia elevilor acesteia;
- cooperarea internaţională – incluzând participarea în proiectele de cooperare europene în
domeniul educaţiei şi formării profesionale, precum şi orice alte tipuri de legături şi
colaborări cu unităţi de învăţământ sau alte organizaţii din străinătate.

2.3 Stabilirea ţintelor şi opţiunilor strategice

Etapa următoare, în continuare la nivel strategic, este constituită din stabilirea în principal
prin negociere cu toţi deţinătorii de interese a ţintelor strategice urmărite prin proiectul de
dezvoltare şcolară – într-un orizont de timp mediu-lung faţă de data proiectării. În acest context,
sunt important de menţionat două aspecte esenţiale. În primul rând, ţintele strategice trebuie în mod
obligatoriu să fie corelate cu misiunea unităţii de învăţământ – orientând în mod concret direcţia
strategică de evoluţie spre realizarea misiunii asumate. În al doilea rând, ţintele strategice trebuie să
răspundă, după caz, problemelor prioritare şi/sau dezvoltării anumitor domenii ale vieţii şcolare

4
I. Proiectele de dezvoltare şcolară – aspecte teoretice
– aşa cum rezultă acestea din analiza şi evaluarea detaliată a mediului şcolar. Numai în acest mod,
ţintele strategice stabilite pot să conducă efectiv la realizarea în practică a schimbării dorite prin
proiectul de dezvoltare şcolară.

Ţintele strategice trebuie să fie realiste şi formulate cât mai clar şi mai simplu – astfel încât
acestea să fie înţelese de către toţi cei interesaţi, incluzând elevi, părinţi şi reprezentanţi ai
comunităţii locale în care funcţionează unitatea de învăţământ. Totodată, ţintele strategice trebuie să
răspundă intereselor şi aşteptărilor beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai procesului educaţional, într-o
perspectivă temporală de termen mediu-lung (3-5 ani şcolari). În sfârşit, în stabilirea ţintelor
strategice trebuie ţinut cont şi de utilizarea eficientă a resurselor – ceea ce înseamnă în principal
concentrarea pe acele probleme/domenii de dezvoltare care sunt efectiv prioritare pentru
îndeplinirea misiunii şcolii şi asigurarea/creşterea calităţii educaţiei oferite de aceasta.

Realizarea efectivă a ţintelor strategice propuse presupune în continuare selectarea


abordării strategice prin exprimarea şi argumentarea opţiunilor strategice. În principiu, fiecare
unitate de învăţământ are la dispoziţie patru opţiuni strategice de bază:

1) Investiţie în resurse umane;


2) Dezvoltare curriculară;
3) Finanţare şi dotare;
4) Relaţii comunitare.

Căile privilegiate de acţiune selectate de unităţile de învăţământ depind în esenţă de doi


factori: natura ţintelor strategice propuse şi condiţiile concrete în care funcţionează unitatea de
învăţământ. Evident, ţinte strategice care vizează în mod explicit o dezvoltare specială şi relativ
îngustă (de exemplu, personal calificat la toate disciplinele sau reabilitarea clădirii şcolii etc.) vor
determina abordări corespunzătoare prin prioritizarea unei anumite opţiuni strategice (pentru
exemplele date, opţiunile 1, respecti 3). Există însă situaţii în care ţintele strategice au un caracter
mai larg, vizând simultan mai multe aspecte din organizarea şi funcţionarea şcolii (de exemplu,
reducerea numărului de corigenţi sau promovabilitate mai bună la evaluările naţionale etc.). În cazul
acestora sunt necesare acţiuni complementare în cadrul mai multor opţiuni strategice – în funcţie de
ceea ce evidenţiază evaluarea situaţiei de fapt (pentru exemplele date se poate opta pentru 1 şi 2 sau
poate 1, 2 şi 3 etc.).

În sfârşit, este esenţială alegerea acelor opţiuni strategice care sunt optime condiţiilor
concrete în care funcţionează unitatea de învăţământ. Aceasta înseamnă în primul rând utilizarea la
maximum a punctelor tari pe care unitatea le are în diferite domenii funcţionale, iar în al doilea

5
I. Proiectele de dezvoltare şcolară – aspecte teoretice
rând înseamnă urmărirea imediată a oportunităţilor existente. Se poate afirma că o opţiune
strategică este bine aleasă pentru o anumită ţintă dacă transformă o oportunitate într-un punct
tare al unităţii de învăţământ.

2.4 Abordarea tactică şi operaţionalizarea

Punerea în aplicare a componentei strategice a proiectului de dezvoltare şcolară presupune


în continuare stabilirea tacticii de abordare a ţintelor strategice propuse şi în continuare
operaţionalizarea efectivă pentru perioada de dezvoltare vizată.

La nivel tactic trebuie identificate programele multianuale necesare pentru atingerea


ţintelor strategice în orizontul de timp propus. Pentru eficienţă şi pentru structurare logică
programele multianuale utilizează acele resurse şi propun acele activităţi care corespund opţiunilor
strategice selectate, conducând prin obiectivele propuse la realizarea ţintelor strategice.

Pentru un proiect de dezvoltare şcolară dat se pot stabili mai multe programe multianuale
care se execută într-un anumit interval de timp şi într-o anumită interdependenţă – în funcţie de
complexitatea ţintelor strategice stabilite. Astfel, de exemplu, dacă o unitate de învăţământ îşi
propune ca ţintă strategică „creşterea promovabilităţii la examenele naţionale” (eventual cu sau
până la X %), iar problema asociată acestei ţinte (o promovabilitate actuală scăzută) se datorează în
principal resurselor umane, atunci şcoala respectivă poate stabili ca opţiune strategică investiţia în
resurse umane şi îşi poate propune un program multianual de perfecţionare şi formare continuă a
cadrelor didactice. Dacă însă unitatea de învăţământ îşi propune o ţintă strategică mai complexă
cum ar fi de exemplu „creşterea participării elevilor la activităţile şcolii”, atunci, în funcţie de
natura problemelor care au stat la formularea acestei ţinte, poate opta pentru o acţiune concertată
prin investiţie în resurse umane (program de perfecţionare şi formare continuă) şi dezvoltare
curriculară (program pentru dezvoltarea unei oferte educaţionale adaptate şi atractive etc.). În
consecinţă, complexitatea ţintelor strategice, dificultăţile şi riscurile asociate realizării acestora sunt
determinante pentru abordarea tactică prin programe multianuale.

Pentru a asigura consistenţa proiectului de dezvoltare şcolară, programele multianuale


trebuie să răspundă unor reguli generale (pag. 12, op. cit. 1):

1) împărţirea setului de activităţi în etape semnificative;


2) studierea relaţiei dintre etape şi stabilirea de secvenţe de etape;
3) atribuirea responsabilităţii pentru fiecare etapă;
4) determinarea şi alocarea de resurse necesare pentru fiecare etapă;

6
I. Proiectele de dezvoltare şcolară – aspecte teoretice
5) estimarea datelor de demarare şi încheiere pentru fiecare etapă;
6) atribuirea datelor limită pentru încheierea fiecărei etape.

Din perspectiva acestor reguli generale şi având în vedere specificul activităţii educaţionale,
programele multianuale propuse în proiectele de dezvoltare şcolară sunt operaţionalizabile în două
moduri concurente: prin proiecte/planuri manageriale anuale (considerând ca etapă standard de
timp anul şcolar) şi prin proiecte specifice care pot să aibă o durată diferită de un an şcolar.

Programele multianuale din cadrul proiectelor de dezvoltare şcolară sunt astfel programe în
configuraţie strategică, orientate spre obiective, programe în care combinaţia de proiecte/planuri
manageriale anuale şi proiecte specifice este utilizată pentru realizarea ţintelor strategice propuse
(pag. 49, op. cit. 1):

• componenta strategică stabileşte o misiune şi ţinte strategice pe termen mediu şi lung pentru
îndeplinirea acestei misiuni;
o obiectivele planurilor manageriale şi ale proiectelor specifice trebuie să contribuie în
mod direct la realizarea ţintelor strategice şi a misiunii asumate;
• componenta strategică vizează în mod obişnuit o perioadă de 4 ani (un ciclu managerial) –
intervalul relativ lung implicând un anumit nivel de nesiguranţă şi incertitudine;
o operaţionalizarea prin proiecte reduce gradul de risc şi incertitudine;
• componenta strategică vizează unitatea de învăţământ în ansamblul său, implicând toate
domeniile funcţionale;
o proiectele se concentrează pe domenii şi sub-domenii specifice şi sunt principalele
modalităţi de realizare a obiectivelor majore ale unităţii de învăţământ;
• componenta strategică se concentrează asupra evoluţiilor majore ale unităţii de învăţământ;
o schimbările propuse la nivel strategic pot fi mai uşor coordonate utilizând proiectele
în scopul realizării acestora în domeniile prioritare şi conform opţiunilor strategice;
• componenta strategică este fundamentată pe abordarea corelaţiei existente între unitatea de
învăţământ şi comunitatea în care aceasta funcţionează;
o proiectele contribuie substanţial la creşterea eficienţei şi eficacităţii unităţii de
învăţământ, îmbunătăţind performanţele acesteia;
• componenta strategică reflectă în mare măsură influenţele deţinătorilor de interese şi este
rezultatul consultărilor şi negocierilor (explicite şi implicite) cu aceştia;
o abordarea prin proiecte, implementate în fiecare domeniu funcţional, poate conduce
la o reflectare mai bună a intereselor tuturor.

7
I. Proiectele de dezvoltare şcolară – aspecte teoretice
Pentru realizarea în practică a unui management performant în unitatea de învăţământ
rezultă astfel că este necesară integrarea managementului strategic cu managementul de proiect.
Abordarea aplicării strategiei prin programe multianuale operaţionalizate prin proiecte şi un
management performant al acestora sunt condiţiile necesare pentru atingerea ţintelor strategice ala
unităţii de învăţământ şi creşterea calităţii educaţiei oferite de aceasta.

3 Managementul de proiect în conducerea şcolii

Probabil problema cea mai dificilă cu care se confruntă un director de şcoală în încercarea
dezvoltării unui management performant este integrarea la nivel de planificare şi trecerea în
realizare practică a succesiunii evaluare → strategie → operaţionalizare. În cadrul acestei
secvenţe, aspectul esenţial este integrarea efectivă a proiectelor (fie acestea planuri manageriale
anuale, fie proiecte specifice în anumite domenii funcţionale) în strategia dezvoltării şcolii. Sunt,
din păcate, relativ frecvente situaţiile în care accesarea şi realizarea anumitor proiecte sunt în mai
mare măsură determinate pur şi simplu de existenţa unor oportunităţi de finanţare (în condiţiile
cunoscute de slabă finanţare a învăţământului preuniversitar), fără luarea în considerare a ceea ce
urmăreşte efectiv unitatea de învăţământ sub aspect strategic. În acest sens, este semnificativ faptul
că Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale
solicită în mod explicit explicaţii privind relaţia concretă dintre cererile de finanţare şi proiectele de
dezvoltare şcolară din ultima perioadă.

Integrarea proiectelor în strategia dezvoltării şcolii trebuie să pornească în primul rând de la


ceea ce înseamnă un proiect şi care sunt cele mai importante caracteristici ale acestuia. Se
subliniază din nou în acest context că este vorba atât de ceea ce se numeşte în practica managerială
şcolară curentă „plan managerial” (şi este în realitate un proiect cu o durată standard de un an
şcolar), cât şi proiecte specifice, adresând anumite domenii funcţionale etc. (cum sunt, de exemplu,
proiectele de cooperare europene, proiecte de infrastructură şcolară, proiecte de creştere a rolului
părinţilor în educaţia elevilor, proiecte pentru combaterea violenţei şcolare şi altele asemenea).

Proiectul este în esenţă „un efort complex netipic cu scop bine precizat, fără caracter de
rutină, limitat în timp, buget, resurse, costuri, cerinţe de performanţă, conceput să întâmpine
cerinţele consumatorului” (pag. 8, op. cit. 1). Proiectele au obiective specifice, măsurabile,
realizabile, realiste şi definite temporal (SMART) prin care se urmăresc anumite rezultate clare şi
bine determinate. Aceste rezultate trebuie să conducă la rezolvarea problemelor sau la ameliorarea
unor situaţii care au justificat necesitatea proiectului şi trebuie să se constituie în soluţii viabile şi
schimbări durabile, autosustenabile. Obiectivele unui proiect trebuie formulate de la bun început cât

8
I. Proiectele de dezvoltare şcolară – aspecte teoretice
mai clar cu putinţă pentru a armoniza punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate şi pentru a
evita neînţelegerile cu deţinătorii de interese.

Ca secvenţe precise în dezvoltarea şcolii, proiectele sunt delimitate spaţial şi temporal şi


sunt unice şi irepetabile în aceeaşi formă. Realizarea în practică a unui proiect este întotdeauna
rezultatul unui efort colectiv, presupunând existenţa şi funcţionarea unei echipe de proiect care îşi
asumă obiectivele acestuia şi pune în aplicare sau realizează direct acţiunile necesare. Pe întreaga
perioadă de derulare a proiectului este necesară implicarea unui număr oarecare de parteneri şi
consultarea sistematică a deţinătorilor de interese şi a beneficiarilor.

Gradul mare de risc şi incertitudinea inerente oricărui proiect se ţin sub control prin
monitorizare permanentă şi evaluări periodice – însoţite după caz de măsuri corective şi
reconsiderarea obiectivelor, activităţilor şi/sau resurselor, respectiv a logicii intervenţiei. Succesul
unui proiect depinde de capacitatea de a asigura la momentul necesar şi în cantităţile şi la calitatea
corespunzătoare diferitele categorii de resurse planificate. Orice proiect este supus unei triple
constrângeri: scop, durată şi cost. Pentru a realiza un proiect de succes scopul, durata şi costul
trebuie luate atent în considerare şi trebuie identificate modalităţile prin care pot fi echilibrate aceste
constrângeri competitive.

Integrarea efectivă a proiectelor în dezvoltarea strategică a şcolii şi asigurarea coerenţei în


succesiunea evaluare → strategie → operaţionalizare sunt determinate în mod esenţial de
calitatea managementului şi în mod special a managementului de proiect. Managementul de
proiect ca încercare integrată se fundamentează pe trei elemente-cheie: deţinători de interese, arii de
cunoştinţe şi instrumente şi tehnici specifice activităţilor de proiect (pag. 53, op. cit. 1):

• Deţinătorii de interese (stakeholders) – reprezintă persoane, instituţii, grupuri etc.


implicate sau afectate de activităţile proiectului. Nevoile şi aşteptările acestora trebuie
considerate atât la începutul proiectului, cât şi în fiecare fază de execuţie a acestuia;
• Ariile de cunoştinţe de bază (core functions) – descriu domeniile de competenţe-cheie
necesare managementului de proiect. Există patru arii de cunoştinţe de bază (core functions)
ale managementului de proiect care cuprind scopul, durata, costul şi calitatea proiectului.
Acestea sunt considerate arii de cunoştinţe de bază deoarece conduc la realizarea
obiectivelor specifice ale proiectului prin:
o Managementul scopului proiectului – definirea, coordonarea şi administrarea întregii
activităţi necesare pentru realizarea efectivă a proiectului;

9
I. Proiectele de dezvoltare şcolară – aspecte teoretice
o Managementul duratei proiectului – planificarea efectivă a activităţilor şi a resurselor
necesare pentru realizarea acestora şi asigurarea încheierii la timp a proiectului;
o Managementul costului proiectului – proiectarea şi gestionarea integrală a bugetului
proiectului (toate fazele execuţiei bugetare);
o Managementul calităţii proiectului – asigurarea satisfacţiei beneficiarilor proiectului.
• Arii de cunoştinţe facilitatoare (facilitating functions) – includ resursele umane,
comunicaţiile, riscurile şi achiziţiile. Acestea sunt considerate arii de cunoştinţe
facilitatoare deoarece sunt mijloacele prin care sunt realizate obiectivele specifice ale
proiectului:
o Managementul resurselor umane – îndeplinirea, după caz, a tuturor funcţiilor
specifice – recrutare, selecţie, salarizare, motivare etc. – asigurând participarea
eficace şi eficientă a persoanelor implicate în proiect în realizarea acestuia;
o Managementul comunicaţiilor – implicând toate procesele necesare (generare,
colectare, depozitare, diseminare) pentru asigurarea informării corecte şi obiective a
tuturor persoanelor implicate, inclusiv deţinătorii de interese;
o Managementul riscului proiectului – include operaţiunile manageriale necesare
identificării, evaluării şi negocierii riscurilor asociate realizării proiectului, indiferent
de etapa din ciclul de viaţă al proiectului când apar;
o Managementul achiziţiilor – implică realizarea tuturor procedurilor necesare pentru
procurarea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor necesare pentru realizarea proiectului.
• Managementul integrării proiectului – funcţie de integrare acţionând asupra tuturor ariilor
de cunoştinţe şi controlând influenţele reciproce luate în oricare dintre aceste arii;
• Instrumentele şi tehnicile specifice – sunt utilizate de managerii şi echipele de proiect în
realizarea managementului scopului, duratei, costului şi calităţii proiectului. Mijloacele
adiţionale sprijină managerii şi echipele de proiect în realizarea managementului resurselor
umane, comunicaţiilor, riscului, achiziţiilor şi integrării.

În dezvoltarea strategică a unităţii de învăţământ, proiectele sunt secvenţe cu o durată


limitată şi rezultate unice care conduc combinat şi pe termen mediu şi lung la atingerea ţintelor
strategice şi îndeplinirea misiunii şcolii. În aceste condiţii, directorul de şcoală trebuie simultan să
asigure managementul strategic al unităţii de învăţământ şi managementul proiectelor necesare
pentru realizarea strategiei de dezvoltare a acesteia.

10
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

II. Proiect de dezvoltare şcolară în practică – C.N.G.L. Sibiu

1 Planificare strategică

1.1 Prezentare generală şi misiune

1.1.1 Date de identificare

Denumire Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” (CNGL)


Adresă Str. Gheorghe Lazăr Nr. 1 – 3, Sibiu 550165
Telefon (+40) 269 212 896
Fax (+40) 269 215 352
E-mail/web cnglazar@gmail.com / http://cngl.eu/

Date statistice de bază pentru anul şcolar 2008/2009:

Nivel de învăţământ Gimnazial şi liceal (clasele V-XII)


Filieră Teoretică
Profil Real şi uman
Specializări Matematică-informatică, ştiinţe ale naturii, filologie
Limba de predare Română
Număr de clase 35 (8 învăţământ gimnazial, 27 învăţământ liceal)
Număr de elevi 934 (181 învăţământ gimnazial, 753 învăţământ liceal)
Număr de posturi 94,06 (76,06 didactic, 7 didactic auxiliar, 11 nedidactic)

1.1.2 Scurt istoric

Fondată în anul 1692 de ordinul călugărilor iezuiţi, sub domnia împăratului Leopold I,
instituţia de învăţământ cunoscută astăzi sub numele de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” a
trecut de-a lungul timpului prin următoarele etape istorice:

1) Epoca latină 1692 – 1850. Perioada gimnaziului de cinci clase cu predare în limba latină,
organizat de la 1780 sub împăratul Iosif al II-lea după Norma Regia.
2) Epoca germană 1850 – 1867. Perioada gimnaziului de opt clase cu bacalaureat, cu predare
în limba germană, organizat după Entwurf der Organisation der Gymnasien und
Realschulen (ministrul Thun).
3) Epoca maghiară 1868 – 1918. Perioada gimnaziului de opt clase cu bacalaureat, cu predare
în limba maghiară, organizat după Entwurf der Organisation der Gymnasien und
Realschulen (1868 – 1879), ordinul ministrului Trefort Nr. 17630/05.07.1879 (1879 –
1883), Legea Şcolilor Medii Nr. 27910/20.08.1883 (1883 – 1887), respectiv Planul de
Învăţământ Local (1888 – 1918/1919).
11
Bibliografie
4) Epoca română – începând de la 1919. Începând din 1919 instituţia trece la limba de
predare română, fiind organizată conform legislaţiei în vigoare în România, primind
denumirea de liceu şi dreptul de a purta numele marelui cărturar şi patriot român Gheorghe
Lazăr, fondatorul sistemului educaţional modern român. În această perioadă structura
planului de învăţământ şi a planului de şcolarizare a suferit numeroase modificări – trecând
prin liceul de opt şi şapte clase (1919 – 1948), şcoala medie/liceul de unsprezece şi zece
clase (1948 – 1965) respectiv liceul de doisprezece clase începând din 1965.

În anul 1992 – la aniversarea a trei sute de ani de existenţă – instituţia a primit prin ordin
al ministrului învăţământului denumirea de Colegiul „Gheorghe Lazăr”, iar începând cu anul
şcolar 1999/2000 a devenit Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”.

1.1.3 Sinteza situaţiei actuale

În perioada ultimilor ani, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” a şcolarizat 900-1000 de


elevi în 34/35 de clase cuprinse în intervalul V-XII, sub îndrumarea a peste 70 de profesori cu
înaltă calificare. Instituţie de învăţământ emblematică pentru judeţul Sibiu, Colegiul Naţional
„Gheorghe Lazăr” a depus eforturi semnificative în ultimii ani pentru a asigura creşterea calităţii
educaţiei oferite, sub toate aspectele esenţiale: condiţii educaţionale (inputs), procese educaţionale
(processes), rezultate şcolare curente (outputs) şi rezultate globale (outcomes).

Efectele acestor eforturi sunt reflectate în evoluţia principalilor indicatori educaţionali în


ultima perioadă. Astfel, se pot menţiona aici: dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale
(amenajarea a 3 laboratoare de TIC, realizarea Sălii de festivităţi şi a Centrului de Documentare şi
Informare, modernizarea laboratoarelor de ştiinţe etc.), ponderea ridicată a cadrelor didactice cu
gradul I şi gradaţie de merit, precum şi un număr impresionant de cadre didactice resursă (autori de
manuale, formatori naţionali, membri în structuri naţionale etc.), participarea la 5 proiecte europene
de cooperare în domeniul educaţiei (2 proiecte şcolare şi 2 proiecte de dezvoltare şcolară Comenius,
1 proiect Leonardo da Vinci) şi 3 proiecte de cooperare internaţională cu finanţare proprie etc. În
privinţa calităţii la nivel de proces educaţional, trebuie menţionată excelenţa în rezultatele şcolare
curente – peste 70% dintre elevi cu medii generale cuprinse între 9 şi 10, peste 50 de premii şi
menţiuni obţinute anual la competiţii şcolare interjudeţene şi naţionale, peste 80% dintre absolvenţi
cu medii între 9 şi 10 la examenele finale, promovabilitate anuală şi la examene de 100% etc.
Privind spre rezultatele globale (outcomes) obţinute de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”,
indicatorul cel mai important în raport cu aşteptările elevilor, părinţilor şi în general ale comunităţii
locale îl constituie rata de trecere spre învăţământul superior. Rezultatele obţinute în ultimii ani

12
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
sunt o dovadă concretă a calităţii educaţiei oferite: toţi absolvenţii Colegiului Naţional
„Gheorghe Lazăr” îşi continuă studiile în învăţământul superior (majoritatea în instituţii de
învăţământ superior de stat, pe locuri finanţate de la buget). În perioada ultimilor 4 ani, absolvenţii
Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” au urmat în proporţie de aproximativ 30% calculatoare şi
inginerie, 30% ştiinţe economice, 10% medicină şi stomatologie, 10% diverse specializări în
domeniul real, 10% drept şi litere, 10% diverse specializări în domeniul ştiinţelor socio-umane.

1.1.4 Viziune şi misiune

În cele peste trei secole în care Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” a învăţat şi a produs
învăţare, ideea şi acţiunea educaţională au fost mereu înscrise în cele mai înalte coordonatele
culturale şi morale ale epocii. Un număr impresionant dintre absolvenţii şi profesorii şcolii au
devenit personalităţi de seamă ale culturii naţionale şi universale – precum Gheorghe Lazăr,
Octavian Goga, Aurel Vlaicu sau Emil Cioran. În egală măsură, munca de zi cu zi a elevilor şi
profesorilor a determinat identitatea şi evoluţia şcolii, construind în permanenţă dimensiunile sale
esenţiale: tradiţie şi calitate. Adaptându-se cerinţelor societăţii de astăzi şi promovând o dezvoltare
socială, culturală şi economică susţinută şi conformă realităţilor europene, viziunea Colegiului
Naţional „Gheorghe Lazăr” la început de secol XXI se poate exprima sintetic astfel:

Educarea viitorilor intelectuali, creatori de cunoaştere pentru societatea de mâine.

În sensul acestei viziuni comune a profesorilor, elevilor, părinţilor şi a comunităţii locale în


general, procesul educaţional din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” valorizează în primul rând
formarea competenţelor-cheie necesare pentru societatea cunoaşterii. În acelaşi timp, din
perspectiva unei tradiţii excepţionale, se acordă o atenţie deosebită dezvoltării şi asumării de către
elevi a unui sistem axiologic puternic, menit să îi sprijine şi să îi orienteze pe parcursul întregii
vieţi, fundamentat pe o cultură generală şi de specialitate solidă şi pe implicare civică reală. Astfel:

Misiunea Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” este de a oferi tuturor elevilor săi şi fiecăruia
dintre aceştia educaţia necesară pentru a deveni persoane competente, capabile să înveţe pe
parcursul întregii vieţi, cu o cultură şi valori proprii bine definite – care să le permită
dezvoltarea personală independentă şi armonioasă şi integrarea activă ca adevăraţi cetăţeni în
profesiune şi în societate.

13
Bibliografie
1.2 Resurse umane – evaluare

1.2.1 Elevi

Planul de şcolarizare. Oferta de şcolarizare a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” este


stabilită anual pe baza următorilor factori determinanţi: strategia locală de dezvoltare a serviciilor
educaţionale, solicitările comunităţii locale şi resursele existente la nivelul unităţii de
învăţământ şi la nivel local. În condiţiile unui rol bine conturat şi tradiţional în oferta educaţională
locală, planul de şcolarizare al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” se caracterizează printr-o
relativă stabilitate în timp. Astfel, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” oferă clase de nivel liceal
încadrate în filiera teoretică – profil real şi uman cu următoarele specializări: matematică
informatică, ştiinţe ale naturii şi filologie. Conform prevederilor legale în vigoare şi având în
vedere cererile exprimate de părinţi şi interesele elevilor, sunt organizate la nivel liceal clase cu
anumite specializări mai restrânse: intensiv informatică, bilingv engleză, intensiv engleză,
intensiv germană şi intensiv franceză. În anul şcolar 2000/2001, în urma unor dezbateri implicând
cadrele didactice, reprezentanţii autorităţilor publice locale şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu au
fost reluate cursurile de nivel gimnazial – după o întrerupere de 40 de ani determinată de cauze
externe unităţii de învăţământ. Structura claselor în anul şcolar 2007/2008 a fost următoarea:

Tabel 1 – Structura planului de şcolarizare (2007/2008)


Clasa/Nr. clase
Nivel Specializare Total
5 6 7 8 9 10 11 12
Gimnaziu - 2 2 2 2 8
Liceal Matematică informatică 2 2 2 2 8
Ştiinţe ale naturii 4 4 4 4 16
Filologie 1 - 1 1 3
Total 2 2 2 2 7 6 7 7 35

La sfârşitul anului şcolar 2007/2008, numărul total de elevi a fost de 954, din care 195,
reprezentând 20% din numărul total, la nivel gimnazial şi 759, reprezentând 80% din numărul
total, la nivel liceal. Privind repartiţia pe sexe, ponderile au fost după cum urmează:

Tabel 2 – Structura de gen a elevilor (2007/2008)


Nivel Fete Băieţi
Gimnaziu 47% 53%
Liceu 61% 39%
Total 58% 42%

14
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
Evoluţia numărului total de elevi, indicată în graficul următor, este determinată în principal
de evoluţiile demografice la nivel local. Depresia demografică a determinat modificări ale planului
de şcolarizare la nivel liceal (reducere şi apoi revenire la numărul claselor de a IX-a) şi reducerea
numărului mediu de elevi pe clasă la nivel gimnazial (în medie 24 de elevi pe clasă în anul şcolar
2007/2008, comparativ cu 27-28 în anii anteriori). De menţionat că scăderea numărului mediu de
elevi pe clasă la nivel gimnazial este înregistrată în majoritatea unităţilor de învăţământ din judeţ. În
condiţiile menţinerii planului de şcolarizare la 35/36 de clase, se estimează stabilizarea numărului
de elevi în jurul valorii de 950 pentru următorii ani. Graficul următor prezintă comparativ evoluţia
numărului total de elevi şi conţine date actualizate pentru începutul anului şcolar 2008/2009:

1000 Figura 1. Evoluţia numărului de elevi (2005/2006 – 2008/2009)

Situaţia la învăţătură. Pregătirea generală şi de specialitate a elevilor Colegiului Naţional


„Gheorghe Lazăr” se situează – pentru majoritatea acestora şi pentru majoritatea disciplinelor – la

996
nivelul performanţelor medii spre foarte bune în raport cu standardele curriculare actuale (asimilate
competenţelor generale şi specifice prevăzute de programele şcolare în vigoare). Măsurarea directă
a gradului de formare la elevi a competenţelor generale şi specifice prevăzute de programele şcolare
este relativ dificilă. În acest sens, un indicator statistic folosit în raportările uzuale pentru a reflecta
global rezultatele învăţării este repartiţia elevilor pe tranşe de medii. Evoluţia acestui indicator
pentru perioada 2004/2005 – 2007/2008 este prezentată în graficul următor, în care G semnifică
nivelul gimnazial, iar L nivelul liceal.

15
Bibliografie

10
100,00%
Figura 2. Evoluţia repartiţiei elevilor pe tranşe de medii (2004/2005 – 2007/2008)

Din graficul prezentat în Figura 2 se constată o repartiţie în timp aproximativ constantă pe


tranşe de medii – ponderea elevilor cu medii situate în intervalul 9-10 fiind peste 60% – cu ponderi

90,00%
foarte mici în zona rezultatelor slabe şi foarte slabe. Ponderea ridicată a elevilor cu medii mari este
în principal determinată de următoarele evoluţii:

1) Nivel de cunoştinţe mai ridicat la intrare;


2) Curriculum mai bine adaptat la nevoile de învăţare ale elevilor;
3) Proces educaţional de calitate;

80,00%
4) Metode de evaluare diversificate.

Rezultate la evaluări naţionale. Comisia pentru pregătirea examenelor, înfiinţată începând


cu anul şcolar 2003/2004, a asigurat: 74%
1) Documentarea corespunzătoare a examenelor naţionale (calendare, metodologii, programe,
modele de subiecte) şi informarea elevilor şi părinţilor;

70,00%
2) Organizarea activităţilor de pregătire suplimentară a elevilor;
3) Organizarea şi desfăşurarea simulărilor de examen.

Modificările intervenite în metodologia şi conţinutul examenului de Bacalaureat,


importanţa acestuia pentru admiterea în învăţământul superior, precum şi intensificarea pregătirii
specifice – au determinat obţinerea de rezultate foarte bune de absolvenţii Colegiului Naţional

60,00% 16
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
„Gheorghe Lazăr” pe parcursul ultimilor ani. Sub aspect statistic se constată promovabilitate anuală
de 100% concomitent cu o pondere ridicată a mediilor foarte mari (tranşa 9-10; v. Figura 3).

100,00%
Figura 3. Evoluţia rezultatelor examenului de Bacalaureat (2005 – 2008)

Este semnificativ de menţionat faptul că diferenţele între rezultatele obţinute la clasă


(evaluare internă) şi cele obţinute la examenul de Bacalaureat (evaluare externă) au fost pentru
majoritatea elevilor foarte mici. (v. Figura 4).

90,00%
Diferenţ

80,00%100%

90%

80%

70,00%
Figura 4. Diferenţe medii la clasă – note la examenul de Bacalaureat (date din 2005)

70%
idaţi

17
Bibliografie
Privind evaluările externe la nivel gimnazial, începând cu anul şcolar 2006/2007 a început
aplicarea tezelor cu subiect unic – ca metodă de evaluare naţională utilizată pentru selecţia elevilor
pentru nivelul liceal. Rezultatele obţinute de elevii Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” în
2007/2008 sunt prezentate în Figura 5 (unde I şi II se referă la semestrele şcolare).

98
100,00% 96%

90,00%
84%

80,00% 100%
100%
100% 1
100,00%
92%
Figura 5. Rezultatele obţinute la tezele cu subiect unic (2007/2008)

70,00%
18
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
Performanţele mai reduse la clasa a VII-a sunt în principal determinate de motivaţia mai
scăzută a elevilor la acest nivel – fenomen care se va atenua pe măsura conştientizării de către elevi
şi părinţii acestora a semnificaţiei tezelor cu subiect unic pentru progresul şcolar. De asemenea, din
informările prezentate de cadrele didactice, rezultatele mai scăzute obţinute la limba şi literatura
română la clasa a VIII-a sunt explicate de un nivel de dificultate mai ridicat al subiectelor şi de
modul în care acestea au fost corelate cu programa şcolară.

Performanţe deosebite. Susţinerea elevilor capabili de performanţe şcolare deosebite a


fost întotdeauna un obiectiv important în activitatea Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”.
Rezultatele activităţilor specifice de identificare, consiliere, pregătire diferenţiată şi promovare
a elevilor cu un potenţial deosebit se concretizează în participarea şi succesul obţinut de elevii
Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” la diferite concursuri şcolare pe discipline – la nivel
judeţean, interjudeţean şi naţional. Rezultatele obţinute de elevii Colegiului Naţional „Gheorghe
Lazăr” la concursuri interjudeţene şi naţionale în ultimii ani sunt prezentate în Figura 6.

Figura 6. Rezultate la concursuri şi olimpiade (interjudeţean şi naţional; 2004/2005 – 2007/2008)

Variaţiile anuale sunt determinate de factori interni şi externi – cum sunt: modificări ale

70
intereselor elevilor capabili de performanţe şcolare deosebite (în special spre anii finali), nivelul de
dificultate al subiectelor, numărul efectiv de concursuri organizate şi posibilităţile de participare etc.

19
Bibliografie
Pregătirea diferenţiată a elevilor capabili de performanţe şcolare deosebite se realizează atât
la clasă cât şi prin activităţi extracurriculare (cercuri pe discipline, pregătire intensivă suplimentară
a loturilor reprezentative, tabere de specialitate etc.) – numărul efectiv al elevilor implicaţi în aceste
pregătiri fiind mai mare decât numărul de premii şi menţiuni obţinute la nivel interjudeţean şi
naţional. Luând în considerare studiile efectuate la nivelul unităţii de învăţământ utilizând
instrumente standardizate (teste de inteligenţă, teste de aptitudini generale şi specifice etc.),
coroborate cu rezultatele obţinute la concursurile şcolare de toate nivelurile, aproximativ 10%
dintre elevii Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” pot fi consideraţi elevi cu un potenţial deosebit,
capabili de performanţe înalte.

Având în vedere interesul deosebit prezentat de studiul limbilor moderne, un număr


important de elevi din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” promovează anual cu rezultate
remarcabile examenele internaţionale de verificare a competenţelor lingvistice – FCE/CAE/CPE,
DSD şi DELF/DALF.

În afara performanţelor de tip academic, elevii Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”


participă în număr mare la pregătirea sportivă diferenţiată asigurată prin activităţi extracurriculare.
Rezultatele meritorii obţinute, atât în cadrul Olimpiadei Sportului Şcolar cât şi în cadrul altor
competiţii sportive de mare anvergură demonstrează interesul elevilor şi cadrelor didactice de
specialitate pentru promovarea sportului în Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”.

Situaţia la disciplină. Adaptabilitatea multiplă şi independenţa în acţiune vizate de modelul


educaţional actual sunt trăsături definitorii ale libertăţii individuale care se conştientizează şi se
asumă responsabil prin educaţie. Rolul acţiunii educative este acela de a forma acele competenţe
generale – de relaţionare cu semenii, de acţiune şi inserţie socială etc. – care să diferenţieze
libertatea asumată responsabil de libertinaj. Din această perspectivă, sursa primară a acţiunii
educative o constituie setul de reguli pe baza căruia şcoala există ca organism social. Acestea
trebuie să indice în mod clar acea traiectorie a conduitei individului care îi permite să trăiască în
libertate asumată responsabil, iar societăţii să îşi urmeze cursul firesc. Înţelegerea şi acceptarea
acestui fapt, alături de cunoaşterea regulilor, constituie premisele dezvoltării sănătoase a individului
într-un mediu socio-educaţional incluziv.

Analiza calitativă a situaţiei actuale evidenţiază că nici una dintre aceste condiţii nu este pe
deplin satisfăcută în Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”. Climatul general social este caracterizat
prin două valenţe contradictorii: pe de o parte existenţa unui amestec de atitudini din partea cadrelor
didactice, incluzând impunere autoritară fără o susţinere argumentată, atitudine de indiferenţă, lipsă

20
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
de consecvenţă etc., pe de altă parte opoziţie teribilistă din partea elevilor şi căutarea căilor de
minimă rezistenţă. Repartiţia informaţiilor asupra regulilor de conduită în şcoală şi în afara acesteia
este de asemenea neuniformă – atât pe dimensiunea „colectiv de elevi” cât şi pe dimensiunea
„profunzime (conştientizare)”.

Rezultatul acestei stări de lucruri îl constituie o acumulare continuă a acelor abateri


disciplinare considerate „minore”. Chiar dacă situaţiile statistice arată un procent foarte mic de
sancţiuni disciplinare aplicate elevilor, se poate considera că există o problemă privind
disciplina elevilor în Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”. Pentru descurajarea absenteismului –
probabil cel mai grav fenomen înregistrat în privinţa disciplinei elevilor – au fost iniţiate o serie
de măsuri concrete, vizând în esenţă o creştere a consecvenţei aplicării prevederilor regulamentare.
Astfel, fiecare diriginte utilizează lista medicilor de familie pentru motivarea absenţelor medicale,
cererile pentru motivarea absenţelor din partea părinţilor sunt înregistrate şi aprobate numai de
direcţiune, s-au stabilit şi aplicat sancţiuni pentru situaţiile de chiul dovedite etc. Cu toate acestea,
numărul total şi normat de absenţe (pe elev) înregistrate a fost în continuare ridicat (v. Figura 7).

70Figura 7. Valori medii normate pentru absenţele elevilor (2004/2005 – 2007/2008)

Absenteismul ridicat – fenomen înregistrat, de altfel, în întreg sistemul de învăţământ, în


special la clasele terminale de liceu – este explicat de factori de natură externă unităţii de
învăţământ, dar şi de factori de natură internă:

59 21
Bibliografie
1) Factori de natură externă:
a. Copii din familii monoparentale sau copii lăsaţi în grija unor rude pe perioada în care
părinţii sunt plecaţi pentru muncă din localitate (situaţie întâlnită la aproximativ 15%
dintre elevii Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”);
b. Copii provenind din medii socio-economice dezavantajate, din familii a căror interes
pentru studiile copiilor proprii este descurajat de situaţia socială şi economică
precară (aproximativ 5% dintre elevii Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”);
c. Copii cu probleme reale de sănătate, temporare sau permanente, a căror absenţă de la
şcoală este justificată şi care depun eforturi pentru încheierea situaţiei lor şcolare.
2) Factori de natură internă:
a. Solicitările ridicate ale programelor şcolare curente, concomitent cu selectivitatea
studiului spre anii terminali în scopul pregătirii pentru continuarea studiilor;
b. Atractivitatea anumitor activităţi didactice, determinată de o abordare formală,
didacticistă a conţinuturilor;
c. Ofertă insuficientă şi/sau formalismul activităţilor extracurriculare şi extraşcolare
care să orienteze într-o mai mare măsură ocuparea timpului liber şi atragerea elevilor
spre şcoală;
d. Inconsecvenţă în aplicarea prevederilor regulamentare de către diriginţi.

Acţiunea concertată asupra influenţei acestor factori, în special asupra celor de natură
internă aflaţi sub controlul unităţii de învăţământ, constituie priorităţi pe termen mediu şi lung.
Acţiunile întreprinse în acest sens ar trebui să vizeze în mod special centrarea actului educaţional pe
elev şi pe interesele acestuia, îmbunătăţirea ofertei de activităţi extraşcolare şi extracurriculare şi
consecvenţă şi seriozitate în aplicarea regulamentelor şcolare.

Eficienţa externă. Din perspectiva etapelor educaţionale, filiera teoretică este în principal
concepută ca traiectorie educaţională spre studiile superioare. Considerând şi misiunea
asumată, eficienţa externă a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” se situează la valori foarte
ridicate – în fiecare an practic toţi absolvenţii învăţământului liceal îşi continuă studiile la nivel
universitar. Analizând repartiţia absolvenţilor învăţământului liceal pe tipurile de studii universitare
urmate se constată în fiecare an o pondere pronunţată a celor care urmează studii în specializările
academice ştiinţe economice, calculatoare şi inginerie (v. Figura 8).

Începând cu anul şcolar 2005/2006, prin angajarea psihologului şcolar în Colegiul Naţional
„Gheorghe Lazăr” şi activitatea susţinută de acesta, a fost posibilă sprijinirea activităţii diriginţilor
şi în mod direct a elevilor în procesul de orientare şcolară şi profesională. De asemenea, începând

22
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
cu anul şcolar 2004/2005 a fost reluată activitatea de practică la diferite firme şi instituţii din
Sibiu după o întrerupere de 3 ani determinată de modificările structurii anului şcolar. Activitatea
este adresată elevilor din clasele a XI-a şi este organizată pe o perioadă de 1-2 săptămâni la
începutul vacanţei de vară în baza unor protocoale de colaborare încheiate cu diferite firme şi
instituţii din Sibiu – conform solicitărilor elevilor şi disponibilităţilor locale. Organizarea unor
activităţi de practică pentru elevi din cadrul filierei teoretice are ca scop suplimentarea pregătirii lor
teoretice, concomitent cu susţinerea directă a orientării şcolare şi profesionale a elevilor şi
îmbunătăţirea imaginii şcolii şi a relaţiilor acesteia cu comunitatea locală.

Eficienţa externă la nivel liceal, măsurată aici mai puţin prin procentul absolvenţilor care îşi
continuă studiile la nivel universitar (deoarece este de 100% practic dinainte de 2000) şi mai mult
prin distribuţia specializărilor urmate la nivel universitar, se poate astfel aprecia din Figura 8).

40,00%
Figura 8. Eficienţa externă la nivel liceal (2004/2005 – 2007/2008)

În privinţa absolvenţilor învăţământului gimnazial, s-a constatat un interes deosebit pentru


continuarea studiilor în Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” – ceea ce reprezintă realizarea
efectivă a unuia dintre obiectivele care au stat la baza reluării studiilor gimnaziale în anul
şcolar 2000/2001.

35,00% 23
Bibliografie
Reluarea învăţământului gimnazial în Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” după o
întrerupere de peste 40 de ani a fost în principal determinată de două obiective: pregătirea la un
nivel cât mai înalt a elevilor pentru liceu (continuitatea traseului educaţional) şi adaptarea unităţii de
învăţământ la eventualitatea unei modificări a structurii învăţământului preuniversitar (prin trecerea
la sistemul 5+4+3, faţă de sistemul actual 4+4+4). În privinţa primului obiectiv, se poate aprecia că
a fost realizat efectiv – realizare măsurată prin proporţia absolvenţilor de gimnaziu din Colegiul
Naţional „Gheorghe Lazăr” care îşi continuă studiile în clasa a IX-a în unitatea de învăţământ.

În ultimii patru ani şcolari, toţi absolvenţii Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” au fost
admişi în învăţământul liceal, majoritatea în filiera teoretică. Din totalul absolvenţilor, peste 70%
(ajungând şi până la 90%) au fost admişi în clasa a IX-a la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”.
Este interesant de remarcat că la nivelul claselor de liceu din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”
absolvenţii proprii de gimnaziu au rezultate şcolare foarte bune.

Eficienţa externă la nivel gimnazial, măsurată aici prin ponderea celor admişi la liceu şi în
mod special la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, se poate aprecia din graficul din Figura 9.

100,00%
Figura 9. Eficienţa externă la nivel gimnazial (2004/2005 – 2007/2008)

90% 24
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
1.2.2 Analiza SWOT a domeniului „Resurse umane – elevi”

Puncte tari: Puncte slabe:


• Ofertă de şcolarizare stabilă, • Numărul ridicat de absenţe şi
conformă cu cererea comunităţii locale selectivitatea studiului, în special în anii
• Condiţii educaţionale foarte bune terminali de liceu
Mediul intern

(materiale şi umane) • Dezacord relativ între opţiunile de


• Elevi cu nivel de pregătire iniţială continuare a studiilor şi specializarea
ridicat şi potenţial peste medie absolvită (la nivel liceal)
• Proces educaţional eficient cu • Scădere relativă în timp a
rezultate foarte bune la clasă şi evaluări rezultatelor la clasă şi evaluări naţionale
naţionale pentru elevii de la nivel gimnazial
• Interes ridicat din partea elevilor şi • Funcţionarea ciclului gimnazial pe
părinţilor pentru continuarea studiilor indice II (13.00 – 19.00)
Oportunităţi: Ameninţări:
• Strategie coerentă privind • Reducerea globală a numărului de
dezvoltarea reţelei şcolare la nivel local elevi în ciclul primar şi gimnazial
Mediul extern

• Poziţie tradiţional bine stabilită în datorită depresiei demografice


ierarhia ofertei educaţionale locale, cu • Deficienţe în procesul de selecţie şi
efect direct asupra cererii repartizare a elevilor în liceu
• Imagine pozitivă şi puternică în • Limite în asigurarea resurselor
comunitatea locală materiale şi financiare
• Politică locală favorabilă pentru • Instabilitate legislativă
dezvoltarea condiţiilor educaţionale din • Calitatea procesului educaţional în
unitate (materiale şi umane) unităţi-sursă pentru elevi candidaţi

1.2.3 Personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic

Evoluţia personalului Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” în perioada 2004/2005-


2007/2008 pe categorii de personal şi forme de angajare este prezentată în Tabelul 3. Creşterea
numărului de posturi didactice este explicată în principal de organizarea activităţii didactice pe
grupe pentru clasele cu specializări suplimentare – intensiv informatică, bilingv şi intensiv limbi
moderne – concomitent cu creşterea numărului acestor clase. Existenţa catedrelor rezervate a
determinat menţinerea în încadrarea cu personal didactic a unui număr relativ constant de ore
alocate pentru detaşare, suplinire, completare de normă şi cumul/plata cu ora.

Tabel 3 – Evoluţia personalului în perioada 2004/2005 – 2007/2008


An Personal didactic Didactic Nedid.
şcolar Posturi Titulari Detaşaţi Suplinitori Alte auxiliar
situaţii
2004/2005 71,80 56 7 7 9 7 11
2005/2006 75,05 58 7 8 8 7 11
2006/2007 75,24 60 7 6 11 7 11
2007/2008 76,83 59 8 6 6 7 11

25
Bibliografie
Eficienţa încadrării cu personal didactic se poate estima prin numărul mediu de elevi pe
post didactic (v. Figura 10). Valoarea acestui indicator se situează sub valorile medii înregistrate la
nivel naţional şi judeţean. Sub aspect financiar, aceasta denotă o eficienţă relativ redusă a cheltuirii
fondurilor bugetare. Sub aspect educaţional însă, denotă condiţii mai bune pentru activitatea
educaţională. Valoarea scăzută a indicatorului este determinată de activitatea pe grupe pentru
clasele cu specializări suplimentare (fiind respectate întocmai prevederile legale în vigoare).

14,00
Figura 10. Evoluţia numărului mediu de elevi pe post didactic (2004/2005 – 2007/2008)

Sub aspectul pregătirii profesionale şi calităţii prestaţie didactice, la nivelul personalului


didactic din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” se remarcă ponderea ridicată a cadrelor
didactice cu gradul didactic I şi a cadrelor didactice cu gradaţie şi salariu de merit. Astfel, la
nivelul anului şcolar 2006/2007, luând în calcul cadrele didactice cu cel puţin ½ normă în unitate,

13,68
situaţia statistică se prezintă astfel (ponderi aproximativ constante în ultimii 4 ani şcolari):

Tabel 4 – Ponderea cadrelor didactice cu gradul I şi gradaţii/salarii de merit (2006/2007)


Total cadre didactice Cadre didactice cu Cadre didactice cu Cadre didactice cu
gradul didactic I gradaţie de merit salariu de merit
76 59 77% 34 45% 11 14%

În acelaşi timp, este semnificativă participarea directă a cadrelor didactice din Colegiul
Naţional „Gheorghe Lazăr” la procesul de reformă a învăţământului, colectivul didactic cuprinzând:

26
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
1) Autori de programe şcolare;
2) Autori de manuale şcolare avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
3) Formatori de manageri şi de profesori;
4) Metodişti IŞJ;
5) Membri în structuri instituţionale de nivel judeţean şi naţional

Preocuparea pentru perfecţionare, formare continuă şi dezvoltare profesională a


determinat participarea în număr mare a cadrelor didactice din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”
la activităţile metodice şi cursurile de formare continuă organizate de instituţiile abilitate la nivel
local, judeţean şi naţional. În această privinţă, sprijinul acordat de Comisia pentru perfecţionare,
formare continuă şi dezvoltare profesională, înfiinţată începând cu anul şcolar 2003/2004, s-a
dovedit important – fiind asigurată informarea corespunzătoare a cadrelor didactice asupra ofertei
de formare existente. Rolul Comisiei trebuie însă în continuare crescut – în special în privinţa
monitorizării modului în care se realizează perfecţionarea periodică a cadrelor didactice, aşa cum
este aceasta prevăzută de legislaţia în vigoare. La nivelul activităţilor metodico-ştiinţifice,
rapoartele de activitate semestriale şi anuale întocmite de şefii de catedre evidenţiază existenţa unei
preocupări continue pentru creşterea calităţii procesului educaţional.

Sub aspectul disciplinei cadrelor didactice şi a personalului în general nu au fost înregistrate


în ultimii ani situaţii deosebite. Rămân în continuare unele probleme legate de punctualitatea la
clasă, de respectarea termenelor privind îndeplinirea anumitor atribuţii de serviciu specifice, de
participarea consecventă la toate activităţile organizate de şcoală. Pentru a reduce frecvenţa acestor
probleme, în baza prevederilor Contractului colectiv de muncă şi în urma negocierilor purtate cu
personalul didactic, a fost actualizată fişa postului cadru didactic – aceasta fiind ulterior asumată de
toţi profesorii angajaţi în Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”. Evaluarea activităţii personalului
didactic, didactic auxiliar şi nedidactic a determinat acordarea în ultimii ani de către Consiliul de
Administraţie a calificativului foarte bine întregului personal.

Trebuie menţionat de asemenea că întreg personalul angajat la Colegiul Naţional „Gheorghe


Lazăr” – didactic, didactic auxiliar şi nedidactic – este calificat. Încadrarea pe posturi şi statul de
funcţii se realizează integral conform legii şi există şi sunt actualizate toate documentele necesare
managementului resurselor umane – cărţi de muncă, contracte de angajare, fişe ale posturilor şi fişe
de evaluare a activităţii, dosare personale etc.

27
Bibliografie
1.2.4 Analiza SWOT a domeniului „Resurse umane – personal”

Puncte tari: Puncte slabe:


• Ofertă de şcolarizare stabilă, • Numărul ridicat de absenţe şi
conformă cu cererea comunităţii locale selectivitatea studiului, în special în anii
• Elevi cu nivel de pregătire iniţială terminali de liceu
• Dezacord relativ între opţiunile de
Mediul intern

ridicat şi potenţial intelectual deosebit


• Interes ridicat din partea elevilor şi continuare a studiilor şi profilul şi
părinţilor pentru continuarea studiilor specializarea absolvite
• Personal cu nivel de calificare • Ponderea relativ redusă a metodelor
ridicat şi interes pentru perfecţionare şi interactive, centrate pe elev în
dezvoltare profesională, incluzând un activitatea la clasă
număr important de cadre-resursă • Repartiţie neuniformă a iniţiativei şi
• Relaţii interpersonale echilibrate şi implicării personalului în problemele
democratice unităţii de învăţământ
Oportunităţi: Ameninţări:
• Strategie coerentă privind • Depresia demografică
dezvoltarea reţelei şcolare la nivel • Deficienţe în procesul de selecţie şi
local repartizare a elevilor în liceu
• Poziţie tradiţional bine stabilită în • Limite în asigurarea resurselor
Mediul extern

ierarhia ofertei educaţionale locale, cu materiale şi financiare


efect direct asupra cererii • Instabilitate legislativă
• Existenţa resurselor necesare • Centralizarea excesivă a mişcării
pentru formare continuă la nivel local personalului didactic
• Implicarea unităţii de învăţământ • Lipsa de atractivitate a carierei
în procesul de selecţie şi angajare a didactice
personalului didactic titular

1.3 Resurse curriculare – evaluare

Reforma actuală a Curriculumului Naţional – debutată în anul şcolar 2003/2004, cu


finalizare în anul şcolar 2007/2008 – a fost în principal determinată de restructurarea
învăţământului preuniversitar prin extinderea duratei învăţământului obligatoriu, dar şi de o
nouă abordare în proiectarea curriculară – în acord cu obiectivele strategice agreate la nivel
european prin programul Educaţie şi formare profesională 2010. Preluând concepţia curriculară
fundamentată din perioada precedentă, curriculumul actual a determinat o serie de mutaţii în
abordarea procesului educaţional la clasă:

1) Orientarea spre dezvoltarea de competenţe;


2) Prezentarea conţinuturilor într-o formă sintetică;
3) Aplicarea la clasă pe baza manualelor alternative;
4) Evaluarea elevilor pe bază de standarde conforme competenţelor propuse.

28
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
Cu toată evoluţia în ansamblu pozitivă a Curriculumului Naţional în ultimii ani, se constată
în continuare existenţa unor probleme de natură internă (coerenţă, încărcare, standarde etc.) cu
efecte evident negative asupra aplicării la clasă şi, în ultima instanţă, asupra performanţelor
şcolare şi motivării elevilor. Corectarea acestor probleme solicită în continuare eforturi susţinute
din partea cadrelor didactice, elevilor şi autorilor de programe şi manuale şcolare.

În ceea ce priveşte curriculumul la decizia şcolii, evoluţia acestuia a fost marcată în


continuare de problemele de tip organizatoric (spaţii de şcolarizare existente, resurse materiale, orar
etc.) şi de alocări vizând în special compensarea unor dezechilibre interne ale planurilor cadru
de învăţământ, în special pentru filiera teoretică, profilul real. În acelaşi timp, ponderea scăzută a
curriculumului la decizia şcolii la nivelul învăţământului obligatoriu nu a lăsat prea multe
posibilităţi de rezolvare concomitentă a priorităţilor educaţionale ale unităţii de învăţământ şi de
răspuns la interesele elevilor.

Activităţile derulate anual pentru aplicarea Curriculumului Naţional la clasă în Colegiul


Naţional „Gheorghe Lazăr” includ în principal următoarele:

1) Documentarea privind planurile de învăţământ, programele şcolare în vigoare şi manualele


şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru fiecare disciplină;
2) Studierea şi discutarea programelor şcolare în cadrul catedrelor;
3) Abilitarea curriculară prin participare la instruiri şi formări susţinute de Inspectoratul Şcolar
Judeţean Sibiu, Casa Corpului Didactic Sibiu, alte instituţii abilitate;
4) Elaborarea şi aplicarea planificărilor calendaristice;
5) Selecţia şi comanda manualelor şcolare.

Secvenţa de curriculum la decizia şcolii se realizează prin intermediul Comisiei pentru


curriculum – numită anual prin decizie internă, coordonată de directorul adjunct şi formată din
reprezentanţii tuturor ariilor curriculare. Etapele parcurse anual sunt:

1) Stabilirea priorităţilor academice la nivelul Comisiei pentru curriculum şi informarea


cadrelor didactice şi elevilor;
2) Înregistrarea de către Comisia pentru curriculum a propunerilor de activităţi curriculare şi
extracurriculare din partea cadrelor didactice, cu consultarea elevilor;
3) Evaluarea propunerilor şi elaborarea proiectului pentru curriculumul la decizia şcolii de
către Comisia pentru curriculum;
4) Consultarea elevilor şi finalizarea proiectului pentru curriculumul la decizia şcolii;

29
Bibliografie
5) Dezbaterea şi aprobarea ofertei pentru curriculumul la decizia şcolii la nivelul Consiliului de
Administraţie (implicarea reprezentanţilor comunităţii locale) şi Consiliului Profesoral;
6) Exprimarea în scris a opţiunilor elevilor şi prelucrarea datelor;
7) Elaborarea şi aprobarea schemelor orare pentru fiecare clasă în cadrul Consiliului de
Administraţie.

În baza acestei proceduri interne, pe parcursul ultimilor ani, curriculumul la decizia şcolii
din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” a avut următoarele caracteristici:

1) Structură pe pachete de discipline, urmărind continuitatea studiului pe parcursul


învăţământului liceal şi coerenţă cu disciplinele din planul cadru de învăţământ;
2) Orientare predominantă spre activităţi de susţinere a performanţei înalte prin extinderi
curriculare ale disciplinelor de interes pentru elevi;
3) Stabilitate în timp în privinţa unui număr de oferte specifice: educaţia pentru cetăţenie
activă, formarea şi exersarea competenţelor lingvistice în limbi moderne (finalizate cu
promovarea examenelor internaţionale Cambridge şi Sprachdiplom), formare profesională în
domeniul TIC (ECDL, Oracle Internet Academy);
4) Activităţi extracurriculare menite să răspundă mai bine nevoilor de învăţare ale elevilor
(astronomie, cercuri pe discipline şi activităţi sportive).

1.3.1 Analiza SWOT a domeniului „Curriculum”

Puncte tari: Puncte slabe:


• Documentarea şi aplicarea corectă • Orientarea preponderentă a CDŞ
a Curriculumului Naţional la clasă spre echilibrarea alocărilor orare din
• Parcurgerea integrală a planurile de învăţământ
Mediul intern

programelor şcolare pe bază de • Accent pe abordarea teoretică şi


planificări adecvate mono-disciplinară
• Utilizarea manualelor şi • Formalism în elaborarea
auxiliarelor curriculare aprobate planificărilor şi a altor documente
• Elaborarea CDŞ prin consultare cu interne
elevii şi cadrele didactice • Utilizarea redusă a instruirii asistate
• Ofertă specifică de activităţi de calculator în aplicarea
extracurriculare incluse în CDŞ Curriculumului Naţional la clasă
Oportunităţi: Ameninţări:
• Curriculum Naţional modern, • Instabilitatea programelor şcolare
conform orientărilor agreate la nivel • Încărcarea excesivă a programelor
Mediul extern

european şcolare
• Ofertă bogată de auxiliare • Limite în resursele materiale,
curriculare pentru toate disciplinele financiare şi informaţionale necesare
• Ofertă de formare pentru abilitarea • Număr redus de manuale alternative
curriculară existentă la nivel local şi calitatea acestora

30
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
1.4 Resurse materiale – evaluare

1.4.1 Baza materială

Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” funcţionează într-o clădire construită în anul 1898,
amplasată în municipiul Sibiu, Str. Gh. Lazăr Nr. 1-3. În scopul menţinerii imobilului la standardele
corespunzătoare activităţilor de învăţământ, în fiecare an sunt efectuate igienizări, reparaţii şi
modernizări ale spaţiilor şcolare, în limita fondurilor alocate prin buget, fiind adesea utilizate în
acest scop o bună parte din veniturile proprii realizate de instituţie. Clădirea este racordată la:

1) Reţeaua publică de apă – canal;


2) Reţeaua publică de distribuire a energiei electrice;
3) Reţeaua publică de distribuire a gazelor naturale;
4) Reţeaua publică de telecomunicaţii;
5) Internet (două conexiuni fizic independente – reţea elevi şi reţea administraţie – pentru
asigurarea securităţii şi pentru redundanţă).

Spaţiile şcolare şi administrative de care dispune Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” în


anul şcolar 2007/2008 sunt prezentate în Tabelul 5.

Tabel 5 – Spaţii şcolare şi administrative (2007/2008)


Săli de clasă 29
Laboratoare de informatică 3
Laboratoare de ştiinţe ale naturii 3
Cabinete limbi străine 4
Redacţia Anuar şi Lyceum 1
Cabinet istorie 1
Bibliotecă 4 săli
Sală sport 1
Sală de festivităţi 1
Cabinet de asistenţă psiho-pedagogică 1
Cancelarie 1
Birouri ale administraţiei 6
Cabinete medicale 2
Grupuri sanitare 5
Ateliere 2
Magazii 5

Înălţimea medie a sălilor de clasă este de 4,2 m. Geamurile şi uşile se încadrează ca


dimensiuni în standardele uzuale clădirilor construite la sfârşitul sec. XIX, asigurând o iluminare şi

31
Bibliografie
aerisire corespunzătoare, respectiv posibilitatea evacuării în caz de necesitate. Pardoselile sunt din
parchet (săli de clasă, sala de sport şi birourile administraţiei), mozaic (coridoare şi grupuri
sanitare), marmură (scările principale) şi ciment (spaţiile situate la subsol). Planşeul peste ultimul
etaj are ca element de rezistenţă grinzi de lemn, iar tavanul este realizat prin tencuială aplicată pe
scândură şi trestie – soluţii constructive specifice anului de dare în folosinţă a clădirii.

Toate spaţiile şcolare sunt dotate cu mobilier (bănci şcolare, mese, scaune, rafturi, dulapuri
etc.), sala de sport este utilată cu echipamentele sportive necesare, iar cabinetele şi laboratoarele
sunt dotate cu aparatură şi material didactic. Instituţia dispune de două ateliere pentru efectuarea
reparaţiilor în regie proprie, dotate cu dispozitivele şi sculele necesare, precum şi de spaţii de
depozitare a materialelor necesare efectuării acestor reparaţii (magazii situate la subsol). Mobilierul
şcolar precum şi celelalte dotări corespund în general standardelor naţionale.

În anul şcolar 2003/2004 a fost stabilit un plan de acţiune pe 5 ani vizând îmbunătăţirea
condiţiilor educaţionale din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”. Planul a fost aprobat de Consiliul
Profesoral şi a intrat în aplicare, obiectivele mari de investiţii fiind agreate cu Primăria Municipiului
Sibiu printr-un Plan de conformare cu durata de 5 ani. Obiectivele propuse şi nivelul de realizare la
această dată sunt menţionate în Tabelul 6.

Tabel 6 – Planul de conformare al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” (situaţia în 2007/2008)


Nr.
Obiectiv Justificare Realizare
crt.
• Ponderea ridicată a elevilor
care studiază la specializarea
Modernizarea ştiinţe ale naturii 2004-2006:
1. laboratoarelor de ştiinţe ale • Starea laboratoarelor • 2004-Fizică
naturii – fizică, biologie, existente în anul şcolar • 2005-Biologie
chimie 2002/2003 • 2006-Chimie
• Creşterea atractivităţii
studiului ştiinţelor naturii
2004-2006:
• Creşterea importanţei
• 2004-Serviciul I-
Raţionalizarea reţelei comunicării electronice
1
2. informatice a instituţiei şi • Asigurarea securităţii
• 2005-
asigurarea unui flux de reţelelor de date şi
Echipamente
comunicaţii sporit îmbunătăţirea /extinderea
• 2006-Reţea adm.
acestora
şi serviciul I-2
• Stare degradată punând în 2005-2006:
Reparaţie capitală a faţadei
3. pericol elevii şi trecătorii
clădirii (obiectiv cuprins în • 2005-Proiectare
• Aspect învechit, discordant
Planul de conformare) • 2006-Execuţie
cu clădirile din zona centrală

32
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
Tabel 6 – Planul de conformare al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” (situaţia în 2007/2008)
Nr.
Obiectiv Justificare Realizare
crt.
Înlocuirea geamurilor de pe
• Geamuri simple aflate în 2005-2006:
4. holurile clădirii (obiectiv
stadiu avansat de degradare • 2005-Proiectare
cuprins în Planul de
conformare) • Lipsa izolaţiei termice • 2006-Execuţie
Încălzire centrală (obiectiv • Sistem de încălzire învechit 2006-2007:
5.
cuprins în Planul de şi ineficient • 2006-Proiectare
conformare) • Condiţii termice improprii • 2007-Execuţie
• Lipsa unui spaţiu adecvat
pentru activităţi cu colective
Etajarea sălii de sport în 2006-2007:
mari de elevi
6. vederea construcţiei unei
• Număr important de • 2006-Proiectare
săli de festivităţi (proiect de
investiţii naţional) activităţi comune în cadrul • 2007-Execuţie
diferitelor proiecte, manifestări
culturale
• Condiţii de funcţionare 2003-2008:
improprii pentru 5 clase (situate
• 2003-Includere în
Construcţia unei aripi noi la subsol)
7. „Reabilitare şcoli”
de clădire (proiect naţional • Indice 2 de funcţionare
• 2004-Protocoale
Reabilitare şcoli) pentru 6 clase (V-VII)
• 2005-Proiectare
• Insuficiente spaţii
• 2008-Execuţie
specializate

Suplimentar faţă de activităţile menţionate, în Planul de conformare al unităţii de învăţământ


mai sunt prevăzute pentru perioada următoare:

1) Reparaţie capitală a instalaţiei electrice – prevăzută pentru 2007-2008;


2) Înlocuirea întregului mobilier şcolar – prevăzută pentru 2008-2009.

În privinţa dotării cu materiale şi mijloace didactice, s-a înregistrat un progres real în anii
2006 şi 2007 – prin achiziţiile realizate de la bugetul statului pentru laboratoarele de ştiinţe ale
naturii, cabinetul de asistenţă psiho-pedagogică, sala de sport şi biblioteca unităţii de învăţământ.

Din veniturile proprii realizate de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, sunt de asemenea
achiziţionate în fiecare exerciţiu financiar materiale şi mijloace didactice – în special în domeniul
tehnicii de calcul. Astfel, în ultimii ani, în cadrul proiectului unităţii de învăţământ de raţionalizare a
reţelei locale de date, au fost achiziţionate echipamente de reţea, calculatoare şi imprimante.

1.4.2 Biblioteca Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”

Considerată ca o resursă esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii educaţie oferite elevilor,


Biblioteca Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” a constituit în ultimii ani un obiectiv prioritar în
33
Bibliografie
dezvoltarea instituţională pe termen scurt şi mediu. La această dată, Biblioteca Colegiului Naţional
„Gheorghe Lazăr” prezintă următoarea ofertă pentru cititori:

1) Un număr total de 3 săli cu publicaţiile organizate pentru acces liber la raft, dintre care una
amenajată ca sală de lectură cu o capacitate de 40 de locuri. La acestea se adaugă sala
specială pentru depozitarea fondului documentar. Toate spaţiile bibliotecii sunt grupate
la parterul Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”, separat de sălile de clasă.
2) Un fond documentar format din 13.264 de volume şi conţinând numeroase cărţi rare de
literatură, filozofie, istorie, geografie etc. În afara lucrărilor în limbile clasice – latină şi
greacă – există cărţi în limba română, maghiară, germană, franceză, japoneză, italiană,
engleză, turcă, sanscrită, sârbă, cehă, spaniolă. Principalele colecţii ale fondului documentar:
a. Colecţia de manuscrise şi acte conţinând documente politice şi comerciale din
secolul al XVI-lea şi al XVII-lea privind istoria Transilvaniei;
b. Colecţia de incunabule – patru exemplare din tipăriturile secolului al XV-lea (1482,
1485, 1496 şi 1500) când, datorită invenţiei lui Gutenberg se înlesneşte posibilitatea
răspândirii cărţii;
c. Colecţia de cărţi rare editate în secolele XVI – XVIII conţine exemplare valoroase
nu numai prin conţinutul lor variat ci şi prin tiparul îngrijit. Ele sunt împodobite cu
gravuri şi ilustraţii executate de artişti celebri;
d. Cartea românească veche este reprezentată prin lucrări tipărite în secolul al XVII-lea
(Cazania sau Cartea românească de învăţături – Varlaam, 1643; Noul Testament de
la Bălgrad al lui Simion Ştefan, 1648), care au contribuit la dezvoltarea limbii
literare şi la formarea conştiinţei naţionale.
3) Peste 30.000 de volume şi 24 titluri de ziare şi reviste. Publicaţii în acces liber: dicţionare,
enciclopedii, albume, filozofie, psihologie, religie, ştiinţe sociale şi politice, ştiinţe ale
naturii (matematică, fizică, chimie, biologie, astronomie), artă, lingvistică, literatură română
şi universală, geografie, istorie şi civilizaţie.
4) Acces liber şi gratuit la documente. Înscrierea se face pe baza buletinului de identitate şi a
carnetului sau legitimaţiei de elev. Accesul în sala de lectură se obţine prin prezentarea
carnetului sau a legitimaţiei de elev care rămâne la bibliotecar până la plecarea cititorului
din sala de lectură.
5) Împrumut la domiciliu pentru cititorii înscrişi la bibliotecă. Nu se împrumută la domiciliu:
lucrări de referinţă (dicţionare, enciclopedii, albume de artă, atlase, unicate etc.),
publicaţiile aflate în fondul documentar, ziare şi ultimul număr din reviste. În funcţie de

34
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
categoria de cititori, pot fi împrumutate cărţi şi publicaţii periodice (în afara celor rezervate
pentru consultarea pe loc) pe diferite intervale de timp, conform regulamentului intern.
6) Access permanent la Internet pentru elevi şi profesori. Biblioteca dispune în prezent de 2
calculatoare – pentru baza de date a bibliotecii, respectiv pentru public. Este în curs de
extindere reţeaua de date a bibliotecii prin instalarea a încă 3 calculatoare – toate conectate
la Internet.
7) Acces la mijloace multimedia – biblioteca pune la dispoziţia cititorilor săi un sistem audio
de înaltă fidelitate (prevăzut cu căşti pentru audiţie), video şi televizor. În ultimii ani a fost
iniţiată o colecţie de muzică şi filme.

Oferta actuală a Bibliotecii Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” este rezultatul direct al
proiectului multianual de dezvoltare. Până în prezent, acest proiect a trecut prin următoarele etape:

1) Etapa reabilitării de bază. În această etapă s-au desfăşurat în principal lucrări ample de
amenajare şi reparaţii, conducând la extinderea spaţiilor alocate bibliotecii prin înfiinţarea
unei săli de lectură cu 40 de locuri şi acces liber la raft.
2) Etapa dotării cu materiale. În această etapă biblioteca a fost dotată cu mobilier nou pentru
organizarea colecţiilor şi pentru intrarea în funcţiune a sălii de lectură, mijloace multimedia
(televizor, video, sistem audio) şi 2 calculatoare – pentru baza de date a bibliotecii şi
respectiv pentru uzul elevilor. A fost realizat de asemenea un nou tronson în reţeaua de date
a instituţiei, special dedicat bibliotecii, fiind astfel asigurată conexiunea calculatoarelor
din bibliotecă la Internet.
3) Etapa clasificării colecţiilor. Toate publicaţiile aflate în cele trei săli cu acces liber la raft
au fost clasificate pe discipline. Clasificarea utilizată este Clasificarea Zecimală Universală
care constituie şi cota cărţii (cota cărţii indică locul cărţii la raft).

Pentru creşterea eficienţei biblioteconomice şi îmbunătăţirea accesului la fondul de carte,


este vizată în continuare transformarea în format electronic a întregii baze de date a bibliotecii şi
eventuala deschidere a acesteia pentru acces online. Pentru realizarea acestui obiectiv este însă
necesară achiziţia unui program de gestiune biblioteconomică adecvat, deoarece programele
deţinute în prezent nu corespund standardelor naţionale şi internaţionale. Achiziţia unui astfel de
program este destul de dificilă datorită costurilor foarte ridicate – ceea ce poate să determine
întârzieri în realizarea acestui obiectiv. Alternativ, se poate lucra în continuare în parteneriat cu
Biblioteca Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu pentru o eventuală conversie digitală comună şi
includerea bazei de date a Bibliotecii Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” în baza de date a
Bibliotecii Universităţii.

35
Bibliografie
Suplimentar faţă de activităţile curente, Biblioteca Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”
organizează activităţi culturale (prezentări de carte, expoziţii, comemorări şi aniversări etc.) şi
găzduieşte diferite manifestări organizate de unitatea de învăţământ sau de Inspectoratul Şcolar
Judeţean Sibiu (sesiuni de comunicări, activităţi de formare continuă, întâlniri metodice etc.). Toate
personalităţile din ţară şi din străinătate care au vizitat Biblioteca Colegiului Naţional „Gheorghe
Lazăr” au recunoscut calitatea deosebită a spaţiului cultural oferit aici şi unicitatea acesteia în raport
cu oferta existentă în general în învăţământul preuniversitar.

Dezvoltarea în continuare a Bibliotecii Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” vizează în


principal transformarea acesteia într-un Centru de Documentare şi Informare. Se consideră că
realizarea acestei dezvoltări va avea un impact semnificativ asupra elevilor şi profesorilor din
Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, conducând în esenţă la:

1) Creşterea calităţii procesului educaţional;


2) Îmbunătăţirea accesului elevilor, personalului şi membrilor comunităţii locale la cultură şi
informaţie de calitate;
3) Asigurarea egalităţii şanselor de reuşită a elevilor, indiferent de mediul din care provin;
4) Promovarea inovaţiei pedagogice şi introducerii tehnologiilor de comunicare şi informare
moderne în practicile pedagogice şi educaţionale curente;
5) Susţinerea şi adaptarea sistemului educaţional românesc la standardele din domeniul
european promovate la nivel european.

Pentru realizarea acestui obiectiv este necesară o reabilitare amplă a spaţiilor bibliotecii,
inclusiv prin recuperarea spaţiului destinat în prezent depozitării fondului documentar. De
asemenea, având în vedere standardele naţionale existente pentru centre de documentare şi
informare, sunt necesare achiziţii ample de tehnică de calcul, echipamente audio-video, informaţii
pe suport electronic şi revizuirea întregului mobilier (în special rafturile pentru cărţi a căror înălţime
în prezent nu permite organizarea sub forma de centru de documentare şi informare). Pentru
finanţarea acestor activităţi este necesară asigurarea de fonduri de la bugetul de stat (din proiectul
naţional pentru dezvoltarea centrelor de documentare şi informare), de la bugetul local (pentru toate
activităţile de reparaţii) şi din venituri proprii şi sponsorizări.

36
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
1.4.3 Analiza SWOT a domeniului „Resurse materiale”

Puncte tari: Puncte slabe:


• Dezvoltare bazei materiale pe bază • Distribuţie inegală a iniţiativei la
de priorităţi aprobate de Consiliul nivelul personalului, elevilor şi
Profesoral şi comunitatea locală părinţilor privind dezvoltarea şi
• Existenţa proiectelor specifice de conservarea bazei materiale
• Deficienţe în activitatea de
Mediul intern

dezvoltare a bazei materiale


• Laboratoare şi cabinete inventariere, conservare a patrimoniului
specializate pentru informatică, ştiinţe şi casare
ale naturii şi limbi moderne, sală de • Insuficientă utilizare în procesul
sport, bibliotecă şi cabinet didactic a materialelor existente
psihopedagogic • 70% din mobilierul şcolar în stare
• Dotări corespunzătoare în privinţa necorespunzătoare
tehnicii de calcul • Spaţii de şcolarizare insuficiente
• Dotări corespunzătoare cu material (indice 2, săli subsol)
didactic pentru toate disciplinele
Oportunităţi: Ameninţări:
• Interes şi sprijin din partea • Limite în asigurarea resurselor
comunităţii locale pentru îmbunătăţirea financiare necesare finalizării unor
Mediul extern

condiţiilor educaţionale proiecte


• Posibilităţi de obţinere de finanţări • Capacitate instituţională redusă în
directe de la bugetul statului şi managementul de proiect
fondurile structurale pentru dotări şi • Modificări frecvente ale legislaţiei
investiţii pe bază de proiecte • Mediu financiar rigid şi ostil
• Descentralizarea administraţiei şi • Uzura morală rapidă a tehnicii de
finanţării învăţământului preuniversitar calcul

1.5 Resurse financiare – evaluare

Caracteristica esenţială sub aspect financiar a ultimilor ani constă în continuarea eforturile
susţinute pentru fundamentarea, proiectarea şi execuţia corectă a bugetului de venituri şi cheltuieli,
concomitent cu realizarea de venituri extrabugetare din închirieri de spaţii, activităţi auto-finanţate,
donaţii şi sponsorizări.

Activităţile concrete derulate în domeniul resurselor financiare au vizat în principal:

1) Fundamentarea, realizarea proiectului de buget şi planificarea bugetului aprobat;


2) Execuţia bugetară conform prevederilor legale în vigoare;
3) Funcţionarea CNGL ca Centru de Testare ECDL (activitate autofinanţată);
4) Închirierea spaţiilor excedentare (spaţiile comerciale, sala de sport, săli de clasă);
5) Atragerea de sponsorizări şi donaţii prin implicarea activă a părinţilor;
6) Atragerea de fonduri din partea Comunităţii Europene.

37
Bibliografie
Veniturile extrabugetare ale instituţiei au permis o dezvoltare corespunzătoare a bazei
materiale, precum şi asigurarea unor servicii necesare bunei desfăşurări a activităţilor. Veniturile
realizate din închirieri de spaţii, activităţi autofinanţate şi prin atragerea de sponsorizări şi proiecte
au urmat o curbă ascendentă, sprijinul comunităţii locale fiind deosebit de important.

Bugetul Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” a înregistrat în ultimii 4 ani creşteri în valori
absolute. În privinţa structurii acestuia, anul 2007 a prezentat o anumită specificitate – datorită
finanţărilor directe pentru investiţii şi dotări. Repartiţia generală a bugetului total, exclusiv
reparaţiile şi investiţiile finanţate direct de la bugetul local, este prezentată în Figura 11.

Figura 11. Repartiţia bugetului total pe categorii de cheltuieli (anul financiar 2007)

Ponderea excelentă pe care o deţin cheltuielile de personal reprezintă, totuşi, o situaţie


specială la nivelul anului financiar 2007 – şi este justificată de fondurile importante obţinute direct
de unitatea de învăţământ pentru cheltuieli de capital (investiţia Etajare sală de sport pentru
construcţia sălii de festivităţi). În mod curent, ponderea cheltuielilor de personal este mult mai
ridicată – ajungând în general la valori apropiate de 90% din bugetul total.

În privinţa repartiţiei cheltuielilor numai pe Titlul II (buget total), situaţia la nivelul anului
2007 este prezentată în Figura 12.

38
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

Figura 12. Repartiţia bugetului total pe Titlul II (anul financiar 2007)

În general, pentru perioada ultimilor 4 ani, se poate constata o pondere ridicată a


cheltuielilor pentru plata utilităţilor. Aceasta denotă, pe de o parte, existenţa unui dezechilibru în
finanţare, pe de altă parte în mod special eficienţa redusă a sistemului de încălzire şi termoizolare în
funcţiune până în 2008.

O contribuţie importantă la asigurarea resurselor financiare necesare organizării şi


desfăşurării procesului educaţional au adus-o în permanenţă părinţii elevilor Colegiului Naţional
„Gheorghe Lazăr”. Pe baza fondurilor realizate de Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, cu
aprobarea acestora, au fost co-finanţate dotări şi lucrări specifice din cadrul proiectelor de
dezvoltare a bazei materiale (v. Cap. 3 Resurse materiale). Astfel, contribuţia părinţilor a fost
esenţială pentru modernizarea laboratoarelor de ştiinţe ale naturii, raţionalizarea reţelei de date,
dotarea cu tehnică de calcul, igienizarea şi mobilarea unor săli de clasă etc. De asemenea, din
fondurile realizate de părinţi, se asigură anual promovarea elevilor cu rezultate deosebite la
învăţătură şi purtare, respectiv cu performanţe meritorii la concursuri naţionale.

Având în vedere priorităţile stabilite în cadrul Consiliului Profesoral, începând cu anul


şcolar 2004/2005, în baza protocolului încheiat între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ECDL
România S.A., Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” a fost acreditat ca Centru de Testare ECDL –
oferind elevilor şi personalului din învăţământ posibilitatea participării la testele pentru obţinerea
Permisului European de Conducere a Calculatorului (ECDL). Întreaga activitate a Centrului de

39
Bibliografie
Testare ECDL se desfăşoară în regim de activitate autofinanţată. Trebuie menţionat însă că
activitatea Centrului de Testare ECDL are ca scop principal oferirea unor servicii educaţionale
specializate pentru elevii şi personalul din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” şi din alte unităţi de
învăţământ – şi nu realizarea cu prioritate a unor venituri extrabugetare. Din acest motiv, taxele
percepute pentru examinare au fost stabilite la valori minime, luând în considerare strictul necesar
pentru acoperirea cheltuielilor determinate de activităţi.

1.5.1 Analiza SWOT a domeniului „Resurse financiare”

Puncte tari: Puncte slabe:


• Resurse extrabugetare realizate din • Cheltuieli de personal şi pentru
închirieri, activităţi auto-finanţate şi utilităţi prea ridicate
sponsorizări • Unele deficienţe în activitatea
• Implicarea părinţilor în realizarea compartimentelor administraţie şi
Mediul intern

de venituri suplimentare pentru contabilitate


unitatea de învăţământ • Lipsa de interes a Consiliului
• Atragerea şi absorbţia de fonduri Reprezentativ al Părinţilor de a se
de la bugetul de stat (proiecte de organiza ca asociaţie
investiţii) şi de la comunitatea • Lipsă de experienţă în realizarea şi
europeană (proiecte şcolare) implementarea de proiecte cu fonduri
• Asigurarea din partea autorităţii atrase de la bugetul de stat, respectiv
publice locale a fondurilor necesare din fondurile structurale
bunei funcţionări a instituţiei
Oportunităţi: Ameninţări:
• Interes din partea comunităţii • Modificări frecvente ale legislaţiei
locale pentru asigurarea unei finanţări • Mediu financiar rigid şi ostil
corespunzătoare nevoilor şcolii • Limite în asigurarea resurselor
Mediul extern

• Posibilitatea atragerii de fonduri financiare la nivelul necesar (v.


de la bugetul de stat/comunitatea finanţare per capita)
europeană pe bază de proiecte • Planificare deficitară la nivelul
• Descentralizarea administraţiei şi bugetului de stat – finanţări
finanţării învăţământului preuniversitar dezechilibrate sub aspect valoric şi de
timp de utilizare

1.6 Activităţi extracurriculare şi extraşcolare – evaluare

Activităţile extraşcolare şi extracurriculare reprezintă atât completări aduse educaţiei oferită


în cadrul activităţilor şcolare curente, cât şi modalităţi concrete de a interveni în organizarea şi
ocuparea timpului liber al elevilor. La nivelul Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”, cele mai
importante categorii de activităţi organizate şi desfăşurate pentru elevi în regim extracurricular şi
extraşcolar sunt:

40
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
1) Cercuri extracurriculare organizate la nivelul de 1-2 ore pe săptămână în scopul educării
diferenţiate a elevilor cu performanţe şcolare deosebite. Având în vedere orientarea specifică
a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” şi interesele exprimate de elevi, părinţi şi cadre
didactice, sunt organizate anual cercuri pentru disciplinele matematică, fizică, chimie,
informatică, limba engleză;
2) Oracle Internet Academy – activitate organizată pe bază de protocol de colaborare pentru
pregătirea profesională avansată a elevilor din clasele de matematică-informatică. Numărul
de ore pe săptămână este împărţit între CDŞ şi activităţi extracurriculare;
3) Activităţi sportive – organizate în regim extracurricular pentru susţinerea unei dezvoltări
armonioase a elevilor şi pentru îmbunătăţirea stării lor de sănătate (fotbal, volei, baschet,
tenis de masă). La nivel extraşcolar, activităţile sportive sunt susţinute prin organizarea de
concursuri şi competiţii sportive;
4) Testare ECDL - începând cu anul şcolar 2004/2005, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” a
fost acreditat ca Centru de Testare ECDL. Pregătirea suplimentară a elevilor şi susţinerea
testelor necesare se realizează în regim de activitate extracurriculară;
5) Practica în firme şi instituţii. Activitatea este de tip extraşcolar, este adresată elevilor din
clasele a XI-a şi este organizată pe o perioadă de 1-2 săptămâni la începutul vacanţei de vară
în baza unor protocoale de colaborare încheiate cu diferite firme şi instituţii din Sibiu.
Organizarea activităţii de practică pentru elevi din cadrul filierei teoretice are ca scop
suplimentarea pregătirii lor teoretice, orientarea şcolară şi profesională a elevilor şi
îmbunătăţirea imaginii şcolii şi a relaţiilor acesteia cu comunitatea locală;
6) Activitatea redacţională a elevilor este organizată sub coordonarea cadrelor didactice din
catedrele de limbi moderne şi limba română şi constă în redactarea, editarea, publicarea şi
difuzarea Anuarului Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” şi a revistei şcolare Lyceum.
7) Activităţile extraşcolare de tip cultural sunt organizate cu sprijinul Consiliului
Consultativ al Elevilor şi Consiliului Reprezentativ al Părinţilor şi includ anual: Balul
Bobocilor, Balul Majoratului, spectacole de teatru şi concerte susţinute de elevi;
8) Pentru promovarea elevilor capabili de performanţe şcolare deosebite, se organizează anual
în colaborarea cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu şi Asociaţiunea ASTRA două
concursuri şcolare: Concursul Interjudeţean de Matematică „Gheorghe Lazăr” (ajuns la
ediţia a VIII-a) şi concursul de matematică-română „Gheorghe Lazăr Junior” pentru elevii
claselor IV-VI (a II-a ediţie în 2006/2007);
9) Sub coordonarea catedrelor de geografie şi ştiinţe socio-umane, a fost iniţiat un program de
excursii tematice în ţară şi în străinătate;

41
Bibliografie
10) Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” a participat de la iniţiere la Strategia Naţională de
Acţiune Comunitară şi au fost organizate şi desfăşurate anual activităţi specifice de către
elevi, sub coordonarea catedrei de ştiinţe socio-umane, în colaborare cu comunitatea locală.

1.6.1 Analiza SWOT a domeniului „Activităţi extracurriculare şi extraşcolare”

Puncte tari: Puncte slabe:


• Interes deosebit din partea unui • Programul încărcat al elevilor
număr important de elevi şi cadre (număr mare de ore pe săptămână)
didactice pentru derularea de activităţi • Distribuţie inegală a interesului la
Mediul intern

extracurriculare şi extraşcolare nivelul elevilor, diriginţilor şi părinţilor


• Stabilitatea ofertei • Absenţa unui cadru instituţional
extracurriculare, fundamentată pe adecvat (protocoale) privind
nevoi identificate la nivelul elevilor colaborarea cu instituţiile de cultură şi
• Organizarea de activităţi artă de la nivel local
extracurriculare destinate completării • Deficienţe în desfăşurarea anumitor
educaţiei şi formării profesionale a activităţi datorită resurselor necesare
elevilor
Oportunităţi: Ameninţări:
• Susţinere din partea comunităţii • Limite în asigurarea resurselor
locale (autorităţi publice, părinţi, alţi financiare necesare organizării şi
Mediul extern

actori) pentru activităţile desfăşurării de activităţi


extracurriculare şi extraşcolare, în extracurriculare şi extraşcolare
special cele care implică colaborarea • Lipsa de interes a instituţiilor de
cu comunitatea cultură şi artă în realizarea unui cadru
• Existenţa unor oferte locale instituţional de colaborare cu unităţile
importante privind activităţile de învăţământ
educative pentru elevi

1.7 Relaţia şcoală-comunitate – evaluare

Nivelurile, durata şi efectele colaborării Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” cu


reprezentanţii comunităţii locale au fost în general rezultatul existenţei unor necesităţi localizate
preponderent la nivelul unităţii de învăţământ. Categoriile cele mai importante în care se încadrează
relaţiile şcoală-comunitate derulate în ultimii ani sunt:

1) Necesităţi de informare. În general schimbul de informaţii se produce la nivelul clasei şi


implică din partea unităţii de învăţământ elevii, diriginţii şi mai rar cadrele didactice. Din
partea comunităţii sunt implicaţi părinţii şi/sau reprezentanţi ai unor instituţii (de
învăţământ, cultură, igienă-sănătate, administrative etc.). În majoritatea cazurilor fluxul de
informaţi este orientat spre elevi. În această categorie se încadrează orele de dirigenţie cu
invitaţi, şedinţele şi întâlnirile individuale cu părinţii etc.

42
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
2) Necesităţi de formare. Acestea pot fi localizate atât la nivelul elevilor, cât şi la nivelul
membrilor comunităţii. În cazul grupului-ţintă elevi, prin intermediul diriginţilor, se
realizează educarea non-formală a elevilor prin participarea la manifestări culturale şi
artistice, vizite la muzee, excursii etc. Pe de altă parte şcoala se constituie ca furnizor de
formare pentru membri comunităţii prin organizarea de cursuri de specialitate. În prima
categorie calitatea şi numărul de acţiuni se situează în general la un nivel corespunzător. În
ceea ce priveşte oferta de servicii educaţionale către comunitate, datorită specificului unităţii
de învăţământ, aceasta se limitează la activitatea Centrului de Testare ECDL (pentru
personal din învăţământ din alte unităţi) şi activităţi dedicate părinţilor organizate de
consilierul psiho-pedagogic (şcoala părinţilor).
3) Necesităţi materiale. Atragerea de fonduri şi resurse materiale din comunitate este în
general susţinută de conducerea unităţii de învăţământ şi este orientată atât către autorităţile
locale cât şi către diverşi alţi parteneri. Având în vedere poziţia Colegiului Naţional
„Gheorghe Lazăr” în comunitate, în cele mai multe situaţii solicitările justificate adresate
către diverşi sponsori au avut succes. În ceea ce priveşte autoritatea publică locală, răspunsul
a fost în general prompt şi pozitiv.
4) Necesităţi umanitare. Parte a educaţiei oferită în Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”,
spiritului umanitar format elevilor s-a manifestat în numeroase ocazii – în general create şi
duse la îndeplinire prin iniţiativa concretă a elevilor. În fiecare an, elevi ai Colegiului
Naţional „Gheorghe Lazăr” vizitează şi duc ajutoare copiilor orfani şi bătrânilor, fondurile
necesare fiind obţinute prin contribuţia benevolă a elevilor. La un nivel mai înalt, elevi ai
Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” s-au ocupat îndeaproape şi consecvent de pregătirea
unor grupuri de elevi instituţionalizaţi, sprijinindu-i în vederea progresului lor şcolar.
5) Necesităţi de orientare şcolară şi profesională. Întâlnirile organizate în cadrul orelor de
dirigenţie la iniţiativa diriginţilor şi elevilor, precum şi activitatea organizată la nivelul
unităţii privind practica elevilor la diverse firme şi instituţii au dovedit pe deplin potenţialul
deosebit pe care îl are comunitatea în acest domeniu.
6) Necesităţi de consultare la nivel managerial. Dialogul cu diferiţi parteneri interesaţi de
evoluţia unităţii de învăţământ a avut ca scop atât facilitarea găsirii soluţiilor pentru diverse
probleme cât şi necesitatea de a conştientiza partenerii asupra problemelor existente.
Problemele şcolii sunt problemele comunităţii din care aceasta face parte – iar parteneriatul
în identificarea şi soluţionarea acestora este cel care asigură sentimentul „proprietăţii”
asupra priorităţilor dezvoltării instituţiei.

43
Bibliografie
Fără a pretinde epuizarea problematicii relaţiei şcoală-comunitate, tipologia şi exemplele
date aici conturează o imagine a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” sub aspectul incluziuni în
viaţa comunităţii – sprijinită activ de conducere şi de cadre didactice.

Dintre cele mai importante activităţi – prin nivelul de implicare şi prin efectele produse –
derulate în ultimii ani în acest domeniu, pot fi menţionate:

1) Ziua porţilor deschise – întâlniri cu reprezentanţii comunităţii locale, sesiuni de referate,


concurs pe teme istorice, concursuri sportive;
2) Acţiuni în cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară;
3) Colaborare cu Poliţia (echipa de teatru – programul antidrog) şi Crucea Roşie;
4) Colaborarea cu părinţii elevilor – inclusiv în organizarea şi desfăşurarea de activităţi
extraşcolare;
5) Practica elevilor claselor a XI-a la firme şi instituţii din Sibiu;
6) Serbări şcolare, vizite, spectacole de teatru şi film, lansări de carte;
7) Editarea, publicarea şi difuzarea Anuarului Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” şi a
revistei Lyceum;
8) Acţiuni umanitare de ajutorare a persoanelor dezavantajate (inclusiv copiii afectaţi de
inundaţii);
9) Organizarea şi susţinerea unei activităţi susţinute de marketing educaţional – prin tipărirea
de pliante şi afişe cu informaţii, distribuţia acestora în unităţi de învăţământ şcolarizând
elevi în clasa a VIII-a şi întâlniri ale profesorilor din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” cu
elevii din aceste şcoli .

În mod deosebit trebuie remarcată activitatea de practică a elevilor claselor a XI-a în


firme şi instituţii din Sibiu – reluată cu anul şcolar 2005/2006 şi conducând atât la un sprijin concret
în orientarea profesională a elevilor Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, cât şi la implicarea
directă a comunităţii locale în educarea acestora. Aceasta este o activitate specifică dezvoltată
independent şi voluntar de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” – în condiţiile în care pentru elevii
din filiera teoretică nu este obligatorie efectuarea de stagii de pregătire practică. Activitatea este
menită să asigure o informare mai bună şi directă a elevilor în faza de definitivare a opţiunilor lor
privind continuarea studiilor – prin implicarea directă în activităţi specifice domeniului profesional
care îi interesează.

Prin eforturile umane deosebite ale coordonatorului activităţii şi a diriginţilor claselor a XI-
a, practica s-a desfăşurat în prima săptămână din vacanţa de vară şi a implicat în ultimii ani

44
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
numeroase firme şi instituţii din Sibiu, pe baza protocoalelor de colaborare încheiate cu acestea:
BRD, Banca Transilvania, DATA PRO, S.C. PROIECT, Polisano Pharm, S.C. AMBIENT,
ASIROM, OMNIASIG, Biblioteca ULB, IŞJ Sibiu, Centrul Cultural German, Ziarul
Hermannstadter Zeitung etc. Conform rapoartelor organizatorului, la activităţile din firmele şi
instituţiile menţionate participă anual un număr de 90-100 de elevi selectaţi din grupul-ţintă – elevii
claselor a XI-a. Activitatea prezintă interes deosebit pentru elevi, iar reprezentanţii comunităţii
locale s-au arătat interesaţi de atragerea absolvenţilor Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” în
firmele şi instituţiile lor. Din păcate trebuie constatat că nu a existat suficient sprijin din partea
Consiliului Reprezentativ al Părinţilor în organizarea şi desfăşurarea acestei activităţi, cu toate că în
multe dintre firmele şi instituţiile implicate a fost esenţial sprijinul părinţilor elevilor din Colegiul
Naţional „Gheorghe Lazăr”. De asemenea, cu puţine excepţii, a fost redusă implicarea diriginţilor
claselor a XI-a în organizarea şi desfăşurarea activităţilor. În perspectiva continuării acestei
activităţi, este necesar un sprijin mai ferm şi concret – atât din partea Consiliului Reprezentativ al
Părinţilor, cât şi din partea diriginţilor claselor a XI-a.

În privinţa colaborării la nivel instituţional, în anul şcolar 2005/2006 a continuat aplicarea


Protocolului de colaborare între Biblioteca Centrală a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,
Biblioteca Muzeului Brukenthal şi Biblioteca ASTRA – prin care Biblioteca Colegiului Naţional
„Gheorghe Lazăr” intră în consorţiul local al bibliotecilor din Sibiu. Prin această măsură se are în
vedere obţinerea sprijinului uman şi material necesar pentru continuarea dezvoltării Bibliotecii
Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” – în mod special în ceea ce priveşte retroconversia
cataloagelor bibliotecii – înţelegând trecerea în baze de date digitale a tuturor cataloagelor scriptice.
Această acţiune – încadrată în prioritatea de informatizare a Bibliotecii Colegiului Naţional
„Gheorghe Lazăr” – are ca scop fundamental îmbunătăţirea accesului la fondul bibliotecii şi
punerea în valoare a fondului documentar (cartea rară). În baza protocolului menţionat, au fost
înregistrate aproximativ 1000 de titluri şi au fost incluse în baza de date publică a Bibliotecii
Centrale a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, urmând ca această bază de date să fie accesibilă
prin Internet.

Tot la nivel instituţional, a intrat în tradiţie colaborarea dintre Colegiul Naţional „Gheorghe
Lazăr” şi Asociaţiunea ASTRA, respectiv Departamentul de Matematică al Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu – ambele concretizate prin protocoale de colaborare încheiate anual. În cadrul
acestor colaborări se organizează anual Ziua Porţilor Deschise, Concursul Interjudeţean de
Matematică „Gheorghe Lazăr”, Concursul local „Gheorghe Lazăr Junior”, precum şi diverse
manifestări dedicate unor personalităţi de seamă ale culturii şi ştiinţei naţionale şi universale.

45
Bibliografie
1.7.1 Analiza SWOT a domeniului „Relaţia şcoală-comunitate”

Puncte tari: Puncte slabe:


• Interesul părinţilor pentru calitatea • Gradul ridicat de încărcare a
educaţiei oferite în şcoală – manifestat programului elevilor (număr mare de
inclusiv prin rata ridicată de participare ore pe săptămână)
la şedinţele cu părinţii • Absenţa unui cadru instituţional
Mediul intern

• Interes din partea elevilor şi adecvat (protocoale) privind


cadrelor didactice pentru o relaţie colaborarea cu instituţiile de cultură şi
activă şi profitabilă cu reprezentanţii artă de la nivel local
comunităţii locale • Implicarea redusă a foştilor elevi şi
• Existenţa unui număr de activităţi profesori în dezvoltarea relaţiilor cu
consacrate implicând parteneriat comunitatea locală
instituţional
• Considerarea colaborării cu
comunitatea sub toate valenţele
acesteia
Oportunităţi: Ameninţări:
• Interesul comunităţii pentru • Limite în asigurarea resurselor
dezvoltarea unei unităţi de învăţământ financiare şi materiale necesare
Mediul extern

considerată emblematică pentru Sibiu • Lipsa de interes a instituţiilor de


• Existenţa unor oferte locale cultură şi artă în realizarea unui cadru
importante privind activităţile instituţional de colaborare cu unităţile
educative pentru elevi de învăţământ
• Număr important de absolvenţi ai
unităţii de învăţământ în poziţii-cheie
din comunitatea locală

1.8 Cooperare internaţională – evaluare

1.8.1 Participarea în cadrul programelor europene

În perioada 2001/2002-2007/2008 Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” a participat activ în


cadrul programelor comunitare de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale,
colaborând cu elevi, cadre didactice şi directori din unităţi de învăţământ din Austria, Belgia, Cipru,
Germania, Danemarca, Ungaria, Italia, Lituania, Portugalia, Slovacia şi Spania în scopul atingerii
obiectivelor propuse.

Proiectele cu finanţare de la comunitatea europeană contractate şi realizate la nivelul


indicatorilor stabiliţi în perioada menţionată sunt prezentate succint în Tabelul 7. Nu este indicată
contribuţia financiară a unităţii de învăţământ datorită dificultăţii de a cuantifica anumite cheltuieli
(de exemplu pentru utilităţi, cheltuieli de personal etc.) – dar se poate aprecia că pentru fiecare
proiect au existat finanţări din veniturile unităţii de învăţământ la un nivel de 20-30% din total.

46
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
Tabel 7 – Proiecte cu finanţare europeană (perioada 2001/2002-2007/2008)
Nr. Finanţare
Categorie Titlu Perioadă
crt. externă
2001-2002 4.102 EUR
EU-Strange TF “Wir, die
1. Proiect şcolar Comenius 2002-2003 4.300 EUR
anderen und ich”
2003-2004 750 EUR
2001-2002 4.253 EUR
Promotion et development
2. Proiect şcolar Comenius 2002-2003 4.300 EUR
rurale
2003-2004 2.862 EUR
2001-2002 9.200 EUR
Proiect de dezvoltare Different schools, different
3. 2002-2003 9.350 EUR
şcolară Comenius paths toward a United Europe
2003-2004 4.200 EUR
2004-2005 3.700 EUR
Proiect de dezvoltare Marketing principles in
4. 2005-2006 3.250 EUR
şcolară Comenius modern school management
2006-2007 2.264 EUR
Proiect de mobilitate E-Learning encompassing
5. 2005-2006 22.650 EUR
Leonardo da Vinci choice tasks

Proiectele menţionate au acoperit o arie relativ largă de interese ale elevilor şi cadrelor
didactice, urmărind atingerea unor obiective specifice privind promovarea valorilor naţionale şi
europene, educaţia pentru cetăţenie europeană, dimensiunea europeană în educaţie,
managementul calităţii şi marketing educaţional etc. Activităţile realizate în cadrul proiectelor
au inclus organizarea şi participarea la întâlniri cu partenerii, elaborarea şi promovarea de produse
specifice (inclusiv la nivel de CDŞ), transferul de bune practici în managementul educaţional,
precum şi activităţi specifice de evaluare, raportare şi diseminare. Proiectele derulate în perioada
2001-2004 au fost auditate de Agenţia Naţională Socrates (actualmente Agenţia Naţională pentru
Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale), iar rezultatele auditului au
evidenţiat atingerea în cea mai mare măsură a obiectivelor propuse şi respectare regulilor de
management şi finanţare stabilite prin relaţiile contractuale.

Începând cu anul şcolar 2004/2005, urmare a condiţiilor stabilite de Agenţia Naţională, nu a


mai fost posibilă aplicarea decât pentru un singur tip de proiect în cadrul acţiunilor comunitare.
Având în vedere preocuparea existentă privind asigurarea şi evaluarea calităţii educaţiei oferite,
concomitent cu promovarea unui management orientat spre rezultate, Consiliul de Administraţie a
decis participarea în cadrul proiectului de dezvoltare şcolară „Marketing principles in modern
school management”. Interesul pentru îmbunătăţirea calităţii pregătirii profesionale a elevilor de la
specializarea matematică-informatică, a fost urmărit prin proiectul Leonardo da Vinci – singurul
de acest tip finanţat la nivelul judeţului Sibiu în 2005/2006. În cadrul proiectului, un număr de 15
elevi de la specialitatea matematică-informatică însoţiţi de un cadru didactic de specialitate au
participat pentru o perioadă de 5 săptămâni la activităţi profesionale în firme din Marea Britanie.

47
Bibliografie
1.8.2 Proiecte de cooperare internaţională autofinanţate

Având în vedere limitele impuse de participarea în cadrul cooperării în domeniul educaţiei


finanţate de comunitatea europeană, în condiţiile unui interes crescând pentru astfel de activităţi, au
fost iniţiate şi susţinute prin autofinanţare o serie de proiecte de colaborare cu diferite unităţi de
învăţământ din spaţiul european:

1) Cooperare fără graniţe – proiect de cooperare în domeniul promovării culturii şi artei


europene în derulare împreună cu şcoli din Austria, Germania şi Danemarca;
2) Educaţie pentru cetăţenie democratică – proiect de cooperare în domeniul promovării
cetăţeniei europene realizat în perioada 2004-2006 cu şcoli din Spania, Franţa şi Polonia;
3) International Education – mini-proiecte tematice cu durata de 1 săptămână organizate în
colaborare cu şcolile din reţeaua europeană International Education.

În anul şcolar 2005/2006 a fost organizată de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” în


întregime din venituri proprii o vizită de studiu ARION cu tema „Quality management systems in
schools” – vizită la care au participat 10 reprezentanţi din 7 state europene.

1.8.3 Analiza SWOT a domeniului „Cooperare internaţională”

Puncte tari: Puncte slabe:


• Interes din partea elevilor şi • Impact relativ redus la nivelul
cadrelor didactice în cooperarea conţinutului învăţământului (nivel
europeană în domeniul educaţiei curricular)
• Competenţe lingvistice şi IT de • Dificultăţi în organizarea
Mediul intern

nivel înalt în rândul elevilor şi cadrelor activităţilor de proiect în perioada


didactice activităţilor şcolare
• Capacitate instituţională adecvată • Distribuţie inegală a iniţiativei şi
pentru susţinerea de proiecte de interesului la nivelul elevilor şi cadrelor
cooperare europeană didactice
• Respingerea de două ori consecutiv
a statutului de Şcoală europeană
Oportunităţi: Ameninţări:
• Lansarea la nivel european a • Limite în asigurarea resurselor
Lifelong Learning Programme – cadru financiare şi materiale necesare
îmbunătăţit de organizare a cooperării • Interes relativ redus din partea
Mediul extern

europene în domeniul educaţiei unităţilor de învăţământ din alte state


• Sprijin profesional deosebit din europene
partea IŞJ Sibiu pentru cooperarea • Domenii de cooperare de interes
europeană redus la nivel local
• Sprijin instituţional şi financiar din
partea autorităţii şi comunităţii locale

48
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

1.9 Strategia dezvoltării instituţionale în perioada 2008-2012

1.9.1 Ţinte strategice

Ţintele strategice pentru dezvoltarea instituţională a Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” în


perioada următorilor 4 ani reprezintă soluţii propuse pentru rezolvarea optimă a problemelor
prioritare identificate pe baza analizelor SWOT. Pentru clarificarea conceptuală şi metodică, sunt
prezentate în continuare elementele de bază ale problemelor considerate prioritare la această dată şi
ţintele strategice asociate. Formularea problemelor porneşte de la sinteza contextului favorabil
(punctele tari ale domeniului), evidenţiază eventualele contradicţii şi analizează sintetic potenţialul
impact al punctelor slabe şi ameninţărilor care conturează problema asupra misiunii asumate. Pentru
ţintele strategice, s-a căutat o formulare generală, dar care să evidenţieze scopul propus şi să aibă
pertinenţa necesară la nivelul tuturor actorilor implicaţi.

Problema 1: Absenteism, motivare pentru studiu şi carieră. Rezultatele elevilor la clasă,


examene naţionale şi concursuri şcolare sunt bune şi foarte bune. Există o ofertă importantă de
activităţi extracurriculare şi extraşcolare, iar elevii optează în număr relativ mare pentru aceste
activităţi şi le urmează consecvent. Toţi absolvenţii de liceu urmează studii universitare, majoritatea
pe locuri bugetate. În pofida acestor rezultate remarcabile, se constată existenţa unui număr ridicat
de absenţe de la activităţile didactice, adesea susţinute şi încurajate chiar şi de părinţi şi cadre
didactice. Absenteismul la nivelul anilor terminali este însoţit de asemenea de o selectivitate
pronunţată a studiului şi participării – fiind în mod special frecventate disciplinele evaluate în
examenul de bacalaureat, respectiv în concursurile de admitere în învăţământul superior. Incluzând
şi clasele mici în analiză, pentru care nota este un obiectiv important, se constată ponderea
semnificativă a motivaţiei de tip extrinsec pentru studiu la toate nivelurile. Ca efect principal,
motivaţia de tip extrinsec conjugată cu absenţa de la activităţile didactice determină lipsuri, adesea
irecuperabile, în formarea competenţelor generale şi specifice prevăzute de programele şcolare.
Absenteismul, motivaţia de tip extrinsec şi selectivitatea studiului nu se pot disocia de problematica
orientării şcolare şi profesionale. Carenţele în cunoştinţele şi abilităţile elevilor au ca efect limitarea
opţiunilor acestora privind studiile şi cariera. Un rezultat măsurabil al acestei limitări de opţiuni este
relativul dezacord care există între profilul şi specializarea absolvite la nivel liceal şi domeniile de
specializare urmate în continuare la nivel universitar – având ca potenţial efect de lungă durată
insuccesul în carieră. Prin efectele analizate succint aici, motivaţia extrinsecă şi absenteismul
reprezintă conjugat un risc potenţial major pentru realizarea misiunii asumate. Un intelectual
trebuie să fie performant într-o paletă largă de competenţe generale şi specifice, iar pentru a deveni

49
Bibliografie
creator de cunoaştere trebuie să aibă o carieră de succes. Descurajarea şi combaterea
absenteismului şi construcţia motivaţiei intrinseci pentru studiu presupun acţiuni consecvente şi de
lungă durată asupra factorilor interni determinanţi: gradul de încărcare al programelor şcolare şi al
programului elevilor, atractivitatea activităţilor didactice, demonstrarea necesităţii studiului prin
activităţilor curriculare, extracurriculare şi extraşcolare complementare, calitatea disciplinei etc.
Pentru a orienta în mod efectiv şi eficient la nivel strategic rezolvarea acestei probleme complexe,
într-o abordare pozitivă care vizează obţinerea de rezultate, se propune următoarea ţintă strategică
pentru orizontul de timp 2011/2012:

Ţinta strategică 1: Îmbunătăţirea participării elevilor (cantitativ şi calitativ) la activităţile


didactice prin atragerea şi motivarea acestora

Problema 2: Formalism în metodele şi tehnicile de predare-învăţare şi evaluare.


Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” dispune de un personal didactic cu înaltă calificare –
majoritatea cadrelor didactice având gradul didactic I. Rezultatele cadrelor didactice sunt
recunoscute prin gradaţii de merit şi distincţii – ponderea celor care beneficiază de astfel de
recompense fiind impresionantă. Există un număr important de cadre didactice resursă – mentori,
formatori, metodişti, autori de programe şcolare, manuale şi alte publicaţii etc. Rezultatele obţinute
de elevi răspund în cea mai mare măsură aşteptărilor faţă de o resursă umană de înaltă calitate.
Trecând dincolo de indicatori şi date statistice, se constată însă existenţa în continuare a unui
formalism/tradiţionalism pronunţat în metodele şi tehnicile utilizate la clasă în procesul de predare-
învăţare şi evaluare. Abordarea formală şi tradiţionalistă se înregistrează de la nivelul proiectării
curriculare (planificări, documente de catedră etc.) până la nivelul activităţilor concrete în clasă.
Astfel, accentul în procesul educaţional este pus în foarte multe cazuri (înţelegând cadre didactice
şi/sau activităţi didactice) pe predare şi nu pe învăţare activă, pe transmitere de informaţii şi nu pe
formare şi exersare de competenţe. Abordarea didactică este în multe cazuri mono-disciplinară şi
excesiv teoretizată. Instruirea asistată de calculator, experimentul didactic frontal, activitatea
diferenţiată individuală şi pe grupe, elaborarea de proiecte, evaluarea planificată şi prin tehnici
variate etc. nu sunt metode cu o răspândire suficient de largă în activitatea tuturor cadrelor
didactice. Abordarea formală şi tradiţionalistă a procesului didactic au în principal efecte asupra
calităţii competenţelor formate la elevi (accent pe cunoştinţe şi neglijarea abilităţilor şi atitudinilor
asociate) şi asupra abilitării lor pentru a învăţa pe parcursul întregii vieţi. A fi competent şi a avea
capacitatea de a învăţa pe parcursul întregii vieţi sunt condiţii esenţiale pentru inserţia socio-
profesională în societatea cunoaşterii. Din această perspectivă, problema identificată aici este o
ameninţare internă pentru misiunea asumată. Punând accent pe abilitarea elevilor pentru învăţarea

50
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
pe parcursul întregii vieţi, ţinta strategică propusă pentru abordarea problemei identificate se poate
formula astfel:

Ţinta strategică 2: Accent pe învăţarea în clasă prin metode didactice moderne, interactive,
centrate pe elev

Problema 3: Activitate în două schimburi şi calitate redusă a spaţiilor de şcolarizare.


În anul şcolar 2003/2004 a fost stabilit un plan de acţiune pe 5 ani vizând îmbunătăţirea condiţiilor
educaţionale din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”. Planul a fost aprobat de Consiliul Profesoral
şi a intrat în aplicare, obiectivele mari de investiţii fiind agreate cu Primăria Municipiului Sibiu
printr-un Plan de conformare cu durata de 5 ani. Planul de dezvoltare a bazei materiale a beneficiat
de finanţare de la bugetul naţional, bugetul local şi din venituri proprii şi sponsorizări. Investiţiile şi
lucrările realizate au îmbunătăţit în mod evident condiţiile în care se desfăşoară activitatea în şcoală.
Au rămas însă în continuare nerezolvate funcţionarea în două schimburi, utilizarea unor spaţii de
şcolarizare improprii situate la subsol şi calitatea generală a spaţiilor de şcolarizare (inclusiv
terenuri de sport şi secţia documentară a Bibliotecii). Având în vedere efectele negative pe care le
are această situaţie asupra calităţii şi eficienţei procesului educaţional şi imaginii şcolii în
comunitate, se propune următoarea ţintă strategică privind baza materială a unităţii de învăţământ:

Ţinta strategică 3: Dezvoltarea spaţiilor de şcolarizare prin finalizarea şi punerea în funcţiune


a unui corp nou de clădire şi îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de şcolarizare existente

Problema 4: Coerenţa şi priorităţile proiectelor de cooperare europeană. În perioada


2001-2006, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” a contractat şi pus în aplicare 2 proiecte şcolare
Comenius, 2 proiecte de dezvoltare şcolară Comenius şi 1 proiect de mobilitate profesională
Leonardo da Vinci. La nivelul personalului didactic au fost numeroase participări în programe
europene de formare continuă, iar în 2006 şcoala a organizat o vizită de studiu ARION pe problema
managementului calităţii. Suplimentar proiectelor finanţate de Comunitatea Europeană, au
continuat, respectiv au fost iniţiate, parteneriate multilaterale cu şcoli din Uniunea Europeană în
cadrul unor proiecte autofinanţate. Proiectele derulate au acoperit o arie relativ largă de interese ale
elevilor, cadrelor didactice şi managementului unităţii de învăţământ. Coerenţa verticală a
proiectelor şi răspunsul la priorităţile dezvoltării instituţionale din perioada menţionată a fost, cu
unele excepţii, relativ redusă. Această situaţie a fost determinată, pe de o parte, de motive obiective,
externe şcolii – parteneri coordonatori disponibili şi aria lor de interese, condiţiile de finanţare
impuse la nivel naţional (un singur tip de proiect) etc. În acelaşi timp, au existat însă şi factori de
natură internă – interese particulare, un anumit oportunism, lipsă de transparenţă etc. Rezultatul

51
Bibliografie
acestei situaţii a condus la un impact relativ redus al proiectelor la nivel curricular formal, un
dezechilibru la nivelul iniţiativei, interesului şi participării elevilor şi cadrelor didactice şi, foarte
probabil, la respingerea de două ori consecutiv a statutului de Şcoală Europeană pentru Colegiul
Naţional „Gheorghe Lazăr”. Evaluând potenţialele beneficii din perspectiva misiunii asumate, se
pot identifica două domenii prioritare care să orienteze strategic proiectele europene de cooperare în
continuare: (1) educaţia pentru cetăţenie europeană şi (2) dezvoltarea/exersarea competenţelor
lingvistice şi tehnice. Incluzând drepturi, obligaţii şi participarea activă în societate şi viaţa politică,
cetăţenia europeană vizează consolidarea imaginii şi identităţii Uniunii Europene şi implicarea mai
profundă a cetăţeanului în procesul de integrare europeană. Acestea sunt caracteristici esenţiale ale
profilului intelectualului creator de cunoaştere pe care îşi propune să îl educe Colegiul Naţional
„Gheorghe Lazăr”. În privinţa competenţelor lingvistice şi tehnice (IT, ştiinţe aplicate), acestea sunt
privite atât ca instrumente de bază în educaţia pentru cetăţenie europeană, cât şi ca scop în sine
pentru facilitarea inserţiei socio-profesionale şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi. În consecinţă,
pentru a răspunde misiunii asumate şi pentru a asigura coerenţa şi eficienţa acţiunilor din cadrul
proiectelor de cooperare europeană, se propune următoarea ţintă strategică:

Ţinta strategică 4: Educarea elevilor pentru cetăţenie europeană şi formarea/exersarea


competenţelor lingvistice şi tehnice la elevi prin activităţi realizate în parteneriat cu şcoli din
Uniunea Europeană

Referitor la opţiunile strategice selectate pentru realizarea ţintelor propuse, trebuie


menţionate următoarele:

5) Sunt vizate în principiu acţiuni complementare în cadrul celor patru opţiuni strategice de
bază – investiţie în resurse umane, dezvoltare curriculară, finanţare şi dotare şi relaţii
comunitare. În funcţie de specificitatea ţintei strategice, anumite opţiuni sunt utilizate cu
predilecţie, iar unele pot să lipsească.
6) Ţintele strategice 1 şi 2 au un caracter complementar. Din acest motiv, pentru aceste ţinte, o
parte din opţiunile strategice sunt comune.
7) Opţiunile strategice se transpun la nivel tactic prin programe (multi)anuale care pot viza una
sau mai multe ţinte strategice.

52
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

1.9.2 Opţiuni strategice

Tabel 8 – Opţiuni strategice pentru perioada 2008/2009 – 2011/2012


Ţinte strategice / Opţiunea investiţiei în Opţiunea financiară şi a Opţiunea relaţiilor
Opţiunea curriculară
Opţiuni strategice resursa umană dotărilor materiale comunitare
• Îmbunătăţirea dotării cu
mijloace şi materiale
didactice, inclusiv la nivelul • Stabilirea/revizuirea
tehnicii de calcul şi a relaţiilor de parteneriat cu
• Adaptare şi planificare instituţii locale de învăţământ,
coerentă conţinuturi, programelor de calculator
cultură şi artă vizând
competenţe, metode vizând • Încadrarea activităţilor
organizarea de activităţi
1. Îmbunătăţirea participării creşterea atractivităţii orelor extracurriculare în norma
complementare/ motivatoare
elevilor (cantitativ şi calitativ) la • Formarea continuă şi • Aplicarea curriculumului didactică şi plata acestora
studiului (Ziua Porţilor
activităţile didactice prin perfecţionarea personalului la clasă pe bază de metode • Promovarea şi susţinerea Deschise, practica în firme şi
atragerea şi motivarea acestora didactic în scopul promovării didactice moderne, inclusiv performanţelor înalte instituţii, simpozioane etc.)
metodelor didactice moderne, prin utilizarea instruirii (recompense, finanţare
• Accentuarea rolului şi
interactive, centrate pe elev asistate de calculator, utilizând concursuri şi competiţii)
responsabilităţii părinţilor în
• Atragerea şi menţinerea mijloace didactice şi auxiliare • Finanţarea activităţilor monitorizarea participării
personalului didactic cu curriculare care să crească elevilor în domeniul elevilor la activităţi
performanţe deosebite atractivitatea orelor redacţional, cultural, artistic şi
• Monitorizarea şi • Diversificarea metodelor sportiv
îndrumarea activităţilor de evaluare, planificarea şi • Recompensarea cadrelor
didactice, inclusiv prin standardizarea evaluării didactice cu performanţe
utilizarea cadrelor-resursă elevilor şi creşterea deosebite în activitate pe baza
existente la nivelul şcolii transparenţei acesteia unui sistem de criterii stabilite • Colaborarea cu IŞJ şi CCD
• Îmbunătăţirea frecvenţei • Ofertă educaţională prin consens în scopul formării continue,
şi calităţii activităţilor (CDŞ, activităţi precum şi pentru susţinerea şi
• Finanţarea unor activităţi
metodice şi ştiinţifice la extracurriculare şi promovarea iniţiativelor
specifice pentru încurajarea
2. Accent pe învăţarea în clasă nivelul catedrelor de extraşcolare) dinamică şi cadrelor didactice din şcoală
performanţei înalte a elevilor
prin metode didactice moderne, specialitate coerentă, conformă cu nevoile – concursuri/competiţii locale • Implicarea unui număr
interactive, centrate pe elev elevilor şi resursele existente mai mare de cadre didactice în
• Documentare actuală şi
• Planificarea şi realizarea cooperarea europeană în
modernă privind teoria şi
de activităţi educative şi de domeniul educaţiei şi facilitarea
practica pedagogică
orientare şcolară schimbului de bune practici în
• Asigurarea comunicării activitatea didactică
între cadrele didactice prin
dotare tehnică şi servicii
Internet

53
Bibliografie
Tabel 8 – Opţiuni strategice pentru perioada 2008/2009 – 2011/2012
Ţinte strategice / Opţiunea investiţiei în Opţiunea financiară şi a Opţiunea relaţiilor
Opţiunea curriculară
Opţiuni strategice resursa umană dotărilor materiale comunitare
• Atragerea de fonduri de
la bugetul local, bugetul
naţional, comunitatea
europeană şi din sponsorizări
• Finalizarea execuţiei
corpului nou de clădire
(proiect naţional Reabilitare
şcoli)
• Expertiză tehnică din
• Informarea corectă şi • Dotarea cu mobilier
partea ISJ şi Primăria
completă a tuturor „actorilor” şcolar a spaţiilor de
Municipiului Sibiu pentru
şi motivarea/mobilizarea şcolarizare din corpul nou de
monitorizarea şi evaluarea
3. Dezvoltarea spaţiilor de acestora pentru dezvoltarea şi clădire
execuţiei corpului nou de
şcolarizare prin finalizarea şi dotarea spaţiilor de şcolarizare • Dotarea cu mijloace şi clădire
punerea în funcţiune a unui • Organizarea echipelor de material didactic a
• Nu este cazul • Colaborare permanentă cu
corp nou de clădire şi proiect (în cazul obţinerii de laboratoarelor din corpul nou
Primăria Municipiului Sibiu
îmbunătăţirea calităţii spaţiilor finanţări externe) de clădire (chimie,
pentru finanţarea obiectivelor
de şcolarizare existente • Formarea specifică prin informatică, socio-umane)
propuse
programe acreditate a • Reabilitarea spaţiilor de
• Stabilirea de relaţii
personalului implicat în la subsolul clădirii principale
contractuale cu finanţatori şi
achiziţiile publice (pentru activităţi pe grupe)
executanţi (local-naţional)
• Reabilitarea spaţiului
destinat fondului documentar
al Bibliotecii
• Achiziţia de mobilier
şcolar nou pentru toate clasele
• Reamenajarea terenurilor
de sport (asfaltare,
împrejmuire)
4. Educarea elevilor pentru • Activităţi de formare • Includerea în oferta • (Co)finanţarea • Implicarea părinţilor,
cetăţenie europeană şi pentru cadrele didactice educaţională a unui curs de activităţilor şi produselor reprezentanţilor comunităţii şi
formarea/exersarea implicate în proiecte, vizând cetăţenie europeană realizate în parteneriat cu şcoli partenerilor tradiţional în
competenţelor lingvistice şi educaţia pentru cetăţenie • Accentuarea dimensiunii din UE proiectele de cooperare
tehnice la elevi prin activităţi europeană europene în curriculum • Asigurarea comunicării • Revizuirea relaţiilor de
realizate în parteneriat cu şcoli • Organizarea echipelor de • Asigurarea coerenţei prin dotare tehnică şi servicii parteneriat (proiecte
din Uniunea Europeană proiect (profesori, elevi) între competenţele prevăzute Internet corespunzătoare autofinanţate) şi orientarea

54
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
Tabel 8 – Opţiuni strategice pentru perioada 2008/2009 – 2011/2012
Ţinte strategice / Opţiunea investiţiei în Opţiunea financiară şi a Opţiunea relaţiilor
Opţiunea curriculară
Opţiuni strategice resursa umană dotărilor materiale comunitare
• Informarea cadrelor de programele şcolare şi cele • Documentarea cursului acestora spre ţinta propusă
didactice, elevilor şi părinţilor exersate în activităţi realizate de educaţie pentru cetăţenie • Elaborarea de proiecte de
privind activităţile proiectelor în parteneriat cu şcoli din UE europeană cooperare finanţate de UE
europene

55
Bibliografie
1.9.3 Indicatori de realizare

În tabelul următor sunt precizaţi principalii indicatori de realizare asociaţi ţintelor strategice
propuse pentru intervalul 2008/2009 – 2011/2012.

Tabel 9 – Indicatori de realizare pentru ţintele strategice propuse pentru perioada 2008/2009-2011/2012
Ţinta strategică Indicatori de realizare
• Reducerea cu cel puţin 20% a numărului total şi normat pe elev
de absenţe
• Cel puţin 25% dintre elevi participă la activităţile
extracurriculare şi extraşcolare organizate de şcoală
1. Îmbunătăţirea participării elevilor • Cel puţin 65% dintre elevi au mediile generale curente şi la
cantitativ şi calitativ la activităţile examene situate între 9 şi 10
didactice (atragere, motivare) • Cel puţin 15% dinte elevi promovează examene recunoscute
european pentru certificarea competenţelor lingvistice şi/sau IT
(ECDL, Oracle)
• Creşterea cu cel puţin 5% a ponderii absolvenţilor de liceu care
urmează studii superioare în domenii ştiinţifice şi tehnice
• Cel puţin 30% din lecţii se desfăşoară prin metode didactice
moderne, interactive, centrate pe elev (instruire asistată de calculator
– minim 10%, activităţi experimentale, proiecte şi similare – minim
2. Accent pe învăţarea în clasă prin
10%; activitate diferenţiată individuală/pe grupe – minim 10%)
metode interactive, centrate pe elev
• Cel puţin 30% dintre cadrele didactice beneficiază de o formă de
recunoaştere a performanţei didactice (gradaţie/salariu de merit,
distincţii)
• Unitatea de învăţământ funcţionează într-un singur schimb
organizat în intervalul orar 8-15
• Există, sunt funcţionale şi au inclusiv dotare cu tehnică de calcul
şi acces permanent la internet 3 laboratoare de ştiinţe, 3 (4)
3. Dezvoltarea spaţiilor de şcolarizare laboratoare de informatică şi 4 cabinete de limbi moderne
prin finalizarea şi punerea în funcţiune a • Există şi sunt funcţionale şi sigure 1 teren de baschet şi 1 teren
unui corp nou de clădire şi îmbunătăţirea de handbal/minifotbal
calităţii spaţiilor de şcolarizare existente • Există şi este funcţional (deschis publicului) spaţiul pentru
fondul documentar al Bibliotecii
• Cel puţin 70% din mobilierul şcolar este nou, iar aspectul
general al claselor este semnificativ îmbunătăţit (dovezi fotografice)
• Unitatea are aviz sanitar de funcţionare permanent
• Cel puţin 10% dintre elevi participă anual la activităţile
organizate în cadrul proiectelor de cooperare europeană (autofinanţate
şi cu finanţare de la Comunitatea Europeană)
• Cel puţin 30% dintre elevii claselor terminale au completat
online CV-ul EUROPASS şi paşaportul lingvistic EUROPASS în
4. Educarea elevilor pentru cetăţenie
limba română şi într-o limbă modernă de circulaţie europeană
europeană şi formarea/exersarea
• Cel puţin 20% dintre elevi participă la activităţi de voluntariat în
competenţelor lingvistice şi tehnice la
interesul comunităţii locale
elevi prin proiecte de cooperare
europeană • (calitativ) Elevii demonstrează în viaţa de zi cu zi a şcolii şi în
activităţi organizate în afara şcolii (vizite, spectacole, altele) o
atitudine civică responsabilă
• (calitativ) Elevii demonstrează în activitatea la clasă şi în alte
contexte (dezbateri, competiţii, alte tipuri de manifestări) cunoştinţe şi
atitudini privind drepturile şi obligaţiile cetăţeanului european

56
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

2 Planificare tactică – programe

La nivel strategic, caracterul problemelor care stau la baza formulării ţintelor şi


complexitatea relaţiilor dintre domeniile funcţionale determină o abordare prin acţiuni
complementare în cadrul celor patru opţiuni strategice de bază. La nivel tactic, pentru a asigura
coerenţa şi eficienţa mijloacelor concrete de realizare a strategiei propuse, sunt propuse programe
(multi)anuale elaborate pentru fiecare opţiune strategică. În esenţă (v. tabelul din cadrul
paragrafului 1.9.2 Opţiuni strategice), tactica propusă pune în aplicare pe verticală fiecare opţiune
strategică, iar obiectivele programelor vizează pe orizontală atingerea ţintelor strategice.

2.1 Obiectivele programelor

În tabelul următor sunt prezentate sintetic programele propuse pentru realizarea ţintelor
strategice, precizând obiectivele generale ale programelor, ţintele vizate de fiecare program şi
perioada propusă pentru derulare.

Tabel 10 – Obiectivele programelor propuse pentru perioada 2008/2009-2011/2012 (planificare tactică)


Denumirea Ţinte
Obiectivele generale ale programului Perioada
programului strategice
1) Formarea la întreg personalul didactic a
competenţelor profesionale necesare predării-
învăţării prin metode didactice moderne,
interactive, centrate pe elev
2) Formarea personalului didactic implicat în
Formarea continuă a proiecte de cooperare europeană privind
1–4 2008-2012
personalului managementul de proiect
3) Formarea personalului didactic din catedrele de
limbi moderne şi om şi societate privind educaţia
pentru cetăţenie europeană
4) Formarea specifică a personalului implicat în
achiziţiile publice
1) Elaborarea şi aplicarea CDŞ pe baza
propunerilor catedrelor şi prin consultarea elevilor
şi părinţilor, asigurând coerenţa activităţilor la
nivel de conţinuturi şi competenţe
2) Proiectarea şi realizarea activităţilor
extracurriculare şi extraşcolare ca răspuns la nevoi
Ofertă educaţională specifice de învăţare ale elevilor, vizând
1, 2, 4 2008-2012
dinamică şi coerentă completarea şi sprijinirea competenţelor prevăzute
de programele şcolare
3) Organizarea de concursuri, competiţii şi alte
manifestări pentru promovarea elevilor şi
motivarea performanţelor şcolare înalte
4) Integrarea în oferta educaţională a activităţilor
educative şi de orientare şcolară şi profesională

57
Bibliografie
Tabel 10 – Obiectivele programelor propuse pentru perioada 2008/2009-2011/2012 (planificare tactică)
Denumirea Ţinte
Obiectivele generale ale programului Perioada
programului strategice
1) Finalizarea execuţiei corpului nou de clădire
2) Punerea în funcţiune a spaţiilor de şcolarizare
din corpul nou de clădire (destinaţie şi amenajare)
3) Reamenajarea spaţiilor de la subsol pentru
Dezvoltarea şi
activităţi extracurriculare, extraşcolare şi pe grupe
îmbunătăţirea calităţii 3 2008-2010
4) Reabilitarea spaţiului documentar al Bibliotecii
spaţiilor de şcolarizare
5) Reabilitarea terenurilor de sport (asfaltare,
împrejmuire, dotări)
6) Reparaţii şi igienizări ale spaţiilor de
şcolarizare
1) Atragerea de finanţări pentru derularea
proiectelor specifice de dezvoltare a bazei
materiale
2) Înlocuirea/modernizarea tehnicii de calcul
Finanţare şi achiziţii 3) Achiziţia de mijloace şi materiale didactice 1–4 2008-2012
pentru laboratoarele din corpul nou de clădire şi
conform solicitărilor catedrelor
4) Înlocuirea întregului mobilier şcolar învechit şi
deteriorat
1) Dezvoltarea parteneriatului tradiţional cu
Asociaţiunea ASTRA şi Universitatea „Lucian
Blaga” în scopul organizării de activităţi
complementare/motivatoare studiului
2) Realizarea de parteneriate de colaborare cu
instituţii de cultură şi artă din Sibiu pentru
susţinerea participării elevilor la activităţile
organizate de acestea (ocuparea timpului liber)
Dezvoltarea relaţiilor 3) Realizarea de parteneriate de colaborare cu
1–4 2008-2012
comunitare firme şi instituţii din Sibiu pentru susţinerea
activităţilor practice ale elevilor (orientare şcolară)
4) Asigurarea expertizei tehnice din partea ISJ şi
Primăriei Municipiului Sibiu pentru derularea
investiţiilor şi lucrărilor
5) Realizarea/revizuirea de proiecte de cooperare
europeană pentru susţinerea educaţiei pentru
cetăţenie europeană şi formarea/exersarea la elevi
a competenţelor lingvistice şi tehnice

2.2 Estimarea resurselor necesare

În tabelul următor sunt indicate categoriile şi estimările la această dată privind resursele
necesare derulării programelor propuse. De menţionat că resursele financiare se referă la întreaga
perioadă de derulare a programelor (4 ani – cu excepţia programului 3) şi se bazează în mare parte
pe costuri istorice (plăţi efective la nivelul anului şcolar 2006/2007), după reţinerea din acestea a
unei proporţii de aproximativ 50-60% pentru funcţionarea curentă a şcolii. Resursele financiare nu
includ cheltuielile de personal, respectiv cheltuielile pentru materiale de curăţenie, încălzit,
iluminat, apă, canal şi salubritate (nu pot fi cuantificate şi nu se pot estima realist la această dată).
Cheltuielile pentru serviciile de comunicare (poştă, telefon, radio, internet) sunt repartizate relativ

58
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
proporţional între programe (din nou, după reţinerea a 50% din costurile istorice pentru funcţionarea
curentă a şcolii).

Tabel 11 – Resurse (estimare) pentru realizarea programelor propuse pentru perioada 2008/2009-2011/2012
Resurse financiare
Program Resurse umane Resurse materiale
(lei)
• 12.000 calculatoare
• directori
• tehnică de calcul şi • 2.000 cărţi şi publicaţii
• şefi de catedre şi multiplicare • 5.000 servicii
1. Formarea continuă compartimente
• cărţi şi publicaţii comunicare
a personalului • comisia formare
• servicii comunicare • 3.000 consumabile
continuă
• consumabile • 4.000 (co)finanţare
• comisie calitate
programe formare
• 10.000 cărţi şi
• tehnică de calcul şi publicaţii
multiplicare • 20.000 reamenajări
• directori
• cărţi şi publicaţii laboratoare şi cabinete
• comisia pentru
2. Ofertă • laboratoare şi • 12.000 mijloace
curriculum
educaţională cabinete funcţionale multimedia
• şefi de catedre
dinamică şi coerentă • mijloace şi • 20.000 mijloace şi
• diriginţi
materiale didactice materiale didactice
• comisie calitate
• servicii comunicare • 8.000 servicii de
• consumabile comunicare
• 5.000 consumabile
• 4.500 calculatoare
• 1.500 programe
legislaţie şi contabilitate
• 10.000 servicii
• directori comunicare
• tehnică de calcul şi
• şefi de catedre şi • 4.000 consumabile
multiplicare
3. Dezvoltarea şi compartimente • 12.000 materiale
• programe legislaţie
îmbunătăţirea • diriginţi reparaţii
şi contabilitate
calităţii spaţiilor de • părinţi • 200.000 amenajare şi
• servicii comunicare
şcolarizare • personal dotare laboratoare corp
• consumabile
administrativ nou de clădire
• materiale reparaţii
• comisie calitate • 150.000 reabilitare
spaţiu documentare
Bibliotecă
• 250.000 reabilitare
terenuri de sport
• directori
4. Finanţare şi • tehnică de calcul şi
• şefi de catedre şi • 1.500 programe
achiziţii multiplicare
compartimente legislaţie şi contabilitate
(notă: achiziţiile • programe legislaţie
• diriginţi • 10.000 servicii
realizate sunt şi contabilitate
• părinţi comunicare
menţionate la fiecare • servicii comunicare
program în parte) • personal • 4.000 consumabile
• consumabile
administrativ
5. Dezvoltarea • directori • tehnică de calcul şi • 2.000 cărţi şi publicaţii
relaţiilor comunitare • coordonatori multiplicare • 7.000 servicii
proiecte • cărţi şi publicaţii comunicare
• consilier educativ • servicii comunicare • 5.000 consumabile
• şefi catedre • consumabile • 4.000 protocol
• diriginţi • 4.000 concursuri,
• comisie calitate competiţii, alte manifestări
• elevi • 50.000 publicaţii
• părinţi proprii

59
Bibliografie
• 200.000 deplasări şi
produse proiecte europene

3 Planificare operaţională

Planificarea operaţională necesară pentru realizarea în practică a programelor propuse şi


astfel atingerea ţintelor strategice în orizontul de timp 2011/2012 se realizează în două dimensiuni
interdependente:

1) Proiecte specifice cu o durată care poate depăşi un an şcolar sau un an financiar, finanţate
de la bugetul statului, bugetul local, din venituri proprii şi din alte surse conform legii
(inclusiv fonduri de la comunitatea europeană). Aceste proiect vizează în mod dedicat
realizarea anumitor obiective sau sub-obiective ale programelor propuse şi contribuie astfel
la atingerea ţintelor strategice.
2) Planurile manageriale anuale – ca documente manageriale de planificare pe termen scurt
(un an şcolar), structurate pe programele propuse şi stabilind pentru fiecare programe
obiectivele specifice anului şcolar, activităţile necesare atingerii acestor obiective şi o
estimare a resurselor necesare. Planurile manageriale anuale concepute ca operaţionalizare a
proiectul de dezvoltare instituţională nu includ activităţi administrativ-manageriale curente.

Sinteza structurii logice a dezvoltării instituţionale a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”


pentru perioada 2008/2009 – 2011/2012 este prezentată în Tabelul 12 (PM – plan managerial).

Tabel 12 – Structura logică a dezvoltării instituţionale pentru perioada 2008/2009-2011/2012


tacticNivel strategicNivel

Analiza domeniilor funcţionale  Probleme prioritare



Ţinte strategice
Ţinta strategică 1 Ţinta strategică 2 Ţinta strategică 3 Ţinta strategică 4

Programe multianuale
A, B, E, D A, B, E, D C, D A, B, E, D

Proiecte şi planuri manageriale
operaţionalNivel

PM 2008-2009 PM 2009-2010 PM 2010-2011 PM 2011-2012


Proiectul
Proiectul „Reabilitare şcoli” Proiecte europene
CDI-CNGL + de cooperare
Plan conformare

60
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

1 Obiectiv general

Instituţie de învăţământ emblematică pentru judeţul Sibiu, Colegiul Naţional „Gheorghe


Lazăr” a depus în ultimii ani eforturi constante pentru creşterea calităţii educaţiei oferite, sub
toate aspectele sale: condiţii educaţionale (inputs), procese educaţionale (processes), rezultate
şcolare curente (outputs) şi rezultate globale (outcomes). Rezultatele acestor eforturi se exprimă
prin excelenţa pe toată scala indicatorilor educaţionali de bază, în mod special prin eficienţa internă
şi externă foarte ridicată a unităţii de învăţământ (rezultate curente, respectiv continuarea studiilor).

În acelaşi timp, din evaluarea situaţiei existente la această dată în fiecare domeniu funcţional
se constată, pe de o parte, necesitatea unor intervenţii specifice pe termen mediu (problema
absenteismului, a atractivităţii şi motivării, a implicării mai active în viaţa comunităţii, a metodelor
didactice utilizate în procesul de predare-învăţare etc.), iar pe de altă parte necesitatea susţinerii pe
termen lung a priorităţii privind creşterea calităţii educaţiei oferite.

Astfel, în „Proiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2008-2012” al Colegiului


Naţional „Gheorghe Lazăr” (numit în continuare PDI 2008-2012; prezentat în detaliu în partea I)
sunt identificate pe baza analizei fiecărui domeniu funcţional un număr de patru probleme
considerate prioritare în raport cu misiunea asumată de unitatea de învăţământ (v. paragraful 1.1.4
din partea I).

La nivel strategic, rezolvarea acestor probleme prioritare este propusă printr-un număr
corespunzător de ţinte strategice. Pentru atingerea ţintelor strategice în orizontul de timp
2011/2012, sunt stabilite la nivel tactic programe multianuale, iar la nivel operaţional – proiecte
(multi)anuale şi planuri manageriale anuale. Având în vedere oportunitatea prezentată de
proiectul naţional „Educaţie pentru informaţie”, proiectul „Centrul de Documentare şi Informare
C.N.G.L. Sibiu” (CDI-CNGL) este inclus în partea operaţională a PDI 2008-2012 şi vizează în
principal îmbunătăţirea/asigurarea condiţiile necesare atingerii următoarelor două dintre cele patru
ţinte strategice stabilite pentru 2012 (v. paragraful 1.8.1 din partea I):

Ţinta strategică 1: Îmbunătăţirea participării elevilor (cantitativ şi calitativ) la activităţile


didactice prin atragerea şi motivarea acestora

61
Bibliografie
Ţinta strategică 2: Accent pe învăţarea în clasă prin metode didactice moderne, interactive,
centrate pe elev

Având în vedere rolul proiectului CDI-CNGL în dezvoltarea instituţională a Colegiului


Naţional „Gheorghe Lazăr” pentru perioada 2008-2012, obiectivul general al acestuia este:

Înfiinţarea unui Centru de Documentare şi Informare la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”


Sibiu pentru îmbunătăţirea accesului elevilor şi personalului la informaţii actuale şi de
calitate, în scopul creşterii motivaţiei şi participării elevilor la activităţile şcolii şi orientării
procesului de predare-învăţare spre metode didactice moderne, interactive, centrate pe elev.

2 Obiective specifice

2.1 Obiective specifice – formulare

Proiectul CDI-CNGL este în esenţă un proiect de infrastrucură cu impact aşteptat pe


termen mediu şi lung asupra calităţii la nivel de proces educaţional din Colegiul Naţional
„Gheorghe Lazăr”. Obiectivele specifice sunt stabilite ]n raport cu standardele naţionale privind
amenajarea CDI – aşa cum sunt acestea stabilite prin acte normative şi în cadrul proiectului naţional
„Educaţie pentru informaţie” (v. paragraful 10 Rezultate principale).

I. Operaţionalizarea spaţiului pentru amenajarea CDI-CNGL prin reorganizări, reparaţii,


achiziţii de mobilier şi echipamente, în condiţiile stabilite de standardele naţionale, până la data de
30.11.2008.
II. Optimizarea fondului documentar prin reorganizarea sistematică a fondului activ şi
depozitarea separată a fondului rar accesat, pentru a îndeplini cât mai bine funcţiile CDI, până la
data de 15.10.2008.
III. Demararea activităţilor CDI-CNGL prin activităţi de promovare şi prin elaborarea
regulamentului, programului şi orarului de funcţionare, până la data de 20.12.2008.

Obiectivele specifice sunt formulate în contextul planurilor de situaţie prezentate în


continuare. În aceste planuri este indicat spaţiul actual în care se intenţionează realizarea proiectului
CDI-CNGL, precum şi modul în care a fost concepută organizarea acestor spaţii pentru a răspunde
cât mai bine funcţiilor centrelor de documentare şi informare, respectiv standardelor naţionale
stabilite prin legislaţia în vigoare şi în cadrul proiectului naţional „Educaţie pentru informaţie”.
Trebuie avute în vedere condiţiile efective în care se pune în practică proiectul CDI-CNGL –

62
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
clădirea Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” datează din 1898 şi are un anumit specific în
privinţa suprafeţelor, înălţimii şi distribuţiei spaţiilor.

63
Bibliografie

2.2 Obiective specifice – planul de situaţie actual

6.90 m
Hol
Depozit
S = 43.47 mp

Hol
S = 46.08 mp
19.20 m 6.30 m
6.30 m

6.55 m
Sală de lectură Bibliotecă (1) Bibliotecă (2)
S = 72.13 mp S = 48.82 mp S = 41.26 mp

11.45 m 7.75 m 6.30 m

Figura 13. Planul de situaţie actual (scara 1:100; înălţimea încăperilor: 4.20m)

64
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

2.3 Obiective specifice – planul de amenajare CDI-CNGL


Legenda:
- masă dreptunghiulară cu 4 scaune

- masă circulară cu 1-6 scaune


- scaun cu pupitru Intrarea
elevi
- etajere cărţi cu acces liber la raft
Spaţiul audio-video
- calculatoare, alte mijloace audio-video Cuier Cuier
(30 locuri)
Intrarea
profesori
Spaţiul de primire public
Dulap obiecte personale Expoziţie permanentă Spaţiul de afişaj

Spaţiul
cadre didactice

Spaţiul de lucru în echipe (32 locuri)


Spaţiul lectură
Spaţiul profesor
periodice
OŞ documentarist
P

Spaţiul Spaţiul de lucru


informatic individual şi lectură de
(6 locuri) plăcere (5 locuri)

65
Bibliografie

Figura 14. Planul de amenajare CDI-CNGL (scara 1:100; înălţimea încăperilor: 4.20m)

66
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

3 Deţinători de interese

Având în vedere următoarele aspecte instituţionale:

1) Încadrarea proiectului CDI-CNGL în proiectul naţional „Educaţie pentru informaţie”;


2) Rolul stabilit la nivel legislativ pentru fiecare dintre instituţiile implicate în implementarea
proiectului naţional „Educaţie pentru informaţie”;
3) Proiectul de dezvoltare instituţională a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu pentru
perioada 2008/2009-2011/2012;
4) Partenerii tradiţionali ai Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu,

precum şi obiectivul general şi obiectivele specifice ale proiectului CDI-CNGL, deţinătorii de


interese şi relaţia lor cu proiectul în fiecare dintre fazele acestuia sunt după cum urmează:

A. Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu

- Stabileşte şi aplică la nivel judeţean strategia


privind dezvoltarea sistemului de educaţie şi formare profesională şi
elaborează planuri anuale de implementare a acesteia, conform politicii
educaţionale naţionale
- Coordonează la nivel judeţean implementarea
proiectului naţional „Educaţie pentru informaţie” şi stabileşte politica
documentară
Definire
- Evaluează necesitatea şi oportunitatea înfiinţării
CDI în unităţile de învăţământ aflate în jurisdicţie, în funcţie de evoluţiile
la nivelul sistemului şi de prevederile proiectelor de dezvoltare
instituţională
- Propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului (MECI) în colaborare cu CCD unităţile de învăţământ în care
să se înfiinţeze CDI
- Aprobă proiectul propus de unitatea de
învăţământ pentru înfiinţarea CDI
- Solicită MECI finanţarea de la bugetul de stat
Planificare necesară înfiinţării CDI
- Realizează proiectarea şi execuţia bugetară
proprie pentru fondurile aprobate din bugetul de stat pentru înfiinţarea
CDI
Implementare

- Este ordonatorul principal de credite pentru


Execuţie fondurile de la bugetul de stat aprobate pentru înfiinţarea CDI şi are în
această calitate toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege
Monitorizare - Realizează monitorizarea financiar-contabilă
periodică prevăzută de lege în calitatea de ordonator principal de credite
pentru fondurile de la bugetul de stat alocate înfiinţării CDI
- Monitorizează şi îndrumă prin inspectorii şcolari

67
Bibliografie
de zonă execuţia proiectului de înfiinţare al CDI
- Modifică, după caz, la cererea unităţii de
Ajustare învăţământ şi în limitele legii planificarea financiară proprie pentru a
asigura finanţarea de la bugetul de stat a înfiinţării CDI
- Aprobă şi certifică finalizarea proiectului şi
Finalizare
intrarea în funcţiune a CDI
- Realizează evaluarea financiară continuă şi post-
proiect
Evaluare
- Evaluează post-proiect (1-4 ani) impactul
educaţional al CDI
- Colaborează la stabilirea programului de
activitate anual al CDI
- Propune şi organizează în colaborare cu unitatea
de învăţământ, CCD, alte unităţi şi instituţii acţiuni comune în spaţiul CDI
Valorificare
- Utilizează CDI pentru propriile activităţi de
documentare, informare şi formare continuă
- Promovează activitatea CDI prin mijloace proprii
şi în interesul învăţământului judeţean

B. Casa Corpului Didactic Sibiu

- Stabileşte şi aplică la nivel judeţean strategia


formării profesionale continue a personalului didactic şi didactic auxiliar
- Asigură la nivel judeţean coordonarea
metodologică a organizării şi funcţionării CDI şi facilitează colaborarea în
reţea a acestora
Definire
- Evaluează necesitatea şi oportunitatea înfiinţării
CDI în unităţile de învăţământ din judeţ, în funcţie de evoluţiile la nivelul
sistemului şi de prevederile proiectelor de dezvoltare instituţională
- Colaborează cu ISJ pentru stabilirea propunerilor
pentru MECI privind unităţile de învăţământ în care să se înfiinţeze CDI
- Asigură îndrumare şi, după caz, activităţi de
formare a directorilor şi responsabililor de CDI pentru elaborarea
Planificare proiectului de înfiinţare CDI
- Avizează şi propune ISJ spre aprobare proiectul
propus de unitatea de învăţământ pentru înfiinţarea CDI
- Acordă expertiză tehnică unităţilor de învăţământ
Execuţie privind amenajarea spaţiului, dotarea cu mobilier, aparatură, echipamente
Implementare

şi fond documentar
- Monitorizează respectarea standardelor naţionale
Monitorizare
minimale privind înfiinţarea şi funcţionarea CDI
- Propune unităţilor de învăţământ şi ISJ modificări
Ajustare în execuţie şi/sau achiziţii pentru a asigura respectarea standardelor
naţionale minimale privind înfiinţarea şi funcţionarea CDI
- Avizează şi certifică finalizarea proiectului şi
Finalizare
intrarea în funcţiune a CDI
- Realizează evaluare de progres şi post-proiect
privind nivelul de realizare al proiectului de înfiinţare CDI
Evaluare - Realizează evaluarea post-proiect (1-4 ani) a
impactului CDI asupra personalului didactic şi didactic auxiliar din
unitatea de învăţământ

68
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
- Colaborează la stabilirea programului de
activitate anual al CDI
- Propune şi organizează în colaborare cu unitatea
Valorificare de învăţământ, ISJ, alte unităţi şi instituţii acţiuni comune în spaţiul CDI
- Promovează activitatea CDI prin mijloace proprii
şi în interesul învăţământului judeţean
- Facilitează colaborarea în reţea a CDI din judeţ

C. Primăria Municipiului Sibiu

- Stabileşte şi aplică la nivelul municipiului


strategia dezvoltării spaţiilor de învăţământ aparţinând domeniului public
local
Definire
- Avizează propunerea ISJ şi CCD privind unităţile
de învăţământ din municipiu în care să se înfiinţeze Centre de
Documentare şi Informare
- Realizează proiectarea şi execuţia bugetară
Planificare
proprie pentru fondurile aprobate din bugetul local pentru înfiinţarea CDI
- Este ordonatorul principal de credite pentru
Execuţie fondurile de la bugetul local aprobate pentru înfiinţarea CDI şi are în
această calitate toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege
- Realizează monitorizarea financiar-contabilă
Implementare

periodică prevăzută de lege pentru fondurile de la bugetul local alocate


înfiinţării CDI
Monitorizare
- Monitorizează şi îndrumă prin personal de
specialitate execuţia proiectului de înfiinţare al CDI (fondurile de la
bugetul local)
- Modifică, după caz, la cererea unităţii de
Ajustare învăţământ şi în limitele legii planificarea financiară proprie pentru a
asigura finanţarea de la bugetul local a înfiinţării CDI
- După caz, desemnează personal propriu de
specialitate în Comisia de recepţie a lucrărilor executate pentru înfiinţarea
CDI (fonduri de la bugetul local)
Finalizare
- După caz, corectează valoarea de inventar a
clădirii prin valoarea lucrărilor executate pentru înfiinţarea CDI (fonduri
de la bugetul local)
- Realizează evaluarea financiară continuă şi post-
proiect (fonduri de la bugetul local)
Evaluare
- Evaluează post-proiect (1-4 ani) impactul CDI
asupra dezvoltării spaţiilor de şcolarizare din unitatea de învăţământ
- Propune şi organizează în colaborare cu unitatea
de învăţământ, ISJ, CCD, alte unităţi şi instituţii acţiuni comune în spaţiul
CDI
Valorificare - Utilizează CDI pentru propriile activităţi de
documentare, informare şi formare continuă
- Propune şi realizează relaţii instituţionale care să
conducă la valorificarea potenţialului CDI pentru comunitatea locală

D. Asociaţiunea ASTRA

69
Bibliografie
Asociaţiunea ASTRA reprezintă un deţinător de interese cu un caracter particular pentru
proiectul CDI-CNGL, spre deosebire de deţinătorii de interese menţionaţi anterior şi care sunt
implicaţi în înfiinţarea şi funcţionarea CDI din orice unitate de învăţământ din judeţ. Asociaţiunea
ASTRA este un partener instituţional tradiţional al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” şi în
această calitate participă la organizarea şi desfăşurarea unor evenimente culturale şi educaţionale
anuale tradiţionale: Zilele Porţilor Deschise, Concursul Interjudeţean de Matematică „Gheorghe
Lazăr” şi Concursul „Gheorghe Lazăr Junior”. Suplimentar acestor evenimente, se organizează
anual în colaborare cu Asociaţiunea ASTRA manifestări dedicate vieţii şi activităţii unor
personalităţi de marcă din cultura românească, în special absolvenţi ai Colegiului Naţional
„Gheorghe Lazăr”, respectiv din cultura universală.

Prin specificul activităţilor comune organizate până în prezent (perioada 2003-2008),


Asociaţiunea ASTRA are un rol determinant în faza de valorificare a proiectului CDI-CNGL, cu
un rol special în ceea ce priveşte impactul asupra comunităţii locale.

În sensul celor precizate anterior, Centrul de Documentare şi Informare C.N.G.L. Sibiu va


deservi parteneriatul instituţional cu Asociaţiunea ASTRA pentru:

1) Activitatea de documentare şi informare a personalului şi elevilor implicaţi în organizarea şi


desfăşurarea activităţilor anuale comune – în mod specific:
a. Pregătirea sesiunilor de comunicări susţinute în cadrul Zilelor Porţilor Deschise;
b. Studiul individual şi pregătirea elevilor participanţi la Concursul Interjudeţean de
Matematică „Gheorghe Lazăr” şi Concursul „Gheorghe Lazăr Junior”, respectiv
elaborarea subiectelor de către cadrele didactice pentru aceste concursuri;
c. Elaborarea materialelor de prezentare pentru manifestări comemorative etc.
2) Asigurarea accesului la informaţie actuală şi de calitate pentru membri Asociaţiunii ASTRA,
personalităţi de marcă ale mediului cultural şi educaţional din Sibiu.

Finalizarea proiectului CDI-CNGL va permite de asemenea extinderea colaborării actuale cu


Asociaţiunea ASTRA şi în domeniul activităţii redacţionale a Colegiului Naţional „Gheorghe
Lazăr”. Centrul de Documentare şi Informare va avea rol de centru redacţional pentru revista
Lyceum şi pentru Anuarul C.N.G.L. şi va beneficia de expertiză din partea Asociaţiunii ASTRA.
Publicarea revistei şi anuarului şi distribuţia acestora cu sprijinul Asociaţiunii ASTRA va conduce
la un acces mai larg al comunităţii atât la informaţie, cât şi la activităţile şcolii, contribuind astfel şi
la construcţia imaginii publice a acesteia în comunitate.

70
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

4 Grupuri ţintă

Centrul de Documentare şi Informare C.N.G.L. Sibiu va avea ca principali beneficiari


direcţi elevii şi personalul didactic şi didactic auxiliar din Colegiul Naţional „Gheorghe
Lazăr” Sibiu.

Evoluţiile numerice ale grupului ţintă principal, precum şi caracteristicile calitative de bază
în raport cu dezvoltarea instituţională a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” sunt prezentate în
detaliu în paragraful 1.2 Resurse umane – evaluare din partea I. Pe baza acestor evaluări, rezultă în
mod corespunzător:

1) În condiţiile menţinerii planului de şcolarizare la 35/36 de clase, se estimează pentru


perioada 2008-2012 un număr total de elevi de aproximativ 950. Minimul estimat pentru
această valoare este de 900 – în cazul accentuării depresiei demografice şi eventualei
reduceri a planului de şcolarizare. Valoarea maximă nu poate depăşi 970 de elevi, datorită
limitelor în spaţiile de şcolarizare existente.
2) La nivelul grupului ţintă elevi ponderea cea mai importantă o au elevii de sex feminin, cu o
valoare estimată constantă pentru următorii 4 ani în jurul la 60%.
3) În condiţiile unui număr total de elevi de aproximativ 950 şi la un raport mediu elevi-posturi
didactice de 12,5, se estimează pentru perioada 2008-2012 un număr total de cadre
didactice de aproximativ 76, cu un minim estimat la valoarea de 72 în cazul accentuării
depresiei demografice şi reducerii planului de şcolarizare.
4) La nivelul grupului ţintă cadre didactice ponderea cea mai importantă o au persoanele de sex
feminin, cu o valoare posibil în creştere pentru următorii 4 ani până la aproximativ 80%.
5) În condiţiile păstrării normativelor actuale privind personalul didactic auxiliar se
estimează că numărul de 7 angajaţi aflaţi în Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” în această
categorie va rămâne constant în următorii 4 ani. Întregul personal didactic auxiliar este de
sex feminin la această dată şi nu se estimează modificări în această privinţă.

În concluzie, beneficiarii direcţi sunt constituiţi din 950 de elevi (60% de sex feminin), 76
cadre didactice (80% de sex feminin) şi 7 cadre didactice auxiliare (100% de sex feminin).

În categoria beneficiarilor direcţi, fără a fi posibilă în această fază precizarea realistă şi


obiectivă a numărului acestora, se estimează că vor utiliza resursele centrului pentru activităţi de
documentare şi informare, individuale şi/sau în activităţi comune organizate şi următoarele categorii
de persoane:

71
Bibliografie
Părinţii elevilor Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”. Activitatea principală pentru
care CDI se poate constitui ca o resursă esenţială este Şcoala Părinţilor iniţiată şi susţinută de
psihologul şcolar angajat la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” în colaborare cu diriginţii şi
comitetele de părinţi pe clasă. De asemenea, în activităţile de consiliere şi orientare şcolară şi
profesională, diriginţii şi psihologul şcolar pot orienta părinţii spre documentare şi informare
individuală în cadrul Centrului, sprijinind astfel deciziile luate la nivelul familiilor privind
activitatea şi viitorul copiilor.

Personalul didactic şi didactic auxiliar din alte instituţii / unităţi de învăţământ. Centrul
poate oferi posibilităţi de documentare şi informare în specialitate, pedagogie şi metodica predării
disciplinei pentru personalul angajat în ISJ Sibiu, CCD Sibiu, precum şi în alte unităţi de
învăţământ – în limitele resurselor de timp existente.

Membrii Asociaţiunii ASTRA, alţi membrii ai comunităţii locale. Centrul se constituie


ca o oportunitate locală de acces la informaţie actuală şi de calitate, respectiv la mijloace moderne
de informare şi comunicare, inclusiv Internet, de care poate beneficia în general comunitatea locală.
În funcţie de resursele de timp, se poate organiza acces liber şi/sau organizat pentru membrii
partenerului tradiţional Asociaţiunea ASTRA şi, prin intermediul acesteia, şi pentru alţi membri ai
comunităţii locale.

Beneficiarii indirecţi rezultă din scopul final de termen mediu şi lung urmărit prin
înfiinţarea Centrului de Documentare şi Informare C.N.G.L. Sibiu, aşa cum este acesta inclus în
obiectivul general al proiectului. Astfel, „creşterea motivaţiei şi participării elevilor la
activităţile şcolii şi orientarea procesului de predare-învăţare spre metode didactice moderne,
interactive, centrate pe elev” are ca beneficiari indirecţi părinţii elevilor şi în general
comunitatea locală.

Privind la nivelul ieşirilor (outcomes), luând în considerare misiunea asumată şi


concretizarea acesteia prin rata de trecere în învăţământul superior a absolvenţilor, pot fi
consideraţi beneficiari indirecţi ai proiectului CDI-CNGL instituţiile de învăţământ superior în
care îşi continuă studiile absolvenţii Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”.

5 Necesitatea proiectului

Ţintele strategice stabilite pentru dezvoltarea instituţională a Colegiul Naţional „Gheorghe


Lazăr” în perioada următorilor 4 ani reprezintă soluţii propuse pentru rezolvarea optimă a

72
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
problemelor considerate prioritare în raport cu misiunea asumată, identificate pe baza evaluării
detaliate a fiecărui domeniu funcţional.

La nivel operaţional, ţintele strategice şi programele multianuale propuse în PDI 2008-


2012 se realizează prin planuri manageriale anuale şi prin proiecte care se pot extinde, în funcţie
de obiectivele propuse, pe o durată mai mare decât un an şcolar (PDI 2008-2012 este prezentat în
detaliu în partea I).

În acest context, proiectul naţional „Educaţie pentru informaţie” este considerat ca o


oportunitate majoră pentru operaţionalizarea dezvoltării instituţionale a Colegiul Naţional
„Gheorghe Lazăr” în perioada 2008-2012. Centrele de Documentare şi Informare care pot fi
înfiinţate pe baza acestui proiect răspund unor nevoi reale existente practic în toate unităţile de
învăţământ din sistem. În cazul particular al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”, reamenajarea
Bibliotecii C.N.G.L. şi transformarea acesteia într-un Centru de Documentare şi Informare
semnifică dezvoltarea unui spaţiu educaţional definit sintetic pentru grupul ţintă prin:

1) Acces egal şi liber la informaţie actuală şi de calitate sub diferite forme de prezentare;
2) Confort şi siguranţă fizică şi psihică;
3) Autonomie în dezvoltarea personală;
4) Abilitare pentru învăţare pe parcursul întregii vieţi şi pentru munca în echipă;
5) Intra- inter- şi pluridisciplinaritate în educaţie şi formare.

Coroborând aceste caracteristici definitorii cu misiunea unităţii de învăţământ şi cu ţintele


strategice pentru dezvoltarea instituţională în perioada următoare, rezultă în mod evident că
oportunitatea înfiinţării Centrului de Documentare şi Informare se poate transforma într-un punct
tare esenţial pentru resursele umane (elevi şi personal) din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”.

Iniţiativa înfiinţării unui Centru de Documentare şi Informare la Colegiul Naţional


„Gheorghe Lazăr” este, de altfel, înregistrată încă din anul şcolar 2002-2003. Constrângerile care
au împiedicat până în prezent realizarea acestei iniţiative au fost în principal de natură externă –
până în anul 2006, Proiectul „Educaţie pentru informaţie” a vizat prioritar înfiinţarea de CDI în
unităţi de învăţământ din mediul rural şi a asigurat numai finanţarea activităţilor de formare a
personalului implicat în înfiinţarea şi funcţionarea CDI.

Având în vedere toate acestea:

73
Bibliografie
Proiectul CDI-CNGL se constituie ca parte operaţională a „Proiectului de dezvoltare
instituţională a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”, cu o durată estimată de 6 luni pentru
realizarea efectivă şi dezvoltat în scopul atingerii următoarelor două ţinte strategice stabilite
pentru orizontul de timp 2012:

Problema 1: Absenteism, motivare pentru studiu şi carieră.

Ţinta strategică 1: Îmbunătăţirea participării elevilor (cantitativ şi calitativ) la activităţile


didactice prin atragerea şi motivarea acestora

Problema 2: Formalism în metodele şi tehnicile de predare-învăţare şi evaluare

Ţinta strategică 2: Accent pe învăţarea în clasă prin metode didactice moderne, interactive,
centrate pe elev:

74
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

6 Structura fragmentată a activităţilor (SFA)

75
Bibliografie

7 Activităţi

A. Pregătirea spaţiilor pentru a permite amenajarea CDI-CNGL la nivelul standardelor naţionale,


în regie proprie şi cu terţi, cu fonduri de la bugetul local, din venituri proprii şi din alte surse
identificate pe parcusul execuţiei proiectului, prin acţiuni de reorganizare, recuperare, transfer şi
depozitare a fondului documentar şi a mobilierului existent, până la data de 15.09.2008.

B. Amenajarea iniţială a spaţiilor pentru CDI-CNGL, în regie proprie şi cu terţi prin încredinţare
directă de lucrări, cu fonduri de la bugetul local, din venituri proprii şi din alte surse identificate pe
parcusul execuţiei proiectului, prin contractarea şi executarea până la data de 01.10.2008 a
următoarelor lucrări, de preferinţă în această ordine:

1) Verificări şi, după caz, reparaţii şi corecturi trasee instalaţii apă-canal şi încălzire situate în
interiorul şi vecinătatea tuturor spaţiilor destinate amenajării CDI-CNGL.
2) Reparaţii şi extinderi instalaţii de iluminat, alimentare cu energie electrică şi curenţi slabi
(reţea de date) în toate spaţiile, pentru a asigura iluminarea uniformă şi suficientă în toate
zonele de lucru, alimentarea electrică a tuturor echipamentelor şi conectarea la reţeaua
Administrativă (ROMTELECOM) a tuturor calculatoarelor, în condiţii de respectare a
normelor de sănătate şi securitate în muncă. (Notă: parţial inclus în proiectul de refacere
completă a instalaţiei de alimentare cu energie electrică a întregului corp de clădire;
eventuală completare, după caz, a lucrărilor contractate de Primăria Municipiului Sibiu).
3) Demolarea şi îndepărtarea tuturor sobelor de teracotă dezafectate, pentru eliberarea şi
recuperarea spaţiului ocupat de acestea (Notă: lucrare contractată de Primăria Municipiului
Sibiu în proiectul de incălzire centrală şi amânată pentru siguranţa elevilor şi personalului;
nu necesită fonduri suplimentare).
4) Reparaţia sau, după caz, înlocuirea uşilor şi încadramentelor de la intrările A şi B, pentru
facilitarea accesului elevilor şi personalului în CDI, securizarea spaţiului şi respectarea
normelor de protecţie în situaţii de urgenţă.
5) Reparaţii pardoseli şi praguri, raşchetat şi paluxat parchet în toate zonele accesibile
(suprafaţa maximă = 206 mp), pentru estetică şi deplasarea în siguranţă şi linişte în toate
spaţiile (eliminarea scârţâitului parchetului).
6) Montat gresie anti-derapantă de trafic intens pe întreaga suprafaţă a actualului hol
(transformat în Spaţiul de primire public) în suprafaţă totală de 46.08 mp, pentru estetică,
deplasare în linişte şi siguranţă şi îmbunătăţirea izolării termice.

76
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
7) Reparaţii şi vopsitorii (vopsea lavabilă şi vopsea de ulei) pereţi şi tâmplărie în actualul
Depozit, destinat Spaţiului audio-video CDI-CNGL, în suprafaţă totală de 43.47 mp şi
înălţime de 4.20 m, pentru estetică şi siguranţă în exploatare.
8) Reparaţii şi vopsitorii (vopsea lavabilă şi vopsea de ulei) pereţi şi tâmplărie în actualul
spaţiu Biblioteca (2), destinat Spaţiului informatic CDI-CNGL, în suprafaţă totală de 41.26
mp şi înălţime de 4.20 m, pentru estetică şi siguranţă în exploatare.
9) Reparaţii şi vopsitorii (vopsea lavabilă şi vopsea de ulei) pereţi şi tâmplărie în actualele
spaţii Biblioteca (1) şi Sala de lectură, destinate spaţiilor funcţionale menţionate în plan
pentru CDI-CNGL, în suprafaţă totală de 120.95 mp şi înălţime de 4.20 m, pentru estetică şi
siguranţă în exploatare. (Notă: nu se vor îndepărta de la perete rafturile fixe din cele două
spaţii; lucrările se vor executa în funcţie de necesităţile efective din teren; lucrările efective
din aceste spaţii se vor detalia după îndeplinirea obiectivului specific I).
10) Marcarea vizibilă CDI-CNGL prin afişarea denumirii pe suprafeţe metalice emailate fixate
la intrările A şi B, respectiv prin inscripţionarea cu vopsea a geamurilor Spaţiului primire
public, pentru sensibilizarea elevilor, personalului şi vizitatorilor Colegiului Naţional
„Gheorghe Lazăr” privind existenţa şi funcţionarea CDI-CNGL.

C. Achiziţii produse

C1. Achiziţionarea prin procedură de încredinţare directă, până la data de 01.10.2008, din
fonduri de la bugetul naţional şi din venituri proprii, a următoarelor piese de mobilier pentru
amenajarea CDI-CNGL:

1) 14 mese de patru persoane pentru Spaţiul de lucru în echipă (8), Spaţiul cadrelor didactice
(4), Spaţiul de lucru individual (2).
2) 50 de scaune pentru Spaţiul de lucru în echipă (32), Spaţiul cadrelor didactice (6), Spaţiul de
lucru individual (4), Spaţiul informatic (8).
3) 30 de scaune cu pupitru de scris pentru Spaţiul audio-video.
4) 4 mese/birouri de 2 persoane pentru instalarea calculatoarelor din Spaţiul informatic.
5) 1 suport TV perete (încărcare > 35 kg) pentru Spaţiul audio-video
6) 1 cabinet multimedia pentru radiocasetofon, DVD, laptop pentru Spaţiul audio-video
7) 2 cuiere de perete pentru Spaţiul de primire public
8) 1 dulap cu „X” compartimente cu uşă şi cheie pentru Spaţiul de primire public
9) 12 m liniari x 0.90 m panouri de afişaj textil/plută cu ramă din aluminiu pentru Spaţiul de
primire public

77
Bibliografie
10) „X” m liniari etajere pentru cărţi cu rafturi reglabile, înălţimea de aproximativ 2,00 m şi
acces liber pe o parte.

Notă: Din mobilierul existent la această dată se vor recupera piesele necesare amenajării Spaţiului
profesorului documentarist şi Spaţiului lectură de plăcere. Numărul şi dimensiunile etajerelor
pentru cărţi se vor stabili pe parcursul execuţiei proiectului în funcţie de necesităţi – după
reorganizarea fondului documentar şi recuperarea în parte a etajerelor existente în Sala de
lectură. Se va evalua în teren posibilitatea execuţiei unui dulap cu compartimente cu uşă şi cheie în
spaţiul ocupat în prezent de uşa din hol a Sălii de lectură (v. căi de evacuare), suplimentar
dulapului pentru obiecte personale precizat pe planul de amenajare al CDI-CNGL. Procedura de
achiziţie este justificată de valoarea estimată şi de necesitatea de a achiziţiona mobilier cât mai
apropiat de standardele naţionael – ceea ce va presupune negocieri şi soluţii stabilite direct în
teren.

C2. Achiziţionarea prin procedură de cerere de ofertă prin SEAP, până la data de 01.11.2008,
din fonduri de la bugetul naţional şi din venituri proprii, a următoarelor echipamente pentru
amenajarea CDI-CNGL:

1) 1 televizor cu plasmă cu diagonală peste 100 cm pentru Spaţiul audio-video.


2) 1 videoproiector cu sistem de montare în tavan şi ecran pentru Spaţiul audio-video.
3) 1 calculator/laptop pentru Spaţiul audio-video.
4) calculatoare pentru Spaţiul informatic.
5) 1 imprimantă-copiator de reţea pentru deservirea întregului CDI-CNGL (de instalat în
Spaţiul profesorului documentarist).

Notă: Din echipamentele existente la această dată se vor recupera următoarele: calculator pentru
Spaţiul profesorului documentarist, calculator pentru Spaţiul cadrelor didactice (necesită
upgrade), sistem home-cinema şi radio-casetofon cu CD pentru Spaţiul audio-video, TV cu tub
cinescopic (de distribuit ulterior). Caracteristicile tehnice ale echipamentelor se vor stabili prin
caietul de sarcini al achiziţiei publice, după prospectarea de piaţă.

C3. Achiziţionarea prin procedură de încredinţarea directă, până la data de 30.10.2008, din
fonduri de la bugetul de stat, de fond documentar nou, cu predilecţie audio-video şi informatic,
repartizat echilibrat între domeniile de interes şi pe vârsta utilizatorilor.

D. Amenajarea finală a spaţiilor pentru CDI-CNGL, cu personalul propriu şi reprezentanţii


furnizorilor contractaţi, prin repartiţia finală a fondului documentar, amplasarea mobilierului şi

78
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
instalare şi punerea în funcţiune a echipamentelor achiziţionate în spaţiile destinate acestora, până la
data de 20.12.2008.

Notă: Amenajarea finală se va realiza conform Planului de amenajare (v. paragraful 2.3, Figura
14), cu urmărirea optimă în condiţiile date a standardelor naţionale (v. cap. 10 Rezultate
principale). Abaterile de la proiectul aprobat, determinate de cauze interne sau externe
(identificarea şi securizarea surselor de finanţare), vor fi reflectate în ajustările pe parcurs şi
eventuala amânare a termenului de finalizare a proiectului. Termenul final maxim acceptat în
această fază a proiectului este 01.09.2009.

E. Demararea activităţilor

E1. Promovarea CDI-CNGL prin acţiuni organizate cu profesorii, elevii, părinţii şi reprezentanţii
deţinătorilor de interese, finanţate din venituri proprii, pentru a sensibiliza beneficiarii direcţi şi
indirecţi şi pentru a facilita exercitarea funcţiilor educaţionale propuse.

Notă: În funcţie de progresul proiectului, activităţile de promovare vor include şi inaugurarea


festivă a CDI-CNGL, în prezenţa cadrelor didactice, reprezentanţilor elevilor şi părinţilor şi a
deţinătorilor de interese. Data limită a organizării inaugurării festive în ciclul de viaţă al
proiectului este 20.12.2008. În cazul amânării realizării anumitor obiective (total sau parţial), se
va aprecia în urma replanificărilor data inaugurării festive.

E2. Stabilirea, până la data de 20.12.2008, prin consultarea beneficiarilor şi a reprezentanţilor


deţinătorilor de interese, a programului anual orientativ al CDI, cel puţin pe categorii mari de
activităţi (unităţi de timp de maxim 1 săptămână), a orarului zilnic de funcţionare şi a
Regulamentului de organizare şi funcţionare.

Termenele propuse pentru realizarea activităţilor proiectului sunt stabilite în condiţiile în


care nu intervin nici un fel de situaţii deosebite pe parcursul realizării acestora. Trebuie avut în
vedere faptul că în unele dintre spaţiile care sunt incluse în reamenajare nu au mai fost realizate
lucrări de reparaţii şi igienizare de foarte mulţi ani. Astfel, de exemplu, actualul depozit (v. Figura
13) care va deveni sala audio-video (v. Figura 14) nu a mai fost reparat şi igienizat de cel puţin 25
de ani. Luând în considerare aceste potenţiale probleme, toate termenele propuse aici pot fi extinse
cu o durată de 1-2 luni – cu finalizarea tuturor activităţilor spre ianuarie-februarie 2009.

Activităţile sunt detaliate în continuare în Fişe de activitate individualizate pentru fiecare


membru din echipa de proiect. Aceste fişe sunt prezentate în Anexă.

79
Bibliografie

8 Resurse umane

8.1 Echipa de proiect

Având în vedere condiţiile concrete de muncă şi remunerare din unităţile de învăţământ


preuniversitar de stat, echipa de proiect se constituie după cum urmează:

1) Manager de proiect – directorul Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”. Asigură


managementul întregului proiect şi relaţiile instituţionale cu deţinătorii de interese.
2) Manager de proiect adjunct – directorul adjunct al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”.
Asigură logistica generală necesară realizării proiectului. Realizează comunicarea cu
beneficiarii direcţi. Participă la toate fazele proiectului. Suplineşte prin delegare de
competeneţe specifică activitatea managerului de proiect în absenţa acestuia.
3) Responsabil CDI – bibliotecarul Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”. Coordonează
operaţionalizare fondului documentar al bibliotecii pentru preluarea în cadrul CDI. Participă
la toate fazele / activităţile de amenajare a CDI-CNGL şi asigură consultanţă şi comunicare
între executanţi şi managerul de proiect.
4) Expert educaţional – consilierul educaţional al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”.
Asigură expertiză educaţională privind realizarea proiectului din perspectiva grupului ţintă
elevi, prin colaborare directă cu Consiliul Consultativ al Elevilor. Participă la planificarea,
execuţia, monitorizarea şi evaluarea întregului proiect, inclusiv la finalizarea caietelor de
sarcini pentru fiecare execuţie de lucrări şi achiziţie de bunuri.
5) Responsabil financiar – contabilul şef al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”. Asigură
întreaga execuţie bugetară a proiectului, indiferent de sursele de finanţare. Realizează
controlul financiar preventiv intern al proiectului, în conformitate cu prevederile legale.
6) Responsabil achiziţii publice – administratorul Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”.
Asigură întocmirea documentelor necesare achiziţiilor publice şi aplicarea procedurilor
stabilite. Urmăreşte execuţia contractelor anagajte şi realizează înregistrările în gestiune a
produselor achiziţionate şi recepţionate de comisia de recepţie.
7) Expert tehnic ICT – informaticianul Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”. Elaborează
partea tehnică a caietelor de sarcini pentru achiziţia de echipamente. Participă la recepţia,
instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor. Verifică din punct de vedere calitativ
echipamentele.

80
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
Structurile interne implicate în realizarea proiectului sunt:

1) Consiliul de Administraţie al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”. Numeşte echipa


de proiect şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de legislaţia în vigoare privind proiectarea şi
execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli. Realizează monitorizarea proiectului.
2) Consiliul Profesoral al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”. Are rol consultativ în
definirea, planificarea şi execuţia proiectului. Aprobă rapoartele echipei de proiect şi
realizează evaluarea de progres şi evaluarea finală a proiectului.
3) Consiliul Reprezentativ al Părinţilor din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”. Are rol
consultativ şi poate asigura sprijin financiar în fiecare fază a proiectului.
4) Consiliul Consultativ al Elevilor din Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”. Are rol
consultativ şi asigură sprijin prin elevi voluntari în fiecare fază a proiectului.

8.2 Organigrama echipei de proiect

81
Bibliografie

9 Grafic de implementare

Cu referinţă la notaţiile utilizate în SFA, lunile anului financiar 2008:

Tabel 13 – Grafic de implementare Proiectul CDI-CNGL


Activitate 7 8 9 10 11 12
A. Pregătire
A1.Reorganizare fond documentar
A2.Reorganizare mobilier
B. Amenajare iniţială (lucrări)
B1. Verificări trasee utilităţi
B2. Asigurare utilităţi
B3. Demolare sobe
B4. Asigurare acces
B5. Reparaţii pardoseli
B6. Igienizare Depozit
B7. Igienizare Biblioteca (2)
B8. Igienizare Biblioteca (1) şi Sala de lectură
B9. Marcare denumire
C. Achiziţii produse
C1. Achiziţii mobilier
C2. Achiziţii echipamente
C3. Achiziţii fond documentar nou
D. Amenajare finală
D1.Amplasare mobilier
D2.Instalare echipamente
D3.Verificări conformitate
E. Demararea activităţilor
E1. Acţiuni promovare
E2. Stabilire program şi ROF

Graficul de implementare este elaborat în baza ipotezei asigurării integrale a fondurilor


necesare realizării tuturor activităţilor planificate. Riscurile cele mai mari sunt asociate activităţilor
din categoria B. Amenajare iniţială (lucrări). Fondurile necesare executării acestor lucrări trebuie
securizate până la data de 15.07.2008 pentru a permite derularea proiectului în planificarea dată. În
cazul în care pot fi asigurate numai o parte din aceste fonduri, se amână în ordine inversă activităţile
necesare amenajării iniţiale a spaţiului (B9, B8 ... B1) pentru anul financiar 2009, iar celelalte
activităţi se derulează conform planificării.

Trebuie avută în vedere şi posibilitatea extinderii duratei unor lucrări – în special în spaţiile
care nu au mai fost reparate şi igienizate de foarte mulţi ani. În aceste condiţii, este posibil ca durata
unor lucrări să fie mai lungă decât cea stabilită aici – conducând la extinderea duratei totale a
proiectului cu până la maximum 2 luni.

82
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

10 Rezultate principale

Proiectul CDI-CNGL este în esenţă un proiect de infrastructură realizat în condiţiile cât


mai apropiate de cele stabilite de standardele naţionale. Prin comparaţie cu standardele naţionale,
principalele rezultate preconizate prin finalizarea proiectului sunt cuprinse în tabelul următor.

Tabel 14 – Rezultatele principale ale proiectului CDI-CNGL


Standard naţional
Rezultat proiect
(OMECI 3354/03.03.2008)
Prin activităţile proiectului, spaţiul în care se
1. Caracteristici spaţiu: va înfiinţa CDI-CNGL va îndeplini la nivel de
minim 80% standardul naţional:
Amenajarea iniţială (activităţile tip B) va include
în spaţiul CDI (v. 2.1-2.2):

Hol 46.08 mp
Depozit 43.47 mp
Suprafaţa = 3 mp x 10% din nr. total de elevi Biblioteca (1) 48.82 mp
Necesar CDI-CNGL: 270-285 mp (v. 4) Biblioteca (2) 41.26 mp
Sala de lectură 72.13 mp
Total: 251.76 mp

Suprafaţa totală astfel obţinută este 88-93% din


necesarul calculat pe baza standardului naţional
Pe baza activităţile A-D se obţine următoarea
capacitate de primire:

Spaţiul audio-video 30 locuri


Spaţiul informatic 8 locuri
Spaţiul de lucru individual 4 locuri
Capacitatea = 10% din nr. total de elevi
Spaţiul de lucru în echipă 32 locuri
Necesar CDI-CNGL:90-95 locuri (v. 4)
Spaţiul lectură de plăcere 2 locuri
Total: 76 locuri

Numărul total de locuri astfel obţinut reprezintă


80-84% din necesarul calculat pe baza
standardului naţional
Schimbarea destinaţiei spaţiilor existente în
2. Spaţii specifice CDI: spaţii specifice CDI permite îndeplinirea 100%
a standardului naţional:
Spaţiul de primire public Hol
Spaţiul profesorului documentarist Biblioteca (1)
Spaţiul informatic Biblioteca (2)
Spaţiul de lucru în individual Biblioteca (2)
Spaţiul de lucru în echipă Sala de lectură
Spaţiul pentru lectură de plăcere Biblioteca (1)

83
Bibliografie
Tabel 14 – Rezultatele principale ale proiectului CDI-CNGL
Standard naţional
Rezultat proiect
(OMECI 3354/03.03.2008)
Spaţiul audio-video Depozit
Spaţiul pentru cadrele didactice Biblioteca (1)
Spaţiul pentru orientare şi consiliere Sala de lectură
Spaţiul de afişaj Hol
Se va organiza la demisol în spaţiul eliberat în
Spaţiul de depozitare/arhivare
acest scop în fostul Club al elevilor
Mobilierul obţinut prin reorganizare şi
3. Caracteristici mobilier: achiziţii conduce la îndeplinirea 100% a
standardului naţional (exclus excepţia):
Se obţin prin reorganizarea mobilierului existent
Etajere de înălţime 1.80 m (rafturile de 4.00 m din Sala de lectură) şi, după
caz, prin achiziţii
Toate etajerele vor avea înălţimea maximă de 2.00
m, vor fi deschise, fixate la perete şi la o distanţă
medie de 0.70 m de restul mobilierului Excepţie:
Biblioteca (1) va conserva fondul de patrimoniu
Acces liber la fondul documentar
de mare valoare şi va reprezenta un punct de
referinţă istorică pentru CNGL. Din acest motiv,
etajerele din acest spaţiu rămân în stilul
tradiţional actual
Se înlocuieşte în întregime mobilierul actual cu
mese pentru 4 persoane, scaune simple, scaune cu
Modular pupitru de scris – cu posibilitatea rearanjării în
spaţiile CDI în funcţie de necesităţi. Singurul
mobilier fix este cel destinat calculatoarelor
Toate spaţiile specifice CDI vor fi mobilate
Specific funcţiilor spaţiului
conform destinaţiei acestora
Fondul documentar actual (aprox. 47.000
4. Fond documentar: volume, CD, DVD, casete etc.) îndeplineşte
100% standardul naţional:
Pluridisciplinar Există fond documentar pentru toate domeniile
Pe suporturi multiple Există carte, casete audio, CD, DVD
Adaptat vârstei utilizatorilor Este acoperită aria de interese a elevilor V-XII
Există un fond documentar semnificativ în
Adaptat specificului unităţii de învăţământ
domeniile matematică, ştiinţe, limbi moderne
Echipa de proiect nu cunoaşte ca MECI să fi
publicat o strategie a dezvoltării sistemului
Conform politicii educaţionale MECI educaţional şi de formare profesională. Fondul
documentar existent promovează valori general
acceptate pentru educaţia tinerilor
Întregul fond documentar activ este verificat
Conform programelor şcolare pentru conformitatea cu programa şcolară de către
şefii de catedre

84
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
Tabel 14 – Rezultatele principale ale proiectului CDI-CNGL
Standard naţional
Rezultat proiect
(OMECI 3354/03.03.2008)
Echipamentele existente şi achiziţionate vor
5. Tipuri de echipamente: asigura îndeplinirea la nivel de 80% a
standardului naţional (nivel valoric)
Calculatoare Existente 2, se achiziţionează încă 8
Existentă 1 (depăşită), se achiziţionează o
Imprimante
imprimantă-copiator de reţea
Nu se achiziţionează în această fază (se va
Scanner
negocia obţinerea ca bonus la achiziţia echip.)
Copiator Se achiziţionează o imprimantă-copiator reţea
Telefon Existent
Fax Nu se achiziţionează în această fază
Existent 1, se achiziţionează încă un televizor cu
Televizor
plasmă şi diagonală mare
Căşti pentru TV Nu se achiziţionează în această fază
DVD player Existent 1
Combină audio Existent 1
Căşti pentru combina muzicală Nu se achiziţionează în această fază
Videoproiector Se achiziţionează 1
Nu se consideră necesară în spaţiul CDI-CNGL
Tablă interactivă (există 1 în şcoală, instalată şi accesibilă pentru
toţi elevii şi cadrele didactice)
Ecran proiecţie Se achiziţionează 1
Flipchart Existent
Aparat foto digital Existent
Cameră video Nu se achiziţionează în această fază
Reportofon Nu se achiziţionează în această fază
Nu se achiziţionează în această fază (proiectată
instalaţie completă de supraveghere şi alarmare
Sistem de alarmă
pentru întreaga şcoală după finalizarea proiectului
execuţie corp nou de clădire)

Privind impactul proiectului pe termen mediu şi lung, considerând că valorificarea


rezultatelor proiectului depăşeşte ciclul de viaţă al acestuia datorită specificului său, se estimează
că înfiinţarea CDI-CNGL va conduce în esenţă la:

1) Dezvoltarea unor servicii educaţionale de calitate;


2) Favorizarea accesului elevilor, personalului şi membrilor comunităţii locale la cultură şi
informaţie de calitate;
3) Asigurarea egalităţii şanselor de reuşită a elevilor, indiferent de mediul din care provin;
4) Promovarea inovaţiei pedagogice şi introducerii tehnologiilor de comunicare şi informare
moderne în practicile pedagogice şi educaţionale curente;

85
Bibliografie
5) Susţinerea şi adaptarea sistemului educaţional românesc la standardele din domeniul
european promovate la nivel european.

În mod specific pentru Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, CDI va avea un rol esenţial în
dezvoltarea instituţională preconizată pentru perioada 2008-2012, vizând prin funcţiile sale:

1) Îmbunătăţirea participării elevilor la activităţile şcolii, prin atragerea şi motivarea acestora;


2) Orientarea procesului de predare-învăţare spre metode didactice moderne, interactive,
centrate pe elev.

11 Buget (proiectare iunie 2008)

Din punct de vedere financiar, Proiectul CDI-CNGL se realizează într-un moment deosebit
de favorabil. Analizând pe surse de finanţare propuse (v. în continuare structura bugetului pe surse
de finanţare) se pot identifica oportunităţile care justifică încrederea echipei de proiect în
fezabilitatea financiară a acestuia, inclusiv în condiţiile unor eventuale depăşiri datorate unor
condiţii obiective.

11.1 Bugetul de stat

Proiectul naţional „Educaţie pentru informaţie” a prevăzut până în anul 2006 fonduri de la
bugetul de stat strict pentru formarea personalului implicat în organizarea şi funcţionarea CDI
(director şi documentarist) – amenajarea şi dotarea spaţiilor fiind realizată de la bugetele locale.

Începând cu anul 2006 au început să fie prevăzute şi fonduri pentru dotarea spaţiilor CDI, iar
aceste alocări au crescut în valoare reală pe parcursul anilor următori. Astfel, realizarea proiectului
CDI-CNGL în anul 2008 în baza Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr.
3354/03.03.2008 privind susţinerea amenajării şi dotării centrelor de documentare şi informare în
unităţi şcolare din învăţământul preuniversitar semnifică alocarea unor fonduri importante de la
bugetul statului pentru dotarea spaţiilor CDI.

Fondurile totale alocate pentru achiziţii pentru dotarea CDI-CNGL prin ordinul menţionat
au fost de 42.000 lei – din care 33.600 lei pentru bunuri şi servicii şi 8.400 lei pentru cheltuieli
de capital. Cu toată insuficienţa fondurilor pentru dotările propuse (v. în continuare bugetul pentru
achiziţiile de produse), trebuie remarcat că este o sumă importantă, chiar comparativ cu alte fonduri
alocate de la bugetul de stat pentru dotări. Suma de 42.000 lei a fost alocată identic tuturor unităţilor
de învăţământ cu proiect de dezvoltare a unui CDI – fără diferenţieri în funcţie de situaţia existentă

86
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
– ceea ce poate constitui un punct slab al finanţării. În mod normal, înaintea aprobării fondurilor, ar
fi fost necesară o analiză în teren privind bugetul necesar, confirmată de coordonatorii educaţionali
(CCD şi ISJ) şi eventual de ordonatorii principali de credite. În baza acestei analize de nevoi ar fi
fost posibilă o grilă de finanţare diferenţiată în funcţie de anumite criterii naţionale. Oricum, trebuie
apreciat efortul de la bugetul statului şi considerat o oportunitate semnificativă pentru succesul
proiectului CDI.

Proiectul CDI-CNGL se realizează în contextul programului naţional de finanţare de la


bugetul statului a dotărilor cu mijloace şi materiale didactice pentru cabinete, laboratoare şi săli
de sport. Programul a debutat în 2006 şi a continuat pe parcursul anilor 2007 şi 2008, cu o
îmbunătăţire semnificativă din punct de vedere metodologic. Evoluţia cea mai importantă a
programului a constat în creşterea flexibilităţii cheltuirii fondurilor – de la prevederi foarte stricte în
2006 (inclusiv cu tipurile de laboratoare finanţate şi liste de mijloace şi materiale didactice permise
pentru achiziţie), până la abordare din 2008 în care fondurile au fost alocate generic, fără restricţii în
privinţa spaţiilor de învăţământ de dotat sau a tipurilor de produse de achiziţionat. Doar
echipamentele sportive şi fondul documentar au fost precizate distinct în 2008, pentru restul
sumelor alocate fiind lăsat la decizia unităţilor de învăţământ cum se realizează repartiţia. Baza
legală a finanţării a fost Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 3504/19.03.2008
privind aprobarea fondurilor şi repartizarea acestora în vederea dotării unităţilor de învăţământ şi a
unor unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar (modificat prin Ordinul ministrului educaţiei,
cercetării şi tineretului nr. 3701/14.04.2008). Fondurile au fost repartizate prin IŞJ Sibiu şi Colegiul
Naţional „Gheorghe Lazăr” a beneficiat de un total de 43.926 lei pentru cabinete, laboratoare, cărţi
şi echipamente sportive. Din această sumă totală, extrăgând cheltuielile pentru carte şcolară şi
echipamente sportive, a rămas un disponibil de 25.286 lei – din care 15.172 lei pentru bunuri şi
servicii şi 10.114 lei pentru cheltuieli de capital. Având în vedere priorităţile anului 2008, precum
şi faptul că în programele din 2006 şi 2007 s-au achiziţionat suficiente mijloace şi materiale
didactice pentru cabinete şi laboratoare, conducerea Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” a decis
alocarea sumei de 25.286 lei pentru realizarea proiectului CDI-CNGL.

În anul 2008 a continuat programul de finanţare de la bugetul statului pentru achiziţia de


mobilier şcolar – program naţional debutat în 2004 şi derulat până în prezent cu unele întreruperi şi
modificări metodologice. Modernizarea şi înlocuirea, după caz, a mobilierului şcolar din clase
constituie o prioritate pentru Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” – menţionată ca atare şi în
Planul de conformare din 2005, PDI 2004-2008 şi 2008-2012, respectiv planurile manageriale
anuale. Considerând că în anul 2008 mobilierul vechi şi impropriu din sălile de clase (bănci stil
vechi) a fost înlocuit cu mobilier modular modern şi având în vedere prioritatea momentului,

87
Bibliografie
conducerea Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” a decis ca suma alocată de la bugetul statului
pentru mobilier şcolar să fie repartizată între achiziţia de mobilier pentru 2 săli de clasă şi achiziţia
de mobilier pentru CDI. Astfel, din disponibilul de 23.680 lei, suma de 15.545 lei a fost prevăzută
pentru mobilier şcolar pentru clase, iar diferenţa de 8.135 lei a fost alocată pentru achiziţia unei
părţi din mobilierul necesar pentru realizarea proiectului CDI-CNGL.

Suplimentar programelor naţionale care au asigurat finanţare de la bugetul statului pentru


toate unităţile de învăţământ preuniversitar, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” a beneficiat în
2008 şi de finanţări speciale bazate pe calitatea rezultatelor obţinute în anul şcolar 2007/2008 şi
anterior. Astfel, pentru rezultate deosebite în managementul şcolar, directorul unităţii de
învăţământ a primit Diplomă de merit la Gala Directorilor organizată de Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, iar Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” a primit suma de 10.000 lei – la
dispoziţia conducerii pentru dezvoltarea bazei materiale. În aceeaşi categorie a finanţărilor speciale
se încadrează şi suma de 5.000 lei primită de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” în urma obţinerii
la nivel naţional a titlului de Şcoală Europeană (competiţie anuală pentru unităţile de învăţământ
preuniversitar din toată ţara). S-a realizat astfel un disponibil total de 15.000 lei la decizia
conducerii Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”, de utilizat pentru dezvoltarea bazei materiale.
Ţinând cont de prioritatea proiectului CDI-CNGL, s-a decis ca această sumă să fie utilizată pentru
realizarea proiectului.

Sintetizând, fondurile disponibile de la bugetul statului pentru realizarea proiectului CDI-


CNGL sunt după cum urmează:

Tabel 15 – Fonduri disponibile de la bugetul de stat pentru Proiectul CDI-CNGL


Bunuri şi Cheltuieli de
Baza legală Total
servicii capital
OMECI 3504/19.03.2008 – dotare pentru cabinete şi
15.172 lei 10.114 lei 25.286 lei
laboratoare
OMECI 3354/03.03.2008 – dotare CDI 33.600 lei 8.400 lei 42.000 lei
Premiu pentru management educaţional (Gala
10.000 lei 10.000 lei
directorilor 2007)
Premiu pentru Şcoală europeană 2008 5.000 lei 5.000 lei
Fonduri de la bugetul de stat pentru mobilier şcolar 23.680 lei 23.680 lei
Total 87.452 lei 18.514 lei 105.966 lei

11.2 Bugetul local

Deoarece unităţile de învăţământ preuniversitar de stat îşi desfăşoară activitatea în clădiri


aparţinând domeniului public local, toate lucrările de reparaţii şi întreţinere şi anumite investiţii se

88
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
realizează de la bugetele locale. Din acest motiv, activităţile de reparaţii necesare amenajării
spaţiilor în care se va organiza CDI-CNGL trebuie suportate din alte fonduri decât cele de la
bugetul de stat.

Anul 2008 înseamnă din acest punct de vedere o perioadă dezavantajoasă pentru Colegiul
Naţional „Gheorghe Lazăr”. Prin aplicarea Planului de conformare 2005, în anul 2008 este
prevăzută reparaţia capitală a instalaţiei electrice a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”. Costurile
acestei lucrări – având în vedere dimensiunile şi vechimea clădirii (1898, clădire de patrimoniu)
sunt foarte ridicate şi sunt prevăzute integral de la bugetul local.

În acest context, includerea în bugetul anului 2008 al Primăriei Municipiului Sibiu a


reparaţiilor necesare amenajării Centrului de Documentare şi Informare este, dacă nu imposibilă,
foarte dificilă. Aceasta mai ales dacă se are în vedere că includerea Colegiul Naţional „Gheorghe
Lazăr” în lista unităţilor pentru înfiinţarea unui CDI s-a produs după aprobarea bugetului local
pentru anul 2008.

Având în vedere acestea, contând totuşi pe relaţiile de colaborare foarte bune cu Primăria
Municipiului Sibiu şi având în vedere finanţarea importantă de la bugetul de stat, se consideră că
este posibilă o co-finanţare a lucrărilor de reparaţii – combinând fonduri de la bugetul local şi din
veniturile proprii ale Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” (inclusiv sponsorizări). Trebuie
menţionat în acest context că punerea în aplicare a Planului de conformare constituie un sprijin
pentru realizarea proiectului CDI-CNGL.

În acest sens, prin realizarea sistemului de încălzire centrală (2007) şi reparaţia capitală a
instalaţiei electrice a unităţii de învăţământ (2008) sunt asigurate utilităţile şi condiţiile de
funcţionare pentru CDI – fără alte costuri suplimentare. Proporţia care revine spaţiilor ocupate de
CDI din fondurile alocate de la bugetul local pentru cele 2 investiţii de amploare nu se poate
cuantifica în mod obiectiv. Din acest motiv, anumite activităţi din SFA nu au în bugetul proiectat
sume propuse.

11.3 Venituri proprii, donaţii şi sponsorizări

Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” realizează anual venituri proprii din închirieri de spaţii,
activitatea autofinanţată Centrul de Testare Acreditat ECDL şi din sponsorizări. Veniturile proprii
sunt utilizate pentru echilibrarea fondurilor alocate de la bugetul local – în mod special pentru
achiziţii de bunuri şi servicii.

89
Bibliografie
Dacă sumele prevăzute pentru partea de dotare a CDI sunt în principiu suficiente, fondurile
estimate pentru lucrările de reparaţii nu sunt acoperite integral de la bugetul local din motive
obiective (v. analiza anterioară). Având în vedere necesitatea executării lucrărilor propuse pentru
realizarea obiectivelor proiectului, conducerea Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” a decis (1)
angajarea veniturilor proprii (prevederile pentru lucrări de reparaţii) şi (2) identificarea şi atragerea
unor sponsorizări şi donaţii.

În privinţa veniturilor proprii, prevederile pentru trimestrele III şi IV 2008 pot acoperi
parţial costurile suplimentare celor finanţate de Primăria Municipiului Sibiu pentru amenajare.
Rămân descoperite costuri pentru câteva acţiuni specifice dintre cele propuse pentru realizarea
obiectivelor proiectului CDI-CNGL. Pentru acoperirea acestor costuri conducerea Colegiul Naţional
„Gheorghe Lazăr” a identificat 3 posibile surse de finanţare: fondurile Comitetului Reprezentativ al
Părinţilor (numit în tabelele următoare CRP) şi 2 posibili sponsori care şi-au arătat disponibilitatea
finanţării, în funcţie de calitatea şi impactul aşteptat al proiectului.

Pe baza obiectivelor proiectului şi a activităţilor planificate pentru atingerea acestor


obiective, ţinând cont şi de condiţiile de finanţare discutate aici, este prezentat în continuare
proiectul bugetului (urmărind logica intervenţiei) pentru amenajarea şi dotarea Centrului de
Documentare şi Informare de la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu.

Tabelele 16-21 prezentate în continuare precizează în detaliu bugetul propus pentru


realizarea Proiectului CDI-CNGL. Cu excepţia veniturilor proprii şi a fondurilor obţinute din
donaţii şi sponsorizări, toate cheltuielile prevăzute trebuie realizate în cadrul exerciţiului financiar al
anului 2008 – cu riscul returnării la bugetul statului şi/sau bugetul local a fondurilor necheltuite
până la data de 31.12.2008.

90
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

I. Structura bugetului pe activităţi (conform notaţiilor din SFA; 7-12 luni calendaristice)
Tabel 16 – Structura bugetului Proiectului CDI-CNGL pe activităţi
1 Costuri Sursa de
Activitate 7 8 9 10 11
2 estimate finanţare
A. Pregătire 2.000 lei
A1.Reorganizare fond documentar - lei
A2.Reorganizare mobilier C 2.000 lei Venituri proprii
B. Amenajare iniţială 38.500 lei
B1. Verificări trasee utilităţi - lei
B2. Asigurare utilităţi C 2.000 lei Venituri proprii
B3. Demolare sobe - lei
B4. Asigurare acces C 3.000 lei Sponsorizare
B5. Reparaţii pardoseli C 7.000 lei Buget local
B6. Igienizare Depozit C 10.000 lei CRP + Sponsorizare
B7. Igienizare Biblioteca (2) C 6.000 lei Buget local
B8. Igienizare Biblioteca (1) şi Sala de lectură C 10.000 lei Buget local
B9. Marcare denumire C 500 lei Venituri proprii
C. Achiziţii produse 64.500 lei
C1. Achiziţii mobilier C 23.000 lei Buget de stat
C2. Achiziţii echipamente C 33.000 lei Buget de stat
C3. Achiziţii fond documentar nou C 8.500 lei Buget de stat
D. Amenajare finală - lei
D1.Amplasare mobilier - lei
D2.Instalare echipamente - lei
D3.Verificări conformitate - lei
E. Demararea activităţilor 500 lei
E1. Acţiuni promovare C 500 lei CRP
E2. Stabilire program şi ROF - lei
Total 105.500 lei
C = deschidere / asigurare credite – limita maximă
CRP = Consiliul Reprezentativ al Părinţilor

91
Bibliografie
II. Bugetul şi procedurile achiziţiilor de lucrări
Tabel 17 – Bugetul şi procedurile achiziţiilor de lucrări pentru Proiectul CDI-CNGL
Costuri Sursa de
Activitate Procedură achiziţie publică
estimate finanţare
A. Pregătire 2.000 lei
A1.Reorganizare fond documentar - lei
A2.Reorganizare mobilier 2.000 lei Încredinţare directă Venituri proprii
B. Amenajare iniţială 38.500 lei
B1. Verificări trasee utilităţi - lei
B2. Asigurare utilităţi 2.000 lei Încredinţare directă Venituri proprii
B3. Demolare sobe - lei
B4. Asigurare acces 3.000 lei Sponsorizare Sponsorizare
B5. Reparaţii pardoseli 7.000 lei La decizia Primăriei Municipiului Sibiu Buget local
B6. Igienizare Depozit 10.000 lei Încredinţare directă CRP + Sponsorizare
B7. Igienizare Biblioteca (2) 6.000 lei La decizia Primăriei Municipiului Sibiu Buget local
B8. Igienizare Biblioteca (1) şi Sala de lectură 10.000 lei La decizia Primăriei Municipiului Sibiu Buget local
B9. Marcare denumire 500 lei Încredinţare directă Venituri proprii
Total: 40.500 lei
III. Bugetul şi procedurile achiziţiilor de produse
Tabel 18 – Bugetul şi procedurile achiziţiilor de produse pentru Proiectul CDI-CNGL (mobilier)
C. Achiziţii produse
Preţ unitar Valoare Sursa
C1. Achiziţii mobilier Buc. Procedură achiziţie publică
estimat estimată de finanţare
Mese 4 persoane 14 350 lei 4.900 lei
Scaune şi scaune cu pupitru 50 / 30 130 lei /150 lei 11.000 lei
Suport TV perete 1 300 lei 300 lei
Cabinet multimedia 1 700 lei 700 lei
Panouri afişaj 12 150 lei 1.800 lei Încredinţare directă Bugetul de stat
Cuier perete 2 600 lei 1.200 lei
Dulap obiecte personale 1 1.500 lei 1.500 lei
Mese calculator 2 persoane 4 400 lei 1.600 lei
Total achiziţii mobilier 23.000 lei

92
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

Tabel 19 – Bugetul şi procedurile achiziţiilor de produse pentru Proiectul CDI-CNGL (echipamente)


C. Achiziţii produse
Preţ unitar Valoare Sursa
C2. Achiziţii echipamente Buc. Procedură achiziţie publică
estimat estimată de finanţare
Calculatoare 8 1.600 lei 12.800 lei
Laptop 1 3.000 lei 3.000 lei
TV plasmă 1 5.100 lei 5.100 lei
Imprimantă reţea 1 7.500 lei 7.500 lei
Cerere de ofertă SEAP Bugetul de stat
Videoproiector 1 1.800 lei 1.800 lei
Ecran proiecţie 1 1.800 lei 1.800 lei
Sistem montare video 1 1.000 lei 1.000 lei
Total achiziţii echipamente 33.000 lei

Tabel 20 – Bugetul şi procedurile achiziţiilor de produse pentru Proiectul CDI-CNGL (fond documentar nou)
C. Achiziţii produse
Preţ unitar Valoare Sursa
C3. Achiziţii fond doc nou Buc. Procedură achiziţie publică
estimat estimată de finanţare
Fond documentar carte, audio,
N/A N/A 8.500 lei
video, informatic Încredinţare directă Bugetul de stat
Total achiziţii fond documentar nou 8.500 lei
IV. Structura bugetului pe surse de finanţare
Tabel 21 – Structura bugetului Proiectului CDI-CNGL pe surse de finanţare
Nivel de asigurare
Sursa de finanţare Fonduri
la data proiectării
Buget de stat 64.500 lei 100%
Buget local 23.000 lei 0%
Venituri proprii 4.500 lei 100%
Consiliul Reprezentativ al Părinţilor 6.500 lei 100%
Sponsorizare 7.000 lei 0%
Total 105.500 lei 72%

93
Bibliografie

12 Matricea cadrului logic (LFA)

Tabel 22 – Matricea cadrului logic – Proiectul CDI-CNGL


LFA Logica intervenţiei Indicatori Verificare Ipoteze
Înfiinţarea unui Centru de Documentare şi
Informare la Colegiul Naţional „Gheorghe
Obiectiv general

Evidenţele CDI-CNGL
Lazăr” Sibiu pentru îmbunătăţirea accesului
Cel puţin 10% din totalul activităţilor de Fişe de asistenţă la ore
elevilor şi personalului la informaţii actuale
predare-învăţare se organizează în CDI Chestionare aplicate
şi de calitate, în scopul creşterii motivaţiei şi
prin metode didactice moderne, elevilor
participării elevilor la activităţile şcolii şi
interactive, centrate pe elev Progresul şcolar al
orientării procesului de predare-învăţare
elevilor
spre metode didactice moderne, interactive,
centrate pe elev.
I. Operaţionalizarea spaţiului pentru I. CDI-CNGL corespunde cel puţin
Evidenţele financiar-
amenajarea CDI-CNGL prin la nivel de 80% standardelor Se identifică şi pot fi
contabile şi
reorganizări, reparaţii, achiziţii naţionale în privinţa spaţiului, contractaţi furnizorii şi
administrative
mobilier şi echipamente, în spaţiilor funcţionale, mobilierului executanţii necesari
Constatare în teren
conformitate cu standardele naţionale şi echipamentelor
Obiective specifice

II. Fondul documentar activ (aprox.


II. Optimizarea fondului documentar prin Profesorii participă la
40% din total) este repartizat
reorganizarea sistematică a fondului stabilirea şi sistematizarea
sistematic la rafturi cu acces liber, Evidenţele CDI-CNGL
activ şi depozitarea separată a fondului fondului documentar activ
iar fondul documentar rar accesat Constatare în teren
rar accesat, pentru a îndeplini cât mai Evidenţele bibliotecii sunt
este deopzitat în condiţii de
bine funcţiile CDI la zi
siguranţă
III. Toate cadrele didactice şi toţi Procese verbale Echipa de proiect are
III. Demararea activităţilor CDI-CNGL
elevii ştiu de existenţa şi rolul Apariţii în presă capacitatea de a convinge
prin activităţi de promovare şi prin
CDI-CNGL şi cunosc Chestionare beneficiari beneficiarii proiectului
elaborarea regulamentului,
regulamentul, programul şi orarul Regulament aprobat Există o sensibilizare la
programului şi orarului de funcţionare.
de funcţionare Program şi orar afişate problemele şcolii

94
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
Tabel 22 – Matricea cadrului logic – Proiectul CDI-CNGL
LFA Logica intervenţiei Indicatori Verificare Ipoteze
Planul final la scară
1. Caracteristici spaţiu: CDI-CNGL va
Evidenţele financiar-
avea ocupa 251,76 mp la parter, cu 2 1. Suprafaţa finală a CDI-CNGL şi Se identifică şi pot fi
Rezultate – raportat la standardele naţionale (SN)

contabile şi
intrări de acces şi capacitate de 76 capacitatea de primire elevi contractaţi executanţii
administrative
locuri pentru elevi (80% SN)
Constatare în teren
2. Spaţii specifice CDI: CDI-CNGL Suprafeţele efective sunt
2. Numărul şi calitatea spaţiilor Planul final la scară
va include toate cele 11 spaţii suficiente pentru
funcţionale din CDI-CNGL Constatare în teren
funcţionale (100% SN) funcţionarea spaţiilor
Planul final la scară
3. Caracteristici mobilier: Mobilierul Se identifică şi pot fi
3. Numărul şi tipul pieselor de Evidenţele financiar-
obţinut prin reorganizare şi achiziţii va contractaţi furnizorii
mobilier şi amplasarea lor în CDI- contabile şi
sigura funcţionarea corespunzătoare a Sunt permise achiziţiile
CNGL administrative
CDI-CNGL (100% SN) mobilierului
Constatare în teren
4. Calitate fond documentar: Fondul 4. Numărul titlurilor şi exemplarelor Fondul documentar activ se
Evidenţele
documentar îndeplineşte criteriile de pe domenii şi categorii de fond află în cea mai mare parte
biblioteconomice
calitate necesare (100% SN) documentar în stare bună
5. Tipuri de echipamente:
Evidenţele financiar- Se identifică şi pot fi
Echipamentele existente şi achiziţionate 5. Numărul, tipul şi valoarea
contabile şi contractaţi furnizorii
vor asigura îndeplinirea tuturor echipamentelor şi amplasarea lor în
administrative Sunt permise achiziţiile
funcţiilor CDI (80% SN – nivel CDI-CNGL
Constatare în teren tuturor echipamentelor
valoric)

95
Bibliografie
Tabel 22 – Matricea cadrului logic – Proiectul CDI-CNGL
LFA Logica intervenţiei Indicatori Verificare Ipoteze
1. Echipa de proiect (salarizat în afara
proiectului):
• 1 Manager de proiect Valoare totală proiect:
A. Pregătire • 1 Manager adjunct de 105.500 lei
A1.Reorganizare fond documentar proiect
A2.Reorganizare mobilier • 1 Expert educaţional Fonduri asigurate:
B. Amenajare iniţială
• 1 Responsabil CDI 75.500 lei (72%)
B1. Verificări trasee utilităţi
• 1 Responsabil financiar
B2. Asigurare utilităţi
• 1 Responsabil achiziţii Fonduri necesare:
B3. Demolare sobe
• 1 Expert tehnic ICT 30.000 lei (28%)
B4. Asigurare acces
B5. Reparaţii pardoseli 2. Personal suplimentar (salarizat în
afara proiectului sau voluntar): Structura buget (lei):
B6. Igienizare Depozit Sunt asigurate toate
B7. Igienizare Biblioteca (2) • 10 Şefi de catedre fondurile necesare
Activităţi

Reparaţii 38.500
B8. Igienizare Biblioteca (1) şi SL • 5 Profesori Mobilier 25.000 Deţinătorii de interese şi
B9. Marcare denumire • 1 Secretar şef Echipamente 33.000 finanţatorii înţeleg şi îşi
C. Achiziţii produse • 2 Laboranţi Fond doc nou 8.500 asumă importanţa
C1. Achiziţii mobilier Promovare 500 proiectului
• 1 Muncitor de întreţinere Total: 105.500
C2. Achiziţii echipamente • „X” Elevi voluntari
C3. Achiziţii fond documentar nou • „X” Părinţi voluntari Costuri necuantificate:
D. Amenajare finală 3. Formare personal:
D1.Amplasare mobilier • Manager proiect Salarii personal
D2.Instalare echipamente
• Responsabil CDI Formare personal
D3.Verificări conformitate
4. Echipamente (existente): Servicii comunicare
E. Demararea activităţilor
• 2 calculatoare Consumabile diverse
E1. Acţiuni promovare
• 1 laptop şi 1 videoproiector Utilităţi
E2. Stabilire program, orar şi ROF
• 1 imprimantă
• Telefon, fax
• Diverse scule şi unelte

96
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL

13 Analiza finală a bugetului (februarie 2009)

În baza bilanţului contabil de la 31.12.2008, în tabelele următoare este prezentată sintetic şi comparativ situaţia fondurilor utilizate efectiv
pentru punerea în aplicare a Proiectului CDI-CNGL. Analiza următoare a fost efectuată în februarie 2009 – cu ocazia pregătirii inaugurării oficiale a
CDI – şi urmăreşte logica intervenţiilor din proiect. Altfel spus, analiza financiară următoare nu are deliberat structura unui bilanţ contabil.

I. Bugetul pentru execuţia de lucrări

Tabel 23 – Bugetul final al proiectului CDI-CNGL (lucrări)


Costuri Costuri
Diferenţe Sursa de
Activitate estimate finale Comentarii
(lei) finanţare
(lei) (lei)
A. B. C. D=C-B E. F.
A. Pregătire 2.000 4.000 2.000 - -
A1.Reorganizare fond Venituri A fost necesară angajarea unei firme pentru relocarea a 25.000 de
0 4.000 4.000
documentar proprii volume, mult peste estimarea iniţială şi peste capacitatea proprie
A fost necesară demontarea completă şi înlocuirea etajerelor
A2.Reorganizare mobilier 2.000 0 - 2.000 -
existente – cheltuiala trece la C1 achiziţii de mobilier
B. Amenajare iniţială 38.500 59.039 20.539 - -
B1. Verificări trasee utilităţi 0 0 0 - Realizate în regie proprie fără costuri materiale
Alimentarea cu energie electrică a fost inclusă în proiectul de
B2. Asigurare utilităţi 2.000 0 - 2.000 - reparaţie capitală a întregii reţele electrice a şcolii. Nu se poate
cuantifica separat, iar alte utilităţi nu au fost necesare
Realizată în cadrul proiectului de încălzire centrală pentru
B3. Demolare sobe 0 0 0 -
întreaga şcoală. Nu se poate cuantifica separat.
Nu a fost posibilă repararea uşii existente (intrarea elevi) şi a fost
B4. Asigurare acces elevi 3.000 7.616 4.616 Donaţie
înlocuită complet cu o uşă nouă cu geam termopan (donaţie)

97
Bibliografie
Tabel 23 – Bugetul final al proiectului CDI-CNGL (lucrări)
Costuri Costuri
Diferenţe Sursa de
Activitate estimate finale Comentarii
(lei) finanţare
(lei) (lei)
A. B. C. D=C-B E. F.
Aceste costuri se referă la acoperirea cu granit a holului
Venituri
transformat în spaţiu de primire. Materialele au fost achiziţionate
B5. Reparaţii pardoseli 7.000 9.589 2.589 proprii +
din fondurile părinţilor (4.593 lei – donaţie), iar execuţia a fost
Donaţie
achitată din venituri proprii (4.996 lei)
B6. Igienizare Depozit 10.000 Buget Sumele includ raşchetarea şi lăcuirea parchetului din toate sălile
B7. Igienizare Biblioteca (2) 6.000 local + CDI (acţiune care nu a fost prevăzută iniţial dar s-a constatat că
40.434 14.434
B8. Igienizare Biblioteca (1) Venituri este necesară). De la bugetul local s-au achitat 30.735 lei, iar din
10.000
şi Sala de lectură proprii veniturile proprii 9.699 lei
Venituri S-a constatat că pentru sprijinul elevilor este necesară marcarea
B9. Marcare denumire 500 1.400 900
proprii tuturor spaţiilor interioare, nu numai a uşilor de acces
Total lucrări 40.500 63.039 +22.539 - Depăşire cu 55,65% a bugetului proiectat

II. Bugetul pentru achiziţiile de produse

Tabel 24 – Bugetul final al proiectului CDI-CNGL (mobilier)


C. Achiziţii produse
Preţ unitar Valoare Valoare
Diferenţe Sursa de
C1. Achiziţii mobilier Buc. estimat estimată finală Comentarii
(lei) finanţare
(lei) (lei) (lei)
A. B. C. D. E. F=E-D G. H.
În final s-au achiziţionat 8 mese – fără
Mese 4 persoane 14 350 4.900 2.437 -2.463 mesele pentru spaţiul cadrelor didactice
înlocuite cu o masă mai mare – de consiliu
Scaune 50 130 6.500 5.236 -1.264 Buget de -
Scaune cu pupitru 30 150 4.500 4.874 374 stat -
Înlocuit cu un suport rotativ pentru CD (TV
Suport TV perete 1 300 300 220 -80
achiziţionat a avut nevoie de suport special)
Cabinet multimedia 1 700 700 539 -161 -

98
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
Tabel 24 – Bugetul final al proiectului CDI-CNGL (mobilier)
C. Achiziţii produse
Preţ unitar Valoare Valoare
Diferenţe Sursa de
C1. Achiziţii mobilier Buc. estimat estimată finală Comentarii
(lei) finanţare
(lei) (lei) (lei)
A. B. C. D. E. F=E-D G. H.
Panouri afişaj 12 150 1.800 983 -817 -
Cuier perete 2 600 1.200 1.440 240 -
Dulap încastrat în uşa de pe hol a fostei săli
Dulap obiecte personale 1 1.500 1.500 1.154 -346
de lectură (dezafectată prin reorganizare)
Înlocuită cu o singură masă rotundă cu 2m
Mese calculator 2
4 400 1.600 0 -1.600 diametru pentru 6 calculatoare (din raţiuni
persoane
de economie a spaţiului)
Achiziţii care nu au fost prevăzute iniţial sau au înlocuit unele dintre cele prevăzute iniţial
Dulap arhivă bibliotecă 2 0 0 890 890 Buget de Pentru documentele biblioteconomice
Etajeră colţ 1 0 0 325 325 stat Pentru materiale multimedia
Rafturi cărţi H=1,8m Recuperare din rafturile de H=4m existente
21 0 0 4.198 4.198
(fără material) iniţial în fosta sală de lectură
Etajere cărţi H=1,8m (cu Etajere noi – cele recuperate s-au dovedit
10 0 0 3.868 3.868
material) insuficiente pentru fondul activ
S-a constatat necesitatea acestora pentru
Jaluzele verticale 13 0 0 3.003 3.003
condiţii de protecţie şi din raţiuni estetice
Înlocuieşte 4 din cele 14 mese de 4
Masă consiliu (spaţiul
1 0 0 987 987 persoane propuse iniţial pentru spaţiul
cadre didactice) Buget de
cadrelor didactice
stat
Masă rotundă D=2m Înlocuieşte sistemul de 4 mese pentru
1 0 0 1.117 1.117
(pentru 6 calculatoare) calculatoare propus iniţial (ec. spaţiu)
Înlocuiesc 2 din cele 14 mese de 4 persoane
Masă rotundă D=0,9m
3 0 0 1.025 1.025 propuse iniţial pentru spaţiul de studiu
(studiu individual)
individual şi lectură de plăcere
Raft uşă cu afişier 1 0 0 562 562 Pentru popularizarea noilor apariţii
Pentru activitatea didactică în sala de lucru
Tablă magnetică 1 0 0 400 400
în echipe
Total mobilier - - 23.000 33.258 +10.258 - Depăşire cu 44,6% a bugetului proiectat

99
Bibliografie

Tabel 25 – Bugetul final al proiectului CDI-CNGL (echipamente)


C. Achiziţii produse
Preţ unitar Valoare Valoare
C2. Achiziţii Diferenţe Sursa de
Buc. estimat estimată finală Comentarii
echipamente (lei) finanţare
(lei) (lei) (lei)
A. B. C. D. E. F=E-D G. H.
S-au achiziţionat în final 9 calculatoare
Calculatoare 8 1.600 12.800 15.264 2.464 (preţ unitar 1.696 lei – cu 96 lei/buc. mai
Buget de
mult decât estimarea iniţială)
stat
Laptop 1 3.000 3.000 2.700 -300 -
TV plasmă 1 5.100 5.100 5.250 150 Diagonală mai mare decât prevăzută iniţial
Imprimantă reţea 1 7.500 7.500 8.074 574 Include extrase suplimentare
Videoproiector 1 1.800 1.800 2.490 690 Buget de Luminozitate mai ridicată
Ecran proiecţie 1 1.800 1.800 1.440 -360 stat -
Sistem montare video 1 1.000 1.000 960 -40 -
Achiziţii care nu au fost prevăzute iniţial sau au înlocuit unele dintre cele prevăzute iniţial
Router reţea locală 1 0 0 290 290 Pentru realizarea reţelei de date a CDI
Switch reţea locală 1 0 0 136 136 Pentru realizarea reţelei de date a CDI
Sistemul existent s-a instalat în Sala de
Sistem home cinema 1 0 0 900 900 Buget de lucru în echipe (cu TV existent) pentru
stat sprijinirea activităţilor din acest spaţiu
Înlocuieşte suportul de TV proiectat iniţial
Suport perete TV 1 0 0 610 610 ca piesă de mobilier (necesar pentru tipul de
TV achiziţionat în final)
Pentru poziţionarea corectă şi răcirea
Suport laptop 1 0 0 175 175
echipamentului la utilizare îndelungată
Buget local
Cabluri suplimentare de lungime mai mare
Cabluri 6 0 0 219 219
pentru conectarea echipamentelor
Total echipamente - - 33.000 38.508 +5.508 - Depăşire cu 16,69% a bugetului proiectat

100
III. Operaţionalizare în practică – Proiectul CDI-CNGL
Tabel 26 – Bugetul final al proiectului CDI-CNGL (fond documentar nou)
C. Achiziţii produse – tabelul 3
Preţ unitar Valoare Valoare
C3. Achiziţii fond Diferenţe Sursa de
Buc. estimat estimată finală Comentarii
documentar nou (lei) finanţare
(lei) (lei) (lei)
A. B. C. D. E. F=E-D G. H.
Fond documentar carte, Buget de Au fost achiziţionate în special materiale în
N/A N/A 8.500 8.434 -66
audio, video, informatic stat format audio-video
Total fond doc. nou - - 8.500 8.434 -66 - Depăşire cu 0% a bugetului proiectat

III. Structura finală a bugetului pe surse de finanţare şi categorii

Tabel 27 – Structura finală a bugetului Proiectului CDI-CNGL pe surse de finanţare


Estimări iniţiale Cheltuieli efective Depăşire Depăşire
Sursa de finanţare
(lei) (lei) (lei) (%)
Buget de stat 64.500 lei 79.806 15.306 23,73%
Buget local 23.000 lei 31.129 8.129 35,34%
Venituri proprii 4.500 lei 20.095 15.595 346,56%
Consiliul Reprezentativ al Părinţilor 6.500 lei 4.593 -1.907 -29,34%
Sponsorizare 7.000 lei 7.616 616 8,80%
Total 105.500 lei 143.239 37.739 35,77%

Tabel 28 – Structura finală a bugetului Proiectului CDI-CNGL pe categorii de cheltuieli


Cheltuieli efective
Categorii Procent din total
(lei)
Bunuri şi servicii 117.109 81,76%
Obiecte de inventar 63.086 38,15%
Reparaţii curente 54.023 37,72%
Cheltuieli de capital 26.130 18,24%
Total 143.239 100%

101
Bibliografie

13.1 Analiza depăşirilor de buget

Din analiza financiară prezentată cantitativ în paragrafele anterioare se constată ca o


concluzie generală semnificativă că bugetul final a depăşit cu 35,77% estimările iniţiale. Sub
aspectul cheltuielilor, depăşirile cele mai importante s-au produs la execuţia lucrărilor pentru
amenajarea spaţiilor (55,65%) şi la achiziţia de mobilier (44,60%). Suplimentar justificărilor
punctuale menţionate în tabelele anterioare (v. coloana Comentarii) sunt semnificativ de menţionat
următoarele aspecte cu un caracter general:

1) Estimările fondurilor necesare pentru reparaţii au fost eronate datorită următoarelor


condiţii considerate obiective:
a. Toate spaţiile bibliotecii erau ocupate cu rafturi cu cărţi, inclusiv pentru depozitare.
Fosta Sală de lectură a avut rafturi pe o înălţime de 4m pe toţi pereţii, iar fostele săli
Biblioteca (2) şi Depozit (v. Figura 13) erau ocupate cu rafturi şi dulapuri de
depozitare. Este semnificativ de menţionat că în activitatea A1. Reorganizarea
fondului documentar au fost mutate peste 25.000 de volume. În aceste condiţii nu a
fost fizic posibilă evaluarea corectă a stării pereţilor. După reorganizarea fondului
documentar s-a constatat în teren că situaţia este foarte gravă – toţi pereţii necesitând
reparaţii serioase.
b. Toate lucrările au fost realizate după reparaţia capitală a instalaţiei electrice a întregii
unităţi de învăţământ. Aceasta a presupus schimbarea tuturor cablurilor din tencuieli
– de la dozele-sursă la corpurile de iluminat situate la 4,20m înălţime şi la toate
prizele etc. În urma acestor operaţiuni s-au produs distrugeri ample ale tencuielilor –
necesitând intervenţii peste cele estimate la data proiectării.
c. Din motivele arătate la punctul (a) mai sus, nu s-a putut aprecia la data proiectării
situaţia duşumelelor din fostele săli Biblioteca (2) şi Depozit. După reorganizarea
fondului documentar şi eliberarea spaţiilor s-a constatat că duşumelele erau în stare
foarte proastă – afectând siguranţa exploatării şi estetica spaţiilor. În consecinţă, de
comun acord cu reprezentanţii Primăriei, s-a decis repararea, raşchetarea şi lăcuirea
acestora – ceea ce a condus la costuri suplimentare importante datorită suprafeţelor
mari implicate. Pentru un aspect unitar şi pentru condiţii bune de lucru s-a decis
includerea în reparaţii şi a duşumelelor din fosta Sală de lectură şi Biblioteca (1).
d. S-a considerat iniţial că este posibilă repararea uşii de acces pentru elevi în spaţiul
CDI şi a duşumelelor din holul transformat în spaţiu de primire public. În timpul
execuţiei lucrărilor s-a constatat că uşa de acces pentru elevi este într-o stare de

102
Opis
degradare foarte avansată – făcând imposibilă izolarea termică şi securizarea
spaţiilor din CDI. Ulterior a fost identificată o firmă care a acceptat să sponsorizeze
înlocuirea uşii existente cu o uşă sigură cu geam termopan. Privind duşumelele din
holul transformat în spaţiu de primire public – în faza de proiectare s-a propus un
material de calitate mai redusă. Din raţiuni în principal de estetică s-a decis în final
utilizarea granitului – ceea ce a condus la costuri suplimentare.
2) Estimările fondurilor necesare pentru achiziţia de mobilier au fost eronate datorită
următoarelor condiţii considerate obiective:
a. S-a presupus iniţial că decuparea la 1,80m a rafturilor de 4m înălţime existente în
fosta Sală de lectură ar produce un număr suficient de etajere pentru aranjare
fondului documentar activ păstrat în CDI. Eroarea în această estimare s-a datorat
imposibilităţii de a cuantifica fizic volumul ocupat de cărţile păstrate în CDI. După
recuperarea rafturilor şi începerea rearanjării fondului documentar s-a constatat că
sunt necesare încă un număr important de rafturi.
b. Datorită condiţiilor descrise la punctul 1a) mai sus, nu a fost posibilă stabilirea cu
exactitate a modului de organizare a mobilierului în spaţiul informatic şi pentru lucru
individual şi lectură de plăcere. După rearanjarea fondului documentar s-a constatat
că economia spaţiului impune o altă abordare şi unele piese de mobilier proiectate
iniţial au fost înlocuite. De asemenea, din aceleaşi motive, a fost necesară adăugarea
unor piese suplimentare faţă de planul iniţial.
3) Privind achiziţia de echipamente, depăşirea relativ redusă de 16,69% s-a datorat
modificării cursului valutar (perioada octombrie-noiembrie 2008) şi deciziei luate pe
parcurs de a suplimenta cu câteva echipamente considerate necesare pentru calitatea
activităţii în CDI.

Sub aspectul surselor de finanţare, cele mai importante depăşiri s-au produs la veniturile
proprii (346,56%). Solicitarea mult peste aşteptările iniţiale a veniturilor proprii a fost determinată
de costurile mult mai mari decât cele preconizate pentru lucrările de amenajare. Aceste costuri
suplimentare au afectat şi finanţarea de la bugetul local (depăşire cu 35,34% a estimărilor iniţiale).
Depăşirile înregistrate la achiziţia de mobilier (în principal) au determinat utilizarea unor fonduri
mai importante din disponibilul existent de la bugetul de stat, conducând la o creştere cu 23,73% a
fondurilor efectiv utilizate faţă de estimările iniţiale.

În concluzie, având în vedere specificul proiectului (proiect de infrastructură cu impact


educaţional) şi condiţiile concrete de realizare (spaţii aflate în utilizare specifică la data proiectării),

103
Bibliografie
se poate considera că toate depăşirile înregistrate au fost determinate de cauze obiective şi au fost
justificate în sensul atingerii obiectivelor propuse.

104
Opis

IV. Concluzii

1
Proiectul de dezvoltare şcolară se constituie ca un instrument complex de management
educaţional integrând în succesiune logică strategia dezvoltării instituţionale pe termen
mediu şi lung cu planificarea tactică şi operaţională a acesteia. Raţiunea fundamentală a
proiectelor de dezvoltare şcolară este schimbarea – trecerea de la „ceea ce este” la „ceea ce trebuie
să fie” în raport cu o anumită misiune asumată de unitatea de învăţământ faţă de societate în
general şi faţă de comunitatea locală căreia îi aparţine în particular.

Un proiect de dezvoltare şcolară de calitate trebuie să se fundamenteze pe o evaluare


detaliată şi obiectivă a mediului intern şi extern, conturând în toate domeniile funcţionale situaţia
clară, starea de fapt a unităţii de învăţământ la un anumit moment şi dintr-o perspectivă istorică.
Spre deosebire de practica managerială uzuală, autorul prezentei lucrări consideră că procesul de
evaluare trebuie să detalieze puntele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările pentru fiecare
domeniu funcţional şi nu numai pentru întreaga organizaţie şcolară. Această abordare este
justificată în mod special pentru unităţi de învăţământ de complexitate ridicată prin cultura
organizaţională specifică şi prin rolul efectiv pe care îl realizează în serviciile educaţionale locale. O
astfel de abordare permite identificarea obiectivă şi aprofundată a problemelor cu care se confruntă
unitatea de învăţământ şi în mod special a cauzelor care determină aceste probleme. Evaluarea
trebuie raportată continuu la misiunea asumată, astfel încât priorităţile de dezvoltare strategică să
rezulte în mod logic din relaţia stării de fapt cu misiunea unităţii de învăţământ.

Complexitatea recunoscută de managerii educaţionali în privinţa elaborării şi aplicării


proiectului de dezvoltare şcolară rezidă în principal în integrarea componentei strategice cu
componenta operaţională. Întrebarea fundamentală la care trebuie răspuns este cum anume se
concepe şi se realizează partea operaţională a dezvoltării organizaţiei integrat cu abordarea
strategică pe termen mediu şi lung. Soluţia propusă de autor în acest sens este dezvoltarea
componentei strategice în programe multianuale concepute ca portofolii integrate de planuri
manageriale anuale şi proiecte specifice pe domenii.

Programele multianuale trebuie concepute ca secvenţa tactică a proiectului de dezvoltare


şcolară. Prin obiectivele generale propuse (axa orizontală, conceptuală) programele susţin atingerea
ţintelor strategice, iar prin portofoliul de planuri manageriale şi proiecte specifice (axa verticală,
temporală) pun efectiv în aplicare opţiunile strategice identificate ca optime pentru ţintele stabilite.

105
Bibliografie
În acest context, având în vedere rolul managerial al proiectului de dezvoltare, planurile
manageriale anuale sunt în fapt concepute ca proiecte cu o durată standardizată (un an şcolar),
manageriate în constrângerea scop – durată – cost – calitate. Concurent planurilor manageriale,
unităţile de învăţământ trebuie să conceapă, să elaboreze şi să pună în aplicare şi anumite proiecte
specifice ca parte a operaţionalizării strategiei de dezvoltare.

Proiectele specifice trebuie să urmărească în principal oportunităţile existente în diferitele


domenii funcţionale, construind pe punctele tari ale organizaţiei, adresând punctele slabe şi
negociind ameninţările – ceea ce justifică suplimentar necesitatea analizelor SWOT detaliate
pentru fiecare domeniu funcţional şi nu numai pentru întreaga unitate de învăţământ. Aceste
proiecte specifice sunt secvenţe cu o durată limitată şi rezultate unice care conduc combinat şi
concurent cu planurile manageriale la atingerea ţintelor strategice şi îndeplinirea misiunii şcolii.
Directorul de şcoală devine astfel un manager care trebuie să aibă competenţele profesionale
necesare pentru a asigura simultan managementul strategic al unităţii de învăţământ şi
managementul proiectelor necesare pentru realizarea strategiei de dezvoltare a acesteia. Integrarea
efectivă a proiectelor în dezvoltarea strategică a şcolii şi asigurarea coerenţei în succesiunea
evaluare → strategie → operaţionalizare sunt determinate astfel în mod esenţial de calitatea
managementului şi în mod special a managementului de proiect.

2
Susţinerea teoriei prin practică managerială este esenţială pentru demonstrarea relevanţei
conceptelor şi adevărului afirmaţiilor în raport cu obiectivul fundamental: performanţă în
managementul educaţional.

În acest sens, scopul prezentei lucrări este de a demonstra în practică modul în care se poate
integra componenta strategică cu componenta operaţională în dezvoltarea unităţilor de învăţământ,
cu accent pe conceperea, elaborarea şi implementarea de proiecte specifice.

Astfel, în proiectul de dezvoltare şcolară a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu


pentru perioada 2008-2012 sunt identificate pe baza analizei detaliate a fiecărui domeniu funcţional
un număr de patru probleme considerate prioritare în raport cu misiunea asumată de unitatea de
învăţământ. La nivel strategic, rezolvarea acestor probleme prioritare este propusă printr-un număr
corespunzător de ţinte strategice. Pentru atingerea ţintelor strategice în orizontul de timp 2012,
sunt stabilite la nivel tactic programe multianuale pentru fiecare dintre opţiunile strategice
selectate, iar la nivel operaţional – planuri manageriale anuale şi proiecte specifice.

106
Opis
Din portofoliul complex de planuri manageriale şi proiecte specifice este selectat ca studiu
de caz proiectul privind înfiinţarea Centrului de Documentare şi Informare la Colegiul Naţional
„Gheorghe Lazăr” Sibiu. Acesta este un proiect relevant dintr-o dublă perspectivă:

• Exemplificare practică a modului în care componenta operaţională a proiectului de


dezvoltare şcolară se integrează cu componenta strategică;
• Demonstraţie practică a modului în care managementul de proiect poate determina succesul
prin negocierea constrângerilor scop – durată – cost – calitate.

Oportunitatea identificată, urmărită şi transpusă în final în punct tare al Colegiului


Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu prin proiectul CDI-CNGL a constat în existenţa proiectului
naţional „Educaţie pentru informaţie”.

3
Serviciul de Cooperare şi Acţiune Culturală din cadrul Ambasadei Franţei la Bucureşti a
iniţiat în ianuarie 2000 în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale proiectul „Educaţia
pentru informaţie în mediul rural defavorizat” (OMEN 4880/15.11.1999 şi
5135/22.12.1999). Proiectul a vizat în principal asigurarea egalităţii şanselor elevilor privind
accesul la informaţie şi formarea personalului didactic privind politica documentară – prin
înfiinţarea de Centre de Documentare şi Informare (CDI) în unităţi de învăţământ din mediul
rural. În faza pilot a proiectului („valul 1”) au fost înfiinţate CDI în 7 judeţe. Faza pilot a continuat
în anul 2002 cu „valul 2” şi desemnarea Caselor Corpului Didactic (CCD) pentru coordonarea
metodologică privind înfiinţarea şi funcţionarea CDI (OMEdC 3328/08.03.2002). Succesul fazei
pilot a determinat extinderea proiectului în anii următori în „valuri” succesive implicând un număr
tot mai mare de judeţe, ajungând la includerea tuturor judeţelor şi tuturor tipurilor de unităţi de
învăţământ începând cu anul 2004 (OMEdC 4287/16.07.2004). Proiectul continuă în prezent la
nivel naţional sub denumirea agreată de „Educaţie pentru informaţie” şi vizează înfiinţarea
echilibrată zonal de CDI în unităţi de învăţământ aflate atât în mediul rural cât şi în mediul
urban. Este semnificativ faptul că începând din anul 2006 sunt asigurate de la bugetul de stat
fonduri atât pentru formarea personalului implicat în funcţionarea CDI, cât şi pentru dotarea
spaţiilor CDI, conform standardelor naţionale stabilite prin ordin al ministrului.

Transformările intervenite în dezvoltarea la nivel naţional a proiectului „Educaţie pentru


informaţie” – în mod special extinderea la toate tipurile de unităţi de învăţământ şi finanţarea
dotărilor necesare – au condus la considerarea acestui proiect ca o oportunitate imediată pentru
dezvoltarea Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu. Din perspectiva misiunii asumate şi a
strategiei de dezvoltare a unităţii de învăţământ, înfiinţarea unui centru de documentare şi informare

107
Bibliografie
prin accesarea pe bază de proiect a fondurilor guvernamentale a avut ca scop principal
îmbunătăţirea/asigurarea condiţiilor necesare pentru atingerea a două dintre cele patru ţinte
strategice stabilite pentru 2012.

Justificarea asigurată în contextul proiectului de dezvoltare şcolară, demonstrând integrarea


componentei operaţionale a acestuia cu componenta strategică, precum şi capacitatea de a utiliza
puncte tari esenţiale ale unităţii de învăţământ (resurse semnificative, relaţii comunitare excelente)
au condus la aprobarea şi finanţarea proiectului CDI-CNGL de la bugetul de stat. Suplimentar, în
intenţia de asigurare extinsă a calităţii rezultatelor proiectului, au fost securizate fonduri şi din alte
surse de finanţare (bugetul local, venituri proprii şi sponsorizări).

4
În aceste condiţii, implementarea proiectului a început în iulie 2008 şi s-a finalizat în
februarie 2009. Rezultatele generale obţinute prin managementul de proiect integrat pot fi
exprimate sintetic prin următoarele concluzii:

• Scop. Proiectul a condus la realizarea integrală a obiectivelor stabilite, finalizându-se cu


înfiinţarea Centrului de Documentare şi Informare de la Colegiul Naţional „Gheorghe
Lazăr” Sibiu (inaugurat în 27.02.2009, imagini de la festivitatea de inaugurare la adresa
http://picasaweb.google.ro/gabriel.negrea/InaugurareaCentruluiDeDocumentareSiInformare
DeLaCNGLSibiu#).
• Durată. Cu toate dificultăţile determinate de condiţiile obiective în care s-au realizat
activităţile proiectului (în special lucrările de reparaţii), activităţile de bază necesare
realizării proiectului s-au încadrat în planificarea iniţială. Această încadrare a fost esenţială
pentru asigurarea finanţării proiectului, deoarece a fost necesară execuţia completă a
majorităţii fondurilor disponibile (buget de stat şi buget local) până la încheierea anului
financiar 2008. În acelaşi timp, datorită duratei mai extinse decât prevăzute iniţial în
execuţia unor lucrări, grupa de activităţi finale privind funcţionarea CDI (diseminarea
informaţiei, stabilirea regulamentului propriu şi a programului de funcţionare, activităţi
biblioteconomice etc. – toate fără finanţare externă unităţii) a fost re-planificată şi executată
în primele 2 luni ale anului 2009. În concluzie, a existat o depăşire de 2 luni a duratei
iniţiale, rezultată din motive obiective, dar re-planificarea activităţilor nu a afectat nici
finanţarea, nici realizarea scopului proiectului. Singurul efect al extinderii duratei a
semnificat punerea la dispoziţia beneficiarilor direcţi (elevi şi profesori) a rezultatului
proiectului cu două luni întârziere faţă de data planificată iniţial. Având însă în vedere că se
aşteaptă un impact pe termen lung al acestui proiect şi că a fost produsă o schimbare
permanentă în configuraţia unităţii de învăţământ, acest efect este nesemnificativ.

108
Opis
• Cost. Bugetul final al proiectului a înregistrat o depăşire globală cu aproximativ 36% a
planificării iniţiale. Este o depăşire semnificativă şi din acest motiv a fost atent analizată cu
atenţie la finalizarea proiectului. Această analiză financiară a condus la concluzia că
depăşirea de buget s-a datorat în principal lucrărilor „ascunse” a căror identificare a fost
obiectiv imposibilă în faza de planificare datorită condiţiilor efective din teren şi corecţiile
intervenite pe parcursul implementării proiectului privind achiziţia anumitor produse
(deprecierea monetară şi nevoi identificate pe parcurs). Riscul depăşirii bugetului au fost
apreciat din faza de planificare a proiectului şi s-a decis negocierea acestora prin crearea
unei rezerve bugetare din veniturile proprii ale unităţii de învăţământ, la dispoziţia echipei
de proiect. Majoritatea acestei rezerve a fost efectiv utilizată în implementarea proiectului
(depăşirea cea mai importantă s-a înregistrat pe sursa de finanţare venituri proprii). Din
punct de vedere al proiectului, utilizarea acestei rezerve a fost determinantă pentru succesul
activităţilor – fiind astfel pe deplin justificată. Din punct de vedere al unităţii de învăţământ,
utilizarea rezervei bugetare proprii a determinat necesitatea unor economii în activitatea
curentă – fără a afecta însă efectiv calitatea procesului educaţional.

Extinderea duratei proiectului şi depăşirea bugetului iniţial au fost în principal determinate


de o creştere relativă pe parcursul fazei de implementare a condiţiilor de calitate impuse
rezultatului final. Această creştere a rezultat din consultările permanente cu deţinătorii de
interese (în special CCD Sibiu) şi beneficiarii proiectului (în special profesorii unităţii de
învăţământ, dar şi elevii, părinţii şi reprezentanţii comunităţii locale prin membri respectivi din
Consiliul de Administraţie). Condiţiile sporite de calitate s-au referit atât la lucrările de amenajare,
cât şi la produsele achiziţionate pentru dotarea CDI – rezultând în anumite privinţe la depăşiri
efective ale standardelor naţionale stabilite prin legislaţia în vigoare.

Rolul principal în echilibrarea triplei constrângeri scop – durată – cost pentru obţinerea
unor rezultate la standarde de calitate de referinţă şi nu minimale l-a avut evident managerul şi
echipa de proiect. Aceasta demonstrează în mod direct faptul că problemele ce apar atunci când se
realizează scopul proiectului în durata şi cu bugetul planificat, dar se pierd din vedere calitatea şi
satisfacţia beneficiarilor pot fi evitate numai printr-un bun management al proiectului.

109
Opis

Anexa 1 – Fişe de activitate Proiect CDI-CNGL


Fişa nr. 1.
A. Pregătire spaţiu
Fişa activităţii: A1. Reorganizarea fondului documentar
Director
Responsabil CDI
Şefi catedre – Cadre didactice
Umane Contabil şef
Administrator
Resurse

Elevi voluntari
Muncitor de întreţinere
Calculator, imprimantă, copiator
Materiale
Consumabile birou
Financiare N/A
Timp 15.07-15.09.08 (planificare calendaristică  Responsabil CDI)
Condiţii Aprobarea proiectului CDI-CNGL 
Responsabilul CDI realizează lista primară orientativă a titlurilor din
fondul documentar activ (FDA), pe baza frecvenţei utilizării în anul şcolar 
2007-2008, aşa cum rezultă din evidenţele bibliotecii
Directorul convoacă şi conduce o şedinţă a şefilor de catedre şi

responsabil CDI pentru verificarea iniţială a listei titlurilor din FDA
Şefii de catedre convoacă şi conduc şedinţe de catedre pentru

definitivarea listei titlurilor din FDA
Responsabilul CDI consolidează lista titlurilor din FDA pe baza listelor
înaintate de şefii de catedre şi stabileşte numărul optim de exemplare 
pentru fiecare titlu
Responsabilul CDI stabileşte lista titlurilor din fondul de patrimoniu cu

valoare deosebită (FPV) pentru istoria şcolii şi a comunităţii locale
Responsabilul CDI retrage FPV din Depozit şi îl aranjează în condiţii de

Metodologie securitate în rafturile închise din Biblioteca (1)
Responsabilul CDI şi contabilul şef organizează şi realizează faptic şi
scriptic transferul către Biblioteca ASTRA a fondului de patrimoniu 
exclus din FPV
Responsabilul CDI coordonează retragerea de la raft şi depozitarea
temporară a fondului documentar din următoarele locaţii: Depozit (fondul

rămas), Biblioteca (2) (integral), Biblioteca (1) (selectiv – orientare FDA)
şi rafturile la H > 2.00 m din Sala de lectură (integral)
Responsabilul CDI stabileşte prin consultare cu şefii de catedre modul

optim de sistematizare a colecţiilor în CDI (plan amenajare)
Responsabilul CDI coordonează repartiţia sistematică a fondului

documentar la rafturile păstrate până în această fază a proiectului
Responsabilul CDI coordonează depozitarea în spaţiul organizat la

demisol a fondului documentar retras de la acces liber
Rezultat Constituirea sistematică a fondului documentar de bază al CDI 
Lista titluri şi volume FDA 
Indicatori Evidenţe financiar-contabile transfer 
Constatare în teren 

i
Bibliografie
Fişa nr. 2.
A. Pregătire spaţiu
Fişa activităţii: A2. Reorganizarea mobilierului
Director
Responsabil CDI
Umane Contabil şef
Administrator
Resurse

Muncitor de întreţinere
Calculator, imprimantă, copiator
Materiale Scule, unelte
Consumabile lucrări şi birou
Financiare 2.000 Lei (lucrări contractate prin încredinţare directă)
Timp 15.07-15.08.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Condiţii Execuţia A1 cel puţin până la retragerea fondului doc din Depozit 
Directorul contactează firma care a realizat rafturile din Sala de lectură şi
negociază condiţiile şi lucrările necesare pentru reorganizarea 
mobilierului (demontări, reparaţii, montaj)
Directorul şi contabilul şef încheie contractul de lucrări prin încredinţare

directă pentru reorganizarea mobilierului
Administratorul coordonează lucrările de demontare, reparaţie şi montare

în demisol a rafturilor din Depozit
Administratorul coordoneză lucrările de demontare, reparaţie şi

depozitare temporară în demisol a meselor din Biblioteca (2)
Administratorul coordonează lucrările de demontare, reparaţie şi, după

Metodologie caz, montare în demisol a rafturilor din Biblioteca (2)
Administratorul coordonează reparaţia şi, cu aprobarea directorului,
relocarea băncilor şi scaunelor din Sala de lectură şi Biblioteca (1) în alte 
spaţii (săli de clasă, cabinete etc.)
Administratorul şi responsabilul CDI coordonează lucrările de demontare
a rafturilor de la H > 2.00 m din Sala de lectură, reparaţia acestora şi 
montarea lor în spaţiile stabilite în planul de amenajare
Administratorul şi responsabilul CDI coordoneză lucrările de demontare,
reparaţie şi conservare pe perioada activităţilor B a mobilierului care 
urmează să fie amplasat în activităţile D
Directorul coordonează activitatea de recepţie a lucrărilor 
Îndepărtarea mobilierului excedentar
Rezultat 
Amplasarea mobilierului recuperat conform planului de amenajare
Evidenţe financiar-contabile execuţie lucrări mobilier 
Indicatori Proces verbal recepţie lucrări 
Constatare în teren 

Fişa nr. 3.
B. Amenajare iniţială (lucrări)
Fişa activităţii: B1. Verificări trasee utilităţi
Director
Contabil şef
Umane
Resurse

Administrator
Muncitor de întreţinere
Scule, unelte
Materiale
Consumabile lucrări

ii
Opis
Financiare N/A
Timp 15.07-15.08.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Condiţii Aprobarea proiectului CDI-CNGL 
Administratorul coordonează verificarea în detaliu a traseelor apă-canal şi
încălzire în vecinătatea şi în spaţiul CDI şi comunică directorului 
constatările
Directorul, contabilul şef şi administratorul stabilesc modalităţile concrete
Metodologie de remediere a eventualelor probleme constatate (lucrări în regie proprie,

lucrări contractate prin încredinţare directă cu terţi, execuţii garanţii
contracte anterioare)
Administratorul coordonează, după caz, lucrările de reparaţii 
Directorul coordonează activitatea de recepţie a lucrărilor (după caz) 
Asigurarea spaţiului CDI-CNGL împotriva accidentelor cauzate de
Rezultat 
instalaţii de apă-canal şi încălzire defecte
Raport de verificare întocmit de administrator 
Indicatori Evidenţe financiar-contabile execuţie lucrări reparaţii (după caz) 
Proces verbal recepţie lucrări (după caz) 

Fişa nr. 4.
B. Amenajare iniţială (lucrări)
Fişa activităţii: B2. Asigurare utilităţi CDI
Director
Director adjunct
Responsabil CDI
Umane
Contabil şef
Administrator
Resurse

Muncitor de întreţinere
Calculator, imprimantă, copiator
Materiale Scule, unelte
Consumabile lucrări, birou
Financiare 2.000 Lei
Timp 01.08-31.08.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Întrarea în derulare a contractului încheiat de Primăria Municipiului Sibiu
Condiţii pentru reparaţia capitală a reţelei electrice din şcoală 
Depozitul şi Biblioteca (2) complet libere de mobilier şi fond doc.
Pe baza evaluării în teren, responsabilul CDI, administratorul,
informaticianul şi muncitorul de întreţinere stabilesc necesarul pentru a
asigura iluminarea corespunzătoare a tuturor spaţiilor, alimentarea
electrică sigură a tuturor echipamentelor şi conectarea tuturor
calculatoarelor conform planului de amenajare. În mod specific, stabilesc

cantitatea, tipul şi amplasarea exactă pentru:
Corpurile de iluminat
Metodologie Prizele pentru alimentare cu energie electrică
Prizele pentru conectarea calculatoarelor la reţeaua administrativă
Tubulatura pentru cabluri (electrice şi de date)
Administratorul întocmeşte şi înaintează directorului planul detaliat şi

lista de materiale pentru asigurarea cu utilităţi a CDI
Directorul şi directorul adjunct negociază cu executantul lucrărilor de
reparaţie capitală a reţelei electrice a şcolii şi cu Primăria Municipiului 
Sibiu suplimentarea lucrărilor conform planului de asigurare cu utilităţi

iii
Bibliografie
elaborat de administrator
După caz, administratorul, contabilul şef şi directorul realizează achiziţia
directă a materialelor necesare aplicării planului de asigurare cu utilităţi 
aprobat
Administratorul coordonează execuţia lucrărilor conform planului de

asigurare cu utilităţi aprobat (inclusiv în regie proprie)
Directorul coordonează activitatea de recepţie a lucrărilor 
Iluminare corespunzătoare a tuturor spaţiilor, alimentare cu energie
Rezultat electrică sigură a tuturor echipamentelor, conectarea în reţeaua 
administrativă a tuturor calculatoarelor
Evidenţe financiar-contabile achiziţii materiale şi execuţie lucrări reparaţii

(după caz)
Indicatori Proces verbal recepţie lucrări (după caz – separat sau lucrările de reparaţie

capitală a reţelei electrice a întregii şcoli)
Constatare în teren 

Fişa nr. 5.
B. Amenajare iniţială (lucrări)
Fişa activităţii: B3. Demolare sobe
Administrator
Umane
Muncitor de întreţinere
Resurse

Materiale N/A
Financiare N/A
Timp 01.07-15.07.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Reluarea activităţilor executantului sistemului de încălzire centrală
Condiţii 
contractat de Primăria Municipiului Sibiu
Administratorul coordonează activitatea de demolare a sobelor şi
îndepărtarea reziduurilor rezultate, executată de firma contractată de 
Primăria Municipiului Sibiu pentru sistemul de încălzire centrală
Metodologie
Administratorul întocmeşte şi înaintează directorului planul detaliat şi

lista de materiale pentru asigurarea cu utilităţi a CDI
Directorul coordonează recepţia lucrărilor 
Rezultat Recuperarea spaţiului ocupat de sobele scoase din funcţiune 
Proces verbal de recepţie lucrări (final execuţie sistem de încălzire) 
Indicatori
Constatare în teren

Fişa nr. 6.
B. Amenajare iniţială (lucrări)
Fişa activităţii: B4. Asigurare acces
Director
Director adjunct
Contabil şef
Umane
Responsabil CDI
Resurse

Administrator
Muncitor de întreţinere
Calculator, imprimantă, copiator
Materiale
Consumabile birou
Financiare 3.000 Lei / 0 Lei – se estimează sponsorizarea lucrărilor
Timp 01.07-31.07.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Condiţii Demararea activităţii B3 (cel puţin soba din Sala de lectură demolată) 

iv
Opis
Directorul, directorul adjunct şi responsabilul CDI stabilesc în teren cu
executantul lucrării (sponsor/contractat prin încredinţare directă lucrări)

modul optim preţ-rezultat pentru repararea/înlocuirea completă a uşilor şi
Metodologie încadramentelor acestora de la intrările A şi B
Administratorul coordonează execuţia lucrărilor 
Directorul coordonează recepţia lucrărilor 
Asigurarea accesului la CDI-CNGL reorganizat prin includerea holului
Rezultat din faţa actualei biblioteci 
Securizarea corespunzătoare a spaţiului ocupat de CDI-CNGL
Documentaţie finaciar-contabilă donaţie/contractare lucrări 
Indicatori Proces verbal de recepţie lucrări 
Constatare în teren 

Fişa nr. 7.
B. Amenajare iniţială (lucrări)
Fişa activităţii: B5. Reparaţii pardoseli
Director
Director adjunct
Contabil şef
Umane
Responsabil CDI
Resurse

Administrator
Muncitor de întreţinere
Calculator, imprimantă, copiator
Materiale
Consumabile birou
Financiare 7.000 Lei
Timp 01.08-31.08.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Finalizare activitatea B4
Condiţii 
Concurent activităţii A2 (parţial) şi B2 (integral) – coordonare
Directorul şi contabilul şef contractează prin încredinţare directă lucrările

necesare – max. 206 mp parchet raşchetat şi paluxat şi 46 mp gresie
Metodologie Administratorul coordonează execuţia lucrărilor 
Directorul coordonează recepţia lucrărilor 
Rezultat Pardoseli estetice şi sigure pentru deplasarea elevilor şi personalului 
Documentaţie finaciar-contabilă execuţie lucrări 
Indicatori Proces verbal de recepţie lucrări 
Constatare în teren 

Fişa nr. 8.
B. Amenajare iniţială (lucrări)
Fişa activităţii: B6. Igienizare Depozit
Director
Contabil şef
Umane
Administrator
Resurse

Muncitor de întreţinere
Calculator, imprimantă, copiator
Materiale
Consumabile birou
Financiare 10.000 Lei
Timp 15.08-15.09.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Condiţii Finalizare activitatea A2 

v
Bibliografie
Concurent parţial cu B2 şi B5 – coordonare
Directorul şi contabilul şef contractează prin încredinţare directă lucrările
necesare – suprafaţa încăperii 43.47 mp şi înălţime 4.20 m, 1 uşă, 2 
Metodologie ferestre (nu necesită nici o intervenţie – sunt noi, cu geam termopan)
Administratorul coordonează execuţia lucrărilor 
Directorul coordonează recepţia lucrărilor 
Rezultat Amenajare iniţială (reparaţii, igienizări) a Spaţiului audio-video 
Documentaţie finaciar-contabilă execuţie lucrări 
Indicatori Proces verbal de recepţie lucrări 
Constatare în teren 

Fişa nr. 9.
B. Amenajare iniţială (lucrări)
Fişa activităţii: B7. Igienizare Biblioteca (2)
Director
Contabil şef
Umane
Administrator
Resurse

Muncitor de întreţinere
Calculator, imprimantă, copiator
Materiale
Consumabile birou
Financiare 6.000 Lei
Timp 01.09-30.09.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Finalizare activitatea A2 şi B2
Condiţii 
Concurent parţial cu B6 – coordonare/contract comun
Directorul şi contabilul şef contractează prin încredinţare directă lucrările
necesare – suprafaţa încăperii 41.26 mp şi înălţime 4.20 m, 1 uşă, 2 
Metodologie ferestre (nu necesită nici o intervenţie – sunt noi, cu geam termopan)
Administratorul coordonează execuţia lucrărilor 
Directorul coordonează recepţia lucrărilor 
Rezultat Amenajarea iniţială (reparaţii, igienizări) a Spaţiului informatic 
Documentaţie finaciar-contabilă execuţie lucrări 
Indicatori Proces verbal de recepţie lucrări 
Constatare în teren 

Fişa nr. 10.


B. Amenajare iniţială (lucrări)
Fişa activităţii: B8. Igienizare Biblioteca (1) şi Sala de lectură
Director
Contabil şef
Umane
Administrator
Resurse

Muncitor de întreţinere
Calculator, imprimantă, copiator
Materiale
Consumabile birou
Financiare 10.000 Lei
Timp 15.09-15.10.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Finalizare activitatea A1, A2 şi B2
Condiţii 
Concurent parţial cu B7 – coordonare/contract comun
Directorul şi contabilul şef contractează prin încredinţare directă lucrările
Metodologie 
necesare – suprafaţa încăperii 48.82 mp, respectiv 72.13 mp şi înălţime

vi
Opis
4.20 m, 2 uşi, 5 ferestre (vopsitorii în lavabilă la perete numai pe zonele
libere de rafturi – eventual)
Administratorul coordonează execuţia lucrărilor 
Directorul coordonează recepţia lucrărilor 
Amenajarea iniţială (reparaţii, igienizări) a Spaţiului de lucru în
Rezultat 
echipe/individual, Spaţiului prof. doc., cadre didactice şi periodice
Documentaţie finaciar-contabilă execuţie lucrări 
Indicatori Proces verbal de recepţie lucrări 
Constatare în teren 

Fişa nr. 11.


B. Amenajare iniţială (lucrări)
Fişa activităţii: B9. Marcare denumire
Director
Contabil şef
Umane Responsabil CDI
Administrator
Resurse

Muncitor de întreţinere
Calculator, imprimantă, copiator
Materiale
Consumabile birou
Financiare 500 Lei
Timp 15.10-01.11.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Condiţii Finalizare activitatea B8 
Responsabilul CDI şi administratorul stabilesc, cu aprobarea directorului,
afişajul pentru semnalizarea intrărilor A şi B, respectiv pe geamurile spre 
curte ale Spaţiului de primire public
Metodologie Directorul şi contabilul şef contractează prin încredinţare directă

produsele şi/sau lucrările necesare
Administratorul coordonează achiziţia produselor / execuţia lucrărilor 
Directorul coordonează recepţia lucrărilor 
Rezultat Pardoseli estetice şi sigure pentru deplasarea elevilor şi personalului 
Documentaţie finaciar-contabilă execuţie lucrări 
Indicatori Proces verbal de recepţie lucrări 
Constatare în teren 

Fişa nr. 12.


C. Achiziţii produse
Fişa activităţii: C1. Achiziţii mobilier
Umane Echipa de proiect
Calculator, imprimantă, copiator
Resurse

Materiale
Consumabile birou
Financiare 23.000 Lei
Timp 15.10-01.11.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Condiţii Finalizare activitatea B7 până la recepţia mobilierului 
Echipa de proiect realizează o prospectare detaliată a pieţii şi întocmeşte
lista finală a modelelor şi furnizorilor pentru următoarele piese de 
Metodologie mobilier (conform planului de amenajare CDI-CNGL):
14 mese de patru persoane pentru: Spaţiul de lucru în echipă (8), Spaţiul

cadrelor didactice (4), Spaţiul de lucru individual (2).

vii
Bibliografie
50 de scaune pentru: Spaţiul de lucru în echipă (32), Spaţiul cadrelor

didactice (6), Spaţiul de lucru individual (4), Spaţiul informatic (8).
30 de scaune cu pupitru de scris pentru Spaţiul audio-video. 
4 mese/birouri de 2 persoane pentru instalarea calculatoarelor din Spaţiul

informatic.
1 suport TV perete (încărcare > 35 kg) pentru Spaţiul audio-video 
1 cabinet multimedia pentru radiocasetofon, DVD, laptop pentru Spaţiul

audio-video
2 cuiere de perete pentru Spaţiul de primire public 
1 dulap cu „X” compartimente cu uşă şi cheie pentru Spaţiul de primire

public
12 m liniari x 0.90 m panouri de afişaj textil/plută cu ramă din aluminiu

pentru Spaţiul de primire public
„X” m liniari etajere pentru cărţi cu rafturi reglabile, înălţimea de
aproximativ 2,00 m şi acces liber pe o parte (funcţie de rezultatul 
activităţii A2).
În funcţie de rezultatul prospectării de piaţă, echipa de proiect decide
asupra eventualei execuţii la comandă a unora dintre piesele de mobilier 
necesare
Directorul şi contabilul şef contractează prin încredinţare directă

produsele şi/sau lucrările necesare
Administratorul coordonează achiziţia produselor / execuţia lucrărilor
Directorul coordonează recepţia produselor / lucrărilor 
Rezultat Mobilier pentru amenajarea tuturor spaţiilor CDI-CNGL 
Documentaţie finaciar-contabilă achiziţie produse / execuţie lucrări 
Indicatori Proces verbal de recepţie produse / lucrări 
Constatare în teren 

Fişa nr. 13.


C. Achiziţii produse
Fişa activităţii: C2. Achiziţii echipamente
Umane Echipa de proiect
Calculator, imprimantă, copiator
Resurse

Materiale
Consumabile birou
Financiare 33.000 Lei
Timp 01.09-01.11.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Condiţii Finalizare activitatea B8 până la recepţia echipamentelor 
Echipa de proiect stabileşte caracteristicile tehnice generale pentru

următoarele echipamente:
1 televizor cu plasmă cu diagonală peste 100 cm pentru Spaţiul audio-

video.
1 videoproiector cu sistem de montare în tavan şi ecran pentru Spaţiul

audio-video.
Metodologie 1 calculator/laptop pentru Spaţiul audio-video. 
8 calculatoare pentru Spaţiul informatic. 
1 imprimantă-copiator de reţea pentru deservirea întregului CDI-CNGL

(de instalat în Spaţiul profesorului documentarist).
Administratorul împreună cu informaticianul întocmesc caietul de sarcini

al achiziţiei

viii
Opis
Directorul coordonează întocmirea documentaţiei de atribuire,
înregistrarea cererii de ofertă în SEAP, derularea şi încheirea procedurii 
de achiziţie publică prin cerere de ofertă
Directorul şi contabilul şef încheie contractul de achiziţie produse
Administratorul coordonează derularea contractului 
Directorul coordonează recepţia produselor
Rezultat Echipamente pentru dotarea spaţiilor CDI-CNGL 
Documentaţie finaciar-contabilă achiziţie produse 
Indicatori Proces verbal de recepţie produse 
Constatare în teren 

Fişa nr. 14.


C. Achiziţii produse
Fişa activităţii: C3. Achiziţii fond documentar nou
Director
Contabil şef
Umane
Responsabil CDI
Resurse

Şefi de catedre
Calculator, imprimantă, copiator
Materiale
Consumabile birou
Financiare 8.500 Lei
Timp 01.09-01.11.08 (planificare calendaristică  Responsabil CDI)
Condiţii Finalizare activitatea A1 şi C1 până la recepţia fondului documentar nou 
Directorul, prin consultarea responsabilului CDI şi cu aprobarea
Consiliului de Administraţie, stabileşte repartiţia echilibrată a fondurilor 
pe domenii şi discipline de studiu
Şefii de catedre realizează o prospectare de piaţă şi întocmesc lista de
propuneri privind achiziţia fondului documentar nou, cu accent pe fond 
documentar audio-video şi informatic
Metodologie
Responsabilul CDI finalizează lista de achiziţii fond carte şi o supune

aprobării directorului
Directorul şi contabilul şef contractează prin încredinţare directă achiziţia

fondului documentar aprobat
Responsabilul CDI coordonează achiziţia şi realizează recepţia şi

repartiţia sistematică a fondului documentar achiziţionat
Rezultat Îmbunătăţirea calităţii fondului documentar 
Documentaţie finaciar-contabilă achiziţie fond documentar 
Indicatori
Proces verbal de recepţie produse 

Fişa nr. 15.


D. Amenajare finală
Fişa activităţii: D1. Amplasare mobilier
Director
Director adjunct
Umane Responsabil CDI
Resurse

Administrator
Muncitor de întreţinere
Scule, unelte
Materiale
Consumabile lucrări

ix
Bibliografie
Financiare N/A
Timp 01.10-15.10.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Condiţii Finalizare activitatea C1 
Directorul adjunct coordonează amplasarea mobilierului achiziţionat în

locaţiile corespunzătoare planului de amenajare CDI-CNGL
Metodologie
Directorul verifică respectarea planului de amenajare şi, în colaborare cu

echipa de proiect, decide eventuale modificări ale amplasării
Toate spaţiile CDI-CNGL dotate cu mobilier conform planului de
Rezultat 
amenajare iniţial / corectat
Indicatori Constatare în teren 

Fişa nr. 16.


D. Amenajare finală
Fişa activităţii: D2. Instalare echipamente
Director
Director adjunct
Responsabil CDI
Umane
Administrator
Resurse

Informatician
Muncitor de întreţinere
Scule, unelte
Materiale
Consumabile lucrări
Financiare N/A
Timp 01.11-15.11.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Condiţii Finalizare activitatea C2 
Directorul adjunct coordonează instalarea echipamentului achiziţionat în
locaţiile corespunzătoare din planul de amenajare, inclusiv conectarea 
Metodologie calculatoarelor în reţea
Directorul verifică respectarea planului de amenajare şi, în colaborare cu

echipa de proiect, decide eventuale modificări ale amplasării
Toate spaţiile CDI-CNGL dotate cu echipamente conform planului de
Rezultat 
amenajare iniţial / corectat
Indicatori Constatare în teren 

Fişa nr. 17.


D. Amenajare finală
Fişa activităţii: D3. Verificări conformitate
Umane Echipa de proiect
Resurse

Materiale N/A
Financiare N/A
Timp 15.11-30.11.08 (planificare calendaristică  Administrator)
Condiţii Finalizare activitatea D2 
Echipa de proiect verifică întreaga documentaţie a produselor

achiziţionate / executate
Echipa de proiect verifică în teren conformitatea şi funcţionalitatea
Metodologie 
produselor – pe baza documentaţiei şi prin verificare directă
După caz, directorul solicită furnizorilor / executanţilor corecturi,

înlocuiri etc. ale produselor / lucrărilor achiziţionate
Finalizarea amenajării CDI-CNGL cu mobilier şi echipamente, în spaţii
Rezultat 
conforme cu planul de amenajare
x
Opis
Indicatori Constatare în teren 

Fişa nr. 18.


E. Demararea activităţilor
Fişa activităţii: E1. Acţiuni promovare
Umane Echipa de proiect
Calculator, imprimantă, copiator
Resurse

Materiale Consumabile birou


Protocol
Financiare 500 Lei
Timp 01.10-20.12.08 (planificare calendaristică  Consilier educaţional)
Condiţii Demarare activitatea D1 
Echipa de proiect stabileşte şi planifică acţiunile de promovare, incluzând

următoarele:
Consiliu profesoral tematic – Funcţiile CDI 
Consiliul Consultativ al Elevilor – Prezentare CDI 
Metodologie Consiliul Reprezentativ al Părinţilor – Prezentare CDI 
Reprezentanţi deţinători de interese – Masă rotundă doc-info 
Apariţii în presa locală – Prezentare CDI-CNGL 
Inaugurare festivă în prezenta oficialităţilor locale 
Directorul şi directorul adjunct organizează activităţile de promovare 
Sensibilizarea şi informarea beneficiarilor şi deţinătorilor de interese
Rezultat 
privind funcţiile şi importanţa CDI în dezvoltarea şcolii
Plan de promovare 
Indicatori Procese verbale, alte documente desfăşurare activităţi 
Apariţii în presa locală 

Fişa nr. 19.


E. Demararea activităţilor
Fişa activităţii: E2. Stabilire program 2009 şi Regulament
Umane Echipa de proiect
Calculator, imprimantă, copiator
Resurse

Materiale
Consumabile birou
Financiare N/A
Timp 15.11-20.12.08 (planificare calendaristică  Responsabil CDI)
Condiţii Finalizare activitate D2 
Echipa de proiect stabileşte şi planifică următoarele consultări pentru

stabilirea programului şi orarului de funcţionare CDI-CNGL:
Şefi de catedre 
Comisia diriginţilor 
Consiliul Consultativ al Elevilor (2 întâlniri; feed-back) 
Consiliul Reprezentativ al Părinţilor 
Metodologie
Reprezentanţii deţinătorilor de interese 
Responsabilul CDI alcătuieşte proiectul programului şi orarului de

funcţionare CDI-CNGL (program 2009; unitate mini. 1 săptămână)
Directorul supune dezbaterii şi aprobării Consiliului Profesoral programul

şi orarul de funcţionare CDI-CNGL
Responsabilul CDI popularizează în rândul beneficiarilor direcţi 

xi
Bibliografie
programul şi orarul de funcţionare
Responsabilul CDI elaborează şi supune aprobării echipei de proiect

Regulamentul de organizare şi funcţionare CDI-CNGL
Responsabilul CDI informează beneficiarii direcţi asupra conţinutului

Regulamentului de organizare şi funcţionare CDI-CNGL
Sensibilizarea şi informarea beneficiarilor şi deţinătorilor de interese
Rezultat 
privind funcţiile şi importanţa CDI în dezvoltarea şcolii
Plan de promovare 
Indicatori Procese verbale, alte documente desfăşurare activităţi 
Apariţii în presa locală 

Notă: Fiecare fişă se tipăreşte separat şi se înmânează persoanelor care răspund de execuţia
activităţii respective. Monitorizarea se realizează prin raportare la rezultat şi indicatori

xii
Opis

Anexa 2 – Lista formelor grafice


Figuri:

FIGURA 1. EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE ELEVI (2005/2006 – 2008/2009) 15

FIGURA 2. EVOLUŢIA REPARTIŢIEI ELEVILOR PE TRANŞE DE MEDII (2004/2005 –


2007/2008) 16

FIGURA 3. EVOLUŢIA REZULTATELOR EXAMENULUI DE BACALAUREAT (2005 – 2008). . .17

FIGURA 4. DIFERENŢE MEDII LA CLASĂ – NOTE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT


(DATE DIN 2005) 17

FIGURA 5. REZULTATELE OBŢINUTE LA TEZELE CU SUBIECT UNIC (2007/2008) 18

FIGURA 6. REZULTATE LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE (INTERJUDEŢEAN ŞI NAŢIONAL;


2004/2005 – 2007/2008) 19

FIGURA 7. VALORI MEDII NORMATE PENTRU ABSENŢELE ELEVILOR (2004/2005 –


2007/2008) 21

FIGURA 8. EFICIENŢA EXTERNĂ LA NIVEL LICEAL (2004/2005 – 2007/2008) 23

FIGURA 9. EFICIENŢA EXTERNĂ LA NIVEL GIMNAZIAL (2004/2005 – 2007/2008) 24

FIGURA 10. EVOLUŢIA NUMĂRULUI MEDIU DE ELEVI PE POST DIDACTIC (2004/2005 –


2007/2008) 26

FIGURA 11. REPARTIŢIA BUGETULUI TOTAL PE CATEGORII DE CHELTUIELI (ANUL


FINANCIAR 2007) 38

FIGURA 12. REPARTIŢIA BUGETULUI TOTAL PE TITLUL II (ANUL FINANCIAR 2007)39

FIGURA 13. PLANUL DE SITUAŢIE ACTUAL (SCARA 1:100; ÎNĂLŢIMEA ÎNCĂPERILOR:


4.20M) 64

FIGURA 14. PLANUL DE AMENAJARE CDI-CNGL (SCARA 1:100; ÎNĂLŢIMEA


ÎNCĂPERILOR: 4.20M) 66

Tabele:

TABEL 1 – STRUCTURA PLANULUI DE ŞCOLARIZARE (2007/2008) 14

TABEL 2 – STRUCTURA DE GEN A ELEVILOR (2007/2008) 14

TABEL 3 – EVOLUŢIA PERSONALULUI ÎN PERIOADA 2004/2005 – 2007/2008 25

TABEL 4 – PONDEREA CADRELOR DIDACTICE CU GRADUL I ŞI GRADAŢII/SALARII DE


MERIT (2006/2007) 26

TABEL 5 – SPAŢII ŞCOLARE ŞI ADMINISTRATIVE (2007/2008) 31

TABEL 6 – PLANUL DE CONFORMARE AL COLEGIULUI NAŢIONAL „GHEORGHE LAZĂR”


(SITUAŢIA ÎN 2007/2008) 32

xiii
Bibliografie
TABEL 7 – PROIECTE CU FINANŢARE EUROPEANĂ (PERIOADA 2001/2002-2007/2008)47

TABEL 8 – OPŢIUNI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2008/2009 – 2011/2012 53

TABEL 9 – INDICATORI DE REALIZARE PENTRU ŢINTELE STRATEGICE PROPUSE


PENTRU PERIOADA 2008/2009-2011/2012 56

TABEL 10 – OBIECTIVELE PROGRAMELOR PROPUSE PENTRU PERIOADA 2008/2009-


2011/2012 (PLANIFICARE TACTICĂ) 57

TABEL 11 – RESURSE (ESTIMARE) PENTRU REALIZAREA PROGRAMELOR PROPUSE


PENTRU PERIOADA 2008/2009-2011/2012 59

TABEL 12 – STRUCTURA LOGICĂ A DEZVOLTĂRII INSTITUŢIONALE PENTRU PERIOADA


2008/2009-2011/2012 60

TABEL 13 – GRAFIC DE IMPLEMENTARE PROIECTUL CDI-CNGL 82

TABEL 14 – REZULTATELE PRINCIPALE ALE PROIECTULUI CDI-CNGL 83

TABEL 15 – FONDURI DISPONIBILE DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU PROIECTUL CDI-


CNGL 88

TABEL 16 – STRUCTURA BUGETULUI PROIECTULUI CDI-CNGL PE ACTIVITĂŢI 91

TABEL 17 – BUGETUL ŞI PROCEDURILE ACHIZIŢIILOR DE LUCRĂRI PENTRU


PROIECTUL CDI-CNGL 92

TABEL 18 – BUGETUL ŞI PROCEDURILE ACHIZIŢIILOR DE PRODUSE PENTRU


PROIECTUL CDI-CNGL (MOBILIER) 92

TABEL 19 – BUGETUL ŞI PROCEDURILE ACHIZIŢIILOR DE PRODUSE PENTRU


PROIECTUL CDI-CNGL (ECHIPAMENTE) 93

TABEL 20 – BUGETUL ŞI PROCEDURILE ACHIZIŢIILOR DE PRODUSE PENTRU


PROIECTUL CDI-CNGL (FOND DOCUMENTAR NOU) 93

TABEL 21 – STRUCTURA BUGETULUI PROIECTULUI CDI-CNGL PE SURSE DE FINANŢARE


93

TABEL 22 – MATRICEA CADRULUI LOGIC – PROIECTUL CDI-CNGL 94

TABEL 23 – BUGETUL FINAL AL PROIECTULUI CDI-CNGL (LUCRĂRI) 97

TABEL 24 – BUGETUL FINAL AL PROIECTULUI CDI-CNGL (MOBILIER) 98

TABEL 25 – BUGETUL FINAL AL PROIECTULUI CDI-CNGL (ECHIPAMENTE) 100

TABEL 26 – BUGETUL FINAL AL PROIECTULUI CDI-CNGL (FOND DOCUMENTAR NOU). 101

TABEL 27 – STRUCTURA FINALĂ A BUGETULUI PROIECTULUI CDI-CNGL PE SURSE DE


FINANŢARE 101

TABEL 28 – STRUCTURA FINALĂ A BUGETULUI PROIECTULUI CDI-CNGL PE CATEGORII


DE CHELTUIELI 101

xiv
Opis

Bibliografie
1. Dumitraşcu, D., Pascu, R.V. Managementul proiectului – note de curs, Editura Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2004
2. Ţuţurea, M., Management strategic, Ediţia a II-a, Editura Editura Universităţii „Lucian Blaga”
din Sibiu, Sibiu, 2002
3. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, coord. Iosifescu, Ş., Manual de management educaţional
pentru directorii de unităţi şcolare, Editura ProGnosis, Bucureşti, 2000
4. Duşe, C. S., Management educaţional – suport de curs, Editura Universităţii „Lucian Blaga”
din Sibiu, Sibiu
5. Duşe, C.S., Management educaţional. Managementul instituţiilor educaţionale, Vol. I, Editura
Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2006
6. Oprean C., ş.a., Managementul strategic, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu,
2002
7. Bârsan, I. Management investiţional. Fezabilitatea proceselor de investiţii, Editura Universtăţii
„Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2003
8. Cleland, D.I. Project Management: Strategic Design and Implementation, 2nd ed., McGraww-
Hill, New York, 1994
9. Dumitraşcu, D. Managementul proiectelor, Editura Universtăţii „Lucian Blaga” din Sibiu,
Sibiu, 2002
10. Mihuţ I. (coord.), ş.a., Management general, Editura Carpatica, Cluj Napoca, 2003;
11. Nicolescu O., Plumb I., Vasilescu I., Verboncu I. (coordonatori), Abordări moderne în
managementul şi economia organizaţiei, Editura Economică, Bucureşti, 2004;
12. Ţuţurea, M. (coord.), Mărginean, S., Management strategic, Editura Universtăţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, Sibiu, 1998;
13. Ţuţurea, M., Mărginean, S., Dumitraşcu, D., Florea, L., Management. Elemente fundamentale,
Editura Universtăţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2002.
14. Iosifescu, Ş., Elemente de management strategic şi proiectare, Editura Corint, Bucureşti, 2000
15. Oprean, C., Kifor, C., Managementul calităţii, Editura Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu,
Sibiu, 2002
16. Oprean, C., Ţîţu, M., Managementul calităţii în economia şi organizaţia bazate pe cunoaştere,
Editura AGIR, Bucureşti, 2008
17. Ţîţu, M., Oprean, C., Tomuţă, I., Cercetarea experimentală şi prelucrarea datelor. Studii de
caz, Editura Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu, Sibiu, 2007
18. Duşe, D. M., Managementul resurselor umane, Editura Universităţii din Sibiu, Sibiu, 2001
19. Dumitraşcu D., Miricescu D. Management strategic – studii de caz, Editura Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2002
20. Brîndaşu, P. D., Cernuşcă, D., Marketing, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2001
21. Dumitraşcu, D., Miricescu, D., Management – culegere de probleme şi studii de caz, Editura
Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2002
22. Iosifescu, Ş. (coord.), Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Tipogrup
Press, Bucureşti, 2001

i
Bibliografie
23. Vlăsceanu, M., Organizaţii şi comportament organizaţional, Editura Polirom, Iaşi, 2003
24. Nicu, A., Politici educaţionale pentru integrare europeană, Editura Universităţii „Lucian
Blaga”, Sibiu, 2009
25. Crişan, Al. (coordonator), Patru exerciţii de politică educaţională în România, Editura
Humanitas Educational, Bucureşti, 2006
26. Rusu, M. I., Elemente de legislaţie şcolară, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2009
27. Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi, 2000
28. Comăniciu, C., Management financiar – consideraţii teoretice. Suport de curs, Editura
Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2004
29. Bayard-Pierlot, J., Birglin, M.-J., Clés pour le CDI, Hachette Littérature, Paris, 1994
30. Ciubancan, L., Bibliotecarul scolar. Ghid practic, Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002
31. Ragache, C., Treut, M., Viger, J.-P., Organiser l’espace C.D.I., Rectorat de l’Académie de
Rouen, Rouen, 2000
32. Fisher, R., Ury, W., Getting to Yes: Negotiating Agreement Without Giving In, Penguin Books,
New York, 1981 (şi ed. a II-a din 1992)
33. *** Comunicare a Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul Economic şi
Social European şi Comitetul Regiunilor – Un cadru strategic actualizat pentru cooperare
europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale, Comisia Comunităţilor Europene,
Bruxelles, 16.12.2008, COM(2008) 865 final
34. *** Comunicare a Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul Economic şi
Social European şi Comitetul Regiunilor – Noi competenţe pentru noi locuri de muncă: să
anticipăm şi să răspundem cerinţelor pieţei forţei de muncă în materie de competenţe,
{SEC(2008 3058}, COM/2008/0868 final
35. *** Detailed Work Programme on the follow-up of the objectives of education and training
systems in Europe, Official Journal of the European Communities, seria C, nr. 142/14.06.2002
36. *** Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii – www.presidency.ro
37. *** Legislaţia domeniul educaţie şi formare profesională
38. *** Pactul Naţional pentru Educaţie – www.presidency.ro
39. *** Raport comun pentru 2008 al Consiliului şi al Comisiei privind progresele înregistrate
referitor la punerea în aplicare a programului de lucru „Educaţie şi formare profesională 2010”
– Învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunoştinţelor, creativităţii şi inovaţiei, Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 86/05.04.2008
40. *** Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on
key competences for lifelong learning, Official Journal of the European Union, seria L, nr.
394/30.12.2006
41. *** Reforma învăţământului obligatoriu din România – www.edu.ro
42. *** România educaţiei, România cercetării – Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi
elaborarea politicilor în domeniile educaţiei şi cercetării – www.presidency.ro

ii
Opis

Opis

Prezenta lucrare conţine 135 pagini, incluzând coperta, pagina de gardă, cuprinsul, două

anexe, lista bibliografică şi prezentul opis, precum şi 42 de forme grafice constând în 14 figuri

şi 28 de tabele integrate în conţinutul principal.

Data predării: _______________

Autor: Prof. Gabriel Octavian Negrea

Avizul coordonatorului ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. Dan Dumitraşcu