Calendar Intercultural –

Luna Decembrie – maghiarii

Elev: Andrei Matei Tudor

Clasa a VI-a C
Şcoala Gimnazială “Mihu Dragomir”
 Calendar Intercultural – maghiarii

Limba vorbita:
Maghiara

Proverbe, zicatori, maxime maghiare:

Întinde-te doar cât îți permite pătura.

Nenorocirea vine pe spatele unui cal și pleacă pe jos.

Nu privi dintele unui cal primit cadou.

Câinele care latră nu mușcă.

Mărul nu cade departe de pom. (sau, în românește: Așchia nu sare departe de
trunchi.)

Cinstea și virtutea azi nu mai e la modă dar a rămas încă populară.

Trei mari personalităţi ale maghiarilor:

1) Peter Esterhazy - scriitor

2) Imre Makovecz - arhitect

3) Neogrady Antal - pictor

Tradiţiile şi obiceiurile maghiarilor:

Nunta
Căsătoria este legată în mod direct de întemeierea familiei şi dăinuirea
neamului. Aşadar dacă familia este alcătuită mixtă, româno-maghiară, tradiţiile vor
suferi modificări.

Căsătoria este o etapă fundamentală a existenţei umane şi necesară din punct de

vedere social, una dintre cele care nu poate fi ocolită. În ceea ce priveşte încercarea
de a afla cine va fi “alesul”, practica magic se împleteşte în mod ironic cu religia.
Dacă fetele românce primesc de la preot busuioc pe care îl aşează sub pernă în
seara de 29 noiembrie şi rostesc o rugăciune cu speranţa de a-şi visa sortitul, fetele
din comunitatea maghiară, din zona Odorheiului Secuiesc, în noaptea de Anul Nou
pun sub pernă o batistă cu sâmburii dintr-un măr (mărul trebuie să aibă doar 9
sâmburi).
O condiţie ca nunta să fie acceptată este religia, care trebuie să fie comună
celor doi tineri. În această privinţă maghiarii sunt mai toleranţi decât românii,
acceptând cununia a doi tineri de religii diferite .
Mai importantă este etnia celor doi tineri, căsătoria mixtă greu acceptată,
poate după foarte mulţi ani de insistenţe ale tinerilor
Tinerii care urmează să se căsătorească se numesc logodnici la români şi promişi la
maghiari.
În comunităţile maghiare fata, împreună cu familia ei, merge la băiat acasă
pentru ai cunoaşte familia, obiceiul poartă numele de haztüznézö. Înainte exista
obiceiul ca ca familia fetei să se uite la grămada de bălegar din spatele grajdului.
Cu cât grămada era mai mare, cu atât familia era mai înstărită, motiv de bucurie
fiindcă fata va intra într-o familie bogată (obiceiul se mai păstrează doar în
localităţile izolate).
 După stabilirea naşilor, în comunitatea maghiară se alege starostele, szószóló
(în limba maghiară), vorbitorul, care va organiza ceremonia de la un capăt la altul,
va anunţa căsătoria în comunitate, va face strigăriile şi oraţiile în timpul nunţii.
Starostele poartă un steag împodobit cu flori, panglici şi grâu în semn de belşug.
În cazul ceremonialului marital, indiferent dacă este vorba de români sau
maghiari, se pot distinge aceleaşi etape mari : chemarea, gătitul miresei,
iertăciunile, plecarea miresei, cununia, întoarcerea de la cununie, masa, răpirea
miresei, scoaterea zestrei şi cinstirea mirilor.
Până nu de mult tinerii maghiari care se căsătoreau purtau costumele naţionale
numite szekelyruha,haine secuieşti, dominate de culorile alb şi roşu.
Cununa purtată pe cap era diferită de voalul care se poartă azi, era de culoare roşie
ornamentată cu perle albe şi panglici de aceeaşi culoare (alb şi roşu).
Cererea miresei se face de către staroste sau naşi în comunitatea maghiară iar
încredinţarea se face de către tatăl fetei în ambele cazuri.
Se alcătuieşte alaiul după ce mireasa primeşte buchetul în cazul comunităţii
maghiare muzicanţii merg în faţă şi în spate la comunitatea maghiarăImediat după
ce se iese din curtea miresei tinerii din sat leagă drumul, practică păstrată în ambele
comunităţi a suferit slabe modificări, folosind alte obiecte pentru legatul drumului,
car cu boi, panglica albă sau închiderea porţii.
La maghiari nu mirele, ci mireasa, este supusă unei probe, ea trebuie să
răspundă la câteva întrebări, adesea legate de viaţa intimă. Dacă legătorii sunt
mulţumiţi de răspunsuri mireasa va tăia panglica şi-şi vor continua drumul (tăierea
panglicii simblozează trecerea de la viaţa de fată la cea de femeie, de la un grup
social la altul).
La maghiari apar la mijlocul nunţii mascaţii care aduc o mireasă falsă ce
urmăreşte să fure mirele iar dacă acesta nu este ademenit ei vor fura mireasa, apoi
el o poate răscumpăra cu bani sau obiecte şi o va plimba pe braţe de bucurie în paşi
de dans prin sala de nuntă.
După miezul nopţii mireasa îşi va schimba rochia din roşu în albastru semn că a
trecut în rândul femeilor.
În judeţul Mureş se mai păstrează încă un obicei privind castitatea miresei.
Mirii sunt conduşi de alţi tineri necăsătoriţi care intră în dormitorul nupţial şi
lovesc tinerii căsătoriţi cu strujeni de porumb pentru ca aceştia să coboare din pat
şi ei să vad cearceaful. Ei cântă aşa:

Cucuruz cu foaia-n sus

Ţucu-i ochii cui te-o us
Că te-o pus cu ppatru boi
Şucu-i ochii amândoi
Că te-o pus cu atru vaci
Ţucu-i ochii ei cei dragi
Cucuruz, stai la săpat
Ca mândra la sărutat
Cucuruz, stai la plivit
Ca mândruţa la iubit
Cucuruz stai la cules
Ca mândruţa l-o ales
Hai,hai mândra mea
Ţucui ochii cui o vrea

Mâncăruri tradiţionale de la maghiari:

Ciorba de iepure:
Mod de preparare:
Ceapa și prazul curățate, tocate mărunt, se pun la călit în untură cu aromă de
cârnați afumat și puțină apă.

Zarzavaturile se curăță, se toacă mărunt și se adaugă la amestecul de ceapă și praz

dinstuit. După ce legumele sticlesc, se adaugă bucățile de carne mărunțite, se
completează cu cca. 3 l apă rece, apoi se lasă la fiert la foc mediu, semiacoperit
cca. 30 de minute.

După ce s-a scurs timpul de fierbere, se adaugă cartofii tăiați bucățele, se

asezonează de sare, piper, boia, adăugându-se boabele de coriandru și foaia de
dafin. Se lasă la fiert cca. 15 minute până se înmoaie cartofii, la final, se adaugă
roșiile mărunțite și pastele, lăsându-se la fiert cca. 5 minute, până se umflă pastele.

Ciorba se servește fierbinte presărată cu verdeață, cu ardei iute sau smântână,

atenție fără pâine sau mămăligă.

Alte informati despre maghiari:

Până în sec. al XIX-lea denumirea de "ungur" era folosită pentru a-i desemna
pe toți locuitorii Regatului Ungariei, indiferent de etnie. Dieta de la Pojon edicta în
anul 1791 privilegii pentru sârbii refugiați din Imperiul Otoman, cu argumentul că
"și pe aceștia [pe sârbi] îi socotim unguri. Astfel îi declarăm și pe ei, ca și pe
celelalte naționalități care locuiesc în Regatul Ungariei, drept unguri, drept
compatrioții noștri."

În limba română substantivul "ungur" respectiv "ungurean" îi desemna de

asemenea pe toți locuitorii "Țării Ungurești", indiferent de etnie.

Receptarea principiilor Revoluției Franceze a dus la ideea că toți locuitorii

Ungariei ar forma "națiunea politică ungară", fapt formulat în preambulul la Legea
Naționalităților, nr. XLIV/1868, în sensul că "toți cetățenii Ungariei formează
conform principiilor constituționale o națiune în sens politic, anume națiunea
unitară și indivizibilă ungară, între ai cărei membri se numără fiecare cetățean al
patriei, indiferent cărei naționalități ar aparține."

Industrializarea si modernizarea Regatului Ungariei începând cu a doua

jumătate a secolului al XIX-lea a însemnat înlocuirea treptată a elitelor urbane
germane cu noua burghezie maghiară în formare. Naționaliștii maghiari au impus o
maghiarizare forțată pentru cei proveniți din toate grupurile etnice (șvabi dunăreni,
slovaci, români etc.) În ultimii ani ai sec. al XIX-lea și în primele decenii ale
secolului XX maghiarizarea ca mijloc de integrare urbană s-a accelerat și a fost
însoțită de măsuri politice menite să o faciliteze. Aceasta a dus la o reacție de
opoziție vie din partea elitelor intelectuale ale naționalităților nemaghiare din
Ungaria, al căror interes nu era integrarea urbană a grupurilor aflate sub influența
lor (ca preoți, avocați etc.)
Bibliografie:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Maghiari
2. http://www.divers.infoo.ro/?id=iObiceiuriMaghiari
3. https://www.gustos.ro/retete-traditionale/ungaria/
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_scriitori_maghiari