1

LOGOSUL CA „LUME”

I. Modelul lumii: definiție.

„Lumea” este, în mod necesar, un model, o structură care organizează cunoașterea
despre „cosmos”, despre ființele vii, despre om și societate. Același lucru este valabil
și pentru noțiunea de „realitate”.

Definim, în acest caz, logosul ca proces de gândire care organizează reprezentarea

despre „lume” și „realitate” a unei comunități.
Noțiuni folosite pentru a exprima ideea „modelului de lume”:
- Epistemă – accentul cade pe dimensiunea cognitivă, pe criteriile specifice
pentru a valida adevărul/plauzibilul
- Paradigmă – accentul cade pe coerența internă a convingerilor și cunoștințelor,
pe ordinea exemplară (paradigma, în greacă, înseamnă exemplu) în care acestea
se organizează
- Viziune a lumii (formula consacrată, preponderent utilizată în studiile literare)
– este vorba de conceptul romantic de Weltanschauung – Welt, lume,
Anschauung, viziune (în sensul de contemplare și de cuprindere largă)
Martha Nussbaum, Upheavals of Thought: The Intelligence of Emotions, Cambridge
UK – New York: Cambridge University Press, 2001, p. 243:
“The reader or spectator of a literary work is reading and watching the work but at the
same time reading the world, and reading her own self”.
Cititorul sau spectatorul unei opere literare citește și privește opera dar în același timp
citește lumea, și își citește propriul sine.

II. Concepte teoretice prin care se exprimă raportul operei literare cu

„modelul de lume”:

- Bunul-simț ca sistem cultural (Clifford Geertz)

„Dacă „bunul-simț” este în egală măsură o interpretare a experienței imediate ... cum
sînt și mitul, picutra, epistemologia, etc., atunci, asemenea acestora, este constituit
prin evoluție istorică și, tot asemenea lor, este supus unor criterii de judecată formate
la un moment dat în istorie. El poate fi interogat, disputat, afirmat, dezvoltat,
formalizat, contemplat, chiar predat, și poate varia masiv de la un popor la altul. Pe
scurt, este un sistem cultural ...”
 2

Clifford Geertz, Local Knowledge, New York: Basic Books, 1983: p. 76.

- Poezia modelelor cosmologice (Ioana Em. Petrescu)

Ioana Em. Petrescu, Eminescu: modele cosmologice și viziune poetică, București:
Minerva, 1978

Relaţia spaţiu-timp ca determinantă pentru configurarea universului ficţional -

cronotop (Mihail Bahtin)
Bahtin, Mihail Mihailovici, Probleme de literatură şi estetică, Bucureşti: Univers, 1982.

Atitudinea dublă a unui autor în raport cu „modelul de lume”:

1) Confirmare a modelului:
- Preluare conștientă și voluntară
- Preluare implicită

2) Opoziția față de model, contestarea lui parțială sau totală

Concluzie: critic sau apologetic, autorul modelează (participă la modelarea)

reprezentării despre lume a propriei culturi

III. Mutații istorice ale „Logosului”

Clasicism
Logosul ca ordine

Ordinea lumii înțeleasă ca imuabilă (care nu se schimbă și nu se alterează/distruge).

Literatura care confirmă/consacră ordinea consensuală (larg împărtășită de un grup
uman, de o cultură, o societate, o civilizație) a „lumii”
Antichitate:

Hesiod (aprox. 750-650 îChr), Munci şi zile – Opere. Munci și zile. Scutul lui
Heracles: Nașterea zeilor, traducere de Dumitru T, Burtea, București: Univers, 1973
Publiuc Vergilius Maro (70-21 îChr), Bucolicele. Georgicele, traducere de Gh. I.
Tohăneanu, Timișoara: Amarcord, 1997

Renaştere:
Dante (1265-1321), Divina comedie – universul neoplatonic şi tomist –
Divina Comedie, traducerea de George Coșbuc, Iași; Polirom, 2000
Divina Comedie, traducere de Eta Boeriu, Pitești: Paralela 45, 2005
Divina Comedie: Infernul, traducere de Marian Papahagi, București: Humanitas, 2012

Reformă:
 3

Milton (1608-1674) – Paradisul pierdut, traducere de Aurel Covaci, București:

Minerva, 1972

Romantism:
Logosul ca energie
Poezia devenirii, „spargerea canoanelor”, logosul ca auto-contradicţie dinamică

Johann Wolfgang Goethe (1749-1832), Faust:

-traducere de Lucian Blaga, București: Albatros, 1982

-traducere de Ștefan Augustin Doinaș, București: Univers, 1982
-traducere de Mihai Nemeș, Pitești: Paralela 45, 2005

William Blake (1757-1827), Cărțile profetice: Cei patru Zoa, traducere de Mihai A.
Stroe, Iași: Institutul European, 1998

Victor Hugo (1802-1885), Legenda secolelor, antologie de Dan Ion Nasta, București:
Albatros, 1982

Madách Imre (1823-1864), Tragedia Omului, traducere de Octavian Goga, București:

Cartea românească, 1983

Ioan Heliade Rădulescu, Biblicele

Dimitrie Bolintineanu, Conrad
Mihai Eminescu, Memento mori

Realism:
Logosul ca explicaţie, ca probabilitate
Reconstrucţia/modelarea „mediului” – simularea contextelor şi proceselor existenţei
sociale

Honoré de Balzac (1799-1850) – Comedia umană, București: Univers, 1981-2000

Lev Tolstoi (1828-1910) – Război și pace, traducere de Ioan Frunzetti, București:
RAO, 2006
Gustave Flaubert (1821-1880) – Doamna Bovary, traducere de D.T.Sarafoff, Iași:
Polirom, 2000
Zola (1840-1902) – articolul „Romanul experimental”

Modernism:
Logosul ca ipoteză, ca posibilitate

-Jocul perspectivelor în proză:

Ryunosuke Akutagawa (1892-1927), Rashomon, traducere de Ion Caraion, Chișinău:
Cartier, 2004
 4

Henry James (1843-1916), Ce știa Maisie, traducere de Ștefan Stoenescu, București:

Univers, 1977

William Faulkner (1897-1962), Zgomotul și furia, traducere de Mircea Ivănescu, Iași:

Polirom, 2003

Lawrence Durell (1912-1990), Cvartetul din Alexandria, traducere de Catinca Ralea

și Antoaneta Ralian, vol. 1-4, Iași: Poliriom, 2002-2003

Camil Petrescu (1894-1957), Patul lui Procust

Literatura de investigații, „detectivistică”

-lumile posibile
Ion Barbu (1885-1961), Joc secund, Uvedenrode

Postmodernism:

Logosul ca joc

Exemplu de diferenţă a viziunilor despre lume:

modernism: Nichita Stănescu (1933-1983) – postmodernism: Mircea Ivănescu (1931-

2011)

Conştiinţa determinărilor culturale şi istorice ale raţiunii şi cunoaşterii

Thomas Pynchon (n. 1937) – V, traducere de Horea Florian Popescu, București:

univers, 2000

Gabriel García Márquez (1927-2014) – Un veac de singurătate, traducere de Mihnea

Gheorghiu, București: RAO, 2012

Mircea Horia Simionescu (1928-2011), Ingeniosul bine temperat, București: Nemira

Literatura de anticipație