Sunteți pe pagina 1din 4

Povestea Regimentului 11 Siret, armata de elita care a fost victima unor cruzimi

cumplite in razboiul romano-maghiar


Costel Crangan,

Conflictul armat dintre Romania si Ungaria, petrecut in anul 1919, imediat dupa Marea Unire, este inca o fila
,,gri" din istoria neamului. Tinuta decenii de-a randul departe de istoria oficiala, povestea scoate la iveala
numeroase drame. Erou al Primului Razboi Mondial, Regimentul 11 Siret a avut parte, in amintitul conflict, de
furia extremistilor maghiari.

Undeva in partea dinspre Dunare a orasului Galati, in cartierul de blocuri Tiglina 1, se afla o strada in forma de
semicerc, care pare sa copieze dispunerea radiala a vechilor strazi din orasul de altadata, disparut sub povara
bombardamentelor catastrofale din Al Doilea Razboi Mondial.

Chiar daca trece doar printre blocuri gri, construite in anii '60 (cand se punea si piatra de temelie a combinatului
siderurgic) strada are un farmec aparte, caci este marginita de tei si castani uriasi, care o separa, ca o imensa
cortina verde, de cladirile anoste din beton.
Si locurile care o marginesc te atrag cumva, caci artera incepe cu frumosul complex Tiglina (castigator acum
cativa ani al premiului national pentru arhitectura), continua cu oraselul copiilor (tocmai refacut), trece razant pe
langa splendida Gradina Botanica, ajunge in (candva) mirabila zona ,,Francezi" si isi incheie parcursul pe un
promotoriu dinspre Dunare care-ti deschide o splendida vedere catre fluviu si catre muntii Macinului.

Insa nu pentru a va vorbi despre frumusetea unei strazi a Galatiului am pornit demersul de fata. Scopul este
acela de a va spunem povestea unei exceptionale unitati de elita a armatei romane - Regimentul 11 Siret - care
da numele strazii si care a fost parte a celor mai importante campanii militare romanesti desfasurate in epoca
moderna.

Cu batista pe tambalul istoriei


Chiar daca Regimentul 11 Siret n-a prins Razboiul de Independenta din 1877 - pentru simplu motiv ca inca nu
se ,,nascuse" - de atunci incoace a fost in prima linie a tuturor marilor conflicte armate la care Romania a fost
parte.

Interesanta este si ,,memoria selectiva" a istoriei in ceea ce-l priveste. Daca despre participarea ostasilor
regimentului la Primul si Al Doilea Razboi Mondial s-au scris sute de mii de pagini (mai ales sub forma de
memorialistica), despre doua mari conflicte majore - numim aici razboiul romano-bulgar din 1913 si cel romano-
maghiar din 1919 - s-a pus batista pe tambal decenii de-a randul, in spiritul deja stiut al ,,omertei" din blocul
socialist.

,,Ideologii comunisti au considerat ca ar fi o mare eroare de imagine sa se scrie in cartile de istorie despre
luptele dintre romani si ,,tovarasii" bulgari si maghiari, mai ales ca la mijloc erau pretentii teritoriale care si in
vremurile noastre inca mai agita spiritele. Asa ca s-a aruncat gunoiul sub pres, in speranta ca nu va indrazni
nimeni sa-l caute acolo", este de parere profesorul de istorie Alexandru Tudor.

Faptul ca amintitul regiment a dat numele unei tine, fara indoiala, de eroismul demonstrat in lupta (dupa cum
vom arata, de altfel, in cele ce urmeaza), dar si de... cartografie. Cazarma unitatii militare se afla, pana acum
vreo opt decenii, chiar la strada careia i-a dat nume, locul fiind identificat in prezent doar cu un momument
simplu, din piatra, amplasat in apropiere de fostul notariat de stat (vizavi de parcul Viva).

Cumva interesant este ca monumentul - ridicat dintr-o colecta publica pe la 1915 - este pentru a marca razboiul
romano-bulgar din 1913, probabil cel mai ciudat conflict militar in care a fost implicati tara noastra, dat fiind ca
am parcurs jumatate din teritoriul Bulgariei si am fost la un pas sa ocupam Sofia fara sa tragem vreun foc de
arma. Pe perioada ostilitatilor au murit, totusi, vreo 2.000 de soldati, insa niciunul ucis de inamic, ci de boala
infectioasa numita holera.

Marasesti, Marasti, Oituz


In cursul Primului Razboi Mondial, Regimentul 11 Siret a facut parte din Armata a III-a romana, care a patruns
in Transilvania, in 27/28 august 1916, pe valea Buzaului, ocupand timp de cateva zile teritorii importante, pana
aproape de Agnita.

Pana pe 25 septembrie purtase deja cateva batalii importante, in decursul carora a pierdut peste 2.000 de ostasi,
dupa care a primit ordin sa se retraga spre Buzau si Ramnicu Sarat. Urmeaza cateva saptamani de lupte
defensive crancene cu trupele germane si austro-ungare, rastimp in care regimentul ajunge la celebra linie Galati-
Namoloasa-Tecuci, pe care avea sa o apere cu succes pana la sfarsitul razboiului.

Intre timp, Regimentul 11 Siret pierduse peste 8.000 de ostasi, insa intarit cu noi trupe (inclusiv cu ardeleni) a
participat si la marea ofensiva din vara lui 1917, de la Marasesti, Marasti si Oituz, unde se remarca, steagul
unitatii fiind decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazul".
Ungaria bolsevica versus Romania monarhica

Insa cea mai controversata fila din istoria Regimentului 11 Siret vine dintr-un razboi aproape necunoscut, caci
vreme de sase decenii a fost cenzurat din cartile de istorie: este vorba despre razboiul romano-maghiar din 1919.

Culmea este ca informatiile despre acest razboi - cenzurate de comunisti din motive aproape firesti: statul
monarhic roman invadase Ungaria condusa de bolsevicul Bela Kun - au ramas la fel de putine si dupa 1989,
dupa cum remarca istoricul Cristian Negrea in lucrarea ,,Razboiul romano-ungar de la 1919".

,,Nu pot sa-mi explic nici acum de unde apare aceasta jena in abordarea acestui subiect, pot doar sa incerc sa
arat adevarul asupra acestui eveniment. Istoria este ceea ce este, sau ceea ce a fost. Suntem datori sa o
cunoastem si sa o apreciem, asa cum este ea, mai ales in contextul relatiilor cu vecinii nostri, care nu
intotdeauna au fost prea cordiale", scrie Negrea.

Contextul istoric al amintitelor evenimente este complex. Pe fondul haosului din noua Europa postbelica,
bolsevicii preiau puterea in Ungaria la 21 martie 1919 si instaureaza un regim de opresiune care va dura 133 de
zile, pana va fi desfiintat de armata romana. La 24 martie, trei zile dupa preluarea puterii, dupa decretarea
mobilizarii, Comisariatul de razboi al guvernului comunist ungar da comandamentelor in subordine urmatoarele
instructiuni referitoare la atitudinea trupelor, pana la terminarea organizarii Armatei Rosii Ungare, care avea ca
scop cucerirea unor teritorii importante, printre care si Transilvania.

Trupele unguresti incep cu data de 24 martie 1919 puternice atacuri impotriva trupelor romane pe linia de
demarcatie, executate de forte de marimea unui batalion, sustinute de artilerie si trenuri blindate. Tot mai
puternice devin aceste atacuri de la inceputul lunii aprilie, mai ales in zonele Diviziei a 7-a (Seini - Hodod -
Zalau) si a 6-a, la Ciucea. La 6 aprilie se executa si o recunoastere aeriana pana la Cluj. Incep concentrarile
numeroase de trupe unguresti, ca un preludiu al atacului, in timp ce trupele sovietice ruse intensifica atacurile pe
linia Nistrului.

Evident, Romania isi pregateste riposta. La 10 aprilie 1919, Marele Cartier General transmite un ordin de
operatii Comandamentului Trupelor din Transilvania. Conform acestuia, intrucat decizia Consiliului de la Paris
(26 februarie) stipuleaza ca romanii sunt in drept de a rezista, in caz de atac din partea ungurilor, si de a ocupa
zona fixata, se ordona pregatirea trupelor pentru ofensiva peste Carpatii Occidentali, cu scopul de a ocupa
teritoriul romanesc pana la linia fixata de Conferinta de Pace de la Paris.

In dimineata zilei de 16 aprilie 1919, la ora 3,15, incepe ofensiva generala a trupelor romane peste Carpatii
Occidentali. Dar nu a fost sa fie un atac general, in multe locuri a fost vorba de un contraatac, deoarece trupele
ungare isi incepusera deja propria lor ofensiva.

,,In noaptea de 15/16 aprilie, inamicul, in urma unei pregatiri de artilerie, a atacat posturile noastre de trecere de
la nord-vest de Nagy Sikarlo, din sectorul Brigazii a 3-a Rosiori, pe valea Somesului, reusind sa le respinga.
Intervenind rezervele locale, inamicul a fost gonit, iar posturile noastre si-au ocupat pozitiile lor. Tot in decursul
acestei nopti, fortele inamice au intreprins incercari de atac in sectorul Diviziei a 7-a, asupra posturilor noastre
de la Giurtelecul Hododului - Tigani, precum si in sectorul Diviziei a 6-a, la nord-est de Ciucea. Toate aceste
atacuri au fost respinse. In sectorul Brigazii a 3-a Rosiori, pe valea Somesului, inamicul a continuat atacurile si
in cursul zilei de 16 aprilie, pe frontul Nagy Sikarlo - Erdoszada, trupele brigazii de rosiori au rezistat insa cu
energie, respingand toate atacurile inamicului."

General Gheorghe Mardarescu, ,,Campania pentru desrobirea Ardealului si ocuparea Budapestei si alte
marturii", Editura Marist, 2010.

Incepuse razboiul, iar odata cu el si un sir de orori de neimaginat, carora avea sa le cada victima ostasii romani.
Cazul Regimentului 11 Siret, participant la acest razboi, este unul aparte, caci sute dintre ostasii lui, capturati de
militiile secuiesti de pe raza actualelor judete Harghita si Covasna, au fost ucisi in chinuri cumplite, care
amintesc de ororile din timpul rascoalei lui Horea, Closca si Crisan sau de razboiul taranesc condus de
Gheorghe Doja.

Ororile razboiului romano-maghiar din 1919


Evident, exista numeroase controverse legate de razboiul la care facem referire. Mai mult decat atat, sursele
maghiare indica faptul ca romanii ar fi fost cei care au dat tonul atrocitatilor. Un lucru este insa cert: exista
marturii solide ale faptului ca ostasii romani capturati in lupta erau torturati salbatic, apoi erau ucisi prin tragere
in teapa sau pe roata, ca in Evul Mediu.

Faptele ar fi fost comise de soldatii dintr-o cumva celebra Divizia de secui, care a fost formata din recruti din
districtele secuiesti din Transilvania, mai ales din comitatele Trei Scaune, Ciuc si Odorhei, respectiv zona din
estul Transilvaniei populata de secui.

,,Pana la inceperea efectiva a luptelor, nu ma refer la hartuielile de pana atunci, intre trupele romane si cele
ungare, in aprilie 1919, divizia de secui s-a remarcat numai prin abuzurile, crimele si atrocitatile impotriva
populatiei romanesti din zona ocupata de catre unguri", scrie Cristian Negrea.

Ulterior, o parte a acestor trupe au organizat misiuni de tip ,,partizani" in Ardealul romanesc, continuand cumva
atrocitatile de mai inainte, numai ca de data aceasta victimele erau soldatii capturati in tot felul de ambuscade.

Potrivit marturiilor istorice, numai Regimentul 11 Siret a pierdut aproape 500 de oameni care, dupa ce au fost
rapiti de partizanii secui, au fost ucisi prin tortura, iar apoi cadavrele lor au fost lasate la vedere, chipurile in
semn de ,,avertisment pentru armata invadatoare romana".

Va mai recomandam si:


Istoria unui razboi sters de comunisti din cartile de istorie. Cum au luptat romanii cu bolsevicii la Galati,
intr-o inclestare de trei zile, soldata cu mii de morti

Cum au falsificat comunistii istoria unei batalii intre romani si turci, pentru a nu-i supara pe rusi. Miza:
un monument grandios

Tenebrele istoriei: Stefan cel Mare, jefuitorul si inrobitorul. Ce secrete urate ascund istoricii despre
marele domnitor

S-ar putea să vă placă și