Sunteți pe pagina 1din 26

Lectia nr.1: Alfabetul german si reguli de pronuntie.

Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor


fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care
vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc.

Germana actualã foloseste alfabetul latin, la care se adaugã vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) si o variantã a
literei s, care seamãnã cu litera greceascã “beta” ß. In concluzie in alfabetul german se afla patru litere
noi ä, ö, ü ß ( diacriticele limbii germane )

A a (a)
Ä ä (e)
B b (be)
C c (ţe)
D d (de)
E e (e)
F f (ef)
G g (ghi)
H h (ha)
I i (i)
J j (iot)
( in interiorul cuv se pronunta "i")
K k (ka)
L l (el)
M m (em)
N n (en)
O o (o)
Ö ö (o lung)
P p (pe)
Q q (ku)
R r (er)
S s (es)
(la inceputul cuv se pronunta "ș")
ß (s)
eszett sau scharfes ß )
( poti face referire la aceasta litera spunand
T t (te)
U u (u)
Ü ü (iu)
V v (fao)
( in interiorul cuv se pronunta "f")
W w (ve)
X x (iks)
Y y (iepsilon)
( in interiorul cuv se pronunta "iu")
Z z (ţet)
Particularitati fonetice / phonetische Merkmale :
 äu se pronunta [oi]
 ei se pronunta [ai]
 ie se pronunta lung [i]
 sch se pronunta [ș]
 eu se pronunta [oi]
 În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție
!!!: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca
si ärespectiv ö si ü.
 Vocalele duble se pronunþã mai lung: Haar, Aachen, Meer,...
 Consoanele sonore b,d,g,v se pronunþã în poziþie finalã [p], [t], [c], [f]: ab [ap] , Bad [bat],
Tag [tac], Indikativ [indikatif] .
 Consoanele duble se pronunþã ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea
vocalei premergãtoare. ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...
 Litera c apare în cuvintele germane numai împreunã cu k, marcând fatul cã vocala
premergãtoare se pronuntã scurt. ex : Sack, Deck, Bock, ....
 Litera h precedatã de o vocalã nu se pronuntã, functia ei fiind aceea de a semnala cã este vorba
de o vocalã lungã ex : Bahn, sehr, Huhn,.....
 La începutul cuvintelor de origine strãine grupul ch se pronunþã [k] ex : Chor, Charakter,…
 Litera e în terminatiile –el, -em, -en se pronuntã ca un ã românesc, atunci când vorbim foarte
clar. Când vorbim repede, acest ã se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n],
[r] ex: Mittel, fragen
 Litera r se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.
 Foarte multi vorbitori pronuntã terminatia –er ca un fel de ã românesc, schitând doar un r foarte
scurt ex: Mutter, Kinder, ....

Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana.


Sa invatam sa numaram de la 1-10

0 - null (nul)
1 - eins (ainţ)
2 - zwei (ţvai)
3 - drei (drai)
4 - vier (fir)
5 - fünf (fiunf)
6 - sechs (zehs)
7 - sieben (ziben)
8 - acht (aht)
9 - neun (noin)
10 - zehn (ţen)
Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai
repede decat te asteptai :
Eins, zwei, Polizei,
Drei, vier, Grenadier
Fünf, sechs, alte Hex
Sieben, acht, Gute Nacht !
Neun, zehn, schlafen geh'n .
Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute
nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;
Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la11 - 20 :

11 - elf (elf)
12 - zwölf (ţvolf)
13 - dreizehn (draiţen)
14 - vierzehn (firţen)
15 - fünfzehn (fiunfţen)
16 - sechszehn (zehsţen)
17 - siebzehn (zibţen)
18 - achtzehn (ahtţen)
19 - neunzehn (noinţen)
20 - zwanzig (ţvanţig)

Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din


numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele
16 si 17!
Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se
zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre
membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii.
20 - zwanzig
21 - einundzwanzig
22 - zweiundzwanzig
23 - dreiundzwanzig
...............................
30 - dreißig
31 - einunddreißig
32 - zweiunddreißig
33 - dreiunddreißig
...............................
40 - vierzig
41 - einundvierzig
42 - zweiundvierzig
43 - dreiundvierzig
................................
50 - fünfzig
51 - einundfünfzig
52 - zweiundfünfzig
53 - dreiundfünfzig
................................
60 - sechzig
61 - einundsechzig
................................
70 - siebzig
71 - einundsiebzig
................................
80 - achtzig
81 - einundachtzig
.................................
90 - neunzig
91 - einundneunzig
.................................
100 - hundert
101 - hunderteins
102 - hundertzwei
110 - hundertzehn
131 - hunderteinunddreißig
.................................
1000 - tausend
2000 - zweitausend
100.000 - hunderttausend
.................................
1.000.000 - eine Million
1.500.000 - anderthalb Millionen
2.000.000 - zwei Millionen
1.000.000.000 -eine Milliarde
Observatii:
 -ig se citeste ca -ih;
 Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!! facand numeralul
20 -zwanzig;
 Accentul cade pe prima silaba;
 Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se
citeste) ein.und.neunzig

Lectia nr.3: Salutul in limba germana plus mici expresii


uzuale.
Forme de salut in limba germana
Buna dimineata! = Guten Morgen ! (gutăn morgăn)
Buna ziua ! = Guten tag ! (gutăn tag)
Buna seara ! = Guten Abend ! (gutăn abănd)
Noapte buna ! = Gute Nacht ! (gută naht)
Buna ! = Grüß Gott ! (grius got)
Buna ! (informal) = Hi ! (hai)
Salut ! Alo ! = Hallo ! (haloo)
Bine ati venit ! = Willkommen ! (vilkomăn)
La revedere ! = Auf Wiedersehen ! (auf viderzeen)
Pa ! = Tschüss ! (ciuss)
Cuvinte/ expresii uzuale in limba germana.
Da = Ja (ia)
Nu = Nein (nain)
Ma scuzati ! = Entschuldigung ! (entciuldigung)
Imi pare rau/ pardon = Tut mir Leid ! (tut mi laid)
Multumesc ! = Danke ! (danche)
Multumesc mult ! = Danke schön!/ Vielen Dank ! (danche șoon/ viilen dank)
Te rog ! = Bitte ! (bite)
Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?)
Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vărștee niht)

Intrebari uzuale, raspunsuri posibile:


Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul.
Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/
Bine/ Foarte bine.
Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. = Cat timp stati
aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana.
Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumäner = Sunteti strain? - Da, sunt roman.

Wie heißt du? / Wie heißen Sie? - Ich heiße.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc.....
Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani.

Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut! = Ce mai
faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!
Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nächstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul
urmator/ Saptamana asta.
Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o ora/ In
doua minute/ Imediat/ Acum.

Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro.

Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape.

Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. =Unde este statia
de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta.

Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverständlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te
rog/ Desigur/ Sigur.

Entschuldigung, störe ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? -
Nu, intrati va rog.

Kann ich mich vorstelle? - Ich heiße.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc....

Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump.

Was ist los? - Ich bin müde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.

Lectia nr.4: Banii si conversatie la banca in limba germana.


Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania, Finlanda,
Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si
in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem
bancnotele si monezile euro.
Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriiele simboluri.
Moneda = Die Münze (di miunțe)

Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze (di ain oiro ţent miunţe)
Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze ( di ţvai oiro ţent miunţe)
Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze ( di fiunf oiro ţent miunţe)
Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze ( di ţen oiro ţent miunţe)
Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze ( di ţvanţig oiro ţent miunţe)
Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze ( di fiunfţih oiro ţent miunţe)
Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze ( di ain oiro miunţe)
Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze ( di ţvai oiro miunţe)
Bancnota = Die Banknote (di banknote)
Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein (der fiunf oiro şain)
Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein (der ţen oiro şain)
Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein (der ţvanţig oiro şain)
Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein (der fiunfţih oiro şain)
Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein (der ain hundart oiro şain)
Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein (der ţvei hundart oiro şain)
Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein (der fiunf hundart oiro şain)
Te afli intr-o tara in care se vorbeste germana. Fie ca esti simplu turist sau afacerist, ai nevoie sa schimbi
bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb
valutar (wechselstube) insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care
le vei invata citind textul urmator:
DIALOG 1:
- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?
- Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.
- Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ?
- Ich habe Dollars. Könnten Sie mir sagen den amtlichen Kurs von heute ? = Eu am dolari. Puteti sa-
mi spuneti cursul oficial de astazi?
- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul de
acolo. Aveti multi?
- Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine
Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de
schimb?
- Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?
- Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi.
- Hier ist ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.
- Danke sehr. = Multumesc mult.
Vrei sa stai mai mult? Ai nevoie sa-ti deschizi un cont (ein Konto eröffnen) pentru a putea beneficia de
bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:
DIALOG 2:
- Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?
- Ich möchte ein Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont.
- Für wieviel zeit? = Pentru cat timp?
- Nur für fünf Monaten. = Doar pentru 5 luni.
- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein formular und Sie müssen es mit den genauen
Personaldaten ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich
Ihnen wo sie unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-
l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de
identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.
- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.
Vocabular: wechseln,(um)tauschen = a schimba; die Währung = valuta; amtlich = oficial; der kurs =
cursul; die Münze = moneda; die Umtauschgebühr = taxa de schimb, comision; der Schein =
bancnota; eröffnen = a deschide; einfach = simplu; überweisen,überwiesen = a vira; das Formular =
formular; genau = exact; der Pass = pasaport;unterschreiben = a semna; ausfüllen = a completa;

Lectia nr.5: La cumparaturi. In supermarket.


Vocabular la cumparaturi (Wortschatz Einkäufe):

Darf ich? (darf ih? ) = pot eu

Können Sie mir helfen? (chionen zi mir helfen) = Puteti sa ma ajutati?

Wie kann ich Ihnen helfen? (vi can ih inen helfen) = Cum pot sa va ajut?

Kann ich etwas für Sie tun? (can ih etvas fiu zi tun) = Pot face ceva pentru dvs?

die Einkäufe (di ainkoife) = cumparaturi

der Verkäufer / die Verkäuferin (der fercoifer / die fercoiferin) = vanzator / vanzatoare

der Kunde / die Kundin (der cunde / di cundin) = clientul / clienta

das Obergeschoß (das obergheșos) = etaj

die Kasse (di case) = casa de marcat

das Angebot (das anghebot) = oferta

die Auslage (di auslaghe) = vitrina de magazin

das Regal (das regal) = raft

der Preis (der prais) = pret

der Einkaufswagen (der aincaufsvaghen) = caruciorul de cumparaturi

die Rechnung (di rehnung) = bonul fiscal

die Einkaufstasche (di aincaufs.tașe) = sacosa de cumparaturi

die Tüte (di tiute) = sacosa

teuer (toier) = scump

billig (bilig) = ieftin

bequem (becvem) = comod, confortabil

zeigen (țaighen) = a arata ceva cuiva


einpacken (ainpachen) = a impacheta

bezahlen (bețalen) = a plati

nehmen (nemen) = a lua

gefallen (ghefallen) = a place

Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) :

die Lebensmittel (di lebens.mitel) = alimente

die Schweinefleisch (di șvain.flaiș) = carne de porc

die Rindfleisch (di rind.flaiș) = carne de vita

die Putenfleisch (di puten.flaiș) = carne de curcan

die Hähnchenfleisch (di henhen.flaiș) = carne de pui

die Leber (di leber) = ficat

der Käse (di cheze) = branza, cascaval

das Schintzel (das șnițel) = snitel

der Schinken (der șinchen) = sunca

der Putenschinken (der puten.șinchen) = sunca de curcan

der Hähnchenschinken (der henchen.șinchen) = sunca de pui

der Mais (der mais) = porumb

der Reis (der rais) = orez

die Nudeln (di nudeln) = fideaua

das Ei/ die Eier (das ai / di aia) = ou/ oua

die Kartoffel/ Kartoffeln (di cartofel / cartofeln) = cartof/ cartofi

die Möhre/n -die Karotte/n (di miore / di carote) = morcov / i

der Kartoffelbrei/ kartoffelpüree (der cartofel.brai / cartofel.piuree) = piure de cartofi

der Kartoffelsalat (der cartofel.salat) = salata de cartofi

die Pommes frites (di pomes frites) = cartofi prajiti

das Joghurt (das iogurt) = iaurt

die Milch (di milch) = lapte

das Milchpulver (das milch.pulver) = lapte praf


der Zucker (der țucher) = zahar

das Salz (salț) = sare

die Süßigkeiten (siuzig.caiten) = dulciuri

der Apfel (der epfel) = mar

der Pfirsich (der firsih) = piersica

Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung):

probieren (probiren) = a proba

weit (vait) = larg

lang (lang) = lung

kurz (kurț) = scurt

das Modell (das model) = model

die Größe (di griose) = marime

die Farbe (di farbe) = culoare

die Baumwolle (di baum.vole) = bumbac

die Wolle (di vole) = lana

der Schuhe (der șue) = pantofi

der Handschuhe (der hand.șue) = manusi

die Sonnenbrille (di sonen.brile) = ochelari de soare

die Socken (di sochen) = sosete

die Strumpfhose (di ștrumf.hoze) = dresuri

die Unterhose (di unter.hoze) = chiloti

die Badehose (di bade.hoze) = slip de plaja

die Hose (di hoze) = pantaloni

der Rock (der roc) = fusta

die Sporthose (di șport.hoze) = pantalon sport

die Bluse (di bluze) = bluza

der Strickpullover (der ștric.pulovăr) = pulover tricotat

die Jacke (di iache) = geaca


Lectia nr.6: Familia mea.
Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti, bunici? Hai
sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta.

die Mutter (di mutăr) = mama


der Vater (der fatăr) = tata
der Bruder (der brudăr) = fratele
die Schwester (di șvestăr) = sora
die Eltern (di eltern) = parintii
die Geschwister (di gheșvistăr) = fratii
die Großmutter (di gros.mutăr) = bunica
der Großvater (der grosfatăr) = bunicul
die Großeltern (di gros.eltern) = bunicii
der Sohn (der son) = fiul
die Tochter (di tohter) = fiica
der Onkel (der onchel) = unchiul
die Tante (di tante) = matusa
der Mann (der man) = sotul
die Frau (di frau) = sotia
der Urgroßvater (der urgros.fatăr) = strabunicul
die Urgroßmutter (di urgros.mutăr) = strabunica
das Kind (das chind) = copilul
der Schwager (der șvagher) = cumnatul
die Schwägerin (di șvagherin) = cumnata
der Vetter (der fetăr) = verisor
die Kusine (di cuzine) = verisoara
der Neffe (der nefe) = nepot
die Nichte (di nihte) = nepoata
der Enkel (der enchel) = stranepot
die Enkelin (di enchelin) = stranepoata
der Verwandte (der fervandte) = ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:


Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatăr / zi ist maine
mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....
Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia,
sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.
Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast du
gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine șvestăr / ih habe caine gheșvistăr )= Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am
frati.
Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatăn? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? -
Nu, nu sunt.

Lectia nr.7 Corpul omenesc.


Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf (der copf) = capul


der Schädel (der ședăl) = craniu
der Stirn (der știrn) = fruntea

das Haar (das haar) = parul

das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul

die Schläfen (di șlefăn) = tamplele

die Nacken (di nachen) = ceafa

der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca

der Kiefer (der chifer) = maxilar

der Kinn (der chin) = barbie

die Bart (di bart) = barba

der Schnurrbart (șnur.bart) = mustata

die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di
augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;

die Nase (di naze) = nasul; der Naseflügel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) =
nara;

das Ohr (das or) = urechea

die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz

der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn (der bachen.țan) =
masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di țunghe) = limba

Partile corpului (Körperteile)

der Hals (der hals) = gat


der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsäule (di virbel.soile) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di șulter) = umar; die Schulterblatt (di șulter.blat) = omoplat
der Arm (der arm) = brat
der Oberarm (der ober.arm) = brat
der Unterarm (der unter.arm) = antebrat
der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot
die Handfläche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;
der Handrücken (der hand.riuchen) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.varțe) = mamelon, sfarc
der Rücken (der riuchen) = spate
die Hüfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der șenchel / der ober.șenchel) = coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der șpan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das șin.bain) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di țee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der țeen.naghel) = unghia de la picior
Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomac


die Leber (di leber) = ficat

die Niere (di nire) = rinichi

die Lunge (di lunghe) = plaman

das Herz (das herț) = inima

die Bauchspeicheldrüse (di bauh.șpaihel.driuse) = pancreas

die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara

die Galle (di gale) = fiere

das Gehirn (ghehirn) = creier

der Nerv (der nerf) = nerv

Exercitiu (Übung) :
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe
adjective. Iata cateva sugestii :

die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)

die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)

die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)

die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)

Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

Lectia nr.8 Anotimpurile, Lunile anului, Zilele saptamanii,


partile din zi.
Anotimpuri = Jahreszeit (iares.țait)
FRÜHLING (Friulinc) = Primavara
SOMMER (Somăr) = Vara

HERBST (Herbst) = Toamna

WINTER (Vintăr) = Iarna

Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)

Januar (Ianuar) = Ianuarie


Februar (Februar) = Februarie

März (Merț) = Martie

April (April) = Aprilie

Mai (Mai) = Mai

Juni (Iuni) = Iunie

Juli (Iuli) = Iulie

August (August) = August

September (Septembăr) = Septembrie

Oktober (Oktobăr) = Octombrie

November (Novembăr) = Noiembrie

Dezember (Dețembăr) = Decembrie

Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe)

Montag (Montac) = Luni


Dienstag (Dinstac) = Marti

Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri

Donnerstag (Donărstac) = Joi

Freitag (Fraitac) = Vineri

Samstag (Samstac) = Sambata

Sonntag (Sontac) = Duminica

Partile din zi

vormittag; in der morgen (formitac; in der morgăn)= dimineata


mittag (mitac) = pranz

nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza


abend (abănd) = seara

nacht (naht) = noapte

Cuvinte si expresii uzuale:

jetzt (ieț)= acum

heute (hoite) = azi

morgen (morgăn) = maine

übermorgen (iubămorgăn) = poimaine

gestern (ghestărn)= ieri

vorgestern (forghestărn) = alaltaieri

nächstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator

niemals (nimals) = niciodata

später (șpetăr) = mai tarziu

sofort (zofort) = imediat

täglich (teglih) = zilnic

jeden Tag (jedăn tac) = in fiecare zi

Welcher Tag ist heute? (Velhe tac ist hoite? ) = Ce zi este azi?

Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.

Lectia nr.9 Culorile (Lektion 9 Farben)


weiß (vais) = alb

grau (grau) = gri

schwarz (șvarț) = negru

braun (braun) = maro

grün (griun) = verde

gelb (ghelb) = galben

orange (oranje) = portocaliu

rot (rot) = rosu

rosa (roza) = roz

blau (blau) = albastru


Lectia nr.10 Animalele (Lektion 10 Tiere)
Tier (tiir) = animal
Katze (cațe) = pisica
Hund (hund) = caine
Bär (ber) = urs
Vogel (foghel) = pasare
Ente (ente) = rata
Fisch (fiș) = peste
Kuh (cu) = vaca
Rind (rind) = vita
Schwein (șvain) = porc
Schlange (șlanghe) = sarpe
Pferd (ferd) = cal
Wolf (volf) = lup
Elefant (elefant) = elefant
Löwe (liove) = leu

Vremea. Fenomenele naturii.


Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain șlehtes vetăr nur falșe
klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite
vremea = das Wetter (das vetăr)

der regen (der regăn) = ploaia

der donner (der doonăr) = tunetul

der blitz (der bliț) = fulger

der hagel (der haghel) = grindina

der schnee (der șnee) = ninsoarea

der frost (der frost) = inghet

der taifun (der taifun) = taifun

windig (vindic) = furtuna

wind (vind) = vant

sonne (sone) = soare

sonnig (soonic) = insorit

wolken/ himmel (volkăn/ himăl ) = nor

bewölkt (bevolkt) = innorat, noros

regen (regăn) = ploaie

regnet (recnet) = a ploua


kälte (chelte) = racoare

kalt (kalt) = rece

hitze (hitțe) = caldura

heiß (hais) = fierbinte

heiter (haităr) = senin

Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :


Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in Doiciland und in anderăn
Lendăn)= Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ?

Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs
in Roma ?

Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

In Paris und München scheit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si München ninge.

Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.

Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in Atena este frumoasa.

In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin.

Wichtig = important

Wetterwörter (vetărviortăr)= Cuvinte despre vreme

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"


Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit =
ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewölkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist heiß
= este cald; Es ist windig = este vant

Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?)
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua
intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?

Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii
acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.=
Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel
nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa
opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ (
acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn
minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de
a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn minuten vor neun./ Es ist
viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara
cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in
limba romana)

08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten vor neun./ Es ist kurz
vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la
ora noua.
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; umacht uhr
und vierzig minuten = la ora 08:40
Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule amsamstag = Eu ma
duc la scoala sambata.
Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de
nastere este in iunie.
Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:
1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica?

1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora
noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu?

2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr unddreißig minuten/
16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?

3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de
pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du șlafăn?) = Cand te duci la culcare?

4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur șlafăn) = Ma duc la
ora 22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferșpetung, ih ștehe im stau) = Imi
pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih kome etvas șpetăr.) = Oh,
este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare
rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspätung = intarziere; später = tarziu; gegen = catre, folosit
insa si cu intelesul de aproximativ.

Lectia nr 13 Orientarea pe o harta. Puncte cardinale.


(Lektion 13 Orientierung auf der Landkarte)
Punctele cardinale :

im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....


nördlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....
im Süden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....
südlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....
im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....
westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....
nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....
südwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....
im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....
östlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....
nordöstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....
südöstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....
Intrebari posibile despre pozitia unui oras pe harta .
Wo liegt Nürnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nürnberg?
Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nürnberg se afla la nord
de München.
Kennst du / Kennen Sie Nürnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti
Nürnberg ?
Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg ? Unde se afla asta ?
Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih
fon Ștutgart) = Se afla la nord de München, nordest de Stuttgart.

Ghid de Conversatie. Intalnire in cafenea.


Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.
Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?
Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?
Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !
Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !
Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.
Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?
Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.
Sprechen Sie deutsch? (Șprehen zi doici?) = Vorbiti germana?
Sprichst du deutsch? (Șprihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !
Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen zi? / șprihst du? ) = Ce
limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas English und ain bishen doici.) =
Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.
Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in Doiciland?) =Ce limbi
se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana.
Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna?
Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba mea materna este
romana.
Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in Madrid?) = Ati / Ai fost
vreodata in Madrid?
Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid!
Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?
Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.
Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?
Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in
Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.
In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?
Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. /
Singapore este in Asia.
Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:
Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?
Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai personen?) = Aveti o masa
libera pentru trei persoane?
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles,
poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.
Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? /
Ce ati dori sa beti?
Zahlen, bitte! (țalen, bite) = Nota va rog!
Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog.
Zusammen oder getrennt? (țuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau separat?
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.
Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

Pronumele personal.
Singular:
persoana I : ich (ih) = eu
persoana II: du (du) = tu
persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba
romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru
ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este
albastru.
Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de
genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal.
Plural:
persoana I: wir (vir) = noi
persoana II: ihr (ir) = voi
persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.
*se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala
ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?

Verbul. Conjugarea la prezent a verbelor "haben" si "sein"


Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul este
flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.
Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si neregulate, verbe care
isi modifica radacina in timpul conjugarii.
Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu prezinta
modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe
parcursul conjugarii.
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt foarte des
intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si
pronumele personal.

Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"


HABEN = a avea
ich habe (ih habe) = eu am
du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (wir haben) = noi avem
ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
SEIN = a fi
ich bin (ih bin) = eu sunt
du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti
*nu are corespondent in limba romana
Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea
verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si
schimba radacina pe parcursul conjugarii.
Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN"impreuna cu
formele pronumelui personal.
In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt verbele
neregulate.

Cele mai importante 50 de verbe din limba germana.


1. anrufen (an.rufăn) = a telefona
2. arbeiten (arbaităn) = a munci
3. backen (bachen) = a coace
4. benutzen (benuțen) = a folosi
5. bleiben (blaibăn) = a ramane
6. brauchen (brauhăn) = a avea nevoie
7. bringen (bringhen) = a aduce
8. denken (denchen) = a gandi
9. essen (esen) = a manca
10. fahren (farăn) = a conduce
11. finden (findăn) = a gasi, a considera
12. fliegen (flighăn) = a zbura
13. fragen (fragăn) = a intreba
14. geben (ghebăn) = a da
15. gehen (gheen) = a se duce
16. haben (habăn) = a avea
17. heißen (haisen) = a se numi
18. helfen (helfăn) = a ajuta
19. hören (hoorăn) = a auzi
20. kaufen (caufăn) = a cumpara
21. kennen (chenen) = a cunoaste
22. kommen (comăn) = a veni
23. können (chionăn) = a putea
24. laufen (laufăn) = a merge, a alerga, a functiona
25. leben (lebăn) = a trai
26. leihen (laihen) = a imprumuta
27. lernen (lernen) = a invata
28. lesen (lezen) = a citi
29. lieben (libăn) = a iubi
30. machen (mahăn) = a face
31. möchten (miohtăn) = a dori
32. nehmen (nemăn) = a lua
33. schreiben (șraibăn) = a scrie
34. schlagen (șlaghen) = a lovi
35. schneiden (șnaiden) = a taia
36. schlafen (șlafăn) = a dormi
37. sitzen (sițen) = a sta, a lua loc
38. sehen (zeen) = a vedea
39. sein (zain) = a fi
40. sprechen / reden (șpreheen / redăn) = a vorbi
41. spielen (șpilen) = a te juca
42. trinken (trinchen) = a bea
43. vergessen (ferghesăn) = a uita
44. versprechen (ferșprehen) = a promite
45. verstehen (ferșteen) = a intelege
46. waschen (vașăn) = a spala
47. werden (verdăn) = a deveni
48. wissen (vizăn) = a sti
49. wollen (volen) = a vrea
50. wohnen (vonen) = a locui

Substantivul.Descriere generala.
Substantivul este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale), lucruri,
actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare
insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das
Mädchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mädchen
= o fata).
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind
foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice
dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. (
daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este
considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii),abstracte (care
denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri),comune (care denumesc clasa sau
categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective)
Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea;
das Fenster = fereastra; das Auto = masina;
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit =
prostia, die Nähe = apropierea, die Musik = muzica;
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;
Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;
Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii:
Dupa numar substantivele pot fi:
 substantive care au forma de plural si singular;
 substantive care au numai forma de singular;
 substantive care au numai forma de plural;
Dupa gen substantivele pot fi:
 substantive feminine;
 substantive masculine;
 substantive neutre;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata
substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
 articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);
 articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);

Genul substantivului si reguli de determinare.


Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa
invatati substantivele impreuna cu genul acestora.
Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.
Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia
acestuia.
Genul masculin foloseste articolul : DER
1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:
In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul;
der Student = studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie
face: das Sähnchen = baiatul, baietelul etc.
Categorii de substantive:
 anotimpurile => exceptie face: das Frühjahr = primavara anului;
 denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea; die
Frühe = la inceputul / urile;
 fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner = tunetul;
der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;
 denumirea vanturilor; ex: der Föhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;
 denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul;=>
exceptie face: die Kreide = creta;
 denumirea muntilor ( nu toti ) ;
 denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul;=>
exceptie face: die Lira = lira
 toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;
 denumirea mobilierului;
 denumirea instrumentelor de scris
 marcile de automobile;
2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:
 Terminatii pentru substantive de origine germana:
-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das
Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter
= untul; das Zimmer = camera; etc.
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;
-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;
-ling : der Frühling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling =
balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);
-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.
* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul
neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;
 Terminatii pentru substantive de origine negermana:
-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-än : der Kapitän = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;
-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;
-är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär =
militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent =
brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
-mom : der Agronom = agronomul;
-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;
Genul feminin foloseste articolul : DIE
1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:
In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die
Tochter = fiica; die Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange =
sarpele; => exceptie face: das Mädchen = fata; das Weib = feminin;
Categorii de substantive:
 90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich =
piersica;
 denumiri pentru avioane;
 denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;
 marci de motociclete;
 denumiri de rauri;
 denumiri de flori;
 denumiri de arbori;
 instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul;
das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
 numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf;
2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:
-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie
face: das Auge = ochiul;
Terminatiile care indica 100% genul feminin:
-schaft : die Freundschaft = prietenia;
-keit : die Sußigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;
-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;
-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;
-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;
-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;
-ei : die Bücherei = biblioteca;
-in : die Lehrerin = profesoara;
 Terminatii pentru substantive de origine negermana:
-a : die Kamera = camera;
-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;
-age : die Garage = garajul;
-aille : die Medaille = medalia;
-äne : die Migräne = migrena;
-enz : die Differenz = diferenta;
-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;
-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul;
-ille : die Kamille = musetelul;
-ine : die Kabine = cabina;
-isse : die Kulisse = culise;
-ive : die Alternative = alternativa;
-iz : die Notiz = nota;
-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose =
marinarul, navigatorul;
-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;
-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;
-tät : die Universität = universitatea; die Qualität = calitatea;
-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
-üre : die Lektüre = lectura; die Broschüre = brosura;
Genul neutru foloseste articolul : DAS
1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:
 In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm
= mielul.
 Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.
 Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ;ex: das
Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de
gaina;
 Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das
Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom =
bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:
 Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel =
al patrulea;
 Diminutivele; ex: das Mütterchen = mamica; das Väterchen = taticul;
 Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt,
ridicat;
 Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das
Getreide = cereale; das Geflügel = pasarile, gainile;
 Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:
 Terminatii pentru substantive de origine germana:
-chen : das Mädchen = fata; das Bündelchen = manunchi, pachetel;
-lein : das Fräulein = fetita;
-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefängnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfängnis
= conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;
-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal =
necazul; die Mühsal = dificultate, greutate; etc.
-sel : das Rätsel = enigma; das Häcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stöpsel = dopul;
-tel : das Viertel = cartierul;
-tum : das Altertum = antichitate, vechime;
 Terminatii pentru substantive de origine negermana:
-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;
-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;
-id : das Oxid = oxidul;
-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;
-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;
-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;
-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;
-ol : das Karbol = acid carbolic;
-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;
-ut : das Institut = institutul;

S-ar putea să vă placă și