ISTORI

LIgTRATTJRII
R O fot A I{,r
DELA ORICINI PANA IN PREZENT

DE

C. CALINESCU

BUCURE$TI
FUNDATIA RECALA PENTRU LITERATURA $I ARTA
39, Bulevardul Lascar Catargi,39
t94l
 TABLA DE MATERII

Prefala, 5.
EPOCA VECHE
Secolele XVI-XVIII
INCEPUTURILE. LITERATURA DE EV MEDIU INTARZIAT
IntAlele manuscrise gi tiptrrituri, Formarea limbii romlne, 11; rliteratura r religioasi, Limba literartr, 13; Elocvenla: falsul
necrolog, Neagoe, Varlaam, Antim lvireanu, 15; Cronicarii moldoveni, 18; Cronicariimuntenir Sl; D. Cantemirl filosof 9i romatlcier,
39; Traducerii apocrile, m;alievatitdlilntfrrziate, clrti tle colportaj, 47; Poezia,52; Miturile: Traian 9i Dochia, Miorifa, Metterul Manole
Sburlltorul, 61.
DESCOPERIREA OCCIDENTULUI
1779-1826
r CLASICII
' INTARZIATI
Occidentalizarea,6?; Yic{regtii (Ienache,Alecu, Aaron ;i Ion Barac,7l; P. lichindeal,
Nicolae), ?1 ; Matei Milu, 75; Vasile
80; Ioan Budai-Deleanu, Si;Dinici Golescu, 8b; C.Conachi, 88; Comisul Vasile Pogor,95; Gh. Asachi,96; Vasile Fabian Bob, 111 ;
Iancu Vicdrescu,112; Barbu Paris Mumuleanu, 118; Inceputuri de filosofie, 122; Presa, 123.

ROMANTICII
1827-1848
CANTAAEIII RUINELOR. DAMNATII. MESSIANICTI UTOPICI
Vasile CArIova, 125; Tudor Vladimirescu, 128; I. Ellade Rtrdulescu, 128; Gr. Plegoianu, 146; Gr. Alecsandrescu, 146; A. Hriso-
verghi, 154; Daniil Scavinschi, 156; Mihail Cuciuran, 158; C. A. Rosetti, 159.

MESSIANICII POZITIVI
1840-184E
CONSTITUIREA SPIRITULUI CRITIC
M. Kogtrlnlceanu, 167; N. Bilcescu, 176; Al. Russo, 182.

ANTr-BONJURI$TTI
1830-1848
CoNSERVATISMUL BOIERNAS I--..
C. Faca, 187| Zllot RomAnul, 188; C. Btrl{cescu 191; Colonelul L{custeanu, 192.

INTEMEIEREA PROZEI
1840
TNTAIT UMORI$TI
Ermiona Asachi, 195; Constantin Negluzzi, 195; Anton Pann,206; Cilibi Moisi,214.

ROMANTICII MACABRI $I EXOTICI

1842-1859
TEHNICA VERSULUI MUZICAL
D. Bolintineanu, 215; Costache Stamati, 229.

POE,ZTA TUANUNTA
Dupi 1840
PATRIOTI $I UNIONI$TI
Cezar Boliac, 233; Ioan CatinA, 236; Audrei Mureqanu,237; G. Slon,240; C. Negri, !a3*;D., Disc{lescu,245l G. Strulescu,247;
C. Caragale, 248 E. Viirterhalder, 2i8; D. Gusti,248; N. Isirati,'248; Al, Pelimon, ZaS; C. D. Aricescu, 249; Ioan SArbu' 249; AI'
Donici, 249.
9d6 TABLA DE MATERII
-
VASILE ALECSANDRI
Momentul 1855
POEZIA OFICIALA
V, Alecsandri, 253-286.
POETr MTNORI
In momentul V. Alecsandri
EPOCA DOMNITORULUI CUZA
RomAnia literari, 287; Al. Sihleanu, 287; A. Biru, 289; Al. Depf,rlleAnu, 289; G. Crefeanu, 293; M. Zamphirescu,2g4; G. Ba-
ronzi,295; N. Nicoleanu,297; Radu Ionescu,299; I. C. Fundescu,300; Romul Scriban,301; N. Ructrreanu, 301; N. T. OrAganu.
302; Gh. TAutu, 302; C. V. Carp, 302.

PROZA $I TEATRUL
DupI 1859
ESSEUL $I ROMANUL
Reviste, 303; Al. Odobescu, 303; N. Filimon, 309; Gr. H. Grandea, 316; B. P. Hasdeu,320; Ion Ghica,332; Pantazi Ghica,
337; Ioan M. Bujoreanu,338; N. Scurtescu,339; Matei Millo,341.

JUNIMEA
Momentul 1870
EPOCA DOMNITORULUI CAROL
Titu Maiorescu, 343; Convorbiri literare, 364; Theodor $erblnescu, 366; N. Schelitti,367; lVlatilda Cugler,367; D. Petrino,36E;
Samson L. Bodndrescu, 370; Anton Naum, 371 ; D. Ollinescu-Ascanio,372; I- Caragiani' 372; AIti poeli, 372; N. Gane, 374; Iacob
Negruzzi, 377; Y, Pogor, 380; Miron Pompiliu, 380; Filologi, istorici, filosofi, 383.

MIHAI EMINESCU
1850-1889
POETUL NATIONAL
Mihai Eminescu, 385-418.
MARII PROZATORI
Momentul 1880
PROMOTIA RURALLOR. NATURALISMUL
Ion Creangl, 419; L L- Caragiale, 431; Ioan Slavici, 447I

LITERATORUL
1880
POEZTA SOCTALA $I DECADENTA. ROMANUT CICLIC
Reviste antijunimiste,4S5; Alexandru Macedonski,4S6; Bonifaciu Florescu,468; Carol Scrob,469; Th. M, Stoenescu,469; Mircte
I)emetriade,469; Duiliu Zamfirescu,4T0; N. Petragcu, 479; Anghel Demetriescu, 479; Grama, Laertiu, 480.

ARTA CU TENDINTA
1881
EPIGONII LUI EMINESCU. REFRACTARII. SOCIALI$TII
Aron Densugianu,48l; Contemporanul, 481 ; Sofiea Ntrdejde, 482; N, Beldiceanu, 482; C. Mille, 483; C. Dobrogeanu-Gherce,
484; Ronetti Roman,488; A, Steuerman, Giordano,490; A. Vlahuld,490; Traian Demetrescu,49S; N. Burl6nescu-Alin,498; Anton
C. Bacalbaga, 498; Paul Bujor, 499.

MICUL ROMANTISM PROVINCIAL 9I RUSTIC

1890-1900
NUVELISTII. POEZIA IDILICA
Revista noue,501 ; Barbu Delavrancea, S0l; Ioan Al. Brdtescu-Voinefti, 509; I. A. Bassarabescu,5lS; Vatra 516; G. Cogbx-
516; Alli scriitori lntre 1890-190O,524; Dimitrie Teleor, 526; O. Carp,529; IoanN. Roman,529; Teatrulmdrunt pinila 1900, Lle
TENDINTA NATIONALA
Momentul 1901
NOUL MESSIANISM. ANALIZA FONDULUI ETNIC
Sem{nltorul, 531 ; St, O. Iosif, 532; Octavian Goga,535; N. Iorga, 542; M. Sadoveanu, 545; Emil Gflrleanu, 561 ; C. Saadu-
Aldea,564; I. AgArbiceanu,564; Ioan Paul,565; AIti scriitori,565; Ilarie Chendi, 566; IonPopovici-8trn5|eanu,566; Umorul die-
lectal, 567; Culturalitatea Bucovinei: Mihai Teliman, Em. Grigorovitza, Stamati-Ciurea. 568.
 ISTORIA LITERA'TURII ROMANE 94?
-
INDRUMARI SPRE t CLASICISM I
1905-1916
CRITICA UNIVERSITARA
H. Sanielevici, 569; S.Mehedinfi (Soveja), 570; MihailDragomirescu, STl; Ion Trivale,571 ; D. Nanu,572; G. Tutoveanu,573;
Corneliu Moldovanu, 575; Cincinat Pavelbscu, 575; Epigramilti, 576; M. Codreanu, 5?6; P. Cerna,578; Oresto, 578; Al. Davila, 579;
G. Diamandy,580; George Gregorian,580.; Ioan Al.-George,581 ; George Murnu,581.

TEORIA SPECIFICULUI NATIONAI"

Momentul 1906
POPORANISMUL. GRUPUL TVIE}II ROMANE$TI'

SIMBOLT$Tr1
1905-1916
INRAURIREA FRANCEZA
Vieata nouai, 605; $tefan Petic{, 606; Iuliu C. Sivescu, 608; D. Anghel, 608i Iou lUinulescu, 613; N. Davidescu, 618; Eugeniu
gtefinescu-Est, 622; AI.-T. Stamatiad, 622; Emil Isac,623; Elena Farago, 624; Mihai Cruceanu, 626; N. Budurescu, 626; I. M. Raicu
626; G. V.-Bacovia, 62?; Barbu Nemleanu, 630; D. Iacobescu,631; M. S6ulescu,631; Luca I. Caragiale,631; D. Caracostea,631.

LITERATURA ECLECTIC.I
Pdntr la 1916
TBA?RUI-. BASMUL DRAMATIZAT
Flacira,633; Victor Eftimiu,633; Caton ?heodorian,639; V. Al. Jean,"640; A.de Herz,640; Alii dramaturgi,,_641 ; Zaharia
BArsan, 641 ; Mihail Sorbul, 641 ; N. N,'Beldiceanu,6441' I. C. Vissarion, 644; I. Dragoslav, 644; Al. Cazaban,644; V. I)emetrius,
Radu Cosmin,645; Horia Fur[un{,645; G. Talaz,646; Umori;tii: G. Ranetti, 646; P. Liciu, 646,

ROMANCIERIl
1920-1930
ROMANUL GLOATEI. ROMANUL COPILTRIEI. PROUSTIENII
Liviu Rebreant, 647; Hortensia Papadat-Bengescu, 653; Henriette Yvonne Stahl, 658; Camil Petrescu,658; Iontl Teodoreanu'
666; C, Stere,6?3; Gib I. Mihtrescu,6?StCezar Peirescu,681; Dem. Theodorescu, 690; Carol Ardeleanu, 690; Al. o. Teodoreanu,
691 ; Lucia l\(antu, 695; Damian Sttrnoiu,-696; Gh, Brdescu, 699; I. L A{ironescu, ?00; Victor Ion Popa, ?01 ; G' M. Vttrdescu, 702;
Aureliu Cornea, ?04; Teodor Scor{escu, ?05; F. Aderca,705; I. Peltz, ?08; Ury Benador,710; Ion CEIugIru,711 ;1. Ludo,712; Ro-
mulus Dianu, ?12; Sergiu Dan, 713; Dragog Protopopescu, ?14.

MODERNI$TII
Momentul 1919
SBURATORT'I,. FENOilIENIjL ARGI{NZIAN
Eugen Lovinescu, ?15; Tudor Arghezi, 724; Demostene llotez,736; Adrian Maniu,739; G. Topirceanu, T43; M. Sevastos,747;
Otitta Cazimir, ?47; Claudia Millian, ?50; Alfred Moqoiu, ?50; Al. A. Philippide, T50; Camil Baltazar, ?53; Aron Cotru$,756; I. Vale-
rian,758; G, B{rg{uanu,759; Yirgil Moscovici, ?60; D. N. Teodorescu, T6l; Mihai l\Iogandrei,761.

INTIMI$TII
Momentul 1920
POEZIA PATERNI'TATII. PROZA ETNOGRAFICA
G. Rotici,763; Ignotus,763; Emanoil Bucula,764; Emil Dorian, 766; Perpessicius, 767; Al, Claudian, 770; George Dumi-
trescu, 770.

TRADITIONALISiTII
Momentul 1923
AUTOHTONIZAREA SIMBOLISMULUI. POEZIA ROADELOR
Ion Pillat, 773; B. Fundoianu, ?80; Ilarie Yoronca, 782; Radu Gyr, 784; D. Ciurezu, 784i Zaharia Stancu, 786; Teodor MurL-
sanu, 786.

oRTODOXTSTTT
Momentul 1926
ICONOGRAFIA MISTICI. DOCTHINA MIRACOLULUI
Nichifor Crainic,789; Lucian Blaga,792; V. Voiculescu, T9T; Paul Sterian,800; Sandu Tudor,801; gtefan 1. Nenifescu,80l;
Const. Goran, 801; GAndirea, 801.
948 * TABLA DE IVIATERII

DADAI$TI. SUPRAREALI9?I. HERMETICT

Monrentul 1928
NEVISTE DE AVANGARDA. BALCANISMUL
Tristan Tzara, 803; LJrmuz, 804; Reviste de avangardi, 805; Geo Bogza,807; Ion Barbu,808; Ion Vinea,811; Mateiu I. Cara-
giale,813; H. Bonciu,815; Simion Stolnicu,816; Yladimir Streinu,816; Eugen Jebeleanu,8l7; Al. Robot" 81?; Cicerone'l'heodo-
rescu, 818; Horia Stamatu, 818; Dragoq VrAnceanu, 818; Ion Pogan, 818i Andrei Tudor, 818; Mircea Pavelescu, 8lg; Vir$l Gheor-
ghiu,819; Emil Botta,819; $tefan Sttrnescu,820; Dan Botta, 820; Constantin Nissipeanu, S20; Radu Boureanu, 821 ; Emil Gulian,
821; Barbu Brezianu,821; Jacques G. Costin, 822; Suprarealiltii bucovineni, 822.

ALTE ORIENTI.RI
Momentul 1932
CRI?ICA SCEPTICA $I ANTICLASICA. CRITICA PRoFESIoNALA. MEMORIALI$TII. NoUL RoMAN CITADIN
Paul Zarifopol,825; M. Ralea,827; Tudor Vianu,828; D. I. Suchianu,829; Pompiliu Constantinescu,82g; gerban Cioculescu
830; Oetav $ulufiu,831; Istoriogralia literartr universitari,83l; AIli critici,831; Impresii de c{litorie, esseul,831; I. Petrovici,832;
Gh, L Brdtianu,832; AI. Rosetti,832; Proza documentartr: Eugen Goga, 833; Constantin Kirifescu, 833; Sirmanul Klopgtock (P.
Mihflescu), 833; Gh, D. Mugur, 834; N. D, Cocea, 834; Yasile Savel,834; Ludovic Daug,834; D. V. Barnoschi,834; Sandu Teleajen
835; Teatrul,835; Mircea Dem. Rtrdulescu,835; G. Ciprian,835; Tudor Mugatescu,836; George Mihail-Zamfirescu,83?; N. M. Con-
diescu gi alfii,838; G. Ctrlinescu,838; Victor Papilian,842; Stejar lonescu, 843; Alexandru Mironescu, 843; Alexandru Sahla, 843;
Mircea Damian gi umorul proletar,843; N. Crevedia qi literatura dialectali, 844; Ion lovescu, 845; Mihail Lungianu, 845; George
Dorul Dumitrescu, 845; B. Iordan,846; Pavel Dan, 846; Al. Lascarov-Moldovanu,846; G. Banea,846; Radu'lbdoran,84?; Romanul
popular: Mihail Drumeg, Petru Bellu,84?; Literatura femirrini: Florica Mumuianu,847; Florica Obogeanu 84?;Maria Banug, 847;
Reymonde Han,847; Igena Floru,848; Lucrelia Petrescu,848; Ticu Archip,849; Georgeta Mircea Cancicov,849; Lucia Demetrius,
850; Profira Sadoveanu,851 ; Sanda Moviltr, Sidonia Drdguganu, Ioana Postelnicu, SSl; Poezia profesiunilor, SSl; Fabula: Vasile Mili
taru,-852; Atli goe_tji Y- Ciocilteu, etc., 852; Tuherculogii: Ioan Ciorrnescu, AIex. Cllinescu, N. Milcu,853; Eseninigtii: G. Lesnea,854;
Yirgil Carianopol, SSS; Vladimir Cavarnali,855; Basarabenii: Alexei Mateevlci, 855; Pan, Halippa, 856; Tudor Plop-Ulmanu, 856;
Bogdan Istru,856;Ardelenii: Emil Giurgluca,856; GrigorePopa,8S6;$tefanPopescu,S5T; I. O. Suceveanu,857; C.Argintaru,857;
1on ?h. Ilea,857; Y, Copilu-Cheatri,857; George A. Petre,857; Poefimoderali: GherghinescuVania,SSS; MateiAlexandrescu,8SS;
Petru Stati, 858; Poeli tineri: $tefan Baciu, 858; Teodor Scarlat, 858; Alexandru Raicu, 858; George Fonea, 858; Ion Sofia Mano-
lescu, 858; Aurel Marin, 859; lllircea Badea, 859; TraducAtori, 859.

NOUA GENERATIE
Momentul 1933
FILOSOFIA TNELINI$TII r gI A TAVENTURIIT. LITERATURA TEXPERIENJELOR r
Filosofii, 861 ; Filosolii-mituri: N. Iorga, Yasile Pdrvau, 862; Lucian Blaga, 864; Nae Ionescu, 866; Grupul rCrinurui Alb r,
867; M. Eliade,868; D. D. Rogca,868; Emil Cioran,868; Petru P. Ionescu,869; BucurJincu, 869; Ilie N, Lungulescu, S?0; Vasik
V. Georgescu, S?0; Romancierii: Mircea Eliade,870; Mihail Celarianu,874; Anton Holbanr SST; Mihail Sebastian, 3?6; C. Fintirerg-
8?8; Mircea Gesticone, S?8; Anigoara Odeanu,879; Dan Petragincu,8T9; M. Blecher,880; Mihail $erban, 880; Petru Manoliu, 8EO:
Perlcle Martinescu,880l T. C. Stan,880; Ion Biberi,880; George Acsintoanu, SSt; Revistelo c.nouei generafiir,8Sl; Scriitori romllei
de l. strdintr, 883.

SPDCITICUL NATIONAL
885
BIBLIOGRAFIE
889
INDICE
931
TABLA DE MATERII
c45
 EPOCA VECHE
SECOLELE
ITCTpuTURILE. LITERATURA DE EV MEDIU INTARZIAT.
rNrArBrB MANUScRTSe gr treARrruRr.
FoRMAREA LrMBrr nouANB. - rituri) tn limba romin6, lnsl ln afara culturii oficiale, care era
(€a ce jurimintul dela Strasbourg (842) este pentru limba
h-Eceze 9i carta capuani (96o) pentru cea italiani, au crezut
r:-i ci, pot infiliga pentru limba romdn6" c;'wintele torna,
;'rra, /rulre (r6pva, r6pva, gphpe) pe care, du;pi- Cronogralia
:tra.ntilului fheophan, le-ar fi strigat la anul 579 un soldat
::-: ar-rnata condusi de Martin gi Comentiolus lmpotriva Ava-
::rrrr. Adevirul este cd. vorbele acestea n'au niciunul din ca-
zctsele esenliale limbii rom6,ne gi sunt numai nigte vestigii
a: graiu romanic. Din tmprejuriri vitrege, primele documente
s,c:re si abundente sunt cu totul tArzii, dintr'o vreme cA,nd
sz:'.rl era de mult lnchegat. Uzul limbii slavone ln biserici gi
r cancelarii aintdrziat aparilia textelor romdne, care (inlitu-
:irC indicaliile mai vechi dar netextuale) sunt din secolul XVI.
Scrisoarea cA,mpulungeanului Neacgu citre judele Hanig
3ragner al Bragovului, din r5zr, rimine deocamdat5. lntAiul
irag romA.nesc cunoscut:
..,. dau gtire domnie lale za lucrul Turcilor cum am auzit eu
ct Lmpiratul au egit den Sofiia, gi aimintrea nu e, gi se-au dus ln
ntu pr€ Duntre; ipac si gtii domniia ta c4 au vizut ci
rr trtart ceale corabii ce gtii gi domniia ta pre Dunlrecuin sus;loiipac
ochii
i tt" "d bagd den tote ora$ele cdte 50 de omin, sd fie ln ajutor
la coribii;rpac sd gtii cumu se-au prins neqte megteri den tarigrad
eum vor treace aceale cordbii Ia locul cela strimtul ce gtii gi domniia
ta r. Etc.
De aci lncolo folosirea scrierii rom6,ne e din ce ln ce mai
de^€ gi textele se lnmultesc. Un deosebit interes nu numai
liaguistic, ci gi literar, tl tnfd,figeazi scrisorile romAnegti dela
sftrgitul secolului XVI gi lnceputul veacului urmdtor aflate
in arbivele Bistrifei, caracteristice prin stereotipia naivd a
stilului, in care se amesteci prospelimi orale. Egumenul mA-
ndstirii Moldovila scrie, la 3o Iunie gg2, a.ga, prietenului siu
r celui iubit r Budaki G"lprr, biriul de Bistrifa (ln transcriere
simplificati):
r.._. Derep! aceea ruglm pre domnia voastrtr se puteli face ca
se.ne tocmim biniqor, cd iasto sminteal{ amAnduroiliriior; chib-
zuili d-omniavoastri, cd se! lntelepli mai v6rtos. Si acinu iard d{m
gtire domniilor voastre ca- vrim i6 tremitem oile in munte. Deci
v{ rugim ca pre ai nogtri dulci priiatini se ne da} a pti ca gi p6n,
acmu,.se gtim avea-vrem vr,o pagubi, au ba? Cinoi avem nedea;de
lumai pte domniavoastrf,, e, de vrem avea pagub{, noi vrem }inea
de citri domniavoastri de nu vol da noao a gli, cnci cf, ne sei pri-
iatin mult-nedeidiuitori, qi avem riedeajde pre'domnlavoastrtr sb dat
noao a gti de toate. De aeeasta dem ttire $i rugim pre domniile voastre.
$i se fif sAn{tog cu tot oamenii vogtri tntr,ani mulli qi bunl, arnin r.
XVI XVIII
In acel veac apar gi tntAiele texte mai lungi (mss. Ei tipi-
slavond. Cele doui voevodate erau chiar un fel de centre ale
ortodoxismului ln aceast6 latineasci a lumii slave, gi prin
mAnd.stiri < pisari D sau ( diaci ,> copiau cu frumoasi caligrafie
texte bisericegti, ornamentate cu ingenioase iniliale de lujeri
impletifi, ln preajma cirora se lasd, cAteodatd un somptuos
pd.un, gi apoi legate ln scoar{e groase, lnvelite ln catifea ori
piele sau ferecate in argint. Dela popa Nicodim, intemeietor
al Tismanei, a r6mas o Eaanghelie scrisi in r4o5. In mAnistirea
Neamlul s'a copiat 7n r4zg rn Eaangheliar. Un alt Eaangheliar
e dela mdnistirea llomorului, dirl. 1473, gi infd,figeazi pe
$tefan cel Mare inchinind cartea Fecioarei Maria. Curind se
introduse gi tiparul gi din teascurile cilugd.rului sArb Macarie
iegi ln r5o8, din porunca lui Radu-Vodi, dar sub domnia lui
Mihnea ln vreo mAnSstire munteneasci rn Liturghiu slavou,
dupL care urmeazi gi alte cirfi. Iipografia lui Macarie n'a
dlinuit, precum n'a avut viall nici tiparnila lui Dimitrie
Liubavici din Tirgoviqte (1545-47). Aproape un veac de
stagnare urmeaz6 ln care lnsd tot pe teritoriu rominesc, dar
ln Transilvania, apar tntiiele cirfi rorndnegti.
Aceste cdrli sunt tn buni parte tipiriri a unor texte reli-
gioase romine care lncepuseri, sd. circule ln urma propagandei
husite, luterane gi calvine ln partea de sus gi de jos a Ardea-
lului. Pentru a putea capta pe preolii romflni, propagandigtii
ciutau a le folosi limba nationali. Astfel o psaltire, gisiti
de Asachi, gi ln care se strecoari un discret r filioque r, for-
meazi. vastitul mss. r:umit Psaltirea sahe'iand, aJ cdrui original
transmis printr'o copie dela mijlocului secolului XVI ar fi
din a doua jumd,tate a veacului dinainte. La Voronef s'a gesit
o copie de pe r Faptele apostolilor u reproducind un text
din acelagi veac al XV-lea. Este aga zisul Coilice Vorcnelaan,
IntA,ia tipi.rituri romAni semnalati. ln Ardeal, an Cotechism
imprimat la Sibiu in 1544 dupi o traducere din neofegte, s'a
pierdut, lns5. a rimas copia lui manuscrisd, ficuti de popa
Grigore din Mi.haciu (Cod.icele Sturdzan). Judele bragovean
Hanig Beagner (Hans Benkner) aduse la Bragov cu intentii
propagandistice, dar gi comerciale, pe diaconul t Coresi ot
Trdgovigte D spre a tipiri cirfi romine gi slavone. Ajutat de
un Tudor diacul, acesta lncepu la 3 Mai 156o tipirhea unui
Tebaeuanghel romAnesc, dupi. ce ln 1559 scosese w Catechism.
Urmeazd", ln aceeaqi limbl, un Apostol ( Prariu) tn 1563, ua
Molitaenio (la olalti gi dupi, w Tdlc al Eaangheliilor sau
Cazanie) ln 1564, dord, Psaltiti (r57o, t577), din care ultioa,
slavo-romdn5,, etc. Coresi este dupi toate sernoele un simPlu
 12 EPOCA VECHE
-
--=
W\i'ii
'Iraian. litografie Voneberg.
Coleclia Odobescu. I].
tipogral care se slujegte de tilmiciri mai vechi. 'I'oate acestea
sunt de un mare interes cultural gi linguistic, dar de o
valoare estetici nuli.
Ci. limba ln structura gi lexicul ei fundamental este latind
pa,re un fapt izbitor. InrAurirea slavon6, cam masivS, rdticeqte
totu$ pe stri.inul de graiu neo-latin nepregitit filologicegte.
Din punct de vedere estetic vaietatea gi specificitatea infil-
traliilor dau limbii romdne miresmele ei proprii 9i se pot pA.nd
la un punct prevedea e{ectele literare ale kazei prin simpla
ara)izd, a lexicului sub raportul originii. Astfel tot ce privegte
situarea omului pe pimA.nt 9i sub astre, ca fiinli liberS, civil5,
cu institulii 9i viafd economici. elementarS, categoriile exi-
stenfei tn sfArgit intri ln zona latini.
RomAnul crede 1n Dumnezeu, 7t tngeri, 7n zd'ne 9i a fost
botezat de .fteot la bisericd, und.e d*mdneca, rr,ai ales bd,lrdn,
\i lace cruce Si se roagd.. El nu e pd.gd.n, c6.ci uede deasupra
Ini pe cer, soarele, luna gi stelela qi nici sdlbatic. E domn, om
oechiu de cetate Ei ldran, avdnd o !ard,, o lege, ascultdnd de tn
tmpdrot. AvAnd pd'rndnt, lucreazd, face atd,tuvd., semd,ndturd,
mf,nuegte sopa. secera, lmpinge boii. Seamd.n6, secard, trifoi,
cdwpd. La pd.ih,ue, la munte,la ges, tncalecd pe cal san se duce
fedcstru ori at carul. Toamna pe ploaie, aiint, ceald., fulger,
iarna pe ger de crapd pietrele std. la ad,d,post. Are casd, ctr scoarle
pe perefi, cu ugd, o curte, tn staul, ut cdine, tacd. at lapte,
suoald,, oi, gdini. Dela f6utd.nd aduce apa ct ulciorul oti ca
gdleata. De-i e loame std. \a masd, pe scaun gi prd.nzegte ori ci-
neazd, rud.ncd.nd pd.ine, ceapd, at sare, ai., caf, calne liartd in
oald sau lriptd pe tdci,uni. Se slujegte de lingurd, mestecd 1i
lnghite imbucciluya incet. lfoamna pune cuyechi in bute ale clrei
doage le astupd, cn papurd. iar mai tdrzi.it. taie Ei afumd. porcul.
Seara igi agterne, se culcd, se acoperd gi doarrne. Umbld, descu,l!
sau incdQat, se purecd, se scarpind,, se scaldd, se lmbdiazd,
se tunde, prl::e cd.ntagd, se imbyacd,. Are s,imlire, cuget qi-i place
citnd pd.sdrile cd.u.tti, itr arbori, cdnd inlloresc sj tnuerzesc pomii,
ruerii, ciregii. Dacd, e lndcr,i,t, amdrit, zice dirl lrunzd, gi din
ceterd.. In linere{d merge in pefif gi-Si alege mui,ere, ldcdnd nuntd.
Are socru, soacrd., pd.rinli, frate, sord, nepoli, feciori, curnnali,
fini. Mortul se pune it monndnt Si lemeile iL bocesc. Corpul
are oase, sd,nge,cap, frunte, td,mple, ochi, urechi, rost, ilin{i,
limbd, barbd., muslti,{i, piept, spinare, gale, male, buric, putpe,
gemunch,i gi insul e gras, udrtos, fdros, pdntecas, sublire, i.nfueg
dnpi. oum e cazul. Bd.rbalul se face lttnlre Si punte toate zilele
sriptd,mdndi (luni, rnorli etc.), aleargd, ingeaud, gr i.nchingd. calul,
lncarcd. carul, bate fierul, arama, e pdcurar; uinde, oumpdrd.,
imprumutd," Femeia coase av6"nd ac, atd, foarfece, scaymdnd, ldna,
toarce, mulge, sculurd,, Sterge, rr,erge prin uec,ini: Aceste fraze
prin vechimea lexicului au o demnitate abstracti.
Fondul slavon izbegte numaidecit priu sunetele gingi.vite,
gAfdite, sumbre, de un grotesc trist adeseori, prin coloarea
grea care duce de obiceiu la vorbirea rr neao;L r. Fie pentruci
vin dela un popor mocnit, lnchis Ia suflet, cu ideafia mai grea
9i incircat de toate nelimuririle migrafiei, fie din cauzd ci
autohtonul a lmprumutat acele cuvinte care notau o stare
noud. de lucruri, vocabularul de originS. slavoni. exprimi pier-
derea demnitdlii umane, inegaiitatea, raporturile aspre de
atirnare" umilinfa, necesitatea. Stepani nedorili au venit si-
luind sufletele, trezind mizantropia. Multe cuvinte arati in-
firmiti.fi sufletegti gi trupeqti si sunt apte pentru pictarea
monstruosului: mdrgaa, scd.rnao, trdnd.aa, gd,ngaa, gd.rbot, odrn,
pleguu, cun)al, nduc, plost, td.mp. ltcum stau fati, ln fafd. noul
iupd.n ;i std.pd.n (care e bogal, lacom, md,ndru, dd.rz, strasnio,
groza,a, nd.praznicl qi robul : sd.rac, slab, blaji,n. Dela stipAn ifi
vin, c6.nd e;tr slugri, toate relele: bazaconia, lnunca, osd.nda,
A. 11.
truda, ostenirea, td,niirea, boala, scd,rba, ndpasta, ndcazul, ciuda,
jind.ui.rea, iertfa, ponosul, ialea, pacostea. Sti.pAnul te pldtegte,
te hrd,negte, te miluegte, te ddr*egle. Lui te jelueSli, te tdngui,
te smeregti. Cu eI te slddegti qi ai prdcind. El te doieneste, te
te munceSte, te obiiduegte, te prigonegte, te hulesle,
cdznegte,
te gonEte, te izbefie, te rdzbegte, te sdrobegte, te striueSte, te
Alte cuvinte trezesc teroarea
frd.pddegte, te sminteSte, te beleste.
migcirilor turburi de aduniri umane (gloatd, gtdmadd, ceald,
norod., pd.lc) calamiti.lile (potop, poiar, aifor, prdpdd,, rdzme-
ri!d,, rdscoald, rdzurdtire, pribegire), cu sonuri ce lnspiimA.nti
(rdanire, hohotire, plescdire) sau intrd, in lumea haoticului, a
groa,zei infernale gi eschatologice (primejd'ie, ta'ind, cldtive,
nd.luoire, prd'pastie, beznd., iad).
Chiar din intiiele ungurisme rezl.tlti" nuanla de lmbogilire
a observatiei. In partea cu Unguri sunt meStegugurile, ptodttsele
hirniciei umane: ferdsfuae, hd,rilae, barile, hamtai, lacdle, zdbale,
ild.uri. Lcolo srnt oragek ca belsuguri, gazd,el,e mari 9i formali-
ti..ftle pdrgdregti (hol.ar, ttamid.). Dai seamd, ai nevoie de chezag
gi plitegti bi,r. .Lcolo cheltuegti gi bei' alddmagul pe la fdgtMoie.
Atitudinea specifici a poporului maghiar a fost tradusl ln pro-
priile lui cuvinte. Toate ale Ungurului sant uriage, el te uluEte,
fiindci-i de neam y e gingas, plin de gdnd.uri gi de alean, deSi
suduefle.
Turcismele vechi cuprind noliuni de interior oriental,
obiecte de bazar (conac, td,nar, cazan, tipsi,e, baltag, lildes,
calilea). Cu wemea au pitruns termenii de alaiu otoman, de
 ISTORIA LITERATURII ROI\'ANIi - 13

funclii pompoase, de bucitirie exotici., de petreceri indecente'

de pezeoengld.curi, caraghioz6curi' q\ pehliud.na'd. Intrebuinlarea
acestor elemente dd' Irazei un aspect multicolor qi bufon-
Dimpotrivi grecismele din epoca fanarioti., cu efect mai
totdeauna subtil umoristic, reprezintd. finefa sufleteascS, ex-
cesivi, pretenlia culturalS., prefiozitatea, sofistica, apelpisirea.
Compararea unor vocabule insemnAnd Procese psihice ele-
mentare este instructivd. Dorul autohton e o stare de nostalgie
senini, cheful orienlal e o exaltare monotone., st'd.t6rtoare, ialea
slavE e depresivi gi dureroasi., aleanul unguresc e exuberant,
chiuitor. Cu.getul latin e ( curat r, aplicAndu-se la el notiunea
largi. de congtiinfi, ungurescul gd,nd' este numai < ascuns )),
reprezentA.nd o meditafie prelungi, inaparent5.' Gd.nd,ul poale
fr at oiclegug.
Amestecul de cuvinte de originile cele mai felurite, privind
atit obiectul cit gi subiectul (inteligibilul e mai ales latin,
irafionalul neologistic), cu pistrarea nuanfelor, dd limbii ro-
n5.ne o bogifie extraordinard. de colori lirice, ln ciuda unei
ilarente siricii cantitative. Accentele psihice se schimba de
:semeni cu repeziciune it frazd" pe mi,surd ce se desligoari.
-pasibilele latinit5,fi, smeritele gdngS,veli slave, rd.stelile ma-
ehiare, caraghiozl6,curile turce, grecismele peltice.

TLITERATURA, RELIGIOASA. LIMBA LITERARA.

dintr'un explicabil bovarism, istoricii au numit
Ceea ce,
Fini acum n literaturi,r religioasi, nu are nicio legituri cu
crealiunea oricA,t de minimd., a.ga cum e cazul cu poemele bi-
blice 9i hagiografice fuantceze (Patimile, Via{a sfd.ntului Liger)
sau cu germanicul Heliant. Aceastd, aga zisi literaturi nu cu-
pt-inde altceva decit c6rlile trebuitoare preotului ln slujba
=, traduse ln rominegte. Pentru istoria bisericii nafionale gi a
eparului, pentru istoria culturii lntr'un cuvi.nt, ea e de sigur
,mrte importantd. Cu mult mai ldrzirt, vor aplrea ca nigte
udbvalitSli int6.rziate, IantazdrTle epico-lirice in jurul mitu-
::lcr cregtine. Deocamdati in secolele XVII 9i XVIII < ope-
-ia r religioase slurrt Psallirea, ca parte preferate din Vechiul
?eartctr| cele patru evanghelii (Tetraeaanghel, Euanghelie,
Enagleliar), Faptele apostolilor (Apostot, Prariu), toate
ecesre adunate cAteodatl fu Bibl,ie, Apoi vin Cazaniile (eva*
Eh.&f. hvi.fltoare, evangheliile cu tilc) ce sunt un soiu de Un ostag romAn din timpul lui $tef{ni}I IV, 1523.
fdili pe marginea temei titurgice a zilei respective. Lib€r- Coleclia $araga. B. A. R.
lrtta qatorici este inliturati, lntru cdt aceste omelii fixe,
Ecfed parte din ritual, sunt extrageri ;i compilafii. Dup5. urmat doui psaltiri slavone, dupi care, ln 164o, apdru la
rc, vin cS.rlile trebuitoare preotului in aminuntele cuitului, Govora, unde se mutase tipografia, Prauilo (t direpti,toriu de
UregLiilc (Sluiebnice) gi Molitaenicele (Trebniae, Eucologhii leage >) tilmicitS, dupd un nomocanon slav de Mihail Moxalie.
cupia.dnd ritualul tainelor: botez, mir, nunt5., etc.). La Uriil (Udrigte) Nisturel < ot Fieregti I igi transportl aici ver-
ac€st€a se adaugi Vietile sfinlil,or, M,ineiele (cele din urm5,: surile din Molitvenic.
vie$i cu cinti.rile gi troparele respective), Patericele (viefi de Vasile Lupu, in Moldova, nu mai pufin ambilios, lntemeiase
pustnici), in fine opere dogmatice ;i didactice (catechisme, tot cu ajutorul lui Petru Movili o tipografie ln mAnlstirea
I mistirii r, chiar unele disculii gi polemice), c6rfile de rugdciuni Trei-Ierarhi. fnt6.ia operd iegitii din aceste teascuri de care
avem cunogtintl indirect (cici s'a pierdut) este Decrctul sinod,al
F alte itsemenea. Interesul global al acestor cirfi e doar ln
direcfia lormtrii limbii literare. al Patriarhului Partenie, venit la Iagi str, prezideze consiliul
Dorind sl se ilustreze in lumea ortodoxi gi si lmparti anti-calvin. Textul era grecesc Ai a apirut ltr t642. La 1643
cirfi sfinte la toli cei ascultAnd cuvAntul Domnului ln limba iegi Carte rcm.dneascd, de lnodldlurd dumeneaele preste'an care
slavon5, rr Iie Moldovlahi gi Ungrovlahi, Rugi, Sirbi gi Bul- este o culegere de cazanii tilmicite din limba sloveneascd r
<r

gari a, Matei Basarab trimise un cilugir la Chiev, cu scrisoare
pentru mitropolitul de origine romini Petru l\{ovili, si cum-
pere tiparnifi. Fur5. aduse din Rusia-Micd, cirici feluri de literi
iar tipografii importafi odatti cu uneltele furi agezati la CAmpu-
lung. Astfel in locul tiparului de provenienfi venefiani, incepu
inbe in funcfiune litera mai urlti a Ucrainienilor. Intiia
s5.
carte,scoasS. tn 1635, e un Molituenic slavon, cu o epigrami
slavoni la stema larii de Udrigte Nisturel gi cu (intre altele)
un mesagiu al Domnului insugi citre lumea ortodoxi. Au
de Mitropolitul Varlaam. Cuvintul lui Vasilie Vodi. e mult
mai fericit ca al lui Mateiu:
* Io Vasilie Yoevod cu darul Iui Dumnezlu liitoriu gi biruitoriu
gi domn a toatd lara Moldovei, dar ti mild 9i pace gi spisenie a toati
sementia romineasctr pretutinderea ce s[ afli pravoslavnici lntr'a-
ciasta lilnmbl cu toatn inima cearem dela domnul Dumnezllu gi
izbtrvitoriul nostru Is. ils. r.
De acum incolo tipogra{iile din cele doui. firi scot firi in-
cetareclrfi rominegti. Muntenia: Eaanghelia lnvdldtoare,
 14 _ EPOCA VECHE
Govor116+z ; Inadfuituri, Cdmpulung, 164z; Eaanghetie tnadld._
toare, Mindstirea Dealului, 1644; pogribania preoli.lor, T?tr_
govigte, t65o; Mystirio sau, sacrament, TXrgovigte, ro5r;
fndereptarea legii, Tdrgovirte, l.652 ; Tdrnosaiie. iargorriit",
165z; Cheia fnlelesului, Bucuregti, 167g; Liturghi,e, Bucuregti,
t68o; Eaanghelia, B:uoureSti, 16gz; Apostol, Bucuregti, rOil3.
Moldova: Sapte taine, Ia;i, 1644; Rd.spunsurile Mity.'Vaylaaf,n
la Calechismul caluinesc, fagi, 1645 ; praaile trnpdrdtEti, IaSi.,
t646; Dumnezeiasca l.iturghie, Iagi, 1679; psairirea'd,e,n1dtis,
Iaqi, 168o; Molitadnic denldles, Ia;i, 168r ; Viala gi petricerea
slnn[ilor, Iagi, 168z-86; Liturghie Si rugdci.uni, -Ia9i, 16g3;
O-cloih, Iegi, 1683 (?); parimiile, Iagi, 1683. (toate cir;ile
mo1_
dovene dela $7g incolo fiind iegite din lui Dosofteiu).
"o.rd"iolpaliia
In Ardeal unde ln r58z se tipi.rise la Ord.gtie
o (Geneza),,
se scot cdrfi in deosebi la Bilgrad (Alba_Iulia). Acolo
in 164o
ar fi iegit ut Calechism cal,ainesc de care avea si. se indigneze
Varlaam. In Euanghelia cu imtd.ldturd (Bd"lgrad., 164r), arhi_
mitropolitul Ghenadie declari. c6 un r dascil popa 6obre r
r au venit diin fara rumineasci de au ficut tipare
aice ln
ardel,.. r. Punctul culminant in aceste serii il formeazd, Biblia
dela Bucuregti, a lui $erban Cantacuzino, din 16gg, care este
pentru limba rom6,nd. ceea ce este pentru cea germani, Biblia
lui Ma.rtin Luther. Tor ce urmeazd intereseazi stricta istorie
a tiparului.
- .frgfefele acestor tipd.rituri sunt originale insi, stereotipe,
lncAlcite.In ele rdsuna cdteodati noliunea de unitate a limbii.
Astfel mitropolitul ardelean Simion $tefan, 1t Noul Testament
{3! epa.tulia
dialectelor
(t648) constatAnd cu amiriciune existen}a
(a Ruminii nu griesc in toate firile tntr,un chip,
lnci neci lntr'o fard to$i lntr,un chip; pentru aceaia cu nevoe
,]}*;;=#t;:==,,,,,i',"-
Trecutul in imaginafia romanticilor: Locuitor din Dacia.
Coleclict $araga. B,
poate sd, scrie cineva s6 tnleleagd. un lucru
unii lntr,un chip,
a$ii intr,alt chip r) este pentru un instrument de
obgteasci,:
circulatie
_ r.,.. Bine gtim cE cuvintele trebue sA fie ca banii, ci banii aceia
snnt buni carii rmbra in.toateldrdre, ,iir-ir-Juintete
bune carele le lnleleg to!i. Noi a"."it '^""ii"-n'oam acealea sdnt
am putut, si izvodim silit, de ln cAt
r,'or-.lnteleage toli nu_i"1i: vina ia
de -.-Y: 1;pp"sn.t"f,,
noastrA,
i""a-ri
Je_i de vina celuia
f"#l;;
rlsfirat-ruminii priintr'alte.ldri, de f;u" rnl.t""at ce_au
alte limbi de nu griescu to[i lntr,un "'"" cuvintele cu
ctrii ,.-
De altfel mitropolitul nostru a:e gi nofiunea neologismului
gi gisegte cu cale si, imprumute din grecegie (aga
cum Lu facui
zice el gi atte limbi) cuvinte ca synagoga, poblican,
-
gangrena -
a carele nu sA,
Etiu rumineaste ce sd.nt
In precuvAntarea eruditi la Biblia din 16gg, Lcartea este
oferiti ca o lumini r ln sfeagnic I RomA.nilor de preste
r RumAnilor, Moldoveanilor gi Ugro_Vlahilor r. gi
tot:
Bibli.a apare ca un document de consolidare a limbii
ae fapt
literare.
Textul este viu gi azi:
r De,nceput au fecut Dumneziu ceriul gi pimAntul.
IarI ptr-
.3qt_"1-"1, nevdzut 9i neto-cmit, 9i tntuneareJ za'*a aur.opo
fund, 9i Duhul lui fiumnezeu sa purta d"..ip;;;;; fiuliu
991 {frI_de
gi zise Dumneziu str s{ lumin{, 9i se ia'cu lumini.
.facl
Dumnezeu lumina cit iaste.bunr Si ;;;;
9i osebi Dumnezeu mtre iri;rocul
luminii, 9i lntre mjilocul lntunearecului. gi numi Oumnezilu
zio, gi lntunearecul numi noapte r. fi;i;
Graiul coagulant al limbii literare romA.ne este acela mun-
tenesc, care este dialectul nostru toscanic. Explicalia ar putea
fi gisitn ln faptul ci Muntenia se afli cam in centrul terito-
riului de formafie al limbii romAne care se stabilegte acum ln
,;,ti::a.:41
Oltenia, Bana! Ardeal, Muntenia, Moldova de
Jos, Dobrogea,
zona danubianS.. Dar factorul psitric (oricare ar fi cauz=ebj
e mai limuritor. Munteanul central 9i subcarpatic nu are
< accent I qi daci ln mahalalele Bucuregtilor gi
ln satele im-
prejmuitoare se vorbegte o varietate destul de triviali (nu insi
fir6 posibiliti,fi pentru umorist) Munteauul cult ajunge cu
u;urinfi la un limbaj canonic, protocolar. Muntenia Lste apoi
totalitard, si asimilistS.
Aci nu se exalti bunurile locale ln contra provinciilor ci
dimpotrivi se primegte cu o legitimd mindrie ca un bun propriu
(gi nu, se inlelege, f6rd, o pretenfie de superioritate politici)
tot ce se lnfiptuegte pe lntregul teritoriu romAnesc, lmprumu_
tindu-se cu satisfacfie {orme linguistice de pretutindeni.
Foarte adesea Ardelenii gi Bucovinenii au privit cetatea lui
Bucur ca pe o Sodom5., putredi de bizantinism, iar Moldo_
venii au vorbit cu malilie de rr figinia I ei. Muntenii asculti,
cu fi-losofie aceste invinuiri gi cultivi cordial nevinovatele de_
fiimiri, uneori asociindu-se la ele, realizind astfel acea uimi-
toare unitate a poporului romin. Ardelenii, Moldovenii sunt
regionaligti, in infelesul moderat ;i folositor cd.-si iubesc cu
precidere provincia lor, ciutAnd a-i dovedi lntAietatea. Faf6
de sIracul dialect muntean, limba ldranului ardelean gi mai
cu seami a Moldoveanului sunt pe o treapti superioari. Bine
observat intr'un moment de echilibru graiul moldovenesc,
prin moliciunea tonurilor sale, e dela sine artistic. Un Niculce,
un Creangi ln Muntenia sunt mai greu de atteptat. CAnd vine
vorba de a se exprima logic, de a observa fenomenele interioare,
Moldoveanul e in primejdia de a rd.mAne artis! de a stendhaliza
ln limba lui Rabelais. Decolorarea gi asprirea prin muntenism
se impune atunci. fntr'un cuvint sevele limbii vin mai ales
din Moldova gi din Ardeal, dar Muntenia le trece prin sif6
gi le sublimeazi, scolAnd din ele un mijloc de expresie
A. R. curent-