Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al.

Obregia”
Clinica de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului
 

PROTOCOL de EVALUARE a
TULBURARII HIPEKINETICE CU DEFICIT DE ATENTIE
(ADHD)
 

SCREENINGul Tulburarii Hiperkinetice cu Deficit de Atentie trebuie sa faca parte din

examenul psihic al oricarui pacient evaluat in clinica ( ADHD este tulburare comorbida
pentru majotitatea tulburarilor psihice ale copilului)
1. Screeningul cuprinde intrebari tintite adresate parintelui parintelui, referitoare la
- domeniile simptomatologice majore ale ADHD (inatentie, hiperactivitate,
impulsivitate)
- dificultati de functionare datorate prezentei acestor simptome
2. In cazul in care parintele identifica simptome specifice ADHD si care induc copilului
dificultati de functionare este recomandata o EVALUARE COMPLETA PENTRU
STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE ADHD

PROTOCOL DE EVALUARE in vederea stabilirii diagnosticului de ADHD:

I. Evaluare psihiatrica
1. Interviu detaliat cu parintele despre fiecare dintre simptomele ADHD enumerate in
criteriile de diagnostic ICD 10; Pe baza informatiilor obtinute de la parinte si a observarii
directe a pacientului, medicul trebuie sa stabileasca:
 durata, severitatea si frecventa fiecarui simptom;
 varsta la care au debutat simptomele
 parcursul cronic
 domeniile de functionare afectate/ circumstantele in care apare comportamentul
(acasa, la scoala, la locul de joaca, etc)

2. Colectarea de informatii de la un numar cat mai mare de persoane implicate in viata

copilului (parinti, bunici, bona, educator/ profesori, medic pediatru/ de familie si pacientul
insusi in cazul adolescentilor). Ori de cate ori este posibil se vor obtine si informatii scrise
Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”
Clinica de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului
 
(scrisori, rapoarte scoalare, scrisori medicale), utile in urmarirea ulterioara a evolutiei
pacientului.

3. Utilizarea unui instrument standardizat de evaluare a simtomatologiei ADHD; Este

recomandabil ca invatatorul/ educatorul copilului sa completeze de asemenea o scala de
evaluare a simptomatologiei; Pot fi folosite instrumente care tintesc doar simptomatologia
specifica tulburarii ADHD, precum si unele care vizeaza si alte tulburari psihiatrice:

 ADHD – Rating Scale

 Conners Parent Rating Scale – Revised (si Conners Teacher Rating Scale -
Revised)
 Vanderbilt ADHD Diagnostic Parent and Teacher Scales
 Child Behavior Checklist (CBCL) (si Teacher Report Form (TRF))
 Strengths and Difficulties questionnaire (SDQ)

(NOTA: diagnosticul nu se va sprijini exclusiv pe raspunsurile obtinute cu ajutorul

acestor instrumente; diagnosticul se va stabili prin indeplinirea criteriilor de diagnostic
ICD 10 si se va sprijini pe judecata clinica a medicului evaluator, pe baza: informatiilor
obtinute de la paritinti si alte persoane din mediul copilului, a observarii directe a
pacientului, a raspunsurilor obtinute cu ajutorul instrumentelor standardizate)

4. Istoricul medical, inclusiv cel perinatal, antecedentele heredocolaterale si antecedente

personale patologice (CHESTIONAR DE SCREENING FACTORI DE RISC)

5. Istoricul dezvoltarii psihomotorii a copilului (evaluarea abilitatilor conform etapelor de

dezvoltare este deosebit de importanta, deoarece multe din tulburarile de dezvoltare
(tulburarile de limbaj/ invatare, intarzierea mintala, sau tulburările pervazive de dezvoltare)
pot asocia deficit de atentie si hiperactivitate. Utilizarea unui instrument specific de
colectare a acestor informatii; ex:

 PORTAGE

 CAROLINA

 ABAS

 NEPSY

 WISC ( copii peste 6 ani)

6. Evaluarea psihosociala a copilului si a familiei acestuia (genograma, evaluarea
functionarii familiale, evaluarea resurselor de care dispune familia)
Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”
Clinica de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului
 
7. Evaluarea prezentei tulburarilor psihiatrice comorbide:
- In functie de datele obtinute medicul trebuie sa stabileasca daca: pacientul intruneste
criteriile ICD pentru o tulburarea comorbida separata, daca tulburarea comorbida este
tulburarea primara iar simptomatologia de tipul inatentiei si a hiperactivitatii este secundara
acesteia, sau daca aceste simptome comorbide sunt simptome secundare generate de tabloul
clinic al ADHD. Aceasta etapa este esentiala in stabilirea ulterioara a demersului
terapeutic.
- Se va urmari prezenta urmatoarelor tulburari, care conform datelor de epidemiologie
reprezinta cele mai frecvente tulburari comorbide ADHD:

 Tulburare de opozitie
 Tulburare de conduita
 Tulburari specifice de dezvoltare a vorbirii si limbajului
 Tulburari specifice de dezvoltare a abilitatilor scolare
 Tulburari de spectru autist
 Intarziere mintala
 Ticuri, sindrom Tourette
 Tulburare depresiva majora
 Tulburari de anxietate
 Abuz de substante
 Epilepsie, sindromul de apnee in somn (SAS)

II. Examen fizic si investigatii paraclinice

1. Daca istoricul medical al pacientului este nesemnificativ, NU sunt necesare investigatii

paraclince de laborator sau imagistice in vederea stabilirii diagnosticului de ADHD

- Diagnostic diferential boli somatice. Exista putine boli somatice care pot avea un
tablou clinic asemanator simptomatologiei ADHD; In cazul in care este suspectata o astfel de
boala organica, este recomandata efectuarea unor investigatii paraclinice pentru excluderea
acestora, de ex: EEG si/sau investigatii imagistice cerebrale (CT/ RMN) pentru encefalopatii,
traumatisme cerebrale, etc; dozarea hormonilor tiroidieni si a TSH in cazul suspiciunii unui
hipertiroidism; s.a.

- Comorbiditati somatice. In cazul in care tablou clinic ridica suspiciunea unei

comrbiditati organice, pot fi efectuate investigtii paraclinice in scopul confirmarii acestora (de
ex: EEG, polisomnografie)
Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”
Clinica de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului
 
2. Inaintea instituirii unui tratament farmacologic este recomandata efectuarea urmatoarelor
investigatii si masuratori:

- examen fizic complet si evaluare amanuntita a istoricului medical, inclusiv:

 evaluarea istoricului personal de sincope, dispnee si alte probleme cardio-
vasculare
 masurarea pulsului si a tensiunii arteriale
 masurarea inaltimii si a greutatii copilului
 evaluarea istoricului familial de boli cardiace

- efectuarea unei electrocardiograme (ECG) in cazul in care exista antecedente personale

sau familiale de boli cardiace grave, un istoric de moarte subita in randul membrilor tineri
ai familiei sau in cazul in care a fost identificata o anomalie in timpul examenului fizic al
aparatului cardiovascular

- evaluarea riscului de utilizare nociva a substantelor prescrise in scop terapeutic

III. Evaluare psihologica

- evaluarea si testele psihologice NU sunt obligatorii in vederea stabilirii diangosticului de
ADHD
- examenul psihologic este insa, de cele mai multe ori necesar, pentru efectuarea unor
anumite teste psihometrice si pentru elaborarea unui profil al copilului si al familiei
acestuia utile in stabilirea ulterioara a programului de interventie, de ex:

 aplicarea unor teste specifice pentru stabilirea coeficientului de dezvoltare/

inteligenta, teste standardizate de masurare a abilitatilor scolare
 evaluarea functionarii sociale si familiale a copilului
 evaluarea calitatii vietii
 evaluarea functiilor executive
 profilul psihologic al copilului (abilitati emotionale, puncte tari/slabe,
comportmente adaptative, interese personale)
Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”
Clinica de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului
 

Bibliografie
Acest protocol are la baza urmatoarele ghiduri internationale, si reprezinta o adapatare in
contextul conditiilor/ resurselor actuale din clinica.

1. AACAP (2007). Practice parameter for the assessment and treatment of children and
adolescents with attention-deficit/hyperactivity disorder. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry.
2007 Jul;46(7):894-921.
http://www.aacap.org/App_Themes/AACAP/docs/practice_parameters/jaacap_adhd_2007.pdf

2. American Academy of Pediatrics (2011). ADHD: Clinical Practice Guideline for the
Diagnosis, Evaluation, and Treatment of Attention-Deficit/ Hyperactivity Disorder in Children
and Adolescents. Pediatrics.
http://pediatrics.aappublications.org/content/early/2011/10/14/peds.2011-2654.full.pdf+html  
 
3. NICE clinical guideline 72 (Issued: September 2008 last modified: March 2013). Attention
deficit hyperactivity disorder. Diagnosis and management of ADHD in children, young people
and adults.
http://www.nice.org.uk/guidance/cg72/resources/guidance-attention-deficit-hyperactivity-disorder-pdf

4. National Health and Medical Research Council (2012). Clinical Practice Points on the
diagnosis, assessment and management of Attention Deficit Hyperactivity Disorder in children
and adolescents. Commonwealth of Australia
https://www.nhmrc.gov.au/_files_nhmrc/publications/attachments/mh26_adhd_cpp_2012_120903.pdf

5. Moriyama TS, Cho AJM, Verin RE, Fuentes J, Polanczyk GW. Attention deficit hyperactivity
disorder In Rey JM (ed), IACAPAP e-Textbook of Child and Adolescent Mental Health. Geneva:
International Association for Child and Adolescent Psychiatry and Allied Professions 2012.
http://iacapap.org/wp-content/uploads/D.1-ADHD-072012.pdf